1

RAPORT PRIVIND WORKSHOP-UL „EVALUAREA

CUNOŞTINŢELOR ÎN DOMENIUL DE STUDII

CONTABILITATE: PRACTICI CURENTE ŞI IMPLICAŢII

ASUPRA FORMĂRII DE COMPETENŢE”

Workshop-ul a debutat cu mesajul de deschidere adresat de domnul conf. univ. dr.

Andrei Stanciu, prodecan al Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune şi manager

al proiectului. Prezentarea sa a fost centrată pe conceptul de e-learning. Au fost accentuate

următoarele aspecte:

Instrumentele utilizate de studenţi pentru informare;

Comunicarea între studenţi pentru informare;

Comunicarea student-profesor;

Avantajele e-assessment.

Comparativ cu anul 2011, în 2014, instrumentele utilizate de studenții din cadrul

Academiei de Studii Economice din Bucureşti pentru documentare pe internet au înregistrat o

evoluţie semnificativă: laptop(83%), telefoane mobile (33%), desktop PC (38%), tablete

(19%). În ceea ce priveşte comunicarea între studenţi pentru informare privind activităţile

educaţionale, aceasta se realizează preponderent prin intermediului facebook-ului (90%).

Comunicarea studenţilor cu profesorii de efectuează preponderent prin e-mail (79%).

2

Unul dintre avantajele e-assessment este reducerea numărului de contestaţii. Concret,

la nivelul Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune se înregistrează în medie un

număr de 5,68 contestaţii la un număr de 300 de studenţi examinaţi, în timp ce în cazul

examenului Design web, pentru care s-a folosit tehnica de evaluare on-line, s-a înregistrat o

contestaţie la 300 de studenţi examinaţi. La acestea se adaugă şi alte avantaje, printre care:

feedback in timp real pentru studenți; flexibilitatea in privința orelor si locației de rezolvare a

testelor de autoevaluare; mai multă exactitate în corectarea testelor; corectarea automată a

testelor elimină suspiciunile de subiectivism; arhivarea eficientă a testelor (examinările pot fi

stocate pe termen lung pe suport electronic); modalități de realizare a unor subiecte interactive

utilizând facilități multimedia; dezvoltarea subiectelor de examinare în mod colaborativ;

facilități sporite pentru analiza rezultatelor și identificarea rapidă a punctelor slabe în pregătirea

studenților; economie de hârtie (pentru examenele dintr-un an universitar susţinute de studenţii

de la Facultatea de Contabilitate si informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii

Economice din Bucureşti, se consumă 36.000 coli).

Deschiderea workshop-ului a fost onorată şi de prezenţa decanului Facultăţii de

Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti,

şi expert pe termen lung în cadrul proiectului, doamna prof. univ. dr. Liliana Feleagă care în

cuvântul de deschidere al domniei sale s-a focalizat pe absenţa standardizării în învăţământul

universitar din România, respectiv, eterogenitatea practicilor de evaluare a cunoştinţelor pe

parcurs şi de evaluare finală, acestea fiind componente ale procesului de învăţare.

După mesajele de deschidere, worshop-ul a continuat în cadrul următoarelor sesiuni:

Sesiunea I – Stadiul actual al metodelor şi tehnicilor de evaluare a cunoştinţelor în

domeniul de studii contabilitate;

Sesiunea II – Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate: perspectiva studenţilor;

Sesiunea III – Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate: perspectiva

organismelor profesionale;

Sesiunea IV – Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate: perspectiva

practicienilor/angajatorilor;

Sesiunea V – Întrebări şi răspunsuri.

3

Sesiunea I – Stadiul actual al metodelor şi tehnicilor de evaluare a cunoştinţelor în

domeniul de studii contabilitate

Moderator: Prof. univ. dr. Aurelia Ştefănescu, expert pe termen lung în cadrul proiectului

Prezentarea doamnei prof. univ. dr. Nadia Albu, prodecan al Facultăţii de Contabilitate

şi Informatică de Gestiune şi expert pe termen scurt în cadrul proiectului, s-a bazat pe

rezultatele unui chestionar distribuit în luna iunie pentru testarea opiniei studenţilor facultăţii

referitor la metodele de evaluare folosite la următoarele discipline:

Introducere în contabilitate;

Tehnologia aplicaţiilor Office;

Baze de date;

Contabilitate financiară conform reglementărilor europene;

Contabilitate managerială.

Chestionarele au fost distribuite studenţilor din anul II la programul licenţă. Numărul

de chestionare distribuite fizic a fost de 338, dintre care 259 au fost valide. Din punct de vedere

al coordonatelor generale ale respondenţilor, 84,2% au fost de sex feminin şi 15,8%, de sex

masculin.

Rezultatele studiului au evidenţiat următoarele:

Studenţii consideră ca fiind relevantă actuala modalitate de evaluare a cunoştinţelor atât la

seminar, cât şi la examen (finală), la disciplinele analizate;

Metoda de evaluare comunicată la începutul semestrului a fost explicată şi respectată atât

la seminar cât şi la curs şi este considerată relevantă pentru verificarea cunoştinţelor,

dezvoltarea de competenţe, dar şi pentru dezvoltarea învăţării;

Metodele de evaluare pe parcurs (la seminar) şi finală sunt agreate în mare măsură de

majoritatea studenţilor, care le-au ierarhizat astfel: test scris – aplicaţii, test pe calculator,

prezentare de proiecte individuale, test grilă, prezentare de proiecte în echipă, test scris –

întrebări teoretice, evaluare on-line, examinare orală. De asemenea, axarea pe una sau

câteva forme de evaluare şi combinarea a cât mai multe forme de evaluare din cele

enumerate sunt de asemenea preferate de către studenţi;

4

Pentru evaluarea la seminar, în raport de tipologia disciplinei analizate şi gradul de

adecvare al formei de evaluare, opiniile studenţilor au determinat următorul clasament:

o La disciplinele Introducere în contabilitate, Contabilitate financiară conform

reglementărilor europene, Contabilitate managerială: teste, teme, prezenţă şi

activitate, proiecte, referate;

o La disciplina Baze de date: teste, proiecte, prezenţă şi activitate, teme, referate;

o La disciplina Tehnologia aplicaţiilor Office: teste, prezenţă şi activitate

proiecte, teme, referate;

