RĂSPUNSUL IMUN

RRĂSPUNSUL ĂSPUNSUL IMUNIMUNUMORALUMORAL

Interrelaţiile dintre Interrelaţiile dintre limfocitele B şi Tlimfocitele B şi T

Răspunsul imun1.1. Fază cognitivă .Fază cognitivă . Limfocitele T recunosc Limfocitele T recunosc

antigenele străine in asociaţie cu MHC.antigenele străine in asociaţie cu MHC.

2.2. Faza de proliferareFaza de proliferare şi diferenţiere a şi diferenţiere a limfocitelor.limfocitelor.

3. 3. Faza efectoare. Faza efectoare. Limfocitele acţionează Limfocitele acţionează intr-o manieră ce duce la eliminarea intr-o manieră ce duce la eliminarea antigenelor straine.antigenelor straine.

I. Răspunsul imun umoral

în sânge - în splină unde va avea loc şi răspunsul imun

prin tegument - pe cale limfatică la primul ganglion limfatic

prin traversarea mucoaselor - MALT

Soarta antigenelor depinde de calea de pătrundereSoarta antigenelor depinde de calea de pătrundere

Limfocitele T c

Răspunsul imun specific Antigen

Macrofag

Limfocitul Helper T

Limfocitele T c Limfocitele B

Distrug celulele infectate

Limfocitele T c cu memorie

PlasmociteLimfocitele B cu memorie

Anticorpi

Complexe ag ac

Imunitate celulară

Imunitate umorală

MHCMHC IIIICD4CD4

Receptorul TReceptorul T

LLTT HelperHelper

CPACPA

AGENŢI INFECŢIOŞI EXTRACELULARIAGENŢI INFECŢIOŞI EXTRACELULARI

1. Faza cognitivă

In organul limfoid antigenele sunt preluate prin fagocitoză de macrofage.

-aici antigenele vor fi digerate de enzimele lizozomale până la eliberarea epitopilor secvenţiali, (întotdeauna peptide scurte).

-epitopii secvenţiali ajung (mecanism încă necunoscut) la suprafaţa macrofagului, care îl prezintă LTh în asociaţie cu MHC de clasa II.

LIMFOCITUL T RECUNOASTE CARRIERUL LIMFOCITUL B RECUNOASTE HAPTENA

Antigenele complete: Imunogenitate + antigenicitateHaptene: Lipsite de imunogenitate

Antigenicitate +++Sunt imunogene numai în asociere cu un carrier. Efectorii imuni rezultaţi vor reacţiona cu haptena neasoociată cu un carrier

Epitop – Epitop – partea unui antigen partea unui antigen recunoscute de organism ca recunoscute de organism ca non selfnon self..

- mai mulţi epitopi- mai mulţi epitopi- epitopi repetitivi (identici)- epitopi repetitivi (identici)

Poziţia epitopilorPoziţia epitopilor – esenţială în – esenţială în recunoaşterea lor de către limfocitele recunoaşterea lor de către limfocitele TT sau sau BB

EpitopiiEpitopii

Epitopi B – epitopi Epitopi B – epitopi structuralistructurali

Epitopii care vor fi recunoscuţi de anticorpi sau limfocitele B sunt proeminenţe ale unor molecule ghemuite la suprafaţa antigenului şi se numesc epitopi structurali sau epitopi B. Aceşti epitopi nu sunt antigenici decât în stare nativă, denaturarea proteinei modificând aspectul acestor epitopi.

Epitop Epitop TT - secvenţial - secvenţial

Limfocitele T recunosc doar epitopi situaţi în interiorul moleculei de antigen şi care sunt peptide scurte (8-10 aminoacizi). Aceşti epitopi liniari se numesc epitopi secvenţiali sau epitopi T. Ei sunt recunoscuţi de limfocitelele T doar după procesarea antigenului de către macrofag şi după ce ajung la suprafaţa acestuia.

