Rase de Caprine Si Perspective de Crestere

8/13/2019 Rase de Caprine Si Perspective de Crestere

1/20

CUPRINS

Capitolul I

1. Principiile insusiri care stau la baza rentabilitatii cresterii caprelor ..pag. 1

1.1. Particularitatile biologice ale speciei caprine ....pag. 1

1.2. Productiile obtinute de la capre .pag. 2

Capitolul II

1. Rase de caprine. .pag. 9

1.1. Modul de forare si clarificare a raselor de caprine .pag. 9

1.2. Rase de caprine din tara noastra.pag. 1!

1.2.1. Rasa caprinapag. 1"1.2.2. Rasa #lba de $anat.pag. 1%

1.". Rase de Capre din alte tari..pag. 1%

1.".1. Rasa Seanenpag. 1%

1.".2. Rasa #lpina &ranceza pag. 1'

1.".". Rasa $oerpag. 1(

1.".%. Rasa #ngorapag. 1)

1.".'. Rasa Casir pag.1*

$ibliografie .. Pag.19

1


2/20

CAPITOLUL I

1 PRINCIPALELE INSUSIRI CARE STAU LA BAZA REABILITATII CRESTERII CAPRELOR

1.1 Particularitatile biologice ale speciei caprine

Spre deosebire de celelalte specii+ caprinele anifesta o rezistenta crescuta fata de conditiile de clia. ,in acestpunct de -edere+ ele au o are putere de adaptare la odificariile de clia.

Cu toate acestea caprele sunt destul de sensibile la frig si conditii recorespunzatoare de igiena. ,eoarece ele traspi

putin la teperaturii scazute+ si ai putin decat oile la teperature ridicate+ au ne-oie de o cantitate ai redusa deapa. #cestei adaptari la lipsa de apa i se atribuie area lor raspandire pe glob dar si in zonele secetoase+ necesarul

respecti-e pentru functiile -itale este procurat din furae consuate.

Structura si gradul de dez-oltare a in-elisului pielos are un rol iportant in procesul de adaptare la diferiti factoride ediu.

&rigul ploile si zapada pot influenta negati- starea generala+ in aceste conditii ele se adapostesc pe langa poi+garduri+ aluri stanci etc.

Rezistenta organisului se anifesta si prin faptul ca nu se ibolna-esc de boli contagioas+ cu ar fi brucelaza satuberculoza+ iar procentul de pierderi prin ortalitate e ai redus ca celelalte aniale.

,eoarece caprele au un grad ridicat de ortalitate+ deterinat de un teperaent -ioi si o are agilitate le

usureaza accesul pe cele ai accidentate terenuri+ pe distante lungi pentru asi cauta si selecta /rana. 0le se potcatara pe colturide stanci+ aracinisuri+ prundusi+ culegand frunze+ uguri+ raurele si iarba la care alte speciide

aniale doestice nu au acces. ,atorita acestui fapt capra este un anial rustic si usor de intretinut.

caracteristica biologica o reprezinta obilitatea buzelor si conforatia botului si dentitiei+ care fa-orizeazaprinderea si retezarea ierbii cat ai aproape de suprafata solului.

Caprele -alorifica efficient furaele grosiere datorita gradului pronuntat de dez-oltare a tubului digesti-e+

caracteristica care se anifesta din faza tipurie a cresterii si dez-oltarii iezilor. a circa doua saptaani de lanastere iesi pot culege diferite plante furaere+ copntribuind la dez-oltarea rapida a capacitatiiruenului+ care inscurt tip trebuie sa ocupe circa )'3 din -oluul gastric total in tip ce 4c/iagul5 nuai 2! 3+ fata de *!3 cat

reprezinta la nastere. Capra desi poate consua un nuar are de ierburi prefera nuai unele plante aflate in

anuite stadii de aturitate. 0a se anifesta o insusire 4selecti-a5 de -alorificare a anuitorplante datoritaindeosebi siturilor 6 tactil+ gust si iros 7 foarte pronuntate.

Caprele ai au si un accentuat sit al gustului aar+ sarat+ dulce si acru 7 deoarece capacitatea lor de a allege este

ai are fata de o-ine si bo-ine.,atorita acestor particularitati biologice+ capra este un anial prin e8celenta adaptat 4la -iata de pasune5+ ea putan

pasuna si iarna+ scurand zapada cu ongloanele picioarelor cu e8ceptia zilelor prea geroase sau ninsori intense.

Caprinele in afara acestor caracteristici ai au si parcularitati conforatia craniului+ lipsa fosei+ distanta ai

redusa intre pinctele de prindere a coarnelorde craniu+ lipsa glandelor intergitale irosul specific /ircin. a acestease ai adauga si longe-itatea ai are a caprelor fata de oi 7 1! 7 12 ani+ /ernafroditisul+ produsi ne-iabili sa

infencunzi in cazul incrucisarii cu oile.

2


3/20

1. PRO!UCTIILE OBTINUTE !E LA CAPRE

,aca caracteristicile biologice aintite deterina o priuntata capacitate de adaptare sau acliatizare a caprelor i

conditii ai aspre de clia si relief+ ceea ce e8plica larga lor raspandire teritoriala+ insusirile lor producti-e facposibila obtinerea unor produse deosebit de -aloroase sub aspect nutriti-e si econoic.

,intre insusirile producti-e ale caprelor+ pe priul loc se situeaza capacitatea lor lactogena superioara si de

inultire rapida. Ureaza apoi cea pentru productia de carne apoi productiile coercializabile de par+ puf sau lanIn cadrul produselor secundare se ai pot include si pieile+ blanurile+ coarnele+ intestinele si gunoiul de grad.

PRO!UCTIA !E LAPTE

Cantitatea de lapteprodusa de capre depaseste de 1! 7 2! de ori propia lor greutate corporala+ in functie de gradul

lor de aelionare si ni-elul de alientatie aplicat+ coparati-e cu -aca+ la care aceasta este nuai ( 7 * ori ai

are.

,e regula o -aca produce " 7 "+' g lapte la 1!! g greutate -ie+ iar o capra peste ( g. este cunoscut faptul ca la oalientatie egala+ capra produce de 1+' ori ai ult decat -aca+ de unde rezulta un pontetial lactogen deosebit de

-aloros. Unii specialisti subliniaza ca de e8eplu o capra de %' g care produce o cantitate de 1.2!! g lapte in 2)

7 "!! zile de lactatie+ este coparabila cu o -aca de (!! g de la care se obtin 9.!!! g lapte in "!! 7 ""! zile cu

acelasi continut de grasie :"+" 7 "+'3;.In general productia de lapte a unei capre coune+ de e8eplu rasa noastra Carpatina+ in conditiile 4spcifice de

/ranire5 si a lipsei de selectie+ dar cu un potential producti-e ai bun+ -ariaza intre 2!! 7 *'9 g lapte+ iar a uneicapre de rasele perfectionate :Saanen+ #lpina franceza etc.; intre '!! si 1.'!! g+ recordul inregistrat in cca. "!!

zile de lactatie de rasa #lpina franceza fiind de 2.)!! g iara de rasa


4/20

#ceasta caracteristica + intalnita de altfelsi la rasa caprina+ a deterinat de e8eplu pe unii crescatori din &ranta

#nglia sa organizeze nuai o singura fatare la 2 ani+ ins ain conditiile de /ranire ibunatatita. #-antaul econoi

al practicarii acestui siste consta in obitnere in obtinerea productii peranente de lapte de capra foarte solicitatade consuatori+ ceea ce duce la asigurarea pietii in -ederea corecializarii lui ca atare+ sau sub fora prelucrata+ l

preturi ridicate pe tot parcursul anului sin u nuai sezonier. r+ dupa cu se stie+ in od obisnuit fiecare noua

lactatie anuala are un c/aracter sezonier+ detrinat in general de fatarile de pria-era+ lipsind piata de lapte decapra ai ales in tipul iernii+ cand este foarte cautat si scup platit.

Potri-it rezultatelor abtinute in aplicarea noilor te/nologii de e8ploatare a caprelor+ aceasta deficienta insa se poat

corecta si pe alte cai decat prin practicarea unei sigure fatari la doi ani. #stfel+ de e8eplu+ se poate inter-ene prinefectuarea ontei in afara sezonului obisnuit sau in e8trasezon+ respecti-+ prin deplasarea ei cat ai in spre -raa

tinand seaa ca particularitatile 4reproducti-e5 perit rezol-area acestei cerinte econoice. In unele tari

consuatoare a unui sortient ai larg de branzeturi din lapte de caprasau din aestec cu cel de capra+ cu sunt

&ranta+ Spania+ Portugalia etc.+ aceste etode+ ca de altfel si altele care pri-esc intensi-itatea e8ploatarii acesteispecii :coas area fatarilor+ intarcarea foarte tinpurie a iezilor;.

In functie de posibilitatile de crestere a caprelor in apropierea failiilor consuatoare+ laptele poate fi -alorificat

in stare cruda+ deoarece el nu prezinta pericol de ibolna-iri de turbeculoza :senalandu6se cazuri de unu la o

ie;+ coparati-e cu cel de -aca care poate produce pana la '!3 de cazuri din totalul consuatorului+ care il beaiediat inca cald+ stiu fiind ca prin fierbere dispar anuite coponente deosebit de iportante ca de e8eplu une

-itaine+ diferiti ferenti etc. 0ste cunoscut de altfel ca prin fierbere la teperature de 9% 6 12!>C are loc ai intaun process de albire copletata a proteinelor din lapte+ urat iediat de brunificarea za/arului din el. In ceea ce

pri-este punctul de ing/etare+ acesta este foarte apropiat de cel al laptelui de -aca+ anue 7 !+'") si 6 !+(%(>C.

