RAPORTUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC ÎN EXTENSO (RST 6)

PARTENERIATE IN DOMENII PRIORITARE

1

RAPORTUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC ÎN EXTENSO

(RST 6)

TEMA: Promovarea în România a tehnologiei de cultivare a salciei energetice (SALIX

VIMINALIS) ca sursa alternativă de energie curată (TCSE)

ETAPA 6: Studiu de fezabilitate tehnică. I

2014


2

Rezumatul etapei

Etapa „Studiu de fezabilitate tehnică. I” constă în elaborarea Studiului de fezabilitate pentru

Echipamentul tehnic de înfiinţat plantaţii de salcie.

Ca obiective proiectul propune respectarea programului-cadru european privind cercetarea în

domeniul energetic în vederea susţinerii obiectivelor politicii energetice.

Înfiinţarea unei plantaţii de salcie energetică facându-se o singură dată, pune în folosinţă terenuri

neutilizate, se evită defrişările de păduri generate de nevoia crescândă pentru combustibil ieftin. Sunt

stimulate parteneriatele în scopul scurtării drumului de la cunoaşterea ştiinţifică la tehnologie cu impact

socio-economic, în bună concordanţă cu nevoile şi evoluţia pieţii.

Principala utilizare a biomasei va fi dată de încălzirea clădirilor (locuinţelor, şcolilor, dispensarelor,

grădiniţelor etc.) din comune, care vor consuma cca. 80% din totalul producţiei, în care 20% din

biomasă poate fi utilizată pentru producţia de biocarburanţi (12%) şi energie electrică (8%).

Recoltarea se face în timpul pauzei vegetale, după căderea frunzelor (servesc ca îngrăşământ) deci

în lunile noiembrie-martie, o perioada când utilajele agricole nu sunt utilizate pentru alte lucrări

preluarea anual a 20-30 t/ha de nămol (ca îngrăşământ natural) provenit din epurarea apelor reziduale.

Aceasta proprietate, pe lângă avantajul ca într-o zona unde plantaţia poate fi inundată cu reziduuri

de la staţii de epurare, creste mai repede, apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic (operaţie

costisitoare) iar pe de alta parte apele rezultate de la staţii de epurare ajung în râuri foarte curate, evitând

poluarea apelor dar si costurile suplimentare datorita plăţilor de penalizare pentru calitatea

necorespunzătoare a apelor revărsate.

Descrierea ştiinţifică şi tehnică

„Studiu de fezabilitate tehnică. I”.

In cadrul etapei a fost elaborat Studiul de fezabilitate privind implementarea în fabricaţie a

Echipamentului tehnic de plantat salcie energetică, EIS.

Denumirea investiţiei

INTRODUCEREA ÎN FABRICAŢIE A ECHIPAMENTUL TEHNIC “MAŞINA DE

PLANTAT SALCIE ENERGETICĂ”

Studiu de fezabilitate tehnică, pentru Echipamentul tehnic “Maşina de plantat salcie energetică”

I. Descrierea companiei:

Denumire: S.C. Mecanica Ceahlău S.A.

Sediul: Str Dumbravei, nr. 6, Piatra Neamţ

Registrul Comerţului: J 27/8/1991

Cod înregistrare fiscală: RO 2045262

Activitatea principală: „Fabricarea altor maşini şi utilaje agricole si pentru exploatări

forestiere” (cod CAEN 2932)

Acţiunile emise de societate sunt admise la tranzacţionare pe piaţa reglementatăa Bursei de

Valori la categoria a II-a simbol MECF


3

SC Mecanica Ceahlău SA deţine un statut aparte în cadrul societăţilor comerciale din Moldova,

fiind printre puţinele entităţi economice care îşi au originea de la începutul secolului trecut, respectiv din

anul 1921. Activitatea de peste 90 de ani i-a conferit un loc bine definit în economia naţională.Cultura

organizaţională puternică a constituit fundamentul supraveţuirii societăţii comerciale şi după 1989. Ca şi

celelalte societăţi comerciale din România, firma a parcurs drumul privatizării. SC Mecanica Ceahlău

SA parcurge drumul privatizării, începând cu anul 1993, prin transferul cu titlul gratuit a cotei de 30 %

din capitalul social către cetăţenii români îndreptăţiţi (în baza legii 58 / 1992). În perioada 1995-1996, s-

a continuat privatizarea până la cota de 60 % din capitalul social. În luna august 1999, Fondul

Proprietatea vinde pachetul de acţiuni de 40 % din capitalul social şi astfel firma devine societate cu

capital integral privat. Capitalul social este de 13.325.705 lei.

Societatea este constituită conform Legilor nr. 15 şi 31 din 1990, este înregistrată în Registrul

Comertului cu nr. J27/8/1991, având codul fiscal nr. RO 2045262. Obiectul principal de activitate al SC

Mecanica Ceahlău SA - Piatra Neamţ, conform codului CAEN este: Domeniul 29 –Industria de maşini

şi echipamente;Subdomeniul 2930 –Fabricarea de maşini şi utilaje agricole şi forestiere.

Începând cu 15.02.2006, acţiunile Mecanica Ceahlău S.A. se tranzacţionează la Bursa de Valori

Bucureşti.

Caracteristicile acţiunilor Mecanica Ceahlău S.A:

ordinare, comune, nominative, dematerializate şi evidenţiate prin înregistrare în cont;

simbolul acţiunilor MECF;

valoarea nominală 0,1 lei;

capitalul social subscris şi vărsat este 23.990.846 lei.

Descrierea afacerii curente;

Astăzi societatea se prezintă ca o unitate organizată, cu o dotare tehnologică bună, recunoscută ca

producătoare de maşini şi utilaje agricole de înalt randament, calitate şi fiabilitate.

Gama de produse aflată actualmente în fabricaţie cuprinde ca segmente principale:

- Maşini de semănat şi plantat;

- Maşini de prelucrat solul;

- Maşini pentru întreţinerea culturilor;

- Maşini de recoltat;

Echipamentele tehnice realizate de SC Mecanica Ceahlău SA se înscriu în strategia firmei de

asimilare de produse noi solicitate de piaţă pentru dezvoltarea durabilă a producţiei agro-alimentare.

