Raportul juridic penal1. Notiunea si caracterizarea raportului juridic penal

Raportul juridic penal poate fi definit ca fiind acea legatura care se realizeaza, in conformitate cu prevederile legii penale, intre stat si toti ceilalti membri ai societatii, in virtutea careia statul are dreptul de a impune respectarea regulilor de conduit instituite in vederea apararii valorilor sociale ocrotite de lege si a trage la raspundere penala pe cei care au savarsit infractiuni, iar membrii societatii, ca destinatari ai legii penale, au obligatia de a se conforma legii si de a suporta sanctiunile penale in masura in care au incalcat regula de conduit impusa de norma de incriminare.

2. Categorii de raporturi juridice penale

Dupa adoptarea si intrarea in vigoare a legii penale, preceptul sau dispozitia prevazuta in norma penala se realizeaza, in principal, prin respectarea de bunavoie de catre cei carora li se adreseaza; acestia isi subordoneaza conduit prevederilor normelor penale. In acest caz, iau nastere raporturi juridice penale numite de conformare sau de cooperare.Dar legea penala se realizeaza si prin constrangere, atunci cand normele penale au fost incalcate prin savarsirea faptelor interzise, situatie in care iau nastere raporturi juridice penale de conflict sau contradictie.

I. Raportul juridic penal de conformare

A. Notiunea raportului juridic penale de conformare. Raportul juridic de conformare poate fi definit ca fiind acel raport ce ia nastere din conformarea fata de normele juridice penale si consta in dreptul statului de a pretinde respectarea valorilor special ocrotite de lege si obligatia membrilor societatii, ca destinatari ai legii penale, de a respecta conduit descrisa in normele de incriminare. B. Subiectele raportului juridic penal de conformare. Ca subiect al raportului juridic penal de conformare apare, in primul rand , statul , subiect bine determinat, care se substituie titularilor valorilor sociale si impune obligatia celorlalti membri ai societatii de a se abtine de la savarsirea faptelor ce aduc atingere sau pun in pericol anumite valori sociale ocrotite prin normele penale ( norme prohibitive ) sau de a realiza anumite actiuni impuse de aceste norme, in vederea apararii valorilor sociale ( norme onerative).Al doilea subiect al raportului juridic este persoana fizica sau juridical nedeterminata in individualitatea sa, fiind vorba de oricare dintre membrii societatii carora li se adreseaza legea, oricare ar fi calitatea, pozitia sociala sau conditia psiho-fizica a acestora, deoarece niciun membru al societatii nu poate fi scutit de obligatia de a avea in societate conduit necesara existentei normale a acesteia. De precizat insa ca, in cazul in care norma de incriminare se adreseaza unor persoane care au o anumita calitate, ca, de exemplu, militar, cetatean roman, cetatean strain, functionar etc., nu pot fi subiecte ale raportului juridic penal de conformare decat persoanele care au aceasta calitate. C. Continutul raportului juridic penal de conformare.

Este alcatuit, pe de o parte din dreptul statului de a pretinde destinatarilor legii penale a aiba conduit impusa din normele de incriminare si in limitele acestora, iar, pe de alta parte, din obligatia acestora de a se conforma cerintelor prevazute in lege. D. Obiectul raportului juridic penal de conformare il constituie insasi conformarea , adica adoptarea de catre persoana careia ii revine obligatia de conformare a conduitei corespunzatoare exigentei normei penale.Nasterea, modificarea si stingerea raportului juridic penal de conformare.

a) Raportul juridic penal de conformare se naste odata cu intrarea in vigoare a legii penale prin care sunt stabilite drepturile si obligatiile subiectelor acestui raport juridic penal.

b) Modificarea raportului juridic penal de conformare se produce ca urmare a modificarilor sau completarilor care intervin in continutul normei de incriminare, fie prin extinderea, fie prin restrangerea sferei obligatiei de conformare.

c) Durata de existent a raportului juridic penal de conformare nu este deteminata, cu exceptia raporturilor ce decurg din legile temporare.

d) Incetarea raportului juridic de conformare are loc odata cu iesirea din vigoare a legii penale care l-a generat.

II. Raportul juridic penal de conflict.

A. Notiune. Raportul juridic penal de conflict poate fi definit ca fiind legatura care se naste intre stat si infractor din momentul savarsirii infractiunii si consta in dreptul statului de a aplica sanctiunea prevazuta de norma penala incalcata si obligatia infractorului de a suporta sanctiunea. B. Subiecte. Subiectele raportului juridic penal de conflict sunt statul si infractorul. Statul este subiect al raportului juridic penal de conflict chiar si in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, intrucat, si in aceste situatii, numai statul are dreptul de a aplica pedeapsa infractorului.

Al doilea subiect al raportului juridic penal de conflict este infractorul , adica persoana fizica sau persoana juridical ce a savarsit o infractiune si indeplineste conditiile de a raspune penal.

C. Continut. Este format din drepturile si obligatiile correlative ale subiectilor acestui tip de raport juridic penal. D. Obiect. Prin obiect al raportului juridic penal de conflict intelegem finalitatea in vederea careia acesta functioneaza, si anume realizarea consecintelor ce decurg din norma incalcata. Prin urmare, obiectul raportului juridic penal de conflict consta in aplicarea si executarea pedepsei principale, a pedepsei accesorii si complementare, a masurilor educative. Nasterea, modificarea si stingerea raportului juridic penal de conflict. A. Nasterea raportului juridic penal de conflict. Raportul juridic penal de conflict ia nastere la data savarsirii infractiunii de catre destinatarul normei penale. B. Modificarea raportului juridic penal de conflict. a) Adoptarea si intrarea in vigoare a unei legi penale mai favorabile dupa savarsirea infractiunii. b) Aparitia unei legi de gratiere prin care se comuta pedeapsa aplicata in una mai usoara.

C. Stingerea raportului juridic penal de conflict

a) Executarea pedepsei

b) Aparitia unei legi de amnistie dupa savarsirea infractiunii

c) Aparitia unei legi de gratiere totala

d) Prescriptia raspunderii penale

e) Prescriptia executarii pedepsei

f) Lipsa plangerii prealabile, retragerea acesteia si impacarea partilor

g) Cauzele generale de nepedepsire

h) Legea dezincriminatoare

1