Raportul norma verosimilitate in psihozele afective

8/7/2019 Raportul norma verosimilitate in psihozele afective

1/10

Raportul norma verosimilitate in

psihoza maniaco depresiva

Raportul norma in psihoza maniaco depresiva

Psihozele include bolile psihice in care trairile si cimportamentul bolnavilor sunt evident

patologice , anormale. Cand vorbim de psihoze trebuie san e gandim la adevarata

alienatie mentala , la nebunie.

Psihiatria este identificata in mod gresit numai cu psihopatologia psihotica , ea

cuprinzand in fond si alte grupe ale bolilor psihice. Faptul ca psihozele sunt foarte

impresionante prin manifestarile lor, modul in care sunt percepute de persoanele normale

a determinat ca in conceptia multora a fi tratat de psihiatru sa insemne ca esti nebun, deci

trebuie sa te feresti a te adresa lui.

E bine sa incercam sa clarificam faptul ca doar o mica parte a bolilor psihice se identifica

cu adevarata nebunie, adica cu psihozele. Nu se poate nega insa ca psihozele stau in

centrul preocuparilor psihiatrilor.

Nebunia a fost intotdeauna un mister pentru omul normal, dar si o curiozutate. Omul este

nu doar curios, dar si impresionat, blocat in fata nebuniei.

Daca nebunia este o boala psihica trebuie sa o definim in contrast cu sanatatea psihica,cu normalitatea.

Definirea normalitatii se face cu mare dificultate deoarece fiecare individ este unic ca

structura psihologica.

O sa prezint cateva caracteristici ale sanatatii psihice :

Capacitatea de a tolera tensiuni suficient de mari si de ale reduce intr-o forma

satisfacatoare

Capacitatea de a organiza un plan de viata care sa permita sadisfacerea periodica si

armonioasa a nevoilor si progresului spre scopuri mai indepartate

Capacitatea de adaptare a propriilor aspiratii in grup

Capacitatea de a-si adapta conduita la diverse moduri de relatii cu ceilati indivizi.


2/10

Caracteristici ale psihozei

Psihoticii in fond sunt niste neadaptati . Ei strica armonia vietii de familie printr-

un comportament ciudat uneori violent prin gesturi bizare, prin afirmatii si trairi aparent

nefiresti. Ei nu se mai adapteaza in grupul scolar sau de munca, nu ii mai intereseaza

studiul sau activitatea profesionala, lipsesc nemotivat , par total schimbati.

Relatiile afective slabesc. Uneori comit delicte, infractiuni sau acte suicidare.

Astfel spus nu se mai integreaza in familie, in grupul social sau profesional.

Uneori spun ca au vedeni, adud gasuri si ca sunt indemnati de acestia sa se sinucida sau

sunt criticati de ele. Alteori sunt mirosuri sau gesturi ciudate. Unii psihotici isi simt

corpul total schimbat sau transformat.. Par neatenti, prezinta tulburari de memorie sau

sunt dezorientati in timp si spatiu nu stiu in (ce luna, an, zi ) se gasesc . Fercvent

delireaza, se simt urmarti de politie, securitate , forte obscure fara nici o legatura cu

relaitatea. Se cred foarte bogati, plini de talente deosebite in contrast cu trista realitate.

Psihozele afective

Psihozele afective sunt boli ale afectivitatii , care pot imbraca in evolutie fie

aspect depresiv , fie maniacal , iar intre episoadele de boala pacientii sunt sanatosi dinpunct de vedere psihic.

Desi termenul de psihoza maniaco depresiva elaborata de Karpelinin 1899 este

actualmente abandonat , relaitatea clinica arata prezenta episoadelor de manie sau

depresie.

In general perioada episoadelor depresive sau maniacale este de cateva saptamani

desi se descriu si forme prelungite mai ales la varsnici. Nu exista o preponderenta cu totul

speciala legata de varsta bolii.

