Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

20
1 1 INDICATORII DE MEDIU/ CALITATEA MEDIULUI GT II ECOTURISM SI DEZVOLTARE DURABILA 2 Obiective generale: • Cunoaşterea conceptului de “calitate a mediului” între subiectivitate şi evaluare • înţelegerea noţiunilor de informaţii, date, indicatori de mediu; • cunoaşterea categoriilor majore de indicatori de mediu şi a diferenţelor dintre acestea; • semnificaţia şi reprezentativitatea indicatorilor (grad de generalizare, relevanţă, acoperire spaţio- temporală); agregarea ca metodă de alcătuire a indicatorilor; probleme majore de mediu şi indicatori cadru asociaţi;

Transcript of Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

Page 1: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

1

1

INDICATORII DE MEDIU/ CALITATEA MEDIULUI

GT IIECOTURISM SI DEZVOLTARE DURABILA

2

Obiective generale:• Cunoaşterea conceptului de “calitate a mediului”

între subiectivitate şi evaluare• înţelegerea noţiunilor de informaţii, date, indicatori

de mediu; • cunoaşterea categoriilor majore de indicatori de

mediu şi a diferenţelor dintre acestea;• semnificaţia şi reprezentativitatea indicatorilor (grad

de generalizare, relevanţă, acoperire spaţio-temporală);

• agregarea ca metodă de alcătuire a indicatorilor; • probleme majore de mediu şi indicatori cadru

asociaţi;

Page 2: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

2

3

Necesitatea obţinerii, prelucrăriişi sintetizării datelor de mediu

• Primul lucru în orice abordare ştiinţifică este un limbaj comun– = metodologie (concepte, principii, metode etc.– = indicatori standardizaţi

• se constituie ca modalităţi primare de comunicare a mesajelor

• un grad mare de generalizare şi reprezentativitate a informaţiei de mediu.

• utilizarea unor indicatori unitari de mediu este necesară datorită subiectivităţii factorului uman în aprecierea calităţii mediului

• Creşterea volumului de date şi informaţii despre mediul înconjurător, necesită un nivel minim de organizare a lor.

4

Informatii / Date• Informaţie Fiecare dintre elementele noi, în raport cu

cunoştinţele prealabile, cuprinse în semnificaţia unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicaţie a unui instrument etc.).

• Dată Fiecare dintre numerele, mărimile, relaţiile etc. care servesc pentru rezolvarea unei probleme sau care sunt obţinute în urma unei cercetări şi urmează să fie supuse unei prelucrări.

• Indicator Expresie numerică cu ajutorul căreia se caracterizează cantitativ un fenomen social-economic din punctul de vedere al compoziţiei, structurii, schimbării în timp, al legăturii reciproce cu alte fenomene etc.

Page 3: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

3

5

• Parametru Mărime proprie a unui obiect, unui mecanism, unui sistem, unui fenomen etc., care serveşte la caracterizarea unor proprietăţi ale acestora.

• Stare Situaţie a unui corp sau a unui sistem determinată de structura sa, de condiţiile exterioare etc. şi definită prin anumite mărimi sau parametri.

• Calitate Totalitatea însuşirilor şi laturilor esenţiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri.

• Măsurare Acţiunea determinare a valorii unei mărimi; măsură

• Mărime Valoarea dimensională a unui obiect; ceea ce se poate măsura sau calcula.

• Valoare Mărime matematică asociată unei mărimi fizice (după un anumit procedeu de măsurare), permiţând compararea mărimii cu altele de aceeaşi natură.

6

Aprecierea calităţii mediului

• Se poate presupune că mediul (ca şi entitate concretă la orice scară temporală şi spaţială) are o anumită calitate reală, obiectivă, exprimată prin diferitele lui caracteristici.

• Această calitate poate fi apreciată direct de către un „evaluator” subiectiv în primul rând prin propriile simţuri şi raportat la propriile „necesităţi”

• Tocmai subiectivitatea acestui gen de aprecieri impue utilizarea unui set de „indicatori” precişi, standardizaţi care să poată surprinde esenţa stării mediului.

Page 4: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

4

7

Aprecierea calităţii mediului -istoric, modalităţi-

• Primele „evaluări” ale mediului aveau în vedere necesităţile biologice primare ale omului (locuire, hrană etc.) şi erau făcute în mod instinctual, inconştient.