Firma poate oferi întreaga gamă de maşini agricole destinată exploataţiilor agricole mici şi

mijlocii, mărimea acestora fiind comparabilă cu cea din Comunitatea Europeană, deservite de tractoare

între 65-230 CP.

În momentul de faţă, în România, exploataţiile agricole mici şi mijlocii ocupă cca 80 % din

totalul exploataţiilor agricole. În exploataţiile agricole mari şi foarte mari se lucrează suprafeţe de max.

10-15 % din total teren arabil.

Maşinile agricole produse de Mecanica Ceahlău prezintă caracteristici tehnice şi comerciale care

le fac competitive în raport cu concurenţa (ex: Maschio–Gaspardo, Vogel&Noot ) motivate de:

- raport preţ/ calitate, bun;

- soluţiile tehnice aplicate în construcţia de maşini;

- maşini agricole adaptate şi verificate din punct de vedere al solurilor româneşti;

- parte din nomenclatorul de ofertă este ocupat de produsele executate sub licenţă vestică;

- gama de produse oferită asigură diversitatea şi modernitatea de produse.


4

Aderarea la UE presupune o nouă provocare pentru firmă, impusă de cerinţele pieţei unice în

care produsele noi trebuie să satisfacă şi să-şi găsească utilitatea.

Din acest motiv interesul societăţii este să identifice resurse de finanţare pentru a putea

implementa şi dezvolta produse care să rezolve probleme din categoriile :

- produse pentru extinderea portofoliului de maşini agricole;

- produse pentru diversificarea ofertei, asigurarea domeniului doi de activitate a societăţii (alte

produse în afara de maşini agricole) ;

Etapele necesare implementării oricărui produs menţionat sunt:

- Studii tehnico -economice;

- proiecte de execuţie;

- realizare prototip;

- încercări şi experimentări ale prototipului;

- documentaţie de execuţie.

Sunt produse în diferite stadii de implementare şi anume fie în faza de elaborarea studiilor

tehnico-economice fie în faze de omologare prototip sau serie pentru intrare în fabricaţia curentă.

Principalele caracteristici ale produselor oferite:

Firma este recunoscută ca fiind cel mai mare producător român de utilaje agricole, adaptate

cerinţelor specifice agricultorilor români precum şi condiţiilor din ţara noastră.

Mai jos sunt prezentate principalele grupe de maşini şi echipamente agricole fabricate :

Maşini de semănat – plantat:

semănători pentru plante prăşitoare pe 4, 6, 8 rânduri cu şi fără fertilizator;

semănători specializate pentru sfeclă şi alte plante prăşitoare pe 4, 6, 8, 12 rânduri cu şi fără

fertilizator, licenţa Kleine –Germania;

semănători pentru plante păioase pe 15, 21, 29 rânduri cu brăzdar patina şi disc;

semănători pneumatice pentru plante păioase cu lăţimi de lucru de 3 şi 4 m, etc.

Maşini de prelucrat solul:

Pluguri normale cu 2, 3 şi 4 trupiţe;

Pluguri rerversibile tip Lemken cu 2, 3, 4 şi 5 trupiţe;

Grape cu discuri cu lăţimi de lucru între 1.8 şi 7 m, pentru soluri uşoare, mijlocii şi grele, purtate

sau tractate;

Combinatoare cu lăţimi de lucru de 2; 5 şi – 8 m;

Freze agricole cu laţimi de lucru de 1,4- 3 m, etc.

Maşini de întreţinerea culturilor:

Maşini pentru administrat îngraşăminte lichide, de 500 şi 2000 l;

Cultivatoare pe 5; 7; 9 şi 13 rânduri cu şi fără fertilizator;

Instalaţii de irigat cu tambur, etc.

Astăzi, societatea Mecanica Ceahlău se prezintă ca o unitate organizată, cu o dotare tehnologică

bună, recunoscută ca producatoare de maşini şi utilaje agricole.


5

Capacitate tehnică

SC Mecanica Ceahlău dispune de o grupă de cercetare-dezvoltare specializată în întocmirea de

tehnologii pentru toate operaţiile care se execută în societate. Proiectarea, la ora actuală, se face în

totalitate asistată de calculator. Licenţe strict specializate sunt pentru execuţia reperelor plane pe

maşinile de debitat cu laser L 3020 şi TruLas 3030 ( TOPS 600) şi pentru abkantul TrumaBend 130-

TOPS 100. Licenţele au fost achiziţonate odată cu utilajele de la Firma Trumpf- Germania. Societatea

dispune de personal specializat la firma furnizoare de licenţe şi utilaje, atât pentru programare, cât şi

pentru operare.

În general, în structura produselor intră repere executate din table, profile, turnate din fontă, oţel şi

aluminiu, material plastic, standardizate sau de la firme specializate.

Tehnologiile utilizate sunt convenţionale, specifice industriei constructoare de maşini şi pot fi

clasificate în tehnologii de: debitare, presaj, prelucrări mecanice, tratamente termice, turnătorie de

aluminiu, sudură , montaj, vopsire.

Printr-un program de restructurare a activităţilor, conducerea societăţii a decis externalizarea unor

fluxuri de producţie: forjă, zincare, turnare şi injecţie mase plastice .

Descriere flux tehnologic:

Materiale sub forma de table şi profile se depozitează în depozitul centralizat de materiale, reperele

din colaborare şi standardizate în magazii specifice.

În componenţa produselor SC Mecanica Ceahlău SA intră oţeluri obişnuite şi aliate sub formă de

table şi profile (lat, ţeavă, bare, cornier, etc), repere turnate din oţel, fontă şi aluminiu, forjate, material

plastic, organe de asamblare şi alte repere standardizate. Reperele din fontă şi oţel sunt asigurate de la

firme specializate, ca semifabricat, operaţiile ulterioare executându-se în societate. Reperele din mase

plastice se achiziţionează de la firme specializate, executate în totalitate. Restul reperelor specifice se

execută în societate.

