7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 1/13

Raspunsuri examen- deontologia judiciara

1. Deontologia- compartiment al eticii. Problemele de baza ale

Deontologiei

Compartiment al eticii care se ocupă cu studiul normelor și obligațiilor specifce unei activităti proesionale.

Etica poate f înteleasa de asemenea ca o flosofe asupra moralei, abinelui si a raului, a datoriei.Deontologia este un compartiment al eticiicare se ocupa cu studiul normelor si obligatiilor specifce unei activitatiproesionale.

DEONO!O"#$ nu repre%inta decat o ormali%are a eticii care semateriali%ea%a trecand prin codurile de conduita proesionala, iar unele

proesiuni sunt c&iar direct implicate, cum ar f '$"#()$##, 'ED#C##, etc.2. Teoria deontolica. Contrastul dintre doctrina deontologica

cea teleologica

  Conceptia etica europeana obisnuita, asemenea tuturor traditiilorgandirii continentului nostru, recunoaste aptul ca e*ista multe lucruri pecare un individ moral nu l+ar putea ace, indierent de presiunile care s+arace asupra acestuia. Neindoielnic, minciuna sau crima sunt apte care nuar trebui savarsite in nici o impreurare si sub nici o motivatie, nu numai

pentru ca ele, in sinea lor, repre%inta apte rele, ci si pentru ca sunttotalmente gresite. Oricum, ele nu constituie doar simple aptereprobabile, care ar putea f compensate prin mai multe apte bune si-sauprin evitarea unui rau si mai mare. #ata pentru ce, normele care continormulari de ordin deontologic trebuie considerate ormulari cu valoareabsoluta, cu orta morala si-sau uridica absoluta, care trebuie respectateindierent de impreurari .

Comparatii cu teoria teleologica:  Numerosi flo%of s+au alaturat lui o&n )a/ls pentru a sustine teoria potrivit careia e*ista doua categorii de

norme care epui%ea%a in totalitate variantele de ormulare a teorieireeritoare la actiunea corecta0 cea teleologica si cea deontologica. 1otrivitacestuia 2 cele doua concepte principale cu care operea%a etica suntbinele si corectitudinea3 . De aceea, afrma in continuare autorul citat,2 structura teoriei etice este determinata in mare masura de modul in caredefneste si imbina aceste doua notiuni undamentale3. El recunoaste cacea mai simpla modalitate de relationare este oerita de teoriileteleologice, conorm carora binele este defnit independent decorectitudine, iar corectitudinea este defnita ca un element de

ma*imi%are a binelui .

7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 2/13

3. Caracterul absolut si caracterul limitat al normelor

deontologice

Natura si structura constrangerilor deontologice, ca ansamblu de reguli,principii, interdictii, restrangeri, s.a. are legatura cu perspectivele

deontologice propriu+%ise. 1rin acest tip de abordare, analistii au identifcattrei trasaturi mai importante ale constrangerilor deontologice si anume04. in primul rand, cu totii sunt de acord cu aptul ca aceste constrangerirepre%inta ormulari negative sau interdictii 546. 1ot f intalnite si ormulariafrmative, insa deontologii afrma ca acestea nu sunt dependente de celenegative si vice+versa. #n special, cand anali%am un tip sau altul deormulare, trebuie sa avem in vedere aptul ca nu ne a7am in ataacelorasi categorii de apte sau acte.

8. in al doilea rand, trebuie sa avem in vedere si sa constatam si aptul ca,de obicei, si in mod necesar, constrangerile deontologice sunt ormularirestranse, limitate. $m utili%at totusi sintagma 2de obicei3, intrucat e*istamai multe moduri de a intelege sera constrangerilor deontologice si maimulte perspective asupra tipurilor de actiuni, ceea ce determina oabordare dierita a obligatiilor si a responsabilitatilor individului.

9. in al treilea rand, constrangerile deontologice au o in7uenta nemilocitaasupra activitatii subiectelor carora se adresea%a, deoarece, de regula,sunt atasate nemilocit deci%iilor si actiunilor acestora si mai putin

consecintelor probabile care decurg din aceste alegeri sau actiuni.)eerindu+se la acest aspect, Nagel afrma ca0 2:temeiul deontologic isie*ercita intreaga capacitate asupra actiunii in desasurare si nu dupaproducerea acesteia3.

