RAPORT PRIVIND SĂRĂCIA ŞI IMPACTUL POLITICILOR 2005 · 2014-10-28 · extreme, indicatorii de...

REPUBLICA MOLDOVA MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI

RAPORT PRIVIND SĂRĂCIA ŞI IMPACTUL POLITICILOR

2005

Chişinău Noiembrie, 2006

Structura populaţiei după mărimea gospodăriilor casnice,

2005, %

Sursa: MEC, în baza datelor CBGC

11%

24%

24%

24%

11%

6%

1 persoană

2 persoane

3 persoane

4 persoane

5 persoane

6 şi mai multe persoane

REPUBLICA MOLDOVA

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI

RAPORT PRIVIND SĂRĂCIA ŞI IMPACTUL POLITICILOR

2005

Chişinău

Noiembrie, 2006

LISTA ABREVIERILOR

AMU – Asistenţa Medicală de Urgenţă

BNM – Banca Naţională a Moldovei

BNS – Biroul Naţional de Statistică

CBGC - Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice

CSI – Comunitatea Statelor Independente

CUATM – Clasificatorul Unităţilor Administrativ-Teritoriale

FGT – Foster-Greer-Thorbecke

FMI – Fondul Monetar Internaţional

GC – Gospodărie Casnică

GRM – Guvernul Republicii Moldova

IDAM - Indicele de Deprivare a Ariilor Mici

IPC – Indicele Preţului de Consum

MEC – Ministerul Economiei şi Comerţului

MET – Ministerul Educaţiei şi Tineretului

MSPS – Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale

OCDE – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

PIB - Produsul Intern Brut

PNUD – Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

PPC – Paritatea Puterii de Cumpărare

RM – Republica Moldova

RNDU - Raportul Naţional de Dezvoltare Umană

RSIP – Raportul privind Sărăcia şi Impactul Politicilor

SDC – Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare

SCERS – Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei

UE – Uniunea Europeană

UNICEF – Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii

USP – Unităţi Statistice Primare

VAB – Valoarea Adăugată Brută

CUPRINS

iiiREZUMAT EXECUTIV

1INTRODUCERE

3I.CONTEXTUL MACROECONOMIC

31. Produsul Intern Brut

62. Alţi indicatori macroeconomici

8II.EVOLUŢIA SĂRĂCIEI ÎN PERIOADA 2004 -2005

81.Dinamica sărăciei şi inegalităţii

142.Incidenţa, structura şi riscul sărăciei la diferite categorii ale populaţiei

213.Sărăcia subiectivă

26III.SĂRĂCIA COPIILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

261.Introducere

262.Caracteristicile social-demografice ale familiilor cu copii

293.Aspecte monetare ale sărăciei copiilor

314.Sărăcia nemonetară a copiilor

40IV.SĂRĂCIA ÎN SPAŢIUL RURAL

401.Introducere

402.Evoluţia sărăciei în spaţiul rural

41Inegalitatea în spaţiul rural şi între strate

42Creşterea economică şi reducerea sărăciei în spaţiul rural

42Analiza consumului şi veniturilor

43Dinamica şi structura consumului celor săraci

44Profilul sărăciei rurale

46Concluzi

473.Politici sociale in zonele rurale

47Accesul la educaţie

49Accesul la Sistemul de Protecţie Socială în Mediul Rural

51Prestaţiile Sociale

51Servicii sociale

52Accesul la serviciile medicale

53Concluzii

544.Deprivare Multiplă În Zona Rurală A Moldovei

54Introducere

55Datele şi metodologia

56Limitări

56Rezultatele majore

65Concluzii

67CONCLUZII

69BIBLIOGRAFIE

70ANEXA 1: Principalele surse de date şi metodologia de evaluare a sărăciei.

76ANEXA 2: Anexe statistice

91ANEXA 3: Statistica sărăciei copiilor

SUMAR EXECUTIV

i. Performanţa economică înregistrată de Republica Moldova pe parcursul anilor 2000-2004 a contribuit la realizarea unei creşteri economice care a avut impact asupra reducerii sărăciei. Totuşi, rezultatele obţinute pe parcursul acestor ani şi progrese pe plan economic nu au generat diminuarea nivelului sărăciei în anul 2005.

ii. Sărăcia a continuat să afecteze atît categoriile tradiţional vulnerabile ale populaţiei, cum sînt persoanele în etate, persoanele fără studii şi aptitudini profesionale, şomerii de lungă durată şi cei angajaţi în cîmpul muncii doar ocazional, cît şi pe cei apţi de muncă, calificaţi şi sănătoşi. Copiii, în special cei din zonele rurale, constituie categoria vulnerabilă a populaţiei, fiind afectaţi într-o măsură mai mare de sărăcie.

iii. Obiectivul principal al Raportului privind Sărăcia şi Impactul Politicilor este de a furniza informaţii analitice precise, indispensabile pentru monitorizarea sărăciei şi elaborarea ulterioară a politicilor şi strategiilor. Astfel, Raportul oferă o analiză a impactului politicilor (sociale) realizate asupra sărăciei. Mai mult decît atît, raportul serveşte drept mijloc de comunicare cu societatea, contribuind la responsabilizarea şi creşterea gradului de transparenţă a acţiunilor întreprinse de Guvern.

iv. Analiza efectuată în acest raport în cea mai mare măsură se bazează pe datele furnizate de Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), realizată de Biroul Naţional de Statistică. Au fost utilizate, de asemenea, după necesitate date administrative din diferite surse. Analiza sărăciei din capitolul doi a fost efectuată atît în baza datelor furnizate de CBGC pentru anii 1998-2005, cît şi a celor furnizate de un modul special cu privire la sărăcia subiectivă care a fost adăugat la CBGC în luna august 2005. Analiza sărăciei subiective este suplinită cu informaţii din evaluarea calitativă a sărăciei „Vocile Săracilor” efectuată în anul 2004.

v. Un nou component al acestui raport este includerea Indicelui de Deprivare a Ariilor Mici (IDAM). Acest indice a fost elaborat utilizînd date administrative colectate în baza unei forme speciale Indicatorii social-economici care caracterizează condiţiile de trai ale populaţiei din comunităţile locale (primării), direcţiile raionale şi instituţii ca Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru şi Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Contextul macroeconomic

vi. Evoluţia indicatorilor macroeconomici în anul 2005 atestă menţinerea stabilităţii macroeconomice şi continuarea creşterii economice, ca obiectiv primordial al Guvernului în contextul reducerii sărăciei şi îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei. Însă, concomitent cu creşterea economică şi îmbunătăţirea relativă a indicatorilor sociali, au fost obţinute rezultate mai modeste în unele sectoare economice.

vii. Astfel, conform datelor statistice, produsul intern brut (PIB) a crescut cu 7.1% în anul 2005. Însă, calitatea acestei creşteri s-a înrăutăţit datorită majorării nesemnificative a valorii adăugate brute (VAB), creşterii consumului final în ritmuri mai mari decît ale PIB, sporirii esenţiale a soldului negativ al exportului net şi, în sfîrşit, a faptului că 3.2% din creşterea economică a fost asigurată de creşterea impozitelor nete pe produs şi import, în special a impozitelor asupra mărfurilor importate.

viii. Nivelul PIB-ului pe cap de locuitor (812 dolari SUA în anul 2005, comparativ cu 721 dolari SUA în anul 2004) rămîne a fi în continuare scăzut, la fel şi standardele de viaţă rămîn inferioare celor din Uniunea Europeană şi altor state din Europa centrală şi de est. Aceasta a determinat emigrarea forţei de muncă, fenomen care impune noi probleme atît de ordin social, cît şi de ordin macroeconomic. Conform datelor statistice preliminare, în anul 2005 circa 27% din populaţia economic activă din Republica Moldova se afla la lucru peste hotarele ţării. Volumul remitenţelor, estimat aproximativ la 1/3 din PIB, stimulează creşterea consumului şi, concomitent, subminează promovarea unei politici monetare şi valutare eficiente. De asemenea, fenomenul emigrării afectează durabilitatea sistemului de pensionare, prin faptul că duce la diminuarea bazei de formare a primelor de asigurare socială obligatorie.

Evaluarea sărăciei

ix. În anul 2005, pentru prima dată după 1999 a avut loc o creştere a ratei sărăciei, astfel că fiecare al treilea cetăţean al Republicii Moldova (29%) se afla în sărăcie absolută, iar fiecare al şaselea cetăţean (16%) se afla în sărăcie extremă. Pe lîngă incidenţa ratelor sărăciei absolute şi extreme, indicatorii de profunzime şi severitate a sărăciei pe parcursul anului 2005 au demonstrat tendinţe asemănătoare. În anul 2005 riscul sărăciei populaţiei din mediul rural a fost de aproximativ 6 ori mai ridicat decît în oraşele mari, însă în oraşele mici sărăcia s-a menţinut la nivelul anului 2004.

x. Deşi pe parcursul perioadei 2000-2005 inegalitatea în cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice (coeficientul Gini) a înregistrat în medie o evoluţie liniară, în anul 2005 decalajul dintre aceste cheltuieli s-a majorat comparativ cu anul precedent (0.378 comparativ cu 0.361).

xi. Între creşterea economică şi sărăcie există o legătură strînsă. Astfel, în lipsa unei creşteri economice, doar redistribuirea veniturilor între gospodării ar putea avea un impact asupra sărăciei. În anul 2005, spre deosebire de ceilalţi ani, în oraşele mari şi mici factorul determinant pentru reducerea sărăciei a constituit redistribuirea venitului, spre deosebire de mediul rural, unde aceasta nu a avut loc şi, în consecinţă, rata sărăciei a crescut cu aproximativ 5 puncte procentuale, datorîndu-se practic în întregime reducerii consumului.

xii. Incidenţa sărăciei în anul 2005 prezintă o tendinţă în creştere datorită influenţei unui şir de factori. Nivelul sărăciei depinde într-o măsură directă de numărul de persoane din cadrul unei gospodării casnice. Pentru gospodăriile casnice formate din 4 persoane sau 6 şi mai multe persoane, rata sărăciei absolute a crescut cu 5 p.p, şi 9 p.p respectiv. Într-o situaţie mai favorabilă s-au aflat gospodăriile casnice alcătuite din 5 persoane. De asemenea, numărul copiilor influenţează nivelul de sărăcie al familiei, fiecare copil în plus contribuind la creşterea gradului de sărăcie.

