Raport de Mediu - ANPMapmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Avize/rapoarte...

2011 PROPRIETATE INTELECTUALA:

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

Raport de Mediu

P.U.Z - „CONSTRUIRE PARC EOLIAN

(amplasare turbine eoliene, amenajare drumuri de

acces, statie de transformare si racord LES)” extravilan com. Mihail Kogalniceanu si Sarichioi, jud. Tulcea

Beneficiar: S.C. EOLIANA FORTORE S.R.L.

Elaborator: CABINET EXPERT MEDIU-PETRESCU TRAIAN

Cabinet Expert de Mediu - TRAIAN PETRESCU Constanta, Str. Stefan cel Mare, Nr. 126, Bl. F1B, Sc A, Ap.1

Tel: 0721 283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro

Raport de Mediu

P.U.Z. - CONSTRUIRE PARC EOLIAN

(amplasare turbine eoliene, amenajare drumuri acces,

statie de transformare si racord LES) Extravilan com. Mihail Kogalniceanu si Sarichioi, Jud. Tulcea

(Varianta finala)

Beneficiar: S.C. EOLIANA FORTORE S.R.L. Elaborator: CABINET EXPERT MEDIU-PETRESCU TRAIAN

2011

PROPRIETATE INTELECTUALA: Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

Raport de Mediu P.U.Z. - „Construire parc eolian (amplasare turbine eoliene, amenajare drumuri acces, statie de transformare si

racord LES)”, com. Mihail Kogalniceanu, Sarichioi, jud. Tulcea

Cabinet Expert de Mediu - TRAIAN PETRESCU

Constanta, Str. Stefan cel Mare, Nr. 126, Bl. F1B, Sc A, Ap.1 Tel: 0721 283395 Fax: 0241 514178

E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro

1

CUPRINS

1. INTRODUCERE................................................................................................. 4 1.1. Date de recunoastere a documentatiei......................................................... 5 1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului, relatia cu alte planuri si programe relevante..................................................... 9

2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI Sl ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI ................................................................... 49

2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului ......................................................... 50 2.1.1. Elemente de geologie.........................................................................................50 2.1.2. Solul...................................................................................................................54 2.1.3. Elemente de hidrologie ......................................................................................57 2.1.4. Clima si calitatea aerului ...................................................................................62 2.1.5. Biodiversitatea ...................................................................................................69 2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public............................................110 2.1.7. Industrie, agricultura, transport, turism ...........................................................112

2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului ... 113

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV.......................................................................... 115

4. ALTE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE PE AMPLASAMENT.... 129

5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI ........................................... 135 5.1. Generalitati ................................................................................................ 136 5.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan............................................................................................................................ 137

6. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ...... 149 6.1. Efectul asupra factorului de mediu apa .................................................. 150 6.2. Efectul asupra factorului de mediu aer................................................... 152 6.3. Efectul asupra factorului de mediu sol-subsol ........................................ 154 6.4. Efectul asupra biodiversitatii ................................................................... 158 6.5. Efectul asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei ..................... 179 6.6. Efectul asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic.................................................................. 181 6.7. Surse de zgomote si vibratii ...................................................................... 184






2

6.8. Sursele si protectia impotriva radiatiilor ................................................ 190 6.9. Efectul umbririi ......................................................................................... 192 6.10. Efectul asupra factorilor climatici ......................................................... 194

7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA. 195

8. MASURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI............ 197

8.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu apa ........................................................ 198 8.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu aer......................................................... 198 8.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu sol-subsol.............................................. 199 8.4. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra biodiversitatii ......................................................................... 200 8.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei ........................... 202 8.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural............................................................................................................... 203 8.7. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor zgomotelor si vibratiilor................................................................................... 203

9. ANALIZA ALTERNATIVELOR, EVALUAREA EFECTELOR ............ 207 9.1. Alternative.................................................................................................. 208 9.2. Evaluarea efectelor prin Metoda „Unitatilor de Impact Negativ”....... 214

10. MONITORIZARE ........................................................................................ 219

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC.................................................. 226

12. BIBLIOGRAFIE - BAZE LEGALE ........................................................... 239






3

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE

BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE

BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA

LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.

INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU

CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA

ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.






4

1. INTRODUCERE






5

1.1. Date de recunoastere a documentatiei

Denumirea planului: P.U.Z „CONSTRUIRE PARC EOLIAN (amplasare turbine

eoliene, amenajare drumuri acces, statie de transformare si racord

LES)”

Amplasamentul zonei studiate: Judetul Tulcea, comunele Mihail Kogalniceanu si

Sarichioi

Beneficiarul proiectului: S.C. EOLIANA FORTORE S.R.L.

Elaborator: Petrescu Traian - Cabinet Expert Mediu - elaborator inregistrat

in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia

Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM,

BM, RA - conform Ordinului Ministerului Mediului nr.

1026/2009.

Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75

Persoana de contact: Petrescu Traian

Telefon: 0721/283.395

Fax: 0241/514.178

E-mail: [email protected]; [email protected]

www.expert-mediu.ro






6

Colaboratori: Elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului

Mediului nr. 1026/2009.

Nr.

Crt.

Numele

Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele tipuri

de studii pentru protectia mediului:

1 S.C. As Orimex New S.R.L. RM, RIM, BM, EA, RA, RS

2 S.C. House Construct Invest

Environment S.R.L. RM, RIM, BM, RA, EA, RS

3 Ing. Oprescu Daiana RM, RIM, BM, RA

4 Biolog Vasile Andreea RM, EA

5 Ecolog Radu Stefan Robert RM, EA

6 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM

7 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

8 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM

9 Dr. Ing. Danut Postolache BM

10 Biolog Stanescu Florina

11 Ecolog Cugut Artur

12 Biolog Iordache Daniela

13 Ecolog Muntean Alina

14 Ing. Despina Laurentiu






7






8






9

1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului,

relatia cu alte planuri si programe relevante

Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) are un caracter de reglementare specifica a

dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate, cuprinde prevederi coordonate

necesare atingerii obiectivelor sale.

P.U.Z.-ul nu reprezinta o faza de investitie, ci o faza premergatoare realizarii

investitiilor. Unele prevederi ale P.U.Z., strict necesare dezvoltarii urbanistice a

zonei, nu figureaza in planurile imediate de investitii, ca atare aceste prevederi se

realizeaza etapizat, in functie de fondurile puse la dispozitie, dar inscrise coordonat

in prevederile P.U.Z..

Prin P.U.Z. vor fi stabilite obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile

de urbanism – permisiuni si restrictii – necesar a fi aplicate in procesul de realizare

a investitiei pe amplasamentul studiat.

Prezenta lucrare are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi

un parc eolian pe un domeniu privat cu o suprafata aferenta obiectiv de 852,79 ha,

conform Certificatului de Urbanism emise de Consiliul Judetean Tulcea cu nr.

09/1233 din 11.03.2010; analizeaza si stabileste reglementarile specifice pentru

amplasarea si realizarea obiectivului de investitie: „Construire parc eolian

(amplasare turbine eoliene, amenajare drumuri acces, statie de transformare si

racord LES)„ – comunele Mihail Kogalniceanu si Sarichioi, judetul Tulcea.

Pe baza analizei critice a situatiei existente, a prevederilor P.U.G. al

comunelor Mihail Kogalniceanu si Sarichioi, a prevederilor certificatului de

urbanism nr. 09/1233 din 11.03.2010, emis de Consiliul Judetean Tulcea, a

continutului acordurilor si avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, a

concluziilor studiilor de fundamentare, planul urbanistic zonal va trata urmatoarele

categorii generale de probleme:

-stabilirea amplasamentelor pentru montarea turbinelor eoliene in baza

studiului privind intensitatea vantului si a numarului optim de turbine;

-stabilirea conditiilor de amplasare a turbinelor functie de distantele limita






10

fata de limitele intravilanului localitatilor adiacente amplasamentlui studiat;

-stabilirea limitelor de siguranta fata de alte parcuri eoliene care sunt sau

vor fi amplasate in zona (ordin ANRE – nr. 4 \9/2007).

-stabilirea retelei de drumuri de exploatare necesare a fi realizate pe terenul

din zona studiata – dimensionarea acestora pentru asigurarea conditiilor de

transport in siguranta a utilajelor la locul de montaj si a materialelor necesare

realizarii infrastructurii turbinelor eoliene;

-stabilirea traseelor de circulatie pe drumurile existente in afara teritoriului

aferent parcului eolian pentru transportarea echipamentelor si a materialelor de

constructie;

-zonificarea functionala a terenurilor;

-statutul juridic si circulatia terenurilor;

-definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investitie si a

zonelor aferente acestora;

-masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si

antropice;

-masuri de protectie a mediului si conditiile de aplicare a prevederilor

Studiului pentru Protectia Mediului

-stabilirea obiectivelor de utilitate publica;

-reglementari specifice detaliate permisiuni si restrictii incluse in

regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z.;

-delimitarea si protejarea patrimoniului natural si arheologic;

-analiza conditiilor de amplasare a organizarii de santier;

-analiza posibilitatii de amplasare a platformei de incarcare descarcare;

-analiza posibilitatii de amplasare a turbinelor la distantele de siguranta fata

de traseul L.E.A. de inalta tensiune 20KV (existente pe amplasament, eventual);

-analiza conditiilor de amplasare a turbinelor eoliene precum si a celorlalte

instalatii existente in zona-canale de irigatie aflate in proces de dezafectare prin

neutilizare.






11

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru investitia „Construire parc

eolian (amplasare turbine eoliene, amenajare drumuri acces, statie de

transformare si racord LES)” se va realiza pe baza analizei multicriteriale a zonei

care va fi afectata de amplasarea turbinelor eoliene si va avea in vedere dezvoltarea

economica a zonei si realizarea unei cooperari eficiente intre investitor si

administratia locala si judeteana.

Investitia propusa care va fi amplasata pe acest teren are o specificitate

proprie conferita de tipul si oportunitatea investitiei precum si de caracteristicile

amplasamentului ales.

Administratia locala este interesata in realizarea acestei investitii, prezenta

acesteia aducand beneficii economice importante zonei prin valoarea de investitie

ce se va realiza, dar si prin aportul la dezvoltarea zonei. Dezvoltarea economica

poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri de munca pe perioada de executie a

lucrarilor de construire si pe perioada de exploatare, prin aparitia unor investitii noi

atrase de prezanta dotarilor si a echiparii teritoriului.

Zona poate deveni unul dintre parcurile de turbine eoliene din Dobrogea si

un producator semnificativ de energie electrica din surse regenerabile nepoluante.

Prezenta parcului de turbine eoliene pe amplasamentul studiat nu afecteaza in

vreun fel localitatile din zona.

1.2.1. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului

1.2.1.1. Obiectiv

Pe amplasament se propune amplasarea unui parc de turbine eoliene format

din 23 turbine cu putere nominala de 3 MW. Realizarea acestei investitii se va

face in etape, urmarindu-se ca in final sa se realizeze un parc de turbine eoliene cu

o putere totala de 69 MW.






12

1.2.1.2. Amplasarea

Amplasamentul este situat in extravilan, in zona dealurilor M.

Kogalniceanu, intr-o zona aflata intre localitatea M. Kogalniceanu si

localitatea Sarichioi, avand o suprafata studiata de 1.916,28 ha. Suprafata de

teren aferenta investitiei este de 852,79 ha:

- F 12 Extravilan, T 39, A 362, T 40, A 376, A 380, A 784, T 69, A 772, A

770, T 70, A 786, T 72, A 802, A 806, A 810, A 815, F 12 extravilan com.

Sarichioi, De 282, conform Certificat de Urbanism nr. 09/1233 din 11.03.2010,

Comunele Mihail Kogalniceanu, Sarichioi, Judetul Tulcea.

Pozitionarea turbinelor eoliene – vedere satelitara

Pentru zona aflata in studiu in vederea amplasarii obiectivului ,,Construire

parc eolian (amplasare turbine eoliene, amenajare drumuri de acces, statie de

transformare si racord LES)”– au fost elaborate anterior documentatiile de

urbanism la nivel de Plan Urbanistic General pentru comuna M. Kogalniceanu

aprobat prin H.C.L. nr. 13/30.04.2002 si Plan Urbanistic General pentru comuna

Sarichioi aprobat prin H.C.L. nr. 28/ 30.11.2000.






13

Regimul juridic al terenului

- amplasamente: extravilan comuna M. Kogilniceanu, conform Planului

Urbanistic Generala aprobat si avizului nr. 479/19.02.2010 emis de primar;

extravilan, comuna Sarichioi, conform Planului Urbanistic General aprobat si

avizul nr. 1083/25.02.201emis de primar;

- tipul de proprietate: proprietate particulara, conform avizului emis de

primarul comunei M. Kogalniceanu; domeniu public de interes local, conform

avizului emis de primarul comunei Sarichioi si de primarul comunei M.

Kogalniceanu;

Regim economic al terenului

- folosinta actuala: comuna M. Kogalniceanu - teren arabil conform incadrarii

cadastrale; comuna Sarichioi – drum de exploatare conform incadrarii cadastrale;

- destinatia propusa conform Planului Urbanistic General aprobat al comunei M.

Kogalniceanu, teren arabil; conform Planului Urbanistic General al comunei

Sarichioi drum de exploatare;

Terenul necesar are categoria agricol, si pentru realizarea obiectivului va fi

necesara scoaterea din circuitul agricol a suprafetelor construite reprezentate de

fundatii si infrastructura parcului.

Imagine de pe amplasament






14

Conform Certificatului de Urbanism, in zona amplasamentului exista tumuli

funerari inregistrate ca obiective de interes arheologic si pentru care se vor lua

masuri specifice de protejare. Amplasarea parcului de turbine eoliene nu afecteaza

alte valori de patrimoniu.

Vecinatatile acestui parc sunt urmatoarele:

-N - Tulcea;

-S - loc. Zebil;

-E - loc. Agighiol, loc. Sarichioi;

-V - M. Kogalniceanu si sat Randunica;

-S-V - loc. Sarichioi.

Coordonatele stereo 1970 ale limitelor zonei aferente obiectivului sunt

cuprinse in tabelul urmator:

Coordonate stereo 70 pentru limitele amplasamentului pentru care se emite actul de reglementare

Nr.crt.