. Constrangerile deontologice- ansamblu de reguli ce stau la

baza doctrinei deontologice!. "orala in societate. "odul de #unctionare a moralei

Morala cuprinde asamblul normelor comportamentale individuale ata de

propria constiinta cat si ata de colectivitate, in asa el ca aceste relatii sanu provoace distorsiuni in normele stabilite de societatea in care traiesteindividul.

 răim într+o societate a7ată în plin proces de restructurare. (ereormulea%ă concepte, valori, idei, idealuri, odată cu desc&iderea noilorcăi de în;elegere a spiritului uman. Dacă p<nă acum maoritateasentimentelor umane =treceau= prin inimă, ele încep să fe oarte atentfltrate prin minte> astel se trece de la societatea tradi;ională la una...neuronală, să+i %icem. $cest proces amplu aduce după sine ?i o serie de

consecin;e. @ec&ile valori morale, care defneau societatea tradi;ională,sunt înlocuite de concepte cerebrale noi. #ubirea nu mai este un miracol, ci

7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 3/13

un re7e* similar salivatului. $trac;ia nu mai este stăvilită de norme ?icutume, ci eliberată pe cale reudiană. Ai nu sunt dec<t c<teva e*emple.

Bn aceste condi;ii un cod de conduită morală nu prea î?i mai găse?te locul,find aproape desfin;at de noile ?tiin;e ce defnesc spiritul ?i trupul uman.

Omul poate f creat tot de către om, sau cel pu;in autat să devină om.$cest apt tinde să contra%ică unele credin;e pe care le+am luat de bunep<nă acum.

$. %unctiile moralei in societate. Corelatia dintre morala si

drept

(copul demersurilor etile il repre%inta moralitatea. 'isiunea eticii este nunumai de a e*pune aspectele teoretice ale moralei ci si de a construi ung&id practic real in indrumarea si ameliorarea vietii morale a societatii.

)olul eticii este sa aute oamenii si institutiile sa decida ce este mai binesa aca, pe ce criterii sa aleaga si care le sunt motivatiile morale inactiunile lor.

Dreptul ?i morala sunt în;elese ca două a;ete ale unui enomen0 moralaeste etică subiectivă, iar dreptul apare ca etică obiectivă. n repre%entantimportant al acestui curent de g<ndire este neoantianul "iorgio Del@ecc&io. $cesta sus;ine ideea că dreptul ?i morala, find deopotrivă normede conduită, trebuie să aibă un undament comun principiul eticF.

Conduita umană find unică, re%ultă că regulile care o determină trebuie săfe între ele coerente, să nu se contra%ică. Dreptul determină o seră, unspa;iu al ac;iunilor permise într+o societate, put<nd f defnit astel02Coordonarea obiectivă a ac;iunilor posibile între mai multe subiecte,conorm unui principiu etic care le determină, e*clu%<nd împiedicarea lor3. rebuie să observăm că defni;ia lui Del @ecc&io se aseamănă i%bitor cucea a lui Gant pre%entată anteriorF. Ceea ce legea morală prescrie cadatorie este totdeauna permis de drept, adică licit din punct de vedere uridic.

&. "ijloacele speci'ce de reglementare a comportamentuluiuman prin intermediul moralei si a dreptului

(. )iolenta. *nterdictia morala si de drept a +iolentei

@iolenta este una din marile probleme ale lumii contemporane. 1resascrisa sau audiovi%uala inormea%a în permanenta cu privire lamaniestarile diverse ale acestui enomen.

,.

. Deontologia judiciara - tip al eticii pro#esionale si judiciara

Etica simboli%ea%a stiinta binelui si a raului. Este stiinta care ne auta sa

7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 4/13

cunoastem omul, comportamentul sau si societatea in ansamblu si autaoamenii sa decida ce este mai bine sa aca.$ f etic nu inseamna o obligatie, intrucat etica este rationala, nu seimpune din e*terior, reclama respectarea anumitor valori care nu

repre%inta altceva decat binele oamenilor si anumite principii morale.#n ca%ul magistratilor+ obiectivitatea, decenta, impartialitatea, respectulpentru adevar si ata de lege, buna intentie, dreptatea, integritatea,responsabilitatea, cumpatarea+constituie valori in scopul implinirii cat maioptime a menirii acestora, respectiv reali%area cu succes a actului de ustitie.

1. Condamnarea la moarte / argumente pro si contra sentintei

capitale

Condamnarea la moarte este uciderea prevă%ută prin lege aunui om ca pedeapsă pentru o crimă, pentru care a ost găsit vinovat. Deobicei este precedată de un proces udiciar, care se termină cuo sentință de condamnare la moarte. $ceasta este pusă în aplicareprine*ecuție. 1otrivit opiniilor e*primate în literatura de specialitate8H, sintagma2dreptul la via;ă3 are în constitu;iile statelor două în;elesuri. $stel, înaccep;iunea restr<nsă, 2dreptul la via;ă prive?te via;a persoanei numai însens f%ic3, iar în accep;iunea largă dreptul la via;ă vi%ea%ă 2via;apersoanei privită ca un univers de enomene, apte, cerin;e ?i dorin;e ce seadaugă, permit ?i îmbogă;esc e*isten;a f%ică3. Bn demersul nostru avem învedere dreptul la via;ă în sens restr<ns.