xiii. Sărăcia este determinată, de asemenea, de statutul ocupaţional al capului gospodăriilor casnice. În funcţie de principala sursă de venit obţinută din activitatea desfăşurată de capul gospodăriei casnice, observăm că în anul 2005 rata sărăciei s-a redus, atît pentru salariaţi (cu 2 p.p.), cît şi pentru cei ce desfăşoară o activitate individuală neagricolă (cu 4 p.p). Forma de ocupare cu cel mai înalt risc de sărăcie a fost cea de lucrător pe cont propriu în agricultură, pe cînd gradul cel mai redus de sărăcie îl prezintă salariaţii din sectorul non-agricol.

xiv. Nivelul educaţiei este un alt factor ce influenţează nivelul sărăciei. O gospodărie al cărui cap de familie nu are studii primare sau studii medii incomplete e de 7 ori mai predispusă să trăiască sub limita sărăciei, decît gospodăria unui absolvent de facultate. Vîrsta şi sexul capului gospodăriei, de asemenea, au un impact asupra nivelului de sărăcie al gospodăriei, la nivel individual bărbaţii fiind expuşi unui grad mai mare de risc al sărăciei decît femeile.

xv. În ceea ce priveşte sărăcia subiectivă, ratele sărăciei subiective sînt mai mari, decît cele bazate pe evaluarea monetară a sărăciei. Conform rezultatelor cercetării sărăciei subiective, în anul 2005, 43% din gospodăriile intervievate au declarat că se consideră a fi sărace. În percepţia populaţiei, sărăcia este provocată în special de: venituri insuficiente, degradarea stării de sănătate şi lipsa posibilităţilor de angajare. Speranţele celor ce se consideră săraci nu par a fi pesimiste. În general, 51% din totalul respondenţilor cred că vor trăi la fel anul viitor, iar 26% speră că viaţa lor se va îmbunătăţi.

xvi. În situaţii critice majoritatea membrilor gospodăriilor investigate consideră că au la cine apela întru soluţionarea acestora. În general, săracii contează destul de rar pe susţinerea autorităţilor publice locale, organelor de protecţie socială şi bisericii. Pentru depăşirea stării de sărăcie în viitorul apropiat, patru din zece gospodării consideră că cei săraci ar trebui să fie ajutaţi din punct de vedere financiar, pentru a obţine oportunităţi de angajare în cîmpul muncii, acces la produse alimentare şi îmbrăcăminte.

Sărăcia copiilor

xvii. Analiza sărăciei în rîndul copiilor este extrem de importantă în procesul de identificare a politicilor de reducere a sărăciei, datorită faptului că ea are un caracter intergeneraţional (se transmite din generaţie în generaţie). Mai mult decît atît, fenomenul sărăciei în rîndul copiilor necesită o abordare suplimentară deoarece, ea conduce la abandonul şcolar şi, consecutiv, la emigrare, ceea ce în final afectează compoziţia întregii naţiuni.

xviii. Copiii cu vîrsta sub 18 ani reprezintă un sfert din populaţia totală a ţării, iar circa 2/3 din toţi copiii locuiesc în mediul rural. În 56% din gospodăriile casnice din Republica Moldova cel puţin un membru al familiei este un copil sub 18 ani. În prezent, copiii din Republica Moldova sunt o categorie vulnerabilă din punct de vedere al sărăciei, reprezentînd 28% din populaţia săracă şi populaţia săracă din punct de vedere alimentar. În anul 2005, rata sărăciei în rîndul copiilor a fost de 34.5%, iar 20% din toţi copiii se aflau sub pragul sărăciei alimentare. Ambii indicatori s-au înrăutăţit comparativ cu 2004.

xix. Sărăcia copiilor se diferenţiază şi după o serie de alte caracteristici. Deşi cu cît mai numeroasă este familia, cu atît mai mari sunt şansele ca copiii din această familie vor fi săraci, copiii din familiile monoparentale se confruntă cu un risc mai mic de sărăcie decît alte familii. Copiii de vîrstă infantilă (sub 3 ani) par să se confrunte cu un risc mai mare de sărăcie decît alte categorii. Educaţia părinţilor, în special educaţia mamei, este un determinant pozitiv puternic al prosperităţii copiilor. Copiii care locuiesc în familii conduse de persoane mai tinere, precum şi cei care locuiesc în gospodării conduse de femei, sunt, în general, mai puţin săraci.

xx. Statutul ocupaţional al părinţilor este şi el un factor important al sărăciei copiilor. Contrar percepţiei logice, în familiile în care ambii părinţi au o ocupaţie formală, copiii se confruntă cu riscuri mai înalte de sărăcie decît copiii proveniţi din familiile în care numai un părinte este formal ocupat. Aceasta se explică prin „capcana” salariilor foarte mici sau neplătite la timp şi prin faptul că această ocupaţie formală poate să fie în sectorul agricol, unde veniturile sunt mici şi instabile. Copiii care provin din familii ce au legătură directă cu sectorul agricol (fermieri sau salariaţi în sfera agricolă), se caracterizează printr-o incidenţă a sărăciei destul de mare. Mai mult decît atît, circa 16% din copiii sub 18 ani locuiesc în familii în care cel puţin un părinte este emigrat la muncă. În aceste familii situaţia materială a copiilor tinde a fi mult mai bună decît în familiile fără emigranţi. Dar cercetările calitative arată că aceşti copii suferă de sărăcie emoţională, performanţele lor şcolare sînt ceva mai inferioare, iar viitorul lor ei şi-l văd mai degrabă peste hotare.

xxi. În 2000-2005 s-a îmbunătăţit esenţial cuprinderea copiilor în educaţia preşcolară, în timp ce cuprinderea în treptele superioare s-a înrăutăţit. Dacă la treapta primară şi secundară diferenţele dintre săraci şi bogaţi nu sînt atît de pronunţate, atunci la vîrsta de 15-17 ani numai 58% din copiii săraci se află în sistemul educaţional, comparativ cu 81% din copiii nesăraci.

Sărăcia Rurală

xxii. Este binecunoscut faptul că sărăcia este răspîndită în special în zonele rurale. În anul 2005 anume sărăcia în mediul rural a determinat creşterea ratelor sărăciei în întreaga ţară. Astfel, în acest an sărăcia în spaţiul rural a cunoscut o creştere de circa 4.8 puncte procentuale atingînd 36%. O premisă pentru creşterea ratei sărăciei este şi faptul că în 2005 faţă de 2004 inegalitatea după venit şi consum a persoanelor din spaţiul rural precum şi între sate şi oraşe a crescut.

xxiii. Cea mai mare parte a locuitorilor din zonele rurale lucrează în sfera agricolă, iar creşterea valorii adăugate brute a sectorului agricol în 2005 de doar 1.8% a fost insuficientă pentru a asigura reducerea sărăciei.

xxiv. În ceea ce priveşte creşterea consumului mediu în 2005, el a constituit doar 4.4% şi nici o chintilă nu a avut o creştere pe consum mai mare decît creşterea pragului absolut. Acest lucru ne vorbeşte despre faptul că, în general, pe spaţiul rural a avut loc o restrîngere a consumului datorată şi altor cauze, decît cele de limitare a veniturilor. Ponderea cea mai mare a cheltuielilor de consum o constituie cheltuielile pentru produsele alimentare, constituind în mediu 77% din totalul cheltuielilor de consum.

xxv. Ratele de şcolarizare pentru familiile sărace din mediul rural sunt relativ joase şi continuă să scadă, cu excepţia ratei preşcolare. Conform datelor operative în anul 2004-2005 peste 380 elevi au abandonat şcoala din diverse motive, inclusiv emigrarea peste hotare cu părinţii lor.

xxvi. Pensionarii din sectorul agricol reprezintă 25% din populaţia ţării ocupată în economie şi 54% din totalul pensionarilor. În 2005 media pensiei pentru limită de vîrstă constituia 30% din salariul mediu pe ţara şi 61% din minimul de existenţa pentru pensionari.

xxvii. În modul general, atît în anul 2004, cît şi în anul 2005, 58% din toate gospodăriile casnice din mediul rural au beneficiat de unele tipuri de prestaţii sociale. Cea mai impunătoare cotă a prestaţiilor băneşti în mărime de 57% este constituită din asigurări sociale, din care 52% sînt veniturile din pensii.

xxviii. Prestaţiile de asistenţă socială, în comparaţie cu asigurările sociale, sînt alocate unui număr cu mult mai redus de gospodării. În 2005 doar 18% din gospodării au beneficiat de prestaţii de asistenţă socială, dintre care 17.3% de compensaţii nominative. Din punct de vedere al eficienţei direcţionării compensaţiilor nominative putem observa, că doar 26% din gospodăriile cele mai sărace au primit astfel de plăţi, în valoare de 36% din suma totală. Pe cînd gospodăriilor mai înstărite le-au revenit 22% din suma totală pentru aceste tipuri de plăţi.

xxix. Conform datelor CBGC, în anul 2005, 77% din cei săraci au avut asigurare medicală, dintre ei 66.4% locuiesc în mediul rural. Lipsa resurselor financiare a contribuit la reducerea numărului de adresări la medici, în special a gospodăriilor sărace din mediul rural. În ceea ce priveşte percepţia subiectivă a stării sănătăţii, situaţia ar părea că diferă de realitate deoarece populaţia care trăieşte în zonele urbane menţionează mai frecvent că are probleme ce ţin de o stare nesatisfăcătoare de sănătate, pe cînd persoanele din zonele rurale susţin mai des că au o sănătate bună sau chiar excelentă. Astfel, 39% din populaţia din mediul rural şi-au calificat starea sănătăţii ca fiind bună sau excelentă, 45% satisfăcătoare şi 15% şi-au evaluat starea actuală de sănătate ca nesatisfăcătoare sau foarte gravă.

Politici sociale în zonele rurale

Accesul la educaţie

xxx. Rămîne a fi actuală problema accesului la educaţie, în special în zonele rurale. Acest lucru este dovedit de diminuarea ratelor de înrolare în educaţia primară şi secundară şi de scăderea în continuare a numărului de şcoli în aceste zone. Deşi în anul 2005 cheltuielile pentru educaţie au crescut, ele nu au fost suficiente pentru asigurarea unui proces educaţional desăvîrşit, ceea ce conduce la necesitatea efectuării unor cheltuieli private, pe care gospodăriile casnice din zonele rurale nu şi le pot permite.

xxxi. Totodată, datorită scăderii naturale a populaţiei şi accentuării migraţiei externe, numărul elevilor din învăţămîntul primar şi secundar general a fost în scădere cu 5.4% faţă de anul precedent şi cu 17.8% faţă de anul 2000. În acelaşi timp, rata de şcolarizare la nivelul preşcolar în anul 2005 a crescut cu 5 puncte procentuale faţă de anul precedent, datorită consolidării eforturilor în conlucrarea între autorităţile administraţiei publice de toate nivelurile şi susţinerii acestei trepte de învăţămînt din partea donatorilor externi (UNICEF). Totuşi, atît la nivelul preşcolar, cît şi la cel primar şi gimnazial, ratele de înrolare sînt mai scăzute în zonele rurale decît în cele urbane.