Y longitudine X latitudine 1 799637.00 398770.00 2 799499.00 398958.00 3 798980.00 398876.00 4 799064.00 399466.00 5 799502.00 399327.00 6 799899.00 399475.00 7 800141.00 399209.00 8 800106.00 398972.00 9 799843.00 398792.00 10 799676.00 398711.00 11 799967.00 398421.00 12 799944.00 398229.00 13 800240.00 398401.00 14 800468.00 398326.00 15 800590.00 398143.00 16 800486.00 397790.00 17 800652.00 397468.00 18 800461.00 397179.00 19 800099.00 397207.00 20 800025.00 396905.00 21 800108.00 396606.00 22 800568.00 396446.00






15

23 800493.00 396031.00 24 800240.00 395847.00 25 800451.00 395614.00 26 800534.00 395248.00 27 800329.00 395039.00 28 800473.00 394724.00 29 800328.00 394470.00 30 800494.00 394215.00 31 800235.00 393832.00 32 799850.00 393765.00 33 799672.00 393671.00 34 799300.00 393841.00 35 799187.00 393565.00 36 798929.00 393473.00 37 798698.00 393580.00 38 798604.00 393773.00 39 798440.00 393769.00 40 798043.00 393540.00 41 797764.00 393826.00 42 798067.00 394233.00 43 797745.00 394668.00 44 798086.00 394933.00 45 798431.00 394630.00 46 798116.00 394233.00 47 798457.00 393839.00 48 798600.00 393832.00 49 798695.00 394061.00 50 798586.00 394462.00 51 798905.00 394686.00 52 799214.00 394053.00 53 799818.00 394291.00 53 799905.00 394482.00 54 799352.00 394478.00 56 799232.00 394773.00 57 799286.00 394930.00 58 798752.00 395208.00 59 798393.00 395392.00 60 797984.00 395307.00 61 797856.00 395841.00 62 798395.00 395855.00 63 798787.00 395381.00 64 799276.00 395531.00 65 799396.00 395039.00 66 799915.00 395036.00 67 799856.00 395397.00 68 800132.00 395849.00 69 799821.00 395949.00 70 799072.00 395945.00






16

71 798585.00 396662.00 72 797735.00 397088.00 73 798125.00 397394.00 74 798609.00 397360.00 75 798907.00 397107.00 76 798769.00 396635.00 77 799337.00 396542.00 78 799595.00 396585.00 79 799896.00 396633.00 80 799926.00 396919.00 81 799819.00 397187.00 82 799416.00 397462.00 83 799469.00 397729.00 84 800058.00 397742.00 85 799707.00 397994.00 86 799931.00 398195.00 87 799592.00 398016.00 88 799351.00 398144.00 89 799218.00 398322.00 90 798763.00 397993.00 91 798470.00 398343.00 92 798850.00 398686.00 93 799217.00 398346.00

Amplasarea turbinelor se va studia in limita unor zone care au centru

conform coordonatelor stereo 1970.

Coordonate Stereo 70 pentru centrul zonelor de amplasare a turbinelor eoliene

Nr.crt.

Y longitudine X latitudine 1 799203,00 399145,00 2 799798,00 399139,00 3 798084,00 394583,00 4 798131,00 395625,00 5 799622,00 398365,00 6 800252,00 398051,00 7 799759,00 397532,00 8 800303,00 397492,00 9 799795,00 396298,00 10 800256,00 396288,00 11 799320,00 396193,00 12 800205,00 395366,00 13 800124,00 394755,00 14 800147,00 394171,00






17

15 799581,00 394742,00 16 799604,00 394014,00 17 799101,00 395228,00 18 798912,00 394336,00 19 798950,00 393822,00 20 798110,00 393883,00 21 798570,00 397012,00 22 798083,00 397047,00 23 798820,00 398338,00

1.2.1.3. Stadiul actual al dezvoltarii:

Stadiul echiparii edilitare a zonei

Accesul la amplasament se face pe drumurile de exploatare existente.

Zona nu dispune de alte structuri de echipare edilitara care pot fi

valorificate. Parcul eolian va avea propria structura de dotari edilitare.

Amplasarea turbinelor eoliene se va face functie de parametri tehnici si de

siguranta turbinelor. Amplasamentul nu prezinta disfunctionalitati urbanistice.

Principalele caracteristici ale functiunilor ce ocupa zona studiata

Terenurile pe care se propune amplasarea parcului de turbine eoliene nu fac

parte dintr-o structura urbana organizata cu anumite functii urbanistice.

Principala lor caracteristica este data de folosinta actuala – teren arabil.

Functiunea economica a zonei este cea de agricultura.

Asigurarea cu servicii a zonei

Zona nu dispune de nici un fel de servicii edilitare.

Pe amplasament exista terenuri agricole de clasa inferioara si terenuri fara

vegetatie – grohotisuri, stancarii, ravene de mici dimensiuni.






18

1.2.1.4. Propuneri de dezvoltare urbanistica

- Circulatia

In zona amplasamentului, caile de circulatie majora sunt reprezentate de cai

de circulatie rutiera – drumul judetean DJ 229 Zebil - Sarichioi si drumuri de

exploatare agricola DE 282.

Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de

exploatare ce vor fi realizate in amplasament prin lucrari specifice – terasamente,

derocari, consolidari, taluzari etc.

Latimea acestor drumuri trebuie sa fie de 5 m, plus rigolele de preluare a

apelor pluviale si de directionare a acestora. Panta impusa de tipul utilajelor de

transport este de max. 6%, iar curbele trebuie sa aiba raza de giratie de 35–50 m.

Se va acorda o atentie deosebita masurilor de protectia mediului si vor fi

adoptate solutiile care sa afecteze cel mai putin situl, vegetatia si peisajul.

Dupa realizare, intregul traseu va trebui intretinut in permanenta, refacute

zonele de vegetatie afectate. Prezenta acestei structuri de drumuri de exploatare vor

crea noi oportunitati de valorificare a potentialului natural al zonei. Turismul ar fi

unul din domeniile de activitate favorizate. Prezenta drumurilor bune, a energiei

electrice, asigura deja minimum de conditii favorabile pentru dezvoltarea

economiei a unei zone.

- Ocuparea terenurilor

Suprafata aferenta obiectivului este de 852,79 ha. Aceasta suprafata de teren

este impartita in tarlale si parcele cu functiuni economice inscrise in planurile

cadastrale.






19

Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren conform:

BILANT TERITORIAL Nr. crt.

Specificatii suprafete Suprafata Ha

Procent Observatii

1 Suprafata studiata 1.916,28 2 Suprafata aferenta

obiectivului conform RLU

852,79

3 Suprafata fundatii

23X706.5 1,6249

0,1905

4 Suprafata sapatura fundatii

23X803,84 1,8488

0,2167 Suprafata scoasa temporar din

circuitul agricol 5 Suprafata inel suprateran 23X144

0,3312 0,0388 Suprafata scoasa

definitiv din circuitul agricol

6

Suprafata platforma transformator

23X18 0,0414

0,0048 Suprafata scoasa definitiv din

circuitul agricol 7 Suprafata platforme de

montaj 23X1.000



8 Suprafata platforme depozitare temporare

23x410 0,9430

0,1105 Suprafata scoasa temporar din

circuitul agricol 9 Suprafata statie de

conexiune 3885mp 0,3885


circuitul agricol 10 Suprafata organizare de

santier 30.000mp


temporar din circuitul agricol

11 Suprafata drumuri de exploatare existente

4x35.850 14,3400

1,6815

12 Suprafata cu care se extind drumurile de exploatare existente

18.446ml 1,8446


circuitul agricol 13 Suprafata drumuri de

exploatare rezultate in urma amenajarii

16,1846 1,8978

14 Suprafata drumuri de exploatare noi

5X8.013 4,0065


circuitul agricol






20

15 Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol

5,4606 0,6403 Suprafata teren scos temporar din

circuitul agricol 16 Suprafata teren scos


8,9122 1,0450 Suprafata scoasa definitiv din

circuitul agricol

P.O.T. – 0,0892%

C.U.T. – 0,00089

Pe teren vor fi amplasate si retele de transport a energiei electrice – care vor

fi montate subteran, in infrastructura drumurilor de exploatare.

Terenurile afectate de lucrarile de realizare a parcului eolian apartin

beneficiarului, cu exceptia drumurilor de exploatare existente care vor fi

amenajate.

- Carateristici ale constructiilor ce vor ocupa zona

Turbinele eoliene ocupa la sol a suprafata de teren egala cu suprafata

inelului suprateran.

Tipul fundatiei va fi determinata de tipul si caracteristicile turbinei si mai

ales de categoria terenului de fundare.

Pentru montarea turbinelor cu ajutorul macaralelor speciale, trebuiesc

amenajate platforme de montaj cu o suprafata de 1.000 mp la care se adauga

platforma de depozitare temporara cu suprafata de 410 mp. Dupa realizarea

montajului atat platforma de fundatie cat si platforma tehnologica se acopera cu

strat de pamant vegetal.

Drumurile de exploatare vor avea calea de rulare cu latimea de 5 m, panta de

maximum 6 raze de curbura de 35-50 m si va asigura capacitatea de 15 tone f /

osie.

Pentru protectia drumurilor si pentru preluarea apelor pluviale vor fi

realizate rigole de dirijare a acestora. Taluzurile care vor rezulta prin amenajarea

drumurilor de exploatare vor fi consolidate si de asemenea inierbate. Calea de






21

rulare va fi intretinuta in permanenta.

Organizarea de santier

Pe aceasta platforma cu suprafata de 30.000 mp, va fi amplasata organizarea

de santier a constructorului, baraca de gestionare a platformei. Alimentarea cu

energie electrica a acestei platforme se va face printr-un racord la grupul

electrogen propriu. Alimentarea cu apa potabila se va face in regim provizoriu - se

va asigura apa necesara cu cisterne auto. Pentru apele menajere rezultate de la

instalatiile sanitare de pe platforma se va utiliza un bazin vidanjabil. Resturile vor

fi colectare si transportate de o firma specializata in locurile special amenajate. Pe

platforma va fi montat un container echipat sanitar pentru personalul administrativ.

Spatiile pentru birouri, depozitare, etc. vor fi module container care se vor

pozitiona pe fundatii provizorii din beton armat.

Amenajarea platformei organizarii de santier va asigura spatii de depozitare

a echipamentelor si materialelor. Prelucrarea elementelor pentru carcasele armate

se va face in poligonul constructorului. Betonul pentru fundatii va fi realizat in

statii de beton centralizate, in afara amplasamentului si va fi transportat cu

autobetoniere.

Statia de conexiune

Platforma statiei va avea suprafata de 3885 mp care va fi betonata in

proportie de 60%.

Incinta statiei va fi imprejmuita cu gard de plasa sudata, montata pe stalpi

metalici cu fundatii din beton armat.

Principalii indici urbanistici ai P.U.Z.:

Suprafata de teren aferenta obiectivului in zona de amplasare a turbinelor

eoliene este de 852,79 ha.

Pentru realizarea acestei investitii va trebui ca terenurile care au folosinta

actuala teren arabil – drum de exploatare vor trebui scoase definitiv sau temporar

din categoria aceasta de folosinta, conform prevederilor legale privind regimul de

folosinta al terenurilor.






22

Astfel se estimeaza ca va trebui scos definitiv din circuitul de folosinta

actual urmatoarele suprafete de teren pe categorii de folosinta:

- teren arabil – 8,9122 ha (scos definitiv din circuitul agricol);

- teren arabil – 5,4606 ha (scos temporara din circuitul agricol);

Indici urbanistici

Procentul de ocupare a terenului P.O.T. – 0,0892%

Coeficientul de utilizare a terenului C.U.T. – 0,00089

Pentru acest gen de functiuni nu au fost luate in consideratie drumurile de

exploatare existente si amenajarile necesare acestora, precum si drumurile propuse,

platformele de montaj care dupa realizarea montajului turbinelor vor fi pastrate

pentru interventiile la turbine in caz de defectiuni sau pentru intretinere.

Raportat la suprafata amplasamentului, prezenta turbinelor nu induce un

grad de ocupare si nici un coeficient de utilizare a terenului semnificativ.

Pentru zona functionala destinata amplasarii instalatiilor eoliene se propune

o inaltime maxima de 149.5 m.

- Dezvoltarea echiparii edilitare

Echiparea edilitara a zonei este dimensionata si determinata de tipul

functiunii care se amplaseaza. Parcul de turbine eoliene va fi un producator de

energie electrica, energie care va trebui transportata de la fiecare turbina spre statia

de transformare, care va asigura parametrii specifici de preluare a energiei electrice

produsa si descarcarea in sistemul national de transport al energiei electrice.

Principala echipare edilitara, pe amplasament o va reprezenta reteaua

electrica montata subteran pana in statia de conexiune. Aceste retele vor urmari in

general traseul drumurilor de exploatare existente si propuse. Pentru functionarea

turbinelor nu sunt necesare alte tipuri de dotari edilitare. Reteaua electrica si

cablurile existente in zona vor fi protejate atat in timpul lucrarilor de executie cat si

perioada de functionare.

Racordarea parcului eolian la Statia de Transformare Zebil, se realizeaza






23

printr-un traseu LES, in afara amplasamentului parcului eolian, care va viza de

asemenea suprafete de teren arabil si nu se suprapune cu arii protejate de interes

comunitar.

- Descrierea functionala (tehnologie de proces)

Obiectivul P.U.Z. - „Construire parc eolian (amplasare turbine eoliene,

amenajare drumuri acces, statie de transformare si racord LES)” va fi alcatuit

dintr-un numar de 23 agregate eoliene, de putere unitara de 3,0 MW, amplasate in

conditii de expunere la vant dominant si tinand cont de restrictiile privind

interinfluentarea lor aerodinamica. Functionarea agregatelor si cuplarea la sistemul

energetic va fi asigurata prin mijloace de supraveghere / comanda / reglaj /

protectie specifice domeniului si la nivelul curent cerut de functionarea

obiectivelor energetice. Functionarea agregatelor si preluarea productiei se va face

cu subordonare la nivel national – consumul redus local exclude functionarea

insulara. In cadrul acestui studiu s-a avut in vedere utilizarea turbinelor Enercon.

- Descrierea tehnologica (alcatuire si tehnologie de executie)

Lista obiectivelor de investitie:

-drum tehnologic si de exploatare (inclusiv platforme de montaj);

-sistem de bare sub forma de L.E.A. 20 KV;

-celule de comutatie si masura pentru racord la sistemul energetic.

-amplasamente de generare (23 locatii) compuse fiecare din:

*fundatie adaptata la parametrii portanti ai terenului de fundare;

*agregat eolian turbina Enercon 3.0 MW, cu o viteza de rotatie variabila, cu

diametrul rotorului de 101 m si o putere nominala de 3.000 KW;

*priza de punere la pamant: R

-organizarea de santier in zona amplasamentului - platforma, pentru:

*descarcare echipament tehnologic;

*descarcare / incarcare utilaj tehnologic special, de ridicat/ transport;






24

*depozit material marunt;

-drumuri de exploatare.

Suprafata necesara pentru organizarea de santier este de 3 ha si va fi

ocupata temporar pe perioada lucrarilor de construire.

Categorii generale de interventii pentru realizarea unui astfel de obiectiv de investitie

1. Asigurarea conditiilor de acces in zona de amplasare prin lucrari de

constructie pentru:

- amenajare de drumuri existente la gabaritul si conditiile solicitate tehnic,

- realizarea de noi drumuri de exploatare in zona de amplasare,

- realizarea de lucrari de arta-podete, taluzari, consolidari de maluri,

ameliorarea ravenelor si amenajarea cursurilor de ape pluviale.

2. Lucrari de construire a fundatiilor pentru montarea turnurilor turbinelor

eoliene si a platformelor de montaj pentru acestea.