Referatele au cea mai mică susţinere ca modalitate de evaluare la seminar, iar testele sunt

unanim preferate de către studenţi, indiferent de tipologia disciplinei;

Pentru evaluarea finală la toate disciplinele incluse în studiu, majoritatea studenţilor

preferă testele practice;

53,5% dintre respondenţi susţin evaluarea on-line în mare măsura sau moderat, iar peste

90% preferă testele pe calculator;

În ceea ce priveşte combinarea metodelor de evaluare la seminar, studenţii au inclus testul

în majoritatea variantelor;

Nu sunt diferenţe semnificative între discipline şi între evaluarea la curs, respectiv seminar;

Evaluarea orală este considerată foarte importantă în literatura străină. Un avantaj al

acestei metode de evaluare este dezvoltarea abilităţilor de comunicare. Din acest punct de

vedere, ar fi interesantă părerea angajatorilor.

Din prelucrările statistice s-au obţinut rezultate apropiate referitor la axarea pe una sau

câteva forme de evaluare cu privire la combinarea formelor de evaluare, ceea ce generează

dificultăţi pentru noua traiectorie a cercetării.

În concluzie, studenţii se simt confortabil cu tipurile de evaluare pe care le-au

experimentat şi sunt mai puţin relaxaţi cu forme noi de evaluare. Pentru evaluarea continuă

studenţii preferă testele. Evaluarea on-line este mai puţin preferată decât testele pe calculator.

Lector univ. dr. Victor Muller, reprezentantul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj

Napoca şi expert pe termen lung în cadrul proiectului a prezentat stadiul actual al metodelor de

evaluare folosite la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor prin prisma

rezultatelor chestionarului.

În debutul prezentării, expertul a precizat că evaluarea este un proces ce nu se reduce

doar la notare ci facilitează emiterea unei judecăți de valoare pe baza cărora se pot emite decizii,

pot fi întreprinse noi acțiuni didactice. De asemenea, evaluarea apare ca parte componentă a

procesului instructiv-educativ, iar în funcție de strategiile abordate va conduce la optimizarea

activității didactice.

În vederea identificării stadiului actual al metodelor de evaluare folosite la Facultatea

de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, reprezentantul acesteia a prezentat rezultatele

studiului bazat chestionare pentru testarea opiniei studenţilor facultăţii referitor la metodele de

evaluare folosite la următoarele discipline:

Bazele contabilităţii;

Informatică economică;

Baze de date şi programare;

Contabilitate financiară;

Contabilitate managerială.

5

Chestionarele au fost distribuite studenţilor din anul II la programul licenţă. Numărul

de chestionare ce au fost distribuite studenţilor a fost de 147, din care 132 valide. Din punct de

vedere al coordonatelor generale ale respondenţilor, 116 au fost de sex feminin şi 16, de sex

masculin.

Rezultatele studiului au evidenţiat următoarele:

Majoritatea respondenţilor consideră ca fiind relevantă actuala modalitate de evaluare

a cunoştinţelor atât la seminar, cât şi la examen (finală), la disciplinele analizate;

Metoda de evaluare comunicată la începutul semestrului a fost explicată şi respectată

atât la seminar cât şi la curs şi este considerată relevantă pentru verificarea

cunoştinţelor, dezvoltarea de competenţe, dar şi pentru dezvoltarea învăţării;

Pentru evaluarea la seminar, în raport de tipologia disciplinei analizate şi gradul de

adecvare al formei de evaluare, opiniile studenţilor au determinat următorul clasament:

o La disciplina Bazele contabilităţii: prezenţă şi activitate, teme, teste, proiecte,

referate;

o La disciplina Informatică economică: prezenţă şi activitate, proiecte, teme,

teste, referate;

o La disciplina Baze de date şi programare: prezenţă şi activitate, proiecte, teme,

teste, referate;

o La disciplina Contabilitate financiară: teme, prezenţă şi activitate, teste,

proiecte, referate;

o La disciplina Contabilitate managerială: prezenţă şi activitate, teme, teste,

proiecte, referate;

Referatele au cea mai mică susţinere ca modalitate de evaluare a cunoştinţelor la

seminar, indiferent de tipologia disciplinei;

Pentru evaluarea finală (la examen), majoritatea studenţilor consideră adecvate

următoarele tipuri de subiecte:

o La disciplinele Bazele contabilităţii, Contabilitate financiară şi Contabilitate

managerială: test practic, urmat de subiecte mixte;

6

o La disciplinele Informatică economică şi Baze de date: grilă, urmat de test

practic;

Pentru evaluarea finală studenţii nu agreează subiectele deschise şi grilă la disciplinele

de contabilitate, şi subiectele deschise şi mixte la disciplinele din sfera informaticii;

Metodele de evaluare pe parcurs (la seminar) şi finală sunt agreate în mare măsură de

majoritatea studenţilor, care le-au ierarhizat astfel: test scris – aplicaţii, test grilă, test

pe calculator, întrebări teoretice, prezentare de proiecte în echipă, prezentare de proiecte

individuale, evaluare on-line, examinare orală. De asemenea, focalizarea pe una sau

câteva forme de evaluare şi combinarea a cât mai multe forme de evaluare din cele

enumerate sunt de asemenea preferate de către studenţi;

Evaluarea on-line şi examinare orală sunt metode de evaluare agreate în mică măsură

de către studenţi.

În concluzie: comportamentul și abordare diferită în majoritatea cazurilor atunci când

obiectul analizei este o disciplină din domeniul contabilității, în raport cu una similară din

domeniul informaticii; aplicațiile și testele grilă sunt formele de evaluare considerate de

studenți ca fiind cele mai utile în evaluarea cunoștințelor și dezvoltarea competențelor; nivelul

mulţumire al studenților este ridicat atunci când se face referire la evaluarea cunoștințelor la

examen la discipline de contabilitate, și preponderent moderat, când disciplinele provenind din

domeniul informaticii. De asemenea, cercetarea poate fi continuată din perspectivă

econometrică.