Accesul la Sistemul de Protecţie Socială

xxxii. Faptul că majoritatea populaţiei Republicii Moldova locuieşte în zonele rurale, fiind antrenată în cea mai mare parte în activităţi agricole, afectează direct sistemul de pensionare, deoarece datorită nivelului scăzut al veniturilor din aceste activităţi, contribuţiile în sistemul de asigurări sociale sînt de asemenea joase. Neconcordanţa dintre contribuţii şi beneficii pentru angajaţii în sfera agricolă afectează durabilitatea sistemului de pensionare al Republicii Moldova pe termen mediu şi lung. Astfel, deşi mărimea medie a pensiei pentru limita de vîrstă a agricultorilor este mai mică cu 10.8% decît mărimea medie a celorlalte pensii din sistem, angajaţii din sectorul agricol au contribuit în bugetul asigurărilor sociale de stat doar 5% din întreaga sumă virată, pe cînd au beneficiat în proporţie de 51% din transferurile efectuate de acest fond.

Efectul Prestaţiilor Sociale

xxxiii. Prestaţiile de asistenţă socială sînt alocate unui număr cu mult mai redus de gospodării decît cele de asigurare socială, iar impactul lor asupra reducerii ratei sărăciei, atît în mediul urban, cît şi în cel rural nu este semnificativ. Acest lucru se datorează direcţionării acestor mijloace în cea mai mare măsură după principiul categorial.

Servicii sociale

xxxiv. La momentul dat Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale oferă un şir restrîns de servicii sociale, majoritatea fiind prestate în întregime de societatea civilă sau în parteneriate dintre Guvern şi societatea civilă sau donatori. Astfel, pe parcursul anului 2005 în ţară erau înregistrate 31 tipuri de servicii sociale comunitare destinate persoanelor în etate şi cu disabilităţi, precum şi copiilor şi tinerilor aflaţi în dificultate. Totuşi, pe parcursul anului 2005 rata instituţionalizării a crescut cu 4% faţă de anul 2004 şi cu 12.9% faţă de anul 2001.

Accesul la servicii medicale

xxxv. În anul 2005 cheltuielile pentru sănătate au crescut comparativ cu anul 2004 de la 4% la 4.3%. Această majorare nu a permis să fie soluţionate în totalitate problemele accesului la servicii medicale al săracilor, în special din zonele rurale. Astfel, din totalul celor săraci din mediul rural doar 3% au beneficiat de asistenţă medicală, iar ajutorul preponderent (68%) le-a fost acordat la punctul medical şi la centrul medicilor de familie (15%).

Deprivarea multiplă în zona rurală a Republicii Moldova

xxxvi. În general, în zonele rurale, există o variaţie mare a deprivării multiple între raioane, precum şi în cadrul lor. Însă nivelul deprivării depinde de domeniul luat în considerare, un raion fiind deprivat în baza unui aspect (din cele şapte stabilite), iar altul în baza altuia. Astfel, spre exemplu, după deprivarea de venituri, raionul Briceni este cel mai puţin deprivat, spre deosebire de raionul Nisporeni şi Taraclia care sînt primele la această categorie de deprivare. În acelaşi timp, în aspectul deprivării în accesul la serviciile de asistenţă medicală şi educaţionale, în raionul Basarabeasca este cea mai joasă deprivare la capitolul asistenţă medicală şi cea mai ridicată după accesul la educaţie. Astfel, în baza datelor obţinute după cele şapte tipuri de deprivări, pot fi efectuate analize comparative ale dezvoltării comunităţilor din acelaşi raion şi între raioane, precum şi poate fi asigurată elaborarea de Guvern a unor politici sectoriale mai bine direcţionate.

INTRODUCERE

Context

1. Performanţa economică înregistrată de Republica Moldova pe parcursul anilor 2000-2004 a contribuit la realizarea unei creşteri economice care a avut impact asupra reducerii sărăciei. Astfel, rata sărăciei absolute în perioada respectivă s-a redus de circa 2.5 ori.

2. În pofida rezultatelor obţinute pe parcursul ultimilor ani şi politicilor economice promovate nivelul sărăciei în ţară a crescut. Acest fapt se datorează în mare parte evoluţiei ascendente a ratei sărăciei din mediul rural. Majoritatea populaţiei economic active locuieşte în mediul rural, unde activităţile economice sînt mai puţin rentabile, iar salariile mai mici decît în mediul urban. O problemă aparte în contextul dimensiunii calităţii vieţii populaţiei o reprezintă copiii, în special cei din zonele rurale, care continuă să fie categoria cea mai vulnerabilă a populaţiei, fiind afectaţi în acest an într-o măsură mai mare de sărăcie.

3. O atenţie deosebită necesită tendinţele înregistrate pe parcursul anului 2005 pentru a determina şi elimina factorii care contribuie la creşterea sărăciei şi a realiza obiectivele stabilite în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) şi Planul de Acţiuni European de Vecinătate al Republicii Moldova – UE, atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, precum şi respectarea altor angajamente internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Obiectivul

4. Obiectivul principal al Raportului privind Sărăcia şi Impactul Politicilor este de a furniza informaţii analitice precise, indispensabile pentru monitorizarea sărăciei şi elaborarea ulterioară a politicilor şi strategiilor. Astfel, Raportul oferă o analiză multidimensională cu privire la: evoluţia macroeconomică, sărăcia monetară, inegalitatea şi sărăcia absolută, inclusiv a gradului de apreciere subiectivă a populaţiei a propriei stări de bunăstare, aspectele sărăciei copiilor, specificul sărăciei în mediul rural şi gradul de acces al populaţiei rurale la serviciile sociale, inclusiv aspecte ale deprivării comunitare. Mai mult decît atît, raportul serveşte drept mijloc de comunicare cu societatea, contribuind la responsabilizarea şi creşterea gradului de transparenţă a acţiunilor întreprinse de Guvern.

Datele şi metodologia

5. Analiza efectuată în raport, în cea mai mare măsură, se bazează pe datele furnizate de Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), realizată de Biroul Naţional de Statistică. Au fost utilizate, de asemenea, după necesitate date administrative din diferite surse. Analiza sărăciei din capitolul doi a fost efectuată atît în baza datelor furnizate de CBGC pentru anii 1998-2005, cît şi a celor furnizate de un modul special cu privire la sărăcia subiectivă care a fost adăugat la CBGC în luna august 2005. Analiza sărăciei subiective este suplinită cu informaţii din evaluarea calitativă a sărăciei „Vocile Săracilor” efectuată în anul 2005.

6. Un nou component al Raportului este includerea Indicelui de Deprivare a Ariilor Mici (IDAM). Acest indice a fost elaborat utilizînd date administrative, colectate din diverse surse la nivel de comunităţi rurale.

7. Cea mai mare parte a analizei utilizează statistica descriptivă pentru a reprezenta tendinţe şi relaţii. Graficele introduse în acest Raport facilitează interpretarea rezultatelor. Toate datele utilizate sînt incluse, de asemenea, în tabele şi anexe.

Procesul de participare

8. Raportul a fost elaborat de Ministerul Economiei şi Comerţului cu aportul consultanţilor Programului Comun al PNUD/UNICEF/GRM/SDC „Suport pentru elaborarea monitorizarea şi evaluarea politicilor strategice în Republica Moldova”, al Business Consulting Institute şi al Centrului Analitic Expert-Grup.

9. Ministerul Economiei şi Comerţului abilitat în funcţia de coordonator al implementării SCERS a pus bazele unui proces de consultare cu structurile guvernamentale şi non-guvernamentale interesate pentru obţinerea unor aprecieri şi sugestii de care ar putea beneficia Raportul în cauză. Astfel, pe tot parcursul elaborării Raportului Ministerul Economiei şi Comerţului a efectuat consultări cu principalii parteneri guvernamentali în acest proces, şi anume cu Biroul Naţional de Statistică, Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale.

Structura raportului

10. Raportul este divizat în două părţi componente. Prima parte include capitolele unu şi doi care abordează contextul macroeconomic în 2005 şi relaţia dintre creşterea economică şi reducerea sărăciei, oferind, de asemenea, o descriere a profilului sărăciei, inclusiv a celei subiective şi a evoluţiei inegalităţii pe parcursul perioadei analizate.

11. Cea de-a doua parte, care este cuprinsă în capitolele trei şi patru, pune în discuţie situaţia grupurilor sociale expuse riscului, şi anume examinează aspectele sărăciei copiilor şi analizează caracteristicile sărăciei în zonele rurale, inclusiv a efectului politicilor sociale asupra calităţii vieţii populaţiei şi accesului la serviciile sociale. Mai mult decît atît, pentru a înţelege care sînt aspectele şi nivelul deprivării în Republica Moldova la nivel local, au fost incluse rezultatele analizei IDAM, care va permite de a direcţiona mai bine intervenţiile la nivelul comunităţilor locale şi va servi drept un instrument pentru axare a politicilor pe domeniile care necesită o mai mare atenţie. Şi în final, capitolul şase conţine concluziile.

I. CONTEXTUL MACROECONOMIC

12. Evoluţia indicatorilor macroeconomici în anul 2005 atestă menţinerea stabilităţii macroeconomice şi continuarea creşterii economice, ca obiectiv primordial al Guvernului în contextul reducerii sărăciei şi îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei. Însă, concomitent cu creşterea economică şi îmbunătăţirea relativă a indicatorilor sociali, au fost obţinute rezultate mai puţin optimiste în unele sectoare economice.

1. Produsul Intern Brut

13. Creşterea economică este condiţia primară pentru reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Astfel, conform datelor statistice, produsul intern brut (PIB) a crescut cu 7.1% în anul 2005, însumînd 36.8 mild. lei, principalele caracteristici ale calităţii acestei creşteri fiind:

· valoarea adăugată brută (VAB) s-a majorat doar cu 4.5%, această rată de creştere fiind cu 3.8 puncte procentuale (p.p.) mai mică comparativ cu anul 2004;

· 3.2% din creşterea economică a fost asigurată de creşterea impozitelor nete pe produs şi import, în special a impozitelor asupra mărfurilor importate;

· creşterea consumului final (9.5%) a depăşit-o pe cea a PIB;

· a sporit esenţial soldul negativ al exportului net (cu 18.8%), atingînd 38,2% din PIB.