3. Lucrari de protectie a zonelor adiacente amplasamentelor.

4. Stabilirea traseelor drumurilor de exploatare noi din zona

amplasamentului.

5. Elaborarea documentatiilor pentru scoaterea din circuitul agricol, pe

perioada nedeterminata sau temporar a suprafetelor de teren ce urmeaza sa fie

afectate de drumuri si amplasamentele pentru turbine si platforme tehnologice.

6. Obtinerea aprobarii de scoatere din circuitul agricol a suprafetelor de teren

stabilite.

7. Elaborarea programului de management si monitorizare a actiunilor de

protectie a mediului pe perioada de executie a lucrarilor de constructie-montaj, in

etape a parcului de turbine eoliene.

8. Elaborarea unor programe de dezvoltare a retelelor de circulatie si

transport in zona - drumul judetean, drumuri comunale, retele de transport a

energiei electrice care poate fi produsa in zona si pe alte amplasamente la nivelul






25

potentialului eolian existent.

9. Elaborarea unor programe de dezvoltare economica a zonei, de atragere a

investitiilor si de realizare a unor capacitati de productie care sa absoarba energie

electrica produsa.

10. Elaborarea unor studii de impact de mediu care sa analizeze conditiile de

dezvoltare armonioasa si nepoluanta a activitatilor economice in zona daca va fi

cazul.

11. Elaborarea unor programe pentru dezvoltarea capacitatii retelelor de

transport a energiei electrice produsa.

12. Elaborarea documentatiilor pentru autorizarea lucrarilor de construire.

Realizarea parcului de turbine eoliene pe acest amplasament va completa

arealul de zone functionale si urbanistice al comunei Mihail Kogalniceanu, cu zona

de productie de energie electrica prin valorificarea resurselor energetice

neconventionale, resurse existente in potentialul oferit de cadrul natural.

Distante de siguranta si protectie aferente obiectivelor propuse prin plan

Vor fi respectate distantele de siguranta aferente instalatiilor eoliene si a

retelelor electrice aeriene si subterane.

DISTANTE DE SIGURANTA aferente centralelor eoliene fata de alte obiective Denumirea obiectivului invecinat cu centrala eoliana

Distanta de protectie

-m-

Distanta de siguranta

-m-

De unde se masoara distanta

de siguranta Drumuri publice de interes national sau de interes judetean

*1) H*2) + 3 m*3) *4)

Drumuri publice comunale, drumuri publice vicinale, drumuri de utilitate privata

*1) *5) *6) * 4)

Cai ferate *1) H *2) + 3 m *7) *4) LEA *1) H * 2) + 3 m *4) Centrale eoliene * 8) *1) *9) *4) Linii aeriene de TC *1) H * 2) + 3 m *4) Conducte supraterane de fluide inflamabile

*1) H * 10) + 3 m*11) *4)

Instalatii de extractie petrol *1) H * 10) + 3 m*11) *4)






26

si gaze naturale, de pompare petrol, statii de reglare masurare gaze naturale Poduri *1) H * 2) + 3 m* 12) *4) Baraje, diguri *1) H * 2) + 3 m *4) Cladiri locuite *1) H * 13) *4) Cladiri cu substante inflamabile

*1) H * 2) + 3 m *4)

Aeroporturi *1) *14) *4) Instalatii de emisie receptie TC

*1) *14) *4)

Locuri si cladiri istorice *1) *14) *4) Zone cu flora sau/si fauna protejate

*1) *14) *4)

Terenuri de sport omologate *1) H * 2) + 3 m *4) Parcaje auto pe platforme in aer liber

*1) H * 2) + 3 m *4)

LEGENDA Tc : telecomunicatii NOTE:

*1) Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2m imprejur. *2) Inaltimea pilonului plus lungimea palei. *3) Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50m. *4) Se masoara de la marginea constructiei supraterane: pentru o amenajare cu mai multe

agregate (ferma) se considera distanta de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul invecinat. *5) Egala cu o lungime de pala, dar nu mai putinde 30m. *6) Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu se normeaza. *7) Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100m. *8) Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate (ferma ) apartinand altui

operator economic. *9) Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul cel mai

apropiat apartinand celeilalte ferme eoliene va fi egala cu 7 x diametrul celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vantului predominant

*10) Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei. *11) Daca obiectivul este ingradit, distanta de siguranta se masoara pana la ingradire. *12) Dupa caz , se stabileste distanta egala cu H + 3 m daca peste pod trece un drum

national, un drum judetean sau o cale ferata, tinandu-se seama si de notele 3) si 7), respectiv o distanta egala cu o lungime de pala , dar nu mai putin de 30m, daca peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate privata.

*13) Inaltimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de locuinte, cu acurdul comunitatii locale, pana la o valoare minima egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3; distanta instalatiei eoliene destinata satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinte va fi cel putin egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanta instalatiei eoliene proprii a unei locuinte nu se normeaza.

*14) Se stabileste cu avizul autoritatilor competente, care sunt mentionate in certificatul de urbanism.






27

Descrierea solutiei si regimul tehnic al obiectivului

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de

vant. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil

aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de

putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului

estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai

utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu

ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost

mai scazut.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei.

Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia

vantului.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai

simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare,

eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.

Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de

directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe

directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte






28

Eoliene cu ax orizontal cu rotorul de tip elice

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-

generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului

sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este

transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina

eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul

au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui

multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia

electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin

intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele

eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de

ordinul a

80 - 90 %.

Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale

eventualelor sisteme de conversie.

Turbinele in functie de pozitionarea axului sunt de mai multe tipuri, cel

utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal, se va descrie numai aceasta solutie.






29

Schema generala, componente nacela

Detaliu – componente nacela






30

Descrierea solutiei si regimul tehnic al turbinelor eoliene ENERCON E 101

Turbina enercon E 101 este o eoliana cu o viteza de rotatie variabila, cu un rotor cu un diametru de 101 m si o putere nominala de 3000 Kw . In cazul obiectivului se opteaza pentru inaltimea totala a turbinei de 149.5 m.

Clasa de vant: IEC II Turbina: angrenaj scazut, viteza variabila, autoghidare/control variabil al

inaltimii sunetului

Rotorul:

- tipul: rotor cu ax orizontal si sistem de ghidare activa (dupa vant)

- directia de rotatie: in sensul acelor de ceasornic

- numar de lame: 3

- suprafata baleiata: 8012 m²

- materialul palelor: fibra de sticla; protectia integrata a luminozitatii

- domeniu viteza de rotatie: 4-14,5 rpm






31

- controlul inaltimii sunetului: sistemul de control al sunetului la nivelul

palelor, un sistem independent pentru fiecare pala a rotorului cu alocarea

rezervelor de urgenta.

Generatorul

Generatorul pe ax este de o importanta primordiala in proiectarea sistemului

fara angrenaj a turbinelor Enercon. Combinat cu nacela rotorului, rezulta un circuit

al energiei aproape fara frecare, in timp ce miscarea lina a cator mai putine

componente garanteaza o uzura minima. Spre deosebire de generatoarele asincrone

conventionale, generatorul pe ax Enercon este supus unui minim de uzura

mecanica, ceea ce il face ideal pentru o durata de viata mare.

Generatorul pe ax Enercon este un generator sincron de viteza redusa fara

cuplarea directa a armaturii miezului. Tensiune si frecventa de iesire variaza in

functie de viteza si sunt convertite pentru iesire intr-o retea de fire electrice prin

niste conexiuni DC si inversor. Aceasta ofera un inalt grad de corectie a

variabililitatii vitezei.

Avantajele generatorului pe ax Enercon:

- lipsa angrenajului: rotorul cuplandu-se direct la generatorul de energie

- uzura scazuta datorita rotatiei scazute

- uzura scazuta datorita nivelului ridicat a variabilitatii vitezei

- controlul optim al randamentului






32

- nivel ridicat al compatibilitatii armaturii miezului

Palele Enercon

Noul concept privind palele rotorului de tip Enercon impune noi standarde

cu privire la productia, intensitatea zgomotului si minimizarea stresului. Datorita

designului modificat, palele folosesc, de asemenea, si zona interna a rotorului,

crescand considerabil productia de energie. Noile lamele ale rotorului sunt mai

rezistente si furnizeaza un curent de aer uniform de-a lungul intregii lungimi a

profilului palelor.

Avantajele palelor rotorului Enercon

- eficienta ridicata datorita modificarii geometriei palelor

- intensitate redusa a emisiilor sonore ca urmare a tipului de pale optimizat

- o perioada mai lunga de functionare datorita tipului de pale

Sistemul de comanda pentru convertorii Enercon ai energiei eoliane este

bazat pe un principiu simplu: mai putine componente rotative reduc frecarea

mecanica si, in acelasi timp, maresc longevitatea in timp a echipamentului.

Nacela si generatorul circular sunt direct conectate intre ele ca o unitate fixa

fara angrenaj. Unitatea rotorului este montata pe un ax fix, asa numitul ax-ac cu

gamalie. In comparatie cu sistemele de angrenaj conventionale care au un numar

mare de puncte de frecare intr-un angrenaj, sistemul Enercon are doar doi rulmenti

radiali cu miscare lenta. Motivul pentru aceasta este viteza scazuta a angrenajului.






33

Acum cativa ani doar nacela rotorului era realizata din otel turnat; in zilele

noastre, utilizarea fierului cu grafit globular face posibila fabricarea altor

componente majore cum ar fi adaptorul palei, axul si arborele de distributie.

Enercon promoveaza o dezvoltare avansata a componentelor turnate in

colaborare cu uzina metalurgica. Toate componentele sunt desenate in sistem 3D

CAD si calculate folosind metoda elementului finit pentru a testa tensiunile

crescute in puncte critice. Pe parcursul intregii faze de prototip, se testeaza si se

optimizeaza performantele. Pentru a garanta identificarea si urmarirea fiecarei

componente turnate cand acestea sunt primite la Enercon, fiecare parte avand un

cod specific, din care se poate afla seria numerica in cazul unor probleme de

calitate. Componentele nu sunt livrate pentru etapele urmatoare ale procesului de

fabricare decat atunci cand a fost testata calitatea acestora, astfel incat este garantat

standardul de calitate ridicat al sectorului componentelor turnate Enercon.

Procedurile de testare a calitatii pentru componentele turnate Enercon:

- inspectie asupra structurii componentelor

- teste ultra-sunet

- teste raze-X






34

Reteaua de Conexiune

Instalatia Enercon prezinta o retea de alimentare care satisface ultimele

cerinte in domeniu si de aceea este usor de integrat in orice structuri de alimentare

sau distributie. Conceptul Enercon ofera solutii cum ar fi managementul puterii

reactive si controlul tensiunii pentru situatii normale dar si pentru situatii critice

provocate de scurt-circuite sau gatuiri pe retea. Comportamentul turbinei este in

primul rand comparabil cu cel al instalatiilor de putere. Enercon este primul

producator din lume care a primit un certificat prin care se confirma aceste

proprietati ale instalatiei.

Energia generata in generatorul pe ax Enercon este trecuta printr-un invertor

spre un redresor si o asa-numita retea DC. Acesta asigura faptul ca puterea de

iesire este ajustata conform specificatiilor retelei. In acest fel valorile stipulate,

cum ar fi cele pentru frecventa, tensiune si putere reactiva pentru fiecare turbina in

parte din parc, sunt atinse. Transformatorul , montat in interiorul centralei eoliene

sau in apropiere, realizeaza conversia de la 400 V la o tensiune medie.






35

Curba de alimentare cu energie a retelei

Compatibilitatea retelei electrice

Turbinele eoliene ofera maximum de compatibilitate cu retelele datorita

modului lor de control si operare. Varfurile energiei de iesire nu se produc datorita

conceptului de control inchide-bucla si deschide-bucla. Aproape nici o putere

reactiva nu este necesara in functionarea normala.

Game largi ale frecventei si tensiunii

Sistemul de alimentare Enercon permite turbinei eoliene sa functioneze intr-

o gama larga intr-un mod sigur in retele de joasa tensiune. Aceasta face

convertorii de energie eoliana Enercon sa suporte reteaua electrica, chiar si intr-o

locatie complexa.

Circuit de alimentare in retea

Pentru a asigura o economie in operare, puterea de alimentare trebuie sa fie

regulata. Pentru a ne asigura ca se intampla asa, valorile variabile stabilite pentru

gradientii maximi de viteza permisi pot fi specificati pentru sistemul de retele

Enercon. Spre exemplu, cand turbina eoliana sau parcul eolian functioneaza,

puterea poate fi controlata in concordanta cu cerintele. Acest fapt permite

operatorului de retea sa optimizeze stabilitatea incarcaturii si a tensiunii retelei la






36

fel ca si interactiunile dintre companiile ce funizeaza energie si consumatori.

Pastrarea conexiunii cand apar probleme de retea

Asemanator comportamentului statiei de putere, retelele de transport ale

turbinelor eoliene nu ar trebui sa se deconecteze imediat in cazul unui scurt-circuit.

Pe timpul scaderilor bruste de tensiune datorate problemelor de retea, turbinele ar

trebui sa ramana conectate la retea. Turbinele Enercon au aceasta capacitate. Daca

este necesar, turbinele pot suporta asemenea tensiuni cand apar probleme. Aceasta

se realizeaza folosind puterea reactiva. Dupa ce problema este remediata si

tensiunea este redresata, turbina eoliana continua sa se alimenteze.

Enercon SCADA

Enercon Scada se dovedeste a fi un sistem de control al parcului eolian si de

monitorizare pentru multi ani, un concept vital pentru serviciile Enercon. Introdus

in 1998, acest sistem demn de incredere este folosit pentru mai mult de 6500

turbine in intreaga lume. El prezinta un numar optional de functii si posibilitati

pentru conectarea parcului eolian la retea. Datorita designului modular

expansiunea Enercon SCADA este simpla si flexibila si poate fi adaptata

aplicatiilor specifice cerute de clienti, cu adaptarea la conditiile tehnice si

economice respective a proiectelor de parc eolian, asigurand valori maxime de

energie produsa.






37

Managementul energiei

Reglarea puterii pentru un maxim de productie

Daca energia produsa cumulata (nominala) a unui parc eolian este mai mare

decat capacitatea de suport a conexiunii retelei in punctul comun de cuplare,

reglarea puterii parcului eolian Enercon asigura exploatarea capacitatii la maxim

tot timpul. Daca o turbina eoliana din cadrul parcului genereaza mai putina putere,

celelalte turbine sunt ajustate corespunzator sa functioneze la o capacitate mai

mare. Sistemul optional de management al energiei in cazul Enercon SCADA

controleaza automat aceasta.

Controlul tensiunii

Ca o optiune, sistemul Enercon SCADA poate fi extins pentru a furniza

parcurilor eoliane Enercon caracteristica de control al tensiunii. Aceasta

caracteristica care este o cerinta obligatorie in multe tari, permite integrarea

parcurilor eoliene in retele relativ slabe. Nivelul puterii reactive a turbinelor

Enercon este in acest caz folosit pentru controlul tensiunii in punctul de cuplare.