Preluarea antigenuluiPreluarea antigenului

Limfocit T hLimfocit T helperelper

Limfocit BLimfocit B

CytokineCytokine

CPACPA

CDCD44

TCRTCRMHC IIMHC II

Interacţiunea dintre LTh şi LB

în contact cu un LTh (a cărui receptor în contact cu un LTh (a cărui receptor este complementar antigenului şi poartă este complementar antigenului şi poartă la suprafaţă antigenul CD4), se produce la suprafaţă antigenul CD4), se produce un semnal care va stimulaun semnal care va stimula:: secreţia de secreţia de IL-1 IL-1 de către macrofag. de către macrofag. IL-1IL-1 va acţiona asupra LTh care va va acţiona asupra LTh care va

secreta secreta IL-2,IL-2, IL-2IL-2 va induce creşterea celulelor ce au va induce creşterea celulelor ce au

receptori pentru această IL, printre receptori pentru această IL, printre care chiar LTh (activare autocrină).care chiar LTh (activare autocrină).

2.2. Faza de activareFaza de activare (proliferare) (proliferare)

•LB este stimulat la rândul său de epitopul LB este stimulat la rândul său de epitopul structuralstructural,, neprelucrat, nativ (in timp ce LTh este neprelucrat, nativ (in timp ce LTh este stimulat de epitopul secvenţial, prelucrat şi stimulat de epitopul secvenţial, prelucrat şi prezentat de macrofage, al unui antigen) prezentat de macrofage, al unui antigen)

•Epitopul structural este un prim semnal pentru este un prim semnal pentru LB, dar insuficient pentru a produce un răspuns în LB, dar insuficient pentru a produce un răspuns în anticorpi. Aici intervine anticorpi. Aici intervine LTh care a fost stimulat de LTh care a fost stimulat de epitopul secvenţial al aceluiaşi antigenepitopul secvenţial al aceluiaşi antigen..

• LTh va secreta după activare un factor de LTh va secreta după activare un factor de creştere şi un factor de diferenţiere pentru creştere şi un factor de diferenţiere pentru limfocitele B,limfocitele B,

3. Faza efectoare3. Faza efectoare

•LB se vor transforma în limfoblaşti, plasmoblaşti LB se vor transforma în limfoblaşti, plasmoblaşti şi în final plasmocite secretoare de anticorpi care şi în final plasmocite secretoare de anticorpi care impreună cu complementul, fagocitele vor elimina impreună cu complementul, fagocitele vor elimina agenţii infecţioşi extradelulari.agenţii infecţioşi extradelulari.

În decursul răspunsului imun o parte În decursul răspunsului imun o parte din LTh şi LB se vor diferenţia în din LTh şi LB se vor diferenţia în LT, LT, respectiv LB de memorierespectiv LB de memorie,, care vor iniţia care vor iniţia la o stimulare ulterioară cu acelaşi Ag un la o stimulare ulterioară cu acelaşi Ag un răspuns secundar mai rapid şi eficient.răspuns secundar mai rapid şi eficient. În afară de În afară de Ag TDAg TD mai există şi mai există şi Ag TIAg TI. . Acestea sunt în general antigene cu epitopi Acestea sunt în general antigene cu epitopi repetitivirepetitivi (care se repetă în mod regulat (care se repetă în mod regulat de-a lungul moleculei ca, de exemplu, de-a lungul moleculei ca, de exemplu, polizaharidul pneumococic). polizaharidul pneumococic). Ele stimulează Ele stimulează direct LB, fără participarea LTdirect LB, fără participarea LT. Aceste . Aceste antigene induc un antigene induc un răspuns în anticorpi răspuns în anticorpi discret şi fără memorie imunologică.discret şi fără memorie imunologică.

Rolul anticorpilorRolul anticorpilor în apărarea în apărarea antiinfecţioasăantiinfecţioasă

rol esenţial în apărarea rol esenţial în apărarea antiinfecţioasă faţă deantiinfecţioasă faţă de bacteriile bacteriile cu habitat extracelularcu habitat extracelular efect blocant şi neutralizantefect blocant şi neutralizant: : uneori este suficientă doar prezenţa uneori este suficientă doar prezenţa AC pentru a preveni apariţia infecţiei AC pentru a preveni apariţia infecţiei (IgA de pe suprafaţa mucoaselor se (IgA de pe suprafaţa mucoaselor se uneşte cu unele antigene de uneşte cu unele antigene de suprafaţă a bacteriilor, blocând astfel suprafaţă a bacteriilor, blocând astfel ataşarea de receptorii specifici de pe ataşarea de receptorii specifici de pe mucoase).mucoase).