Universitatea de Vest din Timişoara a fost reprezentată de domnul conf. univ. dr. Ovidiu

Bunget şi de doamna conf. univ. dr. Rodica Blidişel, experţi pe termen lung în cadrul

proiectului. Aceştia au menţionat în cadrul expunerii schimbarea psihologiei tinerilor pe care

o observăm în ultimii ani. Aceasta ar trebui să conducă la schimbări în cadrul universităţilor,

inclusiv la schimbarea metodelor de evaluare. Este discutabil chiar şi modul în care sunt

structurate studiile universitare conform Tratatului Bologna. Pentru o universitate este

importantă relaţia şcoală – student şi relaţia şcoală – angajator. Din această perspectivă,

angajatorii dispun de alte formulări.

La începutul facultăţii se pune întrebarea cum trebuie să arate un student după 3 ani (la

absolvirea programului licenţă), respectiv 5 ani (la absolvirea programului de master).

Răspunsul colegilor de la Universitatea de Vest este că după 3 ani va arăta ca un bookkeeper,

iar după 5 ani ca un accountant.

În cadrul expunerii au fost prezentate rezultatele investigării opiniei studenţilor cu

privire la evaluarea cunoştinţelor la următoarele discipline:

Bazele contabilităţii;

Informatică economică;

Baze de date;

Contabilitate financiară;

Contabilitate de gestiune.

În acest sens, la Universitatea de Vest, s-au primit 150 de răspunsuri la chestionar, de

la studenţi în anul II. 83% dintre respondenţi au fost fete, iar 17% băieţi.

La Universitatea de Vest din Timşoara, un aspect interesant este reprezentat de prezenţa

curs. Astfel, pentru a fi primit la examen, un student trebuie să aibă minim 10 prezenţe din 14

la cursuri.

Rezultatele studiului au evidenţiat următoarele:

Pentru disciplinele incluse în chestionar, metodele de evaluare a cunoştinţelor au fost

bine explicate la începutul semestrului şi au fost respectate. De asemenea, metoda de

7

evaluare actuală este considerată relevantă pentru verificarea cunoştinţelor, dezvoltarea

de competenţe, dar şi pentru dezvoltarea învăţării;

Majoritatea studenţilor consideră ca fiind relevantă actuala modalitate de evaluare a

cunoştinţelor atât la seminar, cât şi la examen, la disciplinele analizate;

Pentru evaluarea cunoştinţelor la seminar, studenţii consideră adecvate următoarele

metode ierarhizate astfel:

o La disciplina Bazele contabilităţii, Contabilitate de gestiune, Contabilitate

financiară: teste, prezenţă şi activitate, teme, proiecte, referate;

o La disciplina Baze de date: prezenţă şi activitate, proiecte, teme, referate, teste;

o La disciplina Informatică economică: proiecte, prezenţă şi activitate, teme,

referate, teste;

Majoritatea studenţilor nu preferă testele pentru evaluarea cunoştinţelor la seminar la

disciplinele din sfera informaticii, în timp ce la disciplinele de contabilitate, testele

prevalează celorlalte modalităţi de evaluare. De asemenea, studenţii nu preferă

referatele, deoarece nu au abilităţile necesare elaborării şi susţinerii acestora;

Peste 70% dintre respondenţi consideră seminarul esenţial pentru dobândirea de

cunoştinţe în cazul disciplinelor de contabilitate şi numai 40% pentru informatică;

La Universitatea de Vest din Timişoara, evaluarea la examen are două componente,

respectiv scris şi oral. Evaluarea debutează cu susţinerea examenului scris, iar studenţii

care au obţinut note incluse în intervalul 5-7 susţin în mod obligatoriu şi examen oral.

Opţional, pot susţine examenul oral şi studenţii care au obţinut note între 8 şi 10;

Decizia universităţii de a completa examenul scris şi cu cel oral a avut ca fundament

observaţiile angajatorilor privind deficienţele de comunicare ale viitorilor absolvenţi;

Pentru evaluarea cunoştinţelor la examen (finală), majoritatea studenţilor consideră

adecvate următoarele tipuri de subiecte:

o La disciplinele Baze de date şi Informatică economică: grilă;

o La disciplinele Bazele contabilităţii, Contabilitate de gestiune, Contabilitate

financiară: răspuns deschis;

Notele obţinute de către studenţi la evaluarea finală reflectă cunoştinţele acumulate

moderat şi în mare măsură;

Din punct de vedere al utilităţii formelor de evaluare pe parcurs - evaluare finală în

evaluarea cunoştinţelor şi dezvoltarea de competenţe, studenţii le-au clasat astfel: test

scris – aplicaţii, test pe calculator, test grilă, examinare orală, prezentare de proiecte în

echipă, prezentare de proiecte individuale, evaluare on-line, test scris – întrebări

teoretice. De asemenea, studenţii agreează focalizarea pe una sau câteva forme de

evaluare şi combinarea a cât mai multe forme de evaluare din cele enumerate;

Note relevante: mai multe răspunsuri de moderat. Studenţii simt o doză de subiectivism;

Studenţii şi-ar sedimenta mai bine cunoştinţele dacă la sfârşitul seminarului/cursului ar

susţine 3-5 minute un test pe calculator.

Concluzii şi limite studiului sunt:

Corelaţie prezenţă şi răspunsuri: asemănătoare cu cele ale Universităţii Babeş Bolyai

din Cluj Napoca şi diferenţe minore faţă de ASE;

Momentul aplicării: înainte de examenul de contabilitate; poate studenţii aveau o doză

de subiectivism;

Evaluările mixte pot avea mai mult succes.

Concluzia secţiunii: studenţii sunt conservatori, sunt reticenţi la forme noi de evaluare;

chiar dacă se va produce o schimbare, aceasta va trebui adoptată gradual.

8

Sesiunea II – Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate: perspectiva studenţilor

Moderator: Prof. univ. dr. Daniela Artemisa Calu, expert pe termen scurt în cadrul proiectului

Liana Zidaru, ASE Bucureşti, absolventă a programului de master Contabilitate, Audit

şi Informatică de Gestiune, student ACCA.

