rasboiulneatarnarii

ITANTARILE

REGELUICAROL I

EDITIE INGRIJITA De- 'CONSTANTIN C. GIURESCU

1887-1914

FUNDATIA. PENTRU '1.¡,TERATU.RdiSl'ART ..REGELE ?CAROL II"

www.dacoromanica.ro

CUVANTARILE REGELUI CAROL I

www.dacoromanica.ro

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE,PE HARTIE VIDALON, CINCIZECIDE EXEMPLARE NEPTJSE IN CO-MERT, NUMEROTATE DELA 1 LA 50

www.dacoromanica.ro

CUVANTÁRILEREGELUI CAROL I

1866 -1914

H1887-1914

EDITIE INGRIJITA DECONSTANTIN C. GIURESCU

BUCURE5TIFUNDATIA PENTRU LITERATURA $1 ARTA ,,REGELE CAROL H"

39, Bulevardul Lallear Catargi, 391939

www.dacoromanica.ro

Inalt Ordin de zi aim armati.

1/13 Ianuarie 1887.

M. S. Regele ureaza, cu prilejul Anului Nou, ani multi si fericiti ostasilorcare f Ara sovaire merg pe aceeasi cale a devotamentului catre tara i Tron.

Ostafi,

Fiecare an ce trece imi dovedqte c4, prin disciplina 0 virtuOlevoastre militare, sunte0 vrednici de dragostea tärii 0 a Mea.

Cu adâncä bucurie dar vd arät, cu prilejul acestui an nou,-c at sunt de fericit väzându-Vá câ p5.00 cu nesträmutare pe aceea0cale a devotamentului 0 a datoriei; Caci numai din aceste

osta§ul alcatue§te totdeauna un puternic scut patriei 9i

Tronului.subof4eri i solda/i, doresc cu toatà caldura sufletului

Meu ca inimile voastre sä fie la înàlimea iubirii ce Iara i Regelevostru are pentru voi.

VA urez dar ani f ericiTi!Dat in Bucure§ti, la 1 Ianuarie 1887.

CAROL.(M. 0., 1887, nr. 218, p. 4879).

Flispuns la felicitärile inaltelor autoritäti.

1113 Ianuarie 1887.

Dupa slujba dela Mitropolie, Suveranul trece In apartamentele Mitropoli-tului Primat unde primeste felicitani urari din partea clerului prin Primat,.din partea guvernului si a poporului roman prin Min. de Externe, din partea

www.dacoromanica.ro

6 REGELE CAROL I

Senatului i Camerii prin N. Bibescu §i I. Campineanu qi din partea Curtii deCasatie prin C. Scbina. M. S. Regele, raspunzand tuturorp spune ca fericireadinastiei este nedespartita de a Romaniei. La Inceput de an se exprima dorinte

aceste dorinte ale Sale sunt sä fie lnconjurati cu dragoste i credinta de popo-rul roman, care fiind unit si statornic poate Invinge once greutati.

CAlduroasele uräri, ce Ne aduceIi la reinnoirea anului, au unmare preI pentru Noi, fiindcA fericirea Noasträ este nedespällitäde fericirea României. La Inceputul anului se pot exprima numaidorinIe i speranIe ; totu§i privesc viitorul cu incredere i suntconvins ea, prin unire i statornicie, vom invinge numeroaselegreutäTi ce le intalnim neincetat pe calea noasträ.

DorinIa ce avem pentru anul acesta este, ca sâ fim inconjuraIide aceea9i dragoste i credinp, ce iubitul Nostru popor Ne-a arätatpan& acuma, i speranta Noasträ, ca anul sä' fie naänos in lucrärifolositoare i roditoare pentru Iarà.

RugAnd pe A-Tot-Puternicul sä ocroteascä de-a-pururea scumpanoasträ Românie, vä urez din tot sufletul ani

(M. O., 1887, nr. 219, p. 4904).

3.

Mesaj la pleearea in stritinitate.

6/1818 Martie 1887.

M. S. Regele plecand pentru câtva timp In strainatate, la o serie de dispo-zitiuni ca privire la administratia publica gi lucrarile Corpurilor Legiuitoare.

Domnilor Senatori,D omnilor D eput4i,

Plecând pentru un scurt timp in strainatate,Prin decretul Meu din 6 Martie sub nr. 753,Am luat urmätoarele dispozi-puni:In timpul absenIei Mele din Iarä, toate lucrärile administraOunii

publice care cer intärirea Regalä vor fi supuse aprobärfi Consiliuluide Miniqtri de cätre fiecare Ministru in parte 0 li se va da curssub rezerva sanclionärii Mele ulterioare. Numirile i destituirile de

www.dacoromanica.ro

APRILIE 1887 CUITANTARI 7

funqionari publici, cari se vor face in abseirla Mea de ConsiliulMin4trilor, vor fi Cu titlu provizoriu Ora la intoarcerea Mea inIarà.

Dac6 in acest interval de timp inaintarea lucrärilor parlamentareva cere ca un proiect de lege sá. se treac5. dela unul din CorpurileLegiuitoare la celalt, Mesajul va fi contrasemnat de Pre9edinte1eConsiliului de Mini9tri i Ministrul respectiv §i se va semna de Minela intoarcere.

Eu fac cunoscut d-voastre despre aceasta.Dat in Bucurelli, la 6 Martie 1887.

CAROL.

Presedintele Consiliului Ministrilor, I. C. Brtitianu.(M. O., 1887, nr. 270, p. 7025).

4.

Mesai la inchiderea Corpurilor Legiuitoare,

2/14 14 Aprilie 1887.

M. S. Regele multumeste Corpurilor Legiuitoare cá au dat concurs guver-nului votänd codul comercial, legea comunalä i conventiunile comerciale cuRusia, Anglia si Germania, care asigurä schimburile comerciale.

Domnitor Senatori,i

Ajun§i la termenul sesiunii Corpurilor Legiuitoare, constat cu ovie mulIumire cà lucearile d-voastre au dat o nouä dovadä despreprogresul lini9tit, dar continuu, ce Statul român desävâqe9te inlegislaIiunea sa interioarä.

Pe lfing6 2 alte legi importante, votat mai ales Codul comer-cial 9i legea comunalä, a cäror reformA era de mult i adânc

De mare insemn'atate pentru interesele materiale ale Iärii a fostvotarea convenIiunilor comerciale cu Rusia, cu Anglia 9i. cu Ger-mania. Aceste acte interna-Pnale ne-au asigurat In parte relaIiunile

Mesajul adresat Adunärii Deputatilor diferä numai prin adäugarea, lalocul indicat, a cuvintelor:

2 bugetul Statului

www.dacoromanica.ro

8 REGELE CAROL I

noastre comerciale si intärese speranIa, cá vom izbuti a le a§ezacu celelalte State pe baze folositoare prosperitä-pi IärH.Vä. mulIumesc, domnilor Senatori, cä färä a vä depärta un sin-

gur moment de atitudinea demnä §i. prudentä observatä de GuvernulMeu In tot timpul de când dureaza criza din Peninsula Balcanickai acordat creditele necesare pentru a desvolta i Intäri putereanoasträ armatà. Päsind inainte cu deciziune pe calea ce ne-arn,tras, contribuind cu sinceritate la meniinerea päcii, prestigiulRomâniei s'a ridicat si ea este astäzi incunjuratä de incredereade respectul tuturor.

Domnilor Senatori,

Vá mulIumesc încä odatä pentru timpul ce ai sacrificat inte-reselor publice §i. pentru patrioticul §.1 luminatul concurs ce datGuvernului Meu In rezolvarea tutttror chestiunilor ce vi s'au pre-zentat. Doresc ca, reintorsi la caminele d-voastre, sä vá bucura0Cu toiii de un an care sä raspläteascä munca i ostenelele fieedruia.

Eu declar sesiunea Corpurilor Legiuitoare inchisd.

CAROL.

Presedintele Consiliului Ministrilor, Ministru de Interne si ad-interim laAgricultura', Industrie, Comer t Domenii, I. C. Brlitianu; Ministrul Cultelorsilal Instructiunii Publice, D. Sturdza ; Ministrul Justitiei, Eug. Statescu;Ministrul Afacerilor Straine, M. Pherechide; Ministrul Finantelor, C. Nacu;Ministrul Lucrarilor Publico, R. Mihai ; Ministrul de Resbel, General A.Angelescu.

(M. 0., 1887, nr. 3, p. 41-2).

5.

M. S. Regele eätre Mitropolitul Primat.

8/20 Aprilie 1887.

Mitropolitul Primat felicita pe M. S. Regele, In numele clerului, la ani-versarea nasterii Sale. Suveranul multumeste Primatului i clerului pentrudragostea cu care Il fnconjura.

MulIumesc limit Prea Sfiniei Voastre din adâncul inimii pen-tru yule ufári ce adresat; ele frni sunt Cu atät mai pläcute

www.dacoromanica.ro

venind dela Capul bisericii noastre §i. a intregului cler, care tot-deauna Ne-au inconjurat cu dragostea sa.

(Regele Carol I, Cup. i Scris., III, p. 6).

6.

M. S. Regele citre Iegeni.

23 Apriliel5 Mai 1887.

Sfirrtirea bisericii Mitropoliei din Iaqi. Dupa sfânta Liturgbie, M. S. Regeleinconjurat de cler, de Minktri, de casa Sa civila §i militará, DeputatiSenatori, generali, a ieqit din bisericä §i de pe treptele ei, in fata poporului caroumplea curtea Mitropoliei, a salutat aceasta zi cand biserica parásita', fnceputade Veniarnin, a fost tarnositä Mitropolie.

Un semisecol biserica metropolitana a vechei Capitale a Mol-dovei a ramas o mä'reaTa ruinä, un corp fara suflet. Pärasitäsguduita pana In temeliile sale, se inalIa deasupra Iaior aceastaInsemnatä cladire, avand u9ile sale inchise ; vantul i ploaia pätrun-deau prin trapaturile ei 9.1 numai sunetul clopotelor dela bisericuladin fa-0, chemand la slujba dumnezeiascä, gäsea in bolIile de9erteale acestor ziduri un räsunet mangaietor, ca oapte tainice, preve-stind ca opera inceputä a fericitului Intru pomenire MitropolitVeniamin nu va pieri.

Faptele bune sunt totdeauna rasplätite çi poporul roman nuuita pe acei care au lucrat 9i. luptat pentru bisericä 9.1 patrie.

Datorim acestui simIimant märinimos, ca monumentele noastrereligioase i istorice sunt treptat restabilite 9i ea, dupä cincizecide ani de Ingaduire, räsare aci din ziduri surpate un sfant laca,vrednic de vechiul Scaun arhiepiscopal al Moldovei 9.1 Sucevei.

Salut dar cu cea mai vie mulIumire aceastä fericitä zi, aceastafrumoasa serbare 9i pe voi toIi care alergat din toate unghiurilefarii spre a Impärta§i bucuria Mea, fiindca o dorinçà adanca inimii Mele este astazi un fapt indeplinit. Mandru pot fi ca. subDomnia Mea s'a redeschis binecredincio9ilor aceasta Mitropolie,Varnositä fiind tocmai in vremea cand strigarea de veselie Chri-s tos a inviat rasunä Inca In toatä lumea cretina.

Adevarat a inviat 9i a intrat in casa Sa, ridicatä. 9i rel.nfiinTatäIn toatä stralucirea In a doua a Mea Capitalà care a depus, pe altarulpatriei, ca darul cel mai scump, coroana lui stefan, spre a fi con-

APRILIE-MAI 1887 CUVANTARI 9

www.dacoromanica.ro

10 REGELE CAROL I

topitä Cu acea a lui Mihai, refäuritä in oIel pe câmpul de luptä,intemeind si statornicind astfel pentru timpuri vesnice Unireaaria, neatArnarea i Regatul României.

Ca o comoarä nepieritoare trebue sa pästräm aceste maridobAndite prin prudenVá i jertfe ; prin vitejia armatei, fiinda elesunt reazimul nostru cel mai puternic in imprejuräri grele, mosteni-rea cea mai prelioasá pentru generqiunile viitoare.

Cerul, tare a luat ubita noastrd Tarä sub inaltul säu scut, vabinecuvânta opera Noasträ si va asculta rugile Noastre, pe care leindreptärn neincetat, Regina si Eu, atre Atotputernicul pentrufericirea dragului Nostru popor.

(M. 0., 1887, nr. 21, p. 413).

M. S. Regele dire delegatia de manifestanti.

10/22 Mai 1887.

O delegatie dintre manifestantii dela Palat se prezintä Suveranului adu-cindu-I urári in numele Capita/ei. M. S. Regele, in nume/e Su si al Doarnnei,multumeste pentru uräri i promite Spirijinul Säu pentru desvoltarea industriei

comertului Capitalei i Romániei.

Domnilor,

Regina si Eu vä mulIumim din inirnä pentru urärile sincerece Ne-qi adresat in numele Capitalei i in numele comercianOlor

industriasilor ei i vä asigurgin câ vom lucra neincetat pentrudesvoltarea comerIului si a industriei, precum si pentru indlIareascumpei Mele patrii România. Trcliased Romania! Triiiase'd Ca-pitala

(Vointa Nationalä, 1887, nr. 821, p. 2).

M. S. Regele dire Batalionul 3 de Vanitori.

Sinaia, 30 Aug./11 Sept. 18 87.

A zecea aniversare a luärii redutei dela Grivita. Dupä SI. Liturghie s'af Acut un parastas pentru cei cazuti In acea zi i apoi un Tedeum, la m-reaSinaia, apoi toti participantii la serviciul religios, impreunä cu MM. LL.

www.dacoromanica.ro

O CTOMVRIE 1887 CUVANTA.Rr 11

Regele si Regina si Principesa mamá'. a Suveranului, au mers la cantona-mentul Batalionului 3 de VAnfitori unde s'a servit dejunul.

Regele, elogiind faptele de arme de pe campillo Bulgariei ale armatei romäne,Inchina' in amintirea eroilor azuti i in sAnAtatea apärätorilor Rominiei.

Mândru poate fi un popor, o armatä, care au impodobit istorialor prin fapte rázboinice ; ele sunt o dovadd de o tärie, care impuneun indemn puternic de a päzi ce a fost ca§tigat prin jertfe. Serbámdar astäzi cu vie recuno§tin0 a 10-a aniversare a izbAndei dela

acest vrednic botez de foc al o§tirii noastre, care a reta-viat vechile virt0 militare ale Românilor. Pentru voi, Vânätorii,ziva de 0 August trebue sá fie deosebit de scumpà, fiindca prinvitejia fraTilor voMi renumele vostru s'a intemeiat ; din s'angeleCu care au udat intáririle dela Plevna, neatárnarea României arásárit! Armata, prin purtarea sa bárbateasca, a implinit visulmultor genera-puni, a asigurat viitorul §i a atras dragostea i in-crederea

Marea qi frumoasa poziTiune, pe care o§teanul román a dobAndit-ope câmpiile Bulgariei, are sfânta datorie de a o pästra neatinsade a fi de-a-pururea braul i scutul Patriei. Convins cà o§tirea varámânea in toate imprejurárile fala 01E, ridic acest pahar in amin-tirea eroilor cäziqi §i in sánátatea apárátorilor României.

Sá träiascä armata!(M. 0., 1887, nr. 120, p. 2921),

9.

M. S. Regele efitre Corpul I de Armati.

Slatina, 3/15 Octornyrie 1887.

Dupii incetarea manevrelor, seara, M. S. Regele invitA la masa pe toticomandantii unitätitor care au /uat parte la manevre si inchinä in sänAtateaCorpului I de ArmatA, fiind multumit de modal cum s'a prezentat.

Manevrele ne dau totdeauna prilejul, a§a de dorit, de a Ne gásiIn mijlocul iubitei Noastre oqtiri.

Cu bucurie am constatat i as-tac:lata avântul puternic §i desvol-tarea mare, ce instrucIiunea noastra militará a luat.

www.dacoromanica.ro

12 REGELE CAROL I

Mandru de aceste progrese §i. mullumind de munca lor aceloracare au fost chemaIi a da instruc-Ounea trupelor §i. a le conduce,ridic acest pahar in sanatatea Corpului I de Armata, care 0-aatras inalta Noastra mulIumire.

(M. 0., 1887, nr. 147, p. 3520).

10.

M. S. Regele eitre trupele in manevre la Foeqani.

Foclani, 8/20 OctomOrie 1887.

Au avut loe manevre si in jurul Focsanilor. Dupà incetarea manevrelor,seara, M. S. Regele a invitat la masä pe toll ofiterii superiori si comandantii decorpuri, precum si pe atasatii militari. La sfArsitul mesei, Suveranul, amintindprogresul fäcut de armata românä, care a primit si botezul de foc, salutäregimentele si batalioanele concentrate estimp la Focsani, incbinând in onoareasi sanatatea armatei Sale.

Sunt 18 ani tree4 de cand toate trupele permanente erauasemenea intrunite langa Focpni, la tabära dela Furceni, undes'a pus temelia instruc-Liunilor noastre militare, incepand cu celedintai manevre pe o scara mai intinsä.

De atunci am sträbätut o cale lunga §i am ajuns la inal/imeanenadajduita. 0§tirea a luat o desvoltare insemnata, a primit bo-tezul de foc, a devenit fala -prii, adevaratul scut al Patriei.

Salut dar cu vie mulTumire regimentele i batalioanele din toatecorpurile de armatä ctneentrate la Focpni, care Ne-a primit cudragoste §i cu bucurie, care este sä devie un insemnat centru °sta.-pse acest fost scaun al Comisiei centrale care hotarise ta apa-ratorii rárilor surori sä fie stran§i imprejurul unui singur steag,acest scump tricolor care a falfait ca un semn lucitor pe &Lupinede lupta, ducandu-ne la biruinVá.

Urand din toatä mima ca apararea noasträ sä se intareasca dinan in an mai mult, ridic acest pahar in onorul §i sänätatea iubiteiMele armate.

SA träiascä armata!(M. 0., 1887, nr. 152, p. 3627).

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1887 CUV1NTXRI 13

11.

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

15127 Noemvrie 1887.

Mesajul priveqte In deosebi ceea ce s'a realizat: mentinerea bunelorcu puterile vecine i cu celelalte state, tratatul de comert cu Imperiul Otoman,regularea statornica a liniei de fruntarie spre Austro-Ungaria, intärirea armatei,construiri de chi de comunicatie, plus de venituri la domeniile Statului, codulde comert, Camerele de Comert, incurajarea industriei nationale, spitale rural° ;din cele ce au a se face se amintesc: inceperea lucrdrilor pentru construi-rea podului dela Cernavoda i a portului Constanta, modificarea legii instructieipublice.

Domnilor Senatori,Domnilor Deput4i,

Deschid cu o vie mulIumire a patra sesiune a Corpurilor Legiui-toare, cea din urma a acestei insemnate legislaturi alese dupa mo-dificarea legii electorale. Aceasta reforma a asigurat desvoltarearegulata i lin4titä a Statului roman §i in curand, &and /ara vaavea din nou trimite reprezentanIii säi, se va constata i maibine ea o reprezentare mai completa a tuturor intereselor i ocro-tirea eficace a liberului exerci-pu al votului au 'Tiara garanIiileconstitulionale, au intarit stabilitatea i puterea Regatului.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputafl,

Bunele noastre cu toate Puterile au rämas neschimbate.Politica prudentä, urmaritá neincetat de Guvernul Meu, a avut

rezultatele cele mai fericite i ne-a atras simpatiile tuturor. Cutoate ingrijirile ce am resimIit din cauza imprejurarilor ivite demai mulIi ani langa hotarele noastre, Statul roman, ramanand ingal% de once conflict, s'a intärit §i mai mult prin increderea ea-§tigatä de pretutindeni.

Negocierile privitoare la incheierea de tratate de comer aucontinuat. Putem privi astazi cu o vie bucurie semnarea trata-tului de comer l cu Imperiul Otoman, prin care s'au regulat in modsatisfacator interesele noastre comerciale cu Turcia. Guvernul Mea

www.dacoromanica.ro

14 REGELE CAROL I

toate silinçele pentru a ajunge a incheia asemenea tratate§i cu celelalte State;

In dorinIa noastra de a tral in raporturi de buna vecinatatede amicie cu Statele care ne Inconjuara, Guvernul Meu a pustoatä staruinIa sa duca la bun sfär0t negocierile de mult inceputecu Guvernul austro-ungar pentru regularea statornica a liniei defruntarie dintre amandoua -Wile. Am mulIumirea de a va anunIaea aceste negocien i s'au terminal §i ea se va prezinta aprobarii d-voa-stre convenIiunea care s'a incheiat in acest scop cu Imperiul vecin.

D omnilor Senatori,D omnilor D eputqi,

Solicitudinea Mea §i a 4rii pentru armata a desvoltat puternicaceastä instituTiune. Concenträrile din toamna aceasta M'aucredinTat ca sacrificiile, ce cu toii facem cu atata iubire pentru ar-mata, i9i poartä roadele lor. Mijloacele noastre de inarmare 0 deintärire sporesc pe fiecare an i astfel armata va putea raspundedin ce in ce mai mult a§teptarilor legitime ale

Lucrarile publice au dat o mare desvoltare avu/iei nalionale.acqti zece ani din urma, ,oselele noastre aproape s'au

treit. Legea drumurilor dä mijloace indestulatoare pentru ale com-pleta repede i in mod sistematic.

ReIeaua cailor ferate se intinde astäzi pe o lungime regulatexploatata de doua mii cinci sute kilometri. Lucrarile pregatitoarepentru unja Dorohoi-Ia§i pe valea Jijiei, pentru liniile Vaslui-Ia§i

Craiova-Calafat sunt terminate ; iai tudiile celorlalte linii, cemai sunt cerute de interese locale, se urmeaza cu activitate.

In primävara anului viitor vor incepe lucrarile podului pesteDunäre dela Fete9ti la Cernavoda, precum i lucrärile portuluiConstanIa. Bazinele, cheiurile i magaziile de intrepozite din Braila

Galaii i lucrarile din portul Giurgiului sunt in curs de executare.Ele se vor completa prin construirea magaziilor i Intrepozitelordin Bucure§ti 0 din Ia§i. Astfel, comerIul va gasi peste tot loculbate inlesnirile dorite.

Aceste mari lucran i de utilitate publica nu s'ar fi putut say:Argilinteun timp atat de scurt, daca administrarea finanIelor noastrenu ar fi fost con§tiincioasä i prevazatoare.

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1887 cuvANTilr 15

Creditul de care se bucura astäzi Statul roman 4i are temeliaIn silinIele, ce ne-am dat cu tqii, de a cumpani cheltuelile treptatCu cre0erea veniturilor 0 de a intrebuinIa cea mai mare parte aImprumuturilor noastre in cheltueli folositoare i pr oducätoare.Anuit4ile Imprumuturilor se plätesc din veniturile bugetare or-dinare i cu modul acesta s'a amortizat in douazeci i cinci de aniun capital de douä sute treizeci i patru milioane lei.

Veniturile Statului din impozitele directe au sporit, cu toatecatimea darii ce are a pläti contribuabilul a fost scazuta. Domeniile,care inainte de zece ani produceau nurnai patrusprezece milioanelei, astäzi dan un venit de douäzeci i douä milioane, cu toate cas'au vandut proprietäti ale Statului pentru o valoare de douäzeci

sapte milioane i c s'au dat insuräleilor douä sute treizeci siopt mii hectare. Imbunata-prile aduse in exploatarea pädurilorvor spori Inca mai mult acest venit. Intrarea impozitelor se face curegularitate i inlesnire. Impozitele directe ating marginile huge-tare, iar cele indirecte in mare parte le intrec. Echilibrul bugetaral exerciOului inchis si al celui curent dovedesc buna stare a finan-Ielor noastre i vom pune cu toiii o deosebitä ingrijire ca ea sä semenlinä in viitor.

Legea actual a a instrucIiunii publice nu mai räspunde cu pro-gresele räcute de nqiune intr'un pätrar de secol. Reforma ei adevenit o trebuintä urgentä 0 nu Mä indoesc ca d-voastrepune toate silinçele ca ea sa corespundä cerinIelor

La Jai un nou edificiu religios a deschis In cursul anului usilesale credincio0lor. Blserica metropolitana se ridicä acolo ca o do-vadä de neclintita credintä a larii in religiunea strAmoseascä.

In ordinea judecätoreasca, mulIumita staruinIei ce depus,aTi implinit mai multe lacune In legisla-punea noasträ Inze-strat Iara cu un nou Cod de comerI, care räspunde .mai bine latrebuiniele ei.

Ministrul Meu de JustiIie va prezenta in sesiunea aceasta proiec-tul de lege pentru reforma judecatoreasca si nu Ma indoesc caCorpurilor Legiuitoare îi vor da toatä atenliunea, pentru ca saajungem a asigura mai bine independema magistraturii.

Legea pentru incurajarea industriei nalionale a inceput a seaplica 0, in urrna studillor fäcute in aceastä privire, mai multefabrici se vor infiinIa. Ele se vor mai înmulÇi, and se va institui

www.dacoromanica.ro

16 REGELE CAROL I

creditul industrial, care va depune la dispoziIiunea lor mijloaceletrebuincioase.

Camerele de Comer% s'au intocmit in toatä ;ara dupä noua legesuntem in drept a Wepta dela funqionarea lor regulatä i sta-

tornicä o sporire insemnata a activit4ii noastre comerciale.Legea vanzarii de proprietaIi ale Statului in locuri mici §i mij-

locii incepe a produce efecte salutarii i vanzarile se inmulIeseneincetat.

In curand, räscumpararea embaticurilor §i a ota§niIelor de pepropriet4ile Statului va fi ispravita, regulandu-se definitiv o che-stiune care a fost pana acum cauza multor greut4i.

Casa de Economie, menita a forma capitaluri mici, a inceputproduca rezultate mulpimitoare.

Buna stare a poporqiunii a atras totdeauna ingrijirea Mea.Creditele agricole au luat o mare intindere i, cu toata greutatea

ce au intampinat la inceput, ele au adus servicii Insemnate agri-cultorilor mici, dandu-le inlesniri in timpuri grele.

Stalionarea prin toate judeIele a ambulargelor sanitare i spi-talele rurale, care au inceput a funcliona regulat 0 care se vorau fost primite de Iara ca masurile cele mai nemerite pentru a im-bunataIi starea sanitarä a poporqiunii rurale.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputqi

Fiecare an adaugä astfel neincetat parte k sa la consolidareaStatului nostru, ridicat prin munca statornica' i neintrerupta aintregului popor.

Dar aceste rezultate fericite nu s'au putut dobandi fara eon-cursul luminat al Corpurilor Legiuitoare, care la timp i culepciune au §tiut sä dea impulsiune unui mers regulat, unei des-voltari asigurate a Statului. Sunt asigurat cá veli completa cuaceea0 energie i cu acela0 patriotism opera d-voastre legislativa

ca veçi ispravi misiunea d-voastre precum açi inceput-o, sprebinele i fericirea scumpei noastre

Dumnezeu sä binecuvinteze lucrarile d-voastre.Sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.

www.dacoromanica.ro

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru ad-interim la Razboiu, I. C.BrcItianu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, D. A. Sturdza ; Minis trulJustitiei, Eug. Stalescu ; Ministrul Afacerilor Sträine, M. Pherechide ; Mini-strul Lucrarilor Publice, P. S. Aurelian ; Ministrul Finairtelor, C. Nacu ; Mini-strul de Interne, R. Mihai ; Ministrul Agriculturii, Industriei, ComertuluiDomeniilor, V. Gheorghian.

(M. 0., 1887, nr. 180, p. 4183-5).

1.2.

M. S. Regele la aniversarea cäderii Plevnei.

28 Nov./10 Dec. 1887.

La a zecea aniversare a luarii Plevnei, eara, masä de gala la Palat, la careau luat parte generalii aflati In Capitalä i ofiterii superiori, sefi de corpurisi de servicii. In timpul mesei, M. S. Regele ridicä un toast in onoarea armatei

cä'reia se datoreste renumele i prestigiul Romaniei. Deviza scrisäpe Coroana de otel Prin noi insine sä fie calauza noasträ i ne va ducela märire.

Instit4unile noastre militare s'au ridicat la o inälIime de careputem fi mändri ; din o straja pämänteascA armata a devenit oputere noionalà, totdeauna gata de a apära mo0a stramo§easa.

Mare i frumoasä este dar datoria noasträ, mai mare Inca §igrea räspunderea care apasä pe noi.

Prin izbändele dela GriviIa, Rahova, Plevna, Smardan, wireaa dovedit cä este vrednicä de dragostea 9'1 ingrijirea cu care Tarao imbr4i§eazä.

Serbäm dar totdeauna cu vie mulIumire aniversärile acestorglorioase bátälii, care au intemeiat renumea noasträ, care au intd-rit credinIa in noi in§ine. Da, numai in noi in§ine vom gäsi putereanoastrà ; prin noi in§ine trebue sá muncim, sä luptäm, sä. biruim.Falnica deviza, scrisä imprejurul Coroanei de oIel, o Prin noi inOnesä fie cäläuza noastrd ; ea ne va conduce la qnärire.

Cu aceastä dorinIä ridic, la a zecea aniversare a luärii Plevnei,paharul Meu in onorul scumpei Mele armate, sigur fiind cä ea va in-truni toate însuirile räzboinice i patriotice 9'1 va 9ti atragerecuno§tinIa României !

Träiascä armata!(M. 0., 1887, nr. 192, p. 4442).

NOV.-DEC, 1887 CUVANTA.RI 17

www.dacoromanica.ro

18 REGELE CAROL I

Raspuns la adresa Senatului.

1/13 DecemPrie 1887.

Senatul exprima Suveranului omagiul sinrtimintelor de devotament ale täriiintregi, Dinastia fiind temelia Statului. M. S. Regele multume§te pentru senti-mentele exprimate si face apel la maturul corp pentru intelegere cu guvernul.

Domnule Prefedinte,Domnilor Senatori,

Sinrtimintele ce exprimati astäzi pentru Regina 0 pentru MineCu atAta eäldur5 sunt o nouä dovadä cä poporul rornAn a räspunstotdeauna la iubirea i la Increderea ce am avut Intr'ânsul.

intelegerea statornicä ce a existat intre Corpurile Legiuitoareguvernul Meu sunt o dovadä cà tara simte cà numai prin exer-

citiul pa§nic al libertätilor constitutionale §i prin respectul legilorvom asigura desvoltarea i intärirea Statului romAn.

Vä multumim, Regina 0 Eu, de simtimintele de iubire 0 dedevotament ale Senatului i fiti totdeauna incredintati cä toategandurile i cugetärile Noastre sunt necurmat devotate iubiteiNoastre Românii.

(M. 0., 1887, nr. 193, p. 4464).

Rispuns la adresa Adunärii Deputatilor.

1/13 Decemvrie 1887.

Adunarea Deputatilor exprimà' Suveranului iubire i devotament in nu-mele tarii. Dinastia e temelia tarii si Camera va da concurs guvernului pentruca prin unire, munc i stäruirrta sä se poata intari edificiul Statului, sa sepoata pasi pe ca/ea desvoltarii i intaririi nationale. M. S. Regele, multumindpentru iubirea i devotamentul exprimate, releva' intelepciunea i tactulpoporului roman care a dat fiintá doriutelor dela 1857.

Domnule Prefedinte,Domnilor Deputati,

Cuvintele d-voastre cälduroase pentru Tron i pentru taräM'au mi§cat adânc.

www.dacoromanica.ro

IANTJARIE 1888 CUVANTARI 19

Reamintii memorabilele acte ale Adunárilor mume din 1857,tare sunt temelia puternicá pe care s'a ridicat edificiul Statuluiromân.

In adevár, intelepciunea i tactul poporului au dat acelor dorinIe,rostite cu atfita tárie i convingere, o fiinta. Pastrând neatins acestdepozit sacru, natiune,a a pä'Ot inainte, desvoltând 1ibertäi1e noa-stre constituVonale i intemeind pe dânsele Monarhia. Astfel Statulrolan a putut realiza in scurt timp progrese insemnate §i. insuflatuturor incredere §i. respect. Tot astfel pà§ind inainte viitorul n.ostruva fi asigurat.

VA mulIumesc de reinnoirea incredin-prii devotamentului ce aveti.pentru Regina §i pentru Mine 9.1 siguri ea la implinirea datorieivoiu fi in capul tuturor.

(M. 0., 1887, nr. 193, p. 4465).

15.

Inalt Ordin de zi aire armará.

1/13 Ianuarie 1888.

M. S. Regele ureaza ostasilor ani mu1i i fericiti, cerându-le s. aib5. Inrà-däcinate In suflet cinstea cAtre steag i devotamentul catre patrie.

Ostagi,

Este aproape un pätrar de veac de and Má &ese in frunteavoastrá 9i cu cht anii au trecut, cu atát disciplina §-1 virtuiile voastremilitare v'au atras din ce in ce mai mult dragostea Várii 9i. a Mea.

Daa fertfele fácute de Iará pentru intärirea oastei sunt mari,voi, osta§i, veçi dovedi cá d'Alisa va fi totdeauna pilda impliniriidatoriei.

subofileri i solda/i, viitorul fiind strans legat deviitorul oastei, cugetarea i mima Mea sunt indreptate cu stator-nicie cá.tre voi §.1 Regele vostru nu vá cere alt decAt sá aveçi inra-dacinate in suflet cinstea catre steag i devotamentul catre patrie,atát cát El are inradácinata in sufletul Säu dragostea pentru voi.

VA urez ani mulIi. §i. fericip!Dat in Bucure§ti, la 1 Ianuarie 1888.

CAROL.(M. 0., 1888, nr. 217, p. 4975).

www.dacoromanica.ro

20 REGELE CAROL I

Rispuns la felicitärile inaltelor autorititi.

1/13 Ianuarie 1888.

Dupä serviciul religios dela Mitropolie, Suveranul trece In apartamentulMitropolitului Primat unde primeste felicitári i uräri din partea Primatului,a Ministrului Afacerilor StrAine si a Prim-presedintelui Curtii de Casa-tie, C.Schina. M. S. Regele multumeste In numele Sau si al Suveranei pentru felicitArisi ureazä celor de fatä i ärii ani multi si fericiti, pace si prosperitate.

Rugile bisericii i urarile poporului Ne-au adus totdeauna feri-cirea i Ne-au sprijinit i intärit in toate imprejurarile.

Primim dar, Regina 0 Eu, cu o vie muliumire expresiuneasentimentelor de dragoste 0 de credirt-0, ce Ne exprimaIi cu atatacaldurä, i dorim, din toata mima ca anul nou sä. fie manos in pro-grese i lucrari folositoare i plin de noroc pentru scumpa noastraRomanie, pe care cerul sä o ocroteasca 0 de astazi inainte !

VA urez ani muiçi i fericiIi, pace 0 prosperitate !(M. 0., 1888, nr. 218, p. 5003).


7/19 Februarie 1888.

M. S. Rege/e aminteste nou'ai Camere oblige-Oa de a se ocupa de cercetareavotarea bugetului i apoi tuturor le recomandä unirea pentru intarirea noasträinterioarà.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputati,

Cu un viu simIimant de mullumire Ma aflu astazi in mijloculReprezentanIilor

Salutand de buna venire pe domnii DeputaTi ai nouai legislaturi,sunt fericit sá constat, ca 0 de astadata cetaIenii au dovedit, prinlin4tea i ordinea menTinute pretutindeni In alegeri, ca ei 9tiuprqui garantate cu atata eficacitate de institu-Pnilenoastre constituTionale i ca ei sunt convin0 cá, numai prin respec-tarea legilor de catre to%i, putem sá desvoltam prosperitatea §iputerile noastre.

www.dacoromanica.ro

FEBRUARIE 1888 CUVANTAR1 21

Dizolvarea Camerei Deputgilor a intrerupt sesiunea ordinaraa Corpurilor Legiuitoare. Reluind astazi cursul normal al lucrarilor,d-voastre aveIi a va ocupa de mai multe legi importante, care cero deosebiti luare aminte.

Cea dintAiu lucrare care se impune d-voastre, domnilor DeputaIi,este bugetul. In anul acesta, el vi 8e prezinta pentru prima ()eraintrunind la un loc toate veniturile i toate cheltuelile Statului.Aceasta ameliorare a devenit putincioasa in urma organizarii com-plete a administraVunii cailor ferate 0 a administraTiunii monopo-lului tutunului, care pfina acum îi aveau bugetele lor specialeinscriau in bugetul general al Statului numai veniturile lor netede.Buna stare a finan/elor noastre asigureaza echilibrarea bugetului,ceea ce a fost obiectul constant al preocupa'rii Guvernului Meu.

In adevar, incasärile exerciOului curent nu numai au raspunsprevederilor, ci Inca le-au, intrecut.

Vom putea dar intampina toate trebuinIele Statului numai cuveniturile existente.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputa;i,

Suntem indreptaliIi a crede ca silinIele ce se fac pentru men-Tinerea pacii vor izbuti i ca ea va fi asigurata spre binele i feri-cirea tuturor. Cu. toate aceste, MIA' a ne abate un singur momentdela calea prudenta pe care am urmat-o dela inceput, suntem datori,In momentele grele prin care trece Europa, sa ne gandim necontenitla intarirea noastra interioara, spre a putea privi cu incredere inviitor.

Paza lush' cea mai buna, siguranIa cea mai puternica a fiecareiIari este unirea cetaIenilor ei. Urez din toata iMma ca acest simIi-mant sá va insufle pe to/i, pentru ca noua legislatura A. fie manoasáin roade i sä corespunda legitimelor a9teptari ale Mele i ale prii.

Dumnezeu sa lumineze lucrärile d-voastre i sa proteaga scumpanoastra Romanie.

Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.CAROL.

Prerdintele Consiliului de Miniqtri i Ministru de Resbel, I. C. Bratianu;Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, D. A. Sturdza ; Ministrul de Justitie,Eug. Stiätescu ; Ministrul Afacerilor Straine, M. Pherechide ; Ministrul Lucra-

www.dacoromanica.ro

22 REGELE CAROL I

rilor Publice, P. S. Aurelian ; Ministrul Finantelor, C. Nacu ; Ministrul deInterne, R. Mihaiu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Dome-niilor, V. Gheorghian,

(M. O., 1888, nr. 245, p. 5553-4).

M. S. Regele citre Academia Romani,

22 Martiel3 Aprilie 1888.

MM. LL. Regele si Regina merg la Academie pentru a asista la deschidereasesiunii anuale. M. Kogälniceanu, presedinte, i D. Sturdza, secretar general,intâmpina pe Suverani. In sala de sedinte, luând loo inlotoliul presedintial,M. S. Regele aduce salutul &Au membrilor Academiei si deschide sesiunea.

Cu prilejul întâiei intruniri a Academiei, in anul acesta, ReginaEu venim cu bucurie In mijlocul d-voastre spre a vä aduce in

persoana salutärile Noastre cele mai calduroase.Neincetat urmärim lucrarile d-voastre i constatäm cu vie pia.-

cere cä, prin sarguinta i munca membri/or Academiei, §tiintaistoria noasträ au fost inzestrate cu un material pre-Ps i insemnat.Academia a deschis astfel un izvor bogat, care ne-a desväluit tre-cutul §i care este menit a servi generatiunilor viitoare ca sä apre-cieze imprejurärile grele pe care tara sträbätut pentru a ajungela inältimea de astäzi.

Urând ca lucrärile d-voastre sä fie roditoare §.1 Academia sàdevie adeväratul focar al qtiintei, care trebue sä incälzeascälumineze tot räsäritul, declar sesiunea Academiei deschisä.

(M. 0., 1888, nr. 283, p. 6527).

Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.

3/15 Aprilie 1888.

Expirând sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele inchideParlamentul, ateagandu-i atentia asupra nevoii de a se face din non apel latank' din cauza schimbärii ministerului.

www.dacoromanica.ro

APRILIE 1888 CUVANTXRI 23


Sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare expira astazi.Mu4umita patriotismului d-voastre, situaliunea financiara a

fost regulata la timp si serviciile publice vor putea continua mersullor normal.

In urrna demisionarii Cabinetului precedent, se impune nouluiMinisteriu datoria constitulionalä de a face apel la Iara intr'un termencat se poate mai apropiat, pentru a se manifesta libera voinp aalegatorilor.

Sunt iincredinIat ca, prin respectarea ordinei si prin modera-Oune, lara va dovedi i da asta data deplina maturitate la careeste ajunsa i prepil ce-1 pune pe o dreapta Intrebuin-ore a liberta-Iilor publice.

In actuala situaliune interna, Guvernul va lua Pal% intarziereCu toata energia masurile reclamate de imprejurari. Intru aceasta

sunt In drept a conta pe sprijinul tuturor oamenilor de bine si Euapelez la spiritul de concordie si de prudentä, pe care Romania, inmomentele importante, 1-a aratat totdeauna Cu cea mai mareputere.


inainte de a ne despaqi, sa ne gasim Inca °data Indorinia cea mai scumpà ce o avem cu

Sa traiasca i sa prospere Romania!Eu declar sesiunea Corpurilor Legiuitoare inchisa.

CAROL.

Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, Teodor Rosetti ;Ministrul Afacerilor Sträine, P. P. Carp; Ministrul Cultelor si al InstructiuniiPublice si ad-interim la Agriculturk Industrie, Comert i Domenii, T. Maio-rescu ; Ministrul LucrArilor Publice, A. B. $tirbei ; Ministrul de Resbel, GeneralC. Barozzi ; Ministrul de Finante, Menelas Germani ; Ministru de Justitie,Al. Marghiloman.

(M. 0., 1888, nr. 4, p. 73).

www.dacoromanica.ro

24 REGELE CAROL I

20.

Toastul M. S. Regelui pentru sfetnicii

10/22 Mai 1888.La aniversarea zilei de Zece Mai, seara, se dii o mesa la Palat la care iau

parte cei doi Mitropoliti, Presedintele Consiliului de 1V1inistri, Prim-presedin-tele dela Casa:tie i cel dela Curten de Conturi, toti fostii ministri dela 1866incoace, generalii comandanti din Bucuresti i Primarul Capitalei. Pe la sfAr-situl mesei M. S. Regele a ridicat un toast In sAnAtatea si in amintirea sfetnicilorcare au lucrat la propäsirea poporului roman.

Statul roman s'a desvoltat í intärit cu jertfe i lupte, adesea violente,care au putut läsa discordie. SA' uite to-ti acest trecut, sA priveascA numai ina-inte cu un singur ideal: paza vetrii stramosesti de toate primejdiile, In unire,cAci unirea este tAria.

Sunt 22 de ani de cAnd am fericirea de a fi in frunteavremea aceasta este o clipä In viaIa unui popor, un drum inde-lungat insa de sträbätut pentru un om asupra cäruia apasa netn-cetat o mare räspundere 0 multe griji.

Cu toate ca Mi-am tras dela inceput calea cea dreaptä, adeseoriM'a9 fi rätäcit, färà buna povaTuire a frunta0lor ;Aril, care M'ausprijinit cu credinIA i dragoste in acest 9ir de ani ai Domniei Mele.VAd dar astAzi imprejurul Meu cu un simIimAnt de vie recuno-gtiinp pe to0 ace0i hArbaii patrioV, care au adus cAte o piatrA laclAdirea ridicata printr'o muncA statornicä ca adApost al neamuluiromAnesc.

Din nefericire, lipsesc mul/i din vrednicii Mei consilieri, trecuO.In o viaIä mai bunä'.

Dea Dumnezeu ca temeliile aces tei clädiri sä fie a9a de puler-nice, ca nicio sguduire, nicio furtunä ni. le poatä sfärAma.

Statul romAn s'a desvoltat i intArit cu jertfe insemnate, culupte adesea amare 0 violente, cari au putut semAna discordia.

SA uitAm trecutul In partea sa asprä. RomAnul insä are inimäcaldA, un sentiment ce-L impärtäpsc deplin cu dAnsul.

SA uit'Am dar 0 s'A privim numai inainte, avAnd un singur gAnd,o singurA %intâ, sfAnta datorie de a pazi vatra strämo§easca detoate primejdiile care o inconjua. Iatà idealul nostru, pentru caretrebue sä träim, s muncim i sà luptäm tosi impreunä. Aci nupot fi deosebiri de veden. Noi toçi suntem s1ujba0. credincio0 aipatriei, gata a inchina puterea noasträ pentru dAnsa.

www.dacoromanica.ro

AUGUST-SEPTEMVRIE 1888 CUVANTART 25

O lun., in care to-ti fifi si sunt uniti, nu piere; nu poate fi darvrajmä9ie, un euvânt care nu trebue sä gaseasen loe in ;storianoastrn.

Unirea este t'Aria ; cu aceastn frumoasä devizn, vota infrangetoate greutälile, ne vom asigura un viitor lini§tit i fericit.

Urând din tot sufletul ca dorinIa Mea exprimatä in faIa d-voastresä se implineasen, ridic acest pahar in sänntatea §i In amintireaacelora care au lucrat impreunn cu Mine In cursul acestor 22 de anila desvoltarea 9.1 propä0rea poporului român, sigur fiind en M'A ve0inconjura cu aceea9i dragoste, cu aceea§i râvnà i In timpul Dom-..nirii pe care Cerul Mi-o va därui inca.

S'A tediasen scumpa noasträ. Românie!(M. 0., 1888, nr. 32, p. 731-2).

21.

M. S. Regele cifre Batalionul 2 de Vinito&

Sinaia, 30 Aug./11 Sept. 1888.

Aniversarea luãrii Griviçei. Dupä serviciul religios, s'a servit masa oferit5Batalionului de catre Suveran. Iau parte ofiterii cu doamnele i corpul diplomatic.Catre sffirsitut. ospatului, M. S. Regele aminteste vitejia va.natorilor la 1877 siinchinä pentru Batalionul 2 de Vanatori çi pentru toata armata romana'.

Cu vie mullumire serbäm aniversarea dela GriviIa iarä§i in mij-locul Batalionului 2 de Vängtori, al eärui nume este a9a de strânslegat cu aceastd stedlucith izbändn.

Astäzi sunt 11 ani de cand vitejia Vánntorilor a sfärâmat re-zistenIa inver§unatn a vràjmaplui, invingänd toate piedicele subo ploaie de gloanIe, care asvärleau moartea In rándurile navnli-torilor. Neuitat trebue sà rnmánä dar in mintea i mima voastraacest fapt màreç, eäruia datoraIi. strnlucirea Stelei Românieide pe steagul vostru, ca semn statornic al voiniciei fraOlor voori.

Ziva de 30 August va fi ve9nie o dan scumpn pentrucare, primind botezul de foc in o luptä a§a de grea i sángeroasn,vi-a dobAndit un loe vrednic printre toate armatele. Datoria noastrnsilinça noasted, este ca s'A pastrnm ce am cA9tigat cu multe jertfepe câmpul de onoare i ca sn muncim neincetat, spre a rnmäneala inäl-limea renumelui nostru i a edspunde la increderea ce -laxa

www.dacoromanica.ro

26 RE GELE CAROL I

pune in puterea sa militara. Sigur fiind ca armata va fi de-a-pu-rurea fala Romaniei, ridic acest pahar in onoarea batalionului 2de Vanatori 9.1 In amintirea eroilor cázui, strigand din tot sufletul:S'a traiasca scumpa Mea armata!

(m. 0., 1888, nr. 420, p. 2914).

Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.

8/20 SeptemPrie 1888.

M. S. Regele convoaca in sesiune extraordinara Corpurile Legiuitoarepentru a le dizolva.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputafi,

V'am convocat in sesiune extraordinara pentru a va incuno§tinIaca, precum am- anunIat In Mesajul Meu dela 3 Aprilie trecut, unnou apel la Iara devenind necesar, Corpurile Legiuitoare urmeazaa fi dizolvate.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, T. Rosetti ;Afacerilor Straine si ad-interim la Agricultura', Industrie, Comert

Domenii, P. P. Carp ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, T. Majo-rescu ; Ministrul Lucrärilor Publice, Al. B. qtirbei ; Ministrul de Resbel, Ge-neral C. Barozzi; Ministrul de Finante, M. Germani ; Ministrul de Justitie,Al, Marghiloman.

(M. 0., 1888, nr. 126, p. 304).


1/13 Noemvrie 1888.

M. S. Regele trece in revista' proiectele ce vor veni in desbaterea Corpurilor Le-giuitoare privind instrainarea unor pArti din bunurile Statului, modificareatocmelilor agricole, bugetul, transformarea da'rii pentru cäile de comunica-tieinteun impozit proportional pe categorii, schimbarea modului de perceperea unor taxe asupra spirtoaselor, retragerea biletelor ipotecare dela Banca Na-

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1888 CUVANTARi 27.

tionall i desriintarea agiului, inamovibilitatea judecatorilor dela Curtile deApel, a pre§edintilor de Tribunale §i a judecatorilor de instructiune, intinde-rea invatAnntintului rural i imbunatatirea pozitiunii clerului de mir i credein concursul /urninat al aleqilor

Domnilor Senatori,Domnilor D eputati,

Sunt fericit de ate ori Mä. aflu in mijlocul ale0lor naIiuniicu o vie multumire deschid aceastä. primä sesiune a nouäi legislaturi.

Concursul d-voastre, totdeauna bine venit, este astäzi cu atatmai prelios, cu cât sunteli mai de curând e§i/i din alegerile generale

prin urmare In cuno§tinIa adeväratelor trebuinIe ale Várii.Proiectele de legi, ce guvernul Meu le crede menite a raspunde

acelor trebuinIe In ordinea economicä, judiciar i administrativä0 care vor fi supuse deliberärilor d-voastre in decursul acestei legis-laturi, au fost publicate la timp, pentru ca to-0 poatä formaconvingerea asupra lor, dup.& o maturä chibzuin-p.

Domnilor Senatori,Domnilor D eputa;i,

Constat cu fericire ca relqiunile noastre cu Puterile sträinesunt din cele mai imbucurätoare.

Politica prudentä, ce un patriotism luminat a insuflat tuturorpartidelor, dovede§te cà Regatul României este un element pu-ternic de lini§te i de siguran-p. In aceastä atitudine corectä. stäpentru noi garan0a, cà ne vom bucura ca panä acuma de incre-derea Puterilor celor mari 0 de amiciIia sincerä a vecinilor noOridin Peninsula Balcanicä i astfel nu vom compromite intru nimiosfor-Värile acelora, care cautd a deslega chestiunile pendinte fdräsguduiri violente 0 a ne asigura pacea de care avem trebuinppentru desvoltarea iubitei noastre

Domnilor Senatori,Domnilor Deputqi,

Cele mai importante 0 mai urgente obiecte ale desbaterilord-voastre In sesiunea prezentá sunt: legea pentru insträinarea unorpärIi din bunurile Statului in folosul Iä.ranilor i legea modifica-toare pentru tocmelile de lucräri agricole. Aceste legi vor contribui

www.dacoromanica.ro

28 REGELE CAROL I

In m'asura' larga la imbunataTirea soartei satenilor, vor lini§ti inacela§i timp unele spirite ratacite §i vor introduce o mai mare echi-tate in raporturile dintre proprietari §i sáteni, spre binele i alunora §i al altora.

Sunt incredinlat ca, pentru aceasta lucrare de cea mai mareinsemnatate, guvernul Meu va gasi in d-voastre sprijinul expe-rienTei §i al unei inIelepte

In ceea ce prive§te finanIele, preocuparea de capetenie a gu-vernului ca §i a d-voastre este de a asigura echilibrul bugetuluiinteun mod real §.1 temeinic.

Cheltuelile publice cu greu s'ar putea reduce, tara a impiedecadesvoltarea normalä a diferitelor servicii ale Statului, pe de altäparte trebuesc acoperite golurile ce s'a dovedit cá lasa unele eva-luari exagerate. Cu toate acestea, guvernul crede ca va putea in-deplini toate cererile naomentului prin remaniarea In condiftunimai echitabile §i totdeodatä mai producatoare a unora din impo-zitele existente, rara a sdruncina echilibrul bugetar.

Meniinând astfel sarcinile publicó pe cat a fost cu putinVä inlimitele actuale, guvernul a cautat sa intemeieze aceasta situa-Iiune pe o baza solida §i, pentru viitor, sa pazeasca ordinea ceamai riguroasa in opera-liunile tezaurului §.1 sà vegheze ca toateinstituTiunile noastre de credit sa funelioneze in marginile 9.1 inscopul ce le sunt destinate prin legile lor.

Spre aceasta, pe Muga alte mäsuri de mai mic& importan-Va,guvernul va va supune proiectele de legi pentru transformareadarii cailor de comunicaTie inteun impozit proporlional pe cate-gorii, ceea ce va permite a se desfiinya taxa de 5% asupra funclio-narilor, pentru schimbarea modului de percepere a taxei asu.prarachiurilor din fructe, prelevându-se aceasta pe hectar, §i pentrureducerea, in compensaIiune, a taxei asupra spirturilor din cereale,pentru stingerea deficitului Casei pensiunilor, §i in fine, proiectulpentru retragerea biletelor ipotecare dela Banca NaVonala, ca oprima masura In scopul de a consolida valoarea monedei fiduciare§i de a face s'a dispara agiul asupra aurului.

Ministrul JustiVei va va prezinta mult a§teptata lege pentruorganizarea judecatoreasca, prin care se intinde deocamdata ina-movibilitatea la Curple de apel, la Pre§edinTii de tribunale §i lajudecatorii de instruciiune. Raraftne ca mai tfirzin sa se aplice

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1888 CUVANTA.RI 29

ace1a0 principiu de lege la, toate organele justiVei i totdeodatasä se sporeascä retribOunea magistraOlor.

In administra-punea judeleana i comunalä, experienTa a do-vedit ca legile actuale nu dau un control Indestulätor asupra In-trebuin-Värii resurselor disponibile. Ranà cand nouile legi, ce suntIn studiu, vor putea sä fie prezentate, veTi avea a va ocupa desitualiunea financial% a unora din acele corpuri administrative,care din cauza legislaçiunii actuale au vazut scazand resursele lorIn mod sin4itor, sau care prin gestiunea lor din trecut, s'au impo-varat peste masura POI% ca rezultatele obTinute sá corespundäsacrificiilor facute.

Lucrärile publice in curs de executare au urmat mersul lor re-gulat i speräm cà in anul viitor Galaii0 Braila vor avea instalarila tal-Opea porturilor celor mai bine organizate.

Guvernul, land in maim sa exploatarea liniei ferate 4cani-Roman-Boto§ani-Ia0, va putea realiza, prin o administrare maieftinä, o economie destul de considerabilä in comparare cu trecutul.

Romania, pang astazi, a consacrat resurse insemnate la con-struirea de drumuri de fier; aceasta opera trebue conclusa mai de-parte, dar totdeodatä cere imperios sä fie completatä printr'o im-preunare de 9osele, care, lipindu-se de drumurile de fier, sa meargäIn toate direcOunile, sa stranga i sa transporte produsele pamantului.

Rezultatul dorit insä, de a avea o relea Intreaga de cai ferate0 de osele tinzand cätre unul i acela0 scop, reclama un plan binestudiat i cu rigoare executat.

Mai multe proiecte de legi vi se vor prezenta pentru acest sfar9it,prevazand §i mijloacele de plata, care Lrà a impovara tezaurul,sa-i permit& a realiza aceastä opera importanta din toate punctelede vedere.

De Departamentul Cultelor i InstrucOunii Publice se vor su-pune desbaterilor d-voastre legile pentru Intinderea Inva-pmantuluirural 0. pentru numirea membrilor Corpului didactic /a §coaleleprimare. Sfantul Sinod, precum 0 o comisie specialä, se ocupa apropune mäsurile necesare pentru imbunätälirea pozi-Ounii de-rului de miri indata ce aceste lucrari vor fi terminate, se vor pre-zenta Corpurilor Legiuitoare.

Nu putem cleat a ne felicita cu tc4ii de progresele 0. de desvol-tarea constanta a armatei, deosebitei solicitudini a

www.dacoromanica.ro

20 REGELE CAROL I

.care nu a cruIat niciun sacrificiu când a fost vorba de inarmareaintärirea ei.

de astädatä /ara va dovedi cá §tie sä ingrijeasca de soartao§teanului rom&n, de a cärui abnegqiune i devotament färä mar-gine a fost pururea incredinIatä, incuviinOnd mijloacele spre a im-bunät4ii pe de o parte, instrucIiunea i echipamentul armatei,spre a pune, pe de alta, prin o nouä lege a pensiunilor militare,rasplatä mai in raport cu jertfele ce osta§ii sunt chemaTi a aduceIn lunga lor carierd.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputali,

Precum vede/i, trebuinIele cer dela d-voastre cea maiincordatà activitate.

Nu Mä indoiesc cà veti pune toate stäruinIele pentru a räspundela legitima a§teptare a na-Viunii care v'a ales §i pentru a duce maideparte opera de progres inceputä de generwliunile trecute. Orga-nizarea temeinica a -Vdrii inauntru i ocrotirea ei de once pericoleeste cugetarea comunä in care s'au intalnit §.1 se vorfiii prea iubitei noastre

Dumnezeu s'A binecuvinteze lucfárile d-voastre.Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisä.

CAROL.

Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru de Interne, T. Rosetti ;Ministrul Afacerilor Straine g't ad-interim la Agricultura, Industrie, Comert

Domenii, P. P. Carp ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, T. Majo-respit; Ministrul Lucrarilor Publice, Al. B. qtirbei; Ministrul de Res bel, Ge-neral C. Barozzi ; Ministrul de Finante, M. Germani ; Ministrul de Justitie,A. Marghiloman.

(m. a, 1888, nr. 169, p. 3945-7).

24.

M. S. Regele pentru armata romana.

28 Nov./10 Dec. 1888.

Aniversarea luarii Plevnei s'a serbat la Scoala Militara de ofiteri: slujba,Seara, s'a dat masa de gala la Palat, la care au luat parte ofiterii gene-

ran gi atagatii militari ai Rusiei, Germaniei i Austro-Ungariei. Catre sfargitul

www.dacoromanica.ro

DECEMVRIE 1888 CUVANTARI 31

mesei, M. S. Regele releva ea luarea Plevnei a Insemnat consacrarea neatarnariiRomaniei i renasterea vremurilor glorioase. Ureaza fericire i propasire armateiromane.

in fiecare an ne amintim cu vie recuno9tinIä de aniversarulluarii Plevnei, ca o data scumpa 9i de indoit preT pentru noi; easemneazä pentru laxa' consacrarea neatarnärii sale, pentru o9tire obiruinTä stfälucitä, pentru amándou4 rena9terea vremurilor glorioase,rede9teptarea virtuVlor razboinice. Prin luptele sangeroase din Bul-garia, Románia a c5.9tigat simIimântul täriei sale i s'a ridicat la opoziIiune a9a de insemnatä, cà putem fi mândri de aceasta. insd9iresponsabilitatea noasträ s'a märit, a9tepthrile i cerinIele au cre-scut; deci armata are sfânta datorie de a räsplati prin o munchneobosità 9.1 statornicä toate jertfele pe care Ora a fäcut i va faceIncá pentru desvoltarea i Intarirea sa militará. Sigur fiind ca patriava gäsi in fiecare osta9 román un apärätor indrdsne/ 9i devotat,urez din tot sufletul scumpei Mele armate fericire 9.1 propà9ire.

Sá träiascd armata!(M. 0., 1888, nr. 192, p. 4445).

25.

Rispuns la adresa Senatului.

4116 Decemprie 1888.

M. S. Regele multumeste Senatului, In numele Säusi al Suveranei, pentrusentimentele de iubire ce Le exprima i Espera sa se Intálneaseä cu maturul corpin devotamentul catre patrie spre a sävarsi opera de consolidare a tarii.


Primesc Cu cea mai vie pläcere Adresa Senatului i sunt foartesimIitor la asigurärile de dragoste i credinVä ce d-voastreexprimaIi in termini a9a de cälduro9i in numele acestui Inalt corp.

Cu o adeväratä satisfacIiune constat cä guvernul Meu se poaterezema pe sprijinul luminat al Senatului, care promite a se ocupacu cea mai mare bägare de seamä de proiectele de legi menite aimbunataIi diferitele ramuri ale administraIiunii Statului 9i a des-lega chestiunile a Vátor Tezolvare Iara o alteapta cu neradare. Sper

www.dacoromanica.ro

82 REGELE CAROL I

cä d-voastre veti gasi in aceasta frumoasä activitate pentru bineleobstese un teren comun de inIeIegere i vevi contribui astf el lala/irea spiritului de concordie, atat de doritä pentru o lucrare rodi-toare.

Sunt incredinIat ca ne vom intalni totdeauna in acelasi simIi-mant de devotament &We patrie, spre a savarsi inapreuna opera deconsolidare si de intärire la care suntem chemaIi cu tqii a conlucra.

VA mulIumesc Inca °data, atat in numele Meu cat 0 in numeleReginei, de simOmintele de iubire ce Ne exprimaIi i ne unim Cud-voastre in toate urarile pentru fericirea scumpei noastre Romanii.

(M. 0., 1888, nr. 197, p. 4554).

26.

Rispuns la Adresa Adunärii Deputatilor.

11123 Decemyrie 1888.

M. S. Regele primeste Cu recunosting sentimentele de devotament i urärilece-I fac Deputalii. Face apel la o strânsa InIelegere Intre Camera' í guvern,pentru a rezolva greutätile ce impiedica propAsirea politicE i economicti a TArii.

Domnule Pre§edinte,Domnilor Deputa#,

Am ascultat Cu o deosebitä mulIumire Adresa Adunärii legiui-toare i primesc cu recunostinra expresiunea sentimentelor de devo-tament, precum i bunele urari ce-Mi aduceii cu acest prilej.

Spiritul in;elept si patriotic, de care reprezentqiunea nalionalase aratä insufleIita, este pentru Mine o dovad c guvernul Meuva gäsi in d-voastre un sprijin puternic i luminat pentru a asi-gura acel mers bine cumpanit al trebilor publice, pe care-I cereneapärat propäsirea politica i economicä a %aril.

Mai ales asezarea pe o temelie solida a mijloacelor Statului,ce se va datori inIeleptei d-voastre chibzuinIe, ne va conduce cumai mare siguran0 la acel Çel dorit de toIi.

Numai prin o stransä InIelegere intre Camere i Guvern se vorputea inlätura greutaIi i rezolvi diferitele chestiuni, a cäror regu-lare va fi primitä cu o adevarata satisfaqiune de cätre /ara. Astfel,

www.dacoromanica.ro

IANIJARTE 1889 CuvANTA.RI 33

România, unitä i lini§titä in läuntru,i0 va pästra renumele doban-dit In afarä.

Multuraindu-vä inch' odatä 0 In numele Reginei pentru sim-ti-mintele de dragoste ce-Mi exprimati, urez din tot sufletul ca lucrä-rile d-voastre sä aducà roadele cele mai bogate pentru viitorulfericirea scumpei noastre patrii.

(M. 0., 1888, nr, 202, p. 4658),

InaIt Ordin de zi efitre armatä.

1/13 lanuarie 1889.

M. S. Regele weaz5 osta§ilor ani multi vi fericiti, cad vi-au indeplinitdatoriile c5tre patrie i Tron.

Ostafi,

V'ati atras incredereatärii 0 a Mea prin disciplina datoriei &arepatrie j Tron.

Urmati färä §oväire pe aceastä cale, arätänd astfel ca suntetidemni de recunwinta tärii i cä jertfele ce s'au fäcut pentru armatänu sunt zadarnice.

Eu, din parte-Mi, vä pästrez neschimbata Mea dragoste §i ingri-jirea cea mai vie ce pururea am pentru scumpa Mea armata.

Ofiteri, subofiteri i soldati, vä urez ani multi 0 fericiti IDat in Bucure§ti, la 1. Ianuarie 1889.

CAROL.(M. 0., 1889, nr. 267, p. 4961).

M. S. Regele &Aire inaltele autorititi.

1/13 lanuarie 1889.

Duph slujba dela Mitropolie, M. S. Regele trece In apartamentele Primatuluiprimevte felicitäri vi urbri din partea Mitropolitului Primat, In numele clerului,din partea Prevedintelui Consiliului, în nurnele guvernului vi al tdrii vi dinpartea Primprevedintilor dela Curtea de Casatie vi dela Curtea de Conturi,Ja care Suveranul multumevte vi face la rindu-I uräri pentru popor i arä.

www.dacoromanica.ro

34 REGELE CAROL I

La inceputul anului, Intâiul Meu gänd se indrepteazä. spre scum-pul Meu popor, a cärui fericire este In fruntea tuturor dorintelorsi silintelor Mele. Rog pe Dumnezeu ca sä pazeascä tara noasträ.in anul acesta de toate necazurile däruiascä o desvoltarelinistitä, impacând diferitele aspir4uni. Sä dea Cerul ca speranteleMele si cälduroasele uräri ce le fac pentru d-voastre si pentru totiRomânii färä deosebire sä fie implinite. MuItumindu-va din totsufletul de bunele felicitäri si de dovezile de dragoste ce Ne adu-

Reginei i Mie, la reInnoirea anului, vi salut dupä obiceiulsträmosilor, zicându-va: La multi ani i cu Dumnezeu inainte!

(M. 0., 1889, ni'. 218, p. 4991-2).

29.

M. S. Regele &Aire Reg. 3 de Infanterie.

26 Aprilie/ 8 Mai 1889.M. S. Regele impreunä cu Principele Ferdinand merg la Reg. 3 Infanterie

pentru a-1 trece in revistä. Generalul Cernat, comandantul Corp. II armatä,Barozzi, seful Casei militare a Suveranului si generalul Dona inampinä. pe Au-gustii Oaspeti, iar colonelul Paladi dä raportul. M. S. Regele primeste defilarea,Principele Ferdinand defilând In capul companiei a 2-a. Dup.& defilare, M. S.Regele Instiinteazä Regimentul, ase7at In ordine de coloanä, cá fratele Säu,Principele Leopold, este cornandant onorific al acestui Regiment si a Inscris pefiul Su, Principele Ferdinand, znostenitor al Tronului României, in acestcorp, unde are sä fie initiat In cunoasterea regulamentelor i vietii militare.

Sunt aproape trei ani de când regimentul al 3-lea de linie a avutonoarea s primeasca drept Cap al säu pe iubitul Meu Frate, Prin-cipele de Hohenzollern, si sá inscrie pe fiul säu, iubitul Meu nepot,In randurile sale.

Astäzi, multumirea Mea se uneste cu bucuria voasträ, fiindcAMostenitorul Coroanei inträ In chip efectiv In cadrele acestui regi-ment, unde are sá fie initiat la cunostir4a reglementelor si a vietiimilitare.

Sper si sunt convins cá regimentul, arätändu-se vrednic dedistinctiunea ce i se face, se va sili a merita dragostea Mea, s't cämai tttrziu va rämânea pentru dânsul ca o frumoasä amintire, caacela, care va fi chemat intr'o zi sá urmeze opera Mea, a inceputIn Romania serviciul säu militar In acest regiment.

(M. 0., 1889, nr. 20, p. 482).

www.dacoromanica.ro

MAI 1889 CUVANTAMI


9121 Mai 1889.

Corpurile Legiuitoare sunt convocate In sesiune extraordinafa pentru ase ocupa de buget si de unele proiecte financiare.

Domnilor Deputa;i,Domnilor Senatori,

V'am convocat In sesiune extraordinark spre a se supune deli-berarilor d-voastre diferite proiecte de legi, mai ales bugetulproiectele financiare.

InsemnAtatea i urgei4a proiectelor pe care aveIi a le desbateM'au %cut a va cere concursul Intr'un timp, In care ocupaIiunileagricole vá reclam4 pe cei mai mulIi dintre d-voastre i sunt con-vins cà veIi aduce acest sacrificiu pentru binele

Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre.Bucurwi, 9 Mai 1889.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, L. Catargiu ;Ministrul Finantelor, G. Vernescu; Ministril/ de F1'azboiu, G. Manu ; MinistrulAfacerilor Sträine si ad-interim la Lucrarile Publice, Al. Lahovari ; MinistrulJustitiei, N. I. Ghera,si ; Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, C. Boe-rescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G.Pclucescu.

(M. O., 1889, nr. 30, p. 753).

M. S. Regele inchinfi pentru Romania.

10/22 Mai 1889.

Serviciul religios, defilarea scoalelor i armatei. Seara masa de gala la Palat,la care sunt invitati Mitropolitii, presedintii i vice-presedintii Corpurilor Le-,giuitoare, Presedintele Consiliului de Ministri, ministril, PrimpresedintiiPresedintii dela Curtea de Casatie, Curtea de Conturi i Curtea de Apel din

www.dacoromanica.ro

36 REGELE CAROL I

Bucure9ti, ata§atii militari ai Angliei, Italiei, Frantei, generalii din Bucuretitietc. Catre sfAr9itul mesei M. S. Regele ridica un toast, vorbe§te de intarireaDinastiei i Inchina. pentru fericirea i propa§irea Romaniei.

Fiecare an salut cu vie mulIumire aniversarul de 10 Mai, ca odata scumpa inimii Mele. Sunt astazi 23 de ani ca poporul romanM'a primit cu bucurie i incredere, sigur fiind ca, prin stabilireamonarhiei ereditare, Romania va fi pazitä de sguduiri violenteviitorul sàu asigurat. Sprijinit de barbaIii cei mai distinsi, am avutfericirea de a conduce tara pe calea progresului, astfel ca putemprivi pe un trecut bogat in fapte Insemnate, care vor Impodobiistoria noastra. GeneraVunea prezenta are acum datoria de a pastrasi a intari ce a fost castigat cu multe trude, cu jertfe mari, si a segandi si la viitor, fiindeä oamenii tree, patria si instituliunile saleIrma' trebue sä ram'aie neatinse.

Cu o adevAratà bucurie sufleteasca M'am incredintat, in zivasosirii iubitului Meu nepot, cat poporul este pätruns de aceastatrebuinO, prin primirea calduroasa facuta Mosenitorului presumptival Coroanei.

Tara a dovedit ea este strans legata cu Dinastia sa, liber aleasade &Lisa.

Aceste semne de dragoste sunt pentru Mine un indemn puternicde a lucra neincetat la desvoltarea i Intarirea Romaniei i a pre-gati pe Nepotul Meu, .spre a putea urma intr'o zi opera inceputade Mine, avAnd ca çintä numai interesele nationale. Rugand peDumnezeu ca sa ocroteasca Iara noastra In toate imprejurärile,inchin acest pahar pentru fericirea i propäsirea iubitei noastreRomanii.

(M. 0., 1889, nr. 31, p. 795-6).

32.

Cuvintare la punerea temeliei coalei de Comer.

21 Mai12 Junio 1889.

Dupa slujba dela Mitropolie, Suveranul cu Principele Ferdinand merg lapunerea pietrii fundamentale a *coalei de Cornell. Se face servicial religios

apoi Licherdopol, directoral qcoalei, lauda cele ce s'au facut In domnia M. S.

www.dacoromanica.ro

IUNIE 1889 CUVANTARI $7

Regelui Carol. Vorbe§te Primarul Capitalei gi M. S. Regele, care, multumindmai intAiu pentru cuvintele magulitoare ce I s'au adresat, spmie cft instructi-unea §i credinta sunt sprijinele statornice ale societätii §i pentru ele Statul trebuesä facA sacrificii.

Primiti calduroasele Mele multumiri pentru cuvintele ap debine simIite 0 magulitoare, ce Mi le adresati. Sunt mandru 0 feri-cit de tot ce s'a facut pana acum sub Domnirea Mea pentru biserica0 §coala 0 sper ca vom putea face Inca mai mult.

Credinta 0 instructiunea fiind temeinicii sprijinitori cei maistatornici ai societaiii, Statul are datoria de a se Ingriji nelncetatde dansele ; fara religiune nu pot fi simtiminte inalte, f ara instruc-Iiune nu se pot InIelege aspiraIiuni nalionale.

Am venit dar cu mare placere in mijlocul d-voastre spre a asistala aceasta frumoasa serbare inchinata instructiunii comerciale, acard desvoltare este via Mea dorinra, fiindca se deschide astfeltinerimii un Insemnat camp de activitate, dandu-i o directie folo-sitoare. Urez din tot sufletul ca Scoala comerciala, care se va ridicape aceste temelii, sa fie nu numai o podoaba pentru Capitala, cimai ales un nou Indemn spre Invalamantul practic, 0 ca jertfelepe care Iara le face In toate ramurile instructiunii publice sa fierasplatite prin o bung 0 solida educaTiune a generaIiilor viitoare,carora va reveni inteo zi armuirea treburilor Statului.

(M. 0., 1889, nr. 39, p. 966).

33.


8/20 lunie 1889.

Corpurile Legiuitoare convocate in sesiune extraordinarä pentru votareabugetului Fi a unor legi financiare 0-au terminat lucrArile 0 sesiunea e inchisa.


Corpurile Legiuitoare, de0 intrunite intr'un timp inaintat alanului, pe and munca campului cherna pe cei mai multi dintre,d-voastre, au terminat lucrarile pentru cari au fost convocate.

www.dacoromanica.ro

38 REGELE CAROL I

Sacrificând binelui public interesele d-voastre, ai izbutit dupälungi 9.1 corwiincioase desbateri a vota bugetele i legile financiare,färä a mai ingreuna sarcinele tàrii. Astf el, intemeiat o starefinanciarà regulatä, a§ezatä pe economie i pe o scrupuloasä cerce-tare a resurselor publice.

Mä simt dar fericit a vä exprima mulIumirile Mele.

Domnilor Senatori,D omnilor Deputati,

In virtutea art. 95 din ConstituOune,Eu declar sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiuitoare

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, L. Catargiu;Ministrul Finantelor, G. Vernescu; Ministrul de ResbeI, General G. Manu;Ministrul Afacerilor Straine si ad-interim la Lucrärile Publice, Al. Lahovari;Ministrul Justitiei, N. L. Gherasi ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. Boe-rescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G.Paucescu.

(M. 0., 1889, nr. 54, p. 1297).

34.

M. S. Regele fnchia, pentru armati.

Sinaia, 30 Aug./ 11 Sept. 1889.

Aniversarea lurii Griviei. Slujba religioasä la m-rea Sinaia, apoi MM. LI,.Regele si Regina si Principele Ferdinand si invitatii asistä la masa ostasilor.Colonelul Paladi ridica un pahar in sAnAtatea Dinastiei, iar M. S. Regele insänätatea Regimentului 3 de &lie. La orele 1 Suveranul intruneste la masa pegeneralul Manu, Ministrul de Räzboiu i ofiterii aflätori la Sinaia i tcrti ofiteriiBatalionului. Cätre sfärsitul mesei, M. S. Regele inchinä in sänätatea armatei.

30 August, lupia sängeroasä dela Grivi-p, a stabilit renumelenostru militar. Serbä'm dar In fiecare an cu mändrie aceastä datainsemnatä pentru armata i ne amintim cu recuno§tin0 de acei care,prin vitejia i sängele lor, au intemeiat neatarnarea României.

www.dacoromanica.ro

c

a

"NV

=

11

e--.9 11.1, -

1.-

NE"

4 f

Jo-

31 S. Regele Carol I i Prineipele Ferdinand la sfintirea Bisericii Donine§tidin Amiga, pe ziva de 8/20 Septemirie 1889.

Pl. I.

www.dacoromanica.ro

SEPTEMVRIE 1889 CUVANTXRI 39

Sigur fiind cä armata va implini In viitor ca 9i in trecut sfântasa datorie, inchin acest pahar In sänätatea sa.

Sä traiascA jubila noasträ armatä!(M. 0., 1889, nr. 121, p. 2907).

35.

M. S. Regele face uriri pentru Dobrogea i Constanta.

Constanyt, 11/23 Septemvrie 1889.

M. S. Regele cu Principele Ferdinand merg la Constanta i viziteazii toateinstituliile publica i culturale. Seara s'a dat o masä de galä la care au lost invitatisefii autoritätilor, reprezentantii cultelor si notabilii. Catre sfarsitul meseipresedintele Consiliului judetean, Al. Belcic i Holban, primarul Constantei,au prezentat felicifari Suveranului, care ureazg ca Dobrogea sA prospere in linistesi pace si Constanta In curand sä se ridice la un renume european.

Un tiny indelungat a trecut de &And n'am venit In Dobrogea.Cu atat mai mare este dar bucuria Mea de a MA gäsi astäzi, impreunä.cu Mo9tenitorul presumptiv al Coroanei, In mijlocul d-voastre i aconstata marele progres ce ConstanIa a fdcut In cursul de 10 ani.

tn vremuri depärtate, vechiul Tomi abia era cunoscut i, numaiprin exilul lui Ovidiu, a cärui statue impodobe9te astäzi ora9u1,acest loc a pästrat un nume in istorie. Sunt insa convins cä. nouaConstan0 va ca9tiga, Intr'un viitor apropiat, un renume european

ca, prin construirea podului peste Dunäre i lärgirea portului,lucrä'ri care vor fi in curând incepute, schela sa va deveni una dintrecele mai insemnate ale Orientului 9i." un izvor de bogaIie pentruIara intreagd.

Salut astäzi cu vie mulIumire 9.1 tânära noasträ marinä.reprezentata aci In port prin Elisabeta vasul vostru ce! mai

fiindcä numai prin Dobrogea, cu Ormurile sale intinsepe Mare, flotila noastra a putut lua acest avânt fericit, astfeldrapelul român este acum cunoscut 9i respectat In Tärile cele maidepärtate.

Ridic dar acest pabar In onorul Dobrogei, urând ca aceastäfrumoasä provincie, In care sentimentul românesc s'a inrädäcinatInteun timp a9a de scurt, sà prospere 9i sà se desvolte In lini9te 9i

www.dacoromanica.ro

40 REGELE CAROL I

pace; In sänätatea ord§enilor din Constarro, care, fäcându-neo prirnire tot a§a de stralucità cât .1 cälduroasà, Ne-au afátat dra-gostea §.1 devotamentul lor, pentru care vä mul/umesc din totsufletul.

Sä träiascä Dobrogea i portul säu Constanta!(M. 0., 1889, nr. 131, p. 3137).

M. S. Regele citre Gäläteni.

Gala#, 13/25 Septemyrie 1889.

M. S. Regele si Principele Ferdinand in vizita la Galati. Dupa ce inspecteazatoate instituliile publice se da o cina de gala la care, pe rang& primul ministru,iau parte si autoritatile locale. In timpul mesei primarul Ressu ridicä un toastpentru conservarea pretioaselor zile ale Majestatii Sale si intarirea intr'o glorioasadomnie. M. S. Regele multumeste pentru urarile ce I se aduc si ridica paharulpentru portul Galati si in sanatatea Galatenilor.

Cu o adeväratä mulIumire am venit impreunä cu Mo§tenitorulCoroanei la Gala-ti, In acest port insemnat al ;Aril. Sunt viu mi9catde primirea cälduroasä i strälucità care GäläIenii Ne-au fäcut,M'am Incredirrtat din nou de simIimintele de dragoste 9.1 de cre-dinlä, care GäläIenii Mi-au aratat In toate imprejurarile. Ridicacest pahar In onorul portului Galai, urând ca lucrärile InsemnateIncepute aici sä dea o nouä viaIä comerIului i sä redeOepte astfelaceastä piatä renurnitä, care are atata legAtura cu Occidentul.MulIumesc Inca °data pentru urärile ce face-ti pentru Noi i beauIn sänätatea

(M. 0., 1889, nr. 13fk, p. 3215).

M. S. Regele eitre armati.

Bacclu, 6/18 Octomvne 1889.

M. S. Regele insotit de Principele Ferdinand a mers la manevrele dela Bacau.Dupa ce s'a primit defilarea trupelor si s'a facut critica manevrelor, s'a datseara o masa la care au fost invitati ofiterii si mai multe personalitati. Pe la

www.dacoromanica.ro

OCTOMVRIE 1889 CUVANTXRI 41

sfarqitul mesei M. S. Regele fnchina' pentru Corpurile III §i IV de armatA ce auluat parte la manevre i apoi pentru orasul i judetul Bacáu unde osta§iis'au bueurat de o buna ospitalitate.

De 23 ani am fericirea a Mà gäsi Cu ocaziunea manevrelor inmijlocul scumpei mele armate, privind de aproape progresele dinfiecare an. Pe o scara mica i Cu puIine trupe am inceput aplicarearegulamentelor tactice pe teren si am reusit a lace din ostasul no-stru un aparator ager, care prin vitejia sa a biruit pe campiile dinBulgaria.

De atunci puterea noastra militara a luat o desvoltare atat deInsemnatä, ca trebue sa muncim neincetat spre a ramanea la Inal-Iimea cerinIelor de astäzi, care inapun capeteniilor a conduce tetemari si a le mica repede.

.A.m sin-4ft dar o vie satisfaqiune de a sta fard. la manevre exe-cutate cu doua corpuri de armatä, care a fost o adevarata scoalade razboiu si o deprindere folositoare pentru acei care sunt chemaIia comanda trupe.

Fericit a putea muiçumi fiecaruia pentru toate silinçele lor des-fasurate In timpul concenträrilor i manevrelor i sigur fiind caoastea va implini in toate inprejurärile malta i sfanta sa misiune,inchin acest pahar In onorul Corpurilor III i IV.

Sa traiasca armata!

Generalul Manu, Ministrul de RAzboiu, arata ea' datoria armatei e säliintäreasa instruetia si disciplina §i armata e fericitä and poate multumi peSuveran.

Ridic incä un toast In onorul Bacäului, exprimand via MeamulIumire tuturor care in timpul sederii Noastre aci Ne-au datdovezi de iubirea i de devotamentul lor. MulIumesc asemeneaorasului i judqului, cetäIenilor i proprietarilor pentru ospitali-tatea i ingrijirea data armatei, aratand astfel dragoste i lucre-dere pentru apäratorii

Convins ca Bacaul va pastra, pentru aceste frumoase zile, carele-am petrecut impreuna, o amintire tot asa de pläcutä. ca Mine

urand prosperitate i desvoltare orasului i judqubli, ridic acestpahar in onorul Bacàu1ii, care Ne-a fäcut o primire asa de cal-calduroasä.

(M. 0., 1889, nr. 451, p. 3602).

www.dacoromanica.ro

42 REGELE CAROL I

38.

M. S. Regele atre Ie§eni.

Icui, 7/19 Octomyrie 1889.

M. S. Regele impreunä cu Principele Ferdinand face o vizitä la Iasi. Seara seda o masa cu participanti din malta societate. Catre sfarsitul mesei, M. S. Regelericlia un toast gi ureaza Ieqenilor sánatate, iar leaganului unirii prosperare.

De mult am avut via dorinIa a reveni la Ia9i 9i a 9edea catevazile in mijlocul d-voastre, spre a va cerceta toate nevoile. Suntfericit ca astazi, dupa manevrele dela Bacau, unde am putut mul-Iumi pe vrednicii fii ai Moldovei cu a9a bärbateasca infa1i9are,cà astazi, zic, Ma gasesc impreuna cu Mo9tenitorul presumtiv alCoroanei in a doua Capitala a României, care Ne-a primit cu bra-tele deschise.

Adânc mi9cat de aceasta noua dovada de dragoste qi de credinIa,urez din tot sufletul ca Iaqul, acest leagan al Unirii, sa prospere 9isa se desvolte, 9.1 inohin acest pahar In sanatatea cetaIenilor, mul-Iumindu-le cälduros pentru stralucita primire ce Ne-au facut.

(M. 0., 1889, nr. 152, p. 3627).

39.

M. S. Regele cfitre Barrideni.

Beirlad, 11123 Octomyrie 1889.

M. S. Regele insotit de Principele Ferdinand viziteaza .13arladul. S'a dat ocina. Catre sfarsitul mesei senatorul Iamandi spune ea Barladul e mandrude vizita Suveranului i in deosebi cá e insotit si de Principele mostenitor.M. S. Regele releva stralucita primire ce Li s'a Mont i inchinä pentru prospe-ritatea Barladului si a judetului Tutova.

Totdeauna Barladul Mi-a dat dovezi temeinice de iubire 9i de-votament. Stralucita primire ce Mi-a facut astazi Mie i Mo9tenito-rului presumtiv al Coroanei, e o noua cheza9ie a simIimintelor salecatre Tron i Dinastie.

inchin dar acest pahar In sanätatea cetaIenilor 9.1 pentru pros-peritatea oraplui Barlad 9i a judqului Tutova.

(M. 0., 1889, nr. 153, p. 3695).

www.dacoromanica.ro

OCTOMVRIE-NOEMVRIE 1889 CUVANTARI 43

40.

Cuvântare la aniversarea a 25 ani ai Universititii.

22 Oct./3 Nov. 1889.

Se serbeaza 25 de ani dela intemeierea Universitätii din Bucuregti, in salaSenatului. Vorbesc: Al. Orescu, Rector, facand un istoric al invatamantuluisuperior 0 aratand impulsul ce a dobändit Universitatea prin luminata pro-tectiune a Majesfatii Sale 0 C. Boerescu, ministrul Cultelor i InstructiuniiPublice, care aminteTte cuvintele Suveranului de acum 20 de ani, la compIetareaUniversitätii, cuvinte care s'au implinit Se ocupa' apoi de greutatile intam-pinate de primii apostoli ai neamului: Lazar i Eliade Radulescu. M. S. Regolerelevä rolul important al Universitatii in formarea slujitorilor tarii, i promiteun sprijin statornic.

Am ascultat cu un viu interes discursurile d-voastre i sunt Cudeosebire Inagua de cuvintele ce le spunen. Va mul/umesc ase-menea cälduros pentru sirrinmintele ce Ne arätan in nume/e cor-pului profesoral, care sunt sigur va lua totdeauna ca nntácre§terea tinerelor generanuni in respectul legilor i institununilorce Iara in deplina sa libertate i le-a dat. Una din aceste institu-nuni este 0 Universitatea, care Impline§te astazi 25 de ani de viatä.

traiul ei n'a fost sterp: &Lisa a pregatit, impreuna cu Sora sadela Ia0, o generanune de bärban, ce slujesc Statul Cu pricepere,iar Tronul cu credinfá 0 pe care in desele Mele calatorii Ii intalnescprin toate unghiurile

Sunt dar fericit a prezida aceasta impunatoare sarbatoare qco-lastica i mandru ca in timpul Domniei Mele Universitatea a cre-scut 0 s'a märit Cu doua Facultan, cea de Medicina 0 de Teologie,una pentru alinarea suferintelor trupului, cealalta pentru inal-tarea sufletului

DorinIa de a invaTa s'a intiparit a§a de adânc in mintea popo-rului, incat toate §coalele ce s'au infiinIat nu ajung BA potoleascasetea de a inväla carte ceea ce dovedeqte avântul puternic pecare Tara Romaneasca l-a luat in acest din urma 8fett de seco!. Prinurmare, chemarea profesorilor este tot a9a de frumoasa ca 0 de fo-lositoare, caci dânsii sunt menin a sadi simnminte curate 0 patrio-tice in inima tinerimii, pregätind-o astfel ca din sanul ei sa nascänoi propovaduitori ai invaIamantului.

www.dacoromanica.ro

44 REGELE CAROL I

Universit4ile noastre nu sunt numai ale Romanilor ; ele potdeveni, prin renumele lor, un focar de lumina al unei päni a Räsä-ritului, aruncând raze binefacAtoare departe peste hotare i aträ-gänd astf el un numär lnsemnat de tineri din alte iäri, care vorsingi trebuin0 a se instrui.

Cat pentru Mine, voiu fi purureá sprijinitorul cel mai statornical UniversitaIii, §.1 am nesdruncinata IncredinIare ca nepotul Meu,Incälzit de cele mai arzatoare simIiminte patriotice, cand va pre-zida sarbätoarea pentru implinirea a 50 de ani de viaIä ai acestuiInsemnat a9ezamant adicä särbatoarea nunIii de aur, fäcutäIntre luminile revärsate de Universitate i sufletul tinerimiiatunci acest Inalt leagan de culturä' are sä fie tot a§a de sus pus c'at

viitorul scumpei noastre patrii.(M. 0., 1889, nr. 162, p. 3834-5).

41.


15/27 NoemPrie 1889.

Descbizandu-se sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare se releva situatiaexcedentara a bugetului Statului i apoi se tree in revista proiectele uneleamintite i anul precedent ce au a se discuta in parlament, proiecte ce pri-vesc reorganizarea creditelor agricole, a ad-tiei domeniilor Statului din Do-brogea, a exploatarii padurilor Statului, a camerelor i burselor de comert,a invatamantului profesional, a adliei jude-tene i comunale, cat i infiintareade intrepozite in ora§ele principale i a jandarmeriei. M. S. Regele recomandaaleqilor naIiunii o muncd spornicä.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputag,

Deschizand a doua sesiune a acestei legislaturi, salut cu mimaplina de bucurie pe ReprezentanIii naOunii i le urez ca sa continue

sä completeze opera de progres Inceputa In anul trecut.Tara, ostenitä de fram'antäri, cere trimi§ilor säi o munca spor-

nica', o acpune luminatä pentru intärirea situqiunii financiare,astäzi prosperä, i votarea unei serii de mäsuri mente a pune di-f eritele servicii publice In stare de a Indeplini In Statul rom An mi-siunea lor binefacatoare.

www.dacoromanica.ro

NOEMVAIE 1889 CLIVANTARI 45

Aceste sinniminte am avut fericirea BA le constat In cälätoriace am fäcut In diferite päili ale %aril, vizitand mai cu seamä jude.lele de peste Milcov Bi Romania trans-dundreanä-.

Primirea plinä de chldurA gi de iubire, ce Ni s'a fäcut pretutin-deni Mie i principelui MoBtenitor, a miBcat adanc mima Mea.

Astfel s'au strans cu o putere nouä legäturile vechi dintre Di-nastia Mea Bi aceastA Iarä.


Precedentul Minister prezentandu-Mi demisiunea, amlucredinatactualului Cabinet sarcina Guvernului.

Ministerul actual are incredere in patriotismul i inIelepciuneaCorpurilor Legiuitoare Bi speed ca va gäsi in d-voastre un sprijinputernic, pentru a duce la un bun sfaqit toate irnbunat4iri1e pecare na-punea le aBteaptä cu neräbdare.

Ne putem felicita de bunele relatiuni ce avem cu toate Puterile.InIelepciunea noastra este cea mai sigurA baza a Increderii ce

ne aratä guvernele.Anul acesta ne este dat sá constatäm cu mul;umire succesul

unanime ale Puterilor mari pentru a conserva pacea.SituaIiunea noastra financiará este satisfäcätoare. Ultimul exer-

ciIiu 1888-89 se soldeazä, nu numai fArà deficit, dar incä printr'unexcedent.

Daca unele prevederi n'au dat rezultatul aBteptat, echilibruls'a stabilit prin prisosul &bandit din alte ramuri de venit Bi prineconomiile realizate in cheltueli.

FaIA cu incasärile efectuate In primul semestru, avem cuvintede a crede ca exerciiiul curent se va incheia in condiIiuni tot atatde favorabile i astfel vom fi in poziiiune de a vä Bupune pentruanul viitor 1890-9i un buget bine intemeiat.

Aceste rezultate au fost dobandite färä infiinVäri de noi im-pozite B*1 Inca cu scäderea unora din därile existente-.

Mäsurile luate In scopul de a consolida valuta Bi de a face &AdisparA agiul, pe langá uBurarea ce au adus pieTei noastre, au con-tribuit in mare parte a crea aceastä situqiune folositoare tezaurului.

Guvernul va urmäri cu stäruinVA indeplinirea operei incepute.Creditul nostru inläuntru i in afarA este bine a§ezat.

www.dacoromanica.ro

46 REGELE CAROL I

Guvernul va mai aduce In deliberarea d-voastre legue menitea completa si continua reforma inceputà In sistemul nostru deimpozite, -tinand seamA in aceastA privinta de ideile ce s'au produsatat In sanul Corpurilor Legiuitoare cat si In public. TotodatAva pregAti si. vä va prezenta proiectele care ating mai de aproapeinteresele economice ale Orii, intre care va figura in primul randreorganizarea Creditelor agricole, pentru a Inlätura neajunsurilesistemului lor actual si a satisface ceriatelor legii votate In sesiuneadin urmA pentru vanzarea bunurilor Statului In loturi.

AceastA lege atat de importantA, dupà indeplinirea totdeaunaanevoioasà a formalitälilor pregAtitoare, se executä cu activitate.

Administratiunea Dobrogei a desteptat deosebita ingrijire aguvernului Meu ; el a luat multe mAsuri usurAtoare i asteaptà re-zultatul unei anchete pentru a schimba actualul mod de admini-stra-tiune a proprietAtilor Statului,

Exploatarea pAdurilor Statului i in general regimul nostrusilvic fac progrese simtite ; ele all totusi nevoie de imbunAtäliri,care sunt obiectul preocupärilor sträruitoare ale Guvernului.

Institu-tiunile atat de folositoare ale Camerelor 9-; Burselor deComer -t intampinA In mersul lor piedici, care nu pot fi ridicatecleat prin interven-tiunea d-voastre.

Legea care ordonA crearea de intrepozite in orasele principalenu s'a putut aplica, din cauzA cà au lipsit resursele prevazute In-tr'insa. Ve-ti gäsi cu cale, nu MA indoesc, sA acordati alte mijloacepentru inteineiarea acestor institutii care vor fi parghii puternicepentru ridicarea comertului.

InvätAmantul profesional a atras cea mai serioasA luare amintea guvernului Meu. Ve-ti avea sä_hotäri-ti, clack dupá incercari izolate,nu este timpul sA stabilim un sistem complet, care sa räspandeascaIn popora-tiunea intreagä cunostintele necesare fiecArei profesiuni.

Chiar in primele zile ale sesiunii acesteia ve-ti putea sà vá ocupatide legea tocnaelilor agricole, destinatä a intari bunele raporturi ce,sunt fericit a constata, s'au restabilit pe deplin intre factorii

noastre agricole.Guvernul Meu, prin studiile sale proprii, -tinand i seamä de

pArerile exprimate de autoritAtile constituite, de personalitatipolitice si de presä, s'a convins cA administra-tiunea jude-tearacomunalä lasA mult de dorit.

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1889 CIJVANTAMI

Opera de indreptare trebue sa imbralipze reorganizareanistraçiunii centrale, judeIene i eomunale, admisibilitatea in func-iiunile administrative, poliIia urbana i cea rural.; (Musa va cereneapärat mai mult decat o singura sesiune pentru a fi sava.r0tä.

Trebuind prin urmare a incepe cu imbunataIirile cele mai ur-gent reelamate, guvernul, in sesiunea actuala, va stärui asupraproiectului de lege care se ocupa de organizarea asministraOuniijudeIelor prin subimparIiri de circumseripOuni teritoriale, caresa permit'á desparIirea atribupunilor de un interes general de celecu un caraeter local.

Asemenea va prezinta proieete de legi pentru reforma dispozi-çiunilor ale legii ¡tide-One i comunale, pentru consti-tuirea reprezentaIiunii lor, pentru infiin/area jandarmerieipentru serviciul de pompieri.

Dorind o mai bung intrebuinore a resurselor de care Iara dis-pune pentru caile ei de comunicqiune, Ministrul Luerarilor Pu-blice vä va supune o lege modificatoare a legii drumurilor 0 o legede organizare a Corpului de ingineri ai Statului.

Cu o vie plaeere pot anurga Parlamentului ca luerarile poduluide peste Dunare vor incepe in primavara viitoare i cà astfel ex-portul nostru catre Mare va avea continuitatea ce-i lipswe pentruinflorirea sa deplina.

Ministrul JustiOei va va Infäli9a legea pentra organizarea ju-decatoreasea, prin care se intinde deoeamdata inamovibilitatea lafunqiunile judecatore§ti cele mai insemnate, rämänänd ca maitärziu acela0 prineipiu sa se aplice treptat la toate organele justi-tiei, sporindu-se totdeodata retribuOunea magistraOlor.

In privinIa Cultelor, d-voastre ve-çi avea a va ocupa mai intaiude legea pentru regularea parohiilor 0 a personalului serviciuluibisericesc, preluerata dupa raportul Sfântului Sinod. Aceasta lege,punand bazele unei reforme in privinia starii clerului de mir, va daacestuia in Stat poziIiunea i prestigiul de care are nevoie pentruimplinirea inaltei sale misiuni.

Chestiunea inväVämantului primar urban 0 rural face obiectulunor studii amanunIite, pe baza carora vi se va prezinta maiurmä un proiect de reorganizare. Asemenea studii pregatitoare,destul de inaintate, se fac in aeest moment pentru invaIämäntulreal 0 pentru coalele normale.

www.dacoromanica.ro

48 RECELE CAROL I

fiecare an, domnilor Senatori i domnilor Depute4i, Corpu-rile Legiuitoare au dat aprobarea lor la linbunataIiri propuse deGuvern pentru marirea i consolidarea, forlei noastre arniate.In anul acesta guvernul vä va aduce diferite proiecte pentru cam-pletarea organizarii 0§tirii, peniru desvoltarea instrucOunii sale

pentru continuarea Intaririlor incepute.Sunt IncredinIat ca wirea, pentru care d-voastre nu ai cruIat

niciun sacrificiu, va 9ti sà dovedeasca ca onoarea i siguranIanu pot fi platite vreodatä prea scuxnp.


Câmpul lucrärilor d-voastre este intins i frumos. Sunt sigurca va ye-0 pune la lucru fära preget §i fax-A intärziere i a., lasAndla o parte once consideraVuni secundare, spiritul d-voastre se varidica la ina4imea nevoilor i aspiraIiunilor iubitei noastre

Astfel, Iara Intreaga va saluta eu bucurie rezultatele binefacä-toare ale unei activit4i inTelepte i roditoare i istoria va pästradespre aceastä legislatura o frumoasa i trainica amintire.

Dumnezeu sà binecuvinteze lucrarile d-voastre.Sesiunea Corpurilor 'Legiuitoare este deschisa.Bucure0i, 15 Noemvrie 1889.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, General G. Manu ;Ministrul Justitiei si ad-interim al Cultelor i Instructiunii Publice, T. RosetliMinistrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor, M. Germani ;Ministrul Lucrärilor Publice, Al. Marghiloman ; Ministrul Agriculturii, Indu-striei, Comertului i Domeniilor, Gr. G. Pezucescu; Ministrul de 13 Azboiu, Ge-neral M. VlcIdescu.

(M. 0., 1889, nr. 179, p. 4145-7).

42.

M. S. Regele la Adresa Sf. Shied.

20 Noemp./2 Dec. 1889.

Amandoi mitropolitii Impreunii cu membrii Sf. Sinod, prezintä Suveranuluio adresä de multumiri pentru solicitudinea fa t& de biserica i clerul %Aril cu pri-lejul InfiintArii FacultAtii de TeolOgie. M. S. Regele aratA rolul religiunii In vieataunui popor i e fericit de Increderea i dragostea exprimate de Sf. Sinod.

www.dacoromanica.ro

NOEMVIIIE-DECEMVRIE 1889 CUVA.NTXRI 49

Sunt ca deosebire fericit c5. cuvintele Mele, rostite la serbareaimiversitarä In privinia Facult4ii de Teologie, ca i acele din Dis-cursul Tronului, au gäsit un räsunet in sftnul Sfântului Sinod.

Aceste cuvinte au venit din adâncul inimii Mele, fiindcâ amavut totdeauna convingerea ca religiunea este paza cea mai pu-ternicä a unui popor, mâneierea cea mai dulce in imprejurärilegrele i dureroase ale

Asemenea sunt convins ea*, prin Facultatea de Teologie i prinImbunat4irea stdrii clerului mirean ce sper cä se va traduceIn lege vom inzestra Iara cu invälaIi í buni, care vorIntipAri in Mima poporului simIimântul religios, respectul cutrebisericd i credinIa in poveIele sale.

Dragostea i increderea, pe care Sfântul Sinod Mi le arat6 §iastäzi, venind In corpore, Mä mi§cä cu deosebire i vor fi pentruMine un nou indemn spre a sprijini aceste Mahe simIiminte r5s-pändite prin propovaduitorii luminaçi ai bisericii.

(M. 0., 1889, nr. 185, p. 42761.

43.

Toastul M. S. Regelui pentru armati.

28 Noem9./10 Dec. 1889.

Aniversarea luàrii Plevnei. La slujba religioasa de lânga cazarma Alexandriaiau parte M. S. Regele i Principele Ferdinand, care apoi primesc defilarea. Searamasa de gala la care sunt invitati atagatii militari rus si austro-migar, Min.de Razboiu, generalii si sefii de corpuri si de servicii din garnizoana. La slat.-

mesei, M. S. Regele arata insemnatatea cuceririi Plevnei pentru Romanitrichina pentru armata romana.

Luarea Plevnei este astäzi un fapt istoric inscris intro aceleinsemnate bàtàlii, cari adeseori au schimbat o situaTiune intreagä.Pentru noi, Plevna insemneaza o intreitä izbandä: invingerea vräj-ma§ului, intemeierea renumelui nostru militar, neatArnarea Ro-

Serbäm dar In fiecare an cu mandrie ziva de 28 Noemvrie, datäscumpä inimilor noastre, a cärei amintire trebue 86 o pästräm

pentru generatiile viitoare, ca o dovadä netägaduitä cá, numai

www.dacoromanica.ro

50 REGELE CAROL I

prin o munch' statornica 9i. Cu jertfe insemnate, se potimplini faptemari. Astäzi ca totdeauna ridic acest pahar cu un sinati.mant devie recunwin0 In onorul armatei, fala àrii .1 scutul patriei.

Sä träiasca scumpa Mea armatä!(M. 0., 1889, nr. 191, p. 4411).

44.

Rispuns la adresa Senatului.


Suveranul mulIumeste Senatului pentru urarile patriotice ce-I face si pen-tru chipul cälduros in care a primit In sAnul säu pe Mostenitorul Tronului.In desvoltarea unui Stat ImburCátatiri se car neintrerupt i neIntrerupta trebuesa fie si munca fiecAruia pentru a ajunge la acest scop. Spera cá Senatul vada spirijinul säu luminat guvernului.

Domnule Prefedinte,Domnitor Senatori,

Glasul Senatului 11 ascult totdeauna cu deosebitä luare aminte,caci el este Insuflat de experienp 9i. patriotism; dovadä este räs-punsul ce-1 facqi astäzi la Discursul Tronului, räspuns pe care-Iprimesc cu o adeväratä satisfactiune, multumindu-vä domnilorSenatori, din suflet, pentru urgrile ce le aduce0 Reginei i Mie.

Cu vie bucurie Mi-aduc aminte de chipul cdlduros cum Senatula primit pe Mooenitorul presumtiv al Coroanei, &And a venit In-täia oarä. In mijlocul d-voastre. Bucuria Mea este cu atat mai in-tenaeiatä, cu cAt §tiu cà, odat6 cu sosirea scumpului Meu nepot¡Litre noi, dânsul s'a fAcut pärta§ al lucfärilor acestui maturcorp, unde va inv4a cum se alcAtuesc legile izvorite din adevärateletrebuinIe ob9te9ti.

CAnd M'am suit pe Tron, viaTa Mea am Inchinat-o intereselorpatriei, pentru a cAreia Intärire §i al areia viitor Principele Mo-§tenitor este o garanIie. NeIntrerupt este 9iru1 imbunät4irii §i. alprogresului care se cere In desvoltarea unui Stat; neIntreruptätrebue sä fie 9i. munca fiecäruia spre a ajunge la acest scop. Nu MäIndoesc dar c5. Senatul va da §i In aceastä sesiune sprijinul cel mai

www.dacoromanica.ro

luminat guvernului, prin legi chibzuite 0 prin intelepte sfaturi,spre a se duce la priinciosul capat opera inceputa pentru ridicarea0 Inflorirea Romaniei.

(M. 0., 1889, nr. 204, p. 4713-4).

Rispuns la adresa Adunfirii Deputatilor.

22 Dec. 1889/3 Ian. 1890.

M. S. Regele multumegte Camerii pentru bunele urAri ce-I adreseaz6 §i areIncredere In spiritul inIelept 9i patriotic al reprezentatiunii nationale, care valucra In strans5 Intelegere cu guvernul.

Domnule Prefedinte,Domnilor Deput4i,

Am ascultat cu deosebita multumire Adresa Camerei 0 suntviu mi§cat de sinatimintele de dragoste 0 de devotament ce d-voastreinli reinnoiti 0 asta data In numele Reprezentatiunii nationale. Inadevär, legaturile Intre tarä 0 Dinastia Mea s'au strans Inca' maimult, asigurandu-se 0 viitorul, prin a9ezarea Mo9tenitoru1ui pre-sumptiv al Coroanei Intre noi. Sunt fericit a constata ca Adunareaeste patrunsa de dorinta de a se pune la lucru, 0 spiritul intelept 0patriotic, de care d-voastre sunteti Insufletiti, imi este o siguradovada ea guvernul 1VIeu va gasi In d-voastre acel sprijin de careare neaparata trebuintä, spre a Implini Inalta sa chemare. Numaiprin o strá'nsa intelegere intre Corpurile Legiuitoare 0 Putereaexecutiva, vom Invinge toate greutatile 0 vom intäri viitorulscumpei noastre Romanii.

Plin de aceasta incredere, va multumesc Inca odata pentrubunele urari ce d-voastre Ni le r9stiti pentru Regina 0 pentru Mine.

(M. 0., 1889, nr. 210, p. 4845).

Inalt Ordin de zi eitre armati.

31 Dec. 1889/12 Ian. 1890.

Osta§ii sunt scutul patriei 0 devotamentul lor a fost fala In trecut vi vafi mândrie In viitor; Suveranul le ureaza un an nou fericit.

DEC. 1889-1AN 1890 CTJVANLIRI 51

www.dacoromanica.ro

52 REGELE CAROL I

De cAnd M5 aflu in fruntea voasträ, aÇi dovedit cà sunteli pätrun9ide datorii/e voastre.

Sunte0 scutul patriei i dragostea Mea se indrepteazä purureacatre voi, sigur cä. veii fi totdeauna vrednici de jertfele ce Taraface pentru voi i de increderea ce nestramutat o pun pe devota-mentul vostru ; el a fost fala voastra in trecut, el va fi mändriavoasträ in viitor.

subofiIeri i soldati, cu sufletul plin de acestevä urez un an nou i fericit !

Dat in Bucure§ti, la 31 Decemvrie 1889.CAROL.

(M. O., 1889, nr. 214, p. 4953).

47.

Rispuns la feliciarile de Anul nou.

1/13 lanuarie 1890.

Dui:4 slujba dela Mitropolie, Suveranul i autoritatile tree in apartamentulPrimatului unde Mitropolitul Primat, in numele clerului; General Manu, Pre-§edintele Consiliului; N. Kretzulescu, Presedintele Senatului; G. Gr. Cantacu-zino, Presedintele Camerii; Primpresedintii Curtilor de Casatie si de Conturi

Primarul Capitalei, Em. Protopopescu-Pache, prezinfa' felicitari M. S.Regelui, care face de asemenea urari pentru Romania.

Rugäciunile bisericii i cälduroasele uräri, ce Ne exprimaIi lareinnoirea anului, gäsesc un räsunet puternic in inimile NoastreBunt pentru Noi un nou indemn in implinirea datoriei Noastre.

Din adâncul sufletului Meu doresc ca 1890 sä fie un an de lini§te-§i de pace, bogat in fapte folositoare i roditor pentru câmpiilenoastre, ca desbinärile sà fie indulcite §.1 luptele potolite, fiindanoi to0 avem numai un singur gänd, päsim cätre un singurfericirea i viitorul scumpei noastre Românii, pentru a cärei intäriretrebue sa lucräm teli Impreura.

Iltrunsi de aceste patriotice, toli isi pot intinde o mänäfräleaseä §i privi anul care se deschide cu noui nädäjduiri, cu vese-lie §i incredere.

www.dacoromanica.ro

MARTIE 1890 CUVANTARI 53

Astäzi, ca totdeauna, rog Cerul sä ocroteascä rara noasträ detoate sguduirile 9.1 sä ne päzeascä de toate necazurile.

Mu1rumindu-v5. inc6 °data pentru cuvintele d-voastre ap deadânc simrite, vä urez din partea Reginei i a nepotului Meu, cumima caldä, ani mulri

(M. 0., 1890, nr. 215, p. 4979).

48.

M. S. Regelei aire Academia Romini.

16/28 Martie 1890.

M. Kogalniceanu, Pre§edintele Academiei Romana, intampina pe Suveran,amintindu-I cA naserea, intemeierea i cre§terea Academiei Romane se dato-resc Majestatii Sale, care e protectorul qtiintelor i artelor impreuna cu M. S.Regina. Mo§tenitorul Tronuluif care vine in sanul Academiei va ramane credinciosdatinelor familiei i caii deschise, ocrotind cultura nationalä. De aceea Aca-demia aclama pe Principele Moqtenitor drept coleg i colaborator in intinsuldofneniu al §tiintei. M. S. Regele multume0e pentru cuvintele pline de simtire ceI s'au adresat ; crede ca Principele Moqtenitor se va incalzi necontenit de iubireade patrie §i de simtul datoriei catre tara pentru ca atunci cand va ocupa inaltulloc ce-I revine s'a fie un aparator convins al institutiunilor t'Ara 1i un sprijinitorplin de raviiä aI limbii f¿*1 literatura romana.

Mulrumim din tot sufletul pentru cuvintele pline de simrire,ce d-voastre Ne adresari in numele Academiei.

In fiecare an, Regina §i Eu, venim cu o reinnoitä i vie mulru-mire in mijlocul d-voastre, unde afläm totdeauna o primire a§a decälduroasä. De astà datä, mulrumirea Mea e cu atát mai mare,cá introduc in sfinul Academiei pe iubitul Meu nepot, pe Mo§teni-torul Tronului.

invä'rand de timpuriu frumoasa limbá româneasa i preruindde pe acum istoria narionalá, atat de bogatä in evenimente mari

glorioase, el §tie prerui desvoltarea i prop4irea Statului romá-nesc, faptele insenmate ale trecutului, rena§terea poporuluf nostru.Având acum pe Mooenitorul Meu langä Mine, voiu dqtepta i voiuIncàlzi necontenit in mima sa simrimântul datoriei atre rarä i aliubirii de patrie, pentruca la timpul säu sá poatä opupa cu vred-nicie locul inalt, de unde e chemat s'A fie un apärätor convins al

www.dacoromanica.ro

54 REGELE CAROL I

instituTiunilor árii, un sprijinitor plin de râvn i infocat al limbiial literaturii romane9ti, pe care am imbräti§at-o Cu atata stator-

nicie i dragoste din ziva cand numele Meu a fost inscris in frunteaAcademiei.

Aceasta onoare o pot räsplati numai prin o voin0 hotärita de aface ce este in puterea Mea, ocrotind impodobind istorianalionala prin fapte vrednice ale neamului romanesc.

Totdeauna Imi amintesc cuvintele lui Propertius, amicul luiOvidiu: <( In magnis et voluisse sat est *.

(M. 0., 1890, nr. 276, p. 6396).

M. S. Regele citre Academia Romani,

25 Martie/6 Aprilie 1890.

§edinta solemn6 a Academiei Române, cand M. S. Regina Elisabeta citestecfiteva cuvinte foarte frumoase asupra rostului femeei si apoi o bucata literataoriginaa. M. S. Regele, deschizand sedinta, remarca acest caz unic &And oRegina vorbeste inaintea unui corp stiintific.

Academia are astäzi o §edinta, care va ramanea memorabilaIn analele sale: Regina va lua cuvantul.

Nu s'a intamplat niciodata ca o Regina sa vorbeasca inainteaunui corp tiinific. Sunt mandru ca tocmai Academia Romanapoate Inscrie in curriculum vitae suae Inca in ajunul nunIii salede argint, acest fapt unic, pe care-1 salutam noi toi cu vie mul-

mire.SedinIa este deschisa.(M. 0., 1890, nr. 283, p. 6547).


28 Marte/9 Aprilie 1890.

Apropiindu-se sarbatorile Pastelor, se Inchide sesiunea ordinara prelungitäa Corpurilor Legiuitoare. Suveranul arata ca s'au votat unele din proiecteleanunIate, dar nu toate i multumeste Senatoiilor i Deputatilor.

www.dacoromanica.ro


Corpurile Legiuitoare au ajuns astäzi la termenul sesiunii ordi-nare prelungite.

Sosirea sfintelor sarbätori ne obliga a suspenda opera legislativaatat de importanta pe care aTi inceput-o.

Dei in aceastá sesiune nu a/i putut termina votarea numeroa-selor proiecte de legi, pe care Guvernul Meu vi le-a infki9at, totu§iinsemnatä parte din ele au fost primite de Senat 0 nu a9teaptadeck sancpunea Adunarii DeputaPlor.

Adunarea din parte-i a votat bugetele, diferite credite destinatea regula contabilitatea Statului, legile financiare necesare echili-brului Inigetar, precum 0 cele menite a fixa sistemul monetar.

Aceste bngete au fost de asta data votate la timp 0 astfel anulfinanciar incepe in mod normal. Avem dar dreptul sä speram earezultatul lor va fi lucru imbucura.tor atat pentru regularitateafinanIelor, cat 0 pentru prosperitatea Iarii.

Echilibrul financiar a fost dobandit fail a se spori sarcinelepublice 0 toate servicfile, rnai cu seama ale cailor de comunicaliune,ale instrucIiunii publice 0 ale armatei, au fost mai larg dotate deckoricand, a§a ca sä poatä räspunde a§teptarilor 0 trebuinIelor naliunii.,


Md simI fericit a vd aräta via Mea satisfacIiune pentru devota-rnentul domniilor-voastre care binele public 0 pentru staruinIace aIi pus in a duce lucrkile d-voastre la un bun sfar0t.

Din tot sufletul, va urez ca, intor0 la casele d-voastre, sa petre-ce-p cu fericire sfintele särbatori.

In virtutea art. 95 din ConstituVune,Eu declar sesiunea Corpurilor Legiuitoare inchisa.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Miniqtri 0 Ministru de Interne, General G.Manu; Ministrul Justitiei 0 ad-interim al Cultelor 0 Instructiunii Publice,T. Rosetti ; Ministrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor,

MARTIE-APRILIE 1890 CUVANTARI 55

www.dacoromanica.ro

56 REGELE CAROL I

M. Germani ; Ministrul LucrArilor Publico, Al Marghiloman ; Ministrul Agri-culturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, Gr, G. Pclacescu ; Ministrul deResbel, General M. Vllidescu.

(M. 0., 1890, nr, 286, p. 6617).

5L

Mesai la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

16/28 Aprilie 1890.

Corpurile Legiuitoare sunt convocate In sesiune extraordinark pentru avota proiectele de legi rämase votate numai de unul din corpuri si o serie decredite pentru apArarea tArii.


V'am convocat In sesiunea extraordinarä pentru a supune deli-befärilor d-voastre mai multe proiecte de legi l'Amase nevotate dinsesiunea trecutA. ImportanTa i urgen%a Jor n'au permis Guver-nului Meu sä astepte sesiunea ordinarà dela toamna. Creditele nece-sare pentru a asigura ap`árarea %àrii, legea pentru organizarea magi-straturii, legile pentru pensiunile civile si militare, legile votatede Senatintre care legea cumulului e una din cele mai importante-iatà atatea obiecte pe care, filtre altele, guvernul Meu le recomandäcu deosebire studiului i votului Corpurilor Legiuitoare.

Dei timpul inaintat i inceputul muncii câmpului au silit peguvernul meu a màrgini Inteun termen scurt durata acestei sesiuni,sunt IncredinTat InsA, domnilor Senatori i domnilot Deputati,

activitatea d-voastre patriotic4 i luminatä va rdspunde dreptelorasteptAri ale Várii.

Dumnezeu sä binecuvinteze lucrärile d-voastre.Sesiunea extraordinard este deschis

CAROL.

Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, General G. Mana;klinistrul Justitiei si ad-interim al Cultelor i Instructiunii Publice, T. Rosettí ;Ministrul Afacerilor StrAine si ad-interim al Lucrarilor Publica, Al. Lahovari ;Ministrul Finantelor, M. Germani ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comer-tului i Domeniilor, Gr. G. Pilucescu ; Ministrul de RAzboiu, General M. Vleiclescu.

(M. 0., 1890, nr. 12, p. 249).

www.dacoromanica.ro

IUNIE 1890 CUVINTARI 57

52.

Mesai la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.

Sinaia, 9/21 lunie 1890.

M. S. Regele reamintelte pe scurt opera legislativA a Corpurilor Legiuitoaretare constA In votarea de credite pentru fortificatiuni §i armatA, stabilirea siste-mului monetar monometalist, plata prin anticipatie a obligatiunilor 6% pentruunificarea datoriei publice gi uqurarea sarcinelor bugetare, votarea de creditepentru cai ferate 0 drumuri, legea de organizare a magistraturii, legea cumu-lului, legea pensiunilor yi inchide sesihnea exprimAnd multumiri $enatorilorgi Deputatilor.


Astazi se incheie o lunga 9.1 roditoare sesiune. In numele Meu9i in numele Iärii, va mul/umesc de munca neobosita ce ayi puspentru a imbunata/i numeroasele institu/iuni ale Statului, a inde-plini dorin/ele 9.1 a justifica speran/ele prii.

Opera care, a/i sävar9it-o räspunde râvnei pentru progres, ceinsufle/e§te Adun'ärile actuale, pe care spiritul lor in/elept a §tiutsa o men/ina in margini legitime.

Parasind interesele care va reclama in acest timp al anului,nu a/i voit a va despär/i pana ce n'a/i inzestrat /ara cu un numärde importante reforme.

A./i votat creditele cerute de Guvern pentru fortifica/iuni 9i.

pentru arman. Aceste grele, dar neapkate sacrificii, vor intarifor/ele noastre de aparare. lubirea noastra de pace, care ne-a meri-tat increderea Europei, nu 'asa nicio indoiala ea aceste masurin'au alt scop.

Prin legea asupra Bäncii, a:/i completat opera din sesiuniletrecute, stabilind un sistem monetar la adäpostul varia/iunilor,conform datelor §tiinlei 9i intereselor comer/ului.

Prin legea pentru plata prin anticipa/iune a obligqiunilor 6%,a/i pus pe guvern in m'asura de a face un pas spre unificarea datorieipublice, u§urand astfel sarcinele bugetare.

Primind creditele cerute pentru 9osele 9.1 pentru noui linfi dedrum de fier, a:/i sporit in mod sim/itor marea relea a cailor noa-stre de comunicqiune, pregatind pe Romania a sus/inea luptaeconomica care se incinge In toata Europa.

www.dacoromanica.ro

58 REGELE CAROL I

Prin votul levii asupra organizaTiunii magistraturii, asiguratmagistratului neatärnarea §i. justiiabiiului increderea in dreaptaaplicare a legilor.

Legea cumuhilui pune capät unui abuz de mult denunIat opi-niunii publice i deschide tinerimii muncitoare i studioase un nouamp de activitate.

In fine, legea pensiunilor asigura vechilor servitori ai Statuluio räsplatä potrivitä pentru serviciile lor, o baträneIe la adapostullipsei, i mängaierea de a §ti cä, in caz de moarte timpurie, vädu-vele i copiii lor nu vor fi pärdsiIi de Stat, cäruia dan§ii au consacratmunca vieii lor intregi.


Cu toate bicrarile insemnate care s'au sävär9it, totul nu esteimplinit. Tara mai are nevoi, legislaIia mai are lipsuri, diferiteleclase sociale mai au cerinIe ; dar un inceput a9a de frumos justificäcele mai marl.' §i mai temeinice speranIe. intorcändu-vä in mijloculconcetalenilor d-voastre, veçi avea mulIumirea sufleteascA de a9ti câ aTi justificat increderea lor i açi meritat recuno9tinIa

In virtutea art. 95 din ConstituVune,Eu declar inchisä' sesiunea extraordinard a Corpurilor Legiuitoare.

CAROL.

Pre§edintele Consiliului de Mini§tri si Ministru de Interne, General G. Manu ;Ministrul de JustiVe 0 ad-interim al Cultelor i Instructiunii Publice, T. Ro-setti ; Ministrul Afacerilor Sträine, 41. Lahovarl ; Mipistrul de Final*, M.-Germani ; Ministrul Lucrärilor Publice, A. Marghilonian.; Ministrul Agricul-turii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G. Pliucescu ; Ministrul de Res-bel, General M. Vlildescu.

(M. O., 1890, nr. 55, p. 1337).,,

53.

Toast in sinfitatea Armatei §i a Pite§tenilor.

Pitefti, 30 Sept.111 Oct. 1890.

Dupà terminarea manevrelor, M. S. Regele prime§te defilarea trupelor i apoiIntfune§te la masä pe Preedintele Consiliului, pe Ministrul dt5 Räzboiu, ata-§atii militari, ofiterii si notabilii ,locali. Cätre s1är0tul mesei, M. S. Regele aratà

www.dacoromanica.ro

importanta manevrelor din acest an cand unitátile tactice au fost constituite euefective de räzboiu i multumeste tuturor pentru progTesele eonstatate. Mul-tumegte asemenea locuitorilor din Pitegti gi din jud. Argeg pentru concursuldat armatei. Inchinä In sAndtatea armatei gi a Corpurilor I gi II ce au luat partela manevre i apoi pentru prosperitatea judetului Arge i in sanatatea ora-genilor.

Manevrele din anul acesta au o deosebità insemnätate pentruarmatä, prin constituirea i conducerea unitä-plor tactice cu efee-tive de räzboiu.

Aceste concentrári au dovedit a este de neapäratà trebuinfd,ca ele sä fie fkcute Inca adeseaori i cà trebue sà ne folosim de tim-pul de pace spre a fi pregätiIi and datoria ne va cherna pe câmpulde luptä.

Mare este increderea, ce lara o are in ostaii säi; cu atat, maimult însä cre9te rdspunderea noasträ.

Trebue sä muncim neincetat, sä oe1im toate forIele noastre,fiinda numai astfel vom fi in stare de a implini falnica noasträmisiune.

Ciï adeväratä bucurie am constatat §.1 in anul acesta progreseledobAndite i toate silin4ile ce fiecare pune, spre a Täspunde a9tep-tärifor çàrii .1 ale Mele.

Và mulIumesc, §i Cu mima caldä ridic acest pahar in onoruliubitei Mele armate i in sanätatea Corpurilor I i II, reprezentateIn aceste manevre prin douä diviziuni mobilizate.

Traiascä armata!

Generalul Vlädeseu, Ministrul de Räzboiu, releva preocuparea ae apeteniea Suveranului de a creia o armatà puternica gi capabila. Armata recunosatoareIi dedia. Intregul sau devotament i fntreaga sa iubire. Ridica paharul pentruAcel ce a fäcut o pozitie onorabild i respectata României. M. S. Regele incbinApentru jud. Arge i Pitegti.

Privesc ca o datorie pläcutà ca, dupà ce am bäut in onorularmatei, sä inchin un pahar pentru judeIul Arge i orapil Pite§ti,care 1\16-au primit cu bratele deschise.

Pite§tenii s'au distins totdeauna prin sinnOmintele lor patriotice§i Mima lor a bätut pentru märirea României.

Sunt dar fericit cä, cu ocaziunea manevrelor, ei au väzut arrnatas'au putut convinge cà jertfele ce Iara face pentru apärarea sa

nu sunt zadarnice. Mu4umind ora9ului i judqului pentru tot con-

SEPT.-OCT. 1890 CUTANTARI -59

www.dacoromanica.ro

60 REGELE CAROL I

cursul ce au dat armatei i pentru dovezile de dragoste ce Ne-auarätat In timpul §ederii Noastre aci, ridic acest pahar pentru pros-peritatea judqului i in sänätatea or4enilor,

(M. O., 1890, nr. 148, p. 3475-6).

M. S. Regele citre Craioveni.

Craiova, 1/13 Oct. 1890.

Dela Pitesti, Suveranul cu Principele Ferdinand merg la Craiova. Seara s'adat o masa de gala la d-na Glogoveanu, nade loctiitorul de primar Boldescuexprima iubire, recunostinIa i desavarsitul devotament al locuitorilor Cra-iovei. M. S. Regele multumeste pentru simtimintele exprimatd, lauda frumoasaInfalisare i vitejia ostasilor olteni si inching pentru prosperitatea jud. Doljsi In sanatatea Craiovenilor.

Primirea strälucità i urärile atat de bine simfite, cu care nesalutaIi in numele oräpnilor, imi dau o nouà dovada de dragostea

devotamentul, ce Craiova arätat in toate imprejurärile.MulIumindu-vä' de aceste simIiminte scumpe inimii Mele, sunt

fericit ca am putut veril, impreunä cu nepotul Meu, in mijloculd-voastre, dupä manevrele in care am constatat cu vie mulIumirefrumoasa inf4i§are a ostaOlor olteni.

Vitejia lor o cunosc ined din biruinIa dela Rahova.Convins cä. Oltenii vor pästra i tu viitor aceste insu§iri räz-

boinice §.1 cà M4 voiu putea rezema totdeauna pe tredinIa lor, inchinacest pahar pentru prosperitatea judqului Dolj §i In AnätateaCraiovenilor, care Ne-au primit cu atäta dragoste §.1 cäldurg.

Sä traiasca Craiova!(m. 0., 1890, nr. 149, p. 3499).

M. S. Regele citre un tiran oltean.

Craiova, 1/13 Octomvrie 1890.

Dupá mesa, o manifestatie de tárani olteni vine acolo nade era Suveranulcu Principele Ferdinand. Un táran oltean, la aparitia M. S. Regelui, adreseazácuvinte de devotanaent i roultumiti pentru tot ce a racut pentru tárani; apoi,

www.dacoromanica.ro

adresAndu-se cgtre Principe, Ii ureazA sá träiasa si sä nu uite niciodata fap-tele stralucite ale Unchiului Sau. M. S. Regele, multumit de simtimintele decredintà ale taranilor, spune cà le-a pur tat totdeauna dragoste, recunos-cand in täränime speranta i viitorul tärii.

Am ascultat cu o vie mulIumire cuvintele pline de inimä, princare Mi-ai arätat, In numele Iäranilor, simiminte1e lor de credin0pentru Mine.

Am avut totdeauna cea mai mare dragoste 0 am purtat cel maiviu interes breslei voastre, cäci am recunoscut In ea speranIaviitorul 01.1

mulIumesc §i dorese ca voi, ce sunteIi aci, sá arätaIi la toiiai vo§tri dragostea i credinIa Mea Intein0i.

(M. 0., 1890, nr. 149, p. 3499).

56.

M. S. Regale citre Craioveni.

Craiova, 2/14 Octonwrie 1890.

M. S. Regele cu Principele Ferdinand viziteazI scolile secundare, podul in con_structie Jitianu i alte institutii publice i revin la prAnz la d-na Glogoveanu,unde au mai fost invitate diferite notabilitäti. n timpul mesei, M. S. Regele mul-tumeste Inca odatä Craiovenilor pentru toate dovezile de dragoste si ureazaorasului prosperitate, ir ofgsenilor sänAtate.

implinesc o dorinIä a inimii Mele de a mul/umi Ina °datade toate dovezile de dragoste -0 de simpatie cälduroasä., care amgäsit in tot timpul qederii Mele In capitala Olteniei; frumoasele zileIn care am stat In Craiova, 0 care au trecut prea repede, vor rämA-nea o dulce amintire i, plecAnd astazi, cu gändurile Mele voiurämänea In mijlocul vostru.

MulTurnind la toIi care Mi-au arätat dragostea lor, urez oraquluiprosperitate i desvoltare i oräpnilor sändtate.

Sá träiascä Craiova!

(M. 0., 1890, nr. 150, p. 3516).

OCTOMVRIE 1890 CUVANTKRI 61

www.dacoromanica.ro

62 REGELE CAROL I

57.

Cuvantare la punerea temeliei palatului de Justitie.

7/19 Octomvrie 1890.

Punerea pietrei funadmentale a Palatului de Justitie din Bucuresti. Dupäserviciul religios vorbeste Ministrul de Justitie, Th. Rosetti i apoi PrimulPresedinte al Inaltei Curti de Casa tic, C. Schina. M. S. Regele naultumeste maiIntaiu pentru bunele cuvinte ce I-au adresat vorbitorii i apoi face legaturä futrelegea inamovibilitàii magistratilor i punerea pietrei fundamentale a Palatuluide Justitie, eare se ridicä pe vechiul loe al divanului. Aceastà cládire sä fíesi o podoabä a Capitalei, dar mai ales un adäpost sigur al uneia din puterileStatului.

Domnilor,

Am ascultat cu deosebitä placere cuvântarile d-voastre §i vamulIumesc pentru calduroasele simIiminte ce-Mi exprimaIi innumele magistraturii, care, intemeiatá pe lege §.1 con§tiinIa sa, areo misiune a§a de inalta, lusa foarte greu de implinit.

Privesc o intamplare fericita ca, tocmai dupä ce corpul judecä-,..toresc a fost apzat pe o temelie mai tare, prin largirea inamovi-

pot pune piatra fundamentara a noului Palat al Justi%ieipe vechiul loc al Divanului.

Multe amintiri are locul acesta in analele judiciare: in vremu-rile trecute, frunta§ii Värii Iineau aci cumpana dreptaIii; mai tarziu,lataia Curte apelativa a avut scaunul sä.0 mult timp tot aci; 9iacum, pe locul pd care o jumatate de veac s'a imparIit dreptateaIn numele legii 9i. al Domnului, se va ridica Palatul de JustiIie alRegatului.

In aceasta desvoltare, prin care ramura judecatoreasca a trecut,se oglindesc progresul i avantul puternic al Romaniei.

Doresc ca aceasta marea-Va cladire sä fie in curand ispravitain condiOunile cele mai bune 9i sä devie, nu numai o falnicapodoaba a Capitalei, ci mai ales un adapost sigur al unei puteria§a de insemnate a Statului, care putere este paza neclintitaa legilor.

(M. O., 1890, nr. 153, p. 3571).

www.dacoromanica.ro

OCTOMVRIE 1890 CUVANTXRI 63

58.

1VI. S. Regele la ineeperea luerärilor podului Carol I.9121 Octomprie 1890.

La masa, dupA punerea pietrei fundamentale a podului Carol I, AI. Mar-ghilomatt, Ministrul LucrArilor Publice, aminteste cá reluam o traditie cu In-lindena acestui pod. Pe podul lui Traian dela Severin a. trecut lumina dincoacede DunAre, pe podul Carol I se va implanta cultura si Infrätirea dincolo deDunäre SA' fim man dri ca aceastA lucrare, cea mai mare de acest fe! din Eu-ropa, e conceputd i executatà de Romani, pe cand cu 30 de ani in urmA strainii

fAceau toate lucrärile de fier, cat de neinsemnate. M. S. Regele aratà satisfactiaSa pentru, lucrarea inceputh', face o serie de prevederi in legaturà cu impor-tanta economica a acestui pod si inchinA pentru poporul roman pare n'a crutatsacrificiile spre a asigura viitorul s'au.

Sunt foarte miscat de cuvintele a-sa de aclanc sinnOte, ce-Miexprimqi cu atata caldurä i va mulIumesc din suflet.

Serbarea da astäzi este o adevärata satisfaqiune pentru Mine,caci este tocmai un an de cánd, cu ocaziunea calatoriei Mele inDobrogea, am fagacluit i apoi am stäruit ca podul peste Dunaresa fie inceput. Astazi fagä.'duiala Mea este un fapt implinit i suntfericit ca am putut incununa mntàiul stalp al podului, in faIa uneiintruniri asa de impunatoare si a populaIiunii din Dobrogea, carea alergat din toate pàrçile spre a fi martora la aceastá opera, careva lega de-a-pururea aceste douà Ormuri ale Dunärii, infraIinadinteresele si cimentand unirea intre aceste doua trunchiuri ale Sta-tului roman in chip trainic i nepreitor.

Mareqh este lucrarea conceputa s't conclusa de inginerii nostrimandri suntem de o intreprindere asa de insemnatä, care va fi

izvor de bogaIie pentru Iarä si care va gasi un Asunet puternicIn toata Europa.

Trebue sá punem acum toate spre a isprävi cat maicurand podul pe Borcea si pe Dunarea mare si portul dela ConstanIaflindca atunci calea cea mai sour% intre Marea de Nord si MareaNeagrä va fi deschisa si Romania va stapani o mare parte a comer-Iului din Orient.

Convins ea aceste prevederi se vor realiza, inchin acest pahariubitului Meu popor, care n'a cruIat niciun sacrificiu spre a intärimosia sa strämoseasca si a asigura viitorul säu.

Sa träiasca Romania!(M. 0., 1890, nr.. 156, p. 3638).

www.dacoromanica.ro

64 REGELE CAROL I

M. S. Regele la Cilfira§i.

Cedärafi, 9/21 Octomvrie 1890.

Dela Fetesti, M. S. Regele impreuna cu Principele Ferdinand viziteaza Ca-larasii. Seara se da o mesa i primarul, in numele orasenilor, multumeste Suve-ranului pentru onoarea ce li se face si pentru linia ferata cu care a fost legatorasul. M. S. Regele afirma' ca n'a vizitat orasul de 24 de ani si acum vine cuMostenitorul Tronului spre a se convinge de desvoltarea orasului; Inchinapentru judeTul Ialomita si in sanatatea locuitorilor din Calarasi.

Adevarat, 24 ani au trecut de cand n'am fost In Ca1ara0; i cuatat mai mare este bucuria Mea, cu cat am putut veni impreunaCu Mo9tenitoru1 Tronului, dupa serbarea pe Dunare, in mijloculd-voastre spre a Ma convinge de desvoltarea progresul oraplui,care va lua un nou avant prin lucrarile dela Borcea, care sper eaIn curand vor fi ispravite.

Multumindu-vä de simtimintele ce Ne exprimati 0 de caldu-roasa primire care Ne-ati fäcut, inchin acest pahar pentru pros-peritatea frumosului i bogatului judet Ialomita 0 in sanatatea-ora§enilor, care Ne-au dat dovezi netagaduite de dragoste 0 decredinIa.

(m. 0., 1890, nr. 157, p. 3685).


15127 Noemyrie 1890.

La deschiderea sesiunii ordinare a Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele prezintasituatia Varii din punct de vedere extern i intern. Intern sunt privite finan-tele, armata, caile de comunicatie, tariful vernal s. a., aratandu-se starea ac-tualä i reformele ce se propun, care vor faze obiectul lucrarilor Parlamentului.


Deschizarid astazi a treia sesiune a acestei legislaturi, Ma simtci deosebire bucuros de a Ma afla In mijlocul d-voastre.

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1890 CUVANTÀRI 65

Insemnatele legi, cu care ari inzestrat rara, au primit in inter-valul sesiunii executarea lor, astfel cä ne putem ferici Cu torii deroadele binefäcätoare ce dansele au inceput a da.

Ceeace ai sävAr§it 0115. asazi este un cuvânt mai Inuit pentrua completa opera binefäcätoare a carei temelie ai a§ezat-o.

Succesul inreleptelor reforme pe care le-ari votat, este tot-deodatä räsplata stäruinrelor trecute 0 o puternica imboldirepentru noui siliare in vederea progresului narional.

Pacea, de care se bucurä. Europa §i pe care avem dreptul sä ocredem temeinick permite activitälii d-voastre sä se devoteze autotul imbunätäririlor interioare.

Raporturile noastre cu toate puterile fiind din cele mai amicale,nimic dar nu poate turbura lini0ea do care avem nevoie pentruaceasta.

Baza oricarei organizäri sänätoase a unui Stet au fost purureafinaarele sale.

In ceeace privwe situariunea lor, constat cu mutrumire ca estebunä.

Fondurile noastre de Stat, precum i titlurile instituriunilor decredit, sunt de o potrivä cautate in /al% ca i in stainAtatecursurile ridicate la care se menrin dovedesc cä creditul rärii estea§ezat pe baze statornice.

Aceasta a permis guvernului a efectua In condiriuni avanta-joase §i cu un deplin succes conversiunea obligariunilor 6% alecäilor ferate in titluri de rentä amortizabila 4%.

Transformarea unei pärri din moneta noasträ de argint de alei in monetä de aur, s'a facut de asemenea in condiriuni favorabile0 a pus guvernul în mäsurd de a .putea aplica noua lege mo-netarä.

Astf el, avantaj ele sistemului etalonului unic de aur, pe care U.urmäresc astäzi i alte State mai mari, sunt de pe acum asigurateBomâniei.

Veniturile Statului se incaseaza färà greutäri; rämäjirele suntnetnsemnate 0 ele se implinesc, la rândul lor, dupä inchidereaexerciriului, aproape In totalitate. Ultimul exerciriu bugetar, ca

cele precedente, a läsat un excedent, Insa cu mult mai important ;lar exerciriul curent, judecAnd dupà incasärile primului semestru,va da rezultate tot atá't de satisfäatoare.

www.dacoromanica.ro

66 REGELE CAROL I

Bugetul anului viitor 1891 92, pe care guvernul Il va supunecercetdrii d-voastre chiar dela inceputul sesiunii, se prezintä Cudesävár9ire echilibrat, nu numai färä a se impune noui sarcinicontribuabililor, dar incá reducAndu-se la junatate taxa de 5%asupra retribupunilor funcTionarilor. Cu toate acestea s'a pututface faIä sporurilor de cheltueli reclamate de unele din serviciilepublice. Putem sà ne felicitäm cä un asemenea rezultat este dobanditnumai prin economia realizath de conversiunea obligqiunilor cäilorferate i prin cre9terea normala a veniturilor publice.

Casa pensiunilor, in urma mäsurilor luate in anul trecut, a pututsà achite cu cea mai mare exactitate toate drepturile constatateçi ultimul su buget soldându-se cu un excedent, va permite guver-nului sä punä in aplicare la 1 Aprilie viitor noua lege farà alte sacri-ficii pentru tezaur.

Recensämântul fAcut in anul curgätor pentru periodul 1891-96a dovedit desvoltarea considerabilä ce ja neincetat avuia publicä.

Veniturile monopolurilor Statului urmeazä +§i ele cre9terea lornormalä ; iar pe de alta parte, economiile obOnute in administra-liunea

exploatarea lor vor permite a menlinea cheltuelile aproape inaceleaqi cifre ca in anii trecuIi. Invoiala incheiatà de Regia noastràcu cea sArb5 a dat o nouä impulsiune exportului särii i transpor-turile pe apä, organizate cu aceastä ocaziune, pot fi considerate cainceptul unui serviciu de navigqiune comercialä. românä.

Reforma in deob§te ceruta, a unora din impozitele noastredirecte, va reveni in studiul d-voastre i Ministrul de Finanie väva prezenta proiectele cuvenite.

Legea contabilitäVi generale a Statului i legea organizäriiInaltei Curli de Conturi, cuprinzAnd ina multe lacune i parliinaplicabile, revizuirea lor a devenit necesarä, spre a asigurAcontrol mai eficace i rnai lesnicios asupra cheltuelilor Statului ;proiectele de lege respective sunt deja in preparaIiune §i se vorsupune deliberarilor d-voastre.

Administrarliunea interioarà reclama iard0 luminata d-voastreaten p.une.

Incá din sesiunea anului trecut se aflä in desbaterea d-voastremai multe proiecte de legi pentru a fixa nouile circumscripOuni adral-nistrative i pentru a organiza autoritälile respective ale Statului,judeielor i comunelor.

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1890 CUVANTARI 67

In sesiunea aceasta, guvernul va prezenta i alte proiecte pentrudesOvar9irea acestei organizäri.

Comunele au fost chemate prin alegeri generale sO reinnoiascareprezentaIiunea lor ; Cu ocaziunea acestor alegeri, avem satisfac-iiunea de a constata Cà marea majoritate a voturilor a fost intrunitäde acei care eau pus pe terenul intereselor locale 0 al unei bunegospoddrii comunale. Totusi, am putut constata cà legea electoral&comunalO are trebuinfá de Imbunätäliri, asupra carora atrag aten-Iiunea Corpurilor Legiuitoare.

Mijloacele acordate de catre d-voastre au pus pe guvern InmAsurä sä realizeze doua bienfaceri simIitoare, mai cu seama pentrupoporgiunea dela sate- inmulIirea spitalelor rurale i infiirgareapntei rurale. ease spitale noi construite de Stat 0 mai multealte construite de judge §i comune s'au deschis In anul acesta.Po§ta ruralä fungioneazá In acele judge care au putut veni Inajutorul Statului.

Bugetul ce guvernul và va prezenta est-timp prevede organizareaacestui serviciu peste toatO intinderea

Guvernul a gasit la Consiliile judetene aceea0 bunOvointà pentrua contribui ca sä. organizeze In anul viitor o jandarmerie, chemataa veghia la merginerea ordinii si la executarea legilor. Un proiectde lege in aceastä: privin0 va fi adus In desbaterea Corpuri/orLegiuitoare.

Experierqa a dovedit cà legea sanitara prezintá lacune i nea-junsuri; modificarea ei este indicatà din mai multe puncte de vedere.

Resursele ordinare i extraordinare, pe care Corpurile Legiui-toare le-au acordat cu multä libertate, au permis guvernului MeusA dea lucrärilor publice o desvoltare exceplionalä. Astfel, inde-pendent de unja DobrinaHui, inauguratO anul acesta, se vorpune In circula¡iune, in anul 1891, 85 kilometri noi de cale feratä,urmându-se in acelasi timp cu activitate deavar0rea altor 254kilometri, ce sunt deja in curs de execuOune.

Completarea ailor na-ponale s'a urmat cu ardoare i In mo-mentul de fafá, sunt scoase In licitgiune i sunt angajate lucrOripentru o valoare de 16.000.000.

AspiraVunile economice ale fárii 0-au gasit in fine consacraPurkealor In inceperea podului peste Dunäre 0 in punerea foarte apro-piata in exploataTiune a docurilor 0 a bazinelor dela Gala-0,

www.dacoromanica.ro

68 REGELE CAROL I

Braila i Giurgiu. Lucrärile portului ConstanIa, intrate 0 ele incale de execuliune, vor completa sistemul general menit a asigura.

rii noastre traficul comercial al Europei centrale.In partea organica, Ministerul Meu va va supune neintarziat

un proiect de lege destinat a organiza serviciul tehnic din toatatara 0 a coordona mai bine mijloacele, ce pot sa aibá Statul i jude-tele pentru desvoltarea cäilor de comunicqiune.

Graçie acestor ajutoare, sunt fericit a constata ca munca naIio-nala urmeaza a progresa cu pasul repede ce a hiat de aproape uncuart de secol.

Nu numai agricultura produce pe fiecare an mai mult 0 maibine, dar o mulIime de stabilimente industriale se creiaza i comer/u1Varii se desvoltä in aceea0 masura. Aceasta m4care se va acceleraprin crearea de intrepozite i magazii generale in oraple principale,lucrare care trebue grabitä.

coalele noastre profesionale sunt frecuentate de un numartot mai mare de tineri, ceeace face sa se sima trebuinTa unei organi-zari complete a invaIbmantului profesional.

O ramura importantä d, avuTie, cre§terea vitelor, cheama mai cuscarab.' ingrijirea legitima' a administraiiunii. Nu Ma indoesc ca veti stu-dia cu ravnà masurile, ce guvernul Meu are inteMiune a v'ä propune.

Legea vanzärii bunurilor Statului se executä cu energie ; aproapeI/2 din numarul total al proprieta-plor Statului au fos date spreparcelare 0, din acestea, 3/z sunt parcelate i scoase in vanzare.Un proiect de lege, care se afla in discu-punea d-voastre, este menita ridica piedieele ce se mai opun la aplicarea repede i strictä a legii.

Masurile destinate a imbunataIi administraliunea Dobrogei, audat roadele a§teptate. Plangerile ce se ridicau din acea parte aIarii au incetat 0. In acela0 timp veniturile domeniale, nu numainu s'au raic§orat, dar au crescut. Serviciul silvic este pe cale de aprimi ImbunatäTirile cerute de bärbaIii competen0 consulta0 inaceastä privinta i rämâne numai sä vä pronunTaTi d-voastre asupraacelor imbunatäiiri, ce nu pot fi introduse decat prin legi.

Ingrijirea de aproape a domeniilor Statului a desvolatt izvoarede venituri cu totul nebagate in seama pana acum. Totu§, ca sapoata diferitele servicii menite de a ingriji de averea Statuluia ajuta activitatea nalionala, sa raspunda pe deplin la chemarealor, ele au nevoie a primi desvoltäri 0 a fi inzestrate ou mijloace,

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIB 1890- CIIYANTARI 69

care fac obiectul a mai multor legi, din care unele sunt inaintateIn desbaterea d-voastre.

In anul viitor vor lua sfärvit mai toate tratatele de comeqIncheiate Cu diferite State, Oat% de unul singur, care nu este insolitcu un tarif conven/ional. Tara reeapatând dar intreaga sa libertatede aciiune, avea a Ira ocupa mai intäiu Cu intocmirea unuitarif vamal general, care sa satisfacä pe cAt va putea toate nevoilenoastre economice.

Daca viitorul ne va dovedi utilitatea unor noui tratate, ele vortrebui sa çinà seamä, atät de industria noasträ naseandä, at 9ide expansiunea exportaIiunii noastre agricole acest vechiu 9insemnat isvor de inavuiire pentru tara.

Nevoile materiale, cari ne ocupà cu drept cuvânt, nu trebue sane impinga sà parasim in al doika plan propävirea morala i inte-lectualä a poporului nostru.

InstrucOunea publicä, pentru care Iara a avut totdeauna soli-citudine deosebitä, a fäcut in anul acesta progrese simIitoare.Constatam cu mulIumire desvoltarea ce au luat clädirile vcolare,astf el ca in curând mai toate gimnaziile i liceele vol. fi instalateIn localuri proprii, räspunzand cerinIelor sanitare vi didactice.In Capitalà construcTiunea institutelor vtiinIifice se urmärevte, vila Iavi se vor aveza in primävara temeliile Universitalii.

Putem asemenea constata o sporire simIitoare a numäruluivcoalelor rurale i urbane vi o frecuentare din ce in ce mai numeroasaa 9coa1elor in genere.

TendinIa poporqiunii noastre, de a se bucura tot mai multde binefacerile instruciunii, ne impune datoria a da chestiunilorde organizqiune a invälämäntului o deosebitä atenIiune vi legeainstruqiunii va trebui reväzuth, pentru a fi pusä in acord cu des-voltarea culturii la noi.

Un proiect special de lege vi se va prezenta pentru organizareaunui serviciu de instruqiune vi de control regulat.

Asigurarea soartei clerului mirean formeazä una din preocu-paIiunile guvernului Meu. Sper ca proiectul depus inea din 1888pentru regularea parohiilor nu va rämänea nevotat in sesiuneaprezentä ; in vederea acestui proiect, guvernul Meu vä va propunevi o reducere a numärului seminariilor, corespunzätoareparohiilor.

www.dacoromanica.ro

70 REGELE CAROL I

Legea asupra organizatiunii ma gistraturii, votata in sesiuneaextraordinara trecutä, a fost aplicata cu ocaziunea noului an jude-catoresc. Stabilitatea datà prin aceastä lege magistraturii va mari,nu Ma indoesc, prin siguranta mai mare ce o da justiOabililor, spi-ritul de dreptate §.1 respectul legilor.

tntarirea fortei noastre armate, a§a de strans legata cu onoareasigurai4a Orii, a fost o necurman preocupare a guvernului

a reprezentatiunii nalionale.MulIumita creditelor ce eau acordat, instrucIiunea trupelor in

acest an a luat un insemnat avant. Manevrele, executate sub ochiiMei, cu adevärate efective de razboiu, au fost folositoare, avandfiecare comandant ocaziunea sa conduca mase mari pe terenurivariate.

Ministrul de Räzboiu vä va supune imbunataTirile reclamatede legea organizärii puterii armate, pentru ca aceasn lege sa fieIn raport cu cerinIele tactice §i. cu interesele militare ale

Modificarea legilor asupra poziçiunii ofiIerilor, a legii de inain-tare, a legii de recrutare i a legii asupra serviciului sanitar In armata,e reclamatä de trebuinTele de astäzi; Ii ye-0 acorda dar tot interesulce ea comporn pentru: binele i progresul forIei noastre militare.


Numarul i importanIa lucrärilor, pe care sunteti chemati a lesavar§i, cer din partea d-Voastre o munca patriotica i neobosita.Nu Ma indoiesc cà veIi da guvernului Meu un puternic §"i luminatconcurs.

Faptele implinite aunt o singura cheza§ie pentru ceeace rämaneinca de %cut. Staruind in calea apucata, completând organizareaserviciurilor publice, indeplinind lipsurile §i. indreptand neajunsu-rile legislqiunii actuale, -yeti merita recuno§tinla patriei i yetisinati mulIumirea sufleteasca a acelor ce 0-au implinit pana Incapät datoria catre Tara lor.

Dumnezeu sa binecuvânteze lucrarile d-voastre.Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.

Pregedintele Consiliului de Minigtri gi Ministru de Interne, General. G.Manu; Ministrul de Justitie Eji ad-interim al Cultelor i Instructiunii Publice,

www.dacoromanica.ro


T. Rosetti ; Ministrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor,M. Germani ; Ministrul Lucrärilor Pu.blice, A. Marghiloman; Ministrul Agri-culturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G. Piluceseu; Ministrul deRazboiu, General M. VlcIdescu.

(M. 0., 1890, nr. 183, p. 4249-52).

Toast in onoarea armatei.

28 Nos,./10 Dec. 1890.

La aniversarea luarii Plevnei se da o masa, seara, la Palat. M. S. Regele spuneca se face aceasta aniversare in semn de recunostinfá pentru acei care prinsängele si vitejia lor au intemeiat neatärnarea Romaniei i pentru a arata ge-neratiei tinere ea numai prin muncä, staruinp çi jertfe se pot obtine rezultatemari.

Numele de Plevna este inscris de 13 ani in istoria Ç5rii i adâncintip4rit in inimile noastre ; n'avem dar trebuin%. a aminti acestfapt insemnat. Serb6m ins4 in fiecare an aniversArile izbandelordin Bulgaria, ca un senm de recuno9tin0 pentru acei care, prinsAngele i vitejia lor, au intemeiat neatarnarea României i renumelenostru militar 0 spre a arata generaIiei tinere cà, numai prin munch',stäruin0 i jertfe, se pot dobAndi rezultate mari. Sigur fiind cAarmata, luand ca pildà frumosul sau trecut, va 0i sa implineascä0 in viitor falnica sa misiune, ridic acest pahar in onoarea armatei.

Sá taiaseä scumpa Mea arinata(M. 0., 1890, nr. 195, p. 45.1).

Rispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

16/28 Decemyrie 1890.

M. S. Regele lauda activitatea legislativa a Camerii din sesiunea prece-denta i indeamna la /ucru cu ravna i energie pentru a corespunde asteptari/dr

www.dacoromanica.ro

72 REGELE CAROL I


Sunt totdeauna fericit cAnd Adunarea Deputa/ilor Ne aratäsimIimintele sale de iubire si de credintä, pe care le primesc i astAziCu cea mai vie mulIumire

Camera poate privi cu adeväratä satisfacIie legile importantevotate in sesiunea trecutä care insemneazd un adevArat progressi au dat o nouA tArie instituTiunilor noastre. Nu Mn indoesc ea siastädatä d-voastre desfAsura toatA activitatea spre a sävArsilucrAri folositoare i roditoare pentru Iarä, care are Inca multenevoi i trebuinIe.

Cu cAt un Stat inainteazä pe calea prop.Asirii cu atAt cerinTelesale se immulIesc. SA ne punem dar cu toIi la lucru cu rAvnäenergie, fiindcA numai astfel putem corespunde la asteptärile naliunii.

Inca ()data mulIumesc in numele Meu, al Reginei si al Mosteni-torului Tronului, de bunele voastre uräri si de simIimintele cAldu-roase ce d-voastre Ne aducql din partea Adunärii DeputaIilor.

(M. 0., 1890, nr. 209, p. 4946).

63.

Rispuns la Adresa Senatului.


Multumind pentru sentimentele de dragoste i devotament exprimate deSenat, M.S. Regele nu se indoieste de lumina si simtul patriotic pe care acestcorp le aduce in a/catuirea legilor pentru desvoltarea natiunii.


Am ascultat cu vie mulIumire Adresa Senatului si sunt cu deo-sebire simIitor la asigurärile de iubire i de devotament ce d-voastreNe daçi cu acest prilej.

Sunt totdeauna fericit &And Mà gäsesc inconjurat de membriiacestei Inalte AdunAri, care, prin sfatul i experierqa lor, aduclumina 0 sing patriotic in alatuirea legilor. Nu MA indoesc darc i sesiunea de fa VA va asigura un adevArat progres la desvoltarea

www.dacoromanica.ro

IANUARIE 1891 CUVINTARI 73

noastra treptat i statornick spre a intári astfel insemnata i fru-moasa misiune ce Románia este chemata a o implini la gurile Dunärii.Arätându-va din nou mulIumirile cele mai talduroase, pentru sim-Iimintele de dragoste §i devotament, atát Eu, Regina eát §i Mo§teni-torul Tronului, vá urám ca lucrarea d-voastre sa fie la inálTimeaincrederii ce -ara are In Reprezenta%iunea sa

(M. 0., 1890, nr. 211, p. 5002).

Inalt Ordin de zi aire armati.

1/13 Ianuarie 1891.

M. S. Regele cunoaste pe ostasi din fapte, li priveste cu incredere i iubiresi le ureazA ani multi i fericiti.

Ostafi,

De un pátrar de veac sunt cdpetenia voastra. Din fapte am 1nva-Tat a va cunoa§te §i. sunt sigur cä. Imprejurärile nu vä pot cerece sunte0 vrednici sà facqi pentru a dovedi cAt sunt de adâncsapate n inima voastrá simimântuI datoriei i respectul disci-plinii.

Tara i Eu suntem mándri de voi §i va privim cu incredere§i cu iubire.

subofiteri, caporali i soldaIi, va urez ani 9i. fericiçi!Dat In Bucure§ti, la 1. Ianuarie 1891.

CAROL.(M. 0., 1891, nr. 218, p. 5201).

Elispuns la felicitfirile inaltelor autoritäti.

1/13 Ianuarie 1891.

Dupà serviciul religios, M. S. Regele trece in apartamentul Mitropolitului Pri-mat i acesta, Alex. Lahovari, in numele guvernului,J. Em. Florescu, PresedinteleSenatului ; G. Gr. Cantacuzino, Presedintele Camerei ; C. Schina i Em. Gat-disteanu, primpresedinti la Casa-Ve i Curtea de Conturi si Em. Protopopescu-

www.dacoromanica.ro

74 REGELE CAROL I

Pache, primarul Capitalei, Ii prezint5 urari. M. S. Regele, amintind ca este al25-lea an al domniei, face urairi de belpg, lini§te gi pace pentru tar& i multi gifericiti ani -pentru cei de fata.

La inceputul anului, lntiu1 Meu gänd se indrepteazä. cätrescumpa noasträ Tara, rugänd pe Dumnezeu sä. o ocroteascä detoate necazurile i sá binecuvinteze pe toVi aceia care, in cursulunui sfert de secol, M'au inconjurat cu dragoste i credintiä. Dorescdin tot sufletul ca, in anul acesta, care este asa de insemnat in viea-VaMea, sä fe liniste, pace i concordie, i sä. putem serba intre noi,ca o mare familie unitä, al 25-lea an al Domniei Mele, Insä. MI%daruri i cheltueli mari ; cAci pentru Mine, darul cel mai previoseste iubirea poporului, iar räsplata Mea cea mai frumoasä va fica to-vi st fie convinsi ca am fäcut i voiu face pentru intärireafericirea României tot ce este In puterea Mea. Mulvumindu-väduros de bunele voastre felicitäri i de cuvintele asa de bine simvitece gases° un puternic räsunet in,. inimile Noastre, Vá urez din par-te-Ne ani mulvi i fericiVi!

(M. O., 1891, nr. 219, p. 5236).

66.

Cuvantare la Academia Romani.1/13 Aprilie 2891.

Se serbeaza 25 de ani de existenta ai Academiei Romane, prin Q sedin tasolemna In sala Senatului, la Universitate. Iau parte MM. LL. Regele si Regina

Principele Mo§tenitor, Ministrul Instructiunii gi al Cultelor, G, Dem. Teo-dorescu, si membrii institutiei. La sosirea familiei Regale se canta imnul ginteilatine j apoi M.S. Regele tine o cuvantare In care se ocupa de rostul AcademieiRomane In desvoltarea limbii j literaturii romane.

