Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

download Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

of 36

Transcript of Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    1/36

    CURS DE PRIM

    AJUTOR

    SMURD

    TARGU-MURES

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    2/36

    CAPITOLUL 1

    Notiuni de prim-ajutor

    1.1 Lantul supravietuiriiLantul supravietuirii este alcatuit din verigile de baza necesare pentru a salva cel mai marenumarposibil de pacienti aflati n stop cardio-respirator (SCR) n faza prespitaliceasca. Puterea

    acestui lanteste afectata direct de cea mai slaba veriga, astfel ca pentru salvarea unui numar marede victime cu SCR, verigile acestui lant trebuie aplicate corect si n totalitate n fazaprespitaliceasca.Componentele lantului supravietuirii sunt urmatoarele:

    1. ACCESUL RAPID2. SUPORT VITAL DE BAZA (BLS)-PRIMUL AJUTOR DE BAZA3. DEFIBRILAREA PRECOCE4. SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETII (ALS)5.SPITAL

    1.1.1 ACCESUL RAPIDPrin acesta se ntelege declansarea sistemului de urgenta de catre populatie n cazul unui SCR.Acestacces trebuie sa fie rapid, usor si neconditionat. n Statele Unite accesul se face printr-unnumar detelefon unic al serviciilor de urgenta 911, iar n Europa acest model a fost preluat abian anii 90 introducnd un numar de telefon unic pentru toate serviciile de urgenta 112. nRomnia numarul de telefon care poate fi apelat n caz de urgente medicale este 112.1.1.2 PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCEAcesta este de importanta majora dovedita n cazul unui SCR. Prognosticul pacientilor cu SCR lacares-a efectuat corect resuscitarea cardio-pulmonara de baza de la nceput este mult maifavorabilcomparativ cu cel al pacientilor la care nu s-au efectuat manevrele de RCP (resuscitareacardio -pulmonara) si au ramas o perioada de timp neasistati pina la sosirea echipei medicale.Populatiasipersonalul de interventie din cadrul serviciilor specializate cum ar fi pompierii,politia, etc. trebuie safie instruite n acest domeniu si sensibilizate de importanta majora a acestuiact, n asteptarea sosirii echipelor medicale.1.1.3 DEFIBRILAREA PRECOCE

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    3/36

    Majoritatea situatiilor de stop cardiac la adult au initial la baza o fibrilatie ventriculara (FV).Unicultratament eficient al fibrilatiei ventriculare este defibrilarea. Cu ct trece timpul, fibrilatiaventriculara devine mai rezistenta la defibrilare pna se instaleaza asistola. Astfel o defibrilareefectuata imediat laapritia FV are sansa de reusita de peste 85%, nsa o defibrilare efectuata la5-8 minute de la aparitia FVare sansa de reusita variabila fara sa depaseasca 50% si care deobicei necesita multiple defibrilari cu energie mare.Pentru a face defibrilarea accesibilapersonalului nemedical a fost creata o categorie de defibrilatoarenumite defibrilatoaresemiautomate. Aceste defibrilatoare n tari cum ar fi Statele Unite, Franta, MareaBritanie, etc. seafla n dotarea pompierilor, a politiei, a sefilor de gara, a stewardeselor la bordulavioanelor caretransporta un numar mare de pasageri, astfel facind defibrilarea posibila ct maiprecoce, naintea

    sosirii echipajului medical calificat.1.1.4 SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETIIAceasta veriga este de mare importanta n cazul pacientilor aflati n stop cardiac si care necesitangrijiri de terapie intensiva, administrare de medicamente specifice si aplicare de manevrespeciale ntimpul resuscitarii. Timpul optim de sosire al acestor echipe trebuie sa fie sub 10minute, cu conditianceperii RCP de baza de la aparitia evenimentului sau n cel mult 5-6 minutedaca lipsesc verigile 2 si3 din lantul supravietuirii. Studiile efectuate de Serviciul Mobil deUrgenta, Reanimare si DescarcerareTg.Mures (SMURD) au aratat ca victimele resuscitate nprespital care au plecat n viata de la terapieintensiva sunt cele la care echipajul de interventie asosit n sub 5-6 minute. Victimele resuscitate nprespital dar la care echipajul de interventie asosit n mai mult de 6 minute de la instalarea stopulcardiac au suferit leziuni cerebrale

    ireversibile. Aceasta n conditiile n care verigile 2 si 3 din lantulsupravietuirii nca lipsesc la Tg.Mures si n Romnia.1.2 Notiuni de anatomie1.2.1 Notiuni de anatomie a sistemului respiratorAparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilordegaze dintre organism si mediul extern. Acest aprarat are rolul de a asigura preluarea oxigenuluidin aersi eliminarea dioxidului de carbon din organism. n plus la nivelul acestui aparat sepercepe mirosul partea superioara a cavitatii nazale) si se realizeaza fonatia-vorbirea (la nivelullaringelui, corzilorvocale).Aparatul respirator este alcatuit din: caile aeriene-respiratorii prin care aerul patrunde si iese din organism

    plaminii sunt organele la nivelul carora are loc schimbul de gaze.Caile aeriene se mpart n cai aeriene superioare si inferioare.Cele superioare sunt alcatuite din cavitatea nazala si faringe iar cele inferioare sunt alcatuite dinlaringe, trahee si bronhii.Cavitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii si este divizata de septul nazal n douacavitati numite fose. Fosele nazale sunt captusite cu o mucoasa umeda, care are rolul de a ncalziiaerul. Tot aici se gaseste mucusul, cu rol de a retine impuritatile din aer. Deci nasul are rolul unuiadevarat filtru.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    4/36

    Faringele este un organ comun pentru calea aeriana si digestiva (alimentara).Laringele este organul vorbirii, este format din mai multe cartilaje mobile, cel mai mare fiindasezat nfata ca o proeminenta avnd forma unei carti deschise, cunoscuta si sub denumirea deMarul luiAdam. n laringe se gasesc si doua perechi de cute (pliuri) numite corzi vocale, celesituate inferior aurolul n producerea sunetelor.Traheea continua laringele, este situata n fata esofagului. Se ramifica la partea sa inferioara ndoua ramuri care se numesc bronhii principale.Bronhiile sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din ele patrund n cite unplamin.Plaminii sunt organe pereche asezati n cutia toracica si cuprind ntre ei inima.Respiratia

    Aerul patrunde n plamini pe caile respiratorii cu ajutorul contractiei muschilor cutiei toracicenumiti muschi respiratori. Acesta este actul respiratiei. Apoi muschii respiratori se relaxeaza si secontractamuschii expiratori, ca urmare o parte din aerul din plamini se elimina; acesta esteprocesul expiratiei.Inspiratia si expiratia se repeta n ritm de 14-18/minut n functie de nevoileorganismului. Varieaza nfunctie de virsta si sex (este mai accelerata la copii si la femei).Valori normale ale frecventei respiratorii:Nou-nascuti = 40/minCopii = 20 - 30/minAdulti = 14 - 18/minMasurarea frecventei respiratiilor se face timp de un minut avnd mna asezata pe toracelepacientului,se numara expansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru.

    1.2.2 Notiuni de anatomie a sistemului circulatorAparatul cardio-circulator este format dintr-un organ central - inima - si un sistem nchis de vase,format din artere - capilare - vene. Inima este un organ musculos, cavitar, de aproximativ 300 gcu unvolum care a fost comparat cu volumul pumnului drept al unui adult. Este alcatuit din douajumatati complet separate, dreapta si stnga, despartite printr-un perete vertical. Fiecare jumatateeste la rndulei mpartita de un perete transversal n cte doua camarute, care comunica ntre ele.Camarutele dinpartea de sus se numesc atrii, iar cele din partea de jos se numesc ventriculi.Arborele circulator esteformat din artere, capilare si vene.Arterele sunt vase sangvine prin care circula sngele de la inima n ntreg organismul. Calibrularterelorscade de la inima spre periferie.Venele sunt vase care aduc sngele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima.

    Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv ntre snge si celule.Sngelecircula ntr-un singur sens: artere-capilare-vene.Arterele si venele poarta diferite denumiri, dupa regiunea si organul pe care-l iriga.n structura arborelui circulator exista: circulatia mare circulatia mica. Circulatia mare transportaoxigen spre tesuturi si organe, aduce CO2 de la tesuturi si organe spre inima,avnd traseul:inimaartere-organe-vene-inima.Circulatia mica asigura transportul sngelui neoxigenat de la cordspre plamni si a celui ncarcatcuoxigen napoi la inima.Circulatia sngelui prin artere se faceprin mpingerea sngelui ca urmare a contractieiventriculelor.Sngele este mpins cu intermitenta

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    5/36

    prin contractii, dar el curge n curent continu,datorita elasticitatii peretilorarteriali. Peretiiarterelor opun rezistenta, ceea ce face, ca sngele sa fiesub o anumita presiune sautensiune.Aceasta se numeste presiune sau tensiune arteriala (TA). Deci TA reprezinta presiuneaexercitata de sngeasupra peretilor arterelor. TA variaza n functie de vrsta, sex, ora din timpulzilei si gradul de activitate.Valori normale:Adult: 115-140 / 70-90 mmHg, mai mica la femei.Copil 91-110 / 60-65mmHg.Valori peste cele normale poarta numele de hipertensiune.Valori sub cele normale poarta numele de hipotensiune.

    Sistola=contractie, diastola=relaxare.Masurarea TA: pozitia pacientului: decubit dorsal, dupa un repaus de 10 minute; la 1/3 inferioarabratului se aseaza mansonul tensiometrului; stetoscopul se pune pe proiectia arterei brahiale( margineainferioara a bratului); se umfla mansonul tensiometrului pna pe la 180/ 200 mmHg, ca apoi sasenceapa dezumflarea lenta; valorile TA reprezinta prima si ultima bataie care se aud cu ajutorulstetoscopului n timpul dezumflarii mansonului;Cu fiecare contractie se mpinge n aorta un valdesnge, care izbeste sngele existent n vas si se propagaca o unda, dnd pulsul.Pulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos, cu 2-3 degete, cel mai frecventla arteraradiala, se masoara timp de 1 minut.Valori normale:

    adult 60-80 / minut;copii 90-100 / minut;nou nascut 130-140 / minut;Cresterea frecventei peste valorile normale se numeste tahicardie, scaderea frecventei subvalorile normalepoartanumele de bradicardie.1.3 Secventele resuscitarii cardio-respiratoriiAcest termen include toate elementele de resuscitare fara echipament, efectuata de o persoanasaudepersoanele care acorda primul ajutor la o victima aflata n stop cardio-respirator.Aceste elemente includ evaluarea primara, asigurarea libertatii cailor aeriene, ventilatiaartificialacuaer expirat si masajul cardiac extern.

    Scopul suportului vital de baza este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate

    nepermitndinstalarea starii de moarte biologica pna la sosirea personalului medical calificat.Cu altecuvinte resuscitareacardio-pulmonara de baza este un ansamblu de manevre care incearcasa mentinaperfuzia si oxigenareaorganelor vitale (creier,cord). Cteodata aceasta operatiunepoate sa necesite untimp ndelungat depinznd decauza care a dus la instalarea stopulu cardiac.Orice ntrziere reducesansa victimei de a-si reveni. De aceeatrebuie actionat rapid si conformprotocolului.1.3.1 1.3.1. Evaluarea primara:Siguranta salvatorului: Salvatorul evalueaza situatia generala asigurndu-se de lipsa oricarui

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    6/36

    pericol.Asigurati-va ca nici victima si nici dvs. nu sunteti n pericol. Riscurile majore pentrusalvatorpot fi: traficintens, curentul electric, structuri instabile n care sau sub care se aflavictima, substantetoxice, gaze, bolitransmisibile care necesita o protectie speciala n timpulefectuarii ventilatieiartificiale.Nivelul de constienta: Se evalueaza starea victimei: este constientsau inconstient? l scuturam cu grijadeumar si l ntreabam cu voce tare: Ce s-a ntmplat? Vasimtiti bine? sau ncercam sa-l determinamsaraspunda la comenzi ca de exemplu: Deschidetiochii.Daca raspunde sau se misca, deci victima este constienta, se lasa n pozitia n care a fostgasita,(asigurati-va nca odata ca nu este n pericol) si incercati sa identificati motivul pentru carepacientul se afla npozitia respectiva. Se cheama ajutor calificat anuntnd situatia la 112. Stareavictimei se reevalueaza periodicpna la sosirea echipei calificate.

    n cazul n care victima nu raspunde, deci este inconstienta:

    1.3.2 ABC-ul resuscitarii:Respectati etapele de actiune n evaluarea functiilor vitale: A. Airway. Eliberarea cailoraeriene.Mentinnd deschise si libere caile aeriene se permite circulatia aeruluintre organism simediulnconjurator. B. Breathing Respiratia - Procesul prin care patrunde aerul n plamni si seelibereazadioxidul de carbonn aerul atmosferic. C. Circulation - Circulatia - Circulatia sngeluiprin organism.A. Airway. Eliberarea cailor aerieneEliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasnd pe frunte. Punetiunadintre mini pe fruntea pacientului (astfel nct degetul mare si cel aratator sa ramna liberepentrua puteapensa nasul victimei cnd i se face respiratie gura la gura.) n acelasi timp cu douadegete de lamna cealaltaridicati barbia victimei. n cazul victimei inconstiente este posibil calimba sa-i cada nspate spre faringeleposterior blocnd astfel caile aeriene superioare.Facnd o hiperextensie a capului si ridicnd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene.eliberati gtul de eventualele haine strnse. ndepartati orice cauza de obstructie evidenta dingura. Aceasta potfi:dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, snge etc. Nu pierdeti timpulcautnd obstructii ascunse.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    7/36

    B. Breathing RespiratiaPastrnd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Neaplecamasupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimeizgomoteler respiratorii,simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si guravictimei, observatimiscarile pieptului.Pentru a decide prezenta sau absenta respiratieiASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de 10 secunde.

    C. Circulation - CirculatiaCirculatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul sepoate simticel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din muschiigtului simarul lui Adam.Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor alunecalateral pe gtpna se simte bataia nvrful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    8/36

    gtului dar niciodata n acelasi timp. Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarearespiratiei, de asemenea timp de10 secunde.n urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise incapitolulu urmator.

    1.4 Protocoale de interventie Prim-ajutor de baza1.4.1 Victima nu respira si nu are puls:Primul gest n aceasta situatie este anuntarea situatiei la 112 solicitnd ajutorul echipei medicalecalificate si cu dotare corespunzatoare dupa care ncepem resuscitarea cardio-pulmonara. Dacavictim nu respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi ajutor profesionist calificat, ncepe ventilatiaartificiala si compresiunile toracice.Ele se executa succesiv. n cazul n care sunteti singurulsalvator raportul ventilatie masaj cardiac trebuie sa fie de 30-2, acest lucru repetndu-se timp de

    doua minut n cazul ncare sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 30-2. Se executadoua minute dupa care se face reevaluarea pacientului.Fiecare ciclu se ncepe cu compresiitermina cu compresii.Tehnica ventilatiei artificiale

    ngenuncheati lnga pacient. Cu capul victimei n hiperextensie se mentine gura usorntredeschisa cu o mna,n timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    9/36

    Inspirati profund aer aseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. nacelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci cnd noi insuflam .

    Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nct toracele sa se ridice. Tineticapul n hiperextensie cu barbia ridicata ndepartnd gura de la gura victimei si lasati ca toracelepacientuluisa revina.Volumul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care ladministram.Tehnica masajului cardiac extern

    Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n parteainferioara asternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pna la apendicelexifoid(locul de ntlnire acoastelor). La acest nivel lnga acest deget se aseaza alte doua degete,respective degetul mijlociu si cel aratator,dupa care asezam podul palmei celeilalte mini,tangent la cele douadegete plasate pe piept, aceasta este loculn care trebuie facute compresiunile

    toracice.ngenuncheati lnga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cudegetulinelar,pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul dentlnire acoastelor).Ajungnd cu degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu siaratator lnga el,apoi asezam podul palmei celeilalte mini, acesta fiind locul n care trebuiefacute compresiunile.Aseazam cealalta mna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    10/36

    mna situata pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace.

    Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linialongitudinal apacientului se fac compresiunile astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime deaproximativ 4-5cm(numarnd cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5). Frecventa compresiunilorexterne trebuie sa fie de80-100/min.

    1.4.2 Victima nu respira dar are puls:n acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 10 ventilatii artificialedupa care vom anunta 112 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem, reevaluam stareapacientului si vom actionan functie de ceea ce vom constata. n cazul n care situatia va finemodificata vom continua ventilatia pacientului verificnd periodic pulsul pacientului.

    1.4.3 Victima respira si are puls:Daca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de siguranta.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    11/36

    n genunchind lnga victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicareabarbiei.Asezam bratul cel mai apropiat al victimei n unghi drept fata de corp, iar antebratul sendoaie n sus. Vom trece celalalt brat al victimei peste torace aseznd dosul palmeipe obrazulvictimei.

    Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragndu-l n sus si mentinnd piciorulpe pamnt.Cu o mna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mna genunchiulpacientului.l vom ntoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe

    cot,rearanjam capul n hiperextensie si deschidem gura.

    Anuntam la 112 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem apoi la victima, reevaluamsituatiasi supraveghem pacientul pna la sosirea echipajului medical.1.5 Dezobstructia cailor aeriene superioare1.5.1 Pacient constient:Obstructia cailor aeriene nseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau uncorp strain.Victima se va sufoca. Obstructia poate fi incompleta sau completa. Daca victima esteconstienta va indica acest lucru prin prinderea gtului cu o mna sau cu doua mini.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    12/36

    n cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat n fata si

    ncurajat satuseasca.Daca aceasta nu da rezultate va trebui sa ncercati o alta manevra , numitamanevra Heimlich; se aplica atunci cnd obstructia devine completa. Apropiati-va de victimadin spate, cuprindeti-l pe subbrate, ndepartati picioarele, aseaza-ti o mna la mijlocul distanteidintre ombilic si apendicele xifoid,cu cealalta mna prindeti mna nclestata si faceti miscari

    bruste nauntru si n sus.Aceste miscari vor comprima diafragmul care la rndul lui va comprima plamnii si presiuneacreate n bronhii va arunca corpul strain n cavitatea bucala. Faceti aceste miscari pna eliberaticaile aeriene.1.5.2 Pacient inconstient:Daca victima devine inconstienta, ntindeti-o pe pamnt si aplicati aceeasi manevra, ncalecnd

    Picioarele victimei. Reperati locul, aseznd podul palmei la mijlocul distantei dintre ombilic siapendicele xifoid. Asezati cealalta mna peste aceasta (ca la masajul cardiac) si faceticompresiuni cu miscari bruste n adncime si n sus.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    13/36

    Repetati aceste miscari de 4-5 ori dupa care, ntorcnd capul victimei ntr-o parte, verificatiCavitatea bucala a acesteia pentru a ndeparta bolul alimentar sau corpul strain. Daca acesta nu

    este vizibil, ncercati dinnou sa ventilati, observnd daca intra sau nu aerul. n caz de insuccesrepetati manevra Heimlich pna cnd caile aeriene vor fi libere.1.6 Aspiratia cailor aerieneDin punct de vedere anatomic, caile aeriene sunt mpartite n cai respiratorii superioare siinferioare,limita de separare fiind corzile vocale.Cauzele comune de obstructie a cailor repiratoriisuperioare includ: limba, tesuturile moi, sngele,voma,corpii straini si laringospasmul.La nivelul cailor aeriene inferioare, obstructia poate fi cauzata de secretii, edem, brohospasm,sngesicontinut gastric aspirat.Eliberarea cailor respiratorii superioare se face utiliznd unaspirator si o sonda de aspiratie dura de tipYankauer n cazul n care cauza obstructiei este unlichid, iar n cazul n care cauza obstructiei este un corpstrain dur, cum ar fi un bol alimentar,atunci eliberarea cailor respiratorii se face cu ajutorul manevrei Heimlich.

    1.7 Ventilatia pe balon si mascan cazul resuscitarii cardio-pulmonare materialele de care putem dispune pentru asigurareaavansata acailor respiratorii si a ventilatiei adecvate includ:Pipe Guedel sau cale oro-faringiana de diferite marimi:Pipa Guedel poate fi folosita la orice pacient inconstient, rolul ei fiind mentinerea libera a cailoraeriene superioare. Pipa de marime corespunzatoare si corect introdusa va apasa baza limbiimpiedicnd cadereaa cesteia n spate, spre faringele posterior.Alegerea marimii corespunzatoare pentru pipa se face prin masurarea distantei de la comisura

    bucala launghiul mandibulei.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    14/36

    Introducerea pipei Gedel n cavitatea bucala se face tinnd pipa cu concavitatea n sus. Cndvrful pipei atingebolta palatina (cerul gurii) se roteste 180 de grade si se continua naintareapna ce capatul extern ajunge lanivelul arcadelor dentare.

    Mastile de ventilatie gura la masca de diferite marimi, asigura protectia salvatorului n timpulventilatiei.La folosirea mastii se asigura o marime corespunzatoare fetei bolnavului.

    Cu capul asezat n hiperextensie se aplica partea ngusta a mastii pe baza nasului, plasam fermmasca pefata si o mentinem ferm cu degetele de o parte si de alta a orificiului mastii cu ridicareaconcomitenta amandibulei cu celelalte degete.Balonul de ventilatie

    Balonul de ventilatie ofera posibilitatea ventilarii eficace si suplimentarea cu oxigen. Folosindbalonulfara rezervor concentratia oxigenului n aerul ventilat nu depaseste 60 %, iar cu rezervorsuplimentar de oxigen(care se ataseaza la partea inferioara a balonului) se asigura o ventilatie cuoxigen de 90 % sau chiar peste.2 CAPITOLUL II

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    15/36

    2.1 Principii de bazaDefibrilarea reprezinta utilizarea n scop terapeutic a curentului electric administrat in doze mari,ntruninterval foarte scurt de timp. Socul electric depolarizeaza instantaneu un cord cu activitateelectrica si mecanica in eficienta permitnd reluarea unei activitati contractile eficiente.Argumentele defibrilarii precoce rezulta din urmatoarele: - ritmul cel mai frecvent ntlnit n SCReste fibrilatia ventriculara - singurul tratament eficient al FV este defibrilarea. - succesuldefibrilarii depinde de rapiditatea efectuarii manevrei. - FV tinde sa se degradeze trecnd nasistola n cteva minute.Multi dintre pacientii aflati n fibrilatie ventriculara au sansasupravietuirii fara sechele neurologice chiardaca defibrilarea s-a efectuat tardiv (6-10 minute), cuconditia initierii si efectuarii RCP pna la sosirea defibrilatorului. Manevrele de RCP pot

    mentine FV si contribuie la mentinera perfuziei cerebrale si cardiace,n acelasi timp nsa nupot,singure converti FV la un ritm normal.Viteza efectuarii defibrilarii este factorul determinantal succesului manevrelor resuscitarii. Studiile auaratat prezenta tahicardiei ventriculare ca ritminitial la persoanele care au facut SCR n prespital n conditii ce exclud traumatismele. Acestritm dureaza nsa foarte putin, trecndu-se rapid n FV, iar pentru FV singurasansa de resuscitareeste defibrilarea. n continuare proportia pacientilor care ramn n FV descreste n fiecareminut,concomitent crescnd procentul asistolei, cu mult mai putine sanse de resuscitare. Timp de 4pna la8 minute aproximativ 50% din pacientii n colaps sunt nca n FV.Repetnd ca viteza efectuarii defibrilariiramne factorul determinant, eforturile se vor concentrapentru a scurta timpul de la aparitia SCR pna ladefibrilare. Acest lucru se poate face siimplementnd utilizarea pe scara larga a defibrilatoarelor semiautomate.