Iportant de entinat ca la teperatura de 1!>C se poate pastra 2 7 " zile+ la cea a caerei de 1' 6 2!>C tip de 27 2% ore+ iar la teperatura laptelui uls proaspat de "( 6 ")>C nuai " 7 * ore.

Peste aceste liite+ el se acreste sub influenta unor icrobi care se gasesc de altfel si in laptele altor specii d

aniale si care produc o substanta acra+ respecti- acidul lactic= or+ prin fierbere+ acestia se distrug in are asura

ceea ce perite pastrarea laptelui o perioada ai lunga de tip ai ales daca este tinuta la rece. ,in acest punct de -edere al -alorii nutriti-e+ laptele de capra se aseana cu cel de feeie+ fapt pentru care

recoanda a di adinistrat in /rana sugarilor ai ales cand acestia sufera sufera de slabirea organisului :ra/itis

eczee;+ sau refuza laptele de -aca sau c/iar al propiei ae.,e aceea+ in scopulindestularii cerintelor pentru copii sugari si asigurarii undei peranente a laptelui de capra in

/rana lor+ in ultiul tip+ in tarile aintite s6a dez-oltat apreciabil si o industrie de producere a laptelui concentra

lapte6praf+ pretioase insusiri dietetice si nutriti-e. in acelasi scopsi in tara noastra+ infiintarea unor crescatorii de capre pe langa cresele de copii+ spitale+ sanatorii+ ar fi foarte utile.

?ot datorita -alorii lui nutriti-e si tonifiante :de arire a rezistentei organisului uan si entionarea bune

lui stari de sanatate; laptele de capra este recoandat si in consul oaenilor in -arsta+ in special a celor in curs de

-indecare a unor boli. ,e aseenea si in /rana oaenilor sanatosi+ pentru copletarea si ec/ilibrarea ratieialientare intr6o serie de substante nutriti-e+ absolut necesare procesului de supra-ietuire si functionare a

organisului oenesc cu atat ai ult in regiunile @infoetate@ de pe glob.

,upa cu s6a ai aratat+ -aloarea nutriti-a si dietica a laptelui de capra se datoreste continutului deA grasi:"+' 6 '+'3 cua8ia peste *3 in luna npoiebrie; care este ai ridicata decat cel de -aca= proteina :"+! 6 %+(3

din care cca. *'3 reprezinta cazeina;+ lactoza :"+* 6 '+13 procent ce il apropie

de laptele de feeie;= substantele inerale :!+)! 6 !+9!3 indeosebi calciu+ fosfor+ sodiu+ agneziu si potasiu;+datorica carora este un bun reediu in cobaterea ra/itisului copiilor sugari= -itaine :in nuar de peste 12; in

special:#+,+$(+$12;+diferiti ferenti si anticorpi care aresc rezistenta

organisului uan. Raportat la un g greutate -ie+ cantitatea de proteina din laptele de capra este cu ""3 ai a

decat cea din laptele de -aca.

%


5/20

In ceea ce pri-este grasiea+ aceasta est de culoare alba spre usor galbuie si se prezinta sub fora unor foar

ici particule sau globule:sub 1! icroni;+ unifor iprastiate in asa laptelui ceea ce face sa fie ai rapida si

coplet absorbita de intestinul oului. #ceasta grasie reprezinta o iportanta sursa de energie si totodata uniportant stiul de crestere al copiilor+ dar fiind continutul ei ridicat in -itaine si saruri inerale.

Continutul de grasie ca de altfel si cel de proteina din laptele de capra creste treptat spre sarsitulperioadei de

lactatie+ spre toana+ cand si consuul specific pentru producerea unui g de branza este ai redus 7 circa % gfata de '+' g pria-era.

aptele de capra se consua ca atare in stare cruda sau fiert si constituie in acelasi tip si o sursa iportanta de

obtinere a unor branzeturi specifice caracterizate printr6un gust deosebit de placut si -aloare nutriti-e apropiata decea din laptele de oaie. In strainatate se produc nueroase sortiente de branzeturi de capra foarte appreciate si

scub platite de consuatori ai ales in &ranta+ Spania+ Italia+ Portugalia si Brecia. #seenea branzeturi se obtin

si la noi in tara ins ape scara ai redusa si deobicei in aestec cu laptele de oaie.

Sporirea productiei de lapte de capra in afara de -arsta si nuarul lactatiilor despre care sa aintit ai depinde derasa+ indi-ind+ nuarul de iezi la fatare+ sezon de fatare+ durata lactatiei nuarul si inter-alul de ulsori de ni-elu

de alientatie etc.

In ceea ce pri-este rasa se stie ca si cele perfectionate :S##N0M+ ?B0N$URBB+ B0S0N# etc; produc in

edie peste (!! 7 )!! g= cele priiti-e :capra carpatina; circa 22! 7 "'! g iar la rasele aeliorate :alba de banaBori etc.; cantitatea este de %!! 7 '!! g. in cadrul fiecarei rase insa indifferent de gradul ei de aelionare

indi-idualitatea face ca o serie de e8eplare sa prezinta o productie ai are sau ai ica fata de edia pe turaceste aniale pot ser-i e-entual ca baza pe plecare in selectia pentru ibunatatirea productiei de lapte.

,e aseenea sa constatat ca productia de lapte este ai ridicata la caprele care fata 2 7 " iezi.

Pro"ucerea unor sorti#ente

"e bran$eturi "e capra la noi in tara

$razeturile neferentate se pot prepara ca si cele din lapte de -aca. Se obtin branzeturi de 4tip gras5 cand

prelucrarea se face din lapte noral+ cat si de 4tip slab5 cand se fabrica din lapte tras sau santanit. In abele

cazuri braza se face din lapte dulce cu autorul ferentilor sau c/iagului :1 -f de cutit la % 7 ( g lapte; atunci cancrescatorii dispun de o cantitate ai are de lapte. Cand insa e8ista o cantitate ai redusa de lapte branza se poat

face fara c/iag si anue din lapte usor acrit cu sau fara saantana prin 4prinderea lui la caldura5 tip de circa 2!

2% ore intr6un -as de lut ars sau saltuit dupa care se introduce intr6o panza ai rara pentru scurgerea zerului. Sepoate consua ca atare proaspata cu ados de santana sau dup ace a fost fraantata cu circa '3 sare.

$ranza ferentate se face in acelasi od ca sic ea de oaie respecti-e dupa ferentare se fraanta si se

introduce in putinii sau burdufe. Practice din laptele de capra se pot obtine acelasi sortiente de branzeturi ca si di

laptele de oaie ai ales din aestecul acestora.In afara de branza de putina sau de burduf fraantata cu sau fara un strat de 4cas -erde5 in prealabil trecut

prin saraura se ai pot obtine si uratoarele feluri si categoriA braza teleea+ cas afuat+ roti sau papusi de cas

sarat+ cas sburat+ urda+ unt+ ant+ intita si lapte de iarna sau c/air casca-al de drobogea+ Penteleu etc+ in funtie decantitatea de lapte produsa de caprele din tura respecti-a.

In od obisnuit dupa inc/egarea laptelui :o lingura de c/eag la 2! lapte la teperature de "! 6 "2>C;

cuoagul sau botul se 4stange5 cu ainile in circa "! 7 %! in dupa care se introduce intr6o panza rara de canepa:sedila+ sidelca+ sau zagalna;+ se aduga legat pe 4/rinta5 7 un sg/iab inlinat din scandura 7 sub o greutate pentru

scurgerea 4priului zer5 tipd e 2 7 " ore obtinandu6se in felul acesta casul proaspat nuit 4dulce5 sau 4-erde5.

,in acesta dupa %6) zile de pastrare in 4caserie5 7 o caera intunecoasa si racoroasa 7 pentru ferentare se obtine

4casul dostit5 care apoi se trece prin asina de tocat carne sau se fraanta cu autorul 4ra-alului5 7 o scandura de

'


6/20

fag sau stear crestat transfersal+ lunga de (! 7 )! c si lata de 1' 7 2! c= apoi branza se introduce in putini sau i

diferite fore de coaa de brad burdufe+ intestine+ basici etc.

Casul affuat se obtine tot din cel dulce dupa taierea lui in bucati si entinerea acestora tip de circa 2 ziin saraura dupa care se s-anta si se afua in cetina de brad pe rafturile din 4fierbatoare5 stanii de unte.

Rotile si papusile de cas sarat se prepara din cas dospit prin taierea acestora in feli si introducerea lor in ap

sau zer clocotit pentru un tip scurt pana se obine o pasta. #cesta se introduce 4in fore speciale din lensculptat5 unde raane cate-a in pentru ipriare desenului dupa cares e tine 12 7 2% ore in saraura apoi se

scoate pentru s-antare si afuare consuanduse ca atare.

Casul zburat s prepara ca si celelalte sortiente din laptele pur sau din aestec cu cel de oaie+ introducandfeliile de cas dulce 2 7 " in in apa incalzita dupa care se sareaza si se z-anta. Conser-at astfel sau sub fora

afuata poate fi consuat ca atare sau ipreuna cu branza fraantata de putna intre care se introduce felii in

straturi la distanta de 1! c intre ele.

Urda rezulta din fierberea 4priului zer5 iediat dupa scoaterea casului dulce= aterial usor inc/egata seaduna si se introduce intro sedila ai ica pentru scurgerea celui de al 42 la zer5+ care de regula se da in consuu

porcinelor sau se folosente in bucatarie. Se consua in stare proaspata ca 4urda dulce5 sau 4fraantata5 si sarata+

batuta in diferite fore de coaa de brad sau in putini de 1! 7 1' g.