$v<nd în vedere că dreptul la via;ă este drept esen;ial al omului,po%i;iile adoptate de către state în legătură cu acest drept undamentalurmăreau fe men;inerea pedepsei cu moartea prin suprimarea acestuidrept undamental, fe abolirea pedepsei capitale prin înlocuirea ei cupedeapsa înc&isorii pe via;ă. $ceste vi%iuni dierite au ost sus;inute cuargumente oarte variate de sociologi, flosof, politicieni, scriitori,penali?ti, criminologi, penologi, cre<ndu+se, astel, o diversitate de ?coli ?i

curente.1entru a reali%a o anali%ă pertinentă a temeiurilor ce sus;in men;inerea

pedepsei capitale sau abolirea ei, considerăm că se impune pre%entareasuccintă a trăsăturilor specifce pedepsei cu moartea. $stel, caracteristicaprincipală a acestei pedepse vi%ea%ă suprimarea vie;ii, pedeapsa cumoartea find, astel, o pedeapsă privativă de libertate. De asemenea,pedeapsa cu moartea este o pedeapsă corporală, deci se reeră lapersoana omului în ceea ce prive?te integritatea corporală. $ceastăpedeapsă este una eliminatorie, prin aceasta individul find înlăturat din

societate. Bn acela?i timp, pedeapsa capitală este o pedeapsă ireparabilă

7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 5/13

 în situa;ia în care ar f ost stabilită în mod gre?it ?i poate avea doar eectpreventiv general, find lipsită de eectul preven;iei speciale.

11. 0utanasia-+iolare a legii naturale. egalizarea eutanasiei1rin eutanasie se în;elege o ac;iune sau o omisiune care prin natura sasau în inten;ii, procură moartea, cu scopul eliminării oricărei dureri.Iiserica a condamnat în repetate r<nduri eutanasia pentru că ea constituieo gravă violare a !egii lui Dumne%eu.Bn a;a acestor noi provocări se reiau activită;ile mi?cărilor pro+eutanasia,care au devenit promotorii ini;iativelor îndreptate spre a f acceptatăaceastă practică la nivel de obicei, c<t ?i de a f legali%ată. De e*emplu in0+ 4JJK, în C&ina guvernul autori%ea%ă suprimarea bolnavilor terminali>

+ 8LL4, este aprobată legea care legali%ea%ă eutanasia în Olanda>

+ 8LL8 intră în vigoare legea care legali%ea%ă eutanasia în Ielgia.

12. Particularitatile deontologice in aciti+itatea colaboratorului

organelor de drept

Deontologia udiciară reglementea%ă conduita udecătorilor în diverselerela;ii în care ace?tea participă ?i anume0 în rela;iile cu usti;iabili, cuparticipan;ii la proces, cu personalul instan;elor de udecată, cu al;i

 udecători, cu repre%entan;ii institu;iilor de stat, cu repre%entan;ii societă;iicivile.

1articularitatile deontologice pentru udecători sunt menite să g&ide%ecomporatamentul udecătorului, atît în instan;a de udecată cît ?i în aaraei, să+l aute să ia deci%ia corectă în ca%ul unei dileme, astel autîndu+i săatingă cel mai înalt nivel de con?iin;ă umană ?i proesională posibil,servind drept e*emplu de integritate ?i corectitudine pentru restulmembrilor societă;ii. $ceste norme stabilesc standarde pe care udecătoriitrebuie să le respecte în orice situa;ie se a7ă acesta.

)espectarea deontologiei proesionale de către udecători aducestabilitate, previ%ibilitate ?i efcacitate sistemului udecătoresc, ăcîndtotodată clară ?i responsabilitatea institu;iei de udecător în a;a întregiisocietă;i. $utoritatea morală a udecătorului derivă din respectul ?i încrederea publicului, care sunt ragile ?i sc&imbătoare.

13. i+elul inalt mediu si scazut al culturii morale a

colaboratorului organelor de drept

'orala este un ansamblu de norme i%vorate din e*perienta societati pe

parcursul de%voltarii sale, in stransa legatura, tot o data, cu gradul decultura, civili%atie, avutie si c&iar in7uenta asupra comunitati, determinand

7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 6/13

tot o data conceptul despre bine si rau. Normele de morala indica conduitaoamenilor in societate.

