Raport privind indicatorii · categorii de beneficiaripe baza cărora vor fi definiți indicatorii...

Raport privind indicatorii

calitativi relevanți ce vor fi

utilizați pentru

monitorizarea și evaluarea

serviciilor sociale din

România

Livrabil 2 - Componenta 2

Comisia Europeană - Structural Reform Support Service – SRSS/SC2017/003 Lot 1 “Asistentă tehnică adresată Ministerului Muncii si Justiției Sociale din România în domeniul beneficiilor de asistenţă socială şi serviciilor sociale”

Pagina 2 din 190

Cuprins

Abrevieri .................................................................................................................................................. 3 Introducere .............................................................................................................................................. 4 1. Privire de ansamblu asupra serviciilor sociale și a inițiativelor în domeniul serviciilor sociale bazate pe dovezi la nivel european ........................................................................................................ 5

1.1 Natura serviciilor sociale ........................................................................................................ 5 1.2 Inițiative europene în domeniul serviciilor sociale bazate pe dovezi ..................................... 7

1.2.1 Inițiative în domeniul serviciilor sociale ............................................................................. 7 1.2.2 Sisteme de management al calității ................................................................................ 13

2. Privire de ansamblu asupra serviciilor sociale din România ...................................................... 18 2.1 Natura și tipurile serviciilor sociale și a furnizorilor de servicii sociale din România ........... 18 2.2 Factorii interesați din sistemul de servicii sociale ................................................................ 20 2.3 Finanțarea serviciilor sociale ............................................................................................... 21 2.4 Resurse umane în domeniul serviciilor sociale ................................................................... 21 2.5 Standarde de calitate a serviciilor sociale în România ........................................................ 22

2.5.1 Cadrul legislativ general .................................................................................................. 22 2.5.2 Acreditarea furnizorilor și licențierea serviciilor sociale ................................................... 23 2.5.3 Clasele de calitate ........................................................................................................... 24 2.5.4 Standarde de calitate și indicatori ................................................................................... 24

2.6 Monitorizarea și evaluarea serviciilor sociale în România ................................................... 29 2.6.1 Cadrul legislativ pentru monitorizare și evaluare ............................................................ 29 2.6.2 Situația actuală privind monitorizarea și evaluarea serviciilor sociale ............................ 31 2.6.3 Proiecte privind calitatea serviciilor sociale în România ................................................. 33 2.6.4 Aspecte rezultate din interviurile derulate cu diferite categorii de stakeholderi .............. 35

3. Indicatori calitativi pentru monitorizarea și evaluarea serviciilor sociale în România ................ 48 3.1 Analiză comparativă a indicatorilor de monitorizare şi evaluare a calităţii serviciilor sociale 48 3.2 Indicatori calitativi ................................................................................................................ 55

3.2.1 Set de indicatori calitativi 1 .............................................................................................. 56 3.2.2 Set de indicatori calitativi 2 .............................................................................................. 61 3.2.3 Set de indicatori calitativi 3 .............................................................................................. 71 3.2.4 Set de indicatori calitativi 4 .............................................................................................. 79 3.2.5 Set de indicatori calitativi 5 .............................................................................................. 84 3.2.6 Set de indicatori calitativi 6 .............................................................................................. 93 3.2.7 Set de indicatori calitativi 7 ............................................................................................ 102 3.2.8 Set de indicatori calitativi 8 ............................................................................................ 107 3.2.9 Set de indicatori calitativi 9 ............................................................................................ 114 3.2.10 Set de indicatori calitativi 10 .......................................................................................... 118 3.2.11 Set de indicatori calitativi 11 .......................................................................................... 127 3.2.12 Set de indicatori calitativi 12 .......................................................................................... 132 3.2.13 Set de indicatori calitativi 13 .......................................................................................... 137 3.2.14 Set de indicatori calitativi 14 .......................................................................................... 142

4. Anexe ....................................................................................................................................... 151 Anexa 1.Bibliografie aferentă sub-capitolelor 2.6.4 şi 3.1. .............................................................. 152 Anexa 2.Lista persoanelor intervievate ........................................................................................... 154 Anexa 3.Ghid de interviu semi-structurat ........................................................................................ 155 Anexa 4.Raport narativ – Federația Organizațiilor Non-guvernamentale pentru Servicii Sociale .. 159 Anexa 5.Raport narativ – Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România ........... 166 Anexa 6.Raport narativ – Fundația Principesa Margareta a României ........................................... 170 Anexa 7.Raport narativ – Colegiul Național al Asistenților Sociali .................................................. 173 Anexa 8.Raport narativ – Federația Organizațiilor Non-guvernamentale pentru Copii ................... 177 Anexa 9.Raport narativ – Asociația Casa Ioana .............................................................................. 182 Anexa 10.Raport narativ – Crucea Roșie ........................................................................................ 185


Pagina 3 din 190

Abrevieri

Acronim Descriere

ACI Asociaţia Casa Ioana

ANPDCA Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

ANPIS Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

AAPL Autoritățile Administrației Publice Locale

CEPS Centre for European Policy Studies

CNASR Colegiul Național al Asistenților Sociali

CRR Crucea Roşie România

DGASPC Direcţii Judeţene de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului

EFP Educație și Formare Profesională

EFQM European Foundation for Quality Management

EQAVET European Quality Assurance in Vocational Education and Training

EQUASS European Quality in Social Services

FEANTSA Federaţia Europeană a Organizaţiilor Naţionale care se ocupă cu persoanele fără adăpost

FONPC Federaţia Organizaţiilor Non-guvernamentale pentru Copii

FONSS Federaţia Organizaţiilor Non-Guvernamentale pentru Servicii Sociale

FPMR Fundația Principesa Margareta a României

ÎLD Îngrijire de lungă durată

M&E Monitorizare&Evaluare

MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale

ONG Organizație neguvrenamentală

ONU Organizația Națiunilor Unite

ONPHR Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România

OUG Ordonanță de Urgență

PBD Practica bazată pe dovezi

RCN Royal Colleage of Nursing

SPAS Serviciul Public de Asistență Socială

UE Uniunea Europeană

UMS Unitate medico-socială

UPA Unităţi Protejate Autorizate


Pagina 4 din 190

Introducere

Prezentul raport a fost elaborat în cadrul proiectului “Asistentă tehnică adresată Ministerului Muncii si

Justiției Sociale din România în domeniul beneficiilor de asistenţă socială şi serviciilor sociale” și

reprezintă livrabilul numărul 2 al componentei 2 a acestuia - “Evaluarea funcționării și eficacității

serviciilor sociale”.

Raportul a fost pregătit în vederea sprijinirii obținerii rezultatului numărul 1 al componentei 2, și anume

dezvoltarea unui set de indicatori calitativi pe care Ministerul Muncii și Justiției Sociale îi va putea utiliza

pentru evaluarea și monitorizarea serviciilor sociale la nivel național, în conformitate cu prevederile legii

asistenței sociale, nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare.Acest raport își propune să

furnizeze o imagine de ansamblu a domeniului serviciilor sociale și a bunelor practici și tendințe în

domeniul monitorizării și evaluării acestora la nivel European, să ofere informații cu privire la

sistemulnațional de servicii sociale și să prezinte o serie de indicatori calitativi definiți pentru evaluarea

și monitorizarea serviciilor sociale.

Structura raportului este constituită din patru capitole.

Capitolul 1 al raportului detaliează conceptul de servicii sociale, așa cum este acesta descris în

literatura de specialitate. De asemenea, capitolul prezintă o serie de inițiative europene în domeniul

social bazate pe dovezi. În cadrul aceluiași capitol, două sisteme de management al calități

implementate la nivel European sunt descrise din perspectiva eficienței dovedite a acestora în

asigurarea calității la nivel organizațional (în cazul organizațiilor care furnizează servicii sociale).

Capitolul 2, se concentrează pe sistemul de servicii sociale la nivel național: debutează prin descrierea

sistemului actual al serviciilor sociale (tipuri, actori, finanțarea, resurse umane), continuă cu prezentarea

standardelor minime de calitate definite pentru acreditarea serviciilor sociale destinate diferitelor

categorii de beneficiaripe baza cărora vor fi definiți indicatorii calitativi de monitorizare și evaluare și se

încheie cu detalierea sistemului de monitorizare și evaluare a serviciilor sociale în România.