Untul obtinut nuai din lapte de capra nu este in aceasi asura apreciat ca cel de -aca sau de oaie. ,e acese foloseste in acest scop aestecul de lapte de oaie si de capra. ,e regula se produce din priul zer din care

rezulta spre sfarsitul scurgerii lui sub greutate sau prin apasare cu ana 7 4antuire5 7 si care deobicei are uncontinut ai ridicat de grasie. #cesta aestecat intr6un -as cu putin 4cas dulce5 poarta denuirea de 4ant5 un

produs deosebit de gustos si nutriti-e. Pentru a obtine unt din acest zer antuit :fara bucati de cas dulce; se introdu

intr6un 4putinei inalt5 in capacitate de "! 7 %! g in care raane circa o luna de zile dupa care se adauga putina4spua de urda5 batanduse cu un 4batator5 tip de 2! 7 "! in pentru separarea untului de zer propiu zis. Untul

rezultat se spala apoi de ai ulte ori cu apa rece si se sareaza :1 g sare la 2! g unt;= pentru conser-area lu ai

indelungata si disparatia irosului specific se fierbe in apa dupa care se introduce in diferite -ase saltuite sau

borcane in ura recoltari untului in putinei raane un lic/id apos si acrisor denuit 4titei5+ foarte apreciat decrescatori ca bautura racoritoare la unte in tipul -erii. Untul de capra se ai poate prepara si din saantana

stransa in cate-a zile si batuta intr6un putinei ai ic cu autorul 4batatorului5 pana la ce la suprafata apar de buca

de unt ai ici sau ai ari in functie de teperature eidului inconucator care este bines a nu depaseasca 1' 1*>C. aceste bucati se strang si se spala cu apa rece de ai ulte ori dupa care se preseaza pentru eliinarea zerul

raas care ar putea produce rancezirea lui si a irosului ai putin placut. Untul de capra rezultat este ai

consistent dar cu un -olu ai are la aceasi greutate decat la cel de -aca si de culoare albisioasa+ fapt pentru caruneori el se coloreaza artificial pentru ai ipria un aspect ai atragator.

Se poate consua iediat in stare proaspata sau se poate pastra in aestec cu ierea de albine care

ipria culoare+ gust si aroa deosebit de placute. ?ot in stare proaspata poate fi entinut cat-a tip si pintr6o

usoare sarare si pastrare la un loc racoros= sub fora topita se intrbuineteaza deobicei pentru prepararea diferitelorpraituri sau ancaruri.

,in laptele de capra sau aestecat cu cel de oaie se ai poate prepara si 4laptele de iarna5 7 deobicei dupa

intai septebrie 7 cand continutul de grasie si proteina este a8i. In " 7 % zile op cantitate anuita de lapte seintroduce in parti egale dupa fierbere si racier intr6o putina de cca. 2! g in care raane aproape 2 saptaani. Pintr

un cep aflat la partea de os a putinii se scurge saptanal zerul copletandu6se o noua catitate de lapte. #desea in

putina se introduce alternati-e si lapte nefiert tot in parti egale deoarece ii ipria un gust si ai placut. In tipuiernii datorita densitatii lui ari pentru a putea fi consuat se recurge la taierea lui in felii de diferite arii.

Prin urare+ din cele aratate rezulta ca laptele de capra in stare curate 7 cand este in cantitate ai are 7 s

in aestec cu cel de oaie 7 cand este in cantitate ai ica 7 poate constitui o iportanta sursa de trasforare a lu

intr6o serie de sortiente de branzeturi deosebit de appreciate de consuatori. In strainatate :franta+ grecia+ Italia+

(


7/20

spania etc; prepararea branzeturilor de capra are loc pe scara industrtiala aceastea dispunand de o foarte larga ga

de sortiente.

Pro"uctia "e Ie$i.

Nuarul annual de iezii obtinuti de la o capra sau de la 1!! de capre fatate+ adica 4prolificitatea5 cu I se

ai spune conditioneaza o noua lactatie precu si celelalte productii deA carne+ par+ piei si blanuri etc.Daloarea acestei insusiri depinde practice de nuarul produsilor -iabili obtinuti la o fatare anuala sau pe

intreaga -iata producti-e a caprelor. Se considera o insusire de rasa care se osteneste de la parinti si se trasita l

urasi intr6o asura ai are sau ai ica in functie si de ni-elul de selectie si in special de /ranire din perioadpreergatoare ontei si din tipul acesteia.

In general+ caprele care la pria fatare produc cate 2 7 " iezi au si la fatarile uratoare o prolificitate ai

are fata de cele care la pria fatare 7 in conditii obisnuite de /ranire si inultire 7 produc 1 singur ied. ,e aceea

alegerea aterialului de inlocuire a reforelor se face cu precadere din cadrul anialelor care pro-in din capre cacel putin la priele 2 7 " fatari au produs un nuar ai are de iezi -iabili.

,in acest punct de -edere+ de la unele rase ca de e8eplu de la rasa carpatina se obine in general un nuar

ai redus anue 1!! 7 1%!3 de iezi la 1!! de capre fatatoare. ,e la rase aeliorate insa se obtine unnuar ai

are si anue 1'! 7 1)!3 la Saanen+ 1(! 7 1*'3 la Pridon+ 1*! 7 19*3 la #lba de $anat+ 19! 7 213 la Bori. rasele aeliorate cu fatari ultiple de cca. ))3 de e8eplu acestea se repartizeaza astfelA '%' sunt duble sau

geelare= 2!3 triple sic ca. 2 7 2+'3 cu % iezi si uneori 13 c/iar cu ' iezi la aceasi fatare. Sporirea prolificitatiiinsa se presupune o selectie sustinuta a caprelor dupa productia lor de capre precu si o buna organizare a fatarilo

si e8istenta posibilitati de /ranire artificiala a produsilor. In general se tinde spre o cat ai are prolificitate ai

ales in tarile care dispun de conditii corespunzatoare de /ranire artificiala a iezilor.Prolificitatea cea ai tidicata se constata la fatarea a " sau a % adica la -arsta de % 7 ' ani= acestea raane

constanta la a ' si a ( fatare dupa care descreste treptat.

In afara de -arsta si de ni-elul de alientatie prolificitatea depinde de si de sezonul de onta in sensul ca

acesta cu cat se face ai tipuriu :#ugust 6 Septebrie; cu ata anialele dispun de o cantitate ai are de asa-erde care are un rol stiulator asupra aceste insusiri. In aceasta situatie creste nuarul de o-ule :cellule se8uale

feele; fecundate si se pre-ine e-entualele resorbtii ebrionare :oartea preature a iedului in pria faza a -ieti

lui; precu si cazurile de sterilitate. Nuarul de iezi la fatare ai este conditionat si de greutate corporala acaprelor 7 ae care practice este consecinta unei bune /ranirii a lor= de aseenea de repetarea ontei sau

insaantariilor artificiale l aun inter-al de * 7 1! ore fata de pria in cursul acelorasi calduri+ precu si de

folosirea unor substante edicaentoase :gestagene; care de altfel se aplica ai rar pe scara larga in productie.

Pro"uctia "e carne

,esi in asura ai redusa+ totusi si aceasta contribuie intr6o asura la acoperirea necesarului de aliente

din /rana oaenilor. 0a se poate obtine de la toate rasele de capre+ c/iar si de la cele de puf sau de lana+#cest produs se considera secundar deoacere pro-ine in general din sacrificari ocazionale si ai putin

organizate+ cu e8ceptia cator-a rase care se e8ploateaza in principal in acesta directie+ ca de e8eplu unele din

Eaponia+ R.P. C/ineza+ Indonezia s.a.,in punct de -edere coercial+ pe piata sau in gospodaria indi-iduala+ se produc doua calitati de carne

legate de -arsta anialelor la sacrificare si anueA carne de ied si carne de anial adult+ care se obtine sezonier sa

ocazional.In ultii ani+ intr6o serie de tari consuatoare de carne de capra+ se recoanda e8tinderea ingrasari

intensi-e a tineretului pana la greutatea de "! 7 "2 g+ folosind acelasi sFste cu cel aplicat la o-ine.

In general carnea de capra ai ales de anial adult+ sub raportul -alorii ei nutriti-e+ este tot atat de buna ca

si cea de oaie+ insa ai putin frageda si suculenta= acesta din cauza absentei aproape totala a grasiii din asa

)


8/20

fibriliara a usculaturii. Se stie ca la oaie grosiea se depune in are parte in grosiea usc/ilor+ iporiand

carnii un aspec 4preslat5 :carne ipregnate fin cu grosie;+ pe cand la capra aceasta se depunde in od noral in

fora de seu in urul organelor din interiorul corpului+ in special a rinic/ilor si intestinelor.Carnea de ied crud+ de lapte+ pro-ine de la surprusul de efecti-+ indifferent de rasa+ neretinut pentru prasila

sau din cei orfani+ sau pe care aele 7 din diferite oti-e 7 nu6si pot alapta. ,e obicei ei se sacrifice la -arsta de

"6% saptaani cand realizeaza greutatea de (69 g consuul lor a-and un c/aracter sezonier.Carnea acestei categorii coerciale este foarte frageda cu aroa placuta si c/iar ai gustoasa decat cea d

ile+ ai ales daca se respecta igiena sacrificarii. Continutul de apa din carnea este de ))3 la nastere si de )!3 la

o luna+ iar randaentul la sacrificare de (26(%3 fiind destul de bun.Carnea de tineret caprin, in special de sculi castrati pro-ine de la iezi supusi ingrasarii intensi-e pe baza

de nutret concentrate. Ingrasarea acestora are loc in perioada de la intarcare pana in urul -arstei de (6) luni+ cand

ating greutatea de "!6"2 g. cantitatea de carne la sacrificare este ai are raportata la cea de oase+ iar cantitatea

este cu ult ai buna+ rearcandu6se prin suculenta+ fragezie+ gust si culoare deosebit de placute.Carnea de capra adultapro-ine de la aniale sacrificate de necessitate sau reforate din cauza -arstei+

sterilitatii+ e-entual a unei productii scazute de lapte etc. Carnea lor este ai friboasa lipsita de suculenta si

fragezie+ fapt pentru care ea nu trebuie consuata iediat dupa sacrificare+ ci dupa ce a fost entinuta 162 zile

intr6un loc racoros+ pentru a6si ai ibunatati insusirile gustati-e. Cu cate-a zile si c/air saptaani inainte desacrificare+ tapii trebuie castrati pentru indepartarea irosului specific.

