raport_de_cercetare

5/12/2018 raport_de_cercetare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/raportdecercetare 1/20

1/20

Raport de Cercetare

Grant: EVALUAREA SI CUANTIFICARE IMPACTULUI CORUPTIEI ASUPRA STRATEGIEICOMPETITIVE A FIRMEIAutor: Claudia OGREAN

Universitatea: ”Lucian Blaga” din Sibiu

PARTEA I. COMPETITIVITATEA SI CORUPTIA IN ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA – ANALIZE COMPARATIVE SI PREVIZIUNI

1. Introducere Competitivitatea este un concept care trebuie inteles in toata complexitatea si profunzimea sa,

pentru ca exista o serie de confuzii legate de ea si perceperea sa in diverse parti ale lumii.Competitivitatea este fundamental determinata de productivitatea unei economii, de abilitatea firmelorde a genera mai multe output-uri decat input-uri. O tara productiva poate sa devina o tara bogata, intimp ce o tara neproductiva va deveni, cu siguranta, o tara saraca (din interviu cu Michael Porterdespre Raportul Global asupra Competitivitatii pe 2005-2006 , sursa World Economic Forum). Tot

Porter isi punea intrebarea daca „Competitivitatea este un joc cu suma zero ?”, mergand peprincipiul teoriei jocurilor in sensul ca o tara castiga pe seama altor tari, iar la nivel global nu seintampla nimic. Tot el gaseste si raspuns la intrebare, un raspuns elegant dealtfel, in sensul ca „toate tarile pot sa devina mai competitive deoarece toate tarile pot sa devina mai productive, si cu cat o economie devine mai productiva, cu atat economia globala creste pe baza cresterii economiei unei tari ”. In acest cadru, putem extrapola teoria lui Adam Smith cum ca bunastareaindividuala duce la bunastare generala. Mai mult decat atat, se au in vedere si efectele sinergice pecare le-ar produce in economia globala cresterile economiilor nationale.

Ne punem atunci o serie de intrebari logice „Cum sa devenim competitivi?”, „Care sunt factoriice influenteaza competitivitatea?”, si nu in ultimul rand „Competitivitatea scuza mijloacele? ” Doiautori germani, Klaus Werner si Hans Weiss, reusesc sa raspunda in lucrarea lor Noua carte neagra a firmelor de marca. Intrigile concernelor internationale ultimei intrebari, si anume: „Da, competitivitatea scuza mijloacele ”. Sunt creionate, in negru bineinteles, in carte o serie de portrete ale companiilor

multinationale cu accent pe acuzatiile care li se aduc, de la exploatarea copiilor (Coca-Cola, Adidas),la finantarea razboaielor (Bayer), neuitata fiind nici coruptia (Siemens, Philipp Morris), iar exemplelepot continua. Companiile multinationale investesc sume enorme pentru a cultiva imaginea marcilor lor;in ceea ce priveste insa conditiile de munca, se fac economii. Urmarile sunt relatii de muncaingrozitoare, saracie si incalcarea drepturilor omului. Angajamentul social nu este altceva decatpublicitate.

Corporatiile multinationale internationalizeaza serviciile si productia. Opiniile difera in maremasura asupra importantei acestei evolutii pentru afacerile politice si pentru economia internationala siinterna. Unii observatori considera ca, eliberandu-se limitele inguste ale economiilor nationale,acestea au devenit cu adevarat „corporatii globale” si reprezinta forte pozitive pentru dezvoltareaeconomica si prosperitatea tuturor societatilor. Altii considera ca aceste firme-gigant, impreuna cufinantele internationale, simbolizeaza capitalismul global in tot ce are el mai rau si ca firmelemultinationale sunt mai presus de orice lege, exploatand intreaga lume pentru a-si spori profitul

corporatist. Nimeni nu contesta faptul ca investitiile externe directe au devenit o caracteristicaesentiala a economiei globale si toti recunosc ca eforturile de a inchide acest duh „inapoi in sticla” ar esua. (Robert Gilpin, Economia mondiala in secolul XXI. Provocarea capitalismului global ). UlrichBeck afirma despre noua putere a companiilor multinationale ca „Pionul – economia – in conditiile unei mobilitati informatico-tehnologice, devine cal si poate ataca si da sah la rege – statul ”.

Care sunt insa efectele asupra economiilor nationale? Vor mai putea acestea sa fiecompetitive, prin ele insele, in fata valurilor pe care le creeaza uraganul companiilor multinationale prininvestitiile straine directe? In ce mod se va manifesta eficienta guvernamentala in vederea cresteriicompetitivitatii nationale? Se vor lasa guvernele tarilor gazda corupte de marile concerne? Poate canu au de ales. Din aceste considerente, in literatura economica este subliniata tot mai des asociereadintre competitivitate si coruptie. Daniel Kaufmann afirma ca pentru o tara care reuseste sa reducaimpactul coruptiei ca obstacol asupra mediului de afaceri, se poate estima o imbunatatire cu 20 panala 30 de locuri in topul competitivitatii globale, cu pana la 30 de pozitii daca are loc si o crestere reala a

PIB-ului si cu 20 daca PIB-ul ramane constant.



2/20

Plecand de la aceasta asertiune, am incercat sa definim competitivitatea marginala ca fiindsporul indicelui de crestere a competitivitatii obtinut prin cresterea cu o unitate a indicelui de perceperea coruptiei. Astfel,

Competitivitatea marginala = ∆ Competitivitate / ∆ CoruptieUnde ∆ reprezinta modificarea survenita de la o perioada la alta.

Indicele de crestere a competitivitatii (GCI – Growth Competitiveness Index) reprezinta unscor pe care fiecare tara il obtine si care depinde de urmatorii factori: performanta macroeconomica,eficienta guvernamentala, infrastructura si tehnologie si de eficienta afacerilor Acest indice trebuie safie cat mai mare pentru a detine o pozitie cat mai buna in topul competitivitatii globale (valoareamaxima este 7).

Indicele de percepere a coruptie (CPI – Corruption Perceptions Index) reflecta gradul decoruptie asa cum este receptat de catre oamenii de afaceri, analisti ai pietelor financiare, institutiilepublice. Indicele poate sa ia valori intre 0 (foarte corupt) si 10 (foarte curat) si este elaborat pe bazaunui numar de sondaje de opinie.

2. Romania si Uniunea Europeana. Cu cine ne comparam? Pentru a analiza relatia dintre competitivitate si coruptie am avut in vedere cinci perioade de

timp: anii 2003, 2004, 2005, 2006 si 2007. Studiul este facut pentru Uniunea Europeana cuprinzand

toate le 27 de tari (Tabelul 1).

Tabelul 1. Indicele de perceptie a coruptiei si indicele de crestere a competitivitatii Nr.Crt. Tara

ANUL 2003 ANUL 2004 ANUL 2005 ANUL 2006 ANUL 2007CPI GCI CPI GCI CPI GCI CPI GCI CPI GCI

1 Romania 2,8 3,38 2,9 3,86 3,0 3,67 3,1 4,02 3,7 3,972 Bulgaria 3,9 3,67 4,1 3,98 4,0 3,83 4,0 3,96 4,1 3,933 Polonia 3,6 4,15 3,5 3,98 3,4 4,0 3,7 4,30 4,2 4,284 Cehia 3,9 4,48 4,2 4,55 4,3 4,42 4,8 4,74 5,2 4,585 Slovacia 3,7 4,23 4 4,43 4,3 4,31 4,7 4,55 4,9 4,456 Lituania 4,7 4,39 4,6 4,57 4,8 4,30 4,8 4,53 4,8 4,497 Letonia 3,8 4,54 4 4,43 4,2 4,29 4,7 4,57 4,8 4,41

8 Estonia 5,5 4,96 6 5,08 6 4,95 6,7 5,12 6,5 4,749 Ungaria 4,8 4,61 4,8 4,56 5 4,38 5,2 4,52 5,3 4,3510 Slovenia 5,9 4,7 6 4,75 6,1 4,59 6,4 4,64 6,6 4,4811 Malta - n/a 6,8 4,79 6,6 4,54 6,4 4,54 5,8 4,2112 Cipru 6,1 n/a 5,4 4,56 5,7 4,54 5,6 4,36 5,3 4,23Medie 10 state noi 4,67 4,51 4,93 4,57 5,04 4,43 5,3 4,58 5,34 4,4213 Franta 6,9 4,91 7,1 4,92 7,5 4,78 7,4 5,31 7,3 5,1814 Olanda 8,9 5,24 8,7 5,3 8,6 5,21 8,7 5,56 9,0 5,4015 Germania 7,7 5,24 8,2 5,28 8,2 5,10 8 5,58 7,8 5,5116 Marea

Britanie8,7 5,23 8,6 5,3 8,6 5,11 8,6 5,54 8,4 5,41

17 Italia 5,3 4,38 4,8 4,27 5,0 4,21 4,9 4,46 5,2 4,36

18 Grecia 4,3 4,58 4,3 4,56 4,3 4,26 4,4 4,33 4,6 4,0819 Suedia 9,3 5,8 9,2 5,72 9,2 5,65 9,2 5,74 9,3 5,5420 Finlanda 9,7 6,01 9,7 5,95 9,6 5,94 9,6 5,76 9,4 5,4921 Spania 6,9 4,94 7,1 5 7 4,80 6,8 4,77 6,7 4,6622 Portugalia 6,6 4,92 6,3 4,96 6,5 4,91 6,6 4,30 6,5 4,4823 Austria 8 5,07 8,4 5,20 8,7 4,95 8,6 5,32 8,1 5,2324 Belgia 7,6 4,88 7,5 4,95 7,4 4,63 7,3 5,27 7,1 5,1025 Luxemburg 8,7 4,99 8,4 4,95 8,5 4,90 8,6 5,16 8,4 4,8826 Danemarca 9,5 5,61 9,5 5,66 9,5 5,65 9,5 5,70 9,4 5,5527 Irlanda 7,5 4,73 7,5 4,90 7,4 4,86 7,4 5,21 7,5 5,03Medie UE 15 7,81 5,10 7,78 5,13 7,73 5,0 7,71 5,2 7,65 5,06Medie UE 25 6,57 4,81 6,58 4,85 6,66 4,72 7,05 5,16 7,03 5,01Media UE 27 6,09 4,43 6,36 4,83 6,42 4,70 6,51 4,88 6,51 4,74

Sursa: The Global Competitiveness Report 2007/2008, 2006/2007, 2005/2006, 2004/2005, 2003/2004 World Economic Forum si Tranparency International



3/20

Situatia mediei mediilor pe cei 5 ani analizati este urmatoarea:

Media mediilor UE 10 UE 15 UE 25 UE 27 Coruptie 5,056 7,73 6,778 6,378

Competitivitate 4,502 5,098 4,91 4,716

Tabelul 2. Abateri inregistrate de media UE 10, UE 15, UE25, UE 27 in perioada 2003-2007 Abateri

2004/2003 Abateri

2005/2004 Abateri

2006/2005 Abateri

2007/2006 CPI GCI CPI GCI CPI GCI CPI GCI

Media UE 10 + 0,26 + 0,06 + 0,11 - 0,14 + 0,26 + 0,15 + 0,04 - 0,16 Media UE 15 - 0,03 + 0,03 - 0,05 - 0,13 - 0,02 + 0,2 - 0,06 - 0,14 Media UE 25 + 0,01 + 0,04 + 0,08 - 0,13 + 0,39 + 0,44 - 0,02 - 0,15 Media UE 27 + 0,27 + 0,4 + 0,06 - 0,13 + 0,09 + 0,18 0,0 - 0,14

Abaterile constate nu sunt foarte mari, insa ele ridica anumite semne de intrebare. Dacaguvernele celor 10 noi state membre UE au facut toate eforturile pentru diminuarea coruptiei, respectivpentru cresterea indicatorului de percepere a coruptiei, observandu-se o crestere de la an la an aacestui indice nu putem afirma acelasi lucru despre statele vechi membre care, de la an la an, seconfrunta cu abateri nefavorabile. Media UE 27 are totusi abateri favorabile, abateri sustinute demedia UE 10, Romania si Bulgaria.