În cadrul celui de-al treilea capitol al raportului, sunt incluși indicatorii calitativi definiți în vederea

monitorizării și evaluării serviciilor pentru 7 categorii de beneficiari și respectiv, categorii de servicii

selectate împreună cu reprezentanții Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Prezentul raport se bazează pe analiza literaturii de specialitate, a cadrului strategic, legislativ și

metodologic aferent sectorului de servicii sociale la nivel European și în România. Analiza documentară

a fost completată cu informații colectate în cadrul unor interviuri semi-structurate ce au fost derulate în

perioada 16-25 aprilie cu reprezentanți ai celor mai importanți furnizori de servicii sociale, dar și cu alte

categorii de actori relevanți în acest domeniu. Rapoartele narative aferente interviurilor sunt anexate

prezentului raport.


Pagina 5 din 190

1. Privire de ansamblu asupra serviciilor sociale și a

inițiativelor în domeniul serviciilor sociale bazate pe dovezi

la nivel european

Scopul acestui capitol constă în introducerea unor concepte teoretice generale referitoare la natura

serviciilor sociale, așa cum sunt evidențiate în literature relevantă, și pe de altă parte, să prezinte câteva

exemple de inițiative europene în domeniul social bazate pe dovezi și de sisteme de management al

calității utilizate pentru măsurarea calității serviciilor sociale la nivel organizațional.

1.1 Natura serviciilor sociale

Conform definiției globale a Federației Internaționale a AsistențilorSociali, munca socială reprezintă "o

profesie bazată pe practică și o disciplină academică care promovează schimbarea și dezvoltarea

socială, coeziunea socială, împuternicirea și eliberarea oamenilor”1. Disciplina este bazată pe principii

care includ justiția socială, drepturile omului, datoria comună și considerația pentru diversitate. De

asemenea, definiția subliniază faptul că scopul muncii sociale este de a implica atât oamenii, cât și

structurile instiționale pentru a aborda schimbările în viață și pentru a spori bunăstarea.

Inițial, în Europa, Revoluția Industrială a creat nevoia ca statele să dezvolte mecanisme de servicii

sociale pentru a combate efectele inegalității sociale create de Revoluția Industrială2. În acest sens,

scopul serviciilor sociale a fost acela de a menține societăți omogene ca urmare a schimbărilor politice,

economice, culturale, sociale și consecințele pe care le-au avut asupra comunităților3. Munca socială

este văzută ca o componentă importantă a statului social. Aceasta se bazează pe principiile dreptății

sociale și are drept scop sprijinirea dezvoltării și diversității umane4.

Literatura de specialitate recunoaște două tipuri de servicii sociale, anume sisteme de asigurări sociale

statutare și complementare și alte servicii esențiale care sunt furnizate persoanelor fizice5.Cele din

urmă includ îngrijirea pe termen lung, educația timpurie și îngrijirea, serviciile de ocupare a forței de

muncă și locuințele sociale6.Intervențiile pe care fiecare caz le implică trebuie susținute de cadre și

modele teoretice. Teoriile și modelele vizează înțelegerea metodelor de intervenție și a rezultatelor

potențiale.

Potrivit Comitetului pentru Protecție Socială al Uniunii Europene7, caracteristicile pe care trebuie să le

respecte furnizorii de servicii sociale sunt următoarele:

• Disponibilitate - utilizatorii ar trebui să aibă acces la toate serviciile, să le fie răspuns corespunzător

nevoilor lor, să primească asistență într-un centru care este cel mai convenabil pentru ei și familiile

lor.

1 International Federation of Social Workers, Global Definition of Social Work, disponibil online lahttp://ifsw.org/get-

involved/global-definition-of-social-work/, accesat în 23.04.2018. 2 Walter LOREZ, Is History Repeating Itself? Reinventing Social Work’s Role in Ensuring Social Solidarity Under

Conditions of Globalization, in Timo HARRIKARi, Pirkko-Liisa RAUHALA, Social Change and Social Work. The Changing Societal Conditions of Social Work in Time and Place, Routledge, 2014. 3 IASSW, ICSW, IFSW, Global Agenda for Social Work and Social Development: Second Report. Promoting the

Dignity and Worth of Peoples, 2016. 4 Joseph KWOK, Social Welfare, Social Capital And Social Work: Personal Reflection Of A Hong Kong Social

Worker, Journal of Social Policy and Social Work, 8, March 2004, paginile 23-32. 5 A Voluntary European Quality framework for Social Services, The Social Protection Committee, 8.10.2010.

6 Study on Social Services of General Interest, European Commission, October 2011.

7 Study on Social Services of General Interest, European Commission, October 2011.


Pagina 6 din 190

• Accesibilitate - cei care ar putea necesita asistență din partea serviciilor sociale ar trebui să poată

avea acces ușor la acestea. Accesibilitatea reprezintă ansamblul de măsuri şi lucrări de adaptare a

mediului fizic, precum şi a mediului informaţional şi comunicaţional conform nevoilor persoanelor cu

handicap, factor esenţial de exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a obligaţiilor persoanelor cu

handicap în societate8.

• Centrat pe persoane - nevoile în schimbare ale fiecărui beneficiar trebuie tratate în timp util și în

mod accesibil de către furnizorul de servicii sociale.

• Comprehensivitate - serviciile sociale ar trebui să ofere utilizatorilor servicii incluzive, luând în

considerare nevoile, capacitățile și preferințele familiilor și familiilor acestora, cu scopul de a

maximiza foloaselebeneficiarului.

• Continuitate - serviciul ar trebui să ofere suport pe întreaga durată atunci când se manifestă nevoia

beneficiarului sau în acord cu abordarea care permite utilizatorilor să beneficieze de servicii continue

și neîntrerupte.

• Orientarea spre rezultate - serviciile sociale ar trebui în primul rând să ofere foloase utilizatorilor lor.

La nivel național, în general, serviciile sociale sunt esențiale pentru eradicarea sărăciei și excluziunii

sociale9, iar pentru a putea evalua o multitudine de probleme ridicate de indivizi diferiți și vulnerabili,

acestea trebuie să fie autonome. În plus, serviciile sociale sunt importante datorită rolurilor multiple pe

care le îndeplinesc asistenții și lucrătorii sociali, cum ar fi rolul de de consilier și de susținător al cauzelor

pentru cazurile la care lucrează șicel de manager de caz10

.

Serviciile sociale implică colaborarea între mai multe instituții guvernamentale pentru a asista o

comunitate. Importanța serviciilor sociale constă atât în intervenția lor directă în comunități, cât și în

facilitarea altor persoane și organizații de a interveni singure sau de a colabora, în același timp sau în

paralel, în comunități. Mai mult, așa cum subliniază Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite,

semnificația serviciilor sociale constă în capacitatea lor de a "ameliora condițiile de trai și circumstanțele

persoanelor, de obicei indivizii și familiile lor, care se află printre cei mai puțin privilegiați în societățile

lor”.11

Originea teoriei calității serviciilor se regăsește în literatura cu privire la calitatea produselor și satisfacția

clienților, iar conceptualizarea acesteia se regăsește în literatura despre bunurile fizice. Un factor

determinant în diferențierea produselor de servicii este reprezentat de calitatea serviciului. Indicatorii

săi variază în funcție de sectoare. Procesul de identificare a calității unui serviciu este legat de stabilirea

unei metode de măsurare care include cuantificarea de așteptărilor, percepțiilor și satisfacției.12

Poor et.

al (2013) disting mai mulți factori principali ai calității serviciilor. Aceștia includ calitatea procesului,

calitatea produsului, calitatea fizică, calitatea interactivă și calitatea organizației.13

Cu toate acestea,

atingerea calității în furnizarea de servicii întâmpină o serie de obstacole, cum ar fi lipsa de vizibilitate

a problemelor legate de calitatea serviciilor, dificultăți în determinarea răspunderii ca urmare a influenței

pe care diferitele etape ale furnizării serviciilor o au asupra consumatorului, timpul necesar pentru

8Art. 5, Alin. 2, Legea 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap.

9 A Voluntary European Quality framework for Social Services, The Social Protection Committee, 8.10.2010.

10 S ASQUITH, CL CLARK, L WATERHOUSE, The role of the social worker in the 21st century: A literature review,

The Scottish Government, December 19, 2005. 11

Structure, Organization and Functions of Social Services, Economic Commission for Africa, prepared by Mr. David A. Acquah, United Nations Economic and Social Council, 8 March 1962, pagina 2. 12

Christine T. ENNEW, Geoffrey V. REED, Martin R. BINKS, Importance-Performance Analysis and the Measurement of Service Quality, European Journal of Marketing, Vol. 27, No. 2, MCB University Press, 1993, paginile 59-70. 13

Marhanat Hemmat POOR, Masoud Amoo POOR, Mona Ahmadi DARKHANEH, The Quality of Service and Its Importance in Service Organizations, Arabian Journal of Business and Management Review, Vol. 3, No. 3, October 2013, paginile 34-37.