Obiectivul final al procesului de învăţământ trebuie să fie formarea competenţelor.

Pentru aceasta, în universităţi trebuie să se ţină cont de: cerinţele angajatorilor, respective

cerinţele organismelor profesionale. În acest sens, a fost evidențiat faptul că pe piața muncii

sunt cerute competenţe de tipul: soft, lucru în echipă, time management, comunicare etc. În

plus, în firmele mari se testează competenţele încă din faza de selecţie. În acest sens, fiecare

formă de evaluare are rol în definirea unei competenţe. De exemplu, evaluarea orală ajută

formarea competenţelor pentru susţinerea unui interviu, abilităţi de comunicare. Concluzia

prezentării a fost aceea că trebuie să existe un mix în ceea ce privește procesul de evaluare, nu

doar evaluare scrisă. De asemenea, sunt importante lucrul în echipă, proiectele în echipă,

testele.

Raluca Istrate, ASE Bucureşti, absolventă a programului de master Contabilitate, Audit

şi Informatică de Gestiune, fost student Erasmus la Universitatea din Amsterdam, a adus în

discuție modelul de evaluare utilizat la Universitatea din Amsterdam, universitate în cadrul

căreia a studiat ca urmare a programului Erasmus. Aspectele principale aduse în discuție au

fost următoarele:

la începutul fiecărui curs studenţii primeau o programă foarte detaliată, din care reieşea

ce au de învăţat săptămânal, ce au de citit suplimentar, ce teme au, iar în cazul în care

întârziau, temele nu se luau în calcul;

un curs conţinea aproximativ 80 de slide-uri pe care studenţi trebuiau să le învețe în

vederea examinării, chiar dacă profesorul nu reuşea să le parcurgă integral într-un curs;

se punea accentul pe studiul individual (exemplu: aveau de citit 3 articole pentru curs

şi 3 articole pentru seminar);

seminar: se punea accentul pe lucrul în echipă; în cadrul seminarului se prezenta un

articol. Profesorul făcea echipa, nu aveau voie să aleagă studenţii. În general, erau

făcute echipe mixte, formate din olandezi şi studenţi străini. Studenţii prezentau

metodologia, puneau întrebări colegilor şi primeau întrebări de la profesori şi colegi;

9

se pune accent pe cercetare deoarece era un master de acest tip;

lucrarea de disertaţie (teza) nu se prezenta, era o cercetare de tip cantitativ sau calitativ

şi se încărca pe un site;

chiar dacă erau prietenoşi, profesorii erau foarte stricţi în ceea ce priveşte regulile;

studenţii trebuia să fie foarte punctuali;

evaluarea nu se discuta niciodată;

în general, notele erau între 6 şi 8.

Viorel Alexandrescu, ASE Bucureşti, anul I master Contabilitate, Audit şi Informatică

de Gestiune

Un prim aspect abordat a vizat interesele concurente, în sfera educației, ale universității,

studenților, angajatorilor și ale societății, în ansamblul ei. În acest sens a punctat faptul că

educația nu este doar un proces de instruire a unor neinițiați, ci un program complex în care

profesorii și studenții își dau concursul pentru a forma specialiștii de mâine. În procesul

educațional, evaluarea nu ar trebui privită drept un obstacol în calea promovării unui an de

studiu sau obținerii unei diplome, ci, mai degrabă, ar putea fi considerată o provocare care

sumarizează și reunește rezultatele dascălului și pe cele ale studentului. De asemenea, a fost

subliniată importanța evaluării orale și rolul său în formarea tinerilor pentru viitoarea profesie,

argumentând acest aspect cu faptul că emoțiile primului interviu de angajare sunt atât de mari,

încât, inexistența experienței în relaționarea la nivel de evaluat - evaluator, poate genera

probleme oricărei persoane, indiferent cât de bine pregătită este aceasta și cât de fundamentate

sunt cunoștințele sale. De aceea, este foarte important să existe, încă din timpul facultății, un

contact permanent cu evaluarea orală, care să ne faciliteze o dezvoltare a capacității de inter -

relaționare și comunicare.

Un alt aspect punctat în cadrul prezentării se referă la importanța diversificării tipurilor

de itemi de evaluare utilizați în cadrul probelor scrise. În acest sens s-a ridicat problema ca

studenților să nu le fie testate doar una sau doua competențe pe parcursul unui examen. Astfel,

prin introducerea în procesul de evaluare scrisă a tuturor tipurilor de itemi (obiectivi, subiectivi

si micști), există posibilitatea ca studenților să le poată fi testate atât capacitatea de analiză,

sinteză și folosire corectă a termenilor de specialitate, cât și capacitatea de a face asocieri

logice, de oferi soluții ingenioase la problemele propuse, de a fi creativi și originali.

Un ultim aspect subliniat a fost importanța construirii unor echipe de lucru, formate

din mai mulți studenți, în cadrul procesului de evaluare având în vedere faptul că tendința

actuală în mediul privat este de a se face trecerea de la manageri de succes, la echipe de succes.

Astfel, în următorii ani, lucrul în echipa va deveni cel mai căutat atu de către angajatori, iar

persoanele care vor colabora și se vor integra bine într-o echipă vor avea parte de o cariera

înfloritoare.

10

Sesiunea III – Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate: perspectiva

organismelor profesionale

Moderator: Conf. univ. dr. Ştefan Bunea, expert pe termen scurt în cadrul proiectului

Domnul conf. univ. dr. Ștefan Bunea, moderator şi expert pe termen scurt în cadrul

proiectului, îndeplinește și funcția de director al Institutului Național de Dezvoltare

Profesională Continuă din cadrul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din

România(CECCAR) a menționat în deschidere faptul că accesul absolvenților de învățământ

economic de la facultățile sau specializările de profil în cadrul organismelor profesionale

trebuie să se realizeze în mod natural. Prin urmare, organismele profesionale nu trebuie să

impună bariere la accesul la profesie, evaluarea candidaților trebuind să țină cont de

cunoștințele și competențele achiziționate în etapa de formare inițială asigurată de mediul

universitar prin ciclurile de licență și de masterat.