Totusi, trebuie sa tinem cont de faptul ca media indicelui de percepere a coruptiei pe UE 15este de 7,73 pentru cei cinci ani analizati, si doar 5,056 pentru UE 10. In acelasi timp, daca media UE25 este de 6,778, media UE 27 este de 6,378, ceea ce insemna ca Romania si Bulgaria, ultimele taricare au aderat la UE, au contribuit la scaderea indicelui de perceptie a coruptiei.

In consecinta, Romania trebuie sa faca toate eforturile pentru a intelege si a diminua coruptiadeoarece „unul dintre motivele pentru care coruptia guvernamentala a devenit omniprezenta este, in primul rand, faptul ca s-au facut prea multe eforturi pentru e remedia problema si prea putine pentru a o intelege ” (Dele Olowu in Curbing Corruption: Toword a Model for Building National Integrity , The International Bank for Reconstruction and Development, The World Bank, 2003, pp. 47).

Problema abordarii coruptiei se afla intr-o noua etapa, aceea in care trebuie elaborate siimplementate strategii anti-coruptie care sa aduca rezultate pe termen lung. Este imperios necesar, deasemenea, identificarea cauzelor care conduc la coruptie si nu doar eliminarea efectelor. DanielKaufmann afirma ca tarile sarace sunt cele mai corupte, iar cele mai bogate sunt „curate”. Din aceastacauza strategiile anti-coruptie difera de la o tara la alta, sau, mai mult decat atat, tarile care au atins unanumit nivel al indicelui de percepere a coruptiei, de exemplu Finlanda cu un scor de 9,7, nu vor mai fipreocupate de strategiile anti-coruptie, pentru ca practic acesta nu exista.

Figura 1. Indicele de percepere a coruptiei - media pe UE 10, media pe UE 15, media pe UE 25 si media pe UE 27

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2003 2004 2005 2006 2007

UE 10

UE 15

UE 25

UE 27



4/20

Daca in materie de coruptie noile state membre UE au fost cele care au inregistrat un trendcrescator al indicelui de percepe a coruptie, nu putem face aceeasi afirmatie cand ne referim laindicele de crestere a competitivitatii natiunilor. Competitivitatea nationala este inca un dezideratpentru noile membre UE. Anul 2005 a insemnat un regres in materie de competitivitate atat pentru UE10, cat si pentru UE 15, si in consecinta si pentru UE 25 sau UE 27.

Figura 2. Indicele de crestere a competitivitatii - media pe UE 10,, media pe UE 15, media UE 25 si media pe UE 27

4

4,2

4,4

4,6

4,8

5

5,2

5,4

2003 2004 2005 2006 2007

UE 10

UE 15

UE 25

UE 27

Se poate observa cu usurinta ca cele 10 state noi membre, Romania si Bulgaria diminueaza indicii pe care Uniunea Europeana cu cele 15 tari vechi membre ii obtine, media pe UE 27 fiind mult mai mica decat media pe UE 15 si pe UE .

Pe baza datelor de mai sus situatia pentru Romania nu este deloc imbucuratoare. Din pacate,

competitivitatea in Romania se bazeaza pe forta de munca ieftina si pe banii trimisi in tara de romaniiplecati la munca in strainatate arata Raportul anual asupra competitivitatii natiunilor pe anul 2007prezentat de World Competitiveness Centre, raport conform caruia Romania se afla pe locul 74 din131 tari si pe pozitia 26 din cele 27 de tari din Europa supuse analizei.

Anul 2007 a insemnat o scadere cu 6 pozitii fata de anul 2006, adica locul 74 fata de locul 68.De asemenea, si valoarea indicelui a scazut cu 0,05, de la 4,02 la 3,97, Romania departandu-se astfelde media UE 27.

Din ce cauza se afla Romania pe aceste locuri, atat la competitivitate, cat si la coruptie? Esteclar. Un scor mare la coruptie, care tinde spre maxim, inseamna si un scor mare la competitivitate. Siinvers, atata timp cat aproape tot sistemul este corupt, nici vorba de competitivitate, poate doar princoruptie.

Foarte putine au fost tarile din Uniunea Europeana care au crescut indicele de percepere alcoruptiei in anul 2007 fata de anul 2006.

La o analiza mai atenta a topurilor de competitivitate si de coruptie se evidentiazadiscrepanta dintre Nord si Sud . Tarile nordice sunt pe primele locuri, iar tarile sudice pe ultimelelocuri. Intotdeauna a existat o diferenta relativ ridicata intre nord si sud. Insa, nu doar conducatorii dinsud sunt corupti de catre concernele multinationale. Si regimurile democratice fac astazi politica maimult pentru concerne decat pentru cei care i-au ales. De vina sunt influentele lobby-urilor industriale,tratatele de comert liber si formele legale ale coruptiei afirma Klaus Werner si Hans Weiss, in lucrarea„Noua carte neagr a a firmelor de marca. Intrigile concernelor internationale”.

Competitivitatea nu inseamna sa fii bogat. Ea presupune un proces sistematic de creare abogatiei. Analiza modului in care tarile sunt afectate de coruptie arata efectul semnificativ pe care ilare asupra competitivitatii lor in ansamblu. In acest context, existenta coruptiei reduce capacitateaunei tari de a crea bogatie si prin urmare ai submineaza capacitatea de a deveni competitiva. (MarkMcCord, Creati bogatie. Creati competitivitate)

Sa nu uitam ca in coruptie sunt implicati totdeauna doi actori: corupatorul si coruptul . Daca

nu ar exista corupatorul nu ar exista nici coruptul. Politicile anti-coruptie vor avea efectele scontatedoar atunci cand populatia va inceta sa mai fie corupatorul principal.



5/20

De remarcat sunt si eforturile pe care noile tari membre le fac pentru a diminua coruptia invederea cresterii competitivitatii. Estonia – cu un indice de perceptie a coruptiei de 6,5 – este cel maielocvent exemplu, tara care reuseste sa devanseze unele tari din UE 15 cum sunt Italia, Grecia.

Raspunsurile la intrebarea ”In ultimele 12 luni ati oferit dumneavoastra sau altcineva apropiatdumneavoastra mita sub orice forma?” variaza considerabil de la o tara la alta. Astfel, in grupa 11%- 30% se afla Lituania, Romania, Cehia, Grecia; in grupa 5%-10% se afla Bulgaria, Luxemburg,

Polonia, Turcia; in grupa de sub 5% se afla Austria, Danemarca, Spania, Finlanda, Franta, Germania,Irlanda, Olanda, Portugalia. Marea Britanie (Sursa: Transparency International, Barometrul Global alCoruptiei, 2005). Intrebarea releva, o data in plus, importanta corupatorului in fenomenul coruptiei si inconstruirea indicelui de percepere a coruptiei.

Sa ne bucuram ca Romania nu este in „prima grupa valorica” cu procente intre 31% si 50%.Din pacate, cresterea indicelui de percepere a coruptiei cu 0,6 in anul 2007 fata de anul 2006

nu a adus un plus de competitivitate ci din contra s-a inregistrat o diminuare a scorului (competitivitatemarginala – 34,93). In anul 2004, fata de anul 2003 relatia directa dintre cei doi indici se verifica – la ocrestere a gradului de percepere a coruptiei are loc o crestere a competitivitatii nationale, Romaniacastigand 12 locuri (competitivitate marginala + 4,8). In aceste conditii competitivitatea marginala s-acalculat dupa cum urmeaza:

Competitivitatea marginala04/03 = (3,86 – 3,38) / (2,9 – 2,8) = + 4,8

Competitivitatea marginala05/04 = (3,67 – 3,86) / (3,0 – 2,9) = – 34,93

Competitivitatea marginala06/05 = (3,96 – 3,83) / (3,1 – 3,0) = + 1,3

Competitivitatea marginala07/06 = (3,97 – 4,02) / (3,7 – 3,1) = - 0,83

Figura 3. Corelatia dintre indicele de percepere a coruptiei si indicele de crestere a competitivitatii pentru ROMANIA

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,54

4,5

2003 2004 2005 2006 2007

CPI

GCI

Bineinteles ca 0,1 in plus la indicele de perceptie a coruptiei nu inseamna foarte mult inconditiile in care cei trei indici din compozitia GCI (indicele de crestere a competitivitatii) au inregistrat,pe ansamblu, o scadere de 0,5 ce s-a reflectat in diminuarea scorului de competitivitate cu 0,19.

Sa nu uitam ca, indicele de crestere a competitivitatii este rezultatul sumei dintre: 1/3 dineficienta guvernarii (Public Institutions Index), 1/3 din infrastructura si tehnologie (Technology Index),1/3 din performanta macroeconomica (Macroeconomic Environment). Eficienta afacerilor (TheBusiness Competitiveness Index) este tot un factor care influenteaza competitivitatea insa nu intracompozitia indicelui de crestere a competitivitatii. Daca indicele de crestere a competitivitatii se afla inintervalul 0-3 competitivitatea nationala este foarte mica; un indice intre 3,01-3,5 arata ocompetitivitate mica; intervalul 3,51-4,5 este rezervat competitivitatii medii; un indice de crestere acompetitivitatii intre 4,51-5,50 asigura o competitivitate nationala ridicata; intervalul 5,51-7 este

destinat castigatorilor, adica natiunilor cu cea mai mare competitivitate. Romania se incadreaza in tipultarilor cu o competitivitate medie cu indicii pe care i-a obtinut in anii 2003, 2004 si 2005.