Execuţia se face pe baza documentaţiei constructive şi tehnologice, de personal specializat, fiind

incluse în tehnologii, operaţii de autocontrol, Contol CTC interfazic şi final.

În principiu, aproape orice reper are o operaţie de debitare şi, funcţie de configuraţie şi tip material,

ajung la presaj, prelucări mecanice, sudură sau tratamente termice. După execuţia reperelor, acestea

ajung la sudură sau vopsire strat I, la montaj subansamble şi produs finit, unde se execută şi operaţiile de

probare şi rodare pe bancuri specializate şi, în final, la vopsire prin pulverizare lichidă sau cu pulbere în

câmp electrostatic.

Retehnologizarea:

Pentru că evoluţia tehnologică are o importanţă decisivă în crearea şi consolidarea unui avantaj

concurenţial durabil, în ultimii doi ani, s-a demarat procesul de retehnologizare şi modernizare a

echipamentelor şi mijloacelor de producţie în punctele esenţiale ale fluxului de producţie, astfel încât să

poată avea loc o îmbunătăţire a calităţii produselor realizate şi o creştere a productivităţii muncii. S-au

implementat în societate noi procese prin utilizarea: maşinilor cu comandă numerică, echipamentelor de

sudură performante şi a unei instalaţii de vopsire în câmp electrostatic.

Tehnologiile aplicate în societate pot fi clasificate în tehnologii de :

- debitare: - pe ghilotine cu CNC;

- oxigaz - maşina cu cititor optic - după desen;

- laser;


6

- pe ferăstraie cu bandă continuă.

- presaj: tehnologii pentru execuţie de repere plane, îndoite, ambutisate, etc.;

- prelucrări mecanice: tehnologii care includ operaţii de strunjire, frezare, găurire, rectificare

interioară, exterioară şi plană, broşare, alezare, canelare, rulare filete,

mortezare, etc. pentru care există utilajele clasice şi centre de

prelucrare cu comandă numerică.

- tratamente termice: tehnologii pentru tratamente termochimice (băi de săruri),

superficiale (la generatoare de călire cu curent de medie şi înaltă

frecventă), de cementare ( în cuptoare cu gaz metan);

- sudură: tehnologii de sudare în puncte, cu instalaţii de sudură MIG-MAG. Gazele de

protecţie utilizate sunt CO2 şi Corgon 18;

- montaj: tehnologii pentru montaj staţionar şi în flux; acestea includ operaţiile de rodaj final

şi probe;

- vopsire: -strat I - prin pulverizare în instalaţie cu operaţii de pregătire a suprafeţei prin

decapare sau sablare;

- strat II – prin pulverizare în cabine de vopsit şi uscat la 80º C;

- instalatie multifuncţională de pregătire a suprafeţei şi vopsire cu pulbere în câmp

electrostatic.

În continuare sunt prezentate principalele echipamente tehnice din dotare specifice operaţiilor pe

care le execută dar necesare realizării “Maşinii de plantat salcie energetică”.

Debitare – presaj

a) Prese mecanice şi hidraulice: 63 – 400 tf

b) Abkant mecanic: 100 tf

c) Abkant cu CNC: 130 tf

d) Ghilotine cu CNC pentru grosimi table până la 16 mm.

e) Maşini de debitat cu laser;

Prelucrări mecanice

a) Strunjiri: - piese cu diametrul de la 5 la 400 mm şi lungimi de la 100 mm la 2000 mm;

b) Frezări: piese având cote de gabarit: lungime x lăţime x grosime < 500 x 250 x 300 mm;

c) Rectificări exterioare: piese cu lungimea maximă de 300 mm şi diametrul maxim de 100 mm;

d ) Rectificări plane: piese având cote de gabarit : lungime x lăţime x grosime < 400 x 250 x 10

mm;

e) Găuriri: găuri cu diametrul de la 1 la 50 mm;

f) Rulare filete: filete cu diametrul maxim m24 şi pas 3mm;

g )retezări de materiale pe ferăstraie cu bandă continuă: piese cu diametrul mai mic de 240 mm

şi lungime mai mică de 1000 mm.

Sudare şi debitări oxigaz

a) Sudare manuală cu electrozi înveliţi, cu redresoare şi invertoare;


7

b) Sudare în mediu protector de gaz - MIG-MAG cu echipamente performante dotate cu procedee

speciale de sudare; gaze folosite: CO2 sau Corgon 18.

Procedee debitare:

a) Debitări oximetan după desen scară 1:1 pe maşina cu cititor optic tip NOVITOME CT 1030.

- Grosimi de debitare : 3 mm ÷ 300 mm.

- Debitări liniare maxime : 1200 x 1800 mm.

b) Debitări piese cu contur complex (după desen) max. 800x1000.

Tratament termic

a ) Cementare: piese cu diametrul maxim 100 mm şi lungimea maximă- 500 mm.

b ) Călire : - în cuptor cu vatră, piese cu diametrul maxim 100 mm şi lungimea maximă de 800 mm;

- în baie de săruri, piese cu : diametrul maxim 100 mm şi lungimea maximă 500 mm.

c) Revenire, piese cu gabarit maxim: lungime x lăţime x grosime: 400 x 400 x 800 mm.

d) Recoacere, piese cu gabarit maxim: lungime x lăţime x grosime: 400 x 400 x 800 mm.

Protecţie anticorozivă prin vopsire

Procedeele folosite sunt grupate pe linii tehnologice dotate cu transport interfazic.

Acestea sunt :

a) Pregătirea suprafeţelor:

În funcţie de natura materialului de bază al piesei se utilizează unul din cele două fluxuri de

pregătire:

1.a Pentru piese din oţel carbon obişnuit, având cote de gabarit : lungime x lăţime x

grosime<5500 x 1500 x 500 mm, se aplică:

Sablare cu alice de diametrul 0,6-0,8 mm;

Degresare – Fosfatare – Spălare prin pulverizare la 60-80o C;

Uscare în cuptoare cu gaz metan, la temperatura de 80- 100o C.