În acest context, s-a oferit cuvântul domnului lector univ. dr. Florin Caloian,

Președintele Filialei CECCAR București pentru a prezenta modul în care se realizează accesul

la profesia contabilă. Domnia sa a precizat că există trei posibilități de a obține certificarea de

expert contabil:

prima modalitate presupune susținerea a două examene de acces din 7 discipline care

trebuie promovate cu o notă mai mare de 6;

a doua modalitate presupune accesul la stagiu fără examen sau cu susținerea unor

examene sau teste pentru eventuale diferențe în cazul absolvenților acelor programe de

masterat care au protocol încheiat cu CECCAR pentru accesul liber la stagiu. Condițiile

impuse de CECCAR pentru recunoașterea competențelor absolvenților acestor

programe de masterat au fost: includerea în planurile de învățământ a cel puțin 5 din

cele 7 discipline avute în vedere la examenul de acces la stagiu; promovarea examenelor

la aceste discipline cu nota de minim 7; includerea în fișele acestor discipline a

prevederilor tematicilor aprobate de CECCAR; includerea în bibliografiile acestor

discipline a referințelor bibliografice prevăzute pentru examenul de acces la stagiu, o

parte importantă dintre acestea fiind reprezentată de materialele educaționale, ghidurile

și standardele profesionale editate de CECCAR;

11

a treia modalitate este aceea a atribuirii calității de expert contabil, în urma unui

interviu, absolvenților cursurilor ACCA și doctorilor în economie, specializările

contabilitate și finanțe.

În continuare, domnul Florin Caloian a prezentat aspectele relevante privind formele de

evaluare utilizate în evaluarea stagiarilor. Există două forme de stagiu, stagiul în sistem

colectiv și stagiul cu tutore. Stagiul cu tutore presupune îndeplinirea de către stagiar a unor

sarcini impuse de tutore prin care stagiarul se inițiază în elaborarea diferitelor categorii de

lucrări profesionale. La finalul semestrului, tutorele realizează evaluarea stagiarului și propune

un calificativ care este comunicat filialei CECCAR. Stagiul în sistem colectiv presupune

combinarea unor cursuri de pregătire tehnică cu rezolvarea de către stagiari a unor studii de caz

primite la începutul semestrului de către stagiari. La unele filiale (este cazul și al filialei

București) lectorii pot solicita stagiarilor să realizeze diverse documentări sau să susțină

referate care au legătură cu diferitele categorii de lucrări profesionale pe care un expert contabil

le poate oferi pe piață.

Domnul Ștefan Bunea a completat cele prezentate de domnul Florin Caloian,

prezentând procedurile pe baza cărora sunt elaborate cerințele care stau la baza examenului de

acces la stagiul pentru dobândirea calităților de expert contabil și de contabil autorizat. Stagiarii

CECCAR sunt formați la școli diferite și provin din generații diferite. Prin urmare, există un

grad mare de heterogenitate în ceea ce privește cunoștințele, competențele, abilitățile,

experiența practică relevantă precum și în ceea ce privește modul în care aceștia abordează

procesul de învățare în vederea susținerii examenului de acces.

CECCAR, ca membru IFAC a implementat în standardele proprii de acces la profesie

și de formare în vederea certificării competențelor standardele internaționale ale IFAC. Potrivit

IES 1, membrii IFAC nu au voie să impună bariere la accesul la profesie. Prin urmare,

CECCAR a dezvoltat proceduri prin care să se asigure acest obiectiv. Acestea presupun:

formularea cerințelor incluse în tematicile aferente disciplinelor pentru examen de așa

manieră încât acestea să nu exceadă cunoștințelor și competențelor asigurate în etapa

de studii universitare. În acest scop, anual se evaluează planurile de învățământ ale celor

mai reprezentative facultăți/secții de profil din țară. În ceea ce privește formularea

itemilor în cadrul subiectelor pentru examenul de acces se apelează, cel mai adesea, la

cadrele didactice ale Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune din cadrul

ASE București. Mai mult decât atât, materialele educaționale dedicate accesului la

profesie sunt elaborate cu colaborarea cadrelor didactice ale ASE București.

Domnul Ștefan Bunea a apreciat că armonizarea metodelor de evaluare utilizate la

facultățile incluse în proiectul ARPI va asigura eliminarea și a acelor diferențe care în

prezent determină anumite dificultăți celor care nu sunt absolvenți ai ASE București.

tematicile și bibliografiile aferente examenului de acces la stagiul organizat de

CECCAR sunt avizate de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției. Astfel,

cele două ministere transmit anual CECCAR recomandări privind enunțarea cerințelor

din tematici.

CECCAR se află în situația în care trebuie să concilieze cerințele pentru examenul de

acces care să nu exceadă formării universitare cu cerințele celor două ministere care au în

vedere alte deziderate și care ridică bariere mai ales în ceea ce privește disciplinele Fiscalitate

și Drept.

CECCAR procedează, de câțiva ani, la delimitarea cerințelor comune celor două

categorii profesionale aferente fiecărei discipline în parte de acele cerințe suplimentare care pot

fi pretinse doar acelora care doresc să devină experți contabili.

12

Contabilii autorizați au studii medii și, prin urmare, cerințele aferente disciplinelor

Contabilitate, Fiscalitate și Drept trebuie să fie în acord cu planurile de învățământ ale liceelor

economice. Dacă în materie de contabilitate delimitarea se poate face ușor, în ceea ce privește

disciplinele Fiscalitate și Drept cerințele exced cu mult ceea ce oferă formarea preuniversitară.

Sarcina cade, în acest caz, asupra candidaților, aceștia trebuind să acopere prin efort individual

cerințele suplimentare. CECCAR oferă suport acestor candidați prin organizarea de cursuri de

pregătire a examenului de acces la stagiu.

Domnul Ștefan Bunea a apreciat că protocoalele încheiate de organismele profesionale

cu programele de masterat sunt benefice deoarece vor asigura un nivel de cunoștințe și

competențe comparabil la nivel național al absolvenților acestor programe.

