8/13/2019 RASPUNSRI MATERIALE DE CONSTRUCTII

1/7

1) Materialele unitare sunt acele materiale care se caracterizeaza prin existenta de legaturi

chimice de acelasi fel intre toate particulele constituiente(atomi, molecule, ioni).

2) Materialel compozite sunt materialele alcatuite din mai multe componente compatibile, cu

proprietati complementare, astfel incat produsul rezultat sa aiba proprietati superioare

oricaruia dintre componenti.

3) Materialele asociate sunt materiale de constructii formate din doua sau mai multe materiale

unitare sau compozite si indeplinesc functii diferite in produsul finit.

4) Incercarea prespune supunerea materialului cu compozitia si structura nemodificata, la

actiunea incarcarilor mecanice sau a agentilor fizico-chimici, pentru determinarea

comportarii sale la aceste actiuni.

5) naliza prusupune descompunerea materialului in parti constituiente pentru

determinarea calitativa(existenta) si cantitativa(cantitatea relativa) a componentelor

acestuia.

!) Probele necesare investigarii care sunt extrase din elemente de constructie poarta

denumirea de carote.

") Probele sub forma de bucati, cu forma si dimensiuni normate, confectionate din

materialul ce urmeaza a fi investigat si pe care se efectueaza analizele si incercarile delaborator,poarta denumirea de epru#ete.

$) %ensitatea reala a unui material reprezinta masa unitatii de volum format din particulele

constituiente(fara pori, goluri sau alte discontinuitati).

&) %ensitatea aparenta a unui material reprezinta masa unitatii de volum aparent(cu

structura sa, deci format din particule constituiente si discontinuitatile din acest

volum-pori, goluri, capilare, fisuri etc.).

1') %ensitatea aparenta a unui material poros reprezinta masa unitatii de volum

aparent(format din particule constituiente si pori).

11) %ensitatea reala a unui material compact, in raport cu cea aparenta este aceeasi(egala).

12) recizia de masurare a densitatii aparente este mai buna folosind metoda balantei

hidrostatice.

13) aturarea cu apa este obligatorie pentru determinarea densitatii aparente la probe poroase cuforma geometrica neregulata in cazut cand materialul din proba nu reactioneaza chimic

cu apa, sau in prezenta acesteia nu se produce distrugerea structurii.

14) arafinarea este obligatorie pentru determinarea densitatii aparente la probe poroase cu

forma geometrica neregulata in cazul cand materialul din proba reactioneaza chimic cu

apa, sau aceasta distruge structura materialului.

15) *scarea la masa constanta a meterialelor poroase este obligatorie pentru determinarea

densitatii aparente a probelor cu forma geometrica neregulata.

1!) Intre compactitatea si densitatea aparenta a unui material exista corelatii+ C-

Vr!""#Va$%oa!""#%o.

1") olumul real al materialului(pentru determinarea densitatii), reprezinta volumul format

din particule constituiente.

1$) olumul aparent al materialului(pentru determinarea densitatii aparente), reprezintavolumul format din particulele constituiente si discontinuitatile din acest volum (pori,

goluri, capilare, fisuri etc.).

1&) bsorbtia de apareprezinta proprietatea unui material de a absorbi si retine in porii si

capilarele sale o cantitate maxima relative de apa, in anumite conditii de presiune si

temperature.

2') orozitatea aparenta mare si finetea mare a porozitatii determina o absorbtie mare.

21) &miditatea unui material reprezinta cantitatea de apa pe care acesta o contine la un

moment dat.

22) roprietatea corpurilor solide poroase de a permite trecerea fluidelor prin structura lor

reprezinta permeabilitatea.

23) 'tabilitatea la apa reprezinta proprietatea materialelor de constructii de a nu se distruge-de

a nusi modifica esential proprietatile, sub actiunea saturarii indelungate.

8/13/2019 RASPUNSRI MATERIALE DE CONSTRUCTII

2/7

24) precierea rezistentei la inghet-dezghet(in conditiile standardelor romanesti aliniate la

standardele europene), se realizeaza prin numarul maxim de cicluri successi#e de inghet

dezghet pe care le poate suporta un material, fara ca pierderile de rezistenta si de masa sa

scada sub anumite limite maxime admise pentru fiecare material.

25) entru determinarea umiditatii, din momentul recoltarii pana in momentul primei cantariri,

proba de material trebuie supusa uscarii.

2!) /aterialele clincherizate au porozitatea cuprinsa intre -*.

2") /aterialele #itrificate au porozitatea sub *.