6/20

Tabelul 3. Indicii compoziti ai competitivitatii pentru Romania si pozitia in clasamentul mondial

Indicatori Anul 2003

Anul2004

**Anul

2005***Valori

MaximeValori

Minime

scor loc scor loc scor loc 2005 2005

Eficienta guvernarii 3,27 86 3,94 74 3,84 78 6,35 2,55

Infrastructura si tehnologie 3,93 55 4,13 47 3,53 49 6,19 1,80Performantamacroeconomica

2,93 81 3,5 71 3,65 73 5,82 2,25

GCI 3,38 75 3,86 63 3,67 67 - -Sursa: The Global Competitiveness Report, World Economic Forum * - 102 tari analizate, ** - 104 tari analizate, *** - 117 tari analizate

Se impune, in aceste conditii, o analiza factoriala pentru identificarea factorilor care au avutinfluente favorabile si care au avut influente nefavorabile. Propunem astfel modelul general de analizadat de urmatoarea ecuatie:

GCI = 1/3PII + 1/3ME + 1/3 TI PII – Public Institutions IndexMEI – Macroeconomic Environment IndexTI – Tehnology Index

Din analiza datelor se desprind urmatoarele influente:

Cea mai importanta influenta favorabila la cresterea indicelui de competitivitate a avut-o,paradoxal, Public Institutions Index cu +0,22 puncte, urmata de Macroeconomic Environment Index cu+ 0,19 puncte, si in final Tehnology Index cu doar + 0,07 puncte. De remarcat este faptul ca in anul2004 fata de anul 2003 toti indicii compoziti au avut influente favorabile care au urcat Romania in topulcompetitivitatii pe pozitia 63.

Anul 2005 a insemnat o diminuare a indicelui de crestere a competitivitatii, diminuare pusa peseama Tehnology Index cu o influenta nefavorabila de 0,2 puncte, accentuata de Public InstitutionsIndex cu o scadere de 0,04 puncte. Doar Macroeconomic Environment Index a avut o influentafavorabila de 0,05 puncte, insa ea nu a fost suficienta pentru a recupera celelalte abateri. Inconsecinta, Romania a pierdut patru locuri clasandu-se pe locul 67. cu scorul de 3,67.

∆GCI05/04 - 0,19

puncte

PII - 0,04 puncte

MEI + 0,05 puncte

TI - 0,2 puncte

∆GCI04/03 + 0,48

puncte

PII + 0,22 puncte

MEI + 0,19 puncte

TI + 0,07 puncte



7/20

Figura 4. Contributia indicatorilor compoziti la indicele de crestere a competitivitatii

TI TITI

MEIMEI MEI

PIIPII PII

0

0,5

1

1,5

2003 2004 2005

PII

MEI

TI

PII

MEI

TI

Daca in materie de competitivitate am reusit sa urcam in clasament pe pozitia 63 in anul 2004fata de 75 in anul 2003, si sa pierdem mai putine locuri in anul 2005 decat am castigat in anul 2004, inmaterie de coruptie locurile 85 din 159 (2005), 87 din 146 (2004), 83 din 133 (2003), ne suntrezervate. Oricum, scorul creste anual cu 0,1 puncte, adica de la 2,8 in 2003, la 2,9 in 2004 si la 3,0 in2005.

Aceste scoruri mici se reflecta clar in indicele de crestere a competitivitatii in general, si inindicele eficientei guvernarii, in special. La acest indice ne situam cel mai jos in topul competitivitatii(86 in anul 2003, 74 in 2004 si 78 in 2005).

Daca analizam strategia nationala pe 2005-2008 constatam ca cresterea competitivitatii se vaface prin stimularea mediului de afaceri si prin masuri anti-coruptie si de combatere a acesteia. Deasemenea, Strategia Planului National de Dezvoltare 2007-2013 prevede cresterea competitivitatii

economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere.Iata dar necesitatea corelarii indicelui de crestere a competitivitatii cu indicele de percepere a

coruptiei, corelare data mai sus de competitivitatea marginala raportata la coruptie. O crestere aindicelui de percepere a coruptie in anul 2006 la 4,0, varianta optimista, ar putea insemna pentruRomania un spor mare de competitivitate in conditiile in care ar creste si PIB-ul in valori reale.

Pentru a putea realiza un indice de 4,0 este necesara identificarea sectoarelor si institutiilecare sunt cele mai afectate de coruptie. La nivel global trei sferturi dintre respondenti indica partidelepolitice din tara lor ca fiind cea mai afectate de coruptie. In Romania cele mai corupte sunt partidelepolitice si sistemul vamal, pe aceeasi pozitie, urmate de Justitie, Politie, Sistemul medical, mediul deafaceri.

Previziunile sunt optimiste. 36% din populatia nu crede ca nivelul coruptiei se va schimba inurmatorii trei ani. Sa ne bucuram daca reusim sa pastram cele 3,0 puncte ale indicelui de perceptie acoruptiei din anul 2005 sau sa incercam o depasire a acestui prag?

3. Romania – intre realitate si previziuni

Vom incerca, in continuare, sa realizam anumite previziuni pentru Romania in vedereaidentificarii orizontului de timp in care Romania va depasi pragul de 4,71 puncte, prag dat demedia mediilor indicilor de competitivitate pe UE 27.

Pentru previziune vom utiliza metoda celor mai mici patrate plecand de la ecuatia dreptei.

Y = a + bXPentru a putea determina parametrii a si b din ecuatia dreptei apelam la urmatorul sistem:



8/20

xyxbxa

yxbna

2

unde.n - numarul de ani (cei trei ani);

x - argumentul timp, respectiv ordinea anilor;y - marimea indicelui (GCI).

Anul X X2

Y (GCI) X x Y2003 1 1 3,38 3,382004 2 4 3,86 7,722005 3 9 3,67 11,012006 4 16 4,02 16,082007 5 25 3,97 19,85Total 15 55 18,9 58,04

04.585515

9.18155

ba

ba

Dupa rezolvarea sistemului valoarea parametrilor este urmatoarea: a = 3,378 si b = 0,134.Atunci,

Ecuatia dreptei devine: Y = 3,378 + 0,134X

Tabelul 4. Recalcularea indicelui de crestere a competitivitatii pe baza ecuatiei dreptei

Se observa ca anul 2012 reprezinta anul in care, conform previziunilor, Romania reuseste satreaca in categoria tarilor cu o competitivitate ridicata. Ipotetic, in conditiile date, maximul de 7 punctela indicele de crestere a competitivitatii va fi realizat atunci cand x este egal cu 27, adica in anul 2030.

Similar, vom identifica, tot cu ajutorul ecuatiei dreptei, anul in care Romania va realiza unindice de percepere a coruptiei de peste 6,37 puncte, adica peste media UE 27.

Anul X X2

Y (GCI) X x Y2003 1 1 2,8 2,82004 2 4 2,9 5,82005 3 9 3 92006 4 16 3,1 12,42007 5 25 3,7 18,5Total 15 55 15,5 48,5

5.485515

5.15155

ba

ba

Anul Ecuatia dreptei GCI2003 Y = 3,378 + 0,134x 1 = 3,5122004 Y = 3,378 + 0,134x 2 = 3,646

2005 Y = 3,378 + 0,134x 3 = 3,782006 Y = 3,378 + 0,134x 4 = 3,9142007 Y = 3,378 + 0,134x 5 = 4,0482008 Y = 3,378 + 0,134x 6 = 4,1822009 Y = 3,378 + 0,134x 7 = 4,3162010 Y = 3,378 + 0,134x 8 = 4,452011 Y = 3,378 + 0,134x 9 = 4,5872012 Y = 3,378 + 0,134x 10 = 4,718



9/20

Dupa rezolvarea sistemului valoarea parametrilor este urmatoarea: a = 2,5 si b = 0,2. Atunci,Ecuatia dreptei devine: Y = 2,5 + 0,2X

Tabelul 5. Recalcularea indicelui de percepere a coruptiei pe baza ecuatiei dreptei

Conform previziunilor, anul 2021 reprezinta pentru Romania anul in care va reusi sa obtina unindice de percepere a coruptiei de 6,3 puncte. In conditiile in care se pastreaza trendul crescator de0,2 puncte in fiecare an, ajungem la concluzia ca, in conditiile date, in anul x=38, respectiv 2041 nuva mai exista coruptie in Romania, iar, in acest context, scorul va fi de 10 puncte.

Pragurile propuse de atins de 4,7 pentru indicele de crestere a competitivitatii si de 6,3 pentruindicele de percepere a coruptiei, nu sunt alese intamplator, ci ele apropie Romania de media state

membre ale Uniunii Europene.Analizele comparative, pe datele reale si pe cele ipotetice – previzionate, arata ca orizontul de

timp pentru cresterea competitivitatii este mult mai mic decat cel pentru combaterea coruptiei, cel putinpentru Romania, insa se verifica si in celelalte cazuri ipoteza enuntata. (anul 2030 maxim pentrucompetitivitate si anul 2041 maxim pentru coruptie).

Se explica, intr-un fel sau altul, acest decalaj, avand in vedere ca maximul de competitivitateeste de 7, si cel de coruptie este de 10.

Realitatea viitoare ne va oferi, cu siguranta, multe surprize. Cele doua orizonturi de timp – 2012 si 2021 pentru atingerea mediei UE 27 – sunt desprinde dintr-un scenariu pesimist carepastreaza toate celelalte variabile constante. In mod cert vor exista o serie de abateri, dar ele nu potsa fie decat favorabile, avand in vedere faptul ca Romaniei este tara membra a Uniunii Europeane.

4. Perspective

Fiecare tara sau regiune este unica prin istoria si cultura sa, prin sistemul sau politic si stadiulde dezvoltare sociala si economica la care a ajuns. Exista diferente fundamentale de la o tara la alta simajoritatea deriva din cultura tarii respective. Nu se poate crea un model de succes care aplicat altortari sa dea roade. Se poate afirma ca o tara puternic masculinizata, in care valorile materialeprimeaza, este si o tara bogata, competitiva si mai putin corupta, cum este cazul SUA, insa diametralopus, si o tara puternic feminizata, in care valorile spirituale domina, poate sa fie la fel, cum este cazulSuediei. Fiecare tara considera un domeniu mai important sau cel mai important, in timp ce alta nu danici o importanta aceluiasi domeniu.