În ceea ce privește formarea pe perioada stagiului, domnul Ștefan Bunea a subliniat că

există diferențe destul de mari de la o filială la alta a CECCAR în ceea ce privește conținutul

cerințelor și uneori chiar a formelor de evaluare.

Forma de pregătire cu tutore are avantajul de a conecta stagiarul la practicile de cabinet,

efectul fiind achiziționarea de experiență practică relevantă. Dezavantajul acestei forme de

stagiatură este reprezentat de faptul că tutorele are competențe limitate la activitățile pe care le

desfășoară în mod curent, neputând asigura stagiarului formare și evaluare în acele categorii

de activități care nu se află în portofoliul său. La o filială mică în care majoritatea entităților

sunt microîntreprinderi sau IMM-uri, probabilitatea ca tutorele să aibă experiență relevantă

privind întocmirea de situații financiare consolidate sau în aplicarea IFRS este foarte mică.

Examenul final, de aptitudini este un examen național. De aceea se remarcă tendința

stagiarilor de a urma primii doi ani de stagiu în formula cu tutore pentru ca în anul trei să treacă

la sistemul de stagiu colectiv pentru a acoperi acele cerințe evaluate la examenul final.

La filialele mari și foarte mari, forma dominantă de pregătire este cea în sistem colectiv.

În ultimii ani, evaluările stagiarilor au vizat cu prioritate utilizarea raționamentul

profesional deoarece există tendința de limitare a competențelor strict la aspectele tehnice

specifice contabilității. Cerințele privind valorificarea informației produsă de contabilitate în

planul analizei financiare, evaluărilor de întreprinderi, evaluărilor de active și fundamentării

deciziilor privind activitățile de exploatare, de investiții, de finanțare și de gestiune a trezoreriei

entităților sunt și ele o prioritate.

Rezolvarea de sarcini care integrează competențe din domenii diferite își face loc tot

mai mult în formele de evaluare implementate de CECCAR.

În ceea ce privește formarea profesională continuă asigurată de CECCAR, domnul

Ștefan Bunea a menționat că Planul Național de Dezvoltare Profesională Continuă (PNDPC)

al CECCAR este rezultatul implementării standardului IES 7 al IFAC privind formarea

continuă. Acest plan cuprinde 10 domenii de competență obligatorii la care se adaugă o serie

de alte domenii de competență opționale. Cursurile sunt cu prezență la sală. PNDPC oferă

flexibilitate membrilor CECCAR în alegerea cursului. Această flexibilitate are avantajul că îi

permite expertului contabil să investească în competențe de care are nevoie în activitatea

curentă. Dezavantajul este acela că îl ține departe de interesul pentru alte domenii de

competență de care nu are nevoie imediat dar care ar putea să îi permită la un moment dat

extinderea portofoliului de servicii pe care le poate oferi pe piață.

Sunt cursuri care nu se organizează decât foarte rar și cu mare dificultate deoarece nu

sunt suficiente solicitări din partea membrilor unei filiale (minimul de cursanți trebuie să fie de

50). Soluția o reprezintă dezvoltarea formării continue în mediul virtual prin implementarea

unei platforme e-learning care ar permite furnizarea de cursuri la nivel național tuturor celor

interesați.

13

Se analizează posibilitatea extinderii ofertei de cursuri personalizate cererii unor

cabinete, cursuri care să fie asigurate de lectori CECCAR și traineri din anumite cabinete care

au expertiză pentru care există cerere pe piață.

Prof. univ. dr. Gheorghe Popescu reprezentantul Camerei Auditorilor Financiari din

România (CAFR) a descris etapele şi metodele de evaluare pentru obţinerea calităţii de auditor

financiar: test de verificare a cunoștințelor în domeniul financiar-contabil, pentru accesul la

stagiu; efectuarea stagiului practic de 3 ani in activitatea de audit financiar; examen de

competenta profesională, organizat la sfârșitul perioadei de stagiu. Testul de acces este de tip

grilă şi este relativ facil din punct de vedere la gradului de dificultate. Stagiul se derulează în

cadrul a două module distincte: anul I de stagiu este dedicat pregătirii teoretice şi aplicative a

stagiarilor, iar anii II şi III de stagiu sunt dedicaţi practicii efective a stagiarului în cadrul

societăţilor sau cabinetelor de audit. Activitatea de stagiu din anii II şi III desfăşoară sub

îndrumarea unui tutore, membru activ al CAFR. Activităţile practice desfăşurate de stagiar,

documentele şi rapoartele acestuia sunt consemnate în Caietul de practică. La sfârşitul

programului de pregătire profesională din anul I, stagiarii în activitatea de audit financiar susţin

un test de verificare a cunoştinţelor dobândite. Examenul de competenta profesională are un

grad ridicat de dificultate şi cuprinde susţinerea la un portofoliu de discipline a 3 examene: un

examen grilă, un examen cu întrebări deschise şi un examen practic.

De asemenea, dezvoltarea profesională şi menţinerea capacităţilor ce permit auditorilor

financiari să ofere servicii de înaltă calitate şi să lucreze cu competenţă în cadrul profesiei lor

este un obiectiv permanent al CFAR. În acest sens, stagiarii din anii II şi III cât şi auditorii

financiari active şi nonactivi trebuie să participe anual la programe adecvate de formare

profesională continuă pentru a răspunde provocărilor profesionale şi pentru a consolida

încrederea în activitatea de audit. În cadrul Programului de pregătire profesională continuă,

auditorii financiari trebuie să efectueze anual 40 de ore de formare profesională, respectiv 20

14

de ore structurate şi 20 de ore nestructurate. Formarea profesională continuă structurată include

participarea la cursurile profesionale anuale obligatorii, organizate de către CAFR în baza

Programului anual de pregătire profesională. Modalităţile de desfăşurare a acestor cursuri sunt

on-line sau la sală. Formarea profesională continuă nestructurată include: participarea la

cursuri/seminarii în domeniu, participarea la congrese sau conferinţe organizate de Cameră şi

de alte organisme sau instituţii profesionale din domeniu pe plan naţional sau internaţional,

publicarea unei cărţi şi articole în domeniu etc., dovedite cu documente.