Pagina 7 din 190

îmbunătățirea calității serviciilor, deoarece depinde de resursele umane, nu de instituții și de

incertitudinile cu privire la calitatea livrării serviciilor cu care se confruntă clienții și personalul care

implementează acel serviciu specific.14

Calitatea serviciilor sociale poate fi măsurată printr-o serie de indicatori. Primul indicator reprezintă

eficiența, care se referă la obținerea celor mai bune rezultate posibile, prin utilizarea celei mai mici

cantități posibile de resurse. Pentru a facilita clasificarea programelor de asistență socială, Moore15

a

dezvoltat o matrice de eficiență a costurilor. Acest model include patru tipuri de rezultate ale

programului: Nori (rezultate înalte, costuri reduse), Soarele în creștere (rezultate înalte, costuri ridicate),

Spațiul cosmic (rezultate scăzute, costuri reduse) și Găuri negre (rezultate scăzute, costuri ridicate).

Pentru a deveni un furnizor eficient de servicii sociale, același autor sugerează mai multe soluții, inclusiv

utilizarea tuturor bunurilor care au un cost fix, concentrarea pe beneficiarii care vor profita cel mai mult

de serviciile sociale și alternarea mixului de servicii. Cu toate acestea, eficiența nu reprezintă o lipsă de

considerație pentru calitatea serviciilor furnizate, ci are mai multe utilizări16

. Acestea includ o măsură

globală pentru elementele dificil de măsurat sau pentru efectele secundare pe care autoritatea publică

le are.

În al doilea rând, calitatea serviciilor sociale este măsurată prin eficacitatea acestora. Noțiunea de

eficacitate poate fi înțeleasă prin usurința cu care inițiativele implementate de serviciile sociale s-au

adaptat situației și cât de bine a funcționat în condițiile date. Evaluarea eficacității serviciilor sociale

include o serie de studii, cum ar fi eficiența costurilor, schimbările trăite de persoanele care beneficiază

de asistență socială, analizele efectuate la nivel meta, concepția pe care utilizatorul de servicii sociale

o are despre asistenții sociali, și chiar opiniile asistenților sociali cu privire la rezultatele muncii pe care

o desfășoară17

.

În plus, pentru a determina calitatea serviciului, pot fi luați în considerare mai mulți factori determinanți,

inclusiv atitudine, comportament și expertiză, care se referă la comportamentul personalului serviciilor

sociale, condițiile ambientale, design-ul centrului de asistență socială, timpul de așteptare, factorii

sociali și materialele tangibile.18

1.2 Inițiative europene în domeniul serviciilor sociale bazate pe dovezi

1.2.1 Inițiative în domeniul serviciilor sociale

Pentru a face față provocărilor actuale referitoare la îmbătrânirea populației, politicile în domeniul social

trebuie să fie adecvate și sustenabile din punct de vedere economic. Prin urmare, există o nevoie tot

mai mare de inovare socială prin utilizarea resurselor disponibile într-un mod mai eficient și mai eficace.

Inovarea socială este esențială, iar abordările de politică trebuie testate astfel încât procesul de

elaborare a politicilor să devină unul bazat pe dovezi. Prin urmare, modernizarea serviciilor sociale

14

Abby GHOBADIAN, Simon SPELLER, Mattchew JONES, Service Quality. Concept and Models, International Journal of Service Quality and Reliability Management, MCB University Press, Vol. 11, No. 9, 1994, paginile 46-66. 15

Stephen T. MOORE, Efficiency in Social Work Practice and Administration, Social Work, Volume 40, Issue 5, 1 September 1995, paginile 602–608. 16

Robert PRUGER, Leonard MILLER, Efficiency and the Social Services, Journal Administration in Social Work, Volume 15, 1991, Issue 1-2, paginile 25-44. 17

Jo MORIARTY, Jill MANTHORPE, The Effectiveness of Social Work with Adults, King`s College, March 2016. 18

Michael K. BRADY, J. Joseph CRONIN Jr., Some New Thoughts on Conceptualizing Perceived Service Quality: A Hierarchical Approach, Journal of Marketing, Vol. 65, July 2001, paginile 34-49.


Pagina 8 din 190

publice pune un accent sporit pe dovezi în ceea ce privește luarea deciziilor, contractarea și livrarea

serviciilor și evaluarea acestora19

.

Practica bazată pe dovezi (PBD) este definită de Institutul pentru Politica de Asistență Socială ca un

proces în care practicianul combină intervențiile bine documentate cu experiența practică și etica și

preferințele și cultura clientului pentru a ghida și a informa furnizarea de tratamente și servicii. Potrivit

institutului, practicianul, cercetătorul și clientul trebuie să colaboreze pentru a identifica ce funcționează,

pentru cine și în ce condiții. Această abordare asigură faptul că tratamentele și serviciile, atunci când

sunt utilizate conform destinației, vor avea cele mai eficiente rezultate, după cum demonstrează

cercetarea efectuată în acest sens. De asemenea, va asigura faptul că programele cu succes dovedit

vor fi diseminate pe scară largă și vor fi adresate unui număr mai mare de beneficiari20

.

Practicile bazate pe dovezi pot fi clasificate în trei categorii21

:

• cele mai bune practici: practici bazate pe dovezi care au fost evaluate în mod oficial și care și-au

demonstrat eficacitatea prin cercetare riguroasă

• practici promițătoare: practici bazate pe dovezi, care sunt inovatoare din punct de vedere social, au

o teorie clară a schimbării și au fost dezvoltate în ultimii 5 ani și, prin urmare, nu prezintă dovezi

suficiente cu privire la eficacitatea lor, dar care sunt promițătoare

• practici emergente: practici bazate pe dovezi care sunt în curs de elaborare sau implementare

Mai jos sunt prezentate câteva inițiative europene în domeniul serviciilor sociale bazate pe dovezi,

considerate relevante din perspectiva acestui proiect. Pentru selecția inițiativelor, au fost luate în

considerare următoarele criterii:

• disponibilitatea datelor privind inițiativele în domeniul social bazate pe dovezi

• condiții contextuale similare în care a fost implementată inițiativa (adică: tipul organizației care

implementează inițiativa - guvernul național)

• grupul țintă al inițiativei bazate pe dovezi corespunde uneia dintre categoriile de beneficiari ai

serviciilor sociale din România

• inițiativa este concentrată asupra satisfacerii unei nevoi sociale similare

• transferabilitatea inițiativei (inițiativa a fost testată în diferite țări și a prezentat dovezi de eficacitate

în mai mult de una)

• eficiența inițiativei în domeniul serviciilor sociale bazate pe dovezi

Tabel 1 Inițiative sociale europene bazate pe dovezi

Inițiativă europeană în domeniul serviciior sociale bazată pe dovezi #1

Țară Belgia, Elveția, Olanda, Germania

Titlul/numele inițiativei Triple P – Positive Parenting Programme

Grupul țintă Adulți

Nivelul inițiativei Prevenție

Context și obiective Programul Triple P-Positive Parenting este un sistem pe mai multe niveluri de

19

Buchanan, A.; Lara Montero, A., Evidence-based Social Services: Toolkit for planning and evaluating social services, European Social Network, Brighton, 2015, pagina 9. 20

Social Work Policy Institute, Evidence-Based Practice, Partnerships to Promote Evidence-Based Practice, disponibil la http://www.socialworkpolicy.org/research/evidence-based-practice-2.html, accesat în 5.5.2018. 21

European Commission, Employment, Social Affairs & Inclusion, The European Platform for Investing in Children, Practices that work, disponibil la http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1250&langId=en, accesat în 5.5.2018.


Pagina 9 din 190

intervenție familială, care are ca scop prevenirea tulburărilor emoționale și

comportamentale grave la copii prin promovarea relațiilor pozitive și educative

între părinte și copil. Potrivit dezvoltatorilor Triple P, în afară de îmbunătățirea

abilităților părintești, “programul își propune să crească încrederea părinților cu

privire la capacitățile lor părintești, să îmbunătățească comunicarea cuplurilor

cu privire la responsabilitățile părintești și să reducă stresul parental”.

Programul are cinci niveluri de intervenție cu intensitate și orientare crescânde,

de la o campanie de informare la nivel comunitar, destinată tuturor părinților, la o

intervenție pentru familiile identificate ca fiind expuse riscului de maltratare a

copilului. Programul urmărește să angajeze părintele participant în intervenția

minimală necesară pentru identificarea și îmbunătățirea abilităților părinților.

Ani în operativitate 1999 - în prezent

Tipul organizației ce

implementează practica

Organizații private

Dovada eficienței Bună practică

Pentru a demonstra eficacitatea inițiativei, au fost efectuate trei evaluări care au

vizat măsurarea impactului:

- optzeci și șapte de cupluri selectate au primit, în mod aleatoriu, fie

programul de antrenament parental Triple P, fie au fost incluse în grupul

de control. Cuplurile au fost evaluate cu privire la abilitățile lor parentale

și a interacțiunilor cu copilul, la un an după intervenție.

