Mihail UDROIU

FISE DE DREPT PENALPartea speciali

Edifia a V-a

Universul JuridicBucureqti

-201 8-

Cuprins

Fiqa nr. 2. Omorul calificat...... -.-..-...........20

Figa nr. 3. Uciderea la cererea victimei """""""""""29

Figa nr. 4. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii. """"""""""' 32

Figa nr. 5. Uciderea din culp[... """""""'37

Figa nr. 6. Lovirea sau alte violen{e ........46

Figa nr. 7. Vit[marea corporal5 '..'.".."." 51

Figa nr. 8. Lovirile sauvhtbmilnle cauzatoare de moarte"..... ""' 58

Figa nt. 9. Vitimarea corporall din culp6... --.'..........62

Frga nr. 10. Relele tratamente aplicate minorului.. ........."............ 68

Figa nr. 13. Uciderea ori vitlmarea nou-niscutului sivirgiti de cltre mam5......... ........ 83

Figa nr. 14. tntreruperea cursului sarcinii......:........"......... ..'.........' 88

Figa nr. 15. Vitdmarea fitului .................94

Fqa nr. 15. Lipsirea de libertate in mod i1ega1.......... ...........'.....'.100

Figa nr. 17. Ameninfarea........... ..-.....-....147

Figa nr. 20. Proxenetismul......... ..............132

Figa nr.22. Agresiunea sexual5.. ........'...145

Fiqa nr. 23. Actul sexual cu un minor......... ..............'152

Figa nr.24. Coruperea sexual[ a minorilor ----.-..---.,-.'161

Cuprins

Fiqa nr. 25. Racolarea minorilor in scopuri sexuale....... ............. 16g

Figa nr. 26. Hirluirea sexual6... .............12g

Figa nr" 27. Violarea de domiciliu................. ..........." 180

Figa nr. 28" Violarea sediului profesional ................ 186

Figa nr. 29. Violarea viefii private ......... 193

Fiqa nr. 30. Divulgarea secretului profesiona1................... ..........201

Fiqa nr. 33. Furtul tn scop de folosinl6 .............."......222

Figa nr. 34. Furtul urmirit la plangerea prealabili a persoanei vdtEmate.... ...................22g

Figa nr. 36. TAlh[ria calificati ................2gg

Fiqa nr. 37" TAlhiria unnati de moartea victimei..... ..................24g

Figa nr.38. Abuzul de incredere ................. ..............250

Figa nr. 39. Abuzulde incredere prin fraudarea creditorilor ....ZSy

Figa nr.40. Gestiunea fraudu1oas5.............. .........._...262

Fiqa nr.41. insugirea bunului gisit sau ajuns din eroare la fiptuitor ..........26g

Fiqa nr. 44. Distrugerea ca1ificate.................. ............ Zgg

Fiqa nr.45. Distrugerea din cu1pi.......... .........,.........29/:_

Figa nr. 46. Tulburarea de posesie....... ......................296

Fiqa nr. 48. Uzurparea de calitifi oficiale....... ..........315

FiEa nr. 49. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri................... .................320

Figa nr. 50. Ruperea de sigilii..... ............g2g

Figa nr. 51. Sustragerea de sub sechestru................. ..................:. ....................226

Figa nr.52. Nedenuntarea........ ..............g2g

Cuprins

Fiqa nr. 53. Omisiunea sesizirii. """"""'333

Figa nr. 54. Inducerea in eroare a organelor judiciare'... """"""'339

Figa nr. 55. Favorizarea fdptuitorului..'....'..'.. """""'345

Figa nr. 57. Influenlarea declara!iilor.'.'."....... """""'357

Figa nr. 58. Mlrturia mincinoase..'.'.'......'." """""""362

Figa nr. 59. Ultrajul judiciar """"""""""372

Figanr.60. Cercetarea abuzivi """""""379

Figa nr. 61. Supunerea la rele tratamente """"""""'384

Figa nr" 63. Represiunea nedreapte................. """""'394

Figa nr. 54. Asistenla gi reprezentarea neloiale....'...........'. """""398

fiqa nr. 57. Nerespectarea hotlrArilor judecitoreqti...............".. """""""""""41'4

