CUPRINS

1. Caracteristica generală a întreprinderii.

2. Caracteristica generală a activităţii economico-financiare a

întreprinderii

3. Structura contabilităţii în cadrul entităţii.

4. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung.

5. Contabilitatea mişcării mărfurilor în unităţile de comerţ cu

ridicata şi/ sau cu amănuntul.

6. Evidenţa materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă

durată.

7. Contabilitatea mijloacelor băneşti.

8. Contabilitatea creanţelor întreprinderii.

9. Contabilitatea datoriilor.

10. Contabilitatea capitalului propriu.

11. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor.

12. Rapoartele financiare.

13. Analiza activităţii financiar – economice a întreprinderii.

Concluzii şi recomandări

Bibliografie

Anexe

1

1. Caracteristica generală a întreprinderii

Întreprinderea Mixtă „STANDARD-VIN PLUS” Societate cu Răspundere Limitată este

fondata la 27.12.1997 şi este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul

Justiţiei al Republicii Moldova (Anexa 1).

Informaţii generale:

Denumirea completă: ÎNTREPRINDEREA MIXTĂ’’STANDARD-VIN PLUS’’

SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ.

Denumirea abreviată: Î.M.’’STANDARD –VIN PLUS’’ S.R.L.

Întreprinderea ’’STANDARD –VIN PLUS’’ este o societate cu răspundere limitată care

îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu „Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” şi

„Regulamentul Societăţii Economice din Republica Moldova”, fiind înregistrată cu numărul de

identificare de stat 1002600056017.

Modul de constituire: nou creată

Sediul: MD-3534, s. Jora De Jos, rl. Orhei, Republica Moldova

Obiectul principal de activitate:

1. Fabricarea vinului;

2. Fabricarea băuturilor alcoolice distilate;

3. Comertul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi;

4. Intermedieri pentru vînzarea materiei prime agricole, animalelor vii, materiei prime

textile şi semiproduselor;

5. Intermedieri pentru vînzarea unui asortiment larg de mărfuri;

6. Cultura cerealelor şi leguminoaselor boabe, inclusiv producerea seminţelor;

7. Cultura plantelor oleaginoase şi a seminţelor;

8. Creşterea producţiei de pepinieră;

9. Cultura pomuşoarelor, fructelor, nucilor şi altor culturi fructifere;

10. Cultura strugurilor;

11. Producţia articolelor din material plastic;

12. Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic;

13. Fabricarea altor articole din material plastic.

Administrator: DIDENCO IURIE, IDNP 0961311898084

2

Capitalul statutar al Î.M. „STANDARD VIN PLUS „ SRL constituie 1612531 lei, din

care 1548029 lei, ceea ce constituie 96%, aparţine investitorului străin.

Produsele fabricate la întreprindere sunt de o calitate înaltă, datorită faptului că

controlul calităţii producţiei la întreprindere este efectuat la toate etapele procesului de producţie,

începând cu controlul de intrare a calităţii materiilor prime şi materialelor, semifabricatelor şi

până la predarea producţiei finite conform cerinţelor documentaţiei tehnico-ştiinţifice

Raportul financiar anual este întocmit în baza convenţiilor fundamentale ale

contabilităţii prevăzute de S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”. Veniturile constatate sunt

reflectate în rapoartele financiare conform metodei specializării exerciţiilor în perioada de

gestiune în care s-a produs, indiferent de momentul primirii sau plăţii efective al mijloacelor

băneşti.

2. Caracteristica generală a activităţii economico-financiare a

întreprinderii

În condiţiile pieţei, oricare întreprindere îşi desfăşoară activitatea într-un mediu dinamic şi

turbulent. Problemele fundamentale cu care se confruntă fiecare firmă vizează, în principal

stabilirea şi consolidarea poziţiei pe care aceasta o ocupă în spaţiul economic în care activează

nemijlocit, obiectivul major spre care îşi orientează activitatea, costurile implicate şi şansele de a

izbuti.

Prin urmare, firma este determinată să se racordeze permanent la cerinţele pieţei, trebuie să

anticipeze acţiunile concurenţilor, să-şi autoevalueze resursele de care dispune şi să acţioneze în

direcţia creşterii obţinerii profitului maxim.

În abordarea sistematică a problematicii firmei, un rol important îi revine analizei

economico-financiare, ca instrument de supraveghere a activităţii şi performanţelor acesteia. Cu

ajutorul analizei economico - financiare se cercetează fenomenele şi procesele economico -

sociale, se descoperă dinamica şi structura lor, se verifică şi se stabileşte relaţia de cauzalitate,

factorul care le generează, se descoperă legile formării şi desfăşurării lor şi în baza acestora se

formează decizii privind activitatea pe viitor. Rolul esenţial al analizei economico - financiare

este acela de a furniza informaţii pentru orientarea şi ameliorarea eficienţei activităţii unităţii

economice.

Rezultatele activităţii întreprinderii în perioada anului 2011 - 2012 pot fi observate în

tabelul de mai jos.

3

Tabelul 1.

Analiza principalilor indicatori ai activităţii economico - financiari la

Î.M. „Standard – Vin Plus” SRL

N/o Indicatori Anul 2011 Anul 2012 Abaterea

(+, -)

Ritmul

creşterii,%

1. Venitul din vînzări, lei 2420929 2285097 -135832 94,39

2. Costul vînzărilor, lei 1067009 1365078 +298069 127,93

3. Profit brut, lei 1353920 920019 -433901 67,95

4. Numărul mediu scriptic al

personalului, persoane 35 23 -12 65,71

5. Productivitatea unui lucrător,

lei/lucrător (rd.1/rd.4)

69169,4 99352,04 +30182,64 143,63

6. Valoarea medie a activelor, lei 16821251 1648016 -15173235 9,79

7. Valoarea medie a mijloacelor

fixe, lei 5852109,50 6506281 +654171,5 111,17

8. Valoarea medie a capitalului

propriu, lei 6481464,50 6596485,50 +115021 101,77

9. Suma cheltuielilor perioadei, lei 2433740 2134260 -299480 87,69

10. Rata medie a cheltuielilor

perioadei, % (rd.9/rd1)*100 71,14 93,40 +22,26 x

11. Randamentul mijloacelor fixe,

lei (rd1/rd7)

0,41 0,35 -0,06 85,36

12. Profitul perioadei pînă la

impozitare, lei

68543 207669 +139126 309,97

13. Profitul net, lei 68543 198703 +130160 289,89

14. Rentabilitatea veniturilor din

vînzări,% (rd.3/rd1)*100 55,93 40,26 -15,67 x

15. Rentabilitatea activelor, %

(rd.12/rd.6)*100 0,41 12,60 +12,19 x

16. Rentabilitatea financiară, %

(rd.13/rd.8)*100 1,06 3,01 +1,95 x

Sursa: Calculele autorului în baza datelor preluate din rapoartele financiare anuale 2011-2012

4

Concluzie:

Analizînd activitatea ÎM MRA „Standard - Vin Plus” SRL în perioada 2011 - 2012 am

constatat că pozitiv au acţionat următorii factori de influenţă:

- valoarea medie a mijloacelor fixe cu +654171,5 lei, adică cu 111,17%;

- profitul net a înregistrat o majorare faţă de anul precedent cu +130160 lei;

- suma cheltuielilor perioadei sa micşorat cu -299480 lei, ceea ce este un factor pozitiv;

Cu toate că în anul 2012 au fost concediaţi 12 lucrători ceea ce constituie 65,71%,

productivitatea muncii unui lucrător a crescut in comparaţie cu anul 2011 cu +30182,64

lei,ceea ce în % constituie 143,63.

-În comparaţie cu anul 2011 în anul 2012 întreprinderea a înregistrat profit în mărime de

+130160 lei.

S-au înregistrat şi acţionări negative din partea a mai multor factori cum ar fi:

-profitul brut a înregistrat o micşorare cu -433901 lei;

-valoarea activelor în comparaţie cu anul 2011 sa micşorat cu 15173235 lei, ceea ce constitue

9,79 %;

În perioada analizată rentabilitatea activelor are o tendinţă pozitivă de majorare

comparativ cu anul precedent cu +12,19%. La fel o tendinţă pozitiva de majorare o observăm şi

din partea rentabilităţii financiare care s-a majorat cu

+1,95 % faţă de anul precedent.

În linii generale activitatea întreprinderii în perioada anului 2012 poate fi considerată

satisfăcătoare.

3. Structura contabilităţii în cadrul entităţii

Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L, fondată de acţionari cu genul de activitate:

fabricarea, păstrarea şi comercializarea cu amănuntul a vinului şi a producţiei alcoolice, cultura

strugurilor şi producţia articolelor din material plastic.

  Politica de contabilitate a Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L este elaborată conform:

- Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007,intrată în vigoare le 10.01.08;

- Standardelor naţionale de contabilitate întărite prin ordinul Ministerului de Finanţe a RM

nr.174 din 25 decembrie 1997;

- Planul de conturi ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor (aprobat de Ministerul

Finanţelor prin ordinul nr.174 din 25 decembrie 1997.

Evidenţa contabilă la Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L este efectuată de către serviciul

contabilitate, fiind o structură de sinestătătoare a întreprinderii. Contabilul-şef al

Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L, Cojuşnean Ludmila,5

asigură controlul şi înregistrarea în conturile contabile a tuturor operaţiunilor economice

efectuate; asigură oferirea informaţiei operative şi alcătuirea rapoartelor financiare în termenii

stabiliţi; poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenţei

contabile.

Politica de contabilitate este o parte foarte importantă a organizării întreprinderii, de aceea,

la fondarea întreprinderii, indiferent de tipul de proprietate, apartenenţa ramurală şi forma

juridică,se întocmeşte politica de contabilitate. Ea este revizuită, şi se aprobă în fiecare an. La

Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L, în ultimii ani, nu prea au fost schimbări în politica de

contabilitate.

La Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L, responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea

contabilităţii o poartă conducătorul întreprinderii, el are responsabilitatea de a crea condiţii

optime pentru a se ţine corect contabilitatea, pentru întocmirea şi prezentarea la timp a

rapoartelor, asigură îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile cu profil economic a

cerinţelor contabilităţii privind întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiei necesare

pentru ţinerea evidenţei şi completarea rapoartelor financiare.

Înregistrarea documentelor ce atestă desfăşurarea operaţiunilor economice şi contabilizarea

corespunzătoare a sumelor indicate în aceste documente are loc doar în secţia de contabilitate.

Documentele primare sunt prezentate în contabilitate de persoanele responsabile pe fiecare secţie

a întreprinderii.

Contabilitatea are relaţii cu toate secţiile: cu secţia de planificare, cu secţia cadre, cu secţia

comercializare, secţia comună şi construcţie, secţia de turnare, secţia electrică şi mecanică, secţia

de utilizare, etc.

În cadrul Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L, evidenţa contabilă se duce

semiautomatizat care funcţionează sub formă de programă, operaţiile omogene se înscriu în

formă computerizată înregistre cumulative numite „Jurnale-order” în baza documentelor primare

si manual. Întreprinderea dispune de mijloace tehnice pentru prelucrarea informaţiei contabile

ceea ce este foarte uşor pentru întreprindere.

4. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

Active materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică  naturală,

pot fi utilizate de întreprindere pe o perioadă mai mare de un an. Aceste active se contabilizează

în conformitate cu SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

La Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. activele materiale pe termen lung se grupează în:

-Active materiale în curs de execuţie 1406574 lei;

-Terenuri cu construcţii 93013 lei;6

-Mijloace fixe 6812820 lei: (clădiri, construcţii speciale, mijloace de transport,maşini şi utilaje).

Evidenţa analitică se ţine pe fiecare grupă de mijloace fixe separat.Valoarea de bilanţ a

activelor materiale pe termen lung pentru anul 2012 este de 6047163 lei, uzura 2265244 lei

(bil.con.).

Evaluarea iniţială a activelor materiale pe termen lung are loc în momentul recunoaşterii

elementelor respective drept active la valoarea de intrare.

La Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L., valoarea de intrare a activelor materiale în curs

de execuţie sau a mijloacelor fixe în perioada de creare constituie pentru:

-obiecte create de întreprindere - la costul efectiv;

-clădirile şi construcţiile speciale construite în antrepriză – la costul efectiv;

-maşinile şi utilajele procurate - la valoarea de cumpărare, inclusiv in cheltuielile la achiziţia

acestora.

Calea de intrare a activelor materiale pe termen lung la întreprindere este doar procurarea

contra mijloacelor băneşti. Astfel un exemplu este procurarea unui mijloc fix la data de

16.01.2012 „Plantaţie-mama portaltoi vegetativi’’(Anexa 2.1). Mijlocul fix respectiv a fost

înregistrat la intrări prin formula:

Debit contul 123.6 „Plantaţii perene” -184741 lei

Credit contul 121.4 „Investiţii capitale ulterioare”– 184741 lei

Uzura mijloacelor fixe la uzină se calculează prin metoda liniară, luându-se ca bază

duratade funcţionare utilă a acestora. Constatarea activului drept element a activelor materiale pe

termen lung are loc în cazul când poate funcţiona la întreprindere mai mult de un an, se află în

posesia întreprinderii pentru a fi utilizat în activitatea sa.

La momentul dării în exploatare se întocmeşte procesul verbal de primire-predare a

mijlocului fix(Anexa2.1) şi se întocmeşte formula contabilă.

Debit contul 123.7 „Mijloace fixe”

Credit contul 121.3 „Active materiale în curs de execuţie”

Uzura la Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. se calculă după metoda liniară, ţinând cont

de valoarea probabilă rămasă, care este stabilită de întreprindere conform prevederilor din

Politica decontabilitate. Conform acestui calcul suma uzurii calculate a mijloacelor fixe se

repartizează şi se include în consumuri. Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe

feluri de obiecte, iar pentru evidenţa sintetică este destinat contul de pasiv 124 „Uzura

mijloacelor fixe”. În credit acestui cont sereflectă sumele uzurii mijloacelor fixe calculate, iar in

debit casarea sumei uzurii calculate amijloacelor fixe. Soldul creditor reprezintă suma uzurii

calculate a mijloacelor fixe existente la întreprindere la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa sintetică a uzurii se efectuează de către contabil automatizat unde este

7

reflectatăsuma uzurii calculată lunar şi repartizarea ei la consumuri în funcţie de destinaţia

acestora. La întreprindere se utilizează „Borderoul de calcul a uzurii”, amortizarea se calculează

automat conform programei, pentru fiecare obiect în parte.

Exemplu: se calculează uzura mijlocului fix „masa de sticlă 1000-700” care a fost dat in

exploatare la data de 07.07.2012 valoarea de bilanţ 4206 lei, durata de funcţionare utilă 4 ani,

lunar întreprinderea casează 87,63 lei (Anexa 2.3).Formula contabilă este:

Debit contul 713.1,, Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe cu

destinaţie generală” –87,63 lei

Credit contul 124.3 „ Uzura maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de transmisie” –87,63 lei

(Anexa 2.3)

5. Contabilitatea mişcării mărfurilor în unităţile de comerţ cu ridicata

şi/ sau cu amănuntul.