Tensiunea poate fi controlata de operatorul de retea in concordanta cu conditiile

predefinite.

Acestea sunt cateva din cerintele referitoare la controlul tensiunii parcurilor

eoliene. Daca un parc eolian este, de exemplu, conectat la un post secundar,

regulatorii automatici de tensiune pot fi integrati in conceptul de control. In

parcurile eoliene mari cu distante mari de cabluri, un sistem de control poate fi

folosit pentru imbunatatirea puterii reactive necesare pentru punctul de cuplare cu

echipamentul central de compensare si turbinele eoliene. Enercon ofera un numar

mare de solutii.

Cererile tipice pentru turbinele eoliene in legatura cu retelele de transmisie

- Turbinele eoliene ar trebui sa poata ramane conectate la retea fara reducere

de putere, chiar si in cazul deviatiilor considerabile de frecventa si tensiune.






38

- Daca apar scaderi bruste datorita problemelor din retea, turbinele eoliene ar

trebui sa ramana conectate la retea pentru o perioada definita.

- Scurt-circuitul in curentul de alimentare poate fi intalnit in timpul caderilor

de retea.

- Dupa ce problema a fost remediata, un parc eolian trebuie sa-si reia

alimentarea cat mai repede posibil fata de timpul maxim prescris.

- Parcurile eoliene ar trebui sa fie capabile sa opereze cu putere de iesire

scazuta fara restrictii de timp.

- Pentru coordonarea distributiei in retea, cresterea puterii de iesire

(gradientul putere), de exemplu cand parcul eolian este pornit, trebuie sa fie

capabil sa se adapteze in concordanta cu specificatiile de operare.

- Parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa contribuie cu rezerve de energie

in retea. Daca frecventa in retea creste, puterea de iesire a unui parc va trebui sa se

reduca.

- Daca e necesar, parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa mentina o

tensiune stabila in retea prin furnizarea sau primirea de putere reactiva.

- Parcurile eoliene ar trebui sa poata fi integrate in sistemul de control al

retelei pentru monitorizarea si controlul de la distanta al tuturor turbinelor din

retea.






39

Sistemul de control Enercon

Turbinele eoliene Enercon sunt echipate cu o tehnologie microelectronica de

control dezvoltata in cadrul companiei. MPU (principala unitate de procesare),

elementul central al sistemului de control, inregistreaza constant informatii de la

elementele de control periferice. Functia este de a ajusta sistemul individual de

parametri pentru a asigura un maxim de energie produsa indiferent de conditiile de

vreme si consta in:

- Evaluarea constanta a datelor provenite din masuratori la nivelul senzorilor

pentru adaptarea controlului asupra giratiei nacelei.

- Viteza variabila pentru un maxim de eficienta indiferent de viteza vantului;

eliminarea varfurilor nedorite de energie produsa precum si un nivel ridicat de

operare

- Sistemul de autoghidare pentru obtinerea unui unghi ideal al vantului

asupra palelor rotorului asigura maxim de energie si reducerea stresului asupra

intregii turbine

- Sistemul de franare Enercon pentru o reabilitare a turbinei prin intermediul

a trei mecanisme independente de operare cu un sistem de putere sustinuta (baterii)

in cazul in care furnizarea de energie este intrerupta

- Monitorizarea turnului si generatorului in ceea ce priveste vibratia si






40

accelerarea senzorilor pentru a verifica oscilatia turnului

- Senzorii de temperatura si aer dintre rotor si stator asigura functionarea

eficienta a generatorului circular

Controlul vantului

Turbinele eoliene sunt echipate cu un sistem special de control pentru

furtuna, care impiedica functionarea la parametri sub normal in cazul unor viteze

mari ale vantului. Acest lucru previne opririle frecvente si pierderile de productie

rezultate din acestea.

Diagrama curbei de putere a turbinei fara sistemul de control pe timp de

furtuna arata ca centrala se opreste la o anumita valoare a vitezei V3: motivul fiind

acela ca viteza maxima a vantului a fost depasita. In cazul turbinelor fara sistemul

de control pe timp de furtuna, acestea se opresc la viteze de 25m/s ce actioneaza pe

o perioada de 20 secunde. Turbine eoliana porneste din nou, doar daca media

vitezelor cade sub viteza de oprire sau poate chiar mai jos fata de viteza de pornire.

In conditii de vant puternic, oprirea poate dura o vreme, ceea ce inseamna ca se

inregistreaza pierderi considerabile de productie. Curba de putere la o centrala ENERCON

fara sistem control furtuna






41

cu sistem control furtuna

Constructia turnului

Realizarea unui design dinamic cu materialele si structura folosite la

turnurile Enercon necesita cele mai bune conditii pentru transport, instalare si

utilizare. Pe langa normele obligatorii nationale si internationale, Enercon

stabileste standardele proprii care depasesc normele de calitate si siguranta.

Modelele virtuale pentru turnurile eolienelor sunt produse in timpul etapei

de dezvoltare folosind metoda elementului finit. Toate tipurile de stres manifestate

asupra turbinei sunt simulate in model. Aceasta inseamna ca predictiile precise

privind stabilitatea turnului si durata service-ului sunt studiate inainte de a realiza

prototipul. Enercon isi evalueaza in continuu masuratorile aditionale asupra

turbinelor existente oferind verificari ale datelor calculate. Calculele sunt sustinute

de corpul de avizare, institute de cercetare si firme de inginerie.

Aspectul estetic este, de asemenea, un factor decisiv pe perioada realizarii

turnului ceea ce se observa la produsul final. Modelul dezvoltat nu are nimic in

comun cu structura conventionala, cilindrica, enorma si voluminoasa.

Turnurile Enercon tubulare din otel sunt manufacturate prin conectarea unor

sectiuni individuale care asigura o asamblare rapida, solida cu un standard ridicat

de calitate, o protectie totala impotriva coroziunii, aplicata in cele mai bune






42

conditii de productie.

Un sistem de conectare a fundatiei este utilizat pentru turnurile Enercon mai

inalte, din otel. Un element structural cilindric este asezat pe o flansa oarba aliniata

cu precizie cu suruburi de ajustare. O data ce fundatia este completa, turnul este

imbinat cu sectiunea de fundatie.

Cablurile de legatura

Cablul electric este recomandabil sa fie ingropate la o adancime de

0.90- 1,20 m, fiind inglobat intr-un strat de nisip. Cablul va fi protejat in

conformitate cu normele in vigoare.

In aceeasi transee, deasupra cablului si separat de un strat de nisip, va fi

pozat cablul de comunicatii, care transmite toate datele asupra functionarii

centralei eoliene la un calculator de proces si, prin radio, la o unitate de control

unde se monitorizeaza buna functionare a instalatiei.

Impamantarea

Toate instalatiile, inclusiv turbina, cabina transformatorului, structura

metalica, inclusiv armatura fundatiei, vor fi impamantate prin intermediul unui inel

realizat din fir de cupru, si cu dispersori laterali.

Impamantarea va consta din legaturi la fundatii, bare colectoare, conductori

de protectie, etc. Dispersorii contin conductori in contact direct cu pamantul. Prin

realizarea legaturilor la toate partile metalice se realizeaza un sistem de

impamantare unitar.

Sistemul de impamantare este alcatuit astfel:

1. Conductor inelar din cupru, amplasat la o distanta de 1 metru de fundatie si

aproximativ 1 metru sub nivelul solului.

2. Conductorul inelar este prevazut in plus cu doua tije de impamantare

acoperite cu cupru. Tijele de impamantare sunt introduse prin compactare pe

fiecare latura a turnului cu zabrele (180 grade intre tijele de impamantare).






43

3. Conductorul inelar este conectat la doua din picioarele turnului sau la doua

puncte opuse de pe turnul tubular. Dispozitivul de comanda si control

(controler) de la sol este conectat la unul din aceste puncte.

Daca rezistenta prizei de pamant nu este suficient de mica, sistemul de

impamantare poate fi imbunatatit.

1.2.1.5. Etapele de desfasurare a proiectului supus studiului si estimarea

duratei de functionare a obiectivului propus

- Etapele de desfasurare a proiectului supus studiului

a. Etapa de proiectare (studiul de fezabilitate, proiectul tehnic): b. Etapa de executie

Durata de executie este etapizata. Realizarea obiectivului se imparte in doua etape: Etapa 1: pregatire realizare parc eolian - consta in:

- realizarea drumurilor de exploatare; - realizarea platformelor de montaj turbine; - realizarea organizarii de santier (a platformei acestei organizari); - realizarea platformei de depozitare; - realizarea platformei pentru statia de conexiuni; - montarea cablurilor subterane; - montarea transformatoarelor pe platformele destinate acestora;

Etapa 2: are loc constructia propriuzisa a parcului: - consta in: - realizare sapatura pentru fundatie; - montarea sistemului de ancorare al turnului; - turnarea betonului in radier; - montarea sectiunilor turnului; - montarea nacelei; - asamblarea palelor; - liftarea si fixarea rotorului; - echiparea statiei de conexiuni; - punere in functiune si testare; - restaurare amplasamentului.






44

Dupa etapele de realizare a parcului urmeaza:

c. Etapa de exploatare: operare, mentenanta

d. Etapa de dezafectare

- Durata de functionare a obiectivului propus

Este estimata la 49 de ani, valorificand un potential natural remarcabil al

zonei – energia eoliana. Durata normala de functionare a echipamentelor este de

20–25 ani, iar prin retehnologizare se poate relua un ciclu de 25 de ani de

functionare.

Durata maxima anuala de functionare este determinata de viteza si

intensitatea vantului si este estimata la cca. 177 – 180 zile reprezentand 4000 ore,

pentru viteze ale vantului de 4 – 16 m/s, perioada specifica mai ales in perioada

rece a anului (lunile noiembrie – ianuarie) care vor fi varf de productie.






45

1.2.2. Relatia cu alte planuri si programe relevante

Regiunea Dobrogei, in special teritoriul judetului Tulcea, este vizata de un

numar ridicat de obiective ce isi propun obtinerea energiei electrice din resurse

regenerabile, iar pe o raza de cca. 8 km fata de amplasamentul analizat,

elaboratorul are cunostinta de existenta a inca 12 obiective cu un astfel de specific,

aflate in diferite stadii de reglementare, pozitionate la distante variabile (50 m –

8000 m) fata de amplasamentul planului analizat, care vizeaza de asemenea,

constructia de parcuri eoliene in vederea obtinerii energiei electrice “curate”.

Aceste obiective sunt: Renovatio Power la cca 50 m; Enel Green Power

Agighiol la cca 3000 m; Electrogrup la cca 3500 m; FF Wind Energy Tulcea 4 la

cca 3900 m; Salbatica 1 la cca 4500 m; FF Wind Energy Tulcea 5 la cca 4800 m;

Mex Dej la cca 5000 m; Eurosoft Comunications la cca 5500 m; Wind Wings la

cca 7000 m; DD Wind Energy – Tulcea 1 la cca 7000 m; Salbatica III la cca 8000

m; Blue Line Energy Agighiol la cca 8000 m.

In practica internationala evaluarea efectului cumulat asupra mediului al

unor obiective existente si al unora potential a fi dezvoltate se realizeaza prin

cumularea efectelor asupra factorilor de mediu si corelarea cu amplasarea in zona

studiata din punct de vedere al biodiversitatii, al gradului de antropizare a zonei, a

impactului social si tendintelor de dezvoltare etc..

In evaluarea (prognozarea si cuantificarea) efectului cumulat identificarea

domeniului spatio-temporal la care se studiaza impactul este esentiala, aceasta fiind

diferita de un obiectiv la latul sau de la un amplasament la altul in functie de

factorii locali si cei regionali ce creaza situatia de fapt, din teren. De asemenea este

stiut fiind faptul ca nu exista o proportionalitate directa intre procesele studiate la o

scara spatio-temporala mica si cele studiate la o scara mai mare.

In acest context, colectivul elaborator va analiza efectul cumulat la o scara

spatio-temporala adaptata pentru fiecare componenta de mediu in parte - apa, aer,

sol/subsol, biodiversitate, astfel incat analiza efectelor cumulate sa fie relevanta si

concreta. Ex: efectele cumulate asupra apelor de suprafata nu vor fi aceleasi cu






46

efectele cumulate asupra biodiversitatii, raportarea facandu-se imlicit la o scara

spatio-temporala diferita pentru cele doua componente.

Avand in vedere specificul acestor investitii (parcuri eoliene) si de posibilele

efecte cumulate ale acestora asupra solului/subsolului, aerului si biodiversitate

(mai putin efectele asupra migratiei care s-au analizat la nivel regional), evaluarea

s-a realizat la nivelul celor doua parcuri invecinate prezentate mai jos, impreuna cu

obiectivul analizat, deoarece distantele fata de celelalte obiective sunt considerabil

de mari si biogeografia ce caracterizeaza zona (peste formatiunea de dealuri

Agighiol si fara cursuri de apa afectate) exclud posibilitatea apritiei de efecte

cumulate la o dimensiune spatiala mai mare:

S.C BLUE LINE IMPEX S.R.L

- P.U.Z.: „Construire parc eolian”, sat Agighiol – Com. Valea Nucarilor, Jud.

Tulcea

- 12 turbine eoliene (11 turbine in interiorul SCI Dealurile Agighiolului); sunt

vizate suprafete de teren arabil, pasune si paduri

- parcul este instalat si functional

- suprafata afectata definitiv este de cca. 2,5 ha (turbine, retea drumuri de acces)

- amplasamentul acestui obiectiv se afla la o distanta de cca. 2 k m fata de

amplasamentul obiectivului analizat

SC RENOVATIO POWER SRL

- P.U.Z.: „Parc eolian si Statie Trafo 20/110 kW”, Com. Sarichioi, jud Tulcea

- 11 turbine eoliene (o turbina in interiorul SCI Dealurile Agighiolului); sunt vizate

numai suprafete de teren arabil

- se va scoate din circuitul agricol suprafata de 1,3 ha (turbine, statie de

transformare, drumuri acces), POT = 0,67%

- amplasamentul acestui obiectiv (limita zonei aferenta) se afla la o distanta de 50

m fata de amplasamentul obiectivului analizat (limita zonei aferente).






47

Ansamblul eolian format teoretic prin cumularea celor 3 parcuri eoliene va fi

alcatuit din 46 centrale eoliene cu puteri variabile (2 – 3 MW).

Amplasarea turbinelor este prevazuta in extravilanul localitatilor Mihail

Kogalniceanu, Sarichioi, Valea Nucarilor, in zone lipsite de constructii, intr-o

regiune preponderent agricola, cu respectarea distantelor minime de siguranta si

protectie.

Amplasamentul ansamblului eolian Kogalniceanu-Valea Nucarilor-

Sarichioi se suprapune partial cu suprafete de teren incluse in SCI Dealurile

Agighiolului.

Din cele 46 agregate eoliene, 34 sunt pozitionate in afara ariilor naturale

protejate, iar 12 in interiorul SCI Dealurile Agighiolului.