Faţă de Faţă de bacteriile toxigenebacteriile toxigene, , cum sunt bacicum sunt bacillul difteric, botulinic ul difteric, botulinic sau tetanic, organismul produce sau tetanic, organismul produce anticorpi antitoxicianticorpi antitoxici care se leagă care se leagă de toxinele microbiene împiedicând de toxinele microbiene împiedicând ataşarea şi, respectiv, pătrunderea ataşarea şi, respectiv, pătrunderea lor în celulele ţintă.lor în celulele ţintă.

AC pot produce AC pot produce imobilizareaimobilizarea şi şi aglutinarea microorgansimeloraglutinarea microorgansimelor.. Cei mai buni anticorpi imobilizanţi Cei mai buni anticorpi imobilizanţi sunt IgM care au 10 situsuri de sunt IgM care au 10 situsuri de combinare la care se adaugă combinare la care se adaugă favorizarea fagocitozei şi activarea favorizarea fagocitozei şi activarea complementul (IgG, IgM).complementul (IgG, IgM).

OpsonizareaOpsonizarea. Bacteriile sunt . Bacteriile sunt pregătite pentru fagocitoză prin pregătite pentru fagocitoză prin opsonizare cu opsonine nespecifice opsonizare cu opsonine nespecifice (C3b, PCR, fibronectina) sau opsonine (C3b, PCR, fibronectina) sau opsonine specifice (AC). Bacteriile capsulate specifice (AC). Bacteriile capsulate (pneumococii), nu sunt accesibile (pneumococii), nu sunt accesibile fagocitozei. Dacă însă ele sunt fagocitozei. Dacă însă ele sunt opsonizate de IgG anticapsularopsonizate de IgG anticapsularee, , aceacesteastea se vor fixa cu fragmentul Fc de se vor fixa cu fragmentul Fc de fagocit şi cu Fab de bacterie. În acest fagocit şi cu Fab de bacterie. În acest fel, fagocitoza va fi posibilă si eficienta.fel, fagocitoza va fi posibilă si eficienta. În orice caz, bacteriile cu habitat În orice caz, bacteriile cu habitat extracelular sunt eliminate în final prin extracelular sunt eliminate în final prin fagocitoză.fagocitoză.

Liza bacteriilorLiza bacteriilor. . Prin unirea IgG sau IgM cu Prin unirea IgG sau IgM cu antigenele antigenele

de suprafaţă a bacteriilorde suprafaţă a bacteriilor se activează se activează complementul pe cale clasică, ceea complementul pe cale clasică, ceea ce va determina fenomenul de ce va determina fenomenul de bacterioliză.bacterioliză.

AC sunt implicaţi şi în AC sunt implicaţi şi în rezistenţa rezistenţa faţă de microorganisme cu habitat faţă de microorganisme cu habitat intracelularintracelular, şi anume în , şi anume în citotoxicitatea mediată celular citotoxicitatea mediată celular anticorpodependentăanticorpodependentă::

IgG se vor fixa prin Fab de IgG se vor fixa prin Fab de antigenele virale sau provenite antigenele virale sau provenite de la alţi agenţi cu habitat de la alţi agenţi cu habitat intracelular (fungi, bacterii) intracelular (fungi, bacterii) exprimate la suprafaţa celulelor exprimate la suprafaţa celulelor infectate, iar cu fragmentul Fc infectate, iar cu fragmentul Fc de receptorii pentru Fc de de receptorii pentru Fc de pe pe suprafaţa LKsuprafaţa LK (killer). Acestea (killer). Acestea vor distruge celula infectată prin vor distruge celula infectată prin perforarea membranei celulare, perforarea membranei celulare, printr-un mecanism asemănător printr-un mecanism asemănător complementuluicomplementului..