2.a Pentru piese din tablă de ambutisare, având cote de gabarit: lungime x lăţime x grosime<

5500 x 1500 x 500 mm se aplică:

Degresare - Fosfatare – Spalare prin pulverizare la 60-80o C;

Uscare în cuptoare cu gaz metan, la temperatura de 80- 100o C.

b) Vopsire lichidă prin pulverizarea la 3-4 atm a unui strat de grund şi două de email

- Piese având cote de gabarit: Lungime x lăţime x grosime < 5500 x 1500 x 500 mm;

- Uscare interfazică în cuptoare cu gaz metan, la temperatura de 80- 100o C.

c) Vopsire cu pulbere în câmp electrostatic

- Piese având cote de gabarit: Lungime x lăţime x grosime; 4400 x 1100 x 1400 mm;

- Polimerizare în cuptoare cu gaz metan, la temperatura de 180- 200o C.


8

Calitatea produselor şi a mediului este atestată în conformitate cu standardele ISO 9001 şi ISO

14001, fapt certificat de TÜV Management Service GmbH. Probele şi încercările tehnice în vederea

omologări se execută şi se atestă de o unitate specializată în domeniu. În fabricarea şi comercializarea

produselor se aplică şi se verifică respectarea cerinţelor legale şi reglementările aplicabile conform

Directivei Europene 42/CE/2006.

Sinteza situaţiei financiare (ultimii trei ani);

Tabel 1- Sinteza situaţiei financiare în perioada 2011-2013

ANUL

DENUMIRE INDICATORI 2011 2012 2013

Indicatori din SITUAŢIA ACTIVELOR, DATORIILOR

ŞI A CAPITALURILOR PROPRII lei

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 24849635 24586509 23334740

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 25357639 27742536 26810151

Stocuri (materii prime, materiale, active imobilizate deţinute în

vederea vânzării, producţie în curs de execuţie, semifabricate,

produse finite, mărfuri etc.)

7747394 7969226 9338801

Creanţe 6722576 7548739 4282639

Casa şi conturi la bănci 10358837 12224571 13188711

CHELTUIELI ÎN AVANS 68959 1092 0

DATORII 6877370 5594487 4747024

VENITURI ÎN AVANS 140558 104882 33293

PROVIZIOANE 345147 641070 706670

CAPITALURI - TOTAL, din care: 42913158 45989698 45397867

Capital subscris vărsat 23990846 23990846 23990846

Patrimoniul regiei 0 0 0

Patrimoniul public - - -

Indicatori din SITUAŢIA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR

Cifra de afaceri netă 31578535 29496698 24017394

VENITURI TOTALE 31348985 31772480 24913783

CHELTUIELI TOTALE 23424940 23197596 24469935

Profitul sau pierderea brut(ă)

-Profit 7924045 8574884 443848

-Pierdere 0 0 0

Profitul sau pierderea net(ă) a perioadei de raportare

-Profit 7246828 7406938 727.130

-Pierdere 0 0 0

Indicatori din DATE INFORMATIVE

Numar mediu de salariaţi 195 206 209

Tipul de activitate, conform clasificării CAEN Fabricarea maşinilor şi utilajelor pentru

agricultură şi exploatări forestiere


9

Scurt diagnostic financiar (ultimii doi ani)

Tabel 2- Scurt diagnostic financiar pentu anii 2012-2013

Nr.

crt. Denumire indicator

Valoare

-2012-

Valoare

-2013- UM

1 Rata rentabilităţii economice 15.4414 1.5645 %

2 Rata rentabilităţii financiare 16.1056 1.6016 %

3 Rata rentabilităţii comerciale 25.1110 3.0275 %

4 Lichiditatea generală 7.7330 8.9347

5 Lichiditatea curentă 5.5117 5.8225

6 Lichiditatea imediată 3.4073 4.3952

7 Rotaţia stocurilor 3.7013 2.571 rotaţii/an

8 Durata de încasare creanţe 92.1305 64.1930 zile

9 Durata de plată a datoriilor 77.3835 71.1537 zile

10 Rotaţia activelor totale 0.5636 0.4789 rotaţii/an

11 Rotaţia activelor fixe 1.1997 1.0292 rotaţii/an

12 Rotaţia activelor circulante 1.0631 0.8958 rotaţii/an

13 Rotaţia creanţelor 3.9075 5.6080 rotaţii/an

14 Rotaţia datoriilor 4.6521 5.0594 rotaţii/an

15 Gradul de îndatorare 12.1162 9.4666 %

16 Solvabilitate globală 8.2533 10.5634

17 Rata autonomiei financiare 87.8837 90.5333 %

18 Acoperirea dobânzii 65.3007 24.9801

19 Trezoreria 15813336 16189359 lei

20 Fondul de rulment 27743628 26810151 lei

21 Nevoia de fond de rulment 11930292 10620792 lei

22 Cash-flow de gestiune 8960832 2483797 lei

Compania deţine următoarele certificări:

- ISO 9001 (TUV Management Service Gmbh);

- ISO 14001 (TUV Management Service Gmbh).

Tehnologii implementate: SC Mecanica Ceahlău dispune de o grupă de cercetare dezvoltare

specializată în întocmirea de tehnologii pentru toate operaţiile care se execută în societate.

Proiectarea, la ora actuală, se face în totalitate asistată de calculator. Pentru proiectarea

tehnologiilor şi SDV-urilor aferente, firma are achiziţionate 16 licenţe de proiectare 3D SolidWorks.

Licenţe strict specializate sunt pentru execuţia reperelor plane pe maşinile de debitat cu laser L 3020 şi

TruLas 3030 ( TOPS 600) şi pentru abkantul Truma Bend 130 - TOPS 100. Licenţele au fost

achiziţonate odată cu utilajele de la Firma Trumpf- Germania.