Din aceste considerente, consideram ca atat indicele de crestere a competitivitatii, cat siindicele de perceptie a coruptiei trebuie ponderati cu diferiti coeficienti de importanta, in functie degradul de dezvoltare al tarii, in primul rand, si in functie avantajul competitiv al natiunii, in al doilearand.

In The Global Competitiveness Report 2005-2006 s-au pun bazele unor noi formule de calcul

pentru indicele de crestere a competitivitatii, indice care va fi inlocuit de Global Competitiveness

Anul Ecuatia dreptei CPI

2003 Y = 2,5 + 0,2 x 1 = 2,72004 Y = 2,5 + 0,2 x 2 = 2,92005 Y = 2,5 + 0,2 x 3 = 3,12006 Y = 2,5 + 0,2 x 4 = 3,32007 Y = 2,5 + 0,2 x 5 = 3,52008 Y = 2,5 + 0,2 x 6 = 3,72009 Y = 2,5 + 0,2 x 7 = 3,92010 Y = 2,5 + 0,2 x 8 = 4,12011 Y = 2,5 + 0,2 x 9 = 4,32012 Y = 2,5 + 0,2 x 10 = 4,52013 Y = 2,5 + 0,2 x 11= 4,72014 Y = 2,5 + 0,2 x 12= 4,9

2015 Y = 2,5 + 0,2 x 13 = 5,12016 Y = 2,5 + 0,2 x 14= 5,32017 Y = 2,5 + 0,2 x 15= 5,52018 Y = 2,5 + 0,2 x 16= 5,72019 Y = 2,5 + 0,2 x 17= 5,92020 Y = 2,5 + 0,2 x 18= 6,12021 Y = 2,5 + 0,2 x 19= 6,3



10/20

Index . Atunci cand a fost creat Growth Competitiveness Index a incercat sa surprinda in compozitia luio serie de factori care determina cresterea si care era simplu de aplicat pe foarte multe tari.

Se impune, insa, tot mai mult luarea in considerare a unui numar mai mare de factori care sacuantifice cat mai exact evolutia sau involutia unei tari. Printre acestia se evidentiaza: institutions,infrastructure, macroeconomy, health and primary education, higher education and training, marketefficiency, tehnological readiness, business sophistication, innovation.

Previziunile realizate pentru Romania au plecat de la considerentul ca toti indicii compoziti,indiferent de numarul lor, vor contribui favorabil la cresterea competitivitatii, si poate ca in viitorul, nufoarte indepartat, va exista un indice la care sa ocupam locul 1 la nivel mondial (vezi, de exemplu,Chile care ocupa locul 1 la performanta macroeconomica, in timp ce alti indici o situeaza pe pozitiiintre 35 si 45, sau Japonia care la categoria performante macroeconomice ocupa locul 93, primul locrevenindu-i indicelui health and primary education).

PARTEA A II-A. DE LA CORUPTIE IN AFACERI LA ETICA IN AFACERI - NOIPROVOCARI PENTRU STRATEGIA COMPETITIVA A FIRMEI –

1. Coruptia in afaceri – ce este si cum opereaza Termenul coruptie are o varietate de abordari, in functie de domeniul de activitate si/sau de

interes al celor care il aduc in discutie si/sau in dezbatere publica – cercetatori, oameni de afaceri,

cetateni, politicieni, jurnalişti etc. Pe de alta parte se vorbeste despre coruptie la diverse niveluri – dela functionari publici si institutii publice pana la cele mai inalte niveluri (nationale si internationale), dela angajatii si managerii celor mai mici firme pana la cei ai companiilor multinationale etc. Aspectul celmai important referitor la coruptie si la consecintele sale este acela ca „poate aparea in ambelesectoare: public si privat, si deseori in combinatie cu indivizi din ambele sectoare”(http://www.wordinfo.info).

Asadar, coruptia reuneste o mutitudine de aspecte pentru diferiti oameni, si totusi nu e usor dedefinit deoarece „o poti recunoaste cand o vezi, dar e greu de descifrat” (Lewis, F.,1996). Interesulnostru particular in acest context este de a clarifica cateva aspecte privind coruptia in afaceri si de ascoate in evidenta etica in afaceri ca alternativa strategica la nivelul firmei.

Una dintre cele mai complete si cuprinzatoare definitii ale coruptiei pe care am gasit-o estecea oferita de Antonio Argandona, care defineste coruptia ca fiind ”actul sau rezultatul de a oferi sauprimi un obiect de valoare, pentru ca o persoana sa efectueze sau sa nu efectueze ceva, incalcand o

lege implicita sau formala despre privind ceea ce persoana in cauza ar trebui sa faca sau nu, insprebeneficiul persoanei care ofera obiectul de valoare sau al unei terte parti”.

Aceasta definitie generala poate fi aplicata oricarui tip de coruptie, cuprinde probabil (inmajoritate) actiunile si comportamentele care pot fi denumite coruptie si include urmatoarele trasaturi ale coruptiei (vezi Argandona, A., 2005):

este o actiune, dar poate fi de asemenea o omisiune (de exemplu sa nu raportezi o incalcare a legii sau sa nu amendezi) – definitia termenului incluzand de la incercarea de a efectua o astfel de actiune, si pana la rezultatul acelei actiuni (plata) si obiceiul de a se comporta corupt – care....

consta in a oferi sau primi – coruptia cuprinde ambele parti ale tranzactiei (oferta si cerere)... un obiect de valoare – bani, bunuri, servicii, o slujba, o favoare, sau pur si simplu promisiunea

sau speranta de a le obtine in viitor, oricat de nespecific... pentru ca o persoana care detine o pozitie – in sectorul public (un politician, membru al

guvernului, judecator, politist etc) sau in sectorul privat (managerul sau angajatul unei firme sau organizatii)....

sa efectueze sau sa omita a efectua ceva – coruptia poate aparea ca actiune sau omisiune (si aceasta include inducerea sau directionarea unei terte parti in a face sau a nu face ceva: ca de exemplu, in cazul unui superior care instruieste un subordonat sa faca ceva, sau liderul unui partid politic care invita un politician sau o persoana publica sa faca ceva)...

incalcand o lege formala sau implicita – actiunea sau omisiunea poate fi contrara unor legi sau reglementari, ori pur si simplu contrara unor standarde sau acorduri morale general acceptate...

legea sau acordul presupune ca persoana care efectueaza sau omite sa actioneze intotdeauna o face in acord cu anume interese inerente pozitiei sale . Aceasta regula poate fispecificata intr-un contract (de exemplu, contractul de munca al unei persoane publice,manger sau angajat), intr-o lege sau relgementare, sau intr-un cod profesional de conduita

etc., si poate fi explicita sau implicita...



11/20

inspre beneficiul persoanei care plateste sau al unei terte parti (de exemplu o ruda, prieten,cunostinta, membru al aceleasi familii sau grup etnic etc., sau al unui partid politic, grup,companie, organizatie non-guvernamentala etc.)...

de obicei totul incercandu-se a fi tinut secret. Datorita definitiei destul de exhaustive pe care a formulat-o pentru termenul coruptie, si pentru

a crea o imagine despre raspandirea, cadrul si dimensiunile fenomenului intr-o lume globalizata, unde

nu mai putem vorbi de granite spatiale sau temporale in coruptia de orice fel, autorul mai susmentionat sustine ca in general coruptia poate fi clasificata in moduri diferite (vezi Argandona, A.,2005):

publica ( daca una din parti este o persoana publica sau politician; implica folosirea gresita aputerii intr-o insitutie publica ) sau privata;

nationala (daca actul de coruptie si rezultatele au loc doar pe teritoriul unei tari) sau internationala (daca partile sunt din tari diferite, sau daca plata este efectuata in alta tara sauprin intermediari din alta tara);

mare (curpinde plati importante si rezultate majore) sau mica (faciliteaza plati); politica (daca implica politicieni atunci sumele implicate si rezultatele tind sa fie insemnate)

sau birocratica / administrativa (daca implica decizii minore ale unui oficial de regula suntmarunte);

la cerere (initiativa vine de la o persoana care primeste plata, ca de de exemplu in cazul

santajului) sau prin oferta (initiativa apartine persoanei care plateste, cum este, de exemplu,cazul mitei);

individuala (cazuri izolate) sau de sistem (cand sistemul este astefel creat incat favorizeazacoruptia permanenta);

bazata pe constrangere (daca implica o incercare violenta a unei parti de a domina o alta) sau pe un acord (daca are loc cu acordul ambelor parti spre avantajul reciproc);

centralizata sau organizata (cand implica o ierarhizare a actiunilor pe diferite nivele inadministratia publica sau privata) sau descentralizata si neorganizata;

rezultata din aviditate personala sau stimulata de factori externi (voracitate indusa); previzibila (daca cel care plateste are o oarecare siguranta ca plata ii va aduce rezultatul dorit)

sau arbitrara; pentru a evita un dezavantaj (sau reduce un cost) sau pentru a dobandi un avantaj; prin plata efectiva (oferirea de bani, bunuri, servicii gratuite sau reduse etc) sau bazata pe

promisiunea sau speranta unei plati; pentru castig financiar sau castig de alt tip (de exemplu putere politica); pentru a obtine un beneficiu legitim la care persoana are dreptul sau pentu a obtine ceva la

care nu este indreptatita; in beneficiul persoanei care primeste plata sau pentru alta persoana sau grup (rude, prieteni,

comunitati etnice sau religioase, partid politic etc.).Conform cu Neelankavil J., „in mod traditional, coruptia a fost acceptata ca fiind pretul de

a face afaceri in multe tari . Coruptia are loc in tari industrializate, tari in curs de dezvoltare si tari maiputin dezvoltate. Gradul de coruptie poate varia de la un grup la altul”. Indiferent de definitie si forma,coruptia a fost identificata de Banca Mondiala ca fiind „unul dintre cele mai mari obstacole in dezvoltarea economica si sociala . Ea compromite dezvoltarea prin subminarea legilor si prinslabirea fundamentelor institutionale de care depinde dezvoltarea economica”(http://web.worldbank.org). Avand in vedere raspandirea si implicatiile la nivel individual, national si

global, consideram coruptia un sindrom extins si un cost in viata tuturor. in aceste conditii, „atentia sporita si hotararea ferma de a lupta contra coruptiei trebuie sa vina de la toti factorii interesati pentru cuprinde cauzele de baza dar si simptomele ” (El-Sharkawy, A., Jarvis, M., Petkoski, D.,2006).