- șaizeci și nouă de mame și șaizeci și cinci de tați ai copiilor cu vârste

cuprinse între 3 și 6 ani au fost selectați și au primit în mod aleatoriu fie

Nivelul 4 al programului Triple P, fie au fost incluși în grupul de control.

Părinții au fost evaluați cu privire la abilitățile lor parentale și a

comportamentului lor cu copilul înainte și după intervenția de zece

săptămâni.

- Șaptesprezece grădinițe au fost selectate și au primit în mod aleatoriu

fie Nivelul 4 al programului Triple P, fie au fost incluse în grupul de

control. În cele unsprezece grădinițe unde a fost implementat programul

Triple P au participat 186 de părinți, iar în cele șase grădinițe de control

au participat 94 de părinți. Toți părinții au avut un copil cu vârsta între

2,6 și 6 ani care frecventează grădinițele. Comportamentul copiilor din

grupul țintă și abilitățile părintești ale părinților au fost evaluate la

momentul inițial, imediat după perioada de intervenție și la un an și doi

ani după intervenție.

S-a constatat că programul a fost eficient în îmbunătățirea abilităților și

competențelor părinților și a evaluării realizate de părinți cu privire la problemele

parentale și problemele de comportament ale copiilor. Mai mult, s-a constata

faptul că efectul Nivelului 4 al programului asupra abilităților părintești și asupra

comportamentului cu copilul a fost susținut cel puțin doi ani după intervenție.

Transferabilitate Inițiativa a fost pusă în aplicare în mai multe țări


Țară Irlanda

Titlul/numele inițiativei Community mothers

Grupul țintă Familii cu venituri reduse



Pagina 10 din 190

Context și obiective Programul "Mamele comunitare" vizează părinții pentru prima dată, care trăiesc

în zone defavorizate, și urmărește să ofere sprijin și încurajeze părinții prin

vizite la domiciliu de la "mame comunitare". Se axează pe creșterea

capacităților și a abilităților părintești, în special prin dezvoltarea abilităților

părinților și prin creșterea respectului de sine al acestora. Unele dintre

metodele folosite includ promovarea potențialului părinților printr-o abordare

comportamentală în care părinții sunt încurajați să simuleze îngrijirea unui copil,

să alăpteze și să-și laude copiii, precum și să asigure siguranța acestora.

Programul "Mamele comunitare" folosește, de asemenea, secvențe ilustrate

pentru a declanșa discuții asupra unor mijloace sănătoase și adecvate

dezvoltării, de a face față diferitelor provocări legate de creșterea copilului.

Mamele comunitare sunt voluntari care au fost identificați pentru prima oară de

către asistenții medicali locali. Aceștea sunt apoi intervievațe de o asistentă

regională de dezvoltare familială pentru a-și evalua adecvarea. După ce au fost

identificați candidații potriviți, mamele comunitare participă la patru săptămâni de

formare înainte de a începe să lucreze sub îndrumarea unei asistente medicale

de dezvoltare familială. Activitatea mamelor comunitare constă în monitorizarea

între cinci și cincisprezece familii în timpul vizitelor lunare la domiciliu în primul

an al vieții copilului.




Stat/județ

Dovada eficienței Practică promițătoare

Programul a fost evaluat în 1990 utilizând o abordare aleatorie controlată.

Evaluarea a furnizat dovezi că programul a avut succes în atingerea obiectivelor

sale de a promova îmbunătățirea îngrijirii sănătății, alimentației și dezvoltării

generale a copiilor.

Un studiu de urmărire derulat după șapte ani, realizat în 1997, a constatat că

programul și-a susținut aceste efecte benefice asupra abilităților părinților și

asupra stimei de sine materne, cu beneficii care se extind și la următorii copii ai

familiilor.

Mai mult, două studii realizate în 2003 și 2007 care au vizat măsurarea impactului

programului au arătat că programul a ajutat la dezvoltarea legăturilor și a

atașamentului dintre părinți și copii și a contribuit la învățarea pe tot parcursul

vieții.

Transferabilitate Nu s-au raportat repetări ale inițiativei.


Țară Norvegia

Titlul/numele inițiativei Second Step Violence Prevention Programme

Grupul țintă Copii și adolescenți


Corecție

Context și obiective “Al doilea pas: un program de prevenire a violenței" este un curriculum pentru

abilități sociale bazate pe clasă pentru elevii de la preșcolari până la școala

gimnazială. Curriculumul vizează reducerea comportamentelor impulsive și

agresive și creșterea factorilor de protecție și a competenței social-emoționale.

Organizat după nivelul de clasă, programul predă empatia copiilor, abilitățile de

rezolvare a problemelor, evaluarea riscurilor, luarea deciziilor și abilitățile de


Pagina 11 din 190

stabilire a obiectivelor. Lecțiile din Lecția II sunt organizate în trei unități de

dezvoltare a competențelor care se concentrează pe empatie, controlul

impulsurilor, rezolvarea problemelor și gestionarea furiei. Lecțiile sunt

secvențiale, adecvate dezvoltării și oferă posibilități de modelare, de practică și

de consolidare a competențelor.




Guvern național

Dovada eficienței Practică promițătoare

Impactul durabil al inițiativei a fost evaluat prin utilizarea unei analize de cohortă

bazată pe vârstă, unde elevii din clasele a cincea, a șasea și a șaptea au fost

evaluați la momentul inițial și un an mai târziu. Pe parcursul anului, grupul țintă a

primit intervenția.

Evaluarea a constatat un efect pozitiv asupra competenței sociale atât în rândul

băieților, cât și al fetelor din grupul de intervenție de clasa a șasea, comparativ

cu grupul de control al clasei a șasea. În rândul elevilor din clasa a șaptea,

intervenția a avut un efect pozitiv asupra competenței sociale în rândul fetelor din

grupul de intervenție în comparație cu fetele din grupul de control. Nu a existat

nicio diferență între băieții din clasa a șaptea din grupurile de intervenție și de

control cu privire la competența socială.

A fost observat un efect semnificativ asupra externalizării comportamentelor

problematice în rândul băieților din clasa a șasea din grupul de intervenție,

comparativ cu băieții din clasa a șasea din grupul de control. Nu a existat nicio

diferență în externalizarea comportamentelor problematice între fetele de clasa

a șasea din grupurile de intervenție și de control, nici în rândul băieților și fetelor

de clasa a șaptea din grupurile de intervenție și de control. Intervenția Second

Step nu a avut niciun impact asupra internalizării comportamentelor problematice

în rândul elevilor din clasa a șasea sau a șaptea.

Transferabilitate În plus față de punerea în aplicare în Norvegia, inițiativa a fost pusă în aplicare

în Statele Unite.


Țară Olanda

Titlul/numele inițiativei Smoking Cessation Counseling by Midwives

Grupul țintă Adulți, copii


Context și obiective Acest program a fost pus la dispoziția fumătoarelor însărcinațe din două provincii

din Olanda. Moașele de la 21 de centre de moașe au fost instruite cu privire la

modul de abordare a subiectului fumatului și al renunțării la fumat cu clienții lor

și le-au fost furnizate un scurt manual și o carte de intervenție care explică

protocolul în șapte pași pentru consiliere eficientă. Protocolul în șapte pași

include identificarea comportamentului fumatului în cadrul clientului și al

partenerului său, oferirea de informații despre avantajele pe termen scurt ale

lăsatului de fumat, discutarea barierelor în calea renunțării, stabilirea obiectivelor,

furnizarea materialelor de auto-ajutorare, convenirea privind îngrijirea ulterioară

și urmărirea la 8 luni de sarcină. Moașele participante au prezentat femeilor

însărcinate fumătoare un videoclip, un manual de auto-ajutorare și o broșură

pentru partenerul lor despre non-fumat și consiliere în domeniul sănătății, în plus

în afară de un dosar general realizat de către Fundația Olandeză pentru Fumat

și Sănătate care este disponibil online pentru toate femeile olandeze care sunt


Pagina 12 din 190

însărcinate.




Guvern național

Dovada eficienței Practică emergentă

O evaluare a inițiativei a fost efectuată pentru a măsura eficacitatea acesteia.

Participanții la inițiativă au completat un chestionar scris la începutul intervenției

și au participanți la interviuri telefonice la șase săptămâni după intervenție și șase

săptămâni postpartum. Scopul acestor interviuri a fost acela de a vedea dacă

participanții fumaseră în ultimele șapte zile, dacă au încercat să se lase de la

inițierea intervenției și dacă partenerul lor de viață a mai fumat.