Iiqa nr. 58. Neexecutarea sancliunilor penale """""419

tiEa nr. 59. Luarea de miti....... """""""'425

Ifua nr. 70. Darea de miti "'""""""""""'437

ilfoanr.71. Traficul de influenli """"""445

Iftr nr. 72. Cump&rarea de influenfi.... """"""""' "455

w.74.Purtarea abuzivh.....- """"""470

nr. 75. Abuzul i:r serviciu.. "'."""""475

tr.T1.Neglijenlain serviciu... """"484

tr.TT.Falsificarea de monede """"493

nr. 78. Falsul material in inscrisuri oficiale """497

llr. B. Falsul intelectual ..'..'.""...'..'502

r.80. Falsul in inscrisuri sub semnSturd privati.. """"""'509

Cuprins

Figa nr" 82. Falsul in declaralii ...............519

Figanr.83.Falsulprivindidentitatea...''...'.......'.;..Figa nr. 84. Tulburarea ordinii 9i liniptii publice....... ....;..........i.... ....52gFiqa nr. 85. Ultrajul contra bunelor moravuri ..............j....; :............................533

Figa nr. 87. Abandonul de familie........ .,........._......... S89Figa nr. 88. Nerespectarea mlsurilor privind incredinlarea minoruIui............................................... 54g

Figa nr. 90. TAD-uri recapituIative..................r..!i;....ra....! ..........,.564

|urisprudenfi........,....... ............_.........520

fI$A nr. LOMORUT

Suprimarea cu intenfie a viefii unei persoane (art' 188 NCP).

i

ffiv.*"anffiloriai.

corpul persoanei in viafi.a viafa persoanei gi

relafiile sociale in legi-turH cu dreptul la viafft

b. viafa priviti dinpunctul de vedere aI

justi$ei penale:

ii. se incheie: inmomentulmorliicerebrale.

i. incepe: in momentuldesprinderii totale a

fitului de corpul mamei;

PARTEA TEORETICA

Omorul

1. Activ(autor, coautor,

instigator,cornplice)

C. Latura obiectivi

ffi Element material ffi Leglturade cauzalitate

uciderea unei persoane in via!5printr-o: trebuie sE existe

qi si fie doveditdlegf,tura dintreacfiunea sauinactiuneasubiectului activgi rnoarteavictimei.

a. actiuneviolenti sauneviolent6;

b. inacfiune ilicit6,cAnd existi o obligalielegali sau conven-

fionali de a acfiona.

PARTEA TEORETICA

,,{iiif!-:fi-i5,

Figa nr. t

D. Latura subiectivi

intenfia directi sau indirecti.

ffiTentativiffi acte pregititoare

inmomentulproducerii morfii.

idonee impetfecti: este

posibili gi incriminati;

idonee perfecti: este

posibilh qi incriminatl;

cauze de nepedepsire:

desistarea gi impiedicareaproducerii rezultatului.

posibile, darneincriminate.

PARTEA TEORETICA

Omorul

t--------------1

RIL' oet' I'C'C'I. nr. 35/2008: in ipoteza in care obiectul material al infrac{iunii de profanare demorminte prevHzute de art. 319 C.pen. este un cadavm, iar inculpatuI, prin dezmembrareaori incendierea cadavrului, urmiregte ascunderea faptei de omor comise anterior, se vorrefine in concurs real infrac,tiunea de omor gi infracfiunea de profanare de morminte.

Recursuri ?n interesul legii

PARTEA TEORETICA

Figa nr. 1

& CoautorafuI la omor. Existi coautorat la infracliunea de omor cAnd coinculpatii au aclionat

impreunl lovind victima, atAt ?nainte de a cidea la pimAnt cAt 9i dupi aceasta. FaptuI ci nu11i

bviturile aplicate de unul dintre ei au fost mortale nu are relevanfl, daci activitatea acestuia se afla

intr-o unitate indivizibili cu cea a celorla$i inculpaS gi dacl rezultatul acestei activitifi strAns unite

consti in suprimarea viefii victimei, iar din materialitatea faptelor reiese c[ to]i incuipafii au fost

corytienli de urmirile lor comune gi au dorit producerea lor. ir'. cazul de fa!5, fiind constatat ciirulpatuI C.C. a lovit victima cu o scAndurd in spate, in timp ce ceila[i coinculpafi i-au aplicat alte

byifuri, in zone vitale, cu obiecte contondente, iar dupi ciderea acesteia, au continuat si o

breasci impreunS, se invedere azi chto{i participanfii se fac vinovali de participarea Ia sivArgirea

i irfractiunii de omor, sub forma de coautorat, prevlzuti de art. 174 C.pen. (I'C'C'J', s' pen', dec'

t.173912004J.