În sfera circulaţiei mărfurilor cu amănuntul se finisează întregul proces de circulaţie a

acestora, mărfurile trecînd în sfera consumului personal. Această trecere se efectuează pe calea

vînzării - cumpărării. La Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. nu se duce evidenţa mărfurilor de

aceea o vom descrie teoretic.

Mărfurile sunt bunurile pe care entitatea le cumpără în scopul revinderii ei în aceeaşi

stare.

Comerţul ca parte component a economiei, se poate define ca ansamblu de activităţi prin

care se stabilesc legăturile permanente între producători şi consumatori, în esenţă el se defineşte

ca o activitate continuă de comparare a mărfurilor şi revînzarea lor, în scopul obţinerii unui

profit. Drumul parcurs de bunurile materiale se înscrie în relaţia de:

Aprovizionare – stocare – vînzare

Relaţia dintre aceste elemente poate fi stocată din balanţa circulaţiei mărfurilor.

Si+Intrări = Vînzări + Sf.

Aceasta relaţie dă posibilitatea determinării mărimii unui element în condiţiile cunoaşterii

celorlalte elemente.

Deci, întreprinderile de comerţ cu amănuntul, vînd mărfuri de consum, nemijlocit

consumatorilor, contribuie la satisfacerea cerinţelor crescînde ale populaţiei, exercită influenţă

asupra consumului şi producţiei, duc la sfîrşit procesul de circulaţie a mărfurilor.

Realizarea mărfurilor de consum popular către populaţie contra bani în numerar sau pe

credit, constituie circulaţia mărfurilor cu amănuntul. Totodată, aceasta include şi vînzarea

8

mărfurilor cu mica ridicată către instituţii, întreprinderi şi organizaţii, (case de odihnă, sanatorii,

grădiniţe de copii, spitale, etc.) pentru alimentare, şi alte necesităţi nealimentare.

Realizarea planului de circulaţie a mărfurilor necesită un control sistematic asupra

realizării mărfurilor, completării stocurilor de mărfuri, dirijarea acestor procese pe baza

informaţiei evidenţei contabile, referitoare la operaţiile comerciale în comerţul cu amănuntul.

Evidenţa circulaţii mărfurilor cu amănuntul se organizează în corespundere cu scopurile

controlului asupra realizării planului de circulaţie a mărfurilor, integrităţii şi folosirii valorilor în

mărfuri şi materiale.

Obţinerea profitului de către orice întreprindere, nu este posibilă fără degajarea unor

venituri, care să fie superioare cheltuielilor angajate. Veniturile curente ale unei firme provin, în

principal , din vînzări.

Vînzarea reprezintă din punct de vedere juridic trecerea în proprietatea clientului a

unor mărfuri pe baza acordului dintre parteneri cu privire la obiectul şi preţul de vînzare.

Potrivit articolului 1294 din Codul Civil,"Vînzarea este o convenţie prin care două

părţi se obligă între ele, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru, şi aceasta a plăti celei

dintîi preţul lui".

Deci, sub raport juridic, vînzarea este un contract care presupune transferul de proprietate

asupra unui bun în schimbul plăţii preţului.

De regulă momentul vînzării nu coincide cu facturarea mărfurilor sau încasarea contra

valorii. Ca şi în procesul de aprovizionare apar decalaje între expediere şi vînzare care determină

existenţa:

mărfurilor livrate dar nefacturate 

mărfuri vîndute dar neexpediate.

Momentul vînzării este considerat cel al facturării mărfurilor sau încasării contra valorii

lor.

În unităţile de comerţ cu amănuntul se utilizează mai multe forme de vînzare a mărfurilor

care se împart în două categorii:

a) Vînzarea mărfurilor către consumatorii colectivi sau terţi (alte societăţi).

b) Vînzarea mărfurilor către consumatorii individuali.

După modalitatea de încasare a banilor, vînzarea poate fi:

a) cu plată în numerar

b) prin virament

De regulă, vînzarea mărfurilor către consumatorii individuali se face cu încasare în

numerar, iar către terţi, cu încasare prin virament.

9

Vînzarea către terţi cu încasare în numerar s-au prn virament cunoaşte următoarele

forme:

1. Vînzarea loco - unitatea comercială cu delegatul furnizorului – presupune colectarea

comenzilor de mărfuri de la beneficiar, pregătirea loturilor de mărfuri, autorecepţionarea şi

încredinţarea lor delegatului, încărcarea în mijloace de transport, întocmirea documentelor

însoţitoare.

2. Vînzarea loco - unitatea furnizorului cu delegatul cumpărătorului în acest caz marfa

se recepţionează şi se preia de delegatul beneficiarului pe baza documentelor însoţitoare şi pe

răspunderea lui integrală pînă la predarea mărfurilor la depozit.

3. Vînzarea mărfurilor pe răspunderea furnizorului, fără delegat se efectuează pe

baza contractului, a graficului de livrare şi a dispoziţiei de livrare.

În dependenţă de aceste forme, pe baza contractelor, secţia de comerţ dă dispoziţie la

depozit pentru eliberarea mărfurilor. în baza acestei dispoziţii se întocmesc documentele

însoţitoare (factura fiscală, certificat de calitate, de conţinut; etc.)

În urma întocmirii facturii fiscale, a-l doilea exemplar se înmînează cumpărătorului, ceea

ce-i dă dreptul de trecere în cont a sumei respective.

În dependenţă de procedeul ambalării în documentele însoţitoare se indică: cantitatea,

masa brută şi netă a fiecărui colet sau fel de marfa. Concomitent se întocmeşte cererea de plată în

contabilitate şi împreună cu documentele însoţitoare, se predau pentru accept beneficiarului.

Vînzarea mărfurilor către consumatorii individuali are loc prin următoarele forme:

1. Vînzarea mărfurilor cu plată integrală în numerar

2. Vînzarea mărfurilor cu plată în rate

3. Vînzarea mărfurilor cu mică ridicată

4. Vînzarea mărfurilor în consignaţie

5. Vînzarea mărfurilor prin schimb

O condiţie necesară pentru dezvoltarea circulaţiei cu amănuntul a mărfurilor o constituie

menţinerea sistematică la nivelul normativelor a volumului şi structurii stocurilor de mărfurilor

la fiecare entitate comercială şi subunităţile structurale ale ei. Realizarea planului de circulaţie a

mărfurilor necesită un control sistematic asupra realizării mărfurilor, completării stocurilor! de

mărfuri, dirijarea acestor procese pe baza informaţiei evidenţei contabile referitoare la operaţiile

comerciale în comerţul cu amănuntul.

Evidenţa circulaţiei mărfurilor se organizează în corespundere cu scopurile controlului

asupra realizării planului de circulaţie a mărfurilor, integrităţii şi folosirii valorilor în mărfuri şi

materiale. Realizarea sarcinilor, care stau în faţa evidenţii contabile în domeniul comerţului,

trebuie să se bazeze pe organizarea ei raţională.

10

Organizarea corectă a evidenţii contabile trebuie să soluţioneze următoarele probleme:

- formarea evidenţii circulaţiei reale a mărfurilor la fiecare persoană responsabilă de

bunurile materiale;

- controlul asupra corectitudinii perfectării documentelor comerciale cu privire la intrarea

şi ieşirea valorilor mărfuri - materiale, completitudinea şi promptitudinea înregistrării şi scoaterii

de la evidenţa a acestora de către persoanele responsabile pentru bunurile materiale;

- efectuarea la timp a inventarierii şi determinării rezultatelor acestora, scoaterea în

evidenţa a pierderilor de mărfuri şi trecerea acestora la pierderi. -

Realizarea sarcinilor, care stau în faţa evidenţei contabile, este posibilă numai în condiţia

organizării raţionale a ei. Organizarea raţională a evidenţei contabile presupune efectuarea unor

serii de măsuri, dintre care cele mai importante sunt: perfectarea documentaţiei primare şi a

circulaţiei documentelor; aplecarea formelor progresiste de contabilitate pe scară largă a tehnicii

de calcul; structura corectă a aparatului de evidenţă.

Reducerea documentaţiei primare trebuie orientată spre micşorarea numărului de

documente, unificarea acestora şi standardizarea lor. Astfel apare posibilitatea micşorării

volumului de muncă al lucrărilor de evidenţă şi de perfecţionare a documentelor şi prelucrării

lor.

O condiţie importantă pentru ridicarea calităţii şi operativităţii evidenţei pentru reducerea

volumului de muncă al lucrătorilor de contabilitatea, o constituie folosirea celei mai raţionale

forme de evidenţa. În prezent se elaborează forme de evidenţa bazate pe folosirea calculatoarelor

electronice şi altor mijloace tehnice, în comerţ se aplică două forme de organizare a evidenţii:

decentralizarea lucrărilor de evidenţă şi centralizarea lor.

În cazul decentralizării evidenţei entitatea comercială are contabilitatea ei aparte, care

efectuează întregul proces de evidenţă de la verificarea documentelor primare şi pînă la

întocmirea bilanţului şi dărilor de seamă.

Această formă de evidenţă are însă o serie de neajunsuri. Ea duce la creşterea personalului

contabil, împiedică introducerea şi folosirea pe scară largă a tehnicii de calcul.

Direcţia principală în organizarea raţională a evidenţei contabile în crearea unor

contabilităţi centralizate, care contribuie la folosirea pe scară largă a formelor şi metodelor

progresiste de evidenţa la dezvoltarea şi introducerea autogestiunii şi decontărilor interioare,

lichidarea informaţiei de prisos (care e generată de starea decontărilor cu furnizorii,

cumpărătorii, debitorii şi creditorii), la perfecţionarea circulaţiei documentelor, unificarea

formelor documentaţiei primare de evidenţă.

Una dintre cele mai importante condiţii ale organizării corecte a evidenţii contabile o

constituie folosirea unui plan de conturi argumentat din punct de vedere ştiinţific, în comerţul de

11

stat, privat, cooperatist ca şi în alte ramuri ale economiei naţionale, se foloseşte planul de conturi

unic, aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Folosirea planului de conturi

intensifică conducerea metodică centralizată a evidenţei contabile, asigură unificarea evidenţei în

diferite ramuri ale economiei naţionale, contribuie la perfecţionarea în continuare a acesteia.

Organizarea raţională a evidenţei depinde în mare măsură de felul cum este completat

personalul contabilităţii cu lucrători calificaţi şi de organizarea ştiinţifică a muncitorilor. Sporirea

rolului activ al lucrătorilor din evidenţa în administrarea entităţilor cooperatiste, creşterea

productivităţii muncii lor, îmbunătăţirea calităţii evidenţei şi a sistemului de dare de seamă pot fi

obţinute numai cu condiţia organizării juste a activităţii lucrătorilor din evidenţa.

În practica unităţilor patrimoniale se pot întâlni forme de aprovizionare comune

pentru toate bunurile materiale de natura stocurilor sau forme de aprovizionare specifice

pentru anumite bunuri sau unităţi.

1. Aprovizionarea fără delegat are loc pe baza prevederilor contractuale şi ale graficului

de livrări întocmit de furnizori. La compartimentul comercial al furnizorului se întocmeşte

"Dispoziţie de livrare", iar pe baza acesteia se procedează la auto recepţia lotului de bunuri,

întocmindu-se un „Proces verbal de auto recepţie" şi „Factură fiscală şi de expediţie", "Certificat

de calitate", "Aviz de expediere".

Urmează ambalarea bunurilor, încărcarea în mijlocul de transport şi expedierea lor. Se

întocmesc documente de transport care se diferenţiază în funcţie de mijlocul de

transport:"Scrisoare de transport" sau „Buletinul de mesagerie" pentru transportul feroviar,

"Foaie de parcurs" pentru transportul auto, "Conosamentul" pentru transportul pe apă.

La sosirea mărfurilor la locul destinat, însoţitorul anunţă destinatarul şi încredinţează

bunurile beneficiarului. Recepţia mărfurilor se efectuează de către gestionar sau de către o

comisie de recepţie, numită de conducător prin ordin care organizează recepţia cantitativă şi

calitativă a lotului de marfă.

Urmărind, concordanţa dintre prevederile din contract şi documentele de livrare, la

achiziţionarea mărfurilor se utilizează o ştampilă specială de recepţie cu ajutorul căreia se

consemnează un document, intrarea mărfurilor se prelucrează în gestiunea persoanelor

responsabile, documentele însoţitoare de livrare şi transportare semnate de către gestionar sau de

comisie, sunt predate în contabilitate pentru înregistrarea mărfurilor. Aprovizionarea şi

acceptarea cererii dispoziţiei de plată a furnizorului, dacă la recepţie au fost constatate lipsuri de

mărfuri, mărfurile necontractate, mărfuri cu defecte, atunci recepţia mărfurilor se anulează şi se

întocmeşte proces verbal de constatare a divergenţilor, totodată se înştiinţează furnizorul prin

fax sau telefon. Dacă mărfurile au intrat fără documente însoţitoare,atunci la primirea lor se

întocmeşte proces verbal a mărfurilor. În acest caz delegatul este obligat să ceară de la furnizori

12

documentele necesare şi să se achite cu el,dacă parţial sau total marfa nu este acceptată de

unitatea comercială ca fiind necorespunzătoare sortimental necalitativă sau nu este livrată în

termenul stabilit, atunci ea este primită în custodie,ulterior marfa dată se restituie furnizorului

sau este readresată altui cumpărător.

2.Aprovizionarea prin delegatul propriu al entităţii. Are loc în cazul cînd furnizorul şi

cumpărătorul se află în aceeaşi localitate pentru predarea mărfurilor de la furnizor. Delegatul

unităţii comerciale primeşte o delegaţie cu care se prezintă la furnizor,evidenţa delegaţilor se ţine

în registru de evidenţă a delegaţilor. Participînd la recepţia mărfurilor,delegatul le preia şi le

semnează documentele de livrare(documentele sunt aceleaşi ca şi la prima formă)în caz de

necesitate se organizează verificarea calitativă a mărfurilor şi cantitativă ea se poate executa:

- prin sondaj;

- integral.

Delegatul poartă răspunderea materială asupra integrităţii lotului de mărfuri şi

ambalajelor. La sosirea delegatului mărfurile sunt predate gestionarului şi se organizează

verificare calitativă şi cantitativă a mărfurilor. Dacă la mărfuri sunt constatate divergenţe se

întocmeşte un proces verbal de constatare a divergenţelor la recepţie.

- dacă lipsurile se încadrează în limita normelor de perisabilitate naturală,atunci ele se trec la

cheltuieli;

- dacă lipsurile sau constatat înăuntru colecţiilor atunci furnizorului i se înaintează o

scrisoare de pretenţie şi se refuză de plată;

- lipsurile constatate peste limita normelor de perisabilitate naturală se impută din contul

gestionarului;

- plusurile care pot fi acceptate se înregistrează în contabilitate ca o intrare obişnuită;

- plusuri neacceptate e l e se preiau în custodie iar în cantabilitate se înregistrează în Dt.

