Planul National de Management aferent portiunii nationale a bazinului hidrografic international al fluviului DunareaSinteza Planurilor de Management la nivel de bazine/spatii hidrograficeBROSURA PENTRU PUBLIC2009-2015Administraia Naional Apele Romne

http://www.rowater.ro

Starea chimica este reprezentat de nivelul concentraiilor de poluani ce trebuie sa fie conform cu standardele de calitate pentru mediu, pentru a se asigura protecia sntii umane i a mediului. Se definete ca stare chimica buna sau alta stare dect bun.

Starea ecologica reprezinta structura si functionarea ecosistemelor acvatice evidentiate prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale, cu un sistem de clasificare in 5 clase, respectiv : foarte buna, buna, moderata, slaba si proasta.

Au fost identificate 3399 corpuri de ape de suprafata si 142 corpuri de ape subterane.

Corpurile de apa de suprafata au fost grupate astfel:

PROBLEME IMPORTANTE IN MANAGEMENTUL APELOR

Corpuri de apa naturale (2791)

Evaluarea starii ecologice si chimice efectuata pentru cele 2668 rauri

Evaluarea starii ecologice si chimice a celor 119 Lacuri

Evaluarea starii ecologice si chimice a celor 4 corpuri de apa tranzitorii si costiere

-Sunt 11 lacuri naturale-corpuri de apa puternic modificate, toate fiind in potential ecologic moderat, iar 4 ating starea chimica buna.

-Nici unul din cele 2 corpuri de ape costiere nu ating obiectivele de mediu: 1 atinge potentialul ecologic moderat si celalalt potentialul ecologic prost, iar ambele sunt in alta stare decat buna din punct de vedere al starii chimice

Evaluarea potentialului ecologice si a starii chimice a celor 164 Lacuri de acumulare

Evaluarea potentialului ecologic si a starii chimice efectuata pentru cele 336 rauri

Corpuri de apa puternic modificate (513)

87 corpuri de apa ating potentialul ecologic maxim si bun, iar 249 ating potentialul ecologic moderat. Din punct de vedere al starii chimice, 303 rauri ating starea chimica buna.

97 lacuri de acumulare ating potentialul ecologic maxim si bun, restul fiind in potential ecologic moderat. Starea chimica buna este atinsa in 161 lacuri de acumulare, doar 3 dintre ele fiind in alta stare decat buna

Din cele 95 corpuri de apa artificiale, 45 ating potentialul ecologic maxim si bun si 78, ating starea chimica buna.

Starea corpurilor de apa subterana, se defineste prin:

starea cantitativa,

starea calitativa (chimica).

Din punct de vedere cantitativ, cele 142 corpuri de apa subterana sunt in stare buna.

Situatia privind starea calitativ (chimic) a corpurilor de apa subterane:

123 corpuri de apa sunt in stare bun (86.6%)

19 corpuri de apa sunt in stare slab (13.4%)

Zone de protecie pentru captrile de ap destinate potabilizrii:

269 captri din surse de suprafa din care 162 au zon de protecie

1617 captri din surse subterane din care 1379 au zon de protecie

In elaborarea acestui Plan de Management o importanta deosebita a fost acordata Informarii, consultarii si participarii publicului. Fiecare etapa a elaborarii acestui Plan de Management s-a finalizat prin dezbateri publice si intalniri cu principalii factori interesati. Au fost realizate pliante, brosuri, chestionare pentru a veni in sprijinul factorilor interesati, astfel incat opiniile si propunerile din partea acestora, in vederea imbunatatirii Planului de Management sa fie facute in cunostinta de cauza.

Pe website-urile Administratiei Nationale Apele Romane si ale Administratiilor Bazinale de Apa au fost publicate toate documentele specifice, inclusiv Planurile de Management Bazinale si Planul National de Management Sinteza celor 11 Planuri de Management Bazinale. In noiembrie 2009, cele 11 Planurile de Management Bazinale au fost avizate in cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin.

Pentru atingerea obiectivelor de mediu pana in anul 2015, Planul de Management prevede implementarea Programelor de masuri ce devin operationale pana in 22 decembrie 2012.