Privesc ca o coincidenVä fericitä, cá tocmai in anul suirii Melepe Tronul României s'a pus temelia Academiei noastre, care ser-beazä astfel al 25-lea an al. constituirii sale impreunä cu acela alDomniei Mele. Cu vie mulIumire Mi-aduc aminte de ziva and amvenit pentru Intaia datä in mijlocul Societälii Literare, cunoscândInca puVin limba romänä, i cänd bätränul Heliade, salutändu-Mdcu uräri cälduroase, exprimä nädejdea cá Mà voiu Ingriji de hranasufleteascä a Românilor. Tot in acelasi an, la solemnitatea inaugu-

prezidatä de d-1 stefan Golescu, Ministrul isi sfärsea cuvän-tarea sa, asigurând cá n.a-Viunea intreagä si Eu in deosebi vom urmäriCu inima i cu mintea lucarile domniilor-voastre. Aproape un

www.dacoromanica.ro

APRILIE 1891 cuvArrrIau 75

patrar de secol a trecut de atunci, 9i In acest lung 9ir de ani amavut nelneetat cel mai viu interes pentru tanara Societate Acade-mica, care sub ochii no9tri a creseut, s'a desvoltat 9i a ajuns a fio insemnata institu/iune de cultura, avand inrauririle cele mai bine-Medicare asupra limbii 9i literaturii noastre. Fericita era cugetaread-lui N. Kretzulescu 9.1 hataritrea raposatului C. A. Rosetti, careceruse, sunt tocmai 25 ani, convocarea grabnica a unei societaliliterare, avand mai intaiu de toate scopul de a se ocupa de limba9i literatura ei. Cu drept cuvant, zicea acest mare patriot, fiindministru al Instrue/iunii publice, in referatul eau, ca prin schim-barea literelor vechi fara pregatire destula 9i prin transformarearepede a sistemului nostru politic s'a adus In limba romana o mareperturba/iune, care, neputandu-se pune carat la timp, ar puteachiar s'a aibrIele influeno asupra Insu9i spiritului na/ional. Dinnorocire, aceasta teama a putut fi inlaturata prin silin/ele Societa/iiLiterare, cu toate ca la inceput piedicele erau mari 9i luptele destulde arzatoare, mai ales din cauza nein/elegerii ivite asupra stabiliriiortografiei, neimelegere provocata prin diferitele veden i intre aus-/inatorii etimologismului 9i aceia ai fonetismului. Lupta aceasta,ale carei faze ar trebui descrise de o pana ea aceea a Pre9edinteluiactual al Academiei, d-1 Ion Ghica, a raspandit lima lumina 9i, insfar9it, s'a stabilit o invoiala care a dat roade bune; dovada väditasunt publicapile Academiei dela 1881 pana astazi. Rezultateledobandite in un patrar de veac pot dar fi privite cu vie mul/umire.Frumoasa limba romana, in al carui geniu M'am silit a patrunde9i pe care am Imbra/i9at-o cu a-C.4-W caldura 9.1 dragoste, s'a intaritpe temelie trainica 9.1 a reinviat in vechea sa stralucire; lima, cutoate perturbqiunile, (lama n'ar fi putut niciodata sa fie primej-dui-Ca, avand radacini prea adanei 9i. un reazem prea puternic 'in car-Tile biserice9ti, in cronice 9.1 in poezia populara.

Literatura bisericeasca, cu toate Inrauririle slavone 9i grece9ti,este un izvor bogat al limbii vechi, pastrand unitatea in scriere 9ivorbire 9i a fost astfel adevarata legatura intre to/i Romanii dindiferitele Vári.

Citirea acestor car/i vechi, care inal/a sufletul 9i care aunt ornangaiere in ceasul de suferin/a, deschide scriitorilor no9tri uncamp intins 9i arata ea limba stramo9easca este limba noastraclasica, avand pentru popor un sunet a9a de atragator. Cronicarii

www.dacoromanica.ro

76 REGELE CAROL I

no9tri ne graiesc in aceasta frumoasä limba trecutul 9.1 zugravescinteun mod vumpatat, insa in culoare a9a de vie, furtunile i luptelecrancene infruntate de Romani, luck fiecare t rebue sa fie cuprinsde mirare cum neamul romanesc a putut sa biruiasca atatea greu-tali 9i sa stäpaneasca atatea primejdii, care II aduceau adesea lamarginea prapastiei, Para a fi fost inghilit de valurile ingrozitoareale vremurilor turburate 9i intunecoase de pe atunci.

D-1 M. Kogalniceanu, in patriotica sa cuvantare a Letopisqelor,scrisa cu maestrie, zice cu drept cuvant: ProvidenIa ha demana pe naliunea noastra, ca pe o fiicä iubita intre fiicele cele maiiubite, o scoase din toate pericolele 9.1 o realIa mai tanara 9i maisdravana deck fusese inaintea orei peirii

Poezia poporala resfrange inteun chip minunat aceste vremu.rigrele ale unui trecut plin de nesiguranp 9i de durere. Pe cand muncaintelectuala, dorinIa i trebuinIa de a invaIa i de a-9i aminti s'aude9teptat 9i au luat o desvoltare insemnata cu viea%a politica, poe-zia era de veacuri adanc sädita in mima Romanului 9.1 once popors'ar putea fali cu cugetarile unele märeIe, altele dragalap 9iatragatoare adunate in aceasta comoara bogata a limbii noastre.

inalte, spiritul razboinic, durerea i nadejdea, tan-guirea 9i mangaierea, care rasufla in acest frunzi9 poetic, sunttocmai oglinda unui trecut plin de barbblie, de incercare i de neca-zuri, un invaIamant puternic pentru generaIiunile prezente i vii-toare. Mandru poate fi dar poporul roman de geniul saiu poeticpe aripele caruia s'a ridicat la o inälIime care l-a ferit de inrauriristraine nepriincioase, ocrotind chiar credinIa 9i naTionalitatea sa.Poezia a devenit astfel cea dintain ternelie a limbii, un adevarattezaur al istoriei, un izvor nesecat al literaturii romane.

Pove9tile 9i legendele, cantecele i doinele, ramase de veacuriascunse in vane salbatice ale Carpa-Por, sau ratacind prin &Lupineroditoare ale Dunarii, trebue s'a rasune adeseori in Academie, sprea insufleIi lucrarile sale ; ele trebue sa stfaluceasca de-a-purureaca o podoaba a neamului romanesc qi ne vor aminti 9i de iubitulnostru Vasile Alecsandri, care, trecand inteo vied-0 mai fericita,a lasat un gol a9a de simIitor In mijlocul nostru, al carui nume insava famanea ne9ters in inimile tuturor.

Nu se poate dar tagadui ca literarura bisericeasca, cronicarii 9ipoezia poporala cuprind un material pr elks 9i ca au avut o influen/a

www.dacoromanica.ro

din cele naai fericite asupra limbii romane, de care cunoscutul geo-graf Hoffmann zice, in opera sa dela 1840, ea este atat de bogata,incat daca s'ar cultiva, ar merita sa fie limba a tot genului uman

Academia, primind la intemeierea sa, ca un sfant depazit, paza,ingrijirea i desvoltarea limbii, trebue sà fie mandra de aceastäinsärcinare, care este 0 vrednica de o a§a inalta adunare literara.

Etymologicum Magnum Romaniae », ce am propus, malt9eapte ani, sa fie alcatuit 0 a carui incheiere sper Inca a o vedea,va arata lumii invätate ce comoare insemnate de cuvinte felurite0 de cugetari inalte i frumoase sunt ascunse in limba 0 literaturanoastra. Aceasta opera, ()data sfar9ita, va ramanea un monumentnepieritor.

Urez din tot sufletul ca Academia sa straluceasca totdeaunaprin lucrarile sale, sa incalzeascä toate inimile romanWi i ca u01esale sa fie deschise pentru lntâlniri papice i lupte 9tiirgifice, unteren pe care toti Romanii sa poata intinde o maná fraleasca.

Renumele Academiei noastre, Inca tan-era, de0 serbeeza nu.nta sade argint, trebue sa aiba un rasunet departe peste hotarelespre a atrage in Capitala Romaniei barbaIii insemnaIi, care sa seincredinteze ca vechile Principate Dunarene s'au transformat in un.centru de civilizatiune 0 de prop4ire 0 au devenit, prin vitejiaarmatei, ce a uimit lumea prin avantul sau i -aria sa un Statputernic i nee-Carnet, stabilit pe temelii a§a de tari, trick niciosguduire nu-1 mai poate sdruncina.

Sunt adanc convins cá iubitul Meu Nepot, Mo§tenitorul Coroa-nei, care face deja parte din Academie ca membru anorar, va 9ti,In ziva cand va fi chemat de Pronie a implini malta sa misiune,sa mentina traditiunile noastre i sá dea tot sprijinul säu pentruprosperarea acestui insemnat a§ezamant de culturâ al patriei noastre.

(34. 0., 1891, nr. 2, p. 37-9).

67.

Toast in sinitatea membrilor Academiei Romine.

1/13 Aprilie 1891.

Seara s'a dat o mash de gala la Palat membrilor Academiei Romane activi,onorari i corespondenTi. In timpul mesei, M. S. Regele vorbeste de contributiaacestei institutiuni la renasterea Romfiniei i InchinA tn sAndtatea membrilor ei.

APRILIE 1891 CUVANTARI 77

www.dacoromanica.ro

78 REGELE CAROL I

Sunt tocmai 25 de ani de cand Academia s'a ridicat ca pre-vestitoare a Domniei Mele, care a avut fericirea de a Intemeia Rega-tul Roman.

Dela inceput s'a dat tinerei noastre societaIi a Academiei o deo-sebitä importanO, chemand ca membri pe bärbaIi de Statcare au lucrat i luptat pentru unirea Principatelor Romane 0 careau fost sfetnicii Mei credinciosi In timpul renasterii Romaniei. Eiau scris dar prin fapte istoria noastrà moderna', ei au %cut princercetärile lor istorice lumina asupra unui trecut Intunecos si aude§teptat simIimantul naPonal care ne-a dus la izbanda i ne-a datneatarnarea.

Academia are astfel o frumoasa parte la desvoltarea i intarireaDorind ca i in viitor lucrärile domniilor-voastre sä. Incal-

zeasca inimile tinerimii i sa inflacäreze in ei iubirea de patrie,ridic acest pahar In onoarea Academiei pe care o salutam astazicu vie mulIumire In Casa Noastra. in sanatatea Membrilor Aca-

(M. 0., 1891, nr. 2, p. 40).

68.


29 Apriliel 11 Mai 1891.

In timpul sesiunii ordinare a fost disolvatä Adunarea Deputatilor. S'aufäcut noui alegeri i au fost convocate Corpurile Legiuitoare In sesiunea extra-ordinard pentru votarea bugetului gi a unor proiecte de legi urgente.


Ma simt totdeauna fericit cand Ma aflu in mijlocul reprezen-targilor naliunii i sunt IncredinIat ea corpul electoral, relnnoinduna din cele dou'a Adunäri ale Parlamentului nostru, a asigurat omajoritate care va pune guvernul in poziiiune de a conduce cuautoritate i falos interesele Statului.

Lucrarile Incepute de trecuta legislatura au fost curmate princonvocarea colegiilor electorale pentru Camera, astfel ea cele maiimportante din trebuinIele Statului au famas in suferin-0..

www.dacoromanica.ro

MAI 1891 CUVANTA.RI 79

Aceastà sesiune extraordinara este chemata a da o grabnicasatisfaqiune acestor trebuinIe.

Este de dorit ca bugetul Statului sä se voteze cat mai nelntar-ziat, pentru ca domniilor-voastre sa fie Cu deosebire apli-cute studierii §.1 votarii tarifului vamal, care va regula rela-Viunilenoastre comerciale internaPonale §i pe care Iara II a9teapta cu olegitima neräbdare.

Luciarile de apArare ale Varii sunt incredin-vate, ca totdeauna,patriotismului domniilor-voastre, pentru ca executarea lor sa urmezefarä Intrerupere.

Guvernul Meu vá va mai prezinta Inca in aceasta sesiuneateva proiecte de legi strans legate cu bugetul Statului.

Aceasta sesiune va fi astfel rodnica pentru Iara i domniile-voastre, conducand la bun sfArqit lucrarile ce .cra sunt supuse, ve-viproba ca sunte-vi animaIi de un spirit inIelept i patriotic, pentrucare naIiunea va va fi recunoscatoare.

Dumnezeu sá binecuvinteze lucrarile domniilor-voastre.Sesiunea extraordinará a Corpurilor Legiuitoare este deschisà.

CAROL.

Pregedintele Consiliului de Minigtri, General I. Em. Florescu ; Ministrul deInterne, Lase& Catargiu; Ministrul de Finante gl ad-interim la Justitie, G.Vernescu; Ministrul Afacerilor StrAine, C. Esarcu ; Ministrul de Resbel, Ge-neral I. Lahovary ; Ministrul Lucrgrilor Publice, C. Oleinescu ; Ministrul Agri-culturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Ilariu Isvoranu; Ministrul Cul-telor gi Instructiunii Publice, G. D. Teodorescu.

(M. 0., 1891, nr. 23, p. 497).

69.

M. S. Regele dire delegatia fune¡ionarilor C.F.R.

9/21 Mai 1891.

O de/egatie de functionari ai C.F.R. in frunte cu Al. Stirbei, PregedinteleConsiliului de ad-tie gi G. Duca, directorul general, prezintà Suveranului, la jubi-leul de 25 de ani de domnie, un album care reprezinta caile de comunicatie inRomAnia in 1866 gi in 1891. M. S. Regele multumegte pentru acest dar careamintegte trecutul í prezentul crtilor de comunicatie care aunt un puternicmijloc pentru desvoltarea bog4ii/or

www.dacoromanica.ro

80 REGELE CAROL I

Vä mulTumesc pentru cuvintele ce-Mi rostiIi i primesc Cu viesatisfacOune acest frumos dar, ca un semn de iubire 0 de devota-ment din partea domniilor-voastre. El imi va aminti trecutulprezentul i Insemnatele lucräri de drum de fier, pentru care amlucrat i luptat cu multà energie dela Inceputul Domniei Mele,vazänd In cäile de comunicaOune un mijloc puternic pentru pro-pä0rea i desvoltarea bog4iilor %àrii. Sunt fericit de rezultateledobandite i roAndru de a saluta In d-voastre un corp de ingineridistin0, care s'a format in acest pätrar de veac 0 care astäzi poateconduce lucrärile cele mai insemnate 0 cele mai grele. Privesc darviitorul cu incredere. Darul d-voastre Mà mi9c6 cu atät mai mult,Cu cfit, dela cel mai mare pânä' la ceI mai mic din administraIiuneadrumului de fier, contribuit spre a-Mi face aceastä bucurie.

Vä mulIumesc din tot sufletul.(M. 0., 1891, nr. 31, p. 699).

70.

M. S. Regele citre Corpul Diplomatic.

10/22 Mai 1891.

La felicitärile exprimate de Hoorickx, decanul Corpului Diplomatic, cuprilejul aniversärii a 25 de ani de domnie, M. S. Regele multumeste, considerândaceste felicitäri ca marturii de simpatie i interes ce Iarile poartà Romaniei

Suveranului ei.

VA mul/umesc din toatd mima pentru felicitärile i buneleurä.ri ce ai avut amabilitatea a-Mi aduce In numele reprezentan-Iilor Puterilor acreditaIi pe längä Mine. Graba cu care Corpuldiplomatic se asociazä la serbarea aniversärii a 25-a a DomnieiMele este adânc simIitä de Mine; ea este pentru Mine o nouä mär-turie a amiciIiei, a simpatiei 0 a viului interes ce Europa 9i chiarIärile de peste Ocean poartä României i Persoanei Mele. Vá rogsä fiIi pe lângä Suveranii i Capii de Stat, ce reprezentaii, inter-pretul simIimintelor Mele de recunwin0 0 a fierbinOlor ufäri cefac pentru fericirea lor 0 a Iärilor lor.

(M. 0., 1891, nr. 32, p. 719).

www.dacoromanica.ro

MAI 1891 CUVINTAIII 81

71.

M. 8, Regele &Aire Mitropolitul Prima.

10/22 Mai 1891.

Mitropolitul Primat tmpreunä cu membrii Sf. Sinod prezintä felicitilri M. S.Regelui, care, multumind, reliefeazä rostul religiei in conservarea natiei române.

Calduroasele urari ce Inalt Prea Sfintia Voastra Mi-aduceti. Innumel Sfântului Sinod 0 al Inaltului Cler, ca ì rugile binecu-vântate ce nelncetat InaItati pentru Noi, sunt scumpe inimiiNoastre.

Religia, care este sorgintea tuturor virtutilor, este toto datatemelia cea mai statornica a viitorului unei natiuni. Ea a fost pazanationalitatii noastre, pentrucä clerul, In timpii de amara Incercare,a §tiut, prin Invatämintele sale mantuitoare i prin frumoaselepilde de pietate 0 de iubire de tara, a fi demn de malta misiune lacare este chemat.

Istoria noasträ nationalä nu va uita niciodata numele acestorvrednici pastori, ale cäror urme glorioase le gasim la fiecare pas,0 care au insuflat turmelor lor iubirea de Dumnezeu °data cu de-votamentul cätre patrie.

In ace§ti 25 de ani ai Domniei Mele s'a Implinit via dorinta ceaveam de a vedea Biserica Româna restabilitä pe bazele ei cano-nice, consfintirea neatärnärii sale, alegerea mnallilor demnitari aisi de catre Sfântul Sinod i reprezentatiunea nationala 0 In sfär0trecunoa§terea i binecuvântarea autocefaliei Bisericii noastre decatre InaIt Prea Sfântul Patriarh Ecumenic, pästrand cea maistransä legatura dogmatica cu celelalte biserici ortodoxe autocefale.

Neatärnarea Bisericii noastre ne impune Indatoriri mari, Intrecare cea dintaiu, este Inältarea stärii intelectuale i materiale a cle-rului. NeIncetat silintele Mele vor tinde catre acest sfär0t 0 nuMä Indoesc cá Facultatea de Teologie ne va da preati Invataticuvio0 care, prin luminele lor, vor Intari iubitul Nostru popor inmoravuri bune i In credinta stramo§easca.

Nadajduesc asemenea ca fericitele masuri luate pentru reti-pärirea cärtilor biserice§ti cu toatä Ingrijirea i cu litere latine,

www.dacoromanica.ro

82 REGELE CAROL I

vor contribui puternic, prin räispandirea lor, a hräni simIimântulreligios in inima acelor a cäror mäntuire Vä este incredintatä.

Rog Pronia Cereascä sà reverse binefacerile Sale asupra popo-rului romän i asupra pästorilor Bisericii noastre naponale.

(M. O., 1891, nr. 32, p. 720).

72.

Rfispuns la felicitärile Corpurilor Legiuitoare.

10/22 Mai 1891.

Preqedintele Senatului, C. Boerescu, i Pre§edintele Camerii, Col. Rosno-vanu, prezintä urari Suveranului la jubileul de 25 de ani de domnie. M. S. Regelespune ca aniversarea a 25 de ani de domnie este un eveniment istoric 1i politic gise särbatoresc nu numai 25 de ani de domnie, dar i intocmirea unei tari uniteti de sine stätätoare Intioun trainic Regat. Armata i calea ferata au alcátuitstatornica temelie a desvoltarii noastre politice gi economice f¡i sprijinul bar-baiIor Insemnati unit Cu tncrederea natiunii explica succesul rezultatelor.

Nunta de argint este o serbare de familie, salutatä de rude 0prieteni cu dragoste i bueurie: aniversarea unei Domnii de 25 deami, insä, este un eveniment istoric 0 politic privit in toate Stateleca un simtimânt de multumire, mai ales &And s'au stabilit strAnselegäturi intre Domn i iubitul Sàu popor.

Vad dar astäzi cu o vie multumire impre,jurul Meu pe membriiCorpurilor Legiuitoare, reprezentaqi ai marii familii române,cu o deosebitä pläcere primesc cälduroasele lor uräri.

Neprquit este pentru mine ca Cerul Mi-a däruit fericireatäria de a conduce un parar de seco], färä sguduire, prin vremuriadese ori furtunoase, destinatele incredintate Mie prinlibera sa vointä.

In traiul omenesc, acest ir de ani, plin de lupte, griji i greleincercai, este indelungat ; in istorie, Irish' el se infai§eaza ca o

Din acest scurt timp, totu0, doresc ca un räsunet sà sträbatàviitorul i sá incälzeasca inimile urma0lor noWi, pomenind cumeram in trecut i cat drum 0 ate jertfe s'au fäcut ca sá ajungemacolo unde ne gäsim astäzi.

www.dacoromanica.ro

MAI 1891 CIIVANTA.RI 83

Prin alegerea Mea, România a consfinIit una din dorinIele eirostite in epoca rede§teptgrii sale nationale, punänd astfel cheiaboltei unei opere urmAtith cu neadormire i sprijinitä pe o adáncgconvingere, care singurä poate sà ducà la izbándä.

Era, dar, o &Ann' datorie pentru Mine de a rgspunde la che-marea unui popor, care 10 dovedise destoinicia in invingerea greu-tgWor 0 in infruntarea tuturor primejdiilor pentru pästrarea mo0eisträmomti i redobándirea neatárnärii sale. Glasul vitezei Na-tiuni Románe a rgsunat in sufletul Meu; indemnat de virtutilesale bgrbg.te0i, Mi-am pgrásit familia, am %sat leggturile MeIedin trecut 9i am alergat in mij/ocul acestei familii marl., care M'aprimit cu braple deschise, ca o chezA0e a viitorului sgu.

In indeplinirea sarcinii ce am luat, am adus o inimg caldävoinfá hotäritä de a-Mi inchina toate puterile fericirii Romániei,avAnd o singurg ambiliune, aceea ca numele Meu sg fie inscrisalAturea cu acele ale ffilor prea iubiçi ai patriei. Tänär i fä'./.6 ex-perientg, M'am pus la lucru, am imbrätilat cu ardoare aspirqiunile%Aril; In desele mele cAlgtorii prin toate judetele am studiat traiuL

obicelurile pop6ruluin-am cercetat nevoile i dorinIele, spre aDutea, astfel, implini Cu con9tiinp. datoria Mea &are el. Douglucruri dela inceputul Domniei Me/e, am urmärit mai cu seamgcu neintreruptà stäruinp, simtind cg ele vor fi cele mai puternicepárghii ale desvoltgrii noastre sociale. Aceste doug lucruri sunt:armata i drumul de fier; cea dintAiu ca o adevärafg. 9coalà nalio-nalg i ca mijlocul cel mai sigur pentru intemeierea tArii. ca Statde sine stätätor; cealaltg ca o uneltg dintre cele mai bune spre adeschide izvoarele bogglfilor noastre.

Cu o adáncg satisfactie poi; constata, astäzi, cà aceste douàputernice elemente de tärie au alcAtuit statornica temelie a des-vo/tArii noastre politice 0 economice.

CAnd privim trecutul de acurn 25 ani, ne putem fgli de pro-gresele 0 de avântul nea0eptat al tuturor ramurilorpublice, avant care, astäzi, nu mai poate fi oprit. Dar nimic n'a0fi putut face färä increderea NaPunii i färg sprijinul insemna-Vlor bgrbap, care M'au inconjurat cu credinfä 0 au lucrat fgrgpreget la ridicarea acestei opere maree, care a dat generaliuniide fatii o patrie liber, iar generqiunilor viitoare o zestre bogatgce, sunt sigur, cg vor 0i a o pästra 0 a o mgri.

www.dacoromanica.ro

84 REGELE CAROL L

Romania moderna este facuta de Romani. Este o fericire 0 omandrie pentru Mine, ca M'am aflat in fruntea ei tocmai in ceasulreinvierii Sale, and ideile sadite de cei batrani cu atata ravnapatriotica au dat roadele lor.

Serbam, dar, astazi, nu numai o Domnie de 25 de ani, ci maimult, intocmirea unei Iari unite, de sine statätoare, intr'un trainicRegat.

Va mulIumesc pentru simpmintele ce-Mi arataIi; ele incal-zesc mima Mea 0 vor fi pentru Mine un nou indemn spre adrepta cugetärile Mele care binele patriei, a M. rezema, ca 0 panaacum, pe ReprezentaTiunea naiionala 0 respectul legilor 0 a Masprijini pe ob§tescul interes 0 ajutorul lui Dumnezeu.

(M. G., 1891, m.. 32, p. 721-2).

73.

M. S. Rep& &dire malta Curie de Casatie.

10/22 Mai 1891.

Primpregedintele Inaltei Curti ae Casa-tie, C. Schina, prezinta felicitariSuveranului, care releva ea magistratura independenta gi nepartinitoare e ogarantie a libertätii.

Una din cele mai puternice garanIii ale libertaIii este o magi-stratura independenta 0 o justiIie nepartinitoare.

In decursul acestor 25 ani ai Domniei Mele, organizarea jude-cátoreasca a fäcut progrese inseranate i s'a stabilit pe o temeliestatornicä-t juriul a intrat in moravurile noastre, integritatea ma-gistraturii a devenit o preiioasa garanTie; iar literatura juridicaromanä s'a inzestrat cu publicaliuni vrednice de lauda, pe carele-am primit, totdeauna cu vie satisfaqiune.

Asigurarea unei desavar9ite independenIe a magistraturii erauna din doriniele Iarii. Patruns de aceastä trebuinO, am cautata o inconjura cu garanIii.

Un mare pas s'a facut deja pentru realizarea acestui principiu0 am toatä speranIa c5, intr'un timp nu prea departat, se va im-plini pentru toata magistratura.

Multe imbunatatiri s'au adus asemenea legilor civile 0 criminale,imbunataIiri cerute de desvoltarea noastrá sociala 0 noua noastrá

www.dacoromanica.ro

MAI 1891 cuvANTAnt 85

legislqiune comerciará poate fi privitä ca una din cele mai bune.Aceste progrese Insä nu trebue sä. ne ascundä lipsele ce se mai simtsi malta Curte de CasaIie, care este menitä a asigura unitatea ju-risprudenTei, Isi va da, de sigur, toate si1inele apre a le semnala.

Mare si inaltä este ohemarea magistraturii: dovezile ce le-a datpänä astäzi, de demnitate, nepärtinire i luminä, ne indreptälesca astepta, pentru viitor, mult dela dânsa.

Vä multumesc, d-le Prim-presedinte, pentru sentimentele ce leexprima-O. In numele intregei magistraturi a Iärii; %hita Mea va fipururea de a-i înàla prestigiul, inlesnindu-i astfel marea si binefii-cätoarea sa misiune In Statul Romän,

(M. 0., 1891, nr. 32, p. 723).

74.

M. S. Regele &are malta Curte de Conturi,

10122 Mai 1891.

Em. Gradiqteanu, Prita-pregedintele Curta de Conturi, felicitA pe M.S. Regele,care multume§te pentru felicitari i e convins cà aceasta institutie va aparainteresele ce-i sunt Incredintate.

malta Curte de Conturi are o misiune insemnath In Stat, princontrolul constiincios al administraIiunii sale financiare, cäci, obunä administra-liune nu poate fi Intemeiatä decAt pe o Intrebuin-Iare dreaptä çi legalâ a banilor publici.

Din aceastä veghiare neadormitä a d-voastre, atárnä, dar,buna gestiune a Intregii averi publici i buna regula In finanIelenoastre.

Când în aceste momente de reculegere ne aducem aminte desitualia de acum 25 ani, putem fi mändri de starea infloritoare afinanlelor noastre si de InAlIarea creditului Statului care, astäzi,este asezat pe o temelie larga si sänätoasä..

Sunt convins cà veÇi ti, totdeauna, a apära marile interesece và sunt IncredinTate i và mulIumesc, d-le presedinte, de feli-citärile ce Mi le aduce-li, urand un mers fericit Inaltei voastreinstitu/iuni.

(m. 0., 1891, nr. 32, p. 723).

www.dacoromanica.ro

86 REGELE CAROL I

75.

M. S. Regele catre Corpul Didactic.

10/22 Mai 1891.

Al. Or6scu, Rectorul Universitàii, Herescu, in numele qcoalelor secundare,Siintescu, in ntunele scoalelor primare i doi delegati ai studentilor, prezinteurdriSuveranului cu prilejul serbärii a 25 de ani de domnie. M. S. Regele, multumit,stärue asupra importantului rol ceI-1 are corpul didactic de a pregAti generatiileviitoare. Prin sinnimantul religios §.1 instructiune prop6sirea unui popor e asi-guratä, dar invAtämäntul practie trebue s6 primeze.

UrArile aduse Mie din partea a§ezAmintelor de culturä, le pri-mesc, totdeauna, cu deosebitä mulIumire 0 mai cu searnà astäzi,Cu prilejul aniversärii Domniei Mele de 25 de ani, bucuria Mi-este0 mai deplink când väd imprejurul Meu Corpul profesoral, pe re-prezentanIii inväIämäntului public 0 pe tinerimea universitarä.

Un loe ales am pästrat in amintirea i mima Mea tuturor ace-lora care sunt chemaIi a räspandi lumina 0 au falnica menire dea pregäti generaIiile viitoare.

Necontenit crezuta-am cà numai prin simIimântul religiosprinteo instruc-Pune bine inIeleasà propd0rea unui popor esteasiguratfi.

Scoala trebue sä fie temelia Statului; condus de aceastä con-vingere am infiinIat, in primal an al Domniei Mele, Scoala Normalädin Bucure§ti spre a forma .chiar din Värani, invälätorii satelor,deschizand, astfel celor silitori, calea largä spre a ie0 din intunericulne9tiinIei 0 a putea ajunge, prin särguinIä i studiu, la treptelecele mai inalte ale societaIii.

NeWeptat este sborul pe care invälämântul 1-a luat la noi inace§ti 25 ani i mândru sunt de roadele sale. Astäzi in ora§ele celemai mici, mulIumitä därnicii Iärii, se gäsesc nu numai §coli pri-mare, dar chiar gimnazii, unde tinerimea gäse§te isvoare nesecatede instrucIiune.

Marea 0 frumoasa sarcina a Corpului profesoral nu intampinämulte anevoinIe, caci cartea e draga Romänului i minunatä ede9tepaciunea sa, dupä cum insu-Mi, cu bucurie, am putut-o con-stata in toate §coalele din -WA.

www.dacoromanica.ro

MAI 1891 CLTVANTXMI 87

Insä tiinÇa teoretia singurä nu este un reazem indestulätor.Trebue sà indreptäm generaIiile viitoare 0 pe o cale practicA, maiales in urma desvoltärii luate de activitatea noasträ nalionalä.toate direqiile. Din fericire, intocmirea de felurite §coli practice,räspunzand la acest scop, ne vor da treptat un personal capabilde a conduce Cu dibäcie deosebitele ramuri ale serviciurilor publice.

Universitälile sunt cu drept cuvânt, frunta§ele a§ezämintelornoastre de culturä ; ele au dat o generaIie care a räspAndit luminachiar peste hotare i sper cà dânsele vor deveni focare i mai viicare au sä atragá tinerimea, färä sà fie nevoie ca sä se depärtezede ;ail spre isprävi studiile, cäci tocmai In anii de studiu seInrädäcineaza mai adânc i mai statornic simIimântul patriotismului.

In aceastä arzatoare a Mea dorinfá de a vedea Corpul profe-soral ridicandu-se la mnäiimea unde vitejia i inTelepciunea au pusRomânia, stä i dovada increderii Mele cá. el va lucra, färä preget,spre a se face vrednic de apostolatul su. Din sentimentele ce ve0 sädiin inima tinerimii, prin cre§terea ce-i veli da, atarnä tä'xia moraläa gener4ilor viitoare. ViaIa d-voastre urmeazä, deci, sä fie o pikläneintreruptä.; lute° asemenea propoväduire Mä gäsi, totdeaunaaläturi cu d-voastre, aci, care indeIetnicire mai fidelä poate fidecat aceea de a face din copilul de astä'zi, larbatul care mâne vafi chemat sä slujeascä i sä mnaiçe patria?

(M. O., 1891, nr. 32, p. 724-5).

76.

M. S. Regele &Aire Ministrul armatei.

11123 Mai 1891.

Corpul ofiteresc cu drapele i Ministrul de Rtízboiu, Iacob Lahovari, vin laPalat i intrà In sala de ceremonii. Lahovari inmâneaza M. S. Regelui un albumcu fotografille tuturor generalilor isefilor de corpuri urmate de semnAturile lorsi ale ofiterilor din corpuri. Cdpitanui Botez, invalid din rAzboiul independentii,aminteste vitejia Suveranului pe câmpiile Bulgariei. M. S. Regele Carol I e man-dru cA se AA in mijlocul armatei pe care a ridicat-o la nivelul unei armatemoderne, cu sacrificiile natiunii si prin care a pecetluit independenta Roma-niei. Straus uniti BA arate a pot da mai mult cleat le cere tara.

www.dacoromanica.ro

88 REGELE CAROL I

Cu mandrie Mà vad astazi inconjurat de iubita Mea armatd.Din momentul cand am pus piciorul pe pamantul romanesc, o

lungd cale de muncd neobositâ am strabdtut impreunä, prinacelasi end, intäriTi prin aceeasi credinVa: marirea i iubirea patriei,

Ales ca Damn al ârii, dela inceput am intampinat mari greu-tâçi chiar primejdii.

Atunci, pentru intaia ()ark ostirea a fost chematä sä apere ceera intemeiat pe wit-4a na-Ponala; daca la numär n'a fost mare,sufletul ski Irish' era cuprins de un mandru avant, care M'a in-demnat a depune o stdruinp de toate zilele, spre a putea ridicaputerea noastra militara la inal-pmea armatelor moderne.

Tara intreaga a contribuit la intärirea armatei i ochiul Meua fost totdeauna indreptat cu dragoste spre dansa, urmarind pasCu pas mersul au In toate transformärile si desvoltarile prin carea trecut in acest sfert de veac.

Am Vazut crescand intreaga genera-pune, pe care am gasit-oinch' in coala militarä si pe care Cu bucurie astazi o vad in frunteaunitäAilor tactice. Cu drept cuvant pot zice câ acesti ofileri suntcopiii Mei.

Munca Mea si silinçele voastre au fost rdsplätite cu prisos maicurand decat ne puteam astepta: neatarnarea Romaniei, procla-matä de %ark a fast intemeiatd de ostire i botezata cu sangele sau.

BiruinIele dobandite de voi strälucesc astazi nu numai in istorianationala, ci sunt inscrise in analele militare ale lumii, spre falaneamului romanesc.

Vitejia voastrd din -trecut ¡mi da o deplinä incredere in voipentru viitor.

Darul ce-Mi aduce0 astäzi, in amintirea unui traiu de un pätrarde veac petrecut impreuna, il primesc ca un semn de iubire si decredintd si-1 privesc ca o marturie ca armata recunoaste sentimen-tele fierbinV, de care sunt insuflePt pentru tosi acei care poartaspada spre apararea patriei. Acest dar ¡mi este cu atat mai scump,cu cat, odatd cu semndturile puse pe aceastä carte, ¡misufletele voastre.

La dragoste prin dragaste räspund i cand datoria ne va chema,totdeauna, strans uniçi, s'a arätäin %arid ca niciodata nu va puteasâ ne ceard atat cat Doi vom fi in stare sd facem pentru dansa.

(M. O., 1891, nr. 33, p. 754).

www.dacoromanica.ro

MAI 1891 CUVANTARI 89

77.

Cuvântare aim Primarii din taxi.

11/23 Mai 1891.

Primarul Capitalei, in numele tuturor primarilor din comunele urbane girurale, aduce omagii de respect gi devotament Suveranului care a consolidatunirea, a Meld neatarnarea gi Regatul gi-I ureaza ani multi Impreun5. cu M. S.Regina gi Principele Ferdinand, pentru bunul trai al poporului gi prosperareapatriei. M. S. Regele mulIumegte tuturor pentru omagii g'i face uriiri pentruviitorul Rominiei.

Din varful Carpa-tilor, de pe Varmurile Dunärii §i Märii Negre,din plaiuri bogate §i §esuri roditoare, a-ti alergat spre a vä strangeimprejurul Scaunului Regesc. Cu iubita Mea Capitalä in frunte, imiaduceIi uräri cälduroase din partea ora§elor §i satelor, Mä asigura-tide credin-ta orä§enilor §i -täranilor §.1 saluta-ti cu bucurie a 25-a ani-versare a Domniei Mele, care a adus României o desvoltaretemeinicä §i. pa§nicä.

Pentru bunele voastre uräri, vg. mul-tumesc.Am fäcut tot ce a fost in puterea Mea lientru scumpa, noastra

lark peste care Dumnezeu a revärsat cu därnicie binecuvantareaSa, däruind un pamant mänos acestui voinic popor Cu mima calda.

Muncitori harnici In timp de pace, Cu plugul vostru imbogäli-titara; in vremuri de primej die cand am pus spada in mainile voastre,ele n'au tremurat. Nu voiu uita niciodatä cä voi, cei dela sate,stropiti -tarinele Cu o spornica sudoare §i cá din piepturile voastream fäcut scutul puternic al mantuirii §.1 al neatarnärii noastre.Duce-ti acum la casele voastre mul-tumirea Mea pentru trecut §ibunele Mele uräri pentru viitor, spunqi mamelor sd ' adeasdrirrmima copiilor lor iubirea de -tarà §i härnicia la munc4 §i aduce-ti-väaminte ca pe plug §i palo se reazema o mare parte a vie-tii noastrena-tionale.

Mä simt a§a de strans legat de scumpa Mea -tara, incat am in-credin-tarea cii avem un singur gaud §i un singur suflet.

Sä traiasca Romania! Doresc sä o väd atat de mare §i de feri-citä, cat imi este de mare dragostea pentru poporul Meu!

(M. O., 1893, nr. 33, p. 755).

www.dacoromanica.ro

9a REGELE CAROL I

Toast pentru Primari.

11/23 Mai 1891.

La masa data primarilor in Cismigiu, M. S. Regele inchina un pahar in sana-tatea Ior vi-i indeamna A' spunk intorcandu-se acask ca. Regele iubegte Tara-nimea, care e temelia Statului.

Am dorit a veni Inca °data in mijlocul vostru, spre a trichinaun pahar in sanätatea voastra. Vol.* care all alergat din bate un-ghiurile Çànii pentru a fi martori la a 25-a aniversare a DomnieiMele, cu dragoste va multumesc. Intorcandu-va la caminele voa-stre, spune-ti tuturor cá Regele vostru iubeste taranimea, care estetemelia Statului, ca plugar i ca aparator al patriei.

(M. 0., 1891, nr. 33, p. 755).

Toastul M. S. Regelui la cina dela Palat.

4/23 Mai 1891.

S'a dat o cina de gala la Palat, la care au fost invitati Primatul, fogtii Con-silieri ai Tronului, Pregedintii dela Curtea de Casatie i Curtea de Conturi,generali, Primarul Capitalei gi ai oragelor: Iagi, Botogani, Focsani, Galati,Ploegti, Craiova. Catre sfargitul mesei M. S. Regele ridica un toast in onoareasfetnicilor sai gi in amintirea celor care au trecut inteo vieatä mai fericia.

O Domnie ferita i neturburata de 25 ani stabileste legäturi asade stranse, cà sguduirile trebue sà fie prea puternice ca sä poata&drama ce a fost intemeiat inteun patrar de veac printr'o muncastatornica si o incredere reciproca.

Tocmai in aceste zile de sarbatoare, na/iunea intreaga ne-a do-vedit ca este patrunsa de aceste siontiminte i ca viitorul Romanieieste a§ezat pe o temelie nesdruncinata.

Cerul a binecuvantat Domnia Mea; Insà, fära sppijinul luminat0 patriotic al frunta0lor Iarii, ea n'ar fi fost asa de roditoare.

Implinesc dar o datorie sfânta inimii Mele, inchinând acestpahar in onorul barbatilor de Stat care au fost in acest sfert de veac

www.dacoromanica.ro

sfetnicii Mei credincio0, amintindu-Mi totdeodatä cu dragosterecuno§tinVa de aceia dintre ei care au trecut lute° viaIä maifericitä.

Sa traiasca Romania(M. 0., 1891, nr. 33, p. 756).

Rispuns la Adresa Aduniirii Deputapor.

24 Mai/5 lunie 1891.Presedintele Adunarii, colonel Rosnovanu, citeste adresa de raspuns la mesaj,

iar M. S. Regele multumeste pentru-urlri i Indeamná Ed Se urmeze opera Inceputicu inIelepciune s't dor de tara pentru a asigura un viitor trainic i fericit Ro-mâniei.

Domnule Prefedinte,Dontnilor Deputati,

Primes° cu o deosebitä bucurie Adresa Camerei prin care re-innoe§te simIimintele sale de dragoste i recunwinra catre Mine.

Daca putem privi cu vie mulIumire acest patrar de secol demunca, de progres 0 de insemnatate rezultate dobandite, tocmaiaceasta trebue sä fie un nou Indemn pentru noi toIi de a urmaopera inceputa 0 a desvolta towtá energía i silineIe noastre sprea asigura Ronnaniei un viitor fericit, caci ceeace se zide§te Cu InIe-lepciune i cu dor de ;ara, trainic ramâne.

Nu Ma indoesc, domnilor deputaIi, cà d-voastre veIi da guver-nului Men tot sprijinul ca lucrarile Adunärii din aceasta sesiunesa fie roditoare.

Inca °data va mulIumesc din tot sufletul pentru urarile ce-MiaduceIi Mie, Reginei i Principelui Mo9tenitor.

(M. 0., 1891, nr. 41, p. 953).

Rilsyans la Adresa Senatului,

30 Mail11 Iunie 1891.

Presedintele Senatului, C. Boerescu, citeste adresa de raspuns la mesaj.M. S. Regele, multumind pentru sentimentele de dragoste si credintä, face apel laIntelegere Intre puterile Statului pentru conducerea mai departe a activitätiinationale renAseute.

MAI-IITNIE 1891 CUVANTA.RI 91

www.dacoromanica.ro

92 REGELE CAROL I


Sunt totdeauna fericit când primesc din partea Senatului expre-siunea sim-Pmintelor sale de dragoste §.1 de credintá.

Putem fi mandri de progresele insemnate ce lara a fäcut in cutsulacestui pätrar de secol al Domniei Mele, insä, spre a urma faràintrerupere opera inceputä, trebue sä fie o deplinä inIelegere intretoate puterile Statului, fiindea numai astfel vom pästra Românieimalta 0 frumoasa pozipune dobanditä prin o p °aja statornicä.§i in-leleapta.

Este, dar, o sfantä datorie, pentru noi top, de a munci cu toatärâvna §i a ne gandi neincetat la activitatea naponalä care s'ade§teptat in toate ramurile §i a inceput a lua un sbor a9a de mare.

Sigur fiind cá guvernul Meu va gäsi in Senat un sprijin luminat,vä mulpimesc cälduros de cuvintele mägulitoare ce-Mi exprimapin adresa d-voastre ca 0 de bunele urari ce aduce-P Mie, Reginei§i Principelui Mo§tenitor.

(m. 0., 1891, nr. 46, p. 1105),.

82.

M. S. Regele cifre Primarul Capitalei.

6/1818 Junio 1891.

MM. LL. Regele gi Regina, insotiIi de Principele Ferdinand, merg in TArgulMogilor spre a-I inaugura gi a. räspläti pe cei care se deosebesc in lucrareamicilor industrii naTionale. Vorbegte Primarul gi apoi M. S. Regele apune cii laacest tfirg se poate constata desvoltarea meseriilor noastre gi a industriei cas-nice, care trebuesc ocrotite gi indemnate prin toate mijloacele. Imparte premii.

Cuvântarea ce Ne adresaP gäse§te un viu fäsunet in inimileNoastre, fiindca vorbiP de munca naPonalà.

Venim totdeauna cu mare präcere la targul Mo§ilor, unde putemconstata desvoltarea meseriilor noastre O a industriei casnice, lacare Pnem aa de mult, ca la un izvor de traiu pentru popora-Puneasäteasa in tirapul iernei.

Astäzi industria na-Ponala a inceput sà se intindä pe o scarämare §i' a luat un avânt insemnat, ce trebue sà fie ocrotit §i indem-nat prin toate mijloacele, fiindca numai astfel vom ajunge a asigura

www.dacoromanica.ro

IULIE 1891 cuvANTAnz 93

In mod statornic Intreprinderile industriale, spre folosul propasiriiRomaniei.

Cu vie mul/umire vom impiri premiile atelor care le-auastigat prin muncà i prin stäruinp.

(M. O., 1891, nr. 52, p. 1259).

83.

Mesa la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.

Sinaia, 1/13 Iulie 1891.

M. S. Regele, InchizAnd sesiunea extraordinara, arnintegte opera legislativAfaptuitä: votarea bugetului pe baze normale, a tarifului general al värailor pentruprotectia industriei nationale, a creditelor pentru armatä gi pentru jonctiunide cgi ferate i material rulant.


Impreunä cu /ara intreagä recunosc sacrificfile ce a/i facut,lucrând cu atfita stáruin/a In aceasta sesiune extraordinara, inteuntimp In care a trebuit sä nesocoti/i propriile d-voastre interese.Dar este mare cj satisfaqiunea ce d`á constiin/a datoriel implinitecatre /ara.

Votarea bugetului, pe baze normale, asigura mersul regulatal serviciilor publice i Intemeiaza si mai mult creditul Statului.

Taxiful general al vamilor, acordand industriei noastre näscandeproteqiunea cuvenita, e de natura a Intari i relapunile noastre-comerciale cu pie/ele stráine.

Armata ci apa'rarea rárii au primit o nouä si insemnata tarieprin creditele ce a/i votat si prin legue menite a asigura, pe o temeliestatornicä, organiza/ia lor.

D-voastre ali apreciat marea importan/A a cailor ferate si a/ivotat mai multe jonc/iuni, precum çi creditele necesare la Inmul-Iirea materialu/ui rniscator a cärui lipsä era viu

www.dacoromanica.ro

'94 REGELE CAROL I


Sunt convins c asemenea lucräri vä vor atrage recunostintaDin parte-Mi MA simt fericit a vä aduce multumirile Mele.

In virtutea art. 95 din Constitutiune,Eu declar inchisä sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiui-

toare.CAROL.

Presedintele Qonsiliului de Ministri, General I. Em. Florescu ; Ministrul deInterne, Lascdr Catargi ; Ministrul de Final* si ad-interim la JustiIie, GeorgeD. Vernescu ; Ministrul Afacerilor Straine, C. Esarcu; Ministrul de Räzboiu,General Iacob Lahovari ; Ministrul Lucrärilor Publice, C. Oldnescu ; MinistrulAgriculturii, ComerTului i Domeniilor, Ilariu Isvoranu ; Ministrul Cultelor siInstructiunii Publice, G. Dem. Teodorescu.

(M. 0., 1891, nr. 71, p. 1793).

84.

M. S. Regele dire Impiratul Germaniei.

Potsdam, 15127 Octomprie 1891.

Impäratul Germaniei Inchinase in sangtatea M. S. Regelui, aratându-Iprin cuvinte oglduroase bucuria ce-I face aceasta ; ca. M. S. primestepe Rege ca pe o rudg scurapg, cg multe amintiri cuprind pentru Suveranulnostru aceste locuri uncle petrecut o parte din tineretea Sa, ca mulli dinacei ce L-au iubit nu mai sunt astgzi, dar GA Inapgratul e incredinTat cg amin-tirea lor a rgmas scumpa inimii Regelui, si-L asigurg cg aceeasi iubire i acelasiviu interes ce a gäsit in trecut 11 gases-Le in prezent va afla i in viitor.Impgratul face urgri calduroase pentru Romania, inältata i condua de Rege.cu atata inIelepciune, dragoste i pricepere i sfarseste Inchinand pentru sang-tatea Regelui si a Reginei, iar M. S. Regele Carol I, mulIumind, inching pentrufamilia Imperiala.

Rog pe Majestatea Voastrà sä-Mi dea voie a aspunde indatäTa cuvintele asa de mägulitoare, arätändu-I cälduroasa Mea recu-nostintä pentru simtimintele ce hräneste fatä cu Mine. Aceste,cuvinte, ca i primirea plinä de dragoste fäcutä Mie, vor gäsi unräsunet adânc si puternic n tara Mea, care pune cel mai mare pretpe raporturile de prietenie cu Imperiul German, condus de Maje-statea Voasträ cu o niânä energia pe calea pacii, catre o desvoltareroditoare i cätre un viitor trainic.

www.dacoromanica.ro

NOEUVRIE 1891 CUVANTARI 95

F4c4nd urärile cele mai fierbinP pentru fericirea MajestäPiVoastre §i a Casei Sale Regale, de care sunt legat prin stränse lega-turi de rudenie 9i prin numeroase §.1 scumpe amintiri, ridic acestpahar in sänatatea MajestäPi Voastre, rugAnd Cerul a Le lua subbinecuväntata sa ocrotire.

,(M. O. 1891, nr. 160, p. 4228).

Toast pentru Impäratul Germaniei.

Berlin, 16128 Oetomvrie 1891.

M. S. Regele e condus de Imparat gi de Imparateasa la cazarma Regimen-tului 1 de artilerie, unde se afla i Regimentul 2 de dragoni din garda, corpuriIn care Majestatea Sa Regele Carol slujise in timpul cat a fost in armata pru-siana. Aci se da un banchet, la care, dupa ce Imparatul bea in sanatatea Maje-ata:pi Sale, Majestatea Sa ridicä un toast din partea Sa gi a armatei romanopentru Imparat, capul suprem al armatei germane.

Sunt adânc mi9cat de grapoasa aten-Pune a Majestälii Voastre,care a intrunit aci ceste douä regimente unde am inceput carieraMea militar., dându-Mi astfel pläcutul prilej ca, dupä 25 ani, säMä' aflu din nou in mijlocul unui cerc de vechi camarazi.

Cu deosebire Má mulIumit de a purta uniforma acestuiregiment, In care am intrat ca tän4r ofiçer. Neuitat va rämâneaacel frumos timp i cu recunwinfd il privesc, fiinda el formeazátemelia cunwinIelor Mele militare, pe care le-am putut pune cufolos in serviciul tinerei Mele armate. Armata Mea §tie aceastase mândre§te; deaceea dar ea imp4rtä§e9te din toata mima simP-rnintele Mele calduroase pentru Majestatea Voastra i pentru viteazaSa wire i bucuros se uneqte cu Mine in strigAtul: S4 träiasc4Majestatea Sa Impkratul, Capul suprem al armatei germane

(M. O., 1891, nr. 161, p. 4251).


Bucurefti, 15/27 Nov. 1891.

Suveranul prezinta situatia favorabila a finafftelor Statului gi amintegteo serie Intreaga de proiecte de reorganizare privind impozitele asuRra liceo-

www.dacoromanica.ro

96 REGELE CAROL I

Ielor i patentelor, Casele de credit agricol, malta Curte de Conturi, Muntelede Pietate, ImbunatAtirea situaçici clerului nairean, jandarmeria ruralä, ser-viciul pogtal rural, spitalele rurale g. a.

Domnilor Senaton,Domnilor Deputati,

Simt o vie, o deosebita mul/umire, ori de câteori M'a gasesc,ca astäzi, inconjurat de reprezentanlii eaci aceasta

totdeauna pläcuta ocaziune de a constata prin Mine insumicat de adanci si de intime, cat de stranse, au devenit legaturiledintre Tarà i Dinastie. Am avut anul acesta fericirea sä särbätorimimpreuna cu iubire jubileul a unui patrar de secol de domnie, inmijlocul unei prosperit4i morale si materiale netägaduite 0 care,spre a urma de a se afirma, nu cere deck patrioticul d-voastreconcurs.

Rela-punile noastre cu toate Puterile sträine sunt din cele maisatisfacatoare i amicale si acest rezultat este in mare parte datoritinIelepciunii i prudenIei noastre.

Constatam cu fericire linistea actual ä avem cu atat mai multcuvânt sä ne felicitam de aceasta, ca, (lac& pacea este o binefacerepentru once naOune, fie ea mare, fie ea mica, acea pace este onecesitate i mai imperioasä pentru un Stat care, ca al nostru, segaseste in munca de transformare si desvoltare.

Primirea cordialä i märeaTä ce Ni s'a fäcut in Italia si Germania,Cu ocaziunea ultimei Noastre calatorii, este o nouä dovadä cat demult Statul roman s'a ridicat i poziOunea sa s'a intärit in falaEuropei.

FinanIele Statului se menIin in con4unile cele mai satisfä-cä'toare.

Echilibrarea bugetelor a avut drept rezultat un excedent sta-tornic in acesti din urmä trei ani i incasarile efectuate in primulsemestru al anului curent ne indreptaIesc a prevedea un rezultatsi mai favorabil pentru exerciVul lucräto. r.

Bugetul anului viitor, care se va supune cercetärii d-voastre,desi marginit in resursele normale ale impozitelor existente si cutoate ca s'a suprimat taxa de 5% asupra salariilor funclionarilor

asupra pensiunilor, ne va permite sä dispunem oarecare adausespre indestularea nouilor nevoi ale serviciilor publice.

www.dacoromanica.ro

Aplicarea noului tarif vamal a produs deja o cre0ere.in veniturileanului curent de peste 4 milioane lei.

Taxele asupra spirtoaselor au produs'de asemenea peste 1.000.000lei mai mult In primele ease luni ale anului curent asupra prevede-

rilor bugetului; taxele de timbru 0 inregistrare sunt 0 ele in cre9tereCu mai mult de 600.000 lei.

Veniturile monopolului Statului, care au ajuns in anii treculisä atingä. evaluarile bugetare, le-au dep4it in cursul exerciOuluiinchis 0 desvoltarea ce s'a dat exploatarii lor va face ca ele sa leIntreaca 9i in anul curent. Deja in primele ease luni s'a constatat, un spor asupra prevederilor Inigetare de un milion 0 jumatate.Chiar Oland seama de faptul ca lunile de iarna sunt mai pulin pro-ducatoare, totu0 se poate spera ca va ramânea dobandit tezau-rului cel pulin un prisos de un milion.

Ministrul de finanIe va va supune proiectele de legi ce s'auelaborat pentru revizuirea impozitelor actuale asupra licenIelor0 asupra patentelor in vederea unei mai drepte repartiOuni.

Ca legi organice, se vor supune d-voastre proiectele ce s'aualatuit pentru organizarea Caselor de credit agricol, a InalteiCurii de Conturi 0 a creaVunii unui Munte de pietate.

Creditul Statului nostru este statornic intemeiat. El inspiracea mai mare Incredere 0 daca in ultimele luni s'a produs o scadereIn cursul rentelor noastre, cauzele nu trebuesc cäutate in situaTiuneanoasträ financiara.

fn ceea ce prive0e cultele 0 instrucpunea publica, guvernulMeu va cäuta, Iinand seama de ini%iativa luata de ambele CorpuriLegiuitoare, a face cat mai curand din imbunätälirea cleruluimirean un fapt indeplinit.

Intre reformele care se impun, reforma instrucIiunii publiceera acea care grabea mai mult.

Vi se vor prezenta deocamdata urmatoarele proiecte:

Legea asupra organizarii administraiiunii centrale 0 a con-trolului instrucIiunii ;

Legea asupra organizarii inva/amantului primar 0 a 9coa1elornormale destinate de a forma invälatorii primari ;

Legea destinata a asigura construcIiunea localurilor de §coaleprimare.

NOEMVRIE 1891 CUVANTIRI 97

www.dacoromanica.ro

98 REGELE CAROL I

Când bazele invarámântului vor fi astfel a§ezate, vom procedaapoi la reforma, tot a9a de necesara, a inväIamântului secundar

superior, precum §i a celui privat.Necesitatea introducerii unor reforme in administra-liune a

atras de mult atemiunea tuturor. Guvernul Meu va aduce, incadela inceputul sesiunii, proiectele de legi menite a imbunataIiadministrasiunea centrará cat §i pe cea exterioara, punandu-le lanivelul trebuimelor simOte.

Astfel, vi se vor infaIi§a proiectele de legi de revizuire a legilorjudeIene §i. comunale, a reorganizärii poliIiilor urbane, a corpurilorde sergemi, a infiin-prii unui corp special de jandarmerie rurala,pentru a asig-ura un serviciu administrativ mai regulat.

Guvernul Meu va cauta sa stabileasca definitiv i printr'o legeun serviciu de polla rurala. El va va prezenta asemenea mai multemodificari la legea sanitara existenta.

Se vor prevedea credite necesare pentru crearea altor spitalerurale §i a doua ospicii centrale.

Guvernul Meu va ingriji ca legea Vanzärii bunurilor Statului s'a seaplice in cel mai scurt timp posibil. Totu§i constatäm ca, din mo§iileStatului, s'au vandut deja in loturi 183, la 19.713 cumparatori.

Pe de alta parte s'a ridicat planul a altor 188 mo§ii care vor fivandute chiar in cursul iernei acesteia, astfel, incat 23.341 delocuitori vor deveni in curând proprietari.

coalele noastre de agricultura, de me§te§ugari í de comerI,frecuentate de gn numar meren cresca.nd de elevi, au ajuns a fineindestulat oare.

intinderea, compietarea i Irabunat4irea invMamantului pro-fesional este prin urmare viu simçità i guvernul Meu va va prezentaproiecte de legi in acest sens.

imbunat4irea .§i. desvoltarea cre§terii vitelor vor face obiectulunei legi speciale, pe care guvernul Meu se va grabi a v5o supune.

Necesitatea de a garanta la ;ara o huna justiIie a p-reocupatpreocupa cu drept cuvânt toate spiritele. In acest ordin de idei,

doua nevoi se faceau mai sim-lite: acea de a apropia cât mai multpe magistrat de justi-liabil §i. acea de a ridica cát mai sus nivelulpersonalului justiIiei de pace. Proiectul, c Ministrul Meu de Ju-stiIie va va prezenta inca dela inceputul acestei sesiuni, are de scopde a raspunde la aceasta indoita nevoie.

www.dacoromanica.ro


Mai multe alte reforme se impun in aceastä ramurä 0 mai inspecial revizuirea a unei párti a Codurilor noastre, spre a pune capät,intre altele, unor controverse nesfAr9ite, care fac adesea ap de In-doioasä soarta unui proces.

Lucrärile publice au -primit o desvoltare insemnatä, in urmacreditelor ce d-voastre ati votat guvernului Meu cu o patrioticädärnicie. Seasezeci i cinci kilometri de drum de fier din nou con-struit se vor pune in exploatare chiar In anul acesta i alte treisute sunt In constructiune.

S'au fäcut asemenea mari imbunätätiri pe liniile deja existente,inzestrandu-le cu materialul m4cator necesar 0 a cärui lipsä eraatat de viu sim/itä In trecut.

Tntre lucrärile insemnate ce mai ränifin de realizat, voiu men-tiona desvoltarea Ora de Bucure9ti, infiintarea atelierelor in gara

executarea liniilor de jonctiune cu Imperiul Austro-Ungar,pe care Adunärile le-au votat In sesiunea extraordinarä. din anulacesta, precum i linia CraiovaBucure§ti prin Caracal, menitàa scurta drumul intre diferitele centruri ale Europei 0 Orientatátea lucrari care vor contribui mult la imbunatà/irea retelelornoastre de drum de fier, aceastä puternicä uneltä a desvoltäriinoastre economice.

Legi menite a regula regimul apelor 0 a permite desävAr0reaintr'un timp. smut a §oselelor judetene i comunale vi se vor infäti9atot in sesiunea aceasta.

Punerea In exploatare a intrepozitelor i dockurilor din GalatiBráila, care s'a fäcut chiar in luna aceasta, va da un avânt

mai mare transactiunilor noastre comerciale 0 face din construe-punea repede a §oselelor o necesitate i mai imperioasä.

Desvoltarea, ce luerärile publice au luat In timpii din urmä,cere o nouà organizare a Ministerului Lucrärilor Publice 0 a Corpuluitehnic pe baze mai largi. Toate aceste reforme fac obiectul unorlegi speciale, intre care una va fi exclusiv consacran modificäriilegii actuale de exploatare a drumurilor de fier, care vi se vor supunepeste pupil.

Studiile pentru portul Constanta se urnneaa Cu activitatesperam cá Incá In primävarà se vor putea incepe lucrärile.

Legile militare de mare Insemnätate, ce ati votat in sesiuneade primavara, au fost aplicate i reformele ce au introdus In orga-

www.dacoromanica.ro

100 REGELE CAROL I

nizatia armatei se pot considera ca realizate ; am putut chiar inanul acesta, execute concentrarile de toamna cu regimentele celenoi 0 apelul rezervelor s'a facut cu inlesnirea prevazuta.

Insemnata chestiune a alegerii armei cu repetiIiune 0 de calibruink este rezolvata. Vom putea dar acum intrebuinIa creditul votatde Corpurile Legiuitoare §.1 sunt incredinIat ca in avantul d-voastrepatriotic nu veIi refuza tot ce va fi necesar, spre a inzestra intreaganoasträ armata cu aceastä armä perfecIionata.

Guvernul va prezenta d-voastre mai multe legi militare pentruimbunatälirea cadrului nostru de subofiIeri, pentru a intäri insti-tOunea ofiTerilor de rezervä 9i. a asigura armatei un bun corp deStat-major.

Armata romana a gasit totdeauna inaintea reprezentqiuniina%ionale dragostea §i sprijinul de care are nevoie spre a propa§i§i. sunt singur ea acest sprijin nu-i va lipsi nici acum.


Dupä cum vedeIi, un mare camp de activitate se deschideInaintea d-voastre §i o mulIime de reforme nu aqteapta, spre a trecein domeniul faptelor, cleat luminatul d-voastre concurs.

Cand atatea reforme bat la u§a, cand asigurarea eta-tor interesevitale pentru Tarà solicita toatä atenTiunea reprezentamilor na/iunii,este, cred, locul mai mult cleat totdeauna la unirea stransa a tuturorintr'un singur end- imbunataIirea prezentului §i. pregätirea unuiviitor, care sa raspunda la aspiraIiunile legitime ale s cumpei noastrepatrii.

Dumnezeu sa binecuvanteze lucrarile d-voastre.Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.

Presedintele Consiliului Ministrilor, General I. Em. Florescu ; Ministrul deInterne, Lasciir Catargiu; Ministrul Finantelor, G. Vernescu; Ministrul Afa-cerilor StrAine, C. Esarcu; Ministrul de RAzb oiu, General I. Lahopari ; Mini-strul LucrArilor Publice, C. Oldnescu; Ministrul Cultelor sr. Instructiunii Pu-blice, P. Poni ; Ministrul Justitiei, Nicolae Blaremberg; Ministrul Agricultura,Industriei, Comertului si Domeniilor, Al, Vericeanu.

(NI. O., 1891, nr. 180, p. 4745-7).

www.dacoromanica.ro

FEBR.-MART. 1892 CuvANTXRI 101

limit Ordin de zi citre armati.

23 DecemPrie 1891/3 Ianuarie 1892.

Suveranul face urari armatei pentru sfintele sArbatori 0 Anul Nou.

Ofiferi, subofiteri qi soldati,

In anul care se sfärpste, eat 0 in cei trecuti, ati dat totdeaunadovezi de un nesträmutat devotament 0 supunere catre -tarli §i

Tron. Aceleasi sentimente sunt sigur cä ve-ti pästra §i in viitor.Disciplina este temelia armatei, iar märirea si inältarea patriei

armata o chezasueqte.Am fost totdeauna mândru de aceastä falnica menire a oastei,

de aceea -a111 ingrijit-o si am iubit-o din adâncul sufletului Meu.Ofiteri, subofiteri 0 soldati, vá urez sä petreceti sfintele särbätori

0 anul nou cu bine 0 cu fericire!Dat in Bucure0i, la 22 Decemvrie 1891.

CAROL.(M. 0., 1891, nr. 212, p. 5681).


24 Februarie/8 Martie 1892.

Sunt convocate Corpurile Legiuitoare nou alese 0 programul de activitateprive§te acelea0 proiecte anuntate in rnesajul din 15 Noemvrie 1891.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputa0,

Este totdeauna pentru Mine ,o imprejurare fericitä a Mä gäsiIn mijlocul reprezentatiunii nationale.

Astäzi se implineste mai bine de un pätrar de secol de când,chemat prin decretele Providentei 0 prin vointa poporului romän,Mä aflu in capul, acestei -täri, careia i-am consacrat toate cugetärile0 toate actele vie-tii Mele.

www.dacoromanica.ro

REGELE CAROL I

in acest,lung 9ir de ani, organele constitu/ionale ale na/i.uniiMi-au dat concursul lor pre-pos, pentru a lucra cu Mine la 1315.1/arca

propä0rea necurmata a iubitei noastre Românii.1(e0/i din noui alegeri gen.erale sunteft mai cu deosebire In mä-

surä, domnilor Senatori i domnilor Deputa/i, a cunoa9te nevoileeele mai recente ale rárii care v'a ales.

Corpul electoral, prin alegerea d-voastre, a manifestat in modulcel rnai neindoios ideile care 11 conduc. Tara cere inainfe de toateordine i stabilita te.

Guverhul Meu, putandu-se rezema pe o majoritate insemnatädonstantrt, va fi imbärbätat a desävAr0 0 a Imbunätä/i opera

legislativä, ale -cärei temelii s'au pus in aceqti patru ani de zilecäreia /ara ii dä astäzi incuviin/area sa.Este dar de sperat cà guvernul se va bucura de aci inainte de

cea stabilitatg i lini9te politicä, Para' de care reformele nu se potstudia pu maturitate, nici aplica cu folos.

Pomnilor SenatorilDomnilor Depumi,

Numeroase, 0 importante legiuiri alteaptà solu/iunea lor delain-/elepciunea d-voastre patriotica 0 dela o muncä luniinatäneobositá.

Programul, pe care- guvernul Meu l-a a§ternut in apelul säucätre /ara', nu poate fi decat opera unei intregi legislaturi.

In pesiunea actuara insä, cu tot timpul inaintat, trebue celpu/in Inceputà aceastà lucrare binefaatoare.

Inainte de toate este de neapärat trebuinrä a infra de indataIn practica consfituVonalä pentru gestiunea finan/elor publice.

Bugetul general al Statului pentru anul financiar 1892L4893este pregätif 0 se va supune imediat cercetärii i aprobarii d-voastre.El se aflä echilibrai 0 este de dorit sä fie votat la tinap i sä se punhin luc3are dela 1 Aprilie, spre a se inlätura aplicarea a douà bugetedeosebite In acela0 exerciOu.

Votarea legilor financiare va fi, sper, cea mai de cApetenie grijä.a domniilor-voastre.

De asemenea se vor aduce pe rând in desbaterile d-voastre proiectepentru reforma In deolnte xeclamatä a unora din impozitele in fiinrá

www.dacoromanica.ro

proiectul pentru modifichile de introdus in actuala lege a Curliide Conturii Mai ales legea pentru organizarea creditelor agricole,Inaintatá Adunärii DeputaIilor incä din sesiunea anului 18891890, reclamä deosebita d-voastre atenOune. Prin votarea ei, se vaputea aduce la indeplinire una din dispoziOunile esenTiale ale legiipentru vánzarea bunurilor Si atului la cultivatorii Värani.

Tot in acest scop veii avea a vä ocupa In urmä de tablourilede prevuri pentru vânzarea domeniilor Statului. Modificarea legiidocurilor, a cáror administrarliune trebue organiza-a pe baze maipotrivite decht acele prevázute la Infiimarea lor, vä va fi de ase-menea supusä de cätre Ministrul Domeniilor.

Ministrul Lucrärilor Publice vä va cere credite necesare pentruGara centrará. Imensa desvoltare ce a luat circulqiunea pe callenoastre ferate, deschiderea atator linii noui, fac neapäratá ridicareaunei gári In propoqiuni mai incápätoare deck le are gara actuará.,care nu mai corespunde nici necesitä-Por comerlului, nici chiarsiguranIei cálátorilor.

Necesitatea unor reforme in administra-liune a desteptat ingri-jirea tuturor guvernelor i mai multe proiecte de lege au fost stu-diate i supuse Corpurilor Legiuitoare de Ministerele precedente.

Guvernul Meu, folosindu-se de aceste studii i supnindu-le la onouà cercetare, se crede In masura de a vä prezinta In aceastá chestiuneo legisla-pune definitivá, care va satisface n4te trebuinIe sinrlite'de %ara intreagá i a cáror indeplinire este de mult asteptatä.

Proiecte pentru reorganizarea Ministerului de Interne, pentrurevizuirea legilor judeIene i comunale, pentru infiinlarea unui corpde jandarmerie ruralá, pentru posta rurará, pentru modificarea legiisanitare, pentru infiinIarea de noi spitale rumie, compun acestplan de reforme, din care numai o parte va putea sa fie supusá insesiunea actuará.

Armata, pentru care na-liunea s'a arätat totdeauna darnickmulturnitä ultimelor credite acordate de Corpurile Legiuitoarelegilor noui de organizare, este din ce in ce mai In stare de a lude-plini misiunea sa i a räspunde increderii ce na-liunea are in vitejiaostasilor ì In buna direc-liune a comandamentului superior. Totusise mai simte treb uinÇã de a arma infanteria cu pusca cea mai nouá

cea mai perfecTionatä, de a reorganiza cavaleria si de a da tru-pelo un cazarmament sal:tatos §.1

FEBR.-MART. 1892 CUVANTARI 103

www.dacoromanica.ro

104 REGELE CAROL I

Tara mi se va da indärät Inaintea acestor noi sacrificii, pentrua desavar§i organizarea forIelor sale de aparare.

Ministrul Justirliei va supune deliberarilor domniilor-voastrereforma judecatoriilor de ocoale ; aceasta lege va completa refor-mele introduse In administra-viunea justiiei prin legea asupraorganizarii judecatore§ti, ale carei efecte bineracatoare sunt sim-Iite din zi in zi mai mult.

Din seria proiectelor de legi destinate a savar§i reforma inva-Iamântului, ata de mult cerutä de Iara, guvernul Meu va atrageaten-liunea domniilor-voastre mai cu seamá asupra legii. Inväjä-mântului primar, legii asupra organizärii interioare a Ministerului,legii asupra completárii i Imbundt4irii Facultä-Vii de Drept dinBucure9ti.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputaii,

Suntem In drept de a spera cá imprejurarile din afara nu vorturbura opera la care sunte-ti chemaIi. Constatan' cu fericire ea toatePuterile Europei au proclamat voina lor de a menTine pacea,de care lumea se bucura in acest moment.

Politica Romaniei fiind asemenea o politica de pace §i de ordine,ne putem fali ca noastre cu celelalte Iäri sunt- din celemai amicale.

In fata dar a acestui camp de activitate binefäcätoare, care sedeschide batriotismului domniilor-voastre, nu Ma indoeso ca.räspunde la increderea na-punii i ve-0 indeplini dreptele a§teptariale /arii pe care o reprezentaIi.

Dumnezeu sä binecuvinteze lucrärile domniilor-voastre.

CAROL.

Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne L. Catargiu ;Ministrul Agriculturii, Industriei, Comegului i Domeniilor, P. P. Carp ; Mini-strul Afacerilor StrAine, Al. Lahoyari ; Ministrul de Finai4e, M. Germani ;Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman ; Ministrul de Blzboiu, General I. La-hoyari ; Ministrul Lucarilor Publico, C. Oliinescu ; Ministrul Cultelor si In-structiunii Publice, Tache Ionescu.

(M. O., 1892, nr. 260, p. 6961-2).

www.dacoromanica.ro

MARTIE 1892 CIJVANTIRI 105

Cuvantare la Academia Romani.

6/18 Martie 1892.

M. S. Regele vi Principele Ferdinand iau parte la inaugurarea nou/ui local alAcademiei Romane. Suveranul, inainte de a ocupa fotoliul prevedintial, salutape membrii Academiei In noul local vi dorevte ca aceasta institutie de culturasa fie eea dintaiu din acest Rasarit.

Salnt cu vie Placere pentru Intaia oara in noul sàu loca, Acade-mia Romána, a carei desvoltare este a§a de strans legatä cu Domniamea. In acest din urma an, Academia a fost dureros incercata prinpierderea unora din rnembrii sal cei rnai insemnati de care Iaraera mandra. Fapteie lor apanin astazi istoriei.naçionale, numele lorsunt intiparite in inimile noastre; munca i energia lor insa vorrämanea ca o pilda frumoasa §i un indemn puternic pentru Aca-demie, care trebue s ja acum un sbor Inca mai mare, spre a puteadeveni, in al doilea patrar de seco al intemeierii sale, cel dintaiuinstitut de cultura al Rasäritului.

A.ceasta este tlorinIa Mea cea mai arzatoare, pe care sunt sigur65. Academia o va implini prin sarguinIa sa, putandu-se rezematotdeauna pe sprijinul Meu cel mai statornic.

(M. 0., 1892, nr. 272, p. 7290-91).


8120 Martie 1892.

Primind Adresa Adunarii Deputatilor, aceasta este pentru Suveran o Im-barbatare pentru avezarea Statu/ui roman pe temelii nepieritoare. Cere Inte-legere lntre Camera vi guvern.

Domnule Prefedinte,Domnilor Deputali,

Primesc cu o adevärata .bucurie Adresa Adunarii DeputeTilor.Asigurárile d iubire 9i de devotament ce-Mi aducqi astazi

sunt pentru Mine un nou sprijin i o imbarbatare de -a 0'0 inainte

1 Ion Bratianu i MihaiI Kogälniceanu.

www.dacoromanica.ro

106 REGELE CAROL I

In opera ce am intreprins: a§ezarea Statului roman pe temelii ne-pieritoare.

Ca reprezentanti ai indeplini adevärata d-voastremenire, consacrandu-va toata munca inaltelor interese ce va suntincredintate. Aducand guvernului Meu un concurs puternic, ve-timergine intre cele doa. ramuri ale puterii publice acea ir4elegerebinefacätoare, care singura da rezultate rodnice.

Va multumesc inca °data pentru sentimentele leale i credin-cioase ce-Mi arataIi atat Mie cat i Reginei. Daca sanatatea Regi-nei nu-I permite Inca de a fi in mijlocul nostru, Insá spiritul i mimaSa neincetat sunt unite cu ale Mele instr'o singurä cugetare 0 o sin-gura fericirea i märirea iubitei noastre Patrii.

(M. 0., 1892, nr. 273, p. 7313).

91.


13/25 Marde 1892.

La primirea adresei de raspuns la mesaj Senatului, M. S. Regale multume§tepentru sentimentele exprimate i conteaza ca in spiritul intelept çi cumpänital maturului corp guvernul va gäsi un sprijin puternic i luminat.


Am ascultat cu o vie multumire Adresa Senatului. Expresiuneasingimintelor de dragoste 0 de credinVa, ce-Mi aduceIi cu aceastaocazie, o primesc cu recuno§tinIa. Spiritul inIelept i curnpanitde care acest inalt Corp este pururea însufleit, constitue pentruMine o prepasä chezd§ie, cá guvernul va gäsi in d-voastre un spri-jin luminat i puternic, atat de trebuincios pentru a asigura mersulregulat al afacerilor publice. Numai printr'o deplinä inIelegere intreputerile Statului se pot indeplini aceste insemnate reforme, acestenumeroase imbunat4Iiri pe care Tara este in drept sá le a§teptedela munca i sârguinça tuturor. Astfel se va intäri din ce in cemai mult Romania, ale carei progrese in toate ramurilepublice ne dau propseritatea inauntru §i ne atrag in afarä incre-derea generatä. Convins ca patriotismul reprezentatiunii naTionale

www.dacoromanica.ro

va fi la inälIimea frumoaselor destinuri ale Patriei, mulIumescInca ()data Senatului, in numele Reginei,. i Meurpentru-urarilesale cälduroase.

(M. 0., 1892, nr. 277, p. 7417-8).

M. S, Regele &Aire Consiliul de Ministri.


Consiliul de Miniqtri prezintä felicitäri M. S. Regelui pentrtr logodna Prin-cipelui Ferdinand cu Principesa Maria de Marea Britanie §i Irlanda §1 Dikeesäde Saxonia. M. S. Regele multume§te pentru

M. S. Regele, räspunzánd, Consiliului de Mini§tripentru bunele urari ce-I aducea cu aceastá ocazie, zicând totodatäca e incredinIat eä bucuria Sa este impärt4itä de -Ora intreagä.Numeroasela telegram& de felicitare ce a primit din toate unghiu-rile orii Ii sunt o noua dovadä. de marea parte ce 1\ialiunea ja laacest evenirnent fericit i cu cätä iubire inconjurä Tronul.

(M. 0., 1892, nr. 41, p. 1241).

M. S. Regele atre Adunarea Deputatilor.

23 Mai/4 Iunie 1892.

Pre§edintele Camerei, general G. Manu, la vestea fogodnei Principelui Fer-dinarkd cu Principesa Maria de Britania, exprimä urari de fericire §i vieatä lung&§i vede in acest eveniment mäna tutelarä a Suveranului cara tine In stränsälegaturä destinele Dinastiei cu prosperitatea Romäniei. M. S. Regele multurne§tepentru felicitäri §i Impreunä ,cu tara vede In acest eveniment o garantieputernicä pentru viitorul României.

Cu mare pläcere primesc felicitärile ce-Mi aduceti in numeleCamerei i mulIumesc din tot sufletul pentru sentimenteleduroase ce-Mi exprimaTi pentru Familia Mea.

Am fost convins cà logodna iubitului Meu Nepot cu PrincipesaMaria de Marea-Britanie 0 Irlanda va fi salutatá cu o adeväratàbucurie de Tara intreagä, care vede in acest eveniment fericit o

MAI-ITJNIE 1892 CUVANDIRI 107

www.dacoromanica.ro

108 REG-ELE CAROL I

noua i puternicä garanIie pentru viitorul säu. Rog pe Dumnezeusä binecuvinteze aceast& unire care, sper, va Impuni toate speran-tele i dorinIele noastre.

(M. 0., 1892, nr. 41, p. 1241).

M. S. Regele cätre Senat.

23 Mai14 Iunie 1892.

Presedintele G. Gr. Cantacuzino Impreuna cu biroul aduc urArile cele maicalduroase pentru logodna Principelui Ferdinand cu Principesa Maria de Bri-tania. Aceasta unire sa fie din cele mai fericite j fericirea viitorilor sa sereverse i asupra patriei romane. M.S. Regele multumeste pentru felicitari i vedein aceasta unire continuarea operei Incepute cu generatia actuala In Romania

Sunt foarte simIitor pentru alduroasele felicitäri pe care Mi-leaducqi, In numele Senatului, cu ocazia logodnei iubitului MeuNepot.

MulIurnesc din tot sufletul pentru aceastä. nouà dovadà de dra-goste i credinp... Aceastà fericitä unire, pe care Iara intreaga osalutä cu cea mai vie bucurie, este pentru Mine o mare fericire0 o adevdratä mangaiere fiindQä väd astfel opera Mea, care aminceput-o cu generaIia actualà, asiguratà si pot privi acum Cu toatäincrederea tn viitorul scumpei noastre Românii.

(M. 0., 1892, nr. 41, p. 1242).

M. S. Regele citre Corpul Diplomatic.


Decanul Corpului Diplomatic, de Coutouly, se asociaza la manifestatiunilede bucnrie çi Incredere In viitor, care au salutat logodna Principelui Ferdi-nand cu Principesa Maria de Britania i prezinta felicitari si urari pentru tineri,cat si urari pentru curanda insanatosire a M, S. Reginei Elisabeta. M. S. Begelee recunoscator pentru toate urarile ce I se fac.

Graba cu care membrii Corpului Diplomatic au salutat logodnaNepotului Meu si dorinIa pe care exprimat-o de a-Mi prezenta

www.dacoromanica.ro

Cu amabilele d-voastre felicitäri M'au miscat adanc. Prin acestdemers spontaneu dovediIi cat de mult luai parte la bucuria una-nimä a Idrii Mele.

sunt pentru aceasta foarte recunosator.Acest eveniment fericit, care de asemenea este primit in Europa

cu o vie simpatie, va contribui puternic la consolitarea StatuluiRomän si va asigura viitorul säu, ceea ce raspunde la un. interesIn deobste recunoscut.

Mul;umindu-vä din toatä iMma In numele Reginei si al Meade bunele d-voastre uräri, d_oresc ca fiecare dintre d-voastre sä.poata indeplini inca' nuiçi ani misiunea sa pe läng6 Mine.

(M. 0., 1892, ni'. 42, p. 1273).

96.

M. S. Regele &Aire Primarul Capitalei.


Primarul Capitalei, Orbescu, impreuna ca Consiliul comunal, felicita peSuveran pentru logodna Principelui Mostenitor cu Principesa Maria de Britania,eveniment care da siguranta ca opera inceputa de gloriosul Rege va fi con-tinuatä In mod stralucit prin Nepot. M. S. Regele e satisfficut de felicitarileCapital ei.

Primesc Cu o adeväratà satisfaqiune felicitärile ce-Mi aduceIiin numele iubitei Mele Capitale i Vä mulIumesc pentru eälduroaselesentimente ce-Mi exprima-p.

Am fost sigur ea* Bucurestii, ca i Iara intreagä, va saluta cu ceamai vie bucurie acest fericit eveniment care asigurá viitorul scumpeinoastre Romanii.

(M. 0., 1892, nr. 42, p. 1273-4).

97.

Mesaj la inehiderea Corpurilor Legiuitoare.

27 Mai/8 Iunie 1892.Se inchide sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare i M. S._Regele

multumeste Adunarilor pentru votarea legii de organizare a 1Vlinisterului de In-terne si a serviciilor exterioare, a legii creditului agricol gi a tabelelor de pre-turi pentru mogiile ce se vând In loturi la tArani, a creditelor pentru armamentgi a legii de organizare a Ministerului Instructiunii Publice.

MAI-IUNIE 1892 CUVANTA.RI 109

www.dacoromanica.ro

110 REGELE CAROL I


ChemaIi mai ales pentru a face posibila aplicarea din vremea noilor bugete, domniile-voastre, doritori de a realiza acele reformecare au constituit programul guvernului Meu, nu ai voit sa vades/3644i färà de a incepe cel pulin marea opera careia devotat.

Astf el, votand legea organizarii Ministeriului de Interne 0 aceaa serviciilor administrative exterioare, açi indrumat reforma admi-nistrativa catre am bun. 0 repede sfar0t.

Prin legile Creditului agricol, a tabelelor de preVri pentru mo0i1ece se vand in loturi mici 0 a spitalelor rurale, açi Iinut sa arätaIicat de vie este ingrijirea domniilor-voastre pentru patura cea mainumeroasä. a Statului roman.

Cazarmele, pu§ca cu repetiIie, pentru care domniile-voastrevotat mijloacele necesare, vor completa intarirea armatei, scutulvieçii noastre de Stat independent.

Votand legea organizarii Ministeriului InstrucOunii publice,pus temelia, pe care, cu patrioticul i luminatul domniilor-voastreconcurs, guvernul Meu va putea da Iarii reforma inva-pmantului,pe care de atata vreme ea o a9tepta.


Opera de reforme, necesara organismului nostru de Stat nu sepoate cuprinde in cadrul unei sesiuni. Munca neobosita i hotarireastatornica, pe care o intrerupe numai inchiderea acestei, scurte,dar rodnice sesiuni, este o garanIie puternica ea acea opera o velisavali-o. In numele Meu 0 al Orii, v aduc viile Mele mulIumiri.

Eu declar inchisa sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare.

CAROL.

Pre§edintele Consiliului Mini0ri1or i Ministru de Interne, L. Catargiu ;Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, P. P. Carp ; Mi-nistrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul de Finante, M. Gerrnani ;Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman ; Ministrul de Razboiu, General J. La-hoyari ; Ministrul Lucrärilor Publico, C. Oldnescu; Ministrul Cultelor 0 In-structiunii Publice, Tache Ion,escu.

(M. 0., 1892, nr. 43, p. 1305).

www.dacoromanica.ro

M. S. Ragele efitre Sf. Sinod.

29 Mai/10 Iunie 1892.

Mitropolitul Primat impreunä u membrii Sf. Sinod, prezintA felicitAricälduroase urAri de fericire la logodna Principelui Mostenitor cu Principesa

Maria de Britania. M .S. Regole primeste cu deosebitA plAcere urArile Sinodutui.

Urärile Säntului Sinod imi sunt totdeauna loarte scumpe,rnai ales as-02i le primesc cu o deosebitä pläcere, fiinda constatcu bucurie, cä inaltul Cler se une0e cu Tara Intreagä spre a salutalogodna iubitului Meu Nepot. V mulvainesc din tot sufletul pentrusentimentele ce-Mi exprima-p. Sunt sigur c biserica românä. va

Impreunä cu Mine rugi cätre Atotputernicul ca sàbinecuvinteze aceastä fericitä unire care va asigura viitorul scumpeinoastre Românii.

(M. O., 1892, in% 45, p. 1369).

Toastul M. S. Regelui pentru Corpul III de Armatsa.

Foayani, 29 Sept./11 Octomvrie 1892.

M. S. Regele si Principele Ferdinand merg la Focsani sä asiste la tragerile deräzboiu ale arti/eriei de asediu. Ofiterii garnizoauei olerá, In Clubul Militar, omasä Augustilor oaspeti. Generalul Barozzi, in mirage Corpului III de Armatä,exprimä M. S. supunere, iubire si urAri de ani multi pentru fericirea täriigloria armatei, apoi ridicA toast pentru Rege, Regina, Principele Mostenitor

PrincipesA, logodnica Sa. M. S. Regele e bucuros Ca se allá in mijlocul ofi-terilor care au datoria sá pregAteaseä armata pentru timpuri de primej die,

inchinA pentru Corpul III de Armatä si ofiterii lui.

Este totdeauna o mare bucurie pentru Mine and MA gäsescIn mijlocul offterilor Mei, care au falnica datorie de a pregati armatapentru timpurile de primejdie. Mare 0 frumoasä este dar misiuneaior; mai Inare Ina este räspunderea, carQ poate fi u§uratä numaiprin o munch' statornia, o silirrp neintrecutä i pätrun0 fiind de

datoriei. Nu vor fi fortificaTiunile dela Bucure0iintäririle dela GalaIiFoc§ani, care fa c onorul armelor noastre

SEPT.-OCT. 1892 CUVINTA.RI 111

www.dacoromanica.ro

112 USGELE CAROL I

speciale, singurul scut. Adevärata aparare a Iärii este avântuivitejia ostasului, cu ofi/erii in frunte. Convins cä conducátoriiarmatei vor fi intotdeauna la iriälIimea chemarii lor, ridie acestpahar In onorul Corpului III si al ofi%erilor lui, mulIumindu-le pentrusingimintele exprimate prin comandantul lor.

(M. 0., 1892, nr. 145, p. 4316).

100.

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare,

15/27 Noemprie 1892.

M. S. Regele, deschizAnd sesiunea ordinarà a Corpurilor Legiuitoare, prezintäprogramul de lucru al acestora pentru reorganizarea


Deschizand astazi a doua sesiune ordinarä a reprezentaIiuniinalionale, in niste imprejurAri atat de imbucuratoare pentru na-Ounea romana i Dinastia Mea, simt o placere deosebita, de a MaVedea inconjurat de alesii

asatoria apropiatä a iubitului Meu ,Nepot, Mostenitorul Tro-nului, care se va sarbätori chiar in cursul anului acestuia, este uneveniment fericit, dela 'care Iara asteaptä asigurama viitorului säu.Legäturile, ce aceasta cununie formeazä intre Casa Mea si Casailustra a Marei-Britanii i Irlandei, vor intäri i desvolta re14uni1eamicale, folositoare pentru toIi, ce din vechime se aflä intocmiteintre arnandoua popoarele, englez i roman, si pe care niciun conflictde interese nu le-a turburat vreodata. Tanä'ra Principesä, care pestecuränd va sosi in mijlocul nostru, simte pentru noua sa patrieiubirea i devotamentul nedespäriite de frumoasa misiune care oasteaptä pe pämäntul României.

Relaçiunile noastre cu Puterile sträine sunt din cele mai amicale.România, prin corectitudinea sa in raporturile internationale, prinmoderafiunea sa, prin dorin-ta nesträrnutatä de a pästra Europei,In marginile puterilor sale, nepre-tuitele binefaceri ale päcii, a devenitun factor stimat in concertul european.

Primirea strälucitä i cordialä, ce Mi s'a facut anul acesta incälätoria Mea la Curtile din Londra §i din Viena, este o dovadä vie

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1892 CTIVANTARI 113

de pretil' ce se pune pe amicitia noastra §i de buna situatiune aStatului roznan.

Conflictul, ce Regele Greciei a crezut ca trebue sä-1 ridice lateoafacere relativa la n4te interese prívate, de competenIa instan-telor

judecatore§ti, nu e de natura a atinge aceasta situatiune. in aceastäthestiune, România n'a rácut decat s'a mentirla drepturile salede Stat suveran, pe care este hotärita a le apara In contra oricui,tara provocare, dar fara slabiciune.

Nimic dar nu va impiedeca reprezentatiunea nationala de aurma i de aci inainte in deplinä lini§te, f ara §ovaire, opera insem-nata a reorganizarii serviciilor publice.

Bugetul Statului pe exercitiul viitor se allá. pregatit 9i va fiimediat supus deliberärii d-voastre, pe deplin echilibrat in strictelelimite ale mijloacelor sale normale, Para a fi nevoie de a mai recurgela resurse extraordinare sau la noi impozite de§i a trebuit s'a seprevada insemnate sporuri de cheltueli la diferitele depart a-mente.

Cre§terea continua a veniturilor Statului, datorita desvoltariifirelti a avutiei àrii, precum §i unei regulate §i scrupuloase gestiunia finantelor publice, ne-a dat i pentru ultimul exercirtiu inchisun excedent de aproape 12 milioane care, impreunä cu excedenteleanilor trecuti, lasä 1. dispozi-tiunea tezaurului, pe ziva de 30 Sep-temvrie trecut, o suma de peste 22 milioane lei.

Judecand dupä aceste rezultate i dupä incasärile efectuateIn primele ease luni ale anului curent, este probabil ca i exerci-tiul1892-1893 se va incheia in condi-tiuni destul de favorabile spre

putea acopen i sarcinile cu propriile sale venituri, aa incat resursaextraordinarä de 3.887.000 lei, ce a-ti acordat in anul trecut din exce-dent, sil rärnâna neIntrehuinIata.

Importana insä, ce au- dobandit diversele servicil financiaredin faptul chiar al desvoltarii vtniturilor fiscului, reclama* imperiosreorganizarea lor pe o scarä mai larga i in acest scop guvernula pregatit proiectul necesar care se va supune d-voastre, impreunä-en proiectele asupra contabilitatii publiee i asupra modificärilorde adus in organizarea Ìnaltel Curti de Conturi.

Pe lânga aceste legi, care sunt menite a a9eza pe baze mairationale intregul nostru sistem financiar, se vor mai aduce in deli-berarea d-voastre i unele din proiectele care fac parte din lucrarea

www.dacoromanica.ro

114 REGELE CAROL I

intreprinsä pentru reformarea impozitelor existente 0 a mijloacelorde constatarea i perceperea lor ; acestea sunt deocamdata modifi-carea legii de constatare 0 percepere i revizuirea legii patentelor.De asemenea se aflä pregätit i proiectul pentru crearea unei Banciagricole, destinatä a aduce proprietarilor mari acelea0 inlesniricare au fost asigurate micilor agricultori prin infiintarea Crediteloragricole.

Pentru a putea duce la un bun 0 repede sfAr§it reforma admi--nistrativa Inceputa In sesiunea trecutä, guvernul Meu va prezentade indata proiectele de lege relative la revizuirea legilor sanitarä,comunalä, urbanä, ruralä i judeteana, a legii pentru reorgani-zarea infiintarea jandarmeriei rurale.

Pe lâneá reformele administrative, se simte trebuinta unelimbunatatiri a legii judecatoriilor de ocoale, care va pune aceastainstitutiune i ca funcionare i ca competinta, mai la Indemanapoporatiunii rurale. Terminând cu aceasta lege, reorganizarea ma-gistraturii, va fi timpul sa supunem la un nou studiu pärtile doveditedefectuoase din Cbdicele neastre-vivile i criminale.

In Ministerul de Domenii, reforma Scoalelor profesionale seimpune ca o conditiune a progresului pe calea economica i MinisterulMeu la acest departament va supune d-voastre un proiect, in carese face o parte egala cerintelor teoriei 0 ale practicii. Tot ca conditiunede progres se prezinta reforma tocmelilor agricole. Fara a vatamalibertatea absolutä' a Invoelilor, ea va contribui a face mai intimeraporturile de munca dintre marea 0 mica proprietate, pe care estebazata in bunä parte averea i puterea Statului. De un interes maimic, de0 fecund In invataminte, este statistica, careia i se va da,prin o organizare completa, posibilitatea de a pune In evidentaavântul economic ce a luat tara, aratându-ne totdeodata i pärtileacele ale activitätii nationale care au nevoie de o energica imboldire.De0 s'a fäcut mult, ramâne Inca' mult de fäcut i faptele trecu-tului trebue sa fie un indemn pentru toti de a spori activitatea pre-zentului.

Inmultirea cäilor noastre ferate a dat un avânt puternic agri-culturii i industriei i sacrificiile ce Tara a Meat pentru infiintarealor sunt justificate prm prosperitatea i inflorirea localitatilor ced'ansele strabat, Nu Mä indoesc ea d-voastre yeti acorda guvernuluiMeu toate mijloacele, de care se simte Incá nevoie pentru comple-

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1892 CINANTARI 115

tarea re-Olei de drum de fier. Pentru ea toli eontribuabilii insä säpoatä profita din fiinIa cäilor ferate, aceastä lucrare trebue com-pletan' prin erearea unei reçele intinse §i bine chibzuite de §o,sele.

Lipsa acestora se resimte de Tara Intreaga. Experierna fäcutäinteun pätrar de secol ne-a dovedit cà mijloacele create de actualalege a drumurilor sunt neindesturátoare pentru construcOunea lorintr4un timp scurt §.1 in mod trainic i metodic. in acest scop Mi-nistrul Meu de Lucräri Publice va prezenta d-voastre in aceastäsesiune legea drumurilor, Va aduce asemenea in desbaterea d-voastrelegea Corpului tehnic i a organizärii Ministerului de Lucräri Publice,ambele menite a asigura buna §.1 repedea aplicaTiune a legii drumu-rilor §i a statornici bazele diferitelor serviciuri dependente de acestdepartament.

Ministrul Cultelor i InstrucIiunii Publice va supune desbaterilord-voastre fegile relative la invälämântul primar, secundar §i su-perior.

Legea clerului mirean §i a seminariilor va ráspunde unei cereria§a de des exprimate i va asigura bisericii românenecesare pentru implinirea §.1 de aci inainte a inaltei i sfintei salemisiuni.

Asemenea Ministrul Afacerilor Sträine vä va prezenta o legede reorganizare a serviciilor sale.

Printre proiectele de legi ce vä va prezenta Ministrul Meu deRázboiu, cele mai de cäpetenie sunt acele destinate a asigura mij-loacele necesare spre a reorganiza sistemul reangajArilor gradelorinferioare, in scop de a forma un cadru tare de suboffteri.

Odatä cu reorganizarea Cavaleriei, care se va efectua dupäaprobarea bugetului anului viitor, putem. zice ea' toate elernentelearmatei noastre au primit o forma ce va rännânea mult timp sta-tornicä., ramanând numai a le intäri progresiv in fiecare an, potrivitcu mijloacele de care vom dispune.

InstrucOunea armatei este pe o cale de prop49ire sigurä; con-centrärile anuale se fac cu multa ordine i regularitate i modulcum contingentele de rezervä §i. oamenii concedia-li räspund la che-märile ce li se fac, dovede§te cä sentimentul datoriei catre Iarä esteadánc säpat in inimile ostaOlor.

Tara se poate rezema cu incredere pe vitejia lor,

www.dacoromanica.ro

116 REGELE CAROL I

Domnilor Senatori,Dornnilor Deputati,

Campul unei munci roditoare este astazi deschis inaintead-voastre. Toate ramurile activit4ii nalionale reclama de raultimbunatäliri menite a da un avânt i rnai puternic prosperitaIiipublice, de care Cu drept cuvânt avem a ne ferici cu to%ii. Adunarileactuale vor continua, sunt sigur, in actuala sesiune, märeata lucrareinceputa de dânsele i impinsä asa de departe mulIumita patrio-tismului lor i ravnei neobosite ce au aratat pentru binele si marireascumpei noastre täri.

Dumnezeu sà binecuvânteze lucrärile d-voastre.CAROL.

Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, L. Catargiu ;Ministrul Agriculturii, Industriei, Comerwlui i DomeMilor, P. P. Carp ; Mi-nistrul Afacerilor Sträine, Al. Lahoyari; Ministrul de Final*, M. Germani;Ministrul de Justitiet Al. Marghiloman; Ministrul de Resbel, General J. La-hobari ; Ministrul Lucrärilor Publice, C. °lanes= ; Ministrul Culteior slstructiunii Publice, Tache lonescu.

(M. 0., 1892, nr. 181, p. 5345-7).

101.


29 NoemPrie/ 11 DeeemPrie 1892.

Presedintele Camerii, Generalul Manu, citeste adresa de räspuns la mesajM. S. Regele multumeste pentru felicitärile i urärile exprimate, pentru dotatianoug Perechi princiare si face apq /a concursu/ Camerii pentru reforrnele §iimbunat4irile cerute de desvoltarea ärii In toate ramurile de activitate.


Am primit totdeauna cu adâncà mulIumire asigurareamintelor de dragoste si de credinIa pe care Mi le-a aratat CameraDeputaIilar. Astäzi Ina sunt cu deosebire miscat de modul caldurosprin care Adunarea tmi reinnoieste expresiunea lor, precum si aviei bucurii ce o simte Tara, impreunä cu Regina si cu Mine, de apro-piata asatorie a scumpului Meu Nepot.

www.dacoromanica.ro

Unanimitatea cu care naIiunea a salutat vestea bunä a logodneiMqtenitorului Coroanei este nu numai manifestarea une mulIumirifire9ti, ci 0 a unui sentiment de conservare nalionalä, adânc sapatä inmima tuturor. To0 Românii au priceput ca ceeace a fost dolanditde o generaIie intreag4 prin lupte 0 trude grele, dte astäzi cu deed-.vár0re intärit 0 pus la adApostul oriarei nepreväzute imprejuari.

Camera, prin votarea unei dotaIii tinerei Perechi, dotaIie carele va Inlesni a ajuta pe cei nenorociIi, a vrut a dea o nouä dovadade devotamentul sail atre Dinastia ronanä, a arei soartä este nedes-pärIitä de soarta naliunii. VA mulIumesc din inimä pentru aceasta.,

Toate gAndurile Mele, munca 0 sarguirro Mea, au fost 0 vor fiindreptate spre a c4tiga României un prezent lini§tit 0 un viitorasigurat. Rog, dar, pe Dumnezeu ca sä-Mi däruiasa Ina mulIiani puterea 0 sänätatea, aqa de trebuincioase pentru avarlireaacestei misiuni, pe care am Imbräii§at-o cu atAta aldua.

0 lungd Domnie, binecuvântatä. de Ce r i sprijinitä pe increderea0 iubirea poporului, stabile§te legäturi stanse care sunt o puter-nia chez4ie pentru once Stat, dar mai ales pentru Statul ronan;a arui fiirrp a fost de atâtea ori primejduitä prin schimhári 9isguduiri aduse de evenimentele politice.

Sunt convins d-lor Deputa-P, a intemeindu-vä pe tot ce amca§tigat in trecut prin prudeno 0 sforprile noastre, va veli punecu ravna 0 hotärIre la lucru 0 veli da guvernlui Meu tot concursulvostru pentru reformele 0 imbunät4irile cerute de desvoltareaVárii in toate ramurile activitälii publice.

Plin de incredere in patriotismul reprezentaIiunii nalionale, vämulIumesc ineä °clan, In numele Reginei, al Meu, al Mo§tenitoruluiCoroanei 0 al Logodnicei Sale, pentru bunele d-voastre urari.

Dovezile cälduroase de iubire ce Mi-aIi arätat gäsesc In inimaMea un adánc räsunet.

(M. 0., 1892, nr. 193, p. 5642).

102.

Flispuns la Adresa Senatului.4/16 Decemvrie 1892.

Gr. G. Cantacuzino, pregedintele Senatului, citegte adresa de raspuns lamesaj, iar M. S. Regele multumegte pentru uräri gi pentru dotatiunea Mogte-nitorului Coroanei.

DECEMVRIE 1892 cuvANTARI 117

www.dacoromanica.ro

118 REGELE CAROL I

Dornnule Preyedinte,Domnilor Sen,atori,

IncredinIärile sentimentelor de dragoste 9.1 de devotament, pecare Senatul Mi le aduce in fiecare an, Imi sunt scumpe i demare preI. Cu o deosebitá recuno9tinIä, insä, primesc astäziduroasele sale uräri pentru apropiata cäsätorie a iubitului MeuNepot.

Constat cu o vie mulIumire ca Corpurile Legiuitoare au simIit9i au invederat naçiunii insemnätatea acestui eveniment. PrintrInsulse aduce o piatrá mai mult la opera pentru care bätrânii no9triau lucrat cu a-LA-La stäruinIä i bärbätie, i se incununä dorin/eleunei intregi generaIiuni.

Intärind temeliile Dinastiei, liber aleasá de poporul roman,nu indeplinesc deal o sfântä datorie cätre lark care nu a cruIatnicio jertfä pentru asigurarea viitorului ei.

Sunt convins ca am atins acest scop printr'o alian0 care varevärsa o nouä splendoare asupra Coroanei Romäniei 9i va fi unreazem mai mult prin legaturile de inrudire ce stabi1e9te cu CaseleDomnitoare cele mai puternice ale Europei.

Acest rezultat, de care sunt mândru, ne aratá calea lunga ceam sträbätut inteun timp aqa de scurt i ce avânt märet a luatRomânia. i de astäzi Inainte voiu lucra necurmat la prop5.9ireaIärii i voiu veghia cu gelozie ca &Lisa sä pästreze aceastä situaIiuneinaltà, dobanditä prin vrednicie i InIelepciune.

Senatul, votând cu aproape unanimitate dota-Ounea Mo9teni-torului Coroanei astfel de a rä'spandi binefaceri cuo mänä darnia a vrut sä' dovedeascà cä. mn faIa TronuluiRomânii sunt uniçi. Va mulIumesc din toatä Mima pentru acestsemn de dragoste.

Nu Mä indoesc ca Senatul va da guvernului Meu tot spriji-nu/ säu pentru legile insemnate supuse deliberä'rilor sale. Astfeld-voastre veTi lucra la desvoltarea 9.1 inflorirea scumpei noastrePatrii.

Inca odatä vä mulIumesc, d-lor Senatori, pentru bunele urarice aduceli Reginei i Mie, precum i tinerei Perechi care, cu veselie

nerabdare, a9teaptä ziva ciind va fi in mijlocul nostru.(M. 0., 1892, nr. 197, p. 5754).

www.dacoromanica.ro

DECEMVRIE 1892 CUVANDIRI 119

103.

Cuvintarea la investitura Episcopului de Roman.


Noul Episcop, primind cfirja episcopalk spune cA a vazut Implinindu-seuna &Ate una aspiratiunile Neamului: Dinastie, Suveran intelept si bun, gataoricAnd pentru binele patriei si al bisericii i promite ca va urma demnilor pre-decesori dupà dorinta M. S. si conform asteptärilor patriei i bisericii. M. S.Regele, amintind figuri ilustre de prelati ai Romanului, le dä exempla nouluiales, urandu-i vieatä lunga In acest Scaun.

Prea Sfinte Parintà,

Ales Episcop al Romanului de catre membrii Sfântului Sinodreprezentargii naçiunii, si-am incredirgat carja episcopala dupä

vechile datine ale prii.In acest moment solemn amintesc Prea SfinIiei Tale marea

chemare ce, de astäzi inainte, te asteaptä in acest scaun episcopalal vechei Capitale a Moldovei-de-Jos, care are pagini asa de frumoaseIn istoria bisericii i a

Dela acele timpuri departate, cand Roman-Voda funda Mitro-polia din Roman, pana in zilele noastre, vei întâlni aci urme neintre-rupte i neuitate de pilde mari, care au revärsat o adevärata stralucireasupra bisericii autocefale romane.

Ierarhi ca Leon, Ionichie, Veniamin si mai presus de to-0, Inva-Iatul Dositeu, acest pastor cucernic i bland ca un miel» cumspune cronicarul Neculce vor rämanea de-a-pururea In amintireapo porului roman.

Mandru trebue sa ffi, Prea Shute, de a te sui pe acest scaunilustrat de prelaii asa de vrednici, care, in sfanta lor via0, au lucratCu atata ravna la inalIarea bisericii i cu atata voinicie la aparareadrepturilor

Cu dragoste i ingaduinIa pastoreste, dar, turma c'e este Incre-dinIata Prea SfinIiei tale ; fii pentru &Lisa o pilda vie de credinIasi de fapte bune ; strange-o in jurul tau spre a o indulci cu hranasufletului si a o mangaia in vremuri grele.

Astfel, Prea ta vei fi un adevarat parinte al drept-cre-dinciosilor i vei atrage asuprali binecuvantarile Cerului.

www.dacoromanica.ro

120 REGELE CAROL

pentru bunele felicitäri i asigurarile de credinVace-Mi aduci, îi urez, Prea Sfinte Parinte, viaTa lunga i fericitape scaunul episcopal al Romanului.

(M. 0., 1892, nr. 205, P. 5963).

Urarea M. S. Regelui la cununia Principelui Ferdinand.Sigmaringen, 29 Decemvrie 1892110 Ianuarie 1893.

Serbarea cAsatoriei Principelui Ferdinand cu Principesa Maria. Seara mash'la Sigmaringen, Principele de Hohenzollern ridica un toast pentru ImpäratulGermaniei, Regina Angliei, i pentru pärinii Principesei. M. S. Regele CarolI Inchin'd lu sanAtatea tinerei perechi.

Cu mima plina de veselie salut unirea ce s'a savar0t 0 s'a sfinTit,ea o asigurare pentru viitorul Romaniei. Tara Mea priveoe cu man-drie aceastä stransa legatura a tinerei sale Dinastii cu puteruiceCase domnitoare i cu mari Imperil.. Urarea Mea: 4 SA traiascatinerii casatoriti » nu räsuna numai viu i placut in acest Castel,leagänul familiei Mele; urarea Mea este purtata de talazurile Du-närii panä in Mare, departe, unde e auzita de un popor care crqte0 se desvoltä 0 care, la randul eau, ridica strigari de vie veselie0 de sincera recuno0inIa pentru Augu0ii Sefi ai amanduror fami-liilor i pentru prea iubiçii Párini ai tinerei Perechi.

Sa ridicam dar paharele noastre §i ed bem in sanatatea scumpilorMei Nepot i Nepoatä.

Binecuvântarile Cerului conduca pe calea cea noua aSa traiasca tanara Pereche

(M. 0., 1893, nr. 223, p. 6429).

Inalt Ordin de zi atre Armatä.

Sigmaringen, 31 Decemvrie 1892112 Ianuarie 1893.

M. S. Regele ureazA ostalilor multi 0 fericiti ani.

Ostafi,

Constat cu o adanca mulIumire cd sacrificiile facute de Iarapentru armata dau in fiecare an roadele lor.

Sentimentul de datorie 0. de onoare, ce necontenit insuflqe§teviaia voastra, este o vie dovada de spiritul vostru de disciplina,

www.dacoromanica.ro


spirit ce doresc s4-1 pästraIi i de aci inainte neatins, intocmaica o sfântä mo§tenire.

Tara se reazemä pe bärbä./ia fiilor sdi ; de aceea dânsa, impreuaCu Mine, vä privim Cu mândrie §i. incredere.

Departe de ;ark totu§i cugetarea i inima Mea sunt indreptatecu statornicie atre scumpa Mea oaste §i din aceste locuri, careM'au väzut näscând, vä urez vouä, in mijlocul cArora träiesc de 27ani, muiçi .1 fericiçi ani!

Dat in Sigmaringen, la 31 Decemvrie 1892.CAROL.

(M. 0., 1893, nr. 219, p. 6305).

106.

M. S. Regele aire Batalionul 1 de Vansitori.

3/15 Februarie 1893.Batalionul 1 de Vanatori vine in curtea Palatului. Comandantul Corpului

II de Armata prezinta pe A. S. Regala Principele Ferdinand Batalionuluisfarsqte: traiasca noul nostru comandant )), M. S. Regele incredinteazaBatalionului pe Mqtenitorul Coroanei cere sä fie in fruntea tuturor tru-pelor prin activitate 0. sarguinta.

Am hotarit ca Batalionul 1 de Vänätori, de astäzi inainte, säfie comandat de Mwenitorul Coroanei. Aceasta este o deosebitäcinste pentru voi, de care nu Mä indoesc cá vä veii arata vrednici.Trebue ea sä desfäquraIi acum o mare activitate i sarguin-p, sprea và atrage multumirea Mea, fiindcä sunt in drept a cere dela Bata-lionul 1 de Vänätori sd fie in fruntea tuturor trupelor. In aceastäa§teptare, incredinIez batalionul Mo§tenitorului Coroanei.

M. O., 1893, nr. 243, p. 6979).

107.

M. S. Regele dire Academia Rominä.

5/17 Martie 1893.M. S.Regele i Principele Ferdinand merg la Academia Româna. D. A. Sturdza

'intampina pe Augu§tii membri aratand ca venirea MM. LL. in sanul Acade-miei e indoit de pretioasä, in urma pierderii atator membri de valoare. Insti-tutia, geloasä de aprobarea Augustului ei protector, va continua face da-toria conitienta de misiunea sa. M. S. Regele aminte§te casatoria MoltenitoruluiTronului care asigura viitorul Romaniei i ureaza ca sesiunea de estimp sa fiespornica.

www.dacoromanica.ro

122 REGELE CAROL I

Totdeauna viu cu deosebita pläcere in sanuf Academiei, mai alesastazi and o raza mandra lumineaza viitorul Romaniei, pe careil putem privi cu lini9te, asigurat fiind prin casätoria Mo0enitoruluiCoroanei. Academia, impreuha Cu Iara intreaga, a salutat cu viemulIumire acest eveniment, ca o puternica cheza0e a instituOunilornoastre. Neincetat gandesc la intarirea lor 9i la progresele Academie1.De caIiva ani, dansa a fost dureros incercata prin pierderea unormerabri insemnaIi, care au lucrat cu mima i mintea la rena0ereaStatului roman i cu drept cuvant d-1 Secretar general al Academieia putut aminti ca lipsa lor este o grea lovitura, simIita de noiMulte scaune sunt vacante ; nu trebue sä intarziem dar a le incredinIala bärbaIi destoinici a ne aduce noui lumini 0 un nou avant lucrärilornoastre. Cu aceasta dorinrá viu in mijlocul d-voastre, urand casesiunea din anul acesta sa fie spornica.

(M. 0., 1893, nr. 269, p. 7772).

108.

M. S. Regele cfitre noile Regimente care primesc steaguri.10/22 Mai 1893.

La 9 Mai se savarseste In sala de Ceremonii a Palatului si In prezenta Suvera-nului a Principelui Mostenitor si a Principesei Maria, solemnitatea tintuirii a 5steaguri noi ce aveau sä se incredinteze a doua zi Regimentelor 9-12 de Arti-lerie si 4 de Rosiori. A doua zi compania de onoare ridicA steagurile dela Palat sile duce la Mitropolie. Dupá Tedeum M. S. Regele Incredinteaza steagurile fiecäruicomandant de corp respectiv i fiecare steag Inconjurat de garda de onoare easezat in curtea Mitropoliei, unde Suveranul intr'o scurta alocutiune motiveazapentru ce a ales aceastä zi ca sá inmâneze noile steaguri i rostul ion In timpde pace si de räzboiu.

Increditgez noilor regimente aceste steaguri, ca cel mai inaltsimbol ostapsc ; in timp de pace, el trebue sà vá aminteasca jura-mantul i datoria voastra ea..tre tara ; iar in timp de razboiu, sa stra-luceascá ca un semn falnic, imprejurul &Arnie osta0i se strang, nä-dajduind ca Cu Vulturul roman este 0 isbanda.

Am ales ziva de 10 Mai spre a va inmana steagurile voastre cacisarbatorim astazi a 16-a aniversare a neatarnarii Romaniei, care afost trainic intemeiata pe campiile din Bulgaria.

Nu Ma indoiesc ea veçi inconjura steagul vos tru cu dragostecredinfa.

(M. 0., 1893, nr. 32, P. 854).

www.dacoromanica.ro

109.


20 Mai/1 lunie 1893.

Suveranul aminte§te legue votate de Corpuri/e Legiuitoare: legea cleruluimirean, a invaTámantului primar §i profesional, legea sanitara, tocmelile agri-cole, jandarmeria rurala, modificarea constatara i perceperii contributiilordirecte, modificaren legii contabilitätii publica §i de organizare a Ministeruluide Finante, conventiuni comerciale cu diferite state, taxele comunale, legearecrutaiii i reorganizarea Cavaleriei, staruind asupra importantei lor pentru

progresul Statului Român. Multumeqte reprezentantilor natiunii.

Inchizänd a doua sesiune a acestei legislaturi, dupA o plinärodnicA activitate, MA' simt fericit de a vA exprima via Mea mal-Tumire pentru modul cu care ai räspuns programului de reformece vi s'a infAIisat de guvernul Meu.

In aceastä sesiune, proiectele de legi anunIate de guvernul Meuau fost supuse deliberärilor d-voastre, Indrumându-se astfel dince in ce mai mult viaIa noastrA parlamentará eare deprindereasAnatoasá de a Indeplini in cursul sesiunii programul de lucru pentrucare a fost deschisA.

Din aceste proiecte, unele au devenit deja legi organice ; alteleca legea comunalä., legea judqeanä. §i. legea organizdrii Ministeruluidp Externe, au fost votate de unul din Corpurile Legiuitoare 9.1cercetate de celalt ; iar altele, ca legea CurIii de Conturi, legeaBAncii agricole, legea serviciului tehnic, legea drumurilor, legeajudecatoriiIor de ocoaIe, prin faptul ca au fost aprobate de seqiu-nile unuia din Corpurile Legiuitoare, Ne dau increderea °A vor fidesAvArOte In sesiunea viitoare.

LAsand ins'A la o parte ImbunAtaIirile swindeplinite Inca, totu§ilucrarea d-voastre meritá s'A vA atragá )'ndelunga recuno§tinVA a

Prin legea clerului mirean, ai completat opera legiuitoruluidela 1872 §.1 dand bisericii mijloacele de care avea nevoie ca sä-§iIndeplineascA malta i sfânta ei misiune, rezolvit una din che-stiunile cele mai insemnate ale organismului nostru social, una dinchestiunile pe care de mai multa vreme interesele permanente alereligiei i ale tArii cereau sä o vadA hotArItA.

MAI-IUNIE 1893 CUvA.NTA.Ri 123

www.dacoromanica.ro

124 REGELE CAROL I

Prin legile inva-prnantului primar i 2nv4amantului profesional,ai Tealizat in parte reforma inva0mantului nostru, Caci ai asi-gurat si raspandirea culturii in straturile cele mai adanci ale Varii

indrumarea nouilor genera-puni catre acele ocupaIiuni cari con-tribuesc mai mult la cresterea i Imbogälirea

Prin votarea legii sanitare si a legii relativ la tocmelile agricole,ai continuat opera de reforme destinate a imbunatali soarta po-porqiunii noastre rurale, opera pe care cu atata ravna inceput-oIn sesiunile trecute; iar prin legea jandarmeriei rurale, a/i datacelei poporqiuni sigurama asa de trebuitoare pasnicei ei desvoltari.

Modificand legea de constatare i percepere a contribuiiunilordirecte, menita a aduce o mai mare dreptate In asezarea impozitelor,legea contabilitàçii i legea organizarii Ministerului de Finançe, qidovedit Inca odatà nestramutata d-voastre hotarire de a face cafinanIele %aril sà rama'na totdeauna In buna randuiala. Cea mainetagaduitâ dovada a bunei lor stari actuale este, desigur, votareala timp a unui buget, in care cheltuelile Statului au sporit cu malinult de 5%, fara ca echilibrul bugetar A* fie sdruncinat, farà acere çàrii noi shcrificii.

In dorinIa d-voastre de a asigura interesele economice alegarantand atat exportul cat i industria noastrá nascanda,inaugurat opera incheierii unor convenpuni comerciale, care nedan stabilitatea relaVunilor noastre economice stabilite, faia decare nici comegul nici industria nu pot propä9i.

Interesele comunelor noastre n'au fost uitate. Pentru a le daputinIä de a-9i creia noui resurse 9i a aduce ordinea 9i metoda lute()materie in care lipseau, aÇI votat legea maximului taxelor comunaleCu acea botärire care este datoria, cinstea çi cuväntul de a fi alregimului parlamentar.

Reformând legea recrutärii, reorganizand Cavaleria i asigurändforrxrarea cadrelor de subofiIeri, aii indeplinit unele din lipsele decäpetenie ale armatei 9.1 açi continuat astfel acel 9ir de imbunätä-Iiri menite a o face sa raspunda cat mai mult la asteptarile noastre.


Bucuria adanca i generala cu care Iara intreaga a primit pescumpa mea nepoatä, dovada netitgaduitä a credinIii 9i devota-

www.dacoromanica.ro

mentului iubitului Meii popor pentru Mine 0 Dinastie, ale areidestine sunt aqa de strâns i pentru vepicie legate de destinelenatiunii române, a incälzit mima Mea 0 M'a fäcut s vsad incäodatä c tara 9tie sa pretuiasca munca färà de preget, pe care de27 ani am adus-o prinos pe altarul ei.


In viata unei täri care merge inainte, opera de reforme nu esteniciodatä isprävitä ; munca d-voastre de azi are nevoie de muncad-voastre de mâne.

In numele Meu §i al rárii, và multumesc.Eu declar Inchisä sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiuitoare.

CAROL.

Pregedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, L. Catargiu;Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, P. P. Carp ; Mi-nistrul Afacerilor Straine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor, M. Germani ;Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman; Ministrul de Räzboiu, General I. La-hoyari ; Ministrul Lucrärilor Publice, C. Oleinescu; Ministrul Cultelor gi In-structiunii Publice, Tache Ionescu.

(M. 0., 1893, nr. 39, p. 1073-4).

110.

M. S. Regele eitre Mitropolitul Primat Ghenadie.21 Mai/2 Iunie 1893.

Investitura Mitropolitului Primat Ghenadie. La Palat e introdus noul alesprecedat de 2 protoierei ai Capitalei i urmat de 2 arhidiaconi ai Mitropoliei.Miaistrul Cultelor, Itiând cârja din mana unuia din arhidiaconi, o remite Su-veranului i citegte diploma prin care Ghenadie a fost ales Primat. M. S. RegeleluAnd carja se adreseaza Mitropolitului.

Incredintez Inalt Prea Sfintiei Tale toiagul arhipästoresc sprea Te investi Mitropolit al Ungro-Vlahiei qi Primat al Româniel.

Mitropolitul primat Ghenadie, multumind pentru misiunea ce i s'a Incre-dintat asigurA pe Suveran ca va pästori cum cer interesele bisericii gi ale Sta-talui Romän. M. S. Regele spune noului ales sä fie mAgulit el a fost desemnatsA oarmuiasca eparhia aceasta i sä. prezideze Sinodul. Vine dela Argeg undea, pästorit 18 ani gi urmeazä atkor mitropoliti cu renume.

Inalt Prea Sfin'tia Ta fiind ridicat la cea mai inaltä treaptä aSfintei Biserici a.utocefale române, cu vie multumire Inmä-

MA1-IUNIE 1893 CUVANTARI 125

www.dacoromanica.ro

126 REGELE CAROL X

nat, tocmai in ziva SfinOlor Impära1i Constantin si Elena, candMitropolia präsnueste hramul säu, toiagul arhiepiscopal ca sâobraduesti cu dragoste i ingaduinIä turma celi este incredin-

malt Prea Ta esti al 3-lea Mitropolit al Ungro-VlahieiPrimat al României, ales de marile Adunan i dupa legea organica,

prin care s'a restabilit Biserica pe temeliile canonice, pästrändvechile datine ale

Sunt mandru ea sub Domnia Mea s'a asezat statornic Episco-patul si s'a imbunätälit, in sfärsit, starea clerului mirean, asigu-rându-se totdeodata i viitorul sä.u.

Mägulit poIi. fi Inalt Prea Sfinpa Ta ca glasul poporului i in-crederea fraIiIor Täi in Christos te-au desemnat a ocarmui ca pre-sedinte al Sinodului, trebile bisericesti. Aceasta mare si vrednicasarciná va mang'aia pe Inalt Prea Sfinçia Ta ca päräsesti acum fru-moasa Episcopie de Arges, pe care ai pastorit-o 18 ani cu blandee

cuminIenie i unde ai avut fericirea a tarnosi cel mai falnic mo-nument religios, reinviat din cemrse in toatä stralucirea sa.

Te mai poli mândri, Inalt Prea Sfinte Pärinte, de a fi urmasulatator Mitropoliçi märinimosi care au ridicat Scaunul arhiepis-copal al Ungro-Vlahiei prin evlavie i erudiIiune, dandu-i un re-nume care a strabätut peste hotareleIarii. Neuitat a ramas numelelui Antim care, in fericitele vremuri ale lui Constantin Basarab, afost plin de grije pentru Sfanta Biseria si care a incälzit pe fiii säisufletesti cu cuvantare miscatoare i cu invaIaturâ evangheliceasca,rdspandite de el insusi, in mai multe limbi, in tot räsaritul. Dida-hile sale sunt inca astäzi pilde frumoase de cugetäri adânci i sfa-turi duhovnicesti pentru ierarhi i slujbasi ai bisericii. Pastramsi o amintire recunosatoare Mitropolitului Grigorie al II-lea. TM-macirea sub Vladicia sa a celor 12 minee, care se retiparesc astazi,au deschis drept-credinciosilor un isvor bogat de mangaere i deinälIare de suflet. Episcopul Kesarie dela Ramnic zice de acestvrednic arhiepiscop in precuvantarea sa a mineelor: pastorul Ungro-Vlahiei, pe care veacul de acum socoteste si e de cinste i patriasa se fäleste cu el ca o podoaba.

Nu Má indoiesc ca vei pasi, Inalt Prea Sfinte Pärinte, pe urmeleacestor insemnaIi. MitropoliIi, care au desfäsurat atata ravnaosardie spre a intäri credinIa in inima poporului.

www.dacoromanica.ro

SEPT.-OCT. 1893 CIJVANTARI 127

Suindu-Te acum pe scaunul metropolitan al Ungro-Vlahiei,Inalt Prea Sfinçia Ta poIi fi sigur de tot sprijinul Meu; din adânculsufletului doresc ani de stäpânire i ca Dumnezeu sä. Teconducä si sä. Te lumineze in sfânta Ta chemare.

(M. 0., 1893, nr. 40, p. 1107).

111.

Toast pentru oragul Tecuci.

Tecuci, 27 Sept./9 Oct. 1893,

Manevre de cadre la Tecuci. Asista M.S. Regele si Principele Mostenitor. Searala masa ce s'a dat, Cuza, Primarul orasului, a inchinat in sanatatea MM. LL.,iar M. S. Regele, multumind pentru priwirea ce I-au facut cetatenii, trichinapentru viitorul orasului i in sanatatea locuitorilor lui.

Tecuciul are de mult stranse legäturi cu armata. Este aproapeun sfert de veac, and orasul era un centru militar prin tabAradela Furceni.

Astäzi, sunt tocmai 11 ani de când am petrecut câteva zile, cuocaziunea marilor manevre, in mijlocul d-voastre, primit atunci,ca i acuma, cu cea mai mare cäldurä...

In curând o garnizoanä. Insemnata de cavalerie va aduce acio nouà

Astfel orasul vostru a crescut i se desvoltä impreunà cu armata.Sunt fericit cA, sub Domnia Mea, Tecuciul s'a ridicat s't a pros-

perat i cà cetäIenii imi aratä recunostinIa lor, intampinându-Mätotdeauna cu dragoste i bucurie.

MulIumindu-vä pentru bunele urAri ce-Mi exprimaIi, Inchinacest pahar pentru viitorul orasului i In sänätatea locuitorilur lui!

(M. 0., 1893, nr. 146, p. 3989).

112.

Toastul Regelui in onoarea ofiterilor.

Tecuci, 28 Sept.I10 Oct. 1893.

Dupa incetarea manevrelor de cadre, Ministrul de Razboiu da' un banchetIn hala Infanteriei. la parte si M. S. Regele, care, la sfarsitul banchetului,ridica un toast in onoarea armatei i in deosebi in sanätatea ofiterilor Corpuri-lor II i III de Armata.

www.dacoromanica.ro

128 REGELE CAROL I

Sunt totdeauna fericit când pot fi impreunä cu armata pecâmpul de manevre, Iocul cel mai priincios spre a judeca dacäosta9u1 este pregätit pentru mândra sa chemare.

Din nenorocire, imprejurdri nepreväzute au impiedecat cu c4ivaani marile concenträ.ri de toamnä, a§a de necesare pentru desvol-tarea noasträ militara i care trebue sä fie privite de corpul ofiterescca räsplata muncii sale in cursul anului.

Salutä'm dar cu vie multtimire §coala practicä, ce am fäcut Inzilele acestea cu cadrele trupelor.

Aceasth intrunire militara a fost o mica despdgubire pentrususpendarea manevrelor i totodatä o mare placere, fiindca Mä potgäsi azi In mijlocul d-voastre.

Urfind ca sä ne intAlnim knul viitor impreunä cu trupa pe campulde manevre, ridic acest pahar In onorul armatei i in deosebi insänätatea ofiterilor Corpurilor II 0 III de armatä.

(M. 0., 1893, nr. 147, p. 4018-9).

113.

Toast in sinatatea Gälfitenilor.Galctli, 30 Sept./12 Oct. 1893.

Se ivise holera la Galati si din aceastä cauza comequl stagnase. M. S. Regele,dela mauevrele dela Tecuci, vine in vizita la Galati pentru a imprima un nouimpuls comertului. La dejunul care I se d'a, Primarul Galatilor Inchina In sa-natatea M. S. urandu-I multi ani. M. S. Regele..inchina in sänatatea oralenilor,dorindu-le toate fericirile.

Viu totdeanna Cu o mare bucurie In mijlocul d-voastre.Astä. data 'ilia am avut o deosebitä dorin0 a vizita

aflând ca, prin ivirea holetei, ora§ul a trecut prin timpuri grelecä comertul säu a fost jignit.Sunt adânc mi§cat cä, cu toate aceste, GäläIenii Mi-au fäcut

o primire atAt de strälucitä §i de cälduroasä, pe care Mi-o voiuaminti-o totdeauna cu o adeväratä pläcere.

Am multä speranp cä venirea Mea prin marile noastre porturiva contribui, ca increderea sà renascà i ca afacerile s'a reja un nonavânt.

Asigurându-vä cà voiu pästra 0 In viitor cel mai viu interespentru desvoltarea i propä0rea Galatilor, care Mi-au dat atAteadovezi de dragoste 0 de devotament, va multumesc din suflet de

www.dacoromanica.ro

bundle voastre urari i de frumoasa intämpinare ce fäcut,§i. inchin acest pahar in sänätatea ordsenilor, dorindu-le toate fericirile.

(m. 0., 1893, nr. 149, p. 4096).

M. S. Regele inchinä pentru prosperitatea Bräilei.

Braila, 30 Sept./12 Oct. 1893.M. S. Regele in vizitá la Braila. Seara I se da o mesa i Primarul Economu

exprima' recunostinp, devotament i supunere a /ocuitorilor din Braila, urandmulti ani Suveranului. M. S. Regele, multumind pentru urari, inchina pentruprosperitatea Bräilei i sanatatea locuitorilor ei.

Am luat cea mai vie parte la toate grijile, prin care Br6.11aa trecut in timpul holerei, care a lovit in comerIul

Atunci, desi departe de lark cugetärile Mele erau In mijloculd-voastre, urmärind de aproape greutälile ce orasul a sträbAtut.

Astäzi, sunt fericit c am putut reveni la Brkla, care Mi-a datde atâtea ori dovezi de dragoste i de devotament si care M'a primitCu a-0U entuziasm.

Doresc din suflet ca vizita Mea sà aducà o indreptare In co-mer, fiind sigur ca el va lua o desvoltare neasteptatä., prin Imbu-nätatirile fäcute In amkadouä porturile si mai ales prin instalarea,dockurilor i intrepozitelor, ce vor inlesni i grabi toate transacOunile.

MulTumindu-vä de cälduroasele voastre urâri, ridic paharulMea pentru prosperitatea Brklei si In sänätatea oräsenilor.

(M. 0., 1893, nr. 149, p. 4097).

M. S. Regele ofitre Romani.Castelul Pelef, 3/15 Octomvrie 1893.

'La nasterea Principelui Carol, M. S. Regele da o proclamatie catre taraaducand la cunostinta acest fericit eveniment.

CAROL I,Prin graia lui Dumnezeu i voina naiionalä, Rege al Romaniei,La toti de fald f i viitori, sanatate:Astäzi, prin binecuvântarea inaltei Providen/e, Principesa Mo-

stenitoare, iubita Mea Nepoatä, a dat nastere unui fiu care a primitnumele de Carol.

OCTOMVRIE 1893 CUITANTARI 129

www.dacoromanica.ro

130 REGELE CAROL I

Prin acest fericit eveniment, Dinastia Mea capätä. o nouä. intä-rire §i. Iara Incoronarea unei dorirrie de atátea ori rostitä. In timpde o jumátate de secol.

Un Print näscut pe pämântul României, crescut in mijloculnaVunii, peste care intr'o zi este chemat s'A domneascá, va fi lega-tura cea mai puternia intre Dinastia Mea §i. aceastä. scumpá ;ara,cäreia de douäzeci i apte de ani i-am consacrat §i. cuge-tärile Mele.

Nu Mä Indoiesc cá bucuria Familiei Mele va fi särbátoarea in-tregii NaTiuni. Pe prinlul nou näscut il incredir4ez cu mândriedragostei §.1 devotamentului poporului Meu iubit.

Dat In Castelul Pele, In ziva de 3 Octomvrie anul 1893.CAROL.

(M. 0., 1893, nr. 150, p. 4145).

11q.


15/27 Noemvrie 1893.

Prin mesajul de deschidere al Corpurilor Legiuitoare se enumärà proiectelede legi rAmase nevotate din anul precedent si proiectele noi privind organi-zarea comunei, a poliVilor, a inväOmântului secundar si superior, a regimuluiapelor, a Ministerului de Justitie, modificarea codului de comen, expropriereapentru cauza de utilitate publica', legea silvicà i a minelor, modificarea par-tiara' a tarifului vamal, reforma codului penal militar si legea de organizaraa Statului Major pentru completarea organizarii


Astäzi, mai mult decAt oricând, 114 simt fericit de a Mä gäsiIn mijlocul reprezentaTiunii naTionale.

Cäsätoria iubitului Meu Nepot a fost binecuvântatä de Provi-denfd. Na§terea pe pämântul Rornâniei a tânärului Principe Carola stráns i mai mult puternicele legáturi, care unesc Dinastia Meacu soarta acestei Täri i asigiirä pentru vecie viitorul ei.

Cu acest prilej am avut mul/umirea sà constat ineá odatä catde adânc infipte In inimile napunii sunt dragostea i credinIa catreTron.

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1893 CIJVA.NTA.RI 131

Domnilor Senatori,,Domnilor Deputqi,

**/ anul acesta putem constata Clk O vie mul-tumire c4 toate Pu-terile proclama, in once imprejurare, voinIa lor nesträmutatä dea Ostra lumii neprquitele binefaceri ale päcii.

Tara noasträ trebue sä se fericeasch de aceste solemne declara-care, asiguránd lini§tea Europei, ne permit sà lucräm la des-

voltarea noasträ pe toate calle progresului.Politica României fiind i dânsa cáläuzitä de aceea9i dorinfá,

raporturile noastre cu toate Puterile sunt amicale i pe deplins atisfäcäto ar e.

Pute-vi dar, ara alta preocupare, urmäri i desavAr§i opera dereforme, cu care v'a insärcinat acum doi ani increderea

pe care cu atata râvnä i Cu atát succes açi realizat-o in parteIn sesiunile precedente.

Pe langä proiectele de legi prezintate deja d-voastre de catreguvernul Meu i care, din lipsä de vreme, au fost amánate pentruest-timp, nevoile mereu crescânde ale noastre de Stat cerdela luminatul d-voastre patriotism s4 cerceta-li i nouile mäsuri,menite a desävar§i lucrarea Intreprins4 de d-voastre.

Pentru a completa reforma administrativa, guvernul Meu vasupune deliberärilor d-voastre legea electoralà comunalä i legileasupra organizärii comunei rurale i asupra poliVilor; iar pentru aintregi reforma 9coalei a9a de bine inceputä, legea asupra inv4V4-mântului secundar i superior.

Mai multe legi privitoare la lucrärile noastre publice se aflä indeliberarea d-voastre, din sesiunea trecutä. Guvernul Meu vasfar§i aceastä lucrare, depunând un proiect de lege asupra regimuluiapelor i un altu/ asupra rAspunderii intreprinzätorilor in caz deaccidente.

Ministerul vä va prezinta legea modifiatoare a car/iia treia din Codul de comert legea de organizare a Ministeruluilegea de expropriaIiune pentru cauzä de utilitate publica.

Desvoltarea produc-liunii actuale a Orii i deschiderea de noiizvoare de avnlie a fost constanta preocupare a guvernului Meu.In scopul acesta, Ministerul de Domenfi vä va cere modificarealegii silvice i va indeplini prescrimiunea Constituiiunii care pune

www.dacoromanica.ro

132 REGELE CAROL I

cu drept cuvânt legea minelor intre legue obligatorii. Si una i altadin aceste douà legi vor cAuta sá impace interesele generale cu celmai scrupulos respect al drepturilor private.

SituaIiunea favorabilä, la care au ajuns finai4ele Statului inanii din ormä, se menOne tot atät de satisfäcAtoare.

ExerciIiul trecut 1892-1893 s'a soldat cu un excedent de pestetrei milioane, fàrá sä fi fost nevoie de a se atinge resursa extraor-dinarä de 3.887.000 lei din excedent, prevazutä in bugetul respectivsi Ministrul Meu la departamentul FinanIelor va va supune cuve-nitele propuneri pentru intrebuinIarea sumelor de eare dispuneastäzi tezaurul public din excedentele succesive ale exerciIiilorinchise.

Incasärile primelor ease luni ale anului bugetar curgätor auintrecut i est-timp evatuaIiunile corespunzätoare si este dar pro-babil cà i acest exerciIiu se va incheia in aceleasi bune condiOuni.

Aceste rezultate permit ca bugetul pe 1894-1895, care estedeja pregatit sä se prezinte echilibrat numai cu mijloace normale,färä adaus de impozite sau mijloace extraordinare, cu toate cá amavut a face faIä trebuinTelor ce izvoräsc din punerea in aplicarea reformelor deja votate de Corpurile Legiuitoare in diversele ra-muri ale administrqiunii publice.

Mullumitä reformei sistemului nostru monetar si a consolidäriivalutei, sAvArsite cu succes la momentul oportun, Iara noasträs'a gäsit la adapost de perturba-punile ce a provocat in alte Váricriza argintului.

Creditul Statului román este bine intemeiat i fluctuaOunileneinsemnate ce, s'au ivit in urn& in cursul efectelor noastre, ii ausorgintea In cauze cu totul sträine de situoiunea noastrà financiará.

Proiectele relative la modificarea legii licenIelor si la revizuirealegii patentelor sunt gata a se supune d-voastre, spre a fi luate indeliberare impreunä cu proiectele rämase nevotate din sesiuneaprecedentä completând astf el succesiv opera intreprinsä pentru re-formarea sistemului i organizä'rii noastre financiare.

ExperienIa fäcutä cu noul tarif vamal i trebuina de a asiguraproduselor noastre agricole pieIele cele mai mari de consumaIiuneale Europei ne impun o modificare pailialä a acestui tarif, modifi-care ins& care nu va atinge intru nimic protecIiunea industrieinaVonale.

www.dacoromanica.ro


Studiind conventiunea Incheiata de guvernul Meu cu Impe-riul German §i. pare va fi supusa deliberarilor d-voastre, vä veIiconvinge eä am isbutit sa lärgim debu§eurile producTiunii noastreagricole, färä a §tirbi eatu0 de pu-0.n proteqiunea pe care tarifulautonom o aeorda industriei noastre.

Armata este pe aceia§i cale de prop4ire ca §i in anii din urma.Tara se poate cu incredere rezema pe dansa. Un simIimant de pru-denla ne-a %cut In anul acesta sa suprimám concentrarile O ma-nevrele de toamna, a§a de neeesare instruqiunii ei; experienIa adovedit insa In destul ca, pe viitor in aeela§i imprejurari, nu va maifi nevoe a face un asemenea sacrificiu.

Reforma Codului penal militar §i a legii de organizare a Sta-tului-Major general vor fi supuse in sesiunea actuala studiuluid-voastre.


Tara a§teapta dela d-voastre desavar§irea inIeleptelor reforme,cärora le-ati inchinat deja neobosita d-voastre muna.. Luerandastfel, ve-li fi §i in sesiunea actuará la aceia9i inallime §i nu M.indoese ca opera legislativa a acestei Adunan i va ~anea unadin cele mai insemnate ale vielii noastre parlamentare §i. va con-stituí o pagina memorabila in analele Romaniei.

Dumnezeu s'A binecuvanteze lucrarile d-voastre.CAROL.

Pregedintele Consiliului Minigtrilor gi Ministru de Interne, L. Catargiu ;Ministril Agriculturii, Industriei, Comertului g'i Domeniilor, P. P. Carp ; Mi-nistrul Afacerilor Straine, Al. Lahopari ; Ministrul de Finante, M. Germani ;Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman; Ministrul de Resbel, General .I. La-hovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, C. Oldnescu; Ministrul Cultelor g'i In-structiunii Publica, Tache Ionescu.

(M. 0., 1893, nr. 184, p. 5145-6).

117.

Riíspuns la Adresa Senatului.

3115 Deeenwrie 1893.

Pregedintele Senatului, G. Gr. Cantacuzino, prezinta adresa de raspuns lamesajul Tronului gi M. S. Regele multumegte pentru iubirea cu care aceastainstitutie fnconjura Familia Regala Cu prileju/ nagterii Principelui Carol.

www.dacoromanica.ro

134 REGELE CAROL I

Domnule Pregedinte,Domnilor Senatori,

Sunt totdeauna fericit eänd primesc din partea Senatului expre-siunea sentimentelor sale de dragoste i de credinTa. Astäzi,mai mult decat oricand, mima Mea este plinä de bucurie vazändiubirea cu care reprezentanVi. naçiunii inconjura Familia Mea, care,prin noul vlästar sadit pe acest pämänt, Si-a intärit §i. mai puterniclegaturile Sale cu scumpa noasträ Romanie. Daca acest fericiteveniment se poate privi de generaTia actuará ca o rasplatä a lun-gilor sale staruinte intru conservarea operei na-tionale, el se prezintapentru generaOile viitoare ca o cheza9i.e plina de speranIe.

Legile insemnate, ce se vor supune desbaterilor Senatului, des-chid i in sesiunea aceasta un câmp intins activit4ii d-voastre.Sunt convins, ea InsufleIiIi de dorinIa binelui ob9tesc, veIi da guver-nului Meu un sprijin inIelept pentru a duce mai departe operainceputä, adicä. imbunataIirea legislaçiunii i desvoltarea forIelorproductive ale Ora

Plin de incredere in patriotismul incercat al Senatului, nu Maindoiesc ca el va lucra cu r'avnä §i. barba-pe la iraplinirea acesteiimite misiuni. Cât pentru Mine, condus fiind numai de simIimântuldatoriei, singura Mea Iinta, ca i singura Mea dorinfá, este de aa§eza Statul l'ornan pe temelii neclintite, care sa asigure viitorul säu.

Va mul/umesc, d-lor Senatori, din tot sufletul, in numele Regineial Meu, precum i in numele Principelui Mo§tenitor i al Princi-

pesei Maria, pentru calduroasele uräri ce Ni le aduce0 ; ele Ne suntscumpe i gasesc in inimile noastre un adâne rasunet de recu-no9tin-Vá.

(M. 0., 1893, nr. 201, p. 5642).

1.1s.

Rispuns la Adresa Admira Deputatilor.

16128 Deeemvrie 1893.

La prezentarea Adresei Adunä"rii Deputatilor, M. S. Regele multumegte pentruurärile reprezentantilor natiunii expriroand dorinta ca sesiunea ce se deschidesi. asigure un adevärat progres

www.dacoromanica.ro

IANUARIE 1894 CIJVANTXRI i 33


Cu vie raulIumire am ascultat Adresa Camerei DeputaTilorprimesc cu deosebitä. recuno§tinra asigurärile sale de dragoste §.1 decredinI4, care imi sunt foarte prelioase.

Sentimentele de bucurie ce Corpurile Legiuitoare Ne-au aratateu atka aldurä., cu prilejul na§terii Principelui Carol, Ne sunt onou4 §.1 scump4 mkturie despre bucuria rii ntregi. Aceast4 mani-festaIie unanim4 M4' va Indemna §.1 mai mult de a Implini datoriileinaltei Mele chemki; ea este totdeodatä. §i o frumoas4 rkplatirea muncii nepregetate ce am Inchinat fericirii i märirii scumpeinoastre patrii.

Dorino, de care sunte0 InsufleIiIi, de a indrepta toata activi-tatea d-voastre spre con§tiincioasa indeplinire a Insemnatei sareinice v4 este incredinIatà, nu poate da deck roade folositoare pentruprop4§irea àrii i. intkirea bunei sale stä.ri economice, ch. ci numaiacele State p4§esc Inainte pe calea desvoltärii care sunt carmuitecu prevedere i hotkire. Nu M4 indoiesc, dar, eà i sesiunea aceastava asigura un adevkat progres §.1 va rkpunde astfel a§teptärilor

Urarea d-voastre de a M5 vedea Inch' mulV ani conducând desti-natele României, Inconjurat de inerederea naiunii Intregi, M'ami§cat adâne §.1 .vä mulIumese din suflet pentru toate dovezile dedragoste ce arätati Reginei, Principelui Mo§tenitor i PrincipeseiMaria, care de-a-pururea sunt patrun§i de simIimintele cele maicalde pentru Iara noasträ..

(M. 0., 1893, nr. 211, P. 5977-8).

119.

InaIt Ordin de zi eitre armati.

Bucurefti, 1/13 lanuarie 1894.

M. S. Regele ureazä armatei, cu prilejul Anului Nou, ani multi §i

Ostafi,

Anul cel nou sosind, pe voi va gäse9te tot credincio9i apärkoriai tärii i ai Tronului, iar pe Mine mândru cä. sunt Capetenia voasträ.

www.dacoromanica.ro

136 REGELE CAROL I

insufleIiIi de sfánta-va datorie i Eu sigur fiind ca in onceimprejurare veii räspunde la 'Malta voastra chamare,totdeauna pe ingrijirea i dragostea Mea.

Ofi/eri, subofileri i soldarp, vä urez ani mulli i fericiIi!CAROL.

(M. O., 1894, nr. 222, p. 6417).

M. S. Regele citre inaliele

1/13 lanuarie 1894.

Dupa slujba dela Mitropolie, tredând in apartamentul Mitropolitului, seexprima urari Suveranului in numele tnaltului cler, a Consiliului Minivtrilorgi a Inaltei Curti de Casatie i Justitie. M. S. Regeie, adanc miqcat de buneleurari i cuvintele pline de dragoste, dore§te celor prezenti ani multi vi fericiti.

Am inceput anul nou prin a indrepta intaiul nostru gand catreDumnezeu, rugandu-L sä binecuvinteze i sa ocroteasca scumpanoasträ Iara.

Patruns de o vie recuno0iniä pentru toate harurile pe care Cerulle-a raspandit asupra noastra, sunt adanc m4cat de cuvintele plinede dragoste 0 de bunele uräri ce-Mi adresa0. Le primes° mai cuseamä pentru fericirea Romaniei, tare este nedespagita de fericireaMea.

Doresc din fundul injijj, ca anul nou sä fie tot ap de spornicca cel ce s'a incheiat 0 care ne-a adus realizarea speranIelor noastrecelor mai scumpe.

Mullumindu-va 0 in numele Reginei 0 al Familiei Mele de cä'l-duroasele d-voastre felicitari pe care le iau ca o bunk' prevestirepentru noi to%i, va urez ani mul/i i fericiIi!

(M., 0., 1894, nr. 223, p. 6442).

M. S. Regele dare Academia Romani.

18/30 Martie 1894.

M. S. Regels, la Academia Romana, aminte§te premiul infiintat cu zece ani inurna pentru Magnum Etymologicum Romaniae, exprimanduli nadejdea cava vedea acest monument nepieritor infaptuit de catre aceasta institutie.

www.dacoromanica.ro


Simt totdeauna o vie mulIumire, and pot aräta Academieimarele interes ce am pentru activitatea sa ; viu dar astä'zi cu deo-sebitä pläcere in mijlocul d-voastre, spre a vä aduce urärile Melede bunä' venire 9i a lua parte la lucrarile d-voastre.

Sunt tocmai zece ani de and am intemeiat un premiu anualpentru o carte cuprinzätoare a tuturor cuvintelor limbii române,a9a de bogatä in felurite expresiuni. Un inceput de o erudiOunevrednica de admiraIiune s'a fäcut. Toçi dorim sa ne bucurdm inteuntimp nu prea deOrtat de aceastä lucrare insemnatä i mai alesNoi, care am trecut pragul unei jumätäii de secol din vieala noasträ.Prin Magnum Etymologicum Romaniae, distinsul sail autor, ca_ §iAcademia, Li§i vor ridica un monument neperitor ; lar Eu purureavoi fi m'andru c5 am indemnat la o munca, ce va deveni un izvornesleit pentru limba noasträ i filologie.

MulIumindu-vâ pentru simIimintele de dragoste i credinIä, ceAcademia 1mi märturise§te in toate imprejurärile i mai cu seamäin fericitele evenimente ce privesc Familia Mea, declar §edirqadeschisä.

(Acad. Rom., Desbaterile, s. II, t. XVI, 1893-1894, p. 194).

122.

Cuvintare la investitura Episcopilor Buziului i Argeplui.

20 Martie/1 Aprilie 1894.Investitura arhiereilor Dionisie Climescu Craioveanu çi Gherasim Timus

Pitesteanu, alesi episcopi ai eparhiilor Buzäului si Argesului. Dupà Incredin-tarea cá.'rjei la fiecare In parte, Episcopul Buzäului primeste cu respect si supu-nere acest toiag pastorese si se va sili sà urmeze si sà Indeplineasa cu sfintenie,ravra ci càldurà pretioasele pilde ale Suveranului; iar Episcopul Argesuluiprimind ca'rja, simbolul puterii c sprijinul M. S., va duce, devotat Tronului,la bun sMrsit apostotia ce i s'a Incredintat. M. S. Regele, adresAndu-se ambilorepiscopi, le prezinta figuri de prelati vestiti care au pästorit acele eparhiinadAjdueste ca nu vor fi mai prejos In misiunea ce li, se Incredinteazfi.

incredinOnd Prea SfinÇiilor Voastre aria episcopalä ca semnal puterii duhovnice§ti, cu incredere va väd pornind in eparhiilevoastre spre a indeplini malta voastra chemare. Nu Mä indoiesccä' de-a-pururea veIi fi pätrun§i de sfânta voastra datorie i ca ve-çidesfä§ura toath sarguinIa spre a vä' atrage binecuvfintarea Cerului

dragostea turmei voastre sufletwi.

www.dacoromanica.ro

138 REGELE CAROL I

Prea Episcop al Buzaului,

Eqti chemat a carmui o eparhie unde vei gäsi urme adanci deevlavie a sträbunilor no§tri; in creerii ca 0 in fundul.vailor, ei au ridicat sfinte loca§uri spre a putea träi retra0 de viaIasgomotoasa a lumii, inchinându-se numai la Atotputernicul. Multebiserici impräTtiate in locuri sirlguratice, sunt Inca astazi dovezinetagaduite a credinIei din vremurile de aspre griji and Iara eraprada navalirilor i turburarilor razboinice. Prea Ta ai, inacela0 timp, ca sägi slujeasca drept pildä, pe Episcopii Chesarie

Dionisie, care prin nemarginita lor harnicie i ravna au ridicateparhia Buzäului, unde au lasat amintiri nwerse. Nu Mä indoiescca Prea Sfinçia Ta vei pa0 pe urmele acestor doi pastori vrednici 9i

propovaduind iubirea de patrie 0 de lege.

Prea Sfintite Episcop al Argefului,

Mandru po-çi fi ca te sui pe scaunul acestei eparhii cu un trecutistoric a§a de insemnat. De trei veacuri i jumatate se inaka, pefruinosul mal aI Arge§ului, falnica bisericá a lui Neagoe-Voievod,privitä, pe acea vreme, de tot Rasäritul ca o adevarata minune.Multe vijelii, foc i cutremur trecura, in cursul anilor peste acestgal:a loca ce ajunsese aproape de pieire. insa, in zilele de rede§tep-tare a simIimantului naçional, &and Romania se ridica ca Stat desine statator, biserica episcopala de Arge, se reclädi i astaziea straluce§te, in vechea sa splendoare, ca o marturie trainica acredinVi poporului din trecut 0 a puterii sale de viaçä in pre-zent.

Doi episcopi au carmuit sub Domnia Mea aceasta frumoasaeparhie i amandoi, prin ravna i dragostea lor pentra biserica §i-Ora, s'au suit la treapta de MitropoliIi ai Regatului, inaWand prinaceasta, Inca 0 mai mult, scaunul episcopal al Argeplui

Prea Sfintig, Parinfi,

DuceIi-va acum in eparhiile voastre spre munci cu osardiestatornicie la cinstirea bisericii i la binele norodului; va urez saculegqi cu imhel§ugare roadele bunat4ilor ce veli semana impre-uru-va.

www.dacoromanica.ro

Multumindu-va pentru simtimintele ce ne aratati prin cäldu-roasele voastre cuvinte, va dorim Prea sfintiilor Voastre ani multi9.1 fericiti pe scaunele voastre episcopale.

(M. a, 1894, nr. 286, p. 8598-9).

123.



M. S. Regele, inchizand sesiunea Corpurilor Legiuitoare, releva' opera legisla-tiva' Thiaptuitä., opera care privegte tratatele de cornert cu Germania, Austro-Un-gana gi Belgia, organizarea Ministerului de Externe gi a Corpului tehnic pelana' toate celelalte proiecte amintite prin mesajul de deschidere.


inchizand astazi a treia sesiune a acestei legislaturi, va multu-mese de activitatea rodnica ce ati depus, spre a conduce cu un pasmai departe opera legislativa ce v'a supus guvernul Meu pentruimbunät4irea diferitelor ramure -ale adrninistratiunii publice.

Votand, Cu o luna inainte de aplicarea lui, un buget echili-brat numai cu mijloace normale, fara adaus de impozite sau re-surse extraordinare, ati desavar§it programul indreptarii finantelornoastre, urnaat cu intelepciune §i. staruinta de ease ani i ne-curmat.

Aceasta politica a primit incurajarea §.1 rasplata ei prin consta-tarea, la huele exercitiului 1892-4893, a unui excedent de 24milioane, fapt unic in analele noastre financiare. Intrebuintareaacestui excedent s'a facut .astfel, incat pe de o parte ne-a scutitde a mari datoria publica cu 11.000.000 aproape, iar pe de altaparte a facut sá dispara' o ultima anomalie din bugetele noastre.

Legea pentru o Banca Agricola este destinatä a ajuta clasaatat de insemnata a proprietarilor §i. arendaOlor, carora le va punela indemanä un credit mai ieftin, ceea ce le este atat de necesar,in vederea mai cu seama a crizei de preturi de care sufere produc-tiunea agricola in lumea intreaga.

Tot pentru a ajuta 5i. a sprijini agricultura noastra, acest prin-cipal izvor al avutiei nationale, ati votat tratatele de comer/ cu

MARTIE-APRILIE 1894 CTJVANTA.RI 139

www.dacoromanica.ro

140 REGELE CAROL I

Germania, cu Austro-Ungaria, cu Belgia, adica cu cele trei Väricare, dupa Englitera, Çin primul rang in comerpil nostru exterior.Prin aceste tratate, ne-am asigurat pe acele targuri egalitatea detaxe vamale pentru toate produsele noastre; prin acel cu Germaniamai cu seama, am dobandit chiar fixitatea i consolidarea lor peun timp indelungat. In schimbul unui asemenea beneficiu, n'amsacrificat nimio din taxele tarifului nostru destinate a Incuraja i aapara industria noastra nascânda.

Din proiectele ramase nesävarsite din sesiunea trecuta, d-voastre,prin votarea legilor judeIene i comunale, a-P completat operareformei administrative; prin votarea legii judecatoriilor de ocoale,açi desavarsit asemenea reforma noastra judecatoreasca, inceputain sesiunile trecute prin importantele legi care au organizat magi-stratura dela CurP i Tribunale i au introdus principiul inamovi-bilitaPi. In sesiunea actuala v'ap ocupat de acea treapta judeca-toreasca care, cercetand afacerile mai mici, totusi are pentru inajo-ritatea popora-Punii noastre o importan0 de capetenie, prin nume-roasele interese ce le reguleaza.

Legea organizarii MinisteruluLde Externe,Jegea prin care sereformeaza Corpul tehnic de langa Ministerul Lucrärilor Publice,mai multe legi ale Ministerului Domeniilor, vor aduce asemeneasim-Pte imbunatapri in trei ramuri insemnate ale administraPunii

Prin creditele ce le-aP acordat, pe langa cele atat de importantevotate din sesiunile trecute, pentru continuarea reçelei noastre dechi ferate, pentru restaurarea sau ridicarea din nou a monumentelornoastre bisericesti si a institutelor de cultura, aP de-4 un nou avantacestui curent de civiliza-Pune pe toate caile, In care Romania aintrat de un sfert de secol incoace si pe care merge cu pasi asa derepezi si siguri, ¡neat si-a atras stima i increderea tuturor naPuni-lor Europei.

Armata noasträ, pentru care s'a facut atat in sesiunile trecute,n'a famas uitata nici mn sesiunea actuará.

Legea pentru sporul de lefi al capitanilor i maiorilor raspundedorin-Pi tuturor de a imbunata-P soarta unor ofiçeri demni de soli-citudinea çàrii. DorinIa aceasta legitima trebue Ina* marginitäprin grija de a nu aduce o sdruncinare in echilibrarea bugetelornoastre.

www.dacoromanica.ro

?JAI 1894 CUITANTARI 141

Reforma Codului de justiIie militará riispunde mai bine modi-ficárilor din urmä. introduse In organizarea armatei noastre. Prinindeplinirea insä a catorva lipse, s'au luat mäsuri pentru a se intäridisciplina, acea virtute care este cea dintáiu a unui otean §i färáde care celelalte, in loo de a fi o forp, devin o släbiciune §i o pri-mejdie naponalä.

Operei legislative fecunde a acestor trei sesiuni trebue sä-iurmeze acum opera, tot atát, dacà nu qi mai importantä, a apli-cgrii in fapt a acestor legi. Trebue ca unele din ele mai Cu seamäsà intre Cu incetul In moravurile poporaViunii noastre, care vaprqui mai tarziu InIelepciunea §i foloasele lor.

Pentru aceasta, Guvernul timte necesitatea unei activitäli stä-ruitoare 9i neimpiedicatà de altfel de ocupaIiuni.


Lucrarea d-voastre din sesiunea actuará, farà a fi inca com-pletá, este insemnatä 0 binefäcätoare. Pute-li dar sâ va intoarce0in cäminurile d-voastre cu con§tiinIa cà v'a-li implinit cu prisosdatoria 0 cä., mulIumitä muncii d-vosstre, -Ora noastra iubitàa facut inc4 un pas pe calea färä hotar a progresulai.

In numele Meu si al iärii, vä mulIumesc.Eu declar inchisä sesiunea actuara a Corpurilor Legiuitoare,Bucure§ti, 24 Martie 1894.

CAROL.

Presedintele Consiliului Ministrilor, Ministru de Interne si ad-interim laRAzboiu, I. Catargiu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Dome-niilor, P. P. Carp ; Ministrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul deFinante, M. Germani ; Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman; Ministrul Lu-crArilor Publice, C. Olitnescu ; Ministrul Cultelor si. Instructiunii Publice, TacheIonescu.