14. În ce priveşte sursele de formare a PIB (PIB pe categorii de resurse), se atestă relansarea continuă a sectorului de servicii, a cărui VAB s-a majorat cu 5.1%, în rezultatul creşterii puterii de cumpărare a populaţiei. După impozitele nete pe produs şi import, contribuţia serviciilor la creşterea PIB a fost cea mai semnificativă – 2.7%. VAB creată în construcţii a înregistrat o creştere de numai 1% în anul 2005, după majorările esenţiale din ultimii 4 ani. În anul 2005 sectorul transport a înregistrat o diminuare de 10.4%, dată fiind descreşterea volumului de mărfuri transportate cu transportul feroviar, din cauza suspendării operaţiilor de încărcare-descărcare a mărfurilor din staţiile feroviare din partea stîngă a Nistrului şi municipiului Bender.

Tabelul 1 Formarea PIB în anii 2004-2005

Indicatori

În preţuri curente, mil. lei

Structura, %

În % faţă de perioada respectivă a anului precedent

Gradul de influenţă, +/-

2004

2005

2004

2005

2004

2005

2004

2005

Valoarea adăugată brută

27518

30745

85.9

83.6

108.3

104.5

7.1

3.9

Bunuri - total

11102

11485

34.7

31.2

114.0

102.9

5.0

1.0

Agricultura, economia vînatului, silvicultura şi pescuitul

5633

5241

17.6

14.2

120.4

101.8

3.7

0.3

Industria

5469

6244

17.1

17.0

107.4

104.1

1.3

0.7

Servicii – total

17146

19982

53.5

54.4

104.0

105.1

2.2

2.7

Construcţii

1102

1284

3.4

3.5

127.4

101.0

0.8

0.1

Comerţul cu ridicata şi cu

amănuntul

reparaţia autovehiculelor

3384

3895

10.6

10.6

95.9

102.1

-0.4

0.2

Transport şi comunicaţii

3780

4441

11.8

12.1

105.2

106.8

0.6

0.8

Alte servicii

8880

10362

27.7

28.2

104.3

105.9

1.2

1.6

Serviciile intermediarilor financiari indirect măsurate

-730

-722

-2.3

-2.0

102.9

91.8

-0.1

0.2

Impozite nete pe produs şi import

4514

6010

14.1

16.4

102.1

122.5

0.3

3.2

PRODUSUL INTERN BRUT

32032

36755

100.0

100.0

107.4

107.1

7.4

7.1

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

15. Un rol aparte în asigurarea creşterii economice durabile îi revine industriei. Însă, VAB creată în acest sector s-a majorat doar cu 4.1%, iar aportul acesteia la creşterea PIB a fost de numai 0.7%.

16. Valoarea adăugată brută creată în agricultură în anul 2005 s-a majorat doar cu 1.8%, în totalitate, datorită creşterii producţiei de zootehnie. Ca rezultat, sectorul agrar a asigurat creşterea PIB cu 0.3%.

17. Impozitele nete pe produs şi import au fost în creştere considerabilă - 22.5%. Contribuţia acestora la creşterea PIB a fost cea mai semnificativă - 3.2%. Important este că partea majoră (circa 65.7% din volumul total) revine impozitelor asupra mărfurilor importate.

18. Structura PIB pe categorii de utilizări reflectă creşterea ponderii în PIB a consumului final cu 4.5 p.p. comparativ cu anul 2004. Această majorare a fost condiţionată preponderent de creşterea consumului final al gospodăriilor cu 10.1% faţă de anul 2004. Creşterea continuă a acestuia a fost determinată, în general, de intrările valutare din munca rezidenţilor şi nerezidenţilor Republicii Moldova peste hotare (vezi figura 1). Suma acestora a atins în anul 2005 circa 915 mil. dolari SUA sau 31.4% în raport cu PIB.

Tabelul 2 Utilizarea PIB în anii 2004-2005

Indicatori

În preţuri curente, mil. lei

Structura, %

În % faţă de perioada respectivă a anului precedent

2004

2005

2004

2005

2004

2005

PRODUSUL INTERN BRUT

32032

36755

100.0

100.0

107.4

107.1

Consumul final total

33298

39846

103.9

108.4

102.0

109.5

Consumul final al gospodăriilor

28125

33650

87.8

91.6

106.2

110.1

Consumul final al administraţiei publice şi private

5173

6196

16.1

16.8

83.8

106.3

Formarea brută de capital

8443

10951

26.4

29.8

110.5

111.0

din care formarea brută de capital fix

6787

8954

21.2

24.4

108.2

110.2

Exportul net

-9709

-14042

-30.3

-38.2

91.8

118.8

export

16398

19526

51.2

53.1

111.0

117.6

import

26107

33568

81.5

91.3

103.6

118.1

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Veniturile şi transferurile de peste hotare în raport cu PIB, %

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

13.8

16.4

19.4

24.4

27

31.4

0

5

10

15

20

25

30

35

200020012002200320042005

Figura 1

19. Indicatorul ce caracterizează gradul de investire în economie este formarea brută de capital fix, care în anul 2005 a fost în creştere cu 10.2%. În rezultat, ponderea formării brute de capital fix în PIB s-a majorat cu 3.2 p.p. (de la 21.2% în anul 2004 pînă la 24.4% în anul 2005).

20. Cererea internă (consumul final şi formarea brută de capital) a fost acoperită atît de sursele interne, cît şi de cele externe. Astfel, s-a majorat cu 18.8% soldul negativ al exportului net, ceea ce a avut un impact negativ la creşterea PIB.

21. Reieşind din cele expuse, structura PIB continuă să se modifice. La partea ce ţine de resurse, scade valoarea adăugată brută creată în industrie şi cresc semnificativ impozitele nete pe produs şi import. Acestea din urmă sînt determinate nemijlocit de creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, ca rezultat al remitenţelor de peste hotare. Cît priveşte structura PIB pe categorii de utilizări, creşte consumul final cu ritmuri înalte, de asemenea din cauza remitenţelor. Importurile în creştere care prevalează exporturile în valori nesemnificative au avut o influenţă negativă asupra creşterii PIB. Acest fapt confirmă dependenţa mare a Republicii Moldova faţă de alte ţări.

22. Nivelul PIB-ului pe locuitor (812 dolari SUA în anul 2005, comparativ cu 721 dolari SUA în anul 2004) rămîne a fi scăzut (vezi figura 2). Aceasta a determinat emigrarea forţei de muncă, fenomen care impune noi probleme de ordin social şi macroeconomic. Conform datelor statistice preliminare, în anul 2005 circa 27% din populaţia economic activă din Republica Moldova se afla la lucru peste hotarele ţării. Volumul remitenţelor, estimat aproximativ la 1/3 din PIB, stimulează creşterea consumului şi, concomitent, complică promovarea unei politici monetare şi valutare eficiente. De asemenea, fenomenul emigrării afectează durabilitatea sistemului de pensionare, prin faptul că duce la diminuarea bazei de formare a primelor de asigurare socială obligatorie.

PIB pe persoană, dolari SUA la PPC

Sursă: pentru Moldova: Biroul Naţional de Statistică; pentru alte ţări:

Fondul Monetar Internaţional,

Perspectivele Economice Mondiale, septembrie 2006. www.imf.org

PIB pe persoana, USD PPP

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

200020012002200320042005

USD PPP

Albania

Armenia

Romania

Ucraina

Moldova

Figura 2

2. Alţi indicatori macroeconomici

23. Rata inflaţiei, chiar dacă puţin mai mare decît obiectivele propuse, a fost menţinută în anul 2005 la un nivel de 10%, înregistrînd o micşorare cu 2.5 p.p. comparativ cu anul 2004. Această reducere se datorează în mare parte diminuării ratei de creştere a tarifelor la servicii şi preţurilor la unele produse alimentare.

24. Relativ stabil a fost cursul de schimb al monedei naţionale. Acesta a marcat o depreciere de 3% faţă de dolarul SUA şi o apreciere de 10.4% faţă de Euro în termeni nominali. În scopul asigurării stabilităţii leului moldovenesc, pe parcursul anului 2005 Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectuat cumpărări nete de valută străină pe piaţa valutară internă în sumă de 201.7 mil. dolari SUA, ceea ce a condus la creşterea activelor valutare de rezervă cu 27%.

25. Agregatele monetare prezintă evoluţii pozitive: masa monetară M3 a atins 15,8 mild. lei şi s-a majorat cu 35% comparativ cu sfîrşitul anului 2004. Creşterea masei monetare M3 a fost determinată nu numai de sporirea depozitelor în monedă naţională (de circa 1.5 ori) şi în valută străină (cu 31.2%), dar şi a volumului de bani în circulaţie (cu 24%). Sporirea în continuare a volumului de depozite se datorează creşterii încrederii deponenţilor faţă de sistemul bancar, care pe parcursul anilor a reuşit să obţină o oarecare stabilitate.

26. În anul 2005 au crescut acumulările la buget. Astfel, veniturile bugetului public naţional au însumat 14.5 mild. lei, fiind în creştere cu 28.3% faţă de anul 2004, iar cheltuielile s-au majorat pînă la 13.9 mild. lei, sau cu 24%. Prin urmare, excedentul bugetar a constituit 578.3 mil. lei.

27. Datoria externă brută a ţării, conform metodologiei aplicate de BNM, la sfîrşitul anului 2005 a însumat 1996.5 mil. dolari SUA, reprezentînd o creştere cu 5.2% faţă de 2004. Această majorare a fost determinată de creşterea datoriei în alte sectoare (în afara sectorului public) şi la investiţii directe, creditate între companii afiliate.

28. Concomitent, au crescut esenţial şi investiţiile. În anul 2005 a fost consemnată o creştere a fluxului de investiţii în capital fix cu 12%. În industrie, volumul producţiei fabricate de întreprinderile din acest sector a crescut cu 7%.

29. S-au îmbunătăţit relativ indicatorii sociali. Salariul nominal mediu lunar al unui lucrător în economia naţională în anul 2005 a fost de 1319 lei şi s-a majorat real cu 7% faţă de anul 2004. De asemenea, pensia medie lunară (383.4 lei) a crescut real cu 7% faţă de anul 2004. Rata şomajului s-a redus de la 8.1% în 2004 pînă la 7.3% în 2005. Există diferenţe mari între mediul urban şi cel rural. În mediul rural rata şomajului este de aproape trei ori mai mare decît în mediul urban. Şomajul printre tineri se menţine la un nivel înalt de 28.5%, însă a continuat să aibă o tendinţă de descreştere în 2005.