2. Coruptia de tip private-to-public Relatia intre coruptie si afaceri pare sa fie destul de puternica deoarece poate fi observata in

ambele sensuri – fiecare parte ajuta si sprijina cealalta parte; in plus, s-a dezvoltat pe doua niveluridiferite: private-to-private – de tip privat-privat (intern, nivel exclusiv de afaceri, in cadrul si in afaracompaniei) si private-to-public – de tip privat-public (nivel exclusiv extern, implicand cel putin unreprezentant al firmei si un oficial). In ultimele decenii, atentia s-a indreptat (de catre cercetatori, ONG-uri, guverne si institurii internationale) in cele mai multe dintre cazuri catre coruptia privat-public – datorita amplorii fenomenului si consecintelor la nivel global, vizibile marcant in contextul globalizarii

economice.



12/20

Pentru a ilustra semnificatia conceptului de coruptie privat-public vom lua ca reper in principalarticolul lui James Neelankavil intitulat International Business Corruption: A Framework of Causes,Effects, and Prescriptions. Ecuatia coruptiei de tipul private-to-public , care porneste de regula de lapremisa „abuzului de putere”, implica trei parti (vezi Klitgaard, R., Controlling Corruption, Bekley, C.A.University of California Press, 1991, according to Neelankavil, J.):

principalul – entitatea care are autoritatea de a subventiona si aproba proiecte (agentie

guvernamentala, cum ar fi, de exemplu, Ministerul industriilor); agentul – intermediarul care il reprezinta pe principal si este responsabil de acordarea

permisiunii in numele acestuia (un functionar din cadrul Ministerului, de exemplu); clientul – firma sau individul care doreste subventia sau aprobarea pentru proiecte ori investitii

(o entitate de afaceri).Pentru a identifica si analiza situatiile care genereaza coruptia de tipul private-to-public

Klitgaard a descoperit si propus binecunoscuta sa formula care explica circumstantele si felul in careapar practicile corupte:

Coruptia = monopol de putere + libertate discretionara a oficialilor – responsabilizare.

Potrivit acestei abordari, mecanismul coruptiei ar fi urmatorul: „daca cineva detine puteri de monopol asupra unui bun sau a unui serviciu si are latitudinea sa decida daca oricat din bunul sau

serviciul respectiv se poate acorda unei persoane si daca nu exista responsabilizare, astfel incat altiisa pota vedea ce decizie s-a luat, atunci probabil ca vom da peste coruptie. Formula e la fel deadevarata in sectorul public si in cel privat, intr-o tara saraca la fel ca intr-una bogata” (vezi Klitgaard,R., MacLean-Abaroa, R., Parris, H., 2006). Mai mult decat atat, furnizorii de mita profitand de „circuitulscurt” al competitiei, recompenseaza folosirea corupta a libertatii de decizie si submineaza proceduriletransparente si responsabile ( vezi Johnston, M., 2005).

Studiile au dovedit ca gradul in care oamenii abuzeaza de pozitia lor pentru castiguripersonale este nelimitat; astfel exista diferite tipuri de coruptie (vezi Elliot, K., Corruption as an International Policy Problem: Overview and Recommendations , in Elliot, K. (ed.), Corruption and the Global Economy, Institute for international Economics, 1997, dupa Neelankavil, J., International Business Corruption: A Framework of Causes, Effects, and perceptions ):

in legatura cu afacerile (mituirea oficialilor, ilegalitati contabile, evaziune fiscala, trafic deinformatii secrete, spalare de bani, delapidare, falsificare de documente);

in legatura cu politica (ilegalitati electorale, mentinerea la putere impotriva vointei poporului,nepotism, conducerea concentrata in mainile unei minoritati);

mica coruptie (prezenta in cazul oficialitatilor locale de nivel inferior care iau mici sume de banipentru a inlesni acordarea unor aprobari sau tranzactii obisnuite);

marea coruptie (in cazul contractantilor din domeniul apararii care platesc milioane de dolariguvernantilor pentru a primi contracte in domeniul apararii sau infrastructurii);

traficul de influenta (luand forma unor imense contributii la campaniile politicienilor saucontributii la leaderii guvernelor).Conform opiniei lui James Neelankavil cauzele coruptiei pot fi identificate din randul a trei

mari directii: variabile de mediu – cum ar fi lipsa unei distinctii clare intre ceea ce este considerat a fi

„public” si ceea ce este considerat „privat”, puterea administrativa excesiva si discretionaraconcentrata in mainele a putini oameni, lipsa transparentei in privinta finantelor publice, lipsa

agentiilor de control independente, absenta parghiilor legale de incredere care sa previnaaplicarea arbitrara a regulilor si a legilor, institutii publice slabe, reguli neclare sau excesive,lipsa dezvoltarii economice, lipsa concurentei, inechitati sociale;

variabile individuale – lacomie, integritate/onestitate, salarii si castiguri, dorinta individului de apastra puterea;

variabile ce tin de firma – extinderea pe piata, maximizarea profitului, cheltuieli reduse cufurnizorii de materii prime si forta de munca ieftina.O multime de variabile determina coruptia, dar studiile au relevat de asemenea cateva

variabile care se opun coruptiei de tip private-to-public: o birocratie relativ eficienta, un sistemdemocratic de guvernare liber si deschis, un sistem politic functional, accesul la informatii publice, unsistem juridic functional, un grad inalt de incredere intre cetateni si alesii lor, un nivel scazut altolerantei fata de coruptie.

Efectele coruptiei sunt resimtite din punct de vedere financiar in cazul unei afaceri, precum si

din cel al costurilor sociale si politice, conform opiniei exprimate de Neelankavil:



13/20

costul financiar al coruptiei (efectele economice) – platile si/sau mita cresc costurile totale,coruptia actioneaza ca o piedica a dezvoltarii, nepermitand functionarea pietelor libere si deaici creand ineficiente care conduc la rezultate mai reduse; coruptia este un obstacol serios incalea investitiilor si poate cauza reducerea fluxului de investitii straine directe; din cauzareducerii fluxului de capital coruptia afecteaza cresterea PIB; lipsa investitiilor straine intr-otara determina cresterea costurilor financiare pentru proiectele ambele parti – privat si public;

reducerea veniturilor din impozite; deoarece acordarea mitei are loc pe ascuns, accesul pepiata este stabilit artificial si astfel sunt excluse fortele concurentiale care ar fi putut punepresiune pentru stabilirea preturilor si calitatii competitive;

costul social al coruptiei – cateva costuri sociale asociate cu coruptia la nivel inalt sunt vizibilein domenii precum sanatatea, educatia si igiena;

costul politic al coruptiei – din punctul de vedere al politicii, coruptia duce la guvernantioportunisti, care strang avere pentru ei insisi, si aloca foarte putine fonduri pentru proiecte decare ar putea beneficia o tara in cresterea ei economica, perpetueaza guvernarea uneiminoritati si suprima vocea si drepturile majoritatii populatiei.In concluzie, trebuie sa fim de acord cu Klitkaard cand spune: „coruptia este normala, ceea ce

nu inseamna insa ca este buna. Oamenii profita de guvern pentru a se califica cand / cum nu ar trebui,comploteaza / se inteleg pe ascuns pentru a creste artificial preturile, eludeaza taxe si legi, si platescpentru servicii pe care nu ar avea dreptul sa le primeasca. Guvernantii pot abuza de monopol plus

discretie minus responsabilitate pentru a fura sau pentru a extorca. Drept raspuns, guverne din toatalumea au creat un aparat de management public anticoruptie , incluzand sistemul juridic, contabil side audit, bugetul, achizitiile publice competitive si supravegherea cetateneasca. Guvernele trebuie sainvesteasca in acest aparat pana la punctul in care beneficiile sociale ale scaderii coruptiei vor fi egalecu costurile sociale ale aparatului in sine. Acest calcul va depinde de calitatea aparatului si de variateaspecte ale societatii in sine” (Klitgaard, R., 2004).

3. Coruptia de tip private-to-private Chiar daca in ceea ce priveste coruptia de tip private-to-public aceasta a beneficiat de o

atentie sporita in ultimele decenii, nu putem ignora aspectul coruptiei de tipul private-to-private , deoarece – asa cum Antonio Argandona arata in urma cu cativa ani, „nu exista motive intemeiatepentru a considera coruptia private-to-private mai putin importanta, sau mai putin raspandita, sau maiputin daunatoare, sau sa merite mai putin a fi combatuta decat coruptia private-to-public” deoarece

„subiectul a devenit tot mai important in ultimii ani dintr-o varietate de motive” (Argandona, A., 2003).Dar ce este coruptia private-to-private si care sunt formele ei specifice, conform cercetatorului

mentionat? Coruptia de tipul private-to-private este acel tip de coruptie care apare atunci cand un

manager sau angajat exercita o anumita putere sau influenta asupra indeplinirii unei functii,sarcini sau responsabilitati in cadrul unei organizatii sau corporatii private. Deoarece are oanumita libertate de actiune, el poate alege sa actioneze contrar indatoririlor siresponsabilitatilor postului sau sarcinilor sale, si astfel, intr-un mod care, direct sau indirect,dauneaza companiei sau organizatiei, actionand in folosul sau propriu sau al altor persoane,companii sau organizatii;

Coruptia private-to-private poate lua o varietate de forme specifice : mita (atunci candpersoana care ofera bani are initiativa); extorcare (cand persoana care primeste plata areinitiativa, explicit sau nu); comisioane nemeritate, cadouri sau favoruri; plati pentru facilitari

(pentru a grabi indeplinirea unui ordin, livrarea de bunuri sau plata unei facturi, de exemplu);nepotism sau favoritism (in angajarea si promovarea personalului de exemplu); folosirea ilegala sau tranzactionarea de informatii (secrete industriale sau de comert de exemplu);folosirea traficului de influenta pentru a modifica o evaluare sau recomandare (ca in cazuldescris mai sus); si o gama nesfarsita de alte posibilitati nascute din ingeniozitatea umanade-a lungul secolelor.Pentru a avea o imagine clara asupra celor mai frecvente forme pe care le imbraca coruptia

de tipul private-to private ne vom opri la exemple specifice de comportamente corupte oferite deAntonio Argandona in cadrul unuia din articolele sale. Trebuie sa mentionam in acest context calucrarea la care facem referire este una dintre putinele lucrari disponibile despre acest subiect (veziArgandona, A., 2003). Dupa cum spunea Argandoa, un exemplu tipic al acestui tip de comportamenteste cel al unui manager al unei companii sau al unui reprezentant vanzari care ofera, sau promite saofere, bani, cadouri, sau alte recompense sau avantaje managerului de achizitii sau cumparatorului

unei companii client pentru a obtine un contract. Si restul sunt „doar detalii”:



14/20

poate fi platitorul cel ce are initiativa (mita) sau poate fi cel platit (extorcare sau solicitare).Distinctia nu este intotdeauna clara totusi, deoarece ceea ce poate parea la prima vedere a fimita poate de fapt sa ascunda o actiune de extorcare (sau vice-versa);

plata poate fi facuta (aparent) in beneficiul companiei care face comanda; in beneficiulmanagerului sau angajatului care plateste (ajutandu-l sa atinga targetul de vanzari si astfel saevite o penalizare sau sa castige un bonus, de exemplu); sau in beneficial amandurora;

plata poate fi facuta in moduri variate: cash sau in alt mod, cum ar fi o favoare sau un serviciu,ori o promisiune de a influenta o a treia persoana asa incat aceasta persoana sa ofere ofavoare partii interesate sau unei terte parti etc. In unele cazuri poate fi folosit pentru aintermedia astfel de tranzactii un agent, un broker sau un intermediar;

ceea ce platitorul va obtine in urma platii (o comanda de exemplu) poate fi ceva la careplatitorul este indreptatit, cel putin din punct de vedere al justitiei obiective (deoarece conditiileofertate sunt la fel sau mai bune decat cele ale altor competitori, de exemplu); sau poate ficeva evident incorect (de exemplu cand scopul este de a-l convinge pe cel ce primeste baniisa accepte conditii mai putin bune decat cele oferite de alti competitori, in termeni de pret,calitate, servicii etc); sau plata poate fi chiar un mijloc de auto-aparare impotriva unuitratament inechitabil din partea celui platit (deoarece cel ce primeste banii ameninta sa nufaca nicio comanda decat daca este platit, sau ameninta sa elimine compania platitoare de pelista posibililor furnizori de exeplu etc).

Sunt de asemenea si alte situatii care pot aparea in mod frecvent in acest tip de coruptie private-to-private (vezi Argandona, 2003):

oferirea de cadouri catre cumparator sau managerul de achizitii al unei companii client nu inscopul de a obtine o favoare speciala ci de a face persoana care primeste cadoul mai inclinatasa ofere astfel de favoruri in viitor daca este necesar. Aceasta practica nu este intotdeaunausor de delimitat de obiceiul legal de a face cadouri modeste „pentru a unge rotitele relatiei deafaceri” etc;

plati (sau alt gen de recompense) catre manageri sau angajati ai unui producator, importator,vanzator en-gros sau distribuitor pentru a obtine o licenta, fransiza sau acord de distributie;

plati catre manageri ai institutiilor financiare pentru a obtine un imprumut sau pentru abeneficia de termeni mai avantajosi intr-o tranzactie (pentru a garanta plasarea unei emisiunide actiuni);

plati pentru a obtine informatii din interior despre tranzactiile unei companii ce ar putea duce la

o schimbare a pretului actiunilor companiei (vanzarea de informatii din interior); plati pentru a obtine informatii tehnice sau comerciale (liste de clienti, modele, know-how,

preturi oferite de alte companii, conditiile oferite de rivalii dintr-o competitie etc). Cateva dintremijloacele angajate in aceste practici fac parte din sfera coruptiei private-to-private. Ele includ:angajarea de manageri sau angajati ai altor companii pentru a obtine informatii din interior;mituirea managerilor sau angajatilor pentru a obtine astfel de informatii etc;

platirea managerilor din sfera distributiei (supermarket-uri, hypermarket-uri, mari magazineetc) pentru a obtine spatii privilegiate pe rafturi;

platirea managerului de resurse umane pentru a asigura angajarea sau promovarea unuianume manager sau angajat;

platirea unor experti independenti care au indatoriri specifice (contabili, auditori, consultanti,analisti financiari etc) pentru a-i convinge sa actioneze contrar acestor indatoriri;

platirea unor jurnalisti pentru a-i determina sa prezinte stiri despre companie intr-o lumina

favorabila.In concluzie, coruptia de tipul private-to-private merita sa fie luata in serios de catre firme

deoarece prezinta un cost ridicat – nu doar financiar (costuri economice, ineficienta, amenzi etc) darsi legal (acuzatii, procese si penalizari), social (distrugerea reputatiei, crearea unei atmosferefavorabile coruptiei etc) si etic (deteriorarea calitatii oamenilor din organizatie, a regulilor si culturii ei).

4. Realizarea trecerii de la coruptie in afaceri la etica in afaceri O definitie generala a termenului de etica in afaceri apare implicit din descrierea coruptiei ca

„o forma de comportament lipsit de etica sau practica ilegala” (Eiras, A.L., dupa Nwabuzor, A.,2005). Corect, deoarece daca ne uitam la diferitele forme ale coruptiei in afaceri asa cum le-am amintitanterior, vom observa ca o caracteristica comuna a fiecareia este comportamentul lipsit de etica.Augustine Nwabuzor sustine faptul ca daca dictionarul acorda termenului de etica o definitie subforma: „disciplina care se ocupa cu ceea ce este bine sau rau” si, in general, numim ca fiind lipsite de

etica „acele actiuni despre care exista consensul social general ca sunt actiuni rele”, etica in afaceri poate fi definita ca privind „o dezbatere privind practicile corecte si incorecte din lumea afacerilor”; in



15/20

acest context coruptia poate fi privita ca o forma de comportament antisocial, care ofera beneficiinemeritate oamenilor aflati la putere prin intermediul unor norme si morale sociale perverse” (Banfield,E., The moral basis of a Backward society, Chicago, Illinois, The Free Press, 1998, conform luiNwabuzor, A., 2005).

Statuata formal, etica afacerilor reuneste principiile si standardele care ghideazacomportamentul in lumea afacerilor (http://businessreality.org). Cele trei directii / niveluri pe care

oamenii de afaceri trebuie sa le aiba in vedere – intrucat ele ajuta la definirea a ceea ce este bine saurau in afaceri – sunt:

individual – nivel direct legat de definitia generala a eticii, valorilor morale si regulilorcomportamentale (termenul etica a fost definit ca reprezentand „o cer cetare in natura sifundamentele moralitatii – unde termenul moralitate e folosit in senul de judecati morale,standarde si reguli comportamentale”. Judecatile morale au de a face cu „ceea ce este bine sirau, fiindu-ne indus de catre partinti, biserica, rude ori profesori”);

al firmei / companiei – regulile si standardele pe care o firma le solicita in mod explicit siimplicit salariatilor sai;

societal – regulile si legile pe care statul le impune in ceea ce priveste codurile de conduitaadoptabile la nivel individual si al firmei. Aceste trei domenii interactioneaza unul cu celalalt inmod dinamic (de exemplu, ceea ce a fost odata legal poate deveni ilegal, si invers).In conformitate cu formatul on-line al Business Ethics Library , cea mai importanta clasificare

a eticii in afaceri are in vedere: conflictul de interese, onestitatea si corectitudinea, comunicarea sirelatiile organizationale (http://businessreality.org):

exista un conflict de interese atunci cand diferite domenii definesc in mod dfiferit aceeasisituatie. Conflictele de interese neetice reprezinta preocuparea majora, atunci cand eledeformeaza concurenta reala din lumea afacerilor. Un conflicet de interese exista atunci candun individ trebuie sa aleaga intre a-si promova propriul interes, interesul firmei sau cel al altuigrup. Pentru a evita conflictul de interese, angajatii trebuie sa fie capabili sa separe intereselelor particulare de cele ale efacerilor. Organizatiile trebuie si ele sa evite potentialele conflictede interese in momentul in care ofera produse si/sau servicii;

onestitatea este strans legata de adevar, integritate isi incredere , fiecare dintre ecestea fiindvirtuti apreciate in etica afacerilor;

corectitudinea reprezinta calitatea de a fi just, echitabil si impartial. La nivel minimal, dinpartea oamenilor de afaceri se asteapta sa urmeze regulile si reglementarile specifice

societatii in care traiesc. In plus, din partea afacerilor si a angajatilor se cere sa nu vatamezeclientii, consumatorii sau alti salariati. De regula una sau cealalata din partile unei afaceripoate vedea o actiune ca fiind neetica sau incorecta intrucat din punctul ei de vedererezultatul a fost unul sub asteptari. Probleme legate de corectitudine sau cinste pot aparea deasemenea datorita faptului ca anumiti oameni de afaceri considera ca afacerile trebuie tratateca un joc, distinct de valorile lor personale si de regulile sociale. Ca rezultat al unei astfel deoptici, unii considera ca orice comportament este acceptabil in afaceri; in acelasi timp, suntdestui si cei care considera ca afacerile nu sunt ca un joc de poker, si ca urmare nu suntacceptabile minciuna, inselatoria, sau diversele forme prin care se poate profita pe seamasalariatilor, clientilor sau a altor firme;

comunicarea se refera la transmiterea informatiilor si impartasirea semnificatiilor; ea privestemesajele promotionale si informatiile despre siguranta produselor, poluare, conditiile demunca ale salariatilor, etc. Comunicarea falsa poate distruge increderea – care reprezinta

liantul afacerilor. Minciuna sau exagerarea au definit pentru decenii intregi mesajelepublicitare, la fel cum etichetarea reprezinta o alta problema care ridica o serie de aspecteetice. Alta forma a abuzului in publicitate se refera la declaratiile ambigue, ale caror intentii potfi cu greu deduse de catre privitor, ascultator sau cititor si care redau aparent mesaje careneaga orice forma de inselaciune;

relatiile organizationale privesc comportamentul membrilor organizatiei in raport cu clientii,furnizorii, sobordonatii, superiorii, egalii si altii. Angajatii etici respecta confidentialitatea, isiindeplinesc obligatiile, si evita sa fie pusi sau sa-i puna pe altii – in situatii in care sa secomporte neetic. Aceste relatii denota faptul ca firma isi asuma o responsabilitate sociala.Lumea afacerilor se confrunta cu probleme etice intr-un numar mare si de naturi diferite.