• Această apreciere, evaluare a mediului bazată pe „necesitatea de utilizare” s-a transmis până în zilele noastre şi ea este o direcţie dominantă în evaluarea mediului. (1. evaluarea potenţialului în vederea valorificării)

• odată cu evoluţia societăţii şi cu problemele creeate de aceasta (industrializare, explozie demografică, poluare globală etc.) s-a conturat aşa-numita „conştiinţă de mediu”

• Din aceasta a rezultând „necesitatea de păstrare” (2. evaluarea calităţii mediului şi a impactului antropic asupra acestuia).

8

Modalităţi de definire a calităţii mediului.

• Calitatea mediului se poate defini ca un ansamblu convenţional de caracteristici fizice, chimice, biologice şi de altă natură (statistice), exprimate valoric, care permit încadrarea mediului într-o anumită categorie sau scară ierarhică.

• Pentru stabilirea calităţii mediului, din multitudinea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice care pot fi determinate prin analize de laborator se utilizează practic un număr limitat, acelea care sunt considerate mai semnificative. (selectivitate)

Page 5: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

5

9

• - criterii de calitate ale mediului - totalitatea indicatorilor de calitate ai mediului care se utilizează pentru aprecierea acestuia în raport cu măsura în care satisface un anumit domeniu de folosinţă sau pe baza cărora se poate elabora o decizie asupra gradului în care calitatea mediului corespunde cu necesităţile de protecţie;

• - indicatori de calitate ai mediului - reprezentaţi de caracteristici nominalizate pentru o determinare precisă a calităţii mediului ;

• - parametri de calitate ai mediului – sunt valori şi exprimări numerice ale indicatorilor de calitate ai mediului;

•• - valori standardizate ale calităţii mediului - reprezintă valori ale

indicatorilor de calitate ai mediului care limitează un domeniu convenţional de valori acceptabile;

Noţiuni calitative

10

Scheme cadru de indicatori• Există numeroase clasificări şi grupări de indicatori în funcţie de scopul

şi instituţia responsabilă cu sistematizarea respectivă.

• Cea mai cunoscută şi mai utilizată clasificare este cea făcută de European Environment Agency (1995), distinge şi utilizează trei seturi principale de indicatori, şi anume: – a). indicatorii stării de mediu;– b). indicatorii de stress;– c). indicatorii de presiune.

• În afară acestor indicatori, cercetarea mediului mai ţine cont şi de indicatorii de răspuns, care pot descrie reacţia societăţii la problemele environmentale, indicatori de performanţă (care încearcă să definească într-un mod foarte clar normele ştiinţifice şi legislative de bază), indicatorii de durabilitate (sustainability indicators) etc.

Page 6: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

6

11

SCHEMA CADRU OECD (Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare) de prezentare a indicatorilor globali de

mediu

• Schema iniţială EEA a fost preluată şi dezvoltată de către OECD rezultând o schemă cadru logică şi foarte acoperitoare

• OECD a fost înfiinţată în 1961 prin asocierea a 20 de ţări care aveau ca punct comun guvernarea democratică şi economia de piaţă

• Ulterior au mai fost incluse încă 10 state, pe aceleaşi principii

• Are relaţii active cu peste alte 70 de state şi numeroase organizaţii, societate civilă având o autoritate internaţională în domeniul publicaţiilor şi al statisticii

• Are ca domenii de cooperare principală comerţul, educaţia, dezvoltarea, ştiinţa şi cercetarea etc.

• Are în structură un „Directorat pentru Mediu” care este un departament foarte activ şi care a reuşit să întrunească grupuri de experţi care au elaborat diverse documente cadru

12

Conceptul schemei cadru OECD

• Rolul indicatorilor• În ideea acestei scheme cadru se consideră că

indicatorii trebuie să aibă 2 mari roluri: – reduce numărul măsurătorilor şi parametrilor necesari pentru

prezentarea exactă a “stării” mediului– Simplifică procesul comunicării rezultatelor măsurătorilor către

un utilizator• Definirea termenilor de “Indicator", "Parametru” şi

"Index" este următoarea:– Parametru: o proprietate măsurată sau observată.– Indicator: Un parametru sau o valoare derivată dintr-un

parametru care descrie starea unui fenomen/teritoriu cu o semnificaţie extinsă dincolo de asocierea directă cu valoarea unui parametru

– Index: Un set de parametri sau indicatori complecşi sau importanţi

Page 7: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

7

13

Principii în definirea Indicatorilor de mediu• Indicatorii cuantifică şi simplifică fenomenele şi ajută la înţelegerea

realităţii complexe. • Indicatorul trebuie să poată surprinde şi schimbările produse în sistem.