Transferabilitate O inițiativă similară a fost studiată în Regatul Unit


Țară Germania

Titlul/numele inițiativei Rezultatele schimbării politicii de concediu parental 2006-2007 în Germania

Grupul țintă Părinți

Nivelul inițiativei Corecție

Context și obiective Acest studiu investighează modul în care schimbarea din 2007 a politicii de

concediu pentru creșterea copilului în Germania a afectat rezultatele revenirii

lamuncă și pe piața forței de muncă ale mamei copiilor nou-născuți. Începând cu

luna ianuarie 2007, sistemul de beneficii pentru concediile pentru creșterea

copilului din Germania a fost schimbat de la acordarea beneficiului lunar calculat

pe baza venitului mediu la calcularea acestuia pe baza câștigurilor salariale

efective. În practică, acest lucru a însemnat că, înainte de reformă, familiile au

primit un transfer de 300 de euro pe lună pentru maximum 24 de luni; după

reformă, această sumă depindea de câștigul părintelui înainte de naștere și a

fost plătită maxim 12-14 luni. Studiul descris aici investighează rezultatul acestei

schimbări prin compararea a 993 de familii care au intrat sub inicidența noului

sistem deoarece copilul lor s-a născut în primul trimestru al anului 2007, cu 851

de familii care nu au intrat sub incidența noului sistem deoarece copilul lor s-a

născut în ultimul trimestru al anului 2006. Cele două grupuri au fost comparate

cu privire la statutul de angajare al mamei în primul și al doilea an după naștere.

O analiză suplimentară a estimat care ar fi fost efectul dacă ar fi fost disponibilă

asistență suplimentară pentru copiii foarte mici la costuri mici.

Ani în operativitate 2007



Guvern național

Dovada eficienței Practică emergentă

Evaluarea efectuată a investigat efectul a două politici de familie diferite introduse

de guvern asupra numărului de mame care s-au întors la locul de muncă după

ce copilul lor a împlinit vârsta de un an. Una dintre aceste politici a fost

reprezentată de o schimbare a sistemului de beneficii pentru concediile pentru

creșterea copilului în ianuarie 2007, cu privire la modalitatea de calcul a acestora,

transformată din a fi calculate pe baza venitului mediu la calcularea acestora pe

baza câștigurilor salariale efective ale parintelui (inițiativa în cauză). Cealaltă

politică ce a făcut obiectul anchetei a fost o creștere în ceea ce privește

disponibilitatea indemnizației pentru îngrijirea copilului ca urmarea a introducerii


Pagina 13 din 190

unei cereri legale pentru indemnizația pentru creșterea copilului pentru toții copii

după prima zi de naștere, necondiționată în ceea ce privește statutul de angajare

sau venitul părinților.

Efectul acestor politici a fost investigat folosind trei etape: în primul rând, a fost

utilizat un model economic pentru a prezice rezultatele schimbării cu privire la

beneficiile de concediu parental. Apoi, previziunile acestui model au fost

comparate cu schimbările observate în angajarea mamelor după introducerea

reformei. În cele din urmă, modelul validat a fost utilizat pentru a prezice efectele

combinate ale celor două politici.

Participarea pe piața muncii a mamei a crescut ca urmare a schimbărilor în

politica concediului pentru creșterea copilului. Deoarece reforma a schimbat

stimulentele economice pentru a reintra pe piața forței de muncă după naștere,

acest efect a diferit între mamele provenind din gospodăriile cu un venit mediu

superior mediei generale și cele provenind din gospodăriile cu un venit scăzut,

comparative cu media generală. În primul an după reformă, mai multe mame din

familiile cu venituri mari s-au retras de pe piața muncii decât înainte de reformă.

În același timp, în al doilea an după reformă, mai multe mame din familiile cu

venituri mici s-au reîntors pe piața muncii în comparație cu înainte de reformă.

Transferabilitate Acest tip de inițiativă nu a fost introdusă în alte țări

Sursa: European Platform for Investing in children (EPIC), disponibil la

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1246&langId=en

1.2.2 Sisteme de management al calității

La nivel european, unele țări solicită organizațiilor să utilizeze sisteme de management al calității. Spre

exemplu, Germania, Spania, Slovenia, Austria și Franța impun utilizarea sistemelor de management al

calității ca parte a standardelor minime22

. Acestea sunt mecanisme interne de asigurare a calității pentru

măsurarea calității la nivel organizațional. Sistemele cunoscute de management al calității includ E-

Qalin și EQUASS.

1.2.2.1 E-Qalin

În unele țări europene, au fost introduse indicatori de calitate prin intermediul sistemului de

management al calității E-Qalin. Acest sistem de management al calității aplică o abordare de jos în

sus pentru a stabili standarde și metodologii pentru managementul calității în îngrijirea socială.23

Sistemul se axează pe dezvoltarea organizațională, învățare și instruire. Personalul, părțile interesate

și beneficiarii de îngrijire sunt implicați. Prin implicarea tuturor acestor părți interesate în autoevaluare

și îmbunătățire continuă a calității, E-Qalin se străduiește să consolideze responsabilitatea personalului

și capacitatea acestuia de a coopera între granițele profesionale și ierarhice. Sistemul de management

al calității E-Qalin încearcă, de asemenea, să implice locuitorii unităților de îngrijire și rudele acestora

în evaluarea calității și măsurile de îmbunătățire, de exemplu în ateliere de evaluare specifice sau prin

sondaje clasice de satisfacție.

Sistemul include instruirea managerilor de proces și procesul de autoevaluare în cadrul organizației, în

cadrul căruia se evaluează 66 de criterii de "structuri și procese" și 25 de "rezultate". "Rezultatele" sunt

considerate din cinci perspective diferite: rezidenți, personal, conducere, context social (răspundere

22

OECD Health Policy Studies, A Good Life in Old Age? Monitoring and improving quality in long-term care. 23

Dani R., Casanova G., Quality Assurance Indicators of Long-term Care in European Countries, Enepri Research Report No. 110, 2012.


Pagina 14 din 190

socială) și "organizație de câștigători" (orientare viitoare). Procesul de autoevaluare este implementat

de doi manageri de proces, un grup de conducere (cu reprezentanți ai tuturor părților interesate majore

(inclusiv consiliul rezidenților și / sau alți avocați ai rezidenților și familiilor / prietenilor) și grupuri de

evaluare specifice24

.

Figura 1 Modelul E-Qalin

Sursa: Prelucrări proprii pe baza informațiilor disponibile la http://www.e-qalin.net/index.php?id=17&L=1

Sistemul de management al calității vizează:

• Creșterea calității îngrijirii și asistenței pentru rezidenți / clienți

• Creșterea satisfacției personalului

• Promovarea îmbătrânirii demne în societate și a incluziunii sociale pentru toți persoanele cu nevoi

de îngrijire

• Facilitarea evaluării, măsurării și îmbunătățirii performanțelor (calitatea structurală, a proceselor și a

rezultatelor)

• Concepeți managementul calității ca o problemă de formare pentru a îmbunătăți competitivitatea,

responsabilitatea personală, eficiența și capacitatea de a lucra pe propria răspundere.

• Sporirea muncii profesionale și a atractivității ca angajator.

• Crearea unei imagini pozitive pentru întregul sector de sănătate și asistență socială.

Atributele și punctele forte ale E-Qalin sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 2 Atributele și punctele forte ale E-Qalin

Atribute Punctele forte

Sistemul de management al calității specificat în

domeniul asistenței sociale și de sănătate

Concentrarea pe criteriile pertinente pentru cerințele

specifice ale sectorului

Transparența criteriilor de calitate Comparabil și verificabil

Procesul de învățare permanentă Îmbunățătire continuă

Creșterea profesionalismului și a atractivității ca

angajator

Imagine îmbunătățită pentru asistență socială și

sănătate

Auto-evaluare Identificarea și punerea în aplicare a măsurilor de

îmbunătățire, creșterea gradului de conștientizare și

responsabilitate pentru calitate. Creșterea acceptării

schimbării

24

Nies H. et al., Quality Management and Quality Assurance in Long-Term Care-European Overview Paper, Vilans/European Centre for Social Welfare Policy and Research, 2010.