Mentionam ca, desi in procent de 26 % turbinele ansamblului se suprapun cu

suprafete incluse in SCI Dealurile Agighiolului, suprafetele afectate sunt

reprezentate preponderent de terenuri arabile si in proportie scazuta pasune, iar

pentru aceste obiective au fost deja realizate evaluari de mediu (SEA/EIA). Mai

mult decat atat, obiectivul apartinand S.C BLUE LINE IMPEX S.R.L (cu 11

turbine pozitionate in cadrul SCI Dealurile Agighiolului) a fost aprobat si avizat de

catre autoritatile competente pentru protectia mediului, fiind functional in prezent,

iar pana la ora actuala nu au fost semnalate efecte negative asupra componentelor

de mediu induse de catre acesta (exemplu: poluare, afectarea dinamicii speciilor

locale sau a integritatii SCI Dealurile Agighiolului).

Ansamblul eolian analizat are o dispunere spatiala pe axa NE-SV, cu

dimensiunile aproximative de: 8 km lungime si 5 Km latime.

Pentru componenta de mediu Biodiversitate, in evaluarea efectului cumulat

vom include, pentru analiza posibilelor efecte asupra migratiei pasarilor, toate cele

12 obiective indicate de catre autoritatea competenta, aflate la distante variabile

fata de amplasamentul analizat.

Rezultatele analizei efectelor cumulate se regasesc in cadrul capitolului 6 al

prezentului Raport de Mediu.






48

Dificultati intampinate in evaluarea impactului cumulat asupra biodiversitatii

sunt reprezentate in principal de:

- insuficienta datelor existente la nivel de arie protejata, precum si inexistenta

planurilor de management pentru multe dintre acestea;

- concurenta dintre firmele dezvoltatoare de parcuri eoliene, precum si

confidentialitatea datelor la nivel de proiect individual;

- penuria de studii de caz referitoare la impactul parcurilor eoliene in functiune

asupra mediului pentru Romania, cu atat mai mult pentru Dobrogea – regiune

cu importanta pentru migratia pasarilor (studii pentru tara noastra referitoare

la efectele parcurilor eoliene asupra avifaunei, cu atat mai putin in

timpul/asupra fenomenului de migratie).

Situatia ideala pare a fi de departe cea propusa in 2009 de catre un grup de

cercetatori britanici – E.A. Masden, A.D. Fox, R.W. Furness, R. Bullman,

D.Haydon (Cumulative impact assessments and bird/wind farm interactions:

Developing a conceptual framework, 2009), respectiv abordarea acestei

problematici la nivel strategic (local/regional), centralizat, de catre autoritati

abilitate.






49

2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII

ACTUALE A MEDIULUI Sl ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII

PLANULUI






50

2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului 2.1.1. Elemente de geologie Din punct de vedere geomorfologic perimetrul analizat face parte din

unitatea Orogenului Nord Dobrogean si se prezinta ca un relief relativ uniform,

slab-fragmentat, dominat de versanti prelungi si culmi joase, peneplenizate,

acoperite de loess, cu inclinari moderate, separate de vai largi, colmatate. Procesele

geomorfologice au in general o activitate redusa. Activitatea maxima are loc in

timpul ploilor torentiale din lunile de vara. Eroziunea de suprafata afecteaza practic

toate suprafetele versantilor.

Orogenul Nord Dobrogean cuprinde ca diviziuni: Muntii Macin, Dealurile

Tulcei, Colinele Niculitel, Podisul Babadag, Podisul Casimcei si depresiuni mici.

Partea de est este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim – Sinoe, iar la

vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia Dunarii.

Caracterizat printr-un climat arid, judetul Tulcea apare ca o unitate biogeografica

tipica de stepa cu silvostepa. Aceasta imagine a fost modificata de culturi agricole,

de livezi si mai ales de intinse podgorii.

Amplasamentul este situat in zona Tulcea a Orogenului Nord Dobrogean

unde, o larga raspandire o au depozitele sedimentare calcaroase ce apartin in cea

mai mare parte triasicului, motiv pentru care zona Tulcea a fost desemnata in

literatura de specialitate sub numele de zona Triasica.

Studiul topografic - cuprinde o suprafata de teren de 1.950 ha, teren situat in

extravilan comunelor Mihail Kogalniceanu si Sarichioi. Terenul nu este deosebit

de accidentat chiar daca pe alocuri este prezenta stanca la suprafata. Diferentele de

nivel variaza de-a lungul liniei celor mai inalte cote 130m si coboara 65m

Consideratii geotehnice

La data executarii studiului geotehnic (iunie 2010), terenul natural actual din

toata zona amplasamentului studiat se prezenta ca fiind liber de orice constructii,

pana in prezent acesta fiind folosit pentru diverse culturi agricole sau drept pasuni

comunale.






51

Morfologic, amplasamentul cercetat este incadrat in Unitatea de Tulcea,

parte componenta a Orogenului Nord Dobrogean (in treimea de nord a acestuia) –

ultima unitate de vorland. Unitatea de Tulcea este delimitata la nord de catre

Dunare, iar la est de sistemul de lacuri Razelm.

Geologic, aceasta (Unitatea de Tulcea) este constituita dintr-un fundament

hercinic alcatuit din sisturi cristaline, acoperit de un invelis sedimentar paleozoic

(cuartite negre, calcare si dolomite, gresii calcaroase si sisturi argiloase) si

mezozoic (depozite carbonatice, conglomerate, gresii si argile rosii, marne, calcare

si calcare dolomitice, precum si depozite de flis).

Toate aceste formatiuni sunt acoperite de depozite cuaternare (pleistocene) –

loessuri.

In vederea stabilirii stratificatiei terenului de fundare si a principalelor






52

caracteristici fizico-mecanice ale formatiunilor din care acesta este alcatuit, pe

amplasamentul cercetat au fost executate semimecanic cu sonda de 8 5/8” , un

numar de 4 (patru) foraje geotehnice, pana la adancimi variabile cuprinse intre

16.00 – 25.00 m fata de cotele actuale ale terenului natural din zonele executarii

acestora.

Din analiza profilelor unitare ale forajelor efectuate reies urmatoarele:

• in zonele tuturor forajelor geotehnice, in suprafata si pana la adancimi

variabile cuprinse intre 0,70 - 1,40 m, s-a intalnit un strat de pamant vegetal negru

sau brun in baza si caratura de panta prafoasa argiloasa cu zone mai nisipoase,

stabilizata, cafenie sau cafenie bruna si bruna. Ambele sunt compacte si indesate,

uscate si sfaramicioase sau pe alocuri putin umezite. Local, in cadrul lor apare

calcar diseminat sau concretiuni si lentile subtiri, precum si zone nisipoase.

• in continuare, pana la adancimi ce variaza in intervalul 6,30 – 12,80 m

s-a interceptat un orizont eolian loessoid, constituit din loessuri galbene

macroporice sensibile la umezire si incadrate in grupa „B” de pamanturi sensibile

la umezire - pe alocuri mai nisipoase (sfaramicioase) sau mai argiloase (galbene

cafenii). Aceste formatiuni sunt compacte si indesate – plastic vartoase in general,

cu portiuni putin umezite – plastic consistente. In componenta lor apar sporadic

zone calcaroase sub forma de lentile subtiri sau diseminatii, uneori calcarul fiind

alterat. La diferite niveluri, in cadrul orizontului eolian loessoid apar sub forma de

intercalatii - lentile de prafuri argiloase loessoide galbene cafenii sau cafenii

deschise.

• urmeaza pana la adancimi variabile cuprinse intre 15,50 – 25,00 m ,

un complex de prafuri argiloase loessoide sau prafuri argiloase – in succesiune,

alternanta sau in amestec, precum si sub forma de lentile intercalate.

Aceste formatiuni au culori ce variaza intr-o paleta larga, de la galbene si

galbene cafenii la cafenii deschis, cafenii si cafenii roscate sau caramizii, precum si

combinatii intre acestea, in amestec.

Formatiunile descrise mai sus sunt in general compacte si indesate – plastic






53

vartoase, doar local putin umezite si umezite – plastic consistente sau puternic

umezite – plastic moi (acestea din urma – in special inspre si in baza

formatiunilor).

Si in masa acestor formatiuni apare pe alocuri, calcar sub forma de lentile

subtiri, diseminatii, noduli sau alteratii.

Pricipala caracteristica a acestor formatiuni o constituie faptul ca in masa lor

isi fac aparirtia sporadic (in general) mici fragmente de roci semistancoase

calcaroase sau grezoase, alterate sau nu. Spre si in baza formatiunilor (unde acestea

sunt umezite si puternic umezite) fragmentele de roci sunt in cantitati mai mari si

au dimensiuni apreciabile. Acest fapt le confera formatiunilor descrise mai sus –

caracterul unor caraturi de panta sau soluri ingropate, stabilizate.

In continuarea acestor formatiuni au fost interceptate pana la adancimile

executarii forajelor F1,F2 si F3 (16.00 m, 19.00 m si respectiv 16.00 m)

anrocamente masive si roca vie (alterata la partea superioara, compacata si dura in

rest) apartinand cuverturii sedimentare a zonei si reperezentate prin calcare sau pe

alocuri calcare marnoase, cenusii si cenusii verzui sau cenusii vinete, precum si

brune sau brune roscate. In zona forajului F4, prafurile argiloase descrise anterior

s-au interceptat pana la adancimea executarii forajului – 25,00 m, neinterceptandu-

se formatiuni semostancoase apartinand cuverturii sedimentare.

Tectonica si seismicitatea

Tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca

Marii Negre, aflata intr-un proces de subductie, in lungul unui plan Benioff, in fata

Carpatilor Curburii si in sud microplaca MOESICA (cuprinzand fundamentul

Campiei Romane si Dobrogea de Sud).

Zona studiata este afectata de miscarile kimerice vechi - carnian (triasicul

superior), dupa care a urmat o scurta exondare . Apoi - in liasic - s-a identificat o

slaba miscare de coborare, de asemenea scurta, urmata de o noua miscare pe

verticala, care a facut ca marea sa se retraga si sa lase exondata zona, pana astazi.






54

Seismic, Romania apartine unei zone seismice moderate pana la ridicata.

Amplasamentul cercetat se incadreaza in zona cu gradul VII de intensitate

macroseismica si in zona de hazard seismic descris de valoarea de varf a

acceleratiei orizontale a terenului ag = 0,16g (acceleratia terenului pentru

proiectare), determinata pentru intervalul mediu de recurenta de referinta (IMR)

corespunzator starii limita ultime. Valoarea perioadei de control (colt) a spectrului

de raspuns este Tc = 0,7 s.

Adancimea maxima la inghet este de 0,70 m. 2.1.2. Solul In judetul Tulcea ponderea principala o detin terenurile agricole (42,84%),

urmate de terenurile aflate permanent sub apa (40,29%) si terenurile cu destinatie

forestiera (12,29%).

Terenurile aferente localitatilor urbane si rurale precum si cele cu destinatii

speciale ocupa 4,58% din suprafata judetului.

Solurile din judetul Tulcea reprezinta rezultatul actiunii conjugate a

factorilor pedogenetici naturali si antropici asupra rocilor pe care le-a transformat

atat de intens incat acestea au capatat capacitatea de a retine apa si elementele

nutritive pe care le pune treptat la dispozitia plantelor. In general, in majoritatea

cazurilor, roca mama parientala este loessul, ca rezultat al fenomenului de






55

dezagregare si alterare. Materia anorganica care a contribuit la pedogeneza a fost

produsa de vegetatia de stepa care sub actiunea microflorei a produs humuficare

care desi in procent mic, este foarte apreciata calificativ. Diversitatea tipurilor de

sol rezulta din faptul ca aici se regasesc atat urme din cel mai vechi pamant al

Europei (lantul Hercinic) cat si cel mai tanar pamant al tarii (Delta Dunarii).

Strans corelate cu rocile, clima, vegetatia si solurile prezinta o raspandire

zonala. Astfel, specifice sunt solurile argiloiluviale (formate prin depunere) si

solurile brune si brun-roscate; in restul teritoriului sunt caracteristice, detinand

ponderea cea mai mare, cernoziomurile de fertilitate ridicata. Dintre solurile

azonale, specifice sunt lacovistele (soluri hidromorfe) si saraturile (soluri

halomorfe).

In zona studiata tipurile de soluri prezente sunt reprezentate de soluri

balane si cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri (inclusiv cernoziomuri castanii si






56

ciocolatii).

Solurile balane, cu diferite subtipuri sunt formate de depozitele loessoide cu

structuri acvifere situate pana la 20 m adancime. Caracteristicile solurilor balane

sunt:

- Textura nediferentiata per profil, foarte des mijlocie (lutonisipoasa pana la

lutoasa). Argila inregistreaza in partea superioara in plus fata de restul

profilului.

- Structura este glomerulara, dezvoltata moderat in orizontul Am si slab in

orizontul A/C.

- Starea buna a solurilor balane in ceea ce priveste textura si structura se

reflecta in mod favorabil si asupra celorlalte proprietati fizice precum si a

celor fizico-mecanice, hidro-fizice si de aeratie.

- Humus: circa 2%

- Ph: in jur de 8-8,3

- Gradul de saturatie in baze V%=100

- Activitate microbiologica intensa.

Solurile balane se caracterizeaza printr-un ansamblu de proprietati in

general, favorabile.

Solurile balane pot fi utilizate, practic pentru toate culturile din Romania:

culturi de camp, legume, vita de vie, pomi.

Cernoziomurile se gasesc pe cea mai mare parte a suprafetei podisului, fiind

caracteristica stepei dobrogene. Au o fertilitate ridicata si solurile castanii de

padure xerofile si sublocuri.

Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (la

adincimea de 80-100 cm continutul de humus depaseste 1%) structurat si afinat

(molic). Regimul de umiditate – periodic percolativ si nepercolativ.

Cernoziomurile carbonatice se formeaza in conditiile stepelor xerofite si

doar partial cu pilcuri de stejar pufos. Sunt slab humificate, cu structura mai putin

stabila. Contin carbonati chiar de la suprafata.






57

2.1.3. Elemente de hidrologie Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare

podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra.

Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul baltilor (Balta Ialomitei, de la

Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la Macin) si al Dunarii

Maritime, in nord. Principalele rauri interioare sunt: Taita si Telita, care se varsa in

lacul Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai important

rau dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se adauga raurile

semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul

limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.

In anul 2009, in cadrul laboratorului S.G.A.Tulcea s-au efectuat analize la

urmatoarele cursuri de apa:

- parau Hamangia - p.H.Baia

- parau Hamangia - aval evac. Primaria Baia

- parau Slava - p.H.Ceamurlia de Jos

- parau Telita - p.H.Posta

- parau Taita - p.H.Satu Nou

- parau Jijila - amonte pod Jijila 500 m

- parau Casimcea - amonte Casimcea 300 m

- parau Ciucurova - amonte Slava Rusa

- parau Taita - amonte de Lacul de Acumulare Horia

- parau Telita - aval evacuare Aeroport Mihail Kogalniceanu;

In urma efectuarii analizelor la apele acestor parauri, a rezultat urmatoarea

incadrare in clase de calitate, conform normativului de referinta din Ordinul

161/2006:

Sectiune de control Clase de calitate Hamangia Slava Casimcea JIjila Ciucurova Taita Telita Reg ox II III II II II IV II III III III

Nutrienti V V IV IV III IV IV III IV V






58

Ioni generali III III II II III III II II III

micropoluanti II III II III III II II

Pe amplasament nu exista cursuri de apa definitive sau temporare.