• Relevanţa unui indicator în a surprinde anumite fenomene depinde de alegerea lui.

• Ex. Rata eroziunii solului poate fi folositor în medii temperate semiaride, dar nu va exprima nimic în cazul mediului polar. Este nevoie deci de un proces de selecţie foarte laborios care să determine indicatorii potriviţi pentru un anumit context.

• Indicatorii selectaţi trebuie să ofere informaţii despre funcţionarea unui sistem specific pentru un scop specific şi în sprijinul acţiunilor de management şi luare a deciziilor.

• Un indicator cuantifică şi combină datele astfel încât să poată fi surprinse modificările produse şi să facă posibilă înţelegerea acestor modificări.

• Iniţial multe abordări de mediu se reduceau la aspecte descriptive ale calităţii acestuia pe baza a câtorva indicatori fizici, chimici sau biologici indicatorii trebuie să constituie elementele primare de sintetizare.

14

Criterii pentru selectarea unor indicatori • Relevanţa şi utilitatea pentru utilizatori:• Un indicator de mediu trebuie să • • furnizeze imagine reprezentativă a condiţiilor de mediu a presiunilor (impactelor) asupra

mediului şi a răspunsului societăţii la acestea• • să fie simplu, uşor de interpretat şi să poată surprinde tendinţele de evoluţie temporală; • • să fie adaptabile la schimbări legate de mediu sau de activităţile umane;• • să constituie o bază pentru comparaţii la nivel internaţional; • • să aibă valori de referinţă care să constituie baza de comparaţie

• Soliditatea analitică• Un indicator de mediu trebuie: • • să fie teoretic bine fundamentat din punct de vedere tehnic şi ştiinţific; • • să aibă la bază standarde internaţionale şi un consens internaţional legat de validitatea

lui;• • să poată fi legat de modele economice, de previziune sau sisteme informaţionale.

• Măsurabilitate• Datele necesare pentru definirea indicatorilor trebuie:• • să fie accesibile la un raport cost/beneficiu acceptabil;• • documentate adecvat şi de o calitate cunoscută; • • updatare la intervale regulate în concordanţă cu proceduri standardizate

Page 8: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

8

15

Schema cadru Impacte-Stare-Răspunsuri (ISR)

IMPACTE STARE RĂSPUNSURI

ACTIVITĂŢI ANTROPICE

-ENERGIE-TRANSPORT-INDUSTRIE-AGRICULTURĂ

STAREA MEDIULUI

-AER -APĂ-SOL-RESURSE NATURALE

INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII

-ADMINISTRAŢIE-INTREPRINDERI

Informaţii

Decizii

Impacte

Resurse

Informaţii

Decizii

Schema Impacte-Stare-Răspunsuri / legată de locul indicatorilor de mediu

16

a) Indicatori ai impactelor de mediu.

• Ei descriu impactele antropice asupra mediului.

• Pot fi de 2 tipuri:– indicatori direcţi ai impactelor (sunt legaţi de

impactele directe şi se exprimă fie în termeni de emisii în mediu sau consum de resurse naturale)

– indicatori indirecţi ai impactelor (sunt indicatori de fond care reflectă mai mult activităţile antropice care produc un anumit impact în mediu – grad de industrializare, de urbanizare, de mecanizare etc).

Page 9: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

9

17

b) Indicatori ai condiţiilor de mediu (de stare)• Sunt indicatorii de mediu propriu-zişi şi ei reflectă cantitativ şi calitativ starea mediului la un moment dat.

• ei trebuie să surprindă şi elemente ale politicilor de mediu şi luării deciziilor (cât sunt acestea de eficiente, ce schimbări au produs etc.)

• Aceştia trebuie să fie obiectivi să redea starea mediului, evoluţia acestei în timp şi mai puţin impactele. Impacteletrebuiesc surprinse ca şi efecte agregate, combinate.

• În practică de multe ori distincţia între condiţiile de mediu şi impacte este foarte ambiguă şi din raţiuni legate de costuri aprecierea celor 2 categorii se face combinat. Respectiv indicatorii de impact servesc în mod indirect la aprecierea stării mediului.