    2.2 Tipuri de defribrilatoareEle sunt de doua tipuri: - manuale, unde este necesara o persoana calificata cu pregatiremedicala,pentru operarea lor - semiautomate, care au aparut recent, permitnd personalului farapregatire medicala sa foloseasca aparatul cu succes.2.3 Defibrilatorul semiautomatAvantajul defibrilatoarelor semiautomate este faptul ca, personalul care le opereaza, necesita maiputina experienta, nefiind necesare cunostinte pentru interpretarea ritmurilor cardiace.Acest lucru permite unei game largi de persoane (politie, pompieri etc.), sa efectueze actul dedefibrilare naintea sosirii echipajelor medicale.Succesul defibrilarii depinde de trecerea unui curent adecvat n vederea depolarizariimiocardului,acest lucru fiind conditionat de pozitia electrozilor, impedanta transtoracica,

    volumul corpului pacientului si energia folosita la soc.Operatorul va lipi electrozii de defibrilare de singura folosinta pe toracele pacientului si va apasape butonul de analiza al defibrilatorului care la rndul sau va efectua monitorizarea siinterpretarea automata aritmului. Daca ritmul detectat necesita defibrilare, defibrilatorul se vancarca automat, iar operatorul va primi in structiuni scrise si auditive pentru efectuarea soculuiapasnd pe un buton special aflat pe defibrilator si nu peelectrozii de defibrilare.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    16/36

    Energia utilizata la prima defibrilare la adult este de 200 J, n cazul insuccesului se repeta nca odata cu200 J, iar restul socurilor n timpul resuscitarii vor fi efectuate cu o energie de 360 J. Nuexista limita la numarul de socuri care poate fi efectuat.Defibrilarile vor fi efectuate n grupuri de cte trei. Deoarece cele trei socuri pot fi efectuaterapid nu estenecesara ntreruperea secventei de soc pentru efectuarea masajului cardiac si aventilatiei. Dupa cel de al treilea soc, aparatul analizeaza din nou ritmul cardiac si va indicaverificarea pulsului de catre salvator si continuareamanevrelor de resuscitare n cazul n caresalvatorul nu identifica prezenta pulsului.2.3.1 Principiile defibrilarii precoceStabilesc ca tot personalul instruit n BLS trebuie sa stie sa utilizeze un defibrilator. Conceptul a

    fost rapidacceptat si aplicat.Personalul care efectueaza manevrele de BLS include: personalmedical care lucreaza n spital sau prespital, pompieri, politisti, alte categorii care pot intervenica primi intervenienti n locuri si situatii n carepoate apare stopul cardio-respirator (salvatorimarini, montani, personal de nsotire sau ngrijire, echipe deprim ajutor de pe platformeleindustriale, de foraj, etc.). Practic defibrilarea trebuie considerata parte integrantaBLS.Defibrilatorul este un dispozitiv care descarca controlat soc elctric n vederea ntreruperiiunei aritmii.Vorbim de defibrilare cnd aritmia este FV si de cardioversie cnd este vorba de altearitmiifibrilatie atriala,flutter atrial, tahicardie ventriculara.Principalele componente ale unui defibrilator sunt: potentiometru variabil pentru selectareanivelurilor de energie, un transformator de conversie a curentului alternativ n curent direct, uncapacitor pentru stocareaenergiei, un buton pentru comanda ncarcarii si altul pentru descarcare

    nchiznd astfel circuitul dintre capacitorsi electrozi. Defibrilatoarele semiautomate prezintacteva caracteristici: legatura cu pacientul se efectueazaprin electrozi adezivi de defibrilareatasati la cabluri flexibil, deasemenea aparatul contine un sistem de detectiesi analiza a ritmuluiprogramat pentru FV/TV. La detectarea unui asemenea ritm defibrilatorul ,,indica operatoruluisa administreze socul. Componenta ,,automata se refera la detectarea ritmului de catre aparatsinu de catre operator.Energie, intensitate, tensiunePUTEREA(WATT)=U(VOLTI) x I(AMPERI)ENERGIA(JOULI)=P(WATT) x TIMP(SECUNDE)ENERGIA(JOULI)=U(VOLTI) x I(AMPERI) x TIMP(SECUNDE)I(AMPERI)=U(VOLTI) / R(OHMI)

    Desi operatorul selecteaza nivelul de energie, totusi fluxul de curent masurat n amperi este celcaredefibrileaza. Cu o cantitate fixa de energie stocata n capacitor curentul administrat depindede impedanta(rezistenta) dintre electrozii defibrilatorului.Importanta defibrilatoarelor semiautomateUtilizarea defibrilatoarelor a fost mult timp rezervata personalului medical. La ora actualaaceasta manevra tinde sa devina parte componenta a BLS, motiv pentru care trebuie nsusit depersonalul instruit n acestemanevre.Termenul de semiautomat implica existenta unui sistem dedetectie si analiza a ritmului .Unele dintrea cestea sunt complet automate, altele fiind doar

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    17/36

    semiautomatr. Toate prezinta doi electrozi adezivi cu dublu rol:culegerea informatiilor despreritmul cardiac si administrarea socului electric.Operatorul este cel care ataseaza cei doi electrozi,comanda aparatului sa analizeze ritmul si n situatia ncare se impune, comanda administrareasocului. Este importanta aceasta ultima decizie a operatorului.Pasii operationali: Porniti aparatul Atasati electrozii Comandati analiza ritmului Urmariti instructiunile aparatului Comandati descarcarea socului.3 CAPITOLUL 33.1 Notiuni de anatomie a sistemului osteo-articularCorpul omeneesc este mpartit n 4 segmente: Cap Gt Trunchi MembreCapulreprezinta segmental superior si este format din craniu si oasele fetei.Gtuleste segmentul care leaga capul de trunchi.Trunchiulcuprinde trei regiuni: toracele abdomenul bazinulToracele este regiunea superioara atrunchiului, delimitata napoi de coloana vertebrala, naintede stern,lateral de cele 12 perechi de coaste si n jos de muschiul diafragm. Cutia toracica contineplamnii, inima,vasele mari, traheea, bronhiile si esofagul.Abdomenuleste regiunea de mijloc a trunchiului, contine organele digestiei: ficat, stomac,intestine subtiresi gros, pancreasul precum si splina si rinichii.Bazinuleste regiunea inferioara a trunchiului, cuprinde vezica urinara, organele genitale interne.Portiuneainferioara a bazinului este pelvisul.Membrele sunt parti ale corpului legate de trunchi, care se clasifica n membre superioare siinferioare.Membrele superioare cuprind patru segmente: umar bratul este partea dintre umar si cotantebratul reprezinta sectiunea dintre cot si mna mna este partea terminala a membruluisuperior.Centura membrului superior formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintreoasele membrului liber sitoracele osos. Ea este constituita din doua oase: clavicula si scapula.Membrele inferioare cuprind: coapsa este portiunea dintre sold si genunchi gamba reprezintaportiunea dintre genunchi si picior piciorul este partea terminala a membrului inferior.Centuramembrului inferior se compune din doua oase coxale. Oasele coxale se unesc inainte ntre ele,

    napoicu sacrul si coccigele, formtnd peretele osos al unei cavitati importante numita pelvis.Aparatul locomotorndeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. Estealcatuit dinsistemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere si sistemul muscularpentru functia de miscare.Oasele au rol n sustinerea muschilor si mentin pozitia verticala acorpului. Articulatiile permit miscarileOaselor. Ele sunt mobile, semimobile si fixe. O articulatieeste formata dintr-o cavitate articulara fixa si un caparticular mobil, nconjurate de o capsulaarticulara. Muschii efectueaza miscarile. Ele sunt nserati pe oase siproduc miscarea lor princontractii. Deosebim doua categorii demuschi: Muschii scheletici fixati pe oase sau muschi