(M. 0., 1894, nr. 289, P. 8713-4).

124.

M. S. Regele cifre C.E.D.Salina, 5/17 Mal 1894.

M. S. Regele ja parte la inaugurarea marii tAieri a canalului Sulina. AzarianEffendi, Presedintele Comisiunii Europene a DunArii, oferA Suveranului o cupAde argint care reprezintA pe bAtrAnul Danubiu, iar pe picior sApate armele si

www.dacoromanica.ro

142 REGELE CAROL I

monogramul Regelui i spune ca C. E. D. e fericita a inaugura aceasta lucraresub auspiciile M. S. si totodata exprima recunostinta si uräri pentru sprijinulsi ocrotirea C. E. D. din partea M. S. si a guvernului roman. M. S. Regele mul-tumeste pentru urari i resimte o mare bucurie pentruinaugurarea mariilucrariIn bratul Sulinei. Felicita pe ingineri pentru reusita operei.

Adânc atins de amabilele d-voastre cuvinte, v mulIumesc debunele urári ce-Mi exprimaIi in numele Comisiunii Europene.

incá dela intaia Mea vizitä la gurile Dunärii, sunt acum 27de ani, am urmarit cu cea mai vie atenOune lucrärile Cornisiunii

M'am bucurat de fiecare progres ce s'a fäcut.Astäzi resimt o adeväratd `mulIumire inaugurAnd marea tale-

turà in bralul Sulinei, care este o nouä i importantä inlesnire adusänavigaçiunii Dundrii-de-jos.

Felicit pe inginerii Comisiunii pentru concemiunea i reu§itaunei opere a-at de insemnate i ridic aceastä minunatä cupä, pecare voiu conserva-o ca o prelioasä amintire a acestei zile intere-sante, urAnd Comisiunii 9.1 de aci inainte succese tot atát de strä-lucite in indeplinirea marei i frumoasei sarcini pe care Europai-a incredinIat-o.

(M. 0., 1894, nr. 30, p. 1035-6).

125.

Toast in sinitatea Suveranilor i efilor de statereprezentati In C.E.D.

5/17 Mai 1894.

Dupa inaugurarea taierii canalului, s'a dat o mask seara, la Sulina. AzarianEffendi, in numele C. E. D., rosteste cuvinte de recunostinta Suveranului pentruinteresul ce poarta lucrarilor lor, face un istoric al acestora, incepand dela 1861si ridica un toast in sanatatea MM. LL. Regelui i Reginei si a FamilieiRegale. M. S. Regele multurneste C. E. D., in numele Romaniei, pentrulucrarile ce executa, binefacatoare pentru comequl Romaniei i inchina. insanatatea Suveranilor si a sefilor de Stat ai marilor puteri.

Frumoasa särbätoare, ce Comisiunea Europeanä a binevoit a-Mioferi, va rämánea totdeauna säpatä in amintirea Mea. Ii mulIumesccd toatä sinceritatea ca §i pentru amabilele atergiuni ce Mi-a arätat.

Am asistat Cu o vie pläcere la inaugurarea marei täieturi inbralul Sulinei i pun mare pre% pe eminentele servicii, ce Comi-

www.dacoromanica.ro

siunea a adus prin lucrärile sale comenului i navigqiunii Dunärii-de-jos.

Romania mai cu seama va trage cel mai mare profit din acestelucrari, fiind asigurat debu§eul bogäliilor sale agricole.

Sunt dar interpretul fidel al sentimentelor Tärii Mele, mulTu-mind Comisiunii Europene de activitatea binefacatoare, ce ea des-voltà de aproape 30 ani, i inchinand in sanatatea Suveranilor

efilor de Stat reprezentaIi in acest moment, nu numai prin CorpulDiplomatic acreditat pe langa Mine 0 membrii Comisiunii, darInca prin stalionarele i vapoarele de razboiu, a caror prezenp.dau acestei sarbatori o stralucire cu totul particulara.

Salut cu simpatie 0 respect steagurile care falfae astäzi la gurileDunärii, ale acestui maiestos fluviu de care sunt legate amintiriletinereIii Mele 0 ale soartei Mele, iar ale cärui izvoare udaleagänul Familiei Mele.

sänätatea Suyeranilor 0 a efilor de Stat ai marilor Puteri!(M. O., 1894, nr. 30, p. 1037).

126.

Toast in onoarea Corpurilor III §i IV de Armati.

Vaslui, 28 Sept./10 Oct. 1894.

M. S. Regele ja parte la manevrele ce s'au destásurat la Vaslui, executate deCorpurile III §i IV de Armata i o divizie de Cavaterie independentà. Dupgineetarea manevrelor s'a facut revista gi defilarea trupelor, apoi critica mane-vrelor. Seara Suveranul a of erit un banchet la Palatul administrativ, la careau /uat parte ofiterii superiori, oaspetii strgini g. a. La sfailitul mesei M. S.Regele salutà, in aceste locuri istorice, armata i inchinä in onoarea corpurilorcare au luat parte la manevre §i In onoarea judetului si ora§ului VasIui.

Cu un simprnant de mandrie am steal:la-tut, in aceste zile demanevrä, vechile campuri de luptä pe care marele Domn al Mol-dovei a ca0igat cea mai stralucita isbandä, care a hotarit deviitorul çàrii i a avut chiar inraurire asupra evenimentelor dinEuropa. Numele lui tefan-Voda i vitejia osta0lor sai gasea atunciun puternic rasunet in toatä lumea crwineasca §i faptele salerazboinice au amas pururea ca vrednica pilda pentru neamulromanesc. Ele au implantat inteinsul virtu-Pie militare 0, dtipä

SEPT.-OCT. 1894 CUVINTAIII 143

www.dacoromanica.ro

144 REGELE CAROL I

400 ani, urma0i vitejilor din trecut au dobandit prin sangele lornaärirea 0 neatarnarea Romaniei. Salut dar cu deosebitä bucurie,In aceste locuri istorice, o mare parte a armatei Mele, sigur fiindca ea totdeauna va fi patrunsa de malta sa datorie. Ridic paharulMeu In onoarea Corpurilor III 0 IV, care §i-au atras In timpulmanevrelor via Mea mulwmire. Sper ca ve/i pästra de aceste zile plinede invaIatura o amintire tot ap de adanca, precum este bucuriace o resimt de a MA gasi in mijlocul d-voastre.

Sa traiasca armata!

Aclamatii vii si calduroase salutit augusta cuvantare. Majestatea Sa trichinaapoi In onoarea si pentru prosperitatea judetului si orasului Vaslui.

Al doilea pahar 11 ridic In onoarea judewlui 0 oraplui Vasluiu,care cu dragoste 0 bucurie M'au intampinat impreuna cu armata.Mulwmindu-le de calduroasa primire, urez judewlui 0 orapluiprosperitate §i boga/ie, iar locuitorilor sanatate!

(M. 0., 1894, nr. 143, p. 4955).

127.

M. S. Regele la punerea pietrei fundamentale a Palatului Pinto'or.

20 Oct. 11 NoemPrie 1894.

Se pune piatra fundamentala a Palatului Postelor si Telegrafelor din Bucu-resti. Dupa serviciul divin, D. Cesianu, directorul general al Postelor, dupace face un scurt istoric al Postelor In Romania, multumeste Suveranului pentrucaa luat parte la aceasta solemnitate si aratä ca planurile si executia lor suntfacute numai de Romani. Ofera Majestatii Sale un album continand hartatelegrafelor si postelor pe judete. M. S. Regele releva avantul puternic al Roma-niei In toate ramurile publice si pune temelia Palatului.

Ridicarea acestui mare/ palat pentru PW5. 0 Telegraf dove-de9te din nou cat de puternic este avantul, care Romania a luatIn toate ramurile publice. Sunt abia 30 de ani ca PWa internaVo-nala, care este un drept exclusiv al Statului, era Inca In manilePuterilor vecine 0 organizarea acestui insemnat serviciu incredin/atunei misiuni straine.

Astázi, Po9ta 0 Telegraful, conduse prin noi in0ne, au dovedito administrw/iune de frunte 0 au putut lua parte cu vrednicie la

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1894 C1JVANTA.RI 145

toate congresele internalionale, care au regulat inteun mod minunatcu lumea intreagä.

Pun dar, cu vie mu4umire, temelia acestui palat, dorind caclânsul sä fie in curänd isprävit, spre a asigura unei administra-puni,care a luat o desvoltare aqa de znare, i.n adrzpost demn de impor-tanIa sa.

(M. 0., 1894, nr. 160, p. 5510).

M. S. Regele aim Primarul Capitalei.2/14 Noenwrie 1894.

In ajunul serbarii nuntii de argint a MM. LL. Regelui si Reginei Romaniei,Primarul i Consiliul comunal prezinta MM. LL. doua vase cu flori artisticlucrate. Primarul spune ca aceasta data aniversara este pentru Romani sitn-bolul unirii binecuvantate a àrii cu dinastia sa In decurs de 25 de ani, ceimai fericiti i cei mai gloriosi ai Romaniei. Prezinta felicitari i devotamentin numele locuitorilor Capitalei. M. S. Regele spune ca locuitorii Capitalei aufost totdeauna In fruntea manifestarilor patriotice i roaga Consiliul comunalsa comunice locuitorilor iubirea pe care le-o pastreaza Suveranii.

Suntem foari e mi§caP de a vedea at de vie este partea ce iubitaNoasträ Capitalä ne aratä la serbarea NunIei de argint i primim cumare mulIumire urärile ce Consiliu/ comunal Ne aduce ca acest

Frumosul dar ce Ne Ne va aminti aceasth neuitatä zi,precum i simpatiile ce a de§teptat in inimile tuturor.

In bate imprejurärile vieii Noastre, Capitala a fost in frunteamanifestärilor patriotice 0 a impä'rt4it Cu Noi grijile i bucuriile,dändu-Ne dragostea. i credinIa sa ; astfel s'a stabilit intre Noidänsa legäturi a-at de stranse incät nimic nu le mai poate desface.

Vä rog sä impärtä0-0 aceste sentimeni e iubitei Noastre Capitale,careia iubirea Noasträ este pentru totdeauna asiguratä.

(M. 0., 1894, nr. 174, p. 5892).

M. S. Regele nitre Consiliul de Miniltri.

3115 NoemPrie 1894.

Lascar Catargiu, presedintele Consiliului de Ministri, felicita Familia Regaläpentru nunta de argint, In numele natiunii, care ca credinta i inima voioasase bucura de bucuria Suveranului ei, a carui domnie /nsemneaza Invierea unei

www.dacoromanica.ro

146 REGELE CAROL I

natiuni 0 Intemeierea nnei dinastii. M. S. Regele primeste cu bucurie sentimentele-s'i urarile exprimate si roaga pe Dumnezeu sä-I pastreze toate puterile spre-e le trichina inea' multi ani scumpei noastre patrii.

Primim cu deosebita bucurie rostirea sentimentelor de credinIä_0 de dragoste ce face0, precum 0 calduroasele urari ce Ne aduce-0Cu o atat de vie sim0re pentru ziva de astäzi.

Partea insemnata ce Iara intreaga ja la aceastá aniversare, pe-care Noi to-0 am dorit sa o sarbatorim impreuna, dovedeoe cat deadanci radacini a prins i'n inima Romanilor tanara lor Dinastie-0. ce pre% au pentru dan0i cele intemeiate de mai bine de un sfertde veac. Rugam pe Dumnezeu sa Ne pästreze toate puterile sprea le inchina inca mul0 ani scumpei noastre patrii.

(M. 0., 1894, nr. 172, p. 5840).

130.

M. S. Regele catre Inaltul Cler.

3/15 Noemyrie 1894.

Mitropolitul Primat si membrii 1naltului der vin si aduc Familiei Regale,la nunta de argint, o medalie comemorativA insotità de cele mai vii urAri defericire s'i vieag lungk sanAtate si putere. M. S. Regele multumeste pentruurari si roagi. Pronia s'd ocroteasca Biserica Ronakin5.

MulIumim din tot sufletul inalt Prea, Sfin0ei Voastre de cal-duroasele felicitari ce Ne aduce0 in numele inaltului cler, precum.0 de frumoasa medalie pe care o vom pastra ca o amintire dulcedin partea clerului roman, pururea credincios Noua.

Am dorit sa incepem serbarea Nun%ii Noastre de argint prininchinaciuni catre Dumnezeu, intocmai ca acum 25 ani, cand amindreptat primii No0ri pa0 catre Mitropolie, cu dor de a chemaasupra-Ne binecuvantarile Cerului.

Sprijinul 0 mangaierile Atotputernicului ne stint de nevoie intoate imprejurarile vie-0i. Astäzi, ca totdeauna, rugarn ProniaCereasca A ocroteascä Biserica Romanä 0 *sa reverse asupra intre-gului popor toate clarurile sale.

(M. 0., 1894, nr., 172, p. 5840).

www.dacoromanica.ro


131.

M. S. Regele airs Corpurile Legiuitoare.

3/15 Noemyrie 1894.

Presedintele Adunärii Deputatilor, general G. Manu i vicepresedinteleSenatului, Ianov, prezint5. Suveranilor felicitäri i urAri cu prilejul nunt.ii deargint. M. S. Regele pretueste urarile i felicitärile Corpurilor Legiuitoare si amin-teste rudenia sufleteasa intre Suveran si reprezentaata national5, intaritàprin atâtea evenimente insemnate pentru märirea i fericirea României.

Urärile Corpurilor Legiuitoare au pururea mare preI pentruNoi; astäzi le primim cu deosebitä bucurie i aclänca recunostinp,

simIim eä lara Intreagä. serbeazá cu Noi dimpreunä. Nunta Noasträde argint, indeplinindu-se astfel cea mai scumpä a Noasträ dorinp.de a Ne gäsi In Rceast5. zi, In mijlocul marei Noastre familiiromâne.

Legälturile ce Ne unesc cu Iara sunt asa de stranse, au fostIntärite prin atfitea evenimente Insemnate, Incät s'a stabilit IntroNoi o rudenie sufleteasa, asa ca. totdeauna ne intälnim intr'ungänd i intr'o dorinp: märirea i fericirea scumpei noastre patrii.

(M. O., 1894, nr. 172, 5840).

132..

M. S. Regele care malta Curte de Casatie.

3/15 NoemPrie 1894.

Primpresedintele Inaltei Curti de Justitie prezina felicitAri i ufari Suve-ranilor, la care M. S. Regele multumeste i ureaza rAspl5tiri tot mai mariImplinirea Inaltei misiuni.

Astäzi, ca in bate imprejurärile, malta Curte de Casa Ne-amärturisit sentimentele sale de dragoste si de credinrá si din totsufletul. Vä. mu4umese pentru bunele uräri ce Ne aduce cu prilejulNuriçii Noastre de argint.

Urmä'rim cu un interes neschimbat activitatea d-voastre, carea ridicat cu mult prestigiul just4iei in Iarä si vS. urez, la randulAle; räsplätiri tot mai mari Intru indeplinirea inaltei d-voastremisiuni.

(M. 0., 1894, nr. 172, p. 5840).

www.dacoromanica.ro

148 REGELE CAROL I

M. S. Regele &Ake Academia Românä.

3/15 Noemyrie,1894.

D. A. Sturdza, secretar general al Academiei Române, se unegte din inimäcu urärile ce tara intreaga face pentru indelunga i fericita domnie a MM. LL.gi pentru infarirea dinastiei spre miírirea gi gloria RomAniei. M. S. Regele mul-tumegte in numele Sàusi al M. S. Reginei pentru urärile Academiei, in frun.teaareia vor fi totdeauna Cand va fi vorba de limba i literatura romiinä.

Primim cu deosebita pläcere uranio ce Academia Romana Neaduce de Nunta Noastra de argint.

Legaturile ce au urmat intre Noi i Academie sunt a§a de vechistranse, 'hick nu Ne-am indoit de via parte ce aceasta institu-

Iiune va lua, impreuna cu Iara intreagä, la aniversarea de astazi.'vom pastra neincetat, Regina 0 Eu, toata a Noastra sim-

patie i Ne vevi gasi de-a-pururea in fruntea voastra de cAte ori vafi vorba de limba 0 de literatura romana, care ne-au devenit a§ade scumpe 0 care sunt expresiunea cea mai 'Malta a con§tiinteiromane.

(M. O., 1894, in. 172, p. 5841).

M. S. Regele afro Rectorul Universitätii din Bucure§ti.

3/15 Noemyrie 1894.

Rectorul Universitätii din Bucuregti, Titu Maiorescu, la nunta de arginta Suveranilor, aduce respectuoasele sale feliciari gi cele mai credincioase urari.M. S. Regele primegte cu multumire urarile exprimate in numele Universitatiicäreia Ii va pastra cel mai viu interes.

Primim ou vie multumire calduroasele urari ce Ne aduce-0 innumele UniversitaIii i prquim grabirea cu care luaIi parte laserbarea Nun-Pi Noastre de argint.

Cu bucurie Ifni amintesc ca la intAia serbare universitara o

luna abia dupa casgtoria Noastra am venit, impreuna cu Regina,In mijlocul Corpului profesoral, i ea, in cuvantarea Mea, V'amaratat cat sunt de fericit de a avea lfinga Mine pe tânära Doamrai,la inceputul Sale române§ti, tocmai in ziva deschiderii

www.dacoromanica.ro

inaugurärii templului tiinÇei, menit a lumina calea viitorului nouäiSale patrii.

De atunci Univ&sitatea a §tiut sà dobândeasc n Stat un locde onoare jinsemnate sunt serviciile ce le-a adus Naiunii Române.

Ca i in trecut, vom pästra interesul cel mai viu inaltului invä.-Iämänt, care este hrana sufleteascä a poporului.

(m. O., 1894, nr. 172, p. 5841).

M. S. Regele aire Ministrul Armatei.

3/15 Noemprie 1894.

Ministrul de Räzboiu, in numele armatei tji al ofiterilor superimi 1i generalide fata, prezintä MM. LL. omagii de credintà ale intregei armate i cäldu-roase urari. M. S. Regele, la credinta. Armatei, rAspunde cu dragostea Sa giIi multumeste de felicitärile cu prilejul nuntii de argint.

Urärile armatei Ne sunt totdeauna scumpe. La credinIa ce Nearatä in toate imprejurärile räspundem prin dragostea Noasträ.De când am avut fericirea Eu de a o conduce la izbändä, iar Reginade a dobândi, prin alinarea suferintelor, frumosul nume de MamaräniIilor, s'a stabilit filtre Noi o indoità legäturä, care Ne 1mq-tepentru vecie.

Privim acum Cu o nemärginitä incredere pe scumpa Noasträ.armará 9i ti multumim de felicitärile sale cu prilejul NunIii de argint.

(M. 0., 1894, nr. 172, p. 5841).

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.15127 Noenwrie 1894.

M. S. Regele, deschizänd sesiunea Corpurilor Legiuitoare, arainteljte de bunelerelatii ale RomAniei ca marile puteri, de atarea noasträ financiarä. /puna, cutoatà seceta de estimp, de moartea Tarului Rusiei §i a Pre§edintelui RepubliciiFranceze gi cere reprezentantei nationale sä completeze opera dé organizarea tärii.


Sunt cu atta mai multumit de a saluta astfizi pe reprezentanIiicu eat Mima Mea este inca caldä de dovezile de iubire, pe

NOEMTRIE 1894 CUVANT/tRI 149

www.dacoromanica.ro

150 REGELE CAROL I

care natiunea Intreaga Mi le-a dat In anul acesta cu prilejul ferici-telor intampläri petrecute In Casa Mea. Am putut, in mijloculCapitalei, care acum 25 ani primea cu atat avant sufletesc pe Val:CaraPrincipesä cäreia Ii fusese ursit sä devinä intaia Regina a României,sá särbätorim impreuna un aniversar de pätrar de secol In mijloculunor semne de dragoste, care au izbucnit inteun chip atat deunanim i atat de strälucit.

In aceastä iubire a poporu/ui gäsesc cea mai dulce räsp/atäpentru munca Mea de 28 ani i un sprijin puternic, ca sá ducde aci inainte greaua sarcinä pe care am primit-o.

Tot In cursul acestui an, Iara Mi-a dovedit credinIa sa cu oca-ziunea na§terii Principesei Elisabeta, al doilea copil näscut pepämântul Romaniei din binecuvantata cäsätorie a scumpilor Mei


Relaçiunile noastre cu toate Puterile- sunt din cele mai amicale.Politica demnä §i inteleapta a Romaniei este prquitä de toateguvernele 0 de toate Iärile. Europa, care dore§te mai presus detoate menIinerea i intärirea stgrii de pace, nu poate simçi cleatstimä i incredere pentru un popor pa§nic, muncitor, care 0-arespectat cu sfinIenie indatoririle sale internationale 0 care nu ceredela cleat acela§i respect.

Doua din Marile Puteri cu care Iara noasträ stä in legäturiamicale au fost, in mai pu-Iin de un an crud incercate. Pre§edinteleRepublicei Franceze a cazut jertfa datoriei i Imparatill Rusieia fost räpit, dupä o domnie a§a de scurtä, dragostei marei, sale Im-päräIii. Aceste nenorociri nu ne-au putut läsa nesimçitori, cu atatmai mult cu cat Impäratul Alexandru III a fost intotdeauna unputernic i sincer sprijinitor al pacii Europei.


Reformele sävar§ite de d-voastre In aceastä legislatura suntnumeroase i Insemnate. Ele vor constitui, far& indoialä, o paginäfrumoasä in analele noastre parlamentare 0 và vor asigura recu-no§tinIa Iärii.

www.dacoromanica.ro


Opera d-voastre nu este ins4 isprävità. Pentru a o desavgirsi,gu.vernul Meu, pe lângä proiectele ce au fost prezentate deliberä-rilor d-voastre si au rämas necercetate din lipsä de timp, va maipropune luminatului d-voastre patriotism i alte m'ásuri) menitesä implineasa unele din lipsurile IegislaÇiunii noastre.

Legea electoralä comunalà i legile asupra organizärii comuneirurale i a poliIiiior vor completa Imbunätälirile administrative;reforma mor pärIi din Codicele de comeil si de instrucOune cri-minal:a* va continua marea opeiä de revizuire a Codicelor noastre;iar legea inväfám'antului secundar si superior va desävArsi greauasi insemnata lucrare a reformei inväläm'antului nostru.

Efectele crizei agricole, care de mai ani bântue toateVárile, in cele din urmä s'au si la noi. Din nefericire, o recoltàslabä a coincidat cm momentul cel mai acut al crizei pre-orilor.

Adânc convins de bogälia mncá neistovitä a pam'antului rom4-nesc si de puterile de muncä ale poporului nostru, astept cu incre-dere indreptarea unor greut4i, cari nu pot decAt sá fie treatoare.

Desi agricultura va fämanea 'Inca malt timp baza economieinoastre nOonale, trebue sá deschidem noi si roditoare câmpuride activitate muncei poporqiunfi noastre. Legea silvicá i legeaminelor, anunIate deja 'In sesiunea trecutä, asteaptä aprobaread-voastre ca sä satisfac6 niste necesit4i ce se impun din ce in cemai mult.

In acelasi scop, guvernul Meu va supune deliberb'xilor d-voastrelegea pentru construirea i exploatarea cäilor ferate prin iniPativäprivatä si o lege pentru legarea marelui tArg dela Oborul Bucure-stilor cu releaua cailor noastre ferate.

Cu toate dificult4ile ce au putut izvori din imprejurarile carevá sunt cunoscute, efectele crizei agricole, nu au dat loc pânà acumla Ingrijiri serioase pentru situaIiunea finamelor Statului.

Bugetul anului 1893-94 s'a incheiat la 30 Septemvrie trecutCu un excedent de peste douäzeci milioane, iar bugetul In lucraresunt incredintat ea' se va putea solda fail deficit bugetar. Bugetulviitor pentru 1895-96 se aflä pregätit si se va supune d-voastreechilibrat.

Noua organizare a puterii noastre arinate si o administraIiuneInTeleapta i harnica au dat rodul lar asteptat in manevrele dinest-timp, In care douä corpuri de armatä, concentrate cu un efectiv

www.dacoromanica.ro

152 REGELE CAROL I

insemnat, au manevrat In condiOuni bune pe un teren greu i puIinbogat in resurse. Astfel s'a dovedit cä reformele realizate de gu-vernul Meu cu concursul d-voastre In organizarea armatei, con-stituesc un insemnat progres In mersul mereu inainte al desvoltäriiforIelor noastre militare.

Tara poate cu Incredere s se reazeme pe osta0iIn sesiunea actuala se va supune la studiul d-voastre legea de

Stat-Major, revizuirea par-Palä a legii de i'naintare pentru a seVine mai mult seamä de vecbime 0 o lege pentru paza fruntariilor,care, descärand armata de un serviciu mai mult administrativ,va fi tot atät spre folosul ei cât i spre folosul fiscului.


In sesiuni/e precedente, Iara a putut prqui inallimea de vedereidragostea pentru binele ob0esc, care au insufleIit activitatea

reprezentantilor ei. UrmAnd tot astfel, ducând pänä la capkt oopera inceputä, Intr'un chip atät de insemnat, legislatura actualä,va ramânea una din cele mai memorabile i d-voastre và puteamândri cá aii Täsat o urniá trainicä. n istoria

Dumnezeu sä binecuvânteze lucrarile d-voastre.CAROL.

Pregedintele Consiliului Miniorilor §i Ministru de Interne, L. Catargiu ;Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Doméniilor, P. P. Carp ; Mi-nistrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor, M. Germani ;Ministrul Justitiei, Al. Marghiloman ; Ministrul Lucrarilor Publice, C. Olcinescu ;Ministrul Cultelor §1 Instructiunii Publice, Tache Ionescu ; Ministrul de Raz-boiu, General C. Poenaru.

(M. O., 1894, nr. 179, p. 6049-50).

1.37.

Illspuns la Adresa Adunärii Deputatilor.

11123 Deeemyrie 1894.

M. S. Regele, in numele Sàu §i al Suveranei, multumegte AdunäriiDeputatilor pentru sentimentele exprimate in numele àrii cu prilejul nuntiide argint a Majestätilor Lor çi crede c5 Adunarea va fi Insufletitii de acela0dor pentru binele tärii de care a dat dovezi p5n5. acum.

www.dacoromanica.ro

DECEMVRIE 1894 CITVANTARI 153

Domnule Prefedinte,Domnilor Deputc4i,

Regina qi Eu suntem adanc recunoscatori pentru sentimentelece Ne arätati astazi in numele tarii, care cu prilejul nuntli Noastrede argint Ne-a dat atatea scumpe dovezi de iubire i crediata.

Spiritul intelept §.1 patriotic, care conduce lucrarile reprezen-na-tionale, este pentru guvernul Meu un puternic sprijin

spre a aduce la bun sfarsit proiectele de legi ce vi s'au prezentat§i mai ales spre a upra efectele crizei agricole ce apasä a§a de greumai Cu seam'a asupra poporatiunii rura/e, vrednica de toata a Noa-strä. ingrijire.

Am convinegrea ca §i. in aceasta sesiune Camera Deputa-tilorva fi insufle-tita de acela dor de binele despre care a dat panaacum dovezi netagaduite i ca va tasa astfel in urma sa amintirine§terse de o rodnica activitate.

Patruns de aceasta convingere, va multumesc inca' ()data cal-duros de bunele urari ce Ni le aduce-ti, in numele Adunarii Depu-ta-tilor, Nata i Familiei Noastre.

(M. 0., 1894, nr. 201, p. 6849-50).

1.38.



La urarile i sentimentele de credinta §i de dragoste ale Senatului, M. S.Regele, In numele Sau rfi al Suveranei, spüne ea fericirea i mandria Majes-tätilor Lor o pun In fericirea i marirea Romaniei i dore§te ca lucrarile Sena-tului s'A aduca roade bune pentru binele patriei.

Domnule Vice-Pre§edinte,Domnilor Senatori,

Iubirea poporului este cea mai frumoasa podoaba §.1 cea maistatornica temelie a Tronului. Cu o adanca recuno§tinta primescdar sentimentele de credinta §i. de dragoste ce le rosti-ti in numeleSenatului ca purtator al glasului

Cu drept cuvant pute-ti zice cà mima Reginei §i a Mea bat im-preuna pentru binele scumpei noastre Romaniij caci fericireamandria Noastra o punem numai in fericirea i marirea ei.

www.dacoromanica.ro

154 REGELE CAROL

insemnatele lucräri ce ai savargit In anii din urmä In patrio-tica d-voastre ingrijire pentru interesele rii, sunt o chez5.0e derâvna ce ve-li pune, impreunä cu guvernul Meu, intru intregireaoperei acestei rodnice legislaturi. DorinIa, mai ales, ce aräta-vi dea sus/ine si1inele plugarului /Timan In grelele Imprejurari de astäzi

de a deschide cai noui de activitate la munca dovecle0eeä sunte0 pätrunqi de aqteptárile Tärii yi c neincetat cugetäriled-voastre sunt indreptate spre propä§irea ei.

Muliumindu-vä Incä odatä, din tot sufletul, in numele Meual Familiei Mele, pentru dovezile scumpe de iubire ce Senatul Nedä astäzi ca intotdeauna, vá urez, d-lor Senatori, ca lucrärile d-voa-stre sä aducä roade bune pentru binele pairiei.

(M. 0., 1894, nr. 207, p. 7074).

139.

Inalt Ordin de zi aire armatä.1113 Ianuarie 1895.

M. S. Regele, multumind ostasilor pentru progresele realizate, le ureaea, caprilejul Anului Nou, multi si fericiti ani.

Ostafi,

Cu o adâncd mulIumire am vAzut ca silinIele, ce §efii vo§trivi-au dat pentru voi, nu au ramas neroditoare; manevrele din anultrecut sunt o vie dovadä ca açi9tiut sä vä folosi.çi de invaIämintelece vi s'au dat.

Mândru ca scumpa Mea armatä este vrednicä de jertfele ceIara face pentru dânsa, Cu o adeväratä bucurie vä urez,subofileri, caporali i soldaçi, ani muiçi i fericiIi

Dat in Bucure9ti, la 1 Ianuarie 1895.CAROL.

(M. 0., 1895, nr. 216, p. 7361).

1.40.

Inalt Ordin de zi cifre Armati.1/13 Ianuarie 1895.

Principele Mostenitor Ferdinand dupa un stagiu de trei ani in Batalionul1 de VAnátori a fost numit Cap al acestui Batalion.

Pentru a raspläti serviciile de peste trei ani, ce Alteo. Sa Re-gará Principele Ferdinand, Mo9tenitor al Coroanei României, a

www.dacoromanica.ro

MARTIE 1895 CuvANTA.Ri 155

fäcut in batalionul I de Vânätori, atat ca °filer inferior, cat i cacomandant, Noi Ii numim Cap al acestui batalion.

Batalionul va adresa inaltului say. Cap raport trimestrial desitua-tiunea batalionului.

Dat in Bucure§ti, la 1 Ianuarie 1895.CAROL.

(Regele Carol 1, Cuv. i Scris., III, p. 224-5).

M. S. Regele &dire autoritätile superioare.1113 lanuarie 1895.

Dupà serviciul religios dela Mitropolie Suveranul i autoritatile superioaretree In apartamentul Primatului, care Impreuna cu Pregedintele ConsiliuluiLaseAr Catargiu gi Primpregedintele Curtii de Casatie, C. Schina, prezintaMajest4ii Sale felicitAn i urari. M. S. Regele, amintind ufarile ce tara intreagA I-afacut cu prilejul nuntii de argint, promite cA va intrebuinta toatà puterea sapentru Ingrijirea gi pastrarea çànii i face urari pentru toti RomAnii.

Urärile ce-Mi sunt exprimate cu a-01a cäldurä la reinnoireaanului, -au un deosebit pret pentru Noi, fiindca ele resfrâng simti-mintele de dragoste §i de credintä ce tara Ne-a dovedit in toateimprejuarile 9.1 mai ales in anul care s'a inchis. Astfel am cri§tigatcea mai mare bogätie de care un Suveran poate dispune ; voiuintrebuinta toatä puterea mea spre a o ingriji, a o pästra ca unsfant depozit i a o läsa mo§tenire la urma§ii Mei.

Gandurile Mele i munca Mea de-a-pururea sunt inchinatescumpei noastre Românii i neincetat rog pe Dumnezeu sä o ocro-teased si sä fäspandeasa asupra ei fericirea i prosperitateth

Multumindu-vä din tot sufletul de cälduroasele voastrevá urez 9i din partea Reginei, ani multi §i fericiti i mai ales caanul acesta sá fie binecuvântat i roditor pentru multumirea tuturor.

(M. 0., 1895, nr. 217, p. 7408).

M. S. Regele aim Ieronim Ploeqteanu, noul Episcop de Roman.5117 Martie 1895.

Majestatea Sa Inmaneaza noului ales aria episcopala cu urmatoarele cuvinte:

Iti incredintez earja episcopalä pentru a pästori turma Epar-hiei Romanului.

www.dacoromanica.ro

156 REGELE CAROL I

Episcopul, multumind Suveranului pentru Increderea ce i s'a acordat, exprimanesfarqitul Eau devotament catre Tron si pe langa pilda inainta§ilor lu aceastamisiune va avea totdeauna Inainte pilda vie a Majestatii Sale pentru natie.M. S. Regele indeamnä pe Episcop sa faca din bisericä c eea ce a fost: Insufletitade patriotism si -conservatoare a simtimantului national in vremuri tulburi.

Prea Sfintia Ta fiind ales de Sfantul Sinod 0 reprezentanIiinaIiunii Episcop al Eparhiei Romanului, li-am incredinIat carjaepiscopala, semn al puterii duhovnicwi, spre a indeplini malta tachemare in acea eparhie, scaun al vechii episcopii a Moldovei-de-Jos, Intemeiata de Alexandru Voda-cel-Bun.

Zidurile slävite ale Bisericii episcopale din Roman vor aminti PreaSfinIiei tale cuvio0a lui Petru Rare9, ctitorul ei, precum 0 frumoaselepilde ale lui Dositeiu 0 Veniamin, care au lasat in aceasta eparhie urmene§terse de blandee 0 evlavie. Nu Ma indoesc ea vei desfa9ura toatásarguinia spre a pä0 pe urmele acestor vrednici predecesori.

Poporul roman are o nemarginita incredere in biserita sa, fiindaclerul a fost de-a-pururea insufleit de cel mai curat patriotism.Uncle a fost turma, acolo au fost 0 pastorii. Credir4a clerului catreOra' a fost strans legata de credinIa catre Dumnezeu.

Au fost timpuri in istoria noastra cand simIimantulnalional nu avealoca mai sigur deck pacea neturburata a mânästirilor 0. bisericilor.

Pastreaza aceasta sfantä 0 frumoasa datinä. 0 intare0e in su-fletul tuturor stramo9easca credinIa in nedespärIita unire dintreBisericä 0 Patrie. Fii asemenea bunul sfätuitor al norodului 0mangaietorul nenorociIilor ; atrage pe toIi in jurul Prea sfinIieiTale prin bl'andele 0 drago ste, iar binecuvantarile cere0i nu vorlipsi nici turmei, nici pastorului.

MulIuminduli pentru märturisirile de credinIa ce-Mi aducihi urez, Prea Sfinte Parinte, viaIä lunga 0 fericita pe scaunulepiscopal al Romanului.

(M. 0., 1895, nr. 267, p. 9193-4).

143.

M. S. Regele &Aire Academia Romini.11/23 Martie 1895.

M. S. Regele, desclaizand §edinta, aminteqte stransele legaturi ce s'au stabilitfntre Academie §i Familia Sa, cad aceasta institutie, cu prilejul Nuntii Regalede argint, 1-a prezentat o frumoasa adresa. Majestatea Sa va sprijini §Ii pe viitoractivitatea Academiei.

www.dacoromanica.ro

MARTIE 1895 CuvANTAai 157

Academia cunoa§te vita interes ce am pentru activitatea sa ;ea din parte-i Mi-aratä la toate ocaziunile simIimintele sale cre-dincioase i salutä cu bucurie fiecare eveniment al Casei Mele.Astfel s'au stabilit stranse legaturi intre noi.

La serbarile Noastre de argint, Academia s'a grabit a,Ne aduce felicitärile sale prin o frumoas`á adresa cu cuvinte plinede singiri patriotice i m'águlitoare pentru Noi. D-voastre fiindast'azi intruniIi in sesiune generalä, doresc a _reinnoi diduroaseleNoastre mulvumiri pentru aceastä dovadà de simpatie, pe caream pretuit-o cu deosebire.

Asigurandu-v6 i pentru viltor de tot sprijinul Meu i urândca Academia s'a' räspandeasa.' n fiecare an noui lumini asupra§tiiniei, mai ales asupra literaturii i istoriei noastre, declar 9e-din-Va deschisà.

(M. O., 1895, nr. 273, p. 9452).

144.

Cuvântare la inaugurarea Fundatiunii Carol I.

14/26 Martie 1895.

In 1891, la aniversarea a 25 de ani de domnie, Majestatea Sa a hotArit infi-intarea unei Pundatiuni Universitare. Deschiderea acestei institutii se inaugu-reazd printr'un serviciu religios i participarea tuturor inaltelor autorit4i.M. S. Regele motiveaza alegerea zilei de 14 Martie pentru atare inaugurare,aceastà data' corespunzand proclarcarii independentii i asezärii României petemelii neclintite. Suveranul face elogiul §tiintei in pregatirea popoareior pentruluptele ce le weapta pe täramul economic 0 social; noul agezämant e inchinatjunimii universitare pentru aceastà pregàtire

Am ales, pentru deschiderea Fund4unii Universitare, ziva de14 Martie, care ne aminteW a§ezarea patriei pe temelii neclintite,spre a arata 0 mai bine scopul patriotic al acestui apzämtmt, In-temeiat intru folosul junimii universitare la implinirea a 25 de aniai Domniei Mele.

Astäzi, dupä mai mult de un pätrar de veac de jertfeStatul romAn a ajuns a räspandi binefacerile luminii in toate stra-tele poporului. Datorim aceasta nu numai bärbaIilor politici careau inIeles insemnätatea acestei puternice parghii a ridieárii

www.dacoromanica.ro

158 REGELE CAROL I

nilor, ci 9i Corpului profesoral care 9i-a indeplinit cu râvn i custäruinIa. Inalta sa chemare.

Dorind a lasa In urma Mea o marturie vie a sentimentelor ceMa InsufleIesc catre Iara 9i a arata totodata necurmatul interesce am pentru instrucIiune, am Inchinat tinerelor generaiiuni acestloca 9 de studiu, cu falnica menire de a contribui la raspandirea 9iInflorirea 9tiinTei In Romania.

Numai prin munca staruitoare 9i 9tiinIä se pot pregati popoa-rele de luptele ce le a9teaptä pe taramul economic 9i social. ToategeneraVile, care au savar9it fapte mari i folositoare Várilor lor,au fost crescute in aceasta 9coala serioasa 9i s'au ()lea la flacaraiubirei de 9tiinra 9i de patrie.

Noi, care voim a lasa urma9ilor no9tri o mo9tenire ne9tirbita.,can* sa avem de-a-pururea inaintea noastra acest ;el sfant al ma-ririi scumpei noastre Romanii.

Dintre voi, cei tineri, vor e9i barbaIi cu chemarea i greauaraspundere de a fi luminatorii 9.1 conducatorii naIiunii pe cäile cu-noscute ale viitorului. UrmaIi, dar, sfaturile profesorilor vo9tri,IncunjuraIi-i cu respect 9i incredere, sufletele cu gandiricurate 9i sim%iri Inalte, spre a fi vrednici de misiunea la care pute0fi chemaIi.

Dupa cum va fi tinerimea noastra de astazi, a9a va fi 9i Ro-mania de maine. Greu, dar, cumpane9te in grijile noastre indru-marea tinerimii pe calea muncii con9tiincioase, a iubirii de adevar9i de Iara.

Legenda manastirii Arge9u1ui ne arata credinIa raspandita Inpoporul roman ea, pentru trainica intemeiare a unui a9ezamant,trebue Ingropat In temeliile lti o fiinIa vie. Pus-am in temelia ace-stei case a tinerimii universitare via Mea credin-0 in viitorulRomaniei.

Faca Cerul ca veacurile ce vor urma sá ne dea dreptate cu prisos,9i ca din acest loca 9 al 9tiinIei sa se raspandeasca, ca dinteun focarnestins, caldele raze ale unui patriotism luminat asupra neamuluiromanesc...

In acest gaud va IncredinIez, d-lor membri ai Comitetului Fun-daIiunii i d-le Director, grija acestui a9ezarnant. Nu Ma Indoiescca sub InIeleapta d-voastre conducere va da roadele dorite demima Mea.

www.dacoromanica.ro


Providena, care a ocrotit Iara noastra cu atta indurare, varevärsa desigur si asupra acestei Fundqiuni binefacerile ei, lude-plinind astfel rugile ce le-am inalIat, inapreun4 cu Inalt Prea Sfin;iaSa Mitropolitul Primat, catre Atotputernicul.

(M. 0.1 1895, ni'. 274, p. 9479).

M. S. Regele cidra Academia &mina.

17/29 Martie 1895.

Majestatea Sa prezideazàa doua sedintä solemnä a Academiei Românemultumeste pentru publicatiunile trimise Fundatiunii Universitare Carol I.

Doresc a mulIumi Academiei pentru aten-liunea ce a avut dea trimite bate publicatiunile sale FundaTiunii Mele Universitare ;ele vor fi de un mare folos pentru acest nou asezämant de cultura.

(M. 0., 1895, nr. 277, p. 9597).

M. S. Regele cifre Reg. 4 Roqiori.

11/23 Aprilie 1895.

Principele Mostenitor, Ferdinand, e numit comandant al Regimentului 4Rosiori. Comandantul Corpului II de Armatä face cunoscut aceastä numireregimentului i Incheie: s'A träiascä noul vostru Comandant. Urale entuziasteurrneazä. Apoi Majestatea Sa Regele Inteo scurtä alocutiune spune ca trebuedat un non 1ndemn Cavaleriei spre a o ridica la inältimea cerintelor tacticesi a Intinde activitatea sa. In acest scop a hiere dintat comanda Reg. 4 RosioriMostenitorului Coroanei.

AstAzi, este tocmai un an de cand am rostit In acest loe, la sfâr-itu1 inspeciunn Mele, regimentelor de cavalerie, cuvinte, care

sunt convins ca au rà'xnas adanc intiparite In mintea corpului ofi-Ieresc. Tot atunci 1Vram convins ca trebue sa fie dat un nou in-demn Cavaleriei, spre a o ridica la inalIimea cerinIelor tacticea intinde activitatea sa. Multe imbunataIiri s'au introdus In urmain aceasta arma i spre a-i da inca un mai mare avant, am hotarita IncredinIa comenduirea Regimentului 4 Rosiori MostenitoruluiCoroanei. Nu Ma indoesc ea vrednici veli fi de aceasta cinste, care

www.dacoromanica.ro

160 REGELE CAROL I

se resfránge asupra intregei Cavalerii 9.1 ch d'Alisa va räspläti acestsemn de incredere a Mea printeo munc6 statornicä 9.1 o särguinIä.trainicä. Voi insä trebue sä desf4uraIi toate silinIele, spre a atrageintotdeauna asupra voastra mulIumirea Mea. In aceastä Weptare,incredinIez cu bucurie Regimentul 4 de Ro§iori Mo9tenitoru1uiCoroanei.

(M. 0., 1895, nr. 9, p. 252).

147.


29 Aprilie/11 Mai 1895.

M. S. Regele, fnchizand sesiunea Corpurilor Legiuitoare, aminteqte operalegislativa fAptuitä de reprezentantii natiunii pentru organizarea Curtii deConturi, a Statului Major al armatei, revizuirea condicei penale i a condiceide comert, legea rainelor, a cäilor ferate de interes local, pentru infiintareagarii Obor i pentru infiintarea Serviciului Roraan de Navigatie Maritimaa intAririi navigatiei fluviale 9i le multume§te pentru aceastà activitate.


inchizänd a patra sesiune a acestei legislaturi, sunt fericit s'Aconstat esa, 9.1 de astä datà ra'vna d-voastre pentru binele ob9tesca fost neobositä §.1 munca d-voastre spornicä.

urmat in 1ini9te i cumpätare opera de reforme, pe careinceput-o In prima sesiune. inzestrand Iara cu o nouä lege a Curviide Conturi, dând armatei legea StatuIui-major i sävär9ind revi-zuirea in parte a Condicii penale §i a Condicii de comer-1, aÇi maiimplinit unele din lipsurile noastre §i. aii facut un pasinainte In revizuirea §.1 imbunätäIirea intregului nostru organisnade Stat.

In aceastä sesiune aÇi dat §i. o deosebitä atenyiune intereselorcomunelor noastre §i. mai ales acelora ale Capitalei. Prin mäsurilece aÇi votat, aÇi asigurat Bucure§tilor mijloace de propä9ire po-trivite cu starea ce se cuvine Capitalei Regatului romän.

Munca d-voastre de cdpetenie insä a fost indreptatä catre in-voile economice ale Várii.

www.dacoromanica.ro

Pentru a lor Indestulare, açi Indeplinit cerintele Constituanteidin 1866, care a pus legea minelor printre masurile care trebuiaurealizate in cel mai scurt timp i açi inlesnit astfel descoperirea9i exp/oatarea avutiilor noastre minerale, fOra de care nazuintelenoastre pentru crearea unei industrii nationale ar fi rOmas sterpe.Tara va §ti sA recunoasca Meritul celor care i-au deschis acest nouizvor de bogAtie.

Prin legea cäilor ferate de interes local, ati asigurat sporirearetelei noastre de drumuri de fier färä a ingreuna sarcinile contri-buabililor §i, Inlesnind transportul, ati pregatit o insemnatä im-bunritatire In conditiunile de luptà ale productiunii noastre. Aceea§idorintä v'a insufle%it i când a%i autorizat guvernul Mea ca, dinexcedentele noastre bugetare, sä Inzestreze marele tfirg al Bucu-re§tilor cu o noted gara i sà u§ureze astfel nevoile comertului, acummai ales and sfOrgirea podului peste Dunäre va pune Capitala Inleg-aura directä cu Marea. Tot In anul acesta se va deschide primulnostru Serviciu de navigqiune marítimO intre Constanta 9í Con-stantinopol.

Grija d-voastre pentru comunicatiile de uscat nu v'a fäcut säuitati marea noasträ arterä fluvialä. DOnd guvernului Meu i inaceastä sesiune mijloacele de a spori i intari Serviciul nostru denavigatiune pe Dunà'.re, açi indeplinit una din cele mai vii dorinteale României.

Astfel, multumitä muncii d-voastre luminate §i patriotismuluid-voastre neclintit, propä§irea economicO a scumpei noastre patriiva lua un avânt din ce In ce mai puternic, cu atat mai mult cu eftefectele crizei agricole, prin care am trecut, s'au Imputinat in modsímtitor §i s'a dovedit temeinicia prevederilor din Mesajul Nostrude deschidere, in care vd spuneam cO greutätile In care ne aflOmnu puteau sa fie cleat trecOtoare.


Mersul inainte al natiunilor nu are margine i pentru muncitoriharnici nu vine niciodatä ceasul de odihnä.

Opera careia aTi consacrat activitatea d-voastre nu este ispeá-vitä. Ea este insa destul de InsemnatO, ca sá vfi puteti intoarce la

APRILIE-MAI 1895 CUITINTA.RI 161

www.dacoromanica.ro

162 REGELE CAROL I

vetrele d-voastre cu convingerea adancà ca a/i intrebuinIat numaispre plosul Värii Inalta misiune, pe care cu Incredere v'a dat-o.

In numele Meu 0 al çàrii, va multumesc.Eu declar incbisa sesiunea actuala a Corpurilor Legiuitoare.BucurWi, 29 Aprilie 1895.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri si Ministru de Interne, L. Catargiu ;Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domenillor, P. P. Carp ; Mi-nistrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor, M. Germani ;Ministrul Justitiei, Al. Marghiloman ; Ministrul Lucrarilor Publice, C. Obin,escu ;Ministrul Cultelor i Instructiunii Pub lice, Tache Ionescu ; Ministrul de Räz-boiu, General C. Poenaru.

(M. O., 1895, nr. 24, p. 745-6).

148.

M. S. Regele la inaugurarea podului Carol I.

Cernavoda, 14/26 Sept. 1895.

Inaugurarea podului de peste Dunare dela Cernavoa. Se dà un banchetla care iau parte inaltele autoritäti participante. C. Olänescu, Ministrul Luca-riior Publice, ridicA un toast pentru M. S. Regele fericit i biruitor in timp deräzboiu si in timp de pace. G. Duca, directorul general al cAilor ferate, elogiazävitejia Suveranului In timp de räzboiu çi intelepciunea Sa in timp de pace.M. S. Regele se mândreste cu aceastä opera conceputä si implinitá de tehni-cieni romäni, cärora le multumeste tuturor si prezinta cAteva perspectivepentru viitorul României, inchinând pentru ea.

Întruniçi adi, pe Ormurile Dobrogii, de-a-pururea unita prinsangele vitejilor nWri 0 din nou faurita, printeun lanI de fier caRomania, serbam un eveniment a§teptat cu nerabdare de Iaratreaga, care va gäsi un rasunet mare departe peste hotarele sale.Savar0rea podului peste Dunare, dorit de un sfert de veac deMine este astazi un fapt Implinit i uria§ä se ridica inaintea noa-stra aceasta falnicä opera, ca o marturie vädita a tariei Rega-tului.

GeniuI omenesc, in care se resfrang progresul i avantul pu-ternic al Romaniei a invins toate greutalile, a inlaturat toate pie-dicele, spre a executa aceasta lucrare trainica i nepieritoare, care

www.dacoromanica.ro

,e It......!*,..

. ,Tia*,Mk1,!';','Willi , M.';f1' IMO .

* T , OR, -4 Ei:p.'r . '11"TaltIM ;.".44,-; ..t, , -, ,

4 ' - AM *Patr$11. qf WI:::FoUr -.! -.-Ult

,...V.tr."..1."'

Podia Ronde Carol I inaugural- la 14/26 Septeunrie 1S05.

.

I

4

www.dacoromanica.ro

SEPTEMVRIE 1895 CUVANTARI 163

trebue sà arate lumii cá vrednic este poporul roman de frumoasasa chemare la gurile Dunarii 0 pe pragul Orientului.

Monumentele sunt istoria vie a popoarelor ; panà astazi urmelelui Traian nu s'au §ters. Cine nu vorbe§te de podul ski dela Se-verin? Sä dea Dumnezeu ca al doilea pod, stabilit dupa mii de anipe Dunärea-de-Jos, sä traiasca veacuri spre a povesti generapu-nilor viitoare, din neam in neam, ca numai prin jertfe, lupte 0 omunca statornica, Statul roman a putut fi intemeiat.

Mandru pot fi dar, a sub Domnia Mea s'a conceput i ispravitde inginerii no§tri acest märet pod, care va atrage o Insemnatäparte a comertului european pe caile noastre ferate, fiindca astäzistäpanim unja cea mai scurta intre Märile Nordice i tärile dinOrient.

Aruncam acum o privire mai departe pe Mare pe acestà ne-märginitä cale de apa, unde se incrucipaza nenumaratele drumuriale miqcarii intregii lumi, care raspandesc boga-Pile asupra natiu-nilor. Prin portul dela Constanta, podul peste Dunäre ne deschideaceastä cale largä, care va spori inteun mod nea9teptat relatiunilenoastre comereiale 0 va asigura desvoltarea noasträ maritima.

Steagul Romaniei, care este deja cunoscut in porturile dinEuropa, in cura'nd va falfai 0 in tärile cele mai depärtate ale uni-versului, ducand cu dansul renumele scumpei noastre patrii. Cuinima plina de bucurie exprim aceastä convingere in fata acesteiimpunätoare adunäri, in fata uriaqului nostru pod, pe care-1 pri-vesc ca cheia de aur a unui viitor stralucit, multumind cäldurostuturor acelora care au contribuit la marea izbanda, ce se sarbato-re§te astazi de noi cu atat de adancä satisfactiune. Multumesc deasemenea pentru cuvantärile a§a de bine simPte i atat de magu-litoare pentru Mine. Multumesc Corpului tehnic pentru ravna 9iharnicia ce a desfaprat in numeroasele lucrari publice savar0teIn cursul celor din urma. ani 0 care gäsesc cea mai frumoasä a lorincoronare in podul de peste Dunare.

Fericit Bunt ca ina1i oaspeti i d-voastre toti suntep martorila aceasta memorabila zi, care inseamna o noua epocä in viatanoastra economica i sunt sigur ca va yeti uni cu Mine in strigareade: Sa traiasca iubita noastra Rom'anie, al cärui avant nimeninu-1 mai poate opri in drumul märirii 0 al propa0rii!

(M. 0., 1895, nr. 134, p. 4477-8).

www.dacoromanica.ro

164 REGELE CAROL I

1.49.

M. S. Regele inchinä pentru Corpurile I §i II de Armatä.

27 Sept./9 Oct. 1895.

Dupa Incetarea manevrelor Corpurilor I §i II de Armata, Suveranul prime§tedefilarea trupe/or o seara invita /a Palat, la masa, pe generalii qi ataqatii mili-tari. La sfar§itul mesei, M. S. Regele constata cu satisfactie progrese In instructiatrupelor gi fuchina' in sanatatea calor douä corpuri de armata.

Osta§ii din toate unghiurile Olteniei5 din várfurile CarpaIilor,de pe Iärmurile Dunarii, au ascultat chemarea Mea §i sunt astäziintruniIi imprejurul Capitalei, care dela räzboiu nu a mai vdzut oconcentrare a§a de impunätoare. Bucure§tii, unde curge izvorulvieTii noastre politice, prive§te cu dragoste §i mândrie armata §i.toIi au alergat in câmpii spre a saluta aceste douä corpuri, ca ofalnia parte a puterii noastre militare. Mare este increderea ce -oraare in osta§ii säi ; mai mare este irisa räspunderea noastrà. Trebues'a* muncim dar zi §i noapte §i sá gAndim neincetat la dai oria noasträ,fiindca numai astfel putem räspläti marile jertfe ce Tara face pentruapärarea sa.

Cu vie satisfacOune am constatat §.1 anul acesta progrese ininstruqiunea trupeIor ; mulIumindu-vä pentru silinIele voastre,inchin acest pahar in sändtatea Corpurilor I §i II de Armatä, careati atras multumirea Mea.

(M. 0., 1895, nr. 144, p. 4815).

1.50.

Cuvintare la inaugurarea Palatului de Justitie.

15/27 Octomyrie 1895.

Inaugurarea Palatului de Justitie din Bucureoi. Dupa serviciul divin vor-bese: Mitropolitul Primat, primpreqedintele Inaltei Curli de Casa:0e, D. Giani,decanul Baroului de Ilfov §i apoi M. S. Regele arata Insemnata misiune ajustitiei in vieata naliunilor, afirmand Increderea Sa In dreapta aplicare alegilor de catre magistrati.

Pus-am acum 5 ani, aproape deodatä, temelia a douä insem-nate lucräri; mai tot in ace14. timp Ne-a fost dat sä le punem

www.dacoromanica.ro

OCTOMVRIE I895 CUVANTARI 165

piatra cea din urma: una, de un interes european, posul peste Du-.Tare, care desvelit in ochii lumii marele nostru avant economic;ea de a doua, acest frumos palat, dovadä. a dorin-tei noastre de a

da justitiei noastre un loca' demn de malta ei menire.Cu o deosebita multumire vad dar astäzi inalfandu-se maj estos

In capitala Iärii acest templu al dreptälii, in care suntem adunatispre a serba deschiderea sa. El ne i'nfälipaza icoana prezentului,

atat mai imbucuratoare, a e proaspAt in amintirea noastratreoutul cu alcatuirea lui judecatoreasca neindestulatoare gi cumodes-tele loca§uri unde se da dreptate.

De mult Inca datoram justitiei un adäpost statornic i vrednic-de insemnatatea ei precumpanitoare in viata natiunilor. II va aveade acum 9i acest falnic monument va de9tepta in mintea fiecäruiarespectul ce se cuvine uneia din cele mai inalte Intocmiri ome-ne§ti.

in-telegem cu totii ata 111g-tare i vrednicie vor c4tiga justitiamagistratura, and vor fi inconjurate de fala exterioarä tre-

buincioasa. La inceputul erei cre§tine§ti, marele basilice consacratejustitiei de catre Romani au fost preschimbate in biserici de catrecre§tini. Palatul Justitiei, inchinat principiilor de Dreptca i o catedralä, trebue sa insufle simIiri potrivite en marea in-stitatitine ce el adäposte§te.

Libertatea nu are iiinta decât prin legi i legea rämäne cuvântfära temeiu, daca justilia, totdeauna nepartinitoare, nu impunetuturor acela§i respect, acela9i sentiment de raspundere. Dreapta-aplicare a legilor este dar scutul cel mai puternic al libertaIii, iarmagistratul -tine acest scut in mânile sale.

Sunt incrediatat ea aceastä misiune sociala a judecatorilor va-fi pururea nestramutata cugetare de care dan9ii se vor calauzi.Dovezile ce au dat 'Ana acum de luminile i nepärtinirea lor in-drepatesc increderea Mea i a Iärii in viitor.

Vá aduc multumirile Mele pentru sentimentele de devotament,.ce cu atata caldurä ¡mi aratati 9i. de asta data. Fiti 9i d-voastrebine incrediatati cä-Mi voiu da färä preget, ca in trecut, toate si-lintele spre a ridica tot mai mult vaza puterii judecatore9ti, ocro-tind activitatea ei prin garantii tot mai mari.

Mändru de tot ce poate propaqirea i märirea scumpei_noastre Romanii, incrediatez acest palat, ale cärui u9i se deschid

www.dacoromanica.ro

166 REGELE CAROL I

astäzi, magistraturii i baroului, cu deplinä convingere cà ele, deo-potriv i de-a-pururea, vor fi pätrunse de malta i insemnata lorchemare.,

(M. 0., '1895, nr. 158, p. 5262-3).

Mesaj la dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.

24 Oct./5 Nov. 1895.

RetrAgându-se guvernul conservator, Vine un cabinet liberal gi CorpurileLegiuitoare sunt convocate In sesiune extraordinarà spre a fi dizolvate.


In urma retragerii Ministerului de sub pre§edinVia d-lui LascärCatargiu qi a numirii noului Cabinet, un apel catre Tara devenindnecesar, v'am convocat in sesiune extraordinarä a va incuno9tinIacä Adunärile Legiuitoare urmeazä a fi dizolvate.

CAROL.

Pregedintele Consiliului Ministrilor i Ministru Afacerilor Sträine, D. A.Sturdza; Ministrul Justitiei, Eug. Steiteseu ; Ministrul Cultelor i InstructiuniiPublice, P. Poni ; Ministrul de Rázboiu, General C. Budiisteanu; Ministrul deInterne, N. Flaw; Ministrul Finantelor, G. Cantacuzino ; Ministrul Agricul-turii, Comertului, Industriei gi Domeniilor, G. D. Pallade ; Ministrul LucrärilorPublice, C. I. Stoicescu.

(M. 0., 1895, nr. 165, p. 5489).



Se deschide sesiunea noilor Corpuri Legiuitoare. M. S. Regele citegte mesajulcare privegte o serie noua de legiuiri pentru Imbunatätirea organizArii jude-cAtoregti, reorganizarea judecatoriilor de pace, reforma organizarii comunelor,judetelor, cât gi a mijloacelor de transport pe ETA gi uscat In interesul econo-miei nationale.

www.dacoromanica.ro

DECEMVRIE 1895 CUVANTA.111 167


O noua legislatura 10 ja astazi inceputul.Demisiunea cabinetului precedent si numirea guvernului actual

au tras dupà sine disolvarea Corpurilor Legiuitoare, care de alt-mintrelea ajunsesera aproape de termenul lor constitulional.

In urma nouilor alegeri, simIesc o vie mulIumire de a fi incon-jurat de forIele reinnoite ale naliunii 0 de a va ura bunavenire.

Munca inIeleaptä i staruitoare a nqiunii a dat desvoltariiRegatului roman un avant puternic í n facut sà Crease& poziIiunealui in afarä. Astfel, el TM astazi, in imprejurarile prin care treceOrientul european, ca un punct de reazem al ordinii, al stabilitapi0 al unui progre s neintrerupt.

Aceastä situaliune, avand de baza o incredere reciproca' ca unel constant asigurarea pacii a stabilit cele mai bune rela-

Iiuni de prietenie cu toate Statele. Romania nu poate decat a sebucure de silinIele depuse de marile Puteri pentru a inlatura oncecauze de neinIelegeii i pentru a fi unite in masurile destinate aasigura popoarelor linitita ion desvoltare. Putem privi acestesilinçe ca cea mai puternica garanTie a pacii, pe care o salutamcu adanca mulIumire.


Asigurarea deplina a justiIiei pentru toçi cetalenii 0 n toateimprejurarile este o cerinVä de intaia ordine inteun Stat.

Veçi avea dar a va ocupa cu imbunataIirea treptattá a organizäriinoastre judecatoresti 0 de revizuirea legii judecatoriilor de pace,care intereseaza mai de aproape clasele muncitoare ale societaIii.Revenind la sistemul mai potrivit cu nevoile i trebuinIeleal judecatoriilor satesti 0 de ocoale, se vor putea totdeodata realizainsemnate economii in bugetul Ministerului

Descentralizarea administrativa fiind o cerinfa expresa a Con-stituOunii, iar asezar4 administraPunii pe o cale temeinicacorespunzatoare cu progresele ce am desavar0t fiind o necesitateadanc siniiita de toIi, guvernul Meu va prezinta deliberärilor dom-niilor-voastre reformarea legii comunales a legii judeIene 0 a legiipentru serviciul exterior al 1VIinisterului de Interne.

www.dacoromanica.ro

168 REGELE CAROL I

Domnilor Senatori,Domnilor Deputc4i,

Un an cu o recolta rea, scaderea ,generala a preIului cerealelorsporirea prea simIitoare a unora din cheltuelile Statului au influen-

Iat defavorabil asupra bugetelor ultimilor doi ani. Sunt incredimatca dimpreuna cu guvernul Meu, veçi ajunge a regula aceasta situa-tiune, printeo exacta evaluare a veniturilor i prin realizarea deeconomii In cheltuelile Statului.

Se vor supune deliberarii domniilor-voastre reducerea 0 trans-formarea dárii cailor de comunicatiune i desfiintarea taxei de 4lei preväzuta tu legea clerului nairean.

Veçi avea a discuta In sesiunea actuala modificarile indispen-sabile ce sunt a se introduce in legea inva-Vranfintului primal. 0revizuirea legii vAnzarii domeniilor Statului, pentru a generalizacumpararea in loturi mici 0 a upra modalitatea datorite.

Desvoltarea puterilor naturale de produqiune ale Varii celeneapärat o lege a pescariilor, prin care sa se stabileasca normelede exploatare a acestui izvor de bogaTie nalionala, In intreitulacop de a-i mari produc-punea, de a da un aliment igienic i ieftinpoporatiunii sarace 0 de a spori veniturile Statului.

Darea in circula%rane a marelui pod peste Dunare, lucrariledestinate a crea un port sigur i indestulator la ConstanIa, deschi-derea de linii noui de cAi ferate i studiile ce se pregatesc pentrualtele vor completa curand releaua cailor noastre de comunicaliune.Ramâne acum sa organizam in folosul economiei generale a %arilmijloacele de transport pe uscat 0 pe apä.

Apararea Iarii a fost totdeauna un obiect constant al preocupa-Iiunilor noastre. Guvernul Meu va face deci propunerile necesarepentru a se completa armamentul, pentru a introduce imbunatatiriIn legea soldelor, in legea inaintarii, in legea cadrelor i pentruinfiinIarea unui serviciu special de paza a fruntarillor.


Noua legislatura deschide domniilor-voastre un camp intins deactivitate.

UniIi in aspiraIrani, In simIiminte 0 in mama, concentrate spreinflorirea i intarirea patriei, nu Ma indoiese ca domniile-voastre

www.dacoromanica.ro

ve%i da solOunile cele mai priincioase nevoilor i trebuinIelorveIi asigura progresul nostru nelncetat, care este Iinta tuturor

preocupärilor Mele §i a intregei domniilor-voastre lucräri.Dumnezeu sa binecuvinteze activitatea domniilor-voastre, f5.-

când-o folositoare i rodnica pentru binele i prosperitatea scumpeinoastre Românii.

Sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.CAROL.

Presedintele Consiliului Mini§trilor i Ministru Afacerilor Sträine, D. A.Sturdza; Ministrul JustiVei, Eug. Stätescu; Ministrul Cultelor i InstructiuniiPublice, P. Poni ; Ministrul de Räzboiu, General C. Budilteanu; Ministrulde Interne, N. Fleya ; Ministrul Finantelor, G. Cantacuzino ; Ministrul Agri-culturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, G. D. Pallade; Ministrul Lu-crärilor Publice, C. I. Stoicescu.

(M. O., 1895, nr. 201, p. 6577-8).

153.

Flispuns la Adresa Adunfirii Deputatilor.

22 Dec. 189613 Ian. 1896.

Pre§edintele Adunärii Peputatilor, P. S. Aurelian, eu o delegatiune, pre-zintä adresa de räspuns la mesajul Tronului. M. S. Regele multume§teAdunärii Deputatilor pentru urärile ce-I lace 0 pentru spirijinul ce promiteguvernului.


Cu bucurie salut astäzi pe reprezentanIii na%iunii, stran0 Injurul Meu, spre a uni silinçele lor cu ale Mele intru intärirea i ridi-carea României.

Urärile i expresiunea sirmimintelor de credintá ce-Mi aduceTiprin Adresa Camerei DeputaIilor au pentru Mine un, deosebit preI.VA mulIumesc pentru ele, precum i pentru cuvintele patrioticepe care le rostiIi.

In tot timpul Domniei Mele am fost InsufleTit de dorinTa de a aparaIara de sguduiri 0 am avut neadormita grije de a intäri a§ezämin-tele sale, spre a preintampina främäntari sterpe, caci numai astf else poate asigura o desvoltare neintreruptä 0 un adevärat progres.

DEC.-IAN 1896 CuvANTARI 169

www.dacoromanica.ro

170 REGELE CAROL I

Primes° cu vie. placere incredintarea ca Adunarea este hotaritäa da sprijinul §au luminat guvernului Meu, spre indeplinirea lucra-rilor ce i se vor supune i ea, in nicio imprejurare, nu ve0 avea altdor 0 alta nazuinp. decat binele patriei, careia trebue sa inchinamtoate puterile noastre.

inca odatä vá multumesc Cu caldura pentru bunele uräri ceNe aduceIi Noua i Familiei Noastre.

(M. O., 1895, nr. 215, p. '7010).

154.


23 Dec. 1895/4 Ian. 1896.

Comisia Senatului impreunA Cu D. Ghica, Pre9edinte, Inf54i§eaz5. Suvera-nului adresa de rAspuns la mesajul Tronului. M. S. Regele e satisfAcut deasigurArne Senatului csi va tndrepta activitatea sa pentru a sAvAr0 lucrAritolositoare tärii.


Glasul Senatului l ascult intotdeauna cu o deosebitä placereca o talmacire fidela a simIimintelor de iubire pe care natiuneaNi le area in toate imprejurarile.

Primesc cu o adevärata satisfactiune asigurarea ce-Mi daIi de aindrepta toatá activitatea d-voastre, pentru a savar0 lucrari rodi-toare pentru Tara.

Spiritul InIelept 0 patriotic ce va insufleIe§te imi este o che-za0e, ca guvernul Meu va gási in d-voastre acel sprijin trebuinciospentru rezolvarea atâtor chestiuni, care sunt In interesul viitorului

prop4irii României.Astfel, Insemnata sarcinä, ce va este incredinIata, se va putea

indeplini färá greutap; iar räsplata muncii d-voastre va fi fericireamgrirea scumpei noastre patrii.Và mullumesc din inimä pentru alduroasele urari ce Ne

Noua i Familiei Noastre, in numele Senatului.(M. 0., 1895, nr. 216, p. 7042).

www.dacoromanica.ro

IANUARIE 1896 CUVANTARI 171

Inalt Ordin de zi &Afro anima%

1/13 lanuarie 1896.

M. S. Regele, cu prilejul Anului Nou, ureaza ani multi i fericiti ostaqilorpentru silinlele ce-vi dan In Indeplinirea datoriilor.

Ostaqi,

La inceputul fiecarui an simt o adanca bucurie de a va arätavia Mea mulIumire pentru silinIele ce va dali intru indeplinireadatoriilor.

Urmand mereu pe aceastä cale i lucrand fara preget pentru1ntarirea institu/iunilor militare, Iara Ira va privi cu mandrie, cavrednici urma0 ai vitejiei stramo§e§ti i ca scutul cel mai puternical patriei i Tronului.

suboifIeri i soldaIi, va urez ani mulIi i fericiIi!Dat in Bucure9ti, la 1 Ianuarie 1896.

CAROL,(M. 0., 1896, .nr. 221, p. 7177).

M. S. Regele nitre inaltele autoritäti.

1/13 Ianuarie 1896.

Dupa slujba de Anul Nou dela Mitropolie, Suveranul i inaltele autoritatitree in apartamentele Mitropolitului Primat unde mai intaiu Primatul, apoiD. A. Sturdza, prqedintele Consiliului §i C. Schina, primpre9edintele InalteiCurti de Campo exprima felicitari Majestatii Sale. M. S. Regele, fäcand uraripentru Romania, multume0e Inaltelor autoritkti si le ureaza in numele Saual Familiei Sale ani multi si

Sunt adanc mi§cat de cuvantarile a§a de bine simIite 0 caregasesc un räsunet recunoscätor in mima Mea.

Dragostea i credinIa ce Iara TIM arata, la once ocazie, le pri-vesc ca cel mai frumos dar 0 Mä indatorez de a gandi neincetat lafeojcirea iubitului Meu popor, care este nedespanit de fericirea Mea.

Totdeauna rog pe Dumnezeu sà pazeasca Romania de primejdii0 de necazuri i sà räspandeasca asupra noastra toate binefacerile.

www.dacoromanica.ro

172 REGELE CAROL I

Aceastä dorintä fierbinte hränesc cu deosebire la inceputul unuinou an, care se deschide invälit i necunoscut pentru noi, insä cusperantä de pace qi prosperitate.

Multumindu-vä din tot sufletul de calduroasele vostre felicitäri,vä urez §.1 din partea Reginei §i a Familiei Mele ani multi

(M. O., 1896i m.. 222, p. 7197).

157.


3Q Aprilie/ 12 Mai 1896.

M. S. Regele multumeqte reprezentantilor natiunii pentru concursul /uminatdat guvernului i pentru legile votate privitoare la terminarea cäilor ferateincepute §i a portului Constanta, organizarea mai temeinicä a raijloacelor detransport, sprijinirea elementului rural prin o indrumare mai huna, o justitiemai accesibilä, Inlesniri pentru cumpärarea domeiaiilor Statului, completareaarinamentului s. a.


IntAia sesiune a nou5i legislaturi a fost plinä de m,uncà rodniaIn rezolvirea diferitelor chestiuni supuse deliberärii d-voastre.

Cu toate cä veniturile Statului au fost scazute prin desfiintareaunui impozit 9.1 reducerea evaluärilor bugetare, totu§i s'a ajunsa se echilibra bugetul prin o dreaptà cumpänire in cheltueli.

Creditele extraordinare, ce ati votat, asigurä terminarea liniilorde cäi ferate incepute 9i a portului nostru maritim al Constantei,precum i organizarea mai temeinicä a mijloacelor noastre de tran-sport. Astfel, imprumuturile ce contractäm contribttesc la desvol-tarea economicä a tärii §i au un echivalent in valoarea reprezentatäprin reteaua noastra de cäi ferate, producätoare ea insa§i de venituripentru Stat.

Spre a in/esni i asigura indrumarea claselor muncitoare spre oimbunätätire. a stärii lor morale §i materiale, ati votat legile menitea da un avânt puternic invätämântului primar, legue prin careaccesul justitiei se inlesne§te mai mult poporatiunilor rurale i princare se u§ureaza conditiunile de cumpärarea domenfilor Statuluidin partea sätenilor, precum i iegea pentru regularea pescnitului.

www.dacoromanica.ro

SEPTEMVRIE 1896 CuvANTARI 173

Nu ali uitat cä armata este un sprijin puternic al Regatului.Imbunätälit douä legi organice ale ei i ai continuat a-i com-

pleta armarnentul.


Và mulOmesc pentru concursal luminat ce dat guvernuluiMeu In indeplinirea grelei sarcine ce-i este incredinIatä i, dorind

un an imbel9ugat, declar Inchisä sesiunea actuara a CorpurilorLegiuitoare.

Bucure§ti, 30 Aprilie 1896.CARO-L,

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru Afacerilor Straine, D. A.Sturdza; Ministrul Justitiei, Eug. Stdtescu ; Ministrul de Interne, A. Stolojan ;Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, P. Poni ; Ministrul de Razboiu,General C. Budifteanu ; Ministrul Finantelor, G. Cantacuzino ; Ministrul Agri-culturli, Industriei, Comertului i Domeniilor, G. D. Pallade ; Ministrul Lucra-rilor Publice, C. I. Stoicescu.

(M. 0., 1896, nr. 25, p. 793).

158.

M. S. Regele eitre Mäldäreseu, Primarul Craiovei.

Craiova, 14/26 Sept. 1896.

MM. LL. ,Regele si Regina calatoresc cu trenul spre Orsova sa asiste lainaugurarea canalului dela Portile-de-Fier. La Craiova ofiterii garnizoaneiintampina pe Suveran ; iar primarul orasului exprima omagii de iubiredevotament din. partea orasenilor. M. S. Regele multume9te pentru primirea ceI se face i ctede cà primirea ce I se va face, la intoarcere, cand va fi impreunacu Imparatul Francisc Iosif, va 0 mai calduroasa.

MulIumesc pentru cälduroasa primire ce-Mi face0 n numeleCraiovei, unde totdeauna cu iubire am fost primit. Sunt convinsca aceea0 primire, ilia mai cälduroasä 0 mai inimoask veli facepoimâne, când vom trece inapoi spre Bucure0i cu Augustul Meuoaspe i amic, Impäratul Austriei i Rege al Ungariei. Vizita aceastatrebue sá ne umple inimile de bucurie, pentrucä ea este o marecinste pentru /ara intreagä.

(m. 0., 1896, nr. 133, p. 4539).

www.dacoromanica.ro

174 REGELE CAROL I

Toastul M. S. Regelui pentru Severineni.

T.-Severin, 14/26 Septemyrie 1896.

MM. I.L. Regele si Regina ajunsi la T.-Severin, In drumul spre Orsova,raman acolo si la masa ce Li se &A, avocatul Milescu Inchina In sAnätatea Ma-jesatilor Lor, exprimind adânca recunostata a Severinenilor pentru cinsteace li se face.

M. S. Regele multumeste mai intaiu pentru primirea ce I s'a fäcut i apoiureaza Severinenilor prosperitate.

MulIumese orasului Turnu-Severin pentru cälduroasa primirece Mi-a fäcut i astädatä. Severinul este steam legat cu viaIa Mea.Aci am pus Intäia oarä piciorul pe pämäntul românesc si nu M'amcäit niciodata de acest pas decisiv ce am fäcut, cAci el a fost rodnicpentru lax% i pentru Mine. Doresc Severinenilor prosperitateinflorire.

(M. 0., 1896, nr. 133, p. 4540).

M. S. Regele la toastul lui Francise Iosef.

Mehadia, 15/27 Sept. 1896.

Inaugurarea luerfirilor canalului dela Portile-de-Fier. ImpAratul FranciscIosef invità Ja aceastä inaugurare pe Suveranul României si al Serbiei. Labanchetul ce s'a dat, Imparatul a Inchinat In sAnatatea celor doi Regi i aprosperiatii domniei Lor.

M. S. Regele Carol I multumeste Impäratului pentru cuvintele amabilepentru invitatia la inaugurarea lucrärilor dela Portile-de-Fier, luceári folositoarepentru toti riveranii.

Sunt adânc miscat de cuvintele amabile ale Majestälii Voastrerog sä binevoiascà a primi multumirile Mele cele mai vii pen-

tru acest semn de bunAvoinIä. Am räspuns cu o bucurie sinceräiuvitaçiunii gralioase a Majestälii Voastre de a asista la inaugu-rarea lucrärilor dela Poi. prin care ultimele obstacole,care se opuneau pänä acum la navigqiunea D unärii, au fost 1nlä-turate in folosul tuturor Statelor riverane.

www.dacoromanica.ro

SEPTEMVRIE 1896 CUVANTARI 175

Aducerea aminte a acestei frumoase serbäri 1mi Va emane cuata mai scumpä, cu cât aceastä serbare Mi-a procurat fericireade a ura Majestaii Voastre bunävenire la fruntariile ârii Mele.

Fie ca aceastä intrevedere sä. contribue a stränge Inca mai multlegäturile de prietenie a§a de bine stabilite tare Statele noastrevi a asigura desvoltarea lor economicä §i. raporturile lor comercialepe o bazä. solidä §i. statornicä.

In aceastá speranfá, Mä unesc din toatä mima, cu urárile cal-.duroase, ce credincio§ii supu§i ai Majestaii Voastre fac nelncetatpentru Augusta Sa persoanä. i Casa Imperialä, precum §i. la stri-gatul ion, care trebue sä ra'sune azi din Alpi pänä la Marea Neagrä:Sä träiasca Majestatea Sa Impäratul Austriei i Regele Ungariei!Sá träiasca Majestatea Sa impar-Otean. 9i Regina!

(M. 0., 1896, nr. 137, p. 4660-1).

161.

Toastul M. S. Regelui pentru Francisc Iosef.

16/28 Sept. 1896.

Dupa inaugurarea lucrarilor dela Portne-de-Fier, Impäratul Francisc Iosef-vine In vizia In Românialmpreunä cu M. S. Regele Carol I. La Palat s'a datseara o mas6 de gala cu care prilej M. S. Regele, In numele poporuluiridica un toast In san'atatea Imparatului gi a Impargtesei.

Majestatea Voasträ !mi va permite sä-I exprim adanca Noastràrecuno§tinVá pentru Augusta vizitä, ce a binevoit a Ne face. Entu-ziasmul, cu care Capitala României a primit pe Majestatea Voasträ,gäse§te un rä'sunet unanim In Intreaga Tarà, care este mandrä de ami-cifia care Majestatea Voasträ o onoreazä.

PrezenIa Majestaii Voastre printre Noi este o adevärata serbarenaionalä. i inaliä In mod strälucit valoarea, ce Majestatea Voastráatribue tänärului Regat dela Dunärea-de-jos, care privqte viitorulca incredere, mu4umitä prea bunelor raporturi stabilite futre Sta-tele noastre. Salutäm dar vizita Majestaii Voastre ca un evenimentde cea mai mare importanIä §i. Ne rughn cu caldurä ca ProvidenIasá däruiasc6 in& Majestaii Voastre o lung6 i pa§nicä Domnie,nu numai pentru fericirea puternicului Säu Imperiu, ci i pentruNoi, care avem pentru Majestatea Voasträ cea mai profunda vene-raiune §i cäreia admirä'm malta Sa inIelepciune.

www.dacoromanica.ro

76 RECELE CAROL

Unit cu poporul Meu in aceste siinçiminte, ridic paharul n sänä-tatea MajestaIii Voastre in sänätatea impärätesei,

Sä traiascä Majestatea Sa ImpAratul Austriei §i Rege al Ungariei(M. 0., 1896, nr. 138, p. 4686-7).

M. S. Regele la denumirea sancei Francisc Iosef

18/30 Septemvrie 1896.

Francisc Iosef dela Sinaia, impreuna cu Familia Regala, face o excursieJa Poiana-Stänii. De acolo M. S. Regele conduce pe Imparat pe o stancä transfor-mata 1n terasä de unde se deschidea o frumoasä privelitte spre Butteni, Azugati Castel. Imparatul e Incântat de privelitte ti M. S. Regele Ii cere permisiunea dea da numele de o Francisc loser s acestei stânci.

Pentru a se da un semn vädit amintirii acestei zile frumoase§.1 neuitate, cu care Majestatea Voasträ Ne-a inveselit, O rog sä-Mipermitä a da numele de Francisc Iosef acestei stânci, care pre-zintä o vedere pläcutä peste Sinaia i valea Prahovei §i care a atrasin mod dense-bit privirile MajestäIii Voastre.

(M. 0., 1896, nr. 138, p. 4689).

M. S. Regele la inceperea lucririlor portului Constan¡a.


LL. Rege/e ti Regina, Principele Mostenitor si Boris Vladiruirovitzparte la inaugurarea luerarilor portului Constanta. Un bloc de 40 de mii kgr.e aruncat In mare. Seara se dä un banchet la care participa auguttii oaspetisi minittri. Vorbette Ministrul Lucrarilor Publice i apoi M. S. Regele exprimaincrederea In viitorul portului i Inchinä pentru prosperarea Constantei tipoporului roman.

Serbarea de astäzi are o indoitä importanO, càci punând intaiapiaträ a noului port al ConstanTei, am pus §i temelia pentru des-voltarea noastrd maritimä.

Mare-VI]. pod peste Dunäre ne-a deschis drumul spre Mare,viitorul port ne va asigura in toate vremurile comerIul cu

www.dacoromanica.ro

OCTOMVRIE 1896 CUvANTUti 177

cele mai depärtate. Astazi deja vasele noastre duc Cu mindriesteagul României prin valurile Oceanului; In curand vom dispunede noi bastimente, _care vor inlesni relqiunile comeqului trans-atlantic.

Insemnate sunt jertfele ce lara 9i-a impus spre a dobandiloe vrednic In lume. Ele sunt insa pe deplin rasplätite prin aväntuluria9 pe care Romania l-a luat inteun sfert de veac i care trebuesä fie merqinut Cu once prq.

MulIumindu-vä calduros pentru cultântarea a9a de bine sim-Iitä ce Ne-qi adresat, doresc ca sá inauguram intr'un timp nu prealung noul port, care va deveni un izvor de bogälie pentru Iara,mai ales când putem atrage o parte din traficul intre Englitera,India 9i Australia, fiindeä. Linia Londra-ConstanIa-Alexandria esteastazi dintre toate cea mai seurta ; ea este strabatura In 111 cea-suri ; acesta este un rezultat care ne poate umple de cea mai viemulIumire

Ridic acum acest, pahar péntru prosperarea ConstanIei i pentrufericirea scumpului Meu popor, care s'a inälIat a9a de sus prinmunca sa i prin silinIele sale.

Sä. traiasca Romania!(M. 0., 1896, nr. 159, p. 5431).

164.

M. S. Regele efitre Alexandru I al Serbiei.

18130 Octomyrie 1896.

Alexandru I, Regele Serbiei, in vizitä la Bucuregti. La prânzul dat la Palat,M. S. Regele Carol I ridicl un toast pentru sanatatea luL Alexandru I gipentru poporul s'arb.

Majestatea Voasträ este al treilea Suveran al Serbiei, pe caream bucuria sä-L primesc in Capitala României, ceea ce dovede9tecat de amicale 9.1 temeinice au fost totdeauna relaIiunile dintreStatele Noastre.

Vizita Voasträ, Sire, este o nouä marturie despre aceasta.Urez dar Majestapi Voastre din toata mima bunävenire printre

Noi, rugänd cu caldura Cerul ea sä binecuvinteze Domnia Majes,stàii Voastre i sa Vá ocroteasca impreuna cu poporul sarb, pentrucare avem atätea simpatii.

www.dacoromanica.ro

178 REGRLR CAROL I

MulIumindu-vä. sincer pentru amabila Voastrh vizitä, ridicpaharul Meu In sfinatatea Majestätii Voastre i pentru prosperi-tatea Regatului Säu.

Träiased Majestatea Sa Regele Alexandru I!(M. O., 1896, nr. 162, p. 5531).

165.



Prin mesajul de deschidere a sesiunii ordinare a Corpurilor Legiuitoare,M.S. Regele anuntä reprezentantilor natiunii bunele rap orturi ce le avem Cu statelestrkine i apoi proiectele de legi de care au sa se ocupe, proiecte privind reor-ganizarea serviciilor exterioare ale Ministerului de FinanIe; modificarea legiipatentelor i a legii timbrului, proiectul de Casä Ruralä, organizarea Invä-tämäntului secundar, special, superior §i privat, completäri la organizareajudecätoreascä §. a.


Deschizänd astäzi a doua sesiune a acestei legislaturi, salut pereprezentanIii tärii cu bucuria ce resimt de ate ori ti vad intruni/iImprejurul Meu.

RelqiuniIe noastre cu toate Statele sunt cele mai buneportanta crescândä a României s'a vädit In anul acesta intr'unmod deosebit.

Primirea cordialä ce s'a fäcut la Moscova Mwenitorului Tro-nului i Sotiei Sale de catre Impäratul NicoIae II. §i impäräteasaAlexandra, cu ocaziunea mareIei solemnit4i a incoronärii Maje-stälilor Lor, este o dovadä cat de prelioase sunt legäturile de apro-piat4 rudenie cu Curtea Impäräteaseä. a Rusiei, pentru menIinerea

desvoltarea relatiunilor prietenoase dintre puternicul ImperiuRomânia.Am asistat cu o vie mulIumire la inaugurarea lucrärilor dela

Por/ile-de-Fier, cu care Tratatul din Berlin Insärcinase pe Impe-riul Austro-Ungar 0 care sunt destinate a ne aduce foloase insem-nate, Inlesnind productelor noastre a sträbate In miezul Europeiprin calea marelui fluviu al Dunärii.

www.dacoromanica.ro

Majestatea Sa Imparatul .A.ustriei i Regele Ungariei, de a caruiprietenie sincera si de mare pre% Ma bucur de un lung ir de ani,a onorat Romania Cu vizita Sa. Prin primirea càlduroas i inimoasace I s'a fäcut, tara intreaga a exprimat Monarhului vecin recuno-stinta tuturor pentru acest semn prea gratios de umicitie si debunavointa. Ni s'a dat o ocaziune solemnä sä aratam Europei capoporul roman a muncit Cu succes i in plin in marea opera a re-nasterii i a consolidarii sale.

Interesele, care leagà intro dansele Statele din Orientul europeanIn nämintele lor comune de a-si asigura un mers pasnic, sigurrepede pe calea progresului cultural si economic, au capätat o ex-presiune vie pe de o parte in vizita Majestätii Sale RegeluiSerbiei, prin care s'a reinnoit i cimentat din nou vechile i netur-buratele relatiuni amicale dintre amandoua tarile iar pe dealta in restabilirea cu Regatul Greciei a relatiunilor normale, caresper ca se vor desvolta si inchega spre multumirea ambelor Re-gate.

Astfel Romania îi intäreste pe fiecare an mai mult pozitiuneasa intre State si poate intampina cu incredere viitorul.

D omnilor Senatori,D omnilor Deputali,

Cu mandrie am privit, atat la Portile-de-Fier, cat si pe campiileCotrocenilor i Ploestilor, .tinuta martial' a iubitei

Mele armate, care a avut onoarea a se prezinta i a defila inainteaMajestätii Sale Imparatului i Regelui_ Francisc Josef. Armata aaratat i cu aceasta ocaziune, ca tara se poate rezema pe (lama intoate imprejurärile i ca ea este vrednica de solicitudinea d-voastre.Nu Ma indoesc ca si In viitor nu yeti cruta niciun sacrificiu pentrua pastra armata la inältimea chemärii sale. Spre a intari çi imbu-natati mncà mai mult administratiunea noastra militara, se va su-pune deliberärilor d-voastre revizuirea legii recrutärii si a legiiServiciului sanitar al armatei.

Situatiunea putin satisfäcatoare läsata de bugetele ultimilordoi axil s'a indreptat. Nu numai echilibrul bugetului curent estedeplin asigurat dar speram ca exercitiul acesta va da chiar unexcedent destul de simtitor. Sunt incredintat ca yeti mentineabugetului viitor aceastä situatiune normalä i imbucuratoare,

NOEMVRIE 1896 CIIVANTARI 179

www.dacoromanica.ro

180 REG'ELE CAROL I

cumpknihd cheltuelile cu resursele ordinare ce se pot realiza. Reorga-nizarea serviciilor exterioare ale Ministerului de FinanIe se impune,pentru a simplifica serviciile 0 a introduce intr'insele un controlmai eficace ; modificarea legii timbrului va da a mai mare exten-siune principiului proporlionalitälii taxelor, iar legea patentelortrebue pusd in acord cu desvoltarea noastrd comercialä. indus-trialä.

Urmärind progresul economic al rárii, veIi constata cO In anulacesta s'au dat In ciroula-viune douà sute kilometri de eäi feratenoui, a se lucreaz4 cu activitate la terminarea liniilor incepute

cä. pus piatra de temelie a portului ConstarrVa. ModificAriinsemnate sunt necesare la legea drumurilor. Legea pentru cAileferate de interes privat trebue reväzutä, spre 4 se preciza mai bineearacterul acestora 0 a se impiedica insträinarea cäilor ferate deinteres general.

Instituirea unei Case Rurale va inlesni vdnzarea propriet4ilormarl in loturi mici, venind astfeI in ajutor arát proprietarilor demo0i care nu gäsesc cumpOrdtori, at i sätenilor, carom in celemai multe cazuri le lipswe capitalul.

Pentru ca legea minelor sâ dea roade satisfacOtoare, sporindavu-Va Orii, se va propune modificarea ei, luAndu-se de bazä legileexistente 0 simplificarea mOsurilor ce se prescriu pentru exploa-tarea acestor bogO/ii ale naturii.

O administra/iune regulatä §i dreaptä, ale cärei atribufmnifie bine distribuite i Cu eficacitate controlate, este o cerinra nap-14turabilä pentru once Stat care dore§te sà-0 asigure progresul §ibunastarea. Ve-p avea deei a va ocupa cu organizarea temeinicá

practieä a comunelor rurale 0 urbane, a serviciului notarilordin sate, precum 0 a consiliilor judeIene.

Pentru a completa organizarea instrocIiunii publice, inceputOIn sesiunea trecutä prin votarea legii inv4d.mdntului primar, alegii clAdirilor qcolare primare 0 a legii Casei Scoalelor,se va prezenta deliberarii d-voastre un proiect de lege asupra in-vai3Ornântului secundar, special, superior 0 privat.

Punerea judecätorilor de tribunal in acelea0 condiOuni de in-dependen0 ca i pre§edinvii, acordarea unui drept de prezintarecorpurilor judecAtore0i la caz de vacanrä in sdnul lor i instituireaunui stagiu practic obligatoriu pentru candidaiii care se destinä.

www.dacoromanica.ro

DECEMVRIE 1896 CUVANTAMI 181

la funqiuni judecatore0i, inainte de a fi numiIi in acele funqiuni,sunt atätea imbunätäliri de introdus in organizarea noasträ jude-cätoreascä.


Lucrând färä incetare la indeplinirea lacunelor existente inlegislaIiunea noasträ §i la imbundt6Iirea serviciilor publice, asigu-rand un echilibru constant al bugetului de venituri §i de cheltuelial Statului, având totdeauna in vedere satisfacerea nevoilortrebuinIelor ce necontenit se ivesc intr'o Iarä care p4e§te inainteIn desvoltarea sa, veçi contribui a inälIa §i a intäri tot mai multpoziOunea Regatului.

Stran9i uniIi in muncä spornica pentru patrie, nu MA indoesc9.1 sesiunea aceasta va fi pliná de lucrari folositoare.

Dumnezeu sá binecuvinteze lucrärile d-voastre.Sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.Bucure9ti, 15 Noemvrie 1896.

CAROL.

Preqedintele Consiliului Miniqtrilor, Ministru al Afacerilor StrAine §i Mini-stru ad-interim al Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, D. A.Sturdza; Ministrul Justitiei, Eugeniu Stlitescu ; Ministrul de Interne, A. Sto-lojan Ministrul Cultelor qi Instructiunii Putolice, P. Poni ; Ministrul de RAz-boiu, General C. Budigteanu; Ministrul Finantelor, G. Cantacuzino ; MinistrulLucrärilor Publice, C. I. Stoicescu.

(M. O., 1896, nr. 181, p. 6113-4).

166.

Cuvintare la investirea Mitropolitului


Mitropolitul Iosif Gheorghian se retrásese din scaunul de mitropolit, darfäcându-se vacant seaunul de Primat, Sf. Sinod §i Corpurile Legiuitoare auchemat la acest scaun pe mitropolitul retras. M. S. Regele, incredintAndu-itoiagul arhipästoresc, pentru a doua oaf& I§i exprimä bucuria cA Mitropolitula primit acest scaun unde a fost dorit çi chemat de toti credincio§ii §i-iureaa ani multi §i fericiti pe scatnuil metropolitan.

12

www.dacoromanica.ro

482 REGELE CAROL I

IncredinIez Inalt Prea SfinIiei Tale toiagul arhipAstoresc, sprea Te investi ca Mitropolit al Ungro-Vlahiei 9i. Primat al României.

Cu suflet miscat de bucurie, am incredinIat malt PreaTale arja arhiepiscopalà, ca un semn vädit al inaltei trepte deMitropolit al Ungro-Vlahiei, Exarh al Plaiurilor i Primat al Ro-mâniei, la care ai fost din nou ridicat prin glasul Marei Adunki,pentru fericirea sfintei biserici autocefale ortodoxe române.

Tara intreagä, tu Regele In frunte, salutä cu dragoste i respectreintoarcerea Inalt Prea SfinTiei Tale la acest scaun metropolitan,pe care l-ai impodobit prin cuviosia Ta i prin toate insuOrile in-sufle-Pte de bländeIe si de modestie.

In faTa imprejurärilor grele prin care biserica a trecut, InaltPrea Ta ai päräsit odihna i lini§tea sufleteascä, ce ai autatdeparte de lumea sgomotoasa, spre a räspunde la ob9teasca do-rin0 a bine-credinciosilor, de a revedea in mijlocul lor pe vred-nicul Mitropolit care, In lunga i binecuvântata sa pästorie, a läsatIn turmele sale neuitate amintiri de dragoste §.1 veneraTiune.

Pronia cereasca sä binecuvinteze sfânta chemare- a Inalt PreaSfinIiei Tale i sä räspläteasa ArguinIele, ce din nou vei desfä§uraIntru pästrarea täriei i trälucirii sfintei biserici narponale.

Investitura Mitropoliplor §.1 a Episcopilor este un act totdeaunaIncunjurat de o mare solemnitate; de astädatä insä, aceastä cere-monie dobândeste o deosebitä insemnatate, caci ea s'a sävarsitnu numai In faTa Sfântului Sinod, a Corpurilor Legiuitoare si aautorit4ilor constituite, ci si a tuturor frunta§ilor çàrii, care auInchinat puterile §i. râvna lor la ridicarea i Intarirea Regatului.Aceasta este o scumpä märturisire cà to-Vi se intalnesc inteun singurend, hate° singuiä voinO, de eke ori se prezintä mari chestiuninalionale, când patria are nevoie de concursul tuturor fiilorPrivesc dar cu deplinà incredere in viitor, sigur fiind cà prin unirevom Infrunta de-a-pururea bate greutaTile, vom inlatura toateprimej diile.

PoVi avea un sentiment de mândrie, Inalt Prea Sfinte Pärinte,cà primWi pentru a doua oarà din mAinile Mele carja arhipästo-reasca, tocmai In Imprejuräri a§a de fericite, care prevestescgreaua sarcina, ce limit Prea Sfinçia Ta iei asuprä-ti, va fi Indul-cità ajutorul lui Dumnezeu, prin sprijinul 9i. iubirea ce vei in-tâmpina din partea noasträ a tuturora.

www.dacoromanica.ro

DECEMVRIE 1896 CUVANTAMI 183

Urand Inalt Prea Sfintiei Tale din adancul sufletufui Meuani multi 0 fericiti pe scaunul mitropolitan al UngTo-Vlahiei,sunt sigur ca neincetat vei nalta rugile tale catre Atotputernicul,ca sa reverse asupra noastra binecuvantarile sale 0 sä ocroteagcasfanta biserica nationalä i scumpa noastra tara, ale carora insti-tutiuni temelia i scutul Statului nostru vor gasi totdeaunaIn Mine un calduros aparator.

(M. 0., 1896, nr. 202, p. 6740).

167.


15/27 Deeemprie 1896.

La prezentarea adresei Senatului de rAspuns la mesajul Tronului, M. S.Regele multume§te pentru märturisirile de credintä i iubire arätate qi credeca guvernul va gasi In maturul corp sprijinul dorit pentru inteleapta i cum.-pänita rezolvare a chestiunilor be se vor prezenta.

Domnilor Vice-Prefedinti,Domnilor Senatori,

Cu o adanca i sincerà multumire primesc tnarturisirile de ere-dintà i iubire ce Mi-le aratati in numele Senatului, ca un räsunetal glasului natiunii

Nu mai putin fericit sunt de a vedea ckt de mult acest inaltCorp pretue9te scumpele dovezi de prietenie i simpatie ce ni s'audat de Statele vecine i amice, n magulitoarea primire facutaMwenitorului Tronului ra lVfoscova i prin vizita Ilustrului Suveranal Austro-Ungariei, care a fost salutat de tara intreagä inteun moda§a de calduros.

Patriotismul de care Senatul este insufletit ¡mi este o siguradovadà ca guvernul Meu va gäsi in d-voastre tot sprijinul doritpentru inteleapta i cumpänita rezolvare a insemnatelor chestiunice vi se vor supune. Tara, unita i lin4titä inlauntru, a§teapta delad-voastre o muncä rodnick care sä asigure propa0rea ei in toateramurile activitätii sale 0 eà intäreasca renumele ce 0.-a dobanditin afara.

Incredintat cà yeti raspunde pe deplin la aceste aqteptäri, vamultumesc Inca °data, d-lor Senatori, in numele Reginei, al Meu

www.dacoromanica.ro

184 REGELE CAROL I

0 al Familiei Mele, pentru cälduroasele uräri ce Ne-aIi adusrog pe Atotputernicul sä reverse binecuvântärile sale asupra scumpeinoastre Románii.

(M. 0., 1896, nr. 208, p. 6938).

168.



M. S. Regele multumeste Adunarii Deputatilor pentru noua rostire a sen-timentelor de credintä fat& de Majestatea Sa i pentru deosebita pretuire aprimirii ce s'a Meta Moqtenitorului Tronului /a Moscova si a vizitei ImparatuluiFrancisc Iosef In Romania.

Dornnule Prefedinte,Domnilor Deputafi,

Am ascultat cu o vie mulIumire rostirea sentimentelor de iu-bire i credinVä ce Mi-le reinnoeste Adunarea DeputaIilor, ca o ex-presiune fidela a sentirnentelor mult iubitului Meu popor.

Asemenea am vä2ut cu mare bucurie cat de mult pretuiti fap-tele atfit de insemnate a cordialei primiri a Principelui Mostenitorla Moscova si a vizitei Majestälii Sale Impäratului Austriei, Regeal Ungariei. Aceste scumpe i inalte dovezi de prietenie i simpatie,care au gäsit un räsunet in intregul popor román, ne vor indemna0 mai mult in viitor de a arma neclintiTi pe calea desvoltárii noastrepasnice si de civilizare.

Nimic nu Mä. poate incredinIa mai mult despre rodnicia munciice veli desfä§ura, deck sprijinul hotärit ce-1 promitqi guvernuluiMea i rfivna ce vä. InsufleIeste pentru binele Iärii.

Statornicia in principiile i traditiunile ce au intemeiat regatulnostru este inteadevär cäläuza cea mai sigura pentru a pi färasoväire pe calm adeväratului progres. Cel mai insemnat factor alacestei propäsiri este ridicarea moralä i materialä a säteanuluisi Cu drept cuvânt mäsurile menite a atinge acest tel dorit de toIiocupä intaiul loo in mima Mea si in solicitudinea d-voastre.

Implinesc o pläcutä datorie, arätându-vä bucuria sufletuluiMeu pentru frumoasele i magulitoarele cuvinte ce-Mi adresmi

www.dacoromanica.ro

IANUARIE 1897 CIJVA.NTA.Ri 185

din partea Camerei; ele sunt totdeodatä cea mai scumpä rasplataa dorinlii Mele pentru binele public i o intärire i mai mare a ere-dinIei Mele in viitorul Romaniei.

Din adäncul inimei Mele vä mullumesc, n numele Meu, alReginei 0 al Familiei Noastre.

(M. 0., 1896, nr. 210, p. 6994).

169.

Inalt Ordin de zi &dire armati.

1113 Ianuarie 1897.

De 30 de ani de and Suveranul lucreazä la inältarea armatei, aceastacorespuns dorintelor i prin vitejia i statornicia ei a fäcut newarnarea patriei,Ii ureaza un an bun si fericit.

Osta§i,

Sunt treizeci de ani de cand cu dragoste i {Ara preget lucrezla inalIarea i prop4irea scumpei Mele armate. Cu mandrie o spun,ea. nunca Mea a fost sporniea: prin vitejia i statornicia voastraaTi intemeiat neatarnarea patriei, ali reinviat timpurile glorioase,redesteptand in voi vechile virtuIi razboinice, §i n anul care s'ainehis v'aIi atras prin barbäteasca voasträ infäli§are Malta Meaaprobare.

V. mulIumese i cu mima voioasä urez i de asta data, tuturor,un an bun §i fericit.

Dat in Bucuresti, la 1. Ianuarie 1897.CAROL.

(M. O., 1897, nr. 218, p. 7297).

1.70.

Rispuns la felicitfirile inaltelor autoritäti.

1/13 Ianuarie 1897.

Dupà serviciul divin la Mitropolie, M. S. Regele i autoritätile prezente treeIn apartamentele Mitropolitului Primat, unde acesta, P. S. Aurelian, presedin-tele Consiliului, D. Giani, presedintele Camerii, V. A. Urechia, vicepresedinteleSenatului si C. Schina, primpresedintele Curtii de Casatie, prezintä Suvera-nului felicitäri. M. S. Regele primeste bucuros felicitärile si face uräri celor defatä i pentru poporul romfin.

www.dacoromanica.ro

186 REGELE CAROL I

Adânc mi§eat de cuvântarile Eqa de bine sim%ite, vä mulpimesedin suflet pentru urtirile cAlduroase ce Ne aduceIi in numeleIn anul care s'a inchis multe fapte insemnate s'au petrecut; basáam intAlnit i numeroase greutäli care au putut fi Invinse numaiprin unire i Cu sprijinul inIelept al bArbaIilor care au inchinatviaIa lor patriei.

1896 va rämâne dar neuitat in analele noastre politice. Plindelncredere privesc in anul care incepe i sunt convins cá oricândvoiu avea trebuinVä de frunta0i tárii, ei vor inconjura cu cre-dintà i vor lupta, ca un singur om, pentru siguran4aintarirea Statului Român, Cu vie bucurie am primit asfäzi bine-cuvántärile prea iubitului nostru Mitropolit tosif 0 am inalIat ru-g6ciunile Noastre catre Dumnezeu ca El sà indeplineasca toatedorinIele ce hränesc neincetat in mima Mea pentru seumpul Meupopor, i sa-i daruiascä ani fericiIi, ce va i urez din parteaReginei 0 a Familiei Mele din adâncul sufletului Meu.

(M. 0., 1897, nr. 219, p. 7351).

171.

Cuvântare la investiture Episcopului de Roman.


Arhiereul Ioanichie Bacaoanul ales Episcop de Roman. La investiturä,dupä ce Suveranul ti incredinteaza cirja episcopalä, noul ales, In cuvintele pecare le spune, face urtiri pentru Familia Regard. M. S. Regele amintind strä-lucirea pästorilor de mai Inainte de pe acest Scaun, 11 indeamna sä sädeasc5.In jalma nouilor generatiuni iubirea de cele sfinte i sä aprinda gi Intdreascä Insufletul tuturor iubirea cre§tina i iubirea de tall.

Marele colegiu electoral, infiimat prin legea sinodalk alegandpe Prea Sfinçia Ta ea Episeop al Eparhiei Romanului, cu vie mul-Iumire incredinIat arja episcopalk ca semn vädit al puteriiduhovnice9ti.

Mândru pup fi a increderea Värii a chemat pe Prea Sfimia Tala acest stravechiu scaun, iriapodobit de urmele ne9terse ale unuiir de pästori invälaIi i evlavio0 0 am ineredirorea cá, Otruns

(de malta ta misiune, vei avea de-a-pururea inaintea ochilor, ma-rile pilde ce ei au läsat.

www.dacoromanica.ro

APRILIE 1897 CUTINTARI 187

Un timp indelungat ai fost, Prea Sfinte Parinte, In capul Se-minarului din Roman, unde ai pregátit tinerimea destinará a-viinchina via-la bisericii; ai avut astfel prilejul de a cunowe aceastaeparhie, care de astazi inainte este incredinIata ocArmuirii sufle-te§ti a Prea SfinIiei Tale. Condu dar, Prea Sfinte Parinte, cu acesttoiag, turma cuvântatoare a eparhiei tale pe caile dragostii 9i alebinelui; sadwe In mima nouilor genera-puni respectul celor sfinte;aprinde §i intärelte In sufletul tuturor iubirea cretina §i iubireade Iará, totdeauna nedesparlite.

MulTumesc Prea SfinVei Tale pentru marturisirile de credintace Mi-ai dat prin cálduroasa ta cuvantare, §i-li urez, Prea SfinteParinte, ani mulIi §i. fericiIi pe scaunul episcopal al Romanului.

(M. 0., 1897, nr. 288, p. 9952).

172.

Mesaj la inehiderea Corpurilor Legiuitoare.3/15 Aprilie 1897.

In mesajul de inchidere a sesiunii Corpurilor Legiuitoare sunt amintiteprincipalele proiecte de legi votate privitoare la repausul de Dumineca, la pensiafunctionarilor judeteni s'i comunali, infiintarea Societatii de agricultura si aComitiilor agricole si altele.


AjungAnd la sfAr9itul lucrarilor domniilor-voastre legislative,vá mulIumesc ca aIi pus toata râvna 9i aIi dat ajutorul luminilordomniilor-voastre pentru a inzestra Iara cu o serie de legi folosi-toare, a caror necesitate era viu simpta.

Legea repausului de Dumineca a raspuns unei trebuinIe recu-noscuta de toIi.

Nu mai puIin dorita era legea pentru pensiunile funclionarilorjudeIeni 9i comunali. Aceasta lege a fost un act de dreptate pentrua asigura soarta acestor impiegqi.

A.Iii mai votat alte legi necesare 9i urgente, precumlegea pentruinfiimarea SocietaIii de agricultura §.1 ComiIiilor agricole, Conven--tiunea sanitara dela Dresda §i legea pentru a se repune In vigoarearticolele 89, 90 O 135 din legea electorala din 1884.

www.dacoromanica.ro

188 REGELE CAROL I

Legile menite a indeplini laeunele ce existä in sistemul nostrude comunicapuni accelerate vor completa releaua de c4i ferate §i.vor spori put exile noastre economice.

Legile militare, vótate in acest an, precum neincetat altele aufost in anii anteriori, vor intäri organizarea armatei.

imbunataIirea adusa in administrarea Ministerului FinanIelor,prin legea specialà ce a-li votat, va purta fructele ei binefäcátoare,iar bugetul echilibrat ce aIi dat -prii este o garanlie pentru mersulnormal al guvernului.


Vá reintoarce0 deci in aminele domniilor-voastre, duandrezultate satisfäcätoare ale muncii 0 osardiei ce aIi depus pentrupatrie.

Declar sesiunea actuará a Corpurilor Legiuitoare inchisä.CAROL.

Pre§edintele Consiliului Miniqtrilor §i Ministru Afacerilor StrAine, D. A.Sturdza; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului qi Domeniilor, A. Sto-lojan; Ministrul de Interne, M. Pherelcyde; Ministrul de Finante, G. Canta-cuzino ; Ministrul de RAzboiu, A. Berindei; Ministrul Cultelor 9i InstructiuniiPublice, Sp. Haret; Ministrul de Justitie, Al. Djuvara; Ministrul LucrArilorPublice, Ion Brätianu.

(M. 0., 1897, nr. 4, p. 129).

171

M. S. Regele la intimpinarea Preqedintelui Academiei.

7/13 Aprilie 1897.

Nicolae Kretzulesc,u, Pre§edintele Academiei, IntAmpinA pe Suveran lasosirea la Academie, urAndu-I indelungati §i. fericiti ani. M. S. Regele, des-chizAnd §ediata, aratA dragostea Sa pentru limba romAnA §i dorinta de a sealcAtui tezaurul ei de cuvinte, apoi multumegte institutiei pentru urArilefAcute prin venerabilul ei pre§edinte.

inainte de inchiderea sesiunii actuale am dorit sä vin inc4 inmijlocul Academiei, ale areia lucräri le-am urmärit totdeauna cucel mai viu interes.

www.dacoromanica.ro


Iubirea Mea pentru frumoasa noasträ limba cre§te din an in an.Cu atat mai mare este dar nerabdarea Mea ca bogatul tezaur decuvinte sa fie alcatuit cat mai curand.

MulIumind calduros Academiei pentru urärile a§a de bine sim-Tite ce-Mi face prin venerabilul ei Pre§edinte, salut astazi cu deo-sebita pläcere pe Membrii sai.

(M. 0., 1897, nr. 7, p. 290).

174.

M. S. Regele cfitre Pre§ediMele Academiei.

10/22 Mai 1897.

Nic. Kretzulescu yrezintà Majesatii Sale lucrarea 4 Treizeci de ani dedomnie ai Regelui Carol I *, editatä de Academie. Suveranul cu satisfactievie primeste lucrarea ce cuprinde material folositor pentru istoria contempo-ranA a Romaniei, istorie bogatä in fapte mari sävfirsite cu multe nevoi si trude.

Simt o vie satisfac-Oune ca tocmai Academia a luat ini-Vativade a publica cuvantarile ce am rostit in cursul Domniei Mele de 30ani. Primesc cu atat mai multa bucurie aceasta lucrare bine ingri-jita, Cu cat ea cuprinde un material folositor pentru istoria noastracontemporana, a§a de bogata in fapte insemnate savar§ite cu multenevoi 0 trude.

Regatul roman a fost Intemeiat prin fiii sai cei distin9i, careM'au sprijinit prin lumina 0 energia lor. Din nenorocire un marenumar dintre ei au murit; memoria lor insa va trai de-a-purureaO. recuno9tinIa Mea pentru to-V. sfatuitorii Mei va ramane nqtearsaIn mima mea.

Ridicarea 0 desvoltarea Romaniei, aratate in aceste 2 volumeintr'un mod sistematic, este dar o opera comuna implinita de Iaraintreaga 0 de acei care au luptat prin cuvant, prin pana 0 prinsabie.

Adanc mi§cat de sim-Vmintele patriotice ce-Mi exprimqi in nu-mele Academiei, va mullumesc calduros pentru frumoasa lucrarece-Mi aduce-V cu ocazia zilei de 10 Mai, aniversarea noastra na-Vo-nala.

(M. 0., 1897, nr. 32, p. 1132).

www.dacoromanica.ro

190 REGELE CAROL I

M. S. Regele la punerea temeliei palatului Casei de Depuneri.

8/20 Iunie 1897.

Dupa serviciul religios vorbeste G. Cantacuzino, Ministrul Final*lor,apoi M. S. Regele care vede in desvoltarea acestei institutii o dovad'acävutia tärii a crescut i creditul Statului s'a ridicat. Doreste, pe l'anga avântul

institutiei, ca i clddirea sä fie o podoaba a Capitalei.

Am ascultat cu un viu interes cuvântarea d-voastrà 9i. vä. mul-Iumesc pentru calduroase ce Ne exprimaIi cu acestprilej. Cu deosebità pläcere voiu pune temelia noului palat al Caseide Depuneri i de Economie, recunoscut ca o trebuinp. neaparataIn urma avântului insemnat pe care l-a luat acest institut financiarintr'un timp relativ scurt.

O desvoltare asa de repede este o dovadä netägäduitä cat demult avulia Iärii a crescut si creditul Statului s'a ridicat prin oarmuire inTeleapta si prevazatoare.

Legea dela 1880 prescrie ca Casa de Depuneri sä primeasca 9ieconomiile acelora care prin muncä au c4tigat mai mult, ca otrebuirup pentru traiul lor. Aceastä mäsura este &At se poate de feri-citä. Urez din suflet ca acesti bani, obolul claselor mai särace, sä fieun sfânt depozit, care sä se märeaseä din an in an, spre a le aduceo indulcire in timpurile de lipsà. Doresc ca aceasta frumoasä clädiresä devinä o nouä podoabà pentru iubita Mea Capitalä.

(M. 0., 1897, nr. 53, p. 1937-8).

Proelamatie atre Tara.

Castelul Pele, 8/20 Iulie 1897.

Principele Mostenitor Ferdinand, fiind gray bolnav, M. S. Regele a primit dintoate pärtile tärii manifestäri de simpatie. InsanAtosindu-se Principele, Suve-ranul &A o proclamatie care Tara, multumind pentru rugäciunile inaltateatre Atotputernicul pentru skatatea Mostenitorului i pentru simpatia aratat4In momentele grele.

www.dacoromanica.ro

JULIE 1897 GINANTA.R1 191

Romani,

In momentele de grele incercari, prin care am trecut in timpulboalei periculoase a iubitului Meu Nepot, credinciosul Meu popors'a strans imprejurul Meu inteo singura gandire, inalIand rugifierbirqi catre Atotputernicul spre a salva viaIa Mo0enitoruluiTronului, chemat a lua inteo zi asupra Sa marea 0 frumoasa sar-cinä, IncredinIatä Mie de naIiune.

Impunatoare au fost manifestarile de simpatie, m4catoare dove-zile de adanca compatimire, ce au pornit in aceste zile de restri0edin toate straturile sociale pana 0 din cea din urrna coliba. Taraintrega era in picioare, cuprinsa de un fior puternic, imparta0ndingrrijirile Noastre: gandurile se intunecau de amenimarea c omunca neintrerupta de peste o jumatate de veac putea fi atat degreu incercatä. Aceste simÇiminte, izvorite din mima calda a popo-rului, acest avant unanim in ceasul de primejdie pentru viitorulStatului, erau mangaierea cea mai dulce pentru Noi, o imbarbatarenoua pentru Mine de a veghea necurmat asupra ursitelor Romaniei,pentru urma0i Mei un indemn puternic de a se arata tot mai vred-nici de atata iubire, de atat devotament.

Astazi, and §tiinTa inalth i harnicia medicilor /aril au curmatboala i invio§at inimile Noastre, imi implinesc ca veselie sfantadatorie a marturisi tuturor, cá numai credinta, cu care Ne-a incon-jurat iubitul Meu popor, Ne-a putut u§ura temerea In acele mo-mente cumplite,.

Adana 0 nemarginita este recuno§tinIa, ce umple sufletul Meu,al Reginei 0 al Principesei Maria pentru aceste duioase i nenuma-rate marturii de iubire: ele au stabilit intre Tarä.. i Tron legaturinoui i nepieritoare. Cu toIii ie0m din aceastä. incercareIara mai increzatoare in viitor, iar Eu mai mandru de poporulMeu, care in aceste zile de desnadajduire Mi-a rasplatit muncaintregii Mele vie/i.

Precum ne-au fost intrunite gandurile, asemenea ne Intrunimacum rugile noastre, inalIandu-le catre Pronia Cereasca inteun avantde recuno0inÇá pentru deplina insanäto0re a Principelui Mo0enitor.

Iar Eu, patruns pana in adancul sufletului Meu de o nesfar0tagratitudine, nu voiu inceta nicio zi de a cherna binecuvántarileCerului asupra scurapei Noastre Romanii i mult iubitului Meu popor.

(M. 0., 1897, nr. 79, p. 2873). CAROL.

www.dacoromanica.ro

192 REGELE CAROL I

177.

M. S. Regele eitre Principele Ferdinand al Bulgariei.

Castelul Pelef, 23 Iuliel4 Aug. 1897.

Principele Ferdinand al Bulgariei in vizitä la Sinaia. La cina dela Peles,M. S. Regele salutä cu pl'Acere aceastä vizitä §i ridicä un toast in sänatateaPrincipelui Ferdinand gi pentru propasirea Bulgariei.

Cu o vie satisfaqiune salut in Altea Voastra Regalä pe al doi-lea Principe al Bulgariei, care vine A Ne viziteze.

Sunt fericit de aceastä placuta ocaziune, pentru a asigura peAltqa Voasträ Regala cat Imi sunt de prelioase bunele raporturiCu Bulgaria s'i cat Noi dorim sa strangem legäturile de amicie careunesc de mult timp ambele Noastre Iari si care au fost consacrateprin armata Mea pe campia de resbel dintre Dunare s'i Balcani.

MulIumindu-va din toatä mima pentru amicala Voastra vizita,beau in sänätatea Altevei Voastre Regale, In sanä'tatea Principeseisi pentru. propäsirea Bulgariei, careia li urez o desvoltare pasnicasi un viitor fericit.

(M. 0., 1897, 11r. 93, p. 3402).

178.

Toastul M. S. Regelui pentru Regimentul ungar Carol I.

Budapesta, 17/29 Sept. 1897.

Fiind in vizità la Budapesta, M. S. Regele se duce la cazarraa regimentuluiSail pentru a lua masa Cu ofiterii. Colonelul Wischinca, comandantul, asiguràpe Suveran a acest corp isi va face datoria, având model pe proprietarul sail,apitanul armatei romane. M. S. Regele, multumind pentru cuvintele màgu-litoare, inchinä in onoarea regimentului Säu, urându-i saratate.

Simt o deosebita bucurie de a Ma regasi, dupä ataIia ani, dinnon In mijlocul corpului ofiIeresc al regimentului Meu si de a-1asigura prin graiu de sentimentele Mele amicale care le pastrezpentru voi.

Legäturile intime care Mä unesc de 17 ani cu regimentul, nu Mapot pune la Indoialä Cu ce viu interes urinez toate miscarile voastre9i a Impreunä cu voi sunt mandru de ate ori regimentul atragemalta mul/umire a prea graIiosului vostru Sef suprem, Majestatea Sainaparatul si Rege.

www.dacoromanica.ro

Sunt adânc mi§cat de cuvintele cälduroase §i a§a de bine sim-lac ce-Mi adresaIi in numele regimentului Meu i vá asigur cä toateurdrile Mele vá vor nancetat.

Cu mima plinä de bucurie, ridic acest pahar In onoarea bravuluiMeu regiment, urându-i sändtate.

(M. 0., 1897, nr. 138, p. 4731).

179.

M. S. Regele la toastul lui Francisc Iosef.Budapesta, 17/29 Sept. 1897.

Seara S'a dat o masä de gala in onoarea MM. LL. Regelui i Regiuei.Impäratul a invitat i notabilitäti. La sampanie, Francisc Iosef arninteste maiintalu frumoasa primire ce I s'a fäcut in România i apoi lauda solicitudineaM. S. Regelui Carol I, pentru bunele raporturi intre arabele state sipentru sanatatea Perechii Regale a Romaniei.

M. S. Regele multumeste pentru cälduroasa primire ce I s'a filcut inCapitala Ungariei i exprima simtimintele Sale de veneratiune pentru Irnpärat.

Sä-Mi permitä Majestatea Voastrá a-I exprima via 0 profundaMea recuno§tin0 pentru cuvintele Sale at:At de mägulitoare, careMä umplu de mândrie, precum i pentru primirea cordialä ce a avutbunätatea s6 Ne facä.

Majestatea Voasträ binevoWe sä aminteascä, cä am avut imensabucurie de a 0 primi, este tocmai astäzi un an, in România. Amin-tirea acelei vizite va räinâne intotdeauna intipäritä In inimile Noa-stre. Ea a contribuit puternic a consolida inch' mai mult excelenteleraporturi stabilite intr'un mod atAt de fericit intre Statele Noastre,raporturi care au gäsit o nouä confirmare in splendida recemiunece Ni s'au fäcut 0 la care s'a asociat Capitala Ungariei In mod atAtde cAlduros i de simpatic.

RugAnd pe Majestatea Voasträ sä creadd In simiminte1e Melede profundä veneratiune i in urärile calduroase ce facem pentruDânsa 0 Augusta Sa Casä, ridic paharul Meu in sänätatea Maje-stàii

Cerul s'0 ocroteascd däruiascä incä o domnie lunga pen-tru fericirea i pacea credincioaselor Sale popoare.

Sá träiasca Majestatea Sa impäratul i Rege.Sä. träiascä, Majestatea Sa finpäräteasa 0 Regina.(M. 0., 1897, nr. 138, p. 4731).

SEPTEMVIIIE 1897 CUVANTAR I 193

www.dacoromanica.ro

194 REGELE CAROL I

180.

M. S. Regele la desvelirea montunentului Batalionului 2 Vinitori dinPloe§ti.

Ploefti, 12/24 Oct. 1897.

M. S. Regele asistä la inaugurarea monumentului Batalionului 2 de Vänätoridin Ploegti pentru ostagii cäzirti in räzboiu pe campiile Bulgariei. Dupä ser-viciul divin vorbegte Sorescu, Pregedintele Comitetului de initiativä pentruridicarea acestui monument gi apoi loctiitorul de primar Stefänescu. M. S.Regele multumegte orägenilor din Ploegti care s'au gändit s ridice acest mo-nument ca semn de recunogtintä pentru ostagii cäzuti pe câmpul de onoareamintire pentru generaliile viitoare.

In numele armatei aduc alduroasele Mele mulIumiri oräsenilordin Ploesti, aci ei au luat ini-pativa de a ridica un monument pasemn de recunostinIä pentru bravii ffi din judewl Prahova azulipe ampul de onoare.

Mândru sunt c am fost In fruntea acestor viteji care au inchi-nat viaIa lor pentru neatarnarea Iä.rii i märirea Romaniei.

Neuitatä a rämas ziva de 30 August, and batalionul al doilea,sdruncinat deja prin o luptä crAncena, s'a aruncat cu IndräsnealkIn foc si a luat seara tArziu reduta dela Griv4a, smulgAnd vräsma-sului steagul

Dou-dzeci de ani au trecut de atunci, insá amintirea acestorvremuri mari, pline de primej die ca i bogate In fapte insemnate

rezultate fericite, nu se poate sterge niciodatä din inimile noastre-Ploestii este int'Eul oras care a recunoscut ca un trecut glorios

sä fie amintit generaIiunilor prezente s't viitoare prin un semn vädit.Condu§i de acest frumos simIimant, d-voastre açi ridicat acest

monument, care este nu numai o podoabä pentru orasul vostru,Irish' mai ales o märturie cá räsplata va fi pentru acei care se jert-fesc pentru patrie.

Sä cadä välul acestui monument, IncredinIat de acum inainteorasului care M'a primit astäzi In mod asa de alduros.

Va mulIumesc, ca i pentru cuvântärile asa de adâncce Mi-qi adresat.

(M. 0., 1897, nr. 157, p. 5316-7).

www.dacoromanica.ro

OCTOMVRIE-NOEMVRIE 189T CUVANTKRI 195

M. S. Regele inehinä in siniitatea Ie§enilor.

'all., 20 Oct./Noemv. 1897.

MM LL. Regele si Regina in vizita la Iai. Seara s'a dat o masa de gala.N. Ganea, primarullor, exprima Suveranilor omagii respectuoase pentrubunavenire si calda iubire i nemarginit devotament din partea Iesenilor.M. S. Regele multumeste pentru manifestatiile calduroase si trichina in sa-nätatea cetatenilor din Iasi.

Fericit de a Mä gäsi astäzi impreunä cu Regina In a doua NoasträCapitalä, simIim o vie bucurie cà putem petrece cateva zile In mij-locul credinciosilor Ieseni, care Ne-au arätat oricand devotamen-tul lor.

Primirea stralucitä, fäcutä Nouä In vechiul Scaun domnesc alMoldovei, este o nouà dovadä cat de mare este dragostea cu caresuntem Inconjura0 aci.

MulIumim din tot sufletul pentru aceste manifestaIii caldurouse,ca i pentru cuvintele asa de bine sim/ite, care gäsesc un adaneräsunet In inimile Noastre.

Asigurand Iaii, ca voiu veghia neincetat asupra intereselor salevoiu sprijini desvoltarea sa, care a luat deja un avant insemnat

prin ridicarea multelor stabilimente publice, Inchin paharul Meu Insänätatea cet4enilor i pentru propäsirea celei a doua a Noasträ

Sä träiasa !

(M. 0., 1897, nr. 164, p. 5579).

Cuvintare la inaugurarea palatului Universititii din Iaqi.

Iafi, 21 Oct.I2 Noemv. 1897.

MM. LL. Regele si Regina asista la inaugurarea noului palat al Univer-siatii din Iasi. Mitropolitul face serviciul religios i apoi vorbesc Sp. Haret,Ministrul Instructiunii ; Culina, rectorul, i studentul Leatris, dela Drept. M. S.Regele spune ea noul palat inchinat stiintei i literelor se ridica falnic in orasuldin care au pornit ideile de unire s't märire a patriei. Gradul de cultura al unuistat e Inca mai insemnat dead puterea armata i desvoltarea economica.Universitatile trebue sa dea o directie nationala inaltelor studii si sa prega-teasca conducatori intelepti i cumpaniti ai constiintei nationale.

www.dacoromanica.ro

196 REGELE CAROL I

Inaugurarea acestui frumos palat, inchinat 9tiii4ei i literelor,este un eveniment insemnat nu numai pentru Iai, ci i pentruRomania intreaga. Falnic 9i maret el se inalrá in mijlocul acestuiora, care de-a-pururea a fost in fruntea pornirilor patriotice pentruunirea i marirea patriei; el va straluci ca o marturie despre recu-nwin-la %aril 9i despre avantul ce a luat mi§carea intelectuala ina doua Noastra Capitala.

De acum inainte studiile inalte vor avea aci un loca 9 demn dedânsele, unde studenIii se vor putea adapa la izvoarele curate ale§tiinIei 0 ale patriotismului, spre a se arata ()data urma0 vredniciai atator oameni de Stat, nascirli in aceasta parte a Iarii, care aufost servitori credincio0 ai patriei §i inIelepli consilieri ai Tronului.

Nu numai cu numarul soldaIilor i cu desvoltarea eco-nomice se masoara astazi puterea Statelor. Un factor de capetenie,poate cel mai insemnat, este gradul de cultura. O direcOune sana-toasa i nalionald a inaltelor studii, ce se urmaresc in Universit4i,este dar condiliunea neaparata a adevaratei propa0ri. You'd, dom-nilor profesori, este Incredin-lata misiunea cu grea raspundere, de apregati pentru ;ara, pe acei frunta0 ai viitorului, de a le inal/avederile, de a sat:1i in inima lor ambiliuni nobile §i generoase.de a le incalzi sufletul pentru tot ce este drept, bun 0 romanesc.

Con9tiinla nalionala, rede9teptata prin luptele viteje§ti alearmatei, weapta conducatori inlelepli i cumpani/i. Ieri, datoria&are Iara era desluOta: reca§tigarea independemei. Astazi, con-diOunile vielii noastre sociale s'au largit i inmullit i çara are tre-buinIä de puteri noui, spre a asigura mersul neintrerupt al des-voltàçii nalionale. Aceste elemente de ponderaliune inIe-leapta, care urmeazä a fi precumpanitoare in direqiunea

sociala a statelor moderne, le a§teptam dela aceastä Universi-tate, care se stabile§te astazi in noul sàu palat. Da, am incredereca Universitatea din Ia0 va raspunde la aceasth inalta menire

ca' impreuna cu sora sa din Bucure§ti, aceste doua %chi lumi-noase, vor raspandi scantei de viewla sufleteasca asupra intreguluineam romanesc.

Regret ca Principele Ferdinand, Scumpul Me-u Nepot, care apus piatra fundamentalä a acestui a§ezärnant, nu poate fi faIala inaugurarea lui. Gandul Säu insa este cu noi in acest moment,caci, patruns de recuno9tin%á pentru atatea dovezi de iubire ce

www.dacoromanica.ro


I s'au adus in timpul lungii Sale boale, cea mai vie a Sa dorin/ãeste de a aduce prinosul Sau de muncä pentru binele scumpei z;toa-stre Românii.

Regina este fericitä de a Se gäsi astäzi längd Mine, spre a asistala aceastä frumoasä serbare, inchinatä literelor i tiinIei. Ea mul-Iumete impreunä Cu Mine din suflet pentru cälduroasa cuvântare

bunele uräri ce Ne face-0.; la randul Nostru indreptäm care Cer1-L10e cele mai fierbinIir ea sä reverse toate binecuvântärile Saleasupra iubitei Noastre a doua Capitalá.

(M. 0., 1897, nr. 166, p. 5662-3).

183.


15/27 NoemPrie 1897.

Prin mesajul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele prezintamai intAiu situatia României fatä. cu vecinii ei i apoi trece la indicarea proiec-telor de legi ce aunt sa vie In desbatere. Aceste profecte privesc Invätamantul se-cundar Ili superior, modificarea legii drumurilor, Imbunatátirea cailor ferateconstruirea magaziilor cu silozuri, legea asupra apelor, înaintàrile In armataçi recrutarea, modificarea organizArii judeatoresti, infiintarea unui ConsiliuLegislativ permanent, modificarea legii consiliilor judetene si legii sanitare,reorganizarea Ministerului Agriculturii, Comertului, Industriei i Domeniilorsi o lege pentru terenurile inundabile. Ureaz'a reprezentantilor natiunii osesiune cu roade bune.

Domnilor Senatori,Domnilor DeputaA

In anul acesta am trecut cu toIii prin grele incerari, inläturatede Pronia Cereasa, care necurmat a ocrotit i ocrote9te Patrianoasträ.

Dimpreunä cu Mine intregul popor a fost pätruns de o adäncfiemo-tiune in timpul boalei cumplite care pusese in primejdie viea/aMo9tenitorului Tronului, a prea iubitului Meu Nepot. Toate päturilesociale Mi-au dat in acele zile de durere nenuma.rate dovezi de duioasä.dragoste 0 de credincios devotament.

Sunt fericit a pot reinnoi astäzi, in mijlocul reprezentaIiuniinalionale, simIimintele Mele de recuno0inVá pentru vioiciunea ace-

www.dacoromanica.ro

198 REGELB CAROL I

stor manifestari, care sunt cea mai frumoasa rasplata a munciineobosite ce am depus pentru scumpul Meu popor in cursul uneiintregi vieP.


Nelin4tea ce cuprinsese Europa, din cauza razboiului dintreGrecia 0 Turcia, astazi a disparut i ac-Punea unita a Puterilorcelor mari asigura pacea generala, care va da desvoltarii popoare-lor un nou avant.

In mijlocul acestor imprejurari, situaTia Romaniei s'a intaritIna mai mult 0 am capatat din toate par/ile semne de vii 0 realesimpatii pentru statornicia cu care am urmarit o politica pa§nica.

prudenta.Astfel relaPunile Regatului cu toate Statele sunt din cele mai

cordiale.Am -pnut sa reinnoesc 0 in anul acesta expresiunea sirigimintelor

Mele de prietenie 0 de venera-Pune ce am avut totdeauna pentruMajestatea Sa Imparatul i Regele Francisc-Iosef i constat cu ovie satisfactiune primirea strälucitä ce Ni s'a Mont, Reginei i Mie,in Capitala Ungariei.

Rela-Punile de bunà vecinatate i amicitie dintre Romania §iBulgaria au aflat o noua intarire prin vizita AlteIei Sale RegalePrincipelui Ferdinand, care ne-a dat o dovada pre-Poasä de sim-P-mintele Sale 0 ale poporului San pentru noi.

Nu pot sá nu amintesc cu recuno§tinVa gra-Poasa aten-Pune aMajestalii Sale Imparatului Rusiei, care a binevoit a Ma salutaprin un trimis extraordinar in a doua Mea Capitalä.

Rela-Punile economice dintre Romania i Imperiul Otoman seafla astazi consolidate prin o convenpune comercialä, care se vasupune neintarziat deliberarii domniilor-voastre.


Inaugurarea Palatului Universitaiii din Ia0 este un fapt impor-tant in desvoltarea noasträ. cultural:a 0 a fost sarbatorita cu cal-dura de Iara Intreaga ; iar Regina dimpreuna cu Mine am fost adanem4ca-P de inimoasa primire ce Ni s'a facut cu aceasta ocaziune.

www.dacoromanica.ro

Legea inväfámantului secundar 0 superior, care se va prezentadomniilor-voastre, va indeplini lucrarea de intárire 0 de reorgani-zare a coalelor noastre, a9ezand educapunea naponalä pe temeliisolide 0 indreptând munca poporului spre câmpul Intins al cuno-9-tinIelor 9Pinpfice 0 practice.

Intâiul buget votat de aceastä legislaturä s'a Incheiat la trei-zeci Septemvrie trecut cu un excedent de peste trei milioane. Acestrezultat ar fi fost negre0t mai satisfácItor, clack In ultimele easeluni ale exercipului, ploi necontenite i inundapi extraordinare nu. arfi pricinuit recoltelor pagube insemnate, resfrangándu-se efectul lorinteun mod simPtor i asupra exerciPului bugetar curent. Yetiavea sä chibzuiP, dimpreunä cu guvernul Meu, mäsurile cuvenitepentru a asigura bugetului viitor ecbilibrul necesar unei gestiuniregulate a finantelor i mentinerli creditului nostru atat de binestabilit.

De inunda-Pile care au bântuit tara s'a resimPt Intregul nostrusistem de comunicatii.

S'a vädit acum Inca mai mult insuficienTa legii drumurilornecesitatea reformärii ei, in scop de a interesa mai direct judetele

comunele la construirea i intretinerea qoselelor 0 de a, Infiintaasupra lor un control financiar 0 tebnic mai eficace.

Pentru a pune cäile ferata In situatinne de a satisface cerinteloragriculturii i comeqului, se va urmari mai departe imbunatatirea

consolidarea vechilor linii; totodatä insä se' va incepe imediatconstruirea magaziilor Cu silozuri, dándu-le o organizare sistematicá.

Completarea Serviciului nostru maritim i imbunätätirea por-turilor.noastre dunärene, greu atinse de apele cele mari, sunt urgentreclamate. Acolo unde s'a produs dezastrul cel mai mare, la Galati,s'au inceput imediat lucrári, care vor pune in viitor la adäposta-tat acest oras, eat i calea ferata l3ArladGalati. Creditele acot-date de Corpurile Legiuitoare au dat putinta de a activa nouileconstrucpuni de cäi ferate. Dupä a lor terminare vom pi Id com-pletarea sistematica a reIelii noastrel

Legislapunea asupra apelor trebue pusä neintárziat in armonieCu desvoltarea economicá a tarii; iar legea organizärii cäilor feratecere a fi supusä unei reviziuni, in urma desvoltärii lor repeziconstante 0 pentru a imbunätä-P soarta personalului acestui ser-viciu.

NOEMYRIE 1897 CUVANTIRI 199

www.dacoromanica.ro

200 REGELE CAROL I

Solicitudinea ce totdeauna aIi arRat pentru armata ii impune-datoria de a se desvolta continuu prin instrucOune 0 disciplinä.Ea a p4it 0 in anul acesta pe aceasta cale In mod regulat 0 normal.

Se vor supune deliberarii domniilor-voastre mai multe legi,destinate a ameliora 0 a completa organizarea armatei 0 anumelegile care privesc inaintarea, in armata 0 recrutarea, precum 0desvoltarea marinei noastre, a Carei insemnatate cre§te din an in an.

Asigurarea unei justiIii bine distribuite cere ea poziOunea indeJpendenta a magistraOlor sà fie intärita. Se va ajunge la acest scopmodificând ateva articole din legea organizarii judeatorqti.

Spre a inlesni elaborarea legilor, precum 0 reviziunea codiceloractuale, guvernul Meu va propune infiinIarea unui Consiliu legi-slativ permanent.

Serviciul penitenciarelor are nevoie de o simIitoare reforma.Pentru a o pregati, trecerea acestui serviciu la departamentul jus-tiIiei a devenit o adevaran necesitate.

Se va supune deliberärii domniilor-voastre: 3modificarea legiiconsiliilor judeIene, având de Iintà o mai intinsA conlucrare a lorin administrarea intereselor proprii ale jude-plor ; modificarea legiisanitare, pentru a garanta in mod mai sigur 0 mai lesnicios forma-rea personalului medical 0 reorganizarea DirecIiunii Statisticii,care-0 va indeplini mai bine scopul, trecând la Ministerul de Interne.

Ministerul Agriculturii, ComerIului, Industriei i Domeniilor areastazi o organizare insuficienta. Se va prezinta domniilor-voastre,In aceasta privire, un proiect de lege care sà corespunda desvoltäriiconsiderabile ce a luat acest departament.

Interesere agricultorilor stau astazi izolate, in mijlocul concu-renIei generale ; insa prin sindicatele agricole se va produce o imbut-nat4ire simiitoare in acest ram insemnat al producIiunii nalionale.

0 lege care sa reguleze c4tigarea pentru agricultura a p-am'an-turilor mla§tinoase ale eteltei Dunarii se va supune desbaterilordomniilor-voastre dimpreuna cu modificari devenite necesare legiivanzarii in loturi a bunurilor Statului.


Regatul României i0 are astazi situaliunea sa politic& bineintemeiata. Ramane ca el sa-0 desvolte puterile sale materiale,

www.dacoromanica.ro

-DECEMVRIE 1897 cuvArraiu 201

creeze rela-tiuni economice folositoare 0 stabile, s5.-0 intäreaseàmersul i progresul moral §i

Frumoasä este misiunea ce Corpurile Legiuitoare au de hide-plinit. Nu MA indoesc ca yeti pune tot zelul i activitatea domnii-lor-voastre ca aceastä sesiune sä fie roditoare pentru scumpa noa-strg tail i sä lnaie Inc6 mai mult prestigiul ei i Increderea ce dintoate par* se pune intr'ânsa.

Dumnezeu sà binecuvinteze lucrärile domniilor-voastre.Sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.

CAROL.

Presedintele Consiliului Ministrilor si Minis tilt al Afacerilor Striiine, D.A. Sturdza ; Ministrul Agriculturii, Industriei, i omertului i Domeniilor, A.Stolojan ; Ministrul de Interne, M. Pherekyde ; Ministrul de Finante, G. Can-facuzino ; Ministrul de Rdzboiu, General A. Berindei ; Ministrul CultelorInstructiunii Publice, Sp. Haret ; Ministrul Justitiei, Alex. G. Djuvara ; Mini-strul Lucr5rilor Publice, Ion I. C. Briitianu.

(M. O., 1897, nr. 183, p. 6209-11).

184.

Rfispuns la Adresa Senatului.

'/19 DecemPrie 1897.

Comisia Senatului prezintä Suveranului räspunsul la mesaj En care searat'd din non simpatia pentru Mostenitorul Tronului. M. S. Regale multu-meste pentru aceastä simpatie si crede a o colaborare strânsil Entre guvern

Senat nu va lipsi si va da roadele asteptate.

Domnule Preqedinte,Domnilor Senatori,

Sunt adânc mi§cat de Adresa prin care Senatul tmi rostqte,In cuvinte a§a de alduroase, simpatia Tärii Cu privire la boala iubi-tului Meu Nepot. Din tot sufletul và multumesc pentru aceastäreinnoitä manifestare adusä Mie din partea acestui tnalt Corp,care lini este o nepre-tuitä dovadà at de adânc este sklitmântul dinastic In intregul popor.

Iubirea aceasta i increderea reciprocä dau o noua frie a§ez5.-mäntului Regatului, Intemeiat prin Intelepciunea fruntalilor

www.dacoromanica.ro

202 'REGELE CAROL I

prin vitejia armatei pe care am avut mandria a o conduce laizbanda.

Putem privi cu lini§te catre viitor i indrepta silinele noastrespre o muna rodnia, deoarece se deschide inaintea iloastrâ operioada de pace pe care trebue sä o intrebuiniam pentru a intärifna mai mutt Statul nostru pe temelii statornice i sanätoase.

Nu Mä indoesc cá increderea dintre guvern i Senat, despre careNe asiguraIi, va contribui mult ca aceastä sesiune sa fie cat de spor-nia pentru scumpa noastrà

Va mulIumesc din inimä de bunele urari ce aduce0 Reginei,Mie i Familiei Mele.

(M. 0.4897, nr. 201, p. 6834).

185.

Rfispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.


Camera in räspunsul la mesaj reinnoe0e, in numele ärii, simpatia ce s'aresinnit In toate unghiurile ei cAt timp vieata MoOenitdrului Tronului a fostIn pericol. M. S. Regele spune cá devotamentul acesta al tuturor Românilorpentru Tron face mai muit decAt once rasplatà. Multumeqte pentru senti-mentele de iubire ale reprezentantilor natiei i crede cà lucrarile lor vor fi folo-sitoare Statului

Domnule Prefedinte,Domnilor Pepututi,

Camera, ca reprezentaIiune legal-a a nqiunii, Tmi reinnoe§teastAzi, n cuvinte mi§catoare, via simpatie ce s'a resimlit in bateunghiurile çàrii, cat timp viala scumpului Meu Nepot a fost in pri;mej die, in lunga board prin care a trecut.

Primesc dar cu o deosebita satisfacTiune reinnoirea acestormarturisiri din partea Adunärii Deputatilor i mulIumesc caldurospentru sentimentele de dragoste ce Ni le aduce. Nicio rasplatänu-Mi poatd fi mai dulce 9i mai magulitoare, dupa o muncà de peste30 de ani, deck devotamentul Cu care Tronul este inconjurat detoate straturile poporului roman. Aceste nenum6rate dovezi de ere-dinIa sunt pentru'Mine un nou indemn spre a Mä gandi neincetatla intarirea institu/iilor noastre na-Ponale 0 a inchina toate puterileMele, pentru binele propä0rea Iärii.

www.dacoromanica.ro

Sä dea Dumnezeu ca anul in care vom intra in curând sä necruIe de incercarile grele care ne-au sguduit si care s'au intins siasupra agriculturii s'i comerIului nostru si ca anul nou sä fie bine-cuväntat, spre a putea urma, in liniste, cu lucrarea noasträ de des-voltare economica, asigurând muncitorilor nostri dreapta räsplatäa silinIelor lor.

Nu Mä indoesc ca d-voastre veIi da tot sprijinul guvernului Meusi veIi lua in de aproape cercetare diferitele legi supuse la desba-terile d-voastre, astfel ca sesiunea actuala sä fie bogatä in lucrärifolositoare pentru Statul ron-1'4'n.

Bunel urari ce a duce0 Reginei, Mie si Familiei Mele, gäsesco sincerä recunostinfá in inimile Noastre.

(M. 0., 1897, nr. 207, p. 7058).

Inalt Ordin de zi cifre armatä.

1/13 lanuarie 1898.

M. S. Regele, multumit de silintele ce fiecare din ostagi pune pentru im-plinirea indatoririlor, le ureaz5. ani multi gi fericiti.

Osta.yi,

Astäzi, ca intotdeauna, MA folosesc de anul ce incepe ca sä tri-mit scumpei Mele armate salunrile Mele.

Privesc cu o adeväratä muliumire la silinIele ce fiecare dintrevoi depune pentru indeplinirea indatoririlor sale.

rara ca s'i Mine vede in munca voasträ o dovadä mai mult case poate sprijini pe virtu-ple fiilor ei, si dar, din adâncul inimiiMele, urez tuturor ani mulIi si fericiti.

Dat in Bucuresti, la 1 Ianuarie 1898.CAROL.

(M. 0., 1898, nr. 218, p. 7465).

Rispuns la felicitfirile inaltelor autoritäti.

1/13 lanuarie 1898.

Dup'a slujba dela Mitropolie, Suveranul primegte felicitäri in apartamen-tele Mitropolitului din partea Inaltului chiriarh, a Pregedintelui Consiliului,

IANUARIE 1898 ClivANT.X.Ri 203

www.dacoromanica.ro

204 REGELE CAROL I

a pre§edinWor Senatului i Camerii i a Primprqedintelui Curtii o Casatie,apoi, la randu-I §i In numele M. S. Reginei, face urari pentru Romaniapentru cei de fata.

Urärile alduroase ce-Mi aduceIi, le primesc cu atat mai vierecunoptinrá í bucurie, cu cát, in anul care s'a inchis,Iara intreagäMi-a dovedit cu dor din inimä cht de adânc ea impärtä§e§te bucu-riile i griiile Mele.

Am trecut impreunä prin multe incercäri care s'au intinsasupra holdelor noastre, lovind intr'un mod simptor agricultura 9icomenul; insä, mai ales in vremuri grele, n'am pierdut nädejdeaIn Dumnezeu pi am fost condus numai de tinta de a asigura vii-torul României, cäreia trebue neincetat sà inchingm toate pute-rile noastre.

infärit prin iubirea poporului, privesc cu incredere in ánulcare incepe, rugand Cerul sä ne apere de necazuri, sà raspAndeapcäasupra noasträ toate binefacerile i sà ddruiasca scumpei noastrelàri lini§te i propä§ire. Cu aceastä dorinrá i reinnoind inc5. °darátoate mulIumirile Mele pentru felichàrile atát de adánc sinnIitece Mi-a-0 adrepat din partea bisericii §i a àrii, vä urez §"i in numeleReginei, din fundul inimii, ani mul-p i fericiIi.

(m. 0., 1898, nr. 219, p. 7501).

188.

Cuvintare la investitura Episcopului Rimnicului Noului-Severin.

15/27 Martie 1898.

Investirea ca Episcop al Ramnicului Noului-Severin a arhiereului AtIm-nasie Mironescn Craioveanu. Dupa formula consacrata de Inmanare a carjeiepiscopale, noul ales arata devotamentul sAu catre Tron i Dinas-Líe. M. S.Regele fi spune ea are o eparhie aleasä unde o populatie cu mima calda' §ipatriotica are saca adanc sentimental de evlavie. O eparhie de unde Insu§iMajestatea $a a pornit la lupa' victorioasa peste Dunare.

Cu vie mul%umire am incredinIat Prea Sfirgiei Tale cárja pästo-rara', intärindu-te in scaunul episcopal al Ramnicului i NouluiSeverin, la care te-au ales Sfántul Sinod impreuna cu reprezen-tanÇii

Prea Sfinia Ta e§ti chemat a pästori una din cele mai frumoaseeparhii, locuite de o populaVe cu inima cáldä i patrioticä,

www.dacoromanica.ro

In care sentimentul de evlavie e adânc sklit. La poalele munIilorIn väile incântätoare ale Olteniei, de veacuri se ridica nenu-

märate mänästiri §i. schituri, ca o märturie vie de temere deDumnezeu a strämo§ilor care, in vremurile de asuprire, cand vije-Rile treceau peste Iarä ameninOnd-o de pustiire, au gäsit acoluadäpost pentru a lini§ti i intäri sufletele lor. Aceste a§ezärnintecatä sä ne aminteasca asemenea cä credinIa la un popor este sin-gura temelie trainica pe care se poate rezema viitorul sàu, cäcidestinele popoarelor sunt in mâna Atotputintelui.

O frumoasä. §.1 insemnatä chemare a9teapth pe Prea TaIn noua eparhie care este incredinIata armuirii tale. Sunt convinscà vei fi de-a-pururea pätruns de marea räspundere ce apasä asupraPrea SfinIiei Tale i cà vei inchina toate puterile spre a intärimai mult in mima poporului dragostea i respectul pentru bisericä.

Prime§te acum cälduroasele Mele urdri; ele te vor insqi pesteOlt, in aceste jude/e frumoase i bogate bare Mi-au arätat in toateimprejurärile o nemärginitä credinp §i. cu care MA unesc ne§tmeamintiri. De acolo, intr'adevär, am pornit cu armata peste Dunäre,dupä ce am primit binecuvântärile unuia dintre predecesorii PreaSfinIiei Tale ; astfel intärit §.1 cu neclintitä incredere in ocrotireaCerului am infruntat primejdiile §.1 am condus pe voinicii ffi a Iäriipe câmpul de luptä. Pronia cereascd a veghiat asupra noasträ.izbända a fost cu noi, incununând steagurile noastre ca lauri nepie-ritori.

MulIuminduqi pentru cuvântarea aa de adânc simIitä ce PreaSfinçia Ta ai rostit §-1 primind cu vie placere asigurärile tale de dévo-tament aduse Mie i Familiei Mele, doresc din inimä sä pästo-re§ti un lung ir de ani turma eparhiei tale.

(M. 0., 1898, nr. 277, p. 9771-2).

189.

M. S. Regele aim Academia Romani.


M. S. Regele la Intrunirea sesiunii anuale a Academiei Române. Nic. Kret-zulescu, Presedintele Acaderaiei, intâmpinä pe Suveran, care, dupl ce se bucurfide ridicarea noului local, multumeste pentru culegerea i tiparirea, fäcute de

MARTIE-APRILIE 4898 CUVANTXRI 205

www.dacoromanica.ro

206 REGELE CAROL 1

Academie, a Cuvantärilor Mariei Sale timp de 30 de ani si amintind cu recunostintd de acei bärbati de Stat care L-au ajutat la ridicarea Statului rom'anspune ca numele lor trebue Inscrise ad i cu litere de aur pentru veciniapomenire.

Resimt o deosebita mulIumire a pot aduce domniilor-voastreastazi calduroasele Mele salutari in acest nou §.1 frumos local, vrednicde Academie, care va contribui ca §edinIele sale, urmate totdeaunade un interes olcOesc, sa fie inconjurate inca de o mare solemnitate.# Frumosul ridica inima >>; doresc ca 0 conferinIele ce se vor lineaci, sa ne insufle/easca §i sa ina4e cugetarea noastra.

Academia fiind Intrunita In sesiunea sa anuala, indeplinesc oplacuta datorie mullumindu-i Inca odatä pentru iniIiativa luata dedansa de a culege §i. tipari cuvantarile ce am rostit in cursul Dom-niei Mele de 30 ani.

Astfel, Academia a stabilit o noua §i. scumpa legatura cu Mine,insalindu-M, pas cu pas, in marea epoca de lupta §.1 de izbandadin care a ras'a'rit Regatul, de§i adeseaori strabatuta de momentegrele §i furtunoase.

Indeplinesc Inca o alta datorie amintindu-Mi cu dragoste §i.

recuno§tinp. de acei barbaIi destoinici care impreuna cu Mineau intemeiat Statul roman; o mare parte din ei au trecut bite°al-O.' via-0.; mulIi dintean§ii erau membri ai Academiei; numele lortrebue sa fie dar inscrise aci cu litere de aur, spre a arata §.1 genera-Vilor viitoare ca numai acei care au muncit §i s'au jertfit pentrupatrie, sunt vrednici de vepica pomenire.

Adanc mi9cat de cuvintele pline de mima ce venerabilul Prep-dinte al Academiei, in numele ei, Mi-a adresat, urez ca luciariledin anul acesta sa fie cat se poate de spornice 0 roditoare.

(M. O., 1898, iu.. 282, p, 9958).

190.


15/27 Mai 1898.

M. S. Regele Inchizand sesiunea Corpurilor Legiuitoare, le exprimA multumiripentru silintele ce au depus ea s'a' Inzestreze tara Cu legi privind invatamintulsecundar gi superior, conversiunea favorabilà a unei pArti din datoria publicA,regularea relatiilor comerciale cu Turcia 0 Bulgaria, Invoiala cu Serbia pen-

www.dacoromanica.ro

MAI 1898 CUYANTARI 207

tru podul de peste Dunäre, modificarea legii eailor ferate de interes local, credi-tele pentru fimeliorarea 0 completarea sistemului de transport pe uscat §i peapa, pentru aphrarea farii 9i. clädirile sociale.


Ajunsi la termenul actualei sesiuni legislative, va exprim deplinaMea mulIumire pentru silin/ele ce v'aTi dat de a inzestra Iara culegi importante, a aror necesitate era de mult si adanc simIita.

Legea invalamantului secundar si superior si-a capatat fiinp.prin munca stäruitoare a domniilor-voastre. Aceasta lege, dim-preuna cu legea Invgamantului primar si aceea a Casei Scoalelor,apaza instructiunea noastra nalionala pe o temelie sanatoasa,rnenita a asigura desvoltarea 0 progresul poporului roman.

Votarea la timp a bugetului echilibrat garanteaza bunul mersal finanIelor Statului si conversiunea favorabila a unei päili a dato-riel publice este o noua dovada de soliditatea creditului Iarii.

Dimpreuna cu aceste legi aTi votat 0 altele, Intre care regularearelaliunilor comerciale cu Turcia si Bulgaria, precum 0 invoialacu Serbia pentru stabilirea podului de peste Dunare, ocupa un locde capetenie si vor contribuí a strange Inca mai mult relaVunileamicale cu aceste state.

Modificarea legii cailor ferate de interes local va da si ea roadeledorite pentru intregirea reIelei cailor noastre de comunicalie.

De mare Insemnatate sunt creditele ce ati acordat pentru ame-liorarea si completarea sistemului nostru de transporturi pe uscat0 pe apa, precum si acele pentru apararea %aril si pentru cladirile§colare ce sunt a se executa.


Va mulIumesc Inca odata calduros pentru concursul luminat sipatriotic ce aIi dat guvernului 1Vieu In sesiunea actualä.; 0 rugandpe Atotputernicul sa reverse binefacerile sale asupra iubitului MeuRegat Eu declar Inchisa sesiunea Corpurilor Legiuitoare.

CAROL.

www.dacoromanica.ro

208 REGELE CAROL I

Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru al Afacerilor Straine, D.Sturdza; Ministrul Agriculturii, Industriei, Cornertului i Domeniilor, A. Sto-lojan ; Ministrul de Interne, M. Pherekyde ; Ministrul de Finante, G. Cantacg-zino ; Ministrul Justitiei, G. D. Pallade ; Ministrul de Razboiu, General de Di-pizie, A. Berindei ; Ministril! Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru Ifaret;Ministrul Lucrärilor Publice, Ion I. C. Brittianu.

(M. 0., 1898, nr. 35, p. 1201).

Toastul M. S. Regelui pentru Principele Bulgariei.

Sinaia, 24 Iunie/6 Iulie 1898.

Principele Ferdinand al Bulgariei in vizità la Sinaia. Seara s'a dat o mas'dla Castelul Peles. M. S. Regele multumeste familiei prineiare bulgare pentru

facandu-I in acelasi timp ufgri de fericire i pentru propäsirea Bulgariei.

MulIumesc Alteei Voastre Regale din toata mima pentru adoua Sa vizita, care Ne umple de o satisfaqiune cu atat mai mare,ca avem bu curia a saluta asta data' 'hi Romania pe Principesa MariaLuisa.

Prezerqa AlteIelor Voastre Regale este o noua dovada de bu-nele raporturi care exista atat de norocos 1ntre Statele Noastre.

In speranIa ca aceste raporturi se vor consolida incà mai mult,fag urarile cele mai vii pentru fericirea Alteei Voastre Regale si aAugustei Sale Familii, precum i pentru prosperitatea Iaril Sale.

Ridic paharul Meu In sanatatea AA. LL. RR. PrincipelePrincipesa Bulgariei.

(M. 0., 1898, xxr. 68, p. 2464).

M. S. Regele &Aire Principelé Bulgariei.

25 lunie/7 Iulie 1898.

Principele Ferdinand al Bulgariei remite M. S. Begelui Carol I ordinulPentru BravurA s, reamintind victoriile cii§tigate pe campiile Bulgariei, In

urma cärora aceastA Tar& a devenit liberà. M. S. Regele, miscat de cuvintelemägulitoare ale Principelui Ferdinand, vede in aceasta decoratiune o dovadade prietenie si face urArile Sale pentru Principe i pentru hrmata bulgara.

www.dacoromanica.ro

IULIE 1898 CUVANTARI 209

Sunt adanc mi§cat de cuvintele atat de magulitoare ce AlteiaVoastra Regala Mi-a adresat, precum i de amabila Ei aten-liune,de a-Mi remite, inconjurat de vitejii Sai ofiTeri, care s'au distinsIn räzboiu, ordinul Sau militar.

Ii primesc cu atat mai mare recuno§tinIa §.1 satisfaqiune, Cucat vad din aceasta o noua dovada a prieteniei ce AlteIa VoastraRegala are pentru Mine yi o legatura pre-lioasa cu tallara Sa armata,penku a carei desvoltare fac urarile cele mai vii.