30. În pofida acestor tendinţe mai mult sau mai puţin pozitive ale economiei naţionale, în anul 2005 au fost remarcate şi cîteva deficienţe în unele sectoare, în special în agricultură şi transport. Volumul producţiei agricole în anul 2005 a înregistrat o creştere de numai 1% (în preţuri comparabile). Condiţiile climaterice nefavorabile au constituit cauza principală a stagnării în sectorul respectiv.

31. Dependenţa mare a Republicii Moldova de exterior este reflectată şi de discrepanţa în creşterea importurilor faţă de exporturi. Exporturile de bunuri în anul 2005 au atins un nivel înalt în sumă de 1091 mil. dolari SUA, depăşind cu 10.8% nivelul înregistrat în anul 2004. Totodată, s-a remarcat şi o creştere a importurilor, în anul 2005 importurile de bunuri însumînd 2293 mil. dolari SUA, majorîndu-se cu 29.7% faţă de anul 2004.

32. Intensificarea continuă a importului se datorează dependenţei Republicii Moldova de resursele energetice importate, necesităţii de tehnologii şi echipamente moderne, ca rezultat al majorării investiţiilor, sporirea importului de materii prime (textile, piei etc.) pentru fabricarea mărfurilor de export, precum şi creşterea consumului intern al produselor de import.

33. Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a continuat să crească, majorîndu-se pînă la 8.3% în raport cu PIB , faţă de 2% în 2004.

34. Fluxul mare de remitenţe şi ca rezultat, majorarea importului şi a deficitului contului curent reprezintă caracteristici ale accentuării dependenţei creşterii economice de factorii externi. În aceste condiţii, şi în situaţia restructurării insuficiente a economiei, vulnerabilitatea externă a ţării creşte şi orice „şoc” extern poate periclita situaţia economiei în ansamblu.

35. Această „teorie” a fost confirmată prin evenimentele recente. În primele luni ale anului 2006 exporturile de producţie vinicolă în Federaţia Rusă au fost stopate şi preţurile la gazul natural livrat de aceasta au fost majorate. Aceasta a condus la probleme serioase: s-au diminuat brusc exporturile (pentru prima dată în ultimii ani), producţia industrială şi activitatea sectorului transporturilor, precum şi s-au intensificat procesele inflaţioniste. În aceste condiţii, remitenţele de peste hotare nu vor mai acoperi acele deficienţe ale economiei noastre ca pînă în prezent.

II. EVOLUŢIA SĂRĂCIEI ÎN PERIOADA 2004 -2005

36. Pe parcursul ultimului an rata sărăciei absolute a crescut cu 3 p.p. Acest fenomen afectează straturi sociale mai mici sau mai mari în orice societate. Incidenţa sărăciei în Republica Moldova în 2005 a avut o tendinţă de creştere: 29% din populaţie s-au aflat în sărăcie absolută, nivelul de bunăstare (cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice pe adult echivalent) s-a situat mai jos de 354 lei pe lună.

37. În acest capitol este prezentată analiza evoluţiei sărăciei în Republica Moldova în anul 2005, punînd în evidenţă dinamica, dimensiunea, profunzimea şi profilul ei, precum şi factorii individuali care o influenţează.

38. Cercetarea efectuată în acest capitol este expusă în trei părţi. În prima parte este prezentată dinamica sărăciei şi inegalităţii; în cea de a doua – este caracterizată sărăcia după diferite categorii ale populaţiei; şi, în final, este efectuată o analiză a sărăciei subiective şi a percepţiei acesteia. În scopul aprecierii schimbărilor survenite în evoluţia sărăciei, în cele mai multe cazuri, au fost luate drept comparaţie datele din anul 2004. Iar drept măsură de estimare şi calculare a ratei şi indicatorilor sărăciei a fost utilizată metoda bazată pe cheltuielile de consum, utilizînd două praguri ale acesteia, pragul sărăciei absolute şi pragul sărăciei extreme (pentru detalii suplimentare cu privire la date şi metodologie consultaţi anexa 1).

1. Dinamica sărăciei şi inegalităţii

Dinamica sărăciei

39. Evoluţia ratei sărăciei absolute, a sărăciei relative şi a celei extreme în perioada 1998 – 2005, calculate la nivel naţional este reflectată în figura 3. În perioada 2000 – 2004 rata sărăciei s-a redus semnificativ şi constant, iar către anul 2004 numai 26% din populaţia ţării se afla sub pragul sărăciei absolute. În anul 2005, pentru prima dată după 1999, a avut loc o creştere a ratei sărăciei.

40.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

%

Gospodărie

dintr-o

persoană

Cuplu

familial fără

copii

Cuplu

familial cu

copii sub

18 ani

Părinte

singur cu

copii sub

18 ani

Alte

gospodării

cu copii

sub 18 ani

Alte

gospodării

fără copii

Riscul sărăciei absolute în funcţie de tipul gospodăriei, 2004-2005


2004

2005

Evolutia ratei saraciei dupa marimea gospodariilor

casnice, 2004-2005, %

0

20

40

60

80

1 persoana

2 persoane

3 persoane

4 persoane

5 persoane

6 si mai

multe

persoane

%

2004

2005


Notă: Cifrele sunt ponderate şi sunt reprezentative la nivel naţional.

41. Astfel în 2005 fiecare al treilea cetăţean al Republicii Moldova (29%) se afla în sărăcie absolută, estimată prin comparaţia cheltuielilor de consum pe adult echivalent cu pragul sărăciei absolute (354 MDL). Fiecare al şaselea cetăţean (16%) se afla în sărăcie extremă (comparînd cheltuielile de consum pe adult echivalent cu pragul sărăciei bazat pe consumul alimentar (279 MDL).

0

.05

.1

.15

.2

Ponderea populatiei

0

2000

4000

6000

8000

Consumul gospodariilor casnice pe adult echivalent (lei)

Distributia consumului gospodariilor casnice - Moldova 2005

0

.05

.1

.15

.2

Ponderea populatiei

02000400060008000

Consumul gospodariilor casnice pe adult echivalent (lei)

Distributia consumului gospodariilor casnice - Moldova 2005

Figura 4

42. Din figura 4 putem observa că nu există diferenţe foarte mari între cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice care se situează sub pragul sărăciei absolute şi cele aflate peste acest prag, consumul acestora fiind concentrat pe un interval nu foarte îndepărtat de pragul sărăciei. Astfel se face simţită o înaltă polarizare a consumului populaţiei, concentrînd ponderi ridicate ale populaţiei în jurul pragului sărăciei absolute. Un segment substanţial are o situaţie mai puţin accentuată, în timp ce un segment relativ restrîns se bucură de un nivel acceptabil de prosperitate caracterizat printr-un nivel ridicat de consum.

43. Evoluţia ratelor de sărăcie absolută în perioada 1998-2005 după cele trei medii de rezidenţă (oraşe mari, oraşe mici şi sate) este ilustrată în figura 5.

0

10

20

30

40

50

60

Rata saraciei

absolute

Salariati din

sectorul

agricol

Fermieri

Pensionari

Salariati din

sectorul non-

agricol

Altii

Intreprinzatori

Grupe social-economice

Evolutia saraciei dupa grupele social

-

economice

,

2004

-

2005

,

%

anul 2004

anul 2005

Structura populaţiei după nivelul educaţional al capului

gospodăriei casnice, 2005, %

11.3

54.9

2.9

30,9

Studii superioare şi superioare incomplete

Studii medii generale şi speciale

Studii medii incomplete şi primare

Fără studii primare şi analfabeţi


Notă: Cifrele sunt ponderate şi sunt reprezentative la nivel naţional.

44. Rata sărăciei a crescut la nivel naţional cu aproximativ 3 p.p. faţă de anul 2004 datorită faptului că cei mai mulţi dintre săraci locuiesc în mediul rural, iar riscul sărăciei este mult mai ridicat în cadrul acestui mediu de rezidenţă. În 2005 riscul sărăciei populaţiei din mediul rural a fost de aproximativ 6 ori mai ridicat decît în oraşele mari. În oraşele mici, însă, sărăcia s-a menţinut la nivelul anului 2004.

45. Pe lîngă incidenţa ratelor sărăciei absolute şi sărăciei extreme, există şi alţi indicatori ce măsoară sărăcia, cum ar fi, profunzimea şi severitatea, care au demonstrat tendinţe asemănătoare.

46. Profunzimea sărăciei măsoară deficitul de venituri ale persoanelor sărace în raport cu pragul sărăciei. Cu cît este mai mare coeficientul profunzimii sărăciei la un anumit prag al sărăciei cu atît este mai mare decalajul între veniturile celor săraci şi pragul sărăciei. De exemplu, profunzimea ratei sărăciei, cu referire la pragul sărăciei extreme, a fost de 4% în 2005. Aceasta înseamnă că diferenţa dintre nivelul consumului mediu al săracilor şi pragul sărăciei extreme este de patru procente, adică, ei au un deficit mediu de 11 MDL.

47. Dacă calculăm severitatea sărăciei atunci o pondere mai mare este atribuită celor mai sărace gospodării casnice. Acest indicator reflectă inegalitatea între săraci.

Dinamica inegalităţii

48. În anul 2005 nivelul inegalităţii în Republica Moldova a înregistrat o uşoară creştere. Această tendinţă este reflectată în evoluţia coeficientului Gini (Tabelul 3), care măsoară nivelul inegalităţii la nivel de ţară. Cu cît este mai mare acest coeficient, cu atît va creşte şi inegalitatea, şi invers.

Tabelul 3 Coeficientul Gini şi distribuţia cheltuielilor de consum în perioada 1998 – 20051

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Coeficientul Gini pe cheltuieli de consum pe persoana (ponderat)

0.40

0.40

0.38

0.39

0.37

0.36

0.36

0.38

Distribuţia 90/10, media cheltuielilor de consum pe echivalent

12.52

11.59

10.45

10.85

9.40

8.39

9.10

10.28

Sursa: MEC, în baza datelor CBGC.

Notă: 1\ Cifrele sunt ponderate şi sunt reprezentative la nivel naţional.

49. În Republica Moldova nivelurile inegalităţii în perioada 2000 - 2005 au rămas destul de stabile. Astfel, inegalitatea în funcţie de consumul populaţiei a rămas în continuare la un nivel înalt cu coeficientul Gini de 0.38. Comparînd nivelul inegalităţii cu alte ţări din regiune, s-a constatat că Republica Moldova are un nivel de inegalitate la fel de înalt ca şi Georgia (0.4), Macedonia (0.39) şi Rusia (0.4), iar de exemplu Romînia (0.31), Bulgaria (0.29) şi Ucraina (0.28) au înregistrat niveluri mai mici.