921"Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie".

Pentru evidenţa mărfurilor la entitate se foloseşte contul 217"Mărfuri" este destinat

generalizării informaţiei privind mărfurile la entitate, magazine, baze angro. Este un cont de

activ. În Dt contului se înregistrează valoarea intrării mărfurilor, procurate de la furnizor, iar în

Ct ieşirea lor din gestiune, prin expediere sau prin vînzare.

Evidenţa intrării mărfurilor la entităţile comerciale se face în baza facturii fiscale care

include în componenţa sa: data, numărul, seria, furnizor, locul de încasare şi descărcare,

denumirea bunurilor cumpărate, cantitatea,valoarea articolelor cu TVA,

Mai jos vom reflecta cîteva operaţiuni economice legate de evidenţa mărfurilor care puteau fi

efectuate:

1.Se reflectă transferarea mărfurilor din depozit în comerţul cu amănuntul:

13

Debit contul 21721 "Mărfuri” 48823,11 lei;

Credit contul 2171 „Mărfuri” 48823,11 lei.

2.Se reflectă adaosul comercial aferent mărfurilor procurate:

Debit contul 217 "Mărfuri" 9936,98 lei;

Credit contul 821”Adaosul comercial 9936,98 lei.

5.Se reflectă TVA în valoare de vînzare a stocului de marfă:

Debit contul 217 "Mărfuri" 10189,66 lei;

Credit contul 825 ”TVA aferent stocului de marfă” 10189,66 lei.

3. Se reflectă casarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute :

Debit contul 711 "Costul vînzărilor" 55267,01 lei;

Credit contul 217 "Mărfuri" 55267,01 lei.

4.Se reflectă suma adaosului comercial aferent mărfurilor vîndute, în cazul cînd evidenţa se ţine

la preţul de vînzare cu amănuntul în luna decembrie 2012:

Debit contul 821 "Adaos comercial" 27390,72 lei.

Credit contul 217 "Mărfuri" 27390,72 lei.

5.Se reflectă valoarea TVA a mărfurilor vîndute:

Debit contul 825 ”TVA aferent stocului de marfă” 33176,24 lei;

Credit contul 217 "Mărfuri" 33176,24 lei.

6. Evidenţa materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.

Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categorii de bunuri economice aflate la dispoziţia

întreprinderii şi destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare, a fi înregistrate ca

producţie în curs de execuţie, a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul

de producţie.

Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. achiziţionează materiale necesare procesului de

producţie atît pe bază de contract încheiate cu furnizorii, cît şi fără contract. Evidenţa

materialelor la depozit este dusă automatizat prin intermediul „Registrului soldurilor”, care se

întocmeşte pentru fiecare tip de material în parte. În registru are loc înregistrarea intrărilor şi

ieşirilor de acest tip dematerial la data când au avut loc. Evidenţa acestor registre şi responsabil

de corectitudinea lor este gestionarul depozitului care poartă răspundere materială pentru

toată mişcarea materialelor.

14

Intrările de materiale se contabilizează în baza documentelor primare care însoţesc

materialele procurate. În calitate de documente primare este:

„Factura fiscală” (Anexa 4.6.) atunci când plătitorul este înregistrat ca plătitor de TVA.

Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. procură mărfuri de la SRL,,PROFTEHGRUP’’ în

baza facturii fiscale seria FA0608894 în sumă de 875 lei, inclusiv TVA,(Anexa 4.6.). Se

întocmeste:

Debit contul 217 „Mărfuri” – 729,17lei

Credit contul 521„Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”-729,17 lei

Respectiv se reflectă şi suma TVA:

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” –145.83lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -145.83lei

Achitarea pentru materialele procurate este efectuată prin transfer şi se face formula:

Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”– 875 lei

Credit contul 242 „Cont curent in valuta nationala” – 875 lei

„Actul de achiziţie a mărfurilor” este întocmit când materialele sunt procurate de la o

persoană fizică şi se achită 5% din valoarea materialelor la bugetulde stat.

Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. nu a inregistrat procurări de mărfuri de la persoane fizice

dar putem demonstra astfel de caz printr-un exemplu convenţional.

Exemplu conventional: Presupunem că Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. a procurat

materie primă de la persoana fizică Aftenii Vasile în sumă de 12376 lei, se înregistrează

următoarele formule contabile:

Debit contul 211.6 „Alte materiale” – 12376 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -12376 lei

Suma de 5% o reflectăm:

Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”–618,8lei

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 618,8 lei.

15

Dintre OMVSD , Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., foloseşte foarte

multe. Pentru evidenţa sintetică a OMVSD sunt destinate conturile 213 „Obiecte de mică valoare

şi scurtă durată” şi contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”.

Întreprinderea Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., procură OMVSD în valoare de

729,17 lei (Anexa 4.6.), TVA – 20 %. La sfîrşitul anului în urma inventarierii OMVSD nu s-au

constatat în folosinţă.

1. Reflectăm aprovizionarea de la furnizor cu OMVSD (Anexa 4.6.):

Debit contul 213 „OMVSD” – 875,00 lei

Debit contul 534.2 „Datorii privind TVA” – 145,83 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile fiscale” – 729,17lei

2. Refelectăm darea în folosinţă a OMVSD:

Debit contul 213.2 „OMVSD în exploatare” – 875 lei

Credit contul 213.1 „OMVSD în stoc” – 875 lei

3. Reflectăm uzura OMVSD date în folosinţă :

Debit contul 813.8 „Consumuri indirecte de producţie” - 875 lei

Credit contul 214 „Uzura OMVSD” - 875 lei

4. Casarea OMVSD se face prin formula:

Debit contul 214.1 „Uzura OMVSD” - 875 lei

Credit contul 213.2 „OMVSD” - 875 lei

La ieşirea OMVSD se perfectează actul de casare a OMVSD.

7. Contabilitatea mijloacelor băneşti

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii. La

Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., mijloacele băneşti se clasifică după mai multe criterii:

1. În funcţie de valuta exprimată:

- mijloace băneşti în valută naţională

16

- mijloace băneşti în valută străină

2. În funcţie de locul păstrării şi forma de exprimare:

- mijloace băneşti în numerar care se păstrează în casierie

- mijloace băneşti la conturile bancare (la contul curent)

La ” Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L.,, încasarea şi păstrarea numerarului, precum şi

decontările în numerar se efectuează prin casierie. Modul de efectuare a operaţiunilor în

casierie este stabilit prin Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casa în economia

naţională a Republicii Moldova aprobate prin Hotărîrea Guvernului R.M. nr.764 din 25.11.1992,

cu modificările şi completările ulterioare .

Operaţiunile în casierie sunt efectuate de către casier, care poartă toată responsabilitatea

materială pentru integritatea disponibilului bănesc. Responsabilitatea materială poartă un caracter

juridic numai în cazul cînd cu casierul s-a încheiat contractul de răspundere materială.

În casieria întreprinderii banii în numerar pot fi primiţi din contul bancar, din vînzarea în

numerar a produselor, mărfurilor, în urma rambursării avansurilor neutilizate de către titularii de

avans. Casierul primeşte numerarul în casierie din contul bancar în baza delegaţiei bancare

(Anexa 5.1), întocmit de către contabilul şef sau altă persoană numită de acesta. În

delegaţie se indică denumirea emitentului delegaţiei , numele şi prenumele manda-torului,

suma solicitată în litere, codul fiscal al întreprinderii, codul băncii, numărul contului, localitatea

emiterii, data, luna, anul. Versoul delegaţiei cuprinde suma divizată după  destinaţie,

semnăturile  emitentului, prima - a conducatorului şi a doua - a contabilului - şef sau a altor

persoane cu dreptul de a pune semnătura  respectivă adeverite prin ştampila întreprinderii, datele 

din buletinul de identitate al persoanei care primeste numerarul.

La intrarea mijloacelor băneşti în casierie din contul bancar şi în alte cazuri se întocmeşte

dispoziţia de încasare (anexa 5.3) semnată de contabilul - şef sau altă persoană împuternicită.

Evidenţa operaţiunilor privind existenţa şi fluxurile mijloacelor băneşti în

casieriaîntreprinderii se ţine în contul de activ 241,, Casa ’’ . În debitul acestui cont se reflectă

încasarea mijloacelor băneşti în casieria întreprinderii, iar în credit se reflectă

utilizareamijloacelor băneşti din casierie. Soldul contului 241 ,, Casa ’’ este debitor şi reprezintă

suma mijloacelor băneşti în numerar în casieria întreprinderii la finele perioadei degestiune.

La ” Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L.,, pe data de 19 ianuarie 2012 în baza dispoziţiei

de încasare nr.5, de la Socolova Elena a fost încasată urmatoarea sumă:

17

Debit contul 241 “Casa” – 6068,60 lei

Credit contul 221.1 “Facturi de primit din ţară” – 6068,60 lei

Chitanţa la dispoziţia de încasare semnată de contabilul-şef şi casier se certificată prin

ştampila casierului şi serveşte drept confirmare a primirii numerarului.

La ” Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L.,, pentru eliberarea numerarului din casierie se

întocmeste dispoziţia de plată semnată de către conducătorul şi contabilul-şef al înterprinderii sau

alte persoane împuternicite, care reprezintă un ordin de a transfera beneficiarului o anumităsuma

de bani, utilizată pentru stingerea datoriilor financiare şi comerciale aleîntreprinderii.

La ” Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L.,, din casierie la data de 12.01.2012 au fost

eliberate urmatoarele sume:

- conform ordinului de plată nr.12, eliberată MF-Trezorăria de Stat CNAS, baza –

Contribuţii sociale de stat obligatorii .(anexa 5.4):

Debit contul 533.1 „Datorii faţă de fondul social” – 2000 lei

Credit contul 241 „ Casa” – 2000 lei

conform ordinului de plată nr.20 , eliberată lui ICS RED UNION FENOSA SA,

destinaţia- Pentru energia electrică (anexa 5.2):

Debit 537.3 ,, Datorii privind alte operaţii’’ – 1841,32 lei

Credit 241 ,, Casa’’ – 1841,32 lei

La sfirşitul fiecarei zile de muncă dispoziţia de încasare şi plată seînregistrează de către

casier în registrul de casă (anexa 5.5) , în care se determină soldul de mijloace băneşti în

casierie la începutul zilei, încasările şi ieşirile acestora în cursul zilei, precum şi soldul la sfirşitul

zilei.

Registrul de casă se întocmeste în doua exemplare: primul exemplar rămîne în casierie, iar

al doilea se detaşează de la registru şi serveşte casierului drept raport, care împreuna cu

documentele anexate se prezintă la contabilitate.

Evidenţa operaţiunilor în casierie se ţine în registre, formularele cărora, în funcţie de

modulde prelucrare a informaţiei (automatizată sau manuală), se determină de sinestătător de

18

cătreîntreprindere, luîndu-se în consideraţie necesităţile informaţionale la întocmirea Raportului

privind fluxul mijloacelor băneşti şi se trec în Cartea Mare.

Toate întreprinderile, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, sunt obligate să

pastreze mijloacele băneşti temporar libere în instituţiile bancare. Modul de deschidere,

administrare şi închidere a conturilor bancare este reglementat de prevederile Regulamentului

privind deschiderea şi închiderea conturilor la băncile din R.M. aprobat prin Hotărirea

Consiliului de Administratie al B.N.M. Nr. 415 din 30.12.1999.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută

naţională în conturile curente ale întreprinderii este destinat contul de activ 242,, Conturicurente

în valută naţională ”. În debitul contului 242 se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în

conturile curente în valută naţională, iar în credit se reflectă utilizareamijloacelor băneşti din

conturile curente. Soldul contului 242 este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti din

conturile curente în valută naţională la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în capitolul

2 ,,Active curente ’’ din Bilantul contabil.

În luna ianuarie 2012 la ” Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., potrivit analizei contului

242 ,,Cont curent în valută naţională’’ (anexa 5.6) au fost întocmite următoarele înregistrări

contabile:

1. Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărători şi clienţi pentru bunurile vîndute şi

serviciile prestate:

Debit contul 242 ,,Cont curent în valută naţională’’ -40034,74 lei;

Credit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale -40034,74 lei.

2. Se reflectă trecerea în cont a mijloacelor băneşti:

Debit contul 242 ,,Cont current în valută naţională’’ – 43800,00 lei

Credit contul 245 ,,Transeruri băneşti în expediţie’’ – 43800,00lei

3. Achitarea datoriilor faţă de alte întreprinderi şi persoane privind facturile comerciale :

Debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”-122366,48 lei

Credit contul 242 “Cont curent în valută naţională”- 122366,48 lei

4. Achitarea datoriilor faţă de organele de asigurări sociale:

19

Debit contul 533 “Datorii privind asigurările”-12400,00 lei

Credit contul 242 “Cont curent în valută naţională”-12400,00 lei

5. Achitarea cheltuielilor generale si administrative:

Debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”- 3764,00 lei

Credit contul 242 “Cont curent în valută naţională”- 3764,00 lei

6. Achitarea impozitului pe venit:

Debit contul 534.8”Datorii privind alte impozite şi taxe”-2820,00 lei

Credit contul 242 “Cont curent în valută naţională” –2820,00 lei

7. Achitarea amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor:

Debit contul 714 ,,Alte cheltuieli operaţionale’’ – 4560,00 lei

Credit contul 242 ,, Cont curent în valută naţională’’ – 4560,00 lei

Mijloacele băneşti din conturile curente în valută naţională se utilizează pentru achitarea

datoriilor faţă de furnizori, antreprenori, bănci, buget,organele de asigurări sociale şi de asistenţă

medicală, personal şi alţi creditori; pentru deschiderea conturilor de depozitşi speciale la bănci;

pentru eliberarea numerarului din casierie şi efectuarea altor operaţiuni.

Operaţiunile economice privind mişcarea mijloacelor băneşti pe contul curent se reflectă

înregistrul contului 242 ,,Cont curent în valută naţională’’ . La sfîrşitul perioadei de

gestiunedatele din acest registru se utilizează la întocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor

băneşti şi se trec în Cartea Mare.

La deschiderea contului în valută străină, de regulă, între întreprindere şi instituţia bancară

se încheie un contract de deservire în care se stipulează nomenclatorul serviciilor prestate de

bancă, comisioanele, drepturile şi obligaţiile părţilor etc.

Modul de efectuare a operaţiunilor prin contul în valută străină este reglementat de

legislatia în vigoare. Astfel, în contul în valută straină al înterprinderii mijloacele pot fi primite

numai prin virament, dacă o altă modalitate nu este prevazută de B.N.M.

Efectuarea operaţiunilor în valută străină necesită folosirea de către întreprinderi

adocumentelor prevăzute în Nomenclatorul tipurilor de documente de decontare şi contabile

utilizate la efectuarea operaţiunilor bancare aprobat prin Hotărîrea Bancii Naţionale a Moldovei 20

Nr.168 din 08.06.2000, ca :dispoziţia de plată în valută, nota de contabilitate, ordinul de plată în

valută, ordinul de încasare în valută.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută

străină este destinat contul de activ 243 ,,Cont curent în valută străină’’.