2$) Materialele fuzibile sunt materialele cu punct de refractaritate mai mic decat !+" grade

C.

2&) Materialele refractare sunt materialele cu punct de rafractaritate mai mare decat !"

grade C.

3') emperatura(punct) de aprindere-temperatura la care materialul se aprinde in prezenta

sursei de foc.

31) emperatura(punct) de inflamabilitate-temperatura la care materialul se aprinde chiar in

absenta sursei de foc(gasele combustibile se autoaprind sub actiunea temperaturii).

32) unctul de inmuiere al unui material, reprezinta temperature la care materialul supus

incalzirii sufera deformatii sub actiunea greutatii proprii.33) unctul de aprindere al unui material reprezinta temperatura la care materialul se

aprinde in prezenta sursei de foc.

34) /aterialele inflamabilesunt materialele care se aprind sub actiunea temperaturii, chiar

in absenta sursei de foc(gaze combustibile).

35) /aterialele combustibilesunt materialele care se aprind in prezenta sursei de foc, dar

ard si dupa departarea acesteia(polimeri).

3!) /aterialele necombustibile sunt materialele care nu se aprind sin nu ard, dar in

prezenta flacarii si a temperaturii se deformeaza, se topesc sau se distrug (beton, metale

etc.).

3") %aca degradarea materialului este pro#ocata de solicitari termice repetate, fenomenul poarta

denumirea de oboseala termica.

3$) 'olicitari statice-care sunt produse de forte exterioare ce cresc continuu, dar lent, de la zerola o #aloare maxima unde se mentine un timp determinat.

3&) 'olicitarile dinamice-sunt produse de forte exterioare care actioneaza brusc, cu toata

intensitate ei(sub forma de soc).

4') olicitarile produse de forte exterioare a caror intensitate #ariaza sinusoidal sunt solicitari

ciclice.

41) 0fectul efortului unitar tangentialeste de a impiedica lunecarea relativa a sectiunilor si se

manifesta ca o forta de forfecare.

42) 0fectul efortului unitar normaleste de a impiedica departarea sau apropierea sectiunilor,

dupa cum solicitarile sunt de intindere sau compresiune.

43) entru probe din acelasi material, cu forma geometrica cubica, prismatica sau cilindrica si

cu aceeasi suprafata de incercare, rezisenta la compresiune cu #aloarea cea mai mare o are

proba de forma geometrica cubica.44) entru probe din acelasi material, cu forma geometrica cubica, prismatica sau cilindrica si

cu aceeasi suprafata de incercare, rezistenta la compresiune cea mai mica o are proba de

forma geometrica cilindrica.

45) ucrul mecanic necesar pentru distrugerea unei probe de #olum cunoscut, reprezinta

rezistenta la compresiune prin soc.

4!) ucrul mecanic necesar pentru distrugerea unei probe cu sectiunea , prin caderea unei

greutati standardizate, reprezinta rezistenta la incovoiere prin soc.

4") aloarea efortului unitar care tinde asimptotic graficul de #ariatie a efortului unitar, cand

numarul de cicluri creste, reprezinta rezistenta la oboseala.

4$) roprietatea materialelor de a se opune modificarii formei, prin patrunderea unui corp dur

nedeformabil in masa lor, reprezinta duritatea.

4&) a un corp solicitat la intindere, cand intensitatea fortelor acti#e este mai mare decat cea a

fortelor de legatura, corpul se #a deforma plastic.

8/13/2019 RASPUNSRI MATERIALE DE CONSTRUCTII

3/7

5') a un corp solicitat la intindere, cand intensitatea fortelor acti#e este cel mult egala cu cea a

fortelor de lagatura, corpul se #a deforma elastic.

51) aracterul #ascos al deformatiilor poate determina intazierea producerii deformatiilor in

raport cu viteza de crestere a intensitatii efortului unitar.

52) aracterul #ascos al deformatiilor este determinat de frecari interne intre unitatile

structurale.

53) elaxarea materialului are loc cand se analizeaza starea de eforturi si deformatii la trecerea

din starea solida in stare vascoasa.

54) elaxarea materialului are loc numai cand se produce descarcarea probelor.

55) entru un material rezistenta la compresiune, f max aferenta pe unitatea de suprafata

este egala cu forta maxima de rupere

5!) onsiderand frecarea dintre platanele presei si suprafetele epru#etei, rezistenta la compresiune

obtinuta la incercarea cu frecare este cu atat mai mare cu cat raportul intre suprafata de

rupere si volumul sau vor fi mai mari, deci cu cat volumul va fi mai mic .(este influientata

de #iteza de incercare).