La distante variate fata de amplasament exista:

- Paraul Telita – la o distanta de peste 2,8 km in partea de Vest

- Lacul Babadag – la o distanta de peste 4,6 km in partea de Sud-Vest

- Lacul Razim – la o distanta de peste 5,4 km in partea de Sud-Est

Unitatea Razim formata din lacurile Razim, Golovita, Zmeica si Babadag cu

cele doua lacuri componente Tauc si Topraichioi care a fost izolata de influenta

marii si transformata in rezervor de apa dulce pentru alimentarea sistemelor de

irigatie amenajate in jurul complexului. Cel mai important lac, Lacul Razim are o

suprafata de 392 km2 si o adancime de maxim 2,8 m. Laguna Razim este legata cu

bratul Sfintu Gheorghe prin canalele Dranov si Dunavat de unde primeste un aport

fluvial provenit din Dunare.

Caracteristicile celor 2 lacuri sunt prezentate in cele ce urmeaza:

Tip Simbol Altitudine(m)

Adancime medie

(m)

Geologie – alcalinitate

(meq/l)

Suprafata(km2)

Lacul Razim Zona de campie, adancime foarte mica, suprafata foarte mare

ROLN06 1.5 <3 Calcar 392

Lacul Babadag Zona de campie, adancime foarte mica, suprafata mare

ROLN05 <200 <3 Calcar 18,8

In anul 2009 SGA Tulcea a prelevat probe din lacul Babadag: centrul

lacului, evacuare parau Taita, zona limitrofa orasului Babadag si din lacul Razim:

Jurilovca, in centrul lacului, pe Canalul 5 si zona Portita.

In urma monitorizarii in anul 2009, a rezultat ca lacurile Razim si Babadag






59

se incadreaza in gradul de trofie eutrof. De asemenea s-au evidentiat valori

crescute la reziduu fix, CCO- Cr, CCO- Mn, cloruri, fata de limitele admise

prevazute in Ordinul MAPM nr. 161/2006.

Sintetic, incadrarea calitatii lacurilor in clase de calitate se prezinta astfel: Clasa de calitate

Lacul Regim oxigen Nutrienti Salinitate Poluanti

specifici Alti

poluanti Generala Grad de eutrofizare

Nr. crt.

RAZELM 1 Jurilovca lll ll ll ll lll ll eutrof 2 Centru Lac lll ll ll ll lll ll eutrof 3 Canal 5 lll ll ll ll lll ll eutrof 4 Portita lll ll ll ll lll ll eutrof

BABADAG 5 Centru Lac lV ll lll IV lll lll eutrof 6 Parau Taita lV ll lll IV lll lll eutrof 7 Babadag lV ll lll IV lll lll eutrof

Paraul Telita (L = 48 km; S = 287 km2) izvoraste din apropierea comunei

Niculitel, din podisul cu aceeasi denumire, de la altitudinea de 270 m. Valea sa, in

zona de izvoare, are aspect torential, insa in aval de satul Telita patrunde deja in

depresiunea inalta a Nalbantului, puternic colmatata prin aluviunile aduse de

cursurile repezi din directia coastelor. Albia sa este ingusta, putin incapatoare, mai

ales in partea inferioara, unde este invadata pe anumite sectoare de vegetatie

acvatica. Apele freatice din fundul vaii sunt apropiate de suprafata (1-5 m), din

care cauza Telita primeste o alimentare subterana permanenta, dar foarte redusa.

Suprafata inundabila si cu exces de umiditate in bazinul Telitei se cifreaza la circa

2,5 km2.

Reteaua hidrografica a zonei analizate este saraca; zona este deficitara sub

raportul umiditatii.

Amplasamentul este traversat de o retea de canale de irigatie dezafectate in

prezent. Lungimea totala a canalelor de irigatie ce strabat amplasamentul este de

cca. 12 km.

Ape subterane

Directia Apelor Dobrogea Litoral a facut o identificare si delimitare a






60

corpurilor de ape subterane pe baza urmatoarelor criterii: geologic, hidrodinamic,

starea corpului de apa:calitativa si cantitativa.

Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a facut numai pentru zonele in

care exista acvifere semnificative ca importanta pentru alimentari cu apa si anume

debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. In restul arealului, chiar daca exista

conditii locale de acumulare a apelor in subteran, acestea nu se constituie in

corpuri de apa, conform prevederilor Directivei Cadru 60 / 2000 / EC.

In continuare este prezentata delimitarea corpurilor de apa subterana

administrate de DADL.

Zonei analizate ii corespunde corpul de apa subterana RODL01 / Tulcea.

Caracteristicile corpului de apa subteran RODL01 / Tulcea: Caracteriz. geol/hidrogeol. Risc

Supraf. Tip Sub pres.

Strate acop.

Utilizare apa Poluatori

Grad de protectie globala Calitate Cantitate

Transfrontalier / tara

1160 F + K Nu 0/variabila PO PM B B Nu






61

Suprafata: este exprimata in kmp Tip predominant: F = fisural, K = karstic Sub pres. (Sub presiune): Nu Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor Utilizare apa: PO – alimentari cu apa populatie Grad de protectie globala: PM – Protectie Medie Calitate: B – buna Cantitate: B – buna Transfrontalier: Nu

Corpul de apa subterana freatica este cantonat in depozite calcaroase triasice

(calcare rosii noduloase, calcare negre si dolomite cenusii, conglomerate si gresii)

situate la sud de orasul Tulcea, in lungul Dunarii (aceste depozite alcatuiesc o serie

de cute anticlinale si sinclinale orientate aproximativ NV – SE si sunt afectate de

linii de fracturi care au creat sisteme fisurale locale) si in partea NV a lacului

Razelm.

Stratul acoperitor este constituit din depozite loessoide de grosime variabila

dar, in general, mica; pe suprafete relativ extinse acestea chiar lipsesc iar

depozitele triasice afloreaza de sub sol.

Infiltratia eficace in zona este estimata la 15 – 30 mm coloana de apa pe an.

Aceste conditii conjugate conduc la obtinerea unei clase de protectie globala ce

poate fi caracterizata drept medie (PM).

Parametrii hidrogeologici furnizati de forajele distribuite in mod neuniform

pe suprafata corpului sunt: K = 0,2 – 250 m /zi si T = 2 – 6500 m2 /zi adica

parametrii tipici pentru un mediu neomogen si anizotrop cum este cel fisural

carstic din zona.

Calitativ, apele sunt potabile iar pe aria corpului lipsesc surse potential

poluante de la suprafata.

Hidrogeologic, in zona cercetata se afla panze de apa freatica subterana,

cantonate la diferite niveluri, sub nivelul pana la care au fost realizate forajele,

respectiv de 25 m adancime.

Avand in vedere adancimea mare la care se afla panza freatica precum si

faptul ca tipul de obiectiv promovat de planul urbanistic zonal nu implica utilizarea






62

de apa subterana si nici injectarea in subteran a oricarui tip de substante ce ar putea

afecta calitatea panzei freatice, consideram ca nu se vor cuantifica efecte asupra

calitatii apei subterane in zona amplasamentului.

2.1.4. Clima si calitatea aerului

Clima judetului Tulcea - este continental excesiva, cu precipitatii reduse

(sub 400 mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase,

ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,3ºC).

Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est

spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci,

cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni. In vara

vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transforma solul in

praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarm

(Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate

temperaturi pe timp de iarna din tara.






63

Zona studiata apartine sectorului de clima temperat continentala, datorita

predominarii influentei directe a maselor de aer continental, de origine asiatica –

uscate si reci, - iarna, calde sau foarte calde si uscate – vara. Frecventa vanturilor

predominante este din sectoarele nord-estic si din cel sud-vestic. Precipitatiile sunt

reduse, osciland intre 400 si 500 mm anual. Variatia maxima a temperaturii aerului

pe parcursul unui an poate depasi 60° C. La statia Tulcea s-au inregistrat

urmatoarele temperaturi extreme:

• maxima de 39,7° C - la 20.08.1945, posibil depasita de temperaturile

verii anului anterior;

• minima de - 26,8° C - la 24.01.1942.

In zona studiata, calitatea aerului este influentata de traficul auto si de

activitatile desfasurate de utilajele agricole.

Zona are o clima deosebit de arida tipica silvostepei cu precipitatii reduse

dar cu vanturi prezente aproape tot timpul anului.

Conform datelor meteo, temperatura medie multianuala este de 11,3 C,

minima absoluta de - 26,8 C, iar maxima absoluta de 39,8C.

-media lunii ianuarie - 1,8 C,

-media lunii iulie - 23,2 C,

-adancimea de inghet - 0,80m,

-radiatia solara anuala - 125kcal/cmp

-cantitatea maxima de precipitatii in 24 ore – 124,00mm

-media anuala a precipitatiilor – 412,1mm.

Umiditatea relativa medie multianuala este de 80%

Viteza medie a vantului medie multianuala este de 6,6m/s, viteza maxima nu

depaseste 39m/s.

Directia dominanta a vantului este N-NNE / S-SSV- 31,4%.

Densitatea aerului, medie anuala este de 1,205 Kg /m.

Valorile medii lunare ale temperaturii inregistrate de cele 4 statii meteo de la






64

nivelul judetului Tulcea in anul 2009, se prezinta astfel: Statia meteo ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Corugea -0.4 1.6 4.3 10.6 16 20.8 23.6 21.7 17.7 12.3 7 0.8 Jurilovca 0.8 2.7 5.1 10.8 16.6 21.4 24.8 22.5 18.3 13.4 8.2 2.2 Sulina 1.9 3.1 5.4 11.1 16.8 21.5 24.2 22.7 19.2 14.7 9.4 4.1 Tulcea 0.8 3.1 5.3 11.3 17.1 21.6 24.5 22 18.2 13.3 7.7 1.1

Temperaturile extreme, precum si mediile anuale, in anul 2009 au inregistrat

urmatoarele valori: Statia meteo

Media anuala (oC)

Minima anuala (oC) / data

Maxima anuala (oC) / data

Tulcea 11,3 -13,1 /01.01.2009 35,4 /24.07.2009 Sulina 12,2 -11,2 /09.01.2009 36,2 /17.07.2009 Corugea 12,8 -7,7 /09.01.2009 31,6 /18.07.2009 Jurilovca 12,2 -12,6 /04.01.2009 36,8 /24.07.2009

Cantitati de precipitatii inregistrate la nivelul de judet (l/mp) in anul 2009:

Statia meteo ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Corugea 34.6 31.8 30.6 21.3 36.3 23.7 133.3 4.7 63 29.3 8.9 67 Jurilovca 26.1 13.9 26.2 17.5 28.2 8.7 52 13.5 41.3 17.1 9 88.4 Sulina 11.8 10.3 13.5 1.2 17.6 23 39.6 7.8 14.8 43.1 4.4 113.6 Tulcea 42.4 19.5 31.6 6.4 26.2 7.2 131.3 6.8 40 49 10.7 112.4

Cantitatea totala de precipitatii (l/mp) si cantitatile maxime de precipitatii

(l/mp) inregistrate in anul 2009:

Statia meteo Cantitatea totala de precipitatii Maxima in 24 ore si data Tulcea 484.5 34.3 /31.07.2009 Sulina 341.9 37 /12.07.2009

Corugea 300.7 21 /12.07.2009 Jurilovca 483.5 58.7 /16.07.2009

Pentru vant, directia predominanta, precum si viteza medie anuala,

inregistrate la nivelul judetului Tulcea, in anul 2009, sunt prezentate in tabelul

urmator:






65

Statia meteo Directia predominanta Viteza medie anuala (m/s)

Tulcea E 4.3 Sulina N 4.0

Corugea S 5.8 Jurilovca N, NV 2.6

Din comparatia valorilor temperaturii aerului inregistrate la statiile meteo cu

valorile normale multianuale, se constata faptul ca mediile temperaturilor aerului

pe anul 2009 au fost cu 1,0-1,2 grade mai ridicate decat valorile normale. Cea mai

calda perioada a anului a fost 15-25 iulie, cand temperatura maxima zilnica a

aerului a depasit frecvent 30oC. In aceasta perioada s-a depasit de mai multe ori

pragul de 80 unitati al indicelui de confort termic. Cea mai rece perioada a anului a

fost 1-13 ianuarie, cand temperatura aerului a inregistrat minime zilnice intre -7 oC

si -12oC.

Cantitatile anuale de precipitatii inregistrate la statiile meteo in 2009 au fost

mai mici decat normalele multianuale. Singurele luni excedentare in precipitatii au

fost iulie si decembrie, cand s-au inregistrat cantitati de doua, chiar de trei ori mai

mari decat valorile multianuale normale pentru aceste luni.

Ca fenomene meteo deosebite care au avut loc in jud. Tulcea in anul 2009,

notam aversele de ploaie insotite de intensificari puternice ale vantului, temporar

cu aspect de vijelie, insotite uneori si de grindina, fenomene ce au produs pagube

agricole. Exemple: 12 iunie (Ceamurlia de Sus), 23 iunie (Cerna, Ostrov, Samova-

Mineri), 29 iunie (Zebil, Sarichioi), 4 iulie (Istria-Nuntasi), 31 iulie (mun. Tulcea).

De asemenea, amintim perioada 15-21.12.2009 cand pe arii extinse, vantul a

prezentat intensificari puternice, cu rafale de pana la 22 m/s, viscolind zapada si

producand troienirea ei, iar pe directia vantului, depunerile de gheata de pe

conductorii aerieni au fost substantiale.

Sub raport climatic, clima comunei Mihail Kogalniceanu este continentala:

veri calduroase, ierni geroase cu vanturi puternice; temperatura medie anuala este

de 11°C. Cantitatea medie de precipitatii este 444,5mm/mp anual.






66

Adancimea maxima la inghet este de 0,70 m, iar frecventa medie a zilelor de

inghet cu T< 0˚C este de 68,9 zile/an.

Clima, sub influenta careia se afla aceste teritorii este o clima continentala:

veri calduroase, ierni geroase cu vanturi puternice; temperatura medie anuala este

de 11 °C . cantitatea medie de precipitatii este de 44,5 mm/mp anual.

Fenomene electrice

Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile

atmosferice genereaza fenomene electrice insotite de fulgere si tunete. Numarul

mediu anual cu zile de fulgere si tunete este de cca. 12. Aceste procese sunt

frecvente in lunile mai-iunie.

Calitatea aerului

Prin acidifiere se intelege procesul de modificare a caracterului chimic

natural al unui component al mediului conducand la modificarea pH-ului aerului,

precipitatiilor si solului.

Acidifierea atmosferei este provocata, in principal, de compusii ce contin

sulf si azot. Acestia se formeaza in urma emisiilor in atmosfera, de dioxid de sulf

(SO2), oxizi de azot (NOx) si amoniac (NH3).