Etipatogenia psihozei maniaco depresiva nu este clara. Exista teorii genetice care

au evidentiat date ce pledeaza pentru transmiterea genetica a bolii. Au fost pusi in

evidenta markeri biochimici destul de specifici depresiei endogene. Alte teorii mai ales

legate de depresii vorbesc despre originea sociala mai preicis de vulnerabilitatea

subiectului care favorizeaza aparitia bolii , apoi importanta factorilor de stres.


3/10

Varsta debutului este cuprinsa intre 25 si 40 de ani, iar aceesle de melancolie sunt mai

frecvente la varsnici. Cercetarile genetice arata rolul ereditatii, in transmiterea bolii, riscul

fiind crescut la persoanele cu parinti suferinzi de boli afective.

Din punct de vedere etiologic in starile depressive cercetarile au relevat teorii

biologice cuprinzamd aspecte genetice , modificari ale monoaminelor cerebrale si

tulburari endocrine neurofiziologice si neuroanatomice. Pe langa acestea exista si teorii

psihosociale in depresii.

Maniaco-depresiv se refera la starea care oscileaza intre urcus (maniac) exagerat si

coboras (deprimat) exagerat. Un alt nume al bolii maniaco-depresive este tulburarea

bipolara. Ea se refera la acea stare a omului care alterneaza intre polurile maniei

(urcusuri) si depresiei (coborasuri). Tulburarea bipolara este o tulburare a creierului care

produce schimbari neobisnuite in starea, energia si capacitatea de functionare a omului.

Boala maniaco-depresiva sau tulburarea bipolara ii afecteaza atat pe barbati, cat si pe

femei. Desi poate aparea la orice varsta, de obicei incepe in adolescenta tarzie.

Tulburarea bipolara este intalnita la oameni de toate varstele, rasele, grupurile etnice si

clasele sociale. Se pare ca ea are legaturi genetice si are tendinta de a se transmite in

familii. Din nefericire, pe langa faptul ca afecteaza viata celui bolnav, boala poate devasta

vietile celor care il ingrijesc, cat si ale celor din cercul apropiat al familiei.

Simptomele bolii maniaco-depresivesau tulburarii bipolare sunt clasificate fie dupaepisodul maniacal, fie dupa cel depresiv. Starile maniaco-depresive sunt diagnosticate in

felul urmator:

Episodul maniacal: Un episod maniacal este diagnosticat daca starea ridicata are loc cu

trei sai mai multe simptome diferite, mai mult de o zi, aproape in fiecare zi, timp de cel

putin o saptamana. Daca starea este iritabila, trebuie sa fie prezente 4 simptome

suplimentare.

Episodul depresiv: Un episod depresiv este diagnosticat daca 5 sau mai multe din aceste

simptome persista mai mult de o zi, aproape in fiecare zi, o perioada de 2 saptamani sau

mai mult.

Episodul mixt bipolar: Totusi, la unii oameni, simptomele de manie si depresie pot

aparea impreuna intr-o stare mixta bipolara. O persoana poate avea o stare foarte trista si

neputioncioasa, insa in acelasi timp sa se simta energica si plina de viata.
http://www.allaboutlifechallenges.org/manic-depression-symptoms-faq.htmhttp://www.allaboutlifechallenges.org/manic-depression-symptoms-faq.htm


4/10

Episoadele maniacale sunt caracterizate de urmatoarele simptome

-cel putin o saptamina de tulburare profunda a afectivitatii, caracterizata de euforie,

iritabilitate sau demonstrivitate

-trei sau mai multe dintre simptomele:

-grandomanie, nevoie diminuata de somn, vorbit excesiv, pierdere de idei,

distractibilitate, cresterea activitatii sexuale, profesionale, domestice, , activitati placute

excesive care adesea aduc consecinte dureroase.

-tulburarile de afectivitate sunt suficiente pentru a cauza afectarea profesionala

-nu sunt rezultatul consumului de substante sau a unei conditii medicale.

Episoadele hipomaniacale sunt caracterizate de urmatoarele:

-pacientul are o afectivitate excesiva, iritabila sau expansiva cu o durata de cel putin 4

zile

-trei sau mai multe dintre urmatoarele simtpome sunt prezente:

- grandomanie, nevoie diminuata de somn, vorbit excesiv, pierdere de idei,

distractibilitate, cresterea activitatii sexuale, profesionale, domestice, , activitati placute

excesive

-tulburarile de afectivitate sunt observabile de catre altii

--nu sunt rezultatul consumului de substante sau a unei conditii medicale.