5") ezistenta la compresiune obtinuta pe prisma/ -cand raportul dintre inaltimea h si

diametrul d, respective latura sectiunii transversale l este supra unitar, intre valoarea

rezistentelor exista relatia/ %pr0%c1%cil -cand acelasi raport este subunitar, intrevalorile rezistentelor exista relatia/ %pr1%c0%cil

5$) entru un material, rezistenta la intindere centrica(axiala) reprezinta raportul dintre forta

maxima de rupere si aria initiala a sectiunii probei incercate.

5&) uperea unei probe de material supuse la compresiune statica se produce prin dilatarea

probei de material.

!') uperea unei probe de material supusa la intindere centrica(axiala) se produce prin

microfisuri ce se dezvolta transformandu-se in fisuri, iar in final se produce ruperea

materialului.

!1) %aca #iteza de crestere a fortei este mare, la incercarea la compresiune statica, rezistenta la

compresiuna este mare.

!2) %aca #iteza de crestere a fortei este mica, la incercarea la compresiune statica, rezistenta la

compresiune este mica.!3) ezistenta la compresiune la probe cu sectiunea de incercare circulara, fata de cea cu

sectiunea cu colturi, este mai mare.

!4) ezistenta la compresiune obtinuta pe un cub echi#alent in raport cu rezistenta la compresiune

pe cub, cu aceeasi sectiune de incercare, este egala.

!5) entru un material, rezistenta la intindere centrica(axiala)reprezinta raportul dintre forta

maxima de rupere si aria initiala a sectiunii probei incercate.

!!) ezistenta la compresiune la probe cu sectiunea de incercare cu colturi, fata de cea cu

sectiunea circulara, este mai mica.

!") aracteristica numita rezilientaexprima lucrul mecanic necesar pentru a rupe o proba cu

sectiunea ', prin caderea unei greutati standardizate 2.

!$) entru un material rezistenta la compresiune dinamica exprima/ lucrul mecanic necesar

pentru distrugerea unei probe de volum cunoscut.!&) Incercarea pentru determinarea rezistentei la oboseala se executa prin supunerea probei de

material la masina de incercat, care este sub forma unui dispozitiv mecanic cu incovoiere

rotativa, care genereaza o forta de intensitate variabila sau constanta 3, ce induce in

sectiunea solicitata eforturi de intindere si#sau eforturi de compresiune pentru perioade

scurte , durata perioadei de alternare fiind determinate de viteza de rotatie a

dispozitivului de incercare.

"') .

"1) robele pentru determinarea deformatiilor de umiditate sunt de forma prismatica

"2) .

"3) .

"4) .%eformatiile de dimensiuni pro#ocate de temperatura pot conduce la ruperi de material pentru

lemn.

"5) .

8/13/2019 RASPUNSRI MATERIALE DE CONSTRUCTII

4/7

"!) .

"") .urgerea #ascoasa a materialelor este determinat de timp si de temperature.

"$) .

"&) .

$') .

$1) 0lementele chimice in contact, in conditii #ariate de temperatura si presiune dau nastere la

combinatii chimice complexe, care sunt minerale.

$2) /odul de aranare a mineralelor in spatiu reprezinta/ textura

$3) ocilesunt combinatii naturale de minerale.

$4) aracteristicile produselor din piatra naturala sunt influientate de modul de formare al

rocilor(geneza), de structura si textura lor.

$5) tructura hemicristalicaeste specifica rocilor rocilorpartial cristalizate, partial sub forma

amorfa.

$!) tructura holocristalica este specifica rocilor complet cristalizate.

$") ocile au textura masi#a(neorientata) daca au minerale sub forma grauntoasa si formeaza

roca cu caracteristici similare dupa orice directie(izotropie).

$$) tructura #itroasa este specifica rocilor de suprafata la care viteza mare de racire nu a

permis cristalizarea(roci cu structura amorfa sau sticloasa).$&) ocile au textura sistoasadaca sunt formate din straturi de minerale diferite.

&') ocile au o textura stratificatadaca au mineralele(aceleasi in toata masa rocii) dispuse in

straturi, ceea ce face ca proprietatile sa difere in functie de unghiul dintre directia de

incercare si aceste straturi, iar roca sa prezinte fenomenul de cliva4(desfacerea in foiunele

gresii,mica).

&1) orfiruleste o roca filoniana.

&2) 6ranituleste o roca intrusiva.

&3) 5ioritul este o roca intrusi#a(granitica).

&4) 'ienituleste o roca intrusi#a(granitica).

&5) 2abroul este o roca intrusi#a(granitica).