In tara noastra carnea de capra se consua ai ult sub fora de pastrai si g/iude+ produse foarteappreciate= de aseenea+ ai este intrebuintata si la fabricarea carnaciorilor+ in aestec in parti egale+ cu carne de

porc.

Prin igrasarea caprelor si tapilor reforati se obtine o oarecare ibunatatire calitati-a a carnii dar totodatacresc si depozitele de grasie. Seul de capra este de buna calitate si se intrebuinteaza la fabricarea sapunului+

luanarilor etc.+ iar in aestec cu untul+ sau grasiea -egetala din soia+ la prepararea argarinei :unt artificial;. I

general+ randaentul la sacrificare al anialelor adulte este de "'6%!3 iar continutul in seu intern de '62!3 in

funtie de -arsta si starea de ingrasare a anialelor.,esigur productia cantitati-a si calitati-a de carne depinde si de rasa+ indi-idualitate+ se8+ stare de sanatate

si de intretinere+ ni-el de selectie si aplicarea unor etode si te/nologi speciale.

PRO!UCTIA PILOASA

In general productia de par si puf a caprelor este foarte -ariabila. a rasele priiti-e si cele specializate in

directia productiei de lapte+ productia piloasa este ai redusa si de cantitatea inferioara+ a-and nuai rolul de aprotea anialul de frig. ,in ea se pot obtine dupa prelucrare+ presuri+ funii+ perii+ pasla+ pensule+ peruci pentru

artisti sau pentru papusi etc.

a rasele specializate pentru productia de lana :#ngora; sau pentru puf :Pridon+ C/erbourg+ Casir;+ pe

langa iportanta biologica+ in-elisul pilos prezinta si o iportanta econoica sporita atat sub raport cantitati-+ catai ales la calitatii pufului si parului :luciu+ rezistenta+ e8tensibilitate+ filabilitate+ randaent la spalare+ greutate

specifica redusa etc.;. Ca aterie pria+ este foarte apreciat in industria fetrului+ salurilor+ pulo-erelor+ plusului+

catifelei si unor tesaturi te/nice rezistente si elastice si c/iar a unor stofe de tip tergal :aestec de lana si fibreac/iice; in care+ de e8eplu+ proportia de 4o/air5 7 adica lana lunga+ lucioasa si atasoasa de capra #ngora

cunoscuta in coert sub acest nue 7 poate reprezenta cc. %!6(!3.

In general parul este ai lung :961! c;+ ai gros :(!6*! icroni; si cu un continut ridicat :"G%; de adu-pe cand puful este ai scurt :"G% c;+ ai fin :1262! icroni; si fara adu-a :e8istent de altfel si in-elisul pilos a

raselor neaeliorate; ca de e8eplu al rasei Carpatine;. a rasele speciazizate ca Priton+ Casir+ e8polatate pentru

acest produs+ parul are o lungie ai ica :'6( c;+ iar puful 7 ai are :)69 c si c/iar 12 c; si o finite

aseanatoare cu a lanai oilor Merinos :1*619 icroni;.

*


9/20

Parul este produs de niste fecoli :teci; ai dez-oltati nuiti 4priari5+ iar puful de altii ai putin dez-olta

si inplantati in piele ai la suprafata+ nuiti+ 4secundari5. Ca si la o-ine acesti feculi foreaza niste sistee

organizate sau 4grupe5 alcatuite din trei foliculi priari sic ate %6( secundari+ pentru fiecare fibra de par re-eninddeciu cate %6( fibre de puf+ in raport cu rasa+ indi-idual+ -arsta+ regiunea corporala. ,ez-oltarea in-elisului pilos la

capra nu este continua+ ci are perioade de crestere preacu si de reapus si reluare a cresterii.

,in aceste faze de crestere si repaus este legat insasi procesul de naparlire 7 foarte coun caprinelor 7 acarui cunoastere conditioneaza stabilirea oentului opti de recoltare+ indeosebi a pufului.

,e obicei+ naparlirea incepe in luna februarie 7 artie si se terina in luna ai septebrie+ cand

intreagasuprafata corporala este acoperita cu un nou in-elis pilos necesar protearii organisului caprei de friguliernii. #sa se e8plica de ce toana si iarna+ in-elisul pilos la capra prezinta desiea si grosiea cea ai are.

In functie de rasa+ cantitatea de puf -ariaza intre *!612! g la rasa Capartina si intre (!! 7 1!!! g la rasele

Pridon si Casir= la ascului se obtine in general o cantitate de 2!! 7 "!! g de puf ai are decat la feale. ,ar

fiind ca la capra in-elisul pilos contine o cantitate ai redusa de 4usuc5 :aestecul transpiratiei cu grasiea depiele; si cantitatea de fibre curate reultate dupa spalare+ adica randaentul+ este ai are decat la o-ine+ aungand

la )' 7 *!3.

PRO!UCTIA !E PIEI SI BLANITE,atorita unei structuri specifice+ sub fora de retea densa+ pielea de capra este foarte rezistenta+ durabila+

fle8ibila si e8tensibila+ fapt pentru care din ea se confectioneaza o serie de obiecte foarte appreciate in coert.#stfel din pielea bruta rezultata si conser-ata in od corespunzator+ tabacita si -opsita+ se pot obtine uratoareleA

fete de incaltainte fina de 4lac5 sau tip 4se-ro5 :piele subtire+ oale si usor poroasa+ dar rezistenta;= /aine cu fata

lucioasa+ sau -elurata 7 adica carnoasa ipriandu6I un aspect catifea= iitatii de piele de caprioarasau de diferitepiei e8otice= anusi+ genti si alte obiecte de ariconarie si artizanat= tapiterie fina de obila+ esina pentru

captusirea incaltaintei+ pieipergaent+ unele izolatoare pentru industria electrote/nica= diferite articole te/nice

pentru aparate optice+ asti de gaze fete de toba etc. ,e aseenea+ pielea cruda sau bruna de capra+ dupa o anuit

prelucrare gospodareasca+ se intrebuinteaza si la confectionarea de burdufe pentru branza+ scop pentru care suntrecoltate intregi+ nespintecate.

,in blanitele de ied de dierite culori+ se confectioneaza captuseli sau c/iar /aine+ caiuli+ diferite in-elitori

etc.Pieile pro-enite de la iezi in greutate de (6* g la sacrificare+ calitati- sunt foarte bune pentru confectionar

anusilor= cele de iezii in greutate de 9612 g se folosesc la producerea de incaltainte+ iar pieile cele pro-enite d

la tineret in greutate de 2! 7 "! g sacrificate+ datorita densitatii si supletii lor.Daloarea calitati-a a diferitelor obiecte confectionate din piei de capra depinde intr6o are asura de

priceperea celui care upoaie anialul sacrificat+ precu si de buna lor conser-are. biceiul de a le usca dupa

sacrificare direct la soare+ cu sau fara sare+ sau pe grinzile podurilor este foarte daunator. In priul caz ele se pot

intari+ scoroi+ iar in al doilea caz pot putrezi.S6a constat ca pieile acoperite de fibre de par subtiri+ scurte si atosoase sunt superioare celor acoperite cu

fibre lungi+ groase si aspre+ care de altfel se -and si la preturi ai ici.

Perioada cea ai buna pentru sacrificarea anialelor de la care se obtin piei de calitate superioara este dinluna august pana in noiebrie+ care practice corespunde cu clasarea sau reforarea de toana a anialelor in

-ederea stabilirii listei de iperec/ere. In acest inter-al de tip pieile de capra au cea ai are desie si grosie

coparati-e cu aceea din lunile februarie si ai.In general -aloarea calitati-a a pieilor de capra depinde si de rasa+ de e-entualele boli suferite+ deteriorari

ecanice :rupture+ taieturi+ piscaturi de insecte+ anipulare si transport defectos etc.;+ precu si de durata

perioadelor de subnutritie a anialelor. ,in pieile deteriorate si din oase+ se obtine un ulei special iar din resturile

carnoase in aestec cu oasele o gelatina speciala+ sau fina de carne care se adinistreaza in /rana lor de aniale.

9


10/20

In afara acetor produse+ considera necesar a ainti si posibilitatea transforarii coarnelor si organelor in

nasturi+ pipteni+ plasele de cutit si unele obiecte de artizanat+ iar a intestinelor in coarde pentru diferite instruente

uzicale+ la fabricarea unor specialitati in ezelarii etc.,e aseenea+ nu se poate trece cu -ederea si insaantarea gunoiului de capra+ care are o putere fertilizata

aseanatoare celui de o-ine+ ai ales ca intr6o perioada de ' luni de stabulatie+ se poate colecta o cantitate de "'!

%!! g. #cesta sub fora ferentata+ se intrebuinteaza de obicei in gradinarit+ deoarece are o putere de ingrasare d' ori ai are decat a gunoiului de taurine.

CAPITOLUL II

1. RASE !E CAPRINE

1.1 %o"ul "e &or#are si clasi&icare a raselor "e caprine

&ata de actualele rase de caprine+ straosii lor salbatici erau ai asi-i si ai puternici+ cu coarnedez-oltate+ ibracaintea piloasa ult ai abundenta si cu o productie de lapte si prolificitate ai redusa.

data cu produsul de doesticire care a a-ut loc intre anii (.!!! 7 2.!!! i.e.n. :in acelasi tip cu a o-inelo

din sudul europei si Sud6Destul #siei; s6au produs o serie de odificari orfologice si fiziologice. #stfel+ s6auredus diensiunile corporale si lungiea coarnelor+ s6a di-ersificat culoarea si s6au dez-oltat in-elisul pilos+ gland

aara si prolificitatea. Initial+ caprinele au fost folosite pentru carne si blana apoi pentru productia de lapte.