!a etapa actuala in care se a7a statul )epublica 'oldova, opiniile privindcultura si valorile morale in raport cu sistemul de drept si normele legale

ramin a f separate in citeva tabere.nii sustin ca ustitia este oarba si nucorespunde realitatilor sociale pe cind altii afrma cu buna credintaprecum ca cadrul legal al )' nu este rau de loc,unica problema findaplicarea corecta si impartiala a legilor.

1. Categoria 4cinstei5 -categoria iportanta a eticii pro#esionale a

 juristului

Cinstea este considerată o calitate. $cest apt se datorea%ă moralei, care,de altel, in7uențea%ă părerea societății despre 3cinstea curată3 sau mai

puțin a unui om. $stel, un individ ce respectă normele impuse desocietate, nu se evidenția%ă dec<t prin apte lăudabile, pe placul întregiicomunități, capătă titlul de 3 om cu cinste3. otuși, această calitate esteatribuită și oamenilor principiali, mai ales indivi%ilor care își respectăpromisiunile și angaamentele.

1!. Cerintele judiciare si morale ale juristului. 6nitatea dintre

ec7itate si legalitate

 rebuie men;ionat aptul că, într+o societate democratică, întreaga

legisla;ie este obligată să satisacă cerin;ele etice ale unei societă;i.Conduita morală este obiectivarea con?tiin;ei morale în apte ?i ac;iuni.Din perspectivă psi&opedagogică ormarea conduitei vi%ea%ă at<tdeprinderi ?i obi?nuin;e de comportare morală, c<t ?i trăsături po%itive decaracter. De aici re%ida aptul ca un urist trebuie sa aiba o cultura moralala un nivel oarte ridicat.

0c7itatea + principiu etic și uridic care stă la ba%a reglementării tuturorrelațiilor sociale în spiritul dreptății, egalității și ustiției, al colaborării și

respectului reciproc.egalitate + caracterul a ceea ce este legal, conorm cu legea> principiugeneral de drept potrivit căruia autoritățile, instituțiile publice și cetățeniisunt obligați să respecte legea.

1$. Cultura morala a juristului caracteristica ei 8ni+elul

cunostintelor etice con+ingerilor conduitei9. i+elul teoretic si

ni+elul psi7ologic.

'orala este un ansamblu de norme i%vorate din e*perienta societati pe

parcursul de%voltarii sale, in stransa legatura, tot o data, cu gradul decultura, civili%atie, avutie si c&iar in7uenta asupra comunitati, determinand

7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 7/13

tot o data conceptul despre bine si rau. Normele de morala indica conduitaoamenilor in societate.

1rincipalele caracteristici ale moralei sociale sunt urmatoarele0

4. Unitatea structurala0 este determinata de categorii, structura siinstanta critica bine determinate, find o componenta de ma*imamaturitate a vietii sociale.

8. Diversitatea modalitatilor culturale de manifestare0 valorile, normele,obiceiurile, idealurile, sistemul de sanctiuni diera de la o matrice culturalala alta.

9. Dinamismul0 în cadrul aceleiasi culturi, semnifcatia sau continutulunor norme, valori, comportamente, atitudini se sc&imba de la o etapa la

alta a evolutiei.H. Aderenta la spatiul social0 este un domeniu prin e*celenta al relatiilorinterumane, un domeniu al conruntarii dintre bine si rau, ca produse aleaprecierii opiniei publice si a constiintei individuale.

17. Cultura comunicarii si cultura comportarii juristului 

Cultura comportari: trebuie să respecte drepturile omului, să folosească forţa doar când este necesar, să păstreze confidenţialitatea informaţiilor obţinute, să nu provoace sau sătolereze acte de tortură sau cruzime, să asigure sănătatea persoanelor deţinute, să nu comitănici un act de corupţie şi să se opună şi să combată asemenea acte, să respecte legea şi

 prezentul cod, să prevină şi să combată încălcarea acestora.