50. Cauzele creşterii inegalităţilor vizează creşterea decalajului de venituri dintre bogaţi şi săraci , îndeosebi ca urmare a dezvoltării mai rapide a zonelor urbane, comparativ cu cele rurale. Se poate observa, de asemenea, o accentuare a inegalităţilor privind mijloacele economice la dispoziţia populaţiei şi, în special, a consumului.

Sărăcia şi creşterea economică

51. Între sărăcie şi creşterea economică există o legătură strînsă. Aceasta din urmă reprezintă o condiţie esenţială pentru reducerea ratei sărăciei şi pentru îmbunătăţirea standardelor de viaţă. În lipsa creşterii economice este dificil de redus rata sărăciei. Într-o astfel de situaţie numai redistribuirea consumului şi venitului de la gospodăriile mai bogate la cele mai sărace va rezulta în rate mai scăzute ale sărăciei.

52. Utilizînd datele din CBGC, reducerea (majorarea) ratelor sărăciei poate fi descompusă în mod empiric în creşterea consumului gospodăriilor casnice şi redistribuirea consumului între gospodării. Rezultatele sînt generalizate în tabelul 4. În partea de sus a tabelului se analizează perioada 2002-2005, iar în partea de jos se examinează detaliat perioada 2004-2005, atunci cînd ratele sărăciei totale şi rurale au înregistrat o creştere, iar cea urbană - o uşoară reducere. În perioada 2002-2005 ratele sărăciei s-au redus cu 12 p.p. Această reducere se datorează, în mare parte, 58% - creşterii consumului şi 42% - redistribuirii consumului între gospodării. În această perioadă cea mai mare reducere a sărăciei se manifestă în oraşele mici, circa 19 p.p., şi este atribuită în mare parte creşterii consumului populaţiei (15 p.p.). În ceea ce priveşte creşterea ratei sărăciei cu aproximativ 3 p.p. care s-a produs din 2004 în 2005, putem afirma că aceasta se datorează aproape în întregime reducerii consumului.

53. În acest context există unele diferenţe între mediul urban şi cel rural. În ultimul an, spre deosebire de perioada anterioară, factorul determinant pentru reducerea sărăciei în oraşele mari şi mici a fost redistribuirea consumului. În situaţia oraşelor mici, dacă nu ar fi avut loc această redistribuire atunci ratele sărăciei ar fi înregistrat o creştere în 2005. Această situaţie este întîlnită în mediul rural, unde rata sărăciei a crescut cu aproximativ 5 p.p. datorîndu-se aproape în întregime reducerii consumului.

Tabelul 4 Decompoziţia sărăciei absolute, %

Creşterea consumului

Redistribuirea consumului

Reziduu

Actuali schimbări

Perioada 2002-2005

Total

-7.0

-4.7

-0.1

-11.9

Pe medii de reşedinţă

Oraşe mari

-6.1

-6.6

1.8

-10.9

Oraşe mici

-14.9

-5.7

1.3

-19.4

Rural

-3.0

-7.1

0.3

-9.9

Perioada 2004-2005

Total

2.2

0.4

0.0

2.6

Pe medii de reşedinţă

Oraşe mari

-0.3

-0.7

0.0

-1.0

Oraşe mici

2.3

-3.7

0.6

-0.8

Rural

5.4

-0.2

-0.4

4.9


Distribuţia cîştigurilor de pe urma creşterii economice: curbele incidenţei creşterii reale

54. Analiza distribuţiei cîştigurilor de pe urma creşterii economice s-a efectuat prin utilizarea metodei în care cîştigurile şi pierderile agregate, datorate creşterii economice şi declinului economic, s-au analizat cu utilizarea curbelor incidenţei. Curbele incidenţei creşterii ilustrează rata de creştere a consumului indivizilor aranjaţi în ordinea consumului lor. Figura 6 prezintă curbele incidenţei creşterii pentru sub-perioadele 2002-2005 şi 2004-2005. Axa verticala măsoară creşterea (sau declinul) cumulat pentru întreaga perioada pentru fiecare percentilă, în timp ce pe orizontală sînt aranjaţi indivizii după nivelul consumului pe echivalent adult. Valorile mai mari de zero indică că gospodăriile din această percentilă au înregistrat o creştere a consumului. Nivelurile de incidenţă mai mici de zero indică o reducere a consumului gospodăriilor casnice în perioada respectivă.

-2

0

2

4

6

Median spline/Growth rate in mean

0

20

40

60

80

100

Percentiles

Schimbari anuale in %

2002-2005

Consumul pe adult echivalent

4

6

8

10

12


0

20

40

60

80

100

Percentiles


orase mari

2002-2005


5

10

15


0

20

40

60

80

100

Percentiles


orase mici

2002-2005


-4

-2

0

2

4

6


0

20

40

60

80

100

Percentiles


mediul rural

2002-2005


Incidenta cresterii reale 2002-2005

-2

0

2

4

6


020406080100

Percentiles


2002-2005


4

6

8

10

12


020406080100

Percentiles


orase mari

2002-2005


5

10

15


020406080100

Percentiles


orase mici

2002-2005


-4

-2

0

2

4

6


020406080100

Percentiles


mediul rural

2002-2005



Figura 6

-8

-6

-4

-2

0


0

20

40

60

80

100

Percentiles


2004-2005


-6

-4

-2

0

2

4


0

20

40

60

80

100

Percentiles


orase mari

2004-2005


-5

0

5

10


0

20

40

60

80

100

Percentiles


orase mici

2004-2005


-10

-8

-6

-4

-2

0


0

20

40

60

80

100

Percentiles


mediul rural

2004-2005



-8

-6

-4

-2

0


020406080100

Percentiles


2004-2005


-6

-4

-2

0

2

4


020406080100

Percentiles


orase mari

2004-2005


-5

0

5

10


020406080100

Percentiles


orase mici

2004-2005


-10

-8

-6

-4

-2

0


020406080100

Percentiles


mediul rural

2004-2005



Figura 7


55. Curba incidenţei creşterii reprezintă schimbarea consumului pentru fiecare grup pe parcursul celor două perioade. Analiza impactului de pe urma creşterii a demonstrat că, în perioada 2002-2005, întreaga populaţie a înregistrat o creştere a consumului. Atît consumul mediu al gospodăriilor sărace, cît şi al celor bogate a crescut în această perioadă. Creşterea medie a constituit circa 4%. Atît gospodăriile mai sărace, cît şi cele mai bogate au cîştigat. Analiza confirmă faptul că în special în oraşele mici, consumul săracilor a crescut considerabil în perioada 2002-2005, iar cele mai sărace gospodării din mediul rural au pierdut în continuare.

56. Între 2004 şi 2005, însă, dinamica distribuţiei ratelor de creştere pe percentile de populaţie s-a inversat faţă de sub-perioada anterioară. În acest an de pe urma creşterii economice au beneficiat doar persoanele din oraşele mari. Persoanele din mediul rural au avut de suferit cel mai mult, deoarece consumul fiecărei persoane a scăzut, iar consumul celor săraci a scăzut cel mai mult.

57. Reişind din traiectoria curbelor de incidenţă a creşterii, constatăm că impactul creşterii economice şi al redistribuţiei veniturilor asupra sărăciei, este parţial.

2. Incidenţa, structura şi riscul sărăciei la diferite categorii ale populaţiei

58. Această secţiune analizează diverse caracteristici ale gospodăriilor casnice care au un impact important asupra incidenţei sărăciei: mărimea şi structura gospodăriei (prezenţa copiilor), vîrsta, sexul, statutul ocupaţional, nivelul educaţional ş.a.

Sărăcia după mărimea şi tipul gospodăriei

59. Pe lîngă mediul de rezidenţă, mărimea gospodăriilor casnice reprezintă un alt factor ce contribuie la sporirea riscului sărăciei. Uşor peste jumătate din populaţia săracă locuieşte în gospodării alcătuite din 4 sau mai multe persoane (figura 8.). Rata sărăciei absolute şi cea a sărăciei extreme în rîndul acestor gospodării a fost mai ridicată decît media pe ţară.

0

10

20

30

40

50

60

%

Fără studii primare

şi analfabeţi

Studii medii

incomplete şi

primare

Studii medii generale

şi speciale

Studii superioare şi

superioare

incomplete

Riscul sărăciei în funcţie de nivelul educaţional, 2005, %


Sărăcia absolută

Sărăcia extremă

0

5

10

15

20

25

30

35

40

200320042005

Pe ţarăOraşe mariSate

60. În gospodăriile alcătuite din 4 persoane, rata sărăciei absolute a fost cu 4 p.p. mai mare decît media pe ţară (figura 9). Nivelul acestor rate a înregistrat modificări pe parcursul ultimului an. Într-o situaţie mai favorabilă s-au aflat gospodăriile casnice alcătuite din 5 persoane. Cu toate acestea rata sărăciei absolute pentru această categorie a populaţiei a rămas la un nivel destul de ridicat (38%), pe parcursul ultimului an ea înregistrînd o reducere de 4 p.p.

0

5

10

15

20

25

200320042005


Structura populaţiei după nivelul educaţional al capului

gospodăriei casnice, 2005, %

11.3

54.9

2.9

30,9

Studii superioare şi superioare incomplete

Studii medii generale şi speciale

Studii medii incomplete şi primare

Fără studii primare şi analfabeţi


61. Deşi rata sărăciei absolute a gospodăriilor alcătuite din 6 şi mai mulţi membri este aproape de 2 ori mai mare decît cea la nivel naţional, ponderea acestei categorii în totalul gospodăriilor casnice nu reprezentă decît 6% din totalul populaţiei şi 11% din totalul populaţiei sărace. Se poate deduce, deci, că mărimea gospodăriei reprezintă un determinant important al sărăciei.

62.

0

10

20

30

40

50

60

%

Fără studii primare

şi analfabeţi

Studii medii

incomplete şi

primare

Studii medii generale

şi speciale

Studii superioare şi

superioare

incomplete

Riscul sărăciei în funcţie de nivelul educaţional, 2005, %


Sărăcia absolută

Sărăcia extremă

Structura populaţiei după mărimea gospodăriilor casnice,

2005, %


11%

24%

24%

24%

11%

6%

1 persoană

2 persoane

3 persoane

4 persoane

5 persoane

6 şi mai multe persoane

Compoziţia gospodăriei casnice are, de asemenea, o influenţă asupra nivelului ratei sărăciei. Nivelul ratei sărăciei absolute în funcţie de aceasta este ilustrat în figura 10.