& Coautorat as. complieitate la omor. Fapta participantului la sivArgirea infracliunii de omor

a folosi impotriva victimei un spray pataTuant, urmati de lovirea repetati a acesteia de citre cel

al doilea participant fll un corp dur asupra zonei capului, cauzAndu-i leziuni care au dus la

constituie coautorat la omor, iar nu complicitate. Solulia se impune linend seama ciitorii au aclionat impreuni, conjuga! amAndoi intrand in casa victimei inarmali, unul cu un

v paralizant, iar cel de al doilea cu o bari metalicS, ambele folosite la suprimarea vielii

i (C.S.i., s. pen., dec. nr. L2621199n.

Tentativa la complicitatea la omor. in cauzh, probele nu au confirmat dincolo de orice

: ci strigitele inculpatei C.S. ar fi fost au1it9 de inculpali gi ch aceste striglte ar fi avut

rol in continuarea agresiunii din partea autorilor F.C. gi F.M., care nu,au sosit la fala

i impreund cu C.S. (aceasta sosise la falq locului la finalul incidentului) qi care, inloviturilor, au fost determinafi de alte motive (starea conftictualf, dintre cele doud

ii qi incidentul anterior din cursut aceleiagi zile), flrh, nicio legdturd cu indemnurile

. in condiliile tn care nu s-a dovedit nici existenfa unei coeziuni psihice intre

b gi autori pi nici cE strigdtele ar fi contribuit in fapt la comiterea omorului de citre

ci acestea s-ar fi concretizat in indemnuri gi incurajXri care si fi determinat efectiv pe

si continue actele de agresiune asupra victimei, fapta inculpatei C'S. nu poate fi

decAt ca o tentativl la complicitate. Or, legea penali nu incrimineazdin art. 48 NCP

imercarea de a inlesn|", r;1ici ,,incercarea de a ajuta" la s[vArgirea unei infracliuni, ci

PARTEA PRACTICAri* ii-:r,i *vi'oqrt:lxF

Omorul

,,inlesnirea" sau ,,ajutorul" , adicd acele acte de complicitate care au fost duse pAnX la capit gicare gi-au produs efectul, adici au contribuit efectiv la sivArgirea faptei de citre autori (C.A.Orade4 s. pen., dec. nr. 69012017, nepubticatX).

l\ I /'\

dllA Inexistenfa actelor de complicitate la omor. Simpla prezen,ti a unei persoane, aflateimpreunfi ., u.rtorrl omorului la locul sivArqirii infracflunii, nu constituie complicitate, atAtavreme cAt nu a existat tnlelegere intre ea gi autor de a inlesni sau ajuta la comiterea faptei gi,totodatS, nu a cunoscut gi nici previzut cH acesta va sivArgi un omor (T.S., s. pen., dec. m.94ll917).

r\J-},Al'lA Modalitis de cornitere a elementului material. Latura obiectivi a infractiunii de omortrebuie arrralizatb nu numai sub aspectul acliunii de lovire a victimei, dar gi sub acela al omisiunii,cu intenfie, de a tncerca sX o salveze, deqi gtia ci a proiectat-o in bazin gi ci starea in care se afia iidiminua mult posibilitatea de a se salva (T.S., s. pen., dec. nr. 1851,11979).

/\tl\AllJ Tentativi la omor as. infracfiune contra integritnfii corporale. Lovirea unei persoane cugitul thios al unei sticle, cu urmarea unor pl6gi care, dupi suturarg au necesitat 8-9 ziLe de ingrijirimedicale qi care, potrivit actelor medico-legale, nu au pus in primejdie viafa victirnei constituietentativi la infracfiunea de omor, iar nu infracliunea de lorrire sau alte violenle deoarece intr-oatare situa,tie numai datoriti intAmplirii rezultatul letal sau periculos pentru via{i nu s-a produs.Fa[E de natura obiectului folosit in agresiune, zorra corporali vizat6. gi intensitatea lovifurii care aprodus cele doui pl5gi nu se poate susline cI inculpatul nu a previzut posibilitatea produceriidecesului victimei, rezultat pe care cel pufln l-a acceptat qi care a fost evitat numai datorit5intAmplirii (LC.C.J., s. pen., dec. nr. 357012005).