Episoadele depresive majore sunt caracterizate de urmatoarele:

-pentru doua saptamini persoana experimenteaza 5 sau mai multe dintre urmatoarele

simptome, fiind caracterizate de afectivitate depresiva sau pierderea placerii si a

interesului

-stare depresiva, placere diminuata sau interes pentru toate activitatile

-scadere in greutate sau cistigare in greutate si apetit

-hipersomnie sau insomnie

-agitatie sau retard psihomotor

-lipsa energiei sau fatigabilitate

-scaderea concentratiei si lipsa deciziei

-preocuparea cu moartea sau suicidul, pacientul are un plan sau incearca suicidul


5/10

-simptomele afecteaza semnificativ viata sociala a pacientului

-nu sunt cauzate de droguri sau o alta boala.

Episoadele mixte sunt caracterizate de urmatoarele:

-persoana trebuie sa intruneasca ambele criterii pentru manie sau depresie majora,

evenimentul depresiv este necesar a fi prexent doar pentru o saptamini

-tulburarea de afectivitate determina probleme semnificative ale vietii sociale

-aceasta nu este consecinta abuzului de substante sau a unei alte conditii medicale

-simptomatologia mixta este comuna la pacientii care prezinta simptomatologie bipolara.

Aspectul:

Episodul depresiv: persoanele care experimenteaza un episod depresiv pot demonstra

lipsa contactul vizual. Hainele lor sunt neglijente, nespalate. Daca persoana are o greutate

semnificativa imbracamintea este larga si descheiata. Igiena personala a acestor persoane

reflecta afectivitatea lor negativa, lipsa barbieritului si a spalatului. La femei unghiile

prezinta diferite straturi de oja. Nu acorda atentie coafurii. Barbatii au unghii murdare. Se

misca incet si foarte putin. Prezinta retard psihomotor. Vorbesc cu tonuri joase sau cu

voce monotona.

Episodul hipomaniacal: acesti pacienti sunt activi, ocupati si implicati. Au energie si

sunt intotdeauna pe picior de plecare. Planuiesc intotdeauna si fac diferite lucruri. Altepersoane observa energia lor excesiva.

Episoadele maniacale: in multe feluri, comportamentul unui pacient in faza maniaca

reflecta opusul celui din depresie. Pacientii experimenteaza faza maniaca prin

hiperactivitate si hipervigilenta. Sunt nelinistiti, plini de energie si activi. Vorbesc si

actioneaza rapid. Tinuta lor reflecta mania. Hainele sunt puse in graba si dezorganizate.

Bijuteriile sunt prea multe, stralucitoare, colorate. Ies in evidenta in multime pentru ca

hainele lor atrag atentia.

Afectivitatea:

Episodul depresiv: tristetea domina afectul pacientului care experimenteaza un episod

depresiv. Se simt tristi, pierduti, depresivi, absenti si izolati. Sunt fara speranta si


6/10

neajutorati. In prezenta lor alte persoane se simt triste.

Episodul hipoamniacal: afectul lor este energetic, expansiv si frecvent iritabil.

Episodul maniacal: starea afectiva este inadecvat de voioasa, jubilanta. Sunt euforici.

Pot demonstra iritabilitate, mai ales daca mania este prezenta pentru o durata

semnificativa de timp.

Episoadele mixte: pacientul prezinta depresie si manie intr-o perioada scurta de o

saptamina.

Gindurile:

Episodul depresiv: pacientul are ginduri care reflecta tristetea. Sunt preocupati cu idei

negative si vad paharul ca jumatatea goala. Se gindesc la moarte si persoane morbide.

Multi se gindesc la suicid.

Episodul hipomaniac: pacientii in aceasta stare sunt optimisti, gindesc spre viitor si au o

atitudine pozitiva.