18

c) Indicatori ai răspunsului societăţii.

• Aceştia arată gradul în care societate răspunde la schimbările produse în mediu.

• Răspunsul societăţii are în vedere acţiuni colective sau individuale petru prevenirea impactelor negative sau reabilitarea unor pagube produse.

• Tot aici sunt incluse şi acţiunile de prezervare şi conservare a resurselor naturale.

• Comparativ cu primele 2 categorii aceşti ultimi indicatori au o istorie mai scurtă, ei sunt folosiţi de mai puţin timp şi sunt practice în faze de elaborare atît conceptuală cât şi în ce priveşte datele necesare. Ei au 2 obiective specifice:

• În primul rind trebuie ca indicatorul de răspuns să fie un fel de feed back al acţiunilor societăţii la impactele din mediu

Page 10: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

10

19

Agregarea (combinarea)– metodă de elaborare a indicatorilor

• Agregarea este definită ca „procesul de combinare a unor variabile cu proprietăţi similare sau diferite, din care să rezulte o singură valoare care să le include şi să le reprezinte pe fiecare dintre componentele individuale”.

• Agregarea ca şi metodologie necesită sisteme de clasificare, definiţii, nomenclatoare, proceduri de achiziţie a datelor, metode de măsură, toate acestea standardizate.

• agregarea cuprinde mai multe componente sau putem spune că se face pe 3 dimensiuni: – Spaţială (geografică)– Temporală– Tematică

20

Agregarea spaţială (geografică)

• depinde de scara geografică.

• Statisticile de mediu la nivel naţional se bazează pe compilarea şi agregarea datelor de la nivele subnaţionale (în cazul României este vorba de nivel judeţean, bazinal, regional etc.).

• Alegerea unităţii de raportare trebuie să ţină cont atăt de scara absolută (dimensiunea unităţii teritoriale) dar şi de tipul şi semnificaţia unităţii respective (un ecosistem, o unitate administrativ-teritorială, bazin hidrografic sau alte unităţi).

Page 11: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

11

21

• Agregarea temporală are legătură cu variabilitatea naturală a parametrilor monitorizaţi şi are în vedere sintetizare datelor din serii de timp (ex. Mediile anuale pentru diferiţi parametri măsuraţi zilnic sau chiar orar)

• Agregarea tematică este dimensiunea cea mai complexă a procesului de elaborare. – Se bazează pe algoritmi, mai mult sau mai puţin corecţi,

de includere a unor parametri diferiţi în totaluri unitare, sau de deducere au unor parametri din alţii din alte categorii. (ex. Concentraţia de SOx bazată pe inventarul emisiilor).

22

Datele de mediuSurse, trasee, metodologie

Evaluarea impactului asupra mediului

Cunoştinţe, informaţii

DATE

Monitoringul integrat al mediului Concepte,

principii

Prelucrarestatistică

SURSE PRIMARE - registrele statistice-contabilitatea naţională-nomenclatorul surselor de emisii- inventarul deşeurilor

SURSE SECUNDARE- organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale- instituţii de cercetare- autorităţi locale- agenţi economici

Page 12: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

12

23

Metodologia de culegere a datelor

• Metodologia de culegere a datelor impusă de necesităţile schemelor de foloseşte o multitudine de surse, cum ar fi: – recensămintele, – anchetele statistice, – metode analitice, teledetecţia.

• Din punct de vedere al atribuţiilor şi competenţelor în domeniul „producerii”datelor, sursele pot fi primare şi secundare.

24

Anchetele statistice• sunt cercetări selective care se fac în funcţie de un scop

bine definit şi raportat la colectivitatea care va forma obiectul propriu-zis al acesteia.

• Ancheta poate avea în atenţie un singur fenomen în legătură cu factorii care îl determină sau poate studia mai multor fenomene interconectate.

• Eşantionul statistic care formează obiectul anchetei cuprinde o parte a colectivităţii, aleasă astfel încât să fie respectate principiile reprezentativităţii.

• Datelor de mediu obţinute prin se referă la: – activităţile antropice cu impact asupra mediului, – calitatea factorilor de mediu, – serviciile de protecţie a mediului.

Page 13: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

13

25

Metode analitice• se referă la totalitatea modalităţilor prin care se

obţin date de mediu în urma prelevării de probe (fizice) din factori de mediu

• şi analizarea acestora prin procedee fizico-chimice sau biologice în vederea determinării exacte a conţinuturilor în elemente principale.

