Raportul Traditie Scriptura

8/18/2019 Raportul Traditie Scriptura

1/12

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ „EPISCOP DR. VASILE COMAN”

SPECIALIZAREA: TEOLOGIE ORTODOXĂ PASTORALĂ

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: IF

ANUL III

LUCRARE DE SEMINAR

Coordonator tiin ific:ș ț Dr. Asist. Florin Toader Tomoiagă

Student: Vere Alexandruș

Orada

!"#$

1


2/12

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ „EPISCOP DR. VASILE COMAN”

SPECIALIZAREA: TEOLOGIE ORTODOXĂ PASTORALĂ

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: IF

ANUL III

Ra%&r'() d*+'r S,-+'a Sr*%'(r/ * S,-+'a Trad* *ș ț

Coordonator tiin ific:ș ț Dr. Asist. Florin Toader Tomoiagă

Student: Vere Alexandruș

Orada

!"#0

2


3/12

Cuprins

I. Sfânta Scriptură…………………………………………………………………

II. Sfânta Tradi ie…………………………………………………………………..!ț

II." Cele opt i#$oare ale Sfintei Tradi ii…………………………………….%ț

II.& Aspectul statornic………………………………………………………%

II.' Aspectul dinamic……………………………………………………….(

III. Deose)iri interconfesionale pri$ind raportul Tradi ie*Scriptură………………..+țIV. Conclu#ii………………………………………………………………………",V. -i)liografie…………………………………………………………………….""

3


4/12

I.Sfânta Scriptură

Sfânta Scriptură e cartea de căpătâi a celui ce crede n Dumne#eu. / cea mairăspândită carte din lume0 cuprin#ând %% de căr1i sau scrieri canonice: '2 n Vec3iulTestament 4i &( n 5oul Testament.

Am)ele Testamente sunt normati$e pentru credin1ă 4i purtare0 dar cea mai mare$aloare o are 5oul Testament0 deoarece el cuprinde descoperirea dumne#eiască făcută de6nsu4i Fiul lui Dumne#eu 4i transmisă de Sfin1ii Apostoli. Valoarea Vec3iului Testament a fostrecunoscută de 6nsu4i 7ântuitorul Iisus 8ristos0 referindu*se adeseori la profe1iile acestuiadespre Sine. /l a declarat n mod expres: 9Să nu socotiţi că am venit să stric legea sau

proorocii. N-am venit să stric ci să-mplinesc. ;7t. !0"(


5/12

II.Sfânta Tradi ieț

6n -iserica rtodoxă tradi1ia e transmiterea orală a ade$ărului re$elat 4i e numitămemoria vie a -isericii. Tradi1ia $ine de la 7ântuitorul 4i de la Sfin1ii Apostoli 4i constituien$ă1ătura care s*a păstrat 4i s*a transmis prin $iu grai. Tradi1ia e $ia1a Du3ului n -iserică.Sfântul Du3 are un rol preponderent in descoperirea0 păstrarea 4i transmiterea tradi1iei.Tradi1ia se extinde 4i nainte de era cre4tină0 când putem $or)i despre o tradi1ie premo#aică.

Termenul ce indică $ec3imea tradi1iei se nume4te ad uem si se nc3eie la moartea luiIoan Apostolul. Cea ce a urmat a fost expunerea de către -iserică a unor n$ă1ături 4i măsurinecesare pentru respectarea tradi1iei. Vladimir @ossE spune că Tradi1ia are un caracter pne$matologic ;spiritualrotos. 5icodim0ț S"#nta Tradi ie, mama S"intei Scripturiț 0 /d. Cartea rtodoxă Alexandria0Alexandria &,"!0 p. (!.

2 Cara#a0 Conf. Dr. Ioan0 S"#nta Scriptură i S"#nta Tradi ie în teologia patristicăș ț 0 /d. /piscopoiei Slo)o#iei iș

Călăra ilor0 Slo)o#ia0 &,,0 p %.ș

5


6/12

II." Cele opt i#$oare al Sfintei Tradi1ii.