&ora corpului+ a coarnelor+ a urec/ilor si a ugerului a de-enit tot atat de -ariata ca si culoarea+ finetea sau desie

in-elisului pielos+ aceste insusiri ser-ind la deterinarea caracterelor de rasa a caprelor.Pe asura ibunatatirii uncii de selectie si a conditiilor de /ranire si intretinere+ au aparut si o serie de

rase si tipuri noi de caprine aeliorate.

#ctualele rase de capre pro-in din trei fore salbatice ale genului respecti-e si anueA $ezoar+ Prisca si&alconeri.

Capra Be$oar' sau capra Aegagrus. ,in aceasta rasa deri-a ulte rase de lapteA Caucaziana+ de #natolia+

cele din insulele grecesti+ de blana si lapteA renburg+ aza/a+ de ,on+ ?ibetana+ Mongola si Iraniana+ traiesc si

1!


11/20

astazi in grupoe de %!6'! capete in #sia Mica+ insula Creta si in Caucaz. Culoarea este brun 7 roscata cu o dunga

neagra pe spinare= coarnele au lungiea de %!6*! c+ fora de sabie si sunt crenellate+ indreptate inapoi si in afar

Capra Prisca este considerate straosul disparut al raselor europene cu coarne rasucite+ precu si aactualelor rase Saanen+ ?ogerburg+ Uzbeca+ #ngora+ Carpatina+ de Malta+ Spaniola+ Napolitana+ 0gipteana+

Siciliana+ din ?urcia+ Nubia+ Caerun+ India si Malaezia. Capra Prisca a-ea coarne rasucite in urul a8ului

longitudinal de la e8terior sprea interior+ parul relati-e scurt si de culoare brun6cenusie.Capra (alconeri traieste si in present in Hialaia si in sud6estul #siei+ fiind reprezentata prin rasele de

blana si de lapteA irg/iza+ #fgana+ Indiana+ de Nepal+ de Casir si Malaezia. #u coarne in fora de tribuson+

rasucite dinauntru in afara+ lungi pana la 1!! c+ indreptate in sus si inapoi= parul este scurt si de culoare brun6cenusie. 0ste ai ica decat capra $ezour+ talia la graban fiind de *! c iar lungiea trunc/iului de 11! c.

Clasificarea raselor de caprine se poate face atat dupa aria geografica sau gradul de aeliorare+ cat si dupa

aptitudinile lor producti-e.

,in punct de -edere al ariei de raspandire e8ista trei grupe de rase propiiA europene+ asiatice si africane. In#erica si #ustralia caprinele au fost aduse din celelalte continente.

,upa gradul de aeliorare+ caprinele se pot clasifica in trei grupe ariA rase priiti-e sau locale+ rase

aeliorate si rase perfectionate. Pria grupa este reprezentata de rasele -ec/i+ iar celelalte doua grupe de rasele de

data ai recenta. Rasele priiti-e se caracterizeaza pintr6o producti-itate ai redusa si detin totodata ponderea siraspandirea cea ai are iar productia lor de lapte este cuprinsa intre 2!! si '!! g intr6o perioada de 961! luni d

lactatie. Rasele perfectionate s6au forat sis au raspandit in ulte tari+ fiind apoi intrebuintate in cea ai areasura la aeliorarea celor locale si la forarea raselor noi de capre cu producti-itate superioara. #cestea din ur

se caracteriseaza pintr6o productie de lapte de peste '!! g+ prolificitate de peste 1'!3 si o greutate edie

corporala de ccz '! g.In decursul tipului+ in fuctie de factori geocliatici si obiecti-ele econoice urarite+ rasele de capre au

fost aeliorate in diferite directii de e8ploatare. ,e aceea+ astazi+ in functie de productia lor principala+ ele se pot

clasifia in doua ari grupeA de lapteA :Saanen+ ?ogenburg etc.; si de lana :#ngora+ Pridon etc.;. Indiferent insa de

productia principala+ ele se e8ploateaza si pentru productia de carne+ piei si blanuri= in rapot cu cerintele econoicsi traditia de consu si prelucrare a acestora produse+ in care se incadreaza o foarte are parte a caprelor pe plan

ondial+ inclusi- cele din tara noastra. In cadrul acestor grupe+ e8ista ulte rase si tipuri ai ult sau ai putin

aeliorate si perfectionate+ cu productii superioare+ ceea ce face ca in tarile de prigine sa fie foarte appreciate siraspandite.

1. Rase "e caprine "in tara noastra

In tara noastra e8ista doua rase de capreA Carpatina si #lba de $anat+ abele e8ploatate in principal pentru

productia de lapte si pentru cea de carne si ai putin pentru ibracaintea lor piloasa. Se deosebesc intre ele+ atat

prin producti-itate cat si prin aspectul e8terior+ od de forare si aria lor geografica de raspandire.

Rasa Carpatina. 0ste raspandita in cea ai are parte in zonele ontane si preontane ale tarii noastre si prezin

-ec/iea cea ai are. ,in punct de -edere nueric+ reprezinta cca )'6*!3 din efecti-ul total de caprine. Pro-in

din Capra Prisca si se caracterizeaza printr6o are -ariabilitate a culorii+ conforantei corporale si producti-itatii+datorita ine8istentei unor actiuni organizate de aeliorare.

In ceea ce pri-este e8teriorul+ acesta este carascteristic anialelor priiti-eA talie ilocie :tabelul 1;+ torac

potri-it de dez-oltat+ corp alungit+ spinarea ascutita+ sale inguste+ crupa ingusta si tesita+ piept strat+ eberrezistente si cu usculature redusa. Maoritatea caprelor carpatine au coarne+ care sunt ai dez-oltate la asculi.

Culoare doinanta este cea gri :-anata; de diferite nuante+ dupa care ureaza cea roscata+ alba+ neagra+ si

baltata. Sunt aniale foarte obile+ rustice si rezistente. Se pot intretine in coun in cadrul turelor de oi+ in grup

separate+ sau sigure+ pe langa gospodaria indi-iduala.

11


12/20

Productia piloasa este alcatuita din doua categorii de fibreA par si puf. Nueric puful detine o proportie d

cca. (26((3 intalnindu6se la unii indi-izic/iar si *!6*%3 diferenta de 2!6"%3 fiind reprezentata de par. Prin

cantarirea pufului si parului+ dupa o prealabila separare a lor+ puful reprezinta nuai '+(!3 la spata si 9+*(3 lacoapsa+ cantitati- ai are fiind parul+ datorita nu desiii ci grosiii si lungiii lui ai ari. &ibrele de par sunt

strabatute de adu-a care ocupa cca 2G" din grosiea lor.

ungiea in-elisului pilos de capra Carpantina este foarte fariabila. In general+ la area aoritate aanialelor lungiea pufului este cuprinsa intre 2+'6"+' c+ iar a parului intre ) si 1! c. de rearcat este insa

faptul ca in cadrul acestei rase sunt si populatii de caprine ca cele din zona #lba Iulia+ la care lungiea depaseste

c+ ceea ce contribuie la o ai are eficienta econoica a e8ploatarii lor.In cea ce pri-este finetea in-elisului pilos+ puful are o -aloare edie de cca 2!622 icroni+ iar parul de )!6

)' icroni. Media diaetrului per total fibre :puf J par; -ariaza intre "'6%! icroni. Cea ai are proportie de

puf+ (!3 este cuprinsa insa intre 1!619 icroni+ iar de par intre %!69! icroni.

Productia de par si puf a caprelor are o rezistenta si e8tensibilitate buna+ iar cantitatea edie de puf care sepoate recolta annual de la capra Caprina este cca !+1'! iar de par !+*!! 7 1+2!! g.

Productia medie de lapte este de 2'!62*!g intr6o perioada de (6) luni de lactatie+ cu %+*6'3 grasie si

a8i de *+'3 in luna noiebrie. Coponentele laptelui de capra sunt uratoareleA substanta uscata 1%+"13

:calciu si fosfor !+1!3; ceea ce ii ipria o -aloare dietica si nutritionala superioara. #tat grasie cat si proteinainregistreaza o usoara crestere spre sfarsitul perioadei de lactatie.

In cadrul rasei Caprine se intalnesc e8eplare care pot sa produca peste *!! litri pe intreaga perioada delactatie+ iar la etisii din generatia I obtinuti prin incrucisare cu rasa Saanen+ productia de lapte a crescut cu

1((+(3.

In ceea ce pri-este greutatea corporala+ iezii la nastere cantaresc 1+'6"+9 g in functie de tipul de fatare 7sipla sau geelara 7 iar la -arsta de 2 luni cca 9611 g= la ( luni tineretul inregistreaza 2!62) g+ in funtie de se8

si ni-el de /ranire+ iar la -arsta de adult ") g+ cu a8ia de '!6'' g. in unele cazuri iedutele por rezista greutat

corporale ai ari cu 26" g decat iezii.

In conditii ibunatatite de /ranire+ ingriire si intretinere+ caprinele reactioneaza poziti- in asuraapreciabila. Pri-itor la prolificitate+ aceasta este relati-e redusa si anueA se obtin de obicei un nuar de 1"!61%!

de iezi la 1!! de capre care au nascut.