Episodul maniac: in faza maniacala pacientii au o gindire expansiva si optimista. Sunt

excesiv increzatori in sine si grandiosi. Produc rapid idei si ginduri. Se considera foarte

activi si creativi. Isi pierd atentia rapid si trec de la o idee la alta.

Episoadele mixte: pacientii cu acest status pot oscila dramatic intre depresie si euforie si

prezinta iritabilitate marcata.

Perceptia:

Episodul depresiv: doua forme majore de depresie sunt descrise. Una are caractere

psihotice si cealalta nu. Cu psihoza pacientul experimenteaza iluzii si halucinatii care

sunt consistente sau nu cu afectivitatea. Pacientul are iluzii ca a pacatuit alaturi de

sentimentul de vina si remuscare sau crede ca este o persoana rea si in totala depravare.

Unele persoane au iluzii care nu sunt consistente cu depresia cum este paranoia si iluzii

de persecutie.

Episodul maniac: aproximativ 3 patrimi dintre pacientii din faza maniacala au iluzii.

Ca si in depresia majora continutul iluziilor este consistent sau nu cu mania. Iluziile

maniacale reflecta perceptiile de putere, prestigiu, pozitie si glorie.


7/10

Raportul verosimilitate

Criteriile de diagnostic pentru episodul mixt

A. Sunt satisfcute criteriile, att pentru episodul maniacal , ct i pentru episodul

depresiv major (cu excepia duratei) aproape n fiecare zi, n cursul unei perioade de cel

puin o sptmn.

B. Perturbarea afectiv este suficient de sever pentru a cauza o deteriorare semnificativ

n funcionarea profesional sau n activitile sociale uzuale ori n relaiile cu alii, sau

pentru a necesita spitalizare spre a preveni vtmarea sa sau a altora, ori exist elemente

psihotice.

C. Simptomele nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex., un

drog de abuz, un medicament sau alt tratament) ori ale unei condiii medicale generale

(de ex., hipertiroidismul).

Episoadele similare celor mixte i care sunt evident cauzate de tratamentul antidepresiv

somatic (de ex., un medicament, terapie electroconvulsivant, fototerapie) nu trebuie s

conteze pentru diagnosticul de tulburare bipolar I.

Este, intr-adevar, mai greu de diagnosticat boala la un copil, comparativ cu un adult, insa

nu imposibil. Copiii sunt imaturi afectiv, pot fi motivati usor sa iasa din stari depresive,iar o parte din modificarile caracteristice tulburarii bipolare fac parte din comportamentul

normal pentru anumite varste. Exista insa si cazuri evidente, care au manifestari clasice si

foarte sugestive pentru diagnostic.

In foarte multe cazrui boala este prezenta, insa nu este diagnosticata corect decat tarziu.

Varsta medie de debut este considerata a fi 25 de ani, insa multe cazuri au fost

diagnosticate si la 40 de ani, dar si la 10 ani.

Chiar daca diagnosticul de tulburare bipolara la copii ramane controversat, un lucru este

sigur: cazurile sunt in continua crestere (mai ales la adolescenti). Acest fapt este datorat

mai degraba agresivitatii cu care se pune diagnosticul de tulburare bipolara, decat

cresterii incidentei bolii in sine.

Diagnosticarea acestei boli la varste tinere trebuie facuta cu precautie si din cauza
http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/tulburarea-bipolara-la-copii_130http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/tulburarea-bipolara-la-copii_130


8/10

necesitatii insitituirii unui tratament medicamentos consecutiv stabilirii suferintei. Acesta,

desi util, are numeroase reactii adverse importante (mai ales antipsihoticele) iar

administrarea lui creste riscul de aparitie a problemelorcardiace, hepatice, renale.

Tratamentul tulburarii bipolare este unul foarte complex, bazat atat pe

medicamente, cat si pe schimbarea stilului de viata.

Tratamentul farmacologic este de o importanta vitala. Cele mai bune optiuni terapeutice

includ:

Stabilizatoarele dispozitiei - litiul este printre cele mai des folosite (este substanta de

prima intentie in tratamentul episoadelor maniacale).