Un alt aspect important al discursului a fost cel al colaborării dintre CAFR şi mediul

academic. Astfel, pe baza unui portofoliu de criterii şi a protocoalelor încheiate între CAFR şi

universităţi, organismul profesional echivalează programele de master organizate de către

universităţi cu testul de acces la stagiu în audit financiar, respectiv durata studiilor de master

cu perioada de vechime în domeniul financiar contabil. De asemenea, CAFR are protocoale şi

cu celelalte organisme profesionale. În acest sens, vorbitorul a menţionat Memorandumul de

înţelegere între CAFR) şi Asociaţia Contabililor Autorizaţi (ACCA), în domeniul pregătirii

profesionale continue, pe baza căruia membrii comuni care aleg să urmeze schema de pregătire

profesională continuă a ACCA obţin în mod automat credit pentru cerinţele de pregătire

profesională obligatorie ale CAFR. Totodată, membrii comuni care aleg să urmeze pregătirea

profesională obligatorie a CAFR vor avea dreptul să înregistreze toate orele pe care le parcurg

la cursul (cursurile) de pregătire ale CAFR ca şi contribuţie la cerinţa de pregătire profesională

continuă verificabilă a ACCA.

The Association of Chartered Certified Accountants (ACCA) a fost reprezentată de

Mihaela Robu care a adus în discuţie următoarele aspecte:

adaptarea curriculei conform mediului de afaceri şi în special conform Academiei de

Studii Economice din Bucureşti;

facilitarea accesului calitatea de membru ACCA prin adaptarea curriculei;

ACCA qualification: se pot înscrie absolvenţii oricărei universităţi;

cum se dobândeşte calitatea de membru ACCA;

echivalări ACCA: 9 echivalări la master, 8 echivalări la programul licenţă (acesta este

numărul maxim şi este valabil în România doar pentru Facultatea de Contabilitate şi

Informatică de Gestiune din cadrul ASE);

în general se echivalează modulele între F1 şi F4;

aplicarea evaluărilor on-line pentru mai multe examene;

dificultatea evaluării on-line a modulului de proficiency ;

în viitor se va promova evaluarea on-line cu menţinerea dificultăţii şi complexităţii

examenelor;

se promovează apropierea de mediul de business;

se va modifica modalitatea de evaluare, vor fi adoptate noi tipuri de întrebări şi noi

metode de evaluare a studenţilor;

vor fi patru sesiune de examene pe an (în prezent sunt doar două);

existenţa acordurilor cu Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) şi cu

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România(CECCAR).

Reprezentantul Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR), Prof.

univ. dr. Ion Anghel, s-a focalizat pe corelaţia profesie-şcoală. În acest sens, acesta a adus ca

argument protocoalele privind accesul la profesie încheiate între universităţi şi ANEVAR. De

asemenea, au fost prezentate modalităţile de evaluare pentru atribuirea calităţii de expert

15

evaluator, respectiv examenul de acces la calitatea de membru stagiar, stagiul practic şi apoi

examenul de finalizare a stagiului prin promovarea căruia devin evaluator autorizat.

Stagiarul participă la cursurile de formare în domeniul evaluării de bunuri, organizate

de ANEVAR, pentru specializarea dorită și ulterior, beneficiază gratuit de sprijinul unui tutore

pentru întocmirea unor rapoarte practice. Durata stagiului este de maxim 2 ani de la data

admiterii ca membru stagiar. În această etapă, stagiarii pun în aplicare cunoștințele dobândite,

prin elaborarea unor rapoarte de evaluare. În funcţie de domeniul de evaluare pentru care

optează, stagiarii realizează minim 5 lucrări de evaluare a unor bunuri, respective minim 3

rapoarte de evaluare pentru entități diferite Stagiul practic este etapa cea mai importantă din

cadrul procesului de dobândire a acestei calităţi profesionale, deoarece stagiarii îşi însuşesc şi

aprofundează abilităţile de rezolvare a aplicaţiilor practice. De asemenea, ANEVAR sprijină

pregătirea continuă a evaluatorilor autorizaţi prin organizarea de seminarii la distanţă, on-line

şi la sală care se finalizează cu evaluarea cunoştinţelor.

Un alt aspect adus în discuţie a fost acela al cunoştinţelor şi abilităţilor pe care trebuie

să le dobândească un profesionist şi implicit forma de evaluare a acestora.

Sesiunea IV – Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate: perspectiva

practicienilor/angajatorilor

Moderator: Conf. univ. dr. Mădălina Dumitru, expert pe termen lung în cadrul proiectului

Alina Gheucă, reprezentat al KPMG, este manager al Departamentului Resurse Umane

şi deţine o experienţă 9 ani. În cadrul prezentării a subliniat faptul că pentru KPMG este

important să membru în cadrul organismelor profesiei contabile, respectiv, CECCAR, CAFR,

ANEVAR, ACCA. În ultimii ani, KPMG s-a apropiat de mediul academic. Sugestiile lor s-au

regăsit în planurile de învăţământ ale ASE. O dovadă în acest sens este numărul mare de

absolvenţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti care activează ca profesionişti în

cadrul KPMG. Din perspectiva KPMG, reprezentantul său consideră că în pregătirea

studenţilor trebuie sp prevaleze perspectiva practică.

Prezentarea reprezentantei firmei Deloitte, doamna Oana Nicula, s-a axat pe evaluarea

competenţelor la angajare.