63. Majoritatea gospodăriilor au înregistrat în 2005 un nivel mediu de consum mai mic, iar riscul sărăciei lor s-a majorat. În special, s-au majorat (de la 26% în 2004 pînă la 33% în 2005) ratele sărăciei pentru familiile alcătuite dintr-un cuplu cu copii. Cuplurile familiale cu copiii sub 18 ani, împreună cu alte gospodării cu copii sub 18 ani, reprezintă 60% din numărul gospodăriilor sărace şi respectiv 52% din numărul total al gospodăriilor casnice.

Sărăcia după numărul de copii prezenţi în gospodăriile casnice

64. Rata sărăciei este influenţată de numărul membrilor gospodăriilor casnice, dar în special de numărul copiilor aflaţi în întreţinerea gospodăriei. În Republica Moldova 56% din gospodăriile casnice au copii (figura 10). Dintre aceste gospodării: 47% au un copil, 38% au doi copii, 10% au trei copii şi 5% au patru sau mai mulţi copii.

65. După numărul de copii situaţia sărăciei se diferenţiază foarte clar. Fiecare copil în plus contribuie la creşterea gradului de sărăcie.

66. Gospodăriile fără copii sînt cel mai puţin sărace, pe cînd cele mai afectate sunt cele cu 3, 4 sau mai mulţi copii. Rata sărăciei absolute la gospodăriile casnice cu 4 sau mai mulţi copii a crescut cu 30 p.p, iar cea a sărăciei extreme cu 23 p.p. Ponderea acestor familii în totalul populaţiei este foarte mică, de 3%, iar în totalul gospodăriilor sărace a fost de 6% (figura 10).

67. Gospodăriile cu mulţi copii s-au confruntat în ultimii ani cu greutăţi, cum ar fi lipsa unei slujbe bine plătite sau a unei calificări corespunzătoare. În aceste condiţii o parte dintre ele trăiesc sub pragul sărăciei, în condiţii improprii dezvoltării normale a personalităţii copiilor.

Sărăcia după statutul ocupaţional al capului gospodăriilor casnice

68. În acest paragraf este analizată şi prezentată situaţia gospodăriilor casnice aflate sub pragul sărăciei în funcţie de următorii factori: activitatea desfăşurată de capul gospodăriei; numărul persoanelor dintr-o gospodărie angajate în cîmpul muncii şi sursa principală de venit în gospodăriile casnice.

69. După grupele social-economice existente la noi în ţară, există 3 categorii dominante în structura celor săraci, şi anume: lucrătorii agricoli, inclusiv fermierii ocupă jumătate din această structură; pensionarii – 28% şi salariaţii din afara sectorului agrar – 20%.

70. Lucrătorii agricoli şi pensionarii sînt cei mai afectaţi de sărăcie. Riscul de sărăcie pentru lucrătorii pe cont propriu în agricultură este cel mai ridicat între toate grupările ocupaţionale din Republica Moldova: situat la 41%, este de aproape 4 ori mai mare decît în cazul lucrătorilor din sectorul individual neagricol şi de aproximativ 2 ori mai mare decît în cazul salariaţilor (22%). Situaţia lor s-a înrăutăţit foarte mult în ultimul an, înregistrînd o creştere de aproximativ 10 p.p.

71. Creşterea sărăciei în rîndul fermierilor şi salariaţilor din agricultură este strîns legată de evoluţia acestui sector, de dificultăţile întîlnite în realizarea reformelor economice în sectorul agricol. Mai mult decît atît, veniturile gospodăriilor din sectorul agricol sînt instabile, deoarece, în mare parte, acestea sînt determinate de condiţiile naturale şi de mediul de reşedinţă.

72. Structura gospodăriilor casnice sărace diferă între mediul urban şi mediul rural. Sursa principală de venit pentru 58% din gospodării sărace din oraşele mari şi 63% din oraşele mici este activitatea salarizată sau prestaţiile sociale (26%).

73. În zonele rurale sursa principală de venit este reprezentată de veniturile obţinute din desfăşurarea unei activităţi agricole (figura 11). Aceste venituri sînt în general scăzute, iar ocuparea pe cont propriu în agricultură predomină în structura ocupaţională a populaţiei sărace. Astfel, 50% din săraci în mediul rural sînt lucrători pe cont propriu în agricultură, în comparaţie cu doar 29% în populaţia totală.

57.7

0

26.3

14.9

63.3

2.5

26.3

3.5

19.1

50.4

27.1

3.4

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Oraşe mari

Oraşe mici

Rural

Structura populaţiei sărace după sursele de venit, 2005, %


Activitate salarizată

Activitate individuală agricolă

Activitate individuală neagricolă

Prestaţii sociale

Alte surse

Figura 11

74. În funcţie de principala sursă de venit obţinută din activitatea desfăşurată de capul gospodăriei casnice în anul 2005 rata sărăciei s-a redus atît pentru salariaţi (cu 2 p.p.), cît şi pentru cei ce desfăşoară o activitate individuală neagricolă (4 p.p.). Nivelul ratei sărăciei pentru lucrătorii pe cont propriu în agricultură a crescut cu 8 p.p. (Figura 12).

75. În mediul rural fermierii şi angajaţii în agricultură alcătuiesc respectiv 46% şi 16% din numărul membrilor gospodăriilor casnice aflate în sărăcie. Analizînd sărăcia din mediul urban după categoriile socio-economice, am remarcat că salariaţii din afara sectorului agrar par a fi cea mai numeroasă categorie afectată de sărăcie, ei alcătuiesc 56% din numărul celor din oraşele mari şi 59% din locuitorii altor oraşe. Pensionarii formează următoarea, cea mai numeroasă categorie socio-economică de săraci din mediile urbane şi rurale, ei alcătuiesc 28% din numărul celor din oraşele mari, 27% din oraşele mici şi 28% din mediul rural.

Evolutia ratei saraciei dupa marimea gospodariilor

casnice, 2004-2005, %

0

20

40

60

80

1 persoana

2 persoane

3 persoane

4 persoane

5 persoane

6 si mai

multe

persoane

%

2004

2005

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

%

Gospodărie

dintr-o

persoană

Cuplu

familial fără

copii

Cuplu

familial cu

copii sub

18 ani

Părinte

singur cu

copii sub

18 ani

Alte

gospodării

cu copii

sub 18 ani

Alte

gospodării

fără copii

Riscul sărăciei absolute în funcţie de tipul gospodăriei, 2004-2005


2004

2005


76. În ceea ce priveşte pămîntul, inclusiv suprafaţa terenurilor agricole, observăm că acesta nu îmbunătăţeşte de la sine situaţia materială a gospodăriei casnice. În Republica Moldova dispun de terenuri agricole absolut toate gospodăriile casnice sărace, situate în localităţile rurale, şi circa 63% din oraşele mici. Distribuţia gospodăriilor din mediul rural care au în proprietate pămînt nu reflectă o diferenţă semnificativă între gospodăriile sărace şi nesărace.

77. În ceea ce priveşte ocuparea observăm că aceasta nu oferă o protecţie adecvată contra sărăciei. Numărul mai mare al membrilor ocupaţi ai gospodăriilor casnice nu reduce riscul sărăciei. Gospodăriile fără lucrători şi cele alcătuite dintr-un singur salariat se află într-o situaţie mai bună decît gospodăriile casnice compuse din 2 sau mai multe persoane ocupate. (tabelul 5)

Tabelul 5 Structura şi rata sărăciei după grupele social-economice şi după numărul de lucrători

în gospodăriile casnice, 2004-2005 (procentul persoanelor investigate)

Numărul de lucrători

Total populaţie

Săraci

Extrem săraci

Structura

Rata sărăciei

Structura

Rata sărăciei

Structura

2005

2004

2005

2005

2004

2005

2005

Gospodării cu 1 persoană

Fără lucrători

7.7

28.8

28.8

7.3

14.2

14.9

6.7

1 lucrător

3.6

16.5

17.1

2.0

8.8

8.2

1.7

Gospodării cu 2 şi mai multe persoane

Fără lucrători

12.2

25.0

24.5

9.9

10.8

14.5

10.3

1 lucrător

22.6

23.1

25.9

19.3

12.9

14.2

18.9

2 lucrători

38.7

27.1

31.3

40.0

14.7

17.8

40.2

3 şi mai mulţi lucrători

15.2

41.5

42.7

21.4

28.0

25.0

22.2

Total

100.0

100.0

100.0

Sărăcia după nivelul educaţional al capului gospodăriei casnice

78. Nivelul educaţiei este un alt factor ce influenţează nivelul sărăciei. Analiza sărăciei pentru 2005 confirmă importanţa stocului de educaţie, ca fiind cel mai important predictor al riscului de sărăcie.

79.

0

5

10

15

20

25

200320042005


Dinamica ratei sărăciei în perioada 1998-2005, %

0

20

40

60

80

100

19981999200020012002200320042005

Anul

Rata sărăciei, %

absolutăextremărelativă

O gospodărie al cărui cap de familie nu are studii primare sau studii medii incomplete e de 7 ori mai predispusă să trăiască sub limita sărăciei, decît gospodăria unui absolvent de facultate. Aceasta se explică prin faptul că adulţii cu un nivel de educaţie mai ridicat cîştigă mai bine, ceea ce face ca riscul sărăciei pentru aceştia să fie mai mic, faţă de cei cu un nivel de educaţie mai redus. Ponderea gospodăriilor conduse de persoane fără studii primare şi analfabeţi în totalul populaţiei investigate nu este ridicat (3%), aceste gospodării se caracterizează printr-un grad avansat al sărăciei (44%). Majoritatea celor săraci, însă, este alcătuită din gospodării conduse de persoane cu studii medii incomplete şi primare (31%), şi medii generale şi speciale (55%). Rata sărăciei pentru aceste categorii de gospodării a fost de 44%, respectiv 27% sub pragul sărăciei absolute.


80. Sărăcia corelează puternic cu un nivel scăzut de educaţie. Astfel, riscul sărăciei în gospodării se reduce substanţial pe măsură ce nivelul de studii al capului gospodăriei creşte.

81. Persoanele din gospodăriile, al căror cap de familie are studii superioare, au şanse considerabil mai puţine de a fi sărace. Gospodăriile conduse de persoane fără studii primare au cel mai înalt risc al sărăciei. Însă, doar 3% din toate gospodăriile fac parte din această categorie (vezi figura 13).

Sărăcia după medii de rezidenţă, 1998-2005, %

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

19981999200020012002200320042005

Anul

Rata sărăciei, %

Oraşe mariOraşe miciSateTotal

0

5

10

15

20

25

30

35

40

200320042005


82. Observăm că participarea la o formă superioară de educaţie anulează aproape riscul sărăciei. Fiecare ciclu de învăţămînt în plus absolvit înseamnă o scădere abruptă a sărăciei (vezi figura 14). În general persoanele cu studii superioare şi superioare incomplete sînt mai puţin afectate de sărăcie.