Practicile neetice iau o multitudine de forme – in afara de fraudele evidente / fatise existaconcurenta neloiala, comunicarea neonesta, nerespectarea intelegerilor de afaceri si atitudineaincorecta fata de stakeholders prin abuz de putere sau datorata conflictului de interese. Dupa cum

arata Yves Fassin , este deosebit de importanta intelegerea motivelor care pot conduce manageriisau intreprinzatorii catre comportamente neetice in afaceri intrucat „exista diferite seturi de motive ce



16/20

determina aparitia comportamentului neetic in afaceri: unele sunt consecinta evolutiei generale a societatii , in timp ce altele isi datoreaza apariti in principal mediului de afaceri sau organizatiei insesi ”(Fassin, Y, 2005):

evolutia societatii in ultimele decenii a fost caracterizata de cresterea individualismului iar carezultat a crescut importanta banilor in societate si glorificarea consumului material;

media au dobandit o importanta deosebita, iar modelele propuse de televiziune nu au

reprezentat intotdeauna cele mai bune exemple; globalizarea economiei a avut o serie de efecte secundare daunatoare; ea a condus la

aparitia structurilor mai mari, caracterizate printr-o centralizare mai pronuntata, si un grad maiinalt de concentrare a puterii;

cursa pentru cresterea productivitatii a condus la depersonalizare pe masura ce a crescutdistanta dintre top management si muncitorul anonim;

sistemul economic este acum orientat in ceea ce priveste piata actiunilor pe termen scurt, iarleaderii afacerilor au invatat sa opereze in acest sistem;

fiecare afacere importanta este semnata si parafata intr-un contract, dar un efect secundar denatura perfida este acela ca multi oameni de afaceri prefera spiritului acestia litera lui;

ineficienta legii si viteza inceata a justitiei fac foarte dificila, costisitoare si cronofagacastigarea in instanta a unui proces, si chiar si in acst caz nu poate reface prejudiciul deimagine al firmei;

unii intreprinzatori abuzeaza in mod intentionat de imperfectiunile sistemului judiciar pentru aintreprinde actiuni neetice, constienti fiind de faptul ca costurile unui proces suntdisproportioate in raport cu prierderea unei afaceri;

sistemele de recompensa si evaluare ale afacerilor si ale managerilor nu sunt adeseori inconcordanta cu o viziune pe termen lung a afacerilor;

afacerea moderna este subiect al presiunilor venite din partea tuturor categoriilor destakeholders, ca si din partea tipului, a resurselor limitate, a presiunilor de natura sociala sifinanciara, precum si a competitiei crescande;

lacomia si goana dupa profit, natura concurentei si dorinta de a-l bate pe celalalt intr-un mediucompetitiv, nevoia de a asigura sau instaura unele standarde de justitie ce ar fi fost violate – lanivel individual.Toate ratiunile mentionate mai sus explica proliferarea comportamentului neetic in afaceri –

posibil printr-o metafora de tipul „regula de baza este: comportamentul rau scoate de pe piata

comportamentul bun” (Sam Price , according to Khera, I., 2001), dar nu il justifica. Ca urmare, (veziKhera, I., 2001):

„coruptia are un efect considerabil in vietile noastre deoarece ea este prezenta peste tot in jurul nostru. Presiunea spre a face bani este atat de mare, presiunea de a deveni bogat, nuconteaza cum, e atat de puternica incat influenteaza pana la urma fiecare aspect al societatii”(Lawrence Ritter , fost presedinte al American Finance Association);

„problema este ca un numar mare de oameni care sunt implicati in comportamente ce pot ficaracterizate drept corupte nu recunosc acest lucru... pietele financiare, industria de aparare,constructiile, sunt domenii in care coruptia este prezenta la un nivel semnificativ” (Raymond Corey , profesor de marketing la Harvard);

„un mare numar de acte de coruptie in afaceri implica indivizi care sunt priviti drept stalpi aisocietatii. Factorul lacomie scade nivelul moralitatii societatii in general” (Robert Bonner ,avocat US in Los Angeles).

Atunci cand sunt analizate implicatiile etice ale unui caz de coruptie , se aplica de obiceiurmatoarele reguli (Argandona, A., 2003):

un manager sau salariat nu poate sa solicite extorcarea, intrucat aceasta l-ar determina sacomita un act imoral – dincolo de faptul ca forteaza si pe altul sa se comporte neetic, ca sicomplice;

un manager sau angajat nu poate accepta mita, din acelasi motiv; nimeni nu are voie sa ofere mita, intrucat acest comportamnet ar fi echivalent cu instigarea

unei alte persoane la a comite un act neetic (si ilegal in acelasi timp); o persoana nu poate recurge la extorcare pentru a obtine ceva la care nu este indreptatita a

primi; in anumite imprejurari, o persoana poate ceda – poate tolera un act de injustitie, insa nu-l

poate cauza – pentru a obtine ceva la care este indreptatit. In astfel de situatii, regulile cetrebuie urmate se refera la:



17/20

o cantarirea atenta a tuturor optiunilor valabile, pentru a se vedea daca problema poatefi rezolvata fara a se recurge la coruptie sau a cauza orice alta problema maiserioasa;

o presiunea trebuie sa fie explicita, sau cel putin suficient de evidenta – altfel spus, oincercare de mituire nu trebuie sa fie acoperita ca si cand ar fi rezultatul unei extorcarisau solicitari a mitei;

o persoana trebuie sa actioneze cu intentia exercitarii unui drept;o persoana trebuie sa faca tot ceea ce poate pentru a evita cauzarea unui rau injust

altora;o trebuie sa existe ratiuni obiective in favoarea unei cantariri corecte a situatiei, in

legatura directa cu posibilul raul cauzat;o orice efort trebuie depus pentru evitarea unui scandal si a exemplului prost pe care o

astfel de actiune l-ar oferi;o pasii trebuie urmati astfel incat sa se asigure ca asemenea situatii nu se vor mai

repeta.In practica, fiecare situatie trebuie analizata individual, in raport cu toate circumstantele si

detaliile care o definesc / caracterizeaza, pentru a intelege in intregime in ce consta problema morala,a propune cele mai potrivite solutii si a alege cea mai buna dintre ele. Eforturile organizationale in directia eticii afecteaza diferitele categorii de stakeholders: clienti, angajati, furnizori si investitori:

multi actionari urmaresc sa investeasca in firme care dezvolta puternice programe de etica; pe de altaparte, angajatilor le place sa lucreze pentru o firma in care pot avea incredere, iar consumatoriiapreciaza in mod deosebit integritatea in relatiile de afaceri. Climatul organizational orientat puternic indirectia eticii afacerilor se reflecta in incredere din partea consumatorilor si salariatilor, angajamentulacestora din urma si satisfactia clientilor, ceea ce conduce, in schimb, catre profitabilitate (vezihttp://businessreality.org).

Varinata on-line a Business Ethics Library arata ca primul pas in cresterea nivelulcomportamentului etic – intelegerea corecta a situatiei inspre adoptarea unei decizii mai informate,mai bune din punct de vedere etic – il reprezinta intelegerea faptului ca a aparut o problema, o situatieori o oportunitate care este de natura sa ceara din partea unui individ sau a unei organizatii sa aleagadintre mai multe alternative etic diferite. Date fiind cele patru arii functionale ale afacerilor – management, marketing, contabilitate si finante – fiecareia dintre ele i se asociaza participantii:proprietari, angajati, clienti :

in cadrul managementului unele dintre cele mai importante aspecte etice vizeaza obligatiilemanagerilor in raport cu proprietarii, mai ales in ceea ce priveste preluarile, fuziunile sauachizitiile. Preocuparea majora apare atunci cand managerii raspandesc informatiiconfidentiale catre partile interesate si acestea cauzeaza avantaje incorecte. De asemenea,managerii trebuie sa fie preocupati de problemele etice care apar in raport cu salariatii – legat de beneficiile acestora, aspecte vizand abuzul de alcool, demisiile, discriminarea,sanatatea, siguranta, intimitatea;

aspectele etice din domeniul marketing-clienti se refera cu precadere la produs, pret,distributie, promovare. Probleme etice precum apelarea la materiale de calitate inferioara,poluarea, practicarea unor preturi de dumping (si apelarea la subventii din partea statului)sau caraterul puternic relational al distributiei (ce conduc la oportunitati privind pretuldiscriminatorii) primesc o anvergura globala;

domeniul contabilitatii s-a schimbat vizibil in ultimul timp. Datorita adancirii competitiei, cele

mai mari firme de contabilitate (din SUA) au fuzionat in firme si mai mari. Mentalitatea „declub” a fost schimbata de catre clientii care asteapta reducerea chltuielilor si solicita opiniialternative. Cazurile intens mediatizate ale firmelor care au falsificat rapoarte financiare,ajungand la faliment – firmele si in justitie – autorii falsurilor (vezi cazul Enron) au condus lareducerea credibilitatii profesiei in randul publicului. Cresterea complexitatii domeniului,rapiditatea cu care se schimba legislatia, supraincarcarea cu informatii ce nu mai pot figestionate eficient si la timp, toate acestea reprezinta probleme de natura etica pentrucontabilitate;

odata cu cresterea atentiei acordate pietei actiunilor, achizitiilor si fuziunilor, problemele eticeau inceput sa apara tot mai mult in sfera finantelor : modul de determinare a preturilor, cel depozitionare a firmelor in raport cu investitorii actuali si potentiali, cu agentiile guvernamentalesi alte parti implicate, documente financiare (voluntar sau involuntar) incorect intocmite,spalarea banilor – toate acestea pot deveni nu doar aspecte ale comportamentului neetic in

afaceri, ci si cauza a proceselor judiciare.



18/20

Date fiind circumstantele relevate mai sus, A. Argandona face o serie de sugestii firmelor caredoresc sa se protejeze impotriva coruptiei privite ca absenta a eticii in afaceri, si in acest sens distingeintre masurile profilactice sau preventive si masurile curative sau corective (vezi Argandona, A.,2003); in acest fel, autorul dezvolta un cadru deopotriva conceptual si pragmatic in directia gestionariiproblemei coruptiei de tipul private-to-private:

masuri profilactice / preventive :

o declaratia de intentii – managementul de varf al firmei ar trebui sa-si declare categoricdeterminarea in favoarea respectarii depline a legislatiei, a interzicerii oricarei formede coruptie (activa sau pasiva) din firma, indiferent cine plateste, cine este platit si cucat. Aceasta declaratie poate fi publicata intr-un cod de conduita, in declaratia demisiune a firmei sau in scrisori deschise adresate angajatilor ori altor categorii depublic;

o definirea clara a responsabilitatilor – astfel incat sa se cunoasca permanent cine esteresponsabil in fiecare domeniu al activitatii firmei acolo unde si-ar putea face loc oriceposibilitate de coruptie: contracte, autorizatii, etc;

o formularea unor criterii generale de adoptare a deciziilor – managementul de varf alfirmei ar trebui sa ofere criterii de alegere de natura tehnica, economica, legala sietica pentru orice situatie de coruptie ce ar putea aparea;

o considerarea situatiilor speciale, de tipul:

donatiile catre institutii caritabile sau culturale ar trebui sa fie intotdeauna oexpresie a datoriei civice si nu ar trebui niciodata sa fie facute cu scopul de aprimi ceva in schimb;

firma trebuie sa interzica in mod explicit oferirea de daruri, plati, bacsisuri,servicii, comisioane, etc. care depasesc o anumite suma/valoare;