Aceasta decoraTiune imi va aduce totdeodata aminte frumoasaepoca cand armata Mea a combatut victorios pe campurile de ba-talie alaturea cu viteaza armatä ruseasca, pentru a constituí Bul-garia i a cuceri independenIa Romaniei.

MulIumind incà odata AlteTei Voastre Regale pentru semnelede simpatie ce-Mi da, O rog sa creada in simçimintele Mele celemai amicale i in viul interes ce port Bulgariei, Principelui ei 9iarmatei Sale.

(M. 0., 1898, nr. 68, p. 24E4-5).

193.

Urarea Regelui dupi sfintirea a doui vapoare.

Constanta, 1/13 lulie 1898.

Sfintirea vapoarelor Regele Carol I » si Principesa Maria a. M. S. Regele,pe puntea bastimentului Regele Carol I » S. R. Principesa Maria pepuntea vasului e Principesa Maria », sparg ate o sticla de sampanie lovind-ode peretele vasului, dupd vechiul obiceiu al tárilor maritime, urAnd cälätoritfericite celor dota bastimente.

Acest m'arel vapor se va numi Regele Carol I » (respectivPrincipesa Maria »).

ti urez sa faca calatorii fericite pe Marile pe care este destinatsa pluteasca. Bunul Dumnezeu sa-1 alba sub puternicul sau scut-9i s'a-1 pazeascä contra furtunilor i accidentelor de Mare. Sa facafala steagului románesc pe care-1 poarta.

pi. 0., 1898, nr. 73, p. 2612).

www.dacoromanica.ro

210 REGELE CAROL I

194.

M. S. Regele pentru marina rominä.

Constanta, 1/13 Iulie 1898.

Dupà sfintirea celor douá vase la Constanta, s'a dat un banchet pevaporul Regele Carol Is. Vorbeste la acest banchet Ministrul Lucräxilor Pu-blice i apoi Suveranul aratfi importanta marinei pentru comertul României.Inching pentru un viitor fericit al marinei romäne comerciale si militare.

La inaugurarea podului peste Dunäre am prevestit cà aceastä.märeará lucrare ne va deschide adevärata cale comercialä i cäIn curand steagul roman va Mai in porturile cele mai indepärtate.Presimiirea Mea s'a implinit mai de vreme decat puteam nädäjdui

serbarea de astäzi aruncase de mai inainte razele sale bineräcä-toare asupra tinerei noastre marine comerciale, care luase deja dede fapt stäpanirea Märii prin un numär Incà restrans de vase, infruntea cärora strälucea Principesa Maria >>.

Tara impArtä§e§te convingerea Mea a comegul säu se va des-volta inteun mod nea§teptat prin navigaIia maritimä. Datorimdar Corpurilor Legiuitoare ca s'au putut sfinçi astäzi douä vasemari i boteza unul pe numele Meu.

Nu Mà indoesc cà acest nou i falnic vas se va int4i§a cu vred-nicie in randurile acelor bastimente impunätoare care infruntävalurile furtunoase i asigurä ini§carea comerciala a lumei. <( Carol I >>,impreunä cu Elisabeta », frumosul nostru incruciqetor de multcunoscut de bate marinele, trebue sà dua cu mandrie steagulnostru peste Ocean 0 sä vesteascA 0 in alte continente ce avântputernic România a luat 0 cum prin o munca statornicä 0 un räz-boiu victorios ea a cucerit un loc insemnat tare Statele din Europa.

Cu mima plinä de bucurie, mulIumesc pentru cuvantarea cal-duroasä care Mi-a fost adresatä i ridic paharul Meu pentru unviitor fericit al Marinei noastre comerciale, ca 0 a celei militare,sigur and a amandouà, in implinirea datoriei /or, departe de/ark vor fi insufleIite numai de o singurä sinatire, vor fi cäläuzitenumai de un singur Wand: Patria 0 cinstea naTionalä, i CA pe va-sele lor, ori unde ele se vor afla, va räsuna strigätul ap de scumpnou4 tuturora : 4 Sb.' träiascä Romania ».

(M. 0., 1898, nr. 73, p.. 2613).

www.dacoromanica.ro

lUtIE 1898 CUVINTARI 211

195.

Rfispuns la toastul Principelui Imertinsky.

Varfovia, 14/26 lulie 1898.

Vizita M. S. Regelui Carol I In Rusia. La Vargovia, M. S. Regele i Prin-cipele Ferdinand Bunt primiti de lumea oficialA, In cap cu generalul PrincipeImertinsky, fost gef de Stat Major sub M. S. Domnul la 1877 gi acum Guyer-nator general al Poloniei gi de ofiterii atagati la persoana Lor, Adjutantiiimperiali Vice-amiral Arseniew, Colonel Nepokoicinsky, Locotenent PrincipeDolgoruki i Locotenent Principe Orloff. Dala garA pAnA la Palatal Lazenky,flestinat a fi Cartierul Regal, sunt Ingirate trupe din divizia a treia a GardeiImperial°, ce fusese la Plevna sub comanda M. S. Domnului RomAniei, M. S.Regele gi PrincipeIe Ferdinand viziteaza oragu/ Vargovia, galeria de tablouri apictorilor poloni etc. La masa de searA, Principele Iraertinsky ridicA un toastIn sAnAtatea M. S. Regelui, victoriosul gef al amAnduror arraatelor viteze, careau combAtut la Plevna una lAngA alta, ca doi frati de arme.

M. S. Regele multumegte pentru cAlduroasa primire ce I s'a fAcutamintegte greutAtile i bucuriile ce au impArtAgit In rázboiul din 1877. InchinAIn sAnAtatea ImpAratului Nicolae II.

Foarte miscat de,,amabilul toast al AlteTei Voastre Serenissime,mulIumesc din toatä inima pentru primirea, pe &At de strälucitä

pe atät de simpatia ce am gäsit aci. Plin de bucurie am reväzutastäzi trupele cu care am impärtäsit grijile, pericolele i izbAnzilepe câmpul de räzboiu. NumeIe Alteei Voastre Serenissime, ca §iacela al mult regretatului general Conte Todleben, este pentruMine nedespärpt de luptele sAngeroase din jurul Plevnei siadue aminte intotdeauna cu recunostinfá c5. in momentele deci-sive prin care am trecut Impreuna, aflat lângä Mine, incon-jurändu-Mä de sfaturile Voastre luminate. Facând cele mai 061-duroase uräri pentru viteaza armatä imperialä, intáiul Meu gändse indrepteazä cätre Augustul i Supremul säu Sef, M. S. Im-paratul Nicolae II, in sä'nätatea Cäruia ridic paharul Meu.

Träiasa. Majestatea Sa impäratul Nicolae II.

(M. 0., 4898, nr. 87, p. 3059).

www.dacoromanica.ro

919 REGELE CAROL

M. S. Regele la intiimpinarea Primarului din St.-Petersburg.

St.-Petersburg, 17129 Iulie 1898.

Primarul din St.-Petersburg intampina pe M. S. Regele 0 Principele Ferdinandpaine i sare sabità ca pe oaspeti doriçi. Aminte§te apoi de lupta dus'a

pentru Sfânta Cruce de armata rasa' i româra, al caror Cap a fog Insu0 Su-veranul Romfiniei, gloriosul luptator pentru credinfá i dreptate.

M. S. Regele multume§te pentru primirea i cuvintele amabile ce I s'auspus cat i pentru sirabolul ospitalitAtii ce I s'a oferit.

Sunt foarte mi§cat de atenIia municipalitaIii care s'a 2nf4i§atpentru--a-Mi ura buna venire 9i a-Mi prezenta pAinea §i. sarea, casimbolul ospitalitäiii, care se exercitä in_ Rusia pe o scarO atAt demare; tu o vie plOcere am venit in Capitala Imperiului, de taresunt unit prin legaturi durabile ale trecutului §.1 printeo prieteniesincera.

Và mulIumesc pentru primirea simpatica ce am gAsit acipentru cuvintele amabile ce adresat ; 9.1 regret numain'am putut rAmAne mai mult timp in acest frumos ora, pentru a-1cunoa§te mai de aproape.

(M. 0., 1898, nr. 91, p. 3199).

Räsp uns la toastul Impiratului Nieolae

St. Petersburg, 17129 Iulie 1898.

Imparatul Nicolae II ridica paharul in onoarea M. S. Regelui Carol I, insangtatea M. S. Reginei, a Principelui Ferdinand 0 pentru prosperitatea Roma-niei. M. S. Regele exprinià recuno§tinta Sa pentru primirea calduroasdpentru cuvintele amabile ce I s'au spus. In numele Stiu 0 al RomAniei faceurari pentru fericirea i sanktatea Impäratului, Impärätesei, Mamei Sale 0 asupu0lor Lor.

SO-Mi permit& Majestatea VoastrA sä.-I exprim profunda Mearecuno§tin%à pentru cuvintele Sale ataabile, precum 9i. pentru pri-mirea atAt de alduroasä i cordia1à binevoit a-Mi face i aVä asigura cAt sunt de mi9cat de atenVunile delicate, de care Ma-

www.dacoromanica.ro

ITILIE 1898 CTJVANTARI 213

jestatea Voasträ. inconjurat. Amintirea petrecerii Mele inRusia va rämane pentru totdeauna säpata in inima Mea, caamintirea fericitei epoce in care tanära Mea armatä a luptat pecampiile de bätälii, dintre Dunäre i Balcani, alAturea cu viteazaarmatä imperialä, de care Mä leagä astä.zi o nourt i prelioasä le-gaturä, graIie bunätäIii MajestäIii Voastre. Unit cu Iara Mea inacelea0 simiiri 0 in dorinIa. vie 0 sincerä ca vizita ce fac MajestäIiiVoastre sä poatä stabili cele mai bune raporturi i sà contribuea strange incà mai mult relqiunile de amiciIie cu puternicul SäuImperiu, fac urä'rile cele mai fierbinIi pentru fericirea MajestäiiiVoastre 0 a Familiei Imperiale, rugand ProvidenIa sà räspan-deasca toate binecuvantärile sale pe Majestatea Voastra 0 pe cre-dincio0i Säi supu0, ridic paharul Meu In sänä.tatea Majestä/iiVoastre, a M. S. Impärätesei, precum 0 a Augustei Sale Mame.

Sä träiasc5. MM. LL. Imparatul i Impäräteasa.(M. 0., 1898, nr. 91, p. 3199).

198.

M. S. Regele la toastul Impäratului Ricolae II.

Krasnoie-Selo, 18/30 lulie 1898.

M. S. Regele gi Principele Ferdinand, impreunä Cu Familia Imperial& Rusa gicu Regina Olga a Greciei, asista, pe câmpul dela Krasnoie-Selo, la revista gidefilarea Gardei Imperiale gi a ,diviziei a 37-a de infanterie, In total 36.000oameni pugi sub comanda Marelui Duce Vladimir Alexandrovici. M. S. Regele,sotit de Impäratul Nicolae II gi de Principele Ferdinand, to-ti cäläri, tree inrevistä trupele, dupä care iau loc in fata cortului Imperial pentru a primi de-filarea. Dupà paradä se servegte dejunul in cortul Imperial gi Impäratul Rusiei"idled un toast In sänätatea M. S. Regelui, care multumegte Impäratului cAI-a dat prilejul sä se afle in mijlocul armatei ruse gi face uräri in numele ar-matei române gi al Säu pentru armata rusa i pentru ilugtrii ei gefi.

MulIumesc MajestäIii Voastre din adancul inimii ca Mi-a pro-curat bucuria de a Ma reafla astäzi in mijlocul frumoasei Salearmate, a cä.rei vitejie indräznea-p 0 avant färä seamän le-auadUs la izbandä pe campurile de bataie, unde am avut prilejul dea le admira. Numele vitezelor regimente ale Gardei imperiale suntatat de adanc intipärite in memoria Mea ca i bätäliile care au im-podobit drapelele lor cu noi lauri. Armata Mea a fost mandrä

14

www.dacoromanica.ro

214 REGEIX CAROL I

de a combate alaturi Cu o armatä ce e inzestrtatä cu cele maicalitäli militare. Ea n'a uitat niciodata confraternitatea de arme§i se asociazà la toate Mele, ca §.1 la urä'rile cälduroasece fac pentru viteaza armatä impäräteascä, pentru ilutrii ei§i Inainte de toate pentru pre-lioasa sanAtate §.1 o lungä. §i glorioasädomnie a Majestälii Voastre. Sä. träiasca MajestäIile Lor imparatul§i ImpArAteasa.

(M. 0., 1898, nr. 91, p. 3200).

M. S. Regele cifre Marele Duce Sergiu Alexandrovici, guvernatorulMoscovei.

Mosco pa, 20 Iulie/1 August 1898.La prAnzul de gala dat la Palatul Guvernatorului in onoarea M. S. Re-

gelui, Marele Duce Sergiu inchinA In skatatea Familiei Regale Rornanepentru prosperitatea Romaniei M. S. Regele Carol I multumegte pentru toastgi pentru alduroasa intâmpinare ce I s'a fAcut la Moscova. Inchina pentruImp6rat gi pentru Altetele Imperiale.

Rog pe Altea Voastra Imperialà sà primeascä viile Mele mul-/umiri pentru amabilul Säu toast §.1 pentru cälduroasa intâmpinarece Mi s'a fäcut la Moscova. Vizitând acest ora § sfânt, care päs-streazà atâtea amintiri din epoce glorioase §.1 unde bate mimaRusiei, s'a realizat una din dorinIele Mele cele mai scumpe i suntcu atfit mai fericit, cu cht am regäsit aci pe bravfi grenadiri careau zdrobit avantul lui Osman Paya §i au decis astfel cäderea Plevnei.

Adânc recunoscätor Majest4ii Sale Impäratului pentru toateatenOunile Sale, beau in sänätatea Sa, fäcând uräri pentrufericirea AlteIelor Voastre Imperiale §i mulIumind Cerului, caretila in zilele aceste, V'a acordat protegiunea intr'un mod atgitde vä'dit. Sä träiascä. frapäratul! Sä traiascA Impäräteasa!

(M. 0., 1898, nr. 89, p. 3126).

Toasturile M. S. Regelui la Kiev.Kiev, 24 Iulie/5 August 1898.

Marea Duces4 Alexandra Petrovna intâmpinA pe M. S. Regele Carol I giPrincipele Ferdinand. Seara se da' o masa la Palatul Imperial din Kiev.M. S. Regele Carol I ridica cel dintaiu un toast pentru Imparat gi Imparateask.

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1898 CuvANTARI 215

Cu inima plinà de recunostinVA pentru M. S. Impäratul, careMi-a arätat ca prisosin0 bunAvoinIa Sa covArsitoare In tot timpulsederii Mele In Rusia si inainte de a päräsi frumosul SAu Imperiu,In care am primit din toate semne de atexqiune, ce nu voiuuita niciodatä, consider ca o sfAntà datorie a Mea de a Inchinaprimul Meu pahar in sänätatea Sa: Träiascä M, S. Impäratul!Träiascä M. S. Impäräteasa!

Generalul Dragomirov propune s4 bea in sanatatea M. S. Regelui Ro-péntru prosperitatea poporului Sau §i a armatei Sale. Face urari ca

fratia armatelor, care a fost intäritä prin sange la Plevna, sA urmeze pentrutotdeauna. M. S. Ragele multume§te pentru cuvintele adresate i inchinApentru armata rusà.

Foarte miscat de amabilele cuvinte ce ExcelenIa Voastrà Mi-aadresat acum, Vä mulIumesc din toatä inima pentru ele, precum

pentru strälucita i cälduroasa primire ce Mi-a fost facutä Invechea cetate a Kievului. Sunt cu atAt mai mult satisfácut de a fiputut vizita acest oras important, cä am avut mai intAiu bucuria dea revedea pe ExcelenIa Voasträ, ale cäreia inalte calitä0 militaresunt prquite de toatä lumea si de a saluta trupele care au luatparte impreunä cu armata Mea la luptele si la victoriile dinainteaPlevnei. Eram mAndru de a comanda dinaintea inamicului Corpulal IX-lea, cu care o nota legäturä. MA uneste prin regimentul ceMajestatea Sa Mi-a conferit. Consider ca de datoria Mea de a In-china paharul Meu in memoria unui fost comandant al acestuicorp, a Generalului baron de Kruedner si in onoarea ilustrilor sefiai armatei imperiale, in sänätatea careia ridic un toast: Träiascaarmata imperialä., cu care armata Mea este unitä prin fräIia dearme, care Ne-a condus la victorie!

(M. 0., 1898, nr. 91, p. 3202).

201..



Prin mesajul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare Suveranul chip& ceinsist& asupra bunelor legäturi ale Romfiniei cu vecinii SAÍ cu privire la acti-

14*

www.dacoromanica.ro

216 REGELE CAROL I

vitatea reprezentantilor natiunii, fiind ultima sesiune legislativa, aceqtia ausa se ocupe cu proiectele ramase nevotate, cu bugetul general al Statului, culegea invafamantului profesional gi cu reinnoirea unor conveutiuni comercialece expira.


Deschizand a patra sesiune ordinarà a acestei legislaturi, sim-lase o desoebita placere a MA regäsi astäzi in mijlocul d-voastrea va saluta cu caldurä.

MulIumind cu toIii Cerului cà o recoltä mulIumitoare a urmatdupa un an de grije 0 de necazuri, putem privi viitorul plini deincredere, mai ales acum &and menIinerea pacii continua a fi preo-cuparea tuturor guvernelor.

Constat cu mandrie ea, in aceastä situaliune, Romania e incon-jurata de simpatiile generale 0 ca relaIiunile noastre cu toate Sta-tale sunt din cele mai cordiale.

Cu prilejul vizitei ce am facut Imparatului Rusiei, mi s'a datde Majestatea Sa numeroase dovezi de adevarata prietenie.

Primirea ce Mi s'a facut a fost tot at:At de simpatica pe cat desträlucita 0 In toatä cälätoria Mea prin Rusia am vazut, cu o deo-sebitä mulIumire, c amintirea confraternitaIii de arme, consacratape campiile Bulgariei, a ramas neatinsa.

In cursul anului am fost i la Viena spre a indeplini o dureroasadatorie, asistand la inmormântarea imparatesei i Reginei Eli-saveta i exprimänd prin graiu MajestaIii Sale Impäratului Fran-cisc Iosef via parte ce am luat, dimpreunä cu Iara Mea, la mareanenorocire de care a fost lovit 0 care a de9teptat pretutindeneasimpatiile cele mai calde pentru räposata Impäräteasa.

Groaznica crimä dela Geneva a indemnat pe Guvernul Italieia lua inipativa unei conferii4e in scop de a stabili o inIelegere sprea apara Statele In contra uneltirilor anarhiste. Guvernul Meu adecis sà ja parte la aceasta intrunire internalionala.

Romania a mai fost invitata 0 va participa Inca la o altä con-ferinIa, datoritä generoasei iniIiative a Majestälii Sale Impära-tului Nicolae 0 care va urmäri çeluI nobil i inalt de a asigura po-poarelor o era de pace indelungata.

www.dacoromanica.ro


D omnilor Senatori,D omnilor D eputqi,

Lucrarile sesiunii actuale vor privi mai ales rezolvirea proiec-telor de lege ramase din sesiunea trecut i examinarea bugetuluigeneral al Statului.

Anul bugetar curent prezinta' o situaliune normará, cad se vasolda cu un excedent. Tinta insä principala a lucrarii d-voastre,ca 0 a guvernului Meu, va fi a menIine In mod constant echilibrulbugetar.

Tratatele noastre de comerI inceteaza intr'un termen destulde apropiat 0 este, deci, urgent a lira mäsurile cele mai nemeritepentru a ne da seama de cerinIele i nevoile noastre economice 0comerciale, carora se cuvine a li se da o direqiune statornica.

In sesiunea trecuta aÇi indeplinit o reforma insemnatä prinvotarea legii instrucOunii publice. RAmAne acum sà ispràviçi aceastafrumoasa opera prin votarea legii inv4amanbu1ui profesional, sprea da tinerelor generaIiuni o direqiune practica, corespunzatoareCu avantul economic al Tarii.

Precum In ceilaiçi ani solicitudinea d-voastre se va intindeacum asupra desvoltarii armatei, care va raspunde totdeauna laincrederea ce naliunea pune in ea.

D omnilor Senatori,D omnilor D eput4i,

1\14unea a intreprins o munca neobosita, conclusa cu multaInIelepciune §i incoronata cu mari succese. Fiecare an Insä large§tecercul nostru de activitate i conlucrarea tuturor este de nevoiepentru a inalIa i Intäri patria.

Urez ca lucrarile d-voastre, pe care Duninezeu sà le binecu-vinteze, sa fie cat se poate mai rodnice pentru scumpa noastraRomanie.

Sesiunea ordinal% a Corp urilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.

Pregedintele Consiliului Minigtrilor gi Ministru al Afacerilor Straine, D. A.Sturdza ; Ministrul de Interne, M. Pherekyde; Ministrul Agriculturii, Indus triei,Comertului çi Dornenfflor, A. Stolojan; Ministrul Finantelor,. G. D. Pala& ;

www.dacoromanica.ro

218 REGELE CAROL I

Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul de Räzboiu, General A. Berindel;Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp. Haret; Ministrul LucriirilorPublice, Ion I. C. Bralianu.

(M. O., 1898, nr. 180, p. 6193-4).

202.



La dovezile de creding ale Senatului, Suveranul multumelte qi e convinscá guvernul va gäsi sprijinul necesar la acest inalt corp pentru a asigura mersultrebilor publice normal §i constant.


Am ascultat Cu vie mulIumire Adresa ce-Mi aduce0 in numeleSenatului i constat, cu deosebita placere, cat de mult acest inaltcorp este patruns de marea insemnätate ce Iara a dobandit prin apoliticà in/eleapta i cumpanita.

Viul interes i simpatiile ce intampinam in toate parfile, do-vedesc ca lumea cunoa9te bine progresele ce am facut i prque§temunca statornica ce am desfa§urat In toate ramurile activitaIiinoastre. Tusk spre a pastra irumoasa pozipe ce am castigat prinsilinÇele noastre, trebue sa urmam, f Arà preget, pe calea ce ne-amtras-o, desvoltand treptat toate mijloacele de care dispunemveghind neincetat ca temeliile sanatoase ale Statului sà nu fiesdruncinate. Nu Ma indoesc ca Senatul va sprijini guvernul Meu,spre a-i inlesni greaua sa sarcina, spre a asigura astfel mersultrebilor intr'un mod normal i constant.

Din parte-Mi nu voiu inceta un singur moment de a indreptatoata sarguinia Mea spre intarirea scumpei noastre Romanii.

MulIumindu-va, d-lor Senatori, din suflet §i In numele Regineial Familiei Mele pentru dovezile de credinIa ce primim in toate

imprejurarile din partea Senatului i pentru urarile calduroase ceNe exprimaTi astazi, doresc ca lucrarile d-voastre sa aduca celemai bune roade pentru

(M. 0., 1898, nr. 196, p. 6706).

www.dacoromanica.ro

DE CEMVRIE 1898 C UVANTIRI 219

203.


7/19 Decerwrie 1898.

La Adresa de räspuns a Camerii la znesajul Tronului, M. S. Regeleremara prestigiul, pe care statul roman l-a dobindit intro celelalte state gila care contribue In buna parte starea satifacatoare a finantelor tArii carese datoregte muncii Adunärii DeputaIilor. Multumegte Deputatilor pentruuran çi pentru credinia cu care inconjua Tronul.

Primesc cu o deosebità satisfaqiune Adresa Camerei Deputa-Iilor i exprim via Mea mulIumire pentru cuvintele cälduroase cucare Mi-aduceIi omagiul reprezentaIiunii nalionale.

România, duph ce a invins multe greut4i, a isbutit sa ocupeo poziIiune insemnatä intre Statele europene 0 a §tiut atragä,prin o politicä InIeleaptd i circumspectä, stima generalä. Succesuldobändit ne impune datoria de a munci necurmat spre a Amaliela Inälpmea unde am ajuns.

Prima noastrd preocupaiiune trebue dar sä fie de a pästrabuna reputa/iune a stärii noastre financiare, c4tigatä prin o exact&cumpänire intre veniturile i cheltuelile Statului. Cu vie pläcereconstat cá d-voastre sunte0 pe deplin pätrun0 de aceastä nece-sitate i cä toatä atenIiunea d-voastre este Indreptatä spre a men-

ne bugetului.Nu mai pulin Mä bucur de grija ce arätaIi pentru Indrumarea

invälämäntului public spre o direcTiune practica, astfel ca tinerelegenera-puni sä devie destoinice pentru o mai intinsä desvoltare afollelor noastre economice.

Am convingerea cä Adunarea DeputaIilor, caläuzitä de acesteprincipii sänätoase i insufleIitä de dorinTa de a 'Asa in urma eiogorul românesc bine pregätit, va räspunde la a9tepfäri1e Váriica 0 la dorinIele Mele.

Vá mulIumesc din suflet, d-lor deputaTi, pentru nesträmutatacredinçà cu care inconjuraIi Tronul i pentru cälduroasele urärice aduce/i Reginei, Mie i Familei Noastre.

(M. 0., 1898, nr. 198, p. 6762).

www.dacoromanica.ro

220 REGELE CAROL I

204.

M. S. Regele &giro delegatia Regimentului rus de Vologda.


M. S. Regele Carol I fusese nurdit de Imparatul Nicolae II proprietar a/Regimentului rus de Vologda Nr. 18 Carol I. 0 delegatiune compusä din colo-nelul Kossenko i capitanul Bogouslavsky vine In tarà spre a remite Suve-ranului epoletele cu cifra Milriei Sale, conferite M. S. Regelui de Impärat. Inonoarea acestei delegatiuni se dä seara, o masä la Palat gi M. S. Regele salutânddelegatiunea, ridica paharul In onoarea Regimentului Sau, urAndu-i lauri devictorii i bea In sänätatea Impäratului Nicolae II.

Salut cu o bucurie cu a-tat mai vie deputaIiunea regimentuluiMeu rus, ca am avut satisfaqiunea de a comanda pe vitejii sol-daTi de Vologda pe campul de batalie conducandu-i la biruinIa. Deatunci au trecut douazeci §.1 unu de ani; in acest mare spaIiu detimp nu a slabit confraternitatea de arme dintre armatele Noastre.M. S. Imparatul a binevoit a da acestei confraternitaIi o deose-bita consacrare, numindu-Ma proprietarul unui regiment care ainfruntat cu trupele Mele focul ucigator al intaririlor Plevnei.

Dar s pärasim acum campvrile de bätaie i sa intoarcem pri-virile Noastre spre Neva, unde incep a luci zorile unei paci, care vaputea asigura popoarelor binefacerile ei pentru un timp eat sepoate de indelungat. Cugetarile Mele sunt in acest moment acolo

rede§teapta in Mine amintirea frumoasei Mele calatorii in Rusia.Primirea calduroasa ce Impäratul Mi-a facut a gasit un räsunet

adanc in Romania, care se une§te cu Mine in urarile cele mai fier-binli pentru fericirea MajestaIii Sale ca i pentru lunge i glorioasaSa domnie §i in dorin%a sincera de a restrange Inca mai mult bunerelqiuni cu Imperiul rusesc.

Viu mipat de noul semn de prietenie ce-Mi arata. ImparatulNicolae, insärcinand o deputaTiune speciala a-Mi remite epoleteleCu Iifrele Mele, ridic paharul Meu in onoarea bravului Meu regi-ment, urându-i lauri noi 9.1 beau in sanatatea prelioasa a efuluisuprem al vitezei armate Imperiale, a Majestätii Sale ImparatuluiNicolae.

Sa traiasca Majest4ile Lor Imparatul i Imparateasa Rusiei(M. 0., 1898, nr. 198, p. 6996).

www.dacoromanica.ro

IANUARIE 1899 CUVANTXRI 221

Inalt Ordin de zi cifre armatä.

1/13 lanuarie 1899.

M. S. Regele face urari armatei de anul nou. Deviza oltirei OnoarePatrie » trebue s'A fie mereu vie In sufletul soldatilor.

Ostafi,

Cu o deosebitä. pläcere Má folosesc de prilejul anului care incepeca sä vá trimit ale Mele

MulIumitä jertfelor tndeplinite, armata §i-a eä§tigat titluri nepe-,ritoare la recuno§tinIa. Patriei §i a Mea ; dar tocmai aceasta väimpune indatorirea de a pästra neatinsä o reputa-liune e4tigatacli atata muna' i stäruin-p.

Pe drapelele voastre stä seris: Onoare i Patrie ; nimic s'a* nudesmintà aceastà mandra deviza! Rämänänd de apururea vrednicide dânsa, ve-/i fi indeplinit o sfântä datorie eltre Iarä, care, caMine, in voi numai §.1 in Dumnezeu §i-a pus toatä credinIa.

insufle-lit de aceste sentimente, Seful vostru suprem trimitetuturor urärile Sale cele mai calde §i va zice din inimä: Ani mulp

Dat in Bucurwi, la 1 Tanuarie 1899.CAROL.

(M. O., 1899, nr. 217, p. 7601).

M. S. Regele aire epitropii Seminarului « Nifon 1VIitropolitul

17/29 lanuarie 1899.

La 25 de ani dela intemeierea seminarului Nifon Mitropolitul e, epitropuiRosescu citqte o dare de seanià asupra activitatii desfä§urate in §coala petimp de un sfert de secol. Face apoi uräri Suveranului sub a caruioblAduire sa se desavarqeascA aceast5 opera'. M. S. Regele mulIumegte i aratàrolul seminariilor §i al preqimii pentru educarea poporului.

Cu o vie atemiune am ascultat darea de seamä i mulIumesepentru urärile atat de bine simiite ce adresat.

Pläcerea Mea, de a Mä gäsi astäzi In mijlocul d-voastre, spre aasista la aceastä serbare, este cu atät mai mare, cä urmez neineetat

www.dacoromanica.ro

'222 REGELE CAROL I

cu dragoste parinteasca i cu un deosebit interes crqterea tine-rimei, in inima careia trebue sá fie &kilt inainte. de toate simti-mântul religios 0 frica de Dumnezeu.

Seminarele au in privinta aceasta o insemnatä influentä, prega-tind pe elevii, care primesc darul preotiei, astfel incat ei sä fie instare sa faeä educatiunea morala a poporului, sä raspandeascadogmele credintei i sä dezvolteze adevärata pietate in toate stra-turile

Sigur fiind ca conducatorii acestui frumos a§ezämänt suntadanc pätrun0 de aceastä neapärata trebuinta, doresc din suflet-ca Seminarul Nifon, intemeiat de un vrednic Mitropolit, caruiapästrez o amintire calda, sa dea i. in viitor roadele cele mai bune.

(M. 0., 1899, nr. 229, p. 7938).

207.

1VIesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.24 Martiel 5 Aprilie 1899.

M. S. Regele, cu prilejul inchiderii Corpurilor Legiuitoare, scoate In evi-denta insemnatatea legilor votate (legea bugetark legea inväta'mântului pro-fesional) si a conventii/or internationale aprobate (Conventia sanitarä delaVenetia, Conventia potala universalk Conventia dela Haga). 1VIultumesteCamerii §i. Senatului pentru sprijinul dat Guvernului.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputati,,

incheindu-se lucrarile acestei sesiuni legislative, vä multumescpentru zelul ce ati depus In examinarea diferitelor legi supuse deli-berarii d-voastre.

intre acestea, legea bugetara ocupä primul loc. Dand tarii unbuget bine echilibrat, ati asigurat mersul solid al finantelor noastre.

Prin legea invätämântului profesional s'a incoronat opera mareireforme a invälämäntului public. Aceastä lege corespunde uneinevoi din cele mai simtite, de a nu erqte numai oaraeni invatati,ci i oameni pentru vieata practica, astfel cum ni se impune de impul-siunea generalä a activitätii secolului in care träim 0 de insä0cerintele economice ale României.

Ai votat in aceastä sesiune mai multe Conventiuni internatio-_nale, eari au o deosebitä insemnatate: Conventiunea sanitara din

www.dacoromanica.ro

M. S. Regele Carol I en Prineipele Carol la 1899.

Pl. III.

%

www.dacoromanica.ro

APRILIE 1899 CUVANTIRI 223

Venetia, care uneste Statele europene inteun singur manunchiu Incontra primejdiei boalelor ce ne pot veni din Orientul mai depärtat ;Conventiunea posted universal á din Washington, care imbunAt5.-teste in mod sitatitor relatiunile pasnice dintre popoare ; Conven-tiunea dela Haga, care reguleaa mai multe puncte ale dreptuluipublic international.

Prin votarea Conventiunei de cai ferate i telegrafo-postará cuImperiul german ati pus Regatul román In relatiuni economicezilnice si regulate cu ç.ri industriale i bogate i cu Orientul maiapropiat si ati dat astfel o nou'à impulsiune desvoltárii noastre.


Vá multumesc pentru sprijinul ce ati dat guvernului Meu Invotarea si a altor legi necesare pentru satisfacerea nevoilor generale

locale i rog dimpreun5. cu d-voastre pe Atotputernicul s'a ocro-teased intotdeauna scumpul Meu Regat çi s inareasca In mimacetatenilor sai acele simtiminte de datorie si de devotament critrepatrie, care Inalrá çàrile i popoarele i care au dat României un avânteat de mare i de puternic.

Declar inchisä sesiunea Corpurilor Legiuitoare.CAROL.

Pregedintele Consiliului de Minigtri, Ministru al Afacerilor Straine gi ad-interim al Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, D. Sturdza ;1VIinistrul de Interne, M. Pherekyde ; Ministrul Finantelor, G. D. Pallado; Mi-nistrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul de Razboiu, General de Divizie A.Berendei ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru Haret ; MinistrulLucrarilor Publice, Ion I. C. BrcItianu.

(M. 0., 1899, nr. 283, p. 9953).

208.

Cuvintare la Academia Rominä.

9/21 Aprilie 1899.

Pregedintele Academiei Române, P. Poni, remarca' interesul pe care SuveranulI-a arätat Inaltei Institutii de cultura nationala. M. S. Regele starue asupraactivitatii Academiei Romane pe timp de 33 ani mai cu seam& In campulistoriei literaturii gi limbii romanegti.

www.dacoromanica.ro

224 REGELE CAROL I

Cu deosebifä pläcere viu astäzi In mijlocul d-voastre, sprevä mulIumi de urärile a9a de bine simIite pe cari Academia a doritsä Mi-le prezinte chiar ieri printr'o delegqiune specialä. Viu rniscatde aceastä atenOune, salut cälduros pe membri säi 9.1 reinnoesc asi-gurarea cat de viu este interesul cu care urmaresc neIncetat lucrariled-voastre.

Nu se poate tägädui cä Academia a desfä9urat In curs de 33,de ani o mare activitate 9i a avut o InrAurire binefäcätoare asupradesvoltdrii istoriei 9i a literaturii nalionale, mai ales insä asupralimbii noastre bogate In cuvinte 9.1 in cugetäri frumoase, sfintelegäturi cari imbräii9eaza neamul românesc i cel mai sigur al säuadäpost.

Dorind ca lucrArile Academiei sä fie 9i In anul acesta folositoarepentru %ark declar 9edin_a deschisä.

(M. 0., 1899, nr. 10, p. 387).

209.

Mesai pentru disolvarea Corpurilor Legiuitoare.

21 Aprilie/ 3 M ai 1899.

Demisionând Ministerul lui D. Sturdza, M. S. Regele dizolvä CorpurileLegiuitoare In vederea unor noui alegeri.


Cabinetul prezidat de d-1 Dimitrie Sturdza s'a retras.Am incredinIat guvernul unui nou Minister.In faIa acestui fapt, este nevoie a se face un nou apel la Iarä.SunteIi, prin urrnare, convocaIi In sesiune extraordinarä pentru

a auzi decretul de dizolvare.Bucure9ti, 21 Aprilie 1899.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, G. G. Canta-cuzino ; Ministrul Finantelor, General G. Manu; Ministrul Räzboiului, GeneralI. Lahoyari ; Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, Tache Ionescu; Minis-

www.dacoromanica.ro

AtAI 1899 CUVANTARI 225

trul Agricultdrii, Industriei, Comertului i Domeniilor, N. Fleva ; MinistrulAfacerilor Straine, I. N. Lahovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, Dr. C. I. Istrati ;Ministrul Justitiei, C. G. Dissescu.

(M. 0., 1899, nr. 18, p. 625).

210.

Cuvintare Ia inaugurarea noului Palat al Curtii de Conturi.

11123 Mai 1899.

Primit cu cuvinte de recunostinta de catre Membrii Inaltei Curti de Conturi,M. S. Rege/e e bucuros a constata cá palatul pomenitei Institutii e gata. ArataInsemnatatea Curtii de Conturi pentru finantele ce sunt In continua crestereale Staiului Roman.

Simt o deosebità mulTumire ea pot In sfar§it saluta rnaltaCurte de Conturi In propriul säu loca, vrednic de aceasta insemnatainstitu-Tiune de Stat, care este chematä sà aibä o influenTä aa debinefäcätoare asupra finan-Telor -Tärii prin un control sever qi con-stant.

Nicaeri aeest control nu este neapärat trebuincios cleat la noi,fiindeä prin avantul puternic pe care l-a luat Romania Inteuntimp relativ scurt, se indeamnä din bate pärTile la cheltueli adeseoripeste masurä.

Curtea 4e Conturi are, dar, greaua sarcina de a veghia de aproapeca administraTiunea financiara' sa fie regulatä i fondurile publicesä fie intrebuinTate intr'un mod legal, oprind once risipä. Numaiastfel se va aeza creditul Statului pe temelii sanätoase; Irish sprea se putea sprijini pe veniturile statornice care asigurä echilibrulbugetar, trebue sä avem inainte de toate o recoltä satisfäcätoare.Marea secetä care bantuie Tara In anul acesta amenin-Tä muncanoasträ agricolä, isvorul cel mai bogat al României; neincetat inalTrugile Mele &are Atotputernicul ca sà räspandeascä binecuvantareaSa asupra ei §i sä ne trimita Inca la vreme ploaie, pentru a ne scäpade primejdia care se poate intinde asupra frumoaselor noastre holde.

Dorind ea lucrarile d-voastre sä.' aduca 9i in noul vostru palatroadele cele mai bune, mulTumesc cälduros de cuvantarea ap debine simTità adresatä Mie In numele inaltei CurTi de Conturi, cuvan-tare pe care am ascultat-o cu cel mai viu interes.

(M. 0., 1899, nr. 33, p. 1169).

www.dacoromanica.ro

226 REGELE CAROL I

211.


12/24 Iunie 1899.

M. S. Regele se simte fericit In mijlocul reprezentantilor natiunii. Il Ingri-joreaza starea precara a holdelor. Remarca bunele relatii ale Romaniei cutoate statele.


Simt o vie fericire ea Ma gäsesc in mijlocul Reprezentaiiunii-nalionale.

EsiIi din noui alegeri, d-voastre sunteIi mai cu osebire in putinIasa cunoasteli nevoile Iärii care v'a ales si sä duceIi si mai departemunca pentru intärirea si propäsirea scumpei noastre Romani'.Lucrarile d-voastre legislative vor incepe in prima sesiune extra-ordinara pentru a procede la verificarea titlurilor si la constituireaputerii legiuitoare.


Am väzut Cu o adanca mahnire cum in unele part" ale priirecolta anului acesta a fost compromisä. Buna stare a populqiuniinoastre rurale a fost intotdeauna grija Mea de capetenie.

Dei in zilele din urma s'a produs o netagaduitä imbunätaIire,guvernul Meu va va propune chiar in aceastá sesiune unele masuripe cari le impune starea agriculturii de estimp.

Tin a constat s'i de asta data amicalele relqiuni in cari ne gäsimCu toate Puterile. Opera pacii de care avem atata nevoe este preo-cuparea constanta a tuturor si nadajduesc ea ConferinIa la care s'austrans ReprezentanIii tuturor Puterilor va spori si mai mult ga-ranIiile pticii.

Dumnezeu sa binecuvanteze lucrärile d-voastre.Sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.

Pre§edintele Consiliului de Miniqtri §i Ministru de Interne, G. Gr. Can-tacuzino ; Ministrul Finantelor, General G. Manu ; Ministrul de Räzboiu, GeneralJacob Lahovari ; Ministrul Cultelor §i Instructiunii Publice, Tache lonescu ;

www.dacoromanica.ro

Ministrul Agricu/turii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Nicolae Fleva;Ministrul Afacerilor Straine, I. .IV. Lahovari ; Ministrul Lucrgrilor Publice, Dr..C. I. Istrati ; Ministrul Justitiei, C. G. Disescu.

(M. 0., 1899, nr. 57, p. 2057).

Wispuns la Adresa Senatului.

20 luniel2 Iulie 1899.

C. Boerescu, presedintele Senatului, citeste adresa Maturu/ui Corp, princare se aduc urgri de bine Dinastiei. M. S. Regele multumeste i e indureratca In unele pärti ale tärii recolta va fi compromisfi. Se bizue pe grija Guyer-nului caruia Ii revine sarcina sg preinampine greutätile ce apasä asupraagriculturii.

Domnule Prefeclinte,Domnilor Senatori,

Salut astäzi cu vie mulIumire pe ReprezentanIii Senatului,care s'a gräbit, ca In fiecare an, a-Mi rosti sentimentele sale de devo-tament i credintd. Märturisirea acestor sentimente, pe care IaraMi le dovede§te cu imbelpigare eu once prilej, o privesc ca o id s-plat6 pentru neschimbata dragoste ce am Inchinat scumpului Meupopor, ale cArui päsuri ating de aproape mima Mea.

Cu ad'ana: mAhnire vedem anevoioasa munca a agriculturilorzAdärnicitä i nevoile la cari vom fi expu0 In cursul acestui an,prin nimicirea unei pärp insemnate a recoltei. NadAjduesc hied càprin mAsuri InIelepte i energice cu luminatul vostru sprijin atá'tde trebuincios In imprejur6rile de fafá guvernul Meu va puteapreintâmpina multe din greutaIile ce apasà asupra noastrd.

Foarte m4cat de modul eálduros 0 de cuvintele mägulitoare cucare Senatul Inchee Adresa sa, va mulIumesc incá odatä din suflet,pentru bunele urari aduse Reginei, Mie i Familiei Mele.

(M. 0., 1899, nr. 65, p. 2346).

Rispuns la Adresa Adunänii Deputatilor.22 Iunie/4 Iulie 1899.

RAspunzAnd presedintelui Adunärii Deputatilor, C. Olgnescu, M. S. Regelearatä grija sa pentru täranul romän i ti manifestfi credinta ca Guvernul seva ucura de Intregul sprijin al Camerii.

IUNIE-IULIE 1899 CUVANTXRI 227

www.dacoromanica.ro

228 REGELE CAROL I


Sunt foarte sim-Otor la sentimentele de credinrá ce Camera segrábete a-Mi marturisi la 1n-t'Ea sa intrunire. Asigurarile ce-MidaIi, in numele ReprezentaIiunii na/ionale, Imi sunt Cu atat maiscumpe astazi, cu cat, in faIa greutaIilor ce vom avea de intampinat,o stransä legaturä. intre Corpurile Legiuitoare §.1 guvern, este deneaparatä trebuinp.

Neincetat gandurile Mele sunt indreptate catre frumoaselenoastre holde, estimp w de incercate §i catre bunul traiu al rara-nului, care este preocuparea Mea constantä. Din adancul inimiiimparta§esc grijile agricultorilor noltri rnari §i. mici, rugand pe Atot-puternicul sa upreze incercarile Jor cari, sper, vor fi trecatoare.

Sunt sigur cä Camera va da guvernului Meu puternicul §i pa-trioticul sau sprijin, pentru a lua masurile lnuratoare reclamatede situa-lie §i mai ales spre a Ostra neatins creditul Statului.

Dorind ca lucrärile d-voastre sä dea roade bune, corespunzä-toare cu a§teptärile çârii, primesc cu recuno§tin%â calduroaseleuräri ce Ne aduceIi din partea Adunärii DeputaIilor.

(M. 0., 1899, nr. 66, p. 2377-8).

21.4.


23 lunie/ 5 Iulie 1899.

Inchizand sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regeleconstata' roadele activitatii Camerii i Senatului pentru care multumegtealeqilor


Constat cu o adanca mul/umire cá sesiunea extraordinará incare V'am chemat a fost rodnica.

Strâns uniIi cu guvernul Meu, ai dat puternicul d-voastresprijin, ca sá se poata intampina nevoile pe cari le pricinuqte reauarecoltä de estimp. Ai acordat, fara ovaire, toate creditele ce vis'au cerut i aÇi u§urat §i poziIiunea arendaOlor Statului MI% ajertfi tina interesele lui.

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1899 CIWANTA.RI 229

Urcand taxa asupra alcoolului, ai urmarit indoitul scop de aImbunata/i starea igienica a popula/iunii prin scaderea consuma--çiunii in acelq timp de a spori veniturile Statului, devenite insu-ficiente, fafa de nevoile mereu crescande ale desvoltarii noastrenationale. Ai dovedit astfel ca sunte/i hotari/i sa lua/i barbatwetoate masurile pe cari le va cere buna stare a finan/elor i creditulOHL

Prin legea jandarmeriei, pe care a/i votat-o, açi inlesnit guver-nului sarcina de a men/ine ordinea publica, fara de care s'ar pri-mejdui opera de intärire i de propa0re a Regatului.


Rayne cu care, impreuna cu guvernul Meu, a/i lucrat in aceastascurta sesiune, este o garan/ie puternica pentru tnunca ce ave/i sasavarl/i in cursul acestei noui legisla/iunh In numele Meu 0 alIärii va aduc viile Mele mullumiri.

Eu declar inchisa sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, G. Gr. Cantacu-zino ; Ministruf Finantelor, General G. Manu ; Ministrul de Rázboiu, GeneralIacob Lahoyari ; Ministrul Cultelor si Instructiunii publice, Tache lonescu ;Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i DomeniiIor, Nicolae Flew ;Ministrul Afacerilor Straine, I. N. Lahovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, Dr.C. L Istrati ; Ministrul Justitiei, C. G. Dissescu.

(M. O 1899, nr. 67, p. 2425).

215.


15127 Noemyrie 1899.

M. S. Regele indica obiectul preocuparilor Corpurilor Legiuitoare in sesiuneape care o deschide. Intro toate bugetul ocupa primul loc. In chip deosebitSuveranul sine sa multumeasca Tarii pentru participarea ea la durerea i mul-tumirea Dinastiei in timpul boalei i vindearii Printului Carol, t primalPrincipe » al familiei regale a näscut si crescut pe parnantul Romaniei a.

www.dacoromanica.ro

230 REGELE CAROL I


Am sim-tit intotdeauna o vie mulTumire sa Ma gasese in mij-locul reprezentantilor Tärii. Mul-tumirea Mea, de randul acesta,estè ca atat mai mare cu cat In vi.emurile din urma, am avut incaun prilej ca sa Tad cat de adane a patruns In poporul roman senti-mentul rnonarhic i credinta in Dinastie.

Mahnirea generald In fata boalei Principelui Carol, primulPrincipe din Casa Mea, naseut i crescut pe pamantul Romaniei;fericirea tuturor la vestea insanato0rii Lui, Mi-au umplut mima debucurie. M'am patruns astfel incaodata cà munca Mea de treizeci

trei ani Pronia cereasca a incununat-O Cu succes i Ca, pe temeliineperitoare, fiindca sunt apzate in min-tile 0 in inimile supu0lorMei, stau instituTiunile pe cari i le-a dat scumpa Noastra Romaniela 1866, atunci and, plin de incredere i cu mima caldä, am raspunsla chemarea ei.

Mul-tumesc din tot sufletul pentru noua i m4catoarea dovadade iubire pe care Tara Mi-a dat-o.


Agricultura noastra, isvorul de capetenie al avu-tiei nationale,a fost anul acesta incercata ea niciodata i inteun timp secetane daduse ingrijiri i pentru viitor. Numeroasele i neobipuiteleploi din toiul verii au imbunatatit fa-ta lucrurilor i azi sunt pe deplinconvins ea In scurta vrente Tom e0 din stramtoarea actual-a.

aceste imprejuräri economice grele, cari din nenorocirecoincideau ca o criza financiara europeana, cea dintaiu preocuparea guvernului Meu a fost sa men-tina neatins creditul Tarii. In acestscop, guvernul Mett a isbutit sà contracteze un imprumut pe cinciani ca sa lichideze datoria flotanta, care luase proportii ingrijitoare

sa asigure i fondurile necesare pentru continuarea lucrarilorextraordinare incepute, a caror imbulzire a impus finan-telor noastreatatea jertfe.

Oricat de solid ar fi insa creditul Romaniei i oricat de utile 0de producatoare au fost lucrarile cu cari am inzestrat Tara, intelep-

www.dacoromanica.ro


ciunea ne impune sä märginim pentru acum zoru/ nostru firescInainte de toate sá inchinam munca noastrá ca sä a§ezam finanIele

publice pe baze trainice i puternice.Guvernul Meu vá va prezenta un buget inteadevár echilibrat,

un buget in care veniturile sä fie prquite cu cumpä'tare i cheltuelileordinare ale Statului sä fie toate inscrise in bugetul ordinar.

Pentru alcatuirea unui astf el de buget, Insà, veniturile actualenu mai ajung. Nu Mä. Indoesc cá d-voastre ye-0 da guvernului Meuun sprijin luminat 0 patriotic In crearea noilor venituri pe cariguvernul Meu le-a proiectat astfel incat sa fie repartizate cu dreptatepe toate páturile societ4ii.

Aceasta va fi opera d-voastre de apetenie in aceastä primásesiune a acestei noui legislaturi, operá care singurä ar fi de ajunsca sá vá asigure recunwinIa Iärii care v'a ales.

l'òt In vederea de a intári economia noasträ 0 a spori mijloacelenoastre de desvoltare, guvernul Meu vá va propune o Intreaga seriede legi. Astfel vor fi: legea cgilor ferate particulare, care tradelargitä a§a incât privatá BA poatä lua i (Musa parte lainzestrarea României cu CAI de comunica-pune legea drumurilor;legea apelor, atilt de necesará desvoltarii industrei naiionale ; legeasocietaTilor cooperative; legea brevetului de inven%iun i modi-ficarea Serviciului powlor, telegrafelor i telefoanelor.

Buna rânduialá economicá a Várii cere imperios 0 insemnateschimbäri in administraIia justi%iei, spre a o face mai repedeprin urmare mai sigura. Guvernul Meu vá va prezenta mai multeproiecte de leg/ privitoare la modificarea Corpului de procedurácivil', a legii portáreilor 0 a unor päili din Condica penalä 0 pro-cedura penalá.

Organizaiia noastrá militará este *ma la o desvoltare aproapeintreagá. Completarea materialului de rázboiu guvernul Meu vacáta a o Indeplini cu veniturile prevázute In bugetul ordinar, färáa avea recurs la credite extraordinare decát pentru schimbärileinsemnate cari s'ar impune de progresele tiinçei. Guvernul Meuvä va propune mai multe legi destinate a intári adniinistraIiuneanoastrá militará i modificarea legii de recrutare, pentru a o puneIn acord cu invápmintele experienIei.

In privinIa instrucIiunii §i a disciplinii, armata este In progresconstant 0 merit& toatá Incredereq noastrA 0 a Orii.

www.dacoromanica.ro

232 REGELE CAROL I

In cele din urmä doua legislaturi s'a consacrat u mare partede timp pentru legiuirile privitoare la sicoalä. Guvernul Meu vt vaprezenta un proiect de lege care sä descarce Ministerul InstrucIiuniipublice de unele din scoalele speciale, sä punà in concordantá toatelegiuirile privitoare la invärdmänt si sh introducd si acele modi-ficAri cari sunt absolut indispensabile pentru a da scoalei nalionaleo indrumare mai bunä si mai conformä cu cerinTele vremii.


Politica inTeleapta i lealA, dela care România nu s'a abätutniciodatä, continuä a-si da roadele ei. Relatiunile noastre cu toatePuterile sunt din cele mai bune.

Rom6nia a luat parte cu o vie xnulpmire la Conferino. delaHaga, datoritä generoasei iniIiative a M. S. impäratului NicolaeGuvernul Meu va supune aprobärii d-voastre ConvenIiunile pe carile-a semnat drept urmare a acelei conferinte.


Legislaturii actuale Ii cade o sarciná grea, dar frumoasä. Ase-zarea mai temeinicä a finanIelor Iärii, sporirea veniturilor, imbunä-tälirea serviciilor publice, reforma codurilor, revizuirea in spirit.larg a legislaIrei economice, care singura poate atrage capitalurilede care Iara are nevoie, constituesc un amp de activitate din celemai insemnate.

Nu mä indoesc cá yeti fi la inäAimea asteptärilor ärii i cá veIisocoti cá cea dintAiu datorie a d-voastre e ca sá munciIi astfel inatlegislatura aceasta sä fie din cele mai rodnice i mai demne deamintit.

Dumnezeu sä binecuvanteze lucrä'rile d-voastre.Sesiunea ordinarA a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.

CAROL.

Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru de Interne, G. Gr. Canta-cuzino ; Ministrul Finantelor, General G. Manu; Ministrul de RAzboiu, GeneralIacob Lahopari ; Ministrul .Cultelor §i. Instructiunii publice, Tache lonescu;

www.dacoromanica.ro

DECEMVRIE 1899 CUVA.NTA.RI 233

Ministrul Agriculturii Industriei, Comertului i Domeniilor, N. Flew; ; MinistrulAfacerilor Sträine, Ion N. Lahovari ; Ministrul Lucrärilor Publice, Dr. C.Istrati ; Ministrul Justitiei, C. G. Dissescu.

(M. O., 1899, nr. 183, p. 6353-4).

216.


2114 Decemvrie 1899.

Adunarea Deputatilor, prin presedintele ei, C. Olänescu, exprimä bucuriaCamerii pentru insänätosirea Printului Carol, care intruchipeazä viitorulDinastiei si al Tärii. Asigurä apol pa Suveran ad va da tot concursul Guvernuluiregal, alcätuind un buget echilibrat si va ajuta armata. M. S. Regele ja actcu vie multumire de simtimintele lndreptate spre Dinastie §i de grija Deputa-tilor pentru treburile publice.

Domnule Prefedinte,Domnilor Deputafi,

Primesc cu o vie recuno0iinta sentimentele de bucurie ce Mi searata prin Adresa Camerii, cu prilejul insanato0rii iubitului Meustranepot i sunt fericit de a putea, Impreunä cu Reprezentanfii

mulIumi Cerului, care, 0 de astadata, a ocrotit Dinastiaromana, inlaturand marea primejdie ce o ameninIa.

Adanc m4cat de aceastä calduroasà marturisire, privesc cao sfanta datorie sa veghez necurmat, impreuna cu MownitorulCoroanei, ea in Val-16ra inima a stränepotului Meu sa se sadeascasimiri nobile, aspiraTiuni inalte 0, mai presus de toate, dragostede Iara.

In imprejurärile anevoioase prin care trecem, In urma uneirecolte neindestulatoare, ale cärei nemiloase consecinIe se resfrang

asupra comerIului nostru, datoria noastra de capetenie este astäzide a inaugura un sistem riguros de economie In toate ramurile admi-nistratiunii Statului.

Constat, cu o vie satisfaqiune, ca Camera este patrunsa de dorinIade a lucra cu cea mai mare ravna spre a se preintampina acestegreutati ce apasä asupra noastra 0 a da guvernului Meu un ne/ar-murit 0 patriotic sprijin pentru a-1 ajuta sä raspunda la chemareasa i la astepfärile 0'1'1

www.dacoromanica.ro

234 REGELE CAROL I

Nu ma indoesc ea, prin masuri bine cumpanite i tnIelepte,d-voastre veTi ajunge a uvura nevoile prezentului vi a asigura trep-tata i neintrerupta desvoltare vi intarire a scumpei noastre Romanii,In viitor.

Va mulIumesc din suflet pentru calduroasele urari ce Ni le aduceIipentru sentimentele de dragoste ce rostiTi pentru Regina, pentru

Mine v't Familia Mea.(M. 0., 1899, nr. 199, p. 6825-6).

217.



C. Boerescu, presedintele Senatului, Maud un istoric al Dinastiei in Romi-nia i al faptelor a caror ctitorä a fost, manifestä bucuria pentru insangito-girea Priniului Carol, viitorul Dinastiei. Incheie cu urAri pentru Familia Re-gala. Suveranul multumeste.

Domnule Pressedinte,Domnilor Senatori,

Am ascultat cu cea mai vie mulIumire Adresa Senatului vi suntadanc mivcat de chipul calduros i mägulitor cu care priviIi lungulvir de ani ai domniei Mele, reamintind vremurile de munca vi delupta cari au intocmit Regatul Roman pe temelii trainice. Aceastamare opera' se datorevte abnegaIiunii i patriotismului tuturor ;ea Insä nu s'ar fi putut savarvi Para inIeleapta prevedere a acelorbarbaIi neuitaIi care vi-au inchinat vieala redevteptärii i emanci-'Aril noastre. Cat pentru silinlele Mele, insufleIite de dragosteapoporului, ele s'au rezemat intotdeauna pe nemarginita tncrederece am avut in forIele vii ale naliunii. Mai presus de toate, insa ne-aajutat binecuvantarea lui Dumnezeu, care necurmat s'a revärsatasupra ärii, i care, in zilele din lima Inca, a intins mana sa ocro-titoare asupra noastra, redand sanätatea scumpului Meu stranepot.

Bucuria ce membri Senatului Mi-arata pentru acest fericit eve-niment, umple sufletul Meu de o vie recunovtinVä, caci cu dreptcuvant, putem privi pe tanärul vlästar al Casei Mele ca o chezaviepentru viitorul României.

www.dacoromanica.ro

rr

I

M. S. Reple Carol I c u Principele Carol §1 Principe,a Eliiabeta la 1899.

Pl. IV.

www.dacoromanica.ro

IANUARIE 1900 CUVANTARI 235

Da, 11 vom 1nvata a Imbrätip cu dragoste 0 caldura destinelescumpei noastre täri, spre a strange tot mai tare legäturile ce ounesc cu Dinastia sa.

Luminatul 0 patrioticul sprijin ce Senatul promite a-1 da gu-vernului Meu pentru toate masurile cerute de imprejurarile grelece strabatem, Intaresc convingerea Mea ca vom reu0 a Indeplinitoate Imbunatatirile de cari tara are nevoe spre ali urma desvol-tarea 0 propa0rea sa.

Patrun0 de Inalta 0 frumoasa chemare ce natiunea v'a 1ncre-dintat-o, nu Ma indoesc, d-lor Senatori, ca yeti ;ti a mentine aceastädeplina intelegere intre puterile Statului, care singurä poate daroade bune lucrärilor voastre.

Inca odata vä arat cat de miqcatä 0 recunoscatoare este inimaMea de calduroasele cuvinte cu care ati amintit trecutul 0 de buneleurari pentru viitor ce aduceti Reginei, Mie 0 Familiei Mele.

(M. 0., 1899, m.. 207, p. 7105-6).

218.


1/14 lanuarie 1900.

M. S. Regele ureaza armatei multi ani. Constata a armata corespundesacrificiilor pe care Tara le face pentru ea.

Ostafi,

La 1nceputul fiecärui an gändul Meu spre voi se Indrepteaza,0 cu adâncä.' multumire constat, a sacrificiile facute de tara pentruarmatä nu sunt zadarnice.

Sentimentul de datorie 0 de onoare ce necontenit va Insufle-te§te, este o vie dovadä de spiritul vostru de disciplina, spirit cedoresc sa-1 pastrati 0 de aci, inainte neschimbat, ca o sfanta mo-tenire.

Tara se reazemä pe barbätia fiilor sal, de aceea &Lisa impreunacu Mine vä privim cu mandrie 0 incredere.

Va urez ani multi 0 fericiti.Dat In Bucure9ti, la 1 Ianuarie 1900.

CAROL.(M. 0., 1900, nr. 221, p. 7577).

www.dacoromanica.ro

236 REGELE CAROL I

219.

Flispuns la felicitärile Clerului, Miniqtrilor §i ale autoriiitilorsuperioare.

1/14 lanuarie 1900.

Dui:4 slujba dela Mitropolie, M. S. Regele a primit felicitari, in aparta-mentele Mitropolitului, din partea capului Bisericii, a guvernului reprezentatde Generalul Manu, a Adunarii Deputatilor prin presedintele C. Olanescu, aSenatului prin vicepresedintele Th. Vacarescu, a Inaltei Curti de Casatieprin primpresedintele C. E. Schina, a Capitalei prin primarul Barbu St. Dela-vrancea. Suveranul raspunde facand o comparatie intre sfarsitul veaculuitrecut si al celui care incepe In legatura cu Romania.

Veacul ce s'a inchis este epoca cea mai strAlucitä a istorieinoastre; pe frunze pe cari nici vremurile nici vijeliile nu le potvesteji, cu litere de aur se va inscrie: Renwerea i neatArnareaRomâniei incununatà cu lauri i stropitä prin sängele fiilor säimai viteji

Cu mändrie i adAna recuncoinVA sä privim dar trecutulsà ne amintim de batrAna generaTie care a inchinat vieqa i muncasa, spre a sävär0 aceastä mare operä.

Din nenbrocire insä, sfär0tul veacului, aa de bogat In fapteInsemnate, ne lasä de mWenire o situaIie foarte grea, cu multägrijä i pierden dureroase. Aceste necazuri, care s'au grämäditasupra noasträ, sunt ca o vestire trimisä de Cer spre a ne indu-pleca inch' mai mult i a ne aräta eh' numai cu jertfe mari i prinsilinIele i unirea tuturor bärba-plor insufle0Ii de inalte aspira--Ouni 0 de aragoste de patrie, se pot intämpina primejdiile i in-t'Ari viitorul pe care se intinde un väl nepatrunzätor.

Cu inima stränsä, ins'A plinä de incredere in Dumnezeu4 privescanul care incepe, rugAndu-I sá pAzeascA scumpul Meu popor i sáraspändeasa harurile sale asupra noastrd.

Cu aceastä dorinà fierbinte, và mul;umesc din tot sufletul,pentru cälduroasele voastre felicitari i asigurärile de dragostede credinfá ce Ne aducqi 0 pe cari le-am primit astazi din toateunghiurile %aril., urAndu-va ani muiçi i fericiTi.

(M. 0., 1900, nr. 222, p. 7613).

www.dacoromanica.ro

FEBRUARIE-MARTIE 1900 CIIVANTARI 237

220.

Cuvintare la investitura Episeopului de Roman.

20 Februariel5 Martie 1900.

and M. S. Regele InnaAneaza carja Episcopului de Roman, acesta roste§teo cuvantare arätand cà'-§i va frideplini misiunea ce I-a fost hicredintatä.Suveranul indeamná pe inaltul prelat sA fie pilda vie de cuvio0e i credintäIn eparhia cinstità altädatä de catre Dositeu, alcàtuitorul Psaltirei in limbaromâneasca.

Prea Sfinte Parinte,

Chemat, ca Episcop la cArmuirea spiritualä. a Eparhiei Roma-nului, prin alegerea Mari Adunäri, cu vie mulIumire Ti-am incre-dinat pästoral, ca semn al acestei vrednicii.

PuIine zile a dáruit Cerul predecesorilor Prea SfinIiei Tale Intrilindeplinirea indatoririlor lor pe acest vechiu scaun episcopal: unuldupä altul, In scurt timp, au trecut intr'o vieatà mai bunä. Dintot sufletul doresc ca Prea Ta sá pästoresti un lung sir deani, in sänätate i liniste, turma incredinIata pazei tale. Fu pentrudânsa o pildä vie de cuviosie si de fapte bune, Indeamn-o necurmatla simIimantul religios si la datoria crestineascä, arätändu-i cä, Inceasurile de grele Incercari si de duren, numai in o adâncä. credintàse poate gäsi reazem i aunare.

NadAjduiesc cä poveIele i stäruir4ele Prea SfinIiei Tale, ca osamânIä bunä, vor fi rodnice In acest bine pregatit ogor al Epar-hiei Romanului, unde, de veacuri, ilustri i vrednici pästori au säditiubirea de Dumnezeu, aläturea cu iubirea de %ara. Acolo inarele

neuitatul Episcop Dositeu a scris psaltirile in limba românä;acolo, pentru prima oarä a räsunat la auzul poporului cuvântulluí Dumnezeu in graiul strämosesc. Lui Dositeu datorim dar stran-sele i neprquitele legAturi ce fac nedespärtite In mima RomânilorReligia si Patria, cari astfel si-au neInfrântul lor adäpost in Bise-rica na/ionalä.

Te duci, acum, Prea Sfinte Pärinte, In eparhia Ta, spre a ooblädui cu dragoste i Ingaduintä; fii pentru credinciosi un ade-värat pärinte si un blajin sfätuitor, iar neincetat inalfä Invechea Bisericä a lui Petru Rares, rugile Tale cätre Atotputinteleca sä reverse binecuvântärile Sale asupra scumpei noastreIäri.

www.dacoromanica.ro

238 REGELE CAROL I

MulIumesc alduros Prea SfinIiei Tale, pentru cuvantarea ceNe-ai rostit urez ani mulp i fericip pe acest scaun al Ro-manului, impodobit cu numele atator ierarbi, care au fost falaBisericii autocefale romane.

(M. 0., 1900, nr. 262, p. 9179).

221..

Cuvintare la Academia Rominfi.

13/26 Martie 1900.

Presedintele Academiei, P. Poni, saluta Cu satisfactie prezenta Suveranuluila sedinta Academiei. M. S. Regele dame Academiei ms Comitelui d'Hauterive,

Mémoire sur l'état ancien et actuel de la Moldavia s, facand o seam& deinteresante consideratii asupra lui.

Am o deosebitä pläcere de a saluta in fiecare an Academia,intrunith in sesiunea sa ordinara i de a putea lua parte la lucrä-rile ei.

Mai inainte de toate doresc a reinnoi prin viu graiu mulumireaNoasträ pentru cäldnroasa adresà de simpatie i de bucurie ce

trimis-o cu prilejul Insänätosirii prea iubitului Meu stränepot,in care Iara vede speranIa sa pentru viitor. Aceastä atenOune dinpartea d-voastre Mi-a dovedit din nou cat de stranse sunt legatu-rile ce unesc acest inalt Institut de culturä cu Casa Mea.

Necurmatul interes care MA insufleTeste pentru Academie, M'aindemnat sä* urmez tot mai de aproape lucrarile sale, mai ales. acelecari au de scop a ldmuri epocile depärtate ale istoriei noastre na-Vonale, prin cercetarea autorilor vechi si a bogatelor izvoare, carene dau adevärata icoana a vremurilor trecute si ne aratä datinelesi moravurile poporului roman.

O judecata sigurä asupra condiIiunilor de traiu i de desvoltareale unui popor, neputandu-se dobandi färä o adáncitä cunostin0 aintregii sale istorii, privesc ca o datorie de a studia cu de-a-mänuntulsi trecutul neamului romanesc care se coboara din o asa mandaobarsie spre a putea inIelege mai bine firea lui i insusirile pro-prii cari 1-au imboldit pas cu pas, prin greut4i i lupte seculare,spre a-1 aduce acolo unde se aflä astäzi. Multe documente s'aupublicat deja privitoare la istoria t.árii. In fruntea acestor publi-

www.dacoromanica.ro

11ARTIE 1900 CUVANTAIII 239

ca-Vuni se afla bogata colecOune a lui Hurmuzaki, acest tezaur deinforma-puni sigure §i de date certe. Cred insa ca fiecare documentnou, chiar de un interes mai pu%in ob§tesc, va fi bine primit deAcademie, mai ales cand autenticitatea lui va fi pusa afarä. de()rice indoiala. Aceasta Ma indeamna a aduce astäzi un manuscriptinedit, din timpul lui Alexandru Ipsilanti in Moldova, scris deAbatele Comite d'Hauterive. Am primit aceasta carte dala unlamas al acestei vechi familii din Fral4a, astazi °filer al armateilärii sale. Dänsul imi scrie ca strämosul sä.u, autorul documentuluicare a facut parte din Ordinea Oratorianilor pana la izbucnirearevoluVei franceze, fusese numit secretar al hospodarului Moldoveila 1785, de catre Comitele Choiseul Gouffier, ambasadorul Fran%ella Constantinopol. In lipsa unui agent sau consul in PrincipatulMoldovel, Ludovic XVI gasise cu cale a numi pe Comitele d'Hau-terive in aceastä calitate, cu consimtimantul Porçii, spre a men-line politica hospodarului in sentimente de bunä prietenie cu re-gatul &Au. Astfel, in tiny de 2 ani, Comitele d'Hauterive Tine co-respondenla politicä a lui Ipsilanti, studiazä starea socialä i admi-nistraTia Moldovei i, apoi, inainte de a parasi postul &au, seriepentru hospodar, cartea intitulata « Mémoire sur l'etat ancien etactuel de la Moldavie )>, pe care am placere a vi-1 aduce in original.

Actualul Comite d'Hauterive adauga, in scrisoarea ce Mi-aadresat-o, ca numele stramoului sau, dei inca descifrabil, esteaproape §ters de pe acest manuscript, ramas pana astazi inedit §ide pe care nu exista copie.

Pomenirea numelui Comitelui d'Hauterive o gäsim in volumulVII al documentelor lui Hurmuzachi, intr'o scrisoare a Internun-lului baron de Herbert, çlin 12 Februarie 1785, prin care reprezen-tantul Austriei pe langa Poarta recamanda lui Raicewich, consululsail la Ia0, pe Comitele d'Hauterive, care se duce acolo ea secretaral noului hospodar al Moldovei. O probà convingatoare de auten-ticitatea acestui memoriu, este faptul ca DeLa Roquette, In tra-ducIiunea sa in limba franceza, dela 1824, a operei bine cunoscutea lui Wilkinson asupra Moldovei i Valahiei, reproduce textual, inapendice, un capitol intreg din manuseriptul Comitelui d'Haute-rive, arätänd in precuvantarea sa cá acest capitol i-a fost comu-nicat de autor, membru al Institutului FraMei, care atunci ocupala Paris un post insemnat la departamentul afacerilor straine. De

www.dacoromanica.ro

240 REGELE CAROL I

La Roquette ne reprezintä pe Comitele d'Hauterive ca un ominvälat, bun observator; regretä ca nu a putut publica Intreguimemoria si spera ea autorul nu va intarzia a-1 da la lumina. insáacest manuscript, despre a cärui insemnatate Vá ye-0 convinge, arAmas pAnä astäzi necunoscut.

Cartea incepe cu consideraTiuni generale 0 cu câtevaCu privire la obar0a poporului Moldovei 0 la legaturile sale

cu Poarta otomana.In capitolul II, Comitele d'Hauterive arata bunele insuOri ale

Iaranului, cu toatä greutatea stàrii sale sociale si cu o patrunderevrednica de mirare el propune mai multe masuri menite a upratraiul eau. Asemenea recomanda lui Ipsilaiiti desrobirea

ConsideraOunile asupra agriculturii, comerIului i industriei dincapitolul III sunt i mai surprinzatoare, când ne gandim ca au fostserse intr'o epoch' când tiinÇa economica era inch* In faà sau chiarnecunoscuta. Unele din mäsurile ce le propune Comitele d'Hau-terive, prezinta chiar un interes actual.

Capitolul IV vorbwe in termeni magulitori despre clerul careprin activitatea i cuvio0a sa dä pilde bune Iaranilor. In privinIaegumenilor manastirilor inchinate pare instraineaza, cu invoirealegilor, bog4ii ce ar trebui sà fämânä la izvorul Ion, Comitele d'Hau-terive se roste§te mnsà foarte aspru, deoarece, zice el, aceqti straininu desdauneaza Iara de pagubele insemnate ce le pricinuiesc, niciprin o munca folositoare, nici prin pilda virtuIii. El indrazne§tepana a propune hospodarului inlocuirea lor prin egumeni moldo-veni.

Cele din urma doua capitole, V 0 VI, conIin sfaturi inIeleptecatre Principe 0 catre boieri, in care se contopesc observaIiunilesale pätrunzatoare i insufleIite de o dragoste vaditä pentru Iara

poporul Moldovei.Memoriul lui d'Hauterive are lush.' un supliment in douà capi-

tole, unul despre situaIiunea politica a Moldovei faTa Cuvecine, iar celälalt tocmai acel reprodus de La Roquette, in tra-duc/iunea sa a operei lui Wilkinson privitor la obiceiuriledatinele poporului.

Acest insemnat memoriu scris In fermecatoarea limba din secolullui Voltaire, de un diplomat iscusit la minte i cald la suflet, poatefi privit ca un document istoric de valoare pentru epoca pe care

www.dacoromanica.ro

APRILIE 1900 CI.TVANTA.RI 241

descrie. A lost dar pentru Mine o indoitâ placere de a-1 primiapoi, de a-1 oferi Academiei.

Mulomind pentru calduroasele uräri cu cari astäzi ca intot-deauna, sunt primit de care Membrii Academiei, doresc ca lucra-rile ce se incep acum sä ne Invqe a iubi 0 a slävi tot mai multscumpa noasträ Romanie.

(M. 0., 1900, nr, 280, p. 9901-2).

222.


3/16 Aprilie 1900.

Cu prilejul inehiderii sesiunii Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele eviden-iaz legue binefäcAtoare votate de eätre Camerà i Senat.


Inchizand astä.zi îptâia sesiune a acestei noui legislaçiuni, simtdeplinä mullumire sa constat ca munca d-voastre stäruitoare

luminatä a fost la InälIimea WeptärilorIn starea de stramtorare pe care a pricinuit-o finanIelor noastrecrizä a§a de grea, 0 din fericire ap de exceplionalä, açi tiut sä

inchinqi toatä härnicia d-voastre chestiilor financiare 0 econo-mice.

Prin crearea unor noui däri i sporirea unora din darile actuale,bine alcätuite i deopotrivä repanite, i prin inaugurarea unei eride economii, cari nu Mä. Indoiesc ca vor fi duse mai departe, aIireu0t sä dati Regatului un buget bine apzat 0 la adapost de oricesurprinderi.

arätat astfel la InalIimea situa%iei, iar Tara, care a primitvoios sä facà noui jertfe, a dat inca o dovadä de InIelepciunematuritate politicä. Putem dar sä privim viitorul cu deplinä incre-dere.

Pornind din aceea§i dorin%à de a face faIä la nevoile României,açi votat legea modificärii codului de comen, legea cailor ferate

www.dacoromanica.ro

242 REGELE CAROL I

din iniIiativa privata' i reorganizarea Casei de Depuneri 9i Con-semnqiuni i legea telegrafo-pooala.

Organizarea Ministerului Agriculturii, Industriei, ComerIului §iDomeniilor, crearea unui fond pentru punerea in valoare a pädu-rilor §i reforma unor dispoziOuni din legea rninelor, pornesc tot dindorinIa de a ajuta desvoltarea izvoarelor noastre de bogaiie.

Reforma codului de procedurä civilä incepe, in chip fericit,refacerea codicelor noastre, iar modificarea legii de exproprierepentru cauza de utilitate publica pune capat unei stari de lucrurirecunoscutä rea de toTi 9i de atat timp.

Açi incheiat marea opera a organizärii invaIamântului nostruprin legea pe care açi votat-o, lege care pune in armonie diferitelenoastre legiuiri privitoare la Indrumarea nouilor generaIiuni pe ocale mai potrivitä Cu nevoile de asäzi.

Prin legea recrutarii i prin legea ofiIerilor de rezervä açi adusIn organizarea fortelor noastre armate imbunataIiri de mult cerutede experien0 i aTi facut cu putiqa o mai dreapta imparpre asupratuturor a sarcinei apararii na-ponale.


In munca pentru intarirea §i prop4irea Statului român, ceasulde odihna nu soseqte niciodata. Manca din aceasta sesiune va fiurmatä de munca sesiunilor viitoare. Ea irisa a fost a§a de rodnica§.1 de binefäcatoare, incat putqi sà va intoarceIi, in caminele d-voa-stre, mândri ca indeplinit cu prisos datoria.

In numele Meu §i al Varii va mulIumesc.Eu declar inchisa sesiunea actuará a Corpurilor Legiuitoare.

CAROL.

Pregedinteie Consiliukd de Minigtri, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul de In-terne, General Gh. Manu ; Ministrul de Razboiu, General I. Lahovari ; Ministrulde Finante, Take Ionescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului giDomeniilor, N. Fleva ; Ministrul Afacerilor Straine, I. N. Lahovari ; Ministril/Cultelor gi Instructiunii Publice, Dr. C. I. Istrati ; Ministrul Justitiei, C. G.Dissescu ; Ministrul Lucrtirilor Publice, Ion C. Gradifteanu.

(M. 0., 1900, nr. 3, p. 97-8).

www.dacoromanica.ro

OCTOMVRIE 1900 CUvANARI 243


25 Septemvrie/8 Octomvrie 1900.

M. S. Regele convoacA in sesiune extraordinarà Corpurile Legiuitoarepentru votarea unor legi cu caracter financiar si economic.

Domnilor Senatori,Domnilor ,Deputa;i,

V'am convocat in sesiune extraordinara, spre a se supune des-baterilor d-voastre proiecte de legi financiare 0 economice.

Insemnatatea i urgenta acestor proiecte M'a facut a Ira cereconcursul, inteun timp in care ocupatiunile agricole reclama pecei mai multi dintre d-voastre.

Sunt insa convins ca yeti aduce ca i in trecut, acest sacrificiupe care 11 reclama interesele

Pumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre.Sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Finante, P. P. Carp ;Ministrul Justitiei si ad-interim al Afacerilor StrAine, T. Itlaiorescu ; Ministrulde RAzboiu, General I. Lahovari ; Ministrul de Interne si ad-interim al LucrarilorPublice, C. Ohinescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, C. C. Arion ;Ministrul Agriculturii Industriei, Comertului i Domeniilor, N. Filipescu.

(M. 0., 1900, nr. 143, p. 5793).


7120 Octomvrie 1900.

DupA votarea unor legi financiare cu caracter de urgentA, M. S. Regelefnchide sesiunea extraordinará a Corpurilor Legiuitoare.


Corpurile Legiuitoare, de0 intrunite intr'un timp inaintat a/anului, pe and munca câmpului cherna pe cei mai multi dintred-voastre, au terminal lucrärile pentru care au fost convocate.

www.dacoromanica.ro

244 REGE,LE CAROL I

Sacrificand binelui pfiblic interesele d-voastre, ai contribuitla imbunataIirea situaiunii noastre financiare.

11lä simt dar fericit a va exprima mulIumitile Mele.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputeli,

In virtutea art. 95 din Constituliune,Eu declar inchisà sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiui-

toare.CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Final*, P. P. Carp ;Ministrul de Justitie, T. Maiorescu ; Ministrul Afacerilor Straine, Al. Marghi-loman ; Ministrul de Rhzboiu, General I. Lalloyari ; Ministrul de Interne, C.Olilnescu ; Ministrul LucrArilor Publice, loan C. Greidifteanu ; Ministrul Cultelorçi Instructiunii Publice, C. C. Arion ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Co-mertului i Domeniilor, N. Filipescu.

(M. O., 1900, nr. 154, p. 6241).

225.



M. S. Regele indicà opera de infaptuit In noua sesiune a Corpurilor Legiui-toare. Bugetul se va prezenta cu o economie simtitoare. Aparatul administrativ-se va simplifica in sensul unei descentralizari IncepAndu-se cu comuna ruralä.Cheltuelile cultului vor trece asupra comunelor rurale. Armata isi va märiefectivele. Netrrtelegerile cu Bulgaria se spera a se aplana. Mandatarii

vor depone toa-hl silintele pentru ducerea la indeplinire a unei atare


Deschizand a doua sesiune a legislaturii de fará, cea dintaiu aMea gandire este sá.' mulIumesc àrii pentru partea cea a luat Iaadânca Mea durere in urma incefárii din viará a prea iubitei MeleMame. Trainica legAturk ce de o treime de veac M une§te cu na-Iiunea, s'a dovedit din nou i a fost siligura Mea mingaiere in aceastá.grea incercare.

www.dacoromanica.ro

NOEMITRIE 1900 CUVANTARI 245

Dornnilor Senatori,Domnilor Deputafi,

In aceastä. sesiune Iara Weapta dela munca i dela abnega-Ounea d-voastre indestularea unor nevoi, cari, chiar In afar& decriza trecatoare cu care ne luptam, se explica prin desvoltareaprea repede a Statului roman.

ObligaTi a lua 0 a menIine in mijiocul Statelor europene rangulla care evenimentele ultimelor decenii ne-au chemat, am cautatsa reca§tigäm timpul pierdut in lungile epoci de asuprire. Cu 50de ani inapoi erau toate de fäcut; astazi putem privi cu o legitimamandrie la progresele indeplinite.

Dar insemnatele jertfe materiale ce mersul inainte ne-a impusne silesc acum a ne reculege pentru a ca§tiga noui puteri 0 a nepune in stare sa facem noi progrese. In vederea acestui scop,vom avea a lichida angajamentele neacoperite din trecut, a re-strange cheltuelile pan& la limita la care o mai mare reducere arparaliza progresele facute 0 a crea noui resurse pentru echilibrareaunui buget ce de acum inainte va avea sa indestuleze i nevoileordinare i cele extraordinare.

Mäsurile menite a lichida trecutul au fost deja comunicated-voastre in sesiunea extraordinara. Bugetul pe anul viitor se vaprezenta cu o economie de aproape 15 rnilioane asupra bugetuluiactual 0 Cu o diferenIa de 10 milioane asupra totalului cheltueliloranului curent; iar remanierea impozitelor directe ne va procuraresursele necesare pentru deplinä asigurare a viitorului nostru fi-nanciar.

La aceste masuri nu se poate insa ajunge far% simplificareaaparatului nostru administrativ. Ministrul Meu de Interne va vaprezenta o serie de proiecte care, märind comunele rurale, ale carorresurse vor mai cre§te i prin InfiinIarea monopolului carciumilorIn favoarea lor, le vor permite a indeplini o parte a sarcinilor cecad astäzi asupra. Statului. Aceasta reforma va corespunde cuo dorinIa de mult exprimata de toate partidele, dar care 'Anaastazi a ramas in stare de aspiraliune. Resursele sporite ale comu-nelor rurale, vor inlesni infiinIarea de notan, carora li se vor de-feri toate atribuiiunile administrative impuse de organizarea ac-tuala primarilor faIä cu Statul, ramanand ca primarii sa nu se

www.dacoromanica.ro

246 REGELE CAROL I

ocupe cleat de interesele pur comunale. A§a se vor pune teme-hile descentralizärii administrative, care Intel) bunä organizaretrebue sa purceada dela comuna ruralà.

In ordinul acesta de idei, Ministrul Meu de Culte và va supuneun proiect de lege prin care cheltuelile cultului trec asupra comu-nelor rurale.


Cu toata stramtoarea momentului, nu ne vom abate dela soli-citudinea ce tânärul nostru Stat a avut totdeauna pentru glorioasasa armatà. Sporirea efectivelor, ráfá de care instrucOunea trupeieste iluzorie, se impune, 0 introducând economille necesarene vom procura mijloacele de a int-dri armata, mic§orand in acela0timp actualul buget al Ministerului de Räzboiu.

Raporturile noastre cu toate Puterile sunt din cele mai ami-cale ; am speranIa cil neinIelegerea cu Bulgaria va inceta in curAndfata cu constafdrile fdeute inaintea justiVei. Este in interesul co-mun al tuturor societ4ilor civilizate de a se ap-dra in contra unoruneltiri cari pun in pericol ordinea Statului induntru 0 in afafd.


Guvernul Meu 10 da bine seamä ca mAsuri radicale, chiar cândnecesitatea lor e ob§te§te recunoscutä, de§teaptä multiple nemul-Iumiri. Aceste nemultumiri s'au manifestat, cu prilejul aplicariiunei legi de impozit, sub formA de mi§ari violente, ce impuneauStatului datoria unei imediate represiuni. Nimeni nu o regretamai mult cleat Mine; dar am increderea ed, pe mdsursd ce toIicet-dIenii vor inielege neapärata trebuinfà a sacrificiilor pecuniaredin partea fieedruia pentru menIinerea creditului Statului, vor 0lua cu barbAlie asupfd-le sarcina momentului, §tiind bine ob.' nu-mai astfel se va putea garanta viitorul 0 cA, strâmtordndu-seastäzi, vom asigura prosperitatea de inane.

In toate imprejurArile grele, prin care a trecut Iara, reprezen-tanOi ei au adus dovada de cel mai luminat patriotism 0 astf elne-a fost dat sä infaptuim impreung progresele continui de care

www.dacoromanica.ro

DECEMVRIE 1900 cuvlwara 247

se bucurä generaVa de astäzi. Toata experienla trecutului MA In-dreptIle§te sa cred cu tárie csá §i de astadata d-voastre, mandatariinaliunii, ve-li fi la inalIimea indatoririlor ce va impune situaliunea§i a aetivitatea d-voastre va fi incunuuata de un succes real.

Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre pentru bineleli prosperitatea scumpei noastge patrii!

Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri si Ministru de Finante, P. P. Carp ;Ministrul Justitiei, T. Maiorescu; Ministrul Afacerilor Straine, Al. Marghilo-rizan ; Ministrul de Razboiu, General L LahoPari; Ministrul de Interne, C.Oliinescu; Ministrul Lucrarilor Publica, I. C. Gralifteanu; Ministrul Cultelorsi Instructiunii Publice, C. C. Arion, Ministrul Agriculturii, Industriei, Co-mertului si Domeniilor, N. Filipescu.

(M. Q., 1900, nr, 183, p. 7465-6).

226.

Waspuns la Adresa AdunArii Deputatilor.

3116 DecemPrie 1900.

G. Gr. Cantacuzino, presedintele Adunärii Deputatilor, exprima triste-teapoporului roman pentru moartea Mainel Suveranului si rágá'dueste concursGuvernului. M. S. Regele multume§te 0 aratä greutAtile financiare de Invinsde atre Adunarea DeputaIilor In sesiunea ce se deschide.


Sunt viu mi§cat de sentimentele de credinia ce d-voastre Mi lerostili in termeni aa de calduro§i §i mai ales de duioasa amintirece pästraIi memoriei neuitatei Mele. Mame, impart4ind cruda pier-dere ce am suferit.

Grelele imprejurari in cari Camera incepe §i de astädata se-siunea sa cer o voinp nestramutata, o abnegqiune desavarOta,spre a invinge greutaIile ce apasà inca asupra situaIiunii noastrefinanciare.

Unirea tuturor silinIelor se impune cand este vorba de a re-intregi creditul Statului §i de a pastra neatinsa neatärnarea noastra

www.dacoromanica.ro

248 REGELE CAROL I

economica. Numai prin jertfe materiale i prin economii insem-nate intru toate, veçi putea inlatura piedicile ce ne stau impotriva

intari in mima poporului credinIa in viitor.Asigurärile ce Mi le daçi despre neclintita d-voastre hotarire

de a sprijini Guvernul Meu, intru restabilirea echilibrului bugetarsi de a pasi temeinic si fat% preget pe aceastä mantuitoare cale,frni dau deplina convingere ca intr'un timp nu prea departat vomputea reina opera intreruptä a desvoltarii noastre economice, carea dat un vädit avant scumpei noastre Romanii.

Lucre-0, dar, asa cum vä va lumina InIelepciunea i iubiread-voastre de ;era; din tot sufletul doresc ca aceste lucräri sä fieincununate cu roade bune.

VA mulIumesc in numele Reginei, al Meu si al Familiei Mele,pentru scumpele marturisiri de dragoste ce Ne aduceTi in numeleCamerei DeputaIilor.

(M. 0., 1900, nr. 199, p. 8098).

227.



Presedintele Senatului, C. Boerescu, arata durerea simtita la m. oartea MameiSuveranului de catre Români. Dà asigurari cà Senatul îi va da toatá oste-neala pentru iesirea din impasul economic prin, care trece Tara. M. S. Regelem.ultumeste j ja act de simtimintele ce imping actiunea Senatului pentruconsolidarea Statului.


Am ascultat Cu o adanca mulIumire sufleteascä Adresa Sena-tului, in care se oglindesc asa de puternic, poporului ro-man. Mangaierile ce Mi le aducep pentru cruda pierdere ce amsuferit, sunt dulci inimii Mele de Fiu si de Rege, cäci ele imi do-vedesc cat de bine pretuiIi acel dor fierbinte ce insuflelea pe multiubita Mea Mama pentru -Ora noastra si acea caldura cu care im-partasea durerile si mandrille noastre.

Cu vie satisfactiune constat ca Senatul îi da bine seama dereculegerea ce se impune noua in imprejurärile anevoioase prin

www.dacoromanica.ro

DECEMVRIE 1900 CUVAITTARI 249

care trecem i cat este de paruns de jertfele ce trebuesc fäcutepentru insanätoOrea finanIelor noastre, fära de care nu vom putearelua spornicul nostru avant de prop4ire economica. Cu toatägreutatea acestei sarcini, nu M'A indoesc ca Corpurile Legiuitoare,in stransa unire cu Guvernul Meu, o vor duce la bun sfar9it, cuacea stäruinà si neclintita tarie cu care naTiunea romana croitcalea sa In vremurile de grea cumpana.

Armata noasträ, cäreia ti datorim in mare parte situaliuneanoastra politica de astazi, nu va inceta a se arata vrednica de in-crederea -Várii, care niciodata nu a cruIat nimic pentru a o intaritot mai mult.

Ca§i d-voastre, privesc cu incredere In viitorul patriei, insufle-de vechea barbäAie romaneasca §i de pildele lasate de genera-

Çiunea am statornica credinla ca munca ce veIi indepliniIn -aceasta sesiune va fi rodnica i binecuvantata, astfel ca, in puIintimp, s'a ne putem regasi pä§ind inainte pe eampul deschis al des-voltarii §i al märirii scumpei noastre Românii.

Din tot sufletul mulIumesc Senatului pentru cälduroasele urärice le aduce Reginei, Mie i Familiei Mele.

(M. 0., 1900, nr. 201, P. 8171).

228.

Cuvântare la jubileul de 25 de ani al Societätii Geografice Romine.


Intemeietorul Societ5Iii Geografice Romane, face, cu prilejul jubileuluide 25 ani ai acesteia, bilantul activitatii societ4ii. Dictionarul Geografic alRomâniei qi al Judetelor ; harta tàrii datorita Institutului Geografic al Arrnatei;lucrarile Institutului Meteorologic ; descoperirile arheologice ; cercetfirile geologiceexecutate, reprezinta in mare parte puncte ale programului din 1875. i alterealizäri vor veni.

Cu un sim-limant de mandrie §.1 cu deosebita satisfacIiune, iaucuvantul pentru a saluta astäzi Societatea Geograficá. Romana,cu prilejul aniversarii a 25-a a intemeierii sale.

Un sfert de veac a trecut de cand, tot In acest loe, am intrunitun mic numar de bárbali devotaIi binelui public, spre a werneprogramul acestei Societali, care, dupa convingerea Mea, era me-nitä a aduce insemnate foloase scumpei noastre rári. Muiçi dintre

www.dacoromanica.ro

250 REGELE CAROL I

acei care s'au grabit a da bucuros sprijinul lor acestei instituOuninu mai sunt printre noi; numele lor ins& raman ne9terse in amin-tirea noastra.

Munca desfa9urata de Societatea Geografica, in acest ir deani, a räsplätit pe deplin necurmatul interes ce i-am purtat. LainfiinTarea ei, Romania era la inceputul desvoltarii sale politice9i economice, puterile 9i bogkiile sale erau aproape necunoscutede noi inOne. DorinIa ce am exprimat la 1875 cu ocazia inaugu-rkii SocietaIii, de a indrepta noastre, mai intaiu spre stu-diul pamantului stramo9esc O al resurselor cu care natura l-azestrat, s'a indeplinit In mare parte. Inteadevar, DicIionarele ju-deTelor O Marele DicIionar Geografic al Romaniei, datorite Socie-tkii noastre, harta Iärii inceputa tot la 1875 O astazi aproape ter-minatä, dupä o munca statornica i vrednica de lauda a Insti-tutului Geografic al Armatei; lucrarile Institutului Meteorologicatat de folositoare agriculturii; descoperirile arheologice, mai cuseama aceea dela Adam-Klissi, cari au atras atenliunea Inva/a-Iilor; in fine diferitele cercetari geologice, ne indrept4esc a privicu oarecare satisfacTiune asupra rezultatelor dobandite.

Orick de imbucuratoare sunt aceste rezultate, totuO, privind1ntinsul camp Inca neogorit, nu Ma îndoiesc ca Societatea noasträva vedea in munca sava.r9ità pax& acum, mai mult un indemnpentru a pa9i inainte cu staruinp, contribuind astfel, prin lucrarirodnice si practice, la propaOrea tiinçei O la intarirea noastraeconomica.

Acum 25 de ani, In cuvantarea Mea de inaugurare a Societkii,rosteam convingerea ea petrolul nostru se poate masura cu aceldin Pensilvania ; astäzi cercetarile oamenilor de 9tiinIä i exploa-tarile deja in fiinçä, dovedesc ca nu Ma inplasem 9i ca bogatelenoastre terenuri petrolifere nu a9teapta deck capitalurile trebuin-cioase pentru a da In puIin timp, nu numai industriei dar O Sta-tului un avant puternic.

Dupá cruda incercare ce a suferit agricultura in anul trecut,nu mai este Indoiala ca trebue sa indreptam silincle noastre spreutilizarea acestor noi izvoare care sunt menite a transforma stareaeconomica a Iarii prin inmulIirea resurselor sale.

Cu bucurie constat ea Societatea Geograficä Româna n'a rämasmai prejos de a9teptarile Mele ; este dar o placuta datorie pentru

www.dacoromanica.ro


Mine de a arata calduroasele Mele mulIumiri intregului comitet0 mai ales neobositului sail Secretar general, pentru ravna 0 de-votamentul ce au, inchinat prop4irii ei.

Luerand fära preget intru indeplinirea misiunii sale 0 neui-Valid ca este chemata a fi un factor insemnat In m4careacare ne va intari i tnàIça, Societatea Geografica hi va dobandiun titlu netagaduit la recunWiMa Çàrii. Munca savar0ta de dansapana astazi este cea mai frumoasa rasplata a silinIelor sale 0 ochezaqie sigurä eä znunca de mane va fi tot a§a de imbucuratoare.

Din tot sufletul urez Societatii Geografice Romane o viaTarodnicä i izbande numeroase, pe campul de lupta pentru

cultura 0 rnarirea scumpei i frumoasei noastre Romanii.(M. 0., 1900, nr. 201, p. 8174-5).

229.

Inalt Ordin de zi aka armati.

1/14 lanuarie 1901.

M. S. Regele face urAri o§tirii de Anul Nou.

Ostaisi,

Astazi incepe un nou an. Ca in totdeauna Ma folosese de acestprilej spre a trimite calduroasele Mele felicitäri.

In cursul anului ce se sfar§e§te, ai urmat a dovedi Iarii i Mieca jertfele facute pentru armatä nu sunt zadarnice i ca sunteTipätrun0 de mandra deviza Onor i Patrie #, care straluce9te invarful steagurilor noastre.

Am toata increderea ca iubita Mea armata se va sili i in viitoratraga mul%umirea Mea 0 ea' va fi vrednica de malta sa menire.

subofileri i soldaIi, va urez, din adancul inimii, animulp i fericiIi.

Dat in Bucurqti, la 1 Ianuarie 1901.CAROL.

(M. 0., 1901, nr. 219, p. 8929).

www.dacoromanica.ro

252 REGELR CAROL I

Rispuns la felicifarile Clerului, Ministrilor §i ale inaltelor autoritäti.

1/14 Ianuarie 1901.

De anul non M. S. Regele, dimpreunä cu Printul Mogtenitor, asisti laslujba dela Mitropolie. Trece apoi in apartamentele Mitropolitului primat undeprimegte felicitari din partea clerului (Mitropolitului Primat), a Guvernului (T.Maiorescu), a Senatului (C. Boerescu), a Camerei (B. Delavrancea), gi a InalteiCurti de Casatie (C. E. Schina). Suveranul multurnegte.

Calduroasele voastre urari gasesc un rasunet cu atat mai viuadanc n mima Mea, cu cat le privesc ca un dar pre-Pos i ca un

nou indemn a inchina toate gandurile Mele, toata munca Mea,iubitului Meu popor.

Tara0 s'a bachis un an plin de griji 0 de necazuri ; insa cu credinIaDumnezeu, care de-a-pururea ne-a sprijinit i in vremurile grele

pazit, am putut rabda multe incercari i invinge multe dificult4i.Din tot sufletul doresc ca anul care incepe sa fie fericit i binecuvantat

ca toate inimile care bat pentru scumpa noastra Iarä sa fie unitein silinçelelor, spre a asigura Romaniei un viitor neturburat 0 odesvoltare papica'.

Và mulIumesc calduros 0 din partea Reginei 0 a Familiei Melepentru bunele voastre felicitari i Vä urez ani muiçi i ferici-P.

(M. 0., 1901, nr. 220, p. 8957).



M. S. Regele, in urma retragerii Guvernului P. P. Carp gi a numirii altuia,dizolvä Adunärile Legiuitoare In vederea unor noui alegeri.


In urma retragerii Ministerului de sub pre§edin0a d-lui P. P.Carp 0 a nuinirii noului Cabinet, un apel catre Iara devenind necesar,Adunarile Legiuitoare urmeaza a fi dizolvate.

CAROL

www.dacoromanica.ro

Pregedintele Consiliului, Ministru al Afacerilor Straine i ad-Interim alRazboiului, D. Sturdza; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian; Ministrul Fi-nantelor, G. D. Pallade; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu; Ministrul Cultelor

Instructiunii Publice, S. Haret; Ministrul Lucrarilor Publice, Ion I. C. Brit-tianu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, B. M.Missir.

(M. O., 1901, nr. 255, p. 10343).

232.

Cuvantare la Academia Romfinä.

7/0 20 Martie 1901.

Iacob Negruzzi, prim vicepresedinte al Academiei Romane, ureaal via-tälunga Suveranului, sprijinitorul Academiei, si Familiei Regale. M. S. Regeleface o comunicare fn legaturä cu gtirile privitoare /a Romani din CorespondentaRegelui Frederic al Prusiei.

Simt totdeauna o adevarata mulIumire, &and pot lua parte lalucrärile Academiei. Astazi, la inceputul sesiunii sale anuale, vinCu bucurie, in mijlocul d-voastre, spre a va aduce calduroasele Melesalutari §i a aräta din nou neclintita simpatie ce pastrez acestui inaltaezamant de cultura.

In anul trecut am avut placutul prilej de a va remite un manus-cript inedit, privitor /a domnia lui Alexandru Ipsilanti, In Moldova ;asta-data doresc a atrage atenPunea d--voastre asupra corespon-denIei politice a lui Frederic II, Rege al Prusiei, in care am &it(cateva interesante insemnari, atingatoare de relaPunile internaPo-nale ale Moldovei, pe la sfar0tul veacului al XVIII.

Aceastä mare publicape, inceputa la 1879, euprinde deja 26volume 0 aproape 17.000 scrisori ale Regelui Frederic, in care seoglindesc iscusita judecata, minunata prevedere, precum i batecelelalte stralucite insuOri ale barbatului de Stat, cari au asiguratacestui mare Suveran o inraurire precumpanitoare in rezolvareachestiunilor ce mi§cau Europa, in a doua jumatate a secoluluial XVIII.

Nimic nu seal:4 atenPunii sale, pururea de0eptata, care seindrepta chiar asupra afacerilor celor mai marunte.

MARTIE 1901 CUVANDIRI 253

www.dacoromanica.ro

254 REGELE CAROL I

Cunoscut este cä pe atunci Prusia cumpära cai din Moldova,pentru cavaleria sa.

in 1767, la 8 Tunie, sub domnia lui Callimachi, Regele Fredericordonä trimisului su la Constantinopol, Maiorul de Zegelin, s cearä.dela malta Poartä ridicarea mäsurilor de poprire contra exportuluide cai din Moldova 0 stärueqte pentru un grabnic räspuns. La 15Tulle Maiorul de Zegelin ra_porteaz5. Suveranului ski c4 poprirea afost ordonatä de cätre Poart6, in urma denurgärilor Hospodaruluiinsu0, care, caindu-se in urmä de gre0ta lui intervenire, stärue§teacum personal pentru revocarea ei. La 21 August, Regele Fredericcere inform* despre soluia datä, pe care o a0eaptä cu neräbdare.Hotärirea inaltei Porri se va gäsi, de sigur, in volumul 27, acumsub tipar.

Vrednice de interes in aceastä afacere sunt motivele care auImpins pe Hospodarul Callimachi la aceastà purtare, cad ele suntIn legäturà cu mari interese politice. Pfina la un oarecare punct leputem descoperi tot in corespondenIa lui Frederic.

Inteadevär, gäsim mai multe scrisori in care se vorbe0e de undoran La Roche, care fusese mai intäiu secretarul lui loan GrigoreVodà Ghica, fost dragoman la malta Poartä', apoi secretarul luiCallimachi, precum i agentul lor la Varpvia, tocmai in acele vre-muri când soarta Poloniei se hotära de atre vecinii

Poniatowski se alesese, in 1764, Rege al Poloniei; in ace1a9 anFrederic incheiase un tratat cu impäräteasa Caterina in care sestipula intre altele i meqinerea ConstituOunii polone. Disensiunilepolitice 0 religioase din anii 1766 0 1767 pricinuirä' in Polonia marieerte i desbinäri adânci intre partide, precum totdeodatä' i neh4e-legeri intre marile Puteri.

Europa era imparIitä in douà tabere: Rusia, Prusia qi Angliaintr'o parte, Austria 0 Francia intealta. Frederic urma cu o atenIiedeosebità evenimentele ce se desfä§urau in Polonia, unde avea catrimis al sAu pe Consilierul de legqiune Benoit. Acest diplomatera in relqiuni stränse cu La Roche, care se tot läuda de marileservicii aduse Regelui Prusiei prin informaIiunile sale, sau maibine zis prin spionajul säu.

Intre altele, scrie Frederic lui Benoit, la 16 Iulie 1763:4 Quant au sieur La Roche j'ignore, à la vérité, les grands

services qu'il doit m'avoir rendus, mais pour le contenter en quelque

www.dacoromanica.ro

fawn et l'entretenir dans la disposition de vous servir, je vous feraiadresser une montre d'or dont vous saurez lui faire présent pourapaiser tant soit peu son avidité ».

Aceastä scrisoare este semnata, nu Frederic ci Federic, cumobipuia Regele Prusiei in toate scrisorile sale in limba francezä.

In anul 1764, Benoit raporteazä Suveranului sau a La Rochefacuse o calatorie la Halle, 0 ea, la intoarcerea sa a venit sä-1

ca are ordin dela Hospodarul Moldovei sä ramaie in Var-§ovia, spre a ingriji 0 de interesele Por-pi 'Ana la alegerea nouluiRege al Poloniei, intrebuinVand -totdeodatä cele mai bune raporturicu reprezentantul Prusiei, in vederea legaturilor ce unesc acestStat cu Turcia. Benoit adauge cà, dupä dorinIa lui La Roche, 1-aprezentat ministrului Rusiei.

La 17 Februarie 1764, Frederic räspunde lui Benoit:...je suis bien aise de vous avertir que vous devez garder

les dehors avec le sieur La Roche, mais ne pas vous confier aucune-ment à lui, ni lui faire confidence des moindres choses qui concer-nent les affaires présentes de Pologne, ni des mesures que j'ai prises,de concert avec la Russie, relativement à ces affaires... car vousdevez savoir que je suis averti de tres bon lieu que ce de La Roche,autrefois secrétaire du prince de Moldavie, n'a fait le voyageHalle, sous prétexte de se guérir de son mal, que pour passer de la

Varsovie, sans que son dessein soit trop marqué, et qu'il faitprésent à Varsovie le métier d'un franc espion, pour informer, parle canal du prince du Moldavie,... l'ambassadeur de FranceConstantinople de tout ce qui se passe à présent en Pologne...Instruit du dit ambassadeur, il fait les rapports les plus malicieuxet les plus odieux au prince de Moldavie, qui les fait passer ensuite

la Porte, dans le dessein de l'aigrir au possible contre la Russie ».Regele Prusiei aflä ca malta Poartä intrebase pe Marele General

Comite Branicki, ca pe un vechiu i credincios prieten, daca totuleste lini0it in Polonia i daca s'a atins cineva de libert4ile sale.

La 8 August 1765, Frederic, dupa ce da lui Benoit desluOriasupra politicei indoioase a Poi-pi faIä de Polonia, adauge: # Aureste, comme il se pourrait que le Grand-Général donnat lieu, parses correspondances avec la Porte et par le canal de l'ambassadeurde France, à de nouvelles chicanes et méfiances contre le ministre dePologne, il conviendrait de donner ordre aux officiers qui comman-


www.dacoromanica.ro

256 RECELE CAROL I

dent les postes le long du Dniestre et pricipalement à Suanietz,d'empécher le cours de sa correspondance qui nécessairement passepar les mains du bacha de Chozim ou celles de l'agent du Princede Moldavie, nommé Demille, séjournant à Czarnairtz )).

La 24 Tulle, Benoit instiinteaza pe Suveranul sàu ch. La Rochel-a rugat a-i da stiri despre masurile militare si inten/iunile Austriei,deoarece el, La Roche, are ca instructiuni de a informa pe Hospodarde tot ce poate afla in privinIa acestei puteri. Raspunsul ceFrederic este plin de duh: « Je ne saurais rien vous dire d'autre,quant à la Cour de Vienne, dont vous puissiez faire usage vis-à-visdu sieur La R oche, agent du Prince de Moldavie, sinon que lesAutrichiens rétablissent leurs forteresses en Hongrie, qu'ils remontentleur cavalerie et completent leur armée et que l'Impéatrice-Reinecherche à marier ses fils et ses filles

In anul urmator, la 9 Aprilie 1766, Benoit scrie lui Frederic ase vorbeste in Varsovia de o alianp intre Prusia, Rusia si Austriadin care FranIa ar fi exclusa cu scop de remettre la Reine deHongrie en possession de ce qu'elle avait autrefois dans ce royaume >>.Rusia ar contribui la aceasta prin o diversiune, lar Prusia caredoreste aceasta spre asigura pasnica posesie a Silesiei,ar -One pe Francezi In esec. Mai scrie Benoit ca aceasta din urmainformaIie i-a dat-o La Roche si ca stapanul sàu, Prinçul Moldoviei,a primit ordin dela malta Poarta sa se incredineze despre temei-nicia acestei eventualitäti. Benoit n'a lipsit a arata lui La Rocheneadevärul ce se acoperia sub aceste intrigi, iar acest din urrna s'agrabit a inlatura bänuielile Porpi.

La 10 Septemvrie, Benoit serie din nou c'a agentul HospodaruluiMoldovei l-a instiinTat ca Curtea dela Viena cauta mai mult caoricand a se apropia de Rusia, in paguba intereselor Prusiei i caraspandeste svonul c s'ar fi ivit o raceala vadita intre imparateasaCaterina i Regele Frederic.

Regele Frederic raspunde indata: Pour ce qui regarde lesconfidences que le sieur La Roche a prétendu vous faire au sujetdes chipotages de la Cour de Vienne à Pétersburg, je suis bien aisede vous faire observer qu'elles portent toutes le caractère d'insignesfaussetés et de choses controuvées, ainsi qu'il n'y en a rien de vrai...

Totodatä Regele Frederic serie trimisului eau de Zegelin, la Con-stantinopol: « In ceca ce priveste pe Hospodarul Moldovei, pe

www.dacoromanica.ro

Boscamp, residentul Poloniei la Constantinopol, 0 pe La Roche,voinIa mea este sa-mi comunicaIi tot ce veTi putea afla despre ei

sä informa0 asemenea pe ministrul meu resident Benoit, la Var-pvia )).

Frederic era ca at'at mai doritor a fi bine informat despre acestepersoane, cu ca't Marele Vizir destituise pe agentul La Roche din.cauza unor comunicaIii mincinoase in privinIa inträrii trupelorruseoi in Polonia, Land totodata pe Callimachi raspunzator cucapul &Au», de tirile false ce se vor trimite la Constantinopol.

De0 inch' necomplete, aceste documente revars'a totu0 o lumin4caracteristic6 asupra situa-Vei ärii§i a Hospodarilor fa Vá. de Turcia.Aceste vremuri de dureroasä amintire, and poruncile Poqii Iineauioc de legi §i and un Vizir dispunea de vieaTa Dbmnitorului, s'auprelungit ilia peste intaiul pätrar al secolului trecut, a§a cà uniidin Mtranii no§tri au putut fi martori la aceste fapte. Putern zicechiar a un ultim i släbit räsunet al acestor trufawporunci viziriane

strabatut inc5. Dundrea in primavara anului 1877. Räspunsul1-a dat armata noastrà la -Plevna, la Rahova 0 la Sznardan.

Doresc ca aceastä insemnatä coresponden0 a Regelui Frederic,Marele Meu Strämo§, sà ja loe in biblioteca Academiei i sä de§tepteinteresul d-voastre. Numai prin un studiu adänc al istoriei, gene-raVile prezente i viitoare îi vor putea face D oglindà txactä a tre-cutului i prqui in toatd insemndtatea sa vrednicul loc ce 0 1-aasigurat România prin patriotismul i vitejia fiilor säi.

Din suflet vä mulIumesc pentru caldele Iteári ca cari saluta/isi de astädatä venirea Mea in mijlocul vostru, precum §i pentrusentimentele de dragoste ce le aratati Mie i Familiei Mele, in onceimprejurari.

Urez ca lucrärile Academiei sà aduck i estimp, roade bogatefolositoare scumpei noastre Românii.(M. 0., 1901, nr. 274, p. 11221-3).

233.



M. S. Regele face apel la patriotismul alesilor natiunii pentru a invingegreutätile prin care trece Regatul.

11ARTIE-APRILIE 1901 C1JVANTX1U 257

www.dacoromanica.ro

25S REGELE CAROL 1

D omnilor Senatori,Domnilor Deputafi,

Cu o deosebitä. mulIumire Mg. aflu astäzi in mijlocul CorpurilorLegiuitoare 0 wept cu incredere lucrärile ce ele'sunt chematea indeplini.

E00 din noui alegeri, d-voastre aIi putut constata mai viusingimântul general care domnwe In Iarä. El impune ca o datoriede inalt patrotism incordarea tuturor inimilor 0 tuturor cugetelorpentru a inlatura greut4ile ce Regatul strabate In momentul defaiä 0 a cärora preocupare M'a indemnat a vä convoca at maicurAnd.

mima Mea Ingrijita se simte acum uvurata väzfindu-vd stran0In jurul Tronului spre a lua, dimpreuna cu guvernul Meu, mäsurilecele mai nemerite pentru a Imbunätäli 0 a intäri situaIiunea noastrafinanciarä.

Prima d-voastre lucrare va fi, dar, examinarea bugetului, careincepe cu Intaiu Aprilie, a§ezandu-1 pe baza unui echilibru real istatornic Intre cheltueIi 0 venituri.

Spre a ajunge la acest scop, e de nevoie, inainte de toate, de se-rioase economii. Fiecare, mic §i mare, trebue A' aduca prinosul luide jertfe. Eu sunt sigur ca acestea vor isvori din acelea0 simIiriale datoriilor cätre patrie cari au InsufleIit poporul roman in toatgImprejurarile insemnate ale vieIii sale politice.

Putem pune cu atat mai multä incredere In munca 0 silinIelece vom intrebuinTa pentru a asigura mersul regulat al Statului0 consolidarea starii noastre economice, cu cat pacea europeanâeste asigurata prin hotarirea unanima a Puterilor celor mari 0 caRomania se gäsqte in relqiunile tele mai amicale cu -wale Statele.

Tntreaga noastra cugetare poate, prin urmare, sà fie indreptatanumai spre indestularea nevoilor i trebuinIelor interioare ale Tärii.Nu m6 Indoesc ca patriotismul d-voastre va ridica simIiminteletuturora la inälIimea greutAilor, pe cari trebue sä le invingem cuonce preT, pentru a asigura märirea i viitorul Regatului.

Domnilor S enatori,Domnilor Deputali,

Patruns de Incredere nestramutatä in puterea 0 desti-uele României rog pe Atotputernicul s'o ocroteasca 0 sA

www.dacoromanica.ro

vá däruesaca o niuncä spornica pentru intärirea scumpei noastrepatrii.

Sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.CAROL.

Prevedintele Consiliului de Minigtri, Ministru Afacerilor StrAine vi ad-interimal RAzboiului, D. A. Sturdza; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian; MinistrulFinantelor, G. D. Pallcule ; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul Cultelor

Instructiunii Publice, Spiru Buret; Ministrul Lucrarilor Publice, Ion I. C.Bralianu; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, B. M.Missir.

(M. 0., 1901, nr. 287, p. 11687).

234.

Ilispuns la Adresa Adunärii Deputatilor.

26 Martie18 Aprilie 1901.

M. Pherekyde, prevedintele AdunArii Deputatilor, dA citire Adresei CameriiIn care se formuleazA omagii Dinastiei vi se indicA liniile programului sesiuniirespective. M. S. Regele stärue asupra economiilor ce trebuesc fAcute.

Domnule Prefedinte,Domnilor Deputqi,

Cu mare bucurie constat at Camera Deputa-plor, pätrunsä deadevaratele nevoi ale çàrii, este hotäritä a le curnia prin mäsuririguroase de economie in toate ramurile serviciurilor publice, stfir-pind mai Intäiu acele cheltueli cari de un tiny Indelungat au impo-värat bugetul färä vreun folos pentru buna gospodärie a Statului_

Cu timpul, aceste cheltueli nepotrivite ar fi putut seca isvoarelenoastre produckoare i primejdui chiar neatärnarea noasträ eco-nomica, tot a-tat de scumpä ca i neatärnarea politicä.

Sunt convins cà numai consideraIiunea interesului oNtesc vàva cäläuzi pe aceastä cale mântuitoare, iar, mai tärziu, Iara vabinecuvânta pe acei care vor fi avut hoarlrea de a indeplini aceastägrea misiune spre a asigura vfitorul ei.

Economia se impune tuturor treptelor sociale ca i Statului.Ea trebue propovaduitä i cinstitä deopotrivä ca i munca, cäcifärä dänsele nu poate fi nici propà0re, nici tärie, nici demnitate,adevärate.

MARTIE-APRILIE 1901 cuvANTARI 259,

www.dacoromanica.ro

260 RtGELE CAROL I

Silin-ole d-voastre gi nepregetatul sprijin ce-1 veTi da guvernuluiMeu imi dau adânca incredinIare cä izbanda va fi pe deplin asi-gurata.

Din tot sufletul va mulIumesc pentru sentimettele de iubiregi de devotament ce arätaIi Mie i Familiei Mele, In cuvinte agade calde.

(M. 0., 1901, nr. 289, p. 11745-6).

235.


27 Martie/9 Aprilie 1901.Drept rAspuns la Adresa Senatului, M. S. Regele indeamna la reculegere

si cumpätare In gospodaria


Am ascultat cu vie mulIumire Adresa Senatului.Niciodata Iara n'a fost mai convinsa decat astäzi de neapärate

trebuinIa de a ne reculege, mai Intaiu prin vindecarea stärii noastrefinanciare gi apoi prin mäsuri inIelepte de Incurajare a munciide buna administraIie. Cu toIi acum ne dam seama de primejdiace ne ameninIa, dacä am fi lasat sä se strecoare neprevederea Indeprinderile noastre: In pulin timp ea ar fi putut nimici rodulmuncii stramogegti, chiar viitorul.

Sà reinträm dar In cäile sanatoase de cumpäna dreapta i sadovedim ca nimic nu este pentru noi mai presus decat bunul renumeal României, pe care vroim sa-1 pästram negtirbit prin o gospodäriecuminte i prevazatoare.

De mai inainte sunt convins cà d-voastre veti räspunde la Inaltachemare ce naliunea v'a IncredinIat i ea veIi da guvernului Meuacel luminat sprijin de care dânsul are nevoie pentru a duce la buncapät greua insarcinare ce i se impune.

Sentimentele de iubire gi de devotament ce Mi-le rostiIi dinpartea Senatului In aceasta solemnä Imprejurare, Îmi umplu mimade bucurie. Va. mulIumesc In numele Meu gi al Familiei Mele,urand din tot sufletul ca Atotputernicul sä ocroteasca scumpanoasträ Romanie.

(M. 0., 1901, nr. 290, p. 11778).

www.dacoromanica.ro

236.


28 Martie/ 10 Aprilie 1901.

M. S. Regele multumegte Corpurilor Legiuitoare pentru opera indeplinitàIn sesiunea Inclusa.


Convoca-1i inteaceastä scurtä, dar rodnica sesiune, ai indeplinitfärá. §ovä'ire prima parte a sarcinii pe care Iara v'a incredinIat-o

räspuns intocmai agteptärilor Mele.Cu voin-Vá i cu InIelepciune aÇi fäcut pasul cel mai insemnat,

pentru a restabili finai*le i creditul Statului, dându-i un buget.sigur gi stabil echilibrat, agezat pe o evaluare prudentà a veniturilorgi o scädere irnportantä a cheltuelilor.

Prin atitudinea d-voastre hotáritä gi patrioticä, aÇi ridicatmai mult valoarea lucrárii d-voastre i aÇi intärit credinIasunt pätrungi de marile greutä/i ce apasá asupra tárii.

Organizarea unui Stat numai atunci poate fi trainica i sAnátoasá-cand se reazemä pe o bunä gospoddrie financiará. Atunci adevArataintärire i propägire este asiguratà intr'un mod statornic.

Preocuparea de apetenie a intereselor obgtegti va ugura jert-fele impuse prin imprejurári grele, cari vor fi trecátoare când fiecare,la vreme, va aduce partea sa, pentru a inlesni indreptareagenerale.

Mai tärziu se vor vedea roadele ce munca energicá i prevaza-toare a d-voastre a produs i asplata d-voastre cea mai dulce vafi recunogtinia


Eu vä exprim adânca Mea mulpimire i vá urez din tot sufletulintorcandu-vä la casele d-voastre, sá petrece0 In fericire Sfintele

Särbätori.Declar sesiunea Corpurilor Legiuitoare inchisä.

CAROL.

MARTIE-APRILE 1901 CUVINTIRI 261

www.dacoromanica.ro

262 REGELE CAROL I

Pregedintele Consiliului de Minigtri, Ministru Afacerilor Straine gi ad-inte-rim al Razboiului, D. A. Sturdza; Ministru de Interne, P. S. Aurelian; Minis-trul Finan$elor, G. D. Pallad e; ; Ministrul JustiIiei, C. I. Stoicescu; MinistrulCultelor gi Instructiunii Publice, Spiru Haret ; Ministrul Lucrarilor Publice,Ion I. C. Breilianu; Ministrul Agriculturii, Industriei, Cómertului gi Dome-niilor, B. M. Missir.

(M. 0., 1901, nr. 291, I: 11817).

Toast la intrevederea dela Abbazia cu Regele Gheorghe al Greciei.

1/14 Mai 1901.

M. S. Regele fnchina pentru Regele gi Regina Elenilor i pentru propagireaGreciei.

Sunt foarte fericit de a fi ¡mtut Intalni pe Majestatea Voastra.Beau in sanatatea MM. LL. Regelui i Reginei Elenilor, precum

pen-tru prop4irea Greciei.(M. 0., 1901, mt. 25, p. 816).

Toast la prinzul dat in onoarea Maregalului Beck.

Sinaia, 7120 lunie 1901.

Cu prilejul vizitei Maregalului Beck din armata austriaca In Romania, M.S. Regele i-a oferit o masa la Sinaia, la care a toastat pentru Imparatul giRegele Austro-Ungariei.

Cu o vie satisfaqie salut pe ExcelenIa Voastra inconjurat deofiIerii de elita ai armatei imperiale 0 regale In acest loe care aprimit in timpuri o consacraIie special-a prin vizita M. S. impara-tului-Rege, Augustul vostru §ef suprem.

MulIumesc cälduros Majestatii Sale, fiindca a binevoit sä per-mita ca d-'voastre, domnilor, sa và IntruniTi In ap de mare numarImprejurul Meu.

Prezenta d-voastre aci da o nouä dovada de excelentele raporturicare unesc Romania cu puternicul imperiu vecim insufleIit de sin-cera dorinta ca aceste raporturi sa se stranga 0 mai mult, ridicpaharul Meu In sanatatea Majestalii Sale imparatului i Regelui0 a bravei Sale armate.

www.dacoromanica.ro

IIJNIE 1901 CIJVANTARI 263

ProvidenIa sa proteaga pe graTiosul vostru Suveran 0 sa-Iacorde Inca mulli ani 0 deplina putere 0 sanatate pentru fericirea0 prosperitatea popoarelor Sale credincioase.

Traiasca Majestatea Sa imparatul 0 Regele Francisc Iosef !(Vointa NaVonalä, 1901, nr. 4885, p. 1).

239.


14/27 Iunie 1901.

M. S. Regele convoacrt In sesiune extraordinarà Corpurile Legiuitoare pentrucercetarea proectelor de legi cu caracter financiar 0 a unor conven/ii ce reclamilurgentii.


V'am convocat in sesiune extraordinara, in momentul in carebleep ocupaTiunile cele mai importante ale agriculturii, pentru aregula, mai ales, mai multe chestiuni, cari stau In stransä legaturaCu situaliunea tezaurului public 0 cari nu se pot amana pentrusesiunea de toamna.

Pe langa proiectele de legi financiare, guvernul Meu va va proJpune 0 restabilirea legii invalamantului din 1898 cu oarecari modi-ficari, precum 0 proiectul de convenpune de extradare dintre Ro-?mania 0 Austro-Ungaria.

Urand ea lucrarile d-voastre sa fie, 0 in aceasta sesiune, rodnice,sunt convins ca printr'insele se va face un nou pas spre completainsanato0re a finanIelor noastre.

Sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.CAROL.

Presedintele Consiliului de Mini§tri, Ministru al Afacerilor Straine r¡i ad-interim la Räzboiu, D. A. Sturdza; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian;Ministrul Finantelor, G. D. Pallade ; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Minis-trul Cultelor si Instruqiunii Publice, Spiru Hard ; Ministrul Lucrarilor Publice,Ion I, C. Breitianu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului §i Domeniilcrr,B. M. Missir.

(M. O., 1901, nr. 58, p. 2161).

www.dacoromanica.ro

264 REGELE CAROL I

240.


21 lunie/4 lulie 1901.

M. S. Regele fnchide sesiunea extraordinarl a Corpurilor Legiuitoare cuconstatarea cä i-au indeplinit misiunea, votänd legile cu caracter financiar gigcolar i conventia de exträ dare romino-austro-ungarà.


Cu vie mulIumire constat, c 0 In aceastä sewn dar rodnicAsesiune, prin sprijinul patriotic pe care l-aP dat guvernului Meuai fäcut un nou pas spre completa indieptare a situa-punii noastrefinanciare.

Tot odatä, prin votarea legii instrucPunii publice permisintrarea ei in vigoare chiar dela inceputul anului §colar, i, princonvenpunea de exträdare Incheiatä cu Austro-Ungaria, qi con--bacrat prescrippunile dreptului ginTilor §i aP contribuit astfel sästrAngeP tried' mai mult relaPunile noastre de bunà amici-Pe cuImperiul vecin.

In fa0 nevoilor urgente ale Statului, intrunit chiar intimpul când activitatea vä este atät de viu reclamatä de muncacâmpului ; dar oricare ar fi fost interesele lasate in suferintá, väreintoarceP la cäminurile d-voastre cu simpmântul care izvorqtedin indeplinirea unei inalte datorii.

Din parte-Mi, In numele Meu 0 al Orii, vä mulIumesc din inimä.Eu declar inchisä sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiuitoare.

CAROL.

Pregedintele Consiliului de Minitri, Ministru al Afacerilor Sträine gi ad-interim la Räzboiu, D. A. Sturdza ; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian ;Ministrul de Finante, G. D. Pallade ; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Minis-trul Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru Haret; Ministrul Lucrärilor Publice,Ion I. C. Brdtianu; lYlinistrul Agriculturii, Industriei, Comertului gi Domeniilor,B. M. Missir.

(M. 0., 1901, nr. 65, p. 2449).

www.dacoromanica.ro

SEPT.-OCT. 1901 CUITANTXRI 265

Toast la masa din Castelul Pele g In onoarea ofiterilor rugi din escadrade pe Marea Neagrä,

23 Iulie/6 August 1901.

M. S. Regele primeste in audientä, la Castelul Peles, pe Vice-AmiralulHiltebrandt, comandantul excadrei ruse din Marea-Neagra', sosia In radà laConstanta, si care vine la Sinaia, spre a se prezenta, Insiftit de Statul-Majoral escadrei. La masa din Castel, unde sunt invitati toti ofiterii rusi, M. S.Regele toasteazil pentru Impäratul i Impäräteasa Rusiei.

Salut sosirea escadrei rusesti in ConstanIa cu o satisfactiuneCu atat mai mare, cu cât prezenIa ei in portul nostru redesteaptäconfraternitatea de arme infärità pe câmpiile de lupta. ale Bul-gariei. MulIumesc M. S. Impfiratului, Augustul Vostru Suveran,care a binevoit a permite ca Excelerga Voasträ, ins° Vita de StatulSäu major, sä-Mi facä o vizitä in Sinaia. Acest amabil demersMA micà viu i vfid In el o nouä garanIie pentru mentinerea siintärirea rela-viunilor amicale, stabilite din fericire intre Rusia siRomfinia, relqiuni pe cari pun un mare pret.

Examinand cfilduroasele Mele urfiri pentru Augustu/ VostruSuveran i pentru prosperitatea frumoasei Bale flote, beau in sn.-nätatea MM. LL. Impäratul Nicolae i Impfirätesei Alexandra-Feodorovna.

(M. O., 1901, nr. 92, p. 3451),

Toast la pranzul din liftmnicu-Sfirat, dupi manevre.

29 Septemvrie/12 Octomprie 1901.

La sfArsitul manevrelor M. S. Regele constaa pregatirea tehnic i prac-ticA a armatei i dragostea Cu care civilii inconjurà pe soldati Inchina pentruCorpul al 111-lea de Armatii i pentru judqul i oragul Râmnic.

Simt de-a-pururea o vie bucurie cfind MA gasesc in mijlocularmatei, pe care tara o priveste cu mfindrie i cu adevfiratfi dra-goste.

www.dacoromanica.ro

266 REGELE CAROL I

increderea netägAduitä, pe care Románia o are in wire, neimpune santa datorie s muncim färä, preget i sä unim toateputerile noastre spre a rä,spläti insemnatele jertfe, pe care -Ora leface pentru apärarea sa.

In fiecare ceas armata trebue s'a' fie gata s'A' implineascA falnicasa misiune, sä fie scutul de oIel al patriei.

Acest inalt scop poate fi dobAndit numai prin o 9coala practicä.Salut, dar, cu o deosebità satisfacTie manevrele din äst-timp,

cari au dat un nou indemn armatei: erau de un mare folos pentruacei care sunt chema0 a conduce unitati tactice.

Aducându-vä mu4umirile Mele pentru silinçele desaqurate intimpul concenträrilor i manevrelor, inchin acest pahar in sana-tatea Corpului al treilea de armatk care s'a arätat vrednic deWeptärile Mele.

Al doilea pahar îl ridic in onoarea judqului i oraplui famni-cului, care Mi-a facut o primire aqa de cälduroasä 9i a arätat celmai viu interes pentru armata.

MulIumind pentru dovezile de credinp. ce Rämnicenii Mi-audat §i de astädatä, urez judqului i oraplui prosperitate ì sä-nätate.

(M. 0., 1901, nr. 145, p. 5547).

243.


15/28 Noemyrie 1901.

M. S. Regele indicà legile ce vor trebui desbatute i votate n sesiuneace se deschide. Problema financiara se mentine pe primul plan al preocuparilorgenerale. Desvoltarea cailor de comunicatie, armata, biserica i coala vor re-clama iartigi o atentie speciala a aleqilor

Domnilor Senatori,Domni/or Deputa;i,

A-0 inceput lucrärile d-voastre in douä sesiuni extraordinarede scurtä durata, dar cari, prin munca incordatä ce desaprat,vor fi inscrise in analele parlamentare ca o dovadä de patriotism

de datorie

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1901 CUVANTIRI 267

Astazi intrati in prima sesiune ordinal% a acestei legislaturi,atat Eu cat i tara, nu ne indoim ca activitatea d-voastre va

urma calea pe care ati tras-o cu atata hotarire.Ma simtesc, deci, fericit vazandu-Ma inconjurat de reprezen-

tantii natiunii, care, in timpuri grele, au fost la inaltimea cerin-telor i weptarilor


Chestiunea financiara predomina 0 in momentele actuale situa-tiunea noastra interna. Sunt inca multe greutati de invins, darsunt sigur ca, prin sprijinul luminat ce yeti da Guvernului Meu,se va duce la bun sfar0t opera de consolidare a finantelor thrii.Stavila pe care ati pus-o crwerii cheltuelilor Statului nu poatecleat sa Inlesneasca asigurarea trainica a echilibrului bugetarsLaiba o influenta binefacatoare asupra creditului public. Gu-vernul Meu e, prin urmare, dator a veghea, ca imbunatatirea do-bandita pana acum sa fie mentinuta. Spre a ajunge la acest scop,se vor supune deliberarilor d-voastre diferite legi financiare 0 orevizuire a legii pensiunilor.

Tara intreaga a§teaptà cu atat mai mult ca finantele Statuluisa fie stabilite pe temelie tare, cu cat de aceasta atarna desvoltareasa economicä i intarirea pozitiunii sale politice.

Lucrarea d-voastre este inlesnita prin pacea europeana, careeste preocuparea neincetata a Puterilor celor Mari. Romania con-tinuand a pastra o politica lini§tita i cumpanita, relatiunile salecu toate- Statele sunt din cele mai amicale i normale.


Ministerul de Interne va propune proiectele de lege a politieiruraie 0 a organizarii administrative, avand de te/ a satisface maideplin 0 mai grabnic interesele fiecarui cetatean.

Organizarea Ministerului Justitiei, reformarea legii portareilormodificarea mai multor dispozitiuni ale procedurii civile, vor

face de asemenea obiectul lucrarilor d-voastre.

www.dacoromanica.ro

268 REGELE CAROL I

In privinIa desvoltarii economice vi se vor prezenta trei proiectede lege: a sindicatelor agricole, a burselor si a meseriasilor. Elesunt menite, prin masurile ce prevad, sà fie folositoare atat munciiinterne, at i relatiunilor noastre comerciale.

Tractatul de comerI incheiat intre România i Turcia se va su-pune imediat aprobarii d-voastre.

Desvoltarea ailor de comunicaliune pe uscat si pe apa trebuesà-si mearga cursul ei inainte. Pe de o parte se vor prezenta des-baterilor d-voastre (Iona proiecte de lege, imperios cerute de in-teresele generale si locale: acel al drumurilor i acel al apelor ; pede alta parte, cu toate greutaIile financiare, construcIiunea por-tului ConstanTa s'a urmarit cu energie i astazi comerIul se poatefolosi cu mai mult4 inlesnire de ansul. Prin IntrebuinaTarea luiIn timpul iernei i prin o mai sistematica organizare a comerviluide cereale, se va ameliora totodafg In mod simptor condiPunileexportului nostru.

Prin votarea legilor invälAmfintului, d-voastre gi pus o temeliesankoasà desvoltarii invätamântului public si dat o direc-Tiune mai practica. Pe aceasta temelie se va ridica acum edificiulinsusi.

Munca va fi grea; fried cu statornicie vom indeplini inaltul scopce urmarim. Guvernul Meu nu va cruIa nimio pentru a-1 atinge.

Biserica, intaritoare a color sufletesti, simbolul pacii si a lini-stitei cugeVari, continua' sa Tina un loe de frunte In preocuparilenoastre. Cu to Vi trebue sà ne silim a contribui la inbAarea si in-florirea ei. Guvernul va prezenta d-voastre un proiect de legepentru infiinTarea Casei Bisericilor, spre a asigura o bung intre-buinIare a averilor bisericesti.

Tara, dimpreuna cu Mine, am purtat un neintrerupt interespentru armata, institOune mareaVá ca swalà a ordinei si a da-toriei, ca scut al Patriei. In timpurile grelo de astazi nu am lipsitsà veghez cu ochfi neadormiIi asupra ei. Mijloacele necesare pentrua satisface cerimele ei s'au imparIit cu chibzuiala si sunt mândrua va putea asigura ca in manevrele de asta-toamna au vadit inmod necontestabil progresele ce ea face necontenit.

Vom urma, deci, cu to0i a-i da putirqa de a päsi inainte i vomda o atenTiune deosebita ca mersul ei sä se indrepteze spre parteapractica, precum se cere i de spiritul timpului in care traim.

www.dacoromanica.ro


Deschid aceastä sesiune a Corpurilor Legiuitoare cu deplinä in-credere c5. ea va fi rodnic5. 0 binefäcatoare; 0 rog pe Atotputer-nicul Dumnezeu sä binecuvinteze lucrarile d-voastre, ca ele sa in-täreasa Inca mai mult edificiul rdäret al scumpei noastre Românii.

Sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru al Afacerilor Straine si ad-interim la Razboiu, D. A. Sturdza ; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian ; Minis-trul Finantelor, G. D. Pallade ; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; MinistrulCultelor si Instructiunii Publice, Sp. C. Haret; Ministrul Lucrarilor Publice,Ion I. C. Briltianu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Dome-niilor, B. M. Missir.

(M. 0., 1901, nr. 181, p. 6921-2).

244.

Raspuns la Adresa Senatului.

29 Noemvrie/ 12 Decemvrie 1901.

Eug. Statescu, presedintele Senatului, citeste Adresa prin care MaturulCorp fägadueste intregul sau sprijin Guvernului. M. S. Regele e multiunit aconstata grija pe care o pun Senatorii in rezolvarea chestiunilor de ordin na-tional care preocupa' Guvernul.


Märturisirile de iubire 9i de devotament Cu care Senatulcredincios purtätor al glasului Iärii inconjurà Tronul 0 Dina-stia sunt scumpe inimii Noastre, caci intr'insele vedem cea maiinaltä rä.splatä a unei vieli intregi inchinate binelui oloesc. EleNe dovedesc, odatá mai mult, ca. inIelepciunea 0 patriotismulRomânilor sunt totdeauna la inälIimea greutkplor situqiunii, 0cá vence piedicä in mersul nostru inainte, va putea fi inläturatäprin concursul devotat al tuturor voinIelor.

Cu cea mai vie satisfaqiune constat cä Senatul este adânc pä-truns, ca 0 Guvernul Meu, de necesitatea unei bune 9i prevaa-toare orandueli in gospodäria Statului, ca o condiOune neapdratä

NOEMVRIE-DEC. 1901 CuvANTAni 269

www.dacoromanica.ro

270 REGELE CAROL I

a propä9irii §i. a täriei. insemnatele rezultate dobandite In scurtasesiune de asta primavara, ma Incredinleaza despre ravna ce veIipune intru Intregirea operfi a§a de bine Inceputä.

Sentimentele ce vä InsufleIesc pentru viteaza noasträ armatäo vor Indemna a se aräta tot mai vrednicä de jertfele Tärii pentrudesvoltarea sa.

Vá mulIumesc din suflet, domnilor Senatori, pentru buneleurari ce aduce0 Reginei, Mie 9i. Intregii Noastre Familii.

(M. 0., 1901, nr. 193, p. 7410).

245.

Flispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.


M. Pherekyde, pregedintele Camerii, dAnd citire Adresei, remarca preo-cuparile de seamä ale Adunarii Deputatilor in aceastà sesiune. M. S. Regelestärue in chip deosebit asupra finantelor Statului gi a celorlalte legi cu caractereconomic.


Sentimentele de iubire §i de devotament ce Ni le arataTi, umplemima Noastra de o adevarata bueurie; de asemenea sunt fericita vedea ca Camera DeputaTilor i§i pastreazá acelea0 vedeni. säna-toas& ce le-a manifestat la Inceputul dcestei legislaturi.

Consolidarea finanyelor Statului, prin másuri 114elepte §.1 pru-dente, este astazi Ielul de eapetenie spre care trebue sa Indreptä'mtoate silinele noastre, caci Intregul nostru viitor pe d'alisa se In-temeiaza. Programul financiar ce s'a alcätuit cu atäta hotarireineepe deja a da roadele sale binefacatoare: o uprare netägäduitase simte In ordinea economicä, creditul public 10 redobande§teincetul cu Incetul vechea sa soliditate i Increderea renWe Indará.' ca i inauntru.

Aceste rezultate Imbucuratoare, datorite spiritului de abnega-Iiune cu care ati urmat ealea trasä de Guvernul Meu, va vor In-demna, de sigur, a pä§i inainte ara §oväire, pana se va desavaqiopera voasträ salutara.

www.dacoromanica.ro

ZAN UARIE 1902 CLIVANTARI 271

mulIumesc, domnilor DeputaIil pentru caldele uifiri ce adu-cqi Reginei, Mie §.1 Familiei Noastre, §i mai presus de toate pentrutot ce ve-0 face intru intärirea scumpei noastre Romanii.

(M. 0., 1901, tu.. 196, p. 7514).

InaIt Ordin de zi &We armatä.

1/14 Ianuarie 1902.

M. S. Regeie ureaza ani multi si fericiti ostirei.

Ostafi,

Cu anul ce incepe astäzi se impline§te un sfert de veac de când,in capul vostru, prin vitejia i devotamentul ce ati arAtat, am do-bandit neatärnarea Värii i s'au reinviat timpurile glorioase.-dovedit cà marile jertfe, ce ;ara a fäcut i face pentru iubita Meaarmatä, nu sunt zadarnice.

In anul ce se sfärp§te, Mi-aIi dat pläcutul prilej de a vedeaurrnaIi, färä preget, a fi cäläuziIi de sentimentul datoriei, al

.onoarei 9.1 al iubirii de patrie i cà Iara, rezemath pe viteaza Meaarmatä, poate privi viitorul cu incredere, iar Eu pot fi mândrude ea.

Vä urez aniDat in Bucurwi, la 1 Ianuarie 1902.

CAROL.(M. 0., 1902, nr. 216, p. 8241).

Räspuns la felicitärile Clerului, Mini0rilor, CorpurilorLegiuitoare 0 ale inaltelor autorititi.

1/14 Ianuarie 1902.

Dupä serviciul divin dela Mitropolie, M. S. Regele, cu Printul Mostenitor,trece In apartamentele mitropolitane, mide primeste urrtri de anul non. Tincuvântári: Mitropolitul Primat, in numele clerului; D. Sturdza, in numeleGuvernului; Eugeniu Stitescu, In numele reprezentaatilor Natiunii si C. ESchina, In numele Inaltei Curti de Casatie. Suveranul multumeste.

www.dacoromanica.ro

272 REGELE CAROL I

Patruns de adanca recuno0inta care Dumnezeu, pentru toatebinefacerile pe cari El le-a revärsat asupra noasträ, In anul cares'a Inchis, privesc cel nou cu incredere, rugand pe Atotputerniculsä. ocroteascä scumpa noastra tar& 0 sa o pazeascä de necazuri.Incercärile prin cari am trecut in vremurile din urmä, ne-au datputerea ca sä strangem toate silintele noastre, BA ne impunemchiar jertfe sinatitoare, spre a preintampina primejdiile de cariStatul era amenintat. Multumesc la toti care au muncit 0 au aratatatfita bunavointà in aceste imprejuräri serioase. Si in anul acestavom avea hied multe greutati, insa cu sprijinul tuturor 0 cu energiele vom Invinge §i vom asigura astfel Romaniei un nou avant, avutie§i. propaOre.

Cu vie dorintä, cä tot ce gandesc §i sinrtesc, tot ce inima Meacuprinde pentru iubitul Meu popor sa poata Implini, vä' aduc mul-tumirile Mele cele mai sincere, pentru cuvantarile patriotice 0pentru urarile voastre, ap de calde, adresate Mie §i Familiei Mele,0 vä poftesc din tot sufletul ani multi 0 fericiti.

(M. 0., 1902, nr. 217, p. 8291).

248.

Cuvantare la investitura I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei §i aPP. SS. LL. Episcopilor Huqilor §i al Dunärii-de-Jos.

14127 Februarie 1902.

M. S. Regele se adreseaza nqilor ierarhi cu cuvinte de indemn si ng.dejdea ei vor pästori cu vrednicie turma credinciosilor ce' le-a fost fncredintata.Vor avea ca pildà faptele patriotice ale stralucitilor inaintasi.

Inalt Prea Sfingte Parinte,

Marea Adunare alegandu-Te ca Arhiepiscop §i Mitropolit alMoldovei 0 Sucevei, cu vie multumire Te-am intarit In aceastainalta treapta §i Ti-am incredinat, dupä vechile datine, toiagularhiepiscopal.

!flak Prea Sfintia Ta inlocue§ti pe un pastor care mai multde un sfert de veac, a tinut cu vrednicie carja mitropolitanä. a Mol-dovei §i, patruns de malta sa chemare, n'a incetat pana la sfar§itulvietii a inchina puterile sale binelui bisericii. in vremurile car-

www.dacoromanica.ro

FEBRUARIE 1902 CUVANTARI 273

muirii sale, dânsul a avut fericirea de a tärnosi Biserica Mitropolieivechii capitale a Moldovei §i de a vedea deavär§itä opera inceputacle fericitul intru pomenire Veniamin, dupà ce rämäsese timp In-delungat o märeaià ruina, un corp rara suflet, precum am zis atunciIn cuvântarea Mea. Astfel numele lui Veniamin de-a-pururea varämänea nedespärIit de acest sfânt läca§, ca §i de Seminarul

Poli fi mândru, inalt Prea Sfinte Pärinte, cä e§ti chemat incapul unei a§a insemnate eparhii care cuprinde Iinuturi bine In-zestrate de Dumnezeu, unde pietatea strAmo§eascA a ridicat atäteasfinte läca§uri, amintitoare de fapte mari.

Nu MA indoiesc ca vei inconjura de o cuvioasä grije acestecomori istorice, nedeslipite de tradiOunile de evlavie ce impodobescacest scaun 9.1 cá vei pà§i färä §ovaire pe aceste urme ne§terse,räspändind cu dragoste cuvântul Mântuitorului §i intarind cre-dinta in inima poporului a§a cum ai fácut cu atata särguinfa §.1neclintire in eparhia Dunärii-de-Jos.

Urärile Mele c'aiduroase Inso/esc pe inalt Prea Sfinia Ta pescaunul mitropolitan al Moldovei §i Sucevei.

Proa Sfintite Episcop al Hufilor,

E§ti chemat la o eparhie care a dat pästori la ambele scaunemitropolitane ale 01'1 Prin virtuiile §i bländelea lor ei au §tiutali ca§tiga o nemärginitä dragoste §i venerqiune. Am toatä incre-derea ca Prea Ta le vei fi un vrednic urma§ care-§i va inde-plini cu rävnä. §.1 larnicie marea sa chemare aträganduli astfeliubirea turmei Tale suflete§ti.

Proa Sfincite Episcop al Dunclrii-de-Jos,

In urma chemärii pärintelui Parthenie la scaunul mitropolitanal Moldovei §i Sucevei, ai fost ales §i Te-am intärit la o eparhiecare imbräIi§eaza ambele Iärmuri ale Dunärii, Acolo Te a§teaptäinsemnata sarcina de a sao:1i, in ogorul deja bine pregätit de pre-mergätorii Tái, iubirea de patrie impreunä cu simIimântul religios ;propävädue§te dar cuvântul Evangheliei, In bimba sträbung, neui-tând niciodatà c4 märirea Várii este o menire a Bisericii ca §i a Sta-tului, ambii de-a-pururea nedespäni-li Intru indeplinirea aspira-/iunilor nwponale.

www.dacoromanica.ro

274 REGELE CAROL I

Inalt Prea Sfintite fi Prea SfinNi Parinfl,

Plin de incredere cä ve-ri pästori Cu blande-O i osardie turmelece va sunt incredinIate si cä veçi indrepta toate silinçele voastreintru cinstirea i inälIarea Bisericii románe, vä urez mulp, ani sifericiTi iri eparbiile voastre.

Din adâncul inimii va multtimese pentru märturisirile de cre-dinIä i devotament ce daTi Mie si Familiei Mele.

(M. 0., 1902, nr. 521, p. 9750).

249.


26 Februarie/ 11 Martie 1902.

M. S. Regele aduce laude Corpurilor Legiuitoare pentru opera patriotic&ce au indeplinit In sesiunea trecutfi punând rAnduialä In finantele 1i economiaromAneasa.


Sesiunea actuará a Corpurilor Legiuitoare isi ja astäzi sfársitul,dupä o activitate ale cárei roade binefä.c6toare, pentru insAnato-sirea finanIelor noastre si a creditului Várii, se resimIesc de peacum.

Açi votat al doilea buget echilibrat men-/inându-1 in suma decheltueli a celui precedent, desi se prevedea cá acesta se va incheiacu un excedent. Açi dat dar o nouà dovadä cá sunte/i hotäri-li aurma politica de reculegere economica, pe care d-voastre açi inau-gurat-o, in primavera trecutä, cu atáta energie de muna i cuatat devotament pentru binele obstesc. Aceastä direqiune s'Ana-toasä a permis totodatä, fära a släbi echilibrul bugetar, a aduceo dreaptä usurare a contribuabililor, reducând impozitul imobilelorurbane si revenind la taxa pe hectar a prunetelor si a viilor.

Strâns legatä de buget este legea generará a pensiunilor, menitäa asigura pe Stat si pe pensionan i in contra fluctua-liunilor pericu-loase de pána acum. Prin votarea legilor financiare propuse de

www.dacoromanica.ro

guvern, regulat restul de dificite ale ultimilor ani i ai repustezaurul public in starea normal in care el trebue sà rämanä inviitor.

D-voastre ai a§ezat administrarea averilor biserice0i pe bazasolidä a räspunderii votat o lege de organizare a meseriilor,care asigurá desvoltarea temeinia a unei päni a muncii nalionale.

Intrand cu de-a-mänuntul in studiul celorlalte proiecte de legi,care vi s'au propus de guvernul Meu, unele au fost discutate cuspiritul matur, care a caracterizat lucrärile d-voastre, pe celelalte

pregAtit astfel incat a%i mnlesnit, in acest mod, lucrärile se-siunii viitoare.


Eu vä mulIumesc de sprijinul ce ai dat guvernului Meu Ingreaua sa misiune; iar Iara và va fi recunoscatoare, cà, pätrun0 deprimejdia ce ne ameninIa 0 pe care inräturat-o la timp,9tiut sä và ridicaIi la inälIimea datoriilor ce cu avem cätrePatrie, sävarOnd o opera' trainick care a restabilit deplinadere in puterile României si ale cäreia rezultate bineräcätoare sevor inteun viitor depärtat.


Sà rugäm pe Atotputernicul Dumnezeu sà reverse binecuvan-tarea sa asupra noastr5 i sa nu inceteze a ocroti, ca in toatä vre-mea, scumpa noastrà Romanie.

Sesiunea actualä a Corpurilor Legiuitoare este inchisä.CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Final* si ad-interimal Riizboiului, Sturdza ; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian j MinistrulJustitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, SpiruHaret ; Ministrul LucrArilor Publice si ad-interim al Afacerilor Sträine, IonI. C. Brdtianu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor,13. M. Missir.

(M. 0., 1902, nr. 261, p. 10201-2).

FEBRITARIE-MARTIE 1902 CITSTANDIRI 275

www.dacoromanica.ro

276 REGELE CAROL I

250,

Cuvintare la serbarea dala Ateneu pentru jubileul de 25de ani dela proclamarea independentei.

8/21 Mai 1902.

D. A. Sttn.dza, Pre§edintele Consiliului gi Ministru ad-interim la Ra'zboiu,reaminteqte In euvAntarea sa dorintele Adunari/or nationale din 1857, alegereaM. S. Domnului, pregatirea armatei i izbAnzile din Bulgaria, aduce apoiomagii Suveranului i Dinastiei. M. S. Regele naultumegte afectuos pentrumanifestatia de simpatie ce I s'a facut.

Multumesc din suflet pentru cuvântarea patrioticä, care a In-cälzit inimele noastre. Sunt adânc mi§cat cà armata a ales a .25-aaniversare a räzboiului spre a-Mi arka din nou, prin un senm vädit,dragostea i credinta sa. Primesc aceste frumoase daruri cu atätmai mare bucurie cu cAt ele Imi vor aminti timpurile fericite, caream petrecut impreunä i faptele glorioase sävär0te de armatä subochii Mei.

Biruiatele sale au intemeiat renumele tärii i ridicat Regatul.Trei generatiuni sunt reprezentate pe acest tablou. Sä dea Cerulca urma0i Mei sä pästreze 9i sä märeasch. Ina moWnirea Meaca generatiunile viitoare sä fie vrednice de strämogii Ion.

Incá odatä multumesc cälduros pentru dovezile de afectiunedevotament ale armatei.

Puteti fi bine inciedintati eä, la privirea acestei colectiuni deportrete adunate in acest album, gAndurile Mele vor fi atrase cucea mai vie simpatie asupra marei familii militare, in fruntea chreiasunt mândru a Md gäsi.

(M. 0., 1902, nr. 29, p. 994).

251.

Alocutiune la tintuirea steagului Batalionului 2 Vinitori.

9/22 Mai 1902.

M. S. Regele rAsplate§te batalionul 2 VAnitori cu priv¡legiul de a purtanumele s Reginei Elisabeta * pentru partea ce a luat la cucerirea Grivitei,

www.dacoromanica.ro

__ _

L

___ ___

j rn alb

ea.

a4- °

.111

0.3 ;.ft 406 ,

e

4

4

11/11/11NO ...I A " 0.1.1* 03. PION

-

;.rn - -

. 41.

-

I .t

LI V

Tizila M. S. Regelul Carol I la Ar,enalul Arundel, in,olit de A. S. Prineipele Friederlell de Hohenzollern (2) 31artie/11 Amine 1902).

www.dacoromanica.ro

MAI 1902 CIIVANTIRI 277

Acest batalion, care a luat o strälucitä parte la cucerirea reduteiGrivi/a, spre a räsplati sangele värsat de bravii sai luptätori, deastäzi inainte va avea imita favoare de a purta numele de al II-leabatalion de vánatori Regina Elisabeta ».

(M. 0., 1902, nr. 31, p. 1075).

252.

Inalt Ordin de zi aire armatii pentru directive, disciplinäpentru desfiintarea bitiii.

10/23 Mai 1902.

M. S. Regele aratà cum trebue al fie o armatä ca sä corespundä chemäriisale. Dä dispozitii asupra disciplinei i pedepselor de aplicat In ostire; dintrepedepse Inlatura bätaia.

Ostafi,

Este un patrar de veac de cand armata Mea a aratat, pe câmpulde razboiu, vitejia i vrednicia ei.

De atunci §.1 pana in ziva de astäzi, ea nu s'a mul/umit Cu lauriicaltiga/i in bätalii. M'aun incredinIat, din inspec/ii, din relaVile cucorpurile of4erelti i din manevre, ca s'a muncit, ca s'au facutprogrese neindoioase §.1 ea armata este pregatita pentru momentulcand /ara va avea iara§i nevoie de dama.

Am ales dar aceasta zi de särbätoare §.1 de glorioasá amintire,pentru a da conducatorilor scumpei Mele armate, ca semn de recu-no§tinta pentru munca desavagita §i de indemn pentru muncaviitoare, urmatoarele directive:

1. Conducerea razboaielor i luptelor moderne se intemeiaza peinstruc/ia individuará a ofi/erilor, a gradelor inferioare §i a solda-Por, precum i pe hotarirea i inipativa conducatorilor de trupa.

Pentru a lucra In aceasta direc/iune, am hotärit a se da de acuminainte comandamilor de unita/i, responsabili de formarea infe-riorilor incredin/a/i lor adica in general §efilor de corp de oncearma §i In special comandan/ilor de companie, de escadron 9i debaterie libertate in alegerea mijloacelor pentru instruc/ia qi

educa-tia teoretica i practica a trupei, ce sta sub comanda lor,fixandu-se numai principiile de urmat §.1 termenele perioadelor deinstruc/ie.

www.dacoromanica.ro

278 REGELE CAROL I

Cel mai bun corp de infanterie va fi acela: care, dupa mai multezile de marq, va ramânea neslabit in puterea sa; care se va desfa-9ura mai repede; care se va arata mai cu dibäcie in luptä ; careva fi cel mai bun la tragere.

Cel mai bun corp de cavalerie va fi acela: care se va obi§nuia strabate distante mari, ajungand la destinatie cu caii In stare de

intra in luptä ; care va fi format mai multi &Ogre-0 de9tepti pentruserviciul de recunoWere 0 de cercetare.

Cel mai bun corp de artilerie va fi acela: care se va mica cumai mare repeziciune, care va observa mai exact 0 va trage cuto ata preciziunea.

Datoria trupelor tehnice va fi de a ramânea la curent cu toateinovatiunile moderne.

Comanciantii de corp de armata, de divizie 0 de brigada, vorda cea mai mare importanta serviciului de tragere i vor vegbiaca el sa ocupe trupele in tot cursul anului, iarna ca 0 vara. La dife-ritele i desele lor inspectiuni, ei se vor convinge mai cu seam& derezultatele instructiei practice pe câmp 0 de nnodul cum coman-daatii de unitati mai rnici instruiesc i conduc trupele lor. Ei sevor incredinta de aproape despre mersul exerc4iilor i marprilor0 d ofiterilor la exercitii, la prezentare 0 la parada, despreprogresul administratiei 0 al cunWintelor 9tiintifice i teoretice.

Cer dela toti ofiterii cuno§tinte profunde 0 solide, departate desuperficialitate.

2. Disciplina este teinelia armatei. Ea se reazema: pe dreptate,pe nepartinire, pe iubirea i increderea reciproca a superiorilora inferiorilor, pe arta de a porunci ciar cu chibzuiala. Sa se ex-cluda dar ideea cá severitatea aspra poate ajunge la adevarata dis-

Doresc prin urmare ca, in aplicarea pedepselor disciplinare laofiteri 0 la trupa, sa se aiba in vedere urmatoarele principii:

Pedeapsa sa nu fie razbunatoare, ci indreptatoare.Fiecare grepala sa fie pedepsita numai cu o singura pe-

deapsa, morala ori materiala.Se va avea totdeauna in vedere caracterul acelui care se

pedepsWe i imprejurarile care au dat nWereLa cazuri neinsemnate 0 la cei care nu au avut inca nicio

pedepsa, se va incepe cu pedepse mici.

www.dacoromanica.ro

111AI 1902 CUVANTAIII 279

Se va pune o deosebita bagare de seama In aplicarea pedep-selor ofilerilor, avand in vedere pozi-Punea lor social:a yi prestigiullor militaresc.

Doresc ca lovirea sa dispara, in fine, cu desavarOre dinarmata Mea.

Acest ordin de zi se va da la cumntinIa tuturor trupelor §i co-mandamentelor.

insarcinez cu punerea lui in aplicaPe pe Ministrul Meu Secre-tar de Stat la Departamentul de Razboiu, care-Mi va raporta, Inziva de 10 Mai 1903, despre modul cum acest ordin s'a executat.

Dat in Bucurqti, in 10 Mai 1902.CAROL.

(M. 0., 1902, zir. 30 bis, p. 1057-8).

253.

Cuvintare la depunerea steagurilor vechi, din vremea rizboiului,In Sala Tronului si impfirtirea celor noi.

10/23 Mai 1902.

Imp5rtind noi drapele unitätilor militare, M. S. Regele scoate In luminfifaptele de glorie Inscrise pe vechile stindarde, ce vor ramâne In Sala Tro-nului lfingA Coroana de OIel. Face urfiri pentru soarta viitoare a noilor drapele.

Serbam a douazeci O cincea aniversare a neatarnarii Romaniei,consfintita de armará prin izbanzi stralucite.

Cu steaguri desfaqurate in frunte, vitejii vowi tovara§i auintrat cu hotarire In lupta O au cules lauri neperitori, din careRegatul a rasarit.

Un sfert de veac, aceste steaguri au falfait In rândurile voastre,arátand drumul biruinPi O ca simbol al credin-Pi, jurat de osta§iPatriei 0 Regelui.

Sfaqiate de gloante, ploi, furtuni qi stropite cu sangele eroilorno9tri, vechile steaguri vi-au implinit datoria lor ; ele vor fi depuseIn sala Tronului alaturea cu Coroana de OIel, spre a le Ostra gene-ra-punilor viitoare, ca semne vadite ale faptelor razboinice, careau intemeiat Statul roman.