• Necesită proceduri standardizate

• Problema reprezentativităţii şi eşantionării

26

Teledetecţia

• este metoda de achiziţionare indirectă a datelor de la distanţă cu ajutorul senzorilor amplasaţi în mijloace de tipul sateliţilor sau avioanelor.

• Activă / pasivă (radar/vizibil)

• Teledetecţia este o modalitate complementară metodelor clasice şi ea se pretează în general evaluărilor la nivel global sau la teritorii întinse.

• Selectivitate / eşantionare

Page 14: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

14

27

Organizarea datelor de mediu(ierarhizare/stratificare)

• Piramida datelor de mediu– Din punct de vedere conceptual datele de

mediu sunt organizate pe mai multe straturi, sub forma unei piramide cu o bază foarte largă.

– Baza piramidei reprezintă cantitatea totală de informaţii şi este formată din datele primare,

– iar vârful este reprezentat de indicii foarte puternic sintetizaţi (generalizaţi).

28

Piramida informaţiilor şi ierarhizarea în funcţie de gradulde sintetizare (generalizare)

Date brute (primare)

Date analitice(statistice)

Indicator

Indice

Cantitatea totală de informaţii

Sintetizare

/ Agregare

Detaliere

/ An

alizare

Grad de generalizare

Page 15: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

15

29

• Datele brute sunt reprezentate de datele momentane, neprelucrate care provin – fie din punctele de monitorizare şi sunt furnizate de către aparatele

de măsură. (temperatura, concentraţia anumitor substanţe etc.) – sau datele primare din fişe şi chestionare statistice.

• Date analitice (statistice) sunt acele date elaborate calculate din datele de bază cum sunt temperatura medie, suma precipitaţiilor, suprafaţa totală, numărul populaţiei etc.

• Indicatorul rezultă în urma unei proporţii sau a unei relaţii de calcul dintre date diferite sau de acelaşi fel. Spre exemplu sunt consideraţi indicatori densitatea populaţiei, produsul intern brut pe locuitor etc.

30

Indicele• rezultă din sintetizarea unui număr de indicatori selecţionaţi cu un

scop precis.

• Sintetizarea presupune utilizarea unor operaţii matematice simple sau uneori complexe prin intermediul cărora se face ponderarea mai multor indicatori într-un indice.

• Componentele indicelui sunt astfel nuanţate prin această “mediere-ponderare”

• Spre exemplu indicele de dezvoltare umană (IDU) este alcătuit pe baza unor anumiţi indicatori cum sunt speranţa de viaţă la naştere, nivelul de educaţie etc.

• Principalele gaze cu efect de seră (CO2, CH4, N2O) sunt prezentate ponderat în cadrul indicelui Potenţialul de Încălzire Globală, a cărui valoare este definită pentru fiecare dintre aceste gaze.

• Indicele de presiune asupra mediului în ceea ce priveşte încălzirea climatului este obţinut prin însumarea acestora.

Page 16: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

16

31

32

• Sectoare de activitate luate în calcul• În principiu indicatorii de impact şi cei de răspuns sunt legaţi de

sectoare economice sau de activitate: Agricultură, Silvicultură, Pescuit, Minerit, Industrie, Producerea energiei, Transporturi, Gospodării-menajer, Alte servicii.

• Probleme de mediu– Pornind de la aprecierea impactelor specifice pe sectoare de activitate

şi pe baza sintetizării cunoştinşelor de mediu actuale au fost identificate problemele de mediu majore şi globale cărora să li se asocieze indicatori:

– Schimbarea climatului, – Distrugerea stratului de ozon, – Eutrofizarea apelor, Acidifierea, – Poluarea toxică, – Calitatea mediului urban, – Biodiversitate şi peisaj, – Deşeuri, – Resurse de apă, – Resurse forestiere, – Resurse piscicole, – Degradarea solului.

Page 17: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

17

33

MACROINDICATORI AGREGAŢI LA NIVEL GLOBAL

• Noţiunea de agregare se referă în cazul de faţă la gruparea sau amalgamarea a 2 sau mai multe variabile într-un indicator compozit.

• Are în vedere mai puţin aspectul grupării valorilor aceleiaşi variabile din diferite locuri pentru a obţine valori reprezentative la scară mai largă.