În debitul contului 243 se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută străină, iar in credit se

reflectă utilizarea acestora. Soldul contului 243 este debitor şi reprezintă suma mijloacelor

băneşti în valută străină la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în capitolul 2 ,,Active

curente’’ din Bilantul contabil.

Conform analizei la contul 243 “Cont curent în valută străină” la Î.M. ,,STANDARD-

VIN PLUS’’S.R.L., au avut loc urmatoarele operaţiuni(Anexa 5.7):

1. Înregistrarea mijloacelor băneşti la achitarea nemijlocită a facturilor comerciale:

Debit contul 243 “Cont curent în valută străină”- 759578,40 lei

Credit contul 221.2 ”Facturi de primit din străinătate”- 759578,40 lei

2. Trecerea în cont a mijloacelor băneşti valutare în expediţie :

Debit contul 243 ,,Cont curent în valută străină’’ – 555903,36 lei

Credit contul 245 ,,Transferuri băneşti în expediţie’’ – 555903,36 lei

3. Înregistrarea mijloacelor băneşti din vînzarea altor active curente (fără TVA şi accize):

Debit contul 243 ,, Cont curent în valută străină’’ – 11,22 lei

Credit contul 612 ,,Alte venituri operaţionale’’ – 11,22 lei

4. Înregistrarea venitului din diferenţe de curs valutar:

Debit contul 243 “Cont curent în valută străină”- 7940,94 lei

Credit contul 622.3”Venituri din diferenţe de curs valutar”-7940,94 lei

5. Achitarea serviciilor bancare:

Debit contul 713.9 ”Alte cheltuieli generale şi administrative”-3480,63 lei

Credit contul 243 “Cont curent în valută străină”- 3480,63 lei

6. Achitarea dobînzii pentru credit:21

Debit contul 714.5 “Transferuri băneşti în expediţie”-5592,62 lei

Credit contul 243 “Cont curent în valută străină”-5592,62 lei

7. Achitarea diferenţei de curs valutar nefavorabilă:

Debit contul 722.3 “Cheltuieli privind diferenţe de curs valutar”- 2290,12 lei

Credit contul 243 “Cont curent în valută străină” – 2290,12 lei

Ca urmare a modificării cursului de schimb valutar în perioada dintre data efectuării

operaţiunii în valută străină şi data achitării acesteia sau data întocmirii Rapoartelor financiare

apar diferenţe de curs valutar ce rezultă din reflectarea în contabilitate şi Rapoartele financiare

a aceleiaşi operaţiuni în valută străină la diferite cursuri de schimb valutar, precum şi din

recalcularea mijloacelor bănesti, creanţelor, capitalului nevărsat şi datoriilor în valută străină la

data întocmirii Bilanţului contabil.

8. Contabilitatea creanţelor întreprinderii

Creanţele constituie o parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte

persoane fizice şi juridice la scadenţă stabilite prin condiţiile contractului sau altor acte

normative. Cu orice client al întreprinderii se încheie un contract comercial în care se indică

obiectul contractului, suma contractului, termenul de scadenţă, adresele juridice ale părţilor

participante la încheierea contractului şi alte condiţii suplimentare (Anexa 6.9 şi 6.10).

Conform Politicii de contabilitate la Î.M. ,, STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., creanţele

curente şi cele pe termen lung sunt reflectate în contabilitate la valoarea nominală.

Creanţe comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apar în cazul cînd momentul

transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor şi altor

active livrate, precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.

Produsele finite şi evidenţa livrărilor se ţine în „Cartea de livrări a produselor finite”, în care se

înregistrează numărul de ordine, numărul şi seria facturii în baza căreia sa efectuat livrarea,

denumirea beneficiarului şi deservirea livrării, suma fără TVA şi cu TVA. Evidenţa livrărilor de

produse finite, de mărfuri se ţine şi în mod automatizat în „Registrul vânzărilor”.

Achitarea la vânzarea produselor finite, mărfurilor se efectuează fie prin transfer în

baza„Dispoziţiei de plată” de la bancă, fie prin achitarea în numerar în casierie.

Debit contul 221.4 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”– 6666,67lei

22

Credit contul 611 „Venituri din vînzări” – 6666,67lei

Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. nu creează rezerve aferente contului 222

„Corecţii la datoriidubioase”.

Evidenţa creanţelor comerciale la întreprindere se ţine pe debitori şi pe termenul de

achitare a acestora, astfel la expirarea termenului de achitare, acestea se casează trecându-se la

cheltuieli comerciale prin formula contabilă:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale’’

Acordarea avansului se face în baza „cont - facturii” şi plata este confirmată prin

„Dispoziţiade plată”, aici se întocmeşte formula contabila:

Trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achatărea datoriilor faţă de

furnizori şi antreprenori pentru materialele şi mărfurile primite, serviciile

Prestate (Anexa 6.2) :

Debit contul 521 ,,Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’–31729,98 lei

Credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” –31729,98 lei

Creanţele privind decontările cu bugetul apar ca urmare a diferenţelor dintre sumele

calculate şi achitate la buget a impozitelor şi taxelor.

Creanţele apar în legătură cu administrarea şi contabilizarea TVA. Dacă suma TVA

aferentă procurărilor depăşeşte suma TVA aferentă volumului livrărilor în perioada fiscală (1

lună) diferenţa la sfârşitul lunii se trece în categoria Creanţelor pe termen scurt privind

decontările cu bugetul, care se contabilizează în contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind

decontările cu bugetul”

Creanţele personalului reprezintă datorii ale angajaţilor faţă de întreprindere şi apar în

urma:

1. acordării avansurilor spre decontare (titularilor de avans)

2. recuperării de către gestionari a daunei materiale cauzate.

3. alte datorii.

23

Pentru evidenţa sintetică a creanţelor pe termen scurt ale personalului se utilizează contul

de activ 227”Creanţe pe termen scurt ale personalului”.

Creanţele personalului se înregistrează în contabilitatea întreprinderii în baza ordinului de

plată şi a listei de plată.Titularii de avans sunt angajaţii întreprinderii, cărora li se eliberează

mijloace băneşti spre decontare, necesare pentru acoperirea cheltuielilor care urmează a fi

suportate de angajatul respectiv în legătură cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Pentru evidenţa sintetică a veniturilor calculate este destinat contul de activ 228 “Creanţe pe

termen scurt privind veniturile calculate”. În debitul acestui cont se reflectă calcularea

veniturilor, în credit – achitarea lor. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma veniturilor

calculate, dar neachitate şi se înregistrează în cap.2 al Bilanţului contabil.

La acest cont, Î.M.,,STANDARD -VIN PLUS’’S.R.L. înregistrează următoarele formule contabile

(Anexa 6.3):

1. Încasarea mijloacelor băneşti în vederea achitării creanţelor pe termen scurt aferente

veniturilor calculate:

Debit contul 242 ,, Cont current în valută naţională’’ – 17690,90 lei

Credit contul 228,,Creanţe pe termen surt privind veniturile calculate’’ – 17690,90 lei

2. Reflectarea creanţelor sub formă de venituri calculate din arenda curentă:

Debit contul 228 ,,Creanţe pe termen surt privind veniturile calculate’’ – 62211,20 lei

Credit contul 612 ,,Alte venituri operaţionale’’ – 62211,20 lei

În afară de creanţele comerciale, creanţele personalului, creanţele bugetului în

procesulactivităţii economice a întreprinderii apar şi alte creanţe pe termen scurt

Pentru generalizarea existenţei şi mişcării acestor creanţe este destinat contul

229,, Alte creanţe pe termen scurt’’. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea altor creanţe

pe termen scurt, iar în credit – achitarea lor. Soldul este debitor şi reflectă suma altor creanţe la

un moment anumit, de regulă, la sfîrşitul perioadei de gestiune şi se înregistrează în cap. 2 al

Bilanţului contabil.

9. Contabilitatea datoriilor

Datoriile reprezintă angajamentul de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru

bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind remunerarea muncii,

faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice.

În dependenţă de criteriile de clasificare Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. are

următoarele datorii:24

♦ În funcţie de conţinutul economic

- datorii financiare

- datorii calculate

- datorii comerciale

♦ În funcţie de termenul de achitare

- datorii pe termen scurt

- datorii pe termen lung

La Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. datoriile se constată şi se evaluează, conform

Politicii de contabilitate, la suma nominală, inclusiv TVA şi alte impozite şi taxe care urmează a

fi achitate.

După constatare, datoriile se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării

exerciţiului – atunci când au fost înregistrate în documentele contabile, fiind incluse în rapoartele

financiare în perioada la care se referă, dar nu atunci când se plătesc mijloace băneşti sau se

transmit alte active în schimb.

Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizori,

antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite şi serviciile de care

întreprinderea a beneficiat.

Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale şi a avansurilor primite pe termen scurt

sunt destinate conturile de pasiv 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”,

522„Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. În

creditul acestor conturi se înregistrează creşterea datoriilor comerciale şi încasarea avansurilor de

la cumpărători, iar în debit achitarea datoriilor şi utilizarea avansurilor. Soldul conturilor

nominalizate este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o anumită dată.

Procurarea se face în baza facturii fiscale, facturii de expediţie, actului de achiziţie.

La procurare se întocmeşte formula contabila (anexa 4.6):

Debit contul 213 „Materiale” – 229,17 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - 229,17 lei

La suma TVA:

Debit contul 534.2 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 45,83 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 45,83lei

În cazul când achiziţia este făcută din străinătate se utilizează contul 521.2 „Facturi de achitat

înstrăinătate”.

Avansurile primite sunt sume primite în contul vânzării ulterioare a produselor, care până

la livrarea produselor, se consideră datorii. Ulterior avansul primit este utilizat la stingerea

creanţei apărute la vânzare:

25

Debit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite”

Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”

Datoriile calculate reprezintă angajamentele de plată a întreprinderii:

-faţă de personal (datorii salariale)

-faţă de organele asigurării sociale şi asistenţei medicale (datorii sociale)

-faţă de buget (datorii fiscale)

-faţă de fondatori

Datorii faţă de personal cuprind angajamentele întreprinderii privind :

a) Retribuţia muncii

b) Alte operaţii

Calculul salariilor se reflectă în contabilitate astfel:

Atunci când salariile calculate se includ în costul produselor fabricate:

Debit contul 811 „Producţia de bază”

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”

Debit contul 812 „Activităţi auxiliare”â

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Atunci când salariile calculate reprezintă cheltuieli ale perioadei:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Evidenţa datoriilor faţă de personal se ţin cu ajutorul contului 531 „Datorii faţă de personal

privind retribuirea muncii”.

Pentru a generaliza informaţia privind decontările cu bugetul este destinat contul

534„Datorii privind decontările cu bugetul”. Evidenţa analitică a decontărilor cu bugetul se ţine

pefeluri de impozite ţi taxa.

Impozitul pe bunurile imobiliare se achită în baza „Calculului impozitului pe

bunurileimobiliare ale persoanelor juridice ” şi se întocmeşte formula contabilă:

Debit contul 713.4 „Cheltuieli generale şi administrative”

Credit contul 534.5 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Calculul taxei pentru amenajarea teritoriului se face în baza documentului „Darea de

seamă pentru amenajarea teritoriului”

Debit contul 713.4 „Cheltuieli generale şi administrative”

Credit contul 534.8 „Datorii privind decontările cu bugetul”

26

Pentru evidenţa altor datorii pe termen scurt este destinat contul 539 „Alte datorii

petermen scurt”.

Evidenţa analitică a acestora la Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. se duce pe fiecare

creditor. Cu ajutorul acestui cont se duce evidenţa datoriilor pentru serviciile de care beneficiază,

pentru apă, servicii de canalizare, energie electrică, servicii de transport etc.

Toate datoriile le putem observa în Anexa ?

Salariul reprezintă datoria întreprinderii faţă de angajaţii săi, pentru munca efectuată, se

mai numeşte datorii faţă de personal.

Salariaţii reprezintă numărul de lucrători ai întreprinderii la o dată anumită. Conform

legislaţiei în vigoare, întreprinderea stabileşte de sinestătător statele şi numărul de lucrători, cu

excepţia organizaţiilor bugetare. Conform actelor normative pot fi utilizate 2 forme de salarizare:

1. pe unitate de timp sau în regie

2. pentru volumul de muncă sau în acord.

Pentru organizarea evidenţei corecte a muncii, a producţiei şi salariului este necesară

determinarea numărului mediu scriptic a personalului la întreprinderii şi evidenţa operativă a

personalului, deoarece personalul scriptic se schimbă continuu în funcţie de procesele de

angajare, transferare, concediere.

Atunci când o persoană vrea să se angajeze la serviciu această persoană depune o cerere de

angajare , în baza acestei cereri se emite „Ordin de angajare”(Anexa 7.2) , care se prezintă

angajatului spre a lua cunoştinţă cu condiţiile şi pentru a se semna. Cu angajatul se încheie un

contract de muncă „Contract individual de muncă”. În acest contract se menţionează funcţia care

o va îndeplini angajatul, perioada angajării, drepturile şi obligaţiile părţilor, regimul de muncă şi

odihnă, semnăturile ambelor părţi. După încheierea contractului angajatul completează „Fişa

personală”(Anexa 7.3), personalul administrativ mai completează şi „Fişa personală de evidenţă

a cadrelor”.

Dacă angajatul vrea să rezilieze contractul de muncă atunci depune cererea de concediere,

şi în baza acestei cerere se emite „Ordin de demisie”, şi se întocmeşte „Fişa de concediere”.

Prezenţa la lucru şi evidenţa timpului lucrat se realizează prin utilizarea „Tabelului de

folosire a timpului de lucru” (Anexa 7.4). Aceste tabele sunt completate zilnic în fiecare secţie şi

la sfârşitul lunii sunt prezentate în contabilitate.

La Î.M. ,,STANDAR-VIN PLUS’’S.R.L., calculul salariului se efectuează tarifar lunar,

aprobat deconducerea întreprinderii .Calculul salariului se efectuează în baza „Contului

personal” (Anexa 7.5) deschisă pentru fiecare salariat în parte. Veniturile impozabile ale

salariaţilor cuprind toate formele de venit:salariul, premiile suplimentare, onorariile,

indemnizaţiile, comisioanele şi alte plăţi. În venitul impozabil nu se cuprinde plăţile de asigurare

27

conform contractului de asigurare, compensaţiile în caz de pierdere temporară a capacităţii de

muncă, inclusiv a invalidităţii, bursele etc. Pentru a beneficia de scutire salariatul prezintă la

locul de muncă „Cererea de acordare ascutirilor”. La această cerere trebuie să fie anexate

documente justificative ce confirmă dreptul la scutirile cerute. O data cu calculul salariilor apare

obligaţia faţă de bugetul asigurărilor sociale. Evidenţa analitică a datoriilor privind asigurările

se ţine în vederea obţinerii informaţiei privind existenţa şi destinaţia mijloacelor asigurărilor.

Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contributiilor la asigurări sociale

în Fondul asigurărilor sociale , datoriilor privind asigurarea medicală , asigurarea personalului

întreprinderii e destinat contul de pasiv 533„Datorii privind asigurările” (anexa 7.6 şi 7.7). În

creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit mijloacele

achitate, virate şi cheltuite. Soldul contului dat este creditor şi reprezintă datoriile privind primele

de asigurare la sfîrşitul perioadei de gestiune.

Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitului

pevenit al persoanelor fizice în contabilitate este destinat contul de pasiv 534 „Datorii

privinddecontările cu bugetul”(Anexa 7.8-7.15). În creditul acestui cont se reflectă datoriile

calculate faţă de buget privind impozitul pe venit, iar în debit – plăţile virate efectiv sau trecute

în cont. Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor întreprinderii privind plăţile datorate

bugetului la sfîrşitul perioadei de gestiune.

Conform prevederilor Codului Fiscal art. 15, se stabileşte suma totală a impozitului pe

venit ce se determină în anul 2012, pentru persoanele fizice în modul următor:

-în mărime de 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25200 lei;

-în mărime de 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25200 lei.

În conformitate cu prevederile Codului Fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică

rezidentă) are dreptul la scutiri la impozitul pe venit. Scutirile la impozitul pe venit, reţinut din

salariu (inclusiv prime şi facilităţi), se acordă la locul de muncă de bază lucrătorilor rezidenţi ai

Republicii Moldova, în baza cererii de acordare a scutirilor depusă de fiecare angajat în parte.

Modul de determinare a categoriei scutirilor acordate:

Tipul scutirii Codul

scutirii

Suma scutirii

Anul 2011 Anul 2012

Anuală Lunară Anuală Lunară

1 2 3 4 5 6

Scutire personală P 8100 675 8640 720

Scutire personală majoră M 12000 100 12840 1070

Scutire pentru soţ (soţie) S 8100 675 8640 720

1 2 3 4 5 6

28

Scutire pentru persoanele

întreţinute, cu excepţia

invalizilor din copilărie

N* Nx1800 Nx150 Nx1920 Nx160

Scutire pentru persoanele

întreţinute invalizi din

copilărie

H** 8100 675 8640 720

*Notă:

N* - numărul de persoane întreţinute, cu excepţia persoanelor întreţinute invalizi din copilărie;

H** - codul persoanei întreţinute invalid din copilărie.

Categoria scutirii se obţine prin îmbinarea tuturor codurilor scutirilor acordate lucrătorului dat.

La Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., plata salariului are loc prin achitarea în numerar

din casieria întreprinderii. Conform hotărârii întreprinderii plata salariului trebuie să fie făcută

până la datade 5 a lunii următoare în care se calculează salariul. La plata salarului se întocmeşte

formula contabilă:

Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 242 „Cont de decontare”

Achitarea salariului din casă se efectuează în baza „Registrului salariilor” unde se indică

suma ce trebuie să fie primită de fiecare angajat care îşi pune semnătura după ce o încasează şi se

întocmeşte formula contabilă:

Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 241 „Casa”

La sfârşitul zilei casierul calculează suma salariilor acordate şi suma salariilor neridicate.

Pentru sumele salariilor neridicate se întocmeşte „Registrul salariului depuse”(Anexa

7.16).Informaţia privind calcularea şi mişcarea datoriilor faţă de salariaţi se reflectă în registrul

pentru contul 531 „Datorii faţă de personal pentru retribuirea muncii”.

Datoriile financiare include datoriile legate de angajarea capitalului atras – a creditelor

bancare, a împrumuturilor în valută naţională şi străină primite de către întreprindere de la alte

personae fizice sau juridice, pentru un termen stabilit şi pentru o anumiată plată. Pentru evidenţa

sintetică a creditelor şi împrumuturilor se utilizează conturile de pasiv 511 şi 411.

Contul 511 "Credite bancare pe termen scurt" este destinat generalizării informaţiei

referitoare la situaţia decontărilor privind creditele, termenul de rambursare al cărora nu este mai

mare de un an. Contul 511 "Credite bancare pe termen scurt" este un cont de pasiv. În creditul

acestui cont se reflectă sumele creditelor pe termen scurt primite şi trecute din grupa creditelor

pe termen lung, iar în debit - suma creditelor rambursate. Soldul acestui cont este creditor şi

29

reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor pe termen scurt nerambursate la finele

perioadei de gestiune.

Pentru evidenţa decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operaţiuni, cu

excepţia decontărilor privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv 532 „Datorii faţă de

personal privind alte operaţii” (Anexa 7.17). În creditul acestui cont se reflectă datoriile

aferentealtor operaţii calculate personalului, iar în debit – achitarea şi trecerea la scăderi a

datoriilor de acest tip. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal

aferente altor operaţiuni la finele perioadei de gestiune.

10.Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprezintă diferenţa dintre mărimea totală a activelor şi datoriilor

întreprinderii şi reprezintă sursa de formare a mijloacelor proprii ale întreprinderii. Capitalul

propriu cuprinde capitalul statutar, suplimentar, rezervele, profit nerepartizat şi

capitalulsecundar.

La determinarea mărimii capitalului propriu primele cinci elemente ( capitalul

statutar,suplimentar, rezervele, profitul nerepartizat) se reflectă cu semnul plus la majorarea

capitaluluistatutar, iar ultimele patru (capitalul nevărsat, retras, pierderea neacoperită, profitul

utilizat alanului de gestiune) se înregistrează cu semnul minus, corectând mărimea capitalului.

Capitalul statutar al Societăţii conform „Statutului” (Anexa 1.3) este compus din depuneri

băneşti şi patrimoniu în sumă totală de 1612531 lei.

La formarea capitalului statutar au fost întocmite următoarele formule contabile:

Debit contul 241 „Casa”

Credit contul 311 „Capital statutar”

Dacă aportul la capitalul statutar nu a fost în mijloace băneşti ci în active materiale, atunci

formula este:

Debit contul 211 „Materiale”

Credit contul 311 „Capital statutar”

În „Raportul privind fluxul capitalului propriu” (bil.con.) constatăm că în anul 2012

Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. dispune doar alte rezerve in suma de 14959145

lei.Conform legislaţiei Republicii Moldova societăţile cu raspundere limitată sunt obligate să

creeze capital de rezerve de cel puţin 10% din mărimea capitalului statutar. Acest capital se

formează din vărsămintele anuale din beneficiul societăţii în proporţii de 5% din beneficiul net,

până la atingerea mărimii corespunzătoare. La crearea rezervelor s-au întocmit următoarele

formule:

Debit contul 332.2 „Profit nerepertizat al anilor precedenţi”30

Credit contul 332.1 „Profit nerepertizat al anilor precedenţi”

De asemenea:

Debit contul 332.2 „Profit nerepertizat al anilor precedenţi”

Credit contul 321.1 „Rezerve prevăzute de legislaţie”

În componenţa capitalului propriu al întreprinderii se include Profitul (Pierderea) net

alanului de gestiune, şi profitul nerepartizat al anilor precedenţi. Evidenţa profitului net al anilor

precedenţi se ţine cu ajutorul contului 332 „Profit net la anilor precedenţi”.

În dependenţă de direcţiile de utilizare, se întocmesc următoarele formule:

Debit contul 332 „Profit nerepartizat al anilor precedenţi”

Credit contul 321 „Rezerve prevăzute de legislaţie”

Credit contul 322.1 „Rezerve prevăzute de statut”

Profitul (pierderea) net reprezintă rezultatul financiar al anului de gestiune după

impozitare.Suma profitului net al anului de gestiune se determină în contul 351 „Rezultatul

financiar total”. La finele anului în acest cont se trec veniturile şi cheltuielile acumulate pe toate

tipurile deactivităţi. După reflectarea în acest cont a cheltuielilor aferente impozitului pe venit,

suma diferenţei dintre rulajul debitor şi cel creditor va reprezenta rezultatul financiar net.

Înregistrarea la suma profitului net este:

Debit contul 351 „Rezultatul financiar total” – 182114 lei

Credit contul 333 „Profit net (Pierdere) al perioadei de gestiune” – 182114lei

Dat fiind faptul că fiecare an de gestiune trebuie să înceapă cu soldul „zero” a contului

333„Profit (pierdere) al perioadei de gestiune” la reformarea Bilanţului contabil, soldul contului

numit trece la rezultatele anilor precedenţi prin formula:

Debit contul 333 „Profit net (Pierdere) al perioadei de gestiune” – 182114 lei

Credit contul 332 „Profit nerepertizat al anilor precedenţi” – 182114 lei

Evidenţa capitalului statutar este dusă la contul 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor

materiale pe termen lung”. Evidenţa analitică a diferenţelor din reevaluare a activelor materiale

pe termen lung se ţine pe fiecare obiect în parte.

Perioada de gestiune 1.01.2012 – 1.12.2012 au avut loc ieşiri de active materiale pe termen

lung în urma cărora s-a înregistrat ecart de reevaluare, pentru care s-a întocmit formula contabilă:

Debit contul 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”

Credit contul 621 „Venituri ale activităţii de investiţie”

31

11.Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor

Veniturile reprezintă afluxurile globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în

cursul perioadei de gestiune sub formă de majorare a activelor sau micşorare a datoriilor, care

conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe suma aporturilor proprietarilor

întreprinderii Veniturile la Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L, se divizează în: venituri din

activitatea operaţională şi venituri ale activităţii neoperaţionale.

În cadrul veniturilor operaţionale fac parte veniturile din vînzări şi alte venituri

operaţionale. Din a doua categorie de venituri fac parte veniturile din activitatea de investiţii,

veniturile din activitatea financiară şi veniturile excepţionale.

Conform politicii de contabilitate la Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L veniturile sunt

constatate şi evaluate ţinând cont de principiul Specializării exerciţiului şi prudenţei.

Înregistrarea veniturilor din vânzarea produselor este:

Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferent facturile comerciale”

Credit contul 611 „Venituri din vînzări”

Înregistrarea veniturilor din acordarea serviciilor de arendă în baza facturii fiscale se

realizează prin formula contabilă:

Debit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

La finele perioadei de gestiune are loc închiderea conturilor de venituri prin intermediul

contului 351 „Rezultatul financiar” întocmindu-se formula contabilă:

Închiderea conturilor de venituri se face prin debitarea lor în corespondenţă cu creditul contului

351 „Rezultatul financiar total” formula este:

Debit contul 611 „Venituri din vînzări” – 2285096,87 lei

Debit contul 612 „Alte venituri operaţionale” – 1081805,09 lei

Debit contul 621 ,,Venituri din activitatea de investiţii’’ – 849665,97 lei

Debit contul 622 „Venituri ale activităţii financiare” – 146817,94 lei

Credit contul 351 „Rezultatul financiar total” – 87492lei

32

Cheltuielile reprezintă diminuări de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării

activităţii economico – financiare a întreprinderii. Cheltuielile nu se includ în costul produselor

fabricate, ci se reflectă în Raportul pe profit si pierdere.

Cheltuielile se împart în cheltuieli ale activităţii operaţionale şi cheltuieli ale activităţii

neoperaţionale. În prima categorie se include:

711 ,,Costul vînzărilor’’

712 ,,Cheltuieli comerciale’’

713 ,,Cheltuieli generale şi administrative’’

714 ,,Alte cheltuieli operaţionale’’

În cadrul categorie a doua fac parte:

721 ,,Cheltuieli ale activităţii de investiţii’’

722 ,,Cheltuieli ale activităţii financiare’’

723 ,,Pierderi excepţionale’’

Cheltuielile nu se includ în costul produselor fabricate, ci se reflectă în Raportul pe profit si

pierdere.

Costul vânzărilor se duce evidenţa în contul 711 „Costul vânzărilor”

Debit contul 711 „Costul vînzărilor”

Credit contul 216 „Produse”

Pentru evidenţa cheltuielilor comerciale este destinat contul 712 „Cheltuieli comerciale”. La

Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L., se trec la cheltuieli comerciale şi creanţele la care le-a

expirat termenul de achitare.

Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi

prestării serviciilor şi anume: cheltuieli privind operaţiunile de marketing, cheltuieli privind

ambalajul. Pentru evidenţa acestor operaţiuni este destinat contul 712 „Cheltuieli comerciale”.

Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L trece la cheltuieli comerciale şi valoarea creanţelor

comerciale a căror termen de achitare a expirat, prin formula contabilă:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

33

Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”

Cheltuieli generale şi administrative sunt cheltuieli privind deservirea şi gestiunea

întreprinderii în ansamblu. Astfel în cazul impozitelor şi taxelor locale se debitează contul

713„Cheltuieli generale şi administrative”, la calculul impozitului pe bunurile imobiliare se

întocmeşte formula contabilă:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Alte cheltuieli operaţionale. Evidenţa acestora se ţine cu ajutorul contului 714 „Alte

cheltuieli operaţionale”.Aceste cheltuieli pot apărea în cazul vinderii altor active curente, şi se

întocmeşte formula contabilă:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”

Credit contul 211 „Materiale”

Cheltuielile activităţii de investiţii, evidenţa cărora este dusă prin intermediul contului

721„Cheltuieli ale activităţii de investiţii” apar la ieşirea activelor pe termen lung. La casarea

valorii de bilanţ a activelor ieşite se întocmeşte formula contabilă:

Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţie”

Credit contul 123.4 „Mijloace fixe”

Cheltuieli ale activităţii financiare sunt reflectate prin intermediul contului 722

„Cheltuielile activităţii financiare”. Apariţia şi constatarea lor la Î.M.,,STANDARD-VIN

PLUS’’S.R.L a fost condiţionată de apariţia diferenţelor negative de curs valutar la procurarea

valutei. În rezultat s-a întocmit formula contabilă:

Debit contul 722,, Cheltuieli ale activităţii financiare’’

Credit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale’’

În cadru Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L evidenţa contabilă se duce automatizat cu

ajutorul unei sisteme, care funcţionează sub formă de programă, operaţiile omogene se înscriu în

formă computerizată în registre cumulative numite „Jurnale – order” în baza documentelor

primare. Întreprinderea dispune de mijloace tehnice pentru prelucrarea informaţiei contabile ceea

ce mult ajută la simplificarea lucrului contabil.

34

Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor aferente

impozitului pe venit luat în consideraţie la calcularea profitului net a perioadei de gestiune. La

calculul impozitului pe venit se întocmeşte în baza „Declaraţiei privind impozitul pe venit a

persoanei juridice”, formula contabilă:

Debit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”

Credit contul 534.1 „Datorii privind decontările cu bugetul”

12.Rapoartele financiare

Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari

generalizatori care caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii şi rezultatele

activităţile economice a acesteia obţinute în cursul perioadei de gestiune respective.

Pentru întocmirea rapoartelor financiare la întreprindere se desfăşoară o activitate amplă

de pregătire, cu scopul de a verifica corectitudinea şi obiectivitatea datelor care vor fi incluse în

rapoartele financiare.