Cultura comunicarii: sa aiba un limbaj adecvat……

18.Umanismul-particularitate a dreptului procesual penal.

rincipiul umanismului !art. " din C al #$%. & problemă prioritară a lumiicontemporane este aceea a drepturilor omului, a ocrotirii fiinţei umane în conte'tul respectăriituturor drepturilor pe care aceasta le are consfinţite atât prin legislaţia internă, cât i prinș

tratate i convenţii internaţionale. (n dreptul penal principiul umanismului presupune căș

întreaga reglementare juridică are menirea să apere în mod prioritar persoana ca valoaresupremă a societăţii, drepturile i libertăţile acesteia !alin. !)% al art. " din C al #$%. *stfel,ș

în centrul activităţii de apărare se află omul cu drepturile i libertăţile sale. *lin. !+% al art. "ș

din C al #$ prevede: -egea penală nu urmăre te scopul de a cauza suferinţe fizice sau de aș

leza demnitatea omului. imeni nu poate fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamentecrude, inumane sau degradante/. (n actuala reglementare penală sunt cuprinse dispoziţii cereflectă i alte aspecte ale principiului umanismului. 0e poate afirma fără e'agerare că în oriceș

instituţie de drept penal e'istă aspecte ale principiului umanismului, de e'., e'ecutarea

 pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice, nici să înjosească demnitatea omului !alin. !+%al art. 1) din C al #$%2 e'istenţa categoriilor speciale de penitenciare pentru femei i minoriș

7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 8/13

!alin. !3% i !1% ale art. 4+ din C al #$%2 prevederea circumstanţelor agravante în modș

e'5austiv !art. 44 din C al #$%, iar a celor atenuante în mod implicit !art. 41 din C al #$%2liberarea de răspundere i de pedeapsă penală .a.ș ș

(n concluzie putem susţine că, în dreptul penal, principiul umanismului acţionează

într6un sens dublu: 7 în primul rând, protecţia pe care dreptul penal trebuie să o asigure persoanei fizice incriminând faptele ce contravin legii penale2 7 în al doilea rând,constrângerea penală are un caracter uman, respectându6se drepturile infractorului la asistenţă

 juridică, asistenţă medicală, demnitatea acestuia .a.ș

19.Transparenta justitiei. Cercetaraea publica a cauzelor in instant judiciara.

8ransparenţa în procesul decizional se bazează pe următoarele principii:  a% informarea, în modul stabilit, a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere culegea, a altor părţi interesate despre iniţierea elaborării deciziilor şi despre consultarea publică

 pe marginea proiectelor de decizii respective2  b% asigurarea de posibilităţi egale pentru participarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite încorespundere cu legea, altor părţi interesate la procesul decizional.

6 sporirea eficienţei, imparţialită ii, responsabilită ii şi transparenţei instanţelorț ț

 judecătoreşti din #epublica $oldova, în special în conte'tul reformelor propuse în 0trategiade reformare a sectorului justiţiei şi în lanul de acţiuni privind implementarea acesteia26 acordarea asistenţei în aplicarea celor mai bune practici, în vederea reducerii nivelului decorupţie judiciară şi sporirii încrederii cetă enilor în sistemul judecătoresc2ț  6 eficientizarea bugetelor instanţelor de judecată2

6 dezvoltarea capacităţii instituţiilor judecătoreşti la preluarea sistemelor informaţionale 98, deînregistrare audio şi video pentru îmbunătăţirea în continuare a gestionării datelor generate deinstanţele judecătoreşti ş.a.

  regătirea judecătorilor la capitolul comunicarea cu cetă enii i societatea civilă,ț ș

ceea ce asigură transparen ă actului justi iei.ț ț

instituirea unui mecanism eficient de monitorizare a înfaptuirii justitiei cît priveste

transparenta înfaptuirii justitiei si responsabilitatea judecatorilor2  participarea comunitatii juridice, societatii civile, mass6media la procesul de

monitorizare, prin oferirea acestora a posibilitatii de a comenta corectitudinea, profesionalismul, gradul de transparenta a înfaptuirii justitiei si responsabilitatea judecatorilor pentru deciziile adoptate.

determinarea corpului judecatoresc sa îmbunatateasca calitatea actului de justitie si

sa6si asume responsabilitatea pentru deciziile adoptate2 diminuarea fenomenului coruptiei în sistemul justitiei2

sensibilizarea si determinarea legiuitorului asupra necesitatii sa dea interpretare cît

 priveste declararea unui proces înc5is si asupra necesitatii elaborarii unui mecanismde responsabilizare a judecatorilor pentru deciziile adoptate.