II. Răspunsul imun celular II. Răspunsul imun celular

eficient faţă de eficient faţă de

• microorganisme cu habitat microorganisme cu habitat obligatoriu intracelularobligatoriu intracelular: : virusurile, bacterii, protozoarevirusurile, bacterii, protozoare

• un habitat facultativ intracelularun habitat facultativ intracelular: : bacilul tuberculos, bacilul leprei, etc.bacilul tuberculos, bacilul leprei, etc.

şi care sunt protejate de acţiunea AC. şi care sunt protejate de acţiunea AC.

Imunitatea mediată celular Imunitatea mediată celular cuprinde în esenţă două cuprinde în esenţă două procese:procese:

1. distrugerea de către LTc 1. distrugerea de către LTc CD8+ (ajutate de LTh)CD8+ (ajutate de LTh) a celulelor a celulelor care conţin un microorganism în care conţin un microorganism în fază replicativă (de obicei un fază replicativă (de obicei un virus) virus)

2. activarea prin 2. activarea prin γγIFN şi alte IFN şi alte citokine a macrofagelor pentru a citokine a macrofagelor pentru a le face capabile să distrugă le face capabile să distrugă microorganismul care se microorganismul care se dezvoltă chiar în interiorul lordezvoltă chiar în interiorul lor (bacilul tuberculos, bacilul (bacilul tuberculos, bacilul leprei, toxoplasma, legionella leprei, toxoplasma, legionella etc.)etc.)

1. În prima situaţie1. În prima situaţie: : LTc CD8+ (ajutate LTc CD8+ (ajutate de LTh)de LTh)

răspunsul celular este declanşat de răspunsul celular este declanşat de LTh LTh activat de macrofagactivat de macrofag. Astfel, un virus este . Astfel, un virus este fagocitat de macrofag, care prezintă fagocitat de macrofag, care prezintă limfocitului Th epitopul secvenţial în limfocitului Th epitopul secvenţial în asociaţie cu MHC de clasa II. asociaţie cu MHC de clasa II.

Pe de altă parte, Pe de altă parte, virusul pătrunde şi în virusul pătrunde şi în alte celule decât macrofagealte celule decât macrofage. Antigenele . Antigenele virale modifică imunogenicitatea acestor virale modifică imunogenicitatea acestor celule, care devin astfel “non-self”. celule, care devin astfel “non-self”. Celulele nucleate ale organismului au la Celulele nucleate ale organismului au la suprafaţa lor MHC de clasa I în asociaţie suprafaţa lor MHC de clasa I în asociaţie cu care Ag de suprafaţă apărut datorită cu care Ag de suprafaţă apărut datorită infecţiei virale va fi “văzut” de LTcinfecţiei virale va fi “văzut” de LTc. . Acestea se vor înmulţi sub actiunea IL-2 Acestea se vor înmulţi sub actiunea IL-2 secretate de către LTh stimulat de secretate de către LTh stimulat de macrofage. Rezultatul va fi că macrofage. Rezultatul va fi că LTc activate LTc activate vor secreta citotoxine letale pentru celula vor secreta citotoxine letale pentru celula virus infectatăvirus infectată..

Ca şi în cazul LTh şi LB, Ca şi în cazul LTh şi LB, o parte din o parte din LTc se vor diferenţia în limfocite Tc LTc se vor diferenţia în limfocite Tc de memoriede memorie, capabile să iniţieze un , capabile să iniţieze un răspuns celular mai prompt la un al răspuns celular mai prompt la un al doilea contact cu acelaşi antigendoilea contact cu acelaşi antigen

2. În infecţiile cu germeni cu În infecţiile cu germeni cu habitat facultativ intracelular habitat facultativ intracelular (TBC, lepră etc.), (TBC, lepră etc.),

un rol important îl au macrofagele şi un rol important îl au macrofagele şi LTh.LTh. Acestea secretă limfokine care Acestea secretă limfokine care activează macrofagele şi recrutează şi activează macrofagele şi recrutează şi alte celule participante. alte celule participante. Împreună vor inÎmpreună vor iniiţia un ţia un răspuns răspuns inflamator, denumit “de tip întârziat”inflamator, denumit “de tip întârziat” -- deoarece, el deoarece, el apare după cel puţin apare după cel puţin 24-48 de ore, sau chiar mai târziu24-48 de ore, sau chiar mai târziu (spre deosebire de răspunsul (spre deosebire de răspunsul inflamator iniţiat de anticorpi, care inflamator iniţiat de anticorpi, care apare în timpul cel mai scurt -minute apare în timpul cel mai scurt -minute sau ore). sau ore).