Am incredin/at regimentelor §.1 batalioanelor care au luptat peampiile Bulgariei, steaguri noi, binecuvantate de Biserica 9i impo-

www.dacoromanica.ro

280 REGELE CAROL I

dobite de u Steaua Romaniei », o Virtutea Militara », Crucea Du-narii ca falnica rasplata a vitejiei armatei §i. ca vepica amintirea timpurilor glorioase.

Steagul este pentru ostaq cel mai sfant oder, dinaintea caruiatrebue sa ne inchinam cu dragoste §i. venera-0.e, cea na,ai inaltaexpresiune a cinstei §.1 a renumelui ; in ceasuri de primej die fusa,el va fi cälauzul nostru, conducandu-ne dela lupa la izbanda.

Fierbintele Mele uräri insoIesc aceste steaguri, fiindca cu danselev'am incredinlat onorul Patriei, pentru care tqi trebue sá fim gataa jertfi vieala noastra.

Sa träiasca scumpa Mea armata(m. 0., 1902, nr. 31, p. 1075-6).

254.

Toast la banchetul ofiterilor de artilerie cu ocaziunea aniversäriia 25-a dela tragerea mntâiului foc de tun la Calafat.

15/28 Mai 1902.

Generalul Arion arat5.' importanta simbolicA a primei lovituri de tun trasäla Calafat. M. S. Regele i§i aduce aminte cu emotie de acest act, punând

valoare rostul artileriei la Plevna, Rahova gi Vidin. Ridicä paharul in cinsteapentru gloria viitoare a acestei arme.

Simt o vie bucurie ea Ma &ese in mijlocul ofilerilor de artilerie,spre a serba impreuna cu d-voastre memorabila aniversare delaCalafat.

Cu adanca emoiiune am ascultat yatriotica cuvantare rostitàIn numele intregului corp ofiIeKesc de artilerie i prin care marealaepoca a gloriosului nostru razboiu este zugravita in culori aqa demiFätoare. MulIumesc alduros pentru aceasta nota dovada decredinra ca qi pentrni frumoasa reproducOune a bateriei Carol, careo primese ca un dar foarte scump inimii Mele i ca amintirealupte de artilerie.

Un sfert de veac a trecut de atunci, neuitata Mi-a ramas zivacand puternicul glas al tunurilor noaatre rasuna pe Iarmurile Dunarii,vestind departe peste hotarele àrii ca ceasul neatarnarii a sosit;cu un avant vrednic de lauda regimentele de artilerie luptau apoipe campiile din Bulgaria i deschideau drumul la izbanda prii.daramarea intaririlor dela Plevna, Rahova §i Vidin.

www.dacoromanica.ro

AUGUST-SEPTEMVRIE 1902 CUvANTA.ai 281

Din sfärâmäturile acestor cetä.-p, stropite cu sangele vitejilornovtri ostavi, Romania s'a ridicat tare vi (*EVA ca un Stat de sinestkátor, inconjurat de o aureolà care vevnic va sträluci in istoriaPatriei.

Artileria poate fi dar mândra de falnicul su trecut i Taraimpreunä Cu Mine ne putem rezema cu incredere pe aceastà armä,care vi-a biruit un loe de cäpetenie in armatà. Deapururea ofiteriide artilerie trebue sä fie gelovi de aceasta inaltà poziie i pätrunvide datoria i räspunderea lor, mai ales in privinia insemnatului rolla care ei pot fi chemaIi pe câmpul de luptä.

Din partea Mea vä incredinIez de dragostea i ocrotirea Meaca o dovadà statornicä a acestor simIiminte, am hotárit ca regi-

mentul 1 de artilerie, care a tras cel dintáiu tun, sub comanda Mea,asupra Vidinului, vi singurul In fiimä la suirea Mea pe Tron,poarte de astäzi inainte numele Meu.

Regina däruieste regimentului 2, al cärui steag M'a Insotit In tottimpul campaniei, portretul Meu executat c4iva ani dup5. räzboiu.

Doresc ca aceste distincOuni sä arate inteun viitor mai depärtatca artileria s'a desvoltat vi a crescut sub domnia Mea inteun modava de repede, cä Eu pot privi astäzi cu mândrie 14 regimentecä in gloriosul räzboiu dela 1.877 am impärlit cu dânsa primejdiile,luptele i izbAnzile.

Sigur fiind cà marea vi fericita epocä a reinvierii Romftniei esteadânc intiparità In Mima i mintea tuturor, ridic paharul Meu Inonoarea artileriei, urându-i un viitor tot ava de stralucit ca trecutulsat' i ca &Lisa sä rämAie de-a-pururea podoaba iubitei Mele armate.

(M. 0., 1902, nr. 35, p. 1204-5).

255.


Ragaz, 30 August/ 12 Septemvrie 1902,

Suveranul ureaza noroc i izbanda" arraatei Cu prilejul aniversarii caderiiGrivitei:

Ostafi,

Un sfert de veac se implinevte astäzi de când vitejii ovteni aiIärii au reinviat sträbuna virtute militará, cucerind cu jertfa desange reduta Grivita. Acest märeI fapt de arme a Interneiat renu-

www.dacoromanica.ro

282 REGELE CAROL I

mele armatei 0 va sträluci pururea ca o pildä vrednia de urmat.Cu mfindrie pute0 privi pe un trecut glorios, care trebue sä fiepentru voi neincetat un puternic indemn in implinirea sfintei voastredatorii.

Sunt deplin incredin-tat ca, daa scumpa noasträ patrie va aveadin nou nevoie de serviciile voastre, nu veIi rämânea inapoiu de bä'r-baIia i avântul bravilor osta0 din räzboiul neatärnärii.

Mare este bucuria inimii Mele putând a và ura, in amintireaacestei zile de glorioasà memorie, noroc i izb'andä.

Dat In Ragaz, la 30 August 1902.CAROL.

(M. 0., 1902, nr. 118, p. 4105).

256.

Toast la banchetul militar din Targoviste.

29 Septemprie/ 12 Octomprie 1902.

ConcentrArile de toamnA dau prilej M. S. Regelui sa exprime multumireace-a simtit inspectAnd trupele i sA fnchine pentru Corpul 11 de Armatd, pentrucrap' TArgoviste i judetul DAmbovita, care a fost teatrul operatiilor.

Sunt tocmai treizeci de ani de and s'a intrunit pentru intaia°al% un corp de armatä format din toate unghiurile Várii pentrumanevrele marl, care s'au isprävit la Tärgov4te. Atunci am amintitca pildä faptele räzboinice din secolii treculi §i am stäruit cá ostasultrebue s'a fie totdeauna pregätit spre a putea implini sfânta datorieatre Patrie. Cinci ani dupä concentrarea dela 1872, räzboiul aizbucnit i puterea i valoarea armatei au fost puse la Incercare.Repede ea 0-a biruit un loe de onoare tare armatele bAtrâne qistabilit renumele säu.

Serbäm dar In anul acesta cu mândrie a douäzeci i cincea ani-versare a Mtaliilor §i izbAnzilor, care impodobesc astäzi istorianoasträ.

Laurii pe care armata i-a c4tigat prin vitejia sa sunt pentrud'ansa cea mai frumoasä. räsplatä, Irish* ea n'are voie, n'are vremeca sä se odihneascà pe ei, fiinda cerinTele militare au crescutde mult, cà ofiçerii sunt siliçi a munci necurmat cu cea mai mareingrijire i abnegqie. La inspecIii §i manevre se poate judeca muncalor i dacä o trupä ii indepline§te toate condipe tactice.

www.dacoromanica.ro

OCTOMVRIE-NOEMVRIE 1902 CUVANTXRI 283

Salut dar concentrfirile din asta toamn4 cu o indoità bucurie:-mai intAiu cä Mà gäsesc din nou in mijlocul scumpei Mele armate,care Mi-a dat i in anul acesta atfitea dovezi de dragoste §.1 de credinO,cáinima Mea este adânc mi§catä, apoi ca pot exprima via Meamulwmire Corpului II de Arman'. §i ceIorlalte trupe pentru m ane-vrele de estimp, care s'au executat, sub conducerea distinsului lorComandant, inteun mod satisfacAtor.

Sigur fiind cà armata va aspunde oricând la a§teptArileridic paharul 1VIeu in onorul säu §i in deosebi pentru Corpul al II-leade Armatä.

Al doilea pahar inchin pentru Tirgovioe, acest vechiu scaundomnesc, plin de amintiri istorice, pe care le pästrAm ca o falnicilmoqtenire. Mulwmesc din tot sufletul pentru cillduroasa primirecare am gäsit impreunti cu armata in DiimboviTa i capitala saurez judewlui i ora§ului o desvoltare spornia i prop4irelocuitorilor sanatate.

(M. 0., 1902, nr. 145, p. 50(i2-3).

257.

Rispuns la intimpinarea A. S. R. Principelui Ferdinand al Bulgariei§i a Primarului din Rusciuk.

29 Octomvrie/ 12 Noemprie 1902.

La intrarea In Rusciuk, Primarul oravului i Principele Bulgariei salutApe Suveranul RomAniei pe al cfirei pämAnt, In timpuri de restrivte, nationalivtiibulgari au gasit ospitalitate vi incurajare vi ai chrui fii au luptat pentru libe-rarea Bulgariei. M. S. Regele multumevte vi inchinA pentru prosperitateaStatului veda.

Adánc miqcat de amabilele cuvinte ale Altqii Voastre Regale,mulwmesc din toatà inima pentru frurnoasa i cälduroasa primirece Mi s'a fricut din partea Sa, din partea poporului Säu, a armateiSale §i mai ales a oraplui Rusciuk, ale carui progrese, indepliniteIn timpul domniei Voastre, M'au surprins cu deosebire. Privesc ca6 norocitá coincidenyà cá am venit sá intorc vizita AlteVi VoastreRegale in momentul cand se impline9te a dou5.zeci i cincea aniver-sare a räzboiului glorios, care s'a desfä§urat pe campurile de batalledin Bulgaria. NaIiunea bulgara saIutä Cu acelea§i sim/iminte ca §i

www.dacoromanica.ro

284 REGELE CAROL I

noi victoriile dobandite de armatele aliate ruso-romane. Aceste faptenu pot deeät sä apropie tärile noastre i sa intareasca rela-Punile deprietenie, carom le dau un mare preI, vizita Mea fiind o noua asi-gurare pentru desvoltarea lor In viitor. Formánd urarile cele maisincere pentru fericirea Alteçii Voastre Regale si a membrilor fami-liei Sale, pentru zilele pre-Poase a Augustei Sale mame si pentruprosperitatea Bulgariei, ridic paharul Meu In sanatatea AltePi SaleRegale Principelui Bulgariei.

(M. 0., 1902, nr. 169, p. 5884

258.

Reamintire la masa din Plevna.

30 Octomvriej12 Noemprie 1902.

M. S. Regele evoca luptele dela Plevna i roadele lor pentru independentaRomaniei §i a Bulgariei.

Mullumesc AltePi Voastre Regale ed Mi-a dat fericita ocaziea revedea impreuna cu Voi câmpul de batalie dela Plevna, undes'au decis sorpi razboiului din 1877. Am resinqit o profunda emo-Punepunand din nou piciorul pe acest pamânt sfin-Pt, adäpat cu sängelea mii de bravi ostasi, In capul cärora am fost mândru a ma afla.Aci am putut aprecia inaltele insusiri militare ale armatei rusesti,

aci armata Mea a cules intâii säi lauri. Mormintele care inconjuraacest oras sunt semnele vazute a luptelor sangeroase care dupaindelungate silinle, au fost incoronate cu izbAnda armatelor aliate.S'a implinit un pätrar de secol de cánd ochii lumii intregi erauaTinti-P asupra Plevnei, a carei cadere a fost primita cu o vie satis-facere, fära a impiedica admira-Punea tuturora pentru eroica apararea lui Osman Pasa.

Istoria a inregistrat acum stralucitele fapte ostasesti, a carormemorie trebue sà rämána cu a-at mai mult intiparitä. In iMma po-poarelor noastre, cu cat ele au ajutat Bulgariei a intemeia un Statmonarhic, Romániei a fauri coroana sa de °lei. Altqa VoastraRegalä, remiIându-Mi In persoanä, inconjurat de bravii Saicare s'au distins pe câmpurile de batalie, insemnele ordinului Skimilitar, a binevoit a Ma asigura, cà poporul Sall va Iinea o aducereaminte recunoscatoare armatei Mele. Gra-poasa aten-Pune i asigu-

www.dacoromanica.ro

rarile de atunci M'au miscat tot atat de adanc ca i primirea entuziastasimpatica ce Mi-a facut orasul Plevnei, sunt acum douazeci

cinci de ani, ca invingator, precum i astazi ca amic sincer al -Suve-ranului Bulgariei. Multumind Altetei Voastre Regale pentru nume-roasele dovezi de simtiminte afectuoase i pentru primirea caIdu-roasä, Cu care am fost 'intampinat pretutindenea in timpul acestorzile memorabile pentru Mine, ridic paharul Meu In onoarea armateibulgare, care, cu toate ea este incä tanära, a dat dovezi de virtutilesale ostasesti ; dar inainte de toate beau in sanatatea Capului supremal armatei bulgare, a Altetei Sale Regale Principelui Ferdinand.

(M. O., 1902, nr. 170, p 5916).

259.

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare,



M. S. Regele remarcä faptul cä ultimele bugete ale Statului s'au soldatcu excedente. In continuare atrage atentia asupra legilor ce urmeaza a fidiscutate §.1 votate.

Salut in anul acesta Corpurile Legiuitoare cu o deosebita §ivie multumire

Am serbat asta primävara cu tara intreaga aniversarea de unpartar de secol a razboiului victorios si a proclamarii indepen-dentei, a acelor fapte märete din care s'a inaltat Regatul Romaniei.In asta toamna amintirea faptelor ostäsesti a fost reinnoità pe insusicampul de batalie, unde s'a redesteptat vitejia stramoseasca Inlupta crâncenä In care intrasera armatele aliate ruso-romane.

Primirea cälduroasa ce am Intampinat in Bulgaria din parteaPrincipelui si a poporului Sall a dat acestei anaintiri o semnificaredeosebita. Am fost Incà miscat ca sinrtimintele de recunostinta.pentru Romania sunt pastrate cu vioiciune i ea numeroasele lega-turi de vecinatate din trecut nu sunt uitate. Astf el, intrevedereadela Rusciuk i Plevna a *intarit relatiunile prietenesti dintre aman-doua

NOEMVRIE 1902 CITVANTXRI 285

www.dacoromanica.ro

286 REGELE CAROL I

Sunt fericit a constata a raporturile noastre cu toate Statelesunt din cele mai bune. Am putut dobändi acest rezultat numaiprin politica noastrá cumpánia, care, In acord cu interesele noastreproprii ca cu marile interese europene, ne-au atras Incredereatuturor.


SituaPunea noasta financiará s'a Inarit In mod atät de satisfä-ea-tor Incät douä bugete se Incheie cu excedente, iar sumele dispo-nibile ale tezaurului public, fiind destul de insemnate, s'a pututpläti cu anticipaPe Imprumutul provizoriu de 17.092.722 lei dinprimávara trecutä, al cárui termen expirá la 15 'link viitor.

Guvernul Meu va prezinta acum al treilea buget, In care chel-tuielile sunt menPnute la cifra hoarla In primävara anului 1901:de douà sute optsprezece milioane i jumátate lei.

Pentru ca excedentele a fie intrebuinIate cu prevedere i folospentru tará i pentru a menPne echilibrul bugetar In viitor, MinistrulMeu de Finame va propune modificárile trebuincioase la legeacontahiliapi generale a Statului.

Sistemul actual al accizelor comunale pune piedeci numeroasetransacPunilor comerciale. Se va supune deliberárilor d-voastremásurile menite a inlatura aceste piedeci 0 a asigura comuneloro situaPune financiará mai bunA i mai stabila.

Pentru a Imburaali §i a ajuta folositoarea instituPune a Bán-cilor populare, guvernul Meu va prezenta un proiect de lege, carele va da o organizare temeinicä.

A§ezámântul sánátos al finanIelor va avea o Inräurire priincioasáasupra desvoltárii intereselor noastre economice. Constat chiar

de pe acum cu pläcere cá lucrärile portului ConstanIa, conduse cuenergie de Serviciul nostru tehnic, ca §.1 acele ale cailor ferate, audat exportului acestui an un avant aat de insemnat, Incät putemprivi cu Incredere desvoltarea comenului nostru maritim.

Pe lângá proiectele de legi amase din sesiunea trecutä, se vorpropune diferite mäsuri pentru a Inlesni aplicarea exacta a legilorexistente 0 buna funcionare a administraPunii.

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE-DEC EMVRIE 1902 CUVANTA.RI 287

Reforma inväVämântului public, votatä anul trecut, a Inceputa fi aplicatä, &And coalelor o direcOune practicä, conformä trebuin-Ielor Iärii i cerinIelor unui Stat modern.

Serbärile comemorative ale acestui an au produs In armatäcea mai mare InsufleVre spre munch* bärbäteasa. 0§tirea Ii ur-meaza progresul firesc ; iar directivele date vor desvolta tot mai mult

In conducatori simIimantul datoriei 0 al räspunderii armatäconvicpunea cà ea este nu numai apärätoarea Statului, citotodatä o puternia institupune de culturä a poporului.


Pronia cereascä a binecuvântat silinçele Iärii pentru a Invingeo situaIiune de o greutate excepiionalà. Sunt convins ca, animatide un patriotism luminat, veVi urma 0 de aci inainte cu aceea0râvnä i abnegqiune munca care a produs roade at'At de Imbucu-rätoare i veIi da guvernului Meu sprijinul necesar pentru a ajungeJa Ielul ce-1 avem cu topi: fericirea scumpei noastre Patrii.

Dumnezeu sà binecuvanteze lucrärile d-voastre.Sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.

CAROL,

Presedintele Consiliului de Minigtri, Ministru al Räzboiului si ad-interim.al'Agriculturii, Comertului, Industriei i Domeniilor, D. A. Sturdza ; MinistrulJustitiei, Eug. Stittescu; Ministrul de Interne, G. D. Pallade ; Ministrul Lucrä-rilor Publice, C. I. Stoicescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp.Haret ; Ministrul Afacerilor Sträine, loan I. C. Breitianu ; Ministrul Finan/elor,

Costinescu.

(M. 0., 1902, nr. 183, p. 6321-2).

260.

Aloeutiune &Aire ofiterii de Infanterie.

26 Noemvrie/ 9 Decemyrie 1902.

Generalul larca, in numele ofiterilor din Infanterie, dä Suveranului o sta-tue% reprezentänd un dorobant, in amintirea räzboiului din 1877. M. S. Re-_gels multumeste i sperfi cfi Infanteria romiina va fi demnä de dorobanTul delaPlevna.

Primesc cu vie mulIumire acest frumos dar, ca Q nouä dovadäa credinIei armatei i ca o scumpä amintire a räsboiului, In care

www.dacoromanica.ro

288 REGELE CAROL I

Infanteria a avut un rol asa de insemnat. Mä bucur ca alestocmai chipul unui dorobanI, care a castigat in campania noasträo adevarata popularitate. Regimentele de infanterie i batalioanelede vânatori pot privi cu inandrie pe camarazli lor, care au culosla GriviIa, Plevna, Rahova i Smardan lauri nepieritori. Acolotrupele pedestre au intemeiat renumele lor; trofeele, cucerite pecampurile de batalle, märturisese cu ce avant au luptat i cu cevitejie au infruntat toate primejdiile. Sunt convins cá faptele raz-boinice din trecut vor fi deapururea un puternic indemn pentruviitor i cä armata nu va uita niciodatä marea epoca cand s'a rede-steptat acuma 25 ani vitejia strämoseasca. MulIumesc pentru cu-vintele calduroase cu care-Mi oferiIi acest frumos dar, impodobitCu episoade ale räzboiului i care are un preI deosebit pentru Mine.

(m. 0., 1902, nr. 192, p. 6694).

261.

Toast la pranzul dat la Palat pentru aniversarea luirii Plevnei.

28 Noenwriel 11 Decemyrie 1902.

M. S. Regele 1ntrunind la prânz pe toti ofiterii superiori, care au luptatla 1877-78, le-a reinviat In cuvinte faltatoare faptele de arme care Inaintecu 25 de ani au dus la Independentà.

Cu vie mulIumire am intrunit astäzi imprejurul Meu pe vechiiMei tovaräsi de luptä ca sa serbärn impreunä a 25-a aniversare aluarii Plevnei.

Mani putut da o sfin-pre mai inäliatoare glorioasei aniversaria razboiului, cleat ducandu-Ma insumi pe campul de Mahe, sprea depune, ca semn de vepica recunostinIA, cunune pe morminteleacelora care au cAzut, in lupte.

Adanc miscat am stat in faia osemintelor bravilor nostri osteni,care odihnesc acum, departe de vetrele lor, in 'Amara strain, insaMi s'a patruns inima cand Mitropolitul de Vratza, in frumoasasa cuvantare a exclamat aratand pe campul de lupta:din mormintele voastre, Regele vostru a venit a va mulçumi pentruvitejia voasträ >>. Da! Am venit la GriviTa spre a Mä inchina cudragoste i veneraIiune inaintea acestor vrednici fii ai Tärii, careau jertfit viaIa lor pentru neatarnarea Romaniei.

www.dacoromanica.ro

DECEMVRIE 1902 CUVANTAIRI 289

Un sfert de veac a trecut de atunci si faptele razboinice sunt Incavii In mintea noastra ; lima mai vie trebue sa ramana in sufletulnostru amintirea eroilor, care au scris Cu sangele lor cea mai frumoasapagina a istoriei noastre na/ionale.

Serband astazi cu recunostinp a douazeci 1i cincea aniversarea intrarii triumf ale a armatelor aliate ruso-romane la Plevna,desc la to/i acei care, sub ordinele Mele, au condus trupele la izbanda.In amintirea acelora care nu mai sunt, i urand via/a lunga celorcare traesc, ridic paharul Meu.

(M. 0., 1902, nr. 195, p. 6802-3).

262.

Rispuns la Adresa Adunfirii Deputatilor.


Preqedintele Adunärii DeputaIilor, M. Pherekyde, face un istoric al des-volVárii României pe timp de 25 de ani. M. S. Regele remara barbätia de carea dat dovada in fate sacrificiilor financiare impuse de Imprejuräri grele populatiatärii. Aceasta este o probA de conoiintá a vitalitatii României.

Domnule Prefedinte,Domnilot Deputati,

Privirea ce arunca/i pe un trecut asa de bogat in evenimeteleistorice, ca si sentimentele de dragoste i devotamentul ce Mi learatati din partea Camerei, cuvinte asa de calduroase, Imi suntastazi Indoit de scumpe, caci Mi le rostiii tocmai la aniversareamemorabilelor lupte pentru neatarnare si in fala acestor steaguri,asezate acum imprejurul Tronului, ca niste martori ai vitejieiarmatei.

Gandul patriotic al Reprezenta/iunii nalionale de a consfin/i,prin un monument neperitor, amintirea acestor timpuri glorioase

drept cinstea eroilor cazu/i pe campul de onoare i pilda pentruurmasii nostri umple sufletul Meu de o vie si adancä mul/umire.

Dupa cum ostasul reornan si-a dovedit insusirile räzboinice acum25 de ani la Plevna, la Rahova si la Smardan, tot asa si cetaleanulin acesti trei ani din urma, a aratat la randul sau virtu/ile salecivice, primind voiniceste grelele sarcini ce ni le-au impus impre-j urarile.

www.dacoromanica.ro

290 REGELE CAROL I

Imbra/i§and cu un patriotism vrednic de laudä opera de recu-legere ce a/i inaugurat, Tara a dat dreptate acelora care au avutIncredere Intr'Insa 0 nu s'au Indoit de jerfele ce le poate primicand este vorba de a In%Aura o primejdie fie politick fie economica.

Partea cea mai grea a acestei opere este astäzi desavarOta, dupäcum dovede§te starea finan/elor noastre ; nu va mai ramane acumtcleat sà arata/i acelora care se indoiesc Inca de vitalitatea noastrk,ca, cu toate piedecile ce ne stau In cale, statornicia nu ne va lipsi

ca nu ne vom abate dela hotarIrea noastra, paná nu vom atinge-scopul ce ni 1-am propus de a a9eza via/a noastra economica petemelii sanatoase i neclintite.

Intru Indeplinirea acestui program de mantuire, sunt convinsca ve/i da guvernului Meu un sprijin devotat i nemärginit, Intre-gind astfel munca de Dumnezeu binecuvantata ce a/i Inceput,spre propa0rea i ntärirea scumpei noastre Romanii.

In numele Reginei, al Familiei Mele 0 al Meu va mulIumescdin adancul inimfi pentru caldele urari ce Ne aduce/i din parteaAdunarii De puta/ilor.

(M. 0., 1902, nr. 197, p. 6874-5).

263.


6/19 19 Decemvrie 1902.

P. S. Aurelian amintegte, prin Adresa Senatului, al carui Pregedinte este,de rfizboiul independentii gi de vizita Suveranului in Bulgaria. M. S. Regelestilrue asupra cAliitoriei ce a fAcut la Plevna gi aproba punctul de vedere alSenatului fata de problemele ce Maturul Corp are de rezolvat.

D omnule Pre edinte,Domnilor Senatori,

Sentimentele de iubire i dé nesträmutat devotament ce Mi learata/i, In cuyinte ap de mägulitoare, din partea Senatului, augasit In sufletul Meu un räsunet adanc 9.1 recunoscator.

Cu cea mai vie mul/umire am constatat ea pe ambele Iarmurr.ale Dunärii amintirile räzboiului sunt neqterse In inima tuturor;In zilele din urma Inca Mi s'au dat dovezi scumpe i nenumaratedespre recuno§tin/a ce se pästreaza iubitei noastre armate.

www.dacoromanica.ro

IANIJARIE 1903 CUVANTXRI 291

Unanimitatea cu care Senatul s'a pronuntat pentru ridicareaunui monument in amintirea räzboiului ¡mi dä o nouä märturiede dragostea sa pentru armatä, intemeietoarea i scutul indepen-dentei noastre politice.

Cu drept euvAnt bäncile populare ca o institutiune bine-fäcRoare; sunt convins cä ele vor fi inteadevär de mare ajutorclaselor muncitoare, dacä vor fi conduse cu prudentä i incunjuratede un control serios 0 neincetat. Ele vor desvolta printre sätenispiritul de economie 0 de asociatiune, pArghia puternicä a propä-§irii 0 a bunului traiu ridicAnd astfel starea materialä. §i moraläa acestor harnici plugari i buni osta§i, cärora dragostea Mea leeste pe deplin asiguratä.

Sunt incredintat cá Senatul pätruns de malta sa tnenireinsufletit de acest intelept patriotism ce l-a arätat in toate impreju-rArile nu va cruta nimic spre a desävär0 munca roditoarebinefAcatoare a§a de fericit inceputä, &and astfel guvernului Meuun sprijin luminat çi hotärit.

VA multumesc din adAncul sufletului pentru bundle 0. caldeleuräri ce aduceti Reginei, Mie §i Familiei Mele din partea Senatului.

(M. 0., 1902, nr. 201, p. 7002).

264.

ken Ordin de zi citre armati.

1114 Ianuarie 1903.

M. S. Regele aminte§te otirii faptele eroilor morti pentru independentape ale caror morminte Insu§i a depus florile recunogtintei n anul ce-a trecut.Face urari de bine armatei.

Ostafi,

In anul care s'a inchis, un sfert de veac s'a implinit de cAndo§tirea a fost chematä a lua armele pentru neatArnarea tärii §i s'aacoperit in un räzboiu glorios cu lauri neperitori. Eu insä am avutduioasa multumire de a Má duce, dui:A 25 de ani de pace rodnickpe ampul de luptä spre a revedea aceste locuri sfinte i neuitateunde vitejia strämpasca a reinviat i fapte eroice s'au sävär§it.

DepunAnd cunune pe mormintele bravilor cgzuti, am doveditcA se pästreazA in inima Noasträ o adáneá. recuno§tintä 0 o ve§nicä

www.dacoromanica.ro

292 REGELE CAROL I

amintire pentru acei care, implininduli datoria, au jertfit viedIalor pentru marirea Patriei i cä. numele acelor morti vor rämâneanemuritoare.

Am deplina IncredinIare cä ori in ce moment vom avea nevoiede brqul vostru, voi yeti fi vrednici de bravii vo§tri camarazi qica vâ veTi sili de a fi pururea scutul neclintit a Tarii i mândriaMea ; và urez dar din tot sufietul, cu prilejul anului ce incepe, animulIi i fericiIi.


(M. 0., 1903, nr. 218, p. 7561).

265.

Flispuns la urfirile Inaltului Cler, ale Miniqtrilor gi ale CorpurilorLegiuitoare.

1/14 Ianuarie 1903.

M. S. Regele, Insotit de Principele Mostenitor, dupa serviciul divin delaMitropolie, trece In apartamentele mitropolitane unde primeste felicitari. Facurari: Mitropolitul Primat, din partea Bisericii; D. Sturdza, din partea Guyer-nului; M. Pherekyde, din partea Corpurilor Legiuitoare si C. E. Schina, In nu-mele dustitiei. Suveranul mulIumeste si invoca ajutorul divin pentru anti/ce Incepe.

IarA0 ne gäsim pe pragul unui nou an §i numai Dumnezeutie ce el täinuqte in sfinul ski. Am inalIat dar fierbintele noastre

rugaciuni chtre Atotputernicul, ca sà ne conduca pe calea necu-noscuta, care se deschide inaintea noastrA i sà ne pazeasca degrije 0 de necazuri.

Dea ca anul in care inträm sä fie binecuvântat i sà implineascatot ce doresc pentru fericirea i prop4irea iubitului Meu popor.Aceasta ar fi pentru Mine dorul cel mai scump, tot a§a de scumpca i caldele voastre felicitdri, cari gasesc un adânc räsunet ininima Mea.

Pdtruns de vie recunWin-p pentru nenumaratele dovezi de dra-goste 0 de credin-p, ce primesc neincetat din Iara intreagä, urezdin tot sufletul tuturor 9i din partea Reginei ani mulIi i fericiIi.

(M. 0., 1903, nr. 219, p. 7612).

www.dacoromanica.ro

266.

Cuvintare dupil arnosirea bisericii M-rei Sinaia.

26 Mai18 Iunie 1903.

M. S. Regele face istoricul mfinastirii Sinaia §i al asezarilor regale din jur.

Peste doua veacuri au trecut de cand Spatarul Mihai Canta-cuzino a ridicat aci, in mijlocul pfidurilor nepatrunse, o bisericulaCu chilioare, inconjurata cu ziduri ca loc de reculegere 0 limande odihna 0 adäpostire pentru trecatorii rataciIi. Sute de ani acestsfant a§ezämânt a ramas departe de zgomotul lumii, ferit de vi-jeliile ce zguduisefa Tara. Mai tarziu, nand mi§carea comercialaintre Romania 0 Transilvania a inceput a se desvolta, s'a maritschitul 0 s'a cladit Inca o biserica mai incapatoare, care a atrasmii de credincio0 din toata imprejurimea.

Scumpe §i dulci amintiri Ne leaga de aceasta veche biserica,acuma däramata, in care am inalIat cu familia Mea mai bine deun sfert de veac, rugile Noastre catre Atotputernicul.

In acest lung ir de ani, Manastirea Sinaia a fost scaunul Meudomnesc, primind astfel o sfinIire istorica.

In acest timp, doi ani dupa razboiul glorios pentru neatarnare,valea Prahovei a fost inzestrata Cu calea feratti, care a legat aceastaregiune, odinioara salbatica, cu Tara 0 streinatatea, 0 s'a ridicatCastelul Peleplui, devenit leaganul Dinastiei romane. Tot atunci,ca prin farmec, s'a infiinIat pe poalele manastirii un ora9e1 careil incinge ca un beau minunat.

Astfel, pustia, vepic cutreerata de talhari 0 facatori de rele,s'a preschimbat in adevarat rai al carui renume trece departe pestehotarele Romaniei.

In fa-VI acestui avant neweptat, Eforia a hotärit sä recladeascabiserica cea mare pe vechile ei temelii. Dupa o truda de mai mulIiani, o biserica noua, bogat impodobita, se inalia astazi inainteaochilor no§tri; ea §träluce9te cu o noua splendoare, vrednica dedesvoltarea 0 insemnatatea locului 0 din turnurile sale clopotelerasuna departe prin munIi 0 vai chemand iara0 pe credincio0la slujba.

Bisericile 0 manästirile sunt aproape singurele monumente cene-au ramas din trecut ; ele au astfel o insemnatate deosebita pentru

MAI-IIJNIE 1903 CUVANTARI 293

www.dacoromanica.ro

294 REGELE CAROL I

istoria Patriei, cäci inscrirgiunile pästrate pe zidurile lor au fostde multe ori singura cäläuzä a istoricului pentru a determina domniahospodarilor, obaryia neamurilor, armuirea vlädicilor i fapteleräzboinice.

Fie ca aceastä frumoasä biserica astäzi tArnositä, cu hramulSfintei Treimi, de Inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul Ungro-V1a-hiei, Primat al României, in al 38-lea an al domniei Mele, sä. amin-teasca Ina' in vremurile cele mai depärtate marea epocä a rede-yteptárii nalionale, a neatarnärii yi a inälIärii României.

Rog pe Dumnezeu sä binecuvinteze acest sfânt loca, ridicatIn creerii CarpaIilor spre cinstea i slava Lui.

Voi pästra o amintire scumpà de aceastä frumoasä serbare,la care cu o vie pläcere am luat parte yi mulIumesc calduros Eforieide insemnatul ei sprijin pentru desvoltarea i infrumuseIarea Si-naiei de care ne putem mändri astäzi yi pe care o privesc ca unadevärat märgäritar al Regatului României.

(M. 0., 1903, nr. 44, p. 1429-30).

267.

Cuvântare la serbarea jubileului de 50 ani dela infiintareade Agrieulturi dela Herästritu.

1/14 Iunie 1903.

Directorul gcoalei aminteoe ca institutia ce conduce a fost Intemeiata In1853 iar cladirii dela Herestrau i s'au pus temeliile In 1868. Enumera greu-tätile ce a Intampinat Scoala in trecut. M. S. Regele Imparte fndemnuri pentruviitor.

Cu mare pläcere serbez impreunä cu d-voastre a 50-a aniversarea funda-Pei 8coalei de Agriculturä i mulIumesc din suflet pentrucaldele cuvântäri i bunele urAri ce-Mi exprimaIi. 1\rám trebuinfáa và incredinIa cfit de viu este interesul Meu pentru agriculturanoastrk pe care o privesc ca un izvor nesecat al, bpgälieiNu putem mulçurni destul lui Dumnezeu cä a binecuvântat Ro-mânia cu un päinânt aya. de mänos, care cere nurnai o muncä bineingrijitä. Suntem dar datori ca sä imbunätälim intinsele noastrecâmpii yi sá desvoltäm agricultura noastrk astfel ca productelenoastre sä poatä lupta cu acele ale altor Iäri pe pieiele Europei.

www.dacoromanica.ro

T,

7,1

5

414L.7-.'

N61-

°

M. S. Regele Canal 1 la NM.

Pl. VI.

www.dacoromanica.ro

Doresc din suflet ca aceastä scoalä, a arei temelie am pus-o,sunt acum 35 de ani, sä indeplineasca si In viitor inalta i frumoasa-ichemare i ca tinerii elevi, care primesc aci un InväIämänt teo-retic si mai ales practic, sa Inchine munca i cunostinIele lor cutotul agriculturfi si In folosul scumpei noastre

(M. 0., 1903, nr. 49, p. 1662).

Toast in onoarea delegatiei Regimentului rus de Wologda, nr. 18« Carol I ».

16/29 Iulie 1903.

M. S. Regele inching pentru Impfiratul Nicolae al II-lea i pentru armatarusà.

Salut cu o vie pläcere delegqia regimentului Meu de- o WologdaTndoita legäturä care Mà uneste de dânsul ca sef i ca fostul säucomandant superior, imi este -cu atät mai scumpä cu cAt regi-mentul s'a luptat sub ochii Mei cu o asa mare vitejie. Cu prilejul acelei de-a 25 aniversare a victoriilor repurtate In jurul Plevnei,am reväzut cu emqiune câmpul de bätaie, unde miile de vitejiai armatelor aliate si-au Värsat sängele lor i am depus in semnde amintire pioasä o coroanà pe monumentul funerar al eroilorcäzuti din regimentul 18 o Wologda Celcbrarea centenarului säuMi-a dat din nou pläcuta ocazie de a-i aräta simpatia Mea si suntfericit de a o putea confirma personal astäzi, urând regimentuluiMe-u toatä fericirea i ridicând paharul Meu In sändtatea MajestäTiiSale impäratului Nicolae II si In gloria vitezei Sale ostiri.

(M. 0., 1903, nr. 89, p. 3204).

Toast la prinzul din Craiova, dupi manevre.

29 Septemprie/12 Oetomprie 1903.

Dupa terrninarea manevrelor Corpului I de Armata, M. S. Regele aduceelogii acestei unitati, amintind trecutul de vitejie 0 de cultura al Olteniei.Inchina pentru Corpul I de Armata, pentru Craiova i Dolj.

Am sizatit o vie satisfacpe cà manevrele din ast-timp s'au sä'-varsit Imprejurul vechiului scaun al Olteniei, a cärui inimä a bätuttotdeauna pentru patrie i armatä.

SEPT.-OCT. 1903 CUVA.NTARI 295

www.dacoromanica.ro

296 REGELE CAROL I

Multe 0 scumpe legaturi ne unese cu Oltenia. De aci a plecatîntâiul semn al räzboiului pentru neatarnare. De aci armata a trecutDunärea, spre a se intoarce acoperitä cu lauri. Numele Calafatului0 al Cordbiei rämAn dar ne§terse in amintirea noastra.liadela Rahova ill mare parte a fost c4tigatä de Olteni: cu s'angelelor ei au pecetluit aceastä frumoasä izbandà.

Faptele glorioase din trecut sunt o puternica garanIie ca Iarase poate rezema Cu incredere pe armatä. Noi insä trebue sá muncimfärà preget spre a putea implini oricând datoria noasträ.

Cu mare placere am constatat buna stare a Corpului I de Ar-mata i cä fiecare se sile§te sä faspundä la Weparile Mele.

MulIumind pentru modul cum s'au prezentat trupele cu ocaziamanevrelor, inchin paharul Meu In onorul Corpului I de Armatä.

Al 2-lea pahar 11 ridic cu inima caldä pentru Oltenia, aceastäfrumoasa parte a arii, care sträluce§te ea un scump märgäritaral Coroanei Romäniei.

Craiova s'a distins totdeauna ca centru de inaltä culturk de-9teptând sim-pmfintul patriotic. Astfel s'au pästrat neatinse limba9i moravurile tárii i s'au desvoltat InsuOrile räzboinice i virtuIilecivice.

Dorind ca Oltenia sá rämäie credincioasä vechilor sale tradi-Iiuni, mulIumesc din suflet pentru cälduroasa intAmpinare, careM'a mi§cat ad'an,c, ramäindu-mi neuitatä, precum §i pentru dove-zile de dragoste, de care am fost inconjurat din partea iubiIilorMei Craioveni in timpul §ederii Mele in mijlocul loc.

Cu inima recunoscatoare inchin paharul Meu pentru Craiova,urand oraplui fericire, cetälenilor sänätate i judeiului Dolj pros-peritate.

(M. O. 1903, nr. 153, p. 5210).

270.

InaIt Ordin de zi &Aire armatà.Sinaia, 29 Octomvrie111 Noemyrie 1903.

M. S. Regele dà dispozitii complimentare celor dela 10 Mai 1902 pentrubuna instruqie gi educare a ostagului roman.

in urma inspec%iilor, manevrelor i revistelor, am putut con-stata zelul pus in executarea ordinelor i directivelor Mele din 10Mai 1902 0vá exprim tuturora via Mea mulIumire.

www.dacoromanica.ro

OCTOMVRIE-NOMIVRIE 1903 CUVINTAlli 297

Urmand prescriptiunile acestui ordin de zi, cu exactitateacu energia care trebue sa o arate fiecare ostg, chiar n timpul depace, spre a fi vrednic 0 la razboiu, gtirea va pa0 inainte pe caleAprogresului. Am nadejdea ea principiile arätate de Mine vor patrundetot mai mult pretutindenea i in fiecare moment activitatea voa-str i ch greutatile, pe care firgte le intampinati inaintandprogresand, vor fi curand i deplin invinse.

Se tine- socoteala de aceste greutati §i nu-Mi sunt necunoscutecauzele, pentru care dorintele Mele nu s'au indeplinit inca pre-tutindenea in acela0 mod. Cer tusk' ca comandantii generali i su-kperiori sä conlucreze cu Mine din toate puterile, pentru ca directi-vele date de Mine sa fie realizate spre binele otirii i pentru sigu-ranta

Reamintesc, in primul loe, ca in randurile armatei trebue sadomneasca ca o lege nestramutatä, ca ordinele prirnite de un estgnu se discuta, nici nu se supun la interpretäri. Ostgul, care pri-mgte un ordin, are sfânta datorie de a-I patrunde 0 de a-i pri-cepe irrtelesul, telul i folosul; iar executarea unui ordin trebues'a se desävär9easca fara §ovaire, Ma* intärziere, indata dupamire 0 cu cea mai mare exactitate. Mara de aceasta, nu trebueuitat ca nu este destul a repeti 0 a transmite un ordin primit;lucrul de capetenie fiind ca executarea ordinului transmis inferio-rilor s'a se controleze necontenit i cu sarguinp, caci numai atunciajungem la un sfär0t multumitor. Astfel, doresc ca Inaltul Ordinde zi din 10 Mai 1902 sä fie aplicat pretutindenea 0 in toatä in-iliterea sa. IJe aceea s'a 0 inzestrat armata cu un nou regulamentprivitor la inspectii §i s'a impartit gtirea dupä o not& ordine debätaie. Dar nu numai la inspectii, la critici i la conferintele ce setin in cercurile ofiterilor, subofiterilor i elevilor doresc sa se re-aminteasca necontenit ordinele Mele, ele trebue sa va calauzeasca0 in timpul serviciului zilnic.

Este dorinta Mea ca, in cel mai scurt timp, efii de corp i ca-,pitanii comandanti sa se obi§nuiasca a se bucura de initiativa §ilibertatea acordata lor.

Voiesc ca perrnutarile §i detgerile prea dese in armatä carezdruncinä mersul regulat al serviciului i pregätirea pentru raz-boiu, sa fie reduse la strictul necesar prin grija Ministrului de Raz-boiu 0 a Comandantilor superiori.

www.dacoromanica.ro

298 REGELE CAROL I

Doresc ca pedepsele sh se aplice cu cea mai mare bagare deseamà cu cea mai mare cumphnealä §i judecath in mod pro-gresiv i avand, de /inta indreptarea.

Ministrul de razboiu va lua mästtrile necesate spre a se eon-trola aceasta 0 a se face r4spunzaori cei care grepsc.

'Vd indemn din, nou a conlucra cu Mine pentru ca lovireadisparh din armatä. Rearninti/i gradelor inferioare, cà cel care lo-vete dovede§te ch este lipsit de alte mijloace pentru educa/iuneasoldatului i ch nu meria, prin urmare, gradul säu; iar ofi/eriloreä este in contra demnitapi lor de a intrebuin/a mijloace care nuridich rnoralul soldatului ci apash asupra lui.

Reaminti/i-le cà ei nu au numai datoria de a da soldatului,intr'un interval de timp, o catime de cuno0i0 teoretice 0 prac-tice; ci cà trebue sä ridichm pe omul necult mai sus prin proprianoastrh purtare i influen/a ei asupra lui. Ordon ca dorin/ele MeleIn aceastä privire sh fie executate cu loath sfinIenia.

In privin/a exarnenelor i studiilor de once categorie, dorescea /elm' sä fie mai mult desvoltarea dreptei judec4i, decat incor-darea nemasuratä a memoriei. Comandan/ii inferiori, of4erii 0 sub-ofi/erii trebuesc necontenit fAcu/i ater4i, eh a incärca pe inferioriilor cu multe cunqtin/i invälate pe dinafarà nu insemneazà altcevadecat a se in§ela pe sine 0 a in§ela 0 pe superiorul care inspec-teazä. progresele desävar0te. In cazarmi, ca i in §coli, trebue ca,pe langh dobandirea unor cuno0in/i pozitive, munca principalhsà fie indreptath spre formarea i desvoltarea caracterului -Cana-rului roman, adich spre formarea i desvoltarea unei judech/i, uneivoirne i unor apuchturi, dominate de sim/u1 datoriei qi al ordinei.

In una manevrelor de asth toamnh aduc aminte ca toate ar-mele sà aibh cu deosebire in vedere eh terenul trebue intrebuinIatCu multh bägare de seamh çi ch trebue mai ales sa firn pätrun0de adevärul cà manevrele nu sunt numai un joc, cu un numär re-gulamentar de forma/iuni, ci eh se cere, inainte de luptä. ea 0 intimpul luptei, o munch continugt a judech/ii 0 a hothririi, nimerin-du-se in fiecare situapune i condi/iune forma/ia cea mai potri-vita pentru a se mica sau a sta pe loe i ch forma/iunile sä fiealese astfel ca ele sh garanteze eficacitatea focurilor care trebuesctrase totdeauna cu linite 0 cat se poate mai adäpostit, sau dacäadhopstul 1ipse0e, culcat, sau in genunchi. Pentru a asigura pro-

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1903 CUVANTXRI 299

gresele armatei, Ministrul Meu, Secretar de Stat la DepartamentulRäzboiului, va ingriji urmätoarele:

Umpurile de räzboiu ale Corpurilor de armatä se vor pre-gati in mäsura mijloacelor financiare, dar cAt mai neintärziat, sprea primi in curând regimentele de once armá, pentruunitáÇi mai mari.

Se vor organiza asemenea câmpurile de tragere in diferitegarnizoane, spre a fi intrebuinate färä intärziere.

Mi se va inainta un proiect pentru înfiinarea Cu ziva de1 Aprilie 1904 a Batalionului 9 de vänätori, cu garnizoana la Ploe9ti,avänd efectivul de räzboiu 9i räcând serviciul permanent de 2 ani,Cu scutire de orice gärzi i corvezi, dará de aceIe necesare trupei

Mi se vor prezenta la 1, Aprilie 1904, urmätoarele proiecte deregulamente:

Regulamentul asupra serviciului de garnizoaná ;Regulamentul asupra serviciului interior pentru toate trupele ;Regulamentul tragerii In Iintä al infanteriei ;

41) Regulamentul asupra serviciului in campanie ;e) Regulamentele pentru instruclia infanteriei;I) Regulamentele pentru instrue-lia cavaleriei;g) Regulamentele pentru instruclia artileriei.Dat in Castelul Pele, la 29 Octomvrie 1903.

CAROL,(M. 0., 1903, nr. 178, p. 6025-6).

271.

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.15/28 Noemyrie 1903.

M. S. Regele indica' punctele de program Iegislativ ale Camerii si SenatuluiIn noua sesiune. De remarcat: márirea productiei petrolului, nationalizareaindustriei i excedentele bugetare.


Sunt pätruns de o deosebitä mu4umire väzänd din nou CorpurileLegiuitoare intrunite imprejurul Meu astäzi, &Lid, dupá ce amsträbätut ani plini de ingrijire, am izbutit sä invingem mari greu-t4i 9i am intrat bite° situaTiune normalä.

www.dacoromanica.ro

300 REGELE CAROL I

Nasterea unui al doilea Principe al Casei Mele a fost primitacu o bucurie cu atat mai vie de intregul popor, cu cat el a vazutIn ea o noua garanTie pentru viitor. Am fost adanc miscat de nenu-maratele dovezi de dragoste si de devotament cafe Mi-au venit cuacest prilej din toate

Relqiunile Romaniei cu toate Statele urmeaza a fi din cele maibune i, prin atitudinea noastra irgeleapta, am contribuit la men-Iinerea pacii, el urmärit neincetat de Puterile cele mari.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputa#,

Sistemul financiar inaugurat in 1901 si urmat cu statornicie intimp de trei ani a dat roadele sale binefacatoare. Regularea cheltuie-lilor dupa venituri reale si pe deplin asigurate a avut de rezultat:inlaturarea unei crize financiare din cele mai periculoase, ridicareacreditului Statului i trei excedente. Cu aceste excedente putemindestula trebuinIe cerute de desvoltarea i progresul çarii, fara arecurge ea alta data la imprumuturi.

Proiectul de buget pentru anul 1904-1905 este alcatuit pe bazaunui excedent, ca i bugetul exerciçiului curent. El se prezinta cuun spor, care provine in cea mai mare parte din inserierea de veni-turi i cheltuieli, care pana acum figuran nomai in bugetele comu-nelor, precum si din cheltuieli impuse de cresterea unora din veni-turile Statului.

Desffirgarea barierelor i reforma accizelor clan rezultatele astep-tate, atat in ce priveste ineasarile fondului comunal, cat i princirculaIiunea libera i fara piedici in interiorul çàrii. Comunele ruralegasesc acum in fondul comunal un ajutor insemnat.

Paza fruntariilor incredinIatä trupei cu schimbul s'a dovedit afi neindestulatoare. Guvernul Meu va prezinta domniilor-voastre unproiect de lege pentru infiinIarea unui corp permanent sub denu-mirea de Graniceri.

Tara asteapta cu incredere dela conlucrarea d-voastre cu guvernulMeu alcatuirea unui tarif vamal, care sa çina seama si de desvol-tarea bogaIiilor noastre i de relaiiunile comerciale internaVonale.

Calle ferate, navigaIiunea i porturile fluviale si maritime seimbunatalesc in fiecare an spre a corespunde cerinIelor crescandeale comerlului nostru intern si extern.

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIR 1903 CUVANTARI 301

ProducTiunea petrolului a luat in timpul din urma un avantinsemnat. Ea se va desvolta tot mai mult prin inlesnirea transpor-turilor i infiinOrea de rezervorii.

Guvernul Meu va depune deliberarii d-voastre o noua legepentru incurajarea industriei nalionale ; lar modificarea legei Bur-selor are de scop un mers mai lesnicios 0 o mai mare siguran0 aoperqiunilor comerciale.

Atentiunea tuturor fiind indreptata asupra populapunii delasate, guvernul Meu va prezinta un proiect de lege pentru reorgani-zarea comunei rurale. Prin aceasta reforma, comunele vor fi mariteIn 8cop de a avea venituri mai insemnate, pentru a imbunataIiadministrapunea 0 a ingriji mai de aproape sänätatea publica, MI%a pune noui sarcini asupra contribuabililor.

Invälämantul public se desvolta in mod normal 0 satisfacatorpe baza ultimelor legi votate de d-voastre. O dovada Imbucuratoareca poporul recunoa§te binefacerile invaOmântului este ea, In ultimiidoi ani, numarul copiilor din Vcolile primare a crescut cu cincizecila suta 9i ca in comunele rurale s'au construit la opt sute &Ali declasa. Inva Vämantul elementar i inferior al meseriilor 0 al agricuI-turii, infiinot abia doi ani, a dat cele mai bune rezultate.

In anul acesta situaIiunea materialä a preo/ilor va capata oinsemnatä imbunatatire prin aplicarea pentru prima oarä a grada-Iiunii, prevazuta de lege.

Armata, acest puternic scut al Çàrii, asupra &Aida veghez cudragoste i Cu ochi neadormiIi, face din an in an progrese neintrerupte.Buna stare a finantefor a permis a spori efectivul armatei, ceca ceva imboldi Inca mai mult ravna 9i munca corpului ofiOresc. Amputut constata din nou, cu ocaziunea manevrelor din toamna aceasta,ca ora poate avea incredere in o§tirea sa, pentru care face jertfeneincetate.


Rezultatele insemnate obIinute prin munca d-voastre patrioticaluminatä MA inare§te in credinO ce am, cA, strâns uniÇi i in

aceastà sesiune, veTi pune toate silinçele i toata activitatea intru a

www.dacoromanica.ro

302 REGELE CAROL I

asigura desvoltarea i intärirea Statului, dobändind astfel un .noudrept la recuno§tirqa

Dumnezeu Atotputernicul sa binecuvânteze lucrarile d-voastre.Sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuitoare Iste deschisä.

CAROL.

Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru al Razboiului, D. A. Sturdza ;Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, C. I. Stoicescu ;Ministrul de Interne, V. Lascar; Ministrul Lucr&rilor Publice, Em. Porumbaru ;Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Spirt& Haret ; Ministrul AfacerilorSträine, loan I. C. Brcitianu ; Ministrul Finantelor, Em. Costinescu ; MinistrulJustitiei, Al. Gianni.

(M. O., 1903, nr. 190, p. 6393-4).

272.

Fraspuns la intampinarea Pre§edintelui expozitiei organizate de« Asociatiunea rominä pentru inaintarea i rispindirea §tiintelor ».

21 Noemvrie/4 Decemvrie 1903.

La cuvintele d-rului Istrati, care aratii rostul stiintei aplicate si al expozitieirespective, M. S. Regele isi manifest& satisfactia pentru reusita expozitiei defatä i nädäjdueste cd in al 40-lea an al domniei Sale s& se deschiclà o expozitiegeneral& rominä.

Sunt foarte recunoscator pentru euvântarea calda cu care MAsalutqi pe pragul acestei expozi/imii, care a atras, cum am aflatcu placere, aprobarea generalä. Sper cá dorinIele ce-Mi exprimaIise vor putea implini in al 40-lea an al Domniei Mele.

Progresele insemnate sävär0te in toate ramurile activitatiinoastre, inteun timp relativ scurt, au Indemnat pe barbaTii, cares'au inchinat cu rävna tiinçelor, ea arate ce poate produce o munch'statornicd 0 bine 'indrumata. Privesc, dar, cu vie satisfacIiuneaceasta expoziIie ca o intreprindere vrednica de laudà i urez ca easà aducà roaclele cele mai bune i sá aibà o influenp.' fericità asupraapzämintelor noastre de cultura, ca i asupra desvoltärii economicea Värii. Trebue sä. punem In serviciul agriculturii i industriei

sá ne silim a le ridica asemenea la inäiTimea unei adevärateSigur fiind cà siinçele voastre vor fi pe deplin räsplätite prin

marele avânt al çarii, mulIumesc tuturor care au luatacestei expozi-Vi, pe care o voiu vizita acum cu un deosebit interes.

(M. 0., 1903, nr. 196, p. 6620-1).

www.dacoromanica.ro


Räspuns dire delegatia ofiterilor de Geniu la primirea daruluifieut de din§ii.

28 NoemPrie/11 Decemprie 1903.

Ofiterii de Geniu prezinta ca dar M. S. Regelui, prin generalul Cialiniceanu,o columnA de bronz in felul Columnei lui Traian, reprezentând razboiul din1877-78. M. S. Regele multumeste.

Primesc cu vie bucurie acest frumos dar pe care ofilerii dinGeniu au dorit a-Mi oferi in amiptirea gloriosului nostru razboiu

mulIumesc calduros tuturor pentru aceasta dovadà de dragoste.tnsà darul cel mai scump pentru Mine este credinTa armatei pe

care Mà pot rezema ca pe o stalled de granit.Geniul a luat sub domnia Mea un avant insemnat 0 a devenit

un adevärat corp de Oita, distingandu-se prin marile sale lucrariservicii reale in timp de pace ca i in räzboiu.

Podul de langä Corabia intaririle imprejurul Plevnei stralucescastäzi in analele Geniului, tot atat cat fortificaIiile Bucure§tilorale Siretului.

Pitivesc dar cu mandrie i incredere pe acest corp i sunt convinsca dansul va qti sá pästreze locul de onoare pe care I-a c4tigatIn armatä.

inca °data mulIumesc pentru cuvintele aga de bine simIiteea i pentru atentiunea voastra i sunt foarte simIitor cà ati ales cadar o copie a Columnei lui Traian care a sadit virtuiIe räzboinicepe Ormurile Dunärii.

(34. 0., 1903, nr. 201, P. 6789).

Inspuns la Adresa Adunärii Depute:0lor.

,11/24 DecemPrie 1903.

Presedintele Camerii, Pherekyde, constata ins'anAto§irea finantelor Statuluidupi 1901. Fäglduqte sprifin Guvernului. M. S. Regele re-One acest leghmânt

mu4umesta pentru simtimintele de tlevotament afatate Dinastiei.

www.dacoromanica.ro

304 RÉGELE CAROL I


Primesc Cu o vie recunwintä, ca o rostire a sentimentelorNatiunei intregi, márturisirile de iubire i devtltament ce Mi leaduce Camera Deputatilor.

Cu drept cuvânt puteti fi mandri, .d-lor Deputati, de rezultateledobAndite prin lateleapta cumpànire, inauguratä acum trei ani,In carmuirea finantelor Várii §.1 Ma bucur cà sunteti hotár4i a pästraaceea§i prudentä §.1 in alcátuirea bugetului viitor, spre a avea astfel

prin excedente mijloacele necesare pentru sävilr0rea lucrärilormenite a spori puterea noasträ de productiune.

Sprijinul ce-1 yeti da guvernului Meu intru a§ezarea tarifuluivamal, în vedere de a asigura neatarnarea noasträ economia §i

intru reorganizarea comunei rurale spre a face dintr'Insa un organismviu i de capetenie al vietii noastre sociale, fmi dau Incredintareacà sesiunea aceasta va fi tot a§a de rodnicá ca cele precedente,desavar§ind astfel opera de reculegere §i de Intárire ce ati condus-oCu o nestrámutatä vointa, vrednicä de recunqtinta Ora.

Cu o adânca mu4umire sufleteascá vád cà solicitudinea tradi-tionalti a Corpurilor Legiuitoare pentru scurnpa noastrá armatá estepástratä nqtirbità §i. eà nu yeti criga nicio jertfá din cele trébuin-cioase desvoltärii sale neintrerupte.

In numele Reginei, al Men i al Familiei Mele, vä multumesc dins-uflet de felicitärile rostite pentru nwerea Principelui Nicolae, precum§i cálduroasele urári ce Ni le aduce0 din partea Camerei Deputatilor.

(M. O., 1903, nr. 211, p. 7154).

275.

Räspuns la Adresa Senatului.

16/29 Deeemprie 1903.

La Adresa Senatului, citita de pregedintele P. S. Aurelian, M. S. Regelemultumeqte i constata identitatea de veden i dintre Maturul Corp §i Guvern.


Márturisirile de credintä i felicitàrile pentru na§terea Princi-pelui Nicolae, ce Mi le aduce Senatul sunt scumpe inimii Mele §idewapta in Mine, ca tritotdeauna, o adancá recunwini.ä.

www.dacoromanica.ro

IANUARIE 1904 CLITANTARI 305

De asemenea privesc Cu o vie bucurie asigurarile ce Mi le daIidespre hotarlrea d-voastre de a da guvernului Meu un sprijin sta-tornic i luminat, spre a duce la un bun capät marea i rodnicamunch', ce cu atata ravna 0 patriotism avi desfaprat dela inceputulacestei legislaturi.

Restabilirea starei normale in domeniul finanIelor publiceinsemnata reforma a accizelor sunt izbanzi netagaduite ale sar-guinIii d-voastre ; ele sunt totodata 0 o sigura cheza0e ca veti tia rezolva cu maturitate §i competinia problemele economice ce sevor supune desbaterilor d-voastre.

UrmaIi dar Inainte, domnilor Senatori, cu acelq gand, purureaIndreptat spre binele ol:Itesc i spre propa0rea scumpei noastreRomanii.

Và mulIumesc din suflet, In numele Reginei, al Meu 0 al FamilieiMele, pentru sentimentele de dragoste ce cu atata caldura Ni learata/i.

(M. 0., 1903, nr. 215, p. 7330).

276.

Inalt Ordin de zi catre armati.

1114 lanuarie 1904.

M. S. Regele e multurait a releva cà n 1903 armata vi-a Molt datoria.Ureazá ca vi pe viitor aceiavi convtiin0 sa caläuzeasca a-tat pe ofiteri cât ipe soldati.

Ostafi,

In cursul anului ce s'a sfar0t am avut pläcutul prilej de a ve-dea ca iubita Mea armatä nu Inceteaza dea toatespre a raspunde la weptärile NaIiunii 0 a fi vrednica de mulIu-mirea Mea.

Urmând astfel fara preget, Iara poate fi lini§titä 9i Eu mândrude vitejii Mei osta0.

Vá mulIumesc dar 0 va doresc statornicie nestramutata peaceasta cale, spre a pästra Romaniei malta sa pozi;iune, doban-ditä prin ea Insa0 cu multe sarguinIe i jertfe.

www.dacoromanica.ro

806 REGELE CAROL I

Pätruns de aceastä incredinIare, v urez, ofiçeri, subofi-ori §iani mul/i i fericiIi!

Dat In Bucureoi, la 1 Ianuarie 1904.CAROL.

(M. O., 1904, nr. 225, p. 7761).

Rispuns la felicitirile Consiliului de Nfini§tri.

1/14 lanuarie 1904.

La orele 12, M. S. Regele primeste la Palat pe Ministri, in numele CároraD. Sturdza aduce urari Dinastiei. Suveranul multumeste i implor4 ajutorullui Dumnezeu pentru propäsirea României.

Sunt viu mi§cat de simIimintele de credinp. 0 de bunele urärice Ne exprimaIi cu atAta cAlduiä In numele Consiliului de Ministri.

Privesc cu recuno0in0 vechiul an, in care s'au sävar0t, cuconcursul d-voastre, multe 0 Insemnate reforme de un mare folospentru -tarä. Faca Cerul ca i In anul care incepe munca noasträ,a card Tintä trebuie sà fie neincetat intarirea, siguranTa i viitorulStatului, sä fie binecuvântatä. Rog pe Atotputernicul sä. Impli-neasca dorintele pe cari inima Mea le hräne0e. pentru ferieirea Ro-mâniei i sà ne däruiasch linioe i Imbelpgare.

MulIumindu-vä pentru cälduroasele voastre felicitäri, Noi urämtuturor ani mulp i fericiIi, i Eu vá doresc sänätate i tärie, sprea MA bucura Inca multä vreme de sfaturile d-voastre.

(M. 0., 1904, nr. 226, p. 7802).

Nicopole, 1396-1877-1902. Comunicare istorici, rostitila Academia Romani.

21 Martie/ 3 Aprilie 1904.

M. S. Regele, insotit de A. S. R. Principele Ferdinand, prezideaza sedintasolemnä a Academiei. Presedintele P. S. Aurelian intampina pe Majestatea Sacu o cuvântare prin care milt& cA Suveranul a redat tArii i armatei rorwinestirenumele steabun si a transformat Statul in sens modern. Ii multumeste apoi

www.dacoromanica.ro

M. S. Regele Carol I, Ferdinand Mofztenitorill Tronulni §iPrincipele Carol la MI.

Pl. VII.

-.....,..,...,-..,-7',---1.

www.dacoromanica.ro

pentru sprijinul necurmat oferit Academiei Române. M. S. Regele, pentru aproba interesul ce-L poartA Inaltei institutii, facb o comunicare cu caracteristoric despre Nicopole in decursul timpului.

Cuvantarea caldä, cu care sunt intampinat din partea Aca-derniei, gäse§te un viu rasunet In mima Mea §i mulIumesc pentrusentimentele de dragoste §i de credinIä ce Mi se aduc astazi catotdeauna.

Nu pot arata mai vadit necurmatul .Meu interes pentru activi-tatea Academiei decat aducandu-i lucran i §i documente de un in-teres istoric pentru Iara i luand astfel o parte oarecare la muncaei folositoare.

Magulitoarea primire ce Academia a fäcut comunicarilor Meleanterioare Ma Indeamna a nadajdui ca. 0 de astadata va ascultaCu ihteres ochirea ce doresc a arunca asupra doua epoce unafoarte departatä, In care un strämq al Meu se afla In lupta substindardele cre§tinitälii alaturea cu un mare Domn roman altarecenta, care poate fi privitä ca o incoronare a celei dintaiu.

Aceste evenimente s'au desfa§urat in jurul vechei `Nico-pole, care prezinta astfel pentru Mine un indoit interes, caci subzidurile sale s'au strans acele legaturi de prietenie intre RegeleSigismund al Ungariei §.1 Comitele Frederic VI de Zollern, care aintemeiat märirea Casei Mele, i tot acolo, dupa cinci secole aproape,firma0i lui Mircea, räzbunand pe strärno§ii lor, au Inceput luptade desrobire care a Intemeiat Regatul Roman.

Mircea cel Batran cu drept cuvant numit §.1 cel Mare estein acest trecut departat figura cea mai impunatoare a neamuluiromanesc: faima faptelor sale glorioase, strabatand peste hotare,de§teapta pentru intaia oara interesul lumii apusene asupraAläturea Cu cele mai falnice armate straine 9i ca vrednic aliat, elface sa sträluceascä vitejia osta§ului roman pe campiile dela Rovine

Nicopole ; iar, lucru de neuitat, el stabilwe de atunci dreptulnostru asupra Dobrogei, realipitä prin räzboiul pentru Neatarnare

acum de-a-pururea nedespäilitä de trupul Romaniei.

Sigismund, fiul Imparatului Carol IV al Germaniei, doban-de§te prin mo§tenire in anul 1378 marchizatul de Brandenburg,iar prin cäsatoria sa cu Maria fiica Regelui Ludovic cel Mare al

MARTIE-APRILIE 1904 CITVANTARI 307

www.dacoromanica.ro

308 REGELE CAROL I

Poloniei vi Ungariei, primevte In anul 1387 tronul Ungariei dreptzestre.

Cu cáliva ani mai 1nainte Impäratul Carol daduse in casátoriepe fiica sa Margareta Comitelui loan de Zollern, frate mai mareal Comitelui Frederic VI de Zollern, despre care va fi vorba maila urma.

Situalia lui Sigismund in Ungaria era foarte grea: fierberileinterioare, duvmänia aristocraIiei maghiare in contra lui, vi maiales primejdia groaznica ce ameninIa regatul sau prin apropiereaTurcilor, care cucerisera deja toate cetälile de pe malul drept alDunarii, 11 silira a-vi cauta in afara alia0 v'T bani. Mai intaiu el,

vindb marchizatul de Brandenburg varului sail Jodocus margrafal Moraviei, pe 20.000 galbeni. Apoi, spre a cavtiga timp, trimiteSultanului Baiazid o solie cu scop de a-1 Imblanzi. Precum se vtie,solia lui Sigismund fu primita cu cuvinte trufave, care nu lasaunicio 1ndoiala despre gandurile lui Baiazid.

Vazand ea razboiul nu vpoate fi inlaturat, Sigismund alatui-de-indata o mare misiune, cu arhiepiscopul dela Strigon (Gran) infrunte. Ea avea Insärcinarea de a 1ndemna crevtinatatea la unrazboiu de mantuire In contra necredinciovilor.

Aceasta misiune porni la Regele Carol VI al FranIei, la DuceleFilip al Burgundiei, la Veneiia, la ducii vi principii germani, in finela Papa Bonifaciu IX, spre a-1 ruga sa proclame o noua cruciada.

Pericolul de care crevtinätatea era ameninIata inflacara po-poarele apusene vi devteptä, in Franla Oi Burgundia mai ales, unadevarat fanatism. Ducii, principii vi comiIii se ridicara spre alupta aläturea cu Ungurii.

Dandu-vi seama ca, Turcii nu vor intarzia a deschide vrajma-viile, Regele Sigismund se duce, la inceputul anului 1395, In Tran-silvania, spre a se pregati pentru o campanie de primavara. Elpoftevte la o intrunire la Bravov pe Mircea, care se grabevte a luainTelegere cu Regele Ungariei v'i incheie un tratat, prin care se ho-taravte ca oricand Sigismund va conduce In persoana arrnatele saleIn contra Turcilor, el, Mircea, se indatorevte a veni v'T dânsuI cutoata puterea sa armata ¡ iar and armatele vor fi comandate deun alt vef, atunci Mircea va trimite numai trupele sale bine Inze-strate cu toate cele de trebuinIa. In ambele cazuri se asigura ar-matei ungurevti libera trecere prin Tara Romaneasca care va

www.dacoromanica.ro

Ingriji de traiul i transporturile ei, sub condiVa ca totul sa fieplatit. Mircea-Voda devenea astfel aliatul Regelui Ungariei §i-iasigura un sprijin prelios pentru lupta ce se pregatea.

Partea a doua a acestui tratat amintew nevrand tratatul in-cheiat intre Rusia 0 Romania In ajunul räzboiului dela 1877. De0acest din urma nu stipula o alianIa, totu0 faptul ea trupele am-belor state au purtat lupta impreuna Ii da o insemnatate mult maimare decat cuprinsul

In luna Mai Sigismund porne§te cu annata sa, intra in TaraRomaneasca prin trecatorile dela Bran pe la Campulung i, apu-and spre apus, urmeaza drumul de-a-lungul Oltului spre Dunareimpreunä cu Mircea i osta0i sài. Turcii se aflau la Nicopole, Insäineau totodata §i intäririle de pe Iarmul stang al Dunarii, In loca-

litatea numita Nicopolea-Mica.Afland despre apropierea armatelor creqtine, Turcii le ie0ra

inainte; furà insa respin0 a se retrage repede la gura 01-tului In pozipile lor intarite cu ziduri. UrmariIi de aproape deosta0i lui Sigismund qi ai lui Mircea, Turcii sunt cu desavar0reInfranTi i trec In grab& Dunärea spre Nicopole.

Pe cand armatele crqtine se pregateau a trece §i ele fluviul,Sigismund primi §tirea despre moartea, la Oradea-Mare, a so%ieisale, a Reginei Maria, §i temandu-se de o m4care in Ungaria, infavoarea Edvigei, soIia Regelui Vladislav al Poloniei i sora RegineiMaria, inceta deodata campania cu gandul de a reincepe mai tarziu,and Ii vor sosi ajutoare mai insemnate din apus. Cu grab& darapuca drumul inapoiu spre Ungaria, unde gasi inteadevär o marefierbere In contra lui.

Mircea, adanc mahnit de aceasta nea§teptata incetare a cam-paniei care-1 expunea singur la razbunarea Turcilor, fu nevoit alua o atitudine ostilá faIa de Sigismund i a-i impiedeca retragereala trecRoare.

Anul 1396 lncepe sub n4te Imprejurari, care prevesteautâmplari serioase.

Bizan-Oul era impresurat i tare ameninIat de cetele SultanuluiBaiazid. SituaTia Impäratului Manoil II era critica. El adresa, ca

Sigismund, o chemare disperata Cur-Olor crwine spre a trimiteajutoare grabnice. Acest apel gasi un rasunet puternic; haá de-partarea cea mare, dificultatea comunicaTiilor i greutaTi de tot


www.dacoromanica.ro

310 REGELE CAROL I

felul intärziarà sosirea sprijinului. Totu0 la inceputul lui Aprilie,trupele Fran/ei. i Burgundiei intrunite la Dijon se pun in mi§care.Mii de cavaleri armaIi, tot at4ia feciori 0 6000 simbria0 aläri

pedqtri se aflau sub comanda celor mai ilustre cäpetenii caanärul Comite de Nevers, Ioan-fard-fria, fiul Ducelui de Bur-gundia, Comaele d'Eu, mare§alul de Boucicaut, un vechiu lupatordela Kosovo, 0 aiçi muiçi, purand numele cele mai strdlucite dinnobilimea francea.

La Ratisbona ei se inalnia cu trupele germane conduse deRuprecht, palatinul Rinului, 0 de Frederic VI, Comitele de Zollern,bArgraful Nurenbergului, i urmarä drumul spre Buda, unde so-sirà la inceputul lui lulie, impreunä cu alte contigente din Anglia,Italia, Boemia i Stiria. In acela timp Franla 0 Venelia trimeteauvasele lor in Marea Neagh*, spre a urma la gurile Dunärii,räzboiului.

Preocupärile de§teptate de aceastä cruciadä amulia certeleintre statele apusene i lasarà loe numai spiritului de jertfä ce im-punea scäparea cre§tinäaIii, ca 0 cum ar fi fost atunci un f el depresimIire cá acqti nävälitori vor putea vreodatä sà doboare cruceade pe -turnurile Sfintei Sofii i a ameninIe chiar capitala Austriei.

Sigismund contopew trupele sale din Ungaria, CroaTia 0 Bos-nia cu falnica armatä din apus i in luna August pornew dinBuda in fruntea ei. Urmat de un calabalâc ingrozitor, in mareparte netrebuincios pentru azboiu, cu greu sosew la hotarul 01-teniei, unde Mircea-Vodà tot credincios tratatului din Brapv, 11inampinà cu o§tile sale.

Sigismund are acum 70.000 luptätori; trece Dunärea in jos dePodul lui Traian 9i se indreaptä spre Vidin, care cade in m'ainilesale. La Rahova infrAnge pe Turci dupä mai multe zile de luptecancene.

La 12 Septemvrie toaa armata se afla sub zidurile ceatii Ni-copole, unde Turcii r concentraserä sub bätanul §i azboiniculToganbeg. Sigismund ordonä impresurarea. Toate incerarile de ase lua cetatea cu asalt sunt zadarnice i armata crqtinä este opritäin mersul ei inainte.

La 27 Septemvrie sosi vestea in tabära crwinä cà SultanulBaiazid se apropie de Nicopole. De0 neincreatori, cre§tinii nu in-arziarä a se convinge de adevar.

www.dacoromanica.ro

Baiazid, prin o scrisoare catre imparatul Manoil ea-zuta in mainile lui, ca' Sigismund Inainteaza spre Constantinopol,ridica repede trupele sale de pe malul Bosforului, trece Balcanul

se zice ca prin *ipca i apuca drumul spre Nicopole.Vazand prirnejdia ce-1 anneninVa i neascultarea ce domnqte In

randurile armatei crepine, Sigismund intrunepe pe toP fruntaPila o consfatuire spre a hotäri ordinea i planul de lupa% Parerealui era ca Mírcea cu ostaPi sái sa deschida lupta. Francezii se impo-trivirä, cerand pentru danPi cinstea de a fi pe intaia linie. Cu toatesfaturile staruitoare i experimentate ale maresalului Boucicautde a se dispune dispoziPilor luate, cea mai nnare parte a Francezilor,

mai ales ComiPi d'Eu PL de Nevers, se Infläcararä i mai rnultdeclarara ea ar fi o ofensa pentru nobilimea din Fran/a i Bur-

gundia, daca ar ceda pasul ahora. Din nefericire, furäsilip a se Inchina.

Ordinea de bätae fu urmátoarea: pe linia intaia cavalerii fran-cezi P burgunzi; pe Finja a doua Boemii i Bosniacii ; pe a treiaGermanii, Ungurii si alpi sub comanda Palatinului Ruprechta Comitelui de Zollern. La aripa dreaptä Mircea cu Românii ; lastänga stefan Lascovici cu CroaPi. Porunca era ca trupele s'a asteptein aceasta formaPe inaintarea vrajmaplui pe esul dintre Dunare9i Ozem (Osma).

In seara de 27 Septemvrie armata liii Baiazid se afla intrunitaintr'o mare tabära, la 7 kilometri de Nicopole. A doua zi ea era gatade lupta. Sultanul se gasea In centru cu 20-30.000 ieniceri, ada-postip prin palanci P 30.000 spahii ; In dosul dealurilor stäteauascunP inca 25.000 cälarep.

In nerabdarea i nesocotinIa lor, cavalerii francezi, rara a a§teptaordinul de atac, se aruncara cu un avânt nebun asupra primilorcalarep vrajmaP ce se ivesc. N'avala lor e ap de puternica, IncatTurcii se retrag in dezordine. imbärbätaP de aceasta izbanda,Francezii descaleca dupa obiceiul lor, inainteaza pe jos, dau palan-cele la pämänt P. ataca pe ieniceri cu o furie neInfranata. Ieniceriisunt pusi pe fuga ; in fuga lor dau peste cälarimea turceascä, careIn parte se iea dupa

Cavalerii francezi, in loc de a se intoarce Inapoi spre a incaleca,merg orbe9te inainte. Folosindu-se de aceasta indrasneala, Sultanulasvärle toatä rezerva sa asupra lor ; Ii Inconjurä u9or m'acera-

MARTIE-APRILIE 1904 GIJVANTARI 311

www.dacoromanica.ro

312 REGELE CAROL I

reste färä milä. Cele mai mândre vlästare ale nobilimii francezesunt culcate la pàmânt ; Comitele de Nevers, Conetabilul d'EuMaresalul Boucicaut sunt

Aceastä nenorocità intämplare hotäri soarta,campaniei. Spaimainträ in rándurile armatei apusene, care fu sfärâmatà de spahii.Zadarnic se inceara Mircea a se impotrivi; la aripa stangä, *tefanLascovici, cu Croa%ii, párdseste lupta, plätind mai tärziu cu capulsàu neincetatele sale conspiraiiuni in contra lui Sigismund.

Regele, inconjurat de Unguri, Gerrnani si Boemi, cautä a scäpaHoardele se indrepteazä spre el, ndvala lor e sdrobitoare ;

o invälmäsealä sfingeroasà se desfäsurä., mii de luptätori crestinisunt seceraIi de baltagele i iataganele Turcilor.

Rändurile crestine sunt sparte, cälàreçii dusmani pätrund pânàaproape de Sigismund, a cärui viea0 este in pericol. Comitele deZollern 11 apärà cu trupul säu.

In acest moment contingentul sarbesc sub Cneazul Lazarevici,care pästrase panä atunci o atitudine nehotäritä, inträ si el in luptäIn contra crestinilor, dupä cum dealtmintrelea era Iinut faIä deBaiazid, in urma uciderii Sultanului Murad I la Kosovo. Infrân-gerea cruciaWor fu desävärsitä: 20.000 dinteinsii zäceau la pämänt ;din partea Turcilor numärul era indoit. In furia sa, pentru o pier-dere asa de mare, Baiazid ordonà ca tori prizonierii sä fie ucisi;numai Comitele de Nevers, Conetabilul d'Eu i Maresalul Boucicautsunt si mai in urroa desrobili cu mare preI.

Regele Sigismund, Palatinul i Comitele de Zollern ajunggreu pânä. la Dunäre, unde, fugind pe o luntre, sub o ploaie de sägeli,sunt primiIi de un vas vene%ian i dusi in DalmaIi.a. De acolo Sigis-mund se intoarse in Ungaria.

Asa se sfArsi aceastä memorabila si nenorocitä campanie, carepuse mai toatá cre§tinatatea in doliu.

Printre urmärile ei, una a fost de mare insemnatate pentruCasa Zollerianä, care cu drept cuvânt poate privi acest fázboiuca punctul de plecare al inälIärii sale ; aceastà urmare fu recu-nostinp. Regelui Sigismund cätre Comitele Frederic de Zollern,pe care i-o aratd c4iva ani mai tArziu.

www.dacoromanica.ro

Dupä moartea regelui Ruprecht, fiul palatinului care combätusela Nicopole, se desläniuira stra9nice rivalitài pentru succesiune latronul Imperiului german.

ReIinut In Ungaria prin luptele sale cu Polonii i cu Venqienii,Sigismund näzuia totu9i a fi urma9u1 lui Ruprecht. Spre a-9i susIinecandidatura, el avea nevoie de sprijinul sigur 9.1 credincios al Comi-telui de Zollern, vechiul ski tovarä9 de luptä. In acest scop Sigis-mund 11 imputernice9te cu dreptul säu electoral, ca Margraf alBrandenburgului, declarkid cä de9i a amanetat aceastä Iarä väruluisäu Jodocus totu9i 9i-a rezervat dreptul de vot. In urmaCornitelui de Zollern, Sigismund este proclamat ales cu patru glasuri.

0 parte din electori contestä insä alegerea 9.1 in urma unui nonscrutin, Jodocus, Margraf al Moravieis, este proclamat cu cinciglasuri. Moartea nea9teptatä a lui Jodocus lasä câmpul liber luiSigismund, care este in fine recunoscut ca rege al imperiului, recä-pätând totodatä 9.1 marchizatul de Brandenburg.

Mai mult ca niciodatä, noul impärat avea trebuinp de sfaturileComitelui de Zollern, bun cunoscätor in trebile imperiului; 11 chemadar la Buda 9i drept recuno9tinVá 11 nume9te locIiitor al säu in Bran-denburg, cu insdrcinare de ockmuire.

Comitele Zollern pleacä la 1412 in marchizat. Acolo gäse9te ostare vrednicä de jale, o lipsä desävar9itä de administraIiune, nesi-guraffp, locuitorii asupriçi i prädaTi de cAtre nobili, care sunt ade-vära0 stäpAni ai çárii. Comitele de Zollern îi dä seama de greauainsärcinare ce a luat. Neascultând de nobilime, el e silit a incepein contra fiecäruia un adevärat rdzboiu pentru a impune autoritateasa. Represiunea este neinduplecatä, dar lini9tea i ordinea suntrestabilite.

Tocmai doi ani in urmä, la 1414, Sigismund poate veni In Ger-mania spre a urmki lucrkile marelui sobor dela ConstanTa, cerutde dânsul pentru a pune capät greut4ilor i certurilor isvorite dinalegerea a trei Papi deodatä. Acest sobor çinu aproape patru ani.

La 30 Aprilie 1415, Imparatul Sigismund remite ComiteluiFrederic de Zollern hrisovul prin care il investe9te pe el 9i pe urma9iilui cu marchizatul de Brandenburg, numindu-1 Principe-Elector,drept räsplatà a serviciilor aduse lui i imperiului. Investitura solemnàse sävar9e9te, doi ani In urmd, tot la Constaina, In faIa ,reprezen-tanVildr lumii Intregi, intruniçi in sobor.

MARTIE-APRILIE 1904 CIIVANTA,Ri 313

www.dacoromanica.ro

314 REGELE CAROL I

Hrisovul pomenea despre retrocedarea marchizatului in cazand Comitele de Zollern sau unul din urma0i si ar fi ajunsla tronul imperial. De0 aceastä eventualitate .,s'ar fi putut ivi inmai multe imprejurki, totu0, in toata durata vechiului imperiu,ea nu se intAmpla. insa din pustiile nisipoase ale Brandenburgului,transformate in campii roditoare, prin o rAvna in/eleapta i necur-matä, rasari regatul Prusiei i imparaTia Germana, aezatàpe temeliifara de asemänare mai puternice decat ale vechiului imperiu dinvremurile imparatului Sigismund.

Urcându-se pe tron, Comitele de Zollern lua numele de Frederic I,margraf i principe al Brandenburgului, pästrand titlul de burgrafal Nurenbergului. Acest din urmä titlu, care fusese conferit Caseide Zollern la 1191 de catre impäratul Enric VI, a rämas in ambeleramuri ale Casei Zolleriane. Linia Suabä primi mai tArziu, la 1623,dela imparatul Ferdinand II, titlul de Principe de Hohenzollern.

In amintirea impäratului Sigismund, care investise pe primulElector de Brandenbrug din Casa Zolleriana, Principele regal alPrusiei, Frederic-Wilhelm a dat numele de Sigismund unui fiu al

Na0i acestui principe, nascut la 1864, dupa campania in contraDanemarcei, care pregatea unirea Germaniei, a fost imparatulFrancisc-Iosef i Eu. Din nenorocire, principele Sigismund murila 1866, când, se hotäri supremaIia Prusiei in Germania.

In memoria imparatului Sigismund s'a ridicat acum in urmala Berlin un frumos monument de catre urma0i Comitelui de Zollern,care-1 ocrotise in ceasul de primej die la Nicopole.

In razboiul dela 1877 pentru neatfirnare, vechea cetate Nicopolea devenit o poziOune strategica de mare insemnatate in tot timpulluptelor dimprejurul Plevnei, caci ea a fost baza de operaIiune ao§tilor aliate i punctul lor de legatura cu România.

Hotarirea luata de armata ruseasca, de a trece Dunareg intre*i§tov i Nicopole, impunea supravegherea de aproape a acesteidin urma cetài. Pentru acest sfar0t s'au concentrat o brigadatrei baterii din corpul al noulea rusesc la Turnu-Magurele, undese aflau deja stabilite ase baterii de asediu.

La 14/26 Iunie, in prezenia imparatului Alexandru II, foculse incepu asupra cetàii Nicopole care nu intarzie a raspunde.

www.dacoromanica.ro

In acela§ timp toate bateriile de pe unja Dunärii, dela Calafat'Vana la Olteniça, deschid un foc viu ca prevestire a unei acIiuniserioase.

La 15/27 Iunie, trupele rusegti trec Dunarea la Sigtov gi ageazaapoi un pod pe vase. Flancul lor stâng, dincolo de Dun'áre, ameninIatprin vecina-Latea Nicopole, impunea stapanirea ei cat maigrabnica.

La 18/30 Iunie, Marele Duce Nicolae Imi scrie la Zimnicea eacorpul al noualea rusesc este gata de a trece Dunarea i roaga caclivizia a patra romana sa ocupe Flämânda i Turnu-Mágurele, undeva rämânea artileria ruseascä. La 19/1 ráspund ca al gaptelea regi-ment de linie gi o baterie, care se aflau la Islaz, vor trece Oltul §.1se vor duce la Turnu; fac totugi oarecari rezerve In privinIa intin-derii prea mari a liniei románe §.1 asupra necesita4ii de a avea acestetrupe in m'aria pentru o eventuala opera-lie Intre Calafat §.1 Corabia.Totodatà ingtiiwz pe Marele Duce despre egirea lui Osmari Pagadin Vidin gi inaintarea lui spre rasárit cu cincisprezece batalioane

doua baterii.La 23/5 Tunie, in urma unei noui cereri, mai pornesc la Fla-

manda al cincilea de linie, al treilea de calaragi gi o baterie.La 26/8 Iunie, un regiment de Cazaci intra in Plevna, de unde

gonesc pe Turci, pulini la numar ; a doua zi insa cAteva batalioanetrimise din Nicopole alunga pe Cazaci gi reiau Plevna.

In sfArgit, la 29/11 Iunie, corpul al noualea rusesc acoperit decavaleria sa, inainteaza spre Nicopole. La 1/13 Iulie, bateriile deasediu gi bateriile române de la Turnu, Flamanda gi gura Oltuluideschid focul asupra Nicopolei. Spre seara avant-gardele rusegtisosesc inaintea cet4ii, o brigada de Cazaci ocupa drumul spre Plevna,iar noaptea se ageazá baterii pe locuri acoperite cu lucrari de pämânt.A doua zi dimineqa, din ambele Iarmuri al Dunarii, nouazeci gidoua tunuri aruncá ghiulelele lor asupra Nicopolei. O divizie acorpului al noualea inainteaza spre valea Osmei gi, in urma uneilupte invergunate, ocupa satele dimprejurul cetäiii precum gi podulde peste Osma. Turcii se retrag spre Nicopole, läsfind in stapanireaRugilor inallimea de la Samovit. Dela rásarit, o brigada de infanteriesusIinuta de cavalerie, ataca retrangamentele inaintate cu a-tatavoinicie, incat Turcii dupa o barbateascà impotrivire, sunta da inapoiu spre cetate, care se afla astfel inconjuratá din toate par-

MARTIE-APRILIE 1904 cuvANTARi 315

www.dacoromanica.ro

316 REGELE CAROL I

-Pe 0 strAnsä de aproape. Noaptea pusese capät acestei lupte An-geroase, la care infanteria i bateriile române participaserä Cu unfoc viu, mai ales in momentul retragerii Turcilor din poziIia delaSamovit. Seara instiinTez jai* pe Marele Duce ca o nouä coloanäturceasca de doudzeci i cinci batalioane cu cavalerie a e§it dinVidin mergand spre Rahova.

La 3/15 Iulie, se hotärAse luarea cetätii cu forIa i de dimi-neaIä tunurile bubuiau din nou spre a pregäti asaltul, insä coman-dantul cetäTii ridicä steagul alb pe meterez. Focul incetà 0 unparlamentar oferi predarea sub condiIia liberei retrageri a trupelorturce§ti. Cererea fu respins i comandantul silit a se inchina voinpiinvingatorului. Doi Pa0 i apte mii soldaçi, dintre care trei sute

depusera armele ; pse steaguri, o suta treisprezece tunuri,peste zece mii pu§ti i douà monitoare furä cucerite.

Armata ruseasca pierdu in aceastä luptä un general, treizeciunu ofiTeri 0 o mie douä sute aptezeci i nouä. oameni. Turcii aveauaproape o nne de morli.

Prin inlesnirea ce a dat operqiunilor ulterioare, cäderea cetatiiNicopole poate fi privitä ca unul din cele mai insemnate eveni-mente ale räzboiului.

La 8/20 Tillie, ni se cere ca trupele române dela Turnu-Mägurelesä ocupe Nicopole 0 ni se aratä dorinIa ca prizonierii turci sä fieescortaTi de cälärasi pAng la cea mai apropiatä etapä. ruseascä.Aceste propuneri nu sunt primite. Tot la 8/20 Iulie o divizie a cor-pului al nouälea are o luptä crâncend la Plevna 0 e silitä a se retragespre Nicopole cu o pierdere de 9aptezeci i cinci ofiTeri 0 peste douämii oameni. Plevna era ocupatä de trupele lui Osman Pap, desprea cärui plecare din Vidin anuntasem pe Marele Duce Nicolae.

La 11/23 lulie primesc o nouä cerere din partea impäratuluiAlexandru pentru ocuparea cetâçii Nicopole, spre a face dispo-nibile trupele ruse§ti de acolo. La 13/25 Iulie aceastä cerere estereinnoitä i primità.

La 17/29 Julie, cei dintâi osta0 români pun piciorul pe acestpämânt, unde luptase Mircea cu aproape patru veacuri inainte.Regimentele al cincilea de linie 0 al patrusprezecelea de dorobanIi,cu al treilea 0 al optelea de cälära0, trec Dunärea la Turnu-Mägu-rele pe vase mari i sunt primite cu toate onorurile de generalulStolipin, comandantul cetàçii Nicopole. Regimentele al patruspre-

www.dacoromanica.ro


zecelea de dorobanli i al optulea de calara§i ocupa' orapl, un bata-lion din al cincelea de linie paze§te podul de peste Osma spre Rahova,iar celälalt batalion drumul spre Plevna. Regimentul al treilea decalära0 este trimis inainte, insarcinat cu serviciul de recunoa§teri.Trecerea acestor trupe din divizia a patra pe tcritoriul Bulgarieis'a admis, cu condi-lia ea ele s'a ramana sub a Mea comanda i cudreptul de a dispune de ele oriunda vom avea trebuin/a.

La 19/31 Iulie se ive§te o noua clocnire intre doua corpuri dearmata ruswi §i trupele lui Osman Paqa. Lupta fu inver§unatavitejeasca din ambele spre seara batalla era pierduta pentruRuO, care sunt siliçi a se retrage; o suta §aptezeci ofiçeri i aptemii oameni raman pe campul de luptá. In aceea§i seara tarziu,primesc o depe9a a Marelui Duce Nicolae, prin care M'a roaga atrece grabnic Dunarea cu toata armata spre a veni in ajutorultrupelor ruswi amenimate. Se da diviziei a patra ordinul de a seconcentra la Nicopole i de a sprijini armata ruseaseä unde va finevoe.

La 22/3 Iulie instiinlez pe Marele Duce ea, cu toate greutaIileunei schimbari a liniei noastre de operaIie, o voiu muta i ca suntgata a coopera cu trupele sale pentru luarea Plevnei, devenita oprimej die permanenta pentru armata imperiala. Podul pentru tre-cerea Dunarii va fi stabilit intre Islaz i Corabia. Cer l'usa un ragazde 8 zile pentru pregatiri i intrarea in acTiune.

La 23/4 Iulie Marele Duce ¡mi mu4ume§te ea am pus diviziaa patra la dispozilia sa, cerandu-Mi i pe a treia. Flind inforrnatca nicio acIiune serioasa nu va fi inceputa inainte de sosirea a vasedivizii noui din Rusia, aman raspunsul Meu.

La 4/16 August, RuOi insista iar4i pentru ca divizia treia sä.treaca Dunarea i pentru ca podul nostru sa fie qezat nu la Corabia,ci la Nicopole. Ambele aceste cereri nu sunt primite.

Corespondema intre Marele Duce §i Mine urmeazá pa'na la13/25 August i are de obiect cooperalia trupelor romane, a caroraindividualitate ceream s'a fie pastratä neaparat. intalnirea Mea cuMarele Duce la Nicopole este intarziata din cauza neinIelegeriiasupra multor chestiuni, pe care doream sá le vad rezolvate maiinainte prin ins cris.

La 10/22 August, Marele Duce ¡mi arata prin o telegrama dinGorni-Studen ca situa/ia trupelor sale la ipca este serioasa 1.1

www.dacoromanica.ro

318 REGELE CAROL 'I

insistä ca armata românä sä grabeasca trecerea Dunarii. ParaIntärziere raspund ca podul dela Sili§tioara, lânga Corabia, esteaproape a§ezat §i ca trupele sunt concentrate.,,acolo, gata sa intre*in Bulgaria.

La 12/24 August, regimentele al patrulea 0 al cincilea de cala-ra0 cu o baterie calareard trec Dunarea la Nicopole. A doua ziMarele Duce 1mi telegrafiazä ca Imparatul 0 el doresc a Ma vedeacät mai neintärziat i ca Ma weapta cu neräbdare.

La 14/26 August, o parte din divizia a treia trece Dunärea laCorabia pe pontoane spre a ocupa 1Mia Iskerului.

La 15/27 paraseso Corabia i pornesc spre Turnu-Magurele;la 16/28 seara sosesc la Gorni-Studen, In marele cartier imperial,uncle sunt calduros primit de Imparatul Alexandru care-Mi oferacomandamentul superior asupra tuturor trupelor dimprejurulPlevnei. Divizia a patra românä se afla deja acolo. Mu4umescImparatului de cinstea fàcutà àrii, iar la observaIiile Male despreraspunderea unei a§a grele insarcinari el 1mi ra'spunde: 4 Dumnezeune va ajuta >>.

A doua zi s'a intrunit un mare sfat de razboiu 14 care s'a hotaritclispoziOunile de capetenie pentru 4 detwmentul dela Vest », denu-mire ce s'a adoptat pentru armatele aliate dimprejurul Plevnei..Atsupra cererii Marelui Duce am admis ca podul de laugh* Corabia,dupä trecerea armatei române, sa fie mutat la Nicopole spre a puteaservi i armatei rusqti. Prin aceastä mutare ne schimbasem pentrua treia oara baza noasträ de operaIie.

Dupä amiaza am pornit la Zimnicea, unde am ramas noaptea ;pe drum, la podul Si§tov, am avut o jalnica intälnire: sutimi decaruIe cu raniTi dela Sipca.

La 18/30 August am päräsit Zimnicea, dupa ce am vizitat pegeneralul Dragomirow, gray ranit la Sipca. Seara eram Intorsla Corabia. A doua zi am limit un sfat de razboiu In care s'auluat toate masurile pentru trecerea armatei in Bulgaria 0 pentruschimbarea bazei noastre de operaIiuni In urma mutarii poduluila Nicopole. Aceasta mutare era sa ne pricinuiasca multä trudä

grije.In aceea0 zi o depe§a Imi aduce §tirea ca Turcii au e0t din

Plevna i ea s'a Incins o noua lupta serioasa, In care Ru0i au iierdut30 ofiIeri i aproape o mie de oameni.

www.dacoromanica.ro

La 20 August/1 Septemvrie, in fata podului dela Silistioara,am trecut armata in revista'. Dupà binecuvântarea datä. de Epis-copul Rämnicului Noului-Severin, trupele s'au pus in miscare eumuzicele in cap si steagurile desfasurate. Pline de voiosie i de lucre-dere in isbändä, ele tree peste marele pod, de o lungime de aproape

mie de metri, stabilit pe 120 pontoane de fier. Seara M'am intorsla Turnu-Magurele si a doua zi la sapte ore lliminew am trecutDunärea pe un mic vaporas spre Nicopole, unde generalul StolipinM'a primit in capul unei companii din regimentul Kostroma cu.drapel si In sunetul imnului românesc. Apoi, incAlecând, M'am suit peun drum repede spre a ajunge la cetate unde fälfAia steagul nostru.De acolo am trecut in revistä trupele care ocupau chiar Nicopole,chiar pe marele ses care domina Dunärea i uncle se desfäsurasebätälia dela 1396. Bucuria Mi-a fost mare de a putea saluta acolope cei dintäi ostasi români care trecusera pe Valliant strain, gataa se jertfi pentru patrie. Coborându-Mà in valea Osman am luaträmas bun dela d-1 Aurelian, Ministrul Lucrä'xilor Publice si delaprefectul judqului Teleorman si am pornit cu träsura spre Pora-

excortat de un escadron din al treilea de calarasi. in tot timpuleälätoriei bubuiau tunurile dela Plevna, ca un fel de salut al sosiriiMele pe campul de luptä. Spre searä am ajuns la noul Meu cartiergeneral, unde Mä. asteapta Statul-major al armatei de apus.

Am tras inteo asup.' Iäräneasca care, luni intregi, fu locuiqaMea. A doua zi soseau trupele pe care le trecusem in revistä. la Sill-tioara. Indatä dupd trecerea lor in Bulgaria, podul fu desfäcut

plutit pe Dunäre, spre a fi asezat intre Turnu-Magurele i Nico-pole. 0 vijelie, care se deslaqui atunci, ne stria mult material:pontoanele furä aruncate la mal, unele sfärämate, altele mecate.inlocuirea lox ceru mai multe zile i curentul Dunärii, märit prinrevärsarea Oltului i a Osmei, ne sili a lucra zi si noapte pentruasezarea podului. in fine la 30/11 August, chiar in ziva batälieicelei mari dinaintea Plevnei, podul era gata si comunicapile asi-gurate.

La sfarsitul lui Septemvrie vremea se stricä; opt zile ploile nuinceteazä, un vânt puternic sufld pe valea Dunärii si treizeci depontoane sunt rupte din podul dela Nicopole. Timp de o s'aptämänä-comunicapile sunt intrerupte, aprovizionarea foarte ingreunatätrupele sufera de lipsa de hranä, de ploi si de frig.

MARTIE-APRILIE 1904 GUVANTARI 319

www.dacoromanica.ro

320 REGELE CAROL I

Dupà luarea Rahovei am cerut ca Nicopole sä fie pus sub ordi-nele Mele ; la 22/4 Noemvrie trupele române inlocuesc pe cele rusqti,iar un Romän este numit comandant al cetävii.

Cu acest prilej Marele Duce imi serie c podul dela Nicopolenu este destul de tare pentru a rezista viforului iernii care incepuse,si Mà intreabä ce este de facut spre a-i da soliditatea trebuincioasä...Fled preget i räspund cà avem ancore i odgoane pregätite cu careil vom intäri, Ina a la venirea slouirilor niciun pod pe vase nuva putea rezista, a9a a de acum e nevoie sà ne gändim la aIte mij-loace mai puternice spre pildà la un pod de fier, pentru menIinerealegäturilor noastre. Acest pod a fost comandat mai tärziu de Rusia ;o parte primitä a fost pornità pela sfär§itul lui Ianuarie, insä afamas pe drum.

La 24/6 Noemvrie vremea se stria din nou ; valurile Dunäriisunt at ale märii ; numeroase pontoane sunt rupte din pod.

tu ziva de 28/10, ziva neuitatä a aderii Plevnei, legAtura nueste Ina restabilia i serviciul se indepline§te cu un pod umblätor.

La 4/16 Decemvrie incepe un viscol ingrozitor, cinci zile dearândulninge í vifore§te fàrà Incetare, toate comunicqiile sunt täiate.A§a de Insemnate sunt striaciunile la pod, 'hick piere nädejdeade a le putea Indrepta. Tocmai atunci Incepe transportul prizonie-rilor cu care ne insärcinasem spre a da impäratului Alexandru omulIumire, mai ales a In timpul verii refuzasem a lua In primirepe acei dela Nicopole.

Mii de prizonieri mor pe drum degeraIi; la armatele aliate sesimte din zi In zi mai mult lipsa de hranä. ; toate raçiile sunt reduse,chiar la cartierul Meu. Bucuria ce ne umplea inimile, In urma sta-lucitei izbände dela Plevna, ni se micpreazà prin multele griji:podul rupt, drumurile troienite, vitele de transport pierite In mareparte, iar imprejurul nostru numai jale si suferinIe.

In fine, la 10/22 Decemvrie, vijelia incetâild, am putut päräsiPoradimul, unde stätusem peste trei luni. Drumul 'Ana la Nicopolepatruzeci kilometri 1-am stralatut In nouä ceasuri, mare parteWare, din cauza adâncimii zä'pezii §i a frigului. Termometrul arätaoptsprezece grade sub zero.

Pe drum am intalnit un transport de prizonieri, opriIi de oho.seal-a ; la fiecare pas zäceau Turci luptändu-se cu moartea saudegeraIi. dintre aläraqii i dorobanIii care ii escortau azua

www.dacoromanica.ro

0 ei 0 dormirä somnul cel de pe urmà laugh' vräjma§ii lor dinajun.

Ajuns pe §esul de lane Nicopole, cand lumina asfinpia, Mi seinfaP§a o privire §i mai ingrozitoare. Pe toatä intinderea §esului,cat ochiul cuprinde, nu se vedeau decat moni, cilzu%i de trudä, defoame 0 de frig. La intrarea In cetate, top ofiIerii trupelor romanedin Nicopole Mi-au e§it inainte. Stradele erau astupate cu träsuri0 Cu caruIe ; pe langa ele, mulP carau§i 0 cai morp ; in §aniurilecetälii unsprezece mii prizonieri gemeau grämädip ; spre paza lornumai o mie cinci sute soldaP.

Seara am stat Cu ofiIerii Mei, care imi oferisera o mash'. Pestenoapte regimentul al zecelea de dorobanP a bivuacat inaintealocuirqei Mele, Turcii fiind de opt ori mai numero§i ca Românii.

A doua zi dimineqa am paräsit aceasta cetate care, dela ince-putul campaniei, jucase un rol a§a de insemnat ca singurul punctde reazem al armatei noastre pana la caderea Plevnei. In momentulde a Ma sui pe micul vapora § cu care era sä. Ma tutor° in patrie,gandul Meu nevrand se indrepta inapoi asupra nopPlor de grijä0 luptelor sangeroase incununate cu izbandà prin ocrotirea Cerului ;sufletul Meu, dei amarit de atatea jertfe omene§ti ce väzusemcu ochii, totu§i inviorandu-se, se inalIa cu mandrie 0 recu-no§tinIa.

Trecerea Dunarii Pnu un ceas, pe un vánt patrunzator 0 unfrig de douazeci grade. Vapora§ul 10 fäcu drumul sat' in mijloculsloiurilor, ocolind pe cele maxi. care 1-ar fi rasturnat. Eram pregätita sari pe ele la caz de nevoe. Neuitatul loan BräAianu, cu intreagapopulaPe din Turnu-Mä'gurele, privea de pe mal cu grijä. mersul§ovaitor al micului vas. Cand pusei piciorul pe pämantul romanesc,un strigat de bucurie izbucni din toate piepturile.

Cu toPi ne-am dus la biserica 0 am inal%at rugile noastre catreAtotputernicul care ne pazise In zile de primejdie 0 revärsase bine-cuvantärile sale asupra vitezei noastre armate.

*

Un sfert de veac in urma, in anul &And Tara sarbatoria a douazeci0 cincea aniversare a acestor evenimente, am avut neprquita mul-Iumire de a revedea campul de lupta dela Plevna, impreunä caprincipele Ferdinand al Bulgariei.

MARTIE-APRILIE 1904 CUVANTXRI 321

www.dacoromanica.ro

322 REGELE CAROL I

Cu o emoliune adâncä am cAlcat pe acest pämânt stropitsfinIit de sangele vitejilor no9tri. Pe pragul paraclisului, ridicatIn a lor pomenire, Mitropolitul de VraIa Ne-a intâmpinat cu omiWatoare cuvântare: SculaIi-vd din morminte zicea el, arätândcampul de luptä unde zAceau cei voinicilor,iatä ed a venit Regele vostru sä vä mullumeasa pentru jertfelevoastre

Ca la un adevärat pelerinaj am mers la Griviça spre a MA inchina,Cu dragoste i venera%iune, Inaintea mormântului acestor vrednicifli ai Tärii care 0-au dat view pentru neatarnarea României.

Spre seara sosiam la Samovit unde eram primit de primarulpopulaTiunea din Nicopole, veniçi spre a reinnoi muiçumiri1 lorpentru desrobirea oraplui.

Principele Ferdinand avu curtenia de a Ma conduce cu Yachtulsäu, escortat de vasele noastre de räzboiu, 'Ana la Turnu-Mdgurele.

Noaptea era seninä ; razele lunii se rasfrAngeau In luciul Dunäriilinitite; vasele läsau In urma lor talazuri argintii; in depärtareNicopole, saldat inteo mare de luminä, se inälIa pe Iärm ca ofalnicä rämä0Va a vremurilor trecute.

Aceastà fermecätoare priveli0e fäcu sä se desf4ure trecutulinaintea Mea: tinerwle Mele petrecute la izvorul marelui fluviu,istoria Casei Mele 0 mai presus de toate cartea ursitei scumpeinoastre Românii, in care osta0i noori scriseserä o paginä nepe-ritoare.

(Acad. Rom., Mem. Seq. 1st., s. II, t. XXVI, 1903-1904, p. 183-206).

279.

Toast la masa data in onoarea Regimentului 2 de Dragoni din GardaRegala Prusiana.

18 Iunie/1 Iulie 1904.In frunte Cu colonelul Bartsch von Sigsfeld, o delegaVe ofitereasca a Reg.

2 de Dragoni de Garda face o vizita M. S. Regelui oferindu-I i un tablou altuturor ofiterilor unitalii. La masa ce le-a dat, Suveranul, plecat din acestregiment in Romania, inchinä pentru vechea Sa unitate i pentru Imp arat.

Din toatä mima và zic d-voastre, Domnule Colonel 0 DeputaTieiRegimentului al doilea de Dragoni al gardei: Bine ai venit inmijlocul nostru. Vizita d-voastre i frumosul tablou al Corpului

www.dacoromanica.ro

SEPT.-OCT. 1904 GOVANTARI 323

ofiIerese imi fac o bucurie cu atät mai mares cu cat privesc in aceastä.atenpune o nouä dovadä a credincioasei amintiri ce-Mi phstreazial doilea de Dragoni al gardei. NeuitaIi au rämas pentru Mine aniiIn care am apaqinut regimentului d-voastre 9.1 Mi-aduc aminte, cudeosebitä. satisfacIiune 9.1 de vremurile frumoase petrecute in cercuIfo9tilor mei camarazi.

MulIumind cälduros MajestäIii Sale Impäratului 9.1 Regelui,prea inaltul d-voastre Cap ost*sc, cà v'a dat voie sä và prezentaIiMie, ridic paharul Meu in shnätatea Sa i formez totodatä cele maivii urAri pentru regimentul Säu al doilea de Dragoni al gardei, carepoate conta totdeauna pe interesul Meu cel mai viu 9i pe toatäsirnpatia Mea. Dumnezeu sá ocroteascä pe Majestatea Sa 9.1 shbinecuvânteze mândra Sa armath, cu care am strAns leghturi,acum, aproape de o jumhtate de veac. Sh traiasch Majestatea Saimphratul Wilhelm!

(M. O., 1904, nr. 65, p. 3218).

280.

Cuvantare la Expozitia Societätii Agrare.

26 Septemprie/9 Octomvrie 1904.

Raspunzand Doctorului C. I. Istrati, Prepdintele ExpoziVei, M. S. Regelearatä InsernnAtatea unor atare expozitii agrare, care reprezintä adeväratabogAtie a grii. Indeamnä la munch'.

Am ascultat cu deosebith atenIiune darea de searna a expoziPeice-Mi supune-vi i mulIumesc chlduros pentru cuvintele pline dedragoste Cu care Mä salutap in numele SocietäIii agrare,

Cu viu interes am urmat pregätirile acestei expozitii, datoritä.iniçiativei voastre. Insemnate au fost greutälile care a-0 intampinatdela inceput i care s'au inch din cauza unei recolte slabe ;lush silinçele voastre sunt asthzi räsplätite prin o frumoasä izbandh.

Voiu privi cu atka mai mare placere aceasth expozi%ie, eh eareprezinth adeväratele bogäIii ale Thrii 9.1 este, prin urmare, o intre-prindere nalionala care meritä sá fie lhudath. Doresc din suflet, cadânsa sh fie de folos real pentru toçi acei care au expus 9i un indemnpentru o munch raIionalä 9i pentru desvoltarea economick chematea asigura viitorul 9.1 propä9irea Statului romän.

www.dacoromanica.ro

324 REGELE CAROL I

Numai prin munca statornicä, prin o economie priceputä i pre-vedere agerä, agricultorii no§tri vor putea lupta in contra greutä-Wor la care ei sunt expu0, mai ales in anii de lipsa..

SA (lea Dumnezeu ca anul viitor sa fie manos §i holdele noastrebinecuvantate.

(m. 0., 1904, nr. 146, p. 5830).

Toast la prinzul din 14.


M. S. Regele inchinä pentru propAsirea cultural& si economic& a celei de adoua capitale a Rom&niei.

Am venit cu atat mai mare bucurie impreunä cu Regina §imembrii familiei Mele In mijlocul d-voastre, cu cat a trecut multävreme de &and nu am fost In a doua Mea Capitala. Primirea strälu-citä §i plina de cäldura, care Ne-a intampinat in acest vechiu scaundomnesc, Tmi dovede0e din nou cat de adancä este credin/a iubi-Iilor Mei Tepni pentru Noi. StrigAtele lor entuziaste au gasit unputernic rdsunet in inimile Noastre 0 viu mi§cat, mul/umim pentruatata dragoste. Avand toatä doria/a ca Ia011, acest centru cultural,sä se desvolte Inca. 0 mai mult 0 ca viea/a sa comercialä sa ja unavant mai insemnat, inchin paharul Meu in sändtatea cetalenilor0 In prosperitatea acestui frumos ora.

(M. 0., 1904, nr. 151, p. 6003).

Toast la dejunul din Ia§i.

2/15 Octomprie 1904.

M. S. Regele face uräri pentru Imparatul si Regele Austro-Ungariei si pentruTarul Rusiei, care L-au salutat prin trimisi speciali In Iasi.

indeplinesc o datorie scumpä Mie, ridicand acest pahar inonoarea M. S. impAratului Francisc Iosef 0 M., S. impäratuluiNicolae, care au binevoit a Mä saluta in a doua a Mea Capitala printrimi0i speciali. Exprimand viile Mele mul/umiri pentru aceastä

www.dacoromanica.ro

OCTOMVRIE 1904 CUVANTARI 325

gra-pasä atenVune, fac uräri alduroase pentru fericirea MajestälilorLor i prosperitatea puternicelor Lor imperii, legate prin o stalls&prietenie cu Romania. Beau in sänätatea M. S. Impäratului AustrieiRege al Ungariei i in sänhtatea M. S. Impäratului Rusiei.

(M. O., 1904, nr. 151, p. 6005).

283.

Cuvintare la centenarul Seminarului Veniamin.

4117 Octomprie 1904.

RAspunand Mitropolitului Moldovei i Minietrului Cultelor, care fac isto-Ticul ecoalei, M. S. Regele pune In relief figura cultural& a ctitorului Veniamin.

Primirea alduroasä ce a doua Noastra capital a fäcut Reginei,Mie i Familiei Mele, Ne-a dovedit dragostea adâncä i neVärmurituldevotament ce ea Ne pästreazä neschimbat. De asemenea i cuvan-tärile cu care Ne intampinaTi aci, ne aratä at de vii sunt in mimaiubitului Nostru popor aceste sentimente, pe care le talmaciIi inmod a§a de vrednic 0 de inalt. Din partea d-voastre nu vdIndoi de räsunetul 0 de recunWinIa nesfar0tä ce aceste multprquite märturisiri de iubire au de§teptat in sufletele Noastremipate i imbucurate.

In aceastä viea%à, inarcatà cu griji i lupte, omul gasqte unsprijin puternic i sigur numai in credinVA: ea inlesne§te a trece vre-murile de mahnire i incercare, ea d'a tärie spre a invinge.

Intaia noasträ datorie este dar de a o sildi cat de adanc in inimapoporului. Domnii Várii ne-au dat in aceastä privin0 o nobilä pildä,rezemandu-se in toate imprejuearile pe Pronia Cereasa i inälVandIn amintirea evenimentelor insemnate aceste sfinte locapri pästrä-toare ale m'aririlor din trecut.

Este pentru Mine o nemarginitä bucurie sufleteasa de a fiputut lua parte la aceste trei zile de s'arba.toare inchinate Bisericii§i de a vedea biserica Sf. Nicolae, reinfiinIatä in vechea ei strälucire

deschish din nou slujbei Dumnezewi tocmai in anul andpoporul roman präznuiew cei patru sute de ani trecuIi dela moarteattitorului ei, Marele Voevod 8tefan.

tefan Voda croit, in istoria universal' ca i in iMma nea-mului säu, un loo aa de mare inat patru veacuri au putut trece

www.dacoromanica.ro

326 REGELE CAROL I

Para a-1 mic§ora. Prin faptele sale razboinice, prin malta saciune politicä i prin o adevarata evlavie, acest falnic Voevod, mareprintre cei mai mari, ne infäli§eaza o vieafá armuita i insufleIitade doua credinIi adânci, nedespäilite, izvoare de putere 0 de iz-banda.: credinTa in Dumnezeu i credinIa in popor. Ele lumineaza

talmacesc slavita sa domnie. Dupa fiecare victorie repurtataasupra du§manului cotropitor, gandirea sa recunoscatoare se in-drepta catre voinicii sài i mai ales atre Acela care line in dreaptaSa destinele popoarelor i regilor, spre a-I slavi numele prin nenu-marate sfinte locapri.

Stefan Vodä este nu numai fala neamului românesc, dar 0 un eroual cre§tinataIii, cad a intrupat in el, impreuna cu virtu-0.1e fireiromâne§ti i marevl avant al CruciaIilor, punand singur o stavilàvalului navalitor al Islamului.

impreuna cu intreaga suflare româneasca, care 0-a rostit pioasasa amintire cu o caldura de inima inteadevar mi§catoare, intaiulRege al Románei, unite 0 de sine statatoare, indepline§te astazi osfânta datorie catre Mande Voievod Stefan, aducandu-i prinosulrecuno§tiimii §i venerqiunii sale nemarginite.

Fach Cerul ca riubirea sa de Iara 0 de neam sa ne Insufleleascàpe toti in toate actele noastre i ca virtuOle lui sa straluceascadeapururea in ochii urma§ilor Mei ca o sfânta pilda de urmat,

Nu cu mai pirpna mu4umire am fost fará la sfinlirea BisericiiTrei Teraihi a Jai. Vasile Lupu, incredinIata acum ca un sfaat odorubitei Mele a doua Capitala. Este o dreptate ca tocmai in sánul

acestei vechi rqedinTe domne§ti, care a facut atatea jertfe pentruunirea i marirea Romániei, in care au trait at4i. Domni mari

sa se inalIe una din cele mai minunate Bisericiale rasäritului, ca un semn vadit al culturii 9i noastre.Alaturea cu acest mândru monument, Vasile Lupu a raai a§ezato modestä §coala, Insd cu scop mAret, acela de a pregAti pe preolispre a Inlocui limba slavona ca aceea a poporului in slujba Dum-nezeeasca. Sub oranduirea invaIatului Mitropolit Varlaam, aceastä.mica §coala cu tipografia ce-i era alipitä, deveni cu incetul unadevarat adapost al culturii nalionale, fäcând sa se dea graiuluiromânesc locul ce i se cuvine i sa räsune 0 la altar. Un veacjumatate mai in urma Mitropolitul Varlaam gasi in marele Veni-amin un urma§ vrednic de dânsul.

www.dacoromanica.ro

OCTOMVRIE 1904 CuvANTA.Rr 327

Intru indeplinirea gandului lui Vasile Lupu, Mitropolitul Ve-niarnin inchina toata energia sufletului sau inflacarat de un patrio-tism cald 0 luminat. Intenn lung §ir de ani nu crufä nimic pentrua ridica cultura morala 0 intelectuala a ucenicilor sal 0 a inlaturainrauririle slavone 0 grece9ti, atunci precumpanitoare in Bisericarasäriteana. Astfel fu intemeiat seminarul dela Socola, care n'aintarziat a deveni, cu sarguinIa neobosita a marelui Veniamin, unfocar de studii serioase 0 o pepinierä de preoli patrun0 de maltalor menire. Roadele acestui binefficator a§ezamant le putem judecaastäzi, nand sarbatorim a o suta aniversare a intemeierii sale. Sapomenim dar cu dragoste 0 recunWini,a numele neuitat al acestuivenerat Prelat, alaturea cu numele celor mai huni 0 mai mari dintrefiii Tarii. In urma lui a ramas o opera adevärat na4ionala, pe carea aparat-o in contra tuturor zguduirilor ce i-au stat in potriva. Elne-a trimes-o ca o dovada pipäita de patriotismul clerului romanesc0 de stransa legatura ce intotdeauna a domnit intre propa0reaBisericii 0 desvoltarea Statului roman. SilinIele lui Veniamin n'aufost dar de§erte, deoarece pe langa biserica metropolitana inceputäde dansul se ridica' astäzi aceasta noua cladire, In care se va urmacu sfinIenie invätamantul säu. Cand o intocmire evlavioasa secoboara dela o obar0e ap de curata, ea nu poate da deck roadebinecuvântate de Dumnezeu.

Doresc din adâncul sufletului ca amintirea acestor zile de sarba-toare, chemate a intäri credinIa in inimile noastre, sa ne ajute aintampina cu barbälie greutkile skcestui an w de pulin m'anospentru Iara. Sa inalIam dar cu toIi rugile noastre fierbinV catreAtotputernicul, ca s'a' nu inceteze a revärsa binecuvantärile Saleasupra scumpei Noastre Romanii 0 iubitului Nostru popor.

(M. O., 1904, nr. 154, p. 6097-8).

284.

Rispuns la intimpinarea Rectorului Universititii din Ia§i.

5118 Octomvrie 1904.

M. S. Regele asista la deschiderea anului scolar la Universitatea din Iasi.Rectorul ti prezinta omagii din partea corpului profesoral. Suveranul multu-meste si-si exprima dorin$a ea sa se insufle generatiilor tinere iubirea de stiingsi de patrie.

www.dacoromanica.ro

328 REGELE CAROL I

MulIumesc cu inima calda, pentru cuvintele a§a de bine simIitecu care Ma salutqi In numele UniversitaIii In aceastä falnica clädire,ridicata ca un semn vadit, ca Ia§ul este §i.. trebue sa ramana uncentru insemnat de culturä. Privesc ca o intamplare fericitä pentruMine ca pot fi aci faiä tocmai In ziva deschiderii unui nou an uni-versitar. Am via dorinIa ca cursurile, care vor incepe acuma, safie insufle-pte de veden i inalte, patrunzand tinerele generaIiuni deiubire de §tiinIa §i, mai ales, de iubire de patrie.

(M. O., 1904, nr. 155, p. 6115).

285.



M. S. Regele aratà el relatiile externe ale Romaniei sunt optime. Legi cucaracter economic vor spori productia româneasci, in care petrolul capAtà unloe de frunte. Armata se va bucura de atentia Guvernului. altitoriile printari L-au multumit, dovedindu-I cit de iubità este Dinastia.


Ca totdeauna, vin 0 astazi cu vie mulTumire in mijlocul Repre-zentan/ilor naiiunii spre a le aduce salutärile Mele. Am adancaIncredere ca sunteIi hotariIi a intra In lucrarile ultimei sesiuni aacestei legislaturi cu acela§ simIimant al datoriei pentru bineleob§tesc 0 cu aceea0 energie rodnicä care v'au insufleIit 'Ana acum.

StaruinIa Statelor de a deslega prin bur& inIelegere chestiunilece le pot desbina, intare§te tot mai mult pacea. Pe aceasta cale,Romania isi urmäre§te tinta neclintita a politicei sale internaiionale,care i-a dobandit increderea 0 prietenia tuturor 0 asigura pa§nicadesvoltare a puterilor Regatului.

Guvernul Meu va supune deliberarii d-voastre Conven-Ouneacomerciala incheiatä cu Imperiul German. Avem speranIa ca Incurand vom regula §i cu celelalte State relqiunile noastre cornerciale.A§ezand acestea pe o baza statornica, vom da un nou avant desvol-tärii noastre economice.

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1904 CIJVANTARI 329

Dontnilor Senatori,Domnilor Deputag,

Un an de seceta a bantuit iara0 -Tara. Guvernul Meu a luat latimp masurile necesare pentru a mic§ora nevoile acestei crize, careapas4 astadata mai mult populaTiunea rurala.

Cu toate acestea, prin cheltuieli masurate i echilibrarea nein-doielnica a bugetului Statului, creditul Tarii va ramanea neatins

vom putea invinge greaua incercare ce induram in momentele defaTa. Bugetul anului 1905-1906 va fi stabilit pe acelea0 baze cabugetele exerciTiilor precedente.

Ministrul Finan-Telor va prezinta un proiect de reforma a legiivamAle, spre a o pune in acord, atat cu progrelese realizate in aceastaramurä a administrapunii, cat i cu trebuinple noului tarif vamal.Noua lege va prevedea infiinTarea de intrepozite in Bucurwi,spre a da o mai mare inlesnire comerTului.

Industria petrolului a luat in ultimii ani un avant atat de mareInca't ea ocupä astazi un loc insemnat in desvoltarea noastra econo-mica. Ea a fost ajutata de InfiinTarea la Constan;a a rezervoriilor0 a portului de petrol, care inlesnesc inteun mod sigur i eauexportul acestui nou nou izvor de bogaTie a pämantului nostru,

InstrucTiunea publica pa§e§te inainte in direcTiaunea practica,data ei de legile votate de d-voastre, menite a forma generaTiunicare sa-i asigure, prin munca temeinica, existenTa i bunul traiu.

Armata, care in curand va fi complet inzestrata Cu armele celemai perfecTionate, se intarqte neincetat, insufleTità de datoria eide a fi pregatità, oricand se va cere, ca adevärat scut al Tarii.


In anul acesta am avut o vie mulTumire sufleteasca de a strabatecea mai mare parte a regatului alätorind pe mareTul fluviu alDunarii, dela fruntariile noastre panä in Marea Neagra 0 In vaileBarladului i -ale Siretului; iar in a doua Mea Capitala a Ia01oram petrecut zile frumoase, inälTate prin serbarile inchinate Bisericeinoastre. Cu acest prilej, M'am incredinTat din nou cat de adancinradacinate sunt In inima scumpului Meu popor sim-Timintele dedragoste i devotament pentru Mine 0 Familia Mea 0 cat de sta-

www.dacoromanica.ro

330 REGELE CAROL I

tornic s'a Infipt in inimile tuturor cetMenilor Increderea tri viitorulasigurat al patriei. Sunt fericit a reinnoi inca odatä aci, in MijloculreprezentanIilor na-liunii, marea mulIumire ce am simIit, §i a váasigura cä vom Ostra acestei vii §i sincere manifestäri de credin0O nqtearsä amintire.


Uränd din tot sufletul ca lucrärile d-voastre sä fie i de astädatärodnice, rog pe Dumnezeu s'a' reverse binecuvântarea i harurileSale asupra scumpei noastre Românii.

Sesiunea ordinard a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.CAROL.

Preqedintele Consiliului MiniOrilor i Ministru al Räzboiului, D. Sturdza ;Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp. Haret; Ministrul Agriculturii,Industriei, Comertului i Domeniilor, C. I. Stoicescu; Ministrul de Interne,V. Lascar; Ministrul LucrArilor Publice, Em. Poruntbaru; Ministrul AfacerilorStrfiine, Ion I. C. Brcitianu; Ministrul Finantelor, E. Costinescu ; MinistrulJustitiei, Al. Gianni.

(M. O., 1904, nr. 184, p. 6993-4).

286.


26 Noenwriel 9 Decenwrie 1904.

M. S. Regele ja cunooing de continutul Adresei Senatului, citite de pre-qedintele P. S. Aurelian, prin care se fägadueqte sprijin Guvernului. Populatiarurala trebue sprijinita In timpii aceqtia neproductivi.


Sunt viu mi§cat de mängaerile ce Mi le aduce-li din partea Se-natului pentru pierderea prea iubitului Meu frate. RecunoltialaMea este tot atät de acalla* ca 9.1 simpatia ce Mi-o arätati In aceastädureroasä Incercare.

www.dacoromanica.ro

insemnatele reforme ce ai savar§it pe terenul administrativ9i financiar in timpul acestei roditoare legislaturi Tini dau incredin-/area ea' veri intregi opera d-voastre cu aceea9i rävnä pentrunele obqtesc ce v'a insufleIit pänä acum.

Cu vie mu4umire am vAzut cä. Senatul impärtäqe9te vederileguvernului Meu cu privire la mäsurile de luat pentru a u§ura ne-voile populatiunii rurale. Nu Mä indoiesc ca in aceastä imprejulrare inima compätimitoare a Românului va §ti, ca in totdeauna,sA usureze greutd-Pe acestui an nenorocit.

De asemenea sunt convins ca veçi studia cu toata atenIiuneace li se datoreqte, conditiunile Tegimului nostru economic, asigu-rand tuturor ramurilor activitàçii nalionale legitima lor desvoltare.

Din partea Mea, a Reginei i a Familiei Mele vä arät viile Noa-stre multumiri pentru sentimentele de dragoste ce Ni le rosti%i cuatata cäldurà 9.1 care gäsesc in inimile Noastre, mai ales in mo-mentele de fa-p, un räsunet adanc 9i recunoscAtor.

(m. 0., 1904, nr. 195, p. 7306).

287.

Ritspuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

27 Noemyrie/ 10 Decemyrie 1904.

M. Pherekyde, presedintele Camerii, d'd citire Adresei de raspuns la Mesaj.M. S. Regele e multumit de atitudinea aleqilor natiunii.


Din tot sufletul và multumesc pentru scumpele märturisiri deadânca simpatie ce Camera DeputaIilor, impreunä cu Iara intreagA,Mi le aratá cu prilejul pierderii prea iubitului Meu frate. Ele sunto dulce mängAiere la durerea Mea.

0 alta mähnire, tot atät de mare pentru Mine, este lipsa cebäntue o parte din populaIiunea noasträ ruralä. Mäsurile de u9u-rare ce v'aTi hotärit a le lua in inTelegere cu Guvernul Meu, nu-Milasä nicio indoialà ca, cu ajutorul bunAvoinIei tuturor, aceste su-ferinIe vor putea fi alinate

NOEMVRIE-DEC. 1904 CUVANTAMI 331

www.dacoromanica.ro

332 REGELE CAROL I

Seceta din acest an ne dovedeste cu prisosinVa cat de justifi-cate sunt regulele de prevedere i pruden0 ce aplicat la aka.-tuirea bugetelor, caci astfel numai finanIele i creditul Statuluiau putut rämä'nea neatinse. Tara nu va uita aceste Insemnate Ina-bunätätiri aduse gospodariei noastre de Stat In aceastä legislatura,iar efectele lor binefacatoare vor fi cea mai frumoasä rasplata apatrioticli d-voastre munci.

Cu o vie satisfaqiune väd ca Camera DeputaTilor va da Gu-vernului Meu Intregul ei sprijin intru intärirea armatei i Intru ase-zarea sisternului nostru economic, potrivit cerinTelor i trebuinTelor

asigurand astfel acestor douà elemente precumpanitoare aleputerii noastre o desvoltare neintreruptä.

In numele Meu, al Reginei si al Familiei Mele vä mulIumescdin inima pentru sentimentele de dragoste i credinta ce Mi lereinnoiIi asa de cälduros din partea Camerii Deputatilor.

(m. O., 1904, nr. 196, p. 7338).

288.

InaIt Ordin de zi cifre armatà.

1114 Ianuarie 1905.

M. S. Regele face urAri oqtirii de anul nou.

Ostayi,

Desi In anul ce s'a sfarsit, cu vie pärere de räu M'am vazut silita amana manevrele de toamnä care-Mi dau totdeauna prilejul dea Ma Incredima de ravna ce punqi intru a và pregäti pentru maltavoastra chemare, totusi am nestrAmutata credinp ca urmai farapreget buna cale care a condus pe bätranii vostri la gloria doban-ditä in .razboiul neatarnarii, ca astfel sa fiçi oricand gata a cores-punde cu vrednicie la increderea ce Tara i Eu punem In indema-narea i vitejia voastra.

subofiIeri i soldaTi, va urez aniDat In Bucuresti, la 1 Ianuarie 1905.

CAROL.(M. 0., 1905, nr. 222, p. 8217).

www.dacoromanica.ro

Rispuns la felicitirile Clerului, Mini§trilor §i ale inaltelor autoritäti.

1/14 lanuarie 1905.

Dupa serviciul divin dela Mitropolie, Suveranul, insotit, de Printul Mogte-nitor, merge in apartamentele mitropolitane, unde primegte urari de anul nou.Vorbesc: Mitropolitul Primat, reprezentand Biserica; G. Gr. Cantacuzino,din partea Guvernului 0 C. E. Schina, in numele Inaltei Curli de Casatie.

M. S. Regele mulIumegte gi roaga pe Dumnezeu sa proteguiasca Romania.

S'a inchis un an greu, mai ales pentru -Varanime, talpa caseinoastre, pe care trebue sa o inconjuram Cu toata dragostea.

Nu Para grije intram In cel nou, care este Inca acoperit de unval nepatrunzator. Am insa credinIa ca Cu inTelepciune 0 preve-dere, vom invinge numeroasele dificultaIi ce avem Inaintea noastra.

Rog pe Atotputernicul sa ne ajute in sfortarile noastre, sa pa-zeasca scumpa noastra Tara de noui incercari 0 A reverse bine-cuvântarile sale 0 imbelpgare asupra hodelor noastre.

Patruns de aceastä adânca dorinta a inimii Mele, va mulIu-mese calduros pentru, urarile a§a de bine simIite ce-Mi rostiTi Mie,Reginei 0 Farniliei Mele la inceputul acestui an 0 din tot sufletulVà urez ani mulIi 0 ferici/i.

(M. 0., 1905, nr. 223, p. 8255).


23 Februariel8 Martie 1905.

M. S. Regele atrage atentia asupra legiuirilor Cu caracter economic ce vorforma obiectul desbaterilor sesiunii ce se deschide.


Simt intotdeauna o vie mulIumire cand Ma gasese in mijloculReprezentqiunii naiionale 0 deschizAnd intaia sesiune a acesteilegisiaturi, va salut ca inima calda, intruniIi in Capitala Regatului.

E0ii din noui alegeri, facute sub o lege menita sa asigure maibine libera expresiune a voinIii Tarii, d-voastre sunteti mai in pu-

FEBR.-MART. 1905 CuvANTARI 333

www.dacoromanica.ro

334 REGELE CAROL I

cunoasteli adeväratele nevoi ale Statului si säpentru intarirea i propäsirea scumpei noastre Românii.

Politica prudentä pe care o urmam intr'nji mod statornic ne-aatras increderea tuturor Puterilor, a cärora neincetatä grije estemenOnerea pàcii. SforOrilor lor datorim cà pacea n'a fost turbu-ratä, cu toate greut4i1e din acele provincii ale Imperiului Otoman,pentru care România are un interes deosebit, prin fiinTa unei nu-meroase populaIiuni de acelasi neam i limba care trAeste acoloca ,supusi credinciosi ai Majestälii Sale Sultanului.


Cea dintäiu lucrare a d-voastre va fi votarea la timp a bugetului,cäci buna cumpAnire dintre venituri i cheltueli este nevoia de a-petenie a Regatului. Pe länga cäteva legi legate cu bugetul,Guvernul Meu vä va supune legea vämilor i legea recensämäntului,care nu mai pot fi amAnate.

ConvenIia de comer% cu Germania, cea dintgu convergie in-cheiatä pe baza noului tarif vamal, va fi supusä de indata deli-berärilor d-voastre. Alcätuità pe concesii reciproce, ea aseaa pecloisprezece ani regimul rela-punilor economice, mereu crescânde,dintre noi i Imperiul German. Nädäjduim cA, in curând, nouiconven-pi vor stabili relaçiunile noastre economice si cu celelalteState.

Agricultura noasträ vede produsele sale expuse la urcarea ne-incetatä a taxelor de import in Tärile de consumaIie. ti datorimdeci o deosebitä ingrijire. In parte îi putem veni in ajutor prinimbunät4irea mijloacelor de transport. De aceea Guvernul Meuvä va prezenta legea drumurilor i legea cäilor ferate judeIene,si din iniIiativà privatä, care, executându-se sub privegherea Sta-tului, vor primi o subverqie din partea lui.

Anul care a trecut mi-a pricinuit o adâncà mähnire prin secetacare a lovit intr'un mod asa de crud populalia ruralä. Nu maitrebue sä fim surprinsi nepregätiii. De aceea Guvernul Meu vä vapropune o legiuire care sä inläture pentru viitor greut4ile pe caree-am intämpinat estimp.

In ultimele decenii s'au fäcut progrese in toate ramurile acti-vitâçii A venit acum timpul sä*se dea garanIii mai mari

www.dacoromanica.ro

In contra arbitrului administrativ. Guvernul Meu Ira va pre zentain acest scop un proiect de lege care sa organizeze recursul in contratuturor actelor administrative care ar calca o lege sau ar nesocotiun drept pozitiv. Curtea de Casatie va fi chemata sa implineascaaceasta inaltà sarcina.

In legile poliçiilor i comunelor rurale, partile relative la condi-liunile de admisibilitate si la stabilitate au nevoie de o noua regle-mentare. Guvernul Meu va propune modificari in acest sens.

Legea clerului are si ea trebuirrp de unele indreptari pe carele-a invederat experienta. Ele se vor supune d-voastre; nu vorschimba insä intru nimic temelia unui edificiu care sta neclintitde zece ani de zile.

Grija de capetenie a Tarii a fost si este neincetat pentru ar-man', fara de care once progres ar fi zadarnic. Guvernul Meu,hotarit sá intareascâ instruc/ia si sa intregeasca i imbunataleascaarmamentul i echipamentul, vä va propune sporirea treptata alocatiilor bugetare, incepand chiar dela acest prim buget. Tot Inacelasi scop se va intrebuinta o parte din excedentul bugetar alanului din urma.


Lucrarile care vor fi supuse la chibzuirea d-voastre sunt nu-meroase i insemnate. Am Ina math' increderea ea d-voastrelila inäliimea asteptärilor Tarii s't yeti dovedi din prima sesiuneca noua legislatura este menita sà lase urme din cele mai trainicein opera de desvoltare statornica si asa de binecuvantata a Sta-tului Roman cu care se faleste istoria nalionala din ultima juma-tate de veac.

Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre.Sesiurtea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.

Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru de Interne, G. Gr. Cantacu-zino Ministrul RAzboiului, General G. Mani Ministrul Afacerilor &Mine,Oeneral Iacob Lahovari ; Ministrul Finantelor, Take lonescu; Ministrul Agri-culturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion N. Lahovari ; MinistrulLucrarilor Publice, Ion. C. Gre'ulifteanu ; Ministrul Cultelor i InstructiuniiPublice, M. Vaclescu; Ministrul Justitiei, Al. A. Beicleirclu.

(M. 0., 1905, nr. 263, p. 9841-2).

IFTBR.-MART. 1905 CUVANTARI 335

www.dacoromanica.ro

336 REGELE CAROL I

291.



C. Boerescu, preqedintele Senatului, prezina omagii de devotament Suvera-nului vi-I aduce la cunoqtin0 identitatea punctelor de vedere ce dau impulsactiunii Guvernului i Senatului. M. S. Regele starue asupra ridicàrii stäriipäturii TA'fa'nqti.

Primesc cu vie recunostima marturisirile de credinIa si de de-votament ce, cu atata caldura, Mi le aduce-çi din partea Senatului.Aceste sentimente, intemeiate pe o reciprocä si deplina incredereinteun lung ir de ani, sunt pentru Mine neclintitul reazem spreimplinirea inaltei misiuni ce Tara Mi-a incredinIat-o,

Cu o deosebitä mul%umire am vazut câ Senatul a primit, cuunanimitatea glasurilor, convenIia comercialä cu Germania-, do-vedind astfel unitatea de veden i ale Iärii intregi de ate ori estevorba de un interes obstese precumpanitor.

Am incredinIarea ca veTi aduce aceeasi matura si constiincioasachibzuire in cercetarea diferitelor legi ce vi se vor pune de cätreGuvernul Meu, mai ales pentru acele menite a imbunätäli stareamateria/a a. Iaranilor nostri. Cu o dragaste inteadevär parinteascatrebue sà imbraIisem cu toçii cauza ridicarii lor, caci ei, ca plu-gari §i ca osta0, alcatuesc adevarata tarie a Statului. MA siratfericit ca infiinIarea asezämântului de ajutor pentru sateni in vremede seceth, ce am intemeiat in anul 18951 cu prilejul serbariiNoastre de argint, a putut contribui, in douä randuri deja, la ali-narea naultor suferinIe fireste in margini modeste, fa-Vä cu in-semnatele lipsuri de acuma.

Credinciosul sprijin ce Senatul este hotarit a-1 da CaivernuluiMeu i patriotica sa ravna de a merita increderea ce NaIiunea apus in el, Imi sunt chezasii sigure ca aceasta legislatura va ducemai departe munca rodnica intru intarirea i propasirea scumpeinoastre Ronnanii.

Din tot sufletul va mullamesc in numele Reginei, al Meual Familiei Mele, pentru bunele ur'ári i calduroasele dovezi de iu-bire ce Ni le aduceIi.

(M. O., 1905, nr. 288, p. 10738).

www.dacoromanica.ro

292.

Cuviintare la Academia Romani.

1/14 Aprilie 1905.

M. S. Regele, insotit de A. S. R. Principele Carol, e salutat de PresedinteleAcademiei, I. Kalinderu. Suveranul cere cAt mai repedea aparitie a dictiona-rului propus de El, Magnum Etymologicum Romaniae », pastratorul limbeiromAnesti.

Urärile cu cari 0 de astädatä salutaIi venirea Mea printred-voastre i credincioasele märturisiri ce Mi le rostiIi din parteaAcademiei, imi sunt deosebit de scumpe. Cu aceea0 aldura deinimä vä mulIumesc i vä retnnoiesc statornicul Meu interes pentrulucrarile voastre.

Mä bucur de ate ori am prilejul de a lua cuvântul n acestloca, unde am auzit atatea conferinIe aträgätoare i dizertaIiuniiscusite care au räspandit lumini noui asupra trecutului nostru qiindrumari inIelepte pentru propä0rea tiinei, adunánd astfel unmaterial de mare preI pentru lärgirea Templului care adä.poste§tesufletul neamului românesc.

La temelia acestui templu se aflä limba, aceastä duioasäromâneasa care Mi-a venit Indoit de scumpä din ziva and amauzit-o räsunänd pe buzele neuitatei Mele copile §i de and, sprea Mea manggere, urma0i Mei o gräiesc In jurul Meu.

Mânat de aceastä simIire, am propus Academiei acum 21 ani, in-tocnairea dictionarului Etyrnologicum magnum Romaniae avândmai ales in vedere culegerea i pästrarea acestor cuvinte vechicare dei obär0a lor este slavonä, greceasa sau turceasaalatuesc originalitatea i bogaIia limbii. Dorirqa Mea era ca Aca-demia sä scape aceste odoare ameninIate a cädea în uitare, re-dându-le locul la care au drept i sä pue o stavilà la acest val denepäsare pentru graiul bätrânesc, stärpind totodatä buruenile neo-logismului care indbu§e limba strämo§easa. Limbile t0 au intea-devär viaIa lor proprie care se desvoltà dupä ni§te regule stator-nice, insá inräurirea scriitorilor de frunte §i a Academiilor asupraacestei desvoltäri este de asemenea netägäduitä.

APRILIE 1905 CIJVANTiRI 337

www.dacoromanica.ro

338 REGELE CAROL I

De ce sä ne ferim de aceste locOuni vechi, ca obar0e apcurata ca aceea a liturghiei i letopiseIelor Värii 0 care nici macararhaisme nu sunt, deoarece le intalnim in limba bisericii 0 a po-porului? Mai mult de temut sunt acele neologisme sterpe, cu forma

inIeles pocite, care nu aduc nicio idee nouä, ci izgonesc numaicuvinte curat române9ti spre a le inlocui cu altele sträine cu in-

les absolut identic, ca spre pilda: 4 avansare*, In loe de Inain-tare ; voiaj * In loe de calatorie.

Aceste parazite faufacioase sunt mii; numarul lor cre§te pezi ce merge 0 sfär0tu1 va fi schilodirea limbii. Strecurarea lor odatorim in mare parte vieii politice, obiceiurilor apusene i educa--punii copiilor in strainätate. Aceste inräuriri nu au fost totdeaunanorocite, nu numai asupra limbii, ci i asupra moravurilor, careau pierdut poate mai mult decat au c4tigat. Urmarea cea mai deplans a acestei gre0te indrumäri este 9anIu1 ce se sapa intre limbaclaselor culte i neprihänita limba a poporului. DesparIenia aceastatrebue dar ca once prq preintampinata ca o priraejdie pentruneamul romanesc a carui unitate se intemeiazä pe legea i limbasa. Stiu ca Academia 0 un mänunchiu de scriitori vrednici luptä.ca o patriotica osärdie spre a alunga aceasta vatämätoare cotro-pire, insä ravna i silinçele tuturor nu vor fi de prisos spre a ducela un bun sfär0t aceastä opera de insänäto0re.

Iatä pricina pentru care o grabnita dare la lumina a dicIiona-rului este atät de doritä. de Mine. inai dau seama de greut4ilelucrärii, de timpul ce cere, totu0 cred ca. In acest lung 9ir de anis'ar fi putut indeplini in mare parte programul alcatuit. Daca maizäbovim, tirbirea i schimonosirea limbii se vor intinde tot maimult ; iar indreptarea va fi Cu atat mai anevoioasà. A§tept darcu nerähdare ca Etymologicum sa fie cat mai curand pus in mânatuturor, avandu-se grija ca intocmirea lui sà fie cat de intreaga,cu un numär de citaIiuni bine alese, insa limitat, spre a nu se In-nomoli lucrarea intr'o prea mare intindere. Perfec-Ounea lui aremai puling insemnatate &cat fiirrça lui.

Sunt incredinTat ca d-voastre yeti Intämpina aceste mici in-drumari ce Mi-am permis a le a9terne ca un semn al viei Mele do-

de a vedea Etymologicum odata desavar9it spre cinstea Aca-demiei i folosul generaOunilor viitoare.

(M. 0., 1905, nr. 2, p. 75).

www.dacoromanica.ro

MAI 1905 cuvAmarti 339

293.

Rispuns la toastul Ministrului Lucririlor Publice.

Constar?.la, 15/28 Mai 1905.

Ministrul Lucrarilor Publice, cu prilejul botezarii unui nou vas de calatorial Serviciului Maritim Roman, refer& asupra cailor noastre maritime in trecutsi sizi. M. S. Regele scoate in evident& importanta vecinatätii noastre cu Mareaçi rosturile Romaniei in política maritima a Orientului apropiat.

Multumesc din suflet pentru cuväntarea calda ce Ne rostiti cuprilejul acestei frumoase serbäri in Portul Constanta, ale cäruilucräri i desvoltare le urmäresc de multi ani Cu un deosebit interes.L1%0 am avut bucuria sä sfintim un nou i falnic vas. L'am bo-tezat România )>; doresc ca acest nume, a§a de drag inimilornoastre, sà r6sune necontenit in tot asäritul §i ca el s aminteascacà Regatul este astäzi o putere care nu mai poate fi tägäduitä.Statornicia noasträ, izbänzile o§tirii i jertfele ce tara impusne-au deschis &Cie nemärginite ale märii; intr'un timp relativscurt, am intemeiat Serviciul nostru Maritim, ale cärui vase aucinstea sà duck' steagul national departe peste valurile furtunoaseale Oceanului. Drumurile de fier, podul Dunärii i Portul Con-stantei au atras comertul international 0 multe state au fäcut deo-sebite conventii cu tara spre a inlesni transitul lor. In aceastä pri-vintä trebue sä fim datori Imperiului german, care a indreptattraficul §i Serviciul säu po§tal §i telegrafic prin tarä, dându-neastfel o dovadä mägulitoare de incredere in administratia noastra.Se sustine cà viitorul este pe Mare. Fie! in tot cazul noi am do-bändit prin Dobrogea, acest märgäritar al Coroanei Romäniei,neatärnarea economicä, legäturi libere cu lumea intreagä si MarinaComercialä. Sigur fiind eh &Alma, impreunä cu Marina de Räzboiu,se vor infätisa pretutindeni cu vrednicie i mândrie, urez nouluivas calatorii pline de folos pentru tarä i neincetat il vom insoticu strigatul: sä träiasa România.

(M. O., 1805, nr. 37, p. 1447-8).

www.dacoromanica.ro

340 RE GELB CAROL

294.

Toasturi la prinzul din Constants.

16/29 Mai 1905.

La ora 11/a s'a dat pe bastiment un pranz de gala, la care au participatAmbasadorul Baron Marchal v. Bieberstein, Ministrii plenipotentiari KiazimBey si Kiderlen-Waechter, Episcopul, Ministrii, /naltii demnitari ; In total85 de persoane.

In timpul mesei, M. S. Regele a inchinat, adresandu-se Baronului v. Bie-berstein, pentru Imparatul Wilhelm ; apoi, Indreptandu-Se spre Kiazim Bey,pentru Sultan.

Sunt cu atat mai recunoscator M. S. Imparatului Wilhelm dea fi binevoit sä permita Excelen0i Voastre de a asista la serbarilenoastre, cu cat am 0 mulIumirea de a Ara saluta in ConstanIa.

Prezenta d-voastre printre noi este o cheza0e pre0oasa a rapor-turilor excelente care unesc ambele Iäri. Germania arata de multtimp un viu interes pentru propa0rea §i desvoltarea economicä aRomaniei. Tratatul de comer incheiat de curand §i conven0uneadin 1899, care reguleaza un Serviciu special de cai ferate, pote 0telegrafe, constituiesc o nouâ dovadä despre aceasta. Executiuneadesavar0ta a acestei din urrna conven0uni a fost intarziata deoarecari dificu1ta0 0 numai astazi, afundand cablul intre Con-stano. 0 Constantinopol, putem sarbatoti izbanda sforIärilor noastre.

Ma simt fericit cà aceasta pläcuta imprejurare imi da prilejulde a reinnoi urarile calduroase ce le fac pentru Majestatea Sa Im-paratul Wilhelm 0 beau In sanatatea Majesta-01or Lor Imparatului§i Imparatesei Germaniei.

*

Cu o placere cu tau], deosebitä Ma folosesc de aceastà impre-jurare, pentru a ruga pe ExcelenIa Voastra de a face cunoscutMajesta0i Sale Sultanului cat de mare pret pun pe prietenia Sa 0cat Ma simt de fericit de solicitudinea parinteasca pe care Maje-statea Sa o arata credincio0lor SE supu0 de neam românesc,pentru care am firWe o vie 0 statornica simpatie. Calauzit deaceste sim0minte, beau in sanatatea Majesta0i Sale Sultanului,facand cele mai calduroase urari pentru fericirea Sa 0 pentru pros-peritatea imperiului Sau.

(M. 0., 1905, nr. 37, p. 1449).

www.dacoromanica.ro

295.


1/14 Iunie 1905.

M. S. Regele Isi exprima satisfactia pentru roadele legislatiei din sesiuneace se Inchide.


Inchizand intaia sesiune a acestei noui Legislaturi constat cudeosebita mulIumire, ca increderea cu care am salutat pe Repre-zentanIii naIiunii a fost intemeiata.

Mai toate proiectele cuprinse in Mesajul de deschidere s'auprefacut in legi, mulIumita ravnei 9.1 patriotismului d-voastre.

Amintesc printre ele conventia de comer/ cu Germania, legilevamilor 9i recensamanttilui, legea cailor ferate din iniVativa privata,legea privitoare la reorganizarea Inaltei Curp de Casalie 9.1 la in-franarea arbitrarului administrativ 9i legile care au reformat inparte organizalia polipilor 9.1 a comunelor rurale.

Bugetul Iarii pe anul 1905-1906 a fost a9ezat pe temelie trai-nica. NevoiIi sa sporiIi cheltuelile pentru apararea na-Vonalä, n'aIipregetat de a cere napunii noui jertfe, care cumpanesc veniturilecu cheltuelile, fara a turbura alcatuirea economica a Iarii.

Prin conversiunea unei Valli in' semnate a rentei aIi indeplinitun progres netägaduit in opera intaririi creditului Romaniei 9i aIicreat o rezerva pentru nevoile mereu crescande ale Statului.


In cursul acestei sesiuni am avut fericirea sa vedem ea una dinnazuinIele de capetenie ale Regatului, deopotriva indreptaIire aRomanilor din Imperiul Otoman, supu9i prea credincio9i ai Ma-jestälii Sale Sultanului, a facut un pas hotaritor inainte.


Lucrarile savar9ite in aceasta prima sesiune ¡mi dau credinIaCa intreaga legislatura va fi tot atat de rodnica. Astfel se va asi-gura opera neintrerupta de intarire 9i inalIare a Statului Roman,

ILTNIE 1905 CUVANTARI 341

www.dacoromanica.ro

342 RE GELB CAROL I

care a fost i ramáne singura Mea grija, chiar in ceasurile de maredurere, care Mi-au dovedit incäodatä cat de adânca 0 calda estedragostea cu care MA inconjura. iubitul Meu popor.

Va mulIumesc pentru sprijinul pe care 1-aIi dat GuvernuluiMeu i rog pe Atotputernicul sa reverse binecuvantarile Lui asuprascumpului Meu Regat.

Eu declar inchisa sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare.CAROL.

Pregedintele Consiliului Mini§trilor i Ministru de Interne, G. Gr. Canta-cuzino ; Ministrul RAzboiului, General G. Manu; Minis trul Afacerilor StrAine,General I. Lahovari ; Ministrul Finantelory Take Ionescu ; Ministrul Agricul-turii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion. N. Lalwvari ; Ministrul Lu-crArilor Publice, I. C. Grciclifteanu; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice,M. Vlitclescu; Ministrul Justitiei, A. A. Beicleirciu.

(M. 0., 1905, nr. 48, p. 1883).

296.

Toast in onoarea delegatiunii Regimentului austro-ungarnr. 6 « Carol I *.

Sinaia, 24 Iulie/6 August 1905.

M. S. Regele fnchinA pentru ImpAratul Francisc Iosef Rege al UngarieiureazA prosperitate Reg. nr. 6 # Carol I cu prilejul a 25 de ani de cAnd esteproprietarul acestei unitAti.

Cu o vie bucurie salut aflarea in mijlocul nostru a delega/iuniiRegimentului Meu austro-ungar, pe care M. S. imparatul i Rege,eful vostru suprem, a binevoit a o insärcina sa-Mi transmita feli-

citari cu ocazia jubileului de 25 de ani, de and sunt proprietar alRegimentului.

Foarte mi§cat de aceasta graVoasa atentiune, mulTumesc dinsuflet pentru inmanarea acestui atat de frumos dar, in amintireaneuitatei zile in care M. S. imparatul M'a numit cap suprem alRegimentului 6 de infanterie unguresc.

SA dea Dumnezeu ca legaturile, ce de un sfert de veac Ma unescCu Regimentul 0 care acuma 40 de ani au luat fiinIa pe campulde luptä inainte de Fredericia, sa se intareasca din ce in ce maimult! Fie incredinIat Regimentul ca 0 in viitor voiu purta cel maiviu interes soartei lui.

www.dacoromanica.ro

Nu pot da acestor sentimente o expresiune mai fidela cleatridicând paharul in sänätatea Augustului vostru St-4On, a braveiSale armate qi a scumpului Meu Regiment. Dumnezeu sa Tie in pazalui pe Majestatea Sa incg multi ani in deplina sAnOtate pentrufericirea i prosperitatea credincioaselor Sale popoare I Tara 0 armataMea, care au malta onoare de a fi cunoscute de Majestatea Sa, seunesc cu Mine din toatä inima la aceste adânci uräri.

Träiasca M. S. Impäratul Francisc Iosef Rege al Ungariei.(M. 0., 1905, nr, 94, p. 3521-2),

297.

Toast in onoarea delegatiunii I-ului Regiment de Dragonide Hanovra nr. 9 « Carol I ».

Sinaia, 22 Septenwrie/5 Octomvrie 1905.

O delegatie de ofiteri din Reg. I de Dragoni de Hanovra nr. 9, In fruntecu Lt.-Colonelul Jochmus, prezintä omagii Suveranului la 25 de ani de cande proprietarul numitului Regiment. M. S. Regele multumeste, arätind legA-turile Sale cu armata Prusiei i urAnd pentru ImpAratul Wilhelm.

Simt o deosebitä pläcere de a putea saluta in mijlocul nostrudeputaTiunea Regimentului Meu de dragoni prusian i sunt foarterecunosator Majest4ii Sale Impäratului i Regelui, supremuluiVostru Set de a-i fi incu,viinIat sä MA felicite Cu ocaziunea jubi-leului de 25 ani, ca Sef al Regimentului. Todeodatä exprim celemai viri mulIurniri pentru frumosul album care Mi l-a-0 adus ca dar.

Amintirea zilei de 30 August 1880, &And ilustrul defunct, Im-päratul Wilhelm cel Mare, Mi-a conferit al 9-lea de dragoni, esteadânc intipäritä in inima Mea 0 sunt foarte mândru de a fi, aproapede o jumatate veac, strâns unit cu glorioasa armatä prusianO.

Neuitat imi va rämOnea timpul ce 1-am petrecut In mijloculei, timp care Mi-a dat ocaziunea de a prqui strAlucitele eicare au intemeiat märirea Germaniei.

indelungatele Mele raporturi cu armata prusianä sunt o che-z4ie de sincera Mea simpatie pentru Regimentul Meu de dragoni,care poate fi asigurat ca. eálduroasele Mele uräri Il intovär4escinereu i pretutindeni. Nu pot dovedi mai bine aceste singiminte

SEPT.-OCT. 1905 CUTANTA.RI 243

www.dacoromanica.ro

344. REGELE CAROL I

cleat ridicand paharul Meu in sAnAtatea ilustrului Vostru 8ef, inacea a vitezei Sale armate §i a scumpului Meu Regiment.

Fie ca binecuvAntarea DumnezeiascA sä dAinuiasca asupra Ma-jestAIii Sale, a Regalei Sale Familii i a puterii Sale armate.

Cu aceasta din suflet a Mea urare, VA invit deci pe d-voastreto/i a Và uni cu Mine pentru a striga:

SA trAiascA Majestatea Sa Imparatul i Rege Wilhelm.(M. 0., 1905, nr. t41, p. 4865-6).

298.

Toast dupä, manevrele din Moldova.

Botofani, 30 Septemvrie/ 13 Octomvrie 1905.

M. S. Regele, satisfetout de manevre, Inching pentru Corpul IV de Armatlpentru Botogani.

Privesc ca o intämplare fericitä cA manevrele de estimp s'audesfä§urat in jude-N1 Boto§ani, pe acest pAmAnt prin faptelemareIe ale lui 8tefan-Vodà a cArui aniversare de 400 ani toatäsuflarea româneascA a sArbAtorit-o anul trecut cu dragoste i recu-no§tinVA.

Amintirile domniei sale binecuvântate este adânc intiparità inmintea §.1 mima tuturor, i noi toçi, cu Regele in cap, trebue säne inchinAm cu recuncoinp inaintea acestui mare Voievod.

Pentru armatä, D'Ausul este cea mai frumoasà pildà care ne-acAlAuzit in rAzboiu §.1 ne-a condus la izbändA. Un regiment dinCorpul IV, care are cinstea sä aibä. numele lui 8tefan i steagulsäu impodobit cu Steaua României, aratä cA urma0i lui sunt vred-nici de luptätorii de atunci, reinviind vitejia strampasa. Sigurfiind cä faptele räzboinice ale trecutului vor inflacAra de-a-purureape armatä, gata sà se fertfeascA pentru patrie, ridic acest paharIn onorul Corpului IV de Armatä, care §i-a atras in timpul mane-vrelor via Mea mul/umire.