20. Separarea puterii legislatie! e"ecutie si judecatoresti in #$ 

7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 9/13

n sistem democratic de guvernare include diverse mecanisme pentru a preveni preluarea i e'ercitarea abuzivă a puterii de către un grup de persoane. 0epararea puterilor înș

stat este unul din aceste mijloace. Conform principiului separării puterilor în stat, puterealegislativă !parlamentul%, puterea e'ecutivă !pre edintele, guvernul i autorită ile publiceș ș ț

subordonate acestuia% i puterea judecătorească !instan ele de judecată% sunt separate una deș ț

alta, ceea ce asigură o conlucrare între acestea, dar i posibilitatea de a se verifica reciproc iș ș

a limita posibilitatea abuzului de putere din partea uneia dintre acestea.(n Constituţia #epublicii $oldova s6a proclamat e'pres separaţia şi colaborarea

 puterilor în stat. *rticolul 1 din Constituţia #epublicii $oldova prevede: ;(n republica$oldova puterea legislativă, e'ecutivă şi judecătorească sânt separate şi colaborează îne'ercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei/. 0uveranitateanaţionala aparţine poporului #epublicii $oldova, care o e'ercita în mod direct şi prinorganele sale reprezentative. 8otodată prevederile Constituţiei consacră ec5ilibrul puterilor înstat. Cele trei puteri se regăsesc e'primate în legea supremă: legislativul în normele privitoare

la arlament2 e'ecutivul în normele privind reşedintele #epublicii $oldova şi <uvern2 justiţia în normele privitoare la autoritatea judecătorească. revederile Constituţiei consacrăraporturile dintre cele trei puteri, acordându6i fiecărei statut aparte. 8otodată ea stipuleazăsistemul controlului reciproc dintre puteri.

-egislativul este una dintre cele trei puteri fundamentale independente i esteș

însărcinat cu dezbaterea i aprobareaș  legilor  în sensul con inutului i formei acestora, precumț ș

i cu controlul asupra e'ecutivului i judiciarului.ș ș

#olul judiciarului este de a interpreta i aplica legile în numeleș  statului. *ceastă

 putere se concretizează printr6o ierar5ie de cur i de justi ie.ț ț

='ecutvul !guvernul% se ocupă cu implementarea legilor în practică i cuș

administrarea birocra iei de stat. (n fruntea guvernului se aflăț   prim6ministrul.#olul acestei puteri nu este emiterea legilor !rol al legislativului% i nici nu este interpretarea lor !rol alș

 judiciarului%. <uvernul însă poate propune legi spre aprobare de către legislativ.

21.%mpartialitatea puterii jdecatoresti. Competenta puterii judeatoresti.

uterea judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă şi putereae'ecutivă, are atribuţii proprii, e'ercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu

 principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de alte legi.

0arcinile instanţelor judecătoreşti  !)% 9nstanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şilibertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi ale asociaţiilor acestora, ale întreprinderilor,instituţiilor şi organizaţiilor.

7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 10/13

  !+% 9nstanţele judecătoreşti judecă toate cauzele privind raporturile juridice civile, decontencios administrativ, contravenţionale şi penale, precum şi orice alte cauze pentru carelegea nu stabileşte o altă competenţă.Competenţa preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti  !)% reşedintele instanţei judecătoreşti:  a% participă la e'aminarea cauzelor distribuite în condiţiile art. 1)2  b% aprobă componenţa colegiilor şi coordonează activitatea acestora2

c% coordonează activitatea judecătorilor pentru a asigura judecarea cauzelor în termenrezonabil, distribuie sarcinile între judecători2  d% delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor2  e% propune Consiliului 0uperior al $agistraturii numirea unuia sau mai multor judecătoridintre judecătorii instanţei în calitate de judecător de instrucţie2  f% asigură specializarea şi perfecţionarea profesională a judecătorilor instanţei2  g% decide asupra necesităţii de a e'amina colegial unele cauze privind anumite materii sau

categorii de persoane2  5% constituie completele de judecată şi decide asupra sc5imbării membrilor acestora, încondiţiile art. 1) alin. !))%2  i% verifică procesul de repartizare aleatorie a dosarelor parvenite în instanţă spre e'aminare2  j% e'ercită controlul asupra întocmirii şi afişării, în termenul stabilit de norma procesuală, ainformaţiei privind cauzele fi'ate pentru judecare, inclusiv privind obiectul acestora2  >% conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de analiză a statisticii judiciareşi prezintă informaţii asupra acestor activităţi Consiliului 0uperior al $agistraturii şi,respectiv, ?epartamentului de administrare judecătorească în partea ce ţine de analiza

statisticii judiciare2  l% e'aminează petiţiile, în condiţiile legii, cu e'cepţia celor care ţin de acţiunile judecătorilor în înfăptuirea justiţiei, precum şi de conduita acestora2

m% aprobă şi prezintă spre informare Consiliului 0uperior al $agistraturii programulconcediilor de odi5nă anuale ale judecătorilor, acordă judecătorilor concediile de odi5năanuale şi îi rec5eamă din concediu2

n% reprezintă instanţa de judecată în relaţiile cu autorităţile publice şi cu mass6media2  o% numeşte în funcţie funcţionarii publici, modifică, suspendă şi încetează, în condiţiilelegii, raporturile de muncă ale acestora, angajează, modifică, suspendă şi încetează raporturilede muncă ale personalului contractual al secretariatului instanţei judecătoreşti2  p% aplică sancţiuni disciplinare şi adoptă măsuri de stimulare a personalului secretariatuluiinstanţei judecătoreşti2