Pagina 15 din 190

Atribute Punctele forte

Descrierea structurilor cheie, a proceselor și a

rezultatelor serviciilor de sănătate și de asistență

socială

Recunoașterea intereselor rezidenților, clienților și

personalului

Conținut specific pentru diferite sectoare

Adaptare specifică la cerințele naționale Capacitatea de adaptare la contexte culturale, etice și

legale

Criterii de calitate relevante pe plan internațional Compatibilitate la nivel internațional

Deschis pentru diferite abordări și tipuri de serviciu ale

tuturor tipurilor de furnizori

Integrarea în munca zilnică prin intermediul unor

acorduri, acceptare și sprijin comun

Sursa: http://www.e-qalin.net/index.php?id=19&L=1

E-Qalin este un sistem cuprinzător, inovator și dinamic de management al calității, orientat spre practică

în următoarele domenii:

• Îngrijire la domiciliu pentru persoanele în vârstă

• Servicii pentru persoanele cu dizabilități

• Servicii sociale

• Îngrijire la nivel comunitar

E-Qalin își crește rata de acoperire. Aproximativ 150 de case de îngrijire în Austria, Germania, Italia,

Luxemburg și Slovenia au introdus modelul. Rezultatele evaluării au arătat îmbunătățiri semnificative

în gândirea calității în organizațiile pilot participante. Unele regiuni din Austria au introdus, de

asemenea, sisteme de management al calității pentru case de îngrijire bazate pe E-Qalin și în

colaborare cu țări partenere precum Germania, Italia, Luxemburg și Slovenia25

.

1.2.2.2 EQUASS

Abordarea Comisiei Europene privind asigurarea unui cadru de calitate se bazează pe trei direcții de

acțiune: în primul rând, sporirea clarității și a certitudinii juridice cu privire la normele UE aplicabile

serviciilor de interes general din Europa; în al doilea rând, furnizarea de instrumente care să permită

statelor membre să se asigure că cetățenii au acces la servicii esențiale și să revizuiască periodic

situația; și, în al treilea rând, promovarea inițiativelor de calitate, în special pentru serviciile sociale care

răspund unor nevoi deosebit de importante.

În 200726

, Comisia a anunțat o strategie de sprijinire a calității serviciilor sociale în întreaga UE. Ca

urmare, Comisia a susținut prin intermediul programului PROGRESS27, inițiative europene de

dezvoltare a instrumentelor de definire și măsurare a calității și a sprijinit dezvoltarea, în cadrul

Comitetului pentru protecție socială, a unui cadru european de calitate voluntar pentru serviciile sociale.

În octombrie 2010, Comitetul pentru protecție socială a adoptat Cadrul European al calității serviciilor

sociale, un cadru european de calitate voluntar pentru serviciile sociale. Scopul său este de a dezvolta

o înțelegere comună a calității acestor servicii în cadrul UE. Acesta este conceput pentru a fi suficient

de flexibil pentru a fi aplicat unei varietăți de servicii sociale în context național, regional și local în toate

statele membre și pentru a fi compatibil cu abordările naționale de calitate existente. Identifică principiile

25

Frings S. et al., Study in the Framework of Progress Project, Best Quality (Benchmarking – European – Standards in Social Services – Transnationally), TU Dortmund University, Olsberg, Germany, 2010. 26

Services of general interest, including social services of general interest: a new European commitment, COM (2007) 725 final of 20 November 2007.


Pagina 16 din 190

și criteriile pe care un serviciu social trebuie să le respecte pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor

utilizatorului serviciilor. Cadrul include, de asemenea, elemente pentru o metodologie care ar trebui să

ajute autoritățile publice să dezvolte la nivelul corespunzător instrumentele de calitate (standarde sau

indicatori) pentru definirea, măsurarea și evaluarea calității serviciilor sociale. Cadrul include o orientare

bazată pe drepturi și poate contribui, de exemplu, la sporirea protecției drepturilor copilului, atunci când

se trece de la sistemul instituțional de îngrijire a copiilor la sistemele alternative de îngrijire28

.

Cadrul European al calității serviciilor socialevoluntar a fost inspirat din diferite inițiative privind

calitatea serviciilor sociale: (i) cadrele și instrumentele care au fost instituite de autoritățile publice din

statele membre; (ii) inițiativele lansate deja de părțile interesate din UE; (iii) inițiativa privind incluziunea

activă; (iv) rezultatele celor opt proiecte finanțate de PROGRESS privind calitatea serviciilor sociale; (v)

documentul de poziție emis în noiembrie 2007 de către Grupul la nivel înalt privind persoanele cu

dizabilități care oferă îndrumări cu privire la modul de promovare a serviciilor sociale de calitate care să

răspundă nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități. Sistemul de asistență socială din România

se bazează pe principiile cadrului european al calității serviciilor sociale.

Calitatea europeană în serviciile sociale (en.– European Quality in Social Services - EQUASS) este un

sistem de calitate european și sector specific pentru organizațiile care oferă servicii sociale și care se

angajează să respecte valorile fundamentale și principiile de calitate în sectorul social.

EQUASS își propune să consolideze sectorul serviciilor sociale prin implicarea furnizorilor de servicii în

îmbunătățirea calității și continuă și prin garantarea calității serviciilor utilizatorilor de servicii în întreaga

Europă. EQUASS funcționează pe criterii bine definite, indicatori de performanță și o procedură de audit

extern. Toate procesele și procedurile EQUASS sunt monitorizate și aprobate de un comitet european

de atribuire, în care sunt reprezentați cei mai importanți actori sectoriali la nivel european. Mai mult,

acele procese și proceduri sunt supuse unei monitorizări permanente și unei îmbunătățiri continue pe

baza feedback-ului solicitanților și auditorilor29

.

Un număr semnificativ de furnizori de servicii sociale și persoane fizice din mai mult de 12 țări europene

(inclusiv Estonia, Germania, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Suedia)

și-au manifestat angajamentul față de abordarea calității EQUASS prin certificarea serviciilor sau

sprijinirea implementării, precum și evaluarea abordării EQUASS drept consultanți EQUASS și auditori

EQUASS. Interesul crescând în abordarea calității de către EQUASS se bazează pe satisfacerea cu

succes a nevoilor și așteptărilor părților interesate (cum ar fi utilizatorii de servicii, furnizorii de servicii,

finanțatorii, partenerii sociali și factorii de decizie) în sectorul social și în sectorul EFP (Educație și

Formare Profesională)30

.

Programele de certificare EQUASS respectă pe deplin cerințele europene de calitate în sectorul social,

exprimate în Cadrul European al calității serviciilor sociale de către Comitetul pentru protecție socială,

precum și criteriile esențiale ale cadrului EQAVET pentru sectorul educație și formare profesională

(EFP). Certificarea bazată pe criterii EQUASS poate fi, de asemenea, considerată o dovadă a aplicării

cu succes a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Domeniile în care sunt active organizațiile certificate EQUASS includ, printre altele:

• Incluziune socială

• Reabilitare profesională, coaching și consiliere

• Întreprinderile sociale, formarea profesională și munca adaptată pentru persoanele cu dizabilități

sau plasarea pe piața forței de muncă deschisă

28

European Commission, Communication from the Commission to the European Parliament, The Council, The European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions, A Quality Framework for Services of General Interest in Europe, Brussels, COM (2011) 900 final, pagina 13. 29

EQUASS 2018 Assurance Procedure, pagina 2. 30

About European Quality in Social Services, disponibil la https://www.equass.be/index.php/about-equass, accesat în 8.5.2018.


Pagina 17 din 190

• Terapie ocupațională, centre respiro, centre comunitare și sociale

• Fizioterapie

• Viața independentă

• Intervenția timpurie și îngrijirea copiilor

• Îngrijirea tinerilor

• Îngrijirea vârstnicilor și îngrijire paliativă

• Persoane fără adăpost

EQUASS este construit pe zece principii de calitate care reflectă dorințele partenerilor săi europeni

(finanțatori, parteneri sociali, reprezentanți ai clienților și grupuri de advocacy), echilibrarea cerințelor

de eficiență a afacerilor, cu un accent puternic pe protejarea drepturilor clienților și o abordare centrat

pe persoană, asigurând în același timp o dezvoltare profesională și formare profesională a personalului.

Figura 2 Cadrul de funcționare al EQUASS

Sursa: Prelucrări proprii pe baza informațiilor disponibile la

https://www.equass.be/images/Documents/Marketing/Brochures/EQUASS-Brochure2017.pdf


Pagina 18 din 190

2. Privire de ansamblu asupra serviciilor sociale din România

Scopul acestui capitol este acela de a oferi o imagine de ansamblu a serviciilor sociale în România în

ceea ce privește natura și tipurile acestora, părțile interesate în sistem, finanțarea, resursele umane,

calitatea, monitorizarea și evaluarea acestora.

2.1 Natura și tipurile serviciilor sociale și a furnizorilor de servicii

sociale din România

Legea asistenței sociale nr. 292, adoptată în 2011, cu modificările ulterioare, reglementează cadrul

general pentru organizarea, funcționarea și finanțarea sistemului național de asistență socială în

România. Sistemul naţional de asistenţă socială din România este definit în Legea asistenței sociale

nr. 292/2011, ca reprezentând ansamblul de instituţii, măsuri şi acţiuni prin care statul, reprezentat de

autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi societatea civilă intervin pentru

prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care pot genera

marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor31

.