Implinesc o dorinIA a inimii Mele, inchinänd al doilea paharin onorul judepilui i oraplui Boto§ani, care Ne-au fäcut o pri-mire asa de caldA §i strälucitA. Sunt adânc m4cat de teat& iubireade care am fost inconjurat in timpul §ederii Noastre in mijlocu

www.dacoromanica.ro

INIOEMVRIE 1905 cuvANTARI 345

d-voastre i vom pästra o amintire scumpà de aceste zile petre-cute in Boto§arii. MulIumind incàodatä din suflet pentru toatedovezile de credin0 ce Ne-au fost aratate, urez prosperitate jude-Iului care au luat un avant aa de insemnat in decursul acestor 35de ani de and nu am mai avut bucuria de a le vedea, iar or4e-nilor, care Ne-au primit cu braIele deschise, le urez fericiresanätate.

(M. 0., 1905, nr. 148, p. 5092).

Toast la pranzul din Dorohoi.


Pre§edintele Consiliului judelean aratä. fericirea ce o simte Dorohoiul dea avea Oaspe pe Suveranul Tärii, caruia Ii aduce omagii. M. S. Regele aratäsatisfacIia ce-O incearcA gásind Dorohoiul, dupà 39 de ani, in plin progres.

Prirnirea stralucita i cuvintele cAlduroase cu care Ma salutaIiin numele judetului i oraplui, umplu inima Mea ell vie recuno-stinVä. Am dorit cu atat mai mult sá vin in mijlocul d-voastre,sunt 39 de ani de cand n'am mai avut placerea a revedea Doro-hoiul, care atunci era un targu§or, in o stare cu des4var0re pri-

Asfäzi am satisfacIia de a gasi un ora In plinä desvoltareCu frumoase cladiri, care, bogat impodobit 0 in haine de särb5.-

toare, M'a primit Cu un avant a§a de entuziast. Prin munch' i trudaaçi dobandit acest humos sfar0t.

Adanc m4cat de dragostea i credinIa ce Mi s'a aratat In acestepuçine ceasuri ce am petrecut aci, atat de ora§enii cat 0 de sateniicare au alergat de departe spre a Ma saluta, urez judqului pros-peritate i inchin paharul Meu In sanätatea i pentru fericirea ceta-Ienilor.

(m. 0., 1905, nr. 148, p. 5094).



M. S, Regele releva starea rea in care se gAsesc Ron:Anil din sudul DunAriidin cauza Grecilor. Indica liniile mari ale politicei legislative in noua sesiune.

www.dacoromanica.ro

346 REGELE CAROL I


In totdeauna Mà simt mulIumit cand Ala Osen In mijloculReprezentaOlor naliunii. MulIumirea Mea este 9i mai vie azi eandMa aflu In pragul celui de al patruzecelea an al domniei Mele.

Privind drumul strAbatut, Inaodata lin s'a' constat a la muncape care i-am Inchinat-o, poporul roman, 9.1 in vremurile grele ca 9iin cele de fericire, Mi-a raspuns cu o credinIa 9i o iubire neclintita.Astfel In ace9ti patruzeci de ani, zi cu zi, ceas cu ceas, s'austrans pentru vecie legaturile dintre Dinastia Mea qi na/iunearomanä.


Statornicia 9i InIelepciunea politicei noastre ne-a atras 9.1 ne-apfistrat increderea qi prietenia tuturor Puterilor.

In vremurile din urma, din pricina goanei violente care s'a pornitasupra Românilor din Imperiul Otoman, supu9i credincio9i ai M. S.Sultanului, care nu au alta vin'a deat de a fi obTinut dela Suveranullor recunoa9terea dreptului primordial de a-9i Ostra 0 desvoltaindividualitatea lor etnich", relaIiunile noastre cu Grecia s'au Inäsprit.

Tari de dreptatea cauzei ce susiinem, nad'ajduim ea guvernulelin va contribui la suprimarea acelei goane neumane qi zadarnice,fiindca prin sila nu se pot desna/ionaliza neamurile cele mandre,9i ne va da astfel putin/a de a restabili relapunile prietene9ti deal-adata.


Soliditatea aqezamantului financiar al României a rezistat 9i lagreaua Incercare a secetei din anul trecut. Bugetul exerciIiului1904-1905 s'a incheiat 9i el tot cu excedent. Bugetul in curs dacele mai bune sperarge ; iar bugetul de cheltueli al anului viitor,mulIumità celei din urma conversiuni, vi se va prezenta aproapeeu aceea9i cifra, deqi va satisface nevoile mereu crescande ale dife-ritelor noastre servicii 9i in indiul fand ale armatei,

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1905 CUVANT.A.R1 347

Starea imbucuratoare a finaigelor çàrii ne ingädue sä reformarad.area cailor de comunicalie, fäcând-o mai potrivita cu mijloacelefiecäruia i reducand cu o treime sarcina päturilor mai numeroase

mai särace.Desvoltarea economica a României este cea mai bunä garanlia

a finaigelor Statului. in acest scop, guvernul Meu va va prezentao nouà legiuire care sä faca posibilä punerea in valoare a bogäliilorcare zac in terenurile petrolifere ale Statului, iar pentru a inlaturaneajunsurile care s'au constatat, vi se vor cere creditele necesareca A. se punä calk ferate in masurä de a satisface nevoile agricul-turii 0 ale industriei.

Tot in scopul imbunataiirii economice, guvernul Meu va vaînfàia proiectele relative la creiarea unui fond pentru lucrarilemenite sa sporeasca suprafaIa cultivaba a Tärii, prin secarea zoneiinundabile a Dunärii, la infiirgarea unui credit viticol 0 a unuiMunte de pietate i la brevetele de inveigle.

Fixarea sistemului nostru vamal a fost dusa mai departe prinincheierea cu Marea Britanie a unei conven-puni de comert, careva fi supusa aprobärii d-voastre.

Desvoltarea industriei noastre ne impune noui legiuiri asupramuncii. in aceasta sesiune vi se va aduce o lege relativä la pro-tee-Pa muncii femeilor 0 a copiilor intrebuilia/i in arzaminteleindustriale 0 o alta in privima raspunderli intreprinderilor in cazde accidente.

Buna stare a populaIiei noastre rurale trebue sä fie grija noastrade capetenie. De aceea, pe langâ proiectele anuigate de Mine inMesajul primei sesiuni 0 care nu au fost Inca transformate in legi,guvernul Meu va supune deliberarilor d-voastre reinnoirea domeniuluiStatului i creiarea unui fond special pentru imbunataVrea stariisanitare a satelor noastre.

Unele din legile organice ale invaIamântului public au nevoie54 fie modificate. Deocamdatä veTi avea sä va ocupaIi cu invaIa-mantul normal 0 cu cel profesional.

Reforma codurilor noastre se va urma chiar in aceasta sesiunecu acele parIi din codul civil care privesc mai ales populqiunearurala.

Vi se vor propune de asemenea modificäri in legea de proceduräelectoralä, in legea pensiunilor in care experieiga ne-a dovedit ca

www.dacoromanica.ro

348 REGELE CAROL I

putem Mrà pericol sa reducem intru atva limita varstei 0 in legeaorgania a Corpului avocaIilor.

Oricfit de maxi ar fi progresele Statului Roman, ele nu ar aveatemelie dacà vepic nu ne-am preocupa de intárirea armatei. Suntsigur ca veti primi cu cäldurä cererea guvernului Meu de a i se damijloacele necesare pentru imbun6t5Iirea armamentului nostru.


Campul care se deschide activit4ii i patriotismului d-voastreeste larg i frumos. Chipul In care açi conlucrat cu guvernul MeuIn prima sesiune a acestei legislaturi, Îmi dä siguranIa ea' i aceasfäsesiune va fi dintre cele mai rodnice 0 mai demne de amintit.

Dumnezeu sä binecuvanteze lucrarile d-voastre.Sesiunea ordinard a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.

CAROL.

Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, G. Gr. Cantu-cuzino ; Ministrul Razboiului, General G. Manu; Ministrul Afacerilor Straine,General I. Lahovari ; Ministrul Finantelor, Take Ionescu ; Ministrul Agriculturii,Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion N. Lahoyari ; Ministrul LucrarilorPublice, Ion C. GreidiFteanu; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, M.Vlildescu; Ministrul Justitiei, A. A. Beuleirdu.

(M. O., 1905, nr. 181, p. 6185-6).

301.



Raspunzand Adresei Adunarii Deputatilor, M. S. Regele constata spiritulde continuitate In activitatea Camerii mai cu seama cu privire la finante.


Bucuria Mea de a vä vedea astäzi in jurul Meu este cu atat maimare, cu ca de adânc am fost m'ahnit de a nu putea deschide Euinsumi a doua sesiune a acestei legislaturi. Calduroasele urari ceMi le aduce0 din partea Adun4rii DeputaIilor, imi sunt o dulce

neprquità dovada de credinia sa 0 a Tärii. Le primes° cu vie

www.dacoromanica.ro

DEC. 1905 IA.N. 1906 CuvANTARI 349,

recunwinVä i rog pe Atotputernicul sä-Mi däruiasca sanatate sprea putea Inchina i In viitor toate puterile Mele binelui scumpeinoastre

Cu deosebità satisfaqiune constat din Adresa cä, Camera estehotärità a urma i In anul acesta opera de consolidare a finanTelor.Invätämântul anilor treculi ne aratä ca niciodatä nu vom puteafi In deajuns de prudenii i preväzätori Intru Intocmirea bugetului,amanând pentru mai tArziu toate cheltuelile care nu contribuescdirect la märirea puterii noastre productive sau la intärirea

noastre politice.In vederea luptelor economice, ce vor deveni din ce In ce mai

grele, avem datoria pe de o parte sà ne gandim matur la mäsuriImbolditoare pentru munca nalionalà, spre a-i da, prin toate mij-loacele, desvoltarea doritä, iar pe de alta, sa asigurAm cá't maineintarziat, In mod statornic, transportul i exportul bogatelorproducte ale pämântului nostru.

Din tot sufletul vfi multtimesc pentru nesträmutatele sentimentede dragoste i devotament ce le afátaIi Reginei, Mie i FanailieiMele 0 vä urez muncä spornicä pentru binele i inältarea Patriei.

(m. 0., 1905, nr. 205, p. 6946-7).

302.

Ilispuns la Adresa Senatului.

21 Decemyrie 1905/3 Ianuarie 1906.

C. Boerescu, presedintele Senatului, citeste Adresa Maturului Corp, scotinctIn evidentà roadele doraniei de 40 de ani a primului Rege al RonAniei. M. S.Regele e sensibil la omagiile si constatarile Senatului si multumeste.


Bucuria ce simt, de a Ira vedea astäzi in jurul Meu, este tot apde vie, ca i pärerea Mea de rau, cA n'am putut deschide Insumiaceastà sesiune a Corpurilor Legiuitoare.

Nicio mAngá'ere nu putea fi mai dulce inimii Mele, Intristatede perderea iubitului Meu frate, ca duioasele sentimente ce Mi leaduce-p, In cuvinte a§a de mi§c.ätoare, din partea Senatailui. Alinarea

www.dacoromanica.ro

350 REGELE CAROL I

ce o gäsesc In dragostea marei familii romanqti cu care amimparta0t vremurile bune ca i cele de restri§te este cel maistatornic reazem al vieIii Mele.

Cu drept cuvant arataii ca grija noastrá de capetenie trebuesa fie imbunatäTirea soartei materiale i morale a iubiTilor no§trisateni. Ridicarea lor insemneaza Intarirea Statului, iar viitorulnostru politic 0 economic atarna de sänätoasa creqtere ce le vom da.

Nu Ma indoiesc dar ca, In aceasta insemnata chestiune, caIn celelalte ce se vor supune cercetarilor d-voastre, ve0 da guvernuluiMeu un sprijin patriotic 0 tnÇelept, pururea insufleIit de grija bineluioNtesc.

Cälduroasele urari ce le aduce-ti Reginei, Mie i Familiei Mele,ca un rasunet credincios al glasului NaIiunii, de§teapta In inimilenoastre cea mai adanca recunwinIa.

(M. 0., 1905, nr. 211, p. 7179).

303.

Inalt Ordin de zi crttre anima.

1114 Ianuarie 1906.

M. S. Regele scoate In evidentá contribuOile armatei, timp de 40 de ani,la consolidarea prestigiului României. Ureazä un an fericit o§tirii.

Ostafi,

In curand se Implinesc 40 de ani de cand am venit In capulvostru cu nestramutata credinfa cä Mä pot sprijini pe devotamentul

vitejia armatei, neaparat trebuincioase pentru Mine in implinireagrelei sarcini ce luasem asupra-Mi.

Am gasit in once Imprejurare, adânc sapat in inimile voastre,simIimantul de datorie 0 de disciplina.

Siinçele voastre au intemeiat apararea çàrii aqa de tare ea putemaqtepta viitorul cu lini§te i incredere.

Vitejia fraplor vo§tri a faurit Coroana Regala de 13-01 9i IncaIn anul acesta vom sarbatori un patrar de veac de and Romaniaeste Regat. Cu mandrie puteli dar privi un trecut bogat In fapteinsemnate.

www.dacoromanica.ro

Pästrand ca o sfântä. moqtenire virtuVle raboinice reinviatepe câmpiile de lupt i urmänd pe calea bunä ce aft apucat, Patriaimpreuna cu Mine ne vom putea rezema cu dragoste pe voi.

subofiTeri i solda-V., vä urez un an bun 0 fericit.Dat in Bucure§ti, la 1 Ianuarie 1906, in al 40-lea an al Domniei

Noastre.CAROL.

(M. 0., 1906, nr. 218, P. 7425).

304.


7/20 Martie 1906.

M. S. Regele remarca activitatea Corpurilor Legiuitoare In sesiunea ce selnchide. Proectele anuntate prin mesajul de deschidere au fost transformateIn legi.


Inchizänd a doua sesiune a acestei legislaturi, vad cu o vie mul-Vimire cà de0 scurf& ea a fost dintre cele mai demne de amintit.

Mai toate proiectele care fuseserä anunTate in Mesajul Meu dedeschidere ca 9i cele care rämäseserä din Mesajul primei sesiuni,au fost transformate in legi. Ne-am indrumat astfel spre stabilireaunei regule de cäpetenie pentru bunul mers al lucrärii legislative:Mesajul fiechrei sesiuni sa nu anunie cleat ceeace In adeVär se poatefäptui intr'o sesiune 0 cele cuprinse in Mesaj sä nu fämänä nein-deplinite.

Prquese cu atät mai mult härnicia d-voastre, cu cAt roadeleei au fost din cele mai insemnate.

Grija d-voastre de cäpetenie a fost traiul sätenilor nowi.Asigurarea in contra secetei, pe care ali alcätuit-o in aceastä

sesiune, va rämänea una din acele fericite reforme ale eäror urmärise vor simli vreme indelungatä. Tot de acest gänd ali fost pätrun0In modificArile legilor creditului agricol, Casei centrale a Bäncilorsätqti, Clerului 0 a unor pärV din Condica

Numeroase au fost legile votate de d-voastre.Unele au avut drept scop sä intäreasca puterea armatä, rea-

zemul neatfirnärii i chez4ia linititei proprx0ri a României.


www.dacoromanica.ro

352 REGELE CAROL I

Altele au fost menite sà ajute desvoltarea noasträ economic5...Citez printre ele legile destinate a imbunätäIi cdile ferate i princreare de noui linii i prin sporirea mijloacelor de care dispune releauaactualä noua legiuire asupra drumurilor, secarl'a zonei inundabile aDunärii, punerea In valoare a terenurilor petrolifere ale Statului,crearea creditului viticol 0 a Casei de Imprumut pe amanet, Intoc-mirea geologice i legiferarea brevetului de invenlii.

infiin-Ond impozitul asupra venitului capitalului mobiliar, u§u-rând cu o treime darea cailor de comumica%ie pentru mareamajoritate a contribuabililor i transformând-o Intr'un impozitproporponal pentru ceilaiçi, açi facut un mare pas In opera ref ormeiimpozitelor noastre directe 0 un act de dreptate. lar intinzand sta-bilitatea la funcIionarii financian, açi asigurat o mai bun& admi-nistraVe a finai4elgr publice.

Dei pätrun0 de datoria de a cuMpani cu mare Ingrijire chel-tuelile publice, a adus lmbunätäliri In legea pensiilor i açi pututsä sporiçi lefurile magistraVlor i ofiIerilor superiori, mu4umitäunei reducen i a sarcinelor fiscului faIä de industria zahärului.


Ca Intotdeauna &And m avut prilej s5. Mä' adresez reprezen-tanIilor naIiunii 0 de astädatä %in sä constat cä In toatä vremea0 în toate hnprejurärile am fost Inconjurat de dragostea cea maicaldà 0 de credin;a cea mai adânc4 a iubitului Meu popor.

MulIumindu-va pentru sprijinul pe care 1-4 dat i In aceastäsesiune guvernul Mea 0 pe care nu M5. Indoesc veTi da §i deaci Inainte, rog pe Atotputernicul sá binecuvänteze scumpul MeuRegat.

Eu declar inchisä sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuitoare.CAROL.

Prqedintele Consiliului Min4tri1or i Ministru de Interne, G. Gr. Canta-cuzino ; Ministrul de R4zboiu, General G. Manu; MinistruI Afacerilor StrAine,General I. Lahovari ; Ministrul Finantelor, Take Ionescu; Ministrul Agriculturii,Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul LucarilorPublice, Ion C. Grcicligteanu; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publicc, M.Vlitclescu ; Ministrul Justitiei, A. A. Bacliiritu.

(M. 0., 1906, nr. 270, p. 9673-4).

www.dacoromanica.ro

MAI 1905 CuvANTA.Ri 353

305.

Mesaj la desehiderea Corpurilor Legiuitoare.

8/21 Mai 1906.

La 40 de ani de domnie, M. S. Regele se bucurä Impreura cu Tara de operainaptuita.


Atotputernicul Dumnezeu a vrut sa Implinesc 40 de ani Inscaunul Domniei.

In toatä aeeastä lungä vreme, pururea am impartäsit ca Intreg-poporul i bucuriile i nevoile. $i asta-zi, &and se incununeaza Insiguran1,5. §i In bel§ug munca vie/ei Mele, impreuna Cu to/i RomaniiMá veselesc si fericit Má simt cá cea dintaiu vorba a Mea este cureprezentarr/ii

and Irai intorc privirile spre drumul strabátut In ace§ti 40 decand revaz ceasurile cele hotarItoare ale Domniei Mele, intaiul

Meu gand este sa mulIumesc tuturor Romanilor, care In once treaptäau stat, din inaltele dregatorii pana la talpa -/ä.rii, intotdeauna 0 Intoate Imprejurarile, cu credinfà nedrämuita i cu dragoste nesfar§ita,M'au ajutat In Indeplinirea märe/ii, dar grelei meniri Cu care am-venit In noua Mea patrie acum 40 de ani: recladirea din temelii aStatului Roman. Mai ales gandul meu merge cätre cei care nu maisunt printre noi i Inainte de to-/i. &are cei care pentru asigurareaneatarnarii i fäurirea Coroanei care sta pe capul Meu, au trecutla nernurire In campiile de ciaste 0 de slavä.

Sarbatoarea de astazi, care nu este numai a Mea, ci a intreguluipopor, care s'a Invrednicit sà ajungä unde a ajuns, prin muncanecurmatä i prin inIelepciune, strange i mai mult legaturile d'apu-rurea binecuvântate dintre Dinastia Mea 0 natiunea românä.


Nu Ma indoiesc ea va ve/i folosi de aceastá sesiune extraordinaraea sa mai sporiii ca noui legiuiri opera legislativa atat de bogatadin cele dot& sesiuni ordinare In care a/i fost chema/i.

www.dacoromanica.ro

354 REGELE CAROL I

Dumnezeu sà binecuvânteze lucfárile d-voastre.Eu declar deschisä sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiui-

toare.CAROL.

Pregedintele Consiliului Minigtrilor i Ministru de Interne G. Gr. Cantu-cuzino ; Ministrul RAzboiului, General G. Manu ; Ministrul Afacerilor Sträine,General I. Lahovari ; Ministrul Finantelor, Take Ionescu ; Ministrul Agriculturii,Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul LucarilorPublice, Ion C. Griklifteanu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, M. Vleiclescu ;Ministrul Justitiei, A. A. Beicliirciu.

(M. 0., 1906, nr. 30, p. 1089).

306.

Rfisplms la felicitärile Mini§trilor pentru jubileul de 40 de ani dedomnie.

9/22 Mai 1906.

La urarile facute Dinastiei in numele Guvernului gi al prii cu prilejul a 40de ani de domnie ai M. S. Regelui Carol I de cdtre pregedintele de Consiliu, G.Gr. Cantacuzino, M. S. Regele r&spunde, multumind. Suveranul scoate in evi-dent& c& in patru decenii Principatele-Unite au devenit Regatul Romaniei,Stat modern, pretuit de toat& lumea. Arat& recunogtintä sfetnicilor care L-auajutat intru indeplinirea grelelor Sale insArcinari.

Sunt viu miscat de patriotica voastrà cuvântare, plin4 de simIiriinalte si din adâncul sufletului và muliumesc pentru aceste caldeufäri ce-Mi aduceti in numele Consiliului de Mini0ri.

Cu mare satisfactie privesc acest rästimp de 40 ani, bogai Infapte insemnate, In capul c6rora straluceste transformarea Rom'Anieidin Principate-Unite intr'un Regat, Intemeiat pe vointa nationalä

pretuit de lumea intreaga.Acest rezultat fericit s'a putut dobAndi numai cu sprijinul bar-

baiilor de Stat, care M'au inconjurat in toate imprejurdrile cudragoste i credinVti.

Sfetnicilor Mei datoresc dar ca pot grIAtori astAzi o lungadomnie incoronatà cu cele mai frumoase izbAnde.

Recuno0inta Mea pentru d-voastre si pentru toti aceia care aulucrat cu Mine deapururea va ramânea intipäriià in inima Mea.

(M. 0., 1906, nr. 33, p. 1214).

www.dacoromanica.ro

Efititog9 ;;;;; t tttttttttttttttt 0000 t ttt ttt ttttt tttttt. ,

.41757,rm'

Sala Tronului la jubileul de 40 de ani de domnie ai M. S. Regelui Carol I (1904».

;;;,:

www.dacoromanica.ro

MAI 1906 ClIVANTARI 355,

Rispuns la felicitarea Corpului Diplomatic.

10123 Mai 1906.

Felicitärilor Corpului Diplomatic, rostite de càtre Marchizul Di BeccariaIncisa, M. S. Regele le räspunde cu vii multumiri.

Sunt adânc mi§cat de amabilele cuvinte prin care salutati sär-batoarea noastra nationalä i vä rog sa primii sincerele Mele mul-tumiri pentru felicitärile i bunele uräri ce-Mi adresati in numeleCorpului Diplomatic.

Le primesc cu atat mai mare bucurie, cu cat vad in ele, nu numaiun omagiu adus lungii Mele domnii, binecuvântatä. de Providenta,ci 0 o pretioasä märturisire a interesului 0 a viei simpatii pe carele aratä Tarii Mele Statele ce le reprezentati.

Yeti binevoi a fi interpretli sentimentelor Mele recunoscatoarefata de Suveranii i8efil vo:Ori de Stat pentru acest nou i pretiossemn al prieteniei Lor, adaugändu-Le marturisirea statornicelorurari ce fac pentru fericirea Lor.

(M. 0., 1906, nr. 33, p. 1216-7).

Rispuns la urärile Sf. Sinod.

11/24 Mai 1906.

In sala Tronului Mitropolitul Primat da citire actului sinodal prin carese preamäreste domnia de 40 de ani a Suveranului RomAniei. M. S. Regelemulpimeste, aducAnd slavA lui Dumnezeu, care a ocrotit RomAnia in tot timpuldomniei Lui.

Din adâncul sufletului multumesc Inalt Prea Sfintiei Voastrepentru ca/dele uräri cuprinse in actul sinodal ce Mi-1 aduceti innumele Sfântului Sinod.

Impreunä ca Inaltul Cler inaltäm inainte de toate rugile Noastrede multumire care cel Atotputernic, care a binecuvântat lungaNoastra domnie, ocrotind scumpa noastra Tara i ferind-o de sgu-duiri i primejdii.

www.dacoromanica.ro

256 REGELE CAROL I

In veacurile trecute Biserica astigat titluri nepieritoarela recunostin0 çârii prin pästrarea ne0irbitä a nalionalitälii si agraiului sträinosesc, pregátind astfel calea la neatárnarea

bisericeascä.O chemare tot asa de falnicà i patrioticA are astäzi Biserica:

indulcirea moravurilor, inälIarea sufletelor i indrumarea voinIelorspre bine.

Doresc ca locasurile slävite din trecut, acum readuse la vechealor strälucire, sä adäposteasca totdeauna o credin%à vie si adevarata,eaci numai credinIa are putere in'alOtoare i mantuitoare.

Rog pe bunul Dumnezeu sä räspändeasa cu belsug clarurile Saleasupra Bisericii noastre nalionale i asupra pästorilor

(M. 0., 1906, nr. 34, p. 1254).

309.

Flispuns la urärile Corpurilor Legiuitoare.

11/24 Mai 1906.

Corpurile Legiuitoare aduc omagii Dinastiei prin adresele citite de catrepresedintii lor. M. S. Regele ra'spunde cu emotie evocand evenimentele capi-tale din timpul celor 40 de ani de roduica domnie.

Cu o vie emoliune 0 o adánca recunostin4 arunc asfäzi o privireasupra acestui lung sir de ani, strabatut in strânsä unire de simtiri0 de voinIä cu iubitul Meu popor i Mà simt fericit i mándrucà am räspuns, acum 40 de ani, la chemarea lui, primind nobila,dar greaua sarcinä de a inchina puterile Mele la indeplinirea aspira-Iiunilor sale?.

Nu Mà jeluesc de greutäAile ce le-am intâmpinat in cale, nicide ceasurile de intristare, caci le-am impärtäsit cu intreaga na-punecare M'a sprijinit cu credinta sa si M'a räsplätit indoit prin o dra-goste nesecatd; dimpotrivd, toate aceste piedici si duren i märescchiar prepil izbandei noastre.

Da, binecuvântatä i rodnicä a fost aceastä epocä de renasterea României, In care, prin patrioticul avânt al tuturor inimilorprin imelepciunea cumpänitä a marilor nostri bärbaIi de Stat, amputut inscrie in istorie pagini glorioase pentru neamul románesc.

Este o sfântä datorie pentru Mine de a da astäzi acestor neuitatifruntasi prinosul recunostiniei Mele nemärginite. MulIi din ei au

www.dacoromanica.ro


trecut intr'o vieaVä mai bunä ; insä credincioasa noasträ aducereaminte nu se va terge niciodatä, cäci lor 0 vitezei noastre armatedatorim infiinIarea la gurile Dunärii a unui Regat romän neatärnat,a§ezat pe tenielii trainice, a cäruia aniversare de 25 ani o särbä-torim acum Impreunä cu al 40-lea an al domniei Mele.

Aceste roade strälucite sunt cea mai mandrä räsplatä pentrumunca statornica a unei intregi generqii, care a infruntat luptecrâncene 0 grele incercäri spre a mäntui Patria de primejdiile ceameninIau chiar fiinIa sa.

Cuväntärile cälduroase ce Mi le rostiO in numele Reprezenta-iunii na-ponale, cu prilejul acestei indoite aniversäri, umplu sufletulNostru de o nespusä bucurie. Le primesc cu recuno§tinVá ca o cre-dincioasä märturisire a dragostei poporului Nostru iubit. Mulvumescin deosebi frunta0lor in vieaVd, care M'au ajutat intru indeplinireagrelei Mele chemä.ri 0 au luat o parte insemnatä in faptele säväilite.Mä rog apoi la Dumnezeu sä le däruiascä lor 0 Mie incá mul-çi anicu sändtate ca sä-i putem Cu to0 inchina la desävär0rea opereiincepute 0 la intärirea tot mai mare a scumpei noastre Românii.

Oricum va fi voinIa Dumnezeiasca, areia Ne supunem Cu sme-renie, totiq nu ne putem opri de a privi viitorul -Vdrii cu incredere,cäci acest viitor se intemeiazä pe virtutea acestui neam românesccare a infruntat ne§tirbit restri§tele a 18 veacuri, pe o Värä'nimevänjoasä in räzboiu 9i rnuncitoare in timp de pace 0 se reazima dereciproca 0 neclintita credintä intre NaTiune i Dinastie, ai cAreitineri VlAstari, näscigi pe pämäntul românesc 0 crescigi in legeasträ'mpascA, vor §ti, cu ajutorul lui Dumnezeu, sä sträng6 totmai mult aceste legä'turi suflete§ti.

Sd ne unim dar cu to-Pi in acest strigat atät de scump inimilornoastre, care cuprinde §i cele mai sfinte dorinIi:

Sä' träiascä România, tot mai tare, tot mai fericitä, tot maibinecuvântata!

(M. 0., 1906, nr. 34, p. 1255).

310.

Rispuns la urärile Primarilor din ¡aril.11/24 Mai 1906.

In numele Primarilor din Tara, Primarul Iagilor face elogiul domniei M. S.Regelui Carol. M. S. Regale multumegte.

www.dacoromanica.ro

358 REGELE CAROL I

Graba cu care v'aIi adunat In jurul Tronului In aceste zile marieste cea mai vadita dovada ca, In toate judeTele /Ana In caminurilecele mai departate, se impart4e§te avantul patriotic al iubiteiNoastre capitale In. sarbatorirea acestei indoite aniversari de 40 anide domnie i de 25 ani dela proclamarea Regatului.

La urarile calduroase ce Mi le aduce-p din Romania intreagaca un mi§cator rasunet al simIirilor sale raspund cu cea mai

vie recuno9tinIa i cu rugi pentru fericirea poporului, c'are§tie sa prquiasca acest lung §ir de ani de munca, Inchinat binelui sau.

Cu to-0 ne putem mandri astazi de lunga cale ce am sträbatutimpreuna, cu roadele ca§tigate i mai cu seama de legaturile sufle-te§ti ce s'au statornicit intre Tara i Dinastie. Din aceste sfintelegaturi au izvorit lini§tea, munca spornica, propa9irea i inallareanoastra, &and Romaniei un nume ce rasuna falnic 0 peste hotare,iar Mie dulcea räsplata a datoriei Implinite i dragostea neprquitde scumpa a mult iubitului Meu popor.

(M. 0., 1906, nr. 34, p. 1255-6).

311.

Wispuns la felicithrile Inaltei Curti de Casatie.

12/25 Mai 1906.

Prim-Presedintele Inaltei Curlii de. Casafie, S. Ferekide, aduce omagiile derecunogting ale Magistraturii pentru organizarea ce i s'a dat pe timpul celor40 de ani de domnie ai primului Rege al Romaniei. M. S. Regele räspundea Justitia I-a dat tot sprijinul si pentru aceia S'a bucurat de grija regard.

Deosebit de scumpa-Mi este IncredinIarea simIimintelor de dra-goste ì devotament ce-Mi aduceti In numele intregei magistraturia àrii, aceasta insemnata putere a Statului, care, In cursul celor40 de ani treculi vi-a dobandit deplina Mea incredere.

O justiIie luminata i nepartinitoare este nu numai o cheza§iea ordinei, a libertälii i a averii cetaIenilor, dar i cea mai puter-nick' parghie a progresului moral in vieata publica i privatfi.

Cu mare mu4umire sufleteasca constat ca magistratura romanaeste din ce in ce mai patrunsa de malta sa menire sociala i ca searata tot mai vrednicä de masurile ce s'au luat spre a o InconjuraCu o neatarnare tot mai deplina.

www.dacoromanica.ro


arát aclanca Mea recuno§tin-p pentru caldele urári ce Mi lerost4i Cu prilejul acestei indoite aniversári i rog pe Dumnezeuimplineascá dorinIa noasträ a tuturor: ocrotirea scumpei noastreRomânii.

(M. 0., 1906, nr. 35, p. 1296).

Flfispuns la felicitirile Inaltei Curti de Conturi.

12125 Mai 1906(

malta Curte de Conturi aduce felicitari Suveranului prin presedintele G.Lahovari. M. S. Regele primeste cu placere urarile i arata opera Inaltei Curtide Conturi la insanatosirea finaiftelor tarii.

Primesc cu vie plácere urdrile ce Mi le aduce/i din partea InalteiCurp de Conturi.

Starea infloritoare a finatgelor noastre ne ingádue a privi cumandrie la progresele desávar9ite in ace§ti 40 ani din urmá.

Totu0 nu trebue pierdut din vedere ch, de controlul neadormitriguros al intrebuinOrii banilor publici, atfirná in mare parte 0

regulata gestiune a averii ob§twi.Nu M& indoiesc dar ca vep indrepta silinçele d-voastre spre o

tot rnai con§tiincioasä indeplinire a Insemnatei misiuni ce vá esteincredinIatá.

(m. 0., 1906, nr. 35, p. 1297).

Ilispons la felicitfirile Camerelor de Cornell din taxi.

12/25 Mai 1906.

L Kalinderu, fri numele Creditului Rural; Triandafil, in numele CredituluiUrban.; Carp, in numele Rancid Nationale; Assan, In numele Camerelor deComen, aduc felicitari i omagii Dinastiei la 40 de ani de domnie ai Suvera-nului. M. S. Regele remarca activitatea Camerelor de Comert din tara In mo-mentele critica economice.

Pentru întâia oará am pläcerea de a saluta toate Camerele deCornell din Tarä, intrunite in Capitalá, cu prilejul indoitei ani-versári a 40 ani de domnie 0 a unui sfert de veac dela proclamareaRegatului.

www.dacoromanica.ro

360' REGELE CAROL I

Cu o vie recunostiqa primesc urärile ce-Mi le aduce0 din parteaCorpurilor ce reprezentaTi.

Prin munca i stäruinIele voastre neobosite pentru propasireacomerIului si a industriei rii, ai tiut In mai multe randuri sälea arataIi vrednici de Insemnata voastra chemare si sá desfasuraIi.o Inraprire binefäcätoare pentru desvoltarea noasträ economicä.ExpoziOa ce se va deschide peste puiine zile i unde se vor oglindiprogresele Indeplinite pe campul muncii na%ionale, va fi si pentruCamerele de Cornell o frumoasä räsplatä a silii4elor lor.

Urez din suflet ca si In viitor aceste sì1ine sa. fie Indreptate spreIntemeierea In Iara a MINI industrii sanä.toase 0 a unui comer%cinstit, care singure pot da Romaniei deplina sa neatarnare econo-mica.

(M. 0., 1906, nr. 35, p. 1298).

314.

Rispuns la urfirile Armatei.

12/25 Mai 1906.

M. S. Regele räspunde cu recunostinIA Generalului Manu, Ministrul deRäzboiu, care depusese la picioarele Tronului adânca recunoointA ì devota-mentul Armatei.

Viu miscat de privirea retrospectiva ce arunca0 asupra unuitrecut, care-Mi aminteste vremuri deosebit de scumpe, raspundrecunostinIa cea mai caldä la cuvantarea asa de bine sizntitä' ce-Mirosti%i In numele Armatei.

Armata cunoaste cat de vie este dragostea Mea pentru damesi cat de mare-Mi este grija pentru propasirea ei. La randul Meustiu ce räsunet adanc gäsesc aceste simtiminte In randurile voastre.

indoita aniversare, care vá adunä astazi in jurul Meu, imi estedar un scump prilej de a- -VA mulunii Cu toata cäldura inimii Mele,pentru statornica credintä ce Mi-aTi arätat in cursul lungei Meledomnii, pe cámpul de luptá ca si in timp de pace. Medalia come-morativa ce impodobeste astaz pieptul luptätorilor, care au slujitTara in acesti 40 de ani ai Cäpitä.niei Mele, va rämanea ca un semnvadit al acestor stranse legäturi intre armata i eful ei.

Tara nu uita cA Armatei se cuvine o parte Insemnata a izban-delor strälucite inscrise In istoria noasträ si ca ei datorim ea' putem

www.dacoromanica.ro

MAI 1906 cuvANTA.Ri 361

sarbatori cu mandrie implinirea unui de veac sfert dela neatar-narea noastra §i dela infiiqarea Regatului.

Dar nici armata nu va uita ce grea räspundere izvora0e pentrudansa din increderea Nqiunii 0 din jerfele ce le face necontenitpentru intarirea ei.

In Romania, Armata este o instit4une popular, iubita 9i

cinstitä. Acest fapt, de care ne putem fäli cu drept cuvant, ne im-pune indatoriri mari. La nemarginita incredere a Tarii, care a datin paza noastra cele mai sfinte ale sale odoare, adica onoareaneatarnarea ei, sa raspundem dar prin un nemarginit devotament.Cu toIi sà fim pätrun0 de aceastd inaltä chemare i sä nu cruVamnici muncä, nici jerfe, spre a o indeplini 0 a ne arata totdeaunavrednici de aceea care au faurit coroana de otel pe campul de lupta.

Inteun gand 1 Cu o inimd sa strigäm: Traiasca scumpa noastraRomanie!

(M. 0., 1906, nr. 35, p. 1299).

315.

Rispuns la urkile Academiei Române.

13/26 Mai 1906.

I. Kalinderu, Pre§edintele Academiei Române, prezintà felicitari Suvera-nului din partea acestei InaIto Instituii, scotând In relief afectiunea gi spri-jinul regal de care aceasta s'a bucurat. M. S. Regele scoate in relief bogataactivitate in câmpul istoriei si al limbei inscrig la activul Academiei Romane.

Printr'o potrivire placutä sufletului Meu, Academia Romanaserbeazä in anuI acesta a 40-a aniversare a sa, impreunä cu jubi-leul celor 40 ani ai Mei de domnie

InfiinIata sub numele de Societate Literara, inceputurile eiau fost modeste; munca insä, pe care a desfaprat-o in acele patrudecenii unind intr'un su/let pe reprezentantii culturii tuturor Ro-mdnilor a fost din ce in ce mai mare, a§a ca puteii privi cu man-drie calea sträbatuta i roadele dobandite.

Pe campul intins al culturii romane0i, Academia n'a läsatniciun Ian nelucrat. Bogatele sale publicaliuni despre Iimbaistoria çàrii, precum §i asupra tiinçelor naturale, buna rânduiala

www.dacoromanica.ro

362 REGELE CAROL I

sarguinIa in sporirea i pästrarea pre-poasei sale Biblioteci, Nearatä indeajuns cât dé neobosità a fost rAvna Membrilor säi, sprea räspunde inaltei ei meniri. Prin bine cumpänita intrebuinOre ainsemnatelor sale dotaIiuni, Academia a ajuns asemenea a fi in-Teleapta diriguitoare a tinerelor generaIii de inväIaTi.

Cunoa§te-p necurmatul interes ce MA 1nsuf1ete§te pentru acesta§ezämänt, in care se intrupeazd cultura noasträ nalionalä, a§an'am nevoie sä. va spun at de calde 0 sincere sunt ur'árile Melepentru prop4irea lui mai departe.

VA mulIumesc din suflet pentru bunele d-voastre felicitäri.(M. 0., 1906, nr. 36, p. 1340).

316.

Rispuns la felicitärile Profesorilor i Studentilor universitari.

13/26 Mai 1906.

La omagiile Corpului profesoral i ale studentimii, prezentate de RectorulUniversitätii din Bucure§ti, C. Dumitrescu, M. S. Regele cere ca Scoaladea caractere.

De-a-pururea am urmat cu cea mai mare luare aminte i cu celmai necurmat interes, tot ce privew educOunea i instrucIiuneapoporului, pätruns fiind cä in coalä se fänrqte viitorul

Urä'rile calduroase i ineredinorea simIimintelor de dragostecredin0 ce Mi-le aducqi in aceastä zi memorabild, din partea Cor-pului profesoraI 0 a tinerimii studioase, gä'sesc un recunoscatorräsunet in mima Mea.

Nina de grea räspundere va este, prin urmare, chemarea, de-oarece generaVunea de maine va fi opera voasträ.

PregatiIi-Ne dar, bärbaIi cu iubire de lark cu sufletul curatcu voinça indreptatä spre munca con§tiincioasä i folositoare. Nu

cä caracterele, mai mult decAt talentele, hotdasc soarta po-poarelor i ca forIa moralä, numai, le poate apara de invingerenimicire.

In aceste zile de särbätorire a faptelor implinite in trecut, nupoate fi anai mare bucurie sufleteasc6 cleat scumpa incredin/arec'à tinerimea noasträ de as-02i va p60, Para ovaire, pe urmele

www.dacoromanica.ro

MAI 1906 CuvANTARI 363

lasate de cei batrani 9i ca mo9tenirea ce-i vom incredinta nu va finiciodatä 9tirbita, ci din contra, pastrata cu sfintenie i sporita.

Multumindu-va pentru bunele feliciea'ri ce-Mi aduceti, urezd-voastre i intregului Corp didactic ca samanta /mina Be aruncatiIn ogoru/ sufletelor sa dea roade binecuvantate pentru inflorireainaltarea scumpei noastre Romanii.

(M. 0., 1906, nr. 36, p. 1341).

317.

Irispuns la feliciarile ofiterilor de Cavalerie §i de Marini.

21 Mai/3 lunie 1906.

Generalul Gigurtu prezintä. Suveranului, odatä cu omagiile cavaleriei, ostatuetà Intali§ând pe biruitorul dela Plevna cälare primind defilarea primilorprizonieri turci la 28 Nov. 1877. Vorbegte apoi Contra-arairalul Coslinski, Innumele marinei. M. S. Regele multume§te 1i aduce laude odor ¡doll& arme.,

Sunt viu mirat ca offterii de cavalerie 9i de marina au ales al40-lea an al domniei Mele, spre a-Mi oferi aceste frumoase daruri,In amintirea gloriosului nostru räzboiu, care a Intemeiat RegatulRoman.

Le primesc cu bucurie i recuno9tinp..Cavaleria ca 9.1 Marina pot privi cu mandrie aceasta mare epoca,

fiindca ele au inscris fapte insemnate in istoria tarii, una cucerindun drapel pe campiile din Bulgaria, alta infundand un vas de räz-boiu in Dunare. De atunci, peste un sfert de veac a trecut, in careamandoua armele au muncit cu statornicie, au facut, adevarateprogrese i 0-au atras laudele Mele.

Multumindu-le calduros pentru silintele ce au desfa9urat, iard-voastre pentru cuvantarile a9a de bine simtite ce ati rostit, putetifi incredintati ca darurile voastre imi vor aminti de-a-purureaaceste vremuri neuitate, cand Cavaleria, prin serviciile sale de cer-cetare pe campurile de lupta 9i Marina, in bateriile Elisabeta

tefan cel Mare » dela Calafat, au luptat sub ochii Mei.

(M. 0., 1906, nr. 41, p. 1544)..

www.dacoromanica.ro

364 REGELE CAROL I

318.


24 Mai 16 Iunie 1906.

M. S. Regele multumeste reprezentantilor natiunii pentru sinrtimintele dedragoste ce I-au aratat RornAnii la 40 de ani de domnie. E multunlit a cons-tata totodata roadele pozitive ale trecutei sesiuni legislative.


Inchizand sesiunea, care a vazut särbätorindu-se implinirea a

patruzeci de ani ai Domniei Mele, in sä constat cä, in nesfârsitelemärturii de credintä si de iubire pe care si cu acest prilej Mi le-adat intregul popor român, växl cea mai scumpà rasplatà pentrumunca Mea si cea mai sigura garantie pentru temeinica propäsirea iubitei noastre patrii.

Legätura hotärità de Cel Atotputernic intre Domnia Mea sineatAruarea României ai voit sä o dovediti inck odatà, zorindridicarea monumentului Independentei si al Domniei Mele.

VA multumesc din adâncul inimii i nu Ma indoiesc ca, repre-zentanti gi natiunii, yeti duce in toate colturile tärii multumirileMele.


V'ati folosit si de aceastä scurtä sesiune ca sä sporiti operalegiuitoare a acestei legislaturi. Printre numeroasele legi pe cari

votat, citez conventiunea de comert cu Belgia, care insem,neazä filed un pas in stabilirea reIatiilor noastre economice cutärileIn cari se duce prisosul mänoaselor noastre ampii ì legiuirile me-nite sà imbunätäteasa soarta populatiei noastre dela sate, care afost i rämâne grija Mea statornicä. Astfel ati creat un fond sanitarrural, ati hotärit clädirea a 32 de noi spitale rurale si ati pus insarcina Statului un sfert din datoria pentru porumbul de branä allocuitorilor säteni, loviçi atât de crud prin seceta dela 1904.

www.dacoromanica.ro

IUNIE 1906 CUVANTARI 365


In opera desvoltärii i inälIärii Romaniei nu poate fi niciodihnä, nici sfar0t. Sä vä fericiIi ca i deastädatà muncav'a fost spornicä i folositoare.

Eu declar inchisä sesiunea extraordinarà a Corpurilor Legiui-toare.

CAROL.

Pregedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Interne gi ad-interim a/Afacerilor Straine, G. Gr-. Cantacuzino ; Ministrul Razboiului, General G. Manu ;Ministrul Finautelor, Take Ionescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comer-tului si Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, loan C.Grildi,steanu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, M. Vletclescu ; Ministrul Jutitiei,A. A. Bc1cicir.

(M. 0., 1906, nr. 42, p. 1593).

319.

Cuvântare la deschiderea Expozitiei national° din 1906.

6119 Iunie 1906.

Raspunzand cuvantärilor rostite de Ministrul I. Lahovari si de Dr. C. I.Istrati, Comisarul General al Expozitiei, M. S. Regele arata ca, dupa cucerireaIndependentei si a Regatului, Romania trebuia sa dea probe de o des.voltareIn acela§ grad §i In carnpurile cele/alte de activitate (economie, industrie, agri-cultura), ceea ce face cu stralucire prin aceasta expozitie.

Din toatä inima va mii4umesc pentru cAlduroasele uräri ce Nile adresaIi Reginei i Mie In aceastä solemnä imprejurare.

Priviiile retrospective ce aruncaIi asupra Romaniei de ieri, cudate 0 fapte a§a de nemerite, pun la ivealä, in mod izbitor, pro-gresele indeplinite de Romania de astäzi. Salut dar cu o adancabucurie sufleteascä prima noasträ expoz4ie nationala, adevärataserbare a muncii rom'anwi i vrednica incoronare a 40 de ani delupte i silinTe.

Cu drept cuvant ali amintit legionarii lui Traian i intrupareaacestei Iäri la marele Imperiu roman, aci acest fapt istoric dominfi

www.dacoromanica.ro

366 REGELE CAROL I

intreaga viean a neamului nostru. malta ei obar9ie a fost, intr'a-devar, pentru Romania un imbold 0 o pavan.

Aceasta rede9teptare a con9tiin/ei de neam afirman prinvirtu-Pe razboinice ale Romanilor i prin o azuinn seculara la oviewn proprie 9i-a gäsit desavargita sa alcatuire In Regatulroman de sine statator.

Dupa izbanda de pe campul de lupta era firesc sa ne dam seamade cuceririle dobandite pe tarImul luptei pagnice; sä. 9tim ce amfacut 0 mai in deosebi ce avem de facut, spre a pä9i inainte pecai sigure ì rodnice &are neatarnarea economica.

Aceasta frumoasa expoziIie, in care se desfa9un cultura 0munca naPonalä In toate vadirile lor dela plugäritul trad4ionalpanä la cele mai recente dobandiri ale industriei mici i mari, neva arata lamurit progresele s'avAlite In acest scurt timp, de &Andne-am indreptat silinçele catre o mai inIeleapta cautare. a bogaliilornoastre.

Numai acei care cunosc punctul de plecare, adica starea noastrade acum 40 de ani, vor putea sà judece cu dreptate minunata trans-formare ce s'a indeplinit pe tarlmul agriculturii, industriei 9i maiales pe acel al _mijloacelor de transport. imbunataIirea acestor dinurma, prin InfiinIarea cailor ferate, a incincit exportul nostru decereale 0 a marit in aceea9i propoqiune avu/ia %aril.

La randul sau industria, de9i Inca in periodul de cre9tere, aluat deja un avant imbucurator, care promite sà indestuleze o bunàparte din trebuimele noastre.

Putem fi mandri dar de acest mare pas inainte, care a de9teptatun simpatic rasunet 0 peste hotare, in aceste OA care ne-au facutcinste a lua parte la särbatoarea noastra. Sri nu uitam insà a in-drepta prinosul recuno9tinIei noastre catre acei bárbaIi de Stat careau indrumat poporul pe aceasta spornicà cale, intinzand astfelasupra muncii pa9nice falnica devizà a coroanei de oIel: prin noiin9ine.

In deosebi arat felicitarile i muiçumirile Mele cele mai viisincere acelora care, insufleIiIi de o neclintitä credinn i o osardieneasemänata, au inchinat silinçele lor la aceasta intaia manifestarea propa9irii nalionale.

Declar expozi-pa. deschisa.(M. 0., 1906, nr. 54, p. 2152).

www.dacoromanica.ro

SEPT.-OCT. 1906 CIWANTA.RI 367

320.

Toast in onoarea Regimentului de infanterie rusesc nr. 18de Wologda # Carol I ».

26 Iuniel9 Iulie 1906.

0 delegatie a Reg. de Infanterie rus'a nr. 18 a Carol I », prezina omagii si uräri,prin colonelul Platon Wladimirovich Karabchewsky, Suveranului eu prilejula 40 de ani de domnie si a 25 de ani dela proclamarea independenTei Ro-,mâniei, inminându-i si o sabie. M. S. Regele multumeste si face uräri pentruTarul Rusiei.

Cu o sincera satisfacIie salut prezenIa printre noi a deputqiuniiviteazului Meu Regiment o Wologda #. Sunt adanc mi§cat ea M. S.imparatul, Augustul vostru Suveran, a binevoit a va autorizasa-Mi aducqi aceasta frumoasa sabie. 0 primesc cu recuno0inIa,ca o scumpa amintire din partea voinicilor Mei wologdeni, cared'a-pururea s'au distins prin virtu-Ole lor militare0i 0 se vor bucurade statornica 0 via Mea simpatie. Nu pot da a.cestor sentimenteo expresiune mai fericita deck Inchinand acest pahar In sanatateaM. S. impäratului Nicolae 0 aduca.nd uräri fierbinIi pentru feri-cirea Sa personalä, a M. S. finpärätesei i pentru gloria armateiimperiale.

Dumnezeu sa ocroteasca pe Augustul vostru Suveran §i pu-ternieul Sau imperiu. Sä. traiasa M. S. imparatul tuturor Rusiilor.

(M. 0., 1906, nr. 73, p. 2886).

321.

Toast la masa din Ploe§ti, dupi manevre.

29 Septemprie112 Octomprie 1906.

Multumit de rezultatul manevrelor, M. S. Regele inchintt pentru CorpulIII de ArMaa, pentru Ploesti si Prahova.

Cu vie bucurie am salutat din nou Corpul al III-lea pe campulde manevre 0 astadata aproape de Ploe§ti, care s'a deosebit In toateimprejurarile prin avantul sau patriotic.

Aceste frumoase simIiminte au 0 lndemnat pe cetkeni A ridiceIn sanul lor cel dintaiu monument In amintirea razboiului, Inchi-nandu-1 Batalionului al II-lea de Vanatori.

www.dacoromanica.ro

368 REGELE CAROL I

Cu drept cuvânt sträluceste In mijlocul orasului acest semn derecunostinO, fiindeä eran bravii Prahoveni care au reinviat laGrivi/a vitejia stramorase6.

Genera/ia de astäzi trebue sa pazeasca cu sfin/enie ce a fostdobAndit prin sfingele celor mai vrednici fii ai Värii; conducätoriiarmatei insä au datoria sä ingrijeascä ca virt41e razboinice sa fie

sä rämAie de-a-pururea vii In inimile ostasilor.Sigur fiind cä corpul ofi/eresc va veghea necurmat ca armata

sä fie oricánd pregätitä pentru malta sa chemare, ridic paharulMeu in onoarea Corpului al M-lea, care si-a atras si astädatä mul-/umirea Mea.

Implinesc o dorin/ä, care-Mi este deosebit de scumpd, inchi-nánd al doilea pahar pentru jude/u1 Prahova i orasul Ploesti,care M'au intâmpinat cu atáta bucurie i cäldurä.

Strälucita primire i aclamaçiile entuziaste, care au gäsiträsunet recunoscätor In mima Mea, vor rämânea o amintire dulcede sederea Mea in mijlocul d-voastre.

Multumindu-vä pentru toate dovezile de dragoste arätate Miefamiliei Mele, urez judqului si orasului, care au luat o desvol-

tare asa de insemnatä prin bogälia solului i prin comer/u1 lar,un viitor fericit. In sänätatea locuitorilor din Prahova si din Ploesti.

(M. O., 1906, nr. 149, p. 5475).

322.

Cuvantare la inaugurarea lucrfirilor pentru aducerea apei in Ploe§ti.

30 Septemyrie113 Octomprie 1906.

Cu prilejul punerii pietrei fundamentale a lucrarilor de canalizare ale Ploe-§tilor, Primarul Dobrescu a preamarit opera M. S. Regelui Carol I in Romania.Suveranul e multumit In a inaugura asemenea lucrar care contribue Ia sana-tatea locuitorilor gi la desvoltarea oralu/ui.

Salut cu atát mai mare pläcere inceputul lucrärilor de canali-zare ce aduc apa, cu cat aceastä Insemnatd intreprindere va con-tribui intr'un mod sim/itor la imbunätä/ixea stärii sanitare a lo-cuitorilor si va asigura astfel Inca' mai mult desvoltarea orasului.

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1906 CUVANTANI 369

MulIumindu-va pentru cuvintele atat de bine simIite cu carema intampinaii aci, urez ca toate aceste lucran i odata ispravite,sa fie cea mai frumoasa rasplata pentru silinIele pe care Primariale desfa§urä pentru propa0rea acestui frumos ora'.

(M. 0., 1906, nr. 150, p. 5524).

323.



M. S. Regele indica un plan de lucru pentru sesiunea actual& a CorpurilorLegiuitoare.


Descbizand a treia sesiune a acestei legislaturi, sunt fericit shaduc naiunii, prin ReprezentanIii ei, mulIumirile Mele cele mai vii,pentru nesfar0tele dovezi de credinIa neclintitä 0 de dragosteduroasa ce Mi-a dat cu prilejul intreitului aniversar, pe care 1-amsarbätorit anul acesta impreuna cu Poporul Roman. Pe credinIa

dragostea lui M'am bizuit Eu din ceasul in care am legat soartaCasei Mele de aceea a României; in ele voi gäsi 0 de aci inaintecea mai dulce rasplata a trudelor Mele.

Mä simt cu atat mai fericit, cu cat frumoasa ExpoziIie naTio-nala, care a avut un succes aqa de stralucit, a invederat inca odataca munca noastra de patruzeci de ani nu a fost in zadar. Fie caminunatele progrese, savar0te pana acum de scumpa noastra larksà slujeasca drept imbold tuturor pentru o nouä munca, pentru noiprogrese.


Politica inteleapta, pe care o urmam Cu atata statornicie, ne-aasigurat i ne asigurä increderea i prietenia tuturor Puterilor.

Nadejdea pe care v'o aratam anul trecut despre incetarea goaneipornite asupra Romanilor din ImperiuI Otoman, supu0 credincio0

www.dacoromanica.ro

370 REGELE CAROL I

ai Majestatii Sale Sultanului, i prin urmare despre putinta resta-bilirii unor relaii prietenwi Intre Romania i Regatul Elin, nus'a implinit. Dimpotriva, Grecia a rupt de atunci diplo-matice Cu noi. Privim aceasta ruptura, pe care o regretam, cu aceauniste care isvoraqte din con§tiinta ea cererile Romaniei sunt nunumai drepte, dar i in congläsuire i cu cele mai simple precepteale umanitätii i cu interesele superioare ale pä'cii.

Domnilor Senatori,

Domnilor Deputqi,

Starea finai4elor tarii este din cele mai infloritoare. Socotelileanului 1905-1906 s'au Incheiat cu un excedent de peste 45 mi-lioane i incasarile din cele §apte luni ale anului 1906-1907 intreccu 14 milioane i juma-tate pe cele din anul precedent.

Este deci cu putinta ca sarcinile contribuabililor s fie u. urate.Guvernul Meu v va propune scaderi in impozitul funciar al pro-prieta-0i mai mici de 10 hectare, In darea asupra salariilor i intaxa asupra vinului.

Buna stare a finantelor dovede§te cà desvoltarea economica aRomaniei este In continua proAire. Suntem datori sa *tamaceasta desvoltare. In cursul acestei sesiuni vi se vor cere noicredite, pentru a se pune calle noastre ferate in m'Asura de a ras-punde la nevoile mereu crescande ale agriculturii i industrieivi se vor propune proiecte de legi asupra regimului apelor, asupraconsolidarii concesiunilor de terenuri petrolifere, asupra cumparariide catre Stat a padurilor mopenqti i asupra crWerii fonduluide impädurire.

Urmand cu ingrijire imbunatatirea stärii paturilor numeroasesarace, yeti avea s'A chibzuiti asupra asigurarii vitelor i asupra

raspunderii intreprinzatorilor in caz de accidente. In acela0 scop,Guvernul Meu va va propune o lege, care sa upreze pentru ob-9tiile sateqti condipunile cu cari Statul sa le poata arenda mo-§iile sale.

Asigurarea neatarnarii puterii judecatorelti fata de puterea exe-cutiva, cea mai temeinica garanOe a drepturilor fiecäruia, Gu-vernul Meu va va propune sa o duce-ti mai departe prin intindereaìnamo'cribilitàii§i la judecatorii de Intaia instan-Va.

www.dacoromanica.ro

DECEMVRIE 1906 CUVINTARI 371

Universit4ile, dela care pornqte direcçia culturii nalionale, aunevoie de multe Imbunätäliri, ca sa corespundä cu trebuin/ele deazi ale societálii. Guvernul Meu vä va supune un proiect de legecare sä completeze i modifice legea organicfi a Invätämântuluisuperior.

Alte proiecte de legi vor fi aduse lnaintea d-voastre relativ laInfiintarea unei Casse a spitalelor, la intocmirea, revizuirea i per-manenIa listelor electorale, la modificarea legii jandarmeriei §.1 laMarina comerciará.

Intreaga operä de desvoltare i propä0re a Statului Romiinse reazämä pe solida organizare a puterii lui armate. Pentru In-tärirea ei ati sporit cheltuelile Ministerului de Rázboiu doi anide-a-rändul. Un spor i mai Insemnat vi se va cere anul acesta,pentru a se märi numärul batalioanelor infanteriei teritoriale §ia se innaulti bateriile de artilerie.

Domnilor Deputali,Domnilor Senotori,

Chestiunile care vor fi puse la chibzuinia d-voastre sunt dincele mai insemnate. Nu mä indoesc ca In deslegarea lor veçi puneaceea§i ravna i vä veçi Insufleii de acelaqi Inalt patriotism ca §ipänä acum i cä astfel si aceastä a treia sesiune va läsa urme totatat de trainice ca qi cele dou'd dintai.

Dumnezeu sä binecuvinteze lucrärile d-voastre.Sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, G. Gr. Canta-cuzino ; Ministrul Razboiului, General G. Manu; Ministrul Afacerilor Straine,General I. Lahovari ; Ministrul Finantelor, Take Ionescu ; Ministrul Agriculturii,Industriei, Comertului í Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul CultelorInstructimaii, Const. G. Dissescu ; Ministrul Lucrtirilor Publice, Ion C. Grtl-difteanu ; Justitiei, D. A. Grecianu.

(M. 0., 1906, nr. 184, p. 6793-4).

324.

Rispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.3/16 Decemvrie 1906.

Gr. Triandafil, presedintele Camerii, dä. citire Adresei de raspuns la Mesaj.Camera ia act cu mfindrie, de ruperea relatiilor diplomatice cu Grecia pe tema

www.dacoromanica.ro

372 REGELE CAROL I

problemii Românilor din Macedonia gi fagldueste sprijin Guvernului. M. S.Regele multumeqte pentru urärile de sänätate pe care I le-a facut naIiunea.Impartäseste punctele de vedere exprimate prin Adresa Camerii.


Primesc cu bucurie Adresa Camerei Deputatilor. Aceasta bu-,curie este cu atat mai vie, pe cat de mare mi-a foist parerea derâu ca iara0 M'am väzut impiedicat de a veni insu-mi in mijloculReprezentatiunii nationale.

Gandul Meu cel dintaiu este de a multumi din adâncul inimiipentru bunele urari de sanatate ce Mi-au venit de pretutindeni

pentru sentimentele de iubire ce cu atata caldura sufleteascaintr'un singur glas Mi le aratä Camera cu prilejul incheierii ser-

barilor jubilare. La aceste mult pretuite märturisiri ale dragosteipoporului roman, care incununeaza In chip a§a de mangaetor oviata intreaga de lupte 0 de straduinte comune pentru binele ob-§tesc, raspund prin o nemärginita recuno§tinta.

impartapsc in totul dreapta d-voastre mandrie pentru minu-natele rezultate i Imbucuratoarele invätäminte ale Expozitiei noa-stre nalionale, care va rämanea una din cele mai mar* mani-festäri ale vointei noastre nestramutate de a dobandi prin muncaun loc de onoare printre natiuni 0 de a a§eza marirea tärii pe te-melii trainice i sanatoase.

Nu mai putin IVIä bucur de anul manos pe care 1-a daruit Dam-nezeu holdelor noastre, precum 0 de starea infloritoare a finan-telor Statului, care va permite prudente imbunatatiri in diferiteleramuri ale administraiei 0 mai cu seamä va inlesni o upirare asarcinelor ce apasa asupra paturilor sarace i muncitoare. Tot cevqi face intru acest sfar0t, ca i mäsurile de buná indrumare decare suntqi preocupati pentru sporirea i propa0rea vieçii econo-mice taranqti, vor contribui puternic la inaltarea 0 la intärireascumpei noastre Romanii.

Vä multumesc inca odata, domnilor Deputati, In numele Re-ginei, al Meu 0 al Familiei Mele, pentru caldele urari ce Ni le-atia dus.

(M. 0., 1906, nr. 200, P. 7378).

www.dacoromanica.ro

DEC. 1906-IAN. 1907 CUVANTARI 373

325.

Toast la cina &FA' in onoarea delegatiunilor regimentelor prusiene:1 artilerie de gardi qi 1 hanovrian nr. 9 de dragoni a Regele Carol I

al Romaniei a.

19 Decemyrie 1906/1 Ianuarie 1907.

La 50 de ani de jubiléu militar Imparatul Prusiei a trimis o delegatie deofiteri din Reg. I Art, de gardà i I hanovrian nr. 9 pentru a aduce omagii

daruri Suveranului României. La masa pe care M. S. Regele a dat-ocinstea ofiterilor prusieni, Acesta a multumit pentru delicate atentie si a facuturäri pentru Familia Imperiall a Prusiei.

Adanc mi§cat de amabila ateOune a MajestaIii Sale Impä-ratului Rege, Augustul vostru stapan, care cu prilejul intrarii Melein artileria gardei, acum o jumatate de veac, Mi-a trimis felicita-rile Sale prin delegqiuni ale regimentelor Mele prusiene, va zic,domnii mei, in modul cel mai cordial: Bine ai venit in mijloculnostru.

Cu mandrie i satisfacOune pot sa arunc o privire asupra aceleijumätaii de veac, plinà de evenimente mari 0 de razboaie glo-rioase, and avui fericirea, Inca la inceputul acestei mari epoci,de a-Mi dobandi primele cunWinIe militare, ca i in razboiul danezdin 1.864.

In-valamintele ce am cules atunei in aceste ambe arme, care0-au dobandit un renume nepieritor in batalii sangeroase, au con-tribuit nu pulin dupa un ir de ani la conducerea tinerei Mele ar-mate la izbandä.

Cu deosebita rucuno§tinIa 1mi amintesc dar de acest trecutdepärtat, cand s'au stabilit aceste stranse legaturi intre Mine 0armata prusiana, care legaturi exista i astazi §i vor rämanea ne-atinse 0 pe viitor.

Conferirea numelui Meu la al 9-lea de dragoni este o distinc-Iiune ce Ma umple de mandrie i dweapta in Mine cele mai cal-duroase mulIumiri; acelea0 sentimente le afat i pentru frumosuldar al I-lui regiment de garda de artilerie de camp, la care dar

Augustul vostru stàp'an ea asociat Cu atata afecIiune.Cu calduroase urari pentru ilustra Pereche Imperiala ridic pa-

harul Meu in sanatatea Majestatii Sale, in aceea a vitezei sale

www.dacoromanica.ro

374 REGELE CAROL I

armate 0 a scumpelor Mele regimente, care vor putea totdeauna84 se reazeme pe sentimentele Mele de prietenie.

Traiasa Majestatea Sa Imparatul i Rege Wilhelm.(M. 0., 1906, nr. 213, p. 7948-9).

InaIt Ordin de zi efitre armati.

1114 lanuarie 1907.

M. S. Regele ureaza un an spornic o§tirei Sale, care este acum otelitAIntemeiata 'in mod statornic.

Ostafi,

Un an &Are% se incheie Cu intreita aniversare pe care am sär-batorit-o impreuna.

Cu vie bucurie pot privi pe acest lung ir de ani de munc4de lupte, in care am 2mpart4it ca voi momente grele i vremuriglorioase. Armata este acum oçelità, iar instrucIia sa este intemeiataIn mod statornic. Sunt convins ca, la ora primejdiei, Tara se vaputea sprijini cu incredere pe vitejia voastra. Nu uitavi cit" ea vhincredhieazA onoarea ei. UrmaIi a munci mereu, färâ preget, pentrua pästra neatins ceea ce am cil§tigat cu atata rfivnä.

Cu mândrie i cu toatä càldura inimii Mele vfi urez un an spornic.Dat in Bucureoi, 1. Ianuarie 1907.

CA14.01,.

(M. 0., 1907, nr. 220, p. 8265).

Manifest &Aire taxi.

12/25 Martie 1907.

M. S. Regele, prin intermediul Guvernului, cere restabilirea lini§tei i anuntAo sutrmà de mAsuri apte a imbunAtAti viata táranimii.

In numele M. S. Regelui,Chemaii la guvern in imprejurarile cele mai grele, cerena con-

cursul alduros 0 patriotic al tuturor, pentru restabilirea lini§tei,siguraniei i päcii ob9te§ti. Spre a indestula cereri drepte i legitime,M. S. Regele a ineuviinIat a se lua de indatà urniettoarele mAsuri z

www.dacoromanica.ro

MARTIE 1907 CLIVANTXIII 375

Sä se desfiinIeze taxa de 5 lei a legii pentru asigurarea in contralipsei de porumb provenitä din secetä.

Sa se desfiinIeze cu totul taxa Statului pe decalitru de vin,percepandu-se numai aceea pentru fondul comunal.

Pentru perceperea impozitului fonciar asupra proprietälii miciiäräne§ti, venitul pamantului sa fie socotit intocmai ca acel alproprietaplor mari.

ProprietaIile Statului, precum 0 ale wzamintelor publice debinefacere i de culturä na/ionala sau sä fie cäutate in regie sauarendate de-a-dreptul la Iarani.

SA se ja masurile cele mai temeinice pentru a intari BancilePopulare, ca ele sa poata ajuta pe Iarani in arendari demo0i.

Mäs'urarea dreptä a pamanturilor date in invoieli i rafuireacinstitä a soc-otelilor agricole vor fi supraveghiate, pedepsindu-secu cea mai mare asprime mäsurile i rafuelile false.

Se va pregati o lege pentru uprarea tnvqielilor agricole. Pa-manturile de cultura date in bani, se vor pläti in bani. Invoielilede munci agricole vor aräta felul i catimea acestor munci, iarpläIile se vor rafui dupä preTurile obi§nuite din timpul cand muncase face. Munca agricola cu care se indatoreaza un cap de familie,nu va intrece puterea acestuia. Pentru banii dati inainte pe mundisau pentru räma00 de munci platite nu se va lua o dobanda maimare de 10 la sun.' pe an; dobanda nu se va schimba inteo redu-cere a preIurilor invoielilor. Nu se va ingadui ca in invoielile agri-cole sä se punä sarcine pe nume ci sarcinile vor trebui tot-deauna sa fie proporponate cu numärul de pogoane date fiecäruilocuitor in invoialä. Pe mo0ile arendate, äranii vor pläti pä-manturile inchiriate lor cu un spor de cel mult o treime peste va-barca acestor locuri, dupa contractul de arendare.

Se va pregäti o lege, pentru ca niciun arenda9 sau tovaril0ede arenda9 sa nu poata tine in arenda mai mult de doua mo0i,cuprinzand impreuna o intindere de 4000 hectare, fie arendareadirectä sau indirecta, sub orice forma ar fi, fie win rude, slujba0,sau persoane interpuse.

Se va pregati o lege prin care se infiinieaza dregatorii admini-strative, cari sà reguleze i sä garanteze aplicarea legilor i regula-mentelor privitoare la invoielile agricole.

www.dacoromanica.ro

376 REGELE CAROL I

Se va pregäti o lege pentru infiintarea Casei Rurale, spre aInlesni VAranilor luarea In arena. i cumpärarea de proprietäV.

Acestea sunt dorinIele M. S. Regelui 6 ale Guvernului SA.u.In aceste zile de grea suferin0 ohs-teas* rugäur pe toV Ro-

mAnii, de once treaptä i condiVune sociald, sä. dea Guvernuluitot ajutorul ce este îrt putinIa lor, pentru readucereabunei ränduieli, intemeiate pe dreptate.

Trebue sà inträra In moul an agricol cu incredere in viitor siCu munch' pasnicä i spornicä. NeorAnduelile nu pot trage dtpäsine deck foamete si särácie.

Guvernul Isi va da toate silinçele pentru ca legile &A fie apli-cate cu sfinIenie i pentru ca nedreptatea i apdsarea s'A fie inlä-turate ; dar Guvernul este totdeauna hotärIt a infrana cu energieneoränduielile si a pedepsi cu asprime pe cei care ar cäuta sä sef oloseascä de prädäciuni.

Bucuresti, In 12 Martie 1907.D. A. Sturdza, Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Externe

si ad-interim al Razboiului; Spiru Haret, Ministrul Cultelor i InstructiuniiPublice; Ion I. C. Breitianu, Ministrul de Interne ; Emil Costinescu, MinistrulFinantelor; Anton Carp, Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Do-meniilor; Toma Stelian, Ministrul Justitii; V. G. Mortun, Ministrul LucrarilorPublice.

M. O., 1907, nr. 278, p. -10789-90).

328.


15/28 Martie 1907.

M. S. Regele multumeste Corpurilor Legiuitoare pentru patriotismul cele-a insufletit in ajutorul dat Guvernului ca sà lini§teascä. turburärile din tarä.

Domnilor Senatori,Romnilor Deputati,

Trecem In momentul de fará prin insemnate greutä.0 si mariIngrijiri. GAndurile tuturor sunt indreptate spre restabilirea or-dinei i linitei turburate.

In aceste Imprejuräri, Adunärile Legiuitoare au fost la inAl-Vmea chemärii lor, insufleVte de un patriotism luminat. Ele audat fárá ezitaVune concursul lor pre-Vos guvernului Meu. S'a do-

www.dacoromanica.ro

yedit incg °data' cà atunci când o primejdie ne ameninO, to1i fiiiIärii se unesc In singura cugetare de a-vi implini datoria catre pa-trie. Energica manifestare de ast6datâ ivi va da -roa dele ei bine-fäcätoare In prezent vi in viitor.

Vá mulomesc cAlduros ca in aceste momente grele, care neumplu pe toTi de Intristare, inconjurat cu iubire i devota=ment. Sä rugäm pe Atotputernicul Dumnezeu sä ne ocroteascä

sä condua pavii novtri.Eu declar inchisä sesiunea Corpurilor Legiuitoare.

CAROL,

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru al Afacerilor StrAine, D. A.Sturdza ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, Spiru Haret; Ministrul de Interne,Ion I. C. Breitianu; Ministrul de Finante, Em. Costinescu; Ministrul Agricul-turii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Anton Carp ; Ministrul Justitiei,Toma Stelian ; Ministrul Lucrarilor Publice, V. G. Morfun; Ministrul de RAzboiu,General Al. Ayerescu.

(M. 0., 1907, nr. 281, p. 10885).

329.

Inalt Ordin de zi cifre armará".


M. S. Regele multumeqte 0tirii pentru ajutorul ce a dat la potolirea rAs-coalelor.

Ostafi,

Evenimente grave s'au deslanIuit asupra noastfá, sguduind in-stituliile pänä in temeliile sale i punand in primejdiemunca a jumätate de veac.

In aceste grele Imprejuräri armata a fost chematà sà restabi-leasca linivtea turburata. Fära vovAire, ea vi-a indeplinit datoriavi, in toate unghiurile ärii, ostavii au räspuns grabnic la apel. Incinci zile ovtirea a ajuns la numärul de 140.000 de oameni.

Mobilizarea repede i dislocarea trupelor cu ordine i färä in-tärziere sunt o puternica chezävie cà armata va fi intotdeauna instare a face faVä oricärei primejdii ce ar ameninIa Statul.

Tara datorevte oçirii i atitudinei ei hotärite, cà o mare ne-norocire a fost inlaturatä i ordinea In scurtä vreme restabilitä,

MART.-APB. 1907 CUYANTARI 377

www.dacoromanica.ro

378 REGELE CAROL I

Ai avut o datorie dureroasä de implinit; dar unde este omor,foc i jaf, trebuesc ocrotite cu once pre/ averea cet4enilor i bunarânduialà. Và mul/umesc cu mima caldä j. privesc cu dragostenemärginità incredere spre scumpa Mea arma-a, care s'a aratat lafallimea cheMarii sale, ori §i cand o primejdie a ameninIatscumpei Noastre

Dat tu Bucurelti, la 29 Martie 1907.CAROL.

(M. 0., 1907, nr, 293, p. 11381).


26 Aprilie/9 Mai. 1907.

Fata de imprejurarile turburi din laxa, M. S. Regele dizolva Parlamentul,in vederea unor noui alegan.

In fa/a imprejur4rilor actuale, un apel la /ará fiind necesar,v'am convocat In sesiune extraordinarà pentru a vä fncunontinlac'à Adunárile Legiuitoare urmeaz5 a fi dizolvate.

CAROL.

Pregedintele Consiliului de Minigtri vi Ministru al Afacerilor Straine, D. A.Sturdza; Ministrul Cultelor vi Instruc/iunii Publica, Sp. C. Haret;de Interne, Ion l. C. Bratianu; Ministrul Finantelor, E. Costinescu, MinistrulAgriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Anton Cctrp ; Ministra'JustiVei, T. Stelian; Ministra' Lucrarilor Publica, V. G. Mortun; MinistrulRazboiului, General Al. Averescu.

(M. 0., 1907, nr. 20, p. 809).

M. S. Regele Carol, pizitor al picii saciaba.


M. S. Regele a primit o delegaIiune a t Societatii Agrare e, care I-a descristrista situatiune a proprietarilor, creiata prin evenimentele ultime, i L-aurugat sa-$i intrebuinIeze influenta, ca proprietarii i arenda§ii pagubiti ta ulti-mele rascoale farazeqti sa fie cel pulin in parte despagubiti de catre Statsal li se dea posibilitatea a putea lucra mai departe putea strange recoltaviitoare In pace i lini§te Suveranul recunoscu indreptatirea pretentiunilor

www.dacoromanica.ro

ridicate gi promise ca proprietarii se vor impartagi, In limita mijloacelor dispo-nibile, de ajutor Ili sprijin. Igi exprimä dorinta ca, in interesul agrieulturii, carereprezinta baza economica a Romaniei, raporturile cele bune intro proprietari,arendagi gi tärani, sä se restabileasca cat mai curand. Delegatii L-au Intrebatdaca pot comunica cuprinsul convorbirii avute membrilor societatii respective.

Da, VA autorizez! i spuneti prietenilor d-voastre c5. Regelevegheaza cu aceea0 grij4 asupra scutului sAracilor ca 0 asuprasiguraroi bogaIilor.

(Schlesiche Zeitung, 3/16 Mai 1907),

Convorbire cu corespondentul din Bucureqti alziarului a Wiener Tageblatt *

Corespondentul din Bucuregti al ziarului amintit a avut einstea sa vor-beasca cu M. S. Regele despre rascoalele taranegti. Felicitand pe Suveran pentruinfatigarea Sa excelenta, M. S. Ragele a räspuns ea e restabilit ea sanatate.

Da, mulIumitä lui Dumnezeu, sunt pe deplin restabilit.Gaud am irnplinit 50 ani de militärie 0 am serbat jubileul acelei

aniversäri, la inceputul acestui an, in Ianuarie, 0 and am primitdeputa0unea regimentului Meu prusian, schimbAnd de mai multeori uniforma IVI'am simIit foarte obosit; acum insa, cu inspecliunilemilitare din ultimele zile, nil am simIit nici cea mai micä urmade obosearit.

(Vana Nall:maid, 19 Mai/1 Iunie 1907).


7/20 lunie 1907.

M. S. Regele convoaca in sesiune extraordinara Corpurile Legiuitoare pentruconstituire.


In lima disolvArii Adunarii Legiuitoare, colegiile electorale aulost Intrunite pentru ca Iara säli arate voinIa In imprejurririleprin care trecem.

IUNIE 1907 cuvArrrARI 379

www.dacoromanica.ro

380 REGELE CAROL I

Lini§tea interna i pacea dintre .cetäleni sunt o necesitate deprima ordine pentru desvoltarea normalá i propa0rea neiutreruptä a

Avep o frutnoasä chemare, aceea de _a stabili un echilibru sa-tisfacator intre päturile sociale, care formeaza-"baza existenIei Statului.

Ploile ultimelor saptamáni au impr4tiat ingrijirile unei seceteameninfátoare. Astazi, speran/ele inteo recolta satisfäcatoare aureinviat i manca agricola vä reclama la cäminele d-voastre. De-aceea v'am convocat acum, numai Inteo seurtà sesiune extra-ordinark pentru a vä constitui.

Para ,in sesiunea de toamnä aveIi timp indestulator a studiaaducerea la indeplinire a mäsurilor anunIate in numele Meu demanifestul guvernului din 12 Martie anul curent. Asigurând bunultraiu al Iäranimii i apzand zelatiunile dintre proprietarii mari

sateni, spre mulIumirea ambelor pàrçi, veçi desavar0, prin bunainIelegere i conlucrarea tuturor, o mare 0 binefacätoare reformä,care va ramânea trainica

Urez ca acesata legislatura sä fie in toate privit4ele spornica,sä asigure progresul economic 0 desvoltarea fericitä a scumpei

noastre OH.Sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru al Afacerilor Sträine, D. A.

Sturdza Ministrul Cultelor si InstrucTiunii Publice, Sp. Haret; Ministrul deInterne, loan .1. C. Brätianu; Ministrul FinanTelor, Em. Costineseu; MinistrulAgriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Anton Carp ; MinistrulJustitiei, Toma Stelian; Ministrul Lacrari/or Publice, V. G. Mortun; MinistrulRäzboiului, General Al. Averescu.

(M. O., 1907, nr. 53, p. 2113).

334.

Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.14127 Iunie 1907,

Dupg constituire i votarea catorva legi cu caracter urgent, M. S. RegeledizolvA Corpurile Legiuitoare.


Scurta sesiune extraordinarä, convocatä pentru a va constitu4a fost intrebuintatä in mod folositor.

www.dacoromanica.ro

SEPT.-OCT. 1907 CUVANTA RI 38f

Pe lângä votarea mai multor legi urgente, privitoare mai alesla chestiuni financiare, ocupat a numi o comisiune de studiu,având de scop ca Corpurile Legiuitoare s5 intre in sesiunea de toamnäviitoare bine pregätite spre a cerceta 0 discuta proiectele de legice se vor prezenta de guvernul Meu.

Nädäjduesc cä astfel se va asigura in mod statornic bunul trainal Ib'ränimii i relaÇiunile dintre proprietatii mari i säteni.

Vä mulIumesc, In numele Meu 0 al Çârii, pentru ravna cu careaÇi imbraIipt, chiar dela Inceputul legislaturfi, interesele superioareale Statului.

Eu declar Inchisä-sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiuitoare.CAROL.

Pregedintele Consiliului de Minigtri gi Ministru al Afacerilor Sträine, D. A.Sturdza ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru Haret ; MinistruIde Interne, loan I. C. Brdtianu ; Ministrul Finantelor, Em. Costinescu ; MinistrulAgriculturii, Industriei, Comertului i Domenii/or, Anton Carp ; MinistrulJustitiei, Toma Stelian ; Ministrul LucrArilor Publice, V. G. Morfun ; MinistrulRäzboiului, General Al. Averescu.

(M. 0., 1907, nr. 59, p. 2337).

335.

Cuvintare la botezul celor 12 vase de räzboiu.

Galati, 19 Septemprie/2 Octomprie 1907.

Ministrul de Räzboiu spune satisfactiunea noasträ trebue sä. fie cu atätmai mare, Cu at am ajuns la o stare de lucruri multumitoare, pornind relativde putin timp i aproape dela nimic. In adevär, pe cand In 1866 flotilanoasträ dispunea numai de un vas, zis de räzboiu, armat cu douä tunuri i 8galupe cu pane& cu un personal compus din 13 °filed gi 370 oameni, azi, dupA41 ani, ea dispune de 45 vase cu 129 tunuri, avänd un personal de 117 ofiterigi 2.159 oameni ». M. S. Regele salutá cu bucurie sporirea marinei militareromâne.

Ascultând cu viu interes darea de seamä a d-voastre care im-br4i§eazà aproape o jumätate de veac, privesc cu un simpmântde mândrie acest lung ir de ani, in care tânára noasträ marina s'adezvoltat Inteun mod ap de Imbucurätor. Nutnai prin räzboiulneatärnärii, care ne-a fäcut stäpâni pe gurile Dunärii 9i ne-a deschismarea, puterea noastrà navalä a putut lua o fiinp. serioasä. Prin

www.dacoromanica.ro

a82 REGELE CAROL I

urmare, avem datoria ca sa o Intarim i sa o Inmultim treptat,spre a putea implini inalta noastra misiune, pe acest falnic

Salut dar, cu bucurie, sporirea marinei noastre prin noi vasebotezate cu numele acelor barbati de Stati cu care am faurit StatulRoman 0 al acelor osta0 care 0-au jertfit via-0 pentru Patrie.

Domnia Mea este a§a de strans legata cu aceste nume, scuropeinimii Mele, 'hick ele trebue sa fie Intipärite in mintea tuturor 9ive§nic pastrate ca o pildá inaltatoare pentru generatiunile viitoare.

Sunt cu deosebire multumit ea aceste frumoase vase au fostmontate la Galati, In acest port insemnat, caruia Ii doresc sa seridice din an in an mai mult. Avântul comertului tarii a luat pro-portiuni aa de mari, 'hick toate porturile noastre pot participa,cu folos, la export ca i la import. Pentru acest sfar0t insa, ele trebuesa fie inzestrate cu bate mijloacele moderne, spre a gräbi §i a inlesnimultiplele

Multumind pentru simtimintele credincioase ce Ne exprimatipentru dovezile de dragoste aratate Noua cu atata caldura de In-tregul ora, urez din suflet, ca tanara noastra marina sa fie vrednicade malta situatiune pe care Romania a dobandit-o, nu numaiIn Orient, ci i in lumea Intreaga, prin politica sa leala i cumpanitä.

(M. 0., 1907, nr. 138, p. 5276).

336.

Toast la pranzul din Constanta, dupil manevre.

23 SeptemvrieI6 Octomprie 1907.

M. S. Regele aduce laude o§tirei pentru felul säu de comportare in manevre.Inchina pentru Dobrogea, teatrul de operatii al acestor exercitii militare.

Simt o deosebita satisfactiune ea manevrele de estimp s'au des-%prat In Dobrogea ; osta0i amanduror tarmuri ale Dunarii 0-audat aci o mana fräteasca, ca o noua marturie, ca prin sangele vite-jilor cauzti pe campiile de luptä, vechea tara a lui Mircea, deapurureaeste alipita cu Romania. Armata are falnica sarcina sá pastrezeneatins ceeace a fost dobandit prin atatea jertfe ; Ina ea nu poateIndepiini aceasta sfanta znisiune, fa% o munca necurmata i Incor-darea tuturor puterilor sale.

www.dacoromanica.ro

Cu prilejul acestor manevre M'ara 1ncredinIat din nou, ca armatase sile§te a raspunde la asteptärile Iarii 0 ale Mele, facfind din anIn an progrese simiitoare. Exprim dar, via Mea mulIumire i ridicpaharul Meu In onorul diviziilor intrunite pentru intaia data peIarmurile Marl

SA traiasca scumpa Mea armata!Al doilea pahar 11 inchin Dobrogei i In deosebi judeIului 91

orasului Constano, care Ne-au inconjurat cu dragoste In timpul§ederii Noastre In mijlocul vostru i Ne-au dat atAtea dovezi decredinTa.

MulIumindu-va calduros pentru stralucita primire cu care amfost întâmpina%i, urez judqului §i oraplui toata fericirea i camärewl nostru port sa devie un izvor de bogaIie pentru %ark asigu-randu-i desvoltarea sa economica.

In sanatatea locuitorilor din Dobrogea!Ura!(M. O., 1907, nr. 141, p. 5363).

337.

Toast la cina dati in onoarea Marelui Duce Vladimir§i a Sotiei Sale.

28 Septemyrie/11 Octomvrie 1907.

M. S. Regale toasteaza pentru Familia Imperial a a Rusiei.

Salutam calduros printre No i pe AlteTele Voastre Imperiale,a caror vizita Ne umple inima de mare bucurie i recuno0intä.PrezenIa AlteIelor Voastre Imperiale Ne dà placutul prilej de areinnoi urarile calduroase ce facem pentru fericirea M. S. ImparatuluiNicolae 0 a AlteIelor Voastre Imperiale, rugfindu-Ne la Dumnezeuca sa-I ocroteasca. InsufleIit de aceste simiiminte, ridic paharulMeu In sanatatea MajestaIii Sale Imparatului 0 a Familiei Imperiale.

Traiasca M. S. Imparatul Nicolae !Traiasca AlteIele Lor Imperiale Marele Duce Vladimir 0 Marea

Ducesa Maria Pavlovna!(M. 0., 1907, nr. 145, p. 5485).

SEPT.-OCT. 1907 CITVANTARI 383

www.dacoromanica.ro

384 REGELE CAROL I

338.

Convorbire despre chestiunea Orientului.

Sinaia, inainte de 8/21 Octomyrie 1907.

C. A. Bratter, corespondentul pentru Peninsula Balcanica al ziarului 4 Horra-burger Nachrichten s, solicitase o audienta, care a tinut un coas, In care timpM. S. Regele S'a exprimat, Intre altele, i asupra politicei din Peninsula Bal-canica.

M. S. Regele a spus:

Se stie azi in toate Cabinetele Europene ca Eu n'am fostnici nu pot fi astigat pentru unele planuri aventuroase ale unorState balcanice. Ca si Austria si Rusia, mentinerea statului-quoIn Peninsula Balcania Eu o consider ca o necesitate absoluta, casingura inlaturare a haosului care altmintrelea ar deveni inevitabil.In sensul acesta, am incercat sä influentez asupra Printtilui Bulga-riei, care Má viziteaza din and In and i Ma' bucur foarte mult,vaz'and cà sfaturile Mele sunt ascultate.

De altmintrelea, In Bulgaria se stie azi prea bine a In Rusianu gasesc rasunet unele dorinIe i nazuinte pan-buigare, pentru aaror realizare era nevoe de sprijinul rusesc

Prin urmare sperantele legate In Sofia de vizita din urma a MareluiDuce Vladimir sunt nule gi zadarnice tntreba Bratter. Apoi continua':4 M. Voastra gtie ca, dela aoeasta vizita, In multe cercuri din Bulgaria sepun cele niai puternice sperante spre o colaborare rusa la o eventuala actiunemacedoneana in sensul nazuintelor pan-bulgare

Totul e neadevar räspunse Regele, facand cu mana ungest semnificativ, Marele Duce n'a vorbit in Sofia despre Mace-donia. Prin atitudinea sa a dat destul de lämurit s'a se inteleagaa tema Macedonia >> poate fi discutabila pentru guvernul rus,numai Inteun sens, in sensul linistei si ordinei i a päzirei statului-quo. De altimntrelea astfel de vizite se comenteaza fals de cele maimulte ori. Aproape niciodata ele n'au in vedere inaugurarea uneipolitici noui, ci numai confirmaren i intarirea unei politici dejaexistente.

Rusia si Austria se vor opune cu toata energia oriarei acTiunicare ar putea avea tendinIa sa sdruncine at de pulin linistea In

www.dacoromanica.ro

OCTOTAVRIE 1907 CUVANTIRI 385

Balcani. Intru aceasta, ele sunt mandatarele tuturor Puterilorsemnatare. Marile Puteri stiu ca, n aceasta nazuinia, ele pot contape colaborarea cinstita a guvernului roman*.

S'a spus » zice Bratter ca Rusia, spre a-si reface prestigiul stirbitIn Asia rasdriteanä, se gAndeste din nou la politica ei traditional& in Balcani

va relua planurile vechi de sute de ani, planuri care in Constantinopolsunt cunoscute i temute

o Acest lucru nu-1 cred exclus raspunse Regele totusipana atunci vor trebui sä treaca desigur ani multi. Acum Rusiae ocupatä cu alte griji, mult mai importante. Afara de aceasta,Rusia pentru a ajunge la marea deschisa, n'are nevoe sa ocupeintaiu Constantinopolul. Sunt alte cli; Rusia le cunoaste si pro-babil ca le va prefera drumului prin Constantinopol ».

Convorbirea se indreapta iarAsi asupra chestiei macedonene ; M. S. RegeleIn& cartea pe care I-o oferise Bratter, Die Kuzowalachische Frage, Hamburg,1907, si zise:

4 Sper, ca in cartea d-tale ai aratat ca Romanii din Macedoniasunt un element cu totul pasnic, ca ei, contrar atitudinei celorlaltenalionalitati din Macedonia, n'au aspiratiuni politice, nu turburapacea i sunt supusi leali ai Sultanului i ca ei nu voiesc nimicaltceva decat sä-si poatä linea slujba bisericeasca i invaIa copiiilor in propria ion limbä o.

Bratter räspunse afirmativ.

Sultanul zise mai departe Regele o Cu care corespondezin aceasta privintä, stie deasemenea aceasta si deci aci politicaSa din anii din urma favorabila Aromanilor. In anii de mai inainte,dusmanii nostri fi insuflasera neincredere si deaceea ezita in atitu-dinea Sa faIá de conalionalii nostri. Dar de ani de zile El a recu-noscut ca atat elementul român, cat i guvernul roman, care spri-jineste pe conationalii lui din Macedonia, merita cea mai deplinaincredere. i Hilmi Pasa, inspectorul general al provinciilor mace-donene i Ferid Pasa, Mande Vizir, stiu aceasta i deaceea suntbine dispusi fa0 de noi

www.dacoromanica.ro

386 REGELE CAROL I

4 Dar tocmai n timpul din urma, Hilmi Pap ar fi afirmat existen ta unorbancle aromâne in Macedonia ».

4 Am auzit despre aceasta, dar n'am primit nicio confirmareoficiala. N'o pot crede Hilmi Pap tie tot ap de bine, ca oricinealtul, cä in Macedonia nu exista bande, comitagii romanwi

Sunt dealtimtrelea, in Macedonia, ca i in Bucurwi, oamenicare sunt pentru o astfel de formare de bande 4 pentru aparareacontra atacurilor din partea celorlalte nationalitarti » cum zic ei.Ei au incercat chiar sa c4tige pe unul din Mini§tri Mei e mort'acum pentru planul acesta. Eu lima am declarat scurt i cuprin-zator: daca nu se pune capät acestor tendinte, Eu incetez de a Mamai interesa de Romänii din Macedonia. Asta ajuta. Aceasta setie foarte precis In Turcia 0.

a Turcia zise Bratter a e vadit ea face acum silinti mai serioasecleat inainte vreme, spre a pune capat bandelor in Macedonia si mai alespentru a zadarnici lucrarea celor grecesti. Neat a n'a recut asa mai de mult

M'au incredintat » raspunse Regele ca autoritätile tur-cqti se temeau In toata puterea cuvântului de a lua masuri impotrivaGrecilor. Grecii se afla In numb' foarte insemnat in toate oraplemari ale Turciei, au mare trecere 0 mai ales multi bani.

Pe MITI asta, au un aliat puternic, pe Patriarhu/ ecumenic,care e In slujba intereselor nationale grece§ti i ai carui preotiatála mereu nemultumirile in Macedonia. Pe cata vreme aceastastare de lucruri nu inceteaza, nu se poate gandi la lin4tea Mace-doniei. Grecia face o politica mioapä i ti instraineaza cu totulsimpatiile Puterilor *.

Ca alta dovada de aceasta miopie, &kin Bratter faptul ca Grecia, ar aveacel mai mare interes a merge mane' In mâna cu Romania, In loe de a cautaconflict cu aceasta Tara. Ar avea de inlaturat impreunä o primejdie care leameninta pe amandoua: cea slava. O politicä priceputa romano-greaca arputea fi cea mai puternica apArare Inpotriva acestei primejdii.

Regele facu semn de aprobare.Neaparat zise. <( Am stäruit asupra acestui punct, acum

In urma la Viena ».(Bukarester Tagblatt, 1907, nr. 238).

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1907 CUIUNTARI 387

339.


15/28 Noenwrie 1907.

Fatà de grelele imprejurdri interne, M. S. Regele cere Corpurilor Legiuitoaresa. rezolve problema relatiilor dintre marii proprietari i 'arani. De asemenisä dea atentie conventiilor cu strAinatatea i chestiunilor economice.


SimIesc o deosebitä multumire vazandu-Ma Inconjurat, inmomentele grele prin care trecem, de Corpurile Legiuitoare, che-mate a regula chestiuni de netagaduita Insemnatate pentru desvol-tarea noastra economica.

Proprietatea mare 0 Väranimea sunt paturile sociale pe care sereazema mai ales buna stare 0 progresul oricarui Stat ; de aceea secere ca in relqiunile lor sa domneasca buna InIelegere i armoniacea mai perfecta.

Pentru a da chestiunii agrare o soluOune care sa indrumeze dinnou fonele noastre spre munca spornica i hinefacatoare, guvernulMeu va prezinta deliberarii d-voastre diferite proiecte de legi, Intrecari cele dintai sunt invoielile agricole §i Casa Rurala.


Relatiunile exterioare ale Regatului sunt din cele mai satisfa-catoare. Ma felicit in deosebi de intrevederea ce am avut i In anulacesta cu imparatul-Rege al Austro-Ungariei 0 de vizitele ce amprimit, a Marelui Duce i a Marei Ducese Vladimir a Rusiei, ca 0 aPrincipelui Bulgariei. Misiunile preschimbate intre Mine 0 Sultanulsunt o not& dovada de Increderea de care se bucura Romania.Constat astfel cu fericire ca relaiiunile cu toti vecinii sunt dintrecele mai cordiale.

Noi dorim cu loath' sinceritatea intarirea papiceidintre State. Am vazut deci, cu o vie satisfacIie, ca a doua Confe-rinrá de pace dela Haga a introdus In ConvenIiunea din 1899, pri-vitoare la regularea pacifica a conflictelor internalionale, insem-nate imbunataTiri, pe care experienIa celor din urma opt ani le

www.dacoromanica.ro

ns REGELE CAROL I

dovedise necesare. Aceste imbunatatiri vor Inlesni aplicarea arbi-trajului facultativ ca mijlocul cel mai eficace pentru rezolvireanelnIelegerilor interna-lionale.

Guvernul Meu va prezinta d-voastre CavenOunea de pescarieIncheiata. cu Rusia si sper cà In curând se vor Incheia cu Turcia oConven-pne comerciará si una consulara, precum i cu Bulgaria oConvenTiune de comen si alta pentru regularea fruntariei dunarene.


In faIa crizei economice si monetare, care s'a intins peste toatefinanTele noastre trebue sä fie conduse cu multa' pruden0

prevedere.S'au desfiinIat, ca prea apasatoare, taxa Statului pe decalitru

de vin i taxa pentru asigurarea In contra lipsei de porumb, pro-venita din secetä ; iar pentru perceperea impozitului funciar s'asocotit venitul pärnantului proprietaplor mici intocmai ca acel alproprietaiii mari.

Guvernul Meu va supune Corpurilor Legiuitoare un proiect delege privitor la usurarea daunelor suferite de agricultori prin neoran-duielile din primal/ara trecuta.

De mare nevoie este a se lua masuri pentru a da invaIamantuluiprimar rural o direqiune practica si a intari In popor simIimântuldatoriilor morale si religioase.

Am avut fericirea sà vad realizat, In anul acesta, un progresInsemnat In Marina noastra militarà, cu ocaziunea inaugurarii, laGalaii, a flotilei dunärene. In timpul manevrelor din aceasta toamnaM'am IncredinIat din nou, cà puterea noastra militara' se desvoltaneIncetat in mod satisfacator ; totusi, pentru a-i da o mai maretärie, va trebui sa i se imbunatä- easca organizarea.


In Imprejurarile actuale, mai mult decAt oricand, cetaIenii detoate treptele trebue sa fie uni%i, spre a asigura linistea si a intarifericirea rárii. De clte ori, in cursul desvoltarii României, ne-amaflat In faya de greutaIi mari, divergenIele de opiniuni s'au impacat

www.dacoromanica.ro

ca abnegaIiune prin InIelegeri bine cumpanite. Sunt IncredinTat ca0 de asta data, activitatea Corpurilor Legiuitoare va fi insufleOtade un spirit Impaciuitor 0 de siamimantul luminat al iubirii scumpeinoastre patrii.

Dumnezeu sä ne povaluiasca In calea Implinirii datoriilor qi sabinecuvânteze lucrärile d-voastre, ca astfel manca noasträ a tutu-rora sa fie rodnia i folositoare.

Sesiunea ordinarä. a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.CAROL.

Pre§edintele Consiliului de Minktri i Ministrul Afacerilor Strftine, D. A.*Sturdza ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp. Haret ; Ministrul deInterne, loan I. C. Brdtianu ; Ministrul Finantelor, Ern. Costinescu; MinistrulAgriculturii, Industriei, Comerjului i Domeniilor, Ant. Carp ; MinistrulJustitiei, Torna Stelian ; Ministrul LucrArilor Publice, V. G. Moll= ; MinistrulRazboiului, General Al. Averescu.

(M. 0., 1907, nr. 182, p. 6681-2).

340.

Itispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

29 Noemyrie/ 12 Deeemprie 1907.

Dupi citirea Adresei de raspuns la Mesaj a Camerii de eitre PresedinteleM. Pherekyde, M. S. Regele apeleazA la patriotismul tuturor pentru a facefat& imprejurarilor turburi prin care trece %are.


Primesc cu adânca recunWinIä bunele ur5.ri de sänätate ceMi le aduceti din partea Adunärii Deputaiilor; zilele ce Mi le vamai därui bunul Dumnezeu le voiu inchina binelui àrii, spre aduce la bun sfär0t malta misiune ce Mi-a fost IncredinIata.

Cu mare mulIumire vad ca, Camera este hotarltä a da tot spri-jinul guvernului Meu intru indeplinirea operei de reforme, cerutenu numai de imprejurari, dar 0 de interesul superior al Statului0 de dreptate.

Dorima Mea cea mai vie este ca patriotismul sa v caläuzeascaIntru cautarea soluTiunii acestei grele probleme i ca binele ol:Itescsingur sa va InsufleIeasca In hotartrile ce veli lua.

NOEMVRIE.-DEC. 1907 CUVANTillI 389

www.dacoromanica.ro

390 REGELE CAROL I

Este netagaduit ca proprietatea mare alcatuiqte partea ceamai insemnata a bogaVei /aril 0 a propa0rea intregii noastreagriculturi atarna de meMinerea ei. LA o uprare a condi/iunilorde traiu a Iäranului i indrumarea sa spre o munca mai spornicasunt asemenea necesitäli recunoscute de toIi. Impacarea acestornevoi? deopotriva insemnate, trebue cautatä pe täramul buneiintelegeri 0 al dreptätii, singurele temelii pe care se poate lucracu InIelepciune. Jertfele ce se cer nu vor fi niciodata prea scumpe,daca vom izbuti a atinge acest %el dorit, adicä desvoltarea prospe-

noastre agricole i restabilirea increderii reciproce intrefiii

Reinnoiesc, dar, din adancul inimii Mele, apelul Meu catre to-P,pentru o patriotica conlucrare la deslegarea greut4ilor ce stauinaintea noasträ. InalIap-va inimile i daTi Tärii o pildä mai multcà In imprejurari grele, nimic in gandul d-voastre nu stà mai presusdeck, mantuirea i marirea scumpei noastre Romanii.

numele Reginei 0 al Familiei Mele Và mulIumesc asemeneapentru calduroasele urari ce Ni le aduceIi cu acest prilej,

(M. p., 1907, nr. 194, p. 7106).

341.

Inalt Ordin de zi eätre armatä.

1/14 lanuarie 1908.

M. S. Regele Ii manifest& Increderea fa-/A da ogtirea care a gtiut sa fie laInA//imea chemärii ei impunand ordinea In /ara' ureaza multi ani.

Ostafi,

In imprejurarile grele prin care a trecut Romania in anul dinurmä, sunt fericit sa constat ca armata, pururea patrunsa de sen-timentul datoriei, a fost la inallimea chernärii sale.

Totdeodata aTi dovedit cat de adanc este inradacinat in inimilevoastre spiritul disciplinei militare.

Tara intreaga, impreunä cu Mine, va privim dar cu o deplinäincredere i suntem recunoscatori pentru purtarea voasträ bärba-teascà intru restabilirea ordinei turburate, care a facut cu putinfáindeplinirea operei de reforme cerute de toti. Astazi nu Ma pot

www.dacoromanica.ro

9

;

1

/a.,

.;9

I

a,,

,cY

,

Pg. f

rot

www.dacoromanica.ro


indoi ca, la once vijelie, veli fi gata la toate jertfele pentru a asiguraviitorul i propä§irea Patriei.

VA' urez din tot sufletul un an bun 0 lini§tit, rugänd pe Dum-nezeu sä Vá däruiasca fericire i sanatate.

La mulIi ani.Dat In Bucure§ti, la 1 Ianuarie 1908.

CAROL.(M. 0., 1908, nr. 217, p. 8081).

342.


13126 Ianuarie 1908.

Coste cu-Com'aneanu, vicepregedintele Senatului, dá citire Adresei. M. S.Regele multuraeste Maturului Corp pentru spiritul de concordie de care a datdovadà sprijinind Guvernul n rezolvarea celei mai insemnate parti a refor-melor cu caracter agrar.


Din adancul sufletului và mulIumesc pentru calduroasele urarice Mi le aduceti In numele Senatului, ca o scumpa marturisire asentimentelor sale. De asemenea va arät via Mea bucurie pentruspiritul de concordie ce v'a InsufleIit Intru rezolvarea celei maiinsemnate päili a reformelor agrare i pentru sincerul i lmninatulsprijin ce-1 guvernului Meu. Bunul cel mai prqios pentru unStat este Increderea i InIelegerea intre toate clasele ; el nu poateizvori cleat din o dreptate nepärtinitoare pentru 0 din o deo-potriva ocrotire a tuturor intereselor. Binecuvantata va fi aceastálegislaturk daca va putea Indeplini greaua misiune ce-i este lucre-dintatk färä a jigni niciun drept qi farà a turbura buna cumpa-neala a puterilor noastre de producIiune, neavand altceva in vederedeck binele ob§tesc. Aceasta este dorinIa -tarii Intregi spre a seasigura ordinea si lini§tea, färä de cari nu poate fi propa§ire.

Nu Ma Indoiese cà veçi desävär§i opera Inceputa cu acela§ spiritpatriotic ce v'a Insfle/it 'Ana acum i ca scumpa noastra Romanieva ie§i din aceastä Incercare; nu slabitä i mic§oratä, gjIntarita §i

www.dacoromanica.ro

392 REGELE CAROL I

maritä, prin 'prestigiul ce-I va dobandi din aceastä mare izbandamoralä.

Vá mulTumese calduros pentru bunele ..urari ce aduceIi RegineiFamillei Mele.(M. 0., 1908, nr. 227, p. 8402).

Toast la prinzul dat in onoarea AA. LL. RR. PrincipeluiPrincipesei Bulgarlei.

7/20 Martie 1908.

M. S. Regele face urAri de bine Principelui i Principesei Bulgariei i pentrupropAqirea statului vecin.

MulIumim AlteIelor Voastre Regale din tot sufletul pentruamabila lar vizita care-Mi da placutul prilej de a Vä reinnoi asigurareacat de mult Ne-am bucurat de casätoria AlteIelor Voastre Regale0 cat de cälduroase sunt urärile noastre pentru fericirea Voastra,urari care sá va insoleasca si peste hotarele Noastre ; Dumnezeu säVá ocroteascä, sä Vä daruiasca ani muFi fericiçi i indeplinireadorinIelor Voastre celor mai scumpe.

insufleIit de aceste sentimente, ridic paharul Meu in sänätateaAlteTelor Voastre Regale, a Augustelor Voastre Familii i pentrupropasirea Bulgariei cu care Romania este legatä prin relaOunilecele mai amicale.

sa traiasca AlteIele Lar Regale Principele i Principesa Bul-gariei.

(M. 0., 1908, nr. 272, p. 10223).

Urare pentru M. S. Irnpiratul Nicolae II.

Salina, 6/19 Mai 1908.

Serbandu-se aniversarea naeterii Impà'ratului Nicolae II, M. S. Regele,adresandu-se Contra-amiralului Baron de Nolcken, la mask a itnchinat pentruTarul i 'farina Rusiei.

Viu atins de gra ioasa atergiune a M. S. impäratului Nicolae,care v'a trimis in nxisiune specialä pentru a Ma saluta pe coastele

www.dacoromanica.ro

Marii Negre, profit cu bucurie i recuncoinIa de acest fericit prilejca sa reinnoiesc urarile cele mai sincere ce fac pentru MajestateaSa, uräri cärora doresc sa le dau o expresiune cu atat mai calduroasa,Cu cat serbam astazi aniversarea naqterii Sale. Dumnezeu sa ocro-teasca pe Majestatea Sa i sa-I acorde o inn& i fericita domniepentru prosperitatea puternicei Sale imparaIii.

insufleIit de aceste sentimente, ridic paharul Meu pentru pre-ioasa a MajestaIii Sale.

Sa träiasca MM. LL. Imparatul i Imparateasa Rusiei.(m. 0., 1908, nr. 30, p. 1546-7).

Cuvintare la inaugurarea Muzeului de Zoologie.24 Mai16 lunie 1908.

Raspunzfind d-lui Dr. Antipa, directorul Muzeului, care citegte darea deseanna asupra preocupärilor xnuzeistice la noi, M. S. Regele deschide Muzeulde Zoologie.

Am ascuItat cu viu interes darea de seamä i va mulIumescpentru sarguinIa ce ai desf4urat pentru acest institut cat i pentrucaldele uräri ce Ne aduceTi. Deschid astazi, cu mare placere, acestfrumos muzeu, care, sper a fi un nou indemn pentru studiul §tiin-Telor naturale. Trebue sà dqteptam in inimile tinerilor iubireapentru istoria natural& ap de atragatoare, prin cercetarea tainelornaturii, pare sunt vrednice a fi cunoscute de aproape.

Doresc ca aceasta bogata colecIie sa aduca un adevarat folosInvätämantului nostru superior.

(M. 0., 1908, nr. 41, p. 2109).

Urare pentru M. S. Impiratul i Regele Francisc Iosef I.


Adresandu-Se &due Seful Statului Major al armatei austro-ungare, FranzConrad von Hötzendorf i catre ofiterii ce-1 insoteau, M. S. Regele inchinä,la masa, pentru Imparatul 1i Regele Francisc Iosef I.

Sunt foarte bucuros de a putea saluta, In mijlocul nostru, chiarIn anul jubiliar al MajestaIii Sale fmparatului i Rege, suprema

IUNIE 1908 CUYANT.XEI 898

www.dacoromanica.ro

394 REGELE CAROL I

voastrà apitänie, pe 8efu1 de Stat Major 0 pe reprezentanIii armateiimperiale 0 regale i profit de acest pläcut prilej spre a inchina insänätatea MajestaIii Sale.

Privim cu sincerä admiraIiune asupra atät de binecuväntateiSale domnii de 60 de ani i rugAm Pronia cereaseä sä däruiascäMajestälii Sale Inc& un lung ir de ani In plinä putere i sänätatepentru fericirea credincioaselor Sale popoare i pentru bucurianoasträ a tuturora care-L inconjuräm cu deosebità iubire ì caldäafecOune.

insufleliIi de aceste sentimente, sà unim glasurile noastre instrigätul de: TrAiasa Majestatea Sa impäratul i Rege FranciscIosef I-iu!

(M. O., 1908, nr. 56, p. 2795).

Räspuns cfitre delegatia Tulcenilor.14/27 NoemPrie 1908.

Prefectul Judetului Tulcea cite§te actul delegatiunii prin care se exprimäM. S. Regelui omagiile Dobrogenilor cu ocazia jubileului de 30 de ani delaanexare gi se supune rugamintea lor de a fi uniti cu patria mama' printr'ocale ferata gi a se infiinta o sectiune a Camerei de Cornell la Tulcea. M. S. Re-gele rAspunzand delegatiunii a declarat ca se simte foarte migcat de urarileei ì recunoagte importanta cererilor atat de intemeiate ale populatiunii ju-detului Tulcea.

Linfa feratä, de care vorbiIi, are nu numai o important& po-liticä i comercial& pentru Tulcea dar chiar strategicà pentru in-treaga Dobroge 0 de aceea vom interveni pe längä Guvern, ca lu-crärile pentru construirea acestei linii sä iriceapä at mai nein-tärziat.

(Regele Carol I, Cuv. i Scris., III, p. 615-6).

Mesai la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.15128 Noemyrie 1908.

M. S. Regele anuntä ca s'au implinit 30 de ani dela alipirea Dobrogei lasanul Patriei; in tot acest timp provincia s'a bucurat de o atentie deosebitä.Suveranul indica apoi directia de activitate a Corpurilor Legiuitoare in aceastasesame.

www.dacoromanica.ro

N OEMVRIE 1908 CU VANTARI 395


SimIesc o vie bucurie ca pot veni Eu insumi in mijlocul d-voa-stre spre a va aduce caduroasele Mele salutari.

In imprejurarile grele prin care trec toate Statele, relqiunileinternalionale ale Romaniei sunt normale. Am veghiat to0 cu ceamai mare bagare de seama, ca interesele Regatului s'a nu fie atinse.De astadata, ca i in trecut, Iinta politicei noastre este indreptatäspre meOnerea pacii generale. Aceastà atitudine a fost cu deose-bire aprecian.' de Europa intreaga.


Eri s'au implinit treizeci de ani de cand, in capul armatei,am pus piciorul pe parnantul Dobrogei rec4tigata prin sangele vi-tejilor noltri osta0 cázuçi in razboiul independenTei. De atunciaceasta parte a Romaniei a luat un avant puternic. Prin con-,

naTionala reinviatd, prin lucrarile mareIe 9.1 roditoare cucari Regatul necontenit a inzestrat-o, ea este astäzi de-a-purureaunitä cu patria muma., prin simIiminte de dragoste i de recu-mntin-Va. A sosit dar momentul s'a' Intindem asupra judetelor Con-staina i Tulcea regimul nostru constitulional,

1360m inainte cu incredere in aplicarea legilor agrare. GuvernulMeu va pune, dar, toatá ingrijirea, ca realizarea acestei marireforme economice §.1 sociale sa fie pe deplin asiguratà i va pro-pune in acest scop masurile pe cari experieno le va fi aratat ne-cesare.

Spre a desavar9i reorganizarea administrativa i spre a da ovieafa noua organelor administraTiunii locale, se impune schim-barea legii Consiliilor judeIene. intrunirea inteun colegiu unic alalegatorilor acestor Consilii, va constitui un mijloc practic de edu-ca-liune cetalIeneasca.

Pentru asigurarea sa.nataTii publice, atat de strans legata dedesvoltarea noastra naTionala, se va supune desbaterilor d-voastremodificarea legii sanitare, ca urtnare a masurilor votate in sesiuneatrecutä.

www.dacoromanica.ro

396 REGELE CAROL I

Situqiunea finanOlor Statului se men-line prospera i solida,desi doua recolte succesive slabe au incercat tara.

Ministrul Finantelor va pro pune diferite legi privitoare la im-bunata-prea ramurilor de administraVune d'ependinte de acest de-partament, precum i unele masuri financiare de ordin economic.

Ministrul JustiIiei va inainta deliberarilor d-voastre o lege pentrunumirile i inaintarile in funcOunile judecatoresti, care, impreunacm Intinderea inamovibilita-Iii la to# magistra-Iii, va ridica i vaIntari inca mai mult increderea In justiIie i prestigiul ei.

Ministerul Agriculturii i Domeniilor a pregatit un proiect delege privitor la modificarea codului silvic, pentru o mai huna in-grijire a padurilor, regulamentandu-se totodata vanzarea padurilorstapAnite in indiviziune de mosneni. Veti fi chemaIi asemenea adiscuta proiectul de lege, prevazut In manifestul din 12 Martie1907, pentru arendarea la asocia-Viunile ráränesti a mosiilor Sta-tultá si a asezämintelor de l!oinefacere si de cultura.

Ministrul Industriei i al Comenului, pe lânga noua organi-zare a acestui departament, va prezenta legi privitoare: la incu-rajarea industriei nationale, lamodificarea legii pentru consoli-darea dreptului de a exploata petrolul pe proprietatile particularesi o lege care s'a prevada un regim mai prielnic pentru exploatareasta0unilor balneare ale Statului.

Armata nu inceteaza a fi incurajata de dragostea si de ingri-jirea noastra a tuturora. In urma concenträrilor de toamna,mai cu seama a incercarii de mobilizare facuta cu o intreaga divizie,s'a putut constata ca ostirea noastrà se desvolta neincetat, spremarea noastra mulomire. Se simte insa trebuinIg ca unele dinlegile militare sa fie puse in acord cu legea de organizare si ca toatenevoile armatei s'a fie satisfacute, pentru a spori i intari putereanoastra


Sunt convins ca in aceasta sesiune lucrärile d-voastre vor fiatat de roditoare ca ale trecutei sesiuni i ea -yeti desfasura aceeasirávna de a pasi inainte pe calea progresului si de a pästra i ridica

www.dacoromanica.ro


neincetat situatiunea ce am cäpatat Intre state prin o mum& In-cordatä i neobositä.

Dumnezeu sA binecuvinteze lucrärile d-voastre.Sesiunea ordinarA a Corpurilor Legiuitoare este deschisA.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru al Afacerilor Strline, D. A.Sturdza ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, Spiru C. Haret; Ministrul de In-terne, Ion I. C. Breitianu; Ministrul Industriei i Comertului, Al. G. Djuvara ;Ministrul Finantelor, E. Costinescu; Ministrul Agriculturii i Domeniilor, AntonCarp ; Ministrul Justitiei, Toma Stelian; Ministrul Lucrärilor Publice, V. G.Mortun; Ministrul RAzboiului, General Al. Averescu.

(M. 0., 1908, nr. 185, p. 7669-70).

349.

Fritspuns la Adresa Senatului.


Generalul Budisteanu, vice-presedintele Senatului, (151 citire Adresei Ma-turului Corp. M. S. Regele multumeste pentru concursul pe care Senatul 11va da Guvernului.


Din adAncul inimii VA mulIumesc pentru caldele urdri de sAnA-tale ce Mi-le aduceIi din partea Senatului. Singura Mea dorinIAeste de a Inchina zilele ce Mi le va mai därui Dumnezeu, la temei-nica intärire a orAnduielilor a§ezate, cu atAta rAvna §i greutati,spre propd0rea i fericirea iubitului nostru popor.

Cu mare plAcere vad cA Senatul este hotArit a sprijini mAsurilepropuse de guvernul Meu, menite a ImbunatAIi igiena publicA §ieducaOunea cetAVA'neascA, a desvolta puterea noastrA economicha IntAri armata. in deosebi MA bucur cA veIi da concursul d-voastrepentru a inlesni aplicarea reformelor agrare i nu MA indoiescye-0 §ti a Tinea o dreaptd cumpAnA intre interesele private i ne-voile sociale. Mult este de dorit ca dobAndirea de pämAnt sA fieInlesnitä celor ce-1 muncesc, &dei adevArata tArie a unui Stat sereazemA pe indestularea legitimelor interese ale muiimii. Jerfele

www.dacoromanica.ro

398 REGELE CAROL I

ce se cer intru acest sfär0t vor fi intotdeauna cu prisos compen-sate prin crWerea siguranIei 0 a binelui ob§tesc.

domnilor Senatori, adânca Noastra recuncoinIä pentrusentimentele de iubire i devotament ce le cu atäta cälduräsufleteasca Reginei, Mie i intregii Mele Familii.

(M. 0., 1908, nr. 203, p. 8382).

350.

Flispuns la Adresa Adunfirii Deputapor.

16/29 Decenwrie 1908.

Adresa Catnerii o cite§te pre§edintele AdunOrii, M. Pherekyde. Suveranullqi manifestä bucuria fag de activitatea viitoare a Adunärii Deputatilor.

Domnule Preqedinte,Domnilor Deputati,

Cu ? vie bucurie 0 o adanca recuno§tinfd primesc cälduroaseleurgri ce Mi-le aduce Camera DeputaIilor.

Aceste sentimente Imi dovedesc cä stransele legäturi dintreNaIiune i Dinastie se intäresc din an in an mai mult, prin o red-procà increclere i prin o deopotriva dorinIà de a asigura viitorulscumpei noastre Românii.

Mare imi este satisfaqiunea cà Adunarea DeputaIilor Ii däseama de adevdratele interese ale Statului in chestiunile externe

cà este pätrunsa de prudenIa cerutà de imprejurarile actuale,spre a nu compromite buna situa-pune ce am cA§tigat.

Rodul vädit a 30 de ani de munch' papicä. Ne indeamnä a nutirbi cele dobändite 0 a pästra aceastà politica demna, inIeleapta

farà pripire, pe ate am urmärit-o cu statornicie pänä acum.O dovadä de aceste frumoase roade ale pruden-pi ne-o infaIi§eazäfinan%ele noastre, cari ne-au permis, chiar dupà doi ani Cu recoltepulin mulIumitoare, a urma 9irul insemnatelor lucräri inceputea realiza totu0 cele mai mari excedente bugetare ce le-am avutvreodatà.

impärt4esc, de asemenea, dorinIele ce le arätaIi asupra orga-nizqiunii noastre internei mai cu seamá- cu privire la administra-Vune, magistraturä, coalä i armatä, care sunt neapäratele temeliiale ordinei 0 ale adeväratei propa0ri morale 0 materiale.

www.dacoromanica.ro

Sunt deplin incredinIat de lealul sprijin ce-I veIi da GuvernuluiMeu intru deslegarea acestor grele probleme si cá numai dorulbinelui obstesc và va insuflqi in autarea soluiunilor drepte ceTara le asteaptä dela reprezentanIii ei.

VA muliumesc din suflet, domnilor DeputaTi, pentru credinIadragostea ce arataIi Reginei, Mie si Familiei Mele in chip asa

de cálduros.(M. 0., 1908, nr. 210, P. 8646-7).

351.

Inalt Ordin de zi cifre armati.

1/14 lanuarie 1909.

Imprejurärile externe impun ca Tara sä se bizue pe o arma-a puternia.C4tirea românä, areia eful ei suprem fi face uräri, va corespunde totdeaunanadejdilor ce se pun in ea.

Osta.yi,

Evenimentele, ce se desfäsurá in jurul nostru, ne aran.' cá ne-incetat trebue sà veghiem asupra puterii noastre militare, spre afi de-a-pururea pregáti.-0 a infrunta primejdiile, care s'ar putea ivi.

insufle-pa de dragoste pentru armatd, Tara nu va cruIa nimic,pentru a intári inca mai mult apárarea naTionalä si a vá da toatemijloacele necesare la implinirea mandrei voastre chernäri i asfintei voastre datorii.

Astept dar dela voi o mune& incordatá i un devotament ne-Ormurit, pentru a inradácina in inimile tuturor credinIa cá nimeninu poate sta impotriva voastrá. Fiçi siguri cá silinçele voastre vorgäsi cea mai frumoasä räsplata In recunostinIa Patriei si a Regeluivostru.

Vá urez ani muiçi, sänätate si fericire.Dat in Bucuresti, la 1 Ianuarie 1909.

CAROL.(M. 0., 1909, nr. 221, P. 9029).

IANUARIE 1909 CUVANTXRI 399

www.dacoromanica.ro

400 REGELE CAROL I

352.

Cuvintare rostiti la cina dela 24 Ianuarie.

24 lanuariel6 Februarie 1909.

Implinindu-se 50 de ani dela Unirea Principatelor, M. S. Regele lAmuresteprocesul Unirii In trecutul nostru i Inchina In cinstea si pentru prosperitateaRomaniei.

Dupä vechile datini, Domnitorii chemau Imprejurul lor, atatIn vremurile de grele incercari, cat 0 in zilele de sarbätoare, pefrunta0i Tarii in mare sfat.

Credincios acestei frumoase tradiIii, am dorit sâ sarbatorimastäzi al 50-lea aniversar al Unirii in mijlocul barbaIilor de Statcare au conlucrat cu Mine la ridicarea i intarirea Romaniei.

Daca aruncam o privire asupra acestor 50 de ani, atat de bo-gaIi In fapte mari i roade stralucite, trebue sä recunowem ea,n fruntea lor stà fericitul eveniment al Unirii Moldovei cu TaraRomâneascä, savar0ta dupa 5 veacuri dela InfiinIarea lor.

Ca toate faptele mari din vieala unui popor i Unirea a fostpregatitä, incetul cu incetnl, de acei fadtori care vor fi totdeauna

ai fiinçei noastre nalionale: vorbirea aceleia0limbi i pastrarea acelora0 datini mo0enite din tata in fiu in-chinarea in aceea0 credin0 sub aripile ocrotitoare ale sfintei bise-rici, stramo§e§ti, aceea§i obar0e romana, data la iveala din ce ince mai desluOt de catre carturarii neamului, dela Miron Costin,Sincai i Petru Maior, Ora In zilele noastre.

Stralucita pleiadä de patriqi pe care Dumnezeu i-a daruit /arilcatre mijlocul veacului trecut, cuprin0 de o dorima arzatoare §ide adanca credinçä ca numai prin Unire poate fi asigurat viitorulRomaniei, n'au cruIat nicio jertfa pentru atingerea acestei inalteIinte i, infruntand toate greutaille §i primejdiile, au de0eptat §iintarit sentimentul Unirii, plamadit de veacuri in sufletul roma-nesc, &And lupta din urma, Incununata de izbanda.

Binecuvântata izbanda i plina de roade fericite! aci ea a fostintaia raza a rasaritului României i izvorul norocit de unde purcedtoate faptele mari din zilele noastre.

Intr'adevär, fara Unire n'ar fi fost cu putinIa alegerea Mea caDomn i Implinirea celeilalte dorinIe de a intemeia o Dinastie,

www.dacoromanica.ro

chezä§ie puternicä a statorniciei. Prin Unire am a§tigat tariatrebuincioasä pentru a cuceri pe ampul de luptä NeatttrnareaCoroana unui regat liber §i tot prin Unire a dobAndit Iara puteri

mijloace noui pentru treptata i sändtoasa propii§ire a vieIiiIn sfar§it Unirea a dat României deplina fiintà de Stat

vaza de care se bucurä in faia lumii.Suntem dar datori a särbätori aniversarea celor 50 de ani ai

Unirii cu toatä dragostea i cinstea §.1 a ne indrepta gAndurile cuadâncä recuno§tinIä, a-tat atre luptätorii Unirii, cât i chtre Acelacare a fost sortit sä fie alesul Iärilor surori, cäci prin jertfele §i

indelungatele lor lupte s'a fäptuit una din cele mai scumpe dorintiale neamului romanesc.

Cu veneratie sä ne inchinám inaintea lor!Bucuria Mea ins& ar fi fost cu mult mai mare, daca numärul

reprezentantilor acestei genera-0i, care a fäurit sau a fost martoràla rena§terea Romtiniei, n'ar fi fost a§a de redus i dacä din mijlocullor n'ar lipsi tocmai acel bärbat care, timp de peste 50 de ani, afost muncitor neobosit pentru binele Várii 1. Ei se pot mfindri deopera lor, iar noi le aducem cinstea noasträ.

Acum vine rândul generaTiei noui, care trebue sa pästreze §isa sporeasca frumoasa mwenire pe care o primwe, inzestratäcu o puternicä pavazä pentru infruntarea furtunelor §i a impuneca România sä fie Iinutä in seamä i drepturile ei respectate.

Adânc mi§cat, inchin dar acest pahar, singurul care trebueridicat astäzi, in onorul României de-a-pururea unità §i intdritäprin patriotismul fiilor säi, totdeauna uniii and cere interesulIärii.

Dumnezeu sä ne ocroteascä iubita noasträ lark imbogälitäprin izbAndele vitezei noastre armate cu acel frumos Iinut carene-a deschis drumul märii, pe care tricolorul nostru, acel mfindrusimbol al Unirii, fAlfaie 9i veste§te 'Ana in Idrile ceIe mai depärtatecA la gurile Dunärii este un popor care s'a ridicat prin virtuIile salecivice §i ràzboinice.

Dea Domnul, ca insufleIindu-ne de mântuitoarea idee a Unirii,pe care o särbatore§te astazi toatà suflarea româneasca

ne înàiçàm inimile tot mai sus Vi con§tienti de faptul cä. täriaStatelor sta In unirea §i in buna stare a tuturor treptelor

D. A. Sturdza.

IAN.-FEBR. 1909 CuvANTA.RI 40t

www.dacoromanica.ro

402 RBGELE CAROL I

ne Inchinäm toate silinele intru indeplinirea Inaltei meniri a iubi-tului nostru popor.

Sä träiasca România, totdeauna gata la once jertfe pentrumärirea Patriei.

(M. O., 1909, nr. 240, p. 9656).

353.

Cuvantare la investitura II. PP. SS. Mitropolitilor Athanasie al Ungro-Vlahiei i primat al Romaniei i Pimen al Moldovei i Sucevei.


Dupa formula de rigoare ce Insotegte predarea carjilor i dupa discursurilecelor doi prelati, M. S. Regele lqi exprima' credinta ea cei doi îna1i slujitori aiBisericii vor pästori cu vrednicie yi pace peste credinciogii ce li s'au incredintat;

MulIumesc inalt Prea Sfiniilor Voastre, in numele Reginei,al Meu i al Familiei Mele, pentru bunele uräri ce Ni le aduceIi.9 pentru sentimentele de crediap i devotament ce Ni le arAtaIiCu atata cAldurá. sufleteascä.

La rândul Nostru, In aceastä zi solema, cand ambiiai primesc deodatä investitura nu putem lipsi a Le cere sämnalçe rugile Lor pentru mantuirea scumpei noastre Patrii 9i säne impärtà9eascä cu ale Lor binecuvântäri.

Inalt Prea SfinPe Parinte,

inalt Prea Sfirgia Ta inlocue9ti pe un pástor care un lung 9irde ani a Iinut Cu vrednicie caria. mitropolitanä 9i a fost prin virtuOlesale podoaba i mândria bisericii.

M'Ano pätruns de indatoririle inaltei sale chemAri, mult regre-tatul Mitropolit Iosif nu a incetat de a fi o pildá vie de blandele9i de iubire cre9tineasa care a impus venera0e tuturor. Constat cuvie bucurie cä, Insuflept de duhul säu curat, pa9nic 9.1 smerit, vei0.9i pe urmele sale ne9terse i vei pdstra ca un sfânt odor cultulmemoriei sale atAt de scumpà inimilor noastre.

www.dacoromanica.ro

Nu Ma indoesc ca vei fi vrednic de aceasta mare 9i grea mo9te-nire i cà vei pästori cu bunatate i dreptate, cu purtare de grijepentru popor j Cu ravnä i osardie pentru intarirea credinIei.

Insemnata lucrare istoricä ce ai inchinat-o eparhiei Ramnicului-Noul Severin Imi este o chez4ie ca silinTele Inalte Prea SfinTieiTale se vor Indrepta spre o inalIare 9i mai mare a acestui insemnat'scaun mitropolitan.

Din adäncul sufletului 9i spre binele àrii ÍÇi doresc anide ocarmuire pa9nica i rodnicä ca Mitropolit al Ungro-Vlahiei9.1 Primat al Romaniei

Malt Prea Sfin;ite Parinte,

Ales de Marea Adunare A.. hiepiscop i Mitropolit al Moldovei9.1 Sucevei, cu vie mulTumire Te-am intarit in acesata inalta treapta,Incrediniându-Ti, dui:4 vechile datini, toiagul arhipastoresc.

Urcându-Te pe scaunul mitropolitan din iubita noastra a douaCapitala, unde strälucesc neuitatele virtuIi ale fericitului Veniamin,am deplina incredere cà vei inenIine tradiIiile de evlavie läsate deacest vrednic pastor, precum 9.1 necurmata grija a pregätirii tine-relor generaIii de pastori suflete9ti. Cu drept cuvant ai vorbit demisiunea preo-pmei, caci dela ea a9teapta Iara acea strajä neador-mita pentru pästrarea credinIei, pentru indemnul la faptele bune9i pentru intarirea morala a familiei, pe care se reazemä buna °ran-duiala a Statului.

Deasemenea rodnica activitate ce ai desfa9urat pe scaunulDunarii-de-Jos nu-Mi lasa nicio Indoialä cá vei pastra cu o cuvioasaingrijire falnicile lacapri, odoare ale pieta-Pi stramo9e9ti, ce im-podobesc acest scaun mitropolitan.

Dumnezeu sa Te hraneasca din darurile Sale cele bogate 9i,ca a Sa iubire de oazneni, sä reverse mila Sa asupra Inalt PreaSfinVei Tale, ca 54 poIi fi folositor norodului in mijlocul caruiavei trai 9.1 sä-Ti indepline9ti datoriile morale catre scumpa noastra

Din tot sufletul Ip doresc- muiçi ani de ocarmuire i ca DomnulA* Te conduca i sä Te lumineze in sfanta Ta chemare.

(M. 0., 1909, nr. 241, p. 10058-9).

FEBRUARIE 1909 CUVANTiRi 403

www.dacoromanica.ro

404 REOELE CAROL I

354.

Cuvantare la investitura PP. SS. Episeopilor Ghenadie al Ram-nieului-Noului Severin i Nifon al Punärii de ¡os.

24 Martiel6 Aprilie 1909.M. S. Regele incrediateazI earjile episeopale noilor ierarhi, rostind formula

vacramentalA. Cei doi episcopi aduc urfiri de bine Suveranului, la care Acestaea'spunde cu multumiri i Indemnuri la adresa episcopilor.

Prea Slintiti Pdrin;i,MulIumesc Prea SfinIiilor-Voastre- pentru urärile ce Ne-a/i adus

Reginei, Mie i Familiei Mele cu prilejul solemnitä/ii in care, dupävechile datine, am intrtrit glasul Marei Adunäri ce v'a chemat lapästoria eparbiilor ocarmuite pânä acum de Inalt Prea

Prea Sfinte Episcop al Rdmnicului-Noului Severin,

Incredintându-Ti aria episcopala a intinsei ì frumoasei Epis-copii de peste Olt, In strävechea vaträ de unde, dupa vremuri, aroit Românimea peste plaiurile Carpalilor hi este dat sä pästo-re§ti asupra unor poporeni plini de vlaga nalionalä i mândri, Cutot dreptu/, de trecutul lor. CuräIenia caracterului lor naTional s'aIntemeiat pe acea credinIä i evlavie care a insufleIit pe deo-potrivä, dela cei mai de sus pfinä' la cei mai cre§tini. AcesteicredinIi tari, acestei sänätoase suflete§ti, se datoresc vir-tuile insu0rile gospodäre§ti i puterea de expansiunea Oltenilor. Tot din aceastä credinO, au räsarit stfälucite märturiiulturale, cum sunt märeIele mânästiri din Oltenia.

Sunt sigur cä ve%i prqui dupä cuviinIä aceste Inältätoare daruriale trecutului pe care trebue sä le pästräm cu toatä sfinIenia

insufleIindu-Te de frumoaslele pilde ale Ierarhilor premergAtori,vei conduce turma Intru intärirea credinlei §i buna sporire a faptelorcre§tine§ti.

Prea Sfinte Episcop al Dundrii-de-Jos,

Chemat In insemnatul scaun episcopal al Dunärii-de-Jos, veiavea ocArmuirea sufleteascä i asupra Iinuturilor de peste Dunäre,reajtigate cu mari jertfe 0 de care sunt legate interesele cele maivitale ale ânii. SAdirea tot mai adânc a iubirii de patrie §i inche-

www.dacoromanica.ro

garea, pe veci, in aceeasi simtire, a tuturor locuitorilor de pesteDunare, o asteptám inainte de toate dela sfânta noasträ. Bisericá,maica mâneetoare i bine indreptätoare a tuturor sufletelor, pre-eum si dela inteleapta ei conlucrare cu celelalte organe ale ocAr-muirii. ¡mi fac o datorie amintind aici i deosebita grijâ ce trebuesa o aibá preotimea pentru scumpii Mei luptätori din räzboiulpentru neatárnare asezati peste Dunäre i chrora le datorim toatádragostea noasträ.

Inaintasii Prea Sfintii Tale si-au indeplinit cu prisos datoriile cätreBiserid. si Tarä ; road ele muncii lor se vád in inältarea atator lácasuriDumnezeesti, intre care sträluceste märeala catedralä de resedintäsi va stráluci in curánd frumoasa bisericá dela intrarea in portulSulina, ea o vestitoare a stäpAnirii noastre pe Iármul Märii Negre.

Prea Sfintifi PcIring,Mergeti acum la scaunele voastre episcopale i cautmi a apropia

cat mai mult de bisericä sufletele credinciosilor, propováduindtuturor treptelor sociale iubirea aproapelui, bunä intelegere i paceobsteascá. intdriti in inimi frica de Dumnezeu, ferirea de nedreptIli

fapte rele, respectul ocarmuitorilor cätre oearmuiti si al acestordin urmä catre autoritate. Numai prin pästrarea i intärirea unorasemenea simtiminte putem avea o tara bine intemeiatá, cu opropäsire sigurà in timp de pace si o puternicä pregatire pentruonce vremi gr. ele.

(M. 0., 1908, nr. 288, p. 11479).

355.


24 Martie/6 Aprilie 1909.M. S. Regele scoate in evidentà bogata opera' legislativa a Corpurilor Legiui-

toare penfru care le multumelte.


A doua sesiune ordinará a acestei legislaturi a fost pliná de munclrodnica.

In aceasta sesiune, d-voastre ati avut prilejul, pe de oparte,sä urmati lucrarea de imbunátätire a starii táranului nostru, iar

MART.-APB. 1909 CUvANTAlti 405

www.dacoromanica.ro

406 REGELE CAROL I

pe de alta, sà daIi o indrumare mai potrività cu nevoile timpuluiacelor institiqiuni, de al cäror bun mers sunt sträns legate täria§i viitorul Regatului.

Prin modificarea legii pentru alegerea-MitropoliIilor i Episco-pilor eparhiqi, cum si a constituirii Sf. Sinod açi asigurat bisericiinoastre i mai bine mijloacele de indeplini malta sa misiune.

Votarea legii judeatoresti corespunde unei trebuinIe de multcheZásuind o mai 'Duna distribuire a justiVei i sporind,

In acest chip, increderea pe care cetälenii trebue sà o aiba in ceicare reprezintä aceastä putere a Statului.

Legea votatà pentru acordarea drepturilor politice in cele douàjudeIe ale României de dincolo de Dunäre consacrä identificarealor cu intreaga wrä, cu care sunt unite printeo legaturä deapururea

PreocupaIi de una din cele mai insemnate probleme ale econo-miei nalionale, votat legea prin care guvernul este autorizata emite titluri de renta pentru cumpärare de päduri.

Asemenea legiferat ca propriet4ile Statului, ale a§ezämin-telor de binefacere 0 de cultura nalionalä sä fie pe viitor cäutateIn regie sau arendare deadreptul asociqiunilor Váräne§ti, indepli-nind astfel, ultimul punct din Manifestul din 12 Martie 1907; iarprin modificärile aduse legii pentru invoelile agricole, açi adusinlesniri menite sä garanteze 0 mai mult aplicarea acestei legi.

InsufleTiti de cel mai viu patriotism, ReprezentanIii nafiuniiau urmat opera pentru intärirea scumpei noastre o9tiri, preväziindmijloacele necesare pentru neincetata ei imbunätäIire, astfel hickea sä poata räspunde in toate imprejurärile marei sale chemäri.Fkänd faIä la nevoile numeroase ale Statului, s'a asigurat bunulmers prin stabilirea echilibrului bugetar, a cgrui menIinere va faceobiectul necontenitei ingrijiri a guvernului Meu.

Noua intocmire a legii pensiunilor a indulcit unele dispozifiu_nicu privire la numärul anilor de serviciu §i a dat recompense pestecele acordate pänä acum veteranilor din räzboiul pentru indepen-den-p.

In urma desparIirii in douà a fostului Minister al Agriculturii,Industriei, Comerwlui i Domeniilor, s'a impus o nouá organizarea fiecäruia din cele dot& ministere, chemate sä aiba un rol atat deimportant pentru propa0rea noasträ economicä.

www.dacoromanica.ro


Legea pentru darea in exploatare a terenurilor cunoscute petro-lifere de pe proprietalile Statului va da un nou avânt acestei indu-strii, asigurand exploatärii petrolului o desvoltare in raport cu in-semnätatea acestei bog4ii. Bezervand Statului i intreprinderilorexclusiv române0 jumaate din aceste te¡enuri, s'a acordat desvol-tArii acestei industrii garanIiile cerute de o bunä indrumare econo-

Prin legea pentru exploatarea staIiunilor balneare ale Statuluis'au prevazut mäsurile necesare pentru punerea in valoare a acestuiimportant factor al sänätäIii publice, care poate deveni in acelatirnp un isvor de avirpe na-ponalà.


Và mulIumesc calduros pentru concursul luminat §i patrioticdat guvernului in indeplinirea grelei sarcini ce-i e incredirotä,

doresc àrii un an imbel§ugat, care sà reverse bucuria in caseletuturor, iar d-voastre intoarceIi-vä in sAnul familiilor d-voastre,însoiçi de urärile Mele cele mai eálduroase cu prilejul SfintelorSarb4tori.

Eu declar inchisa sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare.CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Interne si ad-interimAfacerilor Sträine, Ioan I. C. Bralianu ; Ministrul Cultelor i InstructiuniiPublico, Sp. Haret ; MinistrurIndustriei i Comertului, Al. G. Djuvara ; MinistrulFinantelor, E. Costinescu ; Ministrul Agriculturii si Domeniilor, Anton Carp ;Ministrul Justitiei si ad-interim al Razboiului, Toma Stelian ; Ministrul Luca-rilor Publice, V. G. Mortun.

(M. 0., 1909, nr. 288, p. 11461-2).

356.

Rispuns cfiire Principele I. §i R. de corona, Wilhelm alGermaniei i Prusiei.

7/20 Aprilie 1909.

ImpAratul Germaniei i Prusiei transmite prin Principele de Coroana oscrisoare de felicitare Suveranului la Implinirea vArstei de 70 de ani, prin careII numeste i Feldmaresal al Armatelor Germane. M. S. Regele multumesteadanc Impäratului pentru aceastä distinctie.

www.dacoromanica.ro

408 RRGELE CAROL I

Sunt foarte fericit i tot- pe atát de placut surprins prin raradistinqiune pe care M. S. Imparatul i Rege, Augustul VostruTata, Mi-a conferit-o prin numirea Mea ca Generalfeldmaresal inarmata Sa, incununata de glorie. Nu pot exprima Indeajuns princuvinte ceeace simte mima Mea In aceste momente solemne. Privescinapoi asupra unei jumata-0 de veac de legaturi cari M'a unescatat de aproape de armata prusiana, amintesc cu recuno-stinfä de timpurile departate, and am trecut prin 'Malta scoala aregimentelor de gardä si am invaIat arta razboiului, prin care amizbutit a conduce la biruinia tânära Mea armata. Acestor douafericite Imprejurari datoresc ca M. S. Imparatul a hotarit sa-Miconfere bastonul de Feldmaresal ; iar aceasta demnitate capätäpentru Mine o valoare si mai mare prin. faptul ca Altqa VoastraImperiala si Regara' a fost Insarcinata a Mi-o oferi.

Va rog a transmite Augustului Vostru Tata adâncile Mele mul-Iumiri si a raporta ea Eu, Impreuna cu armata Mea, suntem mândride primirea Mea In rândul Feldmaresalilor imparaliei Germane.

(M. 0., 1909, nr. 8, p. 276).

357.

Toast la prinzul dat in onoarea A. S. I. Principelui de Coroani alGermaniei i Prusiei.

8/21 Aprilie 1909.

M. S. Regele, multumit de vizita Principelui de Coroana al Germaniei, careI-a adus ura'rile Imparatului la 70 de ani de viata, Inchina pentru Casa Impe-Hala si Regala a Germaniei i Prusiei i pentru glorioasa ei armata.

Cu inima plinà de bucurie salut In mijlocul Nostru pe AlteIa.Voastra Imperiala si Regará i sunt infinit de recunoscator MajestbliiSale Imparatului i Regelui ea a trimis pe Augustul Säu Mostenitorla Tron, Inconjurat de o stralucita Suita, impreuna cu comandan-0iregimentelor cu care stau in aproape legaturi sunt cu deose-bire scumpe, spre a-Mi transmite felicitan i pentru aniversarea a70-a a zilei Mele dela nastere.

Majestatea Sa. Imparatul Imi dà prin aceasta gra0oasä aten-0une o noua chiezasie a sentimentelor Sale de Inrudire i intarestelegaturile de prietenie ce exista de at4ia ani, legaturi scumpeinimii Mele, si pe cari Tara Mea stie sa le prquiasca pe deplin.

www.dacoromanica.ro

r__ta

7'771

64.0 VI

ts

,000"ef

o

M. S. Regele Carol I in unifornai de Feldinareal prusiao (7/20 Aprille

t,r7v

PI. X

1909).

www.dacoromanica.ro

De mai bine de 50 ani sunt sträns legat de viteaza armatä aPrusiei ; prin numirea Mea de Generalfeldmaresal aceste legäturian devenit ; lunga Mea carierä militarâ dobAndesteastfel o inAlIare i totodatä o Incheiere istoricä. Aceastä rarä distinc-pune, precum i numeroasele dovezi de iuhire pe cari MajestateaSa Mi-le aratä in toate imprejurärile, misc.& adâne ivima Mea,si nu pot exprima mai bine via Mea recunostinO, deck cuprin-zAnd-o In urärile cälduroase ce fac neIncetat pentru fericireaprosperitatea mult iubiPlor Pärinp ai Altepi Voastre ImperialeRegale.

Fie ca binecuvântarea Celui Atotputernic sä se reverse asupraM. S. Imparatului, a Casei Sale Regale si a glorioasei Sale armate.

Fie ca Pronia cereascä sà ia sub puternica Ei ocrotire pe AlteIa.Voasträ Imperialä' i Regala si pe tänära Voasträ Familie.

Cu aceste urä'ri ridic paharul Meu In sänätatea MajestaPlorLor impAratului i imparkesei, precum si a AltePi Voastre Impe-riale si Regale.

Ura, ura, ura.(M. 0., 1909, nr. 8, p. 277).

358.

Toast la masa dati in cinstea perechii mo§tenitoare a tronuluiAustro-Ungariei.

Sinaia, 27 Iunie/ 10 lulie 1909.

Amintind legäturile strAnse dintre Austro-Ungaria i România, M. S. Regeleface urAri de bine pentru familia Arhiducelui Francisc-Ferdinand O. a so-pei Lui,Principesä de Hohenberg.

Vizita Voastre Imperiale si Regale, Impreunä cu gra-Poasa Sa Sope, ne pricinueste o mare bucurie si din fundul ini-milor noastre vä urä'm, la amândoi, bunä venire in mijlocul nostru.

Printre numerosii Membri ai Casei de Habsburg, pe care amavut onoarea a-i primi In Castelul Peles, pästräm mai presus detoate o nestearsä amintire despre sederea ilustrei perechi Impe-riale si a mult iubitului vostru Tatá, cu care eram unit Inca dintinerqe prin legkurile unei stränse prietenii si a cärui memorie

IUNIE-IULIE 1909 CUVANTARI 409

www.dacoromanica.ro

4 l0 REGELE CAROL I

Imi va fi de-a-pururea scumpa. 1mi place a nadajdui ca fiul Satzva pästra §.1 el afecOunea ce Augustul defunct a avut-o pentrumine. Prezen/a AlteTei Voastre Imperiale§i Regale 1mi este despreaceasta o pre0oasa dovada; ea 1mi este 9.1 o nota marturie despresimpatia §i neclintitul interes ce M. S. Impäratul i Rege, ,A.ugu-stul Vostru Unchiu, ne aratä Mie i Tärii Mele.

Aceste binevoitoare s'entimente Ma indeamna la cea mai vierecunotin% i maresc satisfacOunea ce o am, in aceastä placutaimprejurare, de a face sa reiasa marele pre-; ce punem in relaiiunileaga de amicale ce intrelinem de un lung §ir de ani cu puternicaMonarhie vecina, pentru propa§irea careia aducem urarile cele maicalduroase.

Nenumäratele i duioasele aten%iuni ale MajestAii Sale pentruMine §i ai Mei, de care ne-a dat acum o nota §.1 stralucita mar-turie insarcinând pe Altqa Voastra Imperialä §i Regala sa remitanepotului Meu Colanul Mielului de Aur, Imi inspira cea mai adânca§.1 sincera gratitudine.

N'a§ putea rosti mai bine sentimentele recunoscatoare de caresunt pätruns, decat unindu-le cu caldele uräri ale inimei Melepentru fericirea MajestaIii Sale. Acelea§i uräri le aduc §iVoastre Imperiale i Regale, rugänd pe Dumnezeu sa reverse asupraSa i ai Sai binecuvântari/e Sale.

Reinnoindu-Va expresiunea bucuriei ce Ne-o face amabila voa-stra vizità, ridic paharul Meu in sanatatea Majestäiii Sale Impa-ratului §i Rege, a AlteIei Voastre Imperiale §i Regale §i a multiubitei Sale Familii.

(M. 0., 1909, nr. 74, p. 3121).

359.

Cuvintare la inaugurarea portului Constanta.

Constaata, 27 Septemprie/ 10 Octomyrie 1909.

V. Mortun, Ministrul Lucrdrilor Publice, evidentiazä Insemnätatea portuluiConstanta pentru prosperitatea economiei românesti i prosläveste pe M. S. Regalepentru stäruinta ce-a depus ca sä se ducä la bun sfilit aceastä märeatä operä.Inginerul Saligny face un istoric al proiectelor de Intemeiere a portului Constanta

1881, Hartley; 1891-1894, Cantacuzino si aratä cä lucrärile si planurile

www.dacoromanica.ro

SEPTa-OCT. 1909 CUVANTA.RI 411

executate, incepand cu 1896, se datoresc ingimerilor romani. Suveranul e fericita vedea realizatä aceasta infäptuire. Portul Constanta va pune tare in directalegäturä cu pietele Apusului si va constitui semnul legäturii definitive dintreDobrogea i celelalte provincii ale României.

Cu mare bueurie am venit in Dobrogea spre a inaugura mare4alucrare a portului ConstanIa, datorita ca i falnicul pod pesteDunare §tiintei i harniciei inginerilor români, sub priceputa con-ducere a Incercatului lor §ef.

Deschiderea drumului spre mare este o trebuinfá neaparata aprop4irii comerciale; porturile maritime sunt plamanii unei Iari;de aceea guvernul n'a cruiat nimic pentru a da portului ConstanTatot ce i-a trebuit spre a indeplini malta sa menire.

Inca dela inceput am urmat Cu cel mai viu interes 9i am spri-jinit necurmat aceste lucrari, care au dat comeqului nostru unavant a§a de puternic 0 au legat tot mai strans Dobrogea de ca.minul strämo§esc.

Cu drept cuvant le putem dar privi ca un factor de capetenieal propa0rii noastre economice 0 ca o mandrie naponala.

Portul Constara, cu ajutorul serviciului nostru maritim, ne-apus In legaturi statornice i directe cu targurile straine, mai alesCu apusul Europei, care este cel mai mare cumparator al produc-telor noastre.

Activitatea acestui centru comercial, care se va desfapra, desigur, fara daune pentru porturile noastre dunarene, va fi adeva-ratul barometru al desvoltarii noastre; de aceea am credinIa ca,de0 mari, lucrarile savar0te 'Ana acum, cu instalapile cele maiperfecponate, nu sunt cleat un Inceput faia de ceea ce ne rezervaviitorul i ea Constania va deveni, peste un timp nu prea inde-partat, unul din cele mai insemnate porturi ale Marii Negre.

Cu acest prilej nu pot uita sa amintesc ca astazi o noua lega-tura strange pe Dobrogeni 0 mai aproape de sufletele noastre, cuintrarea lor In deplina viará constitu-Ponala a Tárii. Prin aceastadesavar0ta Intrupare a Dobrogii cu patria romana dela sanulcareia nimic nu o mai poate desparP s'a infäptuit, pe veci, Iintasträbunilor luptatori pentru stapanirea rármului romanese al marii,visul batranului Mircea Voievod 0 al lui $tefan cel Mare.

Cu adanca recuno§tinTa mulIumesc tuturor pentru primirea stra-lucitä cu care am fost intampinap din partea oraplui, cat i pentru

www.dacoromanica.ro

412 REGELE CAROL I

bunele uräri ce Ni s'au adus in cuvinte a§a de cälduroase §i mägu-litoare i sunt fericit a am pläcutul prilej de a ridica paharul Meupentru propä0rea mereu cresandä a portului Constanta 0 pentrufericirea scumpilor no§tri Dobrogeni.

(M. 0., 1909, nr. 145, p. 5894).

360.

Discurs la inainiarea ca sublocotenent a Printului Carol.

&Julia, 3/16 Octomvrie 1909.

Intemeietorul Dinastiei hot.1111te ca Principii Romini a fie Inaintati ofiterila 16 ani. Da ca deviza Printului Carol maxima lui Frederic ce! Mare: 4 Suntce/ intAiu slujba§ al Statuiui*. Ii fncredinteaza apoi comanda unitätii Sale.

Sunt 16 ani Oe cand bubuitul tunurilor vestea Capitalei Ro-mâniei na§terea unui Principe, salutatä cu cea mai vie bucurie;pot fi dar incredinIat a Iara intreagä se unqte astä'zi cu Mine,spre a särbätori numirea intäiului vlästar al Casei Mele, näscuti crescut pe pämânt stramopsc, ca Sublocotenent In 1-iul batalion

de vânä.tori, comandat odinioarà de Mwenitorul Tronului.Sunt sigur a fried in vremuri depärtate se va aminti de acest

moment solemn, and Intemeietorul Dinastiei, care a condus vi-teaza sa armata la izbandä, hotärise ca Principii Români sh fienumiIi la varsta de 16 ani ofiIeri.

Aceastä cinste va fi, färä indoialk un puternic indemn pentruiubitul Meu Stanepot, care se va sili a merita, printr'o deosebitä.sarguinIä 0 o muncà necurmatä, o distincOune ap de inaltä. Avândprin nwerea sa o situqiune privilegiatä, El trebue sä. §tie a da-toiiile Sale sunt cu atät mai mari 0 a nimeni nu ..poate avea drep-turi tärä. datorii.

Sper a Dânsul va fi de-a-pururea aläuzit de acest principiu,§i odatä, and Dumnezeu va hotäri ca Dânsul sä fie chemat sä ur-meze opera Mea, va fi insufleVt de frumoasa maximä a lui Fredericcel Mare:

4 Sunt cel intaiu s1ujba9 al Statului ».

www.dacoromanica.ro

NOEMVRIE 1909 CuvANTARI 413

Doresc din adancul inimii Mele ca tanärul Principe, care intrfiacum In armatä, urmând incO studiile sale, sa indeplineasca toatesperantele Patriei Sale.

Caldele noastre uräri II Insotese pretutindeni.

M. S. Regele, Intorcandu-se catre A. S. R. Principele Carol, Iti comanda:

Sabia afarä!LuaIi comanda 1-lui pluton dín 1-a companie a 1-lui batalion

de vanätori i fiIi totdeauna cel Intaiu ca pildá, ca munea, ca da-torie i ca iubire a Patriei.

tM. 0., 1909, nr. 151, p. 6131).

361.

Mesaj pentru desehiderea Adunirilor Legiuitoare.

15128 Noemvrie 1909.

M. S. Regele arata situatia internationalä buna a Regatului si scoate In evi-denta probele de amiciVe ce I s'au dat de cätre suveranii straini. Se bucura desimpatia pe care Tara a manifestat-o tala de dinastie cu prilejul intrarii Prin-lului Carol In rändul ofiterilor. Da apoi indicatii generale privind legislatiace se deschide: bugetul se va mentine echilibrat; conventia economica incheiatacu Austro-Ungaria se va vota; Tulcea va fi legata prin cale feratä de releauapea mare a Romaniei; agricultura si industria vor atrage atentia alesilor


Intrand In a treia sesiune ordinarà a acestei legislaturi, menitäsá intäreasa apzarea economic6 i socialä a Statului roman princonlucrarea tuturor paturilor sociale, constat cu o vie mulIumiremunca d-voastre pentru atingerea acestui inalt ;el i nu mä In-doiesc de patriotica ravna cu care ve/i duce mai departe operaInceputa, a carei desävar0ta realizare Guvernul Meu o urmareqtecu cea mai hotarità stäruinIA.

Situqiunea Regatului, din punctul de vedere al relaliunilorsale din afara, este din cele mai bune. Prin aciiunea ei statornia

cumpanitä, Tara noastra a c4tigat o situaIiune care ii (la dreptulde a fi prività ca un factor insemnat in politica generala. Romaniafärä o-Nraire a lucrat pentru reu- Ota silinçelor desfdprate de toate

www.dacoromanica.ro

414 REGELE CAROL

statele ca sä Intäreasca pacea de care, impreuna cu linistea in-terna, avem atta nevoie pentru propäsirea fortelor noastre napo-nale. De aceea veghem cu o deosebitä grije la desvoltareanilor noastre internalionale i constatara cufericire simOmintele decare Regatul se bucura din partea celorlalte State.

Vizitele pe care le-am prima in cursul acestui an, ale Princi-pilor Mostenitori ai tmpàráçiilor Germana i Austro-Ungara, aufost o nouä i prelioasä marturie a acestor

Insemnele de Feld-Maresal, pe care Majestatea Sa ImpäratulWilhelm Mi le-a conferit, sunt o dovadä a prieteniei care Ne leagä

totodatà arata prestigiul pe care armata noastra 1-a dobanditfaIa ostirilor celor mai puternice.Acest prestigiu a crescut neincetat din vremea and vitejii

nostri osteni au värsat sangele lor pentru mä.rirea Patriei. Am fostdar viu miscat and in anul acesta s'a inviat din nou amintireaacestei epoci glorioase prin prezenIa in mijlocul nostru a unui asamare numar din bravii nostri tovarasi de lupta din armata rusä.

Este de datoria noasträ, spre a menIine situqiunea intern4o-nalä a Regatuluij a urmäri neintrerupt intarirea puterilor noastremilitare pentru care nu mä indoiesc cà veli da Guvernului Meu,ca intotdeauna, cel mai neclintit sprijin.

Intrarea in rándurile ostirii a Iubitului Nostru Stranepot, Prin-cipele Carol, salutata de Tara intreaga cu un entuziasm atat demare, este o nouä consfintire a legaturilor pururea nedespartiteclintre Dinastie i scunapa noasträ armatä.


Desvoltarea economicä. a Tärii a fost neincetat una din grijilenoastre de capetenie. Constat cu mulIumire cá izvoarele noastrede produatiune sporesc meren i cá astfel, chiar in anii agricolisub-mijlocii, situalia financiará ramâne imbucurä'toare.