Tratamentul cu litiu poate fi administrat cronic (chiar toata viata) pentru a preveni

aparitia unor episoade de boala. Acesta reprezinta in momentul actual standardul de aur

in tratamentul tulburarilor bipolare. Pentru instalarea efectelor este necesar un interval de

2 saptamani.

Daca nivelul sau din organism creste periculos de mult, pot sa apara reactii adverse

importante, cum ar fi tendinta spre suicid. De aceea se recomanda ca tratamentul sa fie

monitorizat prin efectuarea unor analize periodice. Cele mai frecvente reactii adverse

raportate sunt insa minore: sete, poliurie, greata, tremor, ameteli, diaree.

Anticonvulsivante - sunt utilizate pentru a preveni aparitia unor tulburari de dispozitie

(mai ales in cazul pacientilor cu episoade rapid alternante). Cele mai cunoscute sunt:acidul valproic si lamotrigina.

Acidul valproic poate fi utilizat singur sau in combinatii medicamentoase adecvate, sub

stricta monitorizare a nivelului enzimelorhepatice. Pacientii trebuie sa evite consumul de

alcool in perioada in care sunt sub tratament cu acid valproic.

Antidepresive - administrarea lor este oarecum controversata, insa isi mentin indicatiile

in special in starile lungi de depresie. Aceasta pare sa ramana singura lor indicatie - daca

sunt administrate in afara perioadei de depresie pot declansa instalarea episoadelor

maniacale si agravarea lor.

Unele medicamente utile in tratamentul psihozelor sunt utile si in cel al tulburarii

bipolare, in principal olanzapina si risperidona, care au efecte bune asupra unor

simptome.

De curand a aparut chiar si o combinatie medicamentoasa speciala pentru pacientii cu
http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/raspunsuri-la-intrebari-frecvente-despre-bolile-hepatice_538http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/bolile-renale-cronice_595http://www.sfatulmedicului.ro/analize/litiu_485http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/poliurie_2084http://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/vertijul_353http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Suplimente-nutritive/enzimele-si-organismul-uman_1225http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/efectele-consumului-de-alcool-asupra-organismului_1227http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/raspunsuri-la-intrebari-frecvente-despre-bolile-hepatice_538http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/bolile-renale-cronice_595http://www.sfatulmedicului.ro/analize/litiu_485http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/poliurie_2084http://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/vertijul_353http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Suplimente-nutritive/enzimele-si-organismul-uman_1225http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/efectele-consumului-de-alcool-asupra-organismului_1227


9/10

tulburare bipolara, care contine un antipsihotic (olanzapina) si un antidepresiv

(fluoxetina) in aceeasi capsula, pentru a spori complianta pacientilor la tratament.

Trebuie precizat ca toate substantele incluse in schemele terapeutice ale tulburarii

bipolare au efecte secundare importante si starea pacientului trebuie periodic investigata.

De asemnenea, terapiile trebuie regandite in cazul femeilor insarcinate sau care alapteaza.

Psihoterapiaeste o alta parte importanta a tratamentului- scopul acesteia este sa ajute

pacientul sa faca fata bolii.

Se pot realiza terapii cognitiv-comportamentale (o forma frecventa de tratament

individual), terapii in grup sau terapii alaturi de membrii familiei.

Alte strategii active includ efectuarea de exercitii fizice, respectarea unui program de

somn strict, adoptarea unei diete sanatoase si acordarea unei atentii speciale semnelor

care pot anunta instalarea unui episod de boala.
http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/psihoterapia-aduce-la-suprafata-copilul-din-noi-insine_54http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/alimente-pentru-o-dieta-sanatoasa_1562http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/psihoterapia-aduce-la-suprafata-copilul-din-noi-insine_54http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/alimente-pentru-o-dieta-sanatoasa_1562


10/10

Bibliografie

1) Christophe Andre, Francois Lelord (2003), Cum sa ne purtam cu personalitatile

dificile, Editura Trei , Bucuresti

2) Rodica Jeican (2001), Psihiatrie pentru Medicii de Familie, Editura Dacia, Cluj

Napoca

3) DSM.

Raportul norma verosimilitate in psihozele afective

Documents

Transcript of Raportul norma verosimilitate in psihozele afective