&!) 6azaltul este o roca efusi#a compacta.

&") ndezitul este o roca efuzi#a compacta, roca hemicristalica.&$) Piatra ponce este o roca efusi#a poroasa.

&&) uful vulcanic este o roca efusi#a poroasa.

!"". 2rohotisurile sunt roci detritice necimentate(sedimentare).

!"!. 6olovanisurile sunt roci detritice necimentate(sedimentare).

!". 2ipsul este o roca sedimentara de precipitatie.

!"+. rgila este o roca detritica cimentata.

!"7. Calcarul este o roca sedimentara de precipitatie.

!". ravertinul este o roca sedimentara de precipitatie.

!"8. 5olomitul este o roca sedimentara de precipitatie.

!"9. Marmura este o roca metamorfica prin contact.

!". rdezia este o roca metamorfica prin compresiune.

!":. ocile detritice sunt rezultate din depuneri de sfaramaturi provenite de la rocipreexistente .

!!". ocile de precipitatie sunt formate prin depunerea si cristalizarea unor saruri din apele

marilor si oceanelor si se caracterizeaza prin compozitie mineralogica simpla, fiind

alcatuite in principal dintr-un mineral care ii da denumirea.ele sunt gipsul, calcarul si

dolomitul, travertinul.

!!!. ocile organogene sunt formate prin acumularea scheletelor minerale ale unor specii

marine.ele sunt/calcare cochilifere, diatomit si tripoli.

!!. onglomeratele rezulta prin cimentarea(aglomerarea) prietrisurilor.

!!+. 7recciile rezulta prin cimentareagrohotisurilor.

!!7. 6resia silicioasa rezulta prin cimentareanisipurilor.

!!. rgila rezulta prin cimentarea malurilor.

!!8. /armura rezulta prin metamorfoza calcarelor, .

!!9. rdezia rezulta prin metamorfozaargilei, .

8/13/2019 RASPUNSRI MATERIALE DE CONSTRUCTII

5/7

!!. iatra de talie este o piatra pentru zidarie, care este un produs fasonat si care face parte din

produsele de cariera.

!!:. /olonul este un produs de piatra pentru zidarie, un produs fasonat care face parte din

categoria produselor de cariera.

!". iatra mosaic este un produs de piatra pentru zidarie, un produs fasonat care face parte

din categoria produselor de cariera.

!!. lacile pentru placae sunt un produs de piatra pentru zidarie, un produs fasonatce face

parte din produsele de cariera.

!. a#ura este un produs de piatra sparta din categoria produselor concasate(agregat natural

sfaramat) care sunt produse din cariera, produse din piatra naturala.

!+. plitul este o piatra sparta din catogoria produselor concasate, grupa produselor de

cariera, care fac parte din produsele de piatra naturala.

!7. 8ilerul este un produs ce face parte din grupa filere de pietre naturale, un produs

concasat ce face parte din categoria produselor de cariera.

!. riblura facer parte din grupa cribluri de pietre naturale, facand parte din produsele

concasate.

!8. Incarcarea cu material granular a #asului pentru determinarea densitatii in gramada in stare

afanata se face la inaltimea de !" cm.!9. rezenta umiditatii la nisip poate determina modificari ale densitatii sale in gramada.

rezenta unei cantitati mici de apa poate duce la cresterea densitatii in gramada pentru ca

#olumul de goluri este inlocuit de apa.prezenta unei cantitati mari de apa poate duce la

scaderea densitatii in gramada a nisipului pentru ca apa are densitatea mai mica decat

densitatea reala a nisipului.

!. urba 4 nu exprima granulozitatea pentru ca nu se afla intre curbele limita 1, 2, 3.

!:. ele care incep cu o panta mai mare.

!+". ortul elemenar reprezinta cantitatea de agregat separate intre doua ciururi consecutive

din setul standardizat.

!+!. ortul granular reprezinta cantitatea de agregat ca suma de sorturi elementare succesi#e.(',"

1nisipul)

!+. 8orma granulelor de agregat este determinata prin raportul parametrilor b#a si c#a.raportul parametrilor b#a si c#a se determina pe sorturi deferite de granule de agregat,

la care se masoara a,b si c dupa care se face raportul acestora, media rapoartelor

comparandu-se cu valorile normale.

!++. 8orma granulelor recomandata in amestecuri de betoane este cea in care coeficientul

volumic este cat mai mare si b#a1",88 sau c#a1",++.

!+7. 8orma granulelor nerecomandata in amestecuri de betoane este cea in care coeficientul

volumic este cat mai mic si b#a0",88 sau c#a0",++.