In ura incrucisarii tapilor de rasa Sanen cu caprele Carpatine+ s6a constatatca rasa aelioatoare si6aipriat in od doinant caracterele c/iar de la pria generatie. #stfel+ produsii obtinuti din aceasta incrucisare

sunt ai asi-i+ de culoare alba+ cu in-elisul pilos ai gros si cu o cantitate de puf ai redusa+ din care cazuza su

ai sensibili la frig.?ineretul anifesta cea ai are intensitate de crestere in perioada !6" luni+ dupa care aceasta descreste.

-arsta de 12 luni greutatea lor corporala este ai are decat la rasa Caprina.

Prolificitatea a fost de 1((3+ iar productia de lapte de "%2 :1)(6%9); g+ la rasa Carpatina intr6o perioada d

22' zile de lactatie.

Rasa Alba "e Banat. #ceasta rasa a rezultat din incrucisarea caprei Carpatine din $anat+ cu tapi din rasa

Saanen si tapi din rasa Nobila gerana. #ria principala de raspandire a rasei #lba de $anat se situeaza in zona

banatului+ de unde apoi s6a e8tins in Maraures+ $i/or+ $raso-+ Ialoita+ Constanta etc.+ unde este foarte apreciatConforatia corporala este tipica anialelor de lapte+ respecti-e trunc/i alungit in fora de para+ talie

ilocie. Capul este ic+ cu fruntea usor bobata si proeinentele osoase reliefate= fata potri-it de lunga+ coarne

la unele aniale -ariaza intre 1'6%% c lungie+ iar la altele lipsesc+ iar la altele lipsesc= sunt turtite laterale sistriate transfersal. Batul este ai lung si subtire si are pe partea lu inferioara+ cca (!3 din capre+ apendice cutanat

denuite 4cercei5. Brebanul si spinarea sunt inguste si slab ibricate cu usculature+ iar crupa este tesita+ pieptul

relati-e ingust+ abdoenul dez-oltat. Ugerul in fora de para se intalneste la cea ai are parte din capre+ dupa

care ureaza cel globules. Ugerul dez-oltat este dez-oltat este acoperit cu peri scurti si netezi+ cel de arie

12


13/20

ilocie cu peri lungi pe uatate din suprafata lui+ iar cel ai ic este acoperit aproape coplet :uger salbatic;.

Mebrele au osatura dez-oltata+ sunt rezistente si slab ibacate in usculature. Culoarea predoinanta este cea

alba unifor+ caracteristica ostenita de la rasa Sannen.Ibracaintea piloasa este alcatuita din par si puf de (69 c lungie= finetea pufului la spata este in edi

de 1% :(62%; icroni+ iar parului de *(+1" 7 *9+( icroni. Breutatea corporala este de "!6%* g+ iar a asculilor d

'!6)! g. la nastere iezii pro-enitii din fatari siple cantaresc 2+! 7 "+2 g. in general+ cei pro-eniti din fatariultiple au greutate corporala cu !+%6!+9 g ai redusa decat cei din fatari siple. a -arsta de (6* luni tineretul

feel poate fi repartizat pentru productie+ datorita precocitatii se8uale si corporale pronuntate= perioada de gestatie

dureaza in edie 1'" :1'!61'9; de zile.

Table 1

,ate coparati-e asupra diensiunilor corporale la diferite rase.

,iensiunile

#lba de banat Saanen Capra Carpatina Metisi &1:Saanen 8

Carpatina;M

c

3 din

inalt.

agreban

M

c

3 din

inalt.

agreban

M

c

3 din

inalt. a

greban

Inaltiea la

greban

(9+2! 1!! ))+% 1!! ("+1( 1!! )%+"(

Inaltiea lacrupa

)1+(! 1!"+%( ))+* 1!1+'1 ('+92 1!%+"( )%+(2

ungieatrunc/iului

)(+(! 11!+%( *2+" 1!(+"" ((+(! 1!'+%% ))+%!

#dancieatoracelui

"2+'1 %(+9) "%+9 %'+!9 29+'! 6 "2+'1

argieapieptului

1)+)! 2'+') 1*+" 2"+(% 1)+2* 2)+"' 1*+%(

argiea

crupei

1'+'% 22+%' 1)+" 2"+"' 1'+12 2"+9" 1)+!!

Perietrul

t/oracic

*2+9! 119+)9 *)+2 112+(( *!+92( 12*+1' *)+!!

Perietrul

fluierului

*+12 11+)" *+% 1!+*' *+!( 12+)( *+!!

In ceea ce pri-este productia de lapte+ aceasta -ariaza intre 2'!61."'! litri+ edia fiind de %)!6'!! litri cu "+*6%+%3grasie intr6o perioada de )61! luni de lactatie.

Capacitatea lactogena superioara a acestei rase este de aseenea confirata si de edia de "9% litri apriiparelor. Continutul de grasie -ariaza intre "+( :2+(6%+*;3 in luna ai si '+% :%+(6(+);3 in luna septebrie.

Pe langa aptitudinea de buna producatoare de lapte+ insusirea ostenita de rasa S#anen+ capra #lba de$anat se caracterizeaza si pintr6o buna prolificitate+ aceasta fiind de 2!!62'!3.

Prin efectuarea unor incrucisari de infuzie cu rasa Saanen+ selectie si ibunatatirea conditiilor de /ranire si

intretinere+ se poate obtine o capra cu un potential producti- la ni-elul raselor perfectionate din alte tari. ,easeenea+ prin gruparea celor ai bune aniale in nuclee selectionate se pot obtine reproducatori cu o inalta

1"


14/20

-aloare bologica si producti-a care sa fie apoi utilizati la aeliorarea populatiilor de caprine din diferite zone ale

tarii.

1..1 Rasa Carpatina

&orata in zona de deal si unte a untilor Carpati din Capra Prisca+ este o rasa naturala+ robusta sirezistenta. Reprezinta peste *!3 din efecti-ul de caprine din tara noastra si este raspandita in toate zonele ale tarii

,in punct de -edere orp/ologic si producti-e+ capra locala carpatina prezinta o are -ariabilitate+ ca o consecint

a adaptarii zonale si a ni-elului scazut de selectie.,ez-oltarea corporala si e8teriorul caprelor carpatine sunt caracteristice tipului tradi-. Inaltiea edie la

greaban este de (2 c. trunc/iul este in general ingust+ regiunea de la linia superioara ascutite+ usculature redusa

osatura foarte rezistenta. Coarnele sunt prezente la abele se8e. Culoare in-elisului pilos este /eterogenaA in

general+ predoina culoarea gri cu diferite nuante+ apoi bruna+ roscata+ alba+ neagra+ baltata. Constitutia corporalaeste robusta+ teperaental foarte -ioi+ e8teriorizat prin obilitate si agilitate. Caprele Carpatine sunt foarte nobil

uneori c/iar agresi-e+ cu un pronuntat instinct atern si de aparare.

Productia piloasa este alcatuita din doua categorii de fibre+ respecti-e par si puf+ care se deosebesc intre ele

prin lungie si finite. ,in punct de -edere -oluetric+ puful reprezinta+ inedie (26('3= gra-ietric insa+ prezin(61!3 fata de par care+ datorita lungiii si grosiii aunge pana la *'69!3 din totalul in-elisului pilos. Parul nu

prezinta calitati te8tile= are finetea cuprinsa intre %'6'! icroni si lungiea pana la 1% c.,in punct de -edere /istologic+ firul de par prezinta un canal edular are+ ocupand pana la 2G" din

diaetru. Puful are lungiea pana la ) c+ iar finetea intre 2!6"! icroni. Recoltarea productiei piloase se face prin

pieptanarea anuala+ obtinandu6se !+1'!6!+2!! g puf si !+*!!61+2!! g par.Breutatea iezilor la nastere este cuprinsa intre 1+'6"+9 g+ dar -ariaza in funtie de se8 si de tipul de fatareA l

iedutele din fatari siple se incadreaza intre 2+'6"+2 g+ iar la iezi intre 2+)6"+" g= la fatarile geelare+ aceste -alo

sunt diinuate cu !+2!!6!+"!! g. caracteristica a iezilor este ritul de crestere ult ai ic in perioada de

alaptare coparati-e cu iei. #stfel+ la " luni+ iezii realizeaza o greutate corporalala nuai cca 2*6293 dingreutatea adultului+ fata %!6%'3 la iei+ dar ritul de crestere este ai ridicat dupa intarcare+ atingand la un an de

zile )!6)23. Pana la -arsta de doua luni+cand iezii aung la greutatea de 9611 g+ dinaica dez-oltarii este

conditionata de productia de lapte a aei+ iar dupa aceasta -arsta de regiul de /arnire.In conditii norale de /ranire si intretinere+ tineretul caprin realizeaza la ( luni+ in edie 2' g. Breutatea

caprelor adulte este de "'6%' g+ putand aunge la pana la '' g.

Prolificitatea este cuprinsa intre 1"!61(!3.Rasa de crestere cu precadere in gospodariile populatiei+ datorita capacitatii acesteia de a se acooda in

ture ai ari.

Productia de lapte este foarte -ariabila in funtie de gradul de aeliorare si de furaere fiind cuprinsa intre

1"' g :zona Hateg; si 29! g :zona Capina;. a caprele /ibrine Carpatina 8 Saanen+ productia de =apte pelactatie este ai are cu cca 1!! g.

Productia de carne are o contributie ai ica in econoia cresterii caprelor+ fiind obtinuta de la iezii de

lapte sacrificati pria-era in greutate de 1!61' g si de la caprele refora sacrificate toana. ,in carnea caprelorrefora se preapara -irsli si pastraa.

1... Rasa Alba "e Banat

#ceasta rasa reprezinta populatia locala aeliorate rezultata din incrucisarea de transforare a caprinelor

din partea de -est a tarii cu asculii din rasele Saanen si nobila gerana. ,atorita capacitatii de adaptare ostenit

de la populatia locala+ rasa #lba de $anat are o arie de raspandire ult ai are decat in zona in care s6a foratA

1%


15/20

udetele $raos+ Clu+ Capia ,unarii+ udetele Constanta si ?ulcea. ,e regula caprele din rasa #lba de $anat+ au

lungiea corpului si talia ai ari decat cele din rasa Carpatina.