@% e'ercită alte atribuţii, conform legii.  !+% Aicepreşedintele instanţei judecătoreşti e'ercită funcţiile preşedintelui instanţei

 judecătoreşti în cazul absenţei acestuia.9ndependenţa instanţelor judecătoreşti reprezintă independenţa organizaţională şi funcţională aacestora, care este realizată prin autoadministrare judecătorească.  !+% *utoadministrarea judecătorească este dreptul şi capacitatea reală a instanţelor

 judecătoreşti şi a judecătorilor de a soluţiona problemele funcţionării sistemului judecătoresc

în mod autonom şi responsabil.!B% *utoadministrarea judecătorească se realizează în baza principiilor reprezentativităţii şi

7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 11/13

eligibilităţii organelor autorităţii judecătoreşti, precum şi în baza angajării răspunderiiorganelor autoadministrării judecătoreşti pentru e'ercitarea în mod corespunzător a funcţiilordelegate.  !"% &rganele autoadministrării judecătoreşti sînt *dunarea <enerală a udecătorilor şiConsiliul 0uperior al $agistraturii. udecătoriile

!)% udecătoriile funcţionează în sectoare stabilite prin lege. udecătoriile şi localităţile dinraza de activitate a acestora se stabilesc conform ane'ei nr. +.  !+% (n cadrul sistemului judecătoresc funcţionează judecătorii specializate:  a% udecătoria $ilitară2  b% udecătoria Comercială de Circumscripţie.  !B% udecătoria $ilitară şi udecătoria Comercială de Circumscripţie judecă cauzele date încompetenţa lor prin lege şi îşi desfăşoară activitatea conform normelor generale de organizare

 judecătorească, cu e'cepţiile prevăzute de lege.

  !"% 0tructura şi statul de funcţii ale secretariatului udecătoriei $ilitare se stabilesc de către$inisterul ustiţiei de comun acord cu $inisterul *părării.  !3% Crearea de condiţii pentru activitatea conformă a udecătoriei $ilitare, asigurareate5nico6materială şi financiară a acesteia se efectuează de către $inisterul *părării de comunacord cu $inisterul ustiţiei.  !1% udecătoria $ilitară dispune de un serviciu de pază militară, pus la dispoziţia sa de către$inisterul *părării în mod gratuit. ersonalul de pază militară se stabileşte de către$inisterul ustiţiei şi $inisterul *părării de comun acord.*dministrarea instanţelor judecătoreşti

  !)% *ctivitatea instanţei judecătoreşti în domeniul înfăptuirii justiţiei este condusă de către preşedintele instanţei judecătoreşti.!+% *ctivitatea organizatorică şi cea administrativă a instanţei judecătoreşti este asigurată de

secretariatul instanţei judecătoreşti, condus de un şef numit în funcţie de către preşedinteleinstanţei judecătoreşti în conformitate cu -egea nr. )3D6EA9 din " iulie +FFD privind funcţia

 publică şi statutul funcţionarului public.  !B% Geful secretariatului instanţei judecătoreşti are următoarele atribuţii:

a% organizează activitatea personalului legată de întocmirea şi afişarea, în termenul stabilitde normele procesuale, a informaţiei privind cauzele fi'ate pentru judecare, inclusiv privindobiectul acestora2  b% organizează activitatea personalului responsabil de asigurarea distribuirii aleatorii acauzelor parvenite în instanţa judecătorească2  c% gestionează mijloacele financiare alocate instanţei judecătoreşti2  d% coordonează şi verifică activitatea subdiviziunilor secretariatului instanţei judecătoreşti,asigură administrarea şi utilizarea optimă a resurselor financiare, materiale, intelectuale şiinformaţionale în procesul implementării planurilor strategice de activitate a instanţei

 judecătoreşti2  e% elaborează şi prezintă spre aprobare preşedintelui instanţei judecătoreşti planurilestrategice de activitate a instanţei judecătoreşti2

  f% organizează şi coordonează dezvoltarea şi implementarea planurilor strategice deactivitate a instanţei judecătoreşti2

7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 12/13

  g% aprobă, după coordonarea cu preşedintele instanţei judecătoreşti, regulamentul deorganizare şi funcţionare a secretariatului instanţei judecătoreşti2  5% e'ercită alte funcţii atribuite prin lege sau delegate de către preşedintele instanţei

 judecătoreşti.  !"% (n caz de absenţă a şefului secretariatului instanţei judecătoreşti, funcţiile acestuia sau o

 parte din ele sînt delegate de către preşedintele instanţei judecătoreşti unuia dintreconducătorii subdiviziunilor secretariatului instanţei judecătoreşti.