• Totuşi unii dintre indicatorii prezentaţi au la bază şi agregarea geografică, dar aceasta nu a fost esenţială în alegerea lor.

34

SCHIMBAREA CLIMATULUI – indicatori globali• Indicatori ai impactelor de mediu • patru substanţe (gaze) au efectele cele mai importante în ce

priveşte schimbarea climatului: dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot şi clorofluorcarburile;

• pentru un indicator sintetic toate cele 4 gaze trebuie luate în considerare;

• agregarea presupune o schemă de transformare a indicilor de emisie specifici bazată pe Potenţialul de Încălzire Globală (Global Warming Potential)

• Disponibilitatea datelor: • - emisiile de CO2 sunt bine acoperite ca şi domeniu, mai ales

estimările rezultate din utilizarea energiei; • -pentru CFCs, consumul aparent este monitorizat prin

mecanismele Protocolului de la Montreal. • -estimări ale emisiilor de metan există, dar atât acoperirea pe ţări

este mică şi sunt divergenţe mari între estimările din diferite surse bibliografice

• -informaţiile privitoare la haloni şi oxidul de azot sunt foarte puţine

Page 18: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

18

35

• Indicatori de stare

• concentraţia substanţelor respective în atmosferă• temperatura medie anuală a atmosferei

• Disponibilitatea datelor este discutabilă la următoarelenivele:

• - reprezentativitatea măsurătorilor şi acoperirea spaţialăa acestora

• - în ce măsură încălzirea sesizată se datorează gazelorşi nu este un fenomen de variabilitate naturală

36

• Indicatori de răspuns ai societăţii

• sunt reprezentaţi de cuantificarea eforturilor făcute de societate pentrureducerea emisiilor gazelor cu efect de seră ;

• aceste eforturi se referă fie la acţiuni individuale sau instrumente politice(taxe, subvenţii, amenzi etc.), majoritatea axate pe creşterea eficienţeienergetice ;

• este dificil de a surprinde aceste acţiuni într-un singur indicator ; • se propune surprinderea acestor eforturi într-un indicator de eficienţă

energetică• acesta va fi asociat cu indicatori ajutători de tipul : taxe implicite sau

explicite pe energie, sau pe emisia de CO2 ; cheltuieli pentru cercetarerelativ la schimbarea climatului sau surse alternative de energie, educaţieetc.

• Disponibilitatea datelor: • - măsurarea eficienţei energetice nu este realizabilă ca şi indicator unitar• - ca prim pas se recomandă utilizarea indicatorului intensitatea - datele

referitoare la fondurile de cercetare-dezvoltare în privinţa eficienţeienergetice sau a surselor alternative sunt în parte disponibile

• - taxele implicite sau explicite pot fi evaluate, chiar dacă acoperirea la nivelde ţări nu este completă

Page 19: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

19

37

Potenţialul de Încălzire Globală• Potenţialul de Încălzire Globală este o metodă cantitativă

de măsurare/estimare a impactului radiativ mediu global al unui componet specific care contribuie la efectul de seră.

• Acest impactul cumulativ radiativ (fie direct sau indirect) este integrat pe o perioadă de timp de la momentulemisiei a unei unităţi de masă din gazul respectiv, raportat la un gaz de referinţă (de obicei CO2).

• Efectele directe se referă la situaţiile în care gazul efectivcontribuie la efectul de seră.

• Impactul radiativ indirect intervine atunci când se productransformări chimice ale gazului iniţial în alte substanţecu efect de seră sau când acesta influenţează proceseleradiative din atmosferă prin modificarea unor proprietăţi(timpul de viaţă su remanenţa unei molecule de gaz înatmosferă).

38

• Gazele cu efect de seră cu un timp de viaţă relativ lung (CO2, CH4, N2O, HFCs, PFCs, and SF6) sunt distribuiteuniform în atmosferă şi în consecinţă concentraţia medieglobală poate fi determinată şi este relevantă.

• Gazele cu effect de seră cu timp de viaţă scurt (vaporide apă, CO, ozonul troposferic, NOx, VOCs, SO2, negrude fum variază foarte mult şi este foarte greu de a cuantifica impactul lor radiativ global.

• De aceea Potenţialul de Încălzire Globală ca şi indicator nu este atribuit acestor gaze care au timp de viaţă scurtşi sunt distribuite neomogen în atmosferă.

Page 20: Indicatorii de Mediu - Calitatea Mediului

20

39