Sistemul national românesc de asistență socială se compune din sistemul de beneficii de asistenţă

socială şi sistemul de servicii sociale.

Conform legii asistenței sociale nr. 292, serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de

activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale

sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune

socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii.

Serviciile sociale sunt servicii de interes general şi se organizează în forme/structuri diverse, în funcţie

de specificul activităţii/activităţilor derulate şi de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari.

Importanța serviciilor sociale în România rezultă în primul rând din necesitatea abordării problemelor

sociale persistente. Printre exemple se numără abandonul școlar timpuriu, serviciile de sănătate

primare și preventive insuficiente, șomajul în rândul tinerilor, locuințele sociale subdezvoltate și lipsa

serviciilor de sprijin pentru o gamă largă de nevoi (cum ar fi dizabilitățile, dependența de droguri și

alcoolismul, violența domestică). În același timp, beneficiilesociale sunt necesare pentru a completa

serviciilesociale: în timp ce sprijinul pentru venituri (transferurile de numerar) este esential, având în

vedere nivelul sărăciei, serviciile sociale sunt menite să îngrijească nevoile specifice alegrupurilor

vulnerabile. În plus, tendințele demografice ale României sporesc importanța serviciilor sociale. Unele

elemente ale acestor tendințe sunt îmbătrânirea populației în zonele rurale și migrația tinerilor și a

femeilor în străinătate.32

Legea asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare clasifică serviciile sociale

din România pe baza următoarelor criterii:

• scopul serviciului;

• categoriile de beneficiari cărora li se adresează;

• regimul de asistare, respectiv regimul rezidenţial sau nerezidenţial;

• locul de acordare;

• regimul juridic al furnizorului de servicii sociale;

• regimul de acordare.

Tabelul 3 de mai jos prezintă tipurile de servicii sociale care derivă din fiecare criteriu.

31

Legea asistenței sociale nr. 292/2011. 32

World Bank Group (2015). Studiu de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020, paginile 106-107.


Pagina 19 din 190

Tabel 3 Tipuri de servicii sociale în România

Criteriu Scopul

serviciului

Categoriile de beneficiari

cărora li se adresează

Regimul de asistare

(rezidențial sau

nerezidențial)

Locul de acordare Regimul juridic

al furnizorului

de servicii

sociale

Regimul de acordare

Tip de

serviciu

Servicii de

asistenţă şi suport

pentru asigurarea

nevoilor de bază

ale persoanei;

Servicii de îngrijire

personală;

Servicii de

recuperare/reabilit

are;

Servicii de

inserţie/reinserţie

socială etc.

Servicii sociale destinate copilului

şi/sau familiei, persoanelor cu

dizabilităţi, persoanelor vârstnice,

victimelor violenţei în familie,

persoanelor fără adăpost,

persoanelor cu diferite adicţii,

respectiv consum de alcool, droguri,

alte substanţe toxice, internet, jocuri

de noroc etc., victimelor traficului de

persoane, persoanelor private de

libertate, persoanelor sancţionate cu

măsură educativă sau pedeapsă

neprivativă de libertate aflate în

supravegherea serviciilor de

probaţiune, persoanelor cu afecţiuni

psihice, persoanelor din comunităţi

izolate, şomerilor de lungă durată,

precum şi servicii sociale de suport

pentru aparţinătorii beneficiarilor.

Servicii cu cazare, pe

perioadă determinată sau

nedeterminată: centre

rezidenţiale, locuinţe

protejate, internate de tip

social, adăposturi de noapte

etc.;

Servicii fără cazare: centre

de zi, centre şi/sau unităţi de

îngrijire la domiciliu, cantine

sociale, servicii mobile de

acordare a hranei,

ambulanţa socială etc.

La domiciliul

beneficiarului;

În centre de zi;

În centre rezidenţiale;

În internate de tip

social;

La domiciliul

persoanei care acordă

serviciul;

În comunitate.

Serviciile sociale

pot fi organizate

ca structuri

publice sau

private

Servicii acordate în regim de

accesare, contractare şi

documentare uzuale;

Servicii acordate în regim special

cu eligibilitate şi accesibilitate

extinsă, care vizează măsurile

preventive care se oferă în regim

de birocraţie redusă şi un set de

servicii sociale, care vor fi

accesate de beneficiari doar în

condiţiile păstrării anonimatului,

respectiv de persoane

dependente de droguri, alcool,

prostituate, victimele violenţei în

familie etc. Serviciile acordate în

regim special pot fi furnizate fără

a încheia contract cu beneficiarii.

Sursa: Legea Asistenței Sociale nr. 292, Art. 30


Pagina 20 din 190

2.2 Factorii interesați din sistemul de servicii sociale

Ministerul Muncii și Justiției Sociale propune categoriile și tipurile de servicii sociale, activitățile și

funcțiile aferente fiecărui tip de serviciu, precum și regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare.

Acestea se stabilesc prin Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Furnizorii de servicii sociale pot fi, conform articolului 37 al Legii asistenței sociale, persoane fizice sau

juridice, de drept public ori privat. Figura de mai jos prezintă instituțiile și actorii care pot oferi servicii

sociale în cadrul fiecărei categorii.

Figura 3 Furnizori de servicii sociale publici sau privați


Partajarea responsabilităților privind dezvoltarea, administrarea și acordarea serviciilor sociale este

făcută astfel:

Figura 4 Partajarea responsabilităților privind serviciile sociale



Pagina 21 din 190

2.3 Finanțarea serviciilor sociale

Serviciile sociale pot fi finanțate, conform art. 132 din Legea Asistenței Sociale nr. 292/2011 cu

modificările și completările ulterioare, din următoarele surse:

• Bugetul de stat;

• Bugetul local al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;

• Bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor

municipiului Bucureşti;

• Donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice ori juridice din ţară şi din

străinătate;

• Fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;

• Contribuţia persoanelor beneficiare;

• Alte surse de finanţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

2.4 Resurse umane în domeniul serviciilor sociale

Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, prevede la art. 121 că

tipurile de actori care lucrează în domeniul asistenței sociale sunt următorii:

• Asistenți sociali;

• Alt personal de specialitate în asistență socială;

• Personal cu profesii, calificări și competențe diverse.

Legea include prevederi conform cărora serviciile de îngrijire ce presupun ajutor pentru realizarea

activităților zilnice sunt acordate de către îngrijitori informali și voluntari. În lipsa acestora, îngrijirea este

acordată de îngrijitpri formali33

(Art. 52, Alin. 6).

Statutul asistenților sociali este reglementat de Legea Nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social.

Această lege reglementează de asemenea și rolul Colegiului Național al Asistenților Sociali (CNASR)

în contextul susținerii intereselor profesionale ale membrilor săi. Pe baza Registrului Național al

Asistenților Sociali, CNASR a realizat un studiu privind profilul asistenților sociali din România.

Printre altele, în cadrul studiului a fost realizată o analiză privind distribuția asistenților sociali după tipul

de loc de muncă. Rezultatele analizei reliefează faptul că marea majoritate a asistenților sociai sunt

activi în sectorul public (75%), un procent semnificativ dintre aceștia lucrează în organizații

neguvernamentale (20%), în timp ce mai puțin de 1% și-au deschis un cabinet individual, asociat sau

societate profesională de asistență socială. În același timp, 1% dintre cei înregistrați drept asistenți

sociali, nu lucrează în domeniul asistenței sociale, iar 3% nu au un loc de muncă.

De asemenea, studiul prezintă rata în creștere a asistenților sociali începători, denumiți și "debutanți",

care sunt activi în domeniul neguvernamental.

33

Art. 52, Alin. 6 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.


Pagina 22 din 190

Figura 5 Distribuția asistenților sociali după tipul de loc de muncă

Sursa: Colegiul Național al Asistenților Sociali din România (2015). Profilul asistenților sociali din România, Editura de Vest.