Societatea dispune de personal specializat la firma furnizoare de licenţe şi utilaje, atât pentru

programare cât şi pentru operare. Pentru completarea ofertei şi modernizarea produselor în anul 2003 s-

au achiziţionat 2 licenţe externe:

Lemken - pentru pluguri reversibile şi compactoare;

Kleine - pentru semănători de mare precizie.


10

II. Necesitatea investiţiei

Salcia energetică cu creștere rapidă (SRC) şi ciclu rotativ, este o cultură agricolă perenă,

cultivată pentru producerea de material lemnos folosit pentru căldură şi pentru generarea de energie

electrică, are un ritm de creştere foarte accelerat (în timpul verii poate creşte 3-3,5 cm/zi, producând în

primul an 1-3 lăstari şi ajungând la 2-3 m înălţime), o putere energetică foarte mare (4900 kcal/kg) şi

costuri de producţie foarte mici.

Marea diferenţă între salcie şi cărbuni sunt emisiile poluante eliberate în atmosferă. Arderea

salciei în formă brută sau peletizată are emisii aproape de zero. Pe lângă producţia de energie termică,

salcia energetică poate fi utilizată în diferite domenii.

Salcia energetică este una dintre cele mai eficiente strategii pentru înlocuirea combustibililor

fosili şi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Dacă restul de plante silvice au nevoie de 3-5 ani până când pot fi recoltate şi utilizate în scopuri

energetice, salcia poate fi recoltată din doi în doi ani, având un volum de masă lemnoasă de 40-60

t/ha/recoltare material uscat.

Caracteristica cea mai importantă pentru care a câştigat teren în cultivarea ei în ultimii ani

(Suedia peste 50.000 ha, Ungaria peste 2.000 ha, Polonia etc.) este cea de creştere rapidă atât în

lungimea lujerilor cât si în volum, dar pe lângă acest avantaj mai putem enumera o serie de alte avantaje,

motiv pentru care în ultimii 3-4 ani a intrat în atenţia fruntaşă şi în UE, unde s-a luat hotărârea de a fi

subvenţionată ca plantă energetică.

Principalele aspecte ale plantaţiilor de salcie energetică

Impact asupra mediului

reprezintă o sursă de energie regenerabilă; se reduce nevoia pentru sursele de energie fosilă,

chimicale şi combustibili convenţionali;

pune în folosinţă terenuri neutilizate;

se evită (sau se reduc considerabil) defrişările de păduri generate de nevoia crescândă de

combustibil ieftin;

biomasa de salcie este un combustibil cu carbon neutru ce participă la reducerea încălzirii globale;

combustia biomasei din salcie determină reducerea apariţiei ploilor acide;

reduce eroziunea şi poluarea solurilor;

îmbunătățeşte biodiversitatea (adăpost pentru păsări, animale mici);

îmbogățeşte solul cu humus;

capacitate de preluare a 20-30 t/ha/an de nămol provenit din epurarea apelor reziduale (plantaţia

poate fi irigată cu apa rezidulă de la staţiile de epurare, astfel, apele reziduale nu trebuiesc epurate

biologic (operaţie costisitoare).

Impactul social

poate genera surse suplimentare de venit pentru populaţia rurală şi apariţia de noi locuri de

muncă în comunitate;


11

posibilitatea de dezvoltare şi întreținere a infrastructurii energetice şi logistice locale Poate fi o

variantă sigură de surse energetice (încălzire) pentru localităţi, fiind utilizată ca biomasă (tocătura),

brichete sau peleţi. Exista unităţi de utilaje de peletizare – brichetare de diferite capacitate care să

transforme tocătura de salcie în brichete sau peleţi, iar aceste produse să fie utilizate pentru

încălzirea localităţilor (cel puţin a şcolilor, dispensarelor, grădiniţelor etc.) din comune;

utilizarea eficientă a resurselor funciare cele mai sărace, neutilizate în alt mod pentru alte tipuri de

producţie;

optimizarea costurilor de energie (resurse energetice imediate şi disponibile la nivel local).

Impactul economic

cel mai mic cost al resurselor funciare necesare pentru plantaţie;

costurile agro-tehnologice minime (cultivare minimă şi agrochimice folosesc);

capacitate mare de energie din biomasă recoltată;

logistica eficientă "de la teren la căldură";

efect general pozitiv asupra economiei regionale;

poate fi o alternativă pentru agricultură. Ţinând cont de beneficiile ecologice, ar putea ajuta

optimizarea proceselor tehnologice din domeniul producţiei agricole

Suprafeţe agricole nefolosite

Salcia nu este o plantă exigentă, aceasta poate creşte pe o gamă largă de tipuri de soluri şi de

condiţii de mediu, şi în comun cu alte culturi, productivitatea va fi determinată de fertilitatea solului,

temperatura şi disponibilitatea de apă şi lumină.

Salcia energetică se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri mlăştinoase. Are o

capacitate de evapotranspiraţie de 15-20 l apă/zi. Acest avantaj îi conferă un loc necontestat ca plantă

care să facă utilizabile mii de ha de terenuri care sunt nefolosibile pentru alte culturi.

Salcia energetică este o plantă care iubeşte terenurile cu umiditate ridicată, însă rezistă şi în

perioadele secetoase. Se recomandă plantarea în zonele care nu suportă alte culturi, precum zonele

inundabile, spaţiile compromise din jurul staţiilor de epurare, zonele cu alunecări de teren etc. Astfel,

agricultorii păstrează terenurile bune pentru culturi de cereale, exploatând la maximum tot pământul pe

care îl deţin.


12

Estimări:

Potrivit unui simplu calcul dacă s-ar planta salcie energetică în cca.20 localităţi din ţară pe o

suprafaţă de cel puţin 50 de hectare/localitate, ar rezulta o suprafaţă totală de 1000 ha.

Cantitatea de energie produsă pe o suprafaţă de 50 hectare ar fi suficientă pentru încălzirea unei

şcoli, grădiniţe, primării şi a unui dispensar din localitate la preţuri considerabil scăzute faţă de energia

convenţională, iar restul s-ar putea valorifica în sistem.