Iniţial conform datelor din documentele primare se verifică corectitudinea reflectării în

contabilitate a tuturor operaţiunilor economice şi corespunderea datelor contabilităţii analitice cu

rulajele şi soldurile conturilor contabilităţii sintetice.

Ulterior la finele perioadei de gestiune soldurile şi rulajele din Jurnalele - order de la

fiecare cont se trec în „Balanţa de verificare” care asigură verificarea exactităţi înregistrării

operaţiunilor economice în conturi, legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ.

La sistematizarea şi structurarea rulajelor fiecărui cont utilizat pe conturi corespondente

este utilizată „Cartea Mare” care la Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. se întocmeşte în mod

automatizat. Cartea Mare este un instrument de verificare a înregistrărilor contabile efectuate şi

de asemenea, o sursă pentru furnizarea datelor necesare întocmirii şi analizei Bilanţului Contabil

(rap.fin.).O dovadă a reflectării corecte a operaţiunilor economice ce au avut loc pe parcursul

perioadei de gestiune serveşte egalitatea dintre sumele totale a soldurilor şi rulajelor din Cartea

Mare comparativ cu Balanţa de Verificare.

Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. aplicînd sistemul contabil complet în componenţa

Raportului financiar anual trebuie să conţină următoarele:

1.Bilanţul Contabil (formularul nr.1) ;

35

2.Raportul pe profit si pierdere (formularul 2) ;

3.Raportul privind fluxul capitalului propriu (formularul 3);

4.Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (formularul 4);

5.Anexa la Bilanţul Contabil (formularul 5);

6.Anexa la raportul privind rezultatele financiare (formularul 6);

7.Notă explicativă.

Bilanţul Contabil este definit ca un tablou al situaţiei patrimoniului care reprezintă în

unităţi monetare mărimea valorică a bunurilor economice, în corelaţie cu sursele de finanţare a

acestora, precum şi cu rezultatul obţinut.

Pentru întreprindere, întocmirea Bilanţul Contabil este obligatorie parcurgerea unor lucrări

premergătore care sunt desfăşurate într-o ordine logică şi anume:

1.Verificarea înregistrărilor din conturi a tuturor operaţiunilor economice şi financiare efectuate

în cursul anului sau în perioada de gestiune pentru care se întocmeşte Bilanţul Contabil.

2. Întocmirea Balanţei de verificare (a rulajelor şi soldurilor ) înainte de inventariere.

3. Inventarierea mijloacelor materiale şi băneşti, componentele patrimoniului administrat,

precum şi a resurselor de provenienţă a capitalului, drepturilor de creanţă şi datoriilor.

4. Verificarea concordanţei dintre datele înregistrate în conturi şi realitatea constatată la

inventariere, stabilirea diferenţelor de inventar.

5. Înregistrarea în conturi a diferenţelor constatate şi executarea tuturor regularizărilor, a

amortizărilor, limitării în timp a cheltuielilor şi veniturilor.

6.Determinarea rezultatelor financiare ale exerciţiului.

7. Întocmirea Bilanţului Contabil şi a anexelor la acesta pe formulare tipizate aprobate de

Ministerul Finanţelor al RM.

Mărimea fiecărui element patrimonial se determină pe baza relaţiei de sold în felul

următor:

36

Soldul elementului patrimonial la finele perioadei de gestiune = Soldul elementului patrimonial

la începutul perioadei de gestiune + Creşterea elementului patrimonial în timpul perioadei de

gestiune – micşorarea elementului patrimonial în timpul perioadei de gestiune.

Conform SNC, Bilanţul Contabil cuprinde 3 elemente principale legate nemijlocit de

evaluarea situaţiei patrimoniale şi financiare a întreprinderii:

1.Active

2.Capital propriu

3.Datorii

În Bilanţul contabil activele se împart în active pe termen lung şi active curente.

Principalul obiectiv ce se urmăreşte în Bilanţul anual constă în furnizare de informaţii

privind situaţia financiară, evoluţia acesteia, care reprezintă utilitate pentru toate categoriile de

utilizatori în luarea de decizii pentru strategii curente şi de perspectivă.

Anexele la Bilanţul Contabil reflectă detaliat indicatorii privind activitatea desfăşurată şi

situaţia economico – financiară. Totodată ele conţin specificarea ulterioară a fiecărui post de

bilanţ.

Raportul pe profit si pierdere este una din cele mai importante părţi a rapoartelor

financiare care reprezintă interes deosebit pentru toate categoriile de utilizatori.

Raportul dat se întocmeşte trimestrial cu total cumulativ de la începutul anului,

generalizînd operaţiile economice efectuate într-un interval de timp concret. Indicatorii

prezentaţi în raportul în cauză pot fi divizaţi în trei grupe:

1.Venituri;

2.Cheltuieli;

3.Rezultatele financiare (profit sau pierdere) care reprezintă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli.

Raportul pe profit si pierdere pe anul 2012 se întocmeşte conform metodei cu mai multe

trepte, ceea ce presupune o serie de calcule intermediare ale profitului (pierderilor):

- Profitul brut (rd.30, forma 2 ,rap.fin) – 920019 lei

- Rezultatul din activitatea operaţională (rd. 080) – 132436 lei

37

- Rezultatul din activitatea de investiţii (rd.090) – 633491 lei

- Rezultatul din activitatea financiară (rd.100)– (293386) lei

- Rezultatul excepţional (rd.120) – 0 lei

- Profit net (pierdere netă) (rd.150) – 198703 lei

Forma tipizată a Raportului de profit si pierderi se întocmeşte în baza rulajelor aferente

conturilor de venituri şi cheltuieli din clasele a 6 şi a 7 din planul de conturi.

Raportul privind fluxul capitalului propriu - caracterizează acea parte a activelor care

constituie proprietatea întreprinderii.

Raportul dat constă din patru capitole care cuprind date privind soldurile şi modificările

părţilor componente ale capitalului propriu:

1.Capital statutar şi suplimentar

2.Rezervele

3.Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)

4.Capital secundar

Raportul dat este constituit astfel încît modificarea fiecărui element component al

capitalului se reflectă astfel:

Soldul la finele perioadei de gestiune curente = Soldul la finele anului de gestiune precedente+

Încasat – Consumat.

Acest raport conţine nu numai informaţii privind mărimea elementelor componente ale

capitalului propriu la o anumită dată, ci şi informaţii referitoare la fluxul acestuia în cursul unui

interval determinat de timp.

Raportul privind fluxul capitalului propriu se completează în baza soldurilor şi rulajelor

din conturile clasei a treia a planului de conturi.

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, prezintă informaţii suplimentare despre

modificările intervenite în resursele financiare ale întreprinderii din punct de vedere al încasării

şi plăţii mijloacelor băneşti. În raportul dat se reflectă fluxul mijloacelor băneşti din diferite

38

tipuri de activităţi, precum şi în legătură cu decontările aferente dobînzilor, dividendelor şi

impozitelor, date ce nu le furnizează nici bilanţul contabil nici Raportul pe profit si pierdere.

În RM conform SNC 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti” se întocmeşte după

metoda directă, cealaltă metodă (în baza profitului) fiind recomandată pentru verificarea

corectitudinii primei metode. Încasările sau plata mijloacelor aferente operaţiunilor valutare

trebuie să fie recalculate la cursul în vigoare la data încasării sau plăţii. Totodată pentru

întocmirea raportului dat se utilizează metoda de casă.

La Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. fluxul net total de mijloace băneşti pentru anul

2012 a constituit (72349) lei, în timp ce soldul mijloacelor băneşti la sfîrşitul perioadei este mai

mare, înregistrînd valoarea de 31708 lei (rap.fin. forma 5). Suma dată se reflectă şi în rîndul 440

a bilanţului contabil (rap.fin. forma1).

13.Analiza activităţii financiar – economice a întreprinderii

Analiza provine din greaca (analize – descompunere, divizare). Astfel putem spune că

analiza reprezintă cercetarea unui întreg divizîndul în părţile sale componente şi studierea

fiecăruia în parte în scopul cunoaşterii esenţei, rolului şi importanţei lor.

Dinamica şi structura profitului pînă la impozitare

Analiza începe cu aprecierea în dinamică a structurii profitului (pierderii) pînă la

impozitare, care poate fi exprimat prin relaţia:

PPI = RAO + RAI + RAF + RE,

unde:

PPI – profitul (pierderea) pînă la impozitare;

RAO – rezultatul din activitatea operaţională;

RAI – rezultatul din activitatea de investiţii;

RAF – rezultatul din activitatea financiară;

RE – rezultatul excepţional.

Analiza în dinamică a profitului(pierderii) pînă la impozitare permite evaluarea mărimii

acestuia în comparaţie cu realizările anilor precedenţi şi/sau cu datele stabilite în Planul de

39

afaceri şi studierea modificărilor survenite în mărimea profitului (pierderii) contabil în ultimii

ani.

Analiza structurală a profitului (pierderii) pînă la impozitare permite aprecierea aportului

fiecărui tip de activitate în obţinerea profitului contabil.

Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderii) pînă la impozitare este efectuată în baza

datelor Raportului de profit şi pierderi şi Planului de afaceri.

Vom examina evoluţia şi structura profitului (pierderii) pînă la impozitare al

Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. în comparaţie cu realizările anului precedent. În baza

datelor din Raportul de profit şi pierderi vom construi tabelul analitic şi vom interpreta

rezultatele obţinute.

Tabelul 12.1

Aprecierea dinamicii şi structurii profitului (pierderii) pînă la impozitare

Indicatoi

Anul precedent Anul curent Abaterea în

Suma,

lei

Ponde-

rea, %

Suma,

lei

Ponde-

rea, %

Sumă,

lei

Ponde-

re,%

1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3

1 Rezultatul din activitatea operaţională: profit(pierdere)

(277268) -404,5 (132436) -63,77 +144832 +341,73

2 Rezultatul din activitatea de investiţii: profit(pierdere)

0 - 633491 305,04 +633491 +305,04

3 Rezultatul din activitatea financiară: profit(pierdere)

345811 +504,5 (293386) -141,27 +52425 +363,23

4 Rezultatul excepţional: profit(pierdere)

- - - - - -

5 Profitul(pierderea) pînă la impozitare:(rd.1+rd.2+rd.3+rd.4)

68543 100 207669 100 139126 X

Concluzie: Din datele prezentate în tabelul 12.1 rezultă că Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L.

a obţinut un rezultat financiar pozitiv atît în anul precedent cît şi în anul de gestiune. În anul de

gestiune mărimea profitului pînă la impozitare a constituit 207669 lei, ceea ce reprezintă o

majorare faţă de anul precedent cu +139126 lei. Majorarea profitului pînă la impozitare a fost

40

determinată de creşterea mărimii profitului cîştigat din activitatea operaţională, de majorările

obţinute în anul de gestiune obţinute din activitatea de investiţii cît şi din activitatea financiară

ce au dus la creşterea mărimii profitului contabil cu 144832 lei, 633491 lei şi respectiv 52425

lei.

În general activitatea întreprinderii poate fi considerată satisfăcătoare.

Analiza factorială a profitului brut

Componenta cea mai importantă a profitului (pierderii) din activitatea operaţională reprezintă

profitul brut (pierderea globală), de aceea în analiza formării profitului, studiului profitului brut i

se acordă o atenţie deosebită.

Profitul brut reprezintă rezultatul activităţiide bază a în treprinderii.

La efectuarea analizei profitului brut vom avea nevoie de Raportul de profit şi pierderi.

Exemplul 12.2

Vom efectua analiza factorială a profitului brut în baza Raportului de profit şi pierderi.

Vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.

Tabelul 12.2

Informaţie iniţială pentru analiza factorială a profitului brut

Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea, %

1 2 3 4 = 3 - 2

1 Venitul din vînzări( lei) 2420902 2285097 -135805

2 Costul vînzărilor ( lei) 1067009 1365078 298069

3 Profit brut (pierdere

globală)

1353920 920019 -433901

4 Nivelul mediu al profitului

brut, %(rd.3/rd.1*100)

55,92 40,26 -15,66

Formula de calcul a profitului brut este: PB = ( VV / NPB) / 100 unde,

PB – profitul brut (pierdere globală);

VV – venitul din vînzări;

41

NPB – nivelul mediu al profitului brut .

Aplicînd metoda diferenţelor absolute, calculăm acţiunea factorilor asupra modificării

profitului brut astfel:

1. Calculăm acţiunea ∆VV asupra ∆PB:

∆PB∆VV = ∆VV x NPB0 / 100 = (-135805) x 55,92/100 = -75942,15 lei

2. Calculăm acţiunea ∆NPB asupra ∆PB:

∆PB∆NPB = VV1 x ∆NPB /100 = 2285097 x (-15,66) /100 = -357846,19 lei

Balanţa factorilor

∆PB = ∆PB∆VV + ∆PB∆NPB

-433901= (-75942,15) + (-357846,19)

-433901 =-433901

Concluzie: În baza rezultatelor obţinute în tabelul 12.2 putem constata că la Î.M.,,STANDARD-

VIN PLUS’’ S.R.L. profitul brut s-a micşorat faţă de anul precedent cu -433901 lei. Aceasta

diminuare a fost determinată de influenţa negativă a reducerii veniturilor din vînzări în perioada

de gestiune faţă de cea precedentă cu -135805 lei ceea ce in procente constituie 94,39 %.

Creşterea costului vînzărilor a determinat micşorarea profitului brut cu -433901.

Deci, putem constata că la Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. există rezerve interne de

majorare a profitului brut pe seama creşterii volumului de vînzări şi reducerii costului

vînzărilor.

Analiza profitului din activitatea operaţională

Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională presupune stabilirea

şi calculul influenţei factorilor, care au contribuit la modificarea în dinamică a părţilor

componente ale profitului (pierderii) din activitatea operaţională.

Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea) din activitatea operaţională poate fi

determinată conform formulei:

Profitul

(pierderea) Profitul brut Alte venituri Cheltuieli Cheltuieli Alte

42

din activitatea = (pierderea + operaţionale - comerciale - generale şi - cheltuieli

operaţională globală) administrative operaţionale

În calitate de sursă de informaţie pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din

activitatea operaţională, serveşte Raportul de profit şi pierdere.

Avînd în vedere legătura aditivă dintre factorii influenţei şi indicatorul rezultativ, în

calitate de metodă cea mai convenabilă pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din

activitatea operaţională se aplică metoda balanţelor.

Exemplul 12.3

Vom efectua analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională în

comparaţie cu datele anului precedent. În baza datelor Raportului de profit şi pierderi al

Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele

obţinute.