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    18/36

    striati, care dau contractii si care servesc pentru miscarile corpului.Muschii viscerali sau muschiinetezi, sunt muschii organelor interne.Scheletulomului este alcatuit din peste 200 de oase dediverse forme:- lungi, late, scurte.Scheletul capului este format din oasele cutiei craniene si oasele feteiScheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala, sternul si coastele.Coloana vertebrala este alcatuita din 33-34 de vertebre: 7 vertebre cervicale, 12 vertebredorsale,5 vertebre lombare, 5 vertebre sacrale sudate ntre ele (sacrul) si 4-5 vertebre coccigienesudate ntre ele.Scheletul membrelorcuprinde scheletul membrului superior, scheletul membrului inferior.Scheletul membrului superior este alcatuit din osul bratului sau humerus, oasele antebratului:

    cubitus sauulna (nauntru), radius (n afara) si oasele minii.Scheletul umarului este constituita din doua oase: clavicula si scapula.Scheletul membrului inferior este alcatuit din osul coapsei sau femurul, oasele gambei: tibia(nauntru) siperoneul ( n afara), rotula naintea genunchiului, oasele piciorului.Oasele bazinului cuprind ilionul, ischionul si pubis.3.2 Evaluarea primara a pacientului traumatizatIn cazul pacientilor traumatizati foarte important este sa stim exact ce trebuie si ce nu trebuie safacem.Orice greseala comisa poate agrava starea bolnavului punndu-i viata n pericol.Obiectivul principal urmarit n cazul pacientilor traumatizati consta n asigurarea tratamentuluiprecoce si corect pentru ca acest lucru poate mbunatatii semnificativ ulterior reabilitareabolnavului. Deci principiulfundamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru n timpul

    unei urgente este: A NU AGRAVA STAREA VICTIMEI!Secventele urmarite n cazul acestor situatii sunt similare cu cele ntlnite la pacientii faratraumatisme.Evaluarea zonei si siguranta salvatorului ramn n atentia noastra. Sa devina sigurlocul accidentului:semnalizare, stationarea vehiculelor ndepartarea accidentatului de pericoluliminent sau de cauza accidentului evitnd riscurile si / sau agravareasituatiei.eliberarea cailoraeriene - n acest caz nu se face hiperextensia capului ci subluxatia mandibulei. verificarearespiratiei prin: simt - vad aud verificarea pulsuluiDaca este necesar se ncep imediatmanevrele de resuscitare exceptie fiind situatian care se constataexistenta unei hemoragiimasive, situatie cnd se realieaza hemostaza apoi se vor ncepe manevrele deresuscitare.n toate cazurile de trauma se are n vedere posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala.

    Suspiciunea existentei leziunii de coloana cervicala apare: la orice pacient politraumatizat(pacientii care au mai mult de doua leziuni din care cel putin unul pune viatan pericol). la oricepacient care a suferit un traumatism la nivelul capului la orice pacient care prezinta traumatism lanivelul toracelui n apropierea capului la orice pacient constient, care acuza dureri la nivelulgtului la orice pacient care prezinta crepitatii sau deformari la nivelul gtului pacientului laorice pacient care prezinta un status mental alterat (aflati sub influenta alcoolului...)Infirmareasuspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe bazaexamenuluiradiografic.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    19/36

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    20/36

    - spontan..................................................4 puncte- la cerere.................................................3 puncte- la durere................................................2 puncte- nu deschide...........................................1 punct2. Cel mai bun raspuns motor- la ordin..................................................6 puncte- localizeaza stimulii durerosi.................5 puncte- retrage la durere...................................4 puncte- flexie la durere.....................................3 puncte- extensie la durere.................................2 puncte

    - nici un raspuns.....................................1 punct

    3. Cel mai bun raspuns verbal- orientat................................................. 5 puncte- confuz ..................................................4 puncte- cuvinte fara sens .................................3 puncte- zgomote................................................2 puncte- nici un raspuns....................................1 punct- dimensiunea pupilelor si reactia la lumina (trebuie sa fie egale si sa-si modifice dimensiuneasimultan, diminundu-se la lumina si marindu-se la ntuneric.- evaluarea sensibilitatii si capacitatea de miscare a membrelor superioare si inferioare.

    Evaluarea si tratamentul leziunilor capului, gtuluirani, contuzii, hemoragii se examineaza urechea, nasul, gura leziuni oculare leziuni osoase

    Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul toraceluievaluarea durerii si / sau a dificultatii respiratiei rani, contuzii, hemoragii leziuni osoase

    Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul abdomenului si bazinuluia se evalua daca exista durere abdominala rani, hemoragii leziuni osoase, fracturile la acest nivelsunt deosebit de grave, ele pot afecta organele genitale interne, vase mari, rectul.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    21/36

    Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul extremitatilor-rani, contuzii sau hemoragii a seevalua existenta durerii se palpeaza pulsul periferic

    3.4 Traumatisme osteo-articulareTraumatismele osteo-articulare apar ca atare sau ncadrul unor politraumatisme.3.4.1 Fracturi si imobilizarea lorFracturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului, constndin ntreruperea continuitatii acestuia. n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, deintensitatea luifracturile pot fi de mai multe feluri:fracturi nchise- tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intactefracturi deschise- focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plagafracturi directe- n care agentul traumatizant actioneaza chiar la locul de producere a fracturiifracturi indirecte- traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentuluivulnerant.De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul de

    producere:fracturispiroide, fracturi cu nfundare, deplasate. La fel pot fi fracturi complete,interesnd ntreaga circumferinta aosului sau incomplete (partiale). La batrni sau la persoane cudiverse afectiuni osoase pot apare fracturi nurma unor traumatisme minore, sau chiar laefectuarea unui pas gresit.Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:Semne de probabilitate - durere spontana sau ntru-n punct fix, exacerbata la palpare saumobilizare -impotenta functionala a membrului afectat - deformarea si scurtarea regiunii -echimoze tardive -tumefactie, edem, cresterea temperaturii localeSemne de certitudine (semnesigure) mobilitate anormala n focar - perceperea palpatorie de crepitatii osoase -netransmiterea miscarilor distal defocarul de fractura - ntreruperea evidenta ( la inspectie saupalpare ) a continuitatii osoase.METODA CEA MAI SIGURA DE DIAGNOSTIC N CAZUL SUSPICIONARII UNEI

    FRACTURIESTE EFECTUAREA RADIOGRAFIEI.Fracturile se pot nsotii de o serie de complicatii:Complicatii imediate: - transformarea unei fracturi nchise ntr-o fractura deschisa - lezareavaselor sau a nervilor aflate n vecinatate - infectia focarului de fracturaComplicatii tardive (ntrziate): - cicatrizarea anormala a plagii osoase (n unele boli cronice) -pseudartroza (ntrzierea consolidarii fracturii) - calusul vicios. Imobilizarea provizorie afracturilor se face n scopul mpiedicarii miscarilor fragmentelor osoasefracturate, pentru evitareacomplicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos. Mijloacele deimobilizare

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    22/36

    sunt atelele special sau cele improvizate, de lungimi si latimi variabile, n functie de regiunilelanivelul carora se aplica.Pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal sinici lateralimobilizarea trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra sidedesubtul focarului defractura. nainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara,nedureroasa a segmentului n ax.Acest lucru este valabil numai n cazul fracturilor nchise.Fracturile deschise se imobilizeaza n pozitia gasita,dupa pansarea plagii de la acel nivel, fara atenta reducerea lor prin tractiune.