Sărăcia după vîrsta şi sexul capului gospodăriilor casnice

83. Printre alte elemente asociate sărăciei se numără vîrsta şi sexul capului gospodăriei. După vîrsta capului gospodăriei se constată că cei care se confruntă cu un risc mai ridicat de sărăcie sînt persoanele între 35 - 44 de ani, cu o rată a sărăciei de 31%; 45 – 54 de ani – 33% şi cei peste 65 de ani – 32%. Ponderea acestora în totalul gospodăriilor casnice este de aproape 70%.

84. În cazul vîrstnicilor, cauza principală revine mijloacelor financiare insuficiente din care sînt nevoiţi să trăiască aceştia, care de cele mai multe ori au o singură sursă, şi anume veniturile din pensii.

Tabelul 6 Rata sărăciei în funcţie de vîrstă, sex şi locul de trai, 2004 - 2005 neponderat (%)

Total

Urban

Rural

Sărăcie absolută

Sărăcie extremă

Sărăcie absolută

Sărăcie extremă

Sărăcie absolută

Sărăcie extremă

2004

2005

2004

2005

2004

2005

2004

2005

2004

2005

2004

2005

Bărbaţi

26.9

31.4

15.3

18.0

18.3

17.6

9.3

8.7

31.7

38.8

18.6

23.0

inclusiv:

Copii

30.1

35.0

17.9

20.5

18.9

18.9

8.9

8.4

35.5

42.6

22.3

26.2

Economic activi

27.3

30.8

15.7

17.5

18.3

17.6

9.6

9.6

32.9

38.6

19.5

22.1

Vîrstnici

26.2

27.3

13.1

15.4

21.7

15.5

9.7

6.5

28.5

33.2

14.8

19.8

Femei

26.1

29.3

14.1

16.4

18.7

18.0

8.7

9.0

30.7

36.8

17.5

21.2

inclusiv:

Copii

29.5

33.7

16.7

19.3

20.4

23.5

9.3

12.5

34.2

39.1

20.6

23.0

Economic activi

25.2

27.3

14.2

15.2

17.8

14.9

8.5

7.6

30.7

37.0

18.6

21.2

Vîrstnici

29.3

29.9

14.2

16.1

23.3

21.6

10.2

9.4

32.5

34.2

16.3

19.7

Populaţie

26.5

29.1

14.7

16.1

18.5

17.5

9.0

8.6

31.2

36.0

18.0

20.5

inclusiv:

Copii

29.8

33.2

17.3

18.8

19.7

21.1

9.1

10.2

34.9

39.1

21.4

23.0

Economic activi

26.1

27.7

14.9

15.2

18.0

15.8

9.0

8.3

31.8

35.9

19.0

19.9

Vîrstnici

28.1

27.7

13.8

14.9

22.7

18.5

10.0

7.8

30.9

32.5

15.7

18.6

85. Din tabelul 6 se poate observa, de asemenea, că vîrsta membrilor gospodăriei casnice din eşantion afectează considerabil bunăstarea lor. Suplimentar acest tabel ne prezintă rata sărăciei absolute şi rata sărăciei extreme pe categorii distincte de vîrstă, sex şi după locul de trai. Conform acestor date constatăm că la nivel individual în Republica Moldova bărbaţii sînt expuşi unui grad mai mare de risc de sărăcie decît femeile. Între numărul femeilor şi bărbaţilor aflaţi în sărăcie există o diferenţă de 2 p.p.

86. Gospodăriile casnice conduse de bărbaţi în vîrstă de pînă la 29 de ani se confruntă cu un risc mai mare al sărăciei decît gospodăriile casnice conduse de femei de aceeaşi vîrstă (30% faţă de 25%). Această situaţie pare să se schimbe odată cu creşterea în vîrstă. Astfel, gospodăriile conduse de bărbaţi în vîrstă de 60 de ani sau mai mult sînt într-o situaţie mult mai bună, avînd o rată a sărăciei absolute de 27%, faţă de 30% înregistrată de gospodăriile casnice conduse de femei de aceeaşi vîrstă.

87. În cazul vîrstnicilor situaţia se inversează. Astfel, în 2005 rata sărăciei absolute a femeilor în vîrstă de 75 şi mai mulţi ani este mai mare faţă de cea a bărbaţilor din aceeaşi categorie de vîrstă (36% la bărbaţi faţă de 40% la femei). Gospodăriile sărace al căror cap este femeie se confruntă nu numai cu un risc sporit de sărăcie, dar şi cu o capacitate mai mică de ieşire din sărăcie, ca şi în cazul celor din mediul rural şi a vîrstnicilor. Aceste categorii se suprapun în mare parte, dat fiind îmbătrînirea populaţiei rurale în Republica Moldova. În majoritatea cazurilor, gospodăriile al căror cap este o femeie în vîrstă sînt alcătuite dintr-un singur membru care nu poate lucra pămîntul şi nu primesc nici un fel de sprijin.

88. O altă problemă care necesită a fi menţionată este sărăcia copiilor. Riscul acestora este şi mai mare în mediul rural. Riscul ridicat pentru această categorie a populaţiei se datorează într-o oarecare măsură numărului mare de copii în familiile sărace. O serie de variabile precum vîrsta capului gospodăriei, mărimea gospodăriei şi numărul copiilor indică, în mare parte, aceeaşi categorie de gospodării. În ultimii ani riscul sărăciei a scăzut pentru vîrstnici, în parte ca urmare a reformelor sistemului de pensii, în timp ce pentru copii, riscul a crescut constant.

3. Sărăcia subiectivă

89. În scopul aprecierii cît mai complexe a sărăciei din Republica Moldova, este necesar să fie evaluată şi opinia subiectivă a populaţiei. Sărăcia subiectivă poate fi evaluată prin două metode. Prima metodă se bazează pe determinarea unui prag al sărăciei conform necesităţilor considerate minime de către fiecare gospodărie pentru a putea exista, iar a doua determină păturile sărace conform aprecierilor individuale - dacă se consideră sau nu se consideră sărac. La stabilirea pragului subiectiv al sărăciei în baza necesităţilor minime ale gospodăriei sînt utilizate rezultatele Cercetarii Bugetelor Gospodăriilor Casnice din Republica Moldova, colectate de Biroul Naţional de Statistică. În cadrul cercetării date, gospodăriile indică sumele băneşti necesare pentru un nivel minim de trai. Potrivit acestei metodologii de calcul, pragul subiectiv al sărăciei ia valori diferite în dependenţă de mărimea gospodăriei şi mediul de reşedinţă. Sărăcia subiectivă evaluată reieşind din percepţia proprie a populaţiei, este analizată în baza studiului privind opinia populaţiei referitor la fenomenul sărăciei. În anul 2005 eşantionul a cuprins 508 gospodării casnice, care au participat la Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice din Republica Moldova în luna august. Totodată, pentru confirmarea unor tendinţe, au fost utilizate şi o serie din datele incluse în Raportul - studiu sociologic calitativ „Vocea săracilor”, realizat la comanda şi sub coordonarea PNUD- Moldova în cadrul Programului Comun „Suport pentru elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor strategice în Republica Moldova”, care este implementat de către Guvern.

90. După cum este expus în tabelul 7, ratele sărăciei subiective sînt, de asemenea, mai mari, decît cele bazate pe evaluarea monetară a sărăciei prezentată în secţiunile anterioare. Totuşi, sînt observate cîteva diferenţe semnificative în contextul măsurării sărăciei subiective. Atunci cînd gospodăriile casnice sînt întrebate referitor la venitul minim necesar, rezultatele sînt foarte apropiate de standardele obiective. În termenul de percepţie a unor standarde de viaţă, numărul gospodăriilor care se consideră pe ele însăşi sărace este semnificativ mai înalt decît rata sărăciei absolute.

Tabelul 7 Rata sărăciei în mediile urban, rural în perioada 2004-2005, ponderat %

Total

Urban

Rural

2004

2005

2004

2005

2004

2005

Sărăcia extremă

14.7

16,1

9.0

8,6

18.0

20,5

Sărăcia absolută

26.5

29,1

18.5

17,5

31.2

36,0

Sărăcia subiectivă

29.3

39,7

27.0

32,1

31.3

42,5

Autoaprecierea1

45.7

42,9

42.6

46,8

47.7

40,3


Notă: 1\ doar gospodăriile cercetate în luna august; cifrele nu sunt ponderate.

91. Conform rezultatelor cercetării sărăciei subiective, în anul 2005, 43% din gospodăriile intervievate au declarat că se consideră a fi sărace. Din punct de vedere al percepţiei subiective aceasta reprezintă o reducere cu 3 unităţi procentuale faţă de anul 2004. Figura 15 reflectă ponderea gospodăriilor care se consideră sărace după mediul de reşedinţă. În mediul urban sînt mai multe gospodării care se consideră sărace, decît în cel rural.

Ponderea gospodăriilor care se consideră sărace după

mediul de reşedinţă

Sursa: MEC în baza CBGC

46,8

40,3

29,6

31,5

23,6

28,2

01020304050

Urban

Rural

%

Nu ştiu

Nu

Da

Figura 15

92. Percepţia subiectivă a populaţiei faţă de standardele de viaţă este un concept mai mult relativ care la rîndul său depinde de alţi factori în afara celor monetari. Tabelul 8 arată că doar 44% din cele mai sărace douăzeci de procente se consideră sărace în baza standardelor monetare. Respectiv 28 % de respondenţi din chintila cea mai înstărită se consideră săraci. Dacă de făcut o diferenţiere, atunci observăm că 44% din respondenţii ne-săraci „obiectiv” se percep pe ei însuşi ca săraci „subiectiv” (tabelul 9). Această este mai mult ca media sărăciei extreme, unde „doar” 38% se consideră pe ei însăşi săraci.

Tabelul 8 Se consideră săraci la momentul actual

Da

Nu

Îmi vine greu să răspund

Total

Chintila I

44

43,6%

32

31,7%

25

24,8%

100%

Chintila II

49

48,0%

36

35,3%

17

16,7%

100%

Chintila III

42

41

RAPORT PRIVIND SĂRĂCIA ŞI IMPACTUL POLITICILOR 2005 · 2014-10-28 · extreme, indicatorii de...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND SĂRĂCIA ŞI IMPACTUL POLITICILOR 2005 · 2014-10-28 · extreme, indicatorii de...