Tradi1ia s*a păstrat n opt i#$oare n starea cea mai autentică: "< Sim)oluri de credin1ă * mărturisiri scurte0 asemenea unor dreptare de credin1ă. Se

foloseau la )ote#0 propo$ăduire. >rincipalele sim)oluri de credin1ă sunt: sim)olul apostolic0sim)olul niceo*constantinopolitan0 sim)olul atanasian. /le sunt considerate ecumenice0deoarece expun n$ă1ăturile -isericii. Sim)olul apostolic are la temelie sim)olul roman. -iserica rtodoxă nu l*a consideratniciodată apostolic. 7arcu /ugeniu a exprimat această atitudine. Sim)olul cuprinde 4in$ă1ături despre co)orârea la iad 4i comuniunea sfin1ilor. Sim)olul niceo*constantinopolitan formulat la cele două sinoade ecumenice. Sim)olul atanasian * nimeni nu crede că e a lui Atanasie 4i e din secolul V. / folosit de-iserica Anglicană . Cuprinde 4i filioue.

&< Cele +! de canoane apostolice. '< Defini1iile dogmatice a celor 4apte Sinoade ecumenice Si a celor nouă sinoade particulare. < @iturg3iile 4i căr1ile de sluB)ă cuprind o seamă de n$ă1aturi. !< Actele martirilor: >olicarp0 Ignatie0 Hustin0 scrierile 3agiografice. %< Istoria )isericească0 ce ne descrie ce a predicat 4i a predat -iserica n primele $eacuri0ere#ii0 sinoade ecumenice. (< Scrierile Sfin1ilor >ărin1i0 care sunt un i#$or de n$ă1ături minunate. +< 7ărturiile $ec3i ale ritualului cre4tin 4i are3eologico * religioase0 ca 4i cele de artăsacre.

Cele opt i#$oare sunt nesc3im)ătoare. Cu toate acestea0 -iserica a$ând timpuri grele0 n$irtutea puterii ei de acomodare0 unele din acestea s*au m)unătă1it0 să fie mai accesi)ilecre4tinilor. A4a a$em aspectul dinamic.

II.& Aspectul statornic

Tradi1ia e )ogă1ia de n$ă1ături a 7ântuitorului 4i Apostolilor0 păstrată de -iserică n$ederea mântuirii. Tradi1ia formea#ă odorul cel mai de pre1 pentru credin1ă0 cum $edem 4idin scrierile Sfântului Apostol >a$el: I Timotei %0 &,.

Sfânta Scriptură dă mărturie cum primii credincio4i au păstrat tradi1ia. A$em mărturiică au existat culegeri de cu$inte a Domnului. Tradi1ia formea#ă fondul comun al -isericiilocale n epoca patristică. @a toate se referă Vicen1iu0 când spune că sunt criterii pentrudeose)irea ade$ăratei tradi1ii )iserice4ti. Amintim că pe când Sfânta Scriptură ne aratăcu$ântul lui Dumne#eu pur0 descoperirea lui in tradi1ie s*a făcut n stare mixtă0 n careelementul dumne#eiesc e do#at cu cel omenesc. >rimirea tradi1iei de -iserică s*a sfâr4it cumoartea Sfântului Ioan0 dar formularea ei s*a făcut n primele opt $eacuri.

Delimitat n timp 4i formulat n scris0 acest aspect al tradi1iei formea#ă aspectulstatornic al tradi1iei.

6


7/12

II.' Aspectul dinamic6n Tradi1ia fixată n scris se recunoa4te tradi1ia primită de la 7ântuitorul 4i Apostoli.

Această Tradi1ie n*a rămas ncremenită0 iar -iserica e un organism $iu0 nu un mu#eu0 de

aceea s*a impus ca tradi1ia să fie 4i ea mai accesi)ilă credincio4ilor 4i din alte timpuri.Factorii dinamici ai Tradi1iei au acomodat $ia1ă -isericii la anumite condi1ii a $eacului.Tradi1ia dinamică s*a manifestat mai ales n scrierile Sfin1ilor >ărin1i0 apoi n mu#ica

)isericească0 rânduielile )iserice4ti. -iserica a creat 4i ca răspuns la mărturisirile eterodoxe0mărturisiri de credin1ă proprii0 care0 apro)ate de -iserică0 au fost călău#e pe cărărileteologiei. S*au făcut anumite preci#ări pri$ind unele n$ă1ături mai greoaie0 cu sensuriec3i$oce. >rotestan1ii nu recunosc Tradi1ia0 acceptând numai Sfânta Scriptură.