    Tipuri de atele speciale:- atele Kramer (confectionate din srma)- atele pneumatice (gonflabile)- atele vacuum- atele improvizate: din scndura, crengi de copac...Fracturile membrului superior:Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe, sediulde predilectieconstituind-ul zona medie a claviculei. Pozitia n care trebuie sa se efectuezeimobilizarea provizorie este cucotul de partea bolnava mpins catre spate si n sus.Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. La imobilizareafracturii dreptatela putem folosi chiar toracele de care se fixeaza segmentul fracturat cu ajutorul

    unei esarfe.Fracturile antebratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. Imobilizarea fracturii sepoate face cuoricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.

    Fracturile oaselor minii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete.Fracturile membrului inferior:Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect.

    Pentru imobilizare se folosesc doua atele inegale. Atela mai lunga se aplica pe fata lateralaexterna a membrului inferior si se ntinde de deasupra oaselorbazinului pna la calci. Atela maiscurta se aplica pe partea interna si se ntinde de la regiunea inghinala pnala calci. Cndfemurul este fracturat n apropierea genunchiului imobilizarea se poate realiza folosind osinguraatela trecute prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera pna la calci.Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela.Fractura de rotula se produce prin cadere n genunchi, se imobilizeaza n atele posterioare.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    23/36

    Fracturile costale nu se imobilizeaza. Exceptie situatia voletului costal Voletul costal esteminimum dublafractura la doua coaste nvecinate. Imobilizarea se face prin nfundarea zoneirespective mpiedicnd astfelmiscarile segmentelor la acest nivel. Semnele si simptomeleconstau n dificultatea respiratiei, miscareaparadoxala a segmentului (n inspir cnd toracele se

    destinde fragmentul se nfunda; la expir cnd toracele semicsoreaza fragmentul se deplaseazaspre exterior), durere, cianoza.

    Fracturile la nivelul bazinului. Odata depistata fractura la acest nivel pacientul ramne nemiscat,nu se maipermite mobilizarea lui si se tine pe un plan dur n pozitie culcat pe spate.3.4.2 EntorsaForma minora a traumatismelor articulare, n care nu se pierde contactul permanent ntreSuprafetele articulare si consta din ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente aleunei articulatii. Primul ajutorconsta n imobilizarea provizorie acest lucru v-a ameliora durerea,care este de o mare intensitate.3.4.3 LuxatiaEste leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare aleoaselor careformeaza o articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii). Dupa modulde producer luxatiile potfi complete sau incomplete. Primul ajutor consta din imobilizareaprovizorie a membrului. Accidentatul se transporta la spital.3.5 Traumatismele partilor moi

    n functie de starea tegumentului traumatismele pot fi nchise - contuzii - sau deschise - plagi.3.5.1 ContuziileSunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziunitisulare,pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al agentuluivulnerant,contuziile pot fisuperficiale, profunde sau mixte.Echimoza este forma cea mai simplade contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutulsubcutanat (apare ca o zonarosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea, devenindvnata, apoigalben-verzuie).

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    24/36

    Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntretesuturi sauorgane, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala a unor vasesangvine mai mari.3.5.2 PlagilePlagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. n cazul plagilor, o mareImportanta prezinta intervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament.Astfel, seconsidera o plagarecenta aceea careia i se aplica tratament ntr-un interval de 6-8 ore dela producer (plaga neinfectata), pesteacest interval majoritatea plagilor fiind infectate.Subiectiv plagile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii sihemoragie deintensitate variabila, care o nsoteste.

    Tratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari ct mairapide si debuna calitate. Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor.3.5.3 HemoragiiHemoragia reprezinta scurgerea sngelui n afara sistemului vascular printr-una sau mai multesolutii decontinuitate.Dupa tipul vasului lezat poate fi: - arteriala: n care sngele este de culoarerosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic, sincron cu bataile inimii; - venoasa: sngele deculoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiuneconstanta,relativ modesta; - capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru maimare ca sursa principala ahemoragiei;n functie de sediul sngerarii: - externa: sngele se scurgen afara, printr-o solutie de continuitate tegumentara ( plaga ) - interna: sngele se acumuleazantr-una din cavitatile normale ale organismului;

    exteriorizata: caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminareasngelui la exterior pe cai natural epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat cu cheaguri si eventualresturi alimentare;n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau n sngerarireduse poate fi varsaturacu aspect de zat de cafea (cnd sngele stagneaza n stomac).melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios,negru,moale, de aspectul si culoarea pacurei. hematuria: reprezinta hemoragia la nivelulaparatului urinar, exteriorizat prin mictiune;Dupa cantitatea de snge pierdut, hemoaragia poate fi: - mica: se pierde o cantitate de snge pnala500 ml - medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli nortostatism; - mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt

    urmatoarele:paloare, tahicardie,transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee; - cataclismice:pierderi de snge depeste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;3.5.4 HemostazaOprirea sngerarii poarta denumirea de hemostaza.. Ea poate fi spontana n cazul unor hemoragiimici,prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesarainterventia altorpersoane, care sa realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie saudefinitiva.Hemostaza proviorie se poate realiza prin: compresiune digitala pansament compresivgarou compresiunea digitala. Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    25/36

    deasupra ranii ncazul unei hemoragii arteriale si sub plaga n cazul unei hemoragii venoase,tinnd cont de sensul circulatiei.Cnd hemoragia nu poate fi stapnita prin compresiuneexercitata la distanta,se poate folosi compresiunedirecta n care caz compresiunea vasului cesngereaza se face cu degetul introdus direct n plaga. Aceastametoda nu poate fi dect de scurtadurata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca si sa o completeze.Cteva exemple de posibilitati de compresiune digitala:

    Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza ohemostazaprovizorie. n lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga obatista, o crpa curata, pestecare se strnge pansamentul circular (fasa).

    Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Garoul poate fi improvizat folosind curea,cravata,fular, sfoara, etc. Se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu seputea controla prinalte metode (amputatie de membru). Important este oprirea hemoragiei fara acomprima excesiv tesuturile.Garoul, odata cu oprirea sngerarii, produce oprirea circulatieisngelui n portiunea de membru situatadedesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai multde 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave.Totdeauna la montarea unui garou trebuie

    atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteazaobligatoriu urmatoarele date: nume,prenume, ora exacta a aplicarii garoului. Din 30-30 minute se slabesteputin garoul pentru apermite irigarea segmentului de membru subiacent.Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent.Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului caresngereaza.Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.3.5.5 PansamenteSe aplica diferentiat dupa regiunea anatomica:

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    26/36

    La cap,pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor, tipica pentru acest segment fiind capelinacarencepe cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprncenelor, pavilioanelor urechii dupacare se trecesuccesiv nainte si napoi (spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, pnacnd acopera tot capul.Capetele feselor se fixeaza apoi cu cteva ture circulare.

    Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament n prastie, cu ajutorulunei fsiide tifon de 30-50 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplicala nivelul plagii,legnd capetele taiate ncrucisate.