Etapele de selecţie în procesul de recrutare la firma Deloitte sunt:

1. Teste on-line de abilităţi, susţinute în limba română contra-timp. Testele conţin

patru module:

test de raţionament logic deductiv tip Raven;

test grilă la limba engleză, ce cuprinde vocabular de specialitate şi noţiuni de

gramatică;

test privind analiza informaţiilor dintr-un studiu de caz - componenta numerică. Se

urmăreşte calculul de indicatori, interpretare indicatori, interpretare grafice etc.;

test privind analiza informaţiilor dintr-un studiu de caz - componenta verbală. Li

se dă un studiu de caz complex;

2. Centru de evaluare – petrec 5 ore la sediul Deloitte. Se formează grupuri de 4 – 6

persoane. Sunt urmăriţi de un reprezentant al Departamentului de Resurse Umane

şi de doi manageri din cadrul departamentelor vizate. Li se dă un studiu de caz de

rezolvat în acea zi. Studiul este în limba engleză şi are aproximativ 8-12 pagini. Îl

citesc 45 de minute. Au următoarele cerinţe:

Redactarea unui memorandum, e-mail sau raport în limba engleză;

16

Identificarea riscurilor/ameninţărilor/oportunităţilor şi propuneri pentru

rezolvarea/utilizarea acestora – prezentare în limba engleză;

Sesiune de întrebări şi răspunsuri în limba română;

Exerciţiu de grup;

3. Interviu cu un manager şi un reprezentant resurse umane;

4. Interviu cu un partener.

Competenţele vizate de testele on-line sunt:

lucrul în echipă;

capacitatea de lucru sub presiune;

logica;

interpretare indicatori financiari şi grafice;

capacitatea de a corela indicatorii financiari şi informaţiile prezentate;

capacitatea de sinteză a informaţiilor;

limba engleză – vocabular de specialitate şi gramatică.

Competenţele vizate în cadrul centrului de testare sunt:

capacitatea de lucru sub presiune;

capacitatea de a sintetiza informaţiile;

analiza indicatorilor şi corelarea informaţiilor;

limba engleză – scris şi exprimare orală;

abilităţi de comunicare şi prezentare;

gândire logică;

capacitatea de a lucra în echipă.

Deloitte nu urmăreşte ca la angajare cei selectaţi să aibă cunoştinţe foarte bune de

contabilitate, audit, fiscalitate etc. deoarece consideră că acestea se vor obţine oricum în cadrul

firmei. După angajare candidaţii beneficiază de o lună de pregătire şi după aceea susţin primele

trei examene ACCA în cadrul Deloitte.

Vulpoi Marcel, reprezentatul firmei Vulpoi & Toader Management, şi Radu Gabriel,

reprezentantul firmei GSR Accounting Expertise, s-au axat pe experienţa obţinută în ambele

domenii, academic şi practic. Au identificat următoarele carenţe ale studenţilor; consideră că

pentru unele sunt responsabili studenţii, pentru altele ASE:

Nu există o specializare în predarea contabilităţii (exemplu: tot mediul academic predă

achiziţia de mărfuri, amortizarea etc.). Din această cauză, un absolvent nu ar putea ţine

nici cel puţin evidenţa unei firme de servicii, nu se mai pune problema unei firme de

turism, agricultură etc. Ar avea probleme de la primul proces. Rezultă că ar trebui să se

facă o specializare;

Capacitate de comunicare a absolvenţilor – nu pot scrie nici un e-mail corect, rezultă

că ei nu cred că ne ajută eliminarea examenului oral;

Nu se fac mai multe lucrări practice. La disciplina Practică de specialitate 60%

(estimare) dintre studenţi se duc şi iau adeverinţa;

În calitate de angajator:

E mai comod să nu se solicite un proiect mai consistent sau mai aplicat; nu e bine pentru

studenţi şi nici pentru sistem;

Lipsa de motivare a studenţilor creşte de la an la an (exemplu: au prea mulţi bani de

acasă);

17

De multe ori proiectele se copiază;

Recomandare: să se angajeze la companii mai mici, unde au acces la mai multe

informaţii (la firmele mari ajung să ţină doar o parte din contabilitate, de exemplu

banca, şi nu mai învaţă);

Stimularea angajaţilor pentru a deveni auditor, expert etc;

Li se solicită absolvenţi pregătiţi de către firmele cu care lucrează – profesionalismul

este principala calitate a studenţilor;

Lipsa cunoştinţelor îi duce în faţa angajatorului fără nicio armă; dacă sunt insuficient

pregătiţi, vor accepta să lucreze excel-uri, de exemplu. Dacă au cunoştinţe suficient de

solide, vor putea avea pretenţii, vor putea cere mai mult de la angajator (de exemplu,

evită munca la negru).

Sesiunea V – Întrebări şi răspunsuri.

Moderator: Prof. univ. dr. Aurelia Ştefănescu, expert pe termen lung în cadrul proiectului

Întrebările, răspunsurile şi dezbaterile din cadrul acestei sesiuni s-au circumscris

următoarelor aspecte:

Evaluarea ulterioară;

Absenteism;

Pregătirea continuă şi structura acesteia;

Evaluare angajator;

Acorduri mutuale CAFR – ACCA, etc.

Necesitatea armonizării metodelor de evaluare şi de dezvoltare profesională continuă,

la nivelul organismelor profesiei contabile: CAFR, CECCAR, ACCA;

Metode de efectuare a stagiului;

Evaluarea pregătirii continue a membrilor: selecţia unui număr de membri care să

demonstreze că pregătirea lor continuă este relevantă;

Atitudini – aptitudini – cunoştinţe;

Terminologie;

Referat;

Proiect;

18

Tema: formă de evaluare care se face aproape la fiecare activitate;

Tema: referat sau proiect;

Pregătire pentru educaţia cercetării ştiinţifice. Motivaţie suplimentară pentru studenţii

care dovedesc activităţi în domeniul cercetării;

Evaluarea trebuie privită în contextul fiecărei discipline;

Secţiunea semnificativă a materiei nu ar trebui predată în ultimele săptămâni din

semestru, deoarece atunci studenţii trebuie să susţină proiecte, colocvii, etc.;

Evaluarea ar trebui abordată ca un test care te ajută să treci la următorul nivel;

Evaluarea orală este importantă deoarece implică susţinerea punctului de vedere;

Se va implementa în cadrul proiectului un sistem de monitorizare cu care vom putea

profita de experienţa altor universităţi, să identificăm gradul în care este afectată

performanţa studenţilor odată cu schimbarea metodelor de evaluare – este o hibă în

pregătire sau în metoda de evaluare?

Este prima dată când se solicită un feedback de la studenţi în urma examinării.