O parte din micO parte din micrroorganismele care oorganismele care îşi desfăşoară ciclul de viaţă şi îşi desfăşoară ciclul de viaţă şi supravieţuiesc în macrofage mor, iar supravieţuiesc în macrofage mor, iar produsele lor de degradare prelucrate produsele lor de degradare prelucrate vor ajunge la suprafaţa acestor vor ajunge la suprafaţa acestor celule. celule.

Macrofagul va prezenta LTh aceste Macrofagul va prezenta LTh aceste Ag în asociaţie cu antigenul MHC de Ag în asociaţie cu antigenul MHC de clasa IIclasa II. LTh va declanşa secreţia de . LTh va declanşa secreţia de gIFN care va transforma macrofagul gIFN care va transforma macrofagul într-un macrofag activat sau “furios”.într-un macrofag activat sau “furios”.

Factorii de activare a macrofagelor Factorii de activare a macrofagelor (mai ales (mai ales γγIFN) vor activa mecanisme IFN) vor activa mecanisme microbicide puternice care vor reuşi microbicide puternice care vor reuşi de regulă de regulă distrugerea distrugerea microorganismului aflat în celulămicroorganismului aflat în celulă, dar , dar nu întotdeauna.nu întotdeauna.

Aglomerarea şi proliferarea Aglomerarea şi proliferarea macrofagelor şi a limfocitelor vor macrofagelor şi a limfocitelor vor determina determina formarea unui focar formarea unui focar inflamatorinflamator..

Activarea macrofagelor are Activarea macrofagelor are două faţete: două faţete:

--este beneficăeste benefică dacă se dacă se petrece în limite fiziologice, petrece în limite fiziologice,

-dar -dar este nocivăeste nocivă atunci atunci când depăşeşte în intensitate când depăşeşte în intensitate anumite limite deoarece procesul anumite limite deoarece procesul inflamator produce leziuni ale inflamator produce leziuni ale ţesuturilor în care se petrece. Ea ţesuturilor în care se petrece. Ea stă la originea unor infstă la originea unor infececţii cronice ţii cronice (tuberculoză, lepră - vezi (tuberculoză, lepră - vezi hipersensibilitatea de tip IV hipersensibilitatea de tip IV mediată celular).mediată celular).

Cell-Mediate ImmunityTH1--Cell-mediatedImmunity

producesinterferon- (IFN)

producesinterleukin-2 (IL-2)

produces tumornecrosis factor-(TNF)

induces cell-mediated immunityby activation of:

o cytotoxic Tcells (CTL)

o natural killer(NK) cells

o macrophages

IL-10 (from TH2cells) downregulates TH1activity

.

1.1. răspunsul imunologic primarrăspunsul imunologic primar - - organismul vine în contact pentru prima organismul vine în contact pentru prima oară cu un antigen timodependent – LT oară cu un antigen timodependent – LT şi LB de memorie.şi LB de memorie.

2.2. Răspuns imunologic secundarRăspuns imunologic secundar – – reîntâlnirea cu acelaşi antigenreîntâlnirea cu acelaşi antigen - - receptorii pentru antigen se găsesc în receptorii pentru antigen se găsesc în concentraţie mai mare decât la prima concentraţie mai mare decât la prima întâlnire - probabilitatea întâlnirii întâlnire - probabilitatea întâlnirii partenerilor de reacţie potriviţi creşte, partenerilor de reacţie potriviţi creşte, reacţia imunogenetică decurgând mai reacţia imunogenetică decurgând mai rapid.rapid.