,in punct de -edere al e8teriorului si conforatiei corporale+ rasa prezinta fore specifice tipuluiorfoproducti- de lapte.

Capul este fin+ alungit+ cu profilul usor berbecat+ urec/ile ici si purtate in sus+ coarnele turtite

lateral si cu lungiea de 1'6%% c+ prezentate la aoritatea e8eplarelor= gatul este lung+ subtire+ in pozitie oblicprezinta in partea anterioara foratiuni cutanate nuite 4cercei5= trunc/iul este alungit+ in general ingust+ pirifor

Ibracaintea piloasa+ de culoare alba+ are finetea parului in edie de *( icroni :1!61)! icroni; si a

pufului de 1% :(62%; icroni.Breutate corporala a feelelor -ariaza intre %'6'! g+ iar asculilor intre '!6)! g. Breutatea iezil

la nastere este de 2+!6"+' g.

Ugerul este bine dez-oltat+ de fora globuloasa+ cu aeloane sufficient de dez-oltate. Productia

de lapte este in edie+ de %'!6'!! g+ cu -ariatii intre 2'!61"'! g+ intr6o perioada de lactatie )61! luni.Rasa Alba de Banat s-a evidentiat prin prolificitate foarte mare 200-22!. Pe baza controlului

productiei de lapte poate furniza tapi aelooratori pentru populatiile de capre locale din alte zone ale tarii.

1.). Principal erase "e capre "in alte tari

?arile renuite in cresterea unor rase 4specializate5 de capre suntA C/ina+ SU#+ India+ 0l-etia+ &ranta+Berania+ Rusia+ Pac/istan+ #ustralia si Noua Keelanda. Maoritatea raselor crescute in aceste tari se incadreaza in

tipul orfoproducti- de lapte si foarte putine pentru alte productii+ ca par si puf.

Rasele -arietatile originale din regiunile untoase ale 0uropei centrale si de nord sunt cele ai cunoscute directia productiei de lapte+ entinandu6se la productii superioare c/iar si in situatia in care sunt e8portate in afara

0uropei.

1.).1. Rasa Saanen

Saanen este o rasa naturala forata in el-etia pe -alea raului Saanen. ,e aici s6a raspandit si alte tari unde

se creste in rasa curata+ sau a participat la forarea si aeliorarea populatiilor locale :#nglia+ Berania+ SU#+landa+ Israel+ Iugosla-ia+ etc.;. In perioada actuala este considerate cea ai buna rase de capre pentru lapte din

lue.Conforatia corporala este caracteristica anialelor specializate pentru productia de lapte+ iar constitutia

este fina. &oratul corporal este trapezoidal+ lungiile dez-oltate+ trunc/iul relati-e ingust si inalt+ talia la greaban

asoara la asculi *!69' c+ iar la feale de )'6*" c. profilul capului este drept sau usor conca-e. Capul este fi

si ingust+ urec/ile drepte si foarte obile+ gatul lung+ oblic+ toracele dez-oltat in lungie+ abdoenul rotunit=

regiunile de pe linia superioara sunt drepte+ sufficient de largi+ crupa oblica+ ugerul foarte dez-oltat+ cu aeloanede arie ilocie. Mebrele sunt inalte si subtiri+ cu osatura si ung/iile rezistente. Breutatea corporala la capre

este de (!6(' g+ iar la tapi de *!69! g.

Culaorea este -ariabila de la cre pana la alb. 0ste preferata cea alba. &ibrele ce alcatuiesc in-elisul pilossunt scurte si fine sau lungi si aspre. Petele de culoarea pe piele nu duc la discriinare+ insa parul colorat nu este d

dorit. Caprele sunt sensibile la e8punerea prelungita la soare si rezista ai bine la teperaturi scazute. Nuantele

ai inc/ise ale pielii sunt preferate. In #ustria caprele din aceasta rasa au pielea cafinie sau aslanie. Pete negrepot aparea pe urec/i+ nas sau uger.

,upa 19*! cati-a crescatori din SU# au pastrat capre Saanen de diferite culori sau baltate si au incercat sa

le selectioneze separate. 0le nu sunt produsi /ibrizi ci in arboreal genecologic au fost pastrate gene recesi-e+ care

ocazional au fost responsabile de aparitia anialelor pigentate in ferele in care erau crescute ca rasa pura.

1'


16/20

#ceste capre au fost nuite Sables. Cand se refera la aceasta crescatorii spun ca sunt capre Saanen 4partial

ibracate5.

Produce in edie+ )!! 7 *!! g lapte cu "6%3 grasie+ intr6o perioada de lactatie de 961! luni. Intr6unstudiu efectuat pe 1%2'22 de capre din rasa Sannen s6a obtinut o edie a productiei de lapte de )() g cu "!+1 g

proteinaGg lapte si ""+2 g grasieGg lapte in 2)* zile de lactatie. Recordul stabilit in #ustralia a fost "%99+!1

gG"(' zile de lactatie.Prolificitatea este de 1'!61)!3= frec-ent se inregistreaza fatari duble.

0ste considerata ca una dintre cele ai bune rase aeliorate in directia productiei de lapte. In 0l-etia e8ist

ai ulte institutii care se ocupa de controlul productiei de lapte+ si de e-identa datelor la aceasta rasa.Rasa Saanen a fost iportata de ulte ori si din tara noastra dar s6a do-edit a fi sensibila si foarte

pretentioasa la conditiile de furaare si ingriire. Rezultate bune s6a obtinut insa la caprele /ibride dintre Saanen si

Carpatina.

1.).. Rasa Alpina (rance$a

#lpina &ranceza este o rasa europeana forata+ in untii #lpi+ prin incrucisarea raselor locale de capre cu

rasa Saanen. #re o larga raspandire in &ranta+ detinand )!3 din efecti-ul de capre. Se creste pe -alea oarei+ innuar are in fere industriale specializate + de capacitate are :1!!! 7 1*!! capre;. # fost iportata in SU#+ in

192!+ unde s6a aplicat selectia pentru o ai buna uniforalitate+ arie a corpului si productiei.#lpina &ranceza este agila si are o buna dez-oltare corporala. 0ste o rasa de capre robusta+ rezistenata si se

adapteaza usor la conditiile cliatice. Urec/ile au o dez-oltare edie+ te8tura fina si sunt purtate drept :erect;.

&eelele au o talie de apro8iati- )' c la greaban si o greutate corporala de (!6)! g. ?alia tapilor este ai asituandu6se in inter-alul *'61!! c+ iar greutatea este de )'69! g.

Nu a fost stabilita o culoare care sa defineasca rasa+ oti- pentru care este foarte -ariabila. Poate fi alba

coplet sau diferite nuante de gri+ aro+ cafeniu+ negru si roscat. ,e aseenea foarte des se intalneste culoarea

baltata forata prin cobinarea culorilor aintite ai sus pe diferite suprafete ale corpului.Ce aprticularitati se pot intalniA

6 ebrele anterioare albe iar cele posterioare negre= uneori negru sau gri pe cap=

6 gat alb+ ebrele anterioare cafenii+ galbui sau ubrite in gri iar ebrele posterioare negre=6 gatul si ebrele anterioare negre iar cele posterioare albe=

6 negru cu alb in parte inferioara a corpului :abdoen+ ebre;+dungi de culoare inc/isa pe fata etc=

6 patat sau arorat+ pestrit=6 aro sau roscate cu fata neagra+ dungi dorsale de nuante inc/isa+ culorile inc/ise se pot intalni si pe piept

sau greaban.

6 Marca negru de cap+ dunga neagra pe linia superioara+ culoarea neagra pe ebrele posterioare=

6 Mebrele anterioare aroGsau cele posterioare gri.#bele se8e au in general parul scurt+ insa obisnuit la tapi paruld e pe linia superioara a corpului si din barba

este ce-a ai lung.

&eelele sunt bune producatoare de lapte. Ugerul este dez-oltat si bine prins+ iar sfarcurile bine conforate.Productia anuala de lapte este de ('!6)'! l in 2'! zile de lactatie cu "+'3 grasie. Recordul stabilitF de SU#+ in

anul 199)+ pentru aceasta rasa a fsot de 291! gGlactatie.

Intr6un studio efectuat in &ranta+ pe 1(**)1 de capre din rasa #lpina &ranceza+ s6a obtinut o edie aproductiei de lapte de )%) g cu un continut de "1+" g proteinaGg lapte si "'+( grasieGg lapte in 2)( zile de

lactatie. a peste ''3 dintre feale se efectueaza controlul productiei de lapteA

Rasa alpine &ranceza a fsot iportata in ulte tari ale luii pentru aeliora productia productia de lapte l

rasele de capre auto/tone.

1(


17/20

1.).). Rasa Boer

Mai este cunoscuta si sub denuirile de #fricana sau Sud #fricana couna. Nuele de boer+ care inolandeza inseana ferier+ a fost probabil utilizat pentru a distruge caprele nati-e de cele #ngora si indiene care a

fost iportate in #frica de Sud pe parcursul secolului IL.

Rasa $oer a inceput sa fie selectionata pentru productia de carne de catre ferierii din estul pro-inciei CapPro-ice incepand cu 19!!.

Registrul Sud #frican de inregistrare a anialelor a fost intocit abia in 19'9. Pana in 19)! rasa $oer a fo

cuprinsa in prograele de testari si selectie dupa aptitudinile pentru carne.$oer este o rasa de capra cunoscuta in special pentru carne. Prezinta cate-a caracteristici si are o

adaptabilitate diferita in funtie de regiurile geografice unde s6a forat. #tat asculii cat si feelele prezinta

coarne orientate spre inapoi. Urec/ile sunt lungi si blegi.