Recultivarea terenurilor degradate

Datorită faptului că salcia energetică este capabilă să crească în condiţii extrem de nefavorabile

poate fi folosită pentru recultivarea unor halde de steril. Poate furniza o cantitate semnificativă de humus

într-un timp relativ scurt. PH-ul ideal pentru plantă este de 5.5-6.6, dar poate tolera şi pH-ul de 3.5-10.

Se înregistrează aproximativ 15.000 ha de terenuri haldate în România. Prin instalarea de culturi

energetice, se pot valorifica superior aceste terenuri, fără un impact ecologic sau uman negativ.

Perdele de protecţie din salcie energetică au diverse destinaţii cum ar fii:

Perdele de protecţie din salcie energetică în jurul localitaţilor din mediul rural

Din cauza intemperiilor iernii, multe localităţi rămân izolate. Crearea unor benzi de protecţie de

25-50 m lăţime de salcie energetică în jurul localităţilor ar stopa şi reţine zăpada.

Estimări:

Pentru a testa funcţionalitatea acestor perdele de protecţie, suprafaţa totală necesară a unor astfel

de plantaţii ar fi de cca. 300 ha.

Testat pe 10 localităţi ar însemna 3000 de ha.

a) Parazăpezi

Parazăpezile vii sunt sisteme agroforestiere, similare cu cordoanele de protectie, şi constau în

rânduri de vegetaţie plantate dens şi care îndeplinesc aceeaşi funcţie ca şi gardurile de zăpadă construite.

Salcia energetică este pretabilă pentru a fi utilizată sub formă de parazăpezi deoarece :

- Devine eficientă într-un timp scurt (aprox.2 ani) datorită ritmului rapid de creştere;

- Are o densitate ridicată (perdelele de protecţie mature au o densitate de 60-70%);

- O dată înfiinţată este uşor de întreţinut;

- Costurile sunt mai reduse decât în cazul parazăpezilor fabricate sau a celor naturale realizate din

alte specii.


13

Există posibilitatea creării unor benzi de protecţie de 5-10 m din salcie energetică de-a lungul

drumurilor care pe timp de iarnă ar proteja drumurile de troiene, iar pe timp de vară ar funcţiona ca filtru

de praf, protejând producţiile agricole.

Estimări:

Dacă s-ar planta benzi de protecţie din salcie energetică pe o lungime de numai 100 de km (pe

ambele părţi ale drumului) a câte 10m lăţime, ar rezulta 200 ha de plantaţie.

Lungimea reţelei de drumuri din România este de 198.589 km.

b) Perdelele de protecţie a terenurilor cultivate (agrosilvicultură)

Sunt plantate de-a lungul marginilor terenurilor cultivate pentru a preveni eroziunea solului, a

proteja culturile de vânt şi de zăpadă.

Gardurile vii de pe lângă câmpurile agricole joacă un rol vital în menţinerea calităţii solului,

constituind rezerve de apă freatică ce pot diminua efectele nedorite ale perioadelor de secetă şi elemente

majore de combatere a eroziunii.

În zonele unde drenajul este dificil sau imposibil de efectuat, nu există un efect mai benefic decât

cel furnizat de copaci şi arbuşti.

De asemenea, copacii, arbuşti, gardurile vii pot furniza protecţie (perdele) pentru culturile expuse

vânturilor puternice din câmp deschis.

Deşi efectul perdelor de protecţie nu este evident în mod imediat, se produc modificări

microclimatice semnificative:

• în spatele perdelelor naturale, evapotranspiraţia este considerabil redusă, sinteza clorofilei este mai

activă, producţiile sunt mai ridicate. Efectele sunt mai vizibile în zilele foarte călduroase sau cu

vânt puternic;


14

• temperatura aerului şi solului oscilează mai puţin decât în câmp deschis;

• în zona protejată, cantitatea de rouă căzută este mai mare.

c) Perdele de protecţie a gospodăriilor

Acestea sunt plantate în jurul gospodăriei pentru a proteja clădirile, oameni şi animalele de vânt

şi de zăpadă, cu scopul de a micşora consumul de energie pe gospodărie, a furniza umbră pentru animale

în timpul verii, a controla troienele, etc.

d) Perdele de protecţie a fermelor de animale

Pot fi plantate în jurul fermelor de animale pentru a ajuta la gestionarea impactului mirosului de

fermă şi a altor emisii în aer (de exemplu, praf).

e) Bariere acustice din salcie energetică

f) Garduri de împrejmuire pentru proprietăţi private

g) Plantaţii de salcie energetică în jurul depozitelor de deşeuri

În jurul depozitelor şi peste deşeurile neconforme, ramurile salciei eneregtice pot capta deşeurile

uşoare care au fost suflate de vânt, astfel terenurile învecinate rămân mai curate.

Estimări :

Conform estimărilor, dacă s-ar planta salcie energetică în jurul a cca.20 de depozite de deşeuri

din ţară pe o suprafaţă de cel puţin 20 de hectare/staţie, ar rezulta o suprafaţă totală de 400 ha.


15

Stoparea alunecărilor de teren

Avantajul culturii de salcie energetică este ca poate fi stabilită pe soluri slabe calitativ. Culturile

pot fi stabilite pe soiuri cu potenţial ridicat de erodare ajutând la stoparea acestui fenomen.

De asemenea, valorifică foarte bine şi chiar este recomandat solul cu umiditate ridicată ce nu

poate fi utilizat în cazul altor culturi (are o capacitate de evapotranspiraţie de 15-20 l apă/zi.).

Rădăcinile salciei energetice sunt foarte ramificate de la început şi pătrund adânc în pământ, din

acest motiv se poate utiliza pentru prevenirea alunecării de teren.

Lângă râuri, pe câmpiile inundabile, salciile energetice pot asigura benzi protectoare pentru

baraje.