    La nivelul toracelui si abdomenuluise face n functie de tipul plagii si localizare. n cazulplagilorpenetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai maridect plaga si-l vomfixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata,permitnd pansamentului safunctioneze ca o supapa. n timpul inspirului, cnd toracele sedestinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitnd intrarea aerului. n timpul expirului, cndtoracele revine, pansamentul se departeaza de pereteletoracelui, permitnd iesirea aerului si laacest nivel.

    Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa petoate celepatru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale nexterior) vom folosi unpansament umed.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    27/36

    La membrepansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, n spirala.

    Daca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla nca n plaga, se lasa acolo, va fiimobilizat npozitia gasita si se transporta de urgenta la spital.

    3.6 Mobilizarea traumatizatului3.6.1 Degajarea pacientului traumatizatLa locul accidentului se face doar n scopul prevenirii pericolului iminent care poate saapara.Degajarea victimei se face de persoane bine instruite stiind faptul ca o mobilizare incorect

    efectuata poate agrava foarte mult situatia pacientului.Urmatoarele situatii pot impune degajareapacientului: - pacientul se afla ntr-o ncapere cu fum sau foc - pacientul se afla ntr-o masinainstabila, ce urmeaza a se rasturna - pacientul se afla ntr-o masina cu pericol iminent deexplozienainte de a ncepe degajarea victimei se verifica sa nu fie prinse picioarele pacientuluide pedale, se desfacecentura de siguranta.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    28/36

    Salvatorul introduce o mna sub bratul victimei si va mentine capul n ax,

    iar cealalta mna se introduce prin spatele victimei, se agata de cureaua victimei si cu miscariusoare sencearca scoaterea ei din autoturism, avnd permanent grija de mentinerea capului

    imobilizat de umarulsalvatorului.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    29/36

    Odata scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cufoarte marestrictete si anume: capul va fi mentinut n permanenta n ax.

    n cazul n care victima este gasita culcata pe burta, examinarea nu se poate face dect dupaasezarea lui ndecubit dorsal (culcat pe spate). Pentru acest lucru este nevoie de minimum treipersoane. Unul dintre salvatorise aseaza la capul victimei, l v-a pune n ax si l v-a imobiliza

    comandnd ntreagaoperatiune de ntoarcere.Ceilalti salvatori se vor aseza lateral de victima, ctmai aproape de ea,ridicnd bratul dinspre salvatori n sus,lnga capul victimei. La comanda celuiaflat la cap, totisalvatorii vor efectua ntoarcerea n acelasi timp,mentinnd n permanentacoloana pacientului n ax.

    O data asezat pe spate se poate efectua examinarea primara si secundara a pacientului iar pentrutransportse poate folosi targa metalica, de lemn sau vacuum.3.6.2 Transportul traumatizatilor pe targiPentru asezarea pacientului pe targa de lemn se cunosc minimum trei modalitati: Una dinvariante ar fi prin asearea targii lnga victima, la comanda celui care fixeaza capul victimei,aceastase ntoarcelateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. Pentru a ne ajuta de aceasta metoda estenevoiede minimum patru salvatori. Unul din salvatori se aseaza la capul pacientului mentinndu-

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    30/36

    l n ax, ceilalti treisalvatori se vor aseza lateral de pacient astfel: un salvator se pozitoneaza ndreptul toracelui aseznd o mnape umarul victimei si cealalta mna la nivelul soldului, al doileasalvator se pozitioneaza n dreptul solduluiaseznd o mna la nivelul toracelui ncrucisnd mnalui cu cea a salvatorului asezat n dreptul toracelui.Cealalta mna o va aseza pe coapsa victimei.Cel de al treilea salvator se aseaza n dreptul picioarelor victimei.

    O alta varianta consta din ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuata lacomanda celui carefixeaza capul victimiei. Salvatorii si vor introduce minile sub pacient cupalma orientata n sus, ei fiindasezati la acelasi nivel descris mai sus. Cea de-a treia variantanecesita de asemenea minimum patru persoane. Unul asezat la capul victimei, fixeaza coloana sicomanda miscarile. Ceilalti se vor aseza calare peste victima si-l vor ridica din aceastapozitie.Dupa ce este ridicat o alta persoana v-a mpinge targa sub pacient.

    Targa metalica are avantajul ca este format din doua piese ceea ce usureaza foarte mult folosirealui.Se poate regla lungimea targii n functie de lungimea victimei. Pentru a utiliza targa estenevoie de asemeneade minimum trei persoane. Cel care sta la capul victimei si tine capul

    imobilizat v-a conduce operatiunea.Ceilalti salvatori vor ntoarce victima lateral odata pe parteastg apoi pe partea dreapta, astfel nct sa se poatepozitiona targa sub pacient.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    31/36

    Targa vacuum este poate cea mai optima varianta de imobilizare ce se poate recomanda a sefolosi pentrutransportul pacientului traumatizat. Targa vacuum fiind de fapt o saltea din care seextrage aerul, ea poate fimodelata dupa forma corpului victimei. Acest lucru asigura oimobilizare suplimentara a coloanei cervicale,nepermitndu-i nici miscarea de lateralitatemiscare care era totusi posibilaprin simpla folosire doar a guleruluicervical.4 CAPITOLUL IV

    4.1 ArsuriArsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate siiradiatii. Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cutemperatura nalta,metale ncalzite, gaze sau vapori suprancalziti, corpi solizi incandescenti.Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de

    substante alcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc.Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.Arsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc.Bilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de gradul de profunzimealarsurii.Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace numita si regula lui 9.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    32/36

    Prin aceasta regula se poate exprima n procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, caresuntexprimate cu cifra 9 sau multiplu de noua.De exemplu: arsura unui brat reprezinta 9% iar antregului membru inferior este de 18%. Total arsuraa afectat27% din suprafata corpului.Evaluarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit deoarece laaceasta categorie depacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 18%, iar membrele inferioaresuntreprezentate de un procentaj mai mic comparativ cu adultul.Localizari periculoase si arsuri grave sunt: fata, gtul pentru ca arsurile la acest nivel pot fiurmate de complicatii la nivelul aparatului respirator toate arsurile care sunt n apropierea fetei(pleoape), minii,peroneului, zonele de flexie ale membrelor, leziunicirculare la nivelul

    membrelor. arsurile caredepasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul dearsura arsurile de gradul III si caredepasesc 10 % din suprafata corpului arsurile complicate cufracturi si cu distrugeri masive de tesuturimoi arsuri profunde cauzate de substante acide sau decurent electricn functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriutrei grade:

    Arsura de grad Iintereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prinroseate pielii,edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produsprin expunerea ndelungatasi nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade fiindnlocuita de o pigmentatie bruna urmatade descoamatie.Arsura de grad IIintereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocnd aparitiaflictenelor,vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva dect plasma sangvinaextravazata. Acest tip dearsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, careau actionat o durata scurta asupra pielii.Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiilenervoasede la acest nivel.Arsura de grad IIIintereseaza dermul n totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent.Durerea nu maieste att de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sausunt distruse complet.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    33/36

    Caracteristici: n cazul arsurilor provocate de flacara. Important n aceste situatii este oprirea ctmai rapida a arderii cu jet de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile cnd flacara estedeja stinsa, deoarece n acest momentarsura se poate propaga n continuare n profunzime. Se

    ndeparteaza hainele pacientului cu conditia ca acesteasa nu fie lipite de piele iar manevra dedezbracare sa produca distrugeri tisulare.Odata cu dezbracareapacientului se va asigura protectiaacestuia de hipotermie.