?omano*Catolicii socotesc că tradi1ia nu e fixată n cele opt $eacuri0 ci se continuămereu. 5u fac deose)ire ntre tradi1ia dumne#eiască 4i apostolică 4i aspectul ei dinamic.Socotesc că ?e$ela1ia merge până n /poca modernă0 iar tradi1ia nu ntotdeauna să fieextrasă din ?e$ela1ie ca să fie cre#ută ca dogmă tre)uie proclamată doar de papă.

7


8/12

III.Deose)iri interconfesionale pri$ind raportul Tradi ie*Scripturăț

6ntre Sfânta Scriptură i Sfânta Tradi ie nu există nici un fel de contradic ie0 iar falsaș ț ț

opo#i ie dintre ele pro$ine din lumea protestantă0 din sec. VI când s*a proclamat principiulț9Sola Scriptura0 socotind ca -i)lia este singrul i#$or de n$ă ătură necesar mântuirii omului.ț

Acest principiu pronun at de -iserica >rotestantă0 a urmat drept răspuns a)aterilor țcatolice puse pe seama unei tradi ii rătăcite0 in -iserica ?omano*Catolică punctul centralțfiind persoana i autoritatea papei i astfel denatura ade$ăratul sens al tradi iei.ș ș ț

Iată câte$a exemple când extremele au dus la extreme:

*catolicii a)soluti#au rolul ierar3iei0 in special autoritatea papală0 iar protestan ii auț

respins ierar3ia0 adică preo ia sacramentalăț

*catolicii au exagerat cultul 7aicii Domnului0 iar protestan ii l*au eliminat de totț

*?oma s*a gră)it să canoni#e#e a a*#i i sfin i pe temeiuri nefondate0 iar protestan ii auș ș ț țrespins cultul sfin ilorț

*catolicii au denaturat sensul i frumuse ea icoanei0 prin introducerea statuilor iș ț șta)lourilor renascentiste0 iar protestan ii au respins cultul icoanelor.ț

C3iar dacă protestan ii i neo*protestan ii au tradi ia lor pentru că ei nu interpretea#ăț ș ț ț

-i)lia decât din perspecti$a strictă a unor puncte de credin ă ce nu sunt scrise n -i)lie0ța adar nu mai func ionea#ă principiul Sola Scriptura0 căci criteriile de interpretare sunt nș țafara ei0 iar dacă -i)lia s*ar interpreta pe ea nsă i0 atunci ar fi imposi)ilă apari ia a maiș țmultor interpretări i n consecin ă a mai multor confesiuni care merg pe Sola Scriptura0 dar ș țn acela i timp toate se contra#ic.ș

Din punct de $edere ortodox Sfânta Scriptură i Sfânta Tradi ie nu pot fi pri$ite caș țdouă i#$oare complementare de n$ă ătură0 ci ca două realită i ce se con in reciproc0 fiindț ț țntr*o rela ie de peri3ore#ă. Dacă e să facem o analogie cu Sfânta Treime putem spune cățScriptura i Tradi ia sunt de*o fiin ă ; această fiin ă fiind ade$ărul unic i nesc3im)a)il< i nș ț ț ț ș ș

acela i timp distincte0 precum se poate distinge fiecare Ipostas din Sfânta Treime0 aceastășanalogie tre)uie n eleasă ca o simplă compara ie i nimic mai mult.ț ț ș

>entru a fi mai explicit0 $reau să detalie# unele aspecte legate de r)a1*a Sr*%'(r/ 2 Trad*1* 2 3*4r*/.

După pogorârea Du3ului Sfânt peste Sfin1ii Apostoli ;Fapte &:"*


9/12

-inen1eles un accent deose)it n misiunea apostolilor se punea anume pe predicarea9cu$ântului lui Dumne#eu0 iar această expresie se referea n primul rând la predica $ie 4i nula cu$ântul scris.