Plantaţii de salcie energetică în jurul staţiilor de epurare a apelor uzate

Datorită caracteristicilor sale, salcia energetică are posibilitatea de a epura apele de la staţiile de

epurare limitând astfel riscul de poluare a apelor freatice. Culturile de salcie pentru biomasă au

capacitatea de a reţine contaminanţii din apele uzate.

Totodată, poate soluţiona problema nămolurilor de la staţiile de epurare. Nămolul este utilizat cu

succes în fertilizarea acestor plantaţii, rezolvând problema depozitării lor (directivele UE 86/278/CEE,

75/440/CEE, 80/68/CEE si ORdinul 334/2004).

Salcia energetică are capacitatea de a prelua anual 20-30 t/ha de nămol provenit din epurarea

apelor reziduale.

Fig.Schema fertilizării şi irigării plantaţiei de Salcie energetică


16

Această metodă de tratare a deşeurilor este mai rentabilă decât tratamentele convenţionale, iar

elementele nutritive conţinute în produsele reziduale servesc ca îngrăşământ ieftin de creştere a

producţiei de biomasă.

Irigaţia cu apă uzată şi folosirea nămolului activ ca îngrăsământ poate sa fie rentabilă şi

ecologică:

• creşterea producţiei de biomasă şi la soluri slabe crescând astfel profitul fermierului;

• reducerea consumului de energie a staţiei de epurare folosit pentru eliminare materii

biodegradabile (N,P) –nămolul activ;

• reciclarea substanţelor nutritive provenite din reziduuri umane şi contribuţia fermierului la

sustenabilitate cu efecte pozitive pe mediu;

• compensarea nevoilor de apă a plantaţiei;

• extragerea/absorbţia metalelor grele din lanţul alimentar.

Estimări:

În anul 2009, în România au fost identificate 371 staţii de epurare.

Conform estimărilor, dacă s-ar planta salcie energetică în jurul a cca.20 de staţii de epurare din

ţară pe o suprafaţă de cel puţin 20 de hectare/staţie, ar rezulta o suprafaţă totală de 400 ha.

Independența energetică a satelor (inițiativa ”1 sat -1 MW”)

Sursele de energie sustenabilă pentru mediul rural pot fi obţinute în urma conversiei biomasei

lemnoase (obţinute de exemplu din culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt) în energie

utilă.

Sistemele de bioenergie sustenabile sunt sisteme complexe deoarece se bazează pe 3

componente:

1. Alimentare cu materie primă (de exemplu: măcinătură obţinută din salcie energetică);

2. Tehnologia de conversie;

3. Aceste sisteme sunt influenţate în mod simultan de factori ecologici, de mediu şi de factori

economici şi sociali. Ele sunt interdependente, integrarea lor este esenţială pentru success,

altminteri eşuarea uneia din component poate cauza eşecul întregului sistem.

Este important ca relaţia dintre ocuparea forţei de muncă, impactul de mediu al obţinerii de

biomasă şi beneficiarii energiei să fie conştientizată la nivelul comunităţii.

Relația dintre componentele sistemului și beneficiile multiple ale sistemelor de bioenergie

bazate pe plantațiile de salcie energetică


17

Proiectul ”1 sat 1 megawatt” se adresează în principal autorităţilor locale care au posibilitatea de

a cultiva cel puţin 50 de hectare de salcie energetică, ce va fi folosită, asemenea deşeurilor din lemn, la

producerea energiei termice pentru instituţiile publice din subordine.

Cantitatea de energie produsă în acest fel ar fi suficientă pentru încălzirea unei şcoli, grădiniţe,

primării şi a unui dispensar din localitate la preţuri considerabil scăzute faţă de energia convenţională,

iar restul s-ar putea valorifica în sistem.

Cultivarea salciei energetice prezintă o serie de avantaje care justifică răspândirea ei pe scară

largă. Salcia energetică este o specie de salcie care s-a dovedit a fi o plantă eficientă, cultivată în scopuri

energetice, dar pe lângă acest fapt ea prezintă şi alte beneficii.

În următorii 5-7 ani, cultivarea salciei ar putea fi extinsă pe o suprafaţă totală de minim 5000 ha,

conform calculelor:

Tabel 3 – Previziuni de extindere a culturii de salcie energetică

Nr.

crt. Destinatia plantaţiei Suprafaţa

Total

suprafaţă

1 Suprafeţe agricole necultivate 50 ha 20

localităţi 1000 ha

2 Perdele de protecţie în jurul localităţilor

izolate 300 ha

10

localităţi 3000 ha

3 Benzi de protecţie,

Parazăpezi de-alungul drumurilor 100 km - 200 ha

4 Perdele de protecţie pentru terenuri cultivate

(agrosilvicultură) - - -

5 Perdele de protecţie pentru godpodării - - -

6 Perdele de protecţie pentru ferme - - -

7 Bariere acustice - - -

8 Garduri de protecţie, împrejmuire - - -

9 Stoparea alunecărilor de teren,

benzi protectoare pentru baraje - - -

10 În jurul staţiilor de epurare 20 ha 20

localităţi 400 ha

11 În jurul depozitelor de deşeuri 20 ha 20

localităţi 400 ha

12 Recultivarea terenurilor degradate - - -

13 Remedierea solului - - -

14 Zone tampon - riveran - - -

TOTAL

5000 ha

Date informative despre salcia energetică şi biomasa obţinută

Salcia energetică reprezintă o sursă de biomasă


18

Tabel 4 – Date despre salcia energetică şi biomasa obţinută

Tabel 5 - Determinarea necesarului de echipamente de plantat şi a costurilor

Nr.

crt. Denumire Valoare U.M.