daca personalul firmei are dreptul sa accepte astfel de cadouri, va trebuistabilita o procedura clara; este permis pentru manageri sau salariati saplateasca sau sa primeasca astfel de comisioane daca acestea sunt legale siobisnuite pentru a recompensa serviciile lor ca si intermediari si daca acesteanu aduc atingere firmei;

daca este necesar, pot fi acceptate mici cadouri, din curtuazie si pentru afacilita mersul normal al unei relatii de afaceri;

platile de facilitare (cum ar fi bacsisurile pentru a grabi o plata sau rezolvarea

unei probleme) trebuie interzise; trebuie fixate limite libertatii managerilor si salariatilor de a dezvolta o afacere

in afara firmei care ar putea veni in concurenta cu aceasta; restrictionarea anonimitatii; stabilirea unor criterii stricte pentru aprobarea cererilor costisitoare de orice

fel; contractele pe care firma le semneaza cu manageri si angajati care au acces

la informatii privilegiate trebuie sa includa clauze care sa previna utilizareapentru o perioada de timp a acestor informatii in beneficiul concurentilor, chiarsi dupa ce angajatul / managerul a parasit firma;

o mecanisme de raportare – personalul firmei trebuie sa stie intotdeauna cum si cuipoate raporta comportamentul corupt din interiorul firmei, sau orice incercare decorupere de catre oameni din afara firmei;

o transparenta – toate tranzactiile firmei care implica plati trebuie sa fie inregistrateintocmai si la timp in registrele contabile ale acesteia;

o restituirea – trebuie sa fie clar stabilit ca intotdeauna cand va primi plati ilicite le varestitui sau va compensa pe oricine ar suferi de pe urma comportamentului corupt alunui angajat / manager al sau;

o supraveghere si control – firma trebuie sa aloce suficiente resurse monitorizariiactivitatilor proprii ce ar putea implica forme ale coruptiei;

o training – desi s-ar putea ca personalul firmei sa aiba deja o sanatoasa pregatire inetica afacerilor, firma nu poate miza doar pe acest lucru;

o in cautarea excelentei – firma trebuie sa adopte o atitudine de respingere permanentaa coruptiei, indiferent din ce directie vine, care i-ar fi cauzele sau efectele, si chiardaca ar parea sa fie in beneficiul firmei;

masuri corective / curative :o formularea unei strategii anti-coruptie, anuntarea ei publica si operationalizarea sa;



19/20

o evaluarea fiecareia din situatiile de mai sus in care ar fi putut aparea comportamentulcorupt;

o depunerea tuturor efort in directia informarii si instruirii salariatilor, clientilor,furnizorilor, etc.

Intr-un cuvant, firma trebuie sa realizeze oportunitatea de a lansa impetuos lupta impotriva coruptiei, transformand ceea ce la inceput poate parea o piedica, sau chiar o

problema serioasa, intr-un avantaj competitiv (vezi Argandona, 2003). In concluzie, ca regulagenerala, lupta impotriva coruptiei privita ca lipsa a eticii afacerilor poate fi dusa (Argandona, A.,2003): in cadrul pe care il ofera dreptul penal – care considera practicile corupte o ofensa adusainteresului public; in cadrul oferit de dreptul civil – care permite victimei, prin chemarea in judecata, sasolicite despagubiri; sau in cadrul auto-reglementarii – care lasa firmei gestiunea acestei problemeprin stabilirea unor coduri interne de conduita si prin semnarea de acorduri inter-firme sau la nivelulunei industrii.

CONCLUZII GENERALEPrezentul raport realizeaza o sinteza a concluziilor la care echipa de cercetare – compusa din

conf. univ. dr. Mihaela HERCIU, conf. univ. dr. Silvia MARGINEAN, conf. univ. dr. AlexandraHOROBET, lect. univ. drd. Oana STANCIU (Jugarean), asist. univ. drd. Eduard STOICA – a ajuns incadrul proiectului de tip grant CNCSIS tip At, nr. 26, finalizat la 31.12.2007 si avand tema Evaluarea si

cuantificarea impactului coruptiei asupra strategiei competitive a firmei .Cuvantul coruptie a ajuns sa fie extrem de utilizat in discursurile publice din ultimii ani –

asociate sferei politicului, afacerilor sau administratiei publice. In cazul Romaniei a fost (si este inca) inmod special legat de cerintele integrarii in Uniunea Europeana. Toata infrastructura si suprastructurasocietatii sunt suspectate a fi (intr-o mai mare sau mai mica masura) contaminate de plaga coruptiei – conform concluziilor diverselor studii si rapoarte (ale organizatiilor nationale sau internationale) careau masurat nivelul coruptiei si modul in care este aceasta perceputa – la nivel societatii in general si alafacerilor in special. Mai mult, de multe ori se afirma ca acelasi fenomen (coruptia) este cel carereprezinta cel mai mare obstacol in calea competitivitatii – nationale, a ramurii sau a firmei.

Recurgand la o abordare multinivel – care consideram ca este de natura a permite atatanaliza fenomentului studiat pe diferitele sale directii si niveluri de manifestare, cat si detasareanecesara realizarii unei imagini de ansamblu prin sinteza – ne-am oprit in prima parte a raportuluiasupra sintezei rezultatelor cercetarii vizand spatiul european inegrat, locul si rolul Romaniei in cadrul

acestuia, din punctul de vedere al perspectivelor asigurarii integrarii pe dimensiunile studiate:competitivitate si coruptie. Analiza in dinamica a datelor ne-a condus la identificarea decalajelor,masurarea lor, urmate de formularea unor predictii / proiectii privind tendintele evolutive ale Romanieipe cele doua paliere.

Trecand din planul macroeconomic catre cel microeconomic, responsabil pana la urma decompetitivitate, principalul obiectiv al celei de a doua parti a fost de a trece in revista si a analizaliteratura existenta (in cea mai mare parte straina) in domeniul coruptiei in afaceri – coruptia de tipprivate-to-public si in special coruptia de tipul private-to-private, aspect care este in general neglijat siputin abordat in Romania – pentru a identifica de ce si cum este posibil si necesar pentru firme sa facatrecerea de la coruptie in afaceri la un comportament etic in afaceri. Strategia competitiva a firmei vaputea astfel accentua asupra eticii ca valoare / activ de baza pentru firma si managementul ei, sursa aavantajului competitiv durabil, o resursa cheie a supravietuirii in economia si competitia globala.

Bibliografie:

Abed G., Gupta S, (Ed.), Governance, Corruption and Economic Performance , IMF, 2003 Anderson, J., Gray, C., Anticorruption in Transition. Who is succeeding and why? , The

International Bank for Reconstruction and Development, The World Bank, 2006 Argandona, A., Private-to-private corruption , in Journal of Business Ethics , 47/2003 Argandona, A., Corruption and Companies: The use of Facilitating Payments , in Journal of

Business Ethics , 60/ 2005 Bowie, N. (ed.), The Blackwell Guide to Business Ethics , electronic ed., 2001 Checherita Cristina, Cross-Country study on External Competitiveness: Bulgaria, Croatia,

Romania , European Institute of Romania, working paper, no.13, 2005 Copeland, J., Business Ethics: Three Critical Truths , in The Soderquist Center

Dess, G., Lumpkin, G., Eisner, A., Strategic Management. Text and cases, McGraw-Hill/Irwin,New York, 2006



20/20

El-Sharkawy, A., Jarvis, M., Petkoski, D., Towards a More Systematic Fight Against Corruption.The Role of the Private Sector , The World Bank, World Bank Institute, 2006

Fassin, Y., The Reasons Behind Non-ethical Behaviour in Business and Entrepreneurship , inJournal of Business Ethics , 60/2005

Gilpin Robert, Economia mondiala in secolul XXI. Provocarea capitalismului global , Ed. Polirom,2004;

Glynn, P., Kobrin, S., Naim, M., The Globalization of Corruption , Institute for InternationalEconomics, http://www.iie.com

Johnston, M., Syndromes of Corruption: Wealth, Power, and Democracy , 2005, Romanian edition,Polirom, Iasi, 2007

Kaufmann, D, Corruption, Governance and Security: Challenges for the Rich Countries and the World , Raport BancaMondiale, octombrie 2004

Khera, I., Business Ethics East vs. West: Myths and Realities , in Journal of Business Ethics ,30/2001

Klitgaard, R., Normal and Abnormal Corruption , 2004 Klitgaard, R., Mac-Lean, R., Parris, H., Corrupt Cities. A Practical Guide to Cure and Prevention ,

ICS Press 2000, Romanian edition, Humanitas, Bucuresti, 2006 Krugman P, Competititveness: A Dangerous Obssesions , Foreign Affairs, March/April 1994 Lewis, F., The underside of globalization – corruption , in UNESCO Courier , June, 1996

McCord Mark, Creati bogatie, Creati competitivitate , CCE, Centrul International pentruIntreprindere Privata

Neelankavil, J., International Business Corruption: A Framework of Causes, Effects, and perceptions

Nwabuzor, A., Corruption and Development: New Initiatives in Economic Openness and Strengthened Rule of Law , in Journal of Business Ethics , 59/2005

Payne, D., Raiborn, C., Askvik, J., A Global Code of Business Ethics , in Journal of Business Ethics , 16/1997

Poesche, J., Agile Manufacturing Strategy and Business Ethics , in Journal of Business Ethics ,38/2002

Porter M., The Competitive Advantage of Nations , The Free Pres, New York, 1990 Reynolds, S., Schultz, F., Hekman, D., Stakeholder Theory and Managerial Decision-Making:

Constraints and implications of Balancing stakeholder Interests , in Journal of Business Ethics ,

64/2006 Rodin, D., What’s wrong with business ethics , ISSJ 185, UNESCO 2005 Snyder, P., Hall, M., Robertson, J., Jasinski, T., Miller, J., Ethical Rationality: A strategic Approach

to Organizational Crisis , in Journal of Business Ethics , 63/2006 Williams, J., Beare, M., The business of bribery: Globalization, economic liberalization and the

”problem” of corruption, in Crime, Law and Social Change , 32/1999 *** Business Ethics Library , http://businessreality.org *** Business Lead Initiatives to Combat Corruption , Reading Material *** Globalization of Corruption: An Introduction , http://www.wordinfo.info *** The World Bank, Curbing Corruption: Toword a Model for Building National Integrity , The

International Bank for Reconstruction and Development, , 2003 *** Transparency International, Barometrul Global al Coruptiei , 2005-2007 *** World Economic Forum, The Global Competitiveness Report 2007-2008, 2006-2007, 2005-

2006, 2004-2005, 2003-2004.

raport_de_cercetare

Documents

Transcript of raport_de_cercetare