6nsă4i Scriptura arată clar că predica orală a apostolilor era 9cu$ântul lui Dumne#eu

4i acesta 9cre4tea 4i se nmul1ea ;Fapte "&:&"


10/12

IV.Conclu#ii

Din expunerile referitoare la raportul dintre Sfânta Scriptură i Sfânta Tradi ie0 reieseș țcă Scriptura ca normă scrisă a ?e$ela iei repre#intă 9norma normata0 fa ă de 9du3ul luiț ț8ristos0 a a cum ntregul repre#intă mai mult decât suma păr ilor sale componente.ș ț

Jnul din cei mai de seamă martori ai Tradi iei ecle#iologice patristice i anumeț șSfântul Vasile cel 7are0 e$iden ia#ă că prin teologia Hertfei n Sfânta @iturg3ie ca mediu alțlucrării Du3ului Sfânt el a preci#at Tradi ia plinătă ii apostolice n -iserică.ț ț '

Ar fi o gre eală fundamentală să se creadă că atât Scriptura cât i Tradi ia ar putea exista fărăș ș ț-iserică. Fără -iserică0 Tradi ia n*ar fi putut exista0 ncetând a mai fi practicată i transmisă0ț șdar nici nu se poate $or)i de -iserică fără Tradi ie0 căci ca aplicare continuă a ?e$ela iei0ț țTradi ia este un atri)ut al -isericii.ț

-iserica explică Scriptura n con inutul ei autentic prin Tradi ia apostolică0 păstrată deț țea nesc3im)ată. Dar la rândul ei0 tradi ia aceasta a format i men inut -iserica0 iar -isericaț ș țare menirea să pă#ească con inutul Scripturii n sensul lui autentic.ț

/ste important de men ionat faptul că -iserica nu a luat fiin ă prin miBlocireaț țScripturii0 ci Scriptura a luat na tere n sânul -isericii0 ca fixare n scris a unei păr i dinș țtradi ia apostolică0 deci a unei păr i a re$ela iei.ț ț ț

3 Cara#a0 Conf. Dr. Ioan0 Gp. ;it .0 /d. /piscopoiei Slo)o#iei i Călăra ilor0 Slo)o#ia0 &,,0 p.&'2ș ș

10


11/12

-i)liografie

Izvoare scripturistice:

3*)*a 4a( S,-+'a Sr*%'(r/0 Tipărită su) ndrumarea 4i cu purtarea de griBă a >reaFericitului

>ărinte T/CTIST0 >atriar3ul -isericii rtodoxe ?omâne0 cu apro)area Sfântului Sinod0

/.I.-.7..?.0 -ucure4ti0 "22(.

S,-+'a Sr*%'(r/ ; -iserică rtodoxă ?omână &,," K edi ie Bu)iliară S -artolomeu.

Manuale, Dic ionare, Articole, Alte lucrări:ț

Stăniloae0 >r. >rof. Dumitru0 Teologia Dogmatică rtodoxă $ol I0 /.I.-.7..?.0 -cure tiș

&,",

Lăgrean0 Ar3id. >rof. Dr. Ioan0 Todoran0 >r. >rof. Dr. Isidor0 Dogmatica rtodoxă0 /d.

?ena terea0 CluB*5apoca0 &,,2ș

>reda0 @ector0 Dr. Constantin0 >ropo$ăduirea Apostolică0 /d. I.-.7..?.0 -ucure ti0 &,,!ș

Cara#a0 Conf. Dr. Ioan0 Sfânta Scriptură i Sfânta Tradi ie n teologia patristică0 /d.ș ț

/piscopoiei Slo)o#iei i Călăra ilor0 Slo)o#ia0 &,,ș ș

7ăndi ă0 >rotos. 5icodim0 Sfânta Tradi ie0 mama Sfintei Scripturi0 /d. Cartea rtodoxăț ț

Alexandria0 Alexandria &,"!.

11


12/12

12

Raportul Traditie Scriptura

Documents

Transcript of Raportul Traditie Scriptura