Sunt sigur ea nu veli pierde un moment din vedere trebuinIade a men-One bugetul Statu/ui in principiile sänätoase dupa carea fost alcatuit de nouä ani i carora datorim soliditatea stärii noa-stre financiare. Guvernul Meu và va supune proiecte de legi princare rezervele legale ce stau astazi in casa tezaurului neproduca-toare si expuse la ispita cheltuelilor, se vor consolida la Casa de

www.dacoromanica.ro


Depuneri, crescand prin capitalizare, spre a se asigura astfel 9imai mult Statul de once eventualitate vatamatoare finanplor sale.

Asemenea once mäsuri legislative, menite a imbunatali admi-nistrarea finanplor §i a räspunde la principiile de dreptate in pro-punerea sarcinilor, vor gasi, nu ma indoiesc, primirea cea mai bine-voitoare din partea d-voastre.

Mari le interese ale agriculturii noastre aqteaptä dela d-voastreaceea0 vie solicitudine pe care au aflat-o in sesiunile trecute. Mi-nistrul Domeniilor va aduce In desbaterile d-voastre un proiectde lege menit a cre0e proprietatea silvica a Statului. El va va cereInca mäsurile legale necesare pentru a da culturii Insemnatele in-tinderi de pärnant panä acum supuse la inundaiii.

Pentru a Inlesni avantul industriei noastre, precum pentru aintäri i ocroti munca naPonala Guvernul Meu vä va infäPqa unnou proiect de lege privitor la incurajarea

ConvenIiunea de comer l cu Austro-Ungaria, pe care de asemeneave%i fi chemaIi a o vota in aceasta sesiune, stabilind intre noimonarbia vecina un regim statornic, va avea de sigur o inraurirebinefäcatoare asupra economiei noastre na/ionale.

Cum o sänatoasa Intocmire economicä este Insa strans legatade desvoltarea cäilor de comunicalie, Guvernul Meu nu va pregetaca, treptat cu mijloacele de care dispune, sà punä caile ferate lamnálçimea nevoilor creseande ale Tarii, sa duca cu stäruin-Va la bunsfar0t toate lucrarile publice incepute in ultimii timpi i sa ur-meze completarea sistemului nostru de cal de comunicaVunede transport. Intre cele dintai construqiuni noui vi se va propunelegarea Tulcei cu repaua noastra de cai ferate 0 se va Intregidin acest punct de vedere desavar0ta noastra unire cu judeplede peste Dunare.

Astfel ne vom putea folosi pe deplin de märeple lucrani. aleportului Constanp., pe care, cu atata mulTumire, 1-am inauguratIn cursul acestei toamne.

In acela0 scop, ministrul lucrärilor publice vä va supune mofi-ficarea legii drumurilor, care sä asigure mai bine pe viitor construe--tiunea i intrqinerea lor.

Impailirea dreptaIii i inzestrarea Tánii ca o cat mai bunaoranduiala judecatoreasca a fost una din grijile legislaturii actuale.Pentru completarea masurilor atat de nemerite pe care votat,

www.dacoromanica.ro

416 REGELE CAROL I

ministrul justiVei va va supune modificarile ce principiile sangtoaseale dreptului preeum 9i practica judecatoreasca le-au dovedit ne-cesare de introdus n legea organica a Curtii Casa-Oune 9i in dis-pozi%iunile legiuirilor penale, referitoare mai ales la intocmirea

funclionarea Curillor cuInmulOrea continua a qcolilor rurale, precum i indrumarea cea

mai solida §i mai practica' data invaiamântului, 4i va arata In-raurirea din ce In ce mai binefacatoare.


Prin votarea noilor proiecte de legi, precum §i a celor depuse-Inca din sesiunea trecutk veçi urmari opera de reforme atat deadânc cerute de nevoile Tärii, dand totodata Guvernului Meu spri-jinul trebuincios pentru aplicarea ei sincera §i inIeleapta. Astfel,prin munca d-voastre spornick va yeti asigura dragostea i hiere-derea Varii i cea mai adânca mul%umire a Mea.

Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre pentru binelefericirea scumpei noastre Patrii.Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.

Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru de Interne, Ion I. C. Brii-tianu; Ministrul Afacerilor Straine, Al. G. Djuvara; Ministrul Finan-telor: E.Costine,scu; Ministrul Justitiei, T. Stelian ; Ministrul Luceárilor Publice i ad-interim el Cultelor i Instructiunii, V. G. Mortun; Ministrul Agriculturii i Do-meniilor, A. Constantinescu; Ministrul Industriei i Comertului, M. G. Orleanu ;Ministrul de Razbeiu, General Gr. Critiniceanu.

(M. O., 1909, nr. 185, p. 7281-82).

362.



Pregedintele Camerii, M. Pherekyde, remarca' relatiile pagnice ale Romanieicu celelalte state. Adunarea Deputatilor igi va face o m'andrie examinând cutriotica' intelegere proiectele de legi ce i se vor supune spre desbatere gi votared e catre guvern. M. S. Regele e multtunit a aproba principiile Adresei la mesaj.

www.dacoromanica.ro

DECEMVRIE 1909 CUVANTXRI 417

Domnule Prefedinte,Domnilor Deputcqi,

Cu o vie mul-tumire am primit caldele uari ce ni le aduce-tidin partea Adunärii Deputatilor ; ca in totdeauna ele au avut unräsunet adânc recunoscätor in inimile noastre.

Constat cu mare satisfac-tiune cä din Adresa Camerei reiese odeplinà comunitate de veden i cu Guvernul Meu, ant cu privirela consolidarea tot mai mare a finantelor, prin un control corqtiin-cios al cheltuelilor 0 o mai proportionalä repartizare a sarc¡nilor,cAt qi despre necesitatea de a men-tine puterea noasträmilitaràla inal-timea cerutä de imprejunri.

Sunt asemenea bine fncredin-tat cä sänätoasele traditii de pre-vedere din anii trecu-ti se vor statornici In gospodäria noastrà deStat, caci numai prin a lor strictd observare vom avea putiffta dea indeplini programul nostru economic 0 ne vom pune la adäpostde surprinderi primejdioase.

Cu deosebitä bucurie väd cá Adunarea Deputa-tilor pre-tuqtecinstea i onorurile aduse Armatei §i Tärii in persoana Mea 0 càea este insufle-tin de cel mai sincer devotament pentru Mine 0Familia Mea. Aceste mult pre-tuite märturii sunt nsplata noastràcea mai dulce.

Vä urez o muncä rodnicä, de-a-pururea indreptan sprerirea i mdrirea scumpei Noastre Patrii.

(M. 0., 1909, nr. 204, p. 8010).

363.


11/24 Deeemyrie 1909.

Generalul Budisteanu, presedintele Senatului dfi citire Adresei prin care seaduc uräri Suveranului. Prornite sprijinul Senatului pentru armatá i pentruluarea In discutie a proiectelor dé legi ce se vor propune de Guvern relative lamodificarea legii organice a Curtii de Casatiune si a Gurtilor cu jurati precum

pentru proiectele relative la proprietatea silvica si la apArarea de inundatiia parnânturilor cultivabile, pentru Incurajarea industriei si pentru cäile de co-municatie. M. S. Regele multumeste pentru devotamentul Senattlui fattt deDinastie i pentru dorinta ce-si manifesta de a sprijini efectiv sforfarile poli-tice ale Guvernului.

www.dacoromanica.ro

418 REGELE CAROL I


Primesc cu adânca recuno§tin-1á bunele urari-ce Mi le aduce-1i dinpartea Senatului, precum i reinnoita incredintare a statornicei salecredinte. Asemenea Ma bucur cá cinstea ce Mi s'a %cut de Inapa-ratul german a gasit un rasunet a§a de puternic printre d-voastre ;ea insa se cuvine mai intaiu scumpei noastre arrnate, care, prinvitejia sa pe ~pul de luptä, ne-a deschis calea larga spre nea-tarnare i propä§ire.

Sprijinul luminat i hotärit ce Senatul il va da Guvernului Meu,intru cercetarea proiectelor de legi ce i se vor supune, imi esteo chez4ie sigurä cä lucrärile acestei sesiuni vor fi rodnice i eaveti da o inteleaptä deslegare insemnatelor chestiuni privitoare laincura5area industriei i la codul silvic, a carui menire cata sa fieIn primul rand pastrarea padurilor, acest izvor de bogatie

Doresc din toatä mima ca silinçele d-voastre s'O se indreptestäruitor catre acest tel practic dorit de tara, adica imboldirea

ocrotirea muncii cinstite.Din adáncul sufletului va multumesc in numele Reginei, al

Meu i al Familiei Mele, pentru sentimentele de dragoste ce mi learatati cu atata caldura.

(M. 0., 1909, nr. 207, p. 8122).

364.

Inalt Ordin de zi chtre arma.

1114 Ianuarie 1910.

M. S. Regele aduce la cunostinta otiri1 favorul de care s'a bucurat sefulei suprem, fiind nurnit feldrnaresal al armatei germane si primind vizita delegatiei$arului. Adauga ca o nouä trAsätura de unire 11 leaga de acum de ostire prinintrarea In rândurile ei a Printului Carol. Face urari pentru fericirea Armatei.

Ostafi,

In cursul anului ce se incheie am avut multumirea de a- constatacat de mult a crescut prestigiul nostru. Numirea Mea ca generalal infanteriei in armata imperiala §.1 regala austro-ungara, insem-

www.dacoromanica.ro

FEBRUARIE 1910 CUVANTA.RI 419

nele de feld-maresal, care mi-au fost remise de Principele Moste-nitor al Germaniei, in numele Augustului Säu Pärinte, ca i vi-zita ce ne-au fAcut-o vitejii nostri tovarAsi de lupta din armataimperialä rusk sunt märturii preTioase de stima de care ne bu-curäm pe l'angä armatele mari. Putem fi mAndri de aceste rezul-tate, dobAndite prin munca si sArguinIa noasträ si pe care suntemdatori a le spori din an in an.

Tot in cursul acestui an, legäturi noui s'au stabilit intre Di-nastie i ostire, cu prilejul intrArii in rândurile voastre a iubituluiMeu strAnepot. Sunt adAnc convins cà tAnArul ofi%er, cAläuzit depilda noasträ, va sti sä: indeplineascA speranIele ce punem in El.

Fac cälduroase .urAri pentru fericirea voasträ a tuturor.Dat in Bucuresti, la 1 Ianuarie 1910.

CAROL.(M. 0., 1910, nr. 222, p. 8681).

365.

Toast la prinzul de gala dat in onoarea misiunii belgiene.

5118 Februarie 1910.

M. S. Regele Inchina n cinstea Suveranilor Belgiei.

PrezenIa misiunii belgiene imi dà plAcutul prilej de a inchinapentru intAia oarà in sAnätatea prea iubitului Meu nepot, M. S.Regele Albert.

Urez din toatA mima tAnArului vostru Suveran o domnie lungAsi fericitä spre a-si indeplini nobila-i menire, asigurAnd linistea sipropäsirea Belgiei, pentru care avem cea mai vie simpatie si alecärei asezAminte liberale ne-au servit ca pildä in atAtea impre-jurAri.

PAtruns de aceste sentimente, va rog a vä uni cu ufärile Melesi a ridica paharele voastre in sAnatatea Regelui i a Reginei Bel-gilor, precum si a Familiei Regale. SA trAiascA MajestAIile lor!

(M. 0., 1910, nr. 249, p. 9743).

www.dacoromanica.ro

420 REGELE CAROL I

366.

Mesaj de inehiderea Corpurilor Legiuitoare.

10/23 Aprilie 1910.

M. S. Regele trece in revistä activitatea Corpurilor Legiuitoare, care constädin legile pentru reorganizarea Curtii de Casatiune, a repausului duminical, acooperativelor de .meseriasi, a locuintelor ieftine, pentru infiintarea Casal PAdu-rilor, pentru fondul de rezervä al tezaurului public, conventii comerciale q.a.§i le multume§te pentru concursul dat guvernului.


Prin lucrärile pe care le-aIi indeplinit In a treia sesiune a acesteilegislaturi, urmärit des6v&Iirea operii de Intärire economia §isocialà, Inceputä de trei §i aii inzestrat -lara cu legi de triarefolos.

Legea pentru reorganizarea CurIii de Casa/iune a dat celei maiInalte instanIe judecatoresti un a§ezara'Ont potrivit Cu menirea ei.Completându-se astfel reforma Intreprinsä prin legea judeatoriilorde ocoale i prin legea privitoare la reorganizarea tribunalelorCurIilor de apel, toatä justiIia a fost push' pe o temelie trainica §idreptatea va putea s'à fie imparlità mai bine 0 cu mai multà In-lesnire.

Legea repausului duminical, a cooperativelor de meseria0, alocuinIelor eftine, precum si legea pentru vânzarea catre comunea lemnelor din Odurile Statului, vor Inlesni traiul unei insemnatepärp din muncitorimea orwlor noastre.

Infiinlarea Casei pädurilor i intocmirea unui nou cod silvicrdspund unei nevoi de mult simIite i ocrotesc o ramurd de seam4a avuliei na Vonale.

Grija pe care ali purtat-o intotdeauna finanIelor Statului s'aadeverit §i de astädatà prin asigurarea ecbilibrului bugetar i prinlmbundaTirea organizapunii noastre financiare. In deosebi, legeaprivitoare la fondul de rezerva al tezaurului public va da cele maibune roade.

Nouile linii de drum de fier, pe care le-ati votat i creditele pusela dispoziTia cbilor de comunicatie vor da un avânt puternic des-voltArii noastre economice. lar convenIiile de comerl, incheiate Cu

www.dacoromanica.ro

MAI 1910 CUVANTIRI 421

Austro-Ungaria ca Cu alte State, vor avea o inräurire fericitänu numai asupra comerIului i industriei noastre, dar 0 in generalasupra raporturilor noastre internaTionale.

Viul interes pe care 0 de randul acesta arätat scumpeinoastre armate, inzestrand-o cu toate cele trebuincioase apäräriinalionale, Mi-a adus o deosebitä mulIumire. Puterea militaraneincetata propa0re a intregii noastre organiza-Ouni naiionale nechezä§uesc printre State situaTiunea ce se cuvine Regatului nostru.


Vä mulIumesc pentru munca desfä§uratä in aceasta sesiunepentru concursul cälduros pe care 1-ati dat Guvernului Meu. Rogpe cel Atotputernic sá vä aiba sub a sa pazà i sa reverse pesteRomania in acest an, care se aratä atat de manos, tot belpgultoatä fericirea.

Eu declar inchisä sesiunea ordinara' a Corpurilor Legiuitoare.CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, Ion I. C. Brit-tianu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp. Haret; Ministrui Aface-rilor Straine, Al. G. Djuvara; Ministrul Finantelor, E. Costinescu; MinistrulJustItiei, T. Stelian ; Ministrul Lucrarilor Publice, V. G. Morfun; MinistrulAgriculturii i Domeniilor, Al. Con.stantinescu; Ministrul Industriei si Comer-

M. G. Orleanu; Ministru de Razboiu, General Gr. Crcliniceanu.(M. 0., 1910, nr. 10, p. 425-6).

367.

Inalt Ordin de zi &Sire armatit.

7/20 Mai 1910.

M. S. Regele Carol, dupà Inaltul Ordin de zi din 10 Mai 1902, da instructiuninoui pentru pregAtirea armatei. In acelasi timp, Principele Ferdinand, numitinspector general al armatei, va raporta de implinirea acestor instructiuni.

Ostafi,

Munca far-a preget ce to0 ai depus Rani instruirea armatei,pe baza directivelor ce v'am dat prin Ordinul de zi din 10 Mai 1,902,a Intarit intr'un mod vadit armata, pregätind-o bine la malta sachemare.

www.dacoromanica.ro

422 REGELE CAROL I

UrmaIi mai departe pe aceastá cale §i ve-li fi vrednicii apilatoriai patriei.

In interesul unei unitili mai mari i in urma Imbunatä--prilor aduse armatei, in ultimii ani, prin modificarea legii deorganizare, schimbarea materialului de artilerie, modificarearegulamentelor tactice i diferite sporiri §.1 creqiuni, socotesc detre'buinta a da scumpei Mele armate noui prescrimiuni pentrupropa§irea ei.

Izbanda se intemeiaza pe credin; i voinIa nestramutataa fiecarui otean, de a invinge cu once preI; pe vitejia fiecaruisoldat i pe infliativa fiecarui conducator Cu o hotarire nestramu-tata in once imprejurare ; pe conlucrarea stransa a tuturor §.1 acelor trei arme imprennà.

Aceste daruri se dobanesc numai prin desvoltarea Ingrijitá afiecarui otean §.1 prin o educa-Pe ostä§easca desavar§ita.

Nimic nu e mai primej dios pe ~pul de lupta deck lipsa decredinrá §.1 de voinrá in izbânda i teama de raspundere.

Infanteria va fi sigura a atinge scopul, daca va fi obipuitaa strabate mari distai4e In un timp relativ scurt, sa traga cu li-ni§te i siguranrá, s'a se foloseasca de teren i sa Infrunte chiarlupta cu baioneta.

Cavaleria va implini frumoasa ei menire, In chip stralucit,daca va fi desavil§ita In serviciul de cercetare, daca se va puteamica repede §i se va afla intotdeauna acolo, invingand toate ob-stacolele, unde se va da lovitura decisiva.

Artileria va asigura izbanda, daca va 9-ti a trage bine, in-tr'un mod sigur, fila a fi expusa la pierden i mari §i a avea Incadestule muniçii In momentul suprem al luptei.

Trupele speciale §.1 serviciile diverse vor da un adevaratsprijin armatei, asigurand toate Inlesnirile in m4carea i IntreIi-nerea ei.

T'aria armatei se sprijina pe iubirea i Ingrijirea superioruluipentru soldat §i mai ales pe disciplina, care nu poate fi capatatänici prin mijloace dureroase, nici prin ingaduiri peste legi i regu-lamente, bis& numai prin o severitate binevoitoare i nepärtini-toare.

Insarcinez pe Principele Ferdinand, prea iubitul Meu nepot,astazi numit inspector general al armatei, a veghia, cu ocazia in-

www.dacoromanica.ro


specIiunilor sale, ca sä se indeplineascä toate ordinele Mele de ziçi sä-mi raporteze asupra aplicärii lor.

Dat In Bucuresti, la 7 Aprilie 1910.CAROL.

Ministru de Razboiu, General de divizie, Gr. Criiiniceanu.

(M. 0., 1910, p. 1257-8).

368.

Toast pentru Regele Angliei.

16/29 August 1910.

Luni, 16 August, la orele 12%2 din zi, Feld-Maresalul Lord Roberts a fostprimit in audienp oficiala in salonul de receptiune al Castelului de atre M. S.Regele caruia I-a remis scrisorile prin care se notifica rnoartea Regelui EduardVII si urcarea pe tron a M. S. Regele George V, Rege al Marei Britanii i Ir-landei, ImpArat al Indiilor. La sfArsitul mesei, M. S. Regele a toastat pentrufericirea Suveranului i Reginei Angliei.

Ridic paharul Meu In sänätatea M. S. Regelui George al V-lea,rugänd Pronia cereascä s5.-L ocroteascä i sä-I acorde o domnielunga i färä grije, pentru fericirea credinciosilor Säi supusiprosperitatea vastului säu imperiu.

Cu aceste sim-pminte i yätruns de afecIiunea cea mai sincerkpentru Majestatea Sa, beau In sänätatea MajestäVlor Lar Regelui

Reginei a Marei Britanii i Irlandei, precum si In acea a Augu-stei lor familii.

Träiascä Majest4ile Lor f(m. 0., 1910, ru.. 110, p. 4648).

369.



Prin mesajul de deschidere a sesiunii Corpurilor Legiuitoare Suveranul rea-rainteste opera legislativA infäptuitil si importanta ei pentru prosperarea

www.dacoromanica.ro

424 REGELE CAROL I


Sunt fericit ca ma gasesc azi din nou_in mijlocul d-voastrepentru a deschide a patra sesiune ordinara a acestei legislaturisi nu Ma indoesc ca, prin votarea legilor propuse de GuvernulMeu, din care ati inceput a lua lunele in cercetare, veti desavarsiopera d-voastrelegislativa atat de bogata i binefäcatoare pentru Iara.

Chemqi in vremuri grele spre a readuce, printr'o legiuire cum-panita, linistea i increderea intre diferitele straturi sociale, aTiindeplinit cu ravna marea datorie care vi se impunea tuturor infa-0 unor imprejurari asa de grave.

In urmarirea acestui inalt el aTi dat sprijinul d-voastre celmai puternic Guvernului Meu pentru a reorganiza vieqa noastraruralä i a da un avant sanätos intregei noastre desvoltari nalionale.

Legile agrare, privitoare la invoieli agricole, la infiinIarea Caseirurale, la obstiile pentru arendare_ si la cele de mosneni, cat si latrusturile arendasesti, au lämurit i impacat raporturile economicesi, prin incurajarea spiritului de prevedere, au sporit formareamicei proprietäti de sine statatoare, asigurand odata cu linisteasocialä i cresterea bogaIiei generale.

Reforma legilor de organizare judecatoreascä, infiintarea jude-catoriilor rurale, stabilirea unor norme mai bune pentru recrutarea

inaintarea magistraplor; au pus la indemana populatiunii ru-rale o justiVe grabnicä i nepartinitoare si au intarit prestigiul ma-gistraturii.

Prin. Consiliul administrativ permanent, prin legile comunalesi a Jandarmeriei, prin mäsurile contra alcoolismului cuprinse inlegea carciumilor, prin veniturile ce aceasta lege a creat comunelorrurale, prin avantul dat invaIamantului primar, construind in toate

localuri de scoli, precum i prin solicitudinea pe careali arätat-o pentru starea sanitara, dat satelor noastre putinIasa se desvolte in condiIiuni mai fericite, atAt din punctul de ve-dere administrativ, cât i din punctul de vedere cultural §i moral.


Inzestrarea larga a ailor ferate §i a portului Constai4a cu im-bunataIirile trebuincioase, nouile linii de cai ferate pe care

www.dacoromanica.ro


votat i a caror executare s'a inceput Cu activitate, grija pe careaÇi purtat-o industriei i comeqului, a caror interese sunt astäziincredinIate unui ministru special, sprijinul dat bancilor populare

cooperativelor säte§ti, preväzute in Codul silvicIn legea Casei pädurilor pentru apararea §i sporirea domeniului

silvic, indemnul dat cre§terii vitelor In urma Infiinàrii islazurilorcomunale, a livezilor artificiale, a imbunät4irii serviciului zootehnic§i a nouai conveniiuni comerciale cu Austro-Ungaria, vor contribuiInca la mdrirea avupei nalionale, care atat s'a desvoltat in ultimiiani, Incat situaiia financiarä, cu toate nouile nevoi ale Statului,este astäzi mai prospera ca oricAnd, Para sa se fi ingreuiat intrunimic sarcinile contribuabililor.

Printr'o serie de legi, ce sprijinä o imeleaptä" politiea comu-nalä, ai urmdrit uprarea stärii populaçiunii orapne§ti; bäncilede meseria§i, legea pentru cumpärarea de catre comune a lemnelordin pädurile Statului, legile pentru locuinIele ieftine i pentru in-mulIirea linillor de tramvai In Bucurwi, precum §i creditele pentrualimentarea cu Ná a diferitelor ()rae, inlesnind i insänäto§indconditiunile de traiu, vor indruma mai bine vieaTa comunelor noastreurbane.

Un insemnat pas s'a fäcut prin intinderea regimului nostruconstitulional in Dobrogea. Acordarea drepturilor politice a de-sAvar§it legaturile vepice a judqelor transdunärene cu Patriamum5 si a incoronat activitatea stäruitoare ce s'a desfäpirat Inele de peste treizeci de ani.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputaft,

Mull,umità mäsurilor energice luate la hotarele täriiserviciului nostru sanitar, care ne-au ferit de o groaznica

epidemie, s'a putut face Para primejdie manevrele de astä toamnä.Ele au dat tuturor prilejul sa constate cä, prin munca neobositäa ostaOlor no§tri, prin legile de organizare i prin creditele In-destuldtoare votate de d-voastre, scumpa noasträ armatä este inmäsurà sà räspunza oricând la Weptärile

Romania, cu hotärirea lini§tith pe care i-o ingaduie puterilesale neincetat crescânde, afirma fära oväire importanIa

www.dacoromanica.ro

426 REGLE CAROL

sale In mijlocul marilor interese europene. Astfel ne-am asiguratincrederea i prietenia tuturor Statelor care, ca i noi, gäsesc inpace cea mai prielnicä chez4ie a desvoltärii lor.

Domnilor Senatori,Donznilor Deputati,

Cäläuziti de dorul de infraTire a tuturor straturilor socialede dorul de dreptate, asigura i in aceasta ultima sesiune alegislaturii, consolidarea Statului i temeinica sa propä9ire §i deaceea, cu neclintita credin0 In viitor, rog pe Cel Atotputernics'a Intinda peste lucrärile d-voastre cereasca sa binecuvantare.

Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisa.CAROL.

Pre§edintele Consiliu/ui de Mini§tri §i Ministru de Interne, Ion I. C. Brci-tianu; Ministrul Cultelor i Instructiunii, Sp. Haret; Ministrul Afacerilor Straine,Al. G. Djuvara ; Ministrul Finantelor, E. Costinescu ; Ministrul Justitiei,Toma Stelian; Ministrul Lucrarilor Publica, V. G. Mortun; Ministrul Agri-culturii i Domeniilor, Al. Constantinescu; Ministrul Industriei i Comertului,M. G. Orleanu; Ministru de Razboiu, General Gr. Crcliniceanu.

(M. 0., 1910, p. 7417-8).

370.


1114 Decemvrie 1910.

M. Pherekyde, presedintele Adunarii, da citire Adresei In care arata mul-tumirea ea Suveranul a rostit cuvinte de rasplata pentru adunarea Deputa-Wor care a dat concurs Guvernului la readucerea linigtei i asigurarea drep-t'a-0.i In sanul populgiei rurale. Anta importatrta reformelor agrare prin carese l'acepe o era noua In viga politica' i sociala i datoria tuturor de a le apara

IntAri. Asiguri pe Suveran de activitatea ce o vor depune Deputatii qi de so-lidaritatea lor Cu guvernul. M. S. Regele se bucura ca Armata va atrage deo-sebita atentie a Camerii.


Cu o adanca recunqtinfà primesc bunele uräri ce-Mi le aduce0din partea Adunärii DeputaIilor, precum i dovezile de iubire 9idevotament ce Mi le reinnoiIi astäzi, in chip a§a de magulitor pentruMine.

www.dacoromanica.ro

Nu mä. indoiesc cá munca desfäsuratä in cursul acestei legis-laturi, pe care, cu regret, o vád apropiindu-se de sfArsitul ei, va fibogatá in roade bune i cá legile votate vor contribui la pasnicapropásire a scumpei noastre Patrii.

Necurmatul interes ce 1-4 aratat pentru arman.' Má bucurá inmod deosebit. Prin desvoltarea si intárirea ei, am dobandit nea-tárnarea politick intocmai precum bunele noastre finanIe ne asi-gura neatArnarea economick

Sá veghem dar, ca acesti doi factori precumpänitori de careatarna t'Aria Statului sä fie feriii de vence stirbire, astfel caputem privi viitorul cu depliná incredere i sä urmám cu stator-nicie politica noastrá cumpänitä din trecut.

Din adâncul inimii va mulIumesc din partea Reginei i Fami-liei Mele, pentru dragostea cu care ne inconjur4.

(M. 0., 1910, nr. 196, p. 7970).

371.


11/24 Decemprie 1910.

Generalul C. Budisteanu, presedintele Senatului, aratá cl prin sprijinuldat Guvernului si prin votarea legilor propuse s'a asigurat linistea i buneleraporturi dintre toate clasele. Prin imbunatätirea soartei $áránesti, prin crea-rea micei proprietäti, agricultura se va aseza pe baze mai temeinice i astfelse va Imbunát4i starea economicá a páturii rurale. Acordarea drepturilor po-litice Românilor de peste Dunäre a desavársit legatura Dobrogei cu România.Asigurá pe Suveran de sprijinul pe care-I va da Senatul Guvernului. M. S.Regele e de acord cu hotáririle Senatului si-i multumeste pentru urAri.


Márturisirile de iubire si devotament ce Mi le aduceIi din parteaSenatului sunt scumpe inimei Mele si le primesc cu o adâncä recu-nostinVá.

Cu incredere i mulIumire, putem privi sirul de reforme ce s'ausávársit in cursul acestei insemnate legislaturi si prin care se in-deplinesc dorinIele ce, in momente grele, le-am arátat ca trebuin-cioase, pentru a readuce pacea socialä. Aceastá huna armoniereciprocä ineredere suntem datori a le aseza pe trainice temelii de

DECEMVRIE 1910 CUVANTAIII 427

www.dacoromanica.ro

428 REGELE CAROL I

dreptate 0 a le intari prin o neadormitä sarguinO, caci numai elene pot asigura o desvoltare normala.

De asemenea am vazut cu pläcere alcatuirea legilor menite apastra prin un regim adevarat conservator, domeniul nostru silvic,aceasta podoaba a Tärii i izvor insemnat de bogälie, cu o inraurirea§a de binefäcatoare asupra agriculturii noastre.

Hotaritul sprijin ce 1-4. dat Guvernului Meu, a inlesnit multdesävär0rea roditoarei opere intreprinsa cu atata ravna, spre binele§i intarirea Patriei.

Din tot sufletul, và mulIumesc pentru caldele urari adresateMie, Reginei i Familiei Mele.

(M. 0., 1910, nr. 204, p. 8242).

372.

malt Ordin de zi efitre armatä.

1/14 lanuarie 1911.

M. S. Regele ureaza ostasilor ani multi, sänätate çi fericire, cu prilejul anuluinou, multumindu-le pentru munca staruitoare, simtimântul de datorie si spi-ritul de disciplin6 de care au dat dovezi.

Ostafi,

Tara nu cruIa niciun sacrificiu pentru intärirea armatei, avandnestramutata credin0 ca sunteli oricánd gata a implini maltavoasträ. chemare. Ultimele manevre au dovedit din nou ea Regatulse poate rezema cu siguranIä pe puterea sa militara. Vä mulIumesedar calduros pentru munca voastrá stäruitoare i pentru toatesilimele ce açi desfa§urat in cursul anului care s'a sfar0t. RamâneV,ca i n trecut, InsufleIiIi de simIimantul de datorie 0 de spiritulde disciplina. lubiçi pe §efii i fratii voWi de arme, pästrand unneelintit devotament pentru Patrie i Tron. neincetatla juramantul vostru, care trebue sa fie adane intipärit in mimavoastra. Astfel ve-çi fi de-a-pururea siguri de dragostea Mea 0 veIibine merita recunwiinIa Tarii.

Din tot sufletul va urez ani muiçi, sanatate i fericire.Dat in Bueurqti, la 1 Ianuarie 1911.

CAROL.(M. 0., 1911, nr. 220, p. 8945).

www.dacoromanica.ro

373.


7/20 Martie 1911.

Parlamentul precedent, in urma demisiei guvernului, fusese dizolvat i nouileCorpuri sunt convocate avAnd s'a se ocupe indeosebi cu masurile menite s5.Imbunätäteasca starea economica i socialä a àrii in deosebi a meseria§ilor,micilor functionari i corpului didactic la orase i a täranilor la sate.


Cu o deosebitä mulIumire viu astazi in mijlocul d-voastre pen,tru a deschide intaia sesiune a nouai legislaturi.

Demisia Cabinetului precedent i numirea guvernului actual autras çlupa sine dizolvarea Corpurilor Legiuitoare, ajunse aproapela termenul lor constitulional.

Ie§iIi de cateva zile din alegerile generale, d-voastre, prin oinsemnata majoritate, aduceIi guvernului pe care 1-am chemat laarma Statului, increderea 01.1

Acest acord intre Tara i Tron este o chez4ie pentru indepli-nirea misiunii guvernului Meu, cu atat mai mult cu cat putemprivi in lini§te situalia din afara. Politica statornica i cumpatatace o urmarqte Romania rara Bovaire de peste un patrat de veacne-a asigurat cele mai bune relaIii cu toate statele. Merginereapacii, care este scopul comun al nazuintelor, este Bi dorinIa noastrade capetenie.


Guvernul Meu a adus la cunostinIa tuturor masurile ce lecrede menite a Imbunatali starea economica i socialà a Prii. Elevor forma obiectul activita/ii d-voastre in decursul legislaturii careincepe astazi.

Pentru scurta sesiune de faIa Barcina d-voastre va fi mai alescercetarea i votarea la timp a bugetului. Prin votarea legilor cestau in legätura cu el vevi face de pe acum un pas hotäritor In di-recçia cerute de situalia interna §i mai ales intru u§u-

MARTIE 1911 GUVANTXRI 429

www.dacoromanica.ro

430 REGELE CAROL I

rarea vieçii Omnilor 0 a multora din ora§enii prea atin0 de scum-pirea traiului.

Pana ce se vor vota legile pentru vanzarea-d.e pamant la Iarani,pentru asigurarea lucratorilor, pentru noua organizare a meseriilor§i pentru descentralizarea administrativa, veti avea sa veniti indataIn ajutorul pranilor nevoia0, scutind loturile mai mici de easehectare de once dare atre Stat 0 pe de altá parte sa imbuna-täteasca starea funcTionarilor inferiori dela cäile ferate, precumsalariile din inva-pmantul primar 0 secundar.

Situalia finantelor noastre ne ingäduie aceste inlesniri i neimpune totodata sá destinam, farä a sdruncina echilibrul bugetului,un spor de opt milioane pentru armatä, la a carei intärire Tara afost totdeauna gata sä aduca jertfele cele mai mari.


In fiecare an al lungei Mele Domnii am avut adanca mulIumiresä constat progresul savar0t in scumpa Noastra Patrie.

Urez ca i aceastä legislatura, prin concursu/ luminat ce-I ve%ida guvernului Meu, sa fie cat mai bogatä in rezultate fericite.

Dumnezeu sä binecuvanteze lucrarile d-voastre.Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministrul Finantelor, P. P. Carp,Ministrul Afacerilor Straine, T. Maiorescu; Ministru de Interne, Al. Marghi-loman ; Ministrul Agriculturii si Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul Cul-telor i Instructiunii, C. C. Arlon ; Ministrul de Razboiu, N. Filipescu; Mi-nistrul Lucrarilor Publice, Barba St. Delavrancea ; Ministrul Industriei si Co-mertului, D. E. Nenifescu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino.

(M. 0., 1911, nr. 271, p. 11385-6).

374.

Räspuns la Adresa Adunkii Deputatilor.

23 Martie/ 5 Aprilie 1911.C. Olanescu, presedintele Camerei, impreuna cu delegatia acestui corp

legislativ, prezinta raspunsul la mesajul Tronului, prin care afirma ca se va lucrade acord cu guvernul pentru reformele propuse. M. S. Regele, multumind pentru

www.dacoromanica.ro

asigurarile de dragoste §i credinta ce I se exprima, simte o deosebita bucuriecá imbunatatirea soartei täränimii preocupa Corpurile Legiuitoare, ca gibunätätirea situatiei corpului didactic 1i dotarea armatei.


Primesc cu o deosebita ruulIumire asigurarile de dragoste si cre-dinIa ce Mi-le aduceIi, In cuvinte asa de calde, din partea AdunariiLegiuitoare.

Cu mare bucurie vad ca primele gänduri ale Camerii sunt In-dreptate catre acei mai greu atinsi de scumpetea traiului, mai ales-catre Várani, a caror munca contribue 'hate° masurä insemnata laloogälia Tarii si care, ca ostasi, sunt scutul Patriei. Nu ma indoiescdar ca grija ce va insufleTeste de a usura soarta lor va putea fi in-laptuita prin masuri bine chibzuite, pästrand neatinsä soliditateafinanIelor noastre, asa de strans legate cu buna stare economica

politica.Sunt incredinIat ca. Imbunätalirea ce se va aduce In folosul

Corpului didactic va fi un imbold nou la munca sa pentru bunaIndrumare a tinerimii scolare.

De asemenea simt o vie satisfac-Vune vazand cat de patrunsisunteTi de menirea scumpei noastre armate si de datoria ce avemde a o inzestra cu toate mijloacele spre a-si Indeplini malta sa che-mare.

Sprijinul ce sunteli hotarlIi a-1 da guvernului Meu intru reali-zarea programului ce vi 1-a Inf4isat este o chezasie sigura ca lucra-rile Camerii vor fi rodnice i Inchinate binelui Tärii.

Inca °data va mulIumesc din suflet pentru märturisirile decredinIa ce 1e arataIi Mie i Familiei Mele si rog pe Atotputerniculsä binecuvanteze munca acestei legislaturi.

(m. 0., 1911, nr. 286, p. 11953-4).

375.

Flispuns la Adresa Senatului.

3/17 Aprilie 1911.

G. Gr. Cantacuzino, pre§edintele Senatului, prin citirea Adresei arata. caIlaturul Corp va bilesni realizarea programului pe baza caruia a fost ales, pri-vitor la Imbunatatirea stärii economice i sociale a Tarii. Legiuirile pe care

APRILIE 1911 CUVANTA.RI 431

www.dacoromanica.ro

432 REGELE CAROL I

guvernul le anuntá relativ la vAnzarea de pämânt sätenilor, la asigurarea lu-crätorilor, la reorganizarea meseriilor si la reforma administrativa vor constituiobiectul preocuparilor Senatului §i vor contribui la intárirea armatei. Incheiecu uräri. M. S. Regele e incredintat de patriotismul Senatului q'i e sigur càactivitatea lui va fi rodnicä.


Sunt totdeauna fericit cand ma gasese'in mijlocul membrilorSenatului, care, prin experienla 9i maturul lor sfat aduc un concursa9a de luminat, la buna alcatuire a legilor.

Sentimentele de iubire 9i credinIä ce Mi le arataii din parteaacestui inalt corp au pentru Mine un deosebit preI 9i va mulIu-mese calduros pentru bunele voastre uräri.

Privesc ca o danta datorie de a inchina puTinii ani pe careDumnezeu va binevoi O. Mi-i daruiasca 'inca, la propä9irea 9i. ma-rirea scampei noastre Romanii.

Doresc ca noua legislatura., care incepe cu aceastä sesiune, s'a

fie rodnica' in foloase pentru binele ob9tesc 9.1 ca prin sprijinul ce-1ve/i da guvernului Meu, sa asiguraIi desvoltarea noasträ. treptatä9i statornicä.

Am deplina incrediMare ca tot ce vom face intru huna indru-mare 9i ridicare a Iaranului, va largi 9i consolida temeliile Sta-tului, marind in acela9 timp si bogaIia publica'.

Inca dela inceputul lungii Mele domnii, toate guvernele im-preuna cu reprezentqiunea nalionala, au inconjurat o9tirea cu oneIarmurita ingrijire 9i. dragoste, iar Tara 9i-a impus cu bucuriecele mai insemnate jertfe pentru dansa. Cu vie satisfacIiune con-stat ca 9.1 de astadatä Corpurile Legiuitoare sunt gata a p5.9i peaceea9i cale patriotieä, spre a pune puterea noastr6 armat6 in starede a apara oricand neatarnarea 9i vrednicia Patriei.

Reinnoindu-va viile Mele mulIumiri 9i in numele Reginei 9i Fa-miliei Mele pentru scumpele dovezi de dragoste din partea Sena-tului, urez din suflet ca lucrarile d-voastre sa intareasca 9i maimult insemnata situaIie ce Romania 9i-a castigat-o prin manca 9ipolitica sa inieleapta.

(M. 0., 1911, nr. 4, p. 194).

www.dacoromanica.ro



M. S. Regele inchide sesiunea Corptuilor Legiuitoare manifestandu-si sa-tisfactia el si-au indeplinit misiunea fixatä.


inchizand astazi intaia sesiune a nouai legislaturi, sunt fericita VA exprima mulIumirile Mele pentru munca inieleapta, cu care

raspuns la insarcinarea primita dela Tara.In scurtul timp in care v'aIi putut desfa§ura activitatea,

contribuit la realizarea unei parIi insemnate din imbunataIirilecerute de situaiia interna.

Prin votarea bugetului intocmit in vederea acestor imbuna-taIiri i prin modificarea pariiala a catorva legi, ai upiratIaranilor i qi dovedit ingrijirea ce o aveIi pentru interesele cla-selor celor numeroase, &And totodatä armatei mijloacele trebuin-cioase pentru intarirea ei.

MulIumita sprijinului ce daIi guvernului Meu, rodnica sesiunecu care inceput, va fi urmatá de altele tot ap de binefäcatoare

astfel vqi fi facut un pas mai departe intru inaintarea Romaniei.Sesiunea actuala a Corpurilor Legiuitoare este inchisa.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Finante, P. P. Carp ;Ministrul Afacerilor StrAine, Titu Maiorescu ; Ministrul de Interne, Al. Mar-ghiloman ; Ministrul Agriculturii i Domeniilor, Ion N. Lahovari ; MinistrulCultelor i Instructiunii, Const. C. Arion ; Ministrul de Räzboiu, N. Filipescu ;Ministrul LucrOrilor Publice, B. St. Delavrancea ; Ministrul Industriei si Comer-Iului, S. D. Nenifescu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino.

(M. 0., 1910, nr. 18, p. 713).

Discurs la inaugurarea noufii clidiri a Camerei de Comerlsi Industrie.

24 Mai16 funie 1911.

Hagi Tudorache, presedintele Camerei de comerI si industrie, printeo cu-vântare manifesta bucuria fatal de prezenta M. S. Regelui; Infäliseaza apoi

MAI-ILJNIE 1911 CUVANTAlli 433

www.dacoromanica.ro

434 REGELE CAROL I

activitatea Camerii in cei 42 de ani dela Infiintarea ei, fAcAnd istoricul acesteiinstitutii. Vorbesc In acelas sens: M. Blank, In numele Bursei i Ministrul Co-mertu/ui i Industriei, Nenitescu, In numele guvernului. M. S. Regele multu-meste pentru IntAmpinärile rostite i aratA partea luatil de Camera de Comertsi Industrie la desvoltarea economicA a RomAniei.

Sunt viu mirat de alduroasele cuvinte eu care MAIntämpinatiIn numele Camerei de Cornell §i a Bursei 0 de bunele uräri ce mile aduceti cu acestei solemnitäti.

Và rog sä primiçi adânca Mea multumire pentru aceste multpretuite märturisiri de credin; i devotament.

Propä0rea economica a României se datoreW Inmultirii 9iieftenirii mijloacelor de transport, care i-au dat, In mai putin de50 de ani, un avánt neasemänat in Europa Intreagd. Elementeleacestei prop4iri le avem in rodnicia pämäntului, in bogatiileascunse in subsol i in situatia noastra geografia. Spre a ie0 laivealä nu le lipsea decát o inteleaptä i Incordatäiniçiativä. Aceast&initiativä a luat-o Statul, care, indatä dupä räzboiul pentru nea-tarnare, a Indrumat toatä activitatea sa In aceastä directiune, prininfiintarea de drumuri de fier, prin regularea navigatiunii dunä-rene, prin amenajarea porturilor i arzarea märetului pod pesteDunäre, prin conveatiuni comerciale §i nenumärate mäsuri, menitetoate a ridica valoarea productelor agriculturii noastre .0 a Incu-raja comertul qi industria.

Aceste silnite, urmArite Cu o necurmatä statornicie, au avut oräsplatä de care toçi ne putem bucura ast6zi.

Se cuvine ca In aceastä zi, and reprezentantii cei mai de seamä.ai comertului i industriei se aflä adunati spre a inaugura fruraosullocal al Caraerei de Cornell. din Capitalä, sä reamintim acest trecutde muna stäruitoare i sä culegem din aceastä privire inapoiu, unInvätämânt pentru

Camerele de Comert 0 Industrie au dat guvernului un pretuitsprijin, prin sfaturi luminate i lucräri insemnate. Am marea mul-tumire de a recunowe cá aceste sfaturi i lucräri au avut maitotdeauna in vedere, nu interese particulare, ci binele olvesc 0 c&infiintarea acestor Camere, alcatuite din frunta0i comertuluiindustriei, a räspuns Inaltei lor meniri.

vouä, dar, se datore§te o parte din frumoasele izbánzigate pe terenul economic, care ne umple mima de o indreptatitä.

www.dacoromanica.ro

IUNIE 1911 CUVANTARi 435

mandrie i ne permite a nädäjdui ca acest rninunat avânt pecare L-am putut constata 0 admira din nou in ultima Mea WA-torie pe Dunare 0 la ConstanIa nu se va opri aci, ci se vadesfa9ura tot mai imbucur5tor i binecuvântat, arätând astfellumii civilizate c5. Românii ravnesc face un nume respectat,nu numai prin arme pe câmpul de luptd, dar 0 prin muncà cinstitä

stäruitoare.ComerIul 0 industria sunt la noi cele mai puternice auxiliare

ale agriculturii; desvoltarea armonia a acestor trei nesecate izvoarede bun traiu i bogaIie ne este o chez4ie de un viitor frumos i bla-goslovit.

Urez, dar, Camerei de Cornell 0 Industrie din Capital5 sá fiepildä neclintitä acestor patriotice silinIe i ca munca ei pe ampuleconomic de-a-pururea inspiratä de interesul general al Váriisä fie spornia i rodnica.

(M. 0., 1911, nr. 40, p. 1722).

378.

Toast la primirea in audientä a Generalului de Romanenko.

5/19 19 Iunie 1911.

Generalul de Romanenko vine in fruntea unei misiuni rusesti s'a* aleagAlocul pentru a§ezarea monumentului in amintirea generalului Suvarov in Rfim-nicul S'arat. La masa ce a dat in cinstea misiunei ruse, M. S. Regele inchinapentru Impäratul i Impäräteasa Rusiei, amintind confraternitatea armatelorruso-romane in luptele dela 1877.

Cu o indoitá bucurie vä salut printre Noi, caci prezenLad-voastra Imi reamintwe epoca atat de scumpa inimei Mele, carea cimentat confraternitatea armatelor noastre pe câmpul de bätaie.

Má folosesc deci, cu vie mulLumire, de aceast5 fericità ocazie,pentru a ridica paharul Meu In sal:Ma-tea M. S. Imparatul Nicolae,facand uräri calduroase pentru fericirea Sa §i pentru gloria braveiSale armate.

Sá trgascA MM. LL. impäratul i impäräteasa.(M. 0., 1911, nr. 52, p. 2380).

www.dacoromanica.ro

436 REGELE CAROL I

M. S. Regele atre Iussuf Izzedin.

14/27 August 1911.

Vizita mostenitorului tronului otoman, Iussuf Izzedin, la Constanta. La cinace s'a dat In onoarea lui, M. S. Regele Carol I a ridicat un toast in sAnätateaSultanului i a Mostenitorului Tronului.

Vizita Altelei Voastre Imperiale Ne aduce o vie bucurie i salu-tam prezenIa Voasträ printre Noi, cu atät mai mare satisfacIiune,cu cat ea confirma din nou excelentele raporturi stabilite inteunmod asa de fericit 'filtre statele noastre, in interesul päcii generale.

Facand urärile cele mai cälduroase pentru fericirea M. S. Sul--tanului i aceea a Altwi Voastre Imperiale, precum si pentru pros-peritatea Imperiului Otoman, a carui desvoltare i progres ti ur-märim cu o sincera simpatie, ridic pahArul Meu in sänatatea M. S.Sultanului si a AlteIei Voastre Imperiale.

Träiascä Majestatea Sa Impäratul Otomanilor.(M. O., '1911, nr. 108, p. 5253).

M. S. Regele citre Vice-amiralul Bosirem.

Sinaia, 18 Septempriel 1 Octomvrie 1911.

Escadra rusa din Marea NeagrA, sub comanda vice-amiralului Bostrem,vine la Constanta. O -delegatie, sub conducerea vice-amiralului, merge la Si-naia sA salute pe M. S. Regele Carol L Delegatia e retinutà la dejun i Suve-ranul ridica un toast In einAtatea Tarului si gloria marinei imperiale.

Sosirea escadrei rusesti la Constal4a i prezenIa ofiTerilor ma-rinei imperiale in mijlocul Nostru, imi dà pentru a doua oarä',anul acesta, fericitul prilej de a inchina in sanatatea M. S. Impa-ratului, Augustului vostru Suveran. Viu miscat pentru graIioasaatenTiune ce a avut, binevoind a trimite escadra Marei Negre inapele române spre a Mä saluta, mulTumesc Majestätii Sale din-fundul inimei pentru aceasta nouä' dovadä de prietenie, ce are unap mare pre% pentru Mine. Facand urarile cele mai cälduroase

www.dacoromanica.ro

SEPT.-OCT. 1911 COvANTARI 437

pentru fericirea Sa, precum i pentru gloria marinei Imperiale,ridic pabarul Meu in sänätatea Augustului vostru Suveran, careImi este cu deosebire scumpä.

TrAiasca Majestatea Sa Impäratul Nicolae.(M. O., 1911, nr. 135, p. 6386)._

381.

M. S. Regele efitre Ie§eni.

25 SeptemPriel8 Octomprie 1911.

Dupà asistarea la manevrele din jurul Romanului, Familia Regard a plecatcu trenul spre Iai. Acolo a fost Intimpinatä de autorit'ali çi notabilitkti si oimensä multime. Seara s'a dat o cina la Palat la care au fost invitati ministriratasati militari s.a. Primarul Iasilor aduce omagii de recunostint5 Suveranuluidin partea cetätenilor Ieseni. M. S. Regele multumeste Iesenilor pentru primireace I-au Aleut si ridica paharu/ in sangtatea lor.

Cuvântarea d-voasträ, ap de bine sim%it i mägulitoare pentruMine, gäse§te un r5sunet recunosc5.tor In inima Mea.

Suntem fericiti CO. am putut veni din nou in scumpa noasträa doua Capitalä, care Ne-a prirnit i astädata cu bratele deschise.

Adânc miqcat de calda O. strälucita intampinare, multurnim dinfundul inimei pentru dragostea ce Iwnii Ne aratä in bate im-prejurärile. Doresc ca Iaii sä fie nu numai un focar al tiintei,dar sä se poatä folosi §i de avântul neWeptat pe care tara 1-a luatIn cursul unei jumätäti de veac.

Aceastä desvoltare insemnatä se datore§te in mare parte UniriiPrincipatelor din care a räsärit RegatuI.

Vechiul scaun domnesc al Moldovei a fäcut in privinta aceastajerfe simtitoare qi merit& prin urmare cea rnai vie recunwintäpentru abnegatia sa, arätatä In momente ap de hotäritoare pentruviitorul României; nu se va uita at de mult Ia§ii au contribuitla märirea Patriei.

Insuflelit de aceste simtiminte i cu urärile cele mai ealde pentruacest frumos ora, ridic paharul Meu in sänätatea iubitilor MeiTe§eni.

(M. O 1911, nr. 142, p. 6707).

www.dacoromanica.ro

438 REGELE CAROL I

M. S. Regele citre trimiii Rusiei i Austro-Ungariei.

Iayi, 26 Septemvriel9 Octomyrie 1911.

La manevrele armatei române din Moldova, Tarul Rusiei i ImparatutAustro-Ungariei au trimis delegati speciali sä salute pe M. S. Regele Carol I la

Suveranul a dat o cinä la care a invitat pe acesti trimili i a ridicattoast in saniitatea ambilor monarhi.

indeplinesc o datorie scumpä inimei Mele, ridicând paharuiMeu in sänätatea Majestä-Olor Lor impäratului Francisc Iosefa tmpäratului Nicolae, care au binevoit a Mä saluta cu prilejulederii Mele in Iai prin trimi0 speciali. Exprim Majest4ilor Lor

adânca Mea recuno0inVä pentru aceastä gra-pasä atenVune, careMà m4cä viu i fac urärile cele mai cälduroase pentru fericireaLor i prosperitatea Imperiilor Lor, cu care suntem legaTi printeostransä prietenie.

In sänätatea Majestälii Sale impäratul Austriei, Rege al Un-gariei i in sänätatea MajestaIii Sale impäratul tuturor Rusiilor.

(M. 0., 1911 nr. 143, p. 6763).

M. S. Regele la 50 de ani dela intemeierea Universiatii din Iasi.

Ia.yi, 27 Septemyrie/ 10 Octomprie 1911.

In sala Teatrului National a avut loc solemnitatea pentru aniversarea a 50de ani dela infiintarea Universialii din Iasi. Suveranul si Familia Regará, lasosire, sunt IntAmpinati de Presedintele Consiliului de ministri, de PrimarulIaIilor si de Rectorul Universitatii. Dupà executarea compozitiei nwtionalede G. Enescu, M. S. Regele se oacup'd de menirea Universitatii In stat.

Cu cea mal vie bucurie urez bunävenire inv4a-Por no9trioaspeIi, care ne-au fäcut mare cinste de al veni spre a särbätoriCu noi intaiul jubileu al tinerii noastre Universit4i din Ia0. Mul-Iumirea Imi este cu a-at mai mare ca Mä gäsesc in mijloculMei Iepni i ca pot prezida la o serbare de a§a mare insemnätatepentru desvoltarea culturalä a României.

intemeiatä acum 50 de ani de cätre Principele Alexandru IonCuza, dupä iniiativa marelui säu ministru Mihail Kogalniceanu

www.dacoromanica.ro

a cärui ne§tears6 amintire se va slavi mane aceasta Univer-sitate a fost primul rod binecuvantat al Unirii Principatelor duna-rene, cea dintaiu manifestare a rede9teptari1 intelectuale i natio-nale, mult timp dorita 9.1 impiedecatä. Ea s'a ridicat pe ruineleAcademiei Mihailene, unde cuvantul inflacarat a lui Kogalniceanurasunase deja, aruncand samanta cea mântuitoare 9.1 vestind tim-purile mai bune ce erau sä soseasca. in cursul säu de istorie natio-nala, insufleiit de un edam patriotism, Kogalniceanu vorbe9tenu ca un Moldovean, ci ca un Roman, care pätrunde viitorul 9i-1pregate9te. Dar aceasta indraznealä prematura provoaca o nemi-loasa reacIiune: voinicul luptätor o plate9te cu surghiunul, iarAcademia Mihaileana este inchisa.

Nu trecu mult timp insa i Kogalniceanu, ajuns sfetniculascultat al unui Domnitor patriot, avu fericirea de a putea atingeelui urmarit fara preget In tot timpul tinerelei sale, adica de a

deschide larg u9i1e acestei Universitäti i de a da sufletului romaneschrana intelectuala care trebue sa-1 invioreze regenereze.

Din acest moment inaltator 9i sub impulsiunea unor profesoricu iubire de tall, con9tiinIa nationalä incepu a relua cuno9tinIade ea insa9i, iar calea propa9irii se deschise larga in toate direc-tiunile i pentru toate treptele sociale.

Luand contact cu 9tiinta i civilizatia, am putut sa ne asinailam,pe incetul, progresele dobandite de celelalte popoare, sà ne apro-piem de ele 9i sä ie9im din izolarea i Intunecimea In care traisem.Acesta este nemäsuratul folos ce 1-am cäpatat prin intemeiereaambelor noastre Universiati, ele ne-au inväIat a cunowe condi-Iiile neaparate ale adevaratei culturi 9i ale adevaratel mariri a unei

adica munca stäruitoare care imbogaiqte, instrucIiunea sän6-toasä care largeste judecata i educaOunea moralä, care alcatue9tecaractere tari 9.1 asigura buna ordine socialä.

Universitatea este dar cheia de bolta a cladirii Statului, menina intinde campul cuno9tintelor folositoare, ale adevarului 91 alefrumosului, i ca un focar puternic a lumina minple 9.1 aincalzi inimile spre a le Indruma pe caile rodnice 9.1 moralizatoareale muncii aprige, inchinandu-le binelui obptesc.

Ltd, domnilor profesori, programul 9.1 domeniul vostru deactiune ; el cuprinde nu mai putin ca intregul viitor al Patriei 9iacest fapt can' sa và dea, impreuna cu mandria falnicei noastre

SEPT.-OCT. 1911 cuvANTIni 439

www.dacoromanica.ro

440 REGELE CAROL I

chemäri i simu1 marei raspunderi ce apasä asupra constiinIeid-voastre.

voie sä. Ira reamintesc una din frumoasele inväVaturice le dedea batranul Voievod Neagoe Basarab fiului säu ; ea vä vaarata aceastä räspundere sub o forma si mai miscatoare:

Mintea stä in trupul omului drept ca steagul in mijlocul räz-boiului si toata oastea cautä la steag. Si Ora stä steagul in räz-boiu, nu se cheama acel razboiu biruit ; macar de are si navalágrea spre sine, ei tot cauta steagului i se aduna imprejurul lui.Ia-r (lac& steagul cade, atunci toate ostile se risipesc si nu se stieunul cu altul cum fac i incotro merg )>.

Acest steag, de care atarnä viitorul Nostru, 11 TineIi in mainilevoastre-; sub cutele lui alearga o tinerime doritoare de izbanzi.Dea Domnul ca sa stea tot sus, pe calea mântuirii si premaririineamului i sä se vazä de departe pentru cinstea i inalIarea scumpeinoastre Romanii.

Aceasta este cea mai adanca, cea mai mare dorinVâ a inimeiMele.

(M. O., 1911, nr. 144, p. 6798).

384.

Discurs la inaugurarea cursurilor universitare din Ia§i.

29 Septemprie/12 Octomprie 1911.

Rectorul Universitatii, Dr. Bogdan, prin cuvantarea ce tine arata mandriarecunostinta &fa de prezenta M. S. Rege/ui i Familiei Sale /a deschiderea

cursurilor, sprijinul dat de Suveran Universitatii de cate ori a fost cerut, mi-siunea i progresele acestei Institutii de cultura. M. S. Regele indicä ideaulpe care trebue sa-1 urmäreasca Universitatea: munca sarguitoare inchinatabinelui i adevarului: pastrarea nestirbita a credintei stramosesti i ridicareaPatriei prin fortele Morale si intelectuale # ale fiilor ei. Darue 300.000 _de leisenatului universitar din a caror doba.nda sa se Intretina studenti saraci«a se publice teze universitare.

Sunt viu miscat de sentimentele de dragoste i credinp. ce Mile reinnoiIi din partea UniversitaIii Iai1or i care gases° un adancräsunet de recunostinp in inima Mea.

Dupá vrednica sarbatorire a jubileului Universitapi, in care s'aamintit trecutul, am dorit sa viu din nou in mijlocul vostru, la

www.dacoromanica.ro


deschiderea cursurilor, pentru a ne indrepta gandul impreunä spreviitor 0 a va arata desävar0ta Mea incredere ea' roadele acestuiTnaltasezämant de cultura, care a primit acum o lima sfinTire,vor räspunde weptarilor Tärii.

Aceste a0eptäri le cunoasteIi: o munch* sarguitoare inchinatabinelui i adevarului; pastrarea nestirbita a credinIei stramose0i

ridicarea Patriei prin forIele morale si intelectuale ce le veIido bandi aici.

Jertfele insemnate ce le face Statul pentru voi, iubiçi studenli,solicitudinea í necurmatul Meu interes pentru studiile voastre,và vor indemna cu siguran-Va a va aräta vrednici de dragostea ceva inconjura.

Ca un semn al acestui interes 0 un non imbold la munca, amhotarit, in amintirea acestor serbari, a darui 300.000 de lei, a carordobanda se va intrebuinTa de Senatul Universitar pentru tipariride teze i mai ales pentru sprijinul studen-Olor lipsiçi de mijloace.

Urez ca anul univ&sitdr, care incepe, sa ne aducä dovadanadejdea ce punem îi voi este pe deplin intemeiatä i ca dincuvantul profesorilor ca din o sarnanta bunä aruncata inteun ogormänos va rasäri un rod imbelsugat, spre folosul vostru 0 alscumpei noastre järi.

(M. O., 1911, nr. 146, p. 6890).

385.



M. S. Regele atarue asupra imprejurarilor externe, fata de care Romaniapastreaza o absoluta neutralitate. Dintre legile care vor fi supuse CorpurilorLegiuitoare, are o deosebita insemnatate cea privitoare la descentralizareaadministrativa. Apasa asupra Inzestrarii armatei.


Deschizand astazi a doua sesiune a legislaturii actuale, simt odeosebita mulIumire de a Ma vedea din nou in mijlocul reprezen-tanIilor

www.dacoromanica.ro

REGELE CAROL I

Doresc mai intaiu de toate sa exprim in fa/a d-voastre cat deadanc recunoscator sunt pentru toate dovezile de iubire si devo-tament cu care am fost intampina/i cu prilejul calatoriilor Noastreintreprinse in cursul anului prin o mare parte a /arii. Pretutindenireprezentan/ii districtelor, insq4i de ceta/eni in numar covarsitor,au venit sá Ne salute cu dragoste i cu atata entuziasm, incat amfost mica-/i 'Ana in fundul inimii. Mai ales a doua Mea CapitalaNe-a primit cu o cäldura ce nu o vom uita.

Fericit am fost, ca am putut fi fa-Va impreunä cu intreaga MeaFamilie la frumoasele serbari jubilare ale Universita/ii din Iasisi am putut aräta astfel viul interes ce L-am purtat totdeaunadesvoltarii intelectuale a scumpei noastre Patrii. Prezen-/a atatordelega/i trimisi de vechile i renumitele Universita/i din sträina-tate spre a aduce felicitärile lor a dat o mare stralucire acestorserbari si a invederat importan/a la care a stiut sa ajungä. RomaniaIn asa scurt timp intru raspandirea i inaintarea culturii generale.

Zilele de särbatoare dela Iasi au primit o deosebita insemna-tate prin aten/iunea Majesta/ilor Lor Impäratul i Regele FranciscIosef i Imparatul Nicolae II, care au binevoit a Insärcina trimisiextraordinari spre a-Mi aduce asigurarile lor de prietenie. Aceasta'noua dovada de deosebitul interes al Majestä/ilor Lor pentru NoiMa indatoreste la cea mar vie recunostinia.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputag.,

In rästimpul dela inchiderea sesiunii trecute, un gray conflicta izbucnit intre doua mari Puteri, cu care suntem in cele mai bune

Situa/ia noastra Ne-a impus dela sine si fara anume de-clarare o neutralitate absoluta, care ne dà putin-ça de a contribui

noi la impiedecarea oricarei turburäri din Peninsula Balcania.Putem privi dar cu liniste si incredere viitorul, fiindca Romaniaeste inconjurata de simpatiile generale si raporturile sale cu toateStatele sunt din cele mai cordiale.

In aceste vremuri cam inourate, starea finan-Olor noastre esteasa de imbucurätoare, incat putem indestula pe o scará mult mailarga' trebuinole armatei. Din an in an ea face progrese sim/i-toare, dovedite din nou la marilo manevre din toamna aceasta,Cu prilejul arora trupele au aratat o coeziune si o rezisten0 care

www.dacoromanica.ro

ne dau siguranTa cà ostapl roman va fi oricand la Inalpmea che-märii sale.

Täria armatei este insa strans legatä cu starea economicä aSunt dar IncredinIat ch d-voastre ve-P urma Cu toatä sar-

guin%a opera social Inceputä In sesiunea trecutà 9i vfi ve0 ocupaIn deosebi de mijloacele spre a upra traiul la sate 0 in orap. Inacest scop se vor supune de Indatä aprobärii d-voastre proiectelede legi pentru vanzarea bunurilor de mama moartä la Orani, pentrusuprimarea reducerilor dela pensii, pentru desfiinIarea claselor depatente, care nu trec peste 10 lei, i pentru scutirea de impozite

chiriilor dela 300 lei In jos.Dintre legile organice ce se vor aduce In deliberärile d-voastre,

.cea dintaiu va fi legea pentru organizarea meseriilor, a credituluiasigurärii muncitorilor i legea incurajerii industriei nwponale.0 lege de mare insemnätate, care va Inlesni intr'un mod sim-

ptor nevoile populapei 0 va asigura un mers mai regulat 0 mai.repede al treburilor Statului, este aceea asupra descentralizärii ad-ministrative. D-voastre, bland aceastä lege In deaproape cercetare,veçi Infaptui Insfar0t imperioasa cerinà a articolului 131 din Con-.stituPunea dela 1866.

Alte legi, care vor fi Inaintate Gorpurilor Legiuitoare, au scopulde a Inlätura unele neajunsuri constatate In cursul anilor. Organi-.zarea Universit6Plor, ca 0 a InvKämantului primar au trebuin/ede a fi revdzute ; asemenea i cateva legi In privinIa justi-Pei, aadministrapei interne 0 a lucrarilor publice, precum 0 a armatei.

Toate aceste lucra'ri supuse chibzuirii d-voastre vor Imbunätä-pdiferitele ramuri ale administrapei publice i vor Indestula tot-deodata trebuil4ele 'or.

Domnilor Senator i,Domnilor Deputati,

SunteP patrun0 de insemnätatea operei la care va cheamä=datoria d-voastre de legiuitori. Stiu cä o vep indeplini cu devo-tamentul care và insufiqwe pe toP intru Inaintarea i Intärireapatriei. Incredirgat sunt ca ve-P da prePosul d-voastre sprijin Gu-vernului 1VIeu si ve-P desfa§ura toatä ravna i activitatea ca aceastäsesiune sä fie roditoare, ridicand astfel 0 mai mult prestigiul de.care Romania se bucurà prin politica sa inieleaptà 9i cumpänitá.


www.dacoromanica.ro

444 REGELB CAROL I

Dumnezeu sa binecuvinteze lucrärile d-voastre!Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru al Finantelor, Petre P.Carp ; Minitstrul Afacerilor Straine, Titu Maiorescu; Ministrul de Interne,Al. Marghiloman ; Ministrul Agriculturii i Domeniilor, Ion N. Lahoyary;Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. C. Arion; Ministrul Ra'zboiului, N. Fi-lipescu ; Ministrul Lucrdrilor Publice, Barbu St. Delayrancea ; Ministrul Industriei

Comertului, D. S. Nenitescu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino.(M. 0., 1911, nr. 180, p. 8275-6).

386.


27 Noemvrie/10 Decemvrie 1911.

P. 'Missir, vicepresedinte al Senatului, arattt foloasele politicii inteleptea României care a permis sa se pästreze o neutralitate absolutà fag de con,.flictul ivit intre dou5. marl Puteri deopotrivä de prietene. Promite ajutor pentrutrebuinTele armatei si concurs Guvernului /a a/cAtuirea iegilor care sá usurezetraiul populatiei i s5 imbun'atäteasca starea economic5. a TAAL M. S. Regelee recunoscator fag de Adresa Senatului; Intrucat II liriveste, va depune toateputerile Sale la opera de ingrire si propasire a Romaniei.

Domnule Vice-Prefedinte,Domnilor Senatori,

Din adâncul inimii rá mulIumesc pentru sentimentele de iu-bire i credintä ce Mi le arataIi, in cuvinte ap de magulitoare,din partea Senatului.

ImbunAt4irea sAnät.64ii Mele care Mi-a perrais sâ iau partela serbArile ap de inalOtoare dela Ia0, Ifni va inlesni, cu ajutorullui Dumnezeu, indeplinesc 0 mai departe datoriile Mele a.treTara, inchinând toate puterile Mele ridicarii i desvoltArii sale.

Dupä masurile luate pentru u§urarea traiului Oranilor era fi-resc í drept sä va ganditi la meseria0 i lucrätori. Cu mare bu-curie vad dar ca sunte0 insufleçiçi ca 0 Mine, de dorinIa de a in-druma munca lor pe csái sAnatoase 0 a le asigura un ajutor pentrubätrâneIe. Tot ce v8fi face spre acest sffir§it va sluji puternic laconsolidarea árdinei sociale care este astazi bunul cel mai scump,dar tot °data cel mai greu de atins.

www.dacoromanica.ro


Sprijinul ce suntap hotar4i a-1 da Guvernului Meu, Intru In-fäptuirea mäsurilor ce vi le va propune, Imi este o sigura chezä0eca munca d-voastre va fi de un adevärat folos pentru scumpanoastra Românie.

Vá rog sä nu Va. Indoiti de adânca rectinostin0 cu care Inti1m-pinäm caldele uräri ce le adresqi Reginei, Mie i Familiei Mele.

(M. 0., 1911, nr. 191, p. 8748).

387.


3/16 Deeemyrie 1911.

C. P. Olanescu, presedintele Adunarii Deputatilor, remarca entuziasmutcu care M. S. Regele a fost primit in calatoriile din tara si la Iasi. Scoate Inevidenp intelepciunea cu care e dusa politica externa a Romaniei. Manifestaaprobare pentru programul guvernului. Suveranul e incredintat ca activitateaCamerii va corespunde intereselor superioare ale Statidui.


Märturisirile de iubire í devotament ce Mi le aduceIi, cu atataaldura, din partea Adunärii DeputaIilor, umplu inima Mea deo vie bucurie vi de o adânc6 recunostinTä; ele sunt pentru Mine,ca i manifestärile de credinIä ale iubitului nostru popor, cea maidulce räsplatä a muncii Mele 0 un nou imbold de a inchina restulputerilor Mele binelui

Intotdeauna am primit desvoltarea culturii ca o necesitate so-ojalá de o insemnätate covAr0toare; iar a§ezämintele menite a oraspandi, ca mijloacele cele mai sigure de a Inmulti numärul bu-nilor cetà/eni, InsufleIiIi de un patriotism cald i coWienti dedatoriile lor.

Statul, cel dintaiu, este dator sá dea pildä de acest spirit deeconomie i prevedere, care n'a intrat inch' In deajuns In deprin-derile noastre. FinaaIele bune Bunt un semn hotäritor de bandgospodärie 0 de t5rie, i, numai prisa ele, putem aduce la Indepli-nire programul de uprare a traiului 0 a nevoilor poporului.

Nu mä indoesc de sprijinul luminat ce-1 -yell. da GuvernuluiMeu 0 de rAvna cu care veIi cerceta mäsurile ce vi le va propune,

www.dacoromanica.ro

446 REGELE CAROL I

pentru inällarea i proAirea tot mai mare a scumpei noastreRomânii.

Din tot sufletul và mulTumesc pentru aldele uräri ce le adu-ceti Reginei, Mie i Familiei Mele.

(M. 0., 1911, nr. 196, p. 8956).

388.

Inalt Ordin de zi eAtre armatä.

1/14 Ianuarie 1912.

M. S. Regele ureaeä tuturor ostmilor sandtate i ani multi §i fericiIi, cuprilejul anului nou.

Ostafi,

La inceputul anului, intAiul Meu end se indrepteazä cu dra-goste i recuncOnVa' cätre scumpa Mea armatd, care a luat unavant a§a de imbucur5tor in toate ramurile activit4ii sale.

Prin infiinIarea de mai multe noi regimente i prin inzestrareacu materialul cel mai perfectionat, armata s'a intärit intr'un mod

iar Tara a fäcut 0 de astädatä, cu deplina incredere ceare in noi, insemnate jerfe sigurä fiind câveÇiàspunde oricAndJa weptärile sale. You'd vi se impune dar o rauncä' statornicasforpri neobosite, spre a va arAta vrednici de a-a-La ingrijire cucare sunteli inconjuraIi.

Cu prilejul inspecçiunii Mele 0 al manevrelor mari eonduse deiubitul Meu Nepot, s'au pus iar40 la ivealä insusirile voastre ost5.--§e§ti, de mult cunoscute de Mine.

Mu4umesc efilor tuturor treptelor ierarhice pentru devota-mentul cu care indeplinesc datoria lor, precum i vouä pentrurâvna voasträ.

Armata pä0nd inainte färd §ovAire pe calea progresului i ab-,nega-pei, Ne ingadue§te sà privim viitorul cu linite i sigurantA.

Pätruns de aceastä crediniä, và urez la toIi s4nätate i ani


(M. 0., 1912, nr. 217, p. 9931).

www.dacoromanica.ro

FEBRUARIE 1912 CUVANTARI 447

389.

M, S. Regele la investirea Episcopilor de Roman i Arge§.

12/25 Februarie 1912,

Investiture Arhiereului Teodosie Ploesteanul ca Episcop al Romanuluia Arhiereluui Calist Botosäneanul ca Episcop al Argesului. Dupä incredin-tarea cärjei episcopale, fiecäruia dintre noii alesi i dupà cuvintele de devo-tament ale Prea Sfintiilor Lor, M. S. Regele, dupä ce aratä trecutul vestit alfiecAreia din Eparhii, exprimä incredere In activitatea noilor pästori.

Prea Sfintite Episcop al Romanului,

Ales de Sfântul Sinod si de reprezentan/ii na/iunii Episcop alEparhiei de Roman, cu incredere Ti-am inmânat cArja pastoralä.

Dupä o bogatä activitate literarä pe tärâmul scrierilor biseri-cesti, Prea Sfin/ia Ta esti chemat a cArmui aceastä veche si renu-mitä eparhie a Moldovei, inscrisä cu pagini frumoase In istoria

unde incä din tinere/e si in mai multe rfinduri Ti-ai desfä--surat munca pentru binele bisericii.

Numele cuviosilor Domni si a invä/a/ilor Arhipästori ai Mol-dovei sunt strAns legate de aceastä Episcopie, de unde au izvoritnumeroase documente de valoare istorica, precum i car/i biseri-cesti de o deosebitä insemnätate. Nu se poate uita activitatea luiDosoftei si Melchisedec, care au Inchinat neobosita lor muncä bi-sericii, imbunat4ind literatura sa. Episcopul Macaria sub numelede dascälul Moldovei, a imprästiat dela Roman luminele pe vremealui Petiu Raves Voevod si tot acolo s'a scos la ivealä interesantehrisoave domnesti si catistiful breslelor de meseriasi, cel mai vechiuIn privin/a breslelor din Iara, Intocmit prin ingrijirea episcopiIor,tare ne aratä via/ a economicä de atunci desfasurandu-se sub aripaocrotitoare a bisericii.

Prea Sfin/ia Ta ai dat pilde frumoase de muna folosi-toare si de itnäkátoare fapte crestiuesti. Sileste-Te a päsi peaceste cäi binecuvântate i fii mereu insufle/it de duhul blAnde/eisi al toleran/ei, spre a implini astf el insemnata Prea Sfin/iei Talehemare.

www.dacoromanica.ro

448 REGELE CAROL I

Prea Sf inite Episcop al Argefului,In urma trecerii in o viard mai fericita a Prea Ghe-

rasim Tirmq, a carui memorie va ramane e9tearsä pe frumoaselemaluri ale Arge§ului, ai marea cinste de a fi urma§ul

Cu vie mulTumire am intärit alegerea Prea SfinIiei Tale la scau-nul Eparhiei de Argq, incrediniandu-Ti, dupä vechile datine, carjaepiscopalä, ca semn al puterii duhovnicWi.

Cunosc inaltele Tale insuOri i ravna ce ai inchinat in folosulsfintei biserici ; sunt dar sigur ca. Prea Sfinia Ta vei fi de-a-pu-

.rurea condus de simtimantul de dreptate ,0 de blandee. Nu poIiavea o satisfacIie mai mare decat aceea de a carmui tocmai o eparhiemide, de veacuri, este o manästire al carei renume a trecut departepeste hotarele noastre. Sunt mandru ca acest sfant loca, In partedaramat de foc 0 de cutremdr, s'a putut reina4a sub domnia Mea,In vechea sa stralucire, ca un falnic odor stramopsc, vrednic dea fi pästrat i cinstit din genera/ie in generatie, drept semn ne-peritor al evlaviei blandului Neagoe Basarab i ca o amintire vä-dita a intemeierii Regatului.

Regina 0 Eu II inconjuram cu o nemärginita dragoste i nadäjduimcä, atunci cand Noi nu vom mai fi in mijlocul vostru, urma0i No§trise vor indrepta cu drag catre acest sfant loca 9 Basarabesc, ca spresimbolul de unire intre slava sträbunilor i renwerea naTionala,amintinduli de Cei ce au iubit Romania din adancul inimei Lor.

Prea SfinNi Parinti,MulIumesc cälduros pentru sentimentele de credinVa i bunele

urari ce Mi le-aTi arätat cu atata duio0e In cuvantarile voastreele gasesc un rasunet recunoscator In mima Mea.

Cu deplina incredere Vä privesc plecand In Eparhiile Voastre,unde veli duce asigurarea viului Meu interes 9i a dragostei Melepentru preo0i i poporenii VoTtri, fiind bine incredinIat catrichina teat& ravna numai In folosul märirii bisericii i fericireaTarii, povaluind neincetat pe fiii VoMi suflete9ti sa viquiasca intruunire i dragoste unul cu altul i In, inalOrea inimilor spre jertfecat mai mari pentru binele ob§tesc.

Din tot sufletul vä urez ani multi i fericiIi pe scaunele Voastreepiscopale.

(M. 0., 1912, nr. 249, p. 11478-9).

www.dacoromanica.ro

FEBR1JARIE 1912 CUVANTXRI 449

390.

M. S. Regele la investirea Mitropolitului Primat 9i a EpiscopuluiHu§ilor.


Investitura lui Conon ca Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiei gi a luiNicodim Bacaoanul ca Episcop al Eparhiei Ilizsilor. Dupa Inmanarea carjelorpastor le noii alesi exprima devotamentul lor fatä de Suveran. M. S. Regeletras eaza obligatiile acestor demnitati si exprima toata lucre derea Sa In per-sonalitatea noilor ale0.

Inalte Prea SfinPe Pdrinte,

Glasul Marei Adunäri ridicând pe Inalt Prea Sfin-tia Ta pescaunul mitropolitan al Ungro-Vlahiei, cu deosebitä. multumireTi-am incredin-tat Toiagul arhipdstoresc ca semn vfidit al stäpâ-nirii duhovnicesti.

Sigur fiind cä Inalt Prea Sfin-tia Ta de-a-pururi vei fi insufle-litde sfänta datorie §i. de insemnata chemare ca Primat al României§i Preedinte al Sinodului, simt o adeväratä bucurie cä, dupä unlung sir de ani ca profesor, ca Arhiereu si ca Episcop de Hui, aiajuns la cea mai inaltà treaptä a Bisericii autocefale române. Cin-stea este mare, dar si mai mare räspunderea. Cunosc inaltele Taleinsusiri si huna-Latea sufletului Inalt Prea Sfintiei Tale si stiuca, pätruns de aceastà räspundere, vei päsi pe scaunul mitropolitanCu aceeasi rävnà ca si pana acum, spre a räspandi simIimäntulde evlavie si de iubire de Patrie, sao:11nd in sufletul norodului cre-dinta si frica de Dumnezeu.

Neclintitul sprijin si via Mea simpatie vor insati pe Inalt PreaSfin-tia Ta in munca pentru binele li märirea Bisericii, acest stalpputernie al Statului si al NaOunii.

Din toatái, inima doresc sä ffi condus in imp/inirea sfintei Talechemäri de duhul crestinesc al päcii; dea Domnul sa pästorestimul-ti ani in deplina sänätate pe scaunul mitropolitan al Ungro-Vlahiei 0 Primat al Romäniei.

Mul-tumesc din suflet pentru cuvântarea Inalt Prea Sfin-tiei

Tale, plinä de sim-tiri inalte s'i patriotice, ca si pentru caldele urärice Ne aduce-ti Reginei, Mie si Familiei Mele, care de sigur vor fi

www.dacoromanica.ro

450 REGELE CAROL

binecuvântate de Atotputernicul, pe care II rog sà ocroteascä pang.In veac scumpa noasträ' Patrie.

Prea Sfingte Episcop al Hufilor,

Cu vie mulIumire am incredintat Prea Sfintiei Tale, earja pa-storalä, intarindu-Te in Scaunul Episcopal al HuOlor.

Munca desfa§urata ca Vicar al Sfintei Mitropolii din laqi, subinIeleapta conducere a inalt Prea Sfirritului Mitrnpolit al Mol-dovei precum i cuvântarile qi publica Çille pentru buna sporirea simIimantului religios, Te-au ridicat la aceasta inalta demnitate0 nu mä indoesc ea vei fi vrednic de increderea ce Tara 0-a pusInPrea Sfinpa Ta. Vei carmui o Eparhie care are un insemnattrecut istoric, (land bisericii mulp mitropoliIi, ale c'äror nume aurämas neuitate in istoria naVonalä. Aci a pastorit Mitrofan, acelharnic ucenic i ajutätor al marelui Dosoftei al Moldovei, pentrutipä'rirea eär-Olor biserice0i, care, ajungand Episeop de Buzau, amuncit eu atata ravna la inlocuirea carIilor de slujba slavone princarIi in limba romanä.

Prea Sfinia Ta ai mare cinste de a fi urma§ul Primatului Ro-maniei, care lasa amintiri neuitate in Eparhia Hu01or, mulTumitäsilinIelor sale neobosite pentru buna stare 0 inzestrarea sfintelorlocaquri biserice0i.

Am deplina incredere cà Prea SfinIia Ta vei pästori cu blan-dee cu toath osardia, indreptand i poväluind pe to0 credin-

pentru pacea, sufleteasea lor mantuire i pentru implinireadatoriilor cätre Biserica. 0 Tara.

Nädäjduesc Ca' cuvintele bine simIite ce Mi-ai adresat, i pentrucare mulIumesc eälduros, se vor implini cu ajutorul lui Dumnezeu.

Ti urez ani mul%i i fericiIi pe Scaunul Episcopal al Hu010r.(M. 0., 1912, nr. 255, p. 11816-7).

391..


6/19 Aprilie 1912.

M. S. Regele face bilanIul activitätii Corpurilor Legiuitoare scoOnd caexemplificare legue insemnate ce au fost votate. Intre acestea autonomia uni-versitara i Legea Sinodalà sunt de cea mai mare important5.

www.dacoromanica.ro



Ajungand la sfar0tul actualei sesiuni legislative, va pxprimviile Mele muiçumiri pentru munca neobosita ce ai intrebuiniat-oIntru discutarea i adoptarea numeroaselor proiecte de legi supusecercetarilor d-voastre.

Aproape toate legile anunIate In Mesajul de deschidere au fostinfaptuite. Amintesc intre altele legea meseriilor, a credituluiasigurarilor muncitoresti, legea incurajarii industriei na;ionale, legeapentru trecerea in proprietatea Statului a bunurilor de mânämoarta, legile financiare pentru scutirea de impozite a micilor pro-prietaIi urbane 0 a micilor patente, precum i reducerea taxelorvamale, In vederea ieftinirii traiului.

De mare insemnatate este reforma universitarä, conceputa petemeiul autonomiei celei mai 'Mahe instituIii a inväIamantului public.

Solicitudinea d-voastre pentru armata s'a dovedit din nou prinvotarea legilor privitoare la organizarea i intarirea ei, precumprin acordarea larga a creditelor cerute, nu mhi pulin prin intin-derea data bugetului Ministerului de Razboiu.

Sporul cheltuelilor necesare pentru realizarea acestor Imbuna-taIiri se acopera prin sporul veniturilor evaluate cu prudenTabugetul votat de d-voastre se arata perfect echilibrat.

Dar pe langa aceste mndeletniciri, prevazute Inca dela inceputulsesiunii, d-voastre nu pregetat de a hiera impreunä Cu guvernulMeu la indestularea 0 a altor trebuinte. Cea mai imperioasa prininaportaro ei, cea mai 'Malta prin obiectul ei, a fost restabilireapacii in Biserica. Modificarea legii Sinodale a curmat controverseledogmatice, iar alegerea Mitropolitului primat 0 a noilor episcopi,indeplinitä de Marele Colegiu §i alegerea a trei arhierei, facuta sprecompletarea definitiva a Sf. Sinod, a asigurat situalia normalämersul lini§tit al organizarii biserice§ti.

De amintit mai este, In alta ordine de idei, reInfiinIarea con-tenciosului administrativ i completarea legii pentru acordareadrepturilor politice locuitorilor din Dobrogea.

Asemenea trebue menponata, in raport Cu interesele economice,una din ultimele legi, de care v'aIi preocupat, autorizarea con-struirii uhei conducte de petrol dela Baicoi la Constara.

www.dacoromanica.ro

452 REGELE CAROL I

Pentru rodnica activitate ce desfa9urat-o astfel, Va. aducInca ()data, In numele Meu 0 al Tarii, calduroasele Mele mulIumiri.

Eu declar inchisa a doua sesiune a Corpurilor Legiuitoare.CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru Afacerilor Straine, T. Maio-rescu ; Ministrul de Final*, Th. Rosetti ; Ministrul Agriculturii si Domeniilor,Ion N. Lahoyari ; Ministrul de Interne si ad-interim la Culte çi Instructiune,C. C. Arlon ; Ministrul Industriei i Comertului, D. S. Nenitescu; MinistrulJusti-Oei, M. G. Cantacuzino ; Ministrul Lucrarilor Publice, Er. Pangrati ; Mi-nistrul de Razboiu, General I. Argetoianu.

(M. 0., 1912, nr. 6, p. 249-50).

392.

Discurs la Academia Roraima.


M. S. Regele bland loc pe tribuna presedintialä, Iacob Negruzzi, presedin-tele Academiei, rosteste o cuvantare in care aratä ca. sunt 7 ani de cand Suve-ranul a prezidat ultima oara o sedinta a Academiei. De atunci, vorbind deactivitatea desfäsurata de catre Academie, Presedintele spune ca prin sta-ruinta i ajutorul M. S. Regelui s'a fäcut posibilä lucrarea diciozaruIui eti,mologic al limbii romane si a crescut mult biblioteca Institutiei care prin legeadin 11 Aprilie a devenit biblioteca tarii. Incheie Cu urari la adresa Suveranului,care se bucurä nemäsurat vazfind roadele muncii ce se desfäsurä aid i nädäj-dueste sá vadä tiparit in intregime Dictidnarul Libii Romane.

Vin astäzi cu atat mai mare pia cere In mijlocul d-voastre cucat un limp mai Indelungat a trecut de cand n'am mai putut luaparte la lucrarile Academiei, ceea ce nu m'a Impiedecat totu0 a leurmari cu acel statornic interes ce ma insufleIe§te pentru acestInalt institut de culturä' nqionala.

In cursul anilor din urma mulIi din membrii Academiei au fostrapiti, fara vreme, de soarta nelnduratä, Insa noui puteri de muncaau fost chemate sa le ja locul. O deosebita bucurie este pentruMine ca gasesc aici, la vechiul post de onoare, pe iubitul SecretarGeneral al Academiei, pururi neobositu/ domn Dimitrie Sturdza,care dupa ce a slujit cu atata ravna Tara §i Tronul mai bine dejurnatate de veac, Inchiná cu aceia0 dragoste verdea sa batraneIe

www.dacoromanica.ro

,

ism

le

Pl. XI.

www.dacoromanica.ro

cercetärilor istoriei naTionale, adaugand astfel 'Inca un serviciuprelios pe langa cele multe savar0te in rodnica sa vieaVa.

Dintre bogatele §i variatele publicaiiuni prin care Academia Iniimpii din urmä a tras brazde noui pe tarimul studiilor economice,etnografice, istorice i tii0fice, am vazut Cu placere, Insemnatelucrari, care vor lua un loe de onoare In literatura romanä.

Dar marea Mea dorinIa ar fi ca lucrarea Diclionarului limbeiromane sa se grabeasca cat mai mult, spre a putea avea multu-mirea sufleteasca de a-1 vedea dus la bun cal:4A Inca In zilele Mele.

Viul interes ce port pentru savar0rea acestei opere, care poatefi privitä printre cele mai insemnate ce Iara le a§teaptä dela Aca-demie, va fi de sigur impart4ita de d-voastre cu to0, caci tre-buinIa neapärata a Dic-ponarului a fost recunoscuta chiar delaInfiinIarea acestui inalt a§ezamant de cultura, acum 46 de ani §ia§a prin grabnica i inIeleapta lui alcatuire, veii raspunde unei-vechi nevoi, adanc sinqita de intreaga suflare româneasca.

Mul0mindu-va din Watà inima pentru caldele cuvinte i dra-gostea cu care totdeauna MA Inconjurqi, fac cele mai vii uraripentru propa0rea insemnatelor voastre lucrari.

(M. 0., 1912, nr. 43, p. 2190).

393.

Discurs la desvelirea statuii lui Cuza-Vodi din 14.

Imyi, 26 Mai/8 lunie 1912.

Tin cuvantari: Mitropolitul Pimen al Moldovei, Grigore Ghica-Deleni,Primarul G. Botez, A. D. Xenopol i Ministrul C. Arion, vorbind despre Dom-nitorul Unirii. M. S. Regele evoca faptele mari Indeplinite de Cuza §i aduceprinosul de cinste memoriei neuitatului Domn.

Cu o vie satisfaqiune viu in iubita Mea a doua Capitala, spre-a da o insemnatate 0 mai mare acestei sarbatori nalionale menitaa dovedi cà poporul roman 9tie a se arata recunoscator catre acei-care l-au sprijinit intru indeplinirea aspiraIiunilor sale.

Cea mai Inaha, cea mai sfanta dintre aceste aspiraiuni a fostUnirea Tarilor-Surori, pentru care au luptat necurmat, in impre-juräri grele i chiar primejdioase, to0 frunta0i marii genera0 delamijlocul veacului trecut.

ISIAI-IUNIE 1912 CUVANTXRI 454

www.dacoromanica.ro

REGELE CAROL

Domnitorul Alexandru Ion Cuza a avut gloria de a lega numeleSail de acest mare fapt istoric, inceput prin alegerea sa i adus ladeplina infäptuire prin incordata sa st'aruinra.

Sunt insä alte fapte mari, mai personale care Indrepniesc cin-stirea care i se face astäzi.

Pe hinga Unire, acest monument, ridicat prin recunoTtinlaoNteasck mai insemneazA, desrobireaTäranilor, secularizarea bunu-rilor manästire0i i indrumarea larii eátre neatarnare.

Voina hotArin a lui Cuza-Voa i patrunzatoarea ir4elepciunea Sfetnicilor Sai gäsesc in sfAlit dreapta i frumoasa /or räsplat5...

Primul Rege al României Iiindep1ine0e o srantà datorie care-primul Domnitor al Prilor-Surori unite, aducând n faIa acestuiinonument prinosul de cinste ce se cuvine memoriei lui Cuza-Vodacare va eamânea de-a-pururea ne0eara in amintirea poporului.

(M. O., 1912, nr. 45, p. 2321).

394.

Toast pentru Francisc Iosef cu prilejul trimiterii unui mesageral acestuia.


In timpul mesei M. S. Ragele inchin6 in sfinatatea M. S. Francisc Iosef, Im-pArat ì Rage Apostolic.

Cu o deosebitä plAcere salut venirea Exce/etgei Voastre,de un num4r ap de mare de generali i ofiIeri din Corpul XII dearmatä i arät viile Mele mulIumiri pentru aceastä aten-pne.

Bucuria Mea de a VA vedea in mijlocul nostru este cu a-Ca maimare cu cat Mi se dä mult doritul prilej de a reinnoi caldele MeleurAri pentru Majestatea Sa Impäratul i Rege, prea graIiosulvostru stapfin, a eárui fericire i sänatate sunt deosebit de scumpeinimelor noastre a tuturor i asigurarea statornicului Meu interespentru desvoltarea i intärirea glorioasei Sale armate, cu care suntunit de un lung ir de ani prin strfinse legAturi.

insufleIit de aceste sentimente ridic paharul Meu in s6natateaM. S. 0 in onoarea Wirei Sale.

Sä traiasc6 Majestatea Sa Imparatul i Rege Francisc Iosef t(M. 0., 1912, nr. 56, p. 2910).

www.dacoromanica.ro

395.

M. S. Regele dare Principele Carol §i profesorii examinatori.

29 lunie/ 12 lulie 1912.

Examenul de absolvire a Liceului al Principelui Carol. Comisia examine-toare declara absolvent al sectiilor moderna' i reala pe Principe. M. S. Regelearata importanta acestui examen de maturitate pentru Principe 0 apoi mul-tumegte profesorilor pentru grija i munca Inchinate educatiei gtiintifice aPrincipelui.

Ziva de astazi este pentru Tine, scumpul Meu Carol, o data*solemna, tot ap de solemna ca i aceea de acum doi ani, &and aiintrat in rfindurile

Acum, dupa examenul Tau de maturitate, inchei intaia epoch'a tinereIei Tale 0 intri in vieala civica. Epoca urmatoare vafi Cu atat mai upara, cu cat nu vei uita cele ce ai invaIat In ace§tidin urma ani.

Cu vie placere am luat parte la examenul Tau cu bucurieM'am incredimat ca ai desfaprat o munch' sfirguitoare pentru ainvala bine, cautfind a atrage laudele profesorilor Täi, care spercá n'au fost prea indulgeqi cu Tine.

Suveranul se adreseaza apoi profesorilor exarainatori 01 le multumegtepentru pregatirea gtiintifica temeinica a Principelui Carol.

VA mulIumeP calduros de toata grija i munca pe care ai in-chinat-o spre a da o invalatura solida iubitului Meu stranepot.Ai zis ca era o mândrie 0 o bucurie pentru voi de a fi chemaIisa fi InvaVätorii Principelui Carol. Eu và raspunddatoria voastra cu dragoste i credinVa i ca a¡i pus astfel o temelietrainica invaIaturii Sale.

Am toata Increderea ca ea va da mai tArziu roadele dorite,pe care Eu nu le voi vedea, dar qtiu cá vor fi spre binele

Dupa aceste cuvinte Principele Carol, multumegte profesorilor pentru toatamunca depusa çi timpul petrecut Impreuna va fi pentru A. S. R. un imboldla munca i datorie.

(M. O., 1912, nr. 73, p. 3826).

IUNIE-IULIE 1912 CUVINTIRI 455

www.dacoromanica.ro

456 REGELE CAROL I

M. S. Regele &titre delegatia Reg. al II-lea de Dragoni al Gardei.

17/30 Septemvrie 1912.0 delegatiune a Regimentului al 2-lea de Dragoni al Gardei, trimisa de Im-

päratul Wilhelm, prezintä felicitari M. S. Regelui Carol I, cu prilejul impliniriia 50 de ani dele intrarea Sa In acel Regiment. Suveranul exprimä deosebitaSa multumire catre delegatiune si face urari pentru Impäratul Wilhelm II.

Salut cu o deosebitA mulTumire delegaPunea vechiului MeuRegiment trimisa de M. S. Imparatul si Rege, eful vostru suprem,pentru a MA felicita, cu prilejul Implinirii a 50 de ani, de cAnd amintrat in rAndurile Regimentului al II-lea de Dragoni al Gardei.

AdAnc miscat de aceasta prieteneasca atenPune, gAndurile Melese opresc la frmnosii ani petrecuP cu vechii Mei camarazi, carorale pAstrez o sincerA amintire.

Scumpul Meu frate, mult neprquitul d-voasträ tata ficoicomandanp ai Regimentului precum 0 Inca mulP alP camarazi,la care pneam atAt de mult, nu mai sunt printre noi, numele lorinsa va r6mâne intipärit de-a-pururea in mintea Mea.

inchin In tacere §i cu sfinIenie un pahar in memoria lor.Dupa aceastä privire spre lungul ir de ani trecuP, sa ne In-

dreptam gAndurile catre prezent, care aduce placuta d-voastravizitä.

N'aq putea sa exprim mai bine marea Mea bucurie si mulIu-mire de prezema d-voastra ad, decAt reinnoind cele mai sincereurari pentru fericirea Majestapi Sale Imparatul §i Rege, pentrugloria vitezei Sale wiri, cum si pentru propAsirea Regimentuluial II-lea de Dragoni al Gardei, pe care il asigur de dragostea calda0 de vesnica Mea prietenie.

Sa traiasca Majestatea Sa Imparatul 0 Rege Wilhelm.(M. O., 1912, nr. 136, p. 6620).

Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.


M. S. Regele dizolva Corpurile Legiuitoare; date fiind imprejura'rile poli-tice un nou apel la tara impun'andu-se.

www.dacoromanica.ro


In lata Imprejurarilor actuale, un apel la Tara fiind necesar,v'am convocat In sesiune extraordinara, pentru a lua cunwinIa.ca Adunärile Legiuitoare urmeaza a fi dizolvate.

CAROL.

Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru Afacerilor Sträine,, T. Malo-rescu ; Ministrul de Finante, Al. Marghiloman ; Ministrul de Interne, Takelonescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. G. Dissescu ; Ministrul Lucra-rilor Publice, Al. Bildiírciu ; Ministrul de Justitie, M. G. Cantacuzino ; Ministrulde Räzboiu, General G. HO'rjeu; Ministrul Industriei i Comertului, N. Xenopol.

(M. O., 1912, nr. 160, p. 7713).

398.

Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

26 Noemprie/ 9 Decemprie 1912.

M. S. Regele naclajduegte cá statele beligerante din Balcani vor päzi in-teresele României.


In Imprejurarile Insemnate de astäzi i in momentele de adâncadurere pentru Mine, sinat o vie §i deosebita multumire a M'a vedeaInconjurat de reperzentanIii intregei Românii. Va salut dar dintot sufletul intruniti in intaia sesiune a nouäi legislaturi.

In mina constituirii actualului guvern un nou apel la Tara adevenit necesar. TeOti de curand din alegerile generale, sunteti Instare de a cunoa§te mai bine adevaratele trebuinte ale Tärii.


Politica României, urmatä cu o statornicie traditionalä, politicáde cumpänire §i de pace in limitele compatibile cu interesele supe-rioare ale Tärii, ne-a pus In stare sa hm in relatii amical& cu toatestatele §.1 sà ne bucuram mai ales de increderea deosebitä ce ne-oarata Marile Puteri ale Europei.

NOEMVRIE-DEC. 1912 CUVANTARI 457

www.dacoromanica.ro

45.8 REGELE CAROL I

Romania, In voil4a ei de a contribui la localizarea razboiului,a pastrat neutralitatea faia de statele beligerante din PeninsulaBalcanica, urmarind Insa cu luare aminte clestasurarea unor eveni-mente, care ating numeroase interese ale Statului nostru.

Suntem in drept a nadajdui ea aceastä atitudine va da rezul-tate favorabile pentru bunele relatii cu Statele Balcanice in noualor constituire i ea interesele noastre vor fi respectate.

Romania este privita ca un factor important In concertul Euro-pean i la regularea definitiva a chestiilor desteptate prin crizaBalcanich glasul ei va fi ascultat.

Increderea ce NaIiunea o are in cunoscuta i recunoscuta vi-tejie a ostasilor sai este cu desavarsire indreptaIita. Armata seaflá in stare de a raspunde acestei increderi si este totdeauna gatala indeplinirea misiunii sale. Noile credite ce se vor mai cere pentrutrebuinIele ei vor gasi deplina lor justificare in luminatul d-voastrepatriotism.

Guvernul Meu va supune deliberarii d-voastre mai multe pro-ieete de legi menite sa clued mai departe opera de intarire i inain-tare a Statului Roman in toate direeVile.


Nu ma indoiesc cà i in imprejurarile de fará veli fi la inalIimeamisiunii ce v'a incredinIat-o Tara si cà, eland guvernului Meu spri-jinul trebuincios, veti Indeplini impreuna cu el dreptele asteptariale NaIiunii.

Dumnezeu sá va bineeuvinteze lucrarile d-voastre.Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.

Prepdintele Consiliului de Miniqtri i Ministru Afacerilor Straine, TituMaiorescu ; Ministrul de Final*, Al. Marghiloman ; Ministrul de Interne,Take Ion,escu; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. G. Dissescu ; MinistrulAgriculturii i Domeniilor, N. Filipescu ; Ministrul Luceárilor Publice, Al. Bci-dlirdu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino ;.Ministrul de Razboiu, GeneralC. Hdrjeu; Ministrul Industriei §i Comertului, N. Xenopol.

(M. 0., 1912, nr. 193, p. 9033-4).

www.dacoromanica.ro

NOEILVRIE-DEC. 1912 CUVA.NTA.RI 459

399.

Toast pentru Impiratul Rusiei.

26 Noenwrie/9 Decenwrie 1912.

In timpu/ pranzului M. S. Regele, ridicand paharul, trichina pentru M. S.Imparatul Nieoiae al II al tuturor Rutilor, amintind Iegaturile stranse dintreRusia 0 Romania.

Dupá numeroasele delegaIii ale armatei i marinei imperialeruse, pe care am avut plácerea a le primi in cursul anilor din urmä0 care au contribuit a stränge legäturile confraternitäIii noastrede arme, nicio misiune nu-Mi putea face o bucurie mai mare eaaceea incredinIatä Alteei Voastre Imperiale de catre M. S. 16-päratul, Augustul Vostru Suveran, spre a-Mi remite bastonul deMarepl al vitezei i credincioasei Sale armate.

Alegánd aniversarea a 35-a dela luarea Plevnei, spre a-Mi daacest semn atät de scump al prieteniei Sale, Majestatea Saindreapta gändul cAtre o data glorioasä pentru armata meaconsfinIqte o amintire nepieritoare; aceea a luptelor noastre co-mune In Bulgaria, unde am avut cinstea de a comanda armatelealiate inaintea acestei cetäli apäratä vitejqte de Osman Paya.

Pe cat de mândru am fost de Increderea ce Impäratul Ale-xandru al II-lea Mi-a arätat in acele timpuri, in grelo Imprejuräri,tot atat de mândru sunt astAzi de neprquita distinctiune ce Mi-oconfera Augustul Säu Nepot, inälVánd-o inch' prin mägulitoarelacuvinte prin care a binevoit a Mi-o vesti.

Aceste cuvinte au avut atunci un adânc räsunet in Tara Mea,iar armata a väzut in ele, cu indrept4ità mindrie, o pre-Pasarecunoa§tere a conlucrsárii sale In acest räzboiu dela 1877, care aintemeiat Statul bulgar 0 a inlesnit rodirea siIineIor acestei Tarispre intreaga Indeplinire a aspiraIiunilor sale. Amintirea acestortimpuri glorioase, a luptelor viteje§ti 0 a marilor jertfe ce Ne-amimpus impreunä, care au fost incununate de izbända, va rämäneape veci una din paginele frumoase i generoase ale istoriei noastre.

Astäzi 'MA toate gändurile mele se indreaptä cu cea mai duioasäafecTiune care Augustul Vostru Suveran spre a-t exprima adâncaMea recuncltin-0 a a ales pe Altqa Voastra Imperialä spre a-Miremite insemnele inaltei demnitäli ce Mi-a conferit. Nu pot mär-

www.dacoromanica.ro

460 REGELE CAROL I

turisi altfel aceasta sim-pre, decat aducând cele mai fierbinli uraripentru fericirea Majestälii Sale Imperiale i pentru gloria vitezeiSale armate. Fie ca pronia cereasca sa-i ddruiascd o lunga i pa-nica Domnie, care sä asigure ,desvoltarea i inflorirea marelui sauImperiu.

Patruns de aceste sentimente, ridic paharul Meu in sanätateaAugustului Vostru Suveran 0 a intregei familii Imperiale.

Träiascä M. S. Imparatul Nicolae!(M. 0., 1912, nr. 197, p. 9191-2).

400.

Cuvantare la aniversarea lufirii Plevnei.

28 Noempriel 11 Decemyrie 1912.

A. S. I. Marele Duce Nicolae Mihailoviei exprima M. S. Regelui fericitamisiune ce i-a dat M. S. Impáratul Rusiei de a prezenta insemnele de maresalal armatei rusesti, la 35 de ani dela caderea Plevnei, Aceluia care a pecetluitpe campul de onoare confraternitatea armatelor ruso-române. M. S. Regelemultumeste calduros pentru aceasta Inalta distinctie.

Sunt adânc mirat de gralioasa atemiune a Majestalii SaleImparatului care a binevoit a insärcina pe AlteIa. Voastra Impe-riala a-Mi remite bastonul de Marerl al vitezei Sale armate, cuprilejul aniversdrii a 35-a dela cäderea Plevnei. insemnatatea ace-stei inalte distincIiuni este 0 mai inaltä prin prezenIa Altqei Voa-stre Imperiale, insolita de o numeroasä delega0e de °filer", alcäror nume imi de0eapta scumpe amintiri dela razboiul din 1877,la care prea iubitul Vostru Tatä a luat o parte atat de stralucita.

De0 au trecut multi ani de atunci, n'am uitat uralele cu caretrupele ruse 0 române M'au aclamat in momentul IntAlnirii Melecu Osman Par länga podul dela Vid.

Amintind acest trecut glorios, care a pecetluit confraternitateanoastra de arme, simt o mare mullumire sufleteascä de a puteanarturisi sentimentele Mele de vie dragoste catre Augustul VostruSuveran, cäruia Altela Voasträ Imperiald va binevoi a-I transmiteexpresiunea adâncei Mele recuno0inte pentru numirea Mea ca Ma-rerl al armatei Sale, asigurandud, cat sunt de manciru de aceastäinalta distincliune la care armata Mea are 0 ea partea sa Insemnata.

(M. 0., 1912, nr. 197, p. 9190).

www.dacoromanica.ro


401.



Presedintele Senatului, G. Gr. Cantacuzino, arata durerea care a cuprinstoata tara pentru pierderea Surorei Suveranului; multumirea Senatului pentrupolitica de cumpanire a guvernului, gratie careia s'au pastrat legaturile prie-tenesti cu toate Statele si increderea Marilor Puteri In Romania, ceea ce va faceca interesele vitale ale tarii sa fie respectate si glasul ei a fie ascultat la re-gularea chestiunilor trezite prin criza balcanica. Senatul va examina credi-tele necesare pentru Intärirea i imbunatatirea apärarii nationale. Incheie cuurari pentru M. S. Regina si Dinastie. M. S. Rege/e constata cu muitumireea Senatul impartaseste pe deplin vederile Guvernului.


Sunt viu mipat de duioasa parte ce Senatul, Impreunb'. Cu Taraa luat la dureroasa loviturä ce M'a 1ncereat prin pirderea preaiubitei Mele surori. Và ark adânca 0 sincera Mea recuno§tinVäpentru aceastä nouà dovadä de simpatie care-Mi este deosebit descumpä.

Cu mare mullumire constat cä Senatul Impartämte pe deplinvederile guvernului Meu cu privire la evenimentele ce se desfä-§oarà la graniole noastre de miaZäzi 9i la consecinole lor fire§tipentru interesele noastre vitale. Mai pästräm nädejdea ca situa/iagrea de astäzi se va putea deslega prin bunä inolegere, spre In-temeierea unei paci statornice doritá de lumea intreagä..

Sentimentele patriotice ce VA insufle-Ose 1mi sunt o sigurächeza0e cä veçi cerceta cu toat6 luarea aminte i bunävoinra pro-iectele ce vi se vor cere pentru Intarirea apaiärii naVonale.

in toate imprejurä'rile, and a fost /a mijloc un mare interesna-ponal, Romanii au fost strAns uni-p spre a-1 apära. Nu e nicioIndoiald c5. i astäzi -Ora eu reprezentanIii ei, se va aräta vrednicäde aceastä mandrä datinä.

Din adâncul inimei Vá mulIumesc pentru bunele uräri ce adu-ce-p Reginei, Mie i Familiei Mele.

(M. 0., 1912, nr. 211, p. 9778),

www.dacoromanica.ro

462 REGELE CAROL I

402.

Rfispuns la Adresa Adunfirii Deputatilor.


Presedintele C. Cantacuzino exprimä multumirea Adunarii Deputatilor dea avea printre membrii ei pentru prima datä pe reprezentantii Dobrogei careva träi aceiasi vieatä constitutionala a Romitniei Mume; aratä satisfactia pentrupolitica traditionalà de cumpanire si pace si pentru asigurArile M. S. Regeluiprivind relalijie amicale cu toate statele. Adunarea Deputatilor va vota noilecredite ce se cer pentru armata. Cuvintele M. S. Regelui exprimä bucuria e-fului de Stat pentru principiile enuntate de Adresa Camerii.

Domnule Prefedinte,Domnilor Deputc4i,

Primesc cu mare bucurie Adresa Camerii Deputaiilor care aratd,In cuvinte a§a de hotArIte increderea sa In guvernul Meu 9i spri-jinul ce-1 va da mäsurilor menite a ocroti interesele noastre Inaceste grele Imprejurari.

Unitatea de veden i ce insufleIe0e intreaga reprezenta-Vune na-Iionalä este o for0 moral& neprewitä. pentru a duce la bun sfargitdeslegarea greutäVlor actuale.

NAdajduiesc cä situa-Va ce Tara creat-o, mai ales In vre-murile din urm5., prin atitudinea sa cumpâtat i pa§nica va daroadele ce le a0eptani 0 va asigura legitima desvoltare anoastre na-Vonale, färä griji pentru viitor.

Jerf ele ce sunteTi hotäriIi pentru Intärirea puterii noastrearmate i pästrarea nemic§orata a situaliei noastre politice vorräspunde, färä Indoialk a§teptärilor Tärii intregi.

Sunt adânc mi§cat de via parte ce luat la doliul Meu, ea0 de IncredinWrea devotamentului d-voastre, rostit In cuvinte a§ade magulitoare. Din toatä. Mima vä arät via 0 sincera Mea recu.-no0inIä pentru aceste scumpe märturisiri de dragoste, precumpentru cälduroasele urari ce le aduce-V Reginei, Mie i FamilieiMele.

(M. 0., 1912, nr. 212, p. 9810).

www.dacoromanica.ro

TAN.-FEBR. ans CUvANTARI 463

Inalt Ordin de zi cifre armatit.

1/11 Ianuarie 1913.

M. S. Regele exprima Increderea Sa in armata romana, in aceste vremiturburi; o indeamna sa fie vrednica urmase a eroilor dela Plevna, Rehoya,Vidin si Ii ureaza un an bun.

Osta?i,

In aceste momente de grea cumpana, rara Intreaga se intoarceCu Incredere §i Cu dragoste catre osta§ii sâi, tiind ca interesele eivor fi totdeauna aparate cu vitejie i abnegariunea care asiguraizbanda. Sunt incredinrat ca va veIi arata atunci vrednici fii qiurma0 ai eroilor care, la Plevna, la Rahova i la Vidin, cu sangelelor au relnviat renumele romanesc.

In amintirea luptelor glorioase din acele vremuri de vepicaamintire, M. S. Imparatul Rusiei a binevoit a-Mi remite prin A.S. I. Marele Duce Nicolae Mihailovici, bastonul de mare§al al ar-matei ruse§ti, spre a cinsti barbaria i virturile militare, care aufost atunci, cum vor fi §i In viitor, fala oastei romane.

In anul care s'a nchis, dovedit ca sunteri patrun§i de Imitavoastra chemare. Prin disciplina §.1 silinçele voastre v'ari atrasmulrumirea Mea. Urmari pe aceasta cale §.1 munciri fárá pregetspre a fi vrednici de insemnatele jertfe, care le face rara, pentruintarirea puterii sale militare.

Din adancul inimii va urez un an fericit.Dat In Bucure§ti, la 1. Ianuarie 1913.

CAROL.(11. 0., 1913, nr. 219, p. 10129).

M. S. Regele cifre Principele Eitel-Frederic.

21 Ianuarie/3 Februarie 1913.

Principele Eitel-Frederic, Insärcinat de Impiiratul Germaniei sa-L repre-zinte la botezul celui mai tallar vlastar din Familia Regala Romana. La cinace s'a dat la Palat, Suveranul inchina In sanätatea Imparatului, Imparateseia Principelui.

www.dacoromanica.ro

464 REGELE CAROL I

Cu multä bucurie salut prezeara Alterei Voastre Regale inmijlocul Nostru si mutrumesc cat mai calduros M. S. Imparatului,pentru malta insarcinare data scumpului Meu fin." de a-L reprezentala botezul celui mai tanar vlästar al casei Mele.

Väd in aceasta delicatä atenriune, o nouä dovada a duioaselorsentimente de rudenie i a unei prietenii ce-Mi este atat de scumpa,si pe care Majestatea Sa Mi-o arata la fiece imprejurare, inteomäsura atat de larga.

Rugand pe Altera Voastra Regal& sa asigurari pe MajestateaSa de credincioasa Mea dragoste i sa exprimari din parte-Mi celemai calduroase urari pentru fericirea i scumpa Ana-Late a Ilu-strilor Vostri Parinri, ridic paharul Meu in sanatatea MM. LI,.Imparatului i Imparatesei, precum i in sanatatea Alterei VoastreRegale si a scumpei Voastre

Träiasca MM. LL. Imparatul i impäräteasa Germaniei. Ura!(M. 0., 1913, nr. 237, P. 10963).

405.

M. S. Regele efitre Episeopul Ramnieului Noului-Severin.

7/20 Mai 1913.Investitura Arhiereului Sofronie Vulpescu Craioveanul ca Episcop al Ram-

nicului Noului-Severin. Dupà inmanarea carjii pastorale, Episcopul exprimadevotamentul säu fat.ä de dinastie, iar M. S. Regele aratà Increderea Sa Inbuna carmuire cu ravnä a Eparhiei de peste Olt de atre nou? ales.

Pi-ea Sfin;ite Parinte,

Mulrumesc Prea Sfinriei Tale pentru urärile ce Ne-ai adus cuprilejul solemnit4ii prin care am intärit votul Marei Aaunari careTe-a ales sä conduci insemnata Eparhie a Ramnicului i NouluiSeverin.

incredinrandu-Ti carja pastoralä pe care a purtat-o cu multavrednicie fericitul intru pomenire Prea Sfinritul Ghenadie, estichemat a urma cu aceeasi ravna munca pentru buna carmuire sufle-teasca a iubirilor Mei Olteni, care au fost totdeauna atat de stator-nici in credinra lor.

Sfintele läcasuri, care se gasesc in toate juderele Olteniei, suntcea mai strälucitä marturie a dragostei cu care strämosii nostriau inconjurat biserica.

www.dacoromanica.ro

MAI 1913 CUVINTARI 465

Nu ma indoiesc ca aceste maree monumente ale trecutului,vor avea in Prea Sfin-Pa Ta un bun ocrotitor.

De asemenea sunt sigur c'd vei propovadui pana in cele maidepartate col-piri ale intinsei eparhii de peste Olt, frumoasele vir-tuP orestinesti, dragostea neclintita pentru biserica si mai presusde toate unirea tuturor pentru inalIarea sentimentului patriotic

Urez Prea Sfin-Pei Tale, mulp ani de fericita pastorie.(M. 0., 1913, nr. 28, p. 1205).

406.


18/31 Mai, 1913.

M. S. Regole multumeste reprezentantilor natiunil pentru sprijinul datguvernului la acceptarea Protocolului dela St.-Petersburg i pentru crediteleacordate armatei.


Inchizand astäzi sesiunea Corpurilor Legiuitoare, sunt fericit sava pot exprima -Wan* mulIumirea Mea pentru inIelepciuneazelul cu care aP indeplinit greaua misiune ce v'a incredirgat-oTara.

Alesi dupa ce se terminase prima faza a crizei balcanice, aIi.fost in mäsura de a cunoaste mai de aproape cugetul Tárii,si in-crederea cu care aP insoPt actele guvernului Meu este o prePoasädovada ca politica urmata de guvern a fost conformä cu adevä-ratele interese ale Regatului.

Pästrand neutralitatea, Romania a contribuit in mod hota-ritor ca razboiul din Balcani sa rämaie localizat i ca restul Eu-ropei, impreunä Cu noi, sa se bucure de binefacerile pàCii. Intruaceasta ocrotind in acelasi timp interesle bine inIelese ale Tärii,am putut fi in deplin acord cu staruinIele Marilor Puteri.


Relaiile noastre cu Bulgaria, care, in urma modificarii radicalea tratatului dela Berlin, trebue sa primeasca o nota baza, si care

www.dacoromanica.ro

466 REGELE CAROL I

am fi dorit sa se poatà stabili prin directa InIelegere intre cele douàstate, ne-au adus sä primim o mediqiune a celor ease Mari Puteriale Europei, medialiune al arei rezultat a fost Protocolul semnatla St.-Petersburg, in ziva de 26 Aprilie a. c.

D-voastre, autorizand guvernul Meu a primi 0 a executa dispo-zi-pile acelui Protocol, aIi dovedit maturitatea politicä la care aajuns Tara 0 sunt cu atät mai mândru de a o constata, cu cat in-tr'un Parlament, in care opozilia este a§a de numeroasä, aproapeunanimitatea reprezentanOor NaIiunii a contribuit, inteun inaltpatriotism, la acest Insemnat rezultat.

Creditele exceplional de mari ce le-aTi votat pentru armed,au pus acest scut puternic al siguran-oi Patriei pentru prezent 0al /egitimelor ei aspiräri pentru viitor in stare de a räspunde 0mai bine desävär0tei increderi ce a avut-o totdeauna Tara in osta0iEi, dovedind totodatä situalia infloritoare a finanIelor Statului.

Cu aceea0 särguinIä v'aIi. ocupat 0 de celelalte legi supuse deli-berarii d-voastre 0 nu pot decät sa vä exprim In& °data, In nu-mele Meu 0 al Tärii, cele mai adânci mulIumiri

Eu declar inchisä sesiunea Corpurilor Legiuitoare.CAROL.

Pre§edintele Consiliului de Mini§tri §i Ministru Afacerilor Straine, T. Maio-rescu ; Ministrul Finantelor, Al. Marghiloman, 1Viinistrul de Interne, TakeIonescu; Ministrul Instructiunii 9.1 Cultelor C. G. Dissescu; Ministrul Agri-culturii 0 domeniilor, C. C. Arion ; Ministrul Lucrärilor Publice, Al. A. Bit-ddrilu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino ; Ministrul de Razboiu, GeneralC. Ildrjeu; Ministrul Industriei §i Comertului, .IV. Xenopol.

(M. 0., 1913, nr. 37, p. 1633-4).

407.

M. S. Regele &Aire Elevii Scoalei de Cavalerie.

Targovilte, 11/24 lunie 1913.

M. S. Regele a inspectat coala de Cavalerie dela TArgovi§te, uncle a fostIntAmpinat de A. S. R. Principele Ferdinand. S'a flicut un serviciu religios0 Suveranul, cu un cuvânt ocazional, a 1nmânat, steagul coalei, vorbinddespre 1nsemnfitatea lui pentru ostagi.

Steagul este simbolul cel mai Inalt al armatei. In timpul depace el este un Indemn pentru osta9 A implineascä oricând datoria

www.dacoromanica.ro

M. S. Regele Carol I la 1913.

Pl. XII.

www.dacoromanica.ro

UNIE 1913 cuvANTARI 467

care Patrie, in razboiu el arata drumul la izbanda. Am hotaritdar a incredinTa voua, elevi ai 8coalei de Cava/erie, acest sfantsimbol, care trebue sa và aminteasca neincetat falnica chemarepentru care' va pregatip. InconjuraIi cu dragoste i veneraIie steagulcare primiTi din manile Mele 0 fiçi de-a-pururea vrednici de aceastacinste.

In curand ve/i intra, ca ofiçeri In randurile armatei, atunciincepe raspunderea voastra, nu uitaIi dar ce invaIat aci, nu

cuvintele Mele, cu care incredinIez acum coalei de Cava-lerie acest steag, binecuvantat In faIa voastra.

Sa tralasca Romania!(M. 0., 1913, nr. 55, p. 2472).

408.

Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

3/16 Iunie 1913.

M. S. Regele anun0 decretarea mobilizàrli i intrarea trupelor rornAneIn Bulgaria. Sesiunea extraordinarä a Corpurilbr Legiuitolue va fi dedicatgiexaminärii legilor cerute In atare Imprejurari.


Räzboiul In Balcani a izbucnit din nou, de astadata provocatfara veste de Bulgaria impotriva propriilor sai

Guvernul Meu a trebuit sa la masurile indicate pentrunerea situaçiei cuvenite Romaniei faIa de noua stare de lucruridin Peninsula Balcanica.

Mobilizarea intregei armate a fost decretata la 20 Link 0 indimineala zilei de 28 ale aceleia0 luni, primele trupe romane auintrat in Bulgaria.

V'am convocat lute° scurta sesiune extraordinara pentru asupune patrioticei d-voastre chibzuiri urgentele proiecte de legireelamate de imprejurari.

www.dacoromanica.ro

468 REGELE CAROL

$tiu cA In aceste momente, deosebit de Insemnate, cugetelenoastre ale tuturor sunt unite Inteo singurà hotärire: de a aduceonce jerfä pentru apararea i inälIarea Rdmâniei.

Dumnezeu s binecuvinteze lucrärile d-voastre.Eu declar deschisä sesiunea extraordinara a Corpurilor Le-

giuitoare.CAROL.

Pre§edintele Consiliului de MiniOri i Ministru Afacerilor Sträine, T. Maio-rescu ; Ministrul de Finante, Al. Marghiloman ; Ministrul de Interne, Take Io-nescu; Ministrul Culte/or i Instructiunii, E. G. Dissescu; Ministrul Agriculturii

Domeniilor, C. C. Arion ; Ministrul LucrArilor Publice, Al. Bcidcirdu ; Mi-nistrul Justitiei, General C. Hcirjeu ; Ministrul Industriei i Comertului, N.Xenopol.

(M. 0., 1913, nr, 73, p. 3201).

409.

Mesaj pentru inchiderea Corpurilor Legiuitoare.

4117 Iulie 1913.

M. S. Regele inehide sesiunea extraordinarà a Corpurilor 7_,egiuitoare,in urma votarii legilor cerute de imprejurari.


implinit patriotica datorie de a vota legiIe indicate deImprejurarile prin care trece Tara.

Irà mulIumesc si In virtutea art. 95 din ConstituTie, declarsesiunea extraordinarà a Corpurilor Legiuitoare inchisä.

CAROL.

Preledintele Consiliului de Mini§tri i Ministru Afacerilor Sträine, T. Maio-rescu ; Ministrul de Finante, Al. Marghiloman ; Ministrul de Interne, Takelonescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. G. Dissescu ; Ministrul Agricul-turii i Domeniilor, C. C. Arion ; Ministrul Lucrarilor Publice, Al. Beidcirdu ;Ministru/ de Justitie, M. G. Cantacuzino ; Ministrul de Razboiu, General C.Hcirjeu ; Ministrul Industriei i Comertului, N Xenopol.

(M. 0., 1913, nr. 75, p. 3273).

www.dacoromanica.ro

,

2 X 11

-;1

=If

ate'

M. S. Regele Carol I en Generalul Avereseu la 1913.

Pl. XIII.

www.dacoromanica.ro

IULIE-AU GUST 1913 CUVINTA R 469

410.

Toast la masa datä 'in einstea delegatilorla Conferinta Pied.

28 Jadie/l0 August 1913.

M. S. Regele crede cá pacea a fost restabilitä pentru mult timp i poatepentru totdeauna dadi popoarele din Balcani vor lucra libere la propäsirea loreconomica. Inchina pentru Suveranii acestor State.

Cu cea mai vie bucurie vad stran§i In jurul Meu pe d-nii dele-gan ai Statelor Balcanice, care au incheiat i semnat pacea In Ca-pitala Romaniei.

Aceasta pace atat de arzAtor doritä' de lumea Intreag5., a cerutdintr'o parte un mare spirit de resemnare qi jertfe dureroase de0inevitabile pentru a face sä' inceteze aceste lupte sangeroasecare au däinuit prea mult intre popoare menite a se irgelege.

Aceste sacrificii vor fi totuTi Indulcite, prin u§urarea ce se vaaduce tuturor celor care suferà i prin speranIa de a vedea des-chizandu-se o era de incredere reciproca i de prop4ire pentruPeninsula Balcanica.

Nu exprim numai o dorinIa, dar chiar convingerea Mea ea,daca statele noastre vor putea lucra libere la organizarea §i. des-voltarea lor economica, vor culege negre§it, in punni ani, roadelebinecuvantate ale sforIarilor §i inIelepciunfi lor.

Aceasta era nouä, a cärei inaugurare atarna numai de noi, Ro-mania o dorwe in deosebi, In mod sincer §i va contribui din toatamima spre a inlesni Infaptuirea ei. Sä facem urari spre a ne uniinteo acnune comunä pentru atingerea acestui scop atat de nobil

at'at de dorit, care va face sa se uite un trecut Intristätor i vapregati cäile unui viitor fericit. Popoarele noastre se vor bine-cuvanta i noi vom binemerita dela omenire.

Ca bä'tran soldat, nu Mä pot opri sa nu marturisesc adancaMea admirane pentru vanjo§ia, jertfa de sine §i bravura ce audesfaprat-o vitezele noastre o9tiri, In timpul acestui razboiu deaproape un an, menit a asigura libera desvoltare a Várilor noastre§i a statornici intre ton un echilibru stabil.

www.dacoromanica.ro

470 REGELE CAROL I

Amintirea tuturor acelora care au plätit cu sangele lor operade liberare intreprinsä in comun, trebue sä fie cinstitä cu sfinIenie,ca o pioasä datorie de recuno§tinIA.

Pästrez adanca incredintare, cà pacea care s'a incheiat va fistatornica i cä cu ajutorul lui Dumnezeu, ea va fi un prim pas cätreacea in-telegere mänoasä care va crula popoarele noastre de nouiincercari 0 le va inlesni ridicarea, dupä greutäVle prin care autrecut.

DorinIa. Mea cea mai scumpä este de a vedea stabilindu-semen/inându-se intre România i regatele Peninsulei Balcanice,relaIiile cele mai prietene§ti in interesul nostru al tuturor.

Patruns de aceste sim-timinte, beau in sänätatea MajestälilorLor Augu§tii vo§tri Suverani i rog pronia cereasca sä intindä ocro-tirea i binefacerile sale asupra Regatelor lor.

TrAiasca MajestäIile Lor, Augu§tii voWi Suverani.(M. O., 1913, nr. 95, p. 3935).

411.


31 I ulie113 August 1913.

M. S. Regele multume§te oqtirii pentru felul pilduitor In care §i-a facutdatoria In rAzboiul balcanic.

subofiteri .,si soldati,

Inällátorul avânt cu care ap rkpuns chemärii Mele inteunceas de grea cump-ánä, Mi-a dovedit din nou cä sunteli oricândgata a vä da viea-ta pentru Patrie.

Açi plecat voio0 cu incredere pe câmpul de onoare, parh-sind holdele voastre, hotari/i de a infrunta cu bärbä%ie toate pri-znejdiile Mulçi dintre camarazii vo§tri au cäzut jerfabolilor nemiloase de peste Dunäre. Dureroasa lor pierdere a &An-gerat mima Mea.

Niciodatä nu voiu uita mkturisirile de dragoste cu care M'aIiinconjurat pe amiindou4 Iärmurile Dunärii in ziva cfind armata,

www.dacoromanica.ro

M. S. Regele Carol I studiind Italia In anul 1913.

f4

www.dacoromanica.ro

AUGUST-SEPTEMVR E 1913 CUVANTARI 471

sub ochii Mei, a trecut a doua oarà acest fluviu märeI. Strigatelevoastre Infläcàrate au gäsit un puternic r6sunet dela Carpqi pfin6In Balcani 0 au patruns adânc mima Mea de bucurie.

ajuns Cu o repeziciune mai presus de toate aTteptärile pttnaIn creasta Murgilor Bulgariei. PrezenIa voasträ acolo a impus pacefärä värsare de sfinge, a 'BLit Tara voastifi cu un Iinut insemnatspre intärirea hotarului ei 0 a inälIat vaza României In ochii tutu-ror. In amintirea acestor fapte ve-p purta cu cinste, pe piept, unsemn doveditor al bärba-Vei voastre.

In curfind v6 veti putea intoarce la caminele voastre cu inaltamulIumire sufleteasc6 c6 f6cut datoria i ca aÇi scris una dincele mai mândre pagini ale istoriei Patriei.

Sà plecbn cu smerenie capetele noastre, 1161-0nd rugiatre Atotputernicul care ne-a invrednicit 6à tràim aceste zileOtoare i s6 'Agra urma0lor no§tri o Românie mai tare 0 cu maimare Incredere in vitejia fiilor

Din tot sufletul mulIumesc scumpei Mele armate pe care de-a-pururea o voiu incuraja cu o parinteasc6. dragoste.

Dat in Bucurwi, la 31 lulie 1913.CAROL.

(M. 0., 1913, nr. 97, p. 4009).

412.

Rispuns delegatiei sotiilor, mamelor, fiicelorsurorilor ostasilor.

21 August! 3 Septemvrie 1913.

Elena Cornescu aduce in numele doamnelor omagiul bucuriei i rnandrieilor pentru faptele de arme si politice indeplinite in al 48-lea an de domnie alM. S. Regelui. Suveranul multumeste cAlduros.

Sunt adânc mi§cat de gralioasa atenpune a doamnelor, careprin o frumoas6 adresä conceputä. In termeni prea mägulitori frniaduc cälduroasele lor felicitàri pentru insemnata izbetndà care amdobAndit-o prin pacea dela Bucure0i.

www.dacoromanica.ro

472 REGELE CAROL I

VA mulIumesc din tot sufletul pentru aceastä dovadä de dra-goste vi recunovtinIä ce-Mi arataIi in imprejurari ava de fericitepentru noi toIi. Numai prin prudenIa, räbdare vi hotarire grab-nick' in momentul decisiv, am putut asigura Romaniei malta si-tuaTie de care se bucurá acum in lumea intreaga.

Minunatul avant al armatei, abnegaIiunea femeilor vi jerfeletuturor, ne-au dat mare sprijin vi au contribuit mult la atingereaacestui succes strälucit.

inch' odata, va mulomesc calduros 0 in numele Reginei, pentrubunele voastre uräri vi va rog a transmite tuturor doamnelor careau semnat _aceastä adresa viile mele mulIumiri.

(M. 0., 1913, nr. 115, p. 4590).

413.



Deschizind sesiunea ordinarä. a Corpurilor Legiuitoare M. S. Regele are-Ca'multumirea Sa pentru contributia Ronaniei la pacificarea Peninsulei Balcanice§i traseaza in câteva linii activitatea ce au. de desfasurat reprezentantii natiuniiin urma pAcii dela Bucurepi.


La deschiderea Corpurilor Legiuitoare in Noemvrie 1877, amzis reprezentanIilor nafiunii de atunci:

# Instinctul de conservare ne impune datoria ca sa alergäm lalocul de pericol, vi dar, in capul junei noastre armate, am trecutDunarea. Cum ovtirile romane vi-au fäcut datoria pe campul debataie, o vtie Iara, o recunosc invivi duvmanii novtri! Solda0i novtrin'au desminIit nobilul sange, ce curge in vinele lor ».

Pentru a doua oara, astazi, dupä 36 de ani, am adanca mul-Iumire sufleteasca de a deschide noua sesiune a Corpurilor Legiui-toare cu aceleavi cuvinte de laudä vi de recunovtin0 pentru armatä.

Dacä de astädatä ostavii novtri n'au avut prilejul sa-vi aratevitejia In lupte sangèroase, le-a fost insa dat sa dovedeasca unavant, o pricepere vi un spirit de disciplinä, care i-a fäcut destoinici

www.dacoromanica.ro

PI. XV

.

,

www.dacoromanica.ro

NOEMITRIE 1913 CUVANTARI 47;

sä räspundä, cu o iui,ealä i exactitate uimitoare, la bate cerin-tele

MulIumitä prevederii guvernului Meu i luminatului d-voastreconcurs, armata, pregAtità i inzestrata cu cele trebuitoare, a fostpusä in mi§care Ja momentul nimerit 0 a trecut iarä0 Duriärea,andu-ne putere de a impune in Balcani pacea mult doritä deEuropa intreagä i asigurand totodatä limitele Dobrogei prin in-tinderea lor paria la apus de Turtucaia i la miazäzi la Ecrene.

Anexarea noului teritoriu, a§a, cum e hotäritä prin Tratatul dePace dela Bucurwi, incheiat la 28 Iulie, va fi de indatä supusaprobärii Corpurilor Legiuitoare, conform prescrierii ConstituOunii.


Ca o urmare a atitudinei politice pästratä de guvernul Meu indecursul crizei balcanice, relqiunile internationale ale Rom'anieiau fost i sunt din cele mai bune. Pe de o parte Mari le Puteri auputut prqui concursul Nostru la toate sträduinIele lor pentru pace,pe de alta Tratatul dela Bucurqti, a statornicit raporturile amicale

deosebit de steal:Ise intre Romania 0 Statele de peste Dunäre..Atat ptotocoalele ConferinIei de Pace dela Bucurwi, ce vi se

vor inf4i§a odatä cu legea pentru anexarea noului teritoriu, catnumeroasele acte i rapoarte anterioare, ce se vor aduce deosebit

la cuno§tinIa d-voastre, vor arAta cu de-a-mänuntul tot mersulpoliticei externe a guvernului Meu.

Suntem in drept a veghea neincetat ca pacea incheiatä in Ca-pitala Romaniei sa fie cat se poate de statornick astfel ca lin4teasd nu fie turburatä. Am avut dar un deosebit interes, ca pacease restabileascä i intre acei care se aflau Ina In stare de räzboiu,am lucrat färä preget in aceastä direcIie i silinçele noastre n'aufamas fàrá succes.

Putem privi acum viitorul cu mal multä incredere i vom con,centra toata munca noasträ spre a pästra i intemeia ceea ce amdobAndit.

Nu insä färä jertfe dureroase am putut ajunge la strälucitulrezultat. Flagelul ce pare nedeslipit de once räzboiu mai intins,a bântuit i armata noasträ la intoarcerea ei de pe campul de raz-bout' 0 a pätruns in Tara..

www.dacoromanica.ro

474 REGELE CAROL I

Mul/umità mäsurilor aplicate dupä gtiin/a i experien/a dobän-dite in zilele noastre, focarele de infectiune, cu toate greutä/ile in-tämpinate, au putut fi izolate 0 Tara a Amas scutitä de o preamare lä/ire a epidemiei. Iar de urma0i celor cazu/i jertfa s'au in-grijit 0 se vor ingriji Statul i asisten/a particularä.


Guvernul Meu vá va inainta spre legitimare creditele reclamatede imprejurärile räzboinice.

Cu toate cheltuelile insemnate de mobilizäri, finan/ele Statuluise OA in stare bung i ne permite a face fará la feluritele nevoieconomice. Printre aceste se impun färä intärziere cele privitoarela completarea parcului ailor ferate.

Tara s'a putut incredin/a cu cätä. energie §i indemAnare canenoastre ferate au räspuns ceria/elor armatei in timpul mobilizärii

demobilizärii 0 nu le va refuza mijloacele de a satisface maibine §i trebuir4ele comer/ului.

Se vor mai supune in curänd deliberärii d-voastre proiectele delege menite a corespunde situa/iunii create Tärii prin evenimenteledin urma §i mai intAiu de toate legile relative la organizarea nouluiteritoriu.


Sunt mândru de a Ma vedea inconjurat de reprezentan/ii Na-Vunii in momentul istoric, in care prestigiul Tärii s'a inäl/at intr'unmod ap de insemnat 0 in care am cáVigat recunowerea Europeiintregi pentru sforrdrile {acute de noi intru restabilirea päcii inPeninsula Balcanica. Suntem datori sâ pastrdm neatinsä aceastäsitua/ie, 0, fiind incredinIat cä d-voastre ve/i da tot sprijinul sprea meniine scumpa noasträ Patrie pururea la inäl/imea ce i se cu-vine, rog pe Dumnezeu sä binecuvânteze qi in viitor, precum abinecuvântat in trecut, patrioticele d-voastre lucräri.

Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisfi.CAROL.

Preqedintele Consiliului de Miniqtri i Ministru Afacerilor Sträine, T. Maio-ream ; Ministrul Finantelor, Al. Marghiloman; Ministrul de Interne, Take

www.dacoromanica.ro


Ionescu ; Ministrul Instructiunii qi Cultelor, C. C. Arion ; Ministrul LucrArilorPublice, A. A. Baddreu ; Ministrul Justitiei, M. Gr. Cantacuzino ; Ministrulde RAzboiu, General C. Hdrjeu ; Ministrul Industriei i Comertului, N. Xenopol.

(M. 0., 1913, nr. 183, p. 7921-2).

414.



La sentimentele de dragoste 11.1 devotament exprimate de Senat, SuveranulmulIumeqte In numele SAu qi al Farailiei Regale, aducAnd totodatA prinos delaudAtArAnimii care a rAspuns fArA preget la chemarea tárii i cfireia Ii trebue,prin qcoalele rurale o pregAtire mai potrivitk nevoilor practice.


Cu vie bucurie am ascultat cuvintele insufleIite de un inaltpatriotism, ce Mi rostit din partea Senatului.

Multumita Celui Atotputernic, munca noastra a tuturorpolitica cumpanita ce am urmat in toate imprejurarile, au avutrasplata lor i ne-au adus roadele dorite. Cu drept cuvant putemfi mandri de pacea incheiata la Bucuresti, care va ramane unadin cele mai frumoase pagini ale istoriei noastre nalionale si nuMa indoiesc ca fericitele ei urmari, cu timpul, vor fi privite de toatepopoarele care au semnat-o, ca adevaratul inceput al unei ere depropasire pasnica i manoasa.

Impreuna Cu d-voastre aduc i eu prinosul Meu de laude avan-tului mareI al tuturor i insufletirii Iaranimii noastre in deosebi,care s'au manifestat in mod asa de stralucit in grelele imprejurariprin care am trecut.

tiu ca Corpurile Legiuitoare vor purta grija ca armata scutulfala noastra sa fie totdeauna in stare de a apara bunurile

dobandite i tot asa sunt bine incredinIat ca vaçi chibzui i asupramasurilor menite a usura soarta familiilor care au suferit pierdenidureroase. Cu privire la InvilIamantul rural, a carui inraurire esteasa de hotaritoare pentru pregatirea viitotului, trebue sä cautanaa-1 indruma pe o cale larga i practica, spre a fi de un folos ade-

www.dacoromanica.ro

476 REGELE CAROL I

varat plugarilor no§tri, atat din punct de vedere al bunei stärimateriale, cat §i al igienii.

Entuziasmul cu care Intreaga suflare romawasca a raspuns lachemarea Patriei /mi este o cheza§ie sigurä ca i d-voastre§ti sä raspunde0 la weptärile Iärii, infaptuind ImbunataIirilecerute de binele oNtesc §i de interesele superioare ale poporuluiroman.

Din adancul inimei vä mul/umesc, domnilor Senatori, In numeleMeu 9i al Familiei Mele, pentru sentimentele de &agoste i devo-tament cu care Ne inconjuraIi.

(M. O., 1913, nr. 202, p. 9058).

415.

Rispuns la Adresa Adunarii Deputatilor.

22 Decemprie 1913/5 lanuarie 1914.

Dupa citirea adresei la mesajul Tronului de catre pre§edintele Adunarii, C.Cantacuzino, M. S. Regele, multumind mai intaiu pentru cuvintele maguli-toare adresate de Camera, releva avantul armatei 9i fineleapta politica a gu-vernului cu prilejul conflictului balcanic. Cere Adunarii s'a se ocupe de nevoilecailor de connunicatie, de a-dtia interna' §i de organizarea noului teritoriu.


Cu o vie bucurie am ascultat cuvintele patriotice 9.1 magulitoarece Ni le adresaIi din partea Camerei DeputaIilor.

Avantul nelutrecut al armatei ca i Iqeleapta politica a Gu-vernului, au tot dreptul, Intr'adevär, la recuno§tinIa Tarii, cacitaçi vi-au fäcut pe deplin datoria.

Jerfele ce a trebuit s'a vi le impunem pentru a aduce paceaa ne asigura un hotar statornic peste Dunäre, au fost mari

chiar dureroase ; totu§i putem aved mulonnire sufleteasca eaaceste sacrificii au fost larg rasplätite prin roadele ca§tigate ; echi-Iibrul stabilit 'filtre statele balcanice i increderea tot mai marece am capätat In viitorul nostru.

Cu drept cuvant IndreptaIi grijile d-voastre catre imbunata-Iirile de care au nevoie mijloacele noastre de transport, spre a nu

www.dacoromanica.ro

IANUARIE 1914 CI.TVANTARI 477

sdruncina cu desavAr0re desvoltarea noastrA economick precumcatre ridicarea administraIiei interne la nivelul situaÇiunii noa-

stre externe. Legile de organizare ale noului teritoriu a§teaptA deasemenea regularea lor. Nu ma indoiesc cà sunteIi pAtrun0 deinsemnAtatea acestor vitale probleme care trebue s'A gAseascA opotrivita deslegare spre binele i spre märirea scumpei noastreRornânii.

Din adAncul inimei VA' mullumesc in numele Meu 0 al FamilieiMele pentru scumpele 9i mult prquitele marturisiri de dragoste

devotament cu care Ne inconjurap.(M. 0., 1913, nr. 214, p. 9762).

416.

InaIt Oral de zi citre armatä.

1114 Ianuarie 1914.

Pentru modul cum armata indeplinit datoria in anul trecut, Suveranulcu prilejul anului nou, ti ureazi multi ani i D-zeu sà-i dAruiasca fericirebelgug.

Pute0 privi cu mAndrie anul care s'a dus. El va rAmAne ne§tersIn amintirea noastrA prin insemnAtatea faptelor s'AvAr0te.

» .indeplinit datoria mai presus de once laudA. Simt dar, o vie mul-Iumire a và impartä0 adAnca Mea recuno§tinIA pentru graba Cucare ai räspuns la chemarea TArii.

Ai arAtat ea In once clipä. Patria se poate rezema pe voi. DacAnu au fost lupte sAngeroase, totu0 ai dovedit adevArate insuOrirazboinice, rabdAnd Cu bArbdIie toate ostenelile i neajunsurile.Ai infruntat boala nemiloasà ca n4te voinici. IntipArite pe vecivor fi in inimile noastre numele acelora care nu s'au mai Intors lacAminurile lor.

pururea insufleIiIi de inaltele sentimente care v'au cAlAuzitIn acele vremuri mari 0 care vor rAmáne fala armatei. MedaliaAvAntului, care vA impodobew pieptul, VA va aminti you'd i vii-torimii aqiunea märeard care prin grabnica i hotArita ei indepli-nire a ridicat 0 mai sus renumele vostru.

VA niulIumesc cälduros pentru ascultarea 0 disciplina cearätat in acele zile inraptoare, fArà sä daTi o clipA inapoiu in fatajerfelor i greut4ilor de tot felul pe care imprejurärile le impuneau.

www.dacoromanica.ro

478 REGELE CAROL I

Sä dea Dumnezeu ca Anul Non s'a vá däruiasa fericire i belpg.Din adâncul inimii Vá urez mu1i ani.

Dat in Bucure§ti, la 1 Ianuarie 1914.CAROL.

(M. 0., 1914, nr. 219, p. 9969).

M. S. Regele catre Principele George al Greciei.

23 lanuarie/5 Februarie 1914.

Vizita Principelui Mogtenitor al Greciei. E intampinat In gara de nordde A. S. R. Principele Ferdinand, o companie de onoare, Ion I. C. Brätianu,g.a. La Palat se da' o masa de gala gi M. S. Regele exprima deosebita Sa mul-tumire pentru aceasta vizita, In ur,ma colaborArii militare pentru restabilireapá'cii In Balcani. Inchina In sanatatea Familiei Regale elene.

Vizita Alteei Voastre Regale Imi pricinue§te o satisfacIie Cuatat mai mare, cu cfit vdd inteinsa o confirmare a relaTiunilorcordiale intre àrile Noastre.

Aceste raporturi ne sunt in deosebi scumpe, aci ele au fostalatuite prin o acIjune comunä, care a putut restabili paceaasigura echilibrul in Peninsula Balcania.

Am ferma convingere cá acest fapt istoric va contribui a stränge§i mai mult legäturile Noastre de prietenie i va deschide o eanouà de lini§te i de prosperitate pentru Statele Noastre.

Aducând urärile cele mai alduroase pentru fericirea M. S. Re-mult iubitului Vostru Tata i a membrilor Familiei Voastre,

precum i pentru un fericit viitor al Greciei, ridic paharul MeuIn sänätatea Augiwilor Vqtri pärinTi i in sänätatea AlteTei Voa.stre Regale.

Traiasa MM. LL. Regele §i Regina Elenilor.(M. 0., 1914, nr. 238, p. 10872).


21 Februarie/6 Martie 1914.Prin mesajul de deschidere, M. S. Regele anunta Corpurilor Legiuitoare

reformele ce sunt de implinit In aceste vremi turburi i t'Are aceste reformee vorba de legea de organizare a Dobrogei gi de reforma agrara.

www.dacoromanica.ro

FEBR,-MART. 1914 CUVANTIRI 479


Simt o deosebita mulIumire ea Ma aflu iar5.0 in mijlocul repre-zentanVlor na/iunii.

Alegerile generale din care e0t v'au putut convinge tä inneintrerupta ei propa0re Iara are inca mari trebuinTe de satis-facut. Mai ales imprejurarile anului trecut, care au arktat tuturorInsemnatatea noastre internalionale, au pus totdeodatamai bine in lumina' datoriile pe care ni le impune trainica i ne-incetata noastrà desvoltare.

intärirea con§tiimei nalionale, raspandirea invgamântului, omai stransa solidaritate socialä, o o§tire tot mai puternic organi-zatä §i consolidarea finamelor Statului prin sporirea muncii 9i aeconomiei naVonale ne vor da putinIa sä pastram ne§tirbita i saimbunataIim situa-tia cu care ne mândrim astazi, situa-Pnea careeste rodul staruinTelor statornice a acelora ce au inIeles in trecutca numai prin inchinarea tuturor inaintea interesului olOesc sepot intemeia Statele puternice i societäli sanatoase.

Sunt incredinIat ca i d-voastre, insufleIiIi de acelea0 patrio-tice simiminte, veti purcede la disculia masurilor cerute pentruinfaptuirea reformelor agrare 0 a celor politice 0, aci, impreunaGuvernul Meu, §ti sa daçi operei d-voastre caracterul de ar-monie sociala pe care se cuvine sa-1 aibä.


Sunt fericit sa constat i astadata cà relaIiunile Regatului cutoate Statele sunt din cele mai bune. Romania nu va pregeta samenIina i sa asigure pacea la care a contribuit atat de puternic0 care i-a atras increderea tuturor. Prin insa0 aceasta ineredereea este in masura sa aiba in aceasta parte a Europei o aqiunebinefacatoare de impaciuire.

Armata, prin insuOrile ei §i minunatul avant de care a datdovada anul trecut vi-a narit prestigiul 0 a cO§tigat toata re-cunovtinIa noastra. Nevoile ei reclama noui imbunataIiri i nouiinzestrari, pe care nu ma indoiesc ca i le veIi Incuviinça, deoarecesoarta ¡arii este stalls legatä de puterea ei militarä.

www.dacoromanica.ro

480 REGELE CAROL I

Färà intärziere se va supune deliberärilor d-voastre legile bu-getare, care, cu toate sporurile necesare i Impreunä cu crediteletrebuitoare, nu vor altera. starea imbucurätoare a, echilibrului no-stru financiar.

Asemenea guvernul Meu vä va infäAip legea organicä pentruDobrogea Nouä, caro va stabili In aceste tinuturi o administratiestatornica.


Convins cä ve-çi fi la marei chemäri a zilelor noastre,rog pe Cel Atotputernic sä binecuvinteze lucrArile d-voastre.

Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisä.CAROL.

Pretiedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Razboiu, Ion I. C. Bra-tianu ; Ministrul Afacerilor Strabae, Em. Porumbaru ; Ministrul Finantelor,E. Costinescu ; Ministrul de Interne, V. G. Moqun ; Ministrul AgriculturiiDorneniilor, Al. Constantinescu ; Ministrul Industriei i Comertalui, Al. Ra,dovici ; Ministrul Lucrärilor Publice, Dr. C. Angelescu ; Ministrul Justitiei,Victor Antonescu; Ministrui Instructiunii i Cultelor, I. G. Duca.

(M. O., 1914, nr. 261, p. 12025-6).

419.



M. S. Regele, raspunzand la Adresa Camerei, multumeste mai Intaiu pentruurarile faoute i apoi exprima satisfactia Sa pentru concursul promis guvernului.


Primesc cu vie bucurie bunele urAri ce Ne aducqi din parteaCamerei DeputaIilor.

Cu mare multumire constat cà Adunarea DeputaIilor este ho-t-dill-a a da Guvernului Meu Intregul sat' sprijin pentru studiul con-0iincios i InIeleapta Infäptuire a reformelor pe care Tara le weaptàdela dreptatea frunta0lor säi, pentru intarirea temeliilor noastresociale.

www.dacoromanica.ro

MAATIE 1014 CUYANTLRI 481

Dragostea cu care am rostit, acum aproape un sfert de veac,iubiIilor no§tri ateni, cuvintele ce-Mi amintiti cu acest prilej, asporit 9.1 mai mult in inima Mea de când cu totii ne-am incredintatdespre puternica lor contiinä patriotick doveditä in impreju-fárile grele din anul trecut. Avântul neintrecut cu care au räspunsla chemarea àrii, ne-a dat mdsura vredniciei lor cet4ene§ti i nearan datoria noastrà de a ne ingriji tot mai mult de imburatälireastärii lor economice i culturale. Jerfele pe care le vom face cutotii in acest scop vor fi, cu ajutorul lui Dumnezeu, cel xriai in-

mijloc de a stabili o armonie trainica intru toate paturilesociale i de a asigura neintrerupta i papica propa§ire a iubiteinoastre Românii.

Din toatd mima vá multumnc in numele Reginei, al Meu §ial Familiei Mele pentru dragostea cu care Ne înconjurai.

(m. O., 1914, nr. 268, p. 12386).

420.

Flispuns la Adresa Senatului.

6119 Martie 1914.

Prin räspunsul la mesaj, pre§edintele Missir, dupä exprimarea omagiilorSenatului fata' de Suveran, Il asigura de Intregul concurs al maturului corpIn implinirea reformelor propuse de guvern. M. S, Regele multume§te pentruomagii gi crede In eficacitatea reformelor propuse.


Cu adâncä recunwintä primesc màrturisirile de dragoste 9idevotament Ce ne aratati din partea Senatului.

Caldele i patrioticele cuvinte cu care intampinati reformelesociale §i politice ale Guvernului Meu, sunt cea mai bunA chezäOede sprijinul ce veli da pentru inteleapta lor cercetare §i ducerealor la bun sfArOt.

Nu MA indoesc cà °data cu imbunätätirea stärii economice qiculturale a iubitilor noWi säteni se vor lua §i mAsuri nemeritepentru indreptarea stArii sanitare a comunelor rurale, precumpentru infiinIarea unei adnainistratii adevArat pärinte0.

www.dacoromanica.ro

482 REGELE CAROL I

Cu bucurie constat ca scumpa noasträ armatä va avea dinpartea d-voastre Intreaga solicitudine pe care o meritä, spre a fi

pe viitor la inalpmea marei sale chemari.Organizarea noului teritoriu Weapta de asemenea 1n/eleptele

d-voastre masuri legislative §i administrative, pentru o cat maistransa alipire la patria muma.

Din tot sufletul và mulIumesc, d-lor Senatori, pentru buneleurari ce aduceP Reginei, Mie i Familiei Mele.

(M. O., 1914, nr. 273, p. 12642).

421.

M. S. Regele citre Principele de Orleans 1i Burbon.

8/21 Aprilie 1914.

Principele Alfons de Orleans vi Bourbon, Infant al Spaniei, insotit de omisiune militará spaniolfi, viziteaza diferite regimente romäne i asista' la exer-citiile lor. La orele 12 e primit, cu suite, de M. S. Regele Carol I, canna innumele Suveranului Spaniei ii prezintä uniforma Reg. al 2-lea de 844' tori-mineri.Principele Alfons Inmanand M. S. Regelui sabia aduce laude armatei rominecare se bucura de o organizare 1i instructiune model. M. S. Regele mi§cat decuvintele Principelui i atentiunea Regelui Spaniei, exprima recunoTtinTa SaSuveranului Spaniei i face uräri pentru armata Lui.

Sunt foarte mirat de binevoitoarele cuvinte ale AlteTei Voa-stre Regale, cum §i de grapoasa aten-Pune a M. S. Regelui, Au-gustul Vostru Suveran, de a Ma numi colonel proprietar al Regi-mentului al 2-lea de sapatori-mineri.

Ii mul-pimesc din toata inima pentru aceastä 'Malta distinc--pune care-mi face o Placere cu atat mai mare cu at este Inältataprin misiunea speciala pe care Majestatea Sa a Incredirgat-o Al-teçei Regale, de a veni Insotith de o delegaPe a armateiSale, pentru a-Mi remite uniforma Regimentului pe care MajestateaSa a binevoit a-Mi conferi.

Va rog, Altepi Regala, de a transmite Suveranului vostru,odatä cu asigurarea sentimentelor Mele prietene§ti, Intreaga Mearecuno§tin0 i urarile sincere ce fac pentru Majestatea Sa i pentruviteaza Sa armata.

(M. 0., 1914, nr. 6, p. 354).

www.dacoromanica.ro


422.

M. S. Regele &afro misiunea mi4tari spaniolä.

8121 Aprilie 1914.

Seara se da o masa de gala in cinstea misiuni militare spaniole la care iauparte, pe langa misiune In frunte Cu Infantul §i Infanta Spaniei, PrincipeseleMaria i Elisabeta, Ministrul Spaniei In Romania, pre9edintele Consiliului de1Vfini§tri 1i alte personalitati. M. S. Regele arata cum legaturile dintre Romania

Spania se intaresc pe zi ce trece i face urari pentru faricirea DinastieiSpaniole.

Placuta aten-Pune a M. S. Regelui Alfons, de a-Mi trimite peAltea Voastra Regala Cu o misiune militara, Ma bucura mult.In aceasta atenpune vad nu numai o dovada a rela-Punilor de prie-tenie ce unesc ambele noastre Iari, dar 0 o scumpa legatura intrearmatele noastre, pe care numirea Mea ca proprietar al Regimen-tului 2 spaniol de geniu ne va strânge 0 mai mult.

Armata Mea va fi mandrä de aceasta marturie de simpatie aAugustului i cavalerescului Vostru Suveran care a urmarit des-voltarea i progresele sale cu un statornic interes. De aceea, Varog, Alteà Regard, de a fi pe lânga Majestatea Sa interpretul cre-dincios al sentimentelor Noastre de recunotinVä, pentru aceastainalta distinc-Pune care Ne cinstew in chip deosebit.

Pentru Mine ea este 0 mai scumpa, prin amintirile ne§tersece pastrez de mai bine de jumatate de veac, de cand am avut pri-lejul de a vizita 0 admira minunile Spaniei. Nu voiu uita niciodatagraPoasa primire a M. S. Reginei Isabela, precum i stralucitarevista in onoarea Mea, comandata de Mare§alul Concha, Marchisde Havana. De atunci Mi-a fost dat sa cunosc vrednica Iinuta aarmatei i admirabilele calitaP de rezisten-Va i vioiciune a infan-teriei spaniole, care s'au manifestat din nou aa de strälucit inrazboiul Marocului, unde Altea Voastra Regala a avut onoareade a primi botezul focului 0 de a fi martor vitejiei soldatuluispaniol.

Sunt fericit de a avea un prilej atat de placut pentru h reinnoiM. S. Regelui Alfons expresiunea sentimentelor Mele celor maiafectuoase, precum i urarile calduroase pe care le fac pentru fe-ricirea Sa, a Reginei 0 a tuturor membrilor Augustei Lor Familii.

www.dacoromanica.ro

484 REGELE CAROL I

Ridic paharul Meu in sanatatea MajestaPlor Lor i a Alte-telor Voastre Regale, pentru prosperitatea frumosului Regat alSpaniei §.1 pentru gloriosul viitor al vitezei Sale armate.

(M. O., 1914, nr. 6, p. 354-5).

423.

M. S. Regele citre elevii Scoalei Militare de Artilerie,Geniu i Marini.


M. S. Regele viziteaza Scoala militara de Artilerie, Geniu i Marina i tineun cuvant ocazional care elevi aratandu-le importanta din ce in ce mai marea armelor apeciale.

Cu o vie placere am putut constata in cursul acesteibuna stare a Scoalei i Và arat deplina Mea mulIumire. Armelespeciale, mai ales artileria, au luat o desvoltare aa de mare hickau devenit o adevarata arta i tiinVá., care impune acum din punctde vedere teoretic i practic o munca indoita, spre a ramanea lainal-Pmea progresului cerintelor.

Putep fi mandri ca a-P imbrälipt arma artileriei, caci arti-leria noastrà a dobändit un renume care a trecut peste hotarele

Asemenea geniul nostru s'a fäcut cunoscut prin fortificapileconstruite i lucfärile executate in timpul mobilizarii din anultrecut. Ca o placutä dovada despre aceasta este, numirea Mea decatre Regele Spaniei ca Colonel proprietar al unui Regiment desapatori i minen. Aceastä magulitoare marturie trebue sà fíepentru voi un indemn care insa mare§te raspunderea voastradatoria de a pastra 0 a desvolta Inca mai mult ce am ca§tigat panaacum.