Programele de masuri includ masuri de baza, care prevad implementarea cerintelor europene in domeniul apelor, iar acolo unde masurile de baza nu sunt suficiente, se aplica masuri suplimentare pentru atingerea starii/potentialului ecologic bun si a starii chimice bune.

EMBED PowerPoint.Slide.8

Costurile de investitii pentru aplicarea masurilor de baza si suplimentare estimate la nivelul bazinelor hidrografice, se ridica la cca. 20.387 miliarde Euro, din care aproximativ 97% sunt costuri pentru realizarea masurilor de baza.

Numarul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii va scadea semnificativ in urmatoarele cicluri de planificare, urmand ca obiectivele de mediu sa fie atinse pentru toate corpurile de apa pana in 2027, aplicarea exceptiilor putand a fi adaptata in urmatoarele planuri de managament.

Exceptii de la obiectivele de mediu se aplica pentru 19 corpuri de ape subterane

starea buna pentru corpuri de apa naturale;

potential ecologic bun pentru corpuri de apa puternic modificate si artificiale;

starea cantitativa si chimica buna pentru corpurile de apa subterane;

nedeteriorarea starii corpurilor de apa;

atingerea obiectivelor pentru zonele protejate.

Pentru corpurile de apa unde atingerea obiectivelor de mediu nu este posibila, pana in 2015 din cauza fezabilitatii tehnice, costurilor disproportionate sau conditiilor naturale se cer exceptii (derogari) de la atingerea obiectivelor de mediu, bine justificate si argumentate.

Urmare a evaluarilor facute, exceptii de la obiectivele de mediu se aplica pentru 1241 corpuri de apa de suprafata :

Zone pentru imbaiere: 15 zone de imbaiere cu 35 de sectoare

localizate in apele costiere ale Marii Negre

Pentru fiecare din aceste 5 categorii de zone protejate au fost elaborate i aprobate norme tehnice necesare pentru indeplinirea obiectivelor de mediu, cu exceptia zonelor destinate pentru protectia habitatelor i speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important pentru care exista legislatia specifica in domeniul ariilor naturale protejate

Zone pentru protecia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic;

Zone pentru protectia habitatelor si speciilor;

Zone vulnerabile la nitrati;

DIRECTIVA CADRU APA

Directiva Parlamentului i Consiliului European 2000/60/EC privind stabilirea unui cadru de politic comunitar n domeniul apei

Problemele din ce in ce mai stringente asupra ecosistemelor acvatice europene a fcut ca Uniunea European sa susin protecia apelor, ca fiind o prioritate major, elabornd n acest sens dup 5 ani de dezbateri aceasta Directiv, care stabilete pentru prima data, un cadru pentru protectia tutror apelor de suprafata interioare, a apelor tranzitorii, a apelor costiere si subterane.

Scopul general al Directivei Cadru Ap este atingerea n anul 2015 a unei stri bune a tuturor corpurilor de ap din Europa, ceea ce implic asigurarea unor condiii de via similare din punct de vedere al mediului acvatic pentru toi cetenii Europei.

Directiva Cadru Apa a fost transpusa in legislatia din Romania prin Legea Apelor 107/1996 modificata si completata prin Legea 310/2004, Legea 112/2006 si OUG 3/2010.

PLANUL DE MANAGEMENT AL BAZINULUI / SPATIULUI HIDROGRAFIC

Reprezint principalul instrument de implementare a Directivei Cadru Apa, prezint aspecte legate de managementul calitii apelor, pe baza cunoaterii strii corpurilor de ap, stabilete obiectivele int pe o perioad de 6 ani (2009-2015) i propune msuri pentru atingerea strii bune a apelor n vederea utilizrii durabile a acestora.

Romania elaboreaza urmatoarele Planuri de Management:

la nivel de sub-bazin hidrografic (11 Planuri de Management);

la nivel national: Planul National de Management Sinteza Planurilor de Management la nivel de bazine/spatii hidrografice;

contributie la elaborarea Planului de Management al Districtului International al Dunarii;

contributie la elaborarea Planului de Management al Sub-bazinului International al Tisei.