Răspunsul primar şi secundarRăspunsul primar şi secundar

Răspunsul primarRăspunsul primar

• perioadă de latenţăperioadă de latenţă, a cărei , a cărei durată depinde de natura durată depinde de natura antigenului şi care durează în antigenului şi care durează în general general 2 săptămâni,2 săptămâni,

• o fază de creştereo fază de creştere, în cursul , în cursul căreia apar anticorpii, titrul lor căreia apar anticorpii, titrul lor crescând în progresie geometrică, - crescând în progresie geometrică, - IgMIgM

• o faza în platouo faza în platou, în care AC se , în care AC se menţin la un nivel costant pentru menţin la un nivel costant pentru câteva săptămânicâteva săptămâni

• o fază de descreştereo fază de descreştere, în care , în care AC sunt metabolizaţi şi disparAC sunt metabolizaţi şi dispar

Răspunsul secundarRăspunsul secundar

1.1. cinetica răspunsului:cinetica răspunsului: faza de faza de latenţă în răspunsul secundar este mai latenţă în răspunsul secundar este mai scurtă (3-5 zile), faza de platou scurtă (3-5 zile), faza de platou prelungită (luni) şi descreşterea mai prelungită (luni) şi descreşterea mai lentă (luni, ani, uneori pe toată viaţa).lentă (luni, ani, uneori pe toată viaţa).2.2. nivelul de anticorpi:nivelul de anticorpi: titrul titrul maxim de anticorpi este în general de 10 maxim de anticorpi este în general de 10 ori mai mari decât în răspunsul primar.ori mai mari decât în răspunsul primar.3.3. clasa de anticorpiclasa de anticorpi: AC din : AC din răspunsul primar sunt răspunsul primar sunt IgM,IgM, iar cei din iar cei din răspunsul secundar răspunsul secundar IgG.IgG.4.4. afinitatea anticorpilorafinitatea anticorpilor: în răspunsul : în răspunsul secundar, afinitatea anticorpilor faţă de secundar, afinitatea anticorpilor faţă de antigen este mai mare decât în antigen este mai mare decât în răspunsul primar.răspunsul primar.Amplitudinea şi rapiditatea răspunsului Amplitudinea şi rapiditatea răspunsului secundar sau a unor rapeluri ulterioare -secundar sau a unor rapeluri ulterioare - memoria imunologică.

Cunoaşterea dinamicii de apariţie ai anticorpilor în răspunsul primar şi secundar este importantă pentru calendarul de vaccinări.calendarul de vaccinări.

Reglarea răspunsului imunReglarea răspunsului imun

Multiplicarea la nesfârşit a efectorilor imuni Multiplicarea la nesfârşit a efectorilor imuni este supusă unor mecanisme riguroase de este supusă unor mecanisme riguroase de reglare . reglare .

1. 1. Durata de viaţă relativ scurtă a celulelor Durata de viaţă relativ scurtă a celulelor efectoareefectoare (plasmocitele, de pildă, au o (plasmocitele, de pildă, au o durată de viaţa de câteva zile).durată de viaţa de câteva zile).

2. 2. Scăderea progresivă a cantităţii de Ag Scăderea progresivă a cantităţii de Ag până la dispariţia sa.până la dispariţia sa. Scopul însăşi al Scopul însăşi al apărării antiinfecţioase este eliminarea apărării antiinfecţioase este eliminarea agenţilor infectioşi din organism. agenţilor infectioşi din organism. Îndepărtarea lor înseamnă implicit dispariţia Îndepărtarea lor înseamnă implicit dispariţia stimulării antigenice .stimulării antigenice .

3. 3. Legarea AC de Ag previne Legarea AC de Ag previne recunoaşterea în continuare a recunoaşterea în continuare a acestora de către LB.acestora de către LB. În consecinţă, În consecinţă, proliferarea lor şi diferenţierea spre proliferarea lor şi diferenţierea spre plasmocite va fi oprită. plasmocite va fi oprită.