Nu Ma Indoiesc ea ve-P .desf4ura, ofiteri i elevi, toatà sâr-guinça a rama'nea la inalpmea falnicii voastre chemari.

Va multumesc.(M. 0., 1914, nr. 17, p. 861).

www.dacoromanica.ro

MAI 1914 tUVANTAIII 485

424.

Ctivintare la inaugurarea Fundatiunii Carol I, cu prilejul märirii ei.

9/22 Mai 1914.

Inaugurarea noului local al Fundatiunii Carol I. Dupk slujba religioask M.S. Regele Carol I coboarl din lojä pe estradk i dä citire unei cuviintkri Incare pe de o parte constata nevoia urgentk la care a rkspuns aceastä Funda-Vune iar pe de alta Indeamnä pe studenti sk se foloseasck din plin de mijloa-cele de luminare ce le stau la Indemank spre folosul patriei.

Se apropie un patrat de veac de cand am hotarit infiinIareaacestui asezamant, pentru inlesnirea la invätätura a tinerimei uni-versitare.

Cu pärinteasca dragoste am urmarit$ an dui:4 an, mersul acesteiFunda-puni de cultura si am avut marea mangaiere sà constat caeh raspundea unei nevoi asa de adanc simite, that abia dup.&câiva ani dela deschiderea ei s'a väzut ca este prea mica pentrunumarul studenIilor doritori sa se foloseasca de mijloacele de In-vatatura ce li Se pusese la indemana.

Vazand dar ravna cu care tinerimea alerga la acest liman destudii, am hotarit lärgirea lui in masura acestei râvne i inzestrareasa potrivit cu cele mai moderne cerinIe.

Sunt fericit CA pot asfäzi darui UniversitaIii noastre acest in-capator locas pentru cultura tinerilor generaIiuni, harazind tot-°data scumpei noastre Capitale o clädire care face cinste celor ceau executat-o si vrednica de inaltul ei scop.

Iubili Studenli,

Fatä de aceste bogate mijloace de cultura ce vi se (Ara, On-diIi-va la greut4ile fara numar cu care aveau sa se lupte, pana inveacul trecut, dascälii i inv4a/ii nostri de odinioara, spre a neaduna comoara de cultura nalionala mostenita dela dansii si pecare sunte0 chemaIi a o cerceta cu scumpatate si a o spori cu dra-goste.

Este deajuns sa và amintki acele dureroase cuvinte pe careMiran Costin, al carui nume straluceste in faia acestei cladiri, nile-a läsat in prologul cronicei sale:

www.dacoromanica.ro

486 REGELE CAROL I

Sosirä. asupra noasträ cumplite vremi, de nu stäm de scri-soli., la care trebuwe gAnd slobod i f Orb.' valuri, ci de grije 0 sus-pinuri. Puternicul Dumnezeu sä. ne dOruiascà dleâ aceste cumplitevremi a anilor no0ri, cânclva, 0 mai slobode veacuri intru care,pe längà alte trebi sO fie vreme Cu cetitul cärtilor a face iscusitä2ObavO, cà nu este altà i mai frumoasä i mai de foIos In toatd-viewta omului zä.bavä, decht cetitul cartilor

Atotputernicul s'a indurat a asculta ruga marelui nostru istoricne-a däruit timpuri mai bune in care sufletul romOnesc luat

sborul cu incredere in toate directiile culturale.Si nu MO indoiesc cà acest nou i falnic loca§ menit a indestula

In chip larg nevoia de lumina a acelora care sunt chemati a fi in-drumatorii României de mane, ya fi un puternic imbold de a trageat mai multe foloase pentru pregätirea lor la misiunea ce-iaTteaptd.

Nu uitati insA niciodatä eà tiina trebue insotità cu culturainimii, cu iubirea de lard i cu demnitatea vieii pentru ca roadeleei sä fie binecuantate i Cu adevärat folositoare binélui ob0esc

Patriei.Din toatO inima rog pe bunul Dumnezeu sä ocroteascá in veci

de veci acest a§ezOmOnt inchinats culturii nationale, spre intärireainältarea scumpei noastre Ronanii. -

D. Al. Tzigara-Samurcas, directorul Fundatiunii, citeste actul de inaugurare,apoi vorbeste ministrul Cultelor i Instructiunii i ludentul Al. Slavescu.

(M. 0., 1914, nr. 30, p. 1514).

425.

M. S. Regele eitre delegatia Regimentului 2 de Dragoni Prusieni.

9122 Mai 1914.

La 20 Aprilie M. S. Regele implinise 75 de ani. O delegatie din Reg. 2 deDragoni vine la Bucuresti sa prezinte felicitäri. In acelasi timp sosise i Prin-eipele de Waldeck si Pyrmont, varul M. S. Reginei. Se da o cina la Palat inonoarea delegatiunii. In timpul mesei Suveranul ridia un toast pentru Impa-ratul Wilhelm si pentru Reg. 2 de Dragoni.

Cu o sincerä satisfacTiune salut sosirea deputatiunii Regimen-tului Meu de Dragoni, a cärui prezentä .Mä bucurA cu eat ma]:

www.dacoromanica.ro

II

r

o

Ituslei la Conslanta(1/14 lunIe 1914).

Pl. XVI.

,

Yizila Taralui

www.dacoromanica.ro

Vizita TarnWI Rusiei la Constanta(1/14- Iunie 1914.).

Pl. XVII.

www.dacoromanica.ro

rs, T:

__rr

I__ L

*

-

Familia Regala Romailit en Familia

.2.

"to

I

Tandui Itusiei la Com.taillit po ziust de 1/14 hide 1914.

www.dacoromanica.ro

IUNIE 1914 CUVANTAIII 487

mult, cu cat Imi procura doritul prilej de a reinnoi expresiuneacredincioasei prietenii ce o pastrez Majestälii Sale impäratuluiWilhelm, precum i recunostinIa Mea, pentru caldurosul interesce-Mi 1-a aratat in toate imprejuarile. Acest interes a fost nepre-Iuit, mai cu seama in timpul marilor evenimente care s'au desfa-surat in Peninsula Balcanicb.' si a lasat in Tara Mea o adanatrainicd impresiune, care a contribuit puternic a strange si maiinult legaturile intime care unesc, de un lung sir de ani, Romania.leImperiul Germaniei.

Cu cele mai bune urari pentru Majestatea Sa irnparatul incare cuprind si pe AlteIa. Voastra pa Principe confederat precum

pentru glorioasa Sa armata, si in deosebi pentru RegimentulMeu de Dragoni, ridic paharul in sanätatea Supremului si Augu-stului Vostru

Traiasa. Majestatea Sa Imparatul si Rege Wilhelm al II-lea.(M. O., 1914., nr. 30, p. 1523).

426.

M. S. Regele dire Tarul Rusiei.

Constanta, 1/14 Iunie 1914.

Tarul Nicolae II Impreun'a cu Familia Sa fac o vizit'a M. S. Regelui Carolla Constarga. La masa dela prAnz M. S. Regele, dupà ce aminte§te multesemne de aten-tie din partea Tarului fatà de Ronania, inehinä in siinätateaLui i a Imparätesei.

Cu o sincera' bucurie salut sosirea pe pamantul romanesc a M.Y. Imperiale, insolit de M. S. Impärdteasa §i de Augusta Sa Fa-mine.

In acest fericit eveniment vedem o noua dovada a sentimen-telor de prietenie ce Majestatea Voastra Mi Le-a ardtat in chipasa de misator de un lung sir de ani.

Amintirea primirei graIioase si atat de cordiale ce MajestateaVoasta Mi-a fäcut cu prilejul alatoriei Mele in Rusia, va ramáneanestearsa pentru Mine; de asemenea nu voiu uita vizita flotei Im-periale in Portul ConstanIa, nici aceea a A. S. I. Marelui Duce

www.dacoromanica.ro

488 4EGELE CAROL I

Nico/ae Mihailovitch, din mainile caruia am primit bastonul deFeld-Maresal, al armatei ruse, in comemorarea confraternitatiinoastre de arme, pecetluitä, pe eampurile de bat* din Bulgariafsub glorioasa domnie a Augustului i neuitatului Vostru Mos.

Aqeste scumpe marturii de interes si de simpatie vor desteptaIn toate inimile romanesti o vie i, In deosebi intr'a Mea, cea maiafectuoasa recunostin/a i vor contribui a strange si mai mult rapor-turile excelente asa de fericit stabilite in tre Imperiul Rus si TaraMea.

Nobila i generoasa initiativa a Majestrqii Voastre pentru in-fiinIarea Conferintei dela Haga imi este o chezAsie sigurä ed Ma-jestatea Voastra prqueste serviciile ce Romania a putut aduce-cauzei pacii Europene in cursul evenimentelor ce s'au desfasuratanul trecut in Peninsula Balcanied.

Tinta statornica i neschimbata a României este de a contribuiprintr'un echilibru stabil i prin relatiuni cordiale intre toate sta-tele din aceasta parte a Europei, la mentinerea pdeii binefäcatoare,care singurd le poate permite sa ajunga la propasirea ce o doresc..

Din adancul inimei urez 'Duna venire Majest4ii Voastre i mul-tumesc MajestaIii Sale impäratului pentru toate amabilele SaleatenIiuni fará de Tara Mea, care se va uni intr'un end cu Mine,.la urärile calduroase ce fac pentru fericirea Sa personalá i aceea-a Augustei Sale Familii, pentru prosperitatea marelui Sàu Im-periu si pentru viteaza armata, de care Ma leaga atatea scumpeamintiri.

Traiasca Majestatea Sa Imparatul Nicolae.Träiasca Majestatea Sa ImparAteasa Alexandra Fedorowna.(M. O., 1914, nr. 49, p. 2383).

427.


5/18 lunie 1914.

Corpurile Legiuitoare sunt convocate In sesiune extraordinarä pentruindeplini lucrärile premerOtoare modificArii Constitutiei. Suveranul prezintil.apoi din c&teva fapte rolul important pe care 1-a eastigat Rom'ania intre cele-la1te state.

www.dacoromanica.ro

IUN1E 1014 GLIVANTARI 4S9


Cu cea mai vie multumire M. gäsesc iards in mijloeul Repre-zentatiunii Nationale, cdreia -tam i-a dat misiunea de a revizuipactul nostru fundamental.

Sunt incredintat cá yeti duce la bun sarsit aceasta mare opera,menita sd intdreascä temeliile Statului i sd-i asigure pentru multdvreme o pasnicd si sdnätoasä propdsire i cä yeti sti s'o indeplinitiIn liniste, punând de acord interesele legitime inteun spirit de ar-monie sociald.

Sesiunea ce se deschide astäzi este chematd sá pregAteasednumai lucrärile pentru aducerea la indeplinire a acestei legiferärieonstitutionale in sesiunea dela toamnä.


In ceasul in care incepeti ind'untru o lucrare atät de insemnatd,imi este cu deosebire pldeut sá pot constata cä bunele noastreraporturi cu toate statele s'au intdrit inch' mai mult in interesul

Credinciosi acestei ;jute constante a politicii noastre, vomurma sä veghem la mentinerea echilibrului din Peninsula Balco-nied, echilibru la stabilirea cäruia am contribuit atat de puternievara trecutd si sá unim silinçele noastre cu ale acelora care luptàpentru consolidarea päcii europene,

Vizita pe care ne-au fä'cut-o la Constanta Majestätile Lorpdratul si impdräteasa Rusiei, impreund cu familia Imperiald, peldngà multumirea intimá ce datorez afectiunii personale, mani-festatà totdeauna atat de cälduros de Majestatea Sa Tinpäratul,este o dovadä a inaltei situatiuni dobandite de România in Eu-ropa, prin politica ei inteleaptá i puternica propäsire a tuturorf orte/ or Regattilui.

Aceastd vizitá este totodatä pentru tara noastra o märturie apretulni pe care Marea Impä'rälie Ruseascä' II pune pe sträduin-tele noastre pacifice, precum si o nouä consfintire a glorioasei con-fraterniati de arme din 1877 si a relatiunilor tot mai prietenestice existd intre cele dot& fári.

www.dacoromanica.ro

490 REGELE CAROL I


Rog pe Cel Atotputernic sà lumineze mintea i sufleteled-voastre, pentru ca opera ce suntai chemati sà infaptuiti sä fiedin cele mai rodnice si sa contribuiasca la fericirea scumpeinoastre Romanii.

Sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.CAROL.

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Räzboiu, Ion I. C. Brd-tianu ; Ministrul Afacerilor Straine, Em. Porumbaru ; Ministrul de Finante,Em. Costinescu ; Ministrul de Interne, V. G. Morfun ; Ministrul Agriculturiisi Domeniilor, Al. Constantinescu; Ministrul de Industrie si Comer, Al. Rado-vici ; Ministrul Lucrärilor Publice, Dr. C. Angelescu; Ministrul Justitiei, VictorAntonescu ; Ministrul Instructiunii i Cultelor, I. G. Duca.

(M. 0., 1914, nr. 50, p. 2433-4).

428.


20 Iuniel 3 Iulie 1914.

La Adresa Senatului de raspuns la mesaju/ Tronului M. S. Regele, mu/tumind mai IntAiu pentru sentimentele de credinp. din partea Senatului, aratrtIncrederea Sa in cumintenia i unirea reprezentantilor Natiunii pentru revi-zuirea Constitutiunii.


Sentimentele de credintà ce Mi le arä'tati din partea Senatului,precum i asigurarea ce Mi-o dati ea va yeti pune toatepentru o ctiminte revizuire a Constitaiei, umple inima Mea deo vie si adanca recunostinta.

Tara asteapta Inteadevar dela tai fiii sai, ca cu hotairebuna chibzuiaa, sä se satisfaca toate nevoile i interesele legitime,prin armonizarea lor, spre un mai mare avant al desvoltarii salesi o mai stransa leg-aura a tuturor päturilor sociale.

Situatiunea ce am astigat-o In anul trecut, prin patriotismuliubitului nostru popor i in4e1epciunea barbatilor nostri de Stat,

www.dacoromanica.ro

M. S. Regele Carol I la 1914.

PI. XIX.

www.dacoromanica.ro

°

4 10 N

f

M. S. Movie Carol I la 1914.

Pl. XX.

www.dacoromanica.ro

avem datoria de a o pästra nestirbitd, prin intärirea noasträ in-terná si menIinerea bunelor relaçiuni cu to/i vecinii nostri.

In imprejurArile grele Românii au fos- totdeauna intr'unsingur gaud de jertfá patriotic6; nu Mä Indoesc cá i astäzi ye-0fi credinciosi acestei frumoase i mântuitoare datini.

Din tot sufletul doresc ca lucrärile d-voastre sä räspundä siasteptärilor Tärii i vá mulIumesc cälduros pentru bunele urärice Ni le aduce-p Reginei, Mie i Familiei Mele.

(m. O., 1914, nr. 64, p. 3193-4).

429.


21 Iunie/4 Iulie 1914.

M. S. Regele raspunzAnd la Adresa Camerei multumqte pentru buneleuräri í apoi indeamnä pe Deputa0 sa procedeze la revizuirea Constitutiei preo-cupati nuMai de binele olcqtesc.


Cu vie bucurie si adâncä recunostinçä am ascultat bunele urärice Mi le aduceii din partea Camerii DeputaIilor.

In aceste momente solemne, cánd e vorba de viitorul scumpeinoastre Täri, am deplinä incredinore ca ReprezentaTiunea

pätrunsä de inalta sa chemare si de simpil grelei sale fás-punderi, va Indeplini revizuirea pactului nostru fundamental, cuconcursul leal si patriotic al tuturor, intr'un spirit de dreptatesi de 'Main prevedere, farä alth pasiune decAt aceea a bineIui ob-stesc.

Tara e doritoare de a-si pästra situalia politicä dobänditä prinevenimentele anului trecut, de a lärgi i intäri temeliile noastresociale, numai doritoare de muncä pasnieä si de buná gospodärieinternä, chezäsie puternic6 pentru un nou avänt al propäsirii sale.

Fac uräri fierbinTi ca sä pute/i satisface aceste legitime dorin-O,care sunt si ale Mele, cäci nu rávnesc altceva mai mult decttt aputea inchide ochii linistit, läsänd In urma mea o Románie taresi un popor fericit.

ITJNIE-IIILIE 1914 CUVANTARI 491

www.dacoromanica.ro

492 REGELE CAROL I

Din tot sufletul rog pe Atotputernicul sá binecuvinteze sum-lele si và mulIumesc calduros pentru scumpele märtu-risiri de eredirga i dragoste ce le arata0 Reginei, Mie i FamilieiMele.

(M. 0., 1914, nr. 65, p. 3258).

430.

M. S. Regele aim Batalionul al 2-lea de Vinitori.

30 Augu.st/12 Septenwrie 1914.

La sArbIitorirea aniversàrii luarii Griv4ei M. S. Regele reaminteste vitejiaBatalionului al 2-lea de Vânätori la cucerirea falnicei redute si de acum inainteacest Batalion va purta cifra Reginei Elisabeta.

Simt o deosebitä bucurie ca pot sarbatori aniversarea cuce-rirei redutei dela GriviIa, In mijlocul Batalionului al 2-lea de Va-natori al carui nume este asa de strans legat de aceasta insemnataizband a.

37 de ani au trecut de atunci, insa Steaua Romaniei » careluceste pe varful steagului nostru, vä aminteste netncetat vitejiafra-tilor vostri cazu-P pe campul de lupta.

Steagul vostru este Inca impodobit cu o panglicä claruita. deRegina, pe care este serse: ((rose pentru vii, laure pentru morIiAceasta inscripiiune fiind cam stearsä, Regina a dorit ca ea sa fiereinnoita, spre a ramanea ca un semn de recunostin0 pentru trecutsi ca un indemn pentru viitor.

In amintirea acestei aniversari asa de scumpa inimelor noa-stre, am hotarit ca batalionul al 2-lea de Wild-tor! sa poarte deastäzi Inainte cifra Reginei. Sunt incredinIat cá veli fi vrednicide aceasta cinste i veçi Impuni oricand sfanta voastra datorie,raspunzand astfel la asteptarile %aril i atragandu-vaYea Mea.

SA traiasca Romania!(M. 0., 1914, nr. 124, p. 6274).

www.dacoromanica.ro

Pl. XX

I.

r

www.dacoromanica.ro

Abazzia, II, 262.Academia Mihäileana, II, 439.Academia Romana, felicitari M. S. Re-

gelui la proclamarea Regatului, 361-2;euvantarea Suveranului In sedinta sorlemna', 407-8; vezi Societatea LiteraraRomana' ; II, 53, 54, 74-5, 148, 306,307, 361-2, 452-3.

Adakale, 261.Adam-Klissi, II, 250.ad-hoc, divanul, 247.Adjud, calea ferata, 195, 197.Adrian G., colonel, Ministru de Razboiu,

46, 55; general, Min. de Razboiu, 58.Adunarea Deputatilor, felicitari M. S.

Domnului de Anul Nou, 30; passim.Albert, Regele Belgiei, II, 419.Alecsandrescu, capitan, 143.Alecsandri V., 225, 407; vice-pre§edinte

al Camerii, uräri M. S. Donmului de 10Mai, 80; bardul national, 284; II,76.

Alexandra Feodorowna, impärateasa Ru-siei, 11, 265, 488.

Alexandria, 6azarma, II, 49.Alexandru, Principele Bulgariei, 327.Alexandru I Regele Serbiei, II, 177-8.Altxandru II, Tarul Rusiei, 242, 258, 262,

269, 270, 272; decorat cu VirtuteaMilitara » romana, 265-6; II, 314, 316,318, 320, 459.

INDICE'

Alexandru cel Bun, 161.Alexandru loan Cuza, II, 438, 4534.Alfons, Regele Spaniel, II, 483.Alfons, de Orleans si Bourbon, Infant al

Spaniei, II, 482.America, 40.Angelescu, Lt.-Col., comandantul Reg. 2

Artilerie, 78.Angelescu Al., general, Min. de Razboiu,

435, 445; II, 8.Angelescu C., Min. Luerarilor Publice,

490.Angelescu G., general, Min. de Razboiu,

388.Anglia, Consulul ei In Romania, 33; II,

7, 36, 112, 120, 254, 347, 423.Antim, II, 126.Antipa, dr., directorul Muzeului ZooTogic,

II, 393.Antonescu Victor, Min. Justitiei, II, 490.Aparatorii Independentei Romaniei, me-

dalle, 264, 270.Argel, episcopul, 209, 281; eparhia, 162;

jude-tul, 583 145, 154; vanatorii si cala-rasii, 145-6; raid, 438; II, 59, 125,137, 158, 447, 448.

Argetoianu I., general, Ministru de Raz-boiu, II, 452.

Arghiropol Gr., Ministru, 46.Arion Anton, ministril, 55, 58, 60, 61,

63, 70.

1 Cifra II dupa un nume triinite la vol. al 2-lea ; cand nu se allá aceasta cifra.dupa un nume trimite'rile sunt la vol. 1.

www.dacoromanica.ro

494 REGELE CAROL I

Arion C., general, II, 280.Arion C. C., Ministrul Industriei si Co-

mertului, II, 243, 244, 247; al In-structiei i Cultelor, 430, 433, 444; deInterne, 452, 453, 475; al Agriculturii,466, 468.

Armata romana, juramantul de credintacatre Suveran, 12; organizare, 58, 120,169, 191-2; avantaje pentru subofi$eri

gradati, 75-7; primeste steaguri,180-1, 351-2; regimente noi, 345, 349.

Aromanii, II, 385.Arseniew, vice-amiral, II, 211.Artilerie, Reg. 2 Iasi, 78-9, 142; inspectie

domneasca, 109; noile regimente pri-mesc steaguri, 256-7; toastul Suvera-nului pentru aceasta armä, 325.

Asachi G., 320.Asia, 261 ; - rasariteana, II, 385.Assan, II, 359.Athanasie, episcop al Ramnicului-Noului

Severin, 160, 161; mitropolitul Ungro-Vlahiei, II, 402.

Athos, 439.Aurelian P. S., director al Swill de Agri-

ctiltinl dela Pantelimon, 59; Min.Agricattuii, Comertului i LucfarilorPublice, 263, 268; al Cultelor i Instruc-Vunii, 393, 398, 401, 413; II, al Lucra-rilor Publice, 17, 22, 319; de Interne,253, 259, 262, 263, 264, 269, 275;preved. Adunarii DeputaIilor, 169; alSenatului, 290, 304, 330; al AcadenaieiRomane, 306.

Australia, II, 177.Austria, 58, 113; Consulul ei In Romania,

36; doreste desfiintarea jurisdictiei con-salare In Romania, 50; Conventia denavigatie a Prutului, 54; conven$iapotala cu Romania, 69; II, 173, 175,179, 254, 256, 310, 325, 354, 438.

Austro-Ungaria, 95, 111, 155, 191, 197;consulii ei In Romania, 74-5, 129; con-ventia revizuirii granitei spre Romania,88, 90; convex-ilia cu Romania pentrujongiunea c. f., 120; conveinia comer-ciala cu Romania, 203; II, 13, 30,

139-40, 183, 262, 263,- 324, 387, 409,413, 415, 421, 425, 438.

Averescu Al., general, Ministru de Raz-boiu, II, 377, 378, 380, 381, 389, 397.

Axelov T., consulul Greciei in Romania,.61.

Azarian Effendi, presed. C.E.D., II, 141,142.

Bacau, 117, 340; II, 40, 41, 42.Bahna, minele de carbuni, 349, 374.Baia, victoria lui Stefan cel Mare asupr4

Ungurilor, 403.Baiazid I, sultanul Turciei, II, 308, 309r

310, 311, 312.Balcani, regiunea, 291; II, 192, 213, 311,

385, 457, 465, 469, 473, 478.tal, 146.Banca de Scont i circulatiune, 170, 316,

330.Banca Na$ionala, 186, 397, 419.Barozzi C., general, Ministru de Razboiu,

II, 23, 26, 30, 34, 111.Basarabi, 320.Basarabia, 376; sudul, 288, 289; impro-

prietärirea colonistilor, 178, 179.'Radar:au A. A., Min Justrtiei, II, 335,

342, 348, 352, 354, 365; al Lucrari/orPublice, 457, 458, 466-8, 475.

conducta de petrol, II, 451,Mass. Doarnna, 227.Balaceanu I., Min. de Externe, 210.Balcescu, familia, 225.Bäldana-Fundata, comuna, vizita M. S.

Domnului, 59.Balan, maior, 147.Bäneasa, 180.Barlad, 51, 96, 204, 389, 390, 391, 442

II, 42, cale ferata, 199; vale, 329.Barsescu, maior, 146.Basca de Sus, rau, 90.bdelul, impozit pentru scutirea der armatay

298.Beccaria Incisa, marchiz, reprezentant

Italiei in Romania, II, 355.Bechet, 446, 246.Beck, maresal, II, 262.

www.dacoromanica.ro

Belcic A., II, 39.Belgia, consulii ei In Romania, 72, 101-2,

109-10; II, 139-40, 364, 419.Belgrad, 413, 415.Benolt, consiiier de Legqie, II, 254, 255,

256.13ergman, supus francez, 203.Berindei A., Ministru de Razboiu, II,

188, 201, 208, 218, 223.Berlescu, capitan, 147.Berlin, 52, 377; congresul, 286, 287, 289,

291, 314, 31.5; tratatul, 288-90, 296-300, 305, 308-10, 314, 316, 325, 326,329, 334, 374, 376, 400, 429; II, 95,178,, 465.

Berna, congresul, 184; tratat pentruuniunea pastan., 191.

Bibescu N., II,. 6.Bieberstein, baron_ marchal v., amba-

sador german, II, 340.Bizant, II, 309.Blank M., II, 434.Blaremberg N., Min. Justitiei, II, 100.Boemia, II, 310.Boemii, II, 311, 312.Boerescu B., Min. de Justiiie, 80, 85, 97;

Min. de Externe, 171, 174, 175, 179,187, 193, 197, 203, 328, 335, 339, 351;ad-interim la Culte î InstructiunePublica', 174, 339; la inaugurarea fabri-cei de Chibrituri, 306.

Boerescu C., II, 252; preved. Senatului,81, 82, 227, 234, 336, 349; Min. Instruc-tiunii Publice i Cultelor, 35, 38, 43.

Bogdan, rectorul Universitatii din Iasi, II,440.

Bolintineanu D., 225.Bonifaciu, IX, II, 308.bonuri de tezaur, 26.Borcea, pod, II, 63, 64.Boscamp, reprezentantul Poloniei la Con-

stantinopol, II, 257.Bosfor, 424; II, 311.Bosianu C. presed. Soc. pentru Invät.a-

tura poporului roman, 222; preved.Senatului, 31.8.

Bosnia, II, 310.

INDICE 495

Bosniacii, II, 311.Bostrem, vice-amiral rus, II, 436.Botez, capitan invalid de razboiu, II, 87.Botez G., primar al Iasilor, II, 453.Botosani, judetul, 201; orasul, 204; II,

90, 344, 345.Boucicaut. mansa', II, 310, 311, 312.Bran, II, 309.Brandenburg, II, 307, 308, 313, 314.Branicki, comite, general, II, 255.Brasov, 90; II, 308, 310.Bratter C. A., ziarist, II, 384-6.Braila, oras, 140, 143, 296, 298, vizite

domnesti, 165, 235, 294-5; cheiul, 168;bombardat de Turci, 245; porta 430;judetul, 253; II, 14, 29, 68, 129.

Bratianu D , Ministru, 40, 46; vice-pre-sedintele Senatului, 245, 248, 275;preved. Adunarii Deputatilor, 381-2;384; urari dinastiei, 384.

Bratianu L C, Ministru, 40, 55, 58, 60,61, 63, 70; Min. de Finante, 15, 17,214, 223, 231, 233, 351, 368, 380; ad-interim la Finante, 240, 243, 254; deInterne, 38, 240, 243, 254, 263, 268,311, 317, 388, 416, 420, 424, 430, 435,445; presed. al Consiliului de Ministri,

ad-interim la Rilzboiu, 263, 268, 368,380; Min. de Räzboiu, 393, 398, 401,413; Min. de Agricultura, ComertLucrari Publice, 288, 292, 328, 335,339; ad-interim la Agricultura si bo-menii, 445; ad-interim la Culte si In-structiune Publica, 298, 302; ad-in-terim la Externe, 430; presed. Camerii,70; felicita pe M. S. Domnul, 38, 247;II, presedintele Consiliului de ministri,7, 8, 17, 21; Ministrul Lucrarilor Pu-blice, 188; 201, 321.

Bratianu I. I. C., Min. Lucra'rilor Publico,II, 201, 208, 218, 253, 259, 262, 263,264, 275; Min. .A.facerilor Sträine, 287,302, 330, 376, 377, 378, 380, 381, 389,

231, 233, 240, 243, 254, 263, 268, 288,292, 298, 302, 311, 317, 325, 328, 335,339, 351, 368, 380, 388, 393, 398, 401,413, 416, 420, 424, 430, 435, 445; Min.

www.dacoromanica.ro

496 REGELE CAROL I

397; presedinte al Consiliului de mi-nistri, 407, 416, 421, 426, 478, 490;223.

Brebu, comuna, 60.Bucukesti, primarul prezintä felicitäri M.

S. Domnului, 10, 40, 56, 362-3; Inam-pina pe Suveran la intoarcerea dinConstaritinopol, 53; darâmarea uneisinagoge, 14; manifestatie la Palat,28; consiliul comunal se prezinta M.S. Domnului, 82, 110, 119; inspectareatrupelor garnizoanei de catre Suveran,149; tabära de concentrare a ostasilor,166; Scoli comunale, 228; II, 5, 14,19, 24, 33, 35, 36, 43, 48, 52, 62,73, 95, 101, 109, 111, 135, 151, 155,160-1, 164, 171, 173, 185, 196, 203,221, 235, 251, 271, 279, 292, 306, 332,351, 374, 376, 378, 386, 391, 399, 419,423, 425, 428, 446, 471, 472, 473, 475,478, 486.

Buda, II, 310, 313.Budapesta, 341; II, 192.Budisteanu C., general, Min. de Räzboiu,

II, 166, 169, 173, 181; vicepresed. Se-natului, 397; presedintele Senatului,417-8, 427.

Bulgaria, 257, 259, 265, 266, 271, 273,274, 276, 280, 282, 288, 293, 295, 326'390; 403, 446; pustiitä de Turci, 261;H, 11, 41, 71, 87, 122, 194, 198, 206,216, 244, 216, 2767 279, 280, 283, 284,285, 290, 317, 318, 319, 321, 384, 387,388, 392, 465, 467, 470.

Bulgarii, colonia din Romania, 326-7.Bureleanu, maior, 146.Burgundia, II, 310, 311.Buzan, II, 137, 138, 450.Buziu-Märasesti, cale feratä, 333, 348.

Calafat, 259, 278, 295, 325; militieni con-centrap, 146; granicerii, 11±7; II, 280296, 315, 363.

Calimachi, II, 257.Calinie Miclescu, MitroRolit primat, pre-

sedinte al senatului, 208, 213, 215,235, 238, 272, 303; investitura lui ca

primat al Romaniel, 199; urari M. S.Domnuitii, 216, 221, passim; intiim-pinä pe Suvekan la Pitesti, 271; moar-tea lui, 444.

Calist Botoseneanul, episcop de Arges,II, 447.

Camerele de Comer, modificarea legii,375.

Cantacuzino, trimis al Romaniei pe langaPrincipele Nicolae al Muntenegrului,43.

Cantacuzino, inginer, II, 410.Cantacuzino G., Min. Finantelor, II, 166,

169, 173, 181, 188, 190, 201, 208.Cantacuzino G. Gr., primar al Capitalei

82, 85; Min. Agriculturii, ComertuluiLucrärilor Publice, 104-7, 115, 1745

175, 179, 180, 181; presed. ConsiliuluiJudetean prahovean, 148; presed.soc. Arnicii Artelor Frumoase, 159;Min Finantelor, 193, 197, 204, 207preved. Adunärii deputatilor, II, 52,73, 274; al Senatului, 108, 117, 133,431, 461, 462; al Consiliului de Mini-stri, 224, 226, 229, 242, 333, 335, 342,348, 352, 354, 365, 371.

Cantacuzino I. A., Min. Justitiei, 15, 17;Ministru, 27; aI FinaMelor, 104.

Cantacuzino M. G., Min. JustiVei, II,430, 433, 444, 452, 457, 458, 468, 475.

Cantili G., Min. Cultqor si Instr. Publ.,311, 317.

CaracaL II, 99.Carol-Anton de Hohenzollern, cetätean

al României, 29; decedat, 429.Carol I, Trincipele, Domn i apoi Rege

al Romaniei, intampinat la Pitesti deN. Golescu si Ion Ghica, 5-6, viziteinspectii la Pitesti, 5-6, 58-59, 143-144,281; juramintele, 6, 15, declaratia so-lemnä catre Constituanta, 15-17;e pro-clamatii catre Români, 7,12-13, 21-22,105-106, 258-263; la felicitarile autoti-tätilor la venirea In tarä, 8-11; catreofiteri, 13-14, 163-164; ca.trevizite i inspeetii la Iasi, 18-21, 77-79,118, 204, 342, 404-405; la Constanti-1

www.dacoromanica.ro

nopol, 21-23; catre consuli, 22-23, 32,33, 36, 37, 40, 41, 44, 47, 48, 56, 61,64, 65, 72, 73, 74, 75, 88, 98, 99, 101,102, 109, 110, 116, 117, 125, 129, 216,357; toast la Rusciuc pentru Sultan,23; multumiri i urari catre Mitropoli-tul Primat, minigtri, Corpurile Legiui-toare, Primarul Capitalei, 23, 29-32,34-35, 38, 47, 56-57, 74, 80-81, 107,118, 119, 127-128, 138, 148, 160, 172-174, 189-190, 197-198, 215, 217-219,238, 240-241, 271-276, 279-280, 293-294, 306, 341, 383-385, 396, 401, 407,409-410, 423, 433-434, 445, 446;mesaje p. deschiderea, inchiderea gi di-zolvarea Corpurilor Légiuitoare, 24-27,3940, 45-46, 49-55, 57-58, 60, 61, 62-63, 65-70, 79-80, 84-85, 88-97, 103-104,105, 107, 110-115, 119-122, 125-126,130-135, 139-140, 154-157, 166-171,174-175, 178-179, 179-180, 182-187,190-193, 194-197, 203-204, 206-207,209-210, 211, 212, 214, 222-223, 231,232-233, 239-240, 241-243, 253-254,266-268, 286-288, 288-290, 291-292,298-302, 308-311, 314-317, 324-325,326, 327-328, 329-335, 338-339, 345-351, 365-368, 372-380, 387-388, 391-393, 396-399, 411-413, 416, 417-420,423-424, 428-430, 434-435, 441-445.raspunsuri la adresa Adunarii Deputa-Olor, 27-28, 55-56, 70-71, 81-82, 99,115-116, 122-123, 137-138, 157-158,171, 187-188, 199, 207-208, 230, 234,244, 304-306, 319-320, 336-337, 381-382, 394-395, 402-403, 421-422, 431,448449; raspunsuri la adresa Senatu-lui, 28-29, 55, 71-72, 115, 123-124,136-137, 158-159, 172, 188-189, 198,208, 213, 229-230, 235, 245-246, 303-304, 318-319, 335-336, 381, 394, 402,421, 431,432, 451-452; multumiri laproclamarea Principtlui Carol-Antonceta-lean roman, 29; prezident al Co-misiei de binefaceri, 35; legaturi cuPrincipii Serbiei, 37-38, 177, 413-415;la felicitarile judetelor i comunelor,

INDICE 497

41-42, 340, 385-386, 386-387, 410-411;legaturi cu Principele Muntenegrului,42; Inalte ordine catre armata, 43, 48-49, 73-74, 75-77, 82-84, 101, 116, 117,138, 140-143, 145-148, 149-150, 151-152, 159-160, 165-166, 173, 177, 181,189, 205, 209, 210, 214-215, 23-238, 246, 256-258, 264-266, 268-270, 277-279, 281-282, 292-293, 295-,296, 302-303, 311-313, 337, 339, 343,351-352, 357-358, 382, 391, 395-396,406, 422, 432, 439-440; catre profeso-rii scoalei Normale Carol I, 48; la $coalade agricultura dela Pantelimon, Hera-strau, 59, 129-130; vizita la Campu-lung, 58-59, 282; in Dambovita gi laTargovigte, 58-60, 150, 151, 282; inPrahova i. la Pibes-ti, 58-59, 108, 109,406; la inaugurarea lucrarilor c. f. Buc.-Galati, 62; catre Academia Romana,62, 108, 407-408; la toastul ofiterilorCol. Cernat, 64, col. Donici i MaiorGorjan, 103, col. Cerchez, 106; cu-vara la 10 Mai, 81, 427-428; legaturiCu Tarul Alexandru: vizita in Crimeea,decorarea, urari, 84, 265-266, 271; lafelicitarile cu prilejul calitoriei, 85, 86,87, 89, 97-98; catre gitrzile civice, 88,276-277; pentru Universitatea din Bu-curegti, 99-101, in diferite Imprejuraricatre armatä, 109, 127, 135, 152-153,210-213, 288, 294, 313, 314, 325; asistalaimpartireapremiilor la gcolile primaragi secundare, 124-125, 222, 224-226,227-229, 255-256, 283-286, 320-324,368-369, 370; cu prilejul tragerilor lasemn, 427, 128, 148-149; pentru Prin-cipesa Maria, 128, 175-176; la inaugu-rarea Uzinei de gaz dela Filaret, 135-136;catre Gorjeni, 144; vizite i inspectiila Craiova, 144, 233-234, 280, 281,428; la punerea pietrei fimdamentalea cheiului dela Giurgiu, 153; inspectiac. f. Buc.-Pitegti, 154; la inaugurareaexpozitiei sec. amicii artelor frumoase,159; Investiri de Episcopi i Mitropo-liti, 160-163, 199-200, 209, 307-308

www.dacoromanica.ro

498 REGELE CAROL I

354-355, 447-448, 449451; la Scoala deofiteri, incredintarea steagului, 163,446, 447; vizite i inspectii la Galati,164, 236, 341-342; vizita la Ismail,165; vizite i inspectii la Braila, 165235, 294-295 ; vizita In Austro-Ungaria,167, comandant al Reg. 6 austro-un-gar, 341; imparte ostirii steaguri, 180-18/ ; la desvelirea statuii lui Mihai Vi-teazul din Buc., 182; la Cercul Militar193; la inaug-urarea Jockey-Clubului,193-194; presedinte al Soc. GeograficeRomana, menirea ei, 200-202, 383; laBarlad, 204, 389-390; in legaturá cuCastelul Peles, 204, 405-406; catre cor-pul didactic, 220, 229; la punerea teme-liei scoalei primara din str. Clememei,221; catre delega -tia Curtii de Casatiecu relatiunea asupra reformelor de in-trodus, 238-239; la urarile preved. Ca-merei p. unomastica Doamnei, 245; lafelicitárile Cu prilejul proclamara in-clependentii, 247-253; comandant alarmatelor ruso-române dela Plevna,258; catre biruitorii dela Grivitaaniversäri, 263-264, 389, 415-416, 435--436 ; vizita la Vidin, 280; catre Pre-fectul de Ilfov, 291; proclamatie catreDobrogeni, 296-298; la inaugurareaFabricei de chibrituri, 306; la declara--tia de lealitate a Bulgarilor, 326-327;catre primarul din Tulcea, 328; ani-versäri ale caderii Plevnei, 335, 380,-395, 420; toast la Roman, 342; la ex-pozilia de arta. si industrie, 344; lainaugurarea lucrarilor de canalizare aDambovitei, 344-345; calatoria in ca-pitalele apusena, 346; cu prilejul regle-mentarii succesiunii la tron, 352-353,.354-357, proclamat Rege, 358-359, lafelicitarile cu prilejul proclamcIrii Re-gatutui, 358-359, 360-364; cuvantarela tncoroirare, 365; la inaugurarea c. f.naräsesti-Buzau, 371-372; la inaugu-rama statuei lui *tefan cel Mara, laIasi, 403-404; catre perechea imperiaWmostenitoare a Austriei, 408-409; eä-

tre Suveranii Suediei i Norvegiei, 424-425 ; autocefalia bisericii romana, 426-427 ; la Buzan la manevre 436-437 ; la reorgánizarea Scoalei de po-duri i osele, 437-438; la sfintirea bi-.sericii episcopale dela Curtea de Ar-ges, 438-439; II, alocufittni, la tintui-rea steagului bat. 2 V., 276-7; catreofiterii de Infanterie, 287; inchina pan-tru România, 35-6; catre Roialani, 129-30 ; proclamatie catre tara, 190-1, 374-6 ; cuycinteiri, la Academia Romana, 2254, 74-7, 105, 121-2, 156-7, 159, 188-9,205-6, 223-4, 238-41, 253-7, 337-8,452-3; la inaugurarea Camerii de Co-mert si Industrie, 433-5; la punereapietrei de temelie a Casei de Depuneri,190; la inaPerea /uerarilor portuluiConstanta, 176-7; la inaugurarea lui,419-12 ; la inaugurarea Fundatiei Re-gale Carol I, 157-9, 485-6; la punereatemeliei Palatului Postelor, 144-5; lapunerea pietrei fundamentale a Pala-tului de Sustitie, 62; la inaugurareahceluiasi Palat, 164-6; la inaugurareaUniversiatii din Iasi, 195-7; a Pala-tului Curtii de Conturi, 225; la inau-gurarea Po dului Carol I, 162-3; la des-velirea statuii lui Cuza Voclä din Iasi,453-4; la punerea pietrei fundamentalea Scoalei de Comert, 36-7; catre pro-fesorii Principelui Carol, 455; la Semi-narul Veniamin din Iasi, 325-7; la ani-versarea a 25 de ani ai Universitalii dinBucuresti, 43-4; la Universitatea dinIasi, 327-8; la 50 de ani ai aceleiasiUniversitati, 438-40; la inaugurareacursuri/or universitare, din Iasi, 440-1;eätre epitropii Seminarului NifonMitopolitul s, _221-2; la jubiIeul de 50de ani ai Scoalei de Agricultura delaHerastrau, 294; la Scoala de Cavalerie466-7; catre elevii Scolii Militare deArtilerie, Geniu i Marina, 484; la ju-bileul de 25 de ani al Societatii Geo-grafice Romana, 24g-51; la expozitiadin 1903, 302; la expozitia agrara, g23-

www.dacoromanica.ro

4; la expozitia din 1906, 365-6; la Mu-zeul Zoologic, 393; la tärnosirea Mst.Sinaia, 2934; la investituri de mitro-politi i episcopi, 181-3; 402-3, 449-50;125-7,272-4, 404-5, 137-9, 204-5,464-5;155-6, 119-20, 186-7, 237-238, 447-8;la 24 Ian. 1909, 400-2; la 25 de ani(lela independentä, 276, 82; la depu-nerea vechilor steaguri in Sala Tronu-lui, 279; cdtre Primari, 89; la denumi-rea stäneei « Francisc Iosef o, 176; la-desvelirea montunentului bat. 2 V. InPloesti, 194; catre noile regimente ceprimesc steaguri, 122; pentru marinaromânä, 210; la sfintirea a douä va-poare, 209; Inalte Ordine de zi ccItredrmatd, 5, 19, 33, 51-2, 73, 101, 120-1,135-6, 154-5, 171, 185, 203, 221, 235,251, 277-9, 281-2, 271, 291.-2, 296-7,.305-6, 332, 350, 374, 377-8, 390-1, 399,418-9, 421-3, 428, 446, 463, 470-1,477-8; mesaje pentru deschiderea,chiderea i dizolvarea Corpurilor Le-siuitoare, 6, 7-8, 13,6, 20-21, 22-3, 26,26-30, 35, 37-8, 44-8, 54-5, 56, 57-8,64-70, 78-79, 93-4, 95-100, 101-4, 109,112-6, 123-5, 130-3, 139-41, 149-52,160-2, 166-9, 172-3, 178-31, 187-8,197-201, 206-7, 215-7, 222-3, 224-5,226, 228-9, 233, 241-2, 243-4, 244-7,266-9, 252, 257-9, 261, 263, 264, 274-5,281-7, 299-302, 328-30, 333-5, 341-2,345-8, 351-2, 353-4, 364, 369-71, 376-7,378, 379-80, 380, 387-9, 394-7, 413-6,420-1, 405-7, 423-6, 429-30, 433, 441-4,450-2, 456-7, 457-8, 465-6, 467, 468,472-5, 478-80, 488-90; raspunsuri laAdresele Aduna-7.0 Deputatilor, 18-9,.32-3, 51, 71-2, 91, 105-6, 107-8,'116-7, 134-5, 152-3, 169-70, 184-5,202-3, 219, 227-8, 233-4, 247-8, 259-60,270-1, 289, 303-4, 331-4, 348-9,371-2, 389-90, 398, 416-17, 426-7,430-1, 445-6, 462, 476-7, 480-1,-491-2; reispunsuri la Adresele Senatului,18, 31-2, 50-1, 72-3, 91-2, 106-7, 108,117-8, 133-4, 153-4, 170, 183-4, 201-2

INDICE 499

218, 227, 234-5, 248-9, 260, 269-70,290-1, 304-5, 330-1, 336, 349-50, 391-2,397-8, 417-8, 427-8, 431-2, 444-5, 461,475-6, 481-2, 490-1; riispunsuri la fe-licita:pi, 292; 5-6, 8-9, 10, 20, 52-3, 148,360-1, 361-2, 363-4, 359; 334, 734,136, 155, 171-2, 185-6, 203-4; 84-5,147; 85, 359; 80, 108-9, 355; 82-4,147, 356-7; 79-80, 107, 145-6, 306, 354;86-7, 148-9, 362-3; 92-3, 109, 145,357-8; 48-9, 81-2, 111, 146, 236, 252,271-2, 333, 355; 471-2; catre Alexan-dru I al Serbiei, 177-8; toasturi,tru Francisc Iosef, 174-5, 175-6, 193.393-4, 454; pentru dinastia austro-un,garä, 409-10, 438; pentru Sultan, 436;pentru tarul Nicolae II, 212-3, 213-4,392-3, 487-8; pentru dinastia rusa,435, 436-7, 459-60; pentru MareleDuce Sergiu Alexandrovici, 214; pen-tru marele Duce Vladimir, 383; fas-puns Principelui Imertinsky, 211; Inonoarea escadrei ruse din Marea Nea-gra, 265; cätre primarul din St.- Pe-tersburg, 212; la Chiev, 214-5; pentruImpäratul Wilhelm al Germaniei, 486;pentru Impäratul Germaniei, 94-5, 95,408-91 raspuns Principelui de Coroanä.German, Wilhelm, 407-8; cätre Prin-cipele Eitel Friederic, 463-4; pentruRegele Angliei, 423; cätre RegeleGeorge al Greciei, 262; pentru dina-stia Greack 478; pentru Regele Spa-niei, 482; pentru Principele Bulgariei,208, 208-9, 283, 392; la pränzul datMaresalului Beck, 262-3; In onoareamisiunii belgiene, 419; catre C. E. D.,141-2, 142-3, la masa conferintei pAciidin 1913, 469, 469-70; pentru Reg. Ide dragoni nr. 9, 343-4; pentru 2 reg.prusiene 373-4; delegatiei reg. 2 dedragoni, 322-3, 456; pentru Reg.gar Carol I, 192-3; pentru reg. au-stro-ungar nr. 6, 342-3; penru reg, rusde Wologda, 220, 295, 367; catre pri-mari, 90; la Palat, 90-1; pentru Acade-mia Romänä, 77-8; catre sfetnicii

www.dacoromanica.ro

500 REGELE CAROL I

24-5; ministrului Luciarilor Publice,339; catre bat. 3 V., 10-11 ; la taceta-rea manevrelor, 11-2, 12, 265-6, 295,344-5; catre bati 2 V., 25-6; Reg. 3Inf. 34; pentru Armata, 38-9, 40-1,49-50, '71, 87-8; Corp. III de Armatä,111-12; bat. 1 V., 121; in onoarea ofi-teri/or, 127-8; Corp. III si IV de Ar-matä, 143-4; catre ministrul Armatei,149, corp. I i II de Armata,164; Reg.. 4 Rosiori, 159-60; ofi-terilor de artilerie, 280; la 'Fargo-viste, 282; Ofiterilor de geniu, 303;aniversarea luarii Grivitei, 492; aPlevnei 17, 284, 285, 288, 460; vizite,Iasi, 9-10, 42, 195, 324, 437; Constanta,39-40, 340, 382-3; Galati, 40, 128-9,381-2; Ballad, 42; Pitesti, 58-60; Po-dul Carol I, 63; Craiova, 60, 61; Ca-larasi, 64; Tecuci, 127; Braila, 129;T. Severin, 174; Dorohoiu, 345; Ploesti367, 368; distinqiuni, feldmaresal pru-sian, 407-8, 409; cap al Reg. 2 de sa-patori minieri spaniol, 482; proprietaral Reg. rus de Wologda nr. 18, 220;pazitor al Ordinei Sociale, 378-9; de-spre chestia Orientala, 384-6; la cunu-nia Principelui Ferdinand, 120.

Carol, Principe al României, proclama-tia dela nasterea Sa, II, 129; nascutpe pamantul romanesc, 130, 135,229, 230, 233, 337; sublocot., 412-3;414, 418; absolvirea liceului, 455.

Carol IV, Impá'rat german, II, 307, 308.Carol VI, Rege al Frantei, II, 308.Carp, II, 359.Carp Anton, MinistruI Agriculturii, II,

376, 377, 378, 380, 381, 389, 397,407.

Carp P. P., Min. de Externe, 104-5, 111-5 ;ad-interim la Culte i Instructiune, 107,115, 210; II, Min de Externe, 23, 26,30; al Agriculturii, 104, 110, 116, 125,141; preyed. al Consiliului de Ministri,243, 244, 247, 430, 433, 444.

Carpati, 387, 438; II, 76, 89, 164, 294,404, 01

Casa, de Consemnatiuni, 112; de eco-nomii, 397.

Casa de Depuneri, II, 190.Casa de Lichide, 52.Casa Padurilor, II, 420.Casa Ruralä, II, 376, 387.Catargiu Lascar, presedinte al Consiliului

de Ministri, 15, 17, 122, 126, 135, 139140, 157, 171, 174, 175, 179, 187, 193,197, 203, 204, 207, 210; preyed. Adu-narii Deputatilor, 27, 33-4; ad-interimla Externe, 207; Ministru de Interne,.II, 79, 94, 100; presed. Consiliului daMinistri, 35, 38, 104, 110, 116, 125133, 141, 145, 152, 155, 162.

Caterina, a Rusiei, II, 254, 256.Catina N., apitan, 146.Cazacii, II, 315.Caile ferate romane, 120, 168, 377-8;

legea pentru construirea Ion, 58, 60;punetele de Intalnire cu liniile ungare,90; rascumpararea lor, 382; passim,

Calärasi, 51; II, 64.cal'arasi, ostasi, 143, 145, 146, 150, 166,

205.Calinescu, general, 380.Calugareni, 225, 247, 264, 267.Câmpineanu I., 1V1in de Justine, 240

243, 254, 263, 416; de Finante, 263,268, 288, 290, 292, 298, 302, 339; deExterne, 311, 317, 424; de Agricultura,401, 416, 420; II, 6.

ampul Libertatii, din Bucuresti, 56.Campulung, 282; II, 309.C.E.D., vezi Comisia Europeana a Du-

narii.Cerchez, colonel, comandantul Reg. 4

Inf., 106.Cerchez, primar al Iasilor, 118.Cerchezii, invazii pe tärmul Mang al

Dunärii, 246, 259.Cercul Militar, 395.Cernat, colonel, comand. Reg. 5 Linie,

64; general, Min. de Rdzboiu, 204,243, 254, 288, 290, 2923 294,380; II, 34,

Cernavoda, 201, 349; II, 13, 162.Cesianu D., II, 144.

www.dacoromanica.ro

Cetinie, 42.cheia-Buziului, 90.Chesarie, episcop al Buzäului, 162.chestia israelita, 49, 51, 55.Chitu, G., deputat, 144; Min. Cultelor

Instructiunii, 214, 223, 231, 233, 240,243, 254, 263, 288, 290, 292, 416, 420;ad-interim la Agricultura, 290; min.Justitiei, 388; de Interne, 393, 398,401, 413.

Cismigiu, II, 90.Clementei, scoala primara, 221.Codul de comert, 443; - penal militar,

94;- penal si procedura penalä, 134,192; - civil, 331.

Colanul Mielului de Aur, II, 410.Columna lui Traian, II, 303.Comisiunea centrala, dela Focsani, 239,

371.Comisiunea de binefaceri, 35.Comisiunea Europeanä a Dunarii, 299,

346, 376; II, 141.Comitele de Flandra, casátoria, 34.Comiii agricole, 317.Comunitatea israelita, 11, 217.Concha, maresal, marchiz de Havana, II,

483.Concordia Romana, societate, 344.Conon, mitropolit primat, II, 449.Consiliul de Stat, felicitä pe M. S.Dorrmul,

10 ; - Legislativ, 329, 334.Constantin Racovita, domn al Moldovei,

162.Constantinescu Al., Ministrul Agricul-

turii, II, 416, 421, 426, 490.Constantinopol, 25, 250; vizita M. S.

Domnului, 21-2; conferintele, 241; II,239, 256, 257, 311, 340, 385.

Constanta, II, 13, 14, 39, 40, 63, 68, 99,163, 168, 172, 176-7, 180, 210, 286,329, 339, 340, 382-3, 395, 410, 411,412, 415, 424, 435, 436, 451; vizitaFamiiei Irnperiale Ruse, 487.

Constituanta, 15, 17.Constitirtia, 26; juramântul M. S. Dom-

hului, 15; modificarea art. 7, 314-7;II, revizuirea ei, 490.

/ND ICE 501

Consulii sträini In Romttnia, 22, 23, 32,33, 36, 37, 40, 41, 44, 47, 48, 56, 61,64, 65, 72, 73, 74, 75, 98, 99, 101, 102,109, 110, 116, 117, 175, 129, 357.

Conta B., Min. Cultelor si Instr. Publ.,351.

Copou, 78.Corabia, 258; II, 296, 315, 317, 318.Cornescu Elena, II, 471.Corpul didactic, urari Suveranului, 220,

229, 363-4.Corpul diplomatic, felicitäri M. S. Dom-

nului, 32, 88, 216, 238; vezi consulii.Coslinski, contra-amiral, II, 363.Costaforu Gr., omagii M. S. Domnito-

rului, In numele Constituantei, 18;Min. de Externe, 122, 135, 139, 140,157; interimar la Justitie, 135, 139,140.

Costescu-Comaneanu, vice-presed. Senat.,II, 391.

Costin Miron, 225.Costinescu Em., Min. Finantelor, II, 287,

308, 330, 376, 377, 378, 380, 381, 389,407, 416, 421, 426, 490, 497.

Cotroceni, 12, 44, 128; II, 179.Contonly, De, decanul corpuhri diplo-

matic, II, 108.Cozadini D., Min. Lucrärilor Publ., 104.Craiova, 113; miliiile, 146; vizita M. S.

Domnului, 233-4, 280, 281, 428; /aimpartirea preiniilor In scoli, 255-6;Infiintarea Lic. Militar, 350; II, 14,60, 61, 90, 99, 173, 295, 296.

Crainiceanu Gr., general, II, 303; Min.de Razboiu, 416, 421, 423, 426.

Creditul fonciar, 112, 155, 156, 191 ; -agricol, 185, 349, 367, 392, 397.

Creteartu, general, 380.Cretescu Al., Min. Culte/or si Instr.

Publ., 80, 85, 97.Cretulescu A., prim-presed. la Curtea de

Casatie, felicita' pe Suveran, 251, 356,360-1.

Crimeea, vizita M. S. Domnului, 84.Croatia, II, 310.Croatii, II, 311, 312.

www.dacoromanica.ro

502 REGELE CAROL I

Crucea Dunitrii, II, 280.Crucea Rosie, 275.Crucea Trecerii Dunärii, 270, 282, 446.Curcani, comund in Ilfov, 291.Curtea de Arges, ores, 209; m-rea,

sfintirea bisericii episcopale refacute,438-439, 444.

Curtea de Casatie, 86, 95-96, 274; chestiatransferarii ei la Iasi, 20, 39; felicitAriM. S. Domnului, 9, 218, 356-357, 360-361 ; relatiune Inaintatà Domnului cuprivire la reformele de introdus 238-239.

Curtea de Conturi, 86, 130, 132, 274;felicititri M. S. Domnului, 9, 218, 361.

Curtta eu juxati, instituirea ei, 68.Curtile de Apel, 86, 96.Cuza, primarul Tecucilor, II, '127.Czapkay, consul al St.-Unite in România,

40-41.Czarnautz, II, 256.

Dabija N., colonel, Min. de Rilzboiu, 311,317; la prezentarea siibiei de onoareM. S. Donmului, din partea armatei,313; Min. Agriculturii, ComertuluiLucrarilor Publice, 351, 368, 380, 388,393, -398; Min. Lucrarilor Publice, 401,413; general, 413,

Dalmatia, II, 312.Danemarca, II, 314.Danilo, ordin muntenegrean oferit M. S.

Domnului Carol I, 42.Danubiu, II, 141.Davila, general medic, 380.Därmilnescu N., presed. Comitetului

permanent al jud. Danabovita, 150.,Dâmbovita, rAul, inaugurarea lucrArilor

de canalizare In Bucuresti, 344-5;judet, II, 282, 283.

Dealul Spirei, cazarma, 77, 106.Delavrancea B., II, 252; primar al Capi-

talei, 236; ministrul Lucrärilor Pu-Mice, 430, 433, 444,

Demille, II, 256.D'Eu, comae, II, 310, 311; conetabil,

312.

Dictionarul Geografic al României,249-50.

Dietionarul Limbii Romane, II, 452.Dijon, II, -310.Dimitrie Cantemir, 225.Dionisie, fost episcop al Buzaului, 162.Dionisie Climescu Craioveanu, arlifereu,

episcop, II, 137, 138.Dissescu C. G., Min. Justitiei, II, 225,

226, 229, 233, 242; al InstructieiCultelor, 371, 457, 458, 466, 468.

Divanul, vechiul loc al lui, II, 62.Djuvara Al., Min. Justitiei, II, 188, 201;

al Industriei si Comertului, 397, 407;de Afaceri Stritine, 416, 421, 426.

Dniestru, II, 256.Dobrescu, primar in Ploesti, II, 368.Dobriiaa-Hui, cale ferata, II, 67.Dobrogea, 294, 298, 299, 308, 311, 316,

328, 329, 331, 335, 336, 337, 338, 350,387, 388, 430; cedatà României, 288,289; ocupat6 de armata roinkrA,295-6; frontiera ei de Sud, 334; II39, 40, 44, 46, 63, 68, 162, 382-3, 394395, 411, 425, 427, 451, 473.

Dobrogea Nouà, legea de organizare a ei,II, 478, 480.

Dobrogenii, II, 394, 411, 412.Docan I., Min. Agriculturii, Comertului

_LUcritrilor Publice, 240, 243, 254;vice-presedinte al Camerii hitAnapinä. peM. S. Domnul la Pitesti, 271.

Dolgoruky, II, 211.Dolj, judet, instruetia militiilor i cati-

rasilor, 145-7; II, 295.domenial, inaprumutul, 170, 191,domeniile Statului, administrarea lor

330; passim.Domeniul Coroanei, 411, 412.Dona, general, II, 34.Donici, colonel, comandantul Reg. 3

Rosiori, 103.Donici P., ministru, 55, 58, 60, 61, 63, 70.Dorobanti, 69, 114, 127, 143, 166, 205;

reorganizarea lor, 49, 52, 53; regimentenou ereate, 146; primesc drapele,drapele, 256-7; Reg. 14 a cucerit

www.dacoromanica.ro

Dragomirov, general rus, II, 215, 318.Dragoslave, cornuda', 59.Drágulrinescu, cápitan, 147.Dresda, II, 187.4rumurile, 96; passim.Duca, colonel, Min. de Rázboiu, 80.Duca G., director gen. C.F.R., II, 79,

162.3Efuca I. G., Ministrul Instructiei ì Cul-

telor, II, 490.Dumbrava Rosie, 403.Dumitrescu C., rectorul Univ. Bucuresti,

II, 362.Dunárea, 54, 65, 69, 91, 113, 120, 207,

208, 245, 246, 253, 260, 263, 266, 278,284, 293, 295, 297, 299, 312, 374, 407,429; navigatia, 372, 376; chestia, 399;gurile, 97, 243, 250, 258, 262, 288-90;de Jos, reglementarea libertátii denavigatie, 36, 268, 346; II, podul, 14,39, 67, 161, 168, 176, 206, 210, 339,411; campia, 76; delta, 200; gurile ei,73; navigatia, 174; 64, 89, 120, 142,163, 164, 178, 192, 204, 205, 213, 303,

476; de Jos, 175.Dunárea de Jos, eparhia, investitura

episcopulut, 308, 450-1; II, 273, 404.

Ecrene, II, 473.Eder, liaron, consulul Austriei In ao-

Tniinia, 36.Eduard VII, 13.f Angliei, II, 423.Edviga, sertia lui Vladislav al Poloniei,

II, 309.Ebria Scoalelor, proiect de infiintare, 93.Eitel Frederic, principe german, II, 463.Elenii, 165.

Domnul, 85; la concursul de plugaridela Herestrám, 129, 130; la inaugu-rarea Uzinei de gaz Jriela Filaret, 135,136; la Thrgoviste, 151; onomastica,245; participá la impártirea premiilorla Scolile din Craiova, 255; ReginaRomâniei, 362-5, 380, 382, 384, 385,394-6, 403, 406, 407, 409, 411, 416,421, 431, 432, 433, 436, 439, 449, 451,452; II, 108, 216, 492; la AcademiaRomânil, 54; vasal, 39; batalionul 2Vântitori, 276, 277; bateria, 363.

Elisabeta, principcsá a României, II,150, 483.

emleac, impozit pe capitalul imobiliar,298.

Enescu G., compozitor, II, 438.Englitera, II, 1'77.Enric VI, impärat german, II, 314.entizab, taxil de 212 din vánzarea vitelor,

298.episcopi, legea pentru alegerea lor, 170,

187.Episcopia de Arges, reparatá, 92.episcopul Argesului, 154; - catolic, feli-

citilri M. S. Domnului, 8.epizootia, 95, 184; asigurarea vitelor

contra ei, 49, 52.Esarcu C., Min. Afacerilor Stráine, II, 79,

94, 100.Etymologicum Magnum Romaniae, 407,

408; II, 77.Europa, 16, 49, 50, 89, 90, 91, 178, 179,

191, 195, 201, 202, 223, 232, 247, 251,252, 260, 262, 267, 287, 288-92, 296-8,300, 303, 305, 309, 315, 319, 326, 351,361, 373, 400, 412, 425 ; - Orientabl,89, 345, 360, 361, 366, 369, 379, 421;II, 21, 57, 63, 65, 68, 80; pozitiaStatului román, 96; 99, 104; casele

308, 309, 310, 311, 312, 314, 315, 316,317, 318, 319, 320, 321, 322, 347, 357,381, 405, 406, 415, 427, 435, 470, 473,

INDICE 503'

Grivita, 264; Reg. 13, decorarea Stea- Eliade Radulescu I., 225, 320.gului, 277, 278. Elisabeta, Doamna Rom'aniei, 87, 89, 97,

Dorohoiu, judet, 201; II, 345; unjaferatá spre Iasi, 14.

98-100, 117-18, 121, 123, 127, 137, 138,144, 164, 165, 193, 194, 204, 207, 208,

Dositeiu, fost episcop al Romanului, 161, 213, 216, 219, 226, 227, 230, 235, 236,307; II, 119, 156, 237; mitropolitul, 251, 275, 285, 293-5, 307, 323, 327,447, 450. 340, 342, 354; vine in -tará cu M. S.

www.dacoromanica.ro

504 REGELE CAROL I

domnitoare, 118; 132, 141, 143; por-turile, 163, 178, 198, 253, 254, 395, 411,457, 465, 466, 473, 474, 479, 489.

Evreii, discutati In Constituanta din1866, 14.

Expozitia de arta si industrie, 31s4; -universala, 27; - din Viena, 168-9.

Fabrica de chibrituri, inaugurarea, 306.Facultatea de drept, din Bucuresti, 100;

- de medicina, 'din Iasi, infiintarea,332; - de Teologie, din Bucuresti,infiintarea, II, 49.

Faya, baron, consulul Italiei in Romania,64-5.

Falcoianu St., Min. de Razboiu, 416, 420,424, 430.

Taurei-Tändarei, cale ferata, 442.Ferdinand, principe al Romaniei, sublo-

cotenent In Reg. 3 Inf., 440-1, 445-6;II, 34, 36, 38, 39, 89, 196-8, 212, 366,421, 422, 466, 478; comandantul bat.1 vanatori, 121, 154-5; al Reg. 4Rosiori, 159; viziteaza Calatii, 40;Bacaul, 40; Iasii, 42; Craiova, 60, 61;Calarasii, 64; Focsanii, 111; la Aca-demia Romanä, 105, 121; la ThrgulMosilor, 92; In Rusia, 211; la Krasnoie-Selo, 213; la aniversarea caderiiPlevnei, 49; iogodna, 107, 108; cu-nunia, 120; bolnav, 190.

Ferdinand, al Bulgariei, II, 192, 283, 285,321, 322.

Ferekide S., prim-presedinte la Casatie,II, 358.

Ferekyde M., (Pherechide) Min. de Ju-stitie, 214, 223, 368, 380; al Agricul-turii, Comertului i Lucrarilor Publice,311, 317; Min. de Externe, 434, 445;II, 292; preyed. Adunarii Deputatilor,259, 270, 289, 303, 331, 389, 398,416, 426; Min. Internelor, 188, 201,208, 217, 223; Min. de Externe, 8,

17, 21.Ferid Pasa, mare vizir, II, 385.Fetesti, cale ferata, 430; II, podul,

14; 64.

Fetu A., dr., preved. Adurarii Deputa-Vor, 55.

Filaret, inaugukarea uzinei de gaz, 135-6;gara, 85.

Filip, ducele Burgundiei, II, 308.Filipescu N., Min Agriculturii, II, 248,

244, 247, 458; Min. de Räzboiu, 430,433, 444.

Flämanda, II, 315.Fleva N., primarul Bucurestilor, 410, 411;

Min de Interne, II, 166, 169; Min.Agriculturii, 225, 226, 229, 233, 242.

Florescu., I. Em., general, Min. de Raz-boiu, 122, 126, 135, 139, 140, 157, 171,174, 175, 177, 179, 180, 187, 193, 197,203, 207, 210, 211, 212; toast pentruM. S. Domnul, 164; preved. al Con-siliului de Ministri, 211, 212; ad-interimla Interne, 211, 212; II, presecl. Sena-tului, 73; presed. al Consiliului deMinistri, 79, 94, 100.

Focsani, 371; inspectia M. S. Domnuluila escadronul de calarasi, 140, 142;II, 90, 111; manevre, 12.

Fontanin M., profesor la Craiova, 255.Fosaelaert, Barteleyns de, Consul al Bel-

giei In Romania, 109-10.Francisc Ferdinand, arhiduce austriac,

II, 409.Frei-wise Iosef, Imparatul Austriei, 36,

129, 167, 409; numeste pe M. 5.Domnul Carol I comandant al Reg.6 austro-ungar, 341; II, 179, 198, 216,263, 314, 324, 342, 343, 393-4, 438,442, 454; viziteaza Romania, 175-6,'184.

Franta, Francezii, 228; consulul ei InRomania, 56, 125; 239, 254, 308, 310,311; atasa0 militari in Romania, 36.

Frederic, fratele M. S. Domnului, in RCVmania, 33-5.

Frederic, de Zollern, II, 307, 308, 310,312, 313, 314.

Frederic II, regele Prusiei, II, 253, 254,255, 412.

Frederic-Wilhelm, al Prusiei, II, 314.Fredericia, lupta, II, 342.

www.dacoromanica.ro

Fundatia Universitara Regele Carol I.II, 157, 485-6.

Furceni, tabara, 82-4, 94, 142, 166; II,/2, 127.

Galati, 117, 140, 143, 346, 375, 376, 430;vizita M. S. Domnului, 164, 236, 341-2;cheiul 168; Iai, serviciul de transp.calätori pe Prut, 91; Roman, caleferata, 67; II, 90, 381-2, 388; vizitatde Suveran, 40; holera in eras,128; docurile, 67; magaziile, 14;port, 29; Focgani, intariturile,111.

Ganea N., priraarul Iagilor, 204.Garda Nationala, civica, orägeneasc5.,

88, 165, 166, 169, 276, 277; inspectoru/ei felicita pe Suveran, 11; multumiridin partea Acestuia pentru restabilireaordinei, 14; primirea steagurilor, 44-5;devotamentul ei, 312-3.

Gaegti, 145.Geneva, II, 216.Geniu, batalionul, 142.George, Principele Greciei, II, 478.George V, al Angliei, II, 423.Germani M., Min. de Finante, II, 23, 26,

30, 56, 58, 71, 104, 116, 125, 133, 141,152, 162.

Germania, II, convert-Oa comerciala CuRomania, 7; atagatii ei militari, 30;120; tratat de comer t cu Romania,139-40; 313, 314; conventia comerc.romano-Germana, 328; 334, 340, 341,343, 407, 408, 419, 463-4; Germanii,311, 312.

Germania de Nord, confederatia, con-sulul ei in Romania, 73, 102; con-ventiuni cu Romania, 95.

Ghenadie, episcop al Argegului, investi-tura, 209.

Ghenadie, episcop al Ramnicului-NouluiSeverin, II, 404.

Ghenadie, mitropolit primat, II, 125,464.

Gheorghian Iosif, mitropolit Primat, II,181.

INDICE 50.5

Gheorghian V., Min Industriei gi Comer-tului, II, '17, 22.

Gherasi N. I., Min. Justitiei, II, 35, 38.Gherasim Timug Pitegteanu, episcopt

II, 137, 448.Gherghel T., general, Min. de Razboiu,

40; Min Agriculturii, 211, 212.Ghica D., preged. al Consiliului de Mi-

nigtri, 80, 85, 97; Min Agriculturii, 97;preged. Adunarii Deputati/or, 122, 137,207; exprima M. S. Domnului durereapoporului roman pentru pierdereaPrincipesei Maria, 175; vice-preged.la Jockey-Club, 194; vice-preged. Se-nat., 303; preyed. Senat., 335, 402,409-10, 421, 431, 433, 445, 451; pre-zinta Suveranului votul proclamariiRegatului, 358; preged. Senat., II,170,

Ghica Iancu, general, Min,. de Razboi,15, 17.

Ghica I., preged. consiliului, 5, 27; in-tampina pe M. S. Domnul la Pitegti,5; vice-preged. al Senat., 229; preged.Acad. Rom., 361-2, II, 75.

Ghica-Deleni Gr., II, 453.Giani D., Min. Justitiei, 351; decanul

baroului Illov, II, 164; 185,Gianni Al., Min Justitiei, II, 302, 330,Gigurtu, general, II, 863.Giurgiu, pod peste Dunare, 113; cheiul

153-168; Bucuregti, linie %rah, 67;port, II, 14; docurile, 68.

Glogoveanu, familia, 144; d-na, II, 60.Golescu N., general, 154; locotenent

domnesc, 5; prim ministru, 63, 70;preged. senat., 80.

Golescu §t., ministru, 40; prim ministru,46, 55; prezideaza solemnitatea inau-gurarii Acad. Rom., II, 74.

Gorj, judetul, 144.Gorjan, maior, comandantul bat. 4 VA-

natori, 103.Gorni-Studen, II, 317, 318.Gouffier, Choiseul, conte, ambasadorul

Frantei la Constantinopol II, 239.Gran Strigon, II, 308.

www.dacoromanica.ro

-Gradisteanu C., Min. Finantelor, 104-7,115.

-Gradisteanu Em., prim presed. la Curteade Conturi, 252, 361; II, 73, 85.

-Gradisteanu I. C., Min. Luerarilor Publ.,II, 242, 244, 247, 335, 342, 348, 352,354, 371; al Agriculturii, 365.

Granicerii, 69, 114, 127; reorganizarealor, 49, 52, 53; concentrati la Braila,143; mehedinteni, 147.

Greceanu Radu, cronicar, 225.Grecia, consulul ei In Romania, 61; II,

113, 179, 198, 262, 346; rupereacu Romania, 370; 371, 478;

Grecii, 345, 386.Grecianu D. A., Min. Justitiei, II, 371.,Green John, consulul Anglieirin Romania,

Grigorie II, mitropolitul, II, 126.Grivita, 279, 282, 288, 292, 313, 416,

420; lup tele, 263-5, 267; aniversareacuceririi, 389, 405, 415-6, 435-6; II,10, 11, 25, 38, 281; lupta, 17; reduta194; 76, 277, 288, 322, 492.

Custi D., ministru, 46, 55, 58, 60, 61, 63,70; primar al Iasilor, 87.

"Habsburg, familia, 408; II, 409.Haga, conferinta de pace, H, 387; 222,

223, 488.Halle, II, 255.Hamburg, II, 385.Hanovra, II, 343.Haralamb N., ministru, 27; general,

278, 380.Haret Spiru, Min. Instr. Publice, II,

188, 195, 201, 208, 218, 223, 253, 259,262, 263, 264, 269, 275, 287, 330, 376,377, 378, 380, 381, 389, 397, 407, 421,426.

Hartley, inginer, II, 410.Hauterive, d', abatcle comite, ms da-

ruit de M. S. Regele Carol I AcademieiRom., II, 238, 239, 240.

Harjeu G., general, Min. de Razboiu, II,457, 458, 466, 468, 475.

Heliade, la Academia Romana, II, 74.

Heraclide C., 70.Herastrau, scoala Agronomica, 129.Herbert, de, baron, Internuntiu, II, 239.Herescu, II, 86.Hilmi Pasa, inspector gen. al Macedoniei,

II, 385-6.Hoffman, geograf, II, 77.Hohenberg, principesa, sosia lui Francisc

Ferdinand, II, 409.Hohenzollern, ordin 47, 48; familia, H,

34, 120, 314,Holban, primar in Constanta, II, 39.Hongrie, H, 256.Hoorickx, decanul corpului diplomatic?

II, 80.Horatiu, 408.Witzendorf, Franz Conrad v., sef al M

St. M. austro-ungar, II, 393.Hurmuzaki, colectia, II, 239.Husi, eparhia, 307, 450; II, 273, 449, 450

rau, 183; judet, II, 64.Ianov, vice-presed. Senat., II, 174.Iasi, 53, 87, 96, 101, 193, 341, 343, 404:

vizitat de M. S. Domnul, 18-20, 21,43, 78, 118, 342; proectul de trausfe-rare a Curtii de Casa-tie aci, 39; emanci-parea embaticurilor, 54; asezaminteleSI. Spiridon, 114; ajutoare, 338; Lic.Militar, 350; desvelirea statuii lui*tefan cel Mare, 403-4; judetul, 277;II, 90, 196, 239, 324, 327, 328, 329,357, 437, 445, 453-4; vizitat de Suve-ran, 42, 195; cale ferata, 14; magazii,15; biserica mitropolitana, 15; univer-sitatea, 43, 69, 193, 438, 440; mitropo-lia, 450; Iesenii, 437, 438.

Ieremia Galateanu, arhiereu, 172.Ieronim Ploesteanu, episcop de Roman,

II, 155.Ilfov, judet, 372; chlärasii, 145, 147.IloviSa, explorarea minelor de carbuni,

349.Imertinsky, principe, fost sef de St. M.

al M. S. Domnului Carol I la Plevna,268-9; Guvernator al Poloniei, II, 211.

Imperial otoman, II, 13, 198.

506 REGELE CAROL I

www.dacoromanica.ro

Imperiul roman, 379.India, II, 177, 423.Infanteria, regimentele nr. 1, 142; nr. 2,

77-8 ; nr. 3, 142; nr. 4, 106; nr. 6, 142;Milan Obrenovici numit comandant,177; nr. 7, 78.

Inochentie Chitulescu, episcop al Bu-z'atilui, 160, 162.

Inova, 279.Institutul Geografic al Armatei, II,

249-50.Institutul Meteorologic, II, 249, 250.Insurateii, legea rurala, 95.Invatamantul public, 185; passim.Invoielile agricole, 397; vezi tocmelileagricole.Ioachim IV, patriarhul, 426.loan fara Frick II, 310.loan de Zollern, comite, II, 308.Ioanichie Bacaoanul, episcop de Roman,

162; II, 186.Ionescu N., Min. de Externe, 231, 233,

240.Ionescu Take, Min. Finantelor, II, 242,

335, 342, 348, 352, 354, 365, 371; alInstr. Publ., 104, 110, 116, 125, 133,141, 152, 162, 224, 226, 229, 232; deInterne, 458, 466, 468, 474-5.

Iosif, episcop al Ramnicului-Noului Se-verin, 354-5.

Iosif, mitropolit primat, 447-8; II, 402.Iosif Naniescu, episcop al Argesului, 160,

162; mitropolit al Moldovei, 199-200,204; binecuvinteazä proclamarea in-dependentei, 248.

Ipsilanti, Alexandru, domn al Moldovei,II, 239.

Irlanda, II, 423.Isabela, a Spaniei, II, 483.Isaiia, episcop al Romanului, 160, 161.Isker, II, 318.Islam, II, 326.Ismail, 164, 165.Israeliti, 315.Istrati C., dr., II, 302, 323, 365; Min.

Instr. Pub!., 242; al Lucr. Pub)., 225,226, 229, 233.

INDICE 507

Italia, consulii ei in Romania, 32, 36, 64;It, 216, 310, atasatii ei militari In Ro-mania, 36; vizitata ¿le Suveranii Ro-mani, 96.

Iussuf Izzedin, mostenitorul tronuluiotoman, II, 436.

Izlaz, II, 315, 317.Izvoranu II., Min. Agriculturii, II, 79, 94.

Jijia, II, 14.Jitianu, pod., II, 61.Jiu, rau, 144, 246; valea, 113.Jochmus, It.-col. german, II, 343.Jockey-Club, inaug'urarea, 193-94.Jodocus, margraf al Moraviei, II, 308,

313.Judecatoriile de plasa, 186.Juratii, 192.Jurisdictia consularä In Romania, 111,

134.Justitia militara, 94; passim.

Kalinderu I., dela Creditul Rural, H,359; presed. Acad. Rom., 337, 361.

Kayserling Rautenburg, comitele, consulal Prusiei i apoi al confederatiei Ger-maniei de Nord in Romania, 47-48, 73.

Kesarie, episcop de Minnie, II, 126.Keun, consulul Tarilor-de-Jos, in Ro-

mania, 47.Kiazim Bey, ministru plenipotentiar

turc, II, 340.Kiderlen-Waechter, ministru plenipoten-

liar, II, 340.Kiev, II, 214, 215.Kiselef, soseaua, 135.Kogalniceanu Mihail, delegat al judete

lor, aduce omagii Domnului la 10 Mai1867, 41; Min. de interne, 80, 85, 97,328, 335, 339; ad-interim la Externe,97. Min. de Externe, 214, 223, 243,254, 263, 268, 288, 290, 292, 298, 302;presedinte al Consiliului ad-interim,326; II, 438-9; precuviintare la Leto-pisete, 76; preved. Acad. Rom., 53.

Korne D., Min. de Externe, 211, 212.Kosovo, II, 310, 312.

www.dacoromanica.ro

508 REGELE CAROL I

Kostachi M., presedinte al ConsiliuluiMin. de Interne, 104-106, 107, 115;presedinte al consiliului si Min. Lu-crarilor publice, 214, 223.

Kostroma, regiment rus, II, 319.Krasnoie-Selo, II, 213.Krenski, colonel de stat-major prusian, 64.Kretulescu Const. A., presedinte al con-

siliului de ministri, 40.Kretulescu N., Min. Justitiei, 122; ad-

interim la Agricultura, Comer t Lu-crAri Publice, 122; Min. al Agriculturii,Comertului si Lucrarilor Publice, 126,135, 139, 140, 157, 171, Min. al Cultelor

Instructiunii, 328, 335; II, 75, 189;presed. senat., 52; preved. Acad. Rom.,188, 205.

Kruedner, baron, general rus, II, 215.Kastendje, portul, 333.Kuzowalachische Frage, II, 385.

Lahovari Al., Min. Justitiei, 104, 107,115, 171, 174, 175, 179, 180, 187, 193,197, 203, 207, 210; II, 73, Min. Afa-cerilor Straine, 35, 38, 48, 55, 56, 58,71, 104, 116, 125, 133, 141, 152, 162.

Labovari G., preved. Curtii de Conturi,II, 359.

Lahovari I., general, Min. de Razboiu, II,79, 87, 94, 110, 116, 125, 133, 224, 226,229, 232, 242, 243, 244, 247; de Externe335, 342, 348, 352, 354, 371.

tahovari I. N., Min. Agriculturii, II,

Lascar V., Min. Internelor, II, 302, 330.Lazarevici, cneaz sarb, II, 312.Lazar Gh., coala lui, 100, 225, 320, 364;

apostol nationalist, II, 43.Lazenky, palat, II, 211.Leatris, student Iasi, II, 195.Lecca D., colonel, comand. Reg. 7 Inf.

Iasi, 78; general, Min de Razboiu,328, 335, 339, 380; presed. Camerii,409-10, 421, 431, 448; felicita pe M. S.Regele, 433.

Lecca G., senator de Bacan, vice-presed.Seriatului, 340, 381; Min. de Finante,388, 393, 398, 401, 413, 416, 420, 424;ad-interim la Agricultura', 413.

legea rumia', 51, 95.Lemaitre, supus francez, 203.Leon, episcop al Romanului, 162; II,

119.Leopold, de Hohenzollern, 78-80; coman-

dant al Reg. 3 Inf., 439-41, 445-6;II, 34.

Le Sourd, consul francez in România,125.

Liceul Militar, Iasi, 350.Licherdopol, director la coala de Co-

mert, II, 36.Locotenenta domneasca, 5, 17.Londra, II, 112, 177.Ludovic cel Mare, al Poloniei i Ungariei,

II, 307-8.Ludovic XVI, II, 239.

Macarie, episcopal, II, 447.Macedonia, II, 372, 384, 386.Macedonski, general, 79.Magheru, 144.Magnum Etymologicum Romaniae, II,

136-7, 337.Maior Petru, 225; II, 400.Maiorescu Titu, Min. Cultelor i Instruc-

Vunii, 175, 179, 180, 187, 197, 204; II,252; Min. Instructiei Publice, 23, 26,30; Min. de Justitie, 243, 244, 247;Min. de Externe, 430, 433, 444; prim-ministru, 452, 457, 458, 468, 474.

Malmaison, cazarma, 103.Manoil, impärat bizantin, II, 309, 311.Manole, mesterul, 438.Manu G., colonel, Min. de Räzboiu, 85,

97, 101, 104-7, 115; primar al Capitalei,urari M. S. Domnului, 219; general,380; II, general, 236; min de Räzboiu,35, 38, 41, 335, 348, 352, 354, 360, 365,371; prim-ministru, 48, 52, 55, 56, 58,70; presedinte al Camerii, 107, 116,147; Min. al Finantelor, 224, 226, 229,232; Min. de Interne, 242, 342.

335, 342, 348, 352, 354, 365, 371, 430,433,229,

444,233.

452; de Externe, 225, 226,

www.dacoromanica.ro

Marea Baltica, 262, 425; - de Nord, II,63; - Nev.& 91, 92, 259, 262, 387,425; II, 47, 63, 89, 31.0, 329, 393, 405,411, 436.

Margareta, fiica Imp. Carol IV al Ger-maniei, II, 308.

llarghiloman Al., II, Min. de Justitie,23, 26, 30, 104, 116, 125, 133, 141, 152,162; Min. Lucrarilor Publice, 48, 56,58, 63, 71; Min. de Externe, 247; Minde Interne, 433, 444; Min. de Finarrte,457, 458, 466, 468, 474.

_Maria Pavlovna, II, mare ducesa a Ru-siei, 383.

Maria, Principesa a României, II, 483..Maria, Principesa, fiica M. S. Domnului

Doamnei Elisabeta, 127, 128, 138,144, 164; moartea ei, 175, 176.

Maria, Principesa, sora M. S. DoirmuluiCarol I, casatorita cu Comitele deFlandra, 34.

Maria, Principesa de Marea BritanieIrlanda si Ducesa de Saxonia, II,107-9, 111, 122, 134, 135, 191; cununiaSa cu Principele Ferdinand al Roma-niei, 120.

Maria, satia lui Sigisrnund al Ungariei,II, 307, 309.

Marocul, II, razboiul spaniol, 483.Matei Basarab, 220, 225.Mavrogheni P., Min. de Externe, 17, 27;

Min. de Finante, 122, 126, 135, 157,171, 174. 179, 187.

Mein, 261.Magura, comuna, 60.Maldärescu, maior, 150.Marasesti-Buzau, inaugurarea c, f., 371-2.Marzescu G., Min. Cultelor i Instruc-

tiunii, 104.Meculescu, 154.Medalia Avantului, II, 477.Medalia militara p. acte de bravura (1872),

152.Mehadia, II, 174.Mehedinti, judetul, militiile, Calarasi si

Granicerii din, la inspectia M. S. Dom-nului, 145-7.

INDICE 509

Melchisedec, episcopul, II, 447.Mellinet, consul al Frantei In Romania, 56.Midhat-Pasa, 23.Mihai Radu, II, Min. Lucrarilor Publice,

8; Min. de Interne, 17, 22, v. RadaMihai.

Mihai Viteazul, 7, 403; statuia din Bu-curesti, desvelirea, 182, 264; II, 10.

Mihail III Obrenovici, al Serbiei, In vi-zita la Bucuresti, 37-8.

Milan, Principele, Regele Serbiei, 414,415; numit Cap al Reg. 6 Iufanterie,177, 213, numeste pe Regele Caro/ Icomandant al unui regiment sarb, 413.

Milcov, 46, 54, 200, 283, 316, 371; II, 45.93, 114, 120, 145, 146, 150, 166,

169, din Ilfov inspectate de domn, 135.mine, proiect de lege, 185.Min. Agriculturii, Comertului si Dome-

niilor, non infiintat, 401.Ministrul de Razboiu, felicita pe M. S.

Doranul In numele armatei, 10, 31-2.Mircea cel Batran, 182, 297; II, 307-12,

316, 411.Miron Costin, cronicarul, II, 400, 485.Mironescu-Craioveanu Athangsie, Inve-

stit episcop, II, 204.Missir B., II, 259, 262, 263, 264, 269, 275;

Min. Agriculturii, 253; vice-presedin-tele Senatului, 444, presedintele Sena-tului, 481.

Mitrofan, episcop, II, 450.Mitropolia din Bucuresti, hramul, 107,

119 ; - Moldovei, 199, 200.Mitropolitul Primat, felicitari M. S. Dom-

nului, 8, 23, 28-9, 30, 47, 74, 107, 119,138, 160, 173, 189-90, 360, 396, 407,423, 433; decesul lui, 'x44; v. CalinicMiclescu, Nifon.

legea de alegare a lor, 170,185.

Moldova, 113, 201, 333, 371, 403-5; vizitaM. S. Domnului, 204; mitropoliti ai,v. Iosif Naniescu, Calinic Miclescu; II9, 42, 239, 240, 253-6, 272, 273, 325,400, 402, 403, 437, 447, 450; memoriuasupra ei, 238, 239.

www.dacoromanica.ro

510 REGELE CAROL I

Moldova-de-Jos, II, 119.Moravia, II, 308, 313.Morris Charles, colonel englez, in misiune,

in Romania, 181.Mortun V. G., II, Min. Luerarilor Pu-.

blice, 376-8, 380, 381, 389, 397, 407,410, 416, 421, 426; Min. de Interne,490.

Moscova, II, 214; vizita Principelui Fer-dinand cu Principesa Maria, 178,183-4.

Moyard, cavaler de, consul belgian inRomania, 101-2.

Muntenegru, 42.Muntenia, 371.Murad I, Sultan, II, 312.Muscel, judetul, 58, militienii i calarasii

din, 145.Musulmanii, 260.Muzeul de Zoologie, II, 393,

Nacu C., Min de Justitie, 424, 430; Min.de Finante, 430, 435, 445; II, Min. deFinante, 8, 17, 22.

Napoleon III, Imparatul Francezilor, 56.Natalia, Regina Serbiei, 415.Naum T., presedinte al Copaisiei interi-

mare din Pitesti, 154.Neagoe Basarab, 162, 438; II, 138, 448,

invataturile lui, 440.Neculce Ion, cronicar, II, 119.Negruzzi I., primarullor, felicitari

Regelui, 1±01; II, presedinte al Aca-demiei Române, 452.

Nenitescu, II, Min. de Industrie si Cornell,430, 433, 434, 444, 452.

Nepokoicinsky, colonel rus, II, 211.Nevers, Comite de, II, 310-12.Nicodem, II, episcop al Husilor, 449.Nicolae, Mare Duce al Rusiei, 269; II,

315, 316, 317, 460, 463, 487-8.Nicolae, Prihcipe al Muntenegrului, tri-

mite ordinul Danilo M. S. Domnului,42.

Nicolae, Principe al Romaniei, II, na-sterea lui, 304.

Nicolae II, Tarul Rusiei, II, 178, 211,232, 265, 295, 324, 367, 383, 392, 437,438, 442, 459, 460, 487, 488.

Nicopole, II, comunicarea M. S. RegeluiCarol I la Academia Romana, 306-22;lupta, 307, cetatea, 307, 314, 316.

Nicopolea-Mica, II, 309.Nifon, Mitropolit Primat, 176, 188, 194,

196, decedat, 194, 196.Nifon Mitropolitul, II, Seminarul, 221,

222.Nolcken, baron de, II, contra amita/

rus, 392.Norvegia, Suveranii ei in Romania, 424,

425.Ntirenberg, II, 310, 314.

Obligaçiunile Oppenheim, 66; - rurale,52, 66.

Ocna Ocnele Mari, 145.Offenberg$ baron de, consulul Rusiei in

Romania, 37.Olänescu C., II, Min. Lucrarilor Publice,

79, 94, 104, 110, 125, 133, 141, 152,162; presedinte al Camerii, 227, 233,236, 430, 445; Min. de Interne, 243.244, 247.

Olt, ran, -1.61, 283, 354; - judetul, mili-Vile, 145, 146; II, 309, 315, 319, 404,464, 465.

Olteanu Toni-VA, 60.Oltenia, Oltenii, 143, 280, 283; II, 61,

164, 295, 296, 310, 404, 464.Oltenita, bombardata de Turci, 245-6;

II, 315.Oppenheim, obligatiunile, 66.Oradea Mare, II, 309.Orbescu, primarul Capitalei, II, 109.Orescu AI., vice-presedinte al Senatului,

136; Min. Cultelor i Instructiunii, 211,212; II, rector al Universitalii, 43, 864

Orient, 232, 239, 240, 246, 259, 262, 286,291, 310, 315, 353, 373, 439; II, 63,99, 163, 384-6.

Orleanu M. G., II, Min. de Industrie siCmcnert, 416, 421, 4216.

Orloff, locotenent, principe, II, 211,

www.dacoromanica.ro

Orsova, 90; II, 173, 174.Oscar, Regele Suediei i Norvegiei, 424,

425.Osma = Ozem, vale, H, 311, 315, 317,

319.Osman, vale, II, 319.Osman-Pasa, 270, 278; II, 214, 284, 315,

316, 317, 459, 460.ospiciul de infirmi, 59.Ovidius, II, exilat la Tomi, 39; amic al lui

Propertius, 54.Ozem Osma.

Pallade G. II, 208, Min. Agriculturiisi Domeniilor, 166, 169, 173; Min.Finantelor, 217, 223, 253, 259, 262,263,264,269, 275; Min. de Interne, 287.

Paladi, colonel, II, 34, 38.Palatul de Justitie, II, 164; punerea

temeliei, 62.Palatul Postelor, II, punerea pietrei fun-

damentale, 144-5.Pangrati Er., II, Min. Lucrilrilor Publice,

452.Pantelimon, m-rea dela, scoala de agri-

cultura, ospiciul de infirmi, 59.Paris, 52; tratatul dela, 68, 120, 223,

376; eongresul de Geografie dela, 202;II, 239.

Pfiucescu Gr. G., II, Min. AgriculturiiComertului, 35, 38, 48, 56, 58, 71.

Peixoto, consulul S t.-Unite In România,116.

Peles, Castelul, 204, 405, 427; II, 129,130, 190, 192, 293, 299, 409.

Pen. Balcanied, 232, 309, 315; II, 27,384, 442, 467, 469, 470, 472, 474, 478,487, 488; eriza din, S.

Pensilvania, II, 250.Petrescu D., profesor, 320.Petrosani, sat, Bulgari organizati in

bande trec Dunarea, 65.Petrosani, pe valea Jiului, c. f. proiectata,

113.Petrovna Alexandra, mare ducesa,

214.Petru Rares, II, 156, 237, 447.

INDICE 511

Petersburg, II, 256, 465, 466; primaruldin, 212.

Pherechide v. Ferechide.Pimen, II, mitropolit al lloldovei, 402,

453.Pitacu, paran, 90.Pites ti, oras, 58, 154, 271, 282; trecerea

Intampinarea Domnitorului pe la,5-6, inspectii la, 143-4, 281 ; - Rornan,unja ferata, 156; Vdreiorova, c. f.,Inceperea lucrdrilor, 155, 185, 186;II, vizite ale Suveranului, 58, 60,multumiri locuitorilor, 59.

Pitteurs-Stiegarts, Edmonde de, consululBelgiei In Romania, 72.

plebiscit, comemorarea proclamarii rezul-tatului, 6, 38.

Plevna, 258, 266, 267-70, 273, 278, 279,282, 292, 302, 303, 313, 325, 327, 351,405, 415, 420, 446; aniversarea caderaei, 335, 380, 395, 420; II, 11, 215,220, 257, 280, 284, 285, 288, 289, 314,315, 316, 317, 318-21, 363, aniversareacaderii ei, 17, 19, 30, 31, 71, 460.

Ploesti, consiliul comunal prezinta omagiide devotament M. S. Domnului, 11,108; vizita Domnului la, 109, 406;Batalionul 2 de Vanatori din, 149-50;- Predeal, calea feratii, 195, 197, 203,333, 348; II, 90, 179, 194, 367-8.

Plopsoreanu D., capitan., 146.Plostina, explorarea minelor de earbuni,

349.Podul Carol I, II, inaugurarca, 162.Podul lui Traian, II, 310.Poenaru C., general, II, Min. de Rdzboiu,

152, 162.Poenaru P., 320.Poiana, mare cartier general, 257.Poiana-Stanii, II, 176.Policarp Barladeanu, arhiereu, 172.politia rurala, legea, 46, 95, 347.Polonia, poloni, II, 254, 25g, 257, 313.Pornpierii, la Iasi, 78.Poni P. II, Min. Instructiei i Cultelor,

100, 166, 469, 173, 181; presedinteleAcademiei Remalle, 223, 238.

www.dacoromanica.ro

512 REGELE CAROL I

Poniatowski, II, regele Poloniei, 254.Poradim, 258, 263-6, 268, 269; II, 319,

Poroineanu, capitan, 146.Portile de her, 376; 11,174-5, 179 ;canalul,

173, inaugurarea lucrarilor, 178.Porumbaru C., presedintele expozitiei de

arte si industrie, 344.Porumbaru Em., II, Min. Lucrarilor

Publice, 302, 330; Min. de Externe,490.

Potsdarn, oras in Germania, II, 94.Pottemburg, Zulauf de, consul al Austro-

Ungariei in Romania, 74-5.posta ruralii, 156.postele streine In Romania, desfiintate,

95.Prahova, judetul, vizita M. S. Domnului,

60, 127, 128; consiliul judetean faceurari Domnului, 148; II, judetul,194, 367-8; valea raului, 176, 293.

Principatele Romane, Dunarene, Unite,II, 78, 354; centre de civilizatie si pro-pasire, 77; v. Romania.

Principesa Maria, II, vapor, 209, 210.Proeedura civilá, revizuire, 186.Propertius, II, araicul lui Ovidiu, 54.Protopopescu-Pache Em., II, primarul

Bucurestilor, 52, 73-4.Provita-de-Sus, comuna, 60.Prunisor, comuna, exercitiile militare in

scoala primara, 147.Prusia, 73, 102; consulul ei in Romania,

33, 44, 47-8; II, 254, 256, 314, 343,373, 407, 408, 409.

Prut, conventia p. navigabilitate, 54, 91.puterile garante, 16, 22, 23, 25.

Ilacova, izbanda lui stefan ce! Mare,247, 267, 403.

Racovita, general, 380.Radonici Stancu, var al Principelui Ni-

colae al Muntenegrului, aduce insem-nele ordinului Danielo M. S. DomnuluiCarol I, 43.

Radovici, general, 380.

Radovici Al., II, Min. de Industrie siCornell, 490.

Radowitz de, consul al ConfederatieiGermaniei de Nord In Romania, 102.

Radu Mihai, Min. Lucrarilor Publice,424, 430, 435, 445.

Radu Voevod, 1.62.Raguz, II, 281-2.Rahova, 282, 292, 313, 325, 327, 420;

cucerita de armata romana, 264-5, 267,278; II, 17, 60, 257, 280, 288, 289, 296,310. 316, 317, 320, 463.

Raicevich, II, consul la las, 239.Ratisbona, II, 310.Radulescu Eliade L, II, 43 v. Eliade.Raducanu Ion, primarul Targovistei,

150, 151.Ramnicul-Noul Severin, eparhia, investi-

tura noului episcop, 160-63, 450; II,204, 319, 403, 404, 464.

Ramnicul-Sarat, II, judetul i orasul,265, 435.

reforma agrara, II, 478.Regimentul 2 de linie, 142; 3 de linie,

patronul, 212-3, Principele Leopold deHohenzollern numit comandant, 440-1;

6 de linie, patronul, 212-3; 8 de,linie, 142; austro-ungar Nr. 6 CarolI», 341.

Reni, bombardat de Turci, 245.Ressu, primarul Galatilor, II, 40.Roberts, Lordul, II, feldmaresal englez,

423.Roche, La, II, 254-7.Roman, oras, vizita fam. domnitoare,

342; judetid, tabara dela, 343, 349;eparhia, investitura de episcop, 160-3,307; II, eparhia, 119, 120, 186-7, 237;orasul, 437, 447.

Roman-Botosani, II, calea ferata, 29.Roman-Galati, calea feratä, 96, 113 ;

Suceava-Icifi, c. f. in circulatie, 113;Veirciorova, c. f., räscumpararea unei

parti, 178, 203, 348.Romanati, judetul, militienii i Calärasii,

instructia lor, 145, 146.Romanenko, general rus, II, 435.

www.dacoromanica.ro

Remania, (Romania Mica Oltenia, Ro-mania Mare = Muntenia) garantia neu-tralitätii ei, 16, 241; situatia financiaragrea (1866), 26, stingerea datoriei flo-tante i reducerea cheltuelilor buge-tare pe 1871, 119-20; datoria publica,443, consulii streini In Romania, 32,33, 36, 37, 44, 47, 48, 56, 61, 64, 72-5,98-9, 101-2, 109-10, 116-7, 125, 129;agentul ei la Cetinje, 42; concesiaconstruirii c. f. intre Suceava - lasi -Galati, Focsani i Bucuresti, 46, 54;desfiintarea postelor streine in, 49, 50,69, 90-1, 111, 134; situatia ei In Europa,49; chestja israelita In, 49, 51; juris-dietia consulará in, 49, 50, 69, 90-1, 111,134; epizootia, 49, 52; poli-tia rurala,49, 52, 58; descentralizarea ad-tiva,52; instructia publica, 53, 66-67; bise-rica, 53, 57, passim; conventia de navi-gatie pe Prut, 54; comertul extern(1868), 65; institutii de credit, 68;conventii cu Rusia, 69, 88, 90-1, 120,134; conventii cu Austro-Ungaria, 69,88, 90-1, 120, 134, 203; conventia cuSerbia pentru exträdarea criminalilor,91; marina de comert, 91; calle decomunicatie, 113-4; participarea laexpozitia dela Viena, 168-9; declararazboi Turciei, 246; independenta, 247,288; reglementarea Succesiunii la tron,352-3; proelamarea Regatului, 358-9,passim; II, 6, 10, 21, 27, 25, 32, 33,35, 51, 52, 74, 80, 83, 87, 89, 91, 94,106-8, 112, 113, 121, 126, 130, 136,144, 150, 167, 170, 171, 177, 185, 193,196, 200, 204, 210, 216, 220, 222,229-32, 234, 236, 241, 250, 252, 257,258, 260, 262, 266-269, 275, 281, 284,285, 288-90, 293, 294, 306, 307, 309,311, 314, 322, 324-8, 330, 333, 334,339-41, 347, 349-51, 354-58, 360, 363-5,366-9, 3'72, 373, 379, 382, 387, 388,390-2, 395, 398, 400-3, 406, 411-3,

INDICE 513

486-9, 491, 492; neatarnarea ei, 11,31, 38, 71, 122 ; armata ei, 17, 26; cailede comunicatie, albumul, 57, 79; re-nasterea ei, 62, 77, 153, 489; legaturileei cu Orientul, 63; introduce etalonulunic de aur, 65; misiunea ei la gurileDunarii, 73; politica ei, 104, 131; co-mely' ei, 142-3; relatiile cu Statele,149, 178; ruperea relatiilor cu Grecia,370; legaturi stranse cu Rusia, 459-;lata de Pen. 13alcanica, 467, 468, 472_

Romania Transdunareana, II, 45.Romanii, II, 320, 354, 435 ; - din sudul

Duniirii, din Imp. Otoman, din Mace-donia, 345, 346, 369, 372, 385; - dirtDobrogea, 427.

Rosescu, II, epitrop al Sem. Nifon, 221.Rosetti C. A., Min. Cultelor i Instruc-

tiunii, 15, 17; comunicare catre popu-latia Capitalei, 24; presedinte al Ca-merei, 230, 244, 249, 279, 304, 318,336-7, 355, 402; Min. de Interne, 288,290, 292, 293, 298, 302, 368, 380 ; II, 75.

Rosetti Nicolae, cornitele toast p. Donan,118.

Rosetti Teodor, Min. Agriculturii, Comer-tului i Luciárilor Publice, 193, 204,210; II, prim-ministru, 23, 26, 30;Min. de Justitie, 48, 56, 58, 62, 70-1;Min. de Externe, 55; presedinte alCamerii, 82, 91; Min. de Finante, 452.

Roquette, La, IL 240.Rosiori, Reg. 3, 103 ; - Nr. 1 si 2, 142.Rovine, II, lupta dela, 307.Roxandra, 227.Rucar, comuna, 59.Rudolf, Arhiducele, vizita In Romania,

408-9.Ruprecht, II, palatinul Rinului, 310, 341;

- rege german, 313.Rusciuc, 23, 143; II, 283, 285.-Rusia, Rusii, 84, 88, 91, 184, 191, 259,

260, 289; conventii cu Romania asuprajurisdictiei consulare, potala, de navi-gatie a Prutului, 50, 54, 69, 95, 120,134; consulul ei in Romania, 22, 37,357; delcara razboiu Turciei, 241;

416, 421, 425, 427, 429, 432, 433, 437,438, 440-5, 448, 449, 454, 457, 458,461, 462, 465, 467, 469-73, 477, 479,

www.dacoromanica.ro

514 REGELE CAROL I

(1:drama ceatile turce§ti de pe rnalulWang al Dunarii, 376; II, 149-50, 178,198, 216, 220, 254, 256, 309, 317, 324,325, 367, 383, 384, 385, 387, 388, 392,393, 438, 460, 463, 487, 489; conventiacomerciala cu Romania, 7; ata§atimilitari ai ei, 30; vizita Regelui Carol I,211; legaturi stranse cu Romania,459.

Saint-Pierre de, consul al, Prusiei in Ro-mania, 33, 44.

Saligny, inginer, II, 410.Samovit, II, inaltime in Bulgaria, 315,

316, 322.Salcuta, comuna in Dambovita, 145.Schina C., prim-prepdinte al Curtii de

Casatie; II, 6, 20, 62, 73, 84, 155, 171,185, 236, 252, 271, 292, 333.

Schlechta-Wesherd Ottocar, baron i con-silier aulic, consul al Austro-UngarieiIn Romania, 129.

scrisurile funciare, conversiunea, 366-7.Scurtescu N., institutor, 228.geminariile teologice, rezultate slabe, 114.Serbia, Sarbii, 38, 177, 184, 191; con-

verrtii cu Romania, 91, 134; consululei In Romania, 98-9; II, 174, 206.

Sergiu Alexandrovici, Mare Duce, guver-nator al Moscovei, II, 214.

Severin, II, podul lui Traian, 63, ora§ulunde a pus intaiu Principele Carolpiciorul pe pamantul romanesc, 174v. Turnu-Severin.

SI. Gheorghe, cazarma in Buc., 163.SI. Glieorghe-Nou, biserica, 212.SI. Nicolae, biserica in Iaqi, II, 325.Sf. Saya, liceul, 222.SI. Sinod, 185, 192, 427, 444, 447, 448,

legea de constituire, 170.SI. Sofia, biserica, II, 310.SI. Spiridon, a§ezamantul din Tali, 114.Sfintescu, II, 86.Sf-tii Mauriciu §i. Lazar, ordin italian

conferit M. S. Domnului Carol I, 37.Sigismund, II, Rege al Ungariei, 307-13,

imparat german, 314.

Sigismund, Principe de Prusia, ir, 314.Sigmaringen, II, 120-Sigsfeld Bartsch von, II, colonel german,

322.Silistra, 278.Sili§tioara, II, 318, 319.Sinaia, 127, 288, 389, 391, 405, 415, 435;

If, 10, 38, 57, 93, 176, 262, 296, 384,393, 412, 436; vizita Principelui Fer-dinand al Bulgariei la, 192, 208; vice-amiralul Hiltebrandt la, 265.

Siretul, valea, II, 329.Slatina, instructia militienilor dela, 146;

II, 11.stabihmentul bailor, 114, minele

de sare dela, 349.Staniceanu G., 'colonel, Min. de Razboiu,

214, 215, 223, 231, 233, 240; general,351, 359, 380, Min. de Razboiu, 351,359, felicitari Suveranului, 215, 359.

Smardan, 279, 282, 292, 293, 313, 325,327, 420; II, 17, 257, 288-, 289.

Soc. Academicii Romana (= AcademiaRomanä) statutele ei supuse M. S.Domnului, 44, participarea Suvera-nului la §edirrta, 62, despre menirea ei,108, constituirea sub denumirea deAcademia Romana, 317-8; v. Aca-demia Roinana ; II, 361.

Soc. Agrard, II, 378.Soc. Amicii artelor frumoase, expozitia,

159.Soc. geografica franceza, 202;

200-2, 383; II, 249, 250, 251.Soc. Literarä Romanä v. Soc. Academia

Romana.Soc. p. invatatura poporului roman, 222.Socola, seminarul dela, II, 327.Sofia, Regina Suediei i Norvegiei, 424,

425.Sofia, II, 384.Sofronie Vulpescu Craioveanul, episcdp

al Ramnicului-Noului Severin, II, 464.Spania, II, 482-3.Stanciu Teodor, locotenent, 146.Statele-Unite, din America, consulul lor

in Romania, 40-1, 116-7.

www.dacoromanica.ro

statistica, conferiMa internationala delaStokholm, 184.

starostiile, desfiintarea lor, 111.Statescu Eugeniu, Min. de Justitie, 231,

233, 268, 288, 290, 292, 298, 302, 311,317, 393, 398, 401, 435, 445; Min. deExterne, 368, 380, 388; ad-interim laCulte i Instructiune, 435; II, 271,Min de Justitie, 8, 17, 21, 166, 169,173, 181, 287, presedinte al Senatului,269.

Steaua Romaniei, decoratie, 277, 416,436, 446; II, 280, 344.

Stelian Toma, Min. de Justitie, II,376-8, 380, 381, 389, 397, 407, 416,421, 426.

Stiria, II, 310.Stockholm, conferinta internationala de

statistica, 184.S toicescu C. L, II, Min. de Lucrari Publice,

166, 169, 181, 287; Min. de Justitie,218, 223, 259, 262, 263, 264, 269, 275;Min. Agriculturii i Domeniilor, 302,330.

Stolipin, general rus, II, 316, 319.Stolojan A., Min. de Justitie, 328, 335,

339; Min. de Agricultura, Industrie siComer, 424, 430, 435; II, Min. deInterne, 178, 181, 201, 208; Min.Agriculturii, 188, 217.

Strat J., ministru, 27; Min. de Finante,210.

Strehai,a, compania de militieni inspec-tata de M. S. Domnul, 146.

Strigoniu, arhiepiscopul de, II, 308.Strussberg dr., antreprenorul constructiei

c.f.r., 62.Sturdza D. A., Min. Luerarilor Publice,

15, 17, 27, 231, 233, 416, 420; Min. deExterne, 15, 393, 398, 401, 413, 416,420; vice-presedinte al Senatului,urari Dinastiei, 217, 353-4, 384; Min.de Finante, 306, 311, 317, 328, 335;Min. Cultelor i Instructiunii, 424, 427,430, 445; II, 121, 224, 271, 292; Min.Cultelor si Instructiunii, 8, 17; secretargeneral al Academiei Romane, 148,

INDICE 51

452; prim-ministru, 166, 169, 171, 173,181, 188, 201, 208, 217, 223, 253, 259,262-4, 269, 275, 276, 287, 302, 306330, 376-8, 380, 381, 389, 397, 401.

Sturdza Gr., 204.Suaba, Casa, II, 314.Suametz, II, 256.Suceava, 90; judeful, 201 ; -./afi, c.f.

In lucru, 67;- Roman, c.f. aproapegata, 96; II, 272, 273, 402, 403; scaunarblepiscopal, 9.

Suedia, Regele si Regina in Romania,424, 425.

Sulina, II, 392, 405, taierea canalului,141-2.

Sultanul, 22, 25, 299, v. Turcia.Susani, campie langa Targoviste, 152.Sussino, consulul Italiei in Romania,

36, 37.Suvarov, II, 435.

*coala de agricultura dela Pantelimon,vizita M. S. Domnului i incurajareaelevilor, 59; - dela Herdstrau, 129,372, expozitia, 372.

Scoale de agricultura regionale, 334.Scoala de aplicatie p. artilierie i geniu,

350.Scoala Centrala de fete, 226.Scoala de Comer, II, punerea temeliei,

36.Scoala divizionark crearea ei, 169.Scoala Militara de Ofiteri, 447, vizita M.

S. Domnului, 163; primirea steagului,446.

Scoala Militara din Iasi = Liceul Mili-tar, 43, 78.

Scoala Nornaala Carol I, 48.Scoala de poduri i osele, 334, 437, 438.Scoala superioara de razboi, 350.Scoalele Normale, 124.

coalele regimentare, 146.Simnic, II, 179.Sincai Gh., 225; II, 400.Sipca, trecatoare in Balcani, II, 311,

317, 318.Sistov, II, 314, 015, 318.

www.dacoromanica.ro

516 REGELE CAROL I

Stefan cel Mare, 7, 182, 404; vapor, 164;Statuia din Iasi, desvelirea, 403-404;II, 9, 143, 325, 326, 344, 411 ; - baterie,363.

Stefan Lascovici, II, 311, 312.Stefania, arhiducesa, vizitä In România

408, 409.tirbey AL, II, Min. Lucr. Publice, 23,26, 30; Presedintele consiliului de Ad-ministratie C. F. R., 79.

Tacian, profesor din Galati, ureaza buna-venire M. S. Domnului si Doamnei, 117.

Tatardgik, 279.Targoviste, 152; vizita ale Domnului, 59,

150, 282; II, 282, 283, 466.Tg.-Jiu, 144.Tg.-Ocnei; minele de sare, 349..Teatrul National, 341,Tecchio de Bayo, comitele, consul al

Italiei In Romania, 32.Tecuci, II, 128; manevre de cadre la, 127.Teleorman, judetul, Càlàraii, Gränicerii,

instructia lor, 145, 147; II, 319.Tell Christian, Min. Cultelor si Instruc-

tiunii, 122, 126, 135, 139, 140, 157g171, Min. de Finante, 211, 212.

temetuatul, impozit pe venitul imobi-liar, 298.

Teodorescu G. D., Min. InstructiuniiCultelor, II, 74, 79, 94,

Teodosie, episcop al Romanului, II, 447.Teriachiu Al., ministru, 46; Min de In-

terne, 351.Teutschlaender, pastor, urari M. S. Dom-

nului, 217.Tocmelile agricole, 347, 378, -v. invoehle.Todleben, cónte, general rus, II, 211.Toganbeg, II, 310.Tomi, II, 39.Traian, imparat roman, II, 63, 365.Transilvania, II, 293, 308.Trei Ierarhi, biserica din Iasi, renovata,

444; II, 326.Triandafil, II, 359.Triandafil Gr., presedintela Camerii, II,

371.

Troados, arhiereul, 144.Tudorache Hagi, II, presedintele Camerii

de Comert si Industrie, 433.Tulcea, oras, vizita M. S. Domnului, 3287.

/I, 394, 395, 413.Turnia, Turcii (malta Poartä, Sublinia

Poartä, Poarta, Imperiul Otoman,Curtea Suzerana), 16, 23, 25, 66, 68,.90, 121, 134, 232, 253, 257, 259, 260,.261, 266, 271', 281; recunoaste pe M.S. Domnu/ Carol I, 21-22, nu asigurilneutralitatea României, 241, ataeurisasupra tarmuluì romanese si a vaselorde comer, 245; II, 198, 206, 255, 257,268, 308, 309, 310, 312, 315, 316, 318,.320, 386, 388; legäturi comerciale cu,Romania, 13.

Turnu, II, 315.Turnu-Mägurele, 11, 314-16,318, 319, 321..Turnu-Severin, 144, v. Severin.Turtucaia, 278; II, 473.Tutova, judetul, 390-91; II, 42.Tutunul, introducerea monopoluIui, 191.Tzigara-Samurcas Al., director al Fun-

datiei Carol I, II, 486.

Tara Româneascii, II, 43, 308, 309 ,400,-sr, Romania.

Tarigrad Constantinopol), patriarhuIdela sfinfirea rnanäsfirii Curtea de Ar-geq, 439.

Tarile-de-jos, consulul in Romania, 47.TiganWi, tabAra dela, 343, 349.

Ungaria, 90, 1.13; II, 193, 308-13, 325,338, 342, 343.

Ungrovlahia, II, 126, 294, 402, 403, 449,=-- Tara Rcrmaneasea.

Universitatea din Buc., 86, 220, 274, 275,363; Rectorul ei felicita pe M. S.Domnul, 30-31; eompletata, inaugura-rarea, 99-101 ; - din Iasi, 220, 275,infiintarea unei Facultäti de Medicina332.

Ureche Gr., cronicarul, 225.Urechiä A. V.,. Min. Cultelor i Instruc-

tiunii, 368, 380, 388; II, 185.

www.dacoromanica.ro

Urussof Leon, trimisul Rusiei, In Roma-nia, 357.

Uzina de gaz dela Filaret, inaugurare,135-36.

Valahia, 201.Valea Alba, lupta lui tefan cel Mare cu

Turciii 403.Varlaam, Mitropolitul Moldovei, II, 326.Varsovia, II, 254-56, visita Regelui Carol

211.Vasile Lupu, 220, 225, 320; II, 326, 327..Vaslui, judetul, 277; II, inanevrele dela,

143.Vaslui-Iasi, II, linia ferata, 14.Vacarescu Th., II, vice-presedinte al Se-

natului, 236.Vacaresti, familia poetilor, 225.Vasescu Al., ministru, 40.Valcea, judetul, rniliçienii, instructia lor

145, 146.Vanatorii, Batalionul 1,442, 389; Bat.

2, cucerirea Griviçei, aniversari, 264,288, 415, 416, 435, 436; Bat. 4, 103,neorandueli, 143, 145-46.

Varciorova, legatura de c. f., 113; Grani-cerii dela, 147.

Venatia, Venetienii, II, 308, 313; conven-tia sanitara dela, 222, 223.

Veniamin, fost episcop al Romanului,162; Mitropolit al Moldovei, 307, 450;

9, 119, 456, 273, 326, 327, 403;Seminarul, 325.

Vericeanu Al., II, Min Agriculturii, 100.Vernescu G., Min. de Interne, 214, 223,

231, 233; II, Min. de Finante, 35, 38,79, 94, 100.

Vid, II, podul de pe, 460.Vidin, 279; cetatea, 278; vizita M. S..

Domnului, 280; II, 280, 281, 310, 315,316, 463.

Viena, 52, 90; expozitiunea, 168-69; con-ferinta international& medica% 184;II, 112, 256, 386.

'Vioreanu P., Min. de Justitie,104, 211, 212..Virtutea nilitarà, decoratie, conferita

Tarului Alexandru II, 265-66; II, 280.

INDICE 517

Vladimir Alexandrovici, Marele duce, II,213, 383, 384, 387.

Vladimirovitz Boris, II, 176.Vladislav, rege polon, II, 309.Vladescu M., general, Min. de Razboi,

II, 48, 56, 58, 59, 71_Vladescu M., profesor, Ministrul Culte-

lor si Instructiunii, II, 335, 342, 348,352, 354, 365.

Voinov N., Min. de Justitie, 413, 420.Voltaire, 362; II, 240.Vrata' Mitropolitul de, II, 288, 322.Vulcan, pasul, 144.

Waldeck si Pyrmont, principe de, II, 486.Washington, II, 223.Wied, Principesa de, soacra M. S. Dom-

nului, 129, 219.Wilhelm, principe de coroanti german,

II, 407.Wilhelm II,. imparatul Germaniei, II,

323, 340, 343, 374, 414, 456, 487.Wilkinson, II, 239, 240.Wischinca, colonel, comandant al Reg.

ungar Carol I», II, 192.Wladimirovich Karabchewsky Platon,

colonel rus, II, 367.Worogda, regiment rus, II, 367.

Xenopol A. D., II, 453.Xenopol N., Min. de Industrie si Comer,

II, 457, 458, 466, 468, 475.

Zagonu, comuna, 90.Zaharescu Paulina, directoarea Externa-

tului de fete din Buc., 226, 322.Zalomit I., Rector al Universitatii din

Buc., 220,Zaganescu, coloneI, comandantul Garza

Civice, 88.Zecimi aditionale, 113.Zegelin de, maior, II, 254, 256.Zimnicea, II, 315, 318.Zollern, Casa de, II, 312, 314; Co.

mite de, II, 314-314.Zukici, consulul Serbiei in Romania,

98-99.

www.dacoromanica.ro

TABLA PLAWLOB.

1. lL S.. Regele Carol I kri Principele Ferdinand la sfultirea Bisericii Dom-nesti din Azuga pe ziva de 8/20 Sept. 1889.

Podul Regele Carol I inaugurat la 14/26 Sept. 1895.M. S. Regole Carol I eu Principele Carol in 1899.M. S. Regele Carol I cu Principele Carol gi Principesa Elisabeta in 1899.Vizita M. S. Regelui Carol I la Arsenalul Armatei insotit de A. S.

Principele Friederich de Hohenzollern (29 Martie/11 Aprilie 1902).Regele Carol I la 1903,M. S. Regele Carol I, Ferdinand. Mostenitorul Tronidui si Principele

Carol la 1901.Sala Tronultri la jubileul de 40 de ani de domnie al M. S. Regelui

Carol I (1906).M. S. Regele Cerol I la 1908.M. S. Regele Carol I in uniformä de FeldmareseI prusian (7/20 Aprilio

1909).Academia Romiinä. Sedintät solemnä din 25 Mai77 Tunie 1912. (Recep-

tiunea d-lui Gr. Antipa).M. S. Regele Carol I la 1913.M. S. Regele Carol I eu Generalul AvereEreu la 1913,

XIV, M. S. Regele Carol I studiind harta in anul 1913.Familia Regala (1913).Vizita Tarului Rusiei la Constanta (1/14 Iunie 1914).Vizita Tarului Rusiei la Constante (1/14 Iunie 1914).'Familia Regalä RomAnä ca Familia Tarului Rusiei la Constanta pe

ziva de 1114 Iunie 1914XIX, M. S. Regele Carol I la 1914.

M. S. Regele Carol I la 1914.M. S. Regele Carol I pe eatafalc (27 Sept./I0 Oct. 1914).

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIIPag.

InaIt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1887 5

Räspuns la felicitärile inaltelor autoritati. 1/13 Ianuarie 1887 5Mesaj la plecarea tu strainatate. 6/18 Martie 1887 6Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 2/14 Aprilie 1887 7

-5. M. S. Regele dare Mitropolitul Primat. 8/20 Aprilie 1887Clare Ieseni. 23 Aprilie/5 Mai 1887 9Catre delegatia de manifestanti. 10/22 Mai 1887 10Catre Batalionul de Vanatori. 30 August/11 Sept. 1887 ...... 10Catre Corpul I de Armata. 3/15 Octornvrie 1887 11

Catre trupele in manevre la Focs,ani. 8/20 Octoravrie 1887 12

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1887 13La aniversarea caderii Plevnei. 28 Nov./10 Dec. 1887 17Raspuns la Adresa Senatului. 1/13 Decemvrie 1887 18Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 1/13 Decemvrie 1887 18InaIt Ordin de zi &dire armatä. 1/13 Ianuarie 1888 . 19Raspuns la felicitarile inaltelor autorit'ali. 1/13 Ianuarie 1888 20Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/19 Februarie 1888 20Catre Academia Româna. 22 Martie/3 Aprilie 1888 22Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 3/15 Aprilie 1888 22Toast M. S. Regelui pentru sfetnicii SAL 10/22 Mai 1888 24Catre Batalionul 2 de Vanatori. 30 August/11 Septemvrie 1888 26Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 8/20 Septemvrie 1888 26Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 1/13 Noemvrie 1888 26Pentru armata romana. 28 Nov./10 Dec. 1888Raspuns la Adresa Senatului. 4/16 Decemvrie 1888 31Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 11/23 Decemvrie 1888 82bait Ordin de zi catre armatä. 1/13 lanuarie 1889 33Catre inaltele autoritäti. 1/13 Ianuarie 1889 33Catre Reg. 3 de Infanterie. 26 Aprilie/8 Mai 1889 34Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 9/21 Mai 1889 86Inchina pentru Romania. 10/22 Mai 1889 3tCuvantare la punerea temeliei coalei de Cornell. 21 Mai12 Iunie 1889 36Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 8/20 Iunie 1889 39Inchin1 pentru armata. 30 August/11 Septeruvrie 1889 36

www.dacoromanica.ro

520 REGELE CAROL I

Pag.

35. Irrari pentru Dobrogea i Constanta. 11/23 Septemvrie 1889 . 3936. Catre Calateni. 13/25 Septemvrie 1889 4037. Catre armatá. 6/18 Octomvrie 1889 4038. Catre Ieseni. 7/19 Octomvrie 1889 4239. Cätre Barladeni. 11/23 Octomvrie 1889 , 4940. Cuvântare la aniversarea a_25 ani ai Universitätii, 22 Oct./3 Nov, 1889 4341. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1889 4.4

42. La Adresa Sc. Sinod. 20 Nov./2 Dec. 1889 4843. Toastul M. S. Regelui pentru armata. 28 Nov./10 Dec. 1889 . 4944-. Raspuns la Adresa Senatului. 15/27 Decemvrie 1889 5045. Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 22 Dec. 1889/3 Ian. 1890 5146. Inalt Drdin de catre armata. 31 Dec. 1889/12 Ian. 1890 . 51.

47. Raspuns la felicitarile de Anul nou. 1/13 Ianuarie 1890 . 5248. Clare Academia Romana. 16/28 Martie 1890 5349. Catre Academia Romana. 25 Martie/6 Aprilie 1890 5450. Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 28 Martie/9 Aprilie 1890 5451. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 16/28 Aprilie 1890 5652. Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 9/21 lunie 1890 5753. Toast In sanätatea armatei si a Pitestenilor. 30 Sept./11 Oct. 1890. 5854. Catre Craioveni. 1/13 Octomvrie 1890 4, 6055. Catre un taran oltean. 1/13 Octomvrie 1890 6056. Catre Craioveni. 2/14 Octomvrie 1890 61

.57. Cuvantare la punerea temeliei palatului de Justitie. 7/19 Octomvrie 1890 6258. Incliina pentru poporul roman. 9/21 Octomvrie 1890 6359. La Calarasi. 9/21 Octomvrie 1890 6460. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 189061. Toast in onoarea armatei. 28 Nov./10 Dec. 1890 7162. Räspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 16/28 Decemvrie 1890 71

63. Raspuns la Adresa Senatului. 19/31 Decemvrie 1890 7264. Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1891 . 7365. Raspuns la felicitarile inaltelor autoritäti. 1/13 lanuarie 1891 73,

66. Catre Academia Românà. 1/13 Aprilie 1891 , 74.

67. Toast in sanatatea inembrilor Academiei Române. 1/13 Aprilie 1891 7768. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 29 Aprilie/11 Mai 1891 7869. Catre delegatia functionarilor C. F. R. 9/21 Mai 1891 7970. Catre Corpul Diplomatic. 10/22 Mai 1891 8571. Care Nlitropolitul Primat. 10/22 Mai '1891 81

72. Riispuns la felicitarile Corpurilor Legiuitoare. 10/22 Mai 1891 8273. Catre malta Curte de Casatie. 10/22 Mai 1891 8474. Catre malta Curte de Conturi. 10/22 Mai 1891 85,

75. Care Corpul Didactic. 10/22 Mai 18916. Catre Ministrul armatei. 11123 Mai 1891 s, 87

77. Clare Primarii din -tail. 11/23 Mai 189178. Toast pentru Primari. 11/23 Mai 1891 90

19. Toastul la cina dala Palat. 11/23 Mai 1891 90

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII 521

Pag.Raspuns la Adresa ,Adunarii Deputatilor. 24 Mai/5 Iunie 1891 91Raspuns la Adresa Senatului. 30 Ilai/11 Ittnie 1891 91

Catre Primarul Capitalei. 6/18 Iunie 1891 92.Mesaj la Inchiderea Corptuilor Legiuitoare, 1/13 Iulie 1891 93Catre Imparatul Germaniei. 15/27 Octomvrie 1891 94

85: Toast pentru. Imparatul Germaniei. 16 28 Octomvrie 1891 95Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1891 95Inalt Ordin de zi dare armata. 23 Dec. 1891/3 Ianuarie 1892 ....., 101Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Februarie/8 Martie 1892 101Cuvantare la Academia Romanä. 6/18 Martie 1892 . 105

0. Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 8/20 Martie 1892 ... 105Raspuns la Adresa Senatului, 13/25 Martie 1892 106Catre Consiliul de Ministri. 23 Mai/4 Tunic 1892 107Catre Adunarea Deputatilor. 23 Mai/4 Iunie 1892 107Catre Senat. 23 Mai/4 Iunie 1892 108Catre Corpul Diplomatic. 26 Mai/7 Iunie 1892 . 108Catre Primarul Capitalei. 26 Mai 7 Iunie 1892 109Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 27 Mai/8 lunie 1892 109Catre SI. Sinod. 29 Mai/10 Iunie 1892 t 111

Toastul pentru Corpul III de Armata. 29 Sept./11 Oct, 1892 111

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1892 112Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 29 Nov./11 Dec. 1892 .. , 116Raspuns la Adresa Senatului. 4/16 Decemvrie 1892 117Cuvantarea la investitura Episcopului de Roman. 13/25 Decemvrie 1892 119Urarea la eununia Principelui Ferdinand 29 Dec. 1892/10 Ian. 1893 120Inalt Urdía de zi eatre armatit 31 Dec, 1892/12 Ian. 1893 120Catre Batalionul 1 de Vanatori. 3/15 Februarie 1893 121Catre Academia Rornana. 5/17 Martie 1893 121Cram noile Regirnente care primesc steaguri. 10/22 Mai 1893 . 122Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 20 Mai/1 Iunie 1893 123Catre Mitropolitul Primat Ghenadie. 21 Mai/2 Iunie 1893.... 125Toast pentru orasul Tecuci. 27 Sept./9 Oct. 1893 127Toast in onoarea ofiterilor. 28 Sept./10 Oci. 1893 127

Toast in sanätatea Gälatenilor. 30 Sept./12 Oct. 1893 128Inchina pentru prosperitatea Brallei. 30 Sept./12 Oct. 1893 129Calm Romani. 3/15 Octomvrie 1893 , 129Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1893 130

La Adresa Senatului. 3/15 Decernvrie 1893 133Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 16/28 Decemvrie 1893 134Inalt Urdía de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1894 . 135Catre inaltele autoritati. 1/13 Ianuarie 1894 136Catre Academia Romana. 18/30 Martie 1894 . 136Cuvantare la investitura Episcopilor Buzaului i Argesului. 20 Martie

1 Aprilie 1894 137Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Martie/5 Aprilie 18% 139

www.dacoromanica.ro

522 REGELE CAROL I

Pag.

124. Catre C. E. D. 5/17 Mai 1894 141

125. Toast In sanatatea Suveranilor isefilor de state reprezentati In C.E.D.5/17 Mai 1894 142

126. Toast in onoarea Corpurilor III si IV de Armata. 28 Sept./10 Oct. 1894 143127. La punerea pietrei fundamentale a Palatului Postelor. 20 Oct,/1

Noenavrie 1894 144128. Cain Primarul Capitalei. 2/14 Noemvrie 1894 145

129. Catre Consiliul de Ministri. 3/15 Noemvrie 1894 145

130. Catre Inaltul Cler. 3/15 Noemvrie 1894. 146131. Care Corpurile Legiuitoare. 3/15 Noemvrie 1894 147132. Catre malta Curte de Casatie. 3/15 Noemvrie 1894 147133. Cabe Academia Romana. 3/15 Noemvrie 1894 '148

134. Clare Rectorul Universitalii din Bucuresti. 3/15 Noemvrie 1891 . , 148135. Catre Ministrul Armatei. 3/15 Noemvrie 1894 149136. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1894 149137. Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 11/23 Decemvrie 1894 . 152138. Raspuns la Adresa Senatului. 18/30 Decemvrie 1894 153139. Inalt Ordin de zi &dire armata. 1/13 Ianuarie 1895 '154

140. Inalt Ordin de zi. 1/13 Ianuarie 1895 154141. Catre autoritatile superioare. 1/13 Ianuarie 1895 155142. Catre Ieronim Ploesteanu, noul Episcop de Roman. 5/17 Martie 1895 155143. Care Academia Româna. 11/23 Martie 1895 156144. Cuvantare la inaugurarea Fundatiunii Carol I. 14/26 Martie 1895 157

145. Catre Academia Rumba. 17/29 Martie 1895 159146. Care Reg. 4 Rosiori. 11/23 Aprilie 1895 159147. Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 29 Aprilie/11 Mai 1895 160148. La inaugurarea podului Carol I. 14/26 Septernvrie 1895 162

149 Inchina pentru Corpurile I si II de Armatä. 27 Sept./9 Oct. 1895 164'150. Cuvantare la inaugurarea Palatului de Justitie, 15/27 Octomvrie 1895 164

151. Mesaj la disolvarea Corpurilor Legiuitoare. 24 Oct./5 Nov. 1895 166152. Mesaj /a deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/19 Decemvrie 1895 166153. Räspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 22 Dec. 1895/3 Ian. 1896. 169154. Räspuns la Aclresa Senatului. 23 Dec. 1895/4 Ian. 1896 . 170155. Inalt Ordin de zi catre armata. 1/43 Ianuarie 1896 171

156. Care inaltele autoritati. 1/13 Ianuarie 1896 171

157. Mesaj la inchiderea torpurilor Legiuitoare,. 30 Aprilie/12 Mai 1896 172158. Catre Maldarescu, Prirnarul Craiovei. 14/26 Septemvrie 1896. .. 173159. Toast pentru Severineni. 14/26 Septemvrie 1896 174160. La toastul lui Francise Iosef. 15/27 Septemvrie 1896 '174

161. Toast pentru Francisc Iosef. 16/28 Septemvrie 1896 . 175'

162. La denumirea stancei t Francisc Iosef v. 18/30 Septemvrie 1896 .... 176'163. La inceperea lucrärilor portului Constanta. 16/28 Octomvrie 1896 .. 176

164. Catre Alexandru I al Serbiei. 18/30 Octomvrie 1896 177165. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 45/27 Noemvrie 1896 . 178

166. Ouvantare la investirea Mitropolitului Primat. 8/20 Decemvrie 1896 181

www.dacoromanica.ro

TABLA DE BATERII -523

Pag.Raspuns la Adresa Senatului. 15/27 Decenwrie 1896 183Raspuns la Adresa Deputatilor. 18/30 Decemvrie 1896 . '184

InaIt Ordin de zi catre armata. '1/13 Ianuarie 1897 185Raspuns la felicitarile Inaltelor autoritati. 1/13 Ianuarie 1897 .... 185

171. CuvAntare la investitura Episcopului de Roman. 28 Martie/9 Aprilie1897 186

'172. Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 3/15 Aprilie 1897 187La Intâmpinarea Preqedintelui Academiei. 7/19 Aprilie 1897 188Catre Pre§edintele Academiei. 10/22 Mai 1897 189La punerda temeliei palatului Casei de Depuneri. 8/20 Iunie 1897 190Proclamatie catre Tara. 8/20 RIlie 1897 190Catre Principele Ferdinand al Bulgariei, 23 Iulie/4 August 1897 192Toast pentru Regimentul ungar Carol I. 17/29 Septemvrie 1897 192La Toastul lui Francisc Iosef. 17/29 Septemvrie 1897 193La desvelirea monumentului Batalionului 2 Vinätori din Ploe§ti

12/24 Octomvrie 1897 ......... 1%Inching In sänatatea Iepnilor. 20 Oct /1. Noemvrie 1897 195Cuvântare la inaugurarea palatului Universitatii din Ia§i. 21 Oct./2

Noemvrie 1897 195Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1897 197Raspuns la Adresa Senatului. 7/19 Decemvrie 1897 .201

Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 14/26 Decemvrie 1897 202

'186. Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1898 203

187. Raspuns la felicitärile 1naltelor autoritäti. 1/13 Ianuario 1898 , 203488. Cuvtuitare la investitura Episcopului Ramnicului Noul-Severin. 15/27

Martie 1898 204Catre Academia Romanfi. 20 Martie/1 Aprilie 1898 ... 205

Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Mai 1898 206Toast pentru Principele Bulgariei. 24 Iunie/6 Iulie 1898 . 208

Catre Principele Bulgariei. 25 Iunie/7 Iulie 1898 208Urarea Regelui dupa sfintirea a doua vapoare. '1/13 Iulie 1898 209

Pentru marina româna. 1/13 Ellie 1898 210Raspuns la Toastul Principelui Imertinsky. 14/26 Iulie 1898 ...4. 211

La IntAmpinarea Primarului din St.-Petersburg. 17/29 Iulie 1898 212Raspuns la toastuI Impäratului Nicolae II. 17/29 Iulie 1898 212La toastul Imparatului NicoIae II. 18/30 Iulie 1898 213Catre Marele Duce Sergiu Alexandrovici, guvernatorul Muscovei. 20

Iulie/1 August 1898 . 214Toasturi la Kiev. 24 Iulie/5 August 1898 214Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1898 215Raspuns la Adresa Senatului. 4/16 Decemvrie 1898 218Raspuns la Adresa .A.dunarii Deputatilor. 7/19 Decemvrie 1898 .... 219Catre delegatia Regimentului rus de Wologda. 15/27 Decemvrie 1898 220Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1899 ..... 221

Catre epitropii Seminarului 4 Nifon Mitropolitul s. 17/29 Ianuarie 1899 221

www.dacoromanica.ro

524 REGELE CAROL I

Pag.

Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 -Martie/5 Aprilie 1899 222Cuvântare la Academia Românit 9/21 Aprilie 1899 223Mesaj pentru clizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 21 4prilie/3 Mai 1899 - 224Cuvântare la inaugioarea noului Palat al Curtii de Conturi. 11/23

Mai 1899 , 225Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 12/24 lunie 4899 , 226Ráspuns la Adresa Senatului. 20 Iunie/2 Iulie 1899 227Ráspuns la Adresa Adun'árii Deputatilor. 22 Iunie/4 lidie 1899 22'tMesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 23 Tunie/5 Iulie 1899 228Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare, 15/27 Noemvrie 1899 ., 229Ftáspuns la Adresa Adunárii Deputatilor. 2/14 Decenavrie 1899 233Ráspuns la.Adresa Senatului. 12/24 Decemvrie 1899 ' 234Inalt Ordin de zi c6tre armath. 1/14 lanuarie 1900 , 235Räspuns la felicitárile Clerului, Ministrilor si ale autoritátilor supe-

rioare. 1/14 Ianuarie 1900 236Cuvântare la investiture Episcopului de Roman. 20 Februari e/5

Martie 1900 237Cuvantare la Academia Românä. 13/26 Martie 1900 238Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 3/16 Aprilie 1900 241Mesaj la deschiderea Corpmilor Legiuitoare. 25 Sept./8 Oct. 1900 243Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/20 Octomvrie 1900 243Mesal la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Octomvrie 1900 244Ráspuns la Adresa Adunärii Deputatilor. 3/16 Decemvrie 1900 247Ráspuns la Adresa Senatului. 6/19 Decemvrie 1900 248Cuvântare- la jubileul de 25 de ani al Societätii Geografice Române

6/19 Decemvrie 1900 249Inalt Ordin de zi catre armatà. 1/14 Ianuarie 1901 251Ráspuns la felicitárile Clerului, Ministrilor si ale inaltelor autoritali.

1/14 Ianuarie 1901 252Mesaj la dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 14/27 Februarie 1901 252Cuvântare la Academia Romatfá. 7/20 Martie 1901 253Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Martie/6 Aprilie 1901. 257Rdspuns la Adresa Adunärii Deputatilor. 26 Martie/8 Aprilie 1901 259Ráspuns la Adresa Senatului. 27 1Vlartie/10 Aprilie 1901 260Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 28 Martie/10 Aprilie 1901 261Toast la Intrevederea dela Abbazia Cu Regele Gheorghe al Greciei

1/14 Mai 1901 262Toast la pranzul dat In onoarea Maresalului Beck. 7/20 Iunie 1901 262Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 14/27 Iunie 1901 . 263Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 21 Iunie/4 Iulie 1.901 264Toast la masa din Castelul Peles in onoarea ofiterilor rusi din escadra

de pe Marea Neagra. 23 Iulie/6 August 1901 265.242. Toast la pranzul din Rimnicu-aárat, dupà manevre. 29 Septemvrie/12

Octomvrie 1901 265243. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/23 Noemvrie 1901 266

www.dacoromanica.ro


Pag.Raspuns la Adresa Senatului. 29 Nov./12 Dec. 1901 . .. 269RaspunS la Adresa Adunarii Deputatilor. 3/16 Decemvrie 1901 270Inalt Ordin de zi &Are armata. 1/14 Ianuarie 1902 . 271Ra'spuns la felicitarile Clerului, Minitrilor, Corpurilor Legiuitoare

ale Inaltelor autoritati. 1/14 Ianuarie 1902 271Cuvântare la investittira I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei si a I. P

S. S. Episcopilor Husilor i al Dunarii-de-Jos. 14/27 Februarie 4902 272Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 26 Februarie/11 Martie 1902 274Ctivantare la serbarea dela Ateneu pentru jubileul de 25 de ani dela

proclamarea independentei. 8/21 Mai 1902 276Alocutiune la tintuirea steagului Batalionului 2 Vanatori. 9/22 Mai 1902 276Inalt Ordin de zi catre armatä pentru directive, disciplina i pentru

desfiintarea bataii. 10/23 Mai 1902 277Cuvantare la depunerea steagurilor vechi, din vremea razboiulni, In

Sala Tronului i Impartirea celor noi. 10/23 Mai 1902 279Toast la banchetul ofiterilor de artilerie eu ocaziunea aniversarii a

25-a dela tragerea Intaiului foe de tun la Calafat. 15/28 Mai 1902 280Inalt Ordin de zi catre armata. 30 August/12 Septemvrie 1902 281Toast la banchetul militar din Targoviste. 29 Sept./12 Oct. 1902 282Raspuns la Intarnpinarea A. S. R. Principelui Ferdinand al Bulgariei

si a Primarului din Rusciuk. 29 Oct./11 Noemvrie 1902 283Reamintire la masa din Plevna. 30 Oct./12 Noemvrie 1902 284Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1902 285Alocutiune catre ofiterii de infanterie. 26 Nov./9 Dec"emvrie 1902 287Toast la pranzul dat la Palat pentru aniversarea luarii Plevnei. 28

Nov./1 Decepavrie 1902 . 288Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor 2/15 Decenwrie 1902 289Raspuns la Adresa Senatului. 6/19 Decenivrie 1902 . 290.Raspuns la urärile Inaltului Cler, ale Ministrilor si ale Corpurilor Legiui-

toare. 1/14 Ianuarie 1903 291Inalt Ordin de zi atre armata. 1/14 Ianuarie 1903 . 292Cuvantare dup.& tarnosirea bisericii M-rei Sinaia. 26 Mai/8 Iunie 1903 293Cuvantare la serbarea jubileului de 50 ani dela Infiintarea coalei de

Agriculmra dela Herastrau. 1/14 Iunie 1903 294Toast in onoarea delegatiei Regimentului rus de Wologda, nr. 18 s Ca-

rol I s. 16/29 Iulie 1903 295Toast la pranzul din Craiova, dupa manevre. 29 Sept./12 Oct. 1903 295Inalt Ordin de zi catre arrnatä. 29 Oct./11 Nov. 1903 296Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1903 299Raspuns la Intampinarea Presedintelui expozitiei organizate de 0 Aso-

ciatiunea romana pentru inaintarea i räspandirea stiintelor. 21Nov./4 Dec. 1903 . . .. 302

Räspuns catre delegatia ofiterilor de Geniu la primirea darului Pacutde clansii. 28 Nov./11 Dec. 4903 . ....... 303

Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 11/24 Decemvrie 1903 303

www.dacoromanica.ro

526 REGELE CAROL I

Pa g.

,275. Raspuns la Adresa Senatului. 16/29 Decemvrie 1903 304Inalt Ordin de zi &are armata. 1/14 Ianuarie 1904 305Raspuns la felicitarile Consiliului de Ministri. 1/14 Ianuarie 1904 306Nicopole, 1392-1877-1902. Comunicare istorica, ratita la Academia

Romana. 21 Martie/3 Aprilie 1904 306Toast la masa data In onoarea Regimentului 2 de Dragoni din Garda

Regala Prusiana. 18 Iunie/1 Iulie 1904 322Cuvantare la Expozitia Societatii Agrare. 26 Sept./9 Oct. 1904 323Toast la prânzul din Iasi. 1/14 Octomvrie 1904 . 324

282, Toast la dejunul din Iasi. 2/15 Octomvrie 1904 324Cuvantare la centenarul Seminarului Veniamin. 4/17 Octomvrie 1904 325Raspuns la Intampinarea Rectorului Universitatii din Iasi. 5/18 Oc-

tomvrie 1904 , 327Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1904 ... 328Raspuns la Adresa Senatului. 26 Nov./9 Dec. 1904 - 330Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 27 Nov./10 Dec. 1904 . ,. 331Inalt Ordin de zi dare armatä. 1/14 Ianuarie 1905 332Raspuns la felicitärile Clerului, Ministrilor si ale inaltelor autoritati.

1/14 Ianuarie 1905 333Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 23 Febr./8 Martie 1905 333Raspuns la Adresa Senatului. 23 Martie/5 Aprilie 1905 , 336Cuvantare la Academia Romanä. 1/14 Aprilie 1905 . 337Raspuns la toastul Ministrului Lucrarilor Publice. 15/28 Mai 1905 - 339Toasturi la pranzul din Constanta. 16/29 Mai 1905 340Alesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 1/14 Iunie 1905 341Toast In onoarea delegatiunii Regimentului austro-ungar nr. 6 o Ca,-

rol I s. 24 Iulie/6 August 1905 342Toast In onoarea delegatiunei I-iului Regiment de Dragoni de Hanovra

nr. 9 o Carol I». 22 Septernvrie/5 Octomvrie 1905 343Toast dupä manevrele din Moldova. 30 Sept./13 Oct. 1905 344Toast la pranzul din Dorohoi. 1/14 Octomvrie 1905 345Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1905 345Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 14/27 Decemvrie 1905 348Raspuns la Adresa Senatului. 21 Dec. 1905/3 Ianuarie 1906 349Inalt Ordin de zi catre armatä. 1/14 Ianuarie 1906 350Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/20 Martie 1906 .. 351.

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 8/21 Mai 1906 353Raspuns la felicitarile Ministrilor pentru jubileul de 40 de ani de domnie.

9/22 Mai 1906 , 354Raspuns la felicitarea Corpului Diplomatic. 10/23 Mai 1906 ..... 355Raspuns la urarile SI. Sinod. 11/24 Mai 1906 356.Raspuns la uritrile Corpurilor Legiuitoare. 11/24 Mai 1906 356-Rfispuns la urarile Primarilor din tarrt. 11/24 Mai 1906 357Raspuns la felicitarile Inaltei Curti de Casatie. 12/25 Mai 1906 - 353Raspuns la felicitarile Inaltei Curti de Conturi. 12/25 Mai 1906 ..., 359'

www.dacoromanica.ro


Pag.Raspuns la felicitarile Camerelor de Comert din targ. 12/25 Mai 1906 359Raspuns la urarile Armatei. 12/25 Mai 1906 360Raspuns la urarile Academiei Romano. 13/26 Mai 1906 361Raspuns la felicitarile Profesorilor ái Studentilor universitari. 13/26

Mai 1906 362Raspuns la felicitärile Ofiterilor de Cavalerie ái de Marina. 21 Mai73

Iunie 1906 363Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Mai/6 Iunie 1906 364Cuvantare la deschiderea Expozitiei nationale din 1906. 6/19 Iunie

1906 365,020. Toast in onoarea Regimentului de infanterie rusesc nr. 18 de Wologda

o Carol I». 26 Iunie/9 Iulie 1906 367Toast la masa din Ploeáti, dupa manevre. 29 Sept./12 Oct. 1906 367Cnvantare la inaugurarea lucrarilor pentru aducerea apei in Ploeáti

30 Sept./13 Ocf.1906 . 368Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare, 15/28 Noemvrje 1906 369Rasp.uns la Adresa Adunarii Deputatilor. 3/16 Decemvrie 1906 371Toast la cina data' In onoarea de/egatiunilor regimentelor prusiene:

1 artilerie de garde' ái 1 hanovrian nr. 9 de dragoni Regele Carol Ial Romaniei». 19 Dec. 1906/1 Ianuarie 1907 373

Inalt Ordin de zi catre armata. 1/14 Ianuarie 1907 374027. Manifest catre tara. 12/25 Martie 1907 374

Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Marti° 1907 376Inalt Ordin de zi catre armatii. 29 Martie/11 Aprilie 1907 . 377Mesaj la dizolvarea Corptirilor Legiuitoare. 26 Aprilie/9 Mai 1907 378Regele Carol, pazitor al pacii sociale. 26 Aprilie/9 Mai 1907 378

032. Convorbire cu corespondentul din Bucuregti al ziarului Wiener Tage-blatt s. Mai 1907 379

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/20 Iunie 1907 379Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 14/27 Iunie 1907 . 380Cuvantare la botezul celor 12 vase de razboiu. 19 Sept./2 Oct. 1907 381Toast in pranzul din Constanta, dupa manevre. 23 Sept./6 Oct. 1907 382Toast la cina data In onoarea Marelui Duce Vladimir qi a Sotiei Sale.

28 Sept./11 Oct. 1907 . 383Convorbire despre chestiunea Orientului. 8/21 Octomvrie 1907 384Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1907 , 387Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 29 Nov./12 Dec. 1907 . 389Inalt Ordin de zi catre armatä. 1/14 Ianuarie 1908 . . 390Raspuns la Adresa Senatului. 13/26 Ianuarie 1908 1. 391Toast la pranzul dat in onoarea AA. LL. RR, Principelui i Principesei

Bulgariei. 7/20 Martie 1908 392044. Urare pentru M. S. Imparatul Nicolae II. 6/19 Mai 1908 392

Cuvântare la inaugurarea Muzeului de Zoologie. 24 Mai/6 Iunie 1908 393Urare pentru M. S. Impäratul i Regele Franeise Iosif I. 9/22 Iunie 1908 393Räspuns catre delegatia Turcilor. 14/27 Noemvrie 1908 . 394

www.dacoromanica.ro

528 REGELE CAROL I

Pag.Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1908 ., 394Räspuns la Adresa Senatului. 7/20 Decemvrie 1908 . 397Räspuns Ja Adresa Adunärii Deputatilor. 16/27 Dermvrie 1908 . 398Inalt Ordin de zi cdtre armatä. 1/14 Ianuarie 1909 399

-352. Cuvântare rostità la cina dela 24 Ianuarie. 24 Ianuarie/6 Februarie 1909 400Cuvântare la Investiture II. PP. SS. Mitropolitilor Athanasie al Ungro-

Vlahiei i primat al României i Pimen al Moldovei i Sucevei. 8/21Februarie 1909 . 402

Cuvântare lit investitura PP. SS. Episcopilor Ghenadie al RalmiculuiNoului-Severin i Nifon al Dunärii-de-Jos. 24 Martie/6 Aprilit '1909 404

Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Martie/6 Aprilie 1909 405Rhspuns care Principele I 0 R. de coroang Wilhelm al Germaniei

Prusiei. 7/20 Aprilie 1909 407Toast la pränzul dat In onoarea A. S. I. Principelui de Coroanä al Ger-

maniei çi Prusiei. 8/21 Aprilie 1909 408Toast la masa datà in cinstea perechii moTtenitoare a tronului Austro-

Ungariei. 7 Iunie/10 Iulie 1909 409Cuviintare la inaugurarea portului Constai4a. 27 Septemvrie/10 Oc-

tomvrie 1909 . 410Discurs la Inaintarea ca sublocotenent a Printului Carol. 3/16 Octom-

vrie 1909 . 412Mesaj pentru deschiderea Adunailor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1909 413Ráspuns la Adresa Adunárii Deputatilor. 8/21 Decemvrie 1909 416Räspuns la Adresa Senatului. 11/24 Decemvrie 1909 417Inalt Ordin de zi care armatd. 1/14 Ianuarie 1910 . 418Toast la pränzul de galä dat In onoarea misiunii belgiene. 5/18 Fe-

bruarie 1910 419Mesaj de Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 10/23 Aprilie 1910 420.Inalt Ordin de zi care armatä. 7/20 Mai 1910 . 421Toast pentru Regele Angliei. 16/29 August 1910 423Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1910 423Räspuns la Adresa Adunaii Deputatilor. 1/14 Decemvrie 1910 426Räspuns la Adresa Senatului. 11/24 Decemvrie 1910 427

872. Inalt Ordin de zi care armatä. 1/14 Ianuarie 1911 . 428Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/20 Martie 1911 429Räspuns la Adresa Adunärii Deputatilor, 23 Martie/5 Aprilie 1911 430Raspuns la Adresa Senatului. 3/17 Aprilie 1911 431Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 22 Aprilie/5 Mai 1911 .. 433Discurs la inaugurarea nouei clädiri a Camerei de Cornell i Industrie.

24 Mai/6 Iunie 1911 . 433878. Toast la primirea în audientá. a Generalului de Romanenko. 5/19

Iunie 1911 435Cätre Iussuf Izzedin. 14/27 August 1911 . 436Care Vice-amiralul Bostrem. 18 Sept./1 Oct. 1911 436Care Ieqeni. 25 Sept./8 Oct. 1911 437

www.dacoromanica.ro


Pag.Catre trimiii Rusiei i Austro-Ungariei. 26 Sept./9 Oct. 1911 . 438Discurs la 50 de ani dela intemeierea Universitatii din Iasi. 27

Sept./10 Octomvrie 1911 438Discurs la inaugurarea cursmilor universitare din Iasi. 29 Sept. 12

Octomvrie 1911 1 440Mesajul la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15 28 Noemvrie 1911 441Raspuns la Adresa Senatului. 27 Nov./10 Dec. 1911 444Räspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 3/16 Decemvrie 1911 445Inalt Ordin de zi catre armatá. 1/14, Ianuarie 1912 446Cuvantare la investirea Episcopilor de Roman si Arges. 12 25 Fe-

bruarie 1912 447Cuvantare la investirea Mitropolitului Primat si a Episcopului Husilor

19 Februarie/3 Martie 1912 449Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 6/19 Aprilie 1912 450Discurs la Academia Romanä. 25 Mai/7 Iunie 1912 452Discurs la deschiderea statuii lui Cuza-Voda din Iasi. 26 Mai/8 Iunie

1912 453Toast pentru Francisc loser cuprilejul trimiterii until mesager al acestuia

9/22 Iunie 1912 454Catre Principele Carol si profesorii exalninatori. 29 Iunie/12 Iulie 1912 455Catre delegatia Reg. al II-lea de Dragoni al Gardei. 17/30 Sept. 1912 456Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 17/30 Octomvrie 1912 456Mesaj pentru deschiderea Corpuzilor Legiuitoare. 26 Nov./9 Dec. 1912 457Toast pentru Imparatul Rusiei. 26 Nov./9 Dee. 1912 , 459Cuvantare la aniversarea luàrii Plevnii. 28 Nov./11 Dec. 1912 . 460Raspuns la Adresa Senatului. 16/29 Decenavrie 1912 461Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 18/31 Decemvrie 1912 462Inalt Ordin de zi catre armata, 1/14 Ianuarie 1913 . 463Catre Principe/e Eitel-Frederic. 21 Ianuarie/3 Februarie 1913 463Catre Episcopul Ramnicului Noului-Severin. 7/20 Mai 1913 464Mesaj la inchiderea Corpuri/or Legiuitoare. 18/31 Mai 1913 . 465Care Elevii Scoalei de Cavalerie. 11/24 Iunie 1913 . 466Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 3/16 Iunie 1913 .. 467Mesaj pentru inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 4/17 Iulie 1913 ... 468Toast la masa data in cinstea delegatilor la Conferinta Pacii. 28 Iulie/

10 August 1913 . 469Inalt Ordin de zi catre armata. 31 Iulie/13 August 1913 470Raspuns delegatiei soiiIor, mamelor, fiicelor i surorilor ostasilor. 21

August/3 Septemvrie 1913 471Mesaj la deschiderea Cprpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1913, 4472

Raspuns Adresa Senatului. 8/21 Deeemvrie 1913Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 22 Dec. 1913/5 Tan. 1914 476Inalt Ordin de zi catre armata. 1/14 Ianuarie 1914 477Catre Principele George al Greciel. 23 Ianuarie/5 Februarie 1914 478Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 21 Far./6 Martie 1914 478

www.dacoromanica.ro

530 RE GELE CAltOL I

Pag.Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 28 Febr./13 Martie 1914' 480Raspuns la Adresa Senatului. 6/19 Martie 1914 481Catre Principele de Orleans si Burbon. 8/21 Aprilit 1914 482Catre misiunea militara spaniolä. 8/21 Aprilie 1914 483Catre elevii Scoalei Militare de Artilerie, Geniu si Marina. 22 Aprilie/4

Mai 1914 484Cuvantare la inaugurarea Fundatiunii Carol I, Cu prilejul maririi ei

9/22 Mai 1914 485Catre delegatia Regimentului 2 de Dragoni Prusieni. 9/22 Mai 1914 486Catre Tarul Rusiei. 1/14 Iunie 1914 , , 481Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 5/18 Junio 1914 488Raspuns la Adresa Senatului. 20 Iunie/3 Iulie 1914 490Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 21 Iunie/4 Tulio 1914 491Catre Batalionul al 2-lea de Vânätori. 30 August/12 Septemvrie '1914 492

Indice 493Tabla planplor 518Tabla de materii 519

www.dacoromanica.ro

MONITOR UL OFICIAL *IIMPRIMERI ILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALXBUCURE ST1939

www.dacoromanica.ro

Lei 260www.dacoromanica.ro

rasboiulneatarnarii

Documents

Transcript of rasboiulneatarnarii