Culoarea este -ariata+ ai des intalnita fiind cea rsocata si alba. #bele prezinta particularitati de culoare.a -arietatea alba regiunea oc/ilor si a urec/ilor sunt aronii+ de diferite nuante+ pigent ce acopera uneori si bot

sau o parte din gat. Pete de diensiuni diferite se intalnesc sip e corp indifferent de locatie.

Caprele din Rasa $oer au o raa foarte larga si o greutate corporala cuprinsa intre 9!611! g pentru

feelele si 11'61)! g pentru tapi.Productia de lapte ocupa un loc secundar deoarece ferierii nu colecteaza lapte prin uls+ acesta raanan

a fi -alorificat de catre produsii de conceptie prin supt. bisnuit+ caprele /ranesc iezii pana acestia se autoincarca.aptele are un continut de '+(3 grasie si (+13 lactoza. In perioada de alaptare o capra $oer produce in

edie 2+' gGzi. Productia zilnica de lapte+ in conditiile cresterii e8tensi-e+ este de 1+'62 g lapte in functie de

nuarul lactatiei. #-and in -edere ca acasta rasa de capre nu au fsot selectionata pentru productia de lapte+cantitatea produsa este ipresionanta sustinand cresterea a 26" iezi.

Studii effectuate in #frica de SUd au aratat ca ata durata lactatiei :12!61%! zile; cat si productia de lapte

sunt uatate fata de cele realizate de rasa Saanen :la care lactatia dureaza in edie 2)* zile;.

buna capra de carne ar trebui sa aiba o fecunditate ridicata sis a die prolificata. a feelele din rasa $oerata o-ulatiei este de 16% o-uleGfeela cu o edie de 1+) !+9. Prolificitatea de 2!! 3+ o recoanda ca o rasa

prolifica. Pubertatea la tineret se instaleaza la apro8. ( luni la asculi si 1!612 luni la feale.

Sezonul de fatari poate fi e8tins pentru a realiza " fatari la 2 ani.Coparati-e cu oile Sud #fricane+ carcasele obtinute de la caprele din rasa $oer au un continut tisular ai

are in regiunile ebrelor anterioare+ gat+ precu si in partea -entrala a trunc/iului si ai scazut in zona

ebrelor posterioare.Potentialul de crestere este rearcabil. ?ineretul din rasa $oer este capabil sa realizeze un spor ediu zilni

de peste "'! gGzi. Prin crestere intensi-e asculii pot aunge la o greutate de "( g la " luni+ )2 g la * luni+ 1!!

la 12 luni+ 11( g la 1* luni si 1%2 g la 2' luni. &eelele pot realize greutatea de 29 g la " luni+ (" g la 12 luni

1!! g la 2% luni.a pasune rata zilnica de crestere este ai scazuta+ 22! 7 2'! g6zi+ oferind inca posibilitati de selectie pent

ibunatatire.

,atorita sporului ediu zilnic in greutate ridicat si a calitatii carcaselor+ rasa $oer+ a fost trecuta pe listaanialelor cu o contributie aora in cresterea cantitatii de carne pe plan ondial.

1.).*. Rasa Angora

Caprele din aceasta rasa #ngora sunt originare din zona cu acelasi nue din #sia Mica+pro-enind din for

salbatica Prisca #daetz.Pentru pria data caprele din rasa #ngora au fost entionate in biblie+unde se ainteste

de diferite utilizari ale o/airului intre ai 1')161%'1 inainte de /ristos.

Mo/airul de-ine un -aloros produs coercial la inceputul secolului IL.Pentru a creste cantitatea de fibre

1)


18/20

li-rata catre tarile 0uropene+in ?urcia s6a practicat incrucisarea cu alte rase.Ca urare a acestei actiuni+prin infuzi

de sange strain+a crescut -igoarea indi-izilor si ariea corpului.

Rasa #ngora a fost iportata in 0uropa de catre C/arles al D6lea in anul 1''%.In 1)('+a fost facut un ipode capre de catre gu-ernul spaniol+iar 2! de ani ai tarziu un nuar considerabil de capre #ngora a fost iportat

&ranta.Nu toate caprele iportate au fost destinate productiei de o/air.In #frica de Sud caprele #ngora au fost

aduse in 1*"*.In oentl actual aceasta tara este pe locul trei in lue ca producator de o/air dupa Statele Unitesi ?urcia.

#ngora este un anial foarte pitoresc.#bele se8e prezinta coarne.?apii au in od obisnuit coarnele

pronuntat spiralate+orientate spre spate cu o lungie de pana la (!6)! c la asculii batrani.In contrast coarnelefeelelor sunt ai scurte+ai ici si au o foarte usoara tendinta spre spiralare.,e obicei nu depasesc 2'

c.Urec/ile sunt ari si atarnande.

inia superioara trebuie sa fie dreapta sau usor conca-a:caprele prefera sa se /raneasca de sus;+coastele bin

arcuite+trunc/iul profund+pieptul larg+ebrele drepte+trenul posterior bine dez-oltat.Caprele din rasa #ngora sunai ici decat oile sau caprele coune.Dariabilitatea ariii in cadrul rasei este foarte are.Breutatea corporala

la tapi este cuprinsa intre )!69! g+insa ei nu ating aceste -alori ai repede de ' ani -arsta.&eelele ature

cantaresc intre "!6'! g.#-and in -edere diferenta de greutate intre feelele si tapi adultii:dublu sau triplu; se

recoanda ca onta sa se efectueze cu tapii tineri care au o greutate corporala cuprinsa intre '!6)! g.Productia principalala obtinuta de la caprele din rasa #ngora este cea de o/air.Media la tuns este de 2+%

gGfeelaGtuns si respecti- de %6( gGtap tuns. #nialele din aceasta rasa sunt tunse de 2 oriGan.lungiea fibrei intre doua tunsori este cuprinsa intre 1!61

c.,upa recoltarea fibrelor caprele ature trebiue proteate de ploile reci.&urtunile cauzeaza pierderi iportante i

turele de capre in sezonul de fatari sau tunsProductia piloasa a caprelor #ngora se caracterizeaza prin prezenta a doua categori de fibreApuful:fin; si

parul:aspru; a caror diaetru -ariaza intre 2!6%! de icroni.&ibra de o/air este rezistenta+elastica+prezinta luciu

intens si se poate -opsi foarte usor.&ata de lana nu difera in ceea ce pri-este copozitia c/iica dar suprafata fibr

este ai neteda si ai subtire.Su-itele pot fi plane sau ondulateCaprele din rasa #ngora nu sunt la fel de prolofice ca alte rase de capre si fatarea a doi sau trei produsi se

intapla foarte rar.Prolificitatea abia depaseste 1!!3.

Nu prezinta aptitudini pentru productia de carne.Carcasele s6au -andut ulti ani la pret scazut siilar celode o-ine de slaba calitate.Crescatorii s6austraduit ca prin selectie+sa creasca calitatea carcaselor obtinute de la iezi

pentru a fi -andute pe piata la pretul celor de @c/e-on@.

1.).+. Rasa Cas#ir

Casirul este regele fibrelor si este produs de rasa de capre cu acelasi nue forata in regiune asir

situata la granita dintre Paistan si India.#ceasta fibra lu8urianta a fost entionata din cele ai -ec/i tipuri.Se spune ca a constituit aterialul cu

cate s6a captusit Dec/iul ?estaent.

Pe plan ondial.(!3 din cantitatea de casir este produsa de in C/ina+iar %!3 in tari ca ?urcia+#fgaistan+ Ira+ Iran+asir+#ustralia si Noua Keelanda.

Constituie o noua industrie pentru SU# unde priele capre au fost iportate la sfarsitul anilor *!:19*!;

din #ustralia si Noua Keelanda.

Crele din rasa casir sunt aniale sanatoase si necesita o ingriire inia.

1*


19/20

Nu sar si pot fi intretinute in tarcuri ipresuite cu gard din plasa de sara standard.Conditii de adapost

sunt necesare in sezonul rece.Dara ele sunt aparate inpotri-a precipitatiilor si razelor solare de catre in-elisul pilos

dublu.Pot fi intalnite o -arietate de culori sau cobinatii intre acestea.Se prefera culorile unifore indeosebi

alb+aro si gri.

Se tund o data pe an.,e la un ascul adult productia abtinuta este de apro8iati- 1+261+( g fibraeconstituite de puf si par.Puful reprezinta 2!6%!3 di cantitatea totala de fibre tunsa+are un diaetru de 1%61* icro

si o lungie de "+'6% c.,e la o capra+dupa spalare+se obtine in edie '! gr de pufa carui diaetru este de 1'.'

icroni+se inregistreaza uratoarrele -alor ale /eritabilitatiA!+( pentru greutatea pufului+!+%* pentru diaetrul fibrsi !+*9 pentru lungiea fibrei.

Prolificitatea este ai scazuta+la priipare situandu6se in urul -alorii de 11!3.a ultipare '!3 din

efecti- fata de dublu si la apro8iati- "3 se obtin tripleti.Printr6un bun anageent se pot obtine tre fatari in 2

ani.Iezii se intarca la -arsta de trei luni.&eelele sunt apte producti- la -arsta de )6* luni.a asculi se

instaleaza la %6' luni diferenta.

BIBLIO,RA(IE

1. #U?RA Dasile ?afta. 7 Cresterea Caprelor. 0ditura 4Ceres5+ $ucuresti+ 19)'.

19


20/20

2. #U?RA Sorin cta-ian Doia 7 -ine si Capre "#id practice de crestere.

0ditura

Rase de Caprine Si Perspective de Crestere

Documents

Transcript of Rase de Caprine Si Perspective de Crestere