    n cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa n acestesituatiitrebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ndeparteaza orice urma desubstanta cauzatoare.Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, deconcentratia substantei si proprietatilesubstantei.n cazul arsurilor provocate de curentul electric important este ndepartarea pacientului de sursade curent (sau invers). Totdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloanacervicala(datorita mecanismului actiunii). Arsurile electrice produc leziuni att la suprafata ct sin profunzimea organismului. Tesuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta deintrare si poarta de iesire a curentului electric.Acest lucru este important pentru ca ne furnizeazainformatii privind traseul urmat de curent prin organism.Distrugerea tisulara este maxima la

    punctul de intrare.Daca sunt interesate vase importante apar gangrene iardaca traseulintersecteaza inima pot aparea tulburari n activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea.Generalitati: Jetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate Este interzisa folosireacremelor, ungventelor, substantelor uleioase Se folosesc pe ct posibil pansamente sterile saucrpe foarte curate, umezite. Nu se pune gheata n contact direct cu tegumentul. Se acoperapacientul pentru a preveni pierderea de caldura.4.2 HipotermiaO temperastura centrala mai mica de 35 C se numeste hipotermie. Valoarea normala a

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    34/36

    temperaturii corpului este cuprinsa ntre 36-37C. Categoriile de persoane cu risc la hipotermiesunt: batrni, copii mici, traumatizatii, alcoolicii, drogatii,necatii. Temperatura corpului sepierde mai repede n apa dect n aer. n functie de severitatea hipotermiei semnele pot fi: pulsslab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul deconstientaalterata sau coma.Primul ajutor n aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC. Specificcazului esteatentiadeosebita ce trebuie acordata la mobilizarea hipotermicului. Orice miscare maibrusca saunecoordonata poateagrava situatia sau poate duce la stop cardiac. n cazul pacientiloraflati n stop cardiac masajul cardiac estemai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermiculuieste mai rigid.HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT

    PNA CE NU ESTE RENCALZIT.Rencalzirea hipotermicilor se face lent, 1C / ora. Din acest motiv resuscitarea acestor pacientiestededurata mai lunga, pna la atingerea temperaturii normale a corpului. Defibrilarea nu poatefi folosita dect dupace temperatura corpului este peste 30 de grade C.Metode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt: - rencalzire externa pasiva, consta dinnvelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui n mediu ambiant cald.Acest tip de rencalzire sefoloseste pentru pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cu temperaturacentrala depeste 32 grade C. - rencalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului nbaie cu apa ncalzita la 40 grade Csau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa calda.Aceasta tehnica este potrivita pentru pacientii aflati n hipotermie medie cu o temperaturacentrala pna la 31 grade C sau cel mult 30 grade C. Imersia n apacalda se foloseste atunci cnd

    dorim sa rencalzim pacientul rapid, acest lucru fiind aplicabil la cei care aupierdut temperaturan mod rapid. - rencalzirea activa centrala - folosite n unitati spitalicesti.4.3 Inecnecul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc.Siguranta salvatorului capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. Salvatorul trebuiesa evite orice fel de risc n cazul n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detineechipamentul potrivit pentru intrarea n apa rece. Orice pacient nnecat este suspicionat deexistenta leziunii de coloana cervicala, victimase pastreaza n pozitie orizontala, fara a ncepemanevrele de resuscitarenaintea scoaterii victimei din apa.Indiferent carui fapt se datoreazanecul, din punct de vedere fiziologic nti se instaleaza stopul respirator apoiapare stopulcardiac. Acest lucru apare ca urmare a nchiderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce

    lastop respirator si ca urmare a hipoxiei se instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestuimecanism plamniipacientilor nu sunt inundati de apa. Din punct de vedere al primului ajutor nuare importanta faptul ca neculeste n apa dulce sau n apa sarata. n cazul n care victima revinecomplet la starea de constienta dupa scoatereaei din apa, ea trebuie sa fie transportata la spital,indiferent daca la momentul respectiv este farasimptomatologie semnificativa, aici se tine subobservatie pentru minimum 6 ore.

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    35/36

    4.4 IntoxicatiiIntoxicatiile cu CO

    Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate combustiileincomplete.Este o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala.Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierdereaconstientei,aspect visiniu al pielii. Conduita de urmat: siguranta salvatorului. Nu este permisaintrarea n zona cu emanari de gaze faraechipament de protectie.n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat ct mai rapid la ounitate spitaliceasca. Daca este posibil administram oxigen ct mai precoce n concentratii mari.Intoxicatiile cu medicamente

    Apar n doua circumstante: accidental mai ales la vrstele extreme si voluntar cel mai frecventfiind intoxicatii polimedicamentoase.Semne generale prezentate: agitatie sau somnolenta, tulbari de constienta, poate exista o halenaspecifica,dureri abdominale, varsaturi, diaree.Conduita de urmat: Protocolul de evaluare al nivelului de constienta si al functiilor vitale (ABC)ale pacientului se respecta. Totdeauna se cauta cutiile de medicamente, flacoane, folii din jurulpacientului si elevor fi transportate mpreuna cu pacientul la spital. Daca pacientul este constientse poate tenta provocarea devarsatura, iar n cazul victimei inconstiente se va transporta npozitia lateral de siguranta.Intoxicatia cu substante caustice

    n grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric, sulfuric, etc.) sau

    bazeputernice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport cu natura lor sigradul de toxicitateleziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necroza.Manifestari clinice (dupa ingestie): constau din senzatia de arsura a mucoasei bucale, dureri langhitire,varsaturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea desoc sempoate instalafoarte rapid, chiar la cteva ore dupa ingestie.Conduita de urmat:Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului deconstienta si a functiilormvitale(ABC). n cazul stopului cardio respirator la efectuareaventilatiilor gura la gura se evitamcontactul direct dintregura salvatorului si gura pacientului. Sepoate folosi o bucata de tifon sau batistasalvatorului. Este interisaprovocarea de varsaturi sineutralizarea substantei corozive.Exemplu: ncazul intoxicatiei cu acizi nu se administreaza lapte sau uleiuri.

    Intoxicatia cu ciuperciApare cel mai frecvent n mod accidental.Manifestari clinice: colici abdominale, greturi, varsaturi, stare generala alterata.Conduita de urmat: Prezentare ct mai rapid la medic. Cu ct se ntrzie nceperea tratamentuluiadecvatsituatiei, cu att urmarile pot fi mai grave. Se tenteaza provocarea de varsaturi, seadministreaza substantepurgative (sare amara).Intoxicatia cu fum

  • 8/8/2019 Curs de Prim Ajutor SMURD Tg. Mures

    36/36

    Deseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia cu fum de incendiueste cauza cea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu.Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelulorificiilor nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita.Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului deconstienta si afunctiilor vitale (ABC), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toxic. Transportulct mai urgent la spital cuadministrare de oxigen ,precoce, in concentratii crescute. Pacientiiinconstienti se transporta n pozitia lateralade siguranta.4.5 ElectrocutareaAccidentele datorate curentului electric apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca

    urmare aproducerii unui arc electric. n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarelemanifestari: - senzatie de tremuratura a corpului - contracturi musculare generalizate - pierdereaconstientei si chiar moartea. La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a careintindere , profunzime si gravitate se datoresctransformarii la exteriorul sau interiorul corpului aenergiei electrice n energie calorica. Voltajul arde si intensitatea omoara.Conduita de urmat:Siguranta salvatorului. Nu atingeti victima nainte de a ntrerupe curentulelectric. Se ntrerupe sursa decurent. Se ndeparteaza victima de sursa de curent utiliznd unobiect uscat ca de exemplu o coada de matura,haine uscate, avnd grija sa va plasati pe o zonauscata. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale(ABC) este pasul urmator cumentiunea ca se considera posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala.Daca victima nurespira si nu are puls se ncep imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonara dupa ce afost

    solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti pacientii electrocutati se transporta la spital.