Acesti poluanti sunt transportati la distante mari de la locul emisiei si

formeaza ploile acide care la randul lor conduc la degradarea solului. Prin

acidifiere suprafata pamantului sufera continuu o crestere a aciditatii, ducand la

degradarea solului, apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor aferente

Emisiile anuale de gaze cu efect acidifiant au fost estimate pe baza metodologiei

CORINAIR. Deoarece inventarele locale de emisii vor fi validate de catre ANPM

pe parcursul anului 2010, datele referitoare la emisii au caracter informativ, ele

nefiind validate la nivel national.






67

In anul 2009, in judetul Tulcea, conform inventarului emisiilor, au fost emise cca. 1564,515 tone substante acidifiante, din care:

- SO2 - 346,969 t - NOx - 1200,266 t - NH3 - 17,280 t

SO2( 346,969 t)

22%Nox(1200,26 t)

77%

NH3(17,28 t)

1%

Contributia poluantilor acidifianti

Principalele surse generatoare de gaze cu efect acidifiant sunt:

- Arderi in procesele industriale

- Producerea energiei termice in centrale termice de zona si cele aferente

activitatilor comerciale, institutionale si rezidentiale

- Transportul

- Tratarea deseurilor

Remarcam pentru anul 2009 o crestere cu cca. 7,3% a emisiilor de substante

acidifiante fata de anul anterior. Aceasta crestere este cauzata de intensificarea

traficului in judetul Tulcea si de reinceperea activitatii la SC Alum SA Tulcea, care

in perioada 2007-2008 a fost inchisa pentru retehnologizare.

Dioxidul de sulf este deosebit de toxic, determinand efecte directe asupra

florei si faunei (produce acidifierea solului si degradarea constructiilor). Prezinta

un sinergism ridicat cu praful, negrul de fum etc., este foarte solubil in apǎ si

contribuie in mare masura la producerea ploilor acide.

Principalele surse generatoare de SO2 sunt: arderi in energetica si industria

de transformare, instalatii de ardere neindustriale, arderi in industria de prelucrare,

procese de productie, transport rutier, tratarea deseurilor.

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 SO2 (tone) 4845 4225 3021 4791 4763 4488. 593,95 304,22 346,96

Comparativ cu anul anterior se observa o crestere a emisiilor de dioxid de

sulf, acest lucru fiind datorat in cea mai mare parte traficului rutier.






68

Formarea oxizilor de azot este foarte greu de evitat, atata timp cat se

folosesc carburanti conventionali, stiut fiind faptul ca substanta de baza care

contribuie la formarea acestora, este azotul, (care se gaseste in cantitati mari in

aerul atmosferic) iar temperaturile ridicate din timpul arderii stimuleaza reactia de

formare a oxidului, respectiv a dioxidului de azot.

Principalele surse generatoare de NOx sunt: arderi in energetice si industria

de transformare, instalatii de ardere neindustriale, arderi in industria de prelucrare,

procese de productie, transport rutier, tratarea deseurilor.

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 NOx (tone) 5272 4171 3214 3777 2834 2705 1323 1139 1200

Comparativ cu anii anteriori se observa o crestere a emisiilor de oxizi de

azot.

Principalele surse generatoare de NH3 sunt utilizarea agentilor frigorifici,

utilajele ce circula in afara drumurilor, tratarea deseurilor.

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 NH3 (tone) 19 24 24 17,85 20,34 18.81 16,01 13,6 17,28

In ceea ce priveste calitatea aerului in judetul Tulcea, influenta factorilor

antropici asupra calitatii atmosferei in zona municipiului este generata de

activitatea industriala si de traficul auto. In restul judetului, sursele de poluare sunt

punctiforme si dispersate, influenta lor asupra calitatii atmosferei fiind redusa.

Se adauga si efectele naturale datorate climei secetoase, vanturilor de

intensitate medie si mare, fenomenului de eroziune avansata si solului de tip loess.

Nu exista date disponibile rezultate din monitorizarea efectuata de

autoritarile publice privind calitatea aerului in zona analizata. Se poate trage

concluzia ca pe perioada lucrarilor agricole se intensifica generarea de pulberi

sedimentabile si pulberi respirabile precum si a poluantilor caracteristici arderii

combustibililor, in restul anului calitatea aerului este influentata de pulberile

generate de eroziunea naturala, avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura

totodata si o buna disperise pentru orice tip de poluare.






69

2.1.5. Biodiversitatea

Pe teritoriul Dobrogei se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore, ce

reprezinta si o caracteristica a diversitatii ecologice a regiunii. Astfel se pot deosebi

ecosisteme de tip silvicol, ecosisteme de stepa, zone umede – atat pe litoralul

maritim cat si in Delta sau lunca Dunarii. O pondere deloc neglijabila in Dobrogea

o au sistemele antropice, cu precadere agroecosistemele ocupand suprafete extinse

in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de

asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica, in

agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest proces sunt zonele de sud si

centrala a Dobrogei, unde practic asociatiile naturale au fost inlocuite in cea mai

mare parte. In prezent, doar in zone accidentate – versanti, platouri pietroase, vai –

mai pot fi intalnite mici arii de vegetatie stepica. Insa, si aceste mici petece care au

fost incadrate de specialisti in categoria stepelor pontice, sunt alterate de o serie de

plante introduse accidental de om. Padurile Dobrogei au fost de asemenea afectate

de interventia omului. Zonele de silvostepa aproape ca au disparut, iar din vastele

masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai ramas decat palcuri izolate de

mari suprafete de terenuri agricole. In Dobrogea de Nord, datorita reliefului mult

mai accidentat, padurile continua sa ocupe o suprafata extinsa; totusi, daca se

compara situatia actuala a masivelor forestiere cu cea existenta in urma cu circa

200 de ani se remarca si aici un puternic recul al padurii care odinioara se intindea,

compacta, de la vest de sistemul lagunar Razelm – Sinoe pana la Dunare.

Ecosistemele de stepa mai bine pastrate se intalnesc in centrul Dobrogei,

acolo unde terenul accidentat a fost mai putin propice agriculturii. Din aceasta

categorie, in Dobrogea se intalnesc stepe instalate pe soluri loessoide si stepe

instalate pe soluri pietroase. O categorie aparte o reprezinta silvostepele –

veritabila zona de intrepatrundere a doua tipuri diferite de ecosisteme, unde atat

flora cat si fauna au trasaturi distincte.

Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee

ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi






70

de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea orientalis, Cleistogenes

serotina, Thymus marschallianus, Asperula cynanchica, Salvia nutans etc. In

zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice de

graminee - Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata – alaturi de

specii de dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema.

In zona de centru si in nordul Dobrogei, vechile silvostepe au fost profund

modificate de interventia omului, fiind defrisate in proportie de circa 85%. Astazi

ele se mai intalnesc sub forma de benzi destul de late in jurul masivului muntos

nord-dobrogean facand trecerea de la stepa la ecosisteme forestiere. In acest tip de

ecosistem, asociatiile vegetale de stepa alterneaza cu cele de padure, de tufisuri sau

de paduri cu mari luminisuri, remarcandu-se intrepatrunderea speciilor silvicole cu

cele de stepa.

Ecosistemele silvicole ocupa in special nordul Dobrogei; in sud sunt

localizate si foarte fragmentate, doar cateva corpuri de padure – cum sunt cele de la

Esechioi, Canaraua Fetii sau Dumbraveni, pastrandu-se relativ nealterate de

interventia omului.

Ecosistemele silvicole pot fi subimpartite in mai multe categorii, in functie

de caracteristicile ecologice ale speciilor dominante. Astfel, in Dobrogea se

intalnesc paduri mezofile si paduri xeroterme.

Padurile mezofile ocupa suprafete restranse in zona Muntilor Macin si a

podisului Babadag. Aceste ecosisteme silvice sunt slab reprezentate in Dobrogea,

prin asociatii dominate de arbori, precum Quercus polycarpa, Q. dalechampii, Q.

petraea, Carpinus betulus, Tilia tomentosa si sunt prezente doar in Podisul

Babadag si Muntii Macin. Padurile mezofile de foioase ocupa altitudinile cele mai

mari in Muntii Macinului, pe dealurile Niculitelului si in Podisul Babadag,

instalandu-se pe un relief colinar cu platouri largi, dar si pe versantii inclinati cu

expozitie nordica strabatuti de vai inguste. Sunt adaptate la un climat mai racoros

si mai umed. In stratul arborilor domina speciile de gorun, Quercus petraea, Q.






71

dalechampii, Q. polycarpa, tei, Tilia tomentosa, ulm, Ulmus glabra, paltin de

camp, Acer platanoides si frasin, Fraxinus excelsior.

Ecosistemele silvice xeroterme reprezinta un element caracteristic Dobrogei;

numarul mare de specii de origine sudica prezente aici conditioneaza de asemenea

o fauna caracteristica. Padurile xeroterme sunt dominate fie de Quercus pubescens

– stejar pufos, Carpinus orientalis - carpinita, Fraxinus ornus – mojdrean – (paduri

vestpontice) prezente in Dobrogea de nord si in sud-vestul judetului Constanta sau

de specii ca Quercus cerris, Q. pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis,

Fraxinus ornus, Cotinus coggygria.

Speciile dominante in ecosistemele silvicole din Dobrogea de Nord sunt de

regula Quercus pubescens si Quercus pedunculiflora, alaturi de care vegeteaza si

exemplare de Acer tataricum, Ulmus minor, Pyrus pyraster, Pyrus elaeagrifolia.

SPA (Situri de Protectie Speciala Avifaunistica) si SCI (Situri de Importanta

Comunitara) sunt arii protejate prin reteaua ecologica Natura 2000, conform H.G.

1284/2007 pentru SPA, respectiv Ordinul 1964/2007 pentru SCI.

Din totalul siturilor SCI si SPA instituite la nivelul judetului, 15 se suprapun

peste ariile naturale protejate constituite anterior, incluzandu-le in totalitate si

aproape dublandu-le suprafata, la nivel de judet.

Suprafata totala ocupata de siturile de tip SCI si SPA la nivelul judetului,

calculata de Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea

(exclusiv suprafata ocupata de apele teritoriale marine), este de 696 269, 55 ha,

acoperind peste 80% din suprafata judetului.

Suprafata zonei din apele teritoriale marine propusa pentru includere in

reteaua Natura 2000 este de 95 562,43 ha.






72

Tipurile de habitate ce se intalnesc in judetul Tulcea, exceptand Delta

Dunarii si zona marina, sunt: Nr. crt

Cod habitat

Denumire Raspandire in Tulcea

1 1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

in zonele cu sol saraturat de langa Greci si Macin, in SCI Muntii Macinului.

2

3130

Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

suprafata foarte redusa (sub 1% din total sit) pe Bratul Macin, pe depozitele aluvionare sau soluri luto-nisipoase

3

3140

Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara

suprafata foarte redusa (sub 1% din total sit) pe Bratul Macin, in zone acoperite cu apa statatoare

4

3270

Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

suprafata redusa (1% din total sit) pe Bratul Macin, pe malurile namoloase cu acumulari de material organic

5

40C0*

Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice in zonele de silvostepa din siturile SCI: Podisul Nord Dobrogean, Deniz Tepe, Dealurile Agighiolului si in Muntii Macinului

6

62C0*

Stepe ponto-sarmatice

in proportie redusa in siturile SCI: Podisul Nord Dobrogean, Muntii Macinului, Dealurile Agighiolului, Deniz Tepe si Bratul Macin . Uneori se asociaza cu Tufarisurile de foioase ponto-sarmatice(40CO) si cu Paduri –raristi vest pontice de stejar pufos cu Paeonia peregrina (91AA)

7

6430

Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana

la cel montan si alpin

pe suprafete reduse (2%) in SCI Bratul Macin

8 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii suprafete foarte reduse (sub 1%) in zona de lunca a Bratului Macin

9

6510

Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

pe suprafete reduse (1%) in SCI Bratul Macin

10 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-

Veronicion dilleni pe stancarii silicioase

pe soluri nisipoase, pietrisuri si aluviuni luto-nisipoase in curs de fixare, in Muntii Macinului si Podisul Nord Dobrogean

11 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis

in situl Muntii Macinului pe o suprafata infima (0,0001 %)

12

91AA

Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

in Muntii Macinului, Podisul Nord Dobrogean si Dealurile Agighiolului, in zone de silvostepa cu stejar pufos

13

91I0*

Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp

in Podisul Nord Dobrogean si in Muntii Macinului in zona de silvostepa cu stejar brumariu si artar

14

91M0

Paduri balcano-panonice de cer si

gorun

in Podisul Nord Dobrogean si in Muntii Macinului in masivele de padure cu amestec de stejar pufos, garnita , stejar brumariu, tei, mojdrean, carpinita, jugastru, mar si par paduret

15

91X0

Paduri dobrogene de fag

in Muntii Macinului sub forma unei insule relictare de fag in cadrul rezervatiei naturale Valea Fagilor unde se intalnesc trei tipuri de fag: Fagus sylvatica, F.taurica si F.taurica var. dobrogica; o parte din exemplare se regasesc in Podisul Nord Dobrogean

16

91Y0

Paduri dacice de stejar si carpen

pe suprafete intinse (50%) in SCI Muntii Macinului si in SCI Podisul Nord Dobrogean (27,9%) reprezentand padurile de gorun in amestec cu tei, frasin,carpinita

17

92AO

Zavoaie cu Salix alba si Populus alba pe suprafete restranse in Podisul Nord Dobrogean (0,02%) si mai intinse in Bratul Macin(19,41%)






73

Zona analizata pentru instalarea turbinelor eoliene este caracterizata prin

prezenta agroecosistemelor, folosinta actuala a terenului conform CU fiind de

arabil si drumuri de exploatare.

Parcul eolian studiat este situat in afara ariilor naturale protejate.

Vegetatia pe amplasament

Conform Certificatului de Urbanism nr.9/1233 din 11.03.2010, terenul pe

care se va realiza obiectivul, are folosinta de teren arabil, prin urmare flora este

reprezentata de culturile agricole (porumb, grau, floarea soarelui, rapita, etc.), fapt

constatat si in deplasarile efectuate in teren.

Pe amplasamentul analizat nu exista habitate de padure, mlastini sau zone

umede si de asemenea nu au fost identificate specii de plante/habitate mentionate

in OUG 57/2007, dat fiind caracterul antropic al zonei. Pe amplasament nu sunt

prezente specii lemnoase.

Imagini reprezentative pentru zona analizata

Agroecosistemele sunt ecosisteme transformate prin simplificare excesiva,

in scopul satisfacerii intereselor societatii umane. Exploatarea agroecosistemelor

este cu atat mai eficienta cu cat acestea au o structura mai simplificata.