4. 4. LTs, care au un rol limitativ asupra LTs, care au un rol limitativ asupra răspunsului imunitar, proliferează pe răspunsului imunitar, proliferează pe măsură ce se înmulţesc LThmăsură ce se înmulţesc LTh. Acest . Acest mecanism de feedback permite mecanism de feedback permite autoreglarea activităţii a celor două autoreglarea activităţii a celor două subpopulaţii de limfocite subpopulaţii de limfocite

ConcluziiConcluzii

În prima etapă, În prima etapă,

asupra miroorganismului vor acţiona factorii asupra miroorganismului vor acţiona factorii apărării nespecifice prin apărării nespecifice prin barierele externebarierele externe ce se opun ataşării şi pătrunderii. ce se opun ataşării şi pătrunderii. o dată ajuns în ţesuturile sterile, o dată ajuns în ţesuturile sterile, microorganismul va fi supus acţiunii microorganismul va fi supus acţiunii factorilor interni ai rezistenţei naturalefactorilor interni ai rezistenţei naturale (complementul, interferonii, citokinele, (complementul, interferonii, citokinele, substanţe bacteriolitice, fagocitoza prin substanţe bacteriolitice, fagocitoza prin PMN şi macrofage, celulele NK etc.). PMN şi macrofage, celulele NK etc.). În anumite situaţii, microorganismul va fi În anumite situaţii, microorganismul va fi distrus prin distrus prin activitatea bacteriolitică a activitatea bacteriolitică a complementului şi prin fagocitoză.complementului şi prin fagocitoză. Dacă distrugerea şi eliminarea Dacă distrugerea şi eliminarea microorganismului este incompletă, microorganismului este incompletă, se vor se vor distruge PMN şi vor interveni macrofageledistruge PMN şi vor interveni macrofagele care prelucrează ag şi iniţiază faza care prelucrează ag şi iniţiază faza următoare.următoare.

Etapa 2-a: Etapa 2-a: stimularea sistemului SCIC care stimularea sistemului SCIC care va produce efectorii imuniva produce efectorii imuni (AC şi L (AC şi L sensibilizate) faţă de microorganismul respectiv. sensibilizate) faţă de microorganismul respectiv.

Etapa<3-a: Etapa<3-a: acţiunea concertată, sinergică a acţiunea concertată, sinergică a celor două componente ale apărării celor două componente ale apărării antiinfecţioase: înăscută şi dobândităantiinfecţioase: înăscută şi dobândită.. Astfel, Astfel, AC vor activa, în combinaţie cu Ag, complementul AC vor activa, în combinaţie cu Ag, complementul pe cale clasică, mult mai eficientă decât pe cale pe cale clasică, mult mai eficientă decât pe cale alternativă şi vor neutraliza toxinele bacteriene şi alternativă şi vor neutraliza toxinele bacteriene şi unele enzime citolitice (leucocidine, hemolizine). unele enzime citolitice (leucocidine, hemolizine). La aceasta se adaugă citotoxicitatea mediată prin La aceasta se adaugă citotoxicitatea mediată prin anticorpi a celulelor K şi NK.anticorpi a celulelor K şi NK.

Pe de altă parte, Pe de altă parte, limfokinele secretate de limfokinele secretate de LTdTh activează macrofagele prin LTdTh activează macrofagele prin amplificarea randamentului distrugerii prin amplificarea randamentului distrugerii prin fagocitozăfagocitoză a paraziţiilor cu habitat intracelular. a paraziţiilor cu habitat intracelular.

Rezultatul acţiunii efectorilor Rezultatul acţiunii efectorilor imuniimuni : : efect beneficefect benefic asupra organismului asupra organismului

răspuns neadecvatrăspuns neadecvat, imunopatologic, imunopatologic

sistemul imun nu mai are sistemul imun nu mai are capacitatea de a discrimina capacitatea de a discrimina “selful” de “non-self”, ceea ce “selful” de “non-self”, ceea ce constituie baza constituie baza bolilor autoimunebolilor autoimune..

în în imunodeficienţeimunodeficienţe, răspunsul , răspunsul este deficitar, lipsa unor efectori este deficitar, lipsa unor efectori imuni producând infecţii repetate imuni producând infecţii repetate şi greu de controlatşi greu de controlat

depăşeşte în intensitate depăşeşte în intensitate răspunsul normal determinând răspunsul normal determinând fenomenele de fenomenele de hipersensibilitatehipersensibilitate..