Tabelul 12.3

Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională

Indicatori Anul

precedent

Anul de

gestiune

Abaterea

absolută

Influenţa

factorilor

1 2 3 4=3 – 2 5

1 Profitul brut 1353920 920019 -433901 -433901

2 Alte venituri operaţionale 802552 1081805 +279253 +279253

3 Cheltuieli comerciale 962431 16932 -945499 +945499

4 Cheltuieli generale şi

administrative 1081038 1492209 +411171 -411171

5 Alte cheltuieli operaţionale 390271 625119 +234848 -234848

6 Pofitul (pierderea) din activitatea

operaţională (rd.1+rd.2-rd.3-rd.4-

rd.5) -277268 -132436 +144832 X

Balanţa de verificare

-132436-(-277268) = (-433901) + 279253 + (-9454999) + 411171 + 234848

144832 = 144832

43

În baza datelor prezentate în tabelul 12.3 putem afirma că profitul obţinut de

Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. din activitatea operaţională în anul de gestiune a crescut

cu + 144832 lei faţă de anul cel precedent. Aceasta majorare se datorează creşterii altor

venituri operaţionale cu +279253 lei.

Cu toate că cheltuielile generale şi administrative şi alte cheltuieli operaţionale au

crescut cu +411171lei şi respectiv 234848 lei, acestea nu au acţionat negativ asupra profitului

din activitatea operaţională.

În cazul unei gestionări mai eficiente a cheltuielilor generale şi administrative şi a

procesului de vînzare, întreprinderea va putea pe viitor să majoreze profitul din activitatea

operaţională cu 1379400 lei (433901+ 945499).

Analiza repartizării şi utilizării profitului net

Analiza repartizării profitului întreprinderii porneşte cu aprecierea generală a situaţiei ce

presupune o examinare rapidă de sinteză a principalilor direcţii de distribuire a profitului generat.

În acest context la prima etapă se studiază repartizarea profitului pînă la impozitare în două

părţi:

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit care, la rîndul său includ:

- cheltuieli (economii) curente privind impozitul pe venit;

- cheltuieli (economii) amînate privind impozitul pe venit;

profit net (pierderea netă).

Din punct de vedere al tehnicii de analiză la această etapă se efectuează comparaţii cu

perioada precedentă în baza datelor Raportului de profit şi pierderi şi Anexei la acest raport.

Exemplul 12.4

Vom analiza repartizarea profitului pînă la impozitare şi formarea profitului net (pierderii

nete) a Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L.. În baza datelor Raportului de profit şi pierderi şi

Anexei la aceste raport vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.

44

Tabelul 12.4.1

Analiza repartizării profitului pînă la impozitare

Nr.

crt.

Indicatori

Anul precedent Anul de gestiune

Suma,lei În%la

profitul

contabil

Suma, lei În%la

profitul

contabil

1 2 3 4 5 6

1. Profit pînă la impozitare inclusiv: 68543 100,0 207669 100,0

2. Cheltuieli privind impozitul pe venit

din care:

- - 8966 4,3

2.1 - cheltuieli (economii)curente - - 8966 4.3

2.2 - cheltuieli amînate - - - -

3. Profit net (pierdere netă) 68543 100,0 198703 95,7

În urma efectuării analizei pe baza tabelului 12.4 am observat că la Î.M.,,STANDARD-

VIN PLUS’’ S.R.L.,nu s-a modificat esenţial în dinamică situaţia cu privire la repartizarea

profitului pînă la impozitare. Astfel, în perioada precedentă nu s-au constatat cheltuieli privind

impozitul pe venit deci tot profitul contabil îi revenea bugetului.

În anul de gestiune creanţa curentă aferentă impozitului pe venit care urmează să fie

recuperată întreprinderii a constituit 8966 lei, iar datorii amînate faţă de buget iarăşi nu s-au

constatat. Astfel, suma totală a impozitului pe venit în anul de gestiune constituie 8966 lei, care

a depăşit suma profitului contabil de 2,2 ori din cauza limitărilor sau necompensărilor

veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii în conformitate cu prevederile Codului Fiscal. Necătînd

la toate, la Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. în anul precedent şi în anul de gestiune a

obţinut profit în sumă de 68543lei şi respectiv 198703 lei.

La următoarea etapă de analiză în mod general vom examina direcţiile de repartizare a

profitului net, rămas la dispoziţia întreprinderii.

În mod particular, proprietarii întreprinderii pot distribui profitul net în următoarele

scopuri:

45

constituirea rezervelor (fondurilor);

plata dobînzilor aferente obligaţiunilor plasate de întreprindere;

majorarea capitalului social (statutar) al întreprinderii;

acoperirea pierderilor din anii precedenţi;

plata dividendelor;

sponsorizarea;

alte scopuri în corespundere cu legislaţia, statutul întreprinderii şi decizia proprietarilor.

Exemplul 12.4.2

Vom analiza repartizarea profitului net generat de Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L.

după direcţii principale de distribuire. În baza datelor prezentate în tabelul 12.5 vom alcătui

concluzia analitică.

Tabelul 12.4.2

Analiza repartizării profitului net

Nr.c

rt. Indicatori

Anul precedent Anul de gestiune

Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %

1 2 3 4 5 6

1. Profit net (pierderea netă) 68543 100,00 198703 100,00

2. Profit net repartizat

inclusiv pentru scopuri:

Plata dividendelor (35463) -51,74 94697 47,66

3. Profit nerepartizat 104006 151,74 104006 52,34

Sursa: Calculele autorului în baza rapoartelor financiare anuale 2011-2012

Analiza indicatorilor de rentabilitate

Rentabilitatea reprezintă un indicator al influenţei, care exprimă capacitatea

întreprinderii de a cîştiga profit. Modul de determinare a rentabilităţii este :

Rentabilitatea= Efect economic şi financiarEfort

X 100

În literatura de specialitate, indicatorii rentabilităţii sunt grupaţi în 3 categorii:

indicatorii rentabilităţii producţiei;

46

indicatorii rentabilităţii activelor:

indicatorii rentabilităţii capitalului.

În calitate de sursă de informaţie pentru a efectua analiza indicatorilor de rentabilitate se

va utiliza Raportul de profit şi pierderi.

Exemplul 12.5

Vom efectua analiza indicatorilor de rentabilitate în comparaţie cu datele anului precedent.

În baza datelor Raportului de profit şi pierderi al Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. vom

construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.

Tabelul 12.5

Analiza indicatorilor de rentabilitate

Nr.

Crt.Indicatori Anul 2011 Anul 2012

Abaterea

absolută

1 2 3 4 5=4-3

1 Venitul din vînzări, lei 2420929 2285097 -135832

2 Profitul brut, lei 1353920 920019 -433901

3 Rezutatul din activitatea operaţională (277268) (132436) 144832

4Profitul perioadei de gestiune pînă la

impozitare, lei68543 207669

139126

5 Profitul net, lei 68543 198703 130160

6 Valoarea medie a activelor, lei 16821251 1648016 -15173235

7 Valoarea medie a capitalului propriu, lei 6481646,50 6596485,50 115199

8. Capitalul propriu 6499868 6693103 193235

9.Rata rentabilităţii brute,%

(rd2: rd1)*10055,92 40,26

-15,66

10. Rentabilitatea netă, % (rd 5: rd 1) *100 2,83 8,69 5,86

11.Rata profitului operaţional,%

(rd.3 : rd.1)*100-11,45 -5,97

5,48

12.Rata rentabilităţii activelor,%

(rd.5: rd.6)*1000,40 12,05

11,65

13.Rentabilitatea capitalului propriu,% (rd 4: rd

8)*1001,05 3,10

2,05

47

14.Rata rentabilităţii financiare,%

(rd.5: rd.7)*1001,05 3,01

1,96

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul 12.6 putem constata că la Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L., nivelul rentabilităţii veniturilor din vînzări calculată în baza profitului brut în anul de gestiune constituie 40,26%, adică cu -15,66puncte procentuale faţă de anul precedent. În schimb rentabilitatea veniturilor calculată în baza profitului net în perioada de gestiune sa majorat cu 5,86% faţă de anul precedent.

Rentabilitatea activelor are o tendinţă de creştere faţă de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent rentabilitatea activelor a atins nivelul de 0,40%, în anul de gestiune, acesta sa majorat pînă la 12,05% sau cu 11,65 puncte procentuale. Este de menţionat că nivelul rentabilităţii activelor în anul de gestiune este foarte ridicat, ceea ce înseamnă că la fiecare leu active, Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L, în mediu, obţine 12,05lei profit pînă la impozitare. Astfel, putem menţiona că Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L utilizează eficient activele sale.

Ceea ce ţine de rentabilitatea capitalului propriu putem menţiona că Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L a înregistrat o creştere faţă de anul precedent.

Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza profitului pînă la impozitare în anul precedent a constituit 1,05%, adică, la fiecare leu de mijloc propriu, Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L cîştigă numai 1,05 lei profit pînă la impozitare, iar în anul de gestiune 3,10 lei, astfel înregistrînd o majorare faţă de anul precedent cu 2,05 puncte procentuale.

În general, activitatea întreprinderii o putem considera satisfăcătoare.

Analiza structurii patrimoniului net

Analiza situaţiei financiare la orce întreprindere începe cu aprecierea structurii patrimoniului ei.

Patrimoniu reprezintă totalitatea mijloacelor economice exprimate în etalon valoric ce aparţin persoanelor fizice/juridice.

Deosebim:

1. patrimoniu real – totalul activelor raportat la valoarea de bilanţ2. patrimoniu net – valoarea reală a activelor de care dispune entitatea formate din surse

proprii.

Patrimoniu net = Active – Datorii = Capital propriu

Analiza patrimoniului la valoarea reală constă în analiza activelor entităţii în componenţă.

În calitate de informaţie pentru analiza dinamicii şi schimbărilor în structură a patrimoniului la valoarea reală v-a servi Bilanţul contabil.

Exemplul 12.6.1

48

Vom efectua analiza dinamicii şi schimbărilor în structură a patrimoniului la valoarea reală la Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. În baza datelor Bilanţului contabil vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.

Tabelul 12.6.1

Analiza dinamicii şi schimbărilor în structură a patrimoniului la valoarea reală

Nr.crt. Indicatori

Sfîrşitul anuluiprecedent

Sfîrşitul anuluicurent

Abaterea în

Sumă,lei

Pondere,%

Sumă,lei

Pondere,%

Sumă,lei

Pondere,%

1 2 3 4 5 6 7 8I Active pe termen

lung7353037 56,78 7076946 61,72 -276091 +18,60

1.1 Active nemateriale 439027 3,4 439027 3,82 0 01.2 Active materiale pe

termen lung1682665 12,99 1406574 12,27 -276091 +18,60

1.3 Active financiare pe termen lung

5231345 40,4 5231345 45,63 0 0

II Active curente 5596038 43,22 4387969 38,28 -1208069 +81,402.1 Stocuri de mărfuri

şi materiale1864048 14,4 1283431 11,19 -580617 +39,12

2.2 Creanţe 2814711 21,74 3057376 2,67 +242665 -16,352.3 Investiţii pe termen

scurt- - - - - -

2.4 Mijloace băneşti 910955 7,03 31708 0,27 -879247 -16,422.5 Alte active 6324 0,49 15454 0,14 +9130 -0,62

Total active 12949075 100,00 11464915 100,00 -1484160 XSursa: Calculele autorului în baza rapoartelor financiare anuale 2011-2012

Concluzie: Analizînd structura patrimoniului la valoarea reală, se observă o dinamică

negativă a acestuia înregistrînd o diminuare de -1484160 lei. O pondere esenţială în jur de 40%

din valoarea patrimoniului o ocupă activele financiare pe termen lung care nu au înregistrat

nimic în dinamică.

În structura activelor curente, ponderea esenţială o ocupă alte active care la sfîrşitul

anului de raport sau majorat considerabil cu 9130 lei sau -0,32%.

Scăderea disponibilului de mijloace băneşti cu 879247 lei sau -16,42 denotă o scădere a

lichidităţii bilanţului de acest cont şi se caracterizează negativ.

Patrimoniul net – reflectă mărimea activelor entităţii finanţate numai pe seama surselor proprii.

Patrimoniu net = Active – Datorii pe termen lung – Datorii pe termen scurt

49

Calculul patrimoniului net se face paralel cu analiza factorială a acestuia cu aplicarea metodei balanţelor în tabelul următor:

Exemplul 12.6.2

Vom efectua calculul şi analiza factorială a valorii patrimoniului net al Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L.. În baza datelor din Bilanţul contabil vom alcătui tabelul analitic şi vom forma concluzia.

Tabelul 12.6.2

Calculul şi analiza factorială a valorii patrimoniului net

IndicatoriLa începutul anului

La sfîrşitulanului Abaterea

Influenţa factorilor asupra patrimoniului net

1 2 3 4=3-2 5Total active 12949075 11464915 -1484160 -1484160Datorii pe termen lung 60000 60000 0 -Datorii pe termen scurt 10247039 9400312 -846727 +846727Patrimoniu net 2642036 2004603 -637433 X

Sursa: Calculele autorului în baza rapoartelor financiare anuale 2011-2012

Concluzie: Datele prezentate în tabelul 12.7.2 denotă o evoluţie negativă a patrimoniului

net la sfîrşitul anului faţă de început.

Valoarea patrimoniului net al Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. constituie la sfîrşitul anului

2004603 lei înregistrînd o scădere faţă de începutul anului cu 637433 lei.

Analizînd influenţa factorilor care îl determină, se observă că această diminuare se

datorează scăderii în dinamică a valorii patrimoniului real şi scăderii considerabile a datoriilor

pe termen scurt spre sfîrşitul perioadei cu 1484160 lei şi respectiv 846727 lei.

La următoarea etapă a analizei se estimează 2 elemente structurale ale patrimoniului net:

1. Active pe termen lung nete = Active pe termen lung – Datorii pe termen lung2. Active curente nete = Active curente – Datorii pe termen scurt

Patrimoniu net = Active pe termen lung nete – Active curente nete

Exemplul 12.6.3

50

Utilizînd datele din tabelele precedente (12.7.1 şi 12.7.2), vom efectua analiza structurii

patrimoniului net în dinamică.

Tabelul 12.6.3

Analiza structurii patrimoniului net

Active

Suma, lei

Datorii

Suma, lei Valoarea patrimoniului net

înc. anului

sf. anului înc. anului

sf. anului

înc. anului

sf. anului

A 1 2 B 3 4 5=1-3 6=2-4Active pe termen lung 7353037 7076946

Datorii pe termen lung 60000 60000 7293037 7016946

Active curente 3596038 4387969

Datorii pe termen scurt

10247039 9400312 -4651001 -5012343

Total active12949075 11464915

Total datorii 10307039 9460312 2642036 2004603

Concluzie: Informaţiile prezentate în tabelul 12.7.3 atestă faptul că conducerea Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. urmează principiul echilibrului financiar privind formarea activelor pe termen lung pe seama surselor de finanţare permanente. Această concluzie se deduce din faptul că la sfîrşitul perioadei de gestiune, ca şi la începutul ei, atît activele pe termen lung nete cît şi activele curente nete la această întreprindere au valori pozitive.

De menţionat că partea preponderentă (mai mare de 75%) a patrimoniului net o reprezintă activele cu durata de funcţionare mai mare de un an. În dinamică se observă creşterea cotei acestei componente în totalul patrimoniului net.