Interventiile antropice din cadrul agroecosistemelor modifica si simplifica relatiile

trofice dintre populatii, favorizand o parte dinte producatorii autotrofi (planta

cultivata) si limitand consumatorii si producatorii autotrofi inutili omului

(„buruienile”). Astfel, se intervine si in privinta legaturilor chorologice, cautand sa

asigure fiecarui individ spatiul necesar in mod uniform (distante de plantare) si






74

avand tendinta de a ocupa terenul cu o populatie ce apartine unei singure specii.

Competitia dintre populatiile ce formeaza comunitatea si chiar dintre indivizi, este

dirijata de om si ca urmare, conexiunile ce se instaleaza intre componentii

biocenozei se caracterizeaza prin complexitate redusa si sunt relativ stabile. In

acest caz, agroecosistemul este mai putin stabil decat cel natural, mai sensibil la

actiunea unor factori negativi si poate fi mentinut numai prin lucrari specifice (ex.:

interventii de natura mecanica, chimica).

Pe langa monoculturi, agroecosistemul studiat se caracterizeaza prin

prezenta speciilor vegetale segetale si ruderale, observate in special la periferia

culturilor si marginind drumurile de exploatare. Pe parcursul investigatiilor din

teren, pe amplasament nu au fost observate specii de flora protejata, aspect

justificat si prin neincluderea zonei studiate intr-un Sit de Importanta Comunitara.

La limita dintre parcele si in lungul fostelor canale de irigatie, se pot

dezvolta fasii inguste (in medie, 2 m latime) de vegetatie spontana, compozitia

floristica fiind, evident, direct influentata de prezenta culturilor agricole. Speciile

ce se dezvolta aici sunt specii oportuniste, caracteristice florei ruderale si segetale,

din regiunile puternic afectate de actiunile antropice. Diversitatea floristica este

saraca, reprezentata de asociatii vegetale cu valoare conservativa redusa:

- Xeranthemetum annui – asociatie pioniera ce formeaza fitocenoze

compacte pe terenuri pe care vegetatia initiala a fost distrusa, cu specia

edidicatoare Xeranthemum annuum – prezenta la limitele dintre parcele;

- Calamagrostietum epigei – specia edificatoare este reprezentata de

Calamagrostis epigeios, putand avea o acoperire de 50 pana la 90%;

- Cirsio - Convolvuletum arvensis - asociatia este tipica pentru culturile de

paioase, miristi, etc.. Speciile edificatoare sunt reprezentate de Convolvulus

arvensis si Cirsium arvense.Cele mai frecvente specii insotitoare sunt:

Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Setaria pumila, Matricaria

perforata, Polygonum convolvulus, Sonchus arvensis, Stellaria media, etc..

Asociatiile vegetale observate in lungul retelei de drumuri de exploatare si la






75

periferia culturilor sunt specifice regiunilor agricole; acestea sunt prezentate in

continuare:

- Convolvulo – Agropyretum repentis cu speciile edificatoare Convolvulus

arvensis si Agropyron repens - s-a intalnit mai ales pe taluzurile drumurilor

de exploatare;

- Onopordetum acanthii si Carduetum acanthoidis edificate de speciile

Onopordon acanthium si Carduus acanthoides, specii oportuniste, intalnite

in general la marginea localitatilor rurale. Densitatea mare a exemplarelor in

aceste asociatii face dificila instalarea altor specii vegetale;

- Cannabinetum ruderalis – este o asociatie mult raspandita pe marginea

culturilor, pe terenuri bogate in substante organice. Cannabis ruderalis –

specia edificatoare a asociatiei mentionate, prin portul sau inalt si numarul

mare de indivizi, stanjeneste dezvoltarea altor specii. Dintre speciile

insotitoare mai frecvente fac parte: Polygonum aviculare, Chenopodium

album, Stellaria media, etc.

Fauna pe amplasament

Pe parcursul investigatiilor din teren, nu au fost intalnite cuiburi sau

galerii ale exemplarelor de fauna protejata, date fiind particularitatile

agroecosistemului ce caracterizeaza atat zona parcului eolian cat si a vecinatatilor,

si a instabilitatii acestuia ca urmare a interventiilor antropice.

In urma deplasarilor pe teren s-a constatat faptul ca speciile cu cel mai mare

numar de exemplare, prezente in zona analizata, apartin avifaunei - Ordinul

Passeriformes - cu specii comune, caracterizate prin talia in general mica si zbor

redus la nivelul solului si a terenurilor cultivate, si entomofaunei.

Prezentam in continuare speciile de fauna observate pe amplasament si

in vecinatate, precum si informatii referitoare la biologia si ecologia acestora,

conform literaturii de specialitate:






76

AVIFAUNA Pica pica – cotofana

Dimensiuni - Marime: 43 – 46 cm - Anvergura aripi: 48 – 58 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - Rezident cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata

reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel global este mare si a fost estimata la 3 400 000 indivizi Habitat - zone agricole, hatisuri, regiuni usor impadurite sau terenuri deschise, pajisti,

parcuri si gradini, zone urbane Biologie - nu migreaza - specie monogama, formeaza perechi pe termen lung - perechea se formeaza toamna sau iarna - cuibaresc adesea in mici colonii - ambii parteneri participa la construirea cuibului - cuibaresc pe ramurile arborilor de foioase; cuibul este insusi imbracat intr-un

invelis mare, sferic, cu 2 intrari, alcatuit din bete; in interior, cuibul propriu-zis este alcatuit din pamant sau gunoi de grajd – la baza, captusit cu material vegetal, par/ blana, iarba

- ponta cuprinde 6 -7 oua incubate de femela cca. 18 zile; masculul asigura hrana - omnivore, dar se hranesc in principal cu insecte; consuma si seminte de conifere,

mai ales dupa perioada de reproducere; dieta cuprinde si fructe de padure, alune si alte seminte in timpul iernii; consuma si carcase, pui si oua de pasari dar si mici rozatoare

Amenintari - persecutie, utilizarea pesticidelor






77

Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Corvus corone cornix – cioara griva


conform Listei Rosii IUCN Distributie - raspandita in N si E Europei - migreaza din S pana in V Europei, S Iranului si Afganistanului, V Pakistanului si

V Chinei pentru iernat (Sibley Charles G. 1996) - populatia europeana este imensa si a fost estimata la 14 000 000 – 34 000 000

indivizi Habitat - se reproduce in regiunea vest – palearctica, din zona sub-arctica, boreala si

temperata, pana in cea mediteraneana, stepica, desertica si pana la inaltimi de 1000 m in Carpati si Urali

Biologie - depunerea pontei incepe din martie, pana in mai; este depusa o singura ponta, de

2 – 7 oua, incubatia durand 18 -19 zile - cuibul este construit in arbori inalti, la marginea padurilor, pe stalpi LEA, piloni,

rar pe stanci, cladiri sau la sol; daca nu sunt arbori disponibili, se pot folosi de arbusti, tufarisuri sau vegetatie joasa si densa

- cuibul este pozitionat in partea superioara a arborelui, aproape de trunchi sau la bifurcatia ramurilor

- cuibul este o structura masiva dar elastica, tipica, din 4 straturi: fundatia din ramuri rigide, uneori cu tot cu frunze, unite cu un strat de muschi si iarba, urmat de un alt strat, din ramurele, tulpini, radacini, fasii de scoarta, iarba, lana, pene, blana, materiale moi artificiale; adesea sunt incorporate oase de animale si cabluri






78

de telefon, pentru fundatie - dieta: nevertebrate si seminte de cereale, dar si mici vertebrate, oua de pasari,

resturi, carcase, in functie de disponibilitatea hranei din teritoriul ocupat - se hraneste la sol, in culturi agricole, pajisti, pasuni, terenuri inierbate – in

primavara si vara; toamna si iarna – in culturi, in apropierea padurilor, asezarilor umane(ferme, orase)

Amenintari - specia nu este amenintata Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


Passer domesticus – vrabia de casa


conform Listei Rosii IUCN Distributie - rezidentcu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand

mai putin de jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 130 - 270 000 000

indivizi Habitat - specie antropofila, asociata asezarilor umane - zone urbane si suburbane, terenuri agricole - evita terenurile impadurite, padurile, pasunile, desertul - densitati mari in regiunile unde o zona urbana se intretaie cu o zona agricola Biologie - nu migreaza - folosesc cuiburile lastunilor, gaurile din ziduri, stanci, arbori, gramezi de paie,






79

acoperisurile, tufarisurile; pot alunga alte pasari din cuiburile lor, motiv pentru care cuiburile artificiale sunt construite in asa fel incat vrabiile sa nu poata patrunde in ele!

- Pot depune pana la 4 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 4 -5 oua, ce pot fi depuse din martie pana in august

- Traiesc in medie 3 ani, cu toate ca pot atinge si varsta de 12 ani - Dieta consta din materiale vegetale, graunte si insecte, fructe, legume; regim

omnivor - Isi cauta hrana la sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie,

dar si in gramezile de gunoi Amenintari - specia nu este considerata amenintata in prezent Conservare - masuri de conservare recomandate: nu sunt considerate necesare in prezent,

vrabia de casa este considerata o specie comuna.

Sturnus vulgaris – graur

Dimensiuni - Marime: 20 – 23 cm - Anvergura aripi: 31 – 40 cm Status

- specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listei Rosii IUCN Distributie - raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 45 - 110 000 000

indivizi Habitat - specie asociata cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice - pot fi gasiti practic in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive sau

a regiunilor alpine virgine Biologie - au tendinta de a ramane sedentare in regiunile urbane; populatiile migratoare






80

ierneaza in Europa de V si S si in Africa de N - isi cauta hrana in regiuni agricole, terenuri deschise, gazon si alte zone dezvoltate

antropic, dar necesita zone cu cavitati pentru cuibarire, in apropiere - cuibaresc in scorburi sau alte cavitati, dar prefera cavitatile naturale, cum ar fi

vechile cuiburi de ciocanitoare - cuibul este o structura laxa de bete, ramurele, material vegetal, pene, iarba, cu o

mica adancitura centrala - ponta consta in 4 -6 oua incubate de ambii parinti pentru cca. 12 zile - omnivore, prefera insectele, dar si fructe, graunte si seminte; pot fi frecvent

observati hranindu+se din hranitoare artificiale Amenintari - specia nu este considerata amenintata in prezent Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


Galerida cristata - ciocarlan


conform Listei Rosii IUCN Distributie - rezident cu larga raspandire in Europa (mai putin in Nord), aceasta reprezentand

mai putin de jumatate din arealul de distributie la nivel mondial - populatia europeana a fost estimata la peste 3 600 000 perechi Habitat - ocupa o varietate de habitate,in zonele de campie, in special terenuri deschise cu

vegetatie risipita, zone cultivate, cai de comunicatie, terenuri virane Biologie - cuibareste pe sol, in camp deschis sau la adapostul arbustilor, vegetatie deasa, etc. cuibul consta intr-o adancitura in sol, fiind captusit cu vegetatie;






81

- un cuib nou este construit pentru fiecare ponta; construirea cuibului dureaza 2 – 4 zile;

- ponta: 3 -5 oua; clocirea: 11 -13 zile; cloceste doar femela, dar ocazional si masculul

- hrana: vegetale si nevertebrate, iarna; insectele sunt vanate in zbor si le sunt smulse aripile inainte de a fi consumate

Amenintari - distrugerea habitatelor, utilizarea insecticidelor Conservare - masuri de conservare: protectia habitatului, practici agricole ecologice

Melanocorypha calandra – ciocarlie de baragan

- Marime: 17 – 19 cm - Anvergura aripi: 37 – 40 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - Nordul Africii, sudul Europei, Orientul Apropiat si Mijlociu - Populatiile din S-SV Europei sunt sedentare, dar cele din Est ierneaza in regiunile

mediteraneene - Populatia UE a fost estimata la 1 -1.3 milioane perechi, din care 95% sunt

localizate in Spania Habitat - Stepa, culturi de cereale, campii deschise, platouri inalte, in zone cu tufarisuri,

arbusti, arbori imprastiati; evita terenurile aride, saraturate, pietroase, dar tolereaza bine temperature ridicate pana la 32 °C

Biologie - Cuibareste pe sol, sub movilite de vegetatie; cuibul este construit de catre ambele

sexe, intr-o mica adncitura, captusita cu Frunze si tulpinite; - Depunerea pontei: martie-iunie; de doua ori pe an: 4 -5 oua, rar 3 – 6. - Clocitul: 16 zile, de catre femela; puii sunt hraniti in cuib cca. 10 zile. - Vara, se hranesc in principal cu insecte, mai putin cu vegetale; iarna se hranesc

mai mult cu vegetale: seminte, lastari. Se hraneste in timp ce alearga pe sol; sapa






82

dupa larve si pupe - migratoare Amenintari - Pierderea habitatului, utilizarea insecticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului Alauda arvensis – ciocarlie de camp

- Marime: 18 – 19 cm - Anvergura aripi: 30 – 36 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita in Europa, reprezentand sub 50% din arealul sau global de

distributie - populatia UE a fost estimata la cca. 15 -20 milioane perechi Habitat - specie de stepa, bine adaptata si la regiunile cultivate - prefera terenurile inierbate, fara prea multa vegetatie arbustiva; habitatul optim

pentru cuibarit consta in vegetatie inalta de 15 pana la 40 cm, din zona dunelor nisipoase, coline si margini de coline

- in regiunile joase cultivate si pasunate, apar in densitati mai mici Biologie - perechile se formeaza in februarie - teritoriile sunt ocupate de stoluri mari si sunt de regula aceleasi de la an la an - dansurile nuptiale ating climax-ul in martie-aprilie, in special dupa ploaie;

masculii devin teritoriali pe durata reproducerii - reproducerea dureza din aprilie pana in iulie, cu 2 -3 ponte a cate 3 – 5 oua - cuibul este o cupa putin adanca alcatuita din material vegetal si uneori blana/par,

direct pe sol, uneori adapostit de smocuri de vegetatie, uneori in mici depresiuni






83

- incubarea dureaza 11 zile, puii pot parasi cuibul dupa 10 zile, dar nu pot zbura decat dupa 20

- insectivore vara, in general granivore iarna - in principiu este o specie sedentara, dar in iernile grele, populatiile nordice se pot

alatura celor rezidente in regiunile sudice ale Europei - daca iernile sunt prea geroase, pot muri Amenintari - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: practici agricole neinvazive

Calandrella brachydactyla - ciocarlie de stol


conform Listei Rosii IUCN Distributie - larg distribuit in regiunile Mediteraneene din Europa si Africa de N pana spre

centrul Asiei - populatia europeana a fost estimate la 2.3 – 3.6 milioane perechi, din care 97% se

regasesc in Peninsula Iberica Habitat - regiuni aride cu covor vegetal scund, rasfirat, pe terenuri pietroase sau nisipoase,

terenuri neprelucrate, pasuni xerofile Biologie - Migreaza (cu exceptia populatiilor din Grecia); ierneaza in principal in regiunea

Sahel din Africa - In Europa de SE, ponta este depusa incepand cu mijlocul lui Aprilie; zborul

nuptial este insotit de cantece ale masculului la inaltimi de 30 -50 m;






84

- Cuibul este construit de catre femela din vegetatie erbacee, radacini, captusit, asezat direct pe sol, intr-o