rfalUq Omor cu intentie indirecti. ingridirea unui teren cu un cabtu electric neizola! pus subtensiunea de 220 V, urmati de atingerea cablului de citre o persoanS, cu consecinfa electrocutiriiacesteia gi producerii unor grave leziuni, vindecate in urma interventiei medicalg constituietentativi la infracfiunea de omor cu intenfie indirecti (C.S.J., s. pen., dec. nr. L94617996).

x-rrAIA Omor cu intenfie indirecti zs. ucidere din culpi. Fapta inculpatului'intrunegte elementeleconstitutive ale inhac{iunii de omor prevd.zute de arlt. 1,88 alin. (1) NCP. Din probele existente Iadosar nu rezulti in niciun moment ci victima cunogtea sau putea si cunoasci ci inculpaful vaaprinde o brichetE l6ngi ea. Este cert ci in cadrul colectivului angajafii flceau glume in sensul ci sestropeau cu spirt insh niciodati aceste glume nu au constat in acfiuni de genul celor intreprinse deinculpat. Fapta efectivH a acestuia nu a constat in a turna spirt peste victimi, aceastH acfiune fiind

PARTEA PRACTICAi !r8 "ui-

__**!.i:-., .--

lIt FiSa nr' 1

l**, de numitul LG. 9i acceptat[ de victiml in considerarea faptului ci se insffia in tiparul

l6forrn"to, obignuite de pe gantier, ci in aprinderea brichetei, gest Pe care victima nu l-a cunoscut 9i

J L uaa, *ui *.rtt ,rr, l-u acceptat. Trebuie remarcat c[ din declaraliile martorilor oculari rezulti ci

I .*,r,."u inculpatului de a aprinde bricheta,lAng6'victim.a peste care se turnase spirt s-a derulat

I i.a-u,.. interval foarte scurt de timp, care nu a permis acesteia sH intreprindd nimic pentru a se

I *.r" sau pentru a evita producerea incendieri! lipsa sa de reacfie neputAnd fi echivalatl cu o

[ ^-""ptur" u .rr,ri asemenea gest ql, prin urmare, nedemonstrAnd ci ea a cunoscut qi a acceptat

J *.l-rrglr"a faptei in asemenea condilii (C.A. Craiova, s. pen., dec. nr' 1511/2015)'

It-I :ll Tioicitatea subiectivi la omor. Intenlia de a ucide se deduce din urmdtoarele tmpreiurdri de fapt:

I I fotorir"'u rrr,,ri instrument apt si produci decesul: un cufit cu o lami de 20 cm lungime 9i 2 cml

[ ,*", 2. Iocul sau regiunea corporali in care s-au aplicat loviturile: iniml; 3' numirul qi

i :ntensitatea loviturilor: o singuri lovituri cu intensitate mare 9i adincime profundi, lama culitului

"u.aoa prin peretele toracal parasternal drept, lobul superior al pllmAnului drept, partea dreapti a

rericardului qi ajungAnd in atriul drep! 4. alte imprejuriri preexistente, concomitente sau subsec-

.;errte: consumul de biuturi alcoolice atAt de citre inculpat, cAt qi de citre victim[' Caracteristic

nten$ei este prevederea de citre fdptuitor a rezultatului faptei, reprezentarea mentali a rezul-

tatului faptei. Elementul subiectizt al infracliunii se cleduce dinintreaga conduitd a inculpatwlui, fdcfindu-se

: apreciere globald a tuturor circumstan{elor de comitere a faptei- Atitudinea fiptuitorului trebuie

raportat6 la rezultatul real produs. Existen{a intenliei indirecte Presupune sirrArqirea unei fapte

:usceptibile sI produci cel pulin doui rezultate, dintre care unul este urmirit qi altul este doar

: acceptaf in spe{i inculpatul a dorit si faci victima s[ plece din buc[tirie fic6nd in acest scop un

gest larg cu m6na i:r care avea cuStul, citre victimS, lovit-o pe victimi in inime. Flptuitorul

actioneazi cu intenlie nu numai atunci c6nd prevederea rezultatului constituie insuqi scopul

actiunii sale, dar qi atunci c6nd producerea rezultatului este priviti ca un miiloc necesar sau inso-

titor al rezultatului urm[rit. tn consecinl5, intenlia indirecti existi atunci c6nd fiptuitorul care

prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale, deqi nu urmiregte producerea acelui

rezultat sivirgegte fapta acceptAnd eventualitatea producerii lui (I.C.C.]., s. pen., dec' nr. 2271201'3)'

PARTEA PRACTICA

1,9