!+. Impuritatile din agregate pot influienta caracteristicile compozitelor pe care le formeaza.

continutul de impuritatieste reprezentat de di#erse substante care in cantitati mici in masa

agragatului, pot a#ea actiuni defa#orabile pri#ind realizarea structurii si a caracteristicilor

macanice cand agregatele sunt folosite la betoane si mortare.

!+8. rin granulozitate se apreciaza compozitia in granule de diferite dimensiuni dintr-unagregat.

!+9. Inghetdezghetul, ca actiune distructi#a asupra produselor din piatra duce la pierderea

relati#a de masa si la pierderea de rezistenta la compresiune.

!+. ezistenta la soc la piatra se exprima in procente.( socm191''-m)

!+:. ezistenta la uzura la piatra se exprima in procente.( uzm191''-m)

!7". ezistenta la stri#ire prin compresiune la piatra se exprima in procente.( strm191''-m)

!7!. entru obtinerea produselor ceramice albe poroase se folosesc argile caolinite cu granule de

diametre de maxim ","8 mm, argilele fiind de culoare alba spre galbui.

!7. entru pre#enirea actiunilor distructi#e asupra produselor din piatra la ni#elul fundatiilor se

pre#ad hidroizolatii.

!7+. a fabricarea produselor ceramice, nisipul silicios are rol de degresant.

!77. a fabricarea produselor ceramice cenusa are rol de degresant.

!7. a fabricarea produselor ceramice zgura macinata are rol de degresant.

8/13/2019 RASPUNSRI MATERIALE DE CONSTRUCTII

6/7

!78. a fabricarea produselor ceramice #arul are rol de aglomerant.

!79. a fabricarea produselor ceramice melasa are rol de aglomerant.

!7. a fabricarea produselor ceramice gudronul are rol de aglomerant.

!7:. a fabricarea produselor ceramice samota are rol de adaos refractar.

!". a fabricarea produselor ceramice cuartul are rol de adaos refractar.

!!. lasticitatea argilelor fa#orizeaza o deformatie permanenta.

!. /acerarea materiilor prime este un proces natural ce consta in pastrarea argilelor in

depozite descoperite, unde in timp se produce putrezirea materialelor organice iar sub

actiunea inghetului se produce o sfaramare naturala a argilelor.

!+. *scarea naturala a produselor ceramice dureaza !-" de zile.

!7. entru obtinerea produselor ceramice brute colorate se folosesc argile fuzibile.

!. ontractia la ardere a argilei are loc la temperaturi de "5'&'' grade .

!8. entru obtinerea produselor brute clincherizate se folosesc argile vitrifiabile.

!9. 8ormarea mulitului are loc la temparatura de 8" grade C.

!. ontractia la uscare este determinata de e#aporarea apei peliculare si libere.

!:. entru produse ceramice clincherizate, porozitatea este de *--*(pg 112)

!8". ierderea apei legate chimic la argila are loc la temperaturi de cca. 78" grade C.

!8!. entru produse ceramice #itrificate porozitatea este sub *.!8. entru produse brute poroase, porozitatea este peste *.

!8+. %egresantii folositi la fabricarea produselor ceramice au rolul de a micsora plasticitatea

argilelor si totodata contractia ei la uscare.

!87. Indicele de plasticitate al unei argile se apreciaza prin intermediul determinarii umiditatii

corespunzatoare unei deformatii standard(raport de turtire) suferita de o proba

cilindrica de argila sub actiunea unei greutati standardizate.

!8. 8ondantul folosit la fabricarea produselor ceramice are rolul de a cobora temperatura de

ardere a masei argiloase in scopul reducerii consumului de combustibil necesar acestei

operatii.

!88. glomerantii au rolul de a mari plasticitatea argilelor slab plastice in vederea reducerii

manoperei de fasonare a formelor crude.

!89. aramizile se impart in categorii de calitate in functie de/ dimensiunea maxima adefectelor si numarul acestora precum si dupa marimea altor caracteristici(clasa data

de densitate, marca, grosimea si presata-nepresata).

!8. aramizile se impart in clase de calitate in functie de densitatea aparenta.

!8:. at trebuie sa fie echi#alentul 8: pentru blocurile ceramice;;;

8/13/2019 RASPUNSRI MATERIALE DE CONSTRUCTII

7/7

!. ustenita ca alia solutie solida se formeaza la obtinerea fontei pentru urmatorii

parametri+cand temperatura are valori de peste 9+ grade C(feritaalfa 8e poate lega pana

la 1,"= carbon).

!+.