Bazinele/Spatiile hidrografice pentru care se realizeaza Planurile de Management

EMBED PowerPoint.Slide.12

CORPURI DE AP DE SUPRAFA

3004 - rauri

130 - lacuri naturale

164 - lacuri de acumulare

3399 corpuri de apa 95 - corpuri de apa artificiale

2 - corpuri de apa tranzitorii

4 - corpuri de apa costiere

CORPURI DE AP SUBTERANE

Se aplica principul CAUZA EFECT

CAUZE:

Aglomerrile umane/localitile: 2605 aglomerari urbane >2000 l.e. la sfarsitul anului 2009

- grad de racordare la canalizare este de 51.39%

- gradul de racordare la statii de epurare este de 42,65 %

- protejarea necorespunzatoare a solurilor cand se utilizeaza namolurile de la statiile de epurare

Industria - uniti care nu dispun de instalaii i tehnologii conforme cu reglementrile europene n ceea ce privete prevenirea i controlul polurii resurselor de ap.

Agricultura -uniti agricole ce nu sunt conforme cerinelor europene n ceea ce privete existena unei tehnologii prietenoase cu mediul precum si aplicarea codului bunelor practici agricole.

Construciile i lucrrile hidrotehnice

Alte activiti antropice precum: piscicultura/acvacultura; extragerea balastului si nisipului din lunca raurilor; exploatrile forestiere

EFECTE: - Poluarea cu substante organice: exces de substante organice datorita apelor uzate neepurate, care afecteaza viata acvatica si starea apelor;

- Poluarea cu nutrienti: datorata apelor uzate neepurate corespunzator, practicilor agricole neadaptate noilor cerinte, industriei si transportului, toate acestea ducand la fenomene de eutrofizare a apelor;

- Poluare cu substante prioritare: datorata micropoluantilor organici, metalelor grele, produselor petroliere, pesticidelor, practici agricole neadaptate, industrie miniera, poluari accidentale, creand probleme chiar la concentratii mici;

- Alterari hidromorfologice: schimbari ale cursurilor naturale ale raurilor, deconectarea zonelor umede, schimbarea regimului hidrologic al rului, deteriorarea biodiversitii acvatice, toate acestea provoacand un serios impact asupra mediului acvatic;

- Apele subterane: fiind o sursa importanta de apa potabila necesita o protectie speciala impotriva poluarii si deteriorarii.

SITUAIA ACTUALA A CORPURILOR DE APA

Caracterizarea strii apelor de suprafa

Caracterizarea strii apelor subterane

ZONE PROTEJATE

OBIECTIVE DE MEDIU ce trebuiesc atinse pana in 2015

si EXCEPTII de la obiectivele de mediu

PARTICIPAREA PUBLICULUI

Din punct de vedere al corpurilor de ap subterane, la nivel national sunt 142 de corpuri de ap subteran, din care 17 corpuri de ap subteran sunt transfrontaliere cu Ungaria, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Ucraina.

2009

2012

2006

2015

2013

Trimiterea Raportului preliminar privind implementarea ctre Comunitatea European (Art. 15)

Revizuirea celor mai importante probleme de gospodarire apelor

Actualizarea PMBH

Implementarea programului de msuri pentru bazinul hidrografic

Analiza strii actuale(Art. 5 - 8)

Stabilirea obiectivelor de mediu (Art. 4)

Stabilirea programelor de monitoring (Art. 8)

Analiza problemelornerezolvate

Elaborarea Planului de Management al Bazinului Hidrografic PMBH(Art. 13, Anexa. VII)

Stabilirea programelor de msuri pentru bazinul hidrografic (Art. 11)

Evaluarea primei etape i pregtirea celei de-a II-a Plan de Management

ParticipareaPublicului(Art. 14)

2004

Etapele de realizare a Planului de management al bazinului hidrografic

10

_1339827819.ppt

Presiune (poluator)

Stare

Impact (efect)

Risc

Unitati bazinale de implementare a Planului de Management