De asemenea, studiul furnizează o imagine de ansamblu cu privire la funcțiile deținute de asistenții

sociali. S-a constatat că cei mai mulți dintre ei ocupă posturi de asistenți sociali, alături de unele care

de fapt includ activități specifice tot asistenților sociali ținând cont de domeniile în care se regăsesc:

inspector, inspector de specialitate, consilier, consilier superior, referent, referent de specialitate. Numai

2% (aproximativ 100 de persoane) dintre asistenții sociali dețin funcții de conducere în asistența socială

și foarte puțini s-au declarant funcționari publici la data înscrierii.34

Conform articolului 108, paragraful 2 al Legii Asistenței Sociale, inspectorii sociali reprezintă personalul

de specialitate care îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul ţării şi beneficiază de statutul specific

personalului cu atribuţii de inspecţie şi control. Conform Art. 8, alin. (2) din OUG 113/2011, funcția de

inspector social face parte din categoria funcțiilor publice cu statut special. Prin legea 466/2004 privind

Statutul asistentului social, cu modifiările și completările ulterioare, Colegiului Național al Asistenților

Sociali îi este atribuit statutul juridic. Activitatea de inspecție socială a fost preluată începând cu anul

2011 de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din cadrul Ministerului Muncii și Justiției

Sociale, în urma adoptării OUG 113/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru

Plăți și Inspecție Socială.

Inspectorii sociali desfășoară următoarele activități principale:

• Evaluarea, monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei în vigoare din domeniul asistenţei sociale;

• Monitorizarea şi controlul respectării criteriilor, standardelor şi indicatorilor în baza cărora se

acreditează furnizorii şi serviciile sociale;

• Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege;

Consilierea autorităților administrației publice centrale și locale și a persoanelor fizice și juridice,

publice sau private cu atribuţii în domeniul protecţiei sociale, în vederea derulării în bune condiţii a

activităţii şi a perfecţionării acesteia şi prevenirii faptelor de încălcare a prevederilor legale (Art. 6,

Lit. j, OUG 113/2011).

2.5 Standarde de calitate a serviciilor sociale în România

2.5.1 Cadrul legislativ general

Cadrul legal este instituit prin Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor

sociale, cu modificările și completările ulterioare.În mod specific, conform art. 1, alin. (1), această lege

reglementează procesul de evaluare, certificare, monitorizare şi control pentru asigurarea calităţii în

domeniul serviciilor sociale.

34

Colegiul Național al Asistenților Sociali din România (2015). Profilul asistenților sociali din România, Editura de

Vest, paginile 23, 33-34.

75%

20%

1%1%

3% Public

Neguvernamental

Privat/cabinet

În afaradomeniuluiFără loc de muncă


Pagina 23 din 190

Evaluarea şi monitorizarea calităţii în domeniul serviciilor sociale se realizează în baza unor standarde,

criterii şi indicatori (art. 3, alin. (1)).

2.5.2 Acreditarea furnizorilor și licențierea serviciilor sociale

Temeiul juridic pentru acreditare este prevăzut de Legea nr. 197/2012 (art.5, art.8-13), cu modificările

și completările ulterioare. În domeniul serviciilor sociale, furnizoriitrebuie să fie acreditați, iar serviciile

sociale să fie licențiate.

Acreditarea furnizorilor se realizează în baza criteriilor specifice, ce reprezintă cerinţele de bază prin

care se evidenţiază capacitatea acestora de a înfiinţa, a administra şi a acorda servicii sociale.

Respectarea criteriilor este atestată prin certificat deacreditare. Furnizorii pot oferi servicii sociale doar

dacă dețin un certificat de acreditare. Acreditarea furnizorilor se realizează de către Direcția Politici

Servicii Soliciale din cadrul MMJS.

Conform informațiilor prezentate în cadrul documentului Evoluții în domeniul asistenței sociale în anul

2017, în total, de la începutul activității de acreditare (martie 2014) până la data de 31 decembrie 2017,

au fost acreditați 3.254 de furnizori de servicii sociale. Dintre aceștia, 37,98% (1.236) sunt furnizori

publici și 62,02% (2.018) sunt furnizori privați35

.

Licențiereaserviciilor sociale se realizează în baza standardelor minime de calitate, ce reprezintă

cerinţele minimale privind eficacitatea şi eficienţa activităţilor desfăşurate în raport cu nevoile

beneficiarilor, obiectivele asumate, rezultatele aşteptate. Standardele minime de calitate, constituie

nivelul de referinţă a calităţii serviciilor sociale, iar îndeplinirea acestora este obligatorie şi se atestă prin

licenţă de funcţionare36

.

Standardele de calitate în domeniul serviciilor sociale reprezintă un ansamblu de norme ce conțin criterii

măsurabile de structură, de process și de rezultate, în baza cărora se stabilește nivelul de calitate a

serviciului social37

.

În conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 27/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.

197/2012, începând cu 1 ianuarie 2016, licențierea serviciilor sociale s-a realizat în funcție de specificul

acestora, de către:

• Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (16,2%);

• Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități (6,2%);

• Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (0,67%);

• Direcția Politici Servicii Sociale din Cadrul MMJS (77%).

Astfel, procentul preponderent al activităților de licențiere a serviciilor sociale a revenit Direcției Politici

Servicii Sociale din Cadrul MMJS (77%)38

.

Figura de mai jos prezintă criteriile care stau la baza acreditării furnizorilor de servicii sociale și

principalele aspecte avute în vedere de standardele minime utilizate pentru acreditarea serviciilor

sociale.

35

Ministerul Muncii și Justiției Sociale (2017). Evoluții în domeniul asistenței sociale în anul 2017, pagina 14, disponibil la http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/asistenta_an2017.pdf. 36

Legea 197, privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, art 5, paragraful 3. 37

Legea nr. 197/2012, art. 4, alin. (2), lit. h). 38

Ministerul Muncii și Justiției Sociale (2017). Evoluții în domeniul asistenței sociale în anul 2017, pagina 14, disponibil la http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/asistenta_an2017.pdf.


Pagina 24 din 190

Figura 6 Criterii care stau la baza acreditării furnizorilor de servicii sociale și aspectele principale avute în vedere de standardele minime utilizate pentru acreditarea serviciilor sociale

Sursa: Ordin nr. 424 din 19 martie 2014 privind aprobarea criteriilor specifice care stau la baza acreditării furnizorilor de servicii

sociale și Legea nr. 197/2012, art. 9, alin. (3) și (4).

2.5.3 Clasele de calitate

Articolul 6 al Legii nr. 197/2012 introduce conceptul claselor de calitate. Mai exact, acesta conține

următoarele dispoziții:

• Nivelul de calitate a serviciilor sociale se evaluează în baza unor indicatori de performanţă, pornind

de la nivelul de referinţă, reprezentat de standardele minime definite la art. 5 alin. (3), corespunzător

clasei a III-a, până la clasa I, care reprezintă cel mai înalt nivel de calitate şi se evidenţiază prin

încadrarea în clase de calitate.

• Nivelele de calitate se atestă printr-o siglă distinctivă corespunzătoare fiecăreia din cele 3 clase

prevăzute la alin. (1).

• Încadrarea în clasele de calitate II - I atestă gradul de excelenţă a serviciului social şi este opţională.

Capitolul III al Legii nr. 197/2012, articolele 14 – 18 detaliează procesul asociat încadrării în clasele de

calitate.

Cu toate acestea, deși conceptul de clase de calitate este încorporat în prevederile Legii nr. 197,

utilizarea sa nu este transpusă pe deplin în practică.

2.5.4 Standarde de calitate și indicatori

Legea nr. 197/2012 prevede un cadru care ajută la definirea indicatorilor utilizați pentru monitorizarea

standardelor de calitate, și anume art. 3, par. 2. Legea prevede ca, în vederea elaborării standardelor,

criteriilor și indicatorilor care reprezintă baza pentru evaluarea și monitorizarea calității în domeniul

serviciilor sociale, trebuie luate în considerare principiile calității în domeniul serviciilor sociale, care se

concentrează în mare măsură pe aspectele prezentate în figura de mai jos.


Pagina 25 din 190

Figura 7 Elementele centrale ale principiilor calității, aplicate în dezvoltarea standardelor, criteriilor și indicatorilor pentru serviciile sociale

Sursa: Legea nr. 197/2012, art. 3, para. 2

Standardele, criteriile şi indicatorii, elaboraţi cu respectarea prevederilor alin. (2), prezentate în figura

de mai sus, conţin elemente cu caracter general, precum şi elemente specifice, în funcţie de tipul

serviciilor sociale şi de categoriile de beneficiari (Legea nr. 197/2012, art. 3, alin. 3).

Cadrul legal general privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, instituit prin intermediul

legii nr. 197/2012 cu modificările și completările ulterioare, se completează cu prevederi specifice

definite în alte acte normative, menite să vină în sprijinul procesului de asigurare a calității serviciilor

sociale la nivel național.

De exemplu, Hotărârea nr. 867/2015 cu modificările și completările ulterioare, aprobă regulamentele-

cadru de organizare ș

Raport privind indicatorii · categorii de beneficiaripe baza cărora vor fi definiți indicatorii...

Documents

Transcript of Raport privind indicatorii · categorii de beneficiaripe baza cărora vor fi definiți indicatorii...