Analiza fondului de rulment

În practica analitică se utilizează două metode de analiză şi calcul al fondului de rulment.

Fondul de rulment net este depăşirea mărimii activelor curente asupra datoriilor pe termen scurt, adică:

Fond de rulment net = Active curente – Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment net este o parte a capitalului permanent, îndreptat spre finanţarea activelor curente, adică:Fond de rulment net = Capital permanent – Active pe termen lung

51

Este evident că rezultatele obţinute prin ambele metode de calcul al fondului de rulment net trebuie să fie absolut identice. Orce necorespundere demonstrează prezenţa greşelilor în calculele efectuate sau în Bilanţul contabil.

Exemplul 12.7

Vom efectua calculul mărimii reale a fondului de rulment net al Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L.. În baza datelor Bilanţului contabil, vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.

Tabelul 12.7

Nr.Crt. Indicatori

La începutul anului de gestiune

La sfîrşitul anului de gestiune

1 2 3 41. Prima variantă de calcul1.1. Activele curente 4776038 43879691.2 Datoriile pe termen scurt 10247039 94003121.3 Fondul de rulment net (rd. 1.1-1.2) -5471001 -5123432. A doua variantă de calcul2.1 Capitalul propriu 6499868 66931032.2 Datoriile pe termen lung 60000 600002.3 Capitalul permanent (rd.2.1+2.2) 6559868 67531032.4 Activele pe termen lung 12030869 117654462.5 Fondul de rulment net (rd.2.3-2.4) -5471001 -512343

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul 12.8 rezultă că atît la sfîrşitul, cît şi la începutul anului de gestiune Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. dispune de un fond de rulment net negativ. Acesta rezultă dina cauza că datoriile întreprinderii prevalează activele.

Analiza lichidităţii bilanţului contabil şi a capacităţii de plată a întreprinderii

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central în aprecierea situaţiei financiare a firmei. Calcularea şi interpretarea coeficienţilor lichidităţii în mod obligatoriu sunt incluse practic în orce materiale analitice, ca de exemplu: nota explicativă la Raportul financiar total; raportul conducerii întreprinderii către adunarea generală a proprietarilor cu privire la rezultatele activităţii în perioada raportată şi altele.

Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă – posibilitatea de aşi onora obligaţiile de plată la termenele scadente.

52

Noţiunile menţionate sunt foarte apropiate şi, de aceea, deseori se confruntă în cadrul analizei Rapoartelor financiare. Totodată, între ele există unele deosebiri, prezentate în schema următoare:

Schema 12.1. Conexiunea noţiunilor ,,capacitate’’, ,,lichiditatea’’, şi ,,solvabilitatea’’

Din această schemă rezultă că lichiditatea activelor vizează proprietatea elementelor din componenţa patrimoniului întreprinderii de ase transforma în bani şi serveşte în calitatede criteriu de grupare a posturilor în activul Bilanţului.

Bilanţul contabil se consideră absolut lichid, dacă se respectă următoarele relaţii:

A1 ≥ P1; A2 ≥ P2; A3 ≥ P3.

În urma menţinerii acestor inegalităţi se iveşte încă o relaţie: A4 ≤ P4.

Exemplul 12.8

Vom clasa activele Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. în funcţie de capacitatea de a se transforma în mijloace băneşti, Concomitent vom grupa sursele de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele scadente. În baza datelor Bilanţului contabil şi Anexei la acesta vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.

Tabelul 12.8

(în lei)

Nr.Crt. Grupe de active şi pasive

La începutul anului

La sfîrşitul anului

1 2 3 41. Total active 16806907 16153415

inclusiv1.1 A1 - mijloace băneşti 90955 31708

53

Capacitatea de plată:capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile de plată

Lichiditatea

Bilanţului

contabil:

capacitatea

întreprinderii de a-şi achita datoriile pe termen scurt

Lichiditatea activelor:

proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen

lung:

capacitatea întreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă de timp

1.2 A2 – investiţii şi creanţe pe termen scurt 2814711 30573761.3 A3 – stocuri de mărfuri şi materiale, alte

active curente1870372 129885

1.4 A4 – active pe termen lung 12030869 117654461 2 3 42. Total pasive 16806907 16153415

Inclusiv2.1 P1 – datorii urgente (pe termen scurt cu

termenul expirat)* 4984977 9394302

2.2 P2 – datorii curente (pe termen scurt cu Termenul neexpirat)*

5262062 6010

2.3 P3 – datorii pe termen lung 60000 600002.4 P4 – capital propriu 6499868 6693103

*Notă: Rîndul 2.1 din tabelul 12.9 se determină prin însumarea datoriilor ci termenul expirat în baza datelor din Anexa la Bilanţul contabil, iar rîndul 2.2 – ca diferenţă dintre suma datoriilor pe termen scurt din Bilanţul contabil şi rîndul 2.1 din tabelul 12.9.

Concluzie: Studierea informaţiei prezentate în tabelul 12.9 permite de a conchide următoarele. Atît la începutul, cît şi la sfîrşitul anului, suma activelor perfect lichide este mult mai redusă în comparaţie cu datoriile urgente, ce atestă nerespectarea condiţiei A1 ≥ P1.

Aceeaşi concluzie este valabilă în privinţa activelor uşor realizabile în concordanţă cu datoriile curente, adică se constată nerespectarea condiţiei A2 ≥ P2. Totodată, se observă depăşirea considerabilă a activelor lent realizabile în comparaţie cu datoriile pe termen lung (respectarea condiţiei A3 ≥ P3), însă necătînd la aceasta, nu a condiţionat formarea fondului de rulment net pozitiv, adică corespunderea condiţiei A4 ≤ P4.

Analiza creanţelor şi datoriilor

Analiza creanţelor şi datoriilor entităţii reprezintă latura esenţială a analizei situaţiei financiare de care în mare măsură depinde lichiditatea entităţii.

Orice agent economic în procesul activităţii intră în contact cu o mulţime de debitori şi creditori. Ca rezultat apar un şir de creanţe şi datorii.

Creanţele reprezintă suma mijloacelor entităţii distrase din circuitul acesteia şi utilizate temporar în circuitul debitorilor.

Datoriile reprezintă suma mijloacelor atrase în circuitul entităţii dar care aparţin creditorilor.

Exemplul 12.9

Vom analiza structura creanţelor şi datoriilor pe baza datelor din Bilanţul contabil.

54

Tabelul 12.9

Analiza structurii creanţelor şi datoriilor

Posturi de creanţe şi datorii

La sfîrşitul anului precedent

La sfîrşitul anului curent

Abaterea

Sumă, lei Q, % Sumă, lei Q, % Sumă, lei Q, %2 3 4 5 6 7=5-3 8Creanţe pe termen lung

- - - - - -

Avansuri acordate pe termen lung

- - - - - -

Total creanţe pe termen lung

- 100,00 - 100,00 - X

Creanţe eferente facturilor comerciale

1160138 41,22 1487554 48,65 327416 134,92

Creanţe ale părţilor legate

- - - - - -

Avansuri acordate pe termen scurt

680076 24,16 610542 19,97 -69534 -28,65

Creanţe privind decontările cu bugetul

954996 33,93 716041 23,42 -238955 -98,47

Creanţe ale personalului

- - 10000 0,33 10000 4,12

Venituri calculate - - 178113 5,82 178113 73,39Alte creanţe pe termen scurt

19501 0,69 55126 1,80 35625 14,68

Total creanţe pe termen scurt

2814711 100,00 3057376 100,00 242665 X

Datorii financiare pe termen lung

- - - - - -

Datorii calculate pe termen lung

60000 1 60000 1 0 -

Total datorii pe termen lung

60000 100,00 60000 100,00 0 X

Datorii financiare pe termen scurt

1915411 18,69 2369236 14,66 453825 7,68

Datorii comerciale pe termen scurt

8117186 79,21 7025066 43,49 -1092120 -18,49

Datorii calculate pe termen scurt

214442 2,09 6010 41,85 -208432 -3,53

Total datorii pe termen scurt

10247039 100,00 16153415 100,00 5906376 X

Concluzie:Potrivit informaţiilor prezentate în tabelul 12.10, observăm că în perioada analizată creanţele întreprinderii Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. erau constituite numai

55

din creanţe pe termen scurt. Valoarea absolută a acestora în anul de gestiune s-a majorat cu 242665 lei.

În structura creanţelor au apărut schimbări: au crescut esenţial creanţele comerciale cu 327416 lei şi ponderea lor de la 41,22% pînă la 48,65 %. La fel sau majorat şi alte crenaţe pe termen scurt – cu 35625 lei sau cu 14,68%, şi ponderea lor a crescut de la 0,69 % pînă la 1,80%.

În acelaşi timp sau micşorat avansurile acordate cu 69534 lei sau cu 28,65% şi ponderea lor a scăzut de la 24,16% pînă la 19,97%; creanţele privind decontările cu bugetul cu 238955 lei sau cu 98,47 % iar ponderea a scăzut de la 33,93% pînă la 23,42%.

În urma calculelor din tabel, se observă structura că structura datoriilor la finele anului a suferit schimbări nefavorabile. În primul rînd trebuie de menţionat existenţa datoriilor financiare pe termen scurt (întreprinderea a fost nevoită să recurgă la un credit bancar) în valoare mai mare de 2 mil. Lei. Conform situaţiei la finele anului, ponderea datoriilor financiare în totalul datoriilor pe termen scurt constituie 14,66 %. Ponderea datoriilor comerciale s-a micşorat de la 79,21 % pînă la 43,49 %, deoarece , valoarea acestora s-a micşorat cu 1092120 lei.

Totodată, s-a micşorat considerabil valoarea absolută şi ponderea datoriilor calculate : în total valoarea acestora s-a redus cu 208432 lei iar ponderea lor în sursele de finanţare a crescut de la 2,09 % pînă la 4,85%.

În general, activitatea întreprinderii Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., poate fi considerată satisfăcătoare.

56

Concluzii şi recomandări

În lucrarea dată a fost analizată totalitatea activităţii întreprinderii

Î.M. ,,STANDARD – VIN PLUS” S.R.L.

În lucrarea respectivă s-a caracterizat activitatea de bază a entităţii cît şi activităţile auxiliare

ale acesteia. Scopul principal a fost a atins, adică studierea aprofundată a tuturor tipurilor de

activităţi şi contabilizarea acestor operaţii.

În baza cercetărilor efectuate se menţionează, că lucrarea conţine analiza activităţii

economico-financiară a întreprinderii, ce este axată pe analiza influenţei tuturor factorilor asupra

activităţii întreprinderii.

Întreprinderea îşi desfăşoară activitatea sa în baza actelor normative şi legislative în vigoare

necesare pentru o activitate eficientă. Un factor important este faptul că contabilitatea este dusa

în mod automatizat, ceea ce uşurează mult munca contabilă şi permite perfectarea rapidă a

tuturor documentelor şi efectuarea unui număr cît mai mare de operaţiuni. Această formă este

foarte comodă şi considerabil uşurează procesul de urmărire şi verificare a operaţiunilor

contabile.

Întreprinderea are foarte multe contracte încheiate cu diferiţi furnizori şi antreprenori, cu care

efectuează decontări reciproce. Lunar calculează şi achită angajaţilor săi salarii, efectuează

defalcări de asigurări sociale şi medicale pe care le transferă organelor terţe respective.

Deci, evidenţa contabilă este organizată într-un mod foarte raţional şi comod.

57

B I B L I O G R A F I E

Acte legislative şi normative:

1. Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.1995(Monitorul Oficial nr.28 din 25.05.1995).

2. Standarde le Naţionale de Contabilitate,aprobate prin ordinal Ministerului Finanţelor al RM

nr.16 din 29.01.1999(Monitorul Oficial nr35-38 din 15.04.1999).

3. Comentarii cu privire la aplicarea Standardelor Naţionale de Contabilitate , aprobate prin

ordinal Ministerului Finanţelor nr.16 din 29.01.1999 (Monitorul Oficialnr.35-38 din

15.04.1999).

4. Codul Fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 ,Titlul II.Impozitul pe venit.(Contabilitate şi

audit ,2004,nr.1).

5. Codul Fiscal.Titlul III.Taxa pe valoarea adăugată nr.1415-XIII din 17.04.1998.(Contabilitate

şi audit,2004,nr.1)

6. Planul de conturi contabile şi normele de aplicare a lor(Contabilitate şi audit,nr.2 şi 3 , 1998.

Manuale, monografii, cărţi, broşuri

7. Nederiţa A.,Bucur V.Contabilitate financiară.Chişinău 1999,cap,10,pag 253.

8. Grigoroi L.,Layari L.Bazele teoretice ale contabilităţii.Chişinău 2003,p.158;p.246.

9.Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova .Colectiv de

autori:coordinator Nederiţa A., Chişinău:ACAP, 1998, Volumul I, Cap.10, pag.296.

10.Noul sistem contabil al ageniţilor economici din RM , Volumul II, Colectiv de

autori:coordinator-Nederiţa A., ACAP, 1999, cap.1, pag. 7.

11.Ţurcanu V.,Contabilitatea conform standardelor internaţionale, Chişinău : ASEM,1996-266 p.

12.Чавдаря М.,Справочно-Практический Бухгалтерский Учет, Кишинэу, 2003, стр.120,

стр.562.

13.Analiza rapoartelor financiare, grup de autori,coordonator:Ţiiulnicova N.,ASEM 2004 , Cap.1

14.Практические рекомандации по анализу финансовых отчетов,исчислению и учету

подоходного налога и НДС.Под ред.В.Букураи П.Тостогана.-Кишинев:Contabil-Service,

1999-416 c.

15.Ţurcanu V., Bajorean E.,Bazele contabilităţii, Chişinău 2005,ASEM

Articole din presa periodică

16.Недерица А.,Тостоган П.,Новый порядок учета затрат , расходов и доходов

предприятия и составления Отчета о финансовых результатах.-Contabilitate şi audit,1998,

nr.4.

17.Бажереан Е.,Учет реализации товаров в оптовой торговли. - Contabilitate şi audit, 1998,

nr.12.

58

18.Nederiţa A.Ţiriulnicov N.Recomandări practice privind întocmirea notei explicative la

raportul financiar anual.-Contabilitate şi audit, 1998, nr.5.

19.Bălănuţă V.Diagnosticul şi estimarea profitului întreprinderii.- Contabilitate şi audit,2002,

nr.5.

20.Ţurcanu V.Cum să implementăm noul sistem contabil.-Contabilitate şi audit, 1998,nr.4.

59

MOLDCOOP

UNIVERSITATEACOOPERATIST-COMERCIALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

CATEDRA CONTABILITATE ŞI AUDIT

RAPORTUL

PRACTICII DE PRODUCERE

(Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L.)

A efectuat: studenta grupei 3CA1031 Hacina Tatiana

Conducătorul practicii: /lector superior/ Prodan Djulieta

Conducătorul pracicii: contabil-şef Cojuşnean Ludmila

CHIŞINĂU, 2013

60