22. &eontologia judecatorului. Codul de etica pro'esionala a judecatorului.

  9n partea ini ială a Codului de etică a judecătorului se men ionează că un sistemț ț

 judiciar independent şi onorabil este indispensabil justiţiei. ustiţia ocupă un loc deosebit înafirmarea statului de drept, iar conduita, moralitatea şi cultura judiciarului au o importanţămajoră în procesul de înfăptuire a ei. (n actualele condiţii, faţă de judecători, ca e'ponenţi ai

 puterii judecătoreşti, sînt înaintate un şir de cerinţe morale şi de conduită specifice, o parte

dintre ele fiind incluse în acte normative, altele urmînd a fi însuşite şi respectate ca deziderateale eticii profesionale. udecătorul trebuie să participe activ la stabilirea, menţinerea, aplicareanormelor de conduită, pe care le va respecta personal, astfel încît să fie asigurată integritateaşi independenţa sistemului judecătoresc. 8oate momentele scoase în eviden ă reprezintăț

obiectivele urmărite de Codul de etică al judecătorului.otrivit Codului de etică a judecătorului, judecătorul va menţine ordinea şi atmosfera

respectuoasă în şedinţele de judecată, asigurînd disciplina şi solemnitatea desfăşurării procesului, fie în biroul său, fie în sala de judecată. =l urmează a da dovadă de demnitate,respect şi răbdare faţă de toţi participanţii la proces. udecătorul va avea permanent un

comportament oficial, sobru, politicos în comunicarea cu alte persoane. ?e asemeni, vasolicita tuturor participanţilor la proces şi altor funcţionari ai sistemului judiciar să se abţinăde la manifestarea, prin cuvinte sau atitudine, a părtinirii sau prejudecăţilor împotriva părţilor,martorilor, avocaţilor sau altor persoane. udecătorul îşi va conforma e'teriorul şivestimentaţia în timpul e'ercitării funcţiei la cerinţele legii şi prestigiul profesiei.

2(.#aspunderea judiciara si etica a judecatorului.

2).*tic+eta procesului anc+eteijdiciare competent a culturii judiciare.

(n opinia societăţii puterea judecătorească trebuie să întruc5ipeze ec5itatea. Hiecareom ale cărui interese sunt lezate speră la apărarea în instan a de judecată a drepturilor sale, laț

satisfacerea e'igenţelor sale, la repararea prejudiciului material i moral. *nume în judecatăș

se ciocnesc interesele contradictorii ale acelui ce a încălcat legea şi ale societăţii, interesele bănuitului şi ale părţii vătămate, ale altor persoane ce participă la e'aminarea cauzei.udecătorul, ofiţerul de urmărire penală, procurorul, apărătorul acţionează în sfera conflictelor sociale, care se referă la relaţiile dintre oameni. (n aceste condiţii faţă de colaboratorii justiţiei

sunt înaintate cerinţe morale sporite. *ceşti oameni trebuie să posede capacitatea de a secontrapune oricăror tentative de influenţă din partea diferitelor forţe, ei trebuie să se conducă

7/17/2019 Raspunsuri Deontologia Judiciara

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-deontologia-judiciara 13/13

numai de lege, să fie ec5itabili, să ac ioneze în numele interesului justi iei. Cei ce înfăptuiescț ț

 justiţia sau cei ce prezintă învinuirea în numele statului în judecată, în virtutea datoriei personale, trebuie să posede calităţi morale şi profesionale înalte. (nsă şi legislaţia, dup ă cumam remarcat mai su s, con ţine cerinţe morale faţă de activ ita tea instanţelor judecătoreşti şi aorganelor de ocrotire a normelor de drept.

?ar aceste cerinţe, adresate, de obi c e i, instit uţiilor, se referă la oamenii ceînfăptuiesc pro6 cesul judic iar. 0pre e'emplu, ?eclaraţia universală a drepturilor omuluireiese din faptul că judecata trebuie să fie egală pentru toţi, ec5itabilă şi imparţială, omul aredreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice naţional e împotriva actelor careviolează drepturile fundamentale ce 6 i sunt recunoscute prin constituţie sau lege.