1 Suprafaţa de plantat 5000 ha

2 Productivitate echipament 0.1 ha/h

3 Necesar ore de plantare pentru 5000 ha 50000 h

4 Perioada de plantare (2 luni) 50 zile

5 Durata zi lucru 8 h

6 Durată lucru/perioadă de plantare 400 h

7 Necesar echipamente de plantare

(necesar ore/nr. ore perioadă plantare) 125 buc

8 Cost materiale/echipament 2187 euro

9 Costuri salariale + alte costuri 6351 euro

10 Adaos comercial 15% 1281 euro

11 Preţ de vânzare fără TVA/echipament 9819 euro

Nr.

crt. Denumire Valoare

Unitate de

măsură

1 Nr. butaşi necesari pentru 1 hectar 14.000 buc

2 Preţ butaşi 0,08 EUR

3 Costul de înfiinţare al unei plantaţii de 1 ha 1.600 EUR

4 Mărimea propusă pentru o plantaţie 5 ha min.

5 Costuri de întreţinere începând cu anul 2 200 EUR/ha/an

6 Recoltă anul 1 15 t/ha



9 Durata de viaţă a unei plantaţii 30 ani, max.

10 Preţul salciei tocate 25 EUR/t

11 Valoare energetică 4.900 kcal/kg

12 Cantitatea de biomasă ce rezultă de pe o suprafaţă

de 20.000 ha 1.000.000 tone

13 Cantitatea de biomasă ce rezultă de pe o suprafață

de 2.000 ha 90.000 tone

14 1.000.000 tone de biomasa suficienta pentru 145.000 locuinţe

15 La o plantaţie de 1000 ha→ încălzirea a 7.000 locuinţe

16 Necesar de biomasă pentru o centrală energetică de

10 MW 90.000 t/an


19

Nr.

crt. Denumire Valoare U.M.

12 Preţ de vânzare cu TVA/ echipament 12175.56 euro

13 Durata investiţie 5 ani

14 Echipamente realizate/an 25 buc

15 Costuri materiale pt. 25 echip. 54675 euro

16 Costuri salariale + alte costuri pt. 25 echip. 158775 euro

17 Adaos comercial 15% pt. 25 echip. 32025 euro

18 Preţ de vânzare fără TVA pt.25 echipamente 245475 euro

19 Preţ de vânzare cu TVA pt. 25 echipamente 304389 euro

III. Introducerea în fabricaţie

Tabel 6 - Determinarea costurilor totale şi a preţului de vânzare a echipamentelor

Denumire U.M. An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

Nr echipamente buc 25 25 25 25 25

Preţ/ 1 echipament fără

TVA euro 9819 10015.38 10215.69 10420 10628.4

Costuri materiale euro 54675 57408.75 60279.19 63293.15 66457.8

Costuri salariale+ alte

costuri euro 158775 158775 158775 158775 158775

Costuri totale euro 213450 216183.8 219054.2 222068.1 225232.8

Adaos commercial euro 32025 33626.25 35307.56 37072.94 38926.59

Preţ vânzare fără TVA euro 245475 249810 262300.5 275415.5 289186.3

Preţ vânzare cu TVA euro 304389 309764.4 325252.6 341515.3 358591

Tabel 7 - Costul cu investiţia

Nr.

crt. Componentele costului investiţional

Valoare

(lei)

1 Costurile cu construcţia (amenajare teren, utilităţi, construcţie, etc) -

2 Costurile cu activele imobilizate (imobilizări corporale şi necorporale -

3

Costurile de pregătire şi implementare a investiţiei (proiectare, organizare de

şantier, avize şi acorduri, testare echipament, asistenţă tehnică, pregătire

personal de exploatare etc);

-

4 Costurile cu materialele 1331204.4

5 Costuri salariale şi alte costuri 3498051,41


20

Tabel 8 - Determinarea surselor de finanţare

Nr.

crt. Surse de finanţare Valoare (lei) Procent

1 Valoarea totală a investiţiei 4829255,8 100

2 Valoarea finanţată din alte surse 0 0

3 Valoarea finanţată din surse proprii 4829255,8 100

Tabel 9 - Contul de profit şi pierderi previzionat (varianta fără investiţie)

Denumire indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

LEI

Cifra de afaceri 25218263,7 25722629 26237081,6 26761823,2 27297059,6

Producţia vândută 25218263,7 25722629 26237081,6 26761823,2 27297059,6

Venituri din vânzarea mărfurilor 0 0 0 0 0

Alte venituri din exploatare 274627 274627 274627 274627 274627

VENITURI DIN EXPLOATARE 25492890,7 25997256 26511708,6 27036450,2 27571686,6

a) Cheltuieli cu materiile prime si

materialele consumabile 7616719 7769053,38 7924434,45 8082923,14 8244581,6

b) Alte cheltuieli externe(cu

energie si apa) 725763 762051,15 800153,708 840161,393 882169,463

Cheltuieli cu personalul 6580020 6580020 6580020 6580020 6580020

Cheltuieli cu amortizări 1738158 1738158 1738158 1738158 1738158

Alte cheltuieli de exploatare 7415669 7415669 7415669 7415669 7415669

CHELTUIELI DE EXPLOATARE 24076329 24264951,5 24458435,2 24656931,5 24860598,1

PROFITUL SAU PIERDEREA

DIN EXPLOATARE 1416561,7 1732304,44 2053273,4 2379518,66 2711088,59

VENITURI FINANCIARE 557764 557764 557764 557764 557764

CHELTUIELI FINANCIARE 329608 329608 329608 329608 329608

Cheltuieli cu dobânda 18509 18509 18509 18509 18509

Alte cheltuieli financiare 311099 311099 311099 311099 311099

PROFITUL SAU PIERDEREA

FINANCIARĂ 228156 228156 228156 228156 228156

VENITURI TOTALE 26050654,7 26555020 27069472,6 27594214,2 28129450,6

CHELTUIELI TOTALE 24405937 24594559,5 24788043,2 24986539,5 25190206,1

PROFITUL SAU

PIERDEREA BRUTǍ 1644717,7 1960460,44 2281429,4 2607674,66 2939244,59

Director proiect

Dr. ing. Găgeanu Paul

RAPORTUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC ÎN EXTENSO (RST 6)

Documents

Transcript of RAPORTUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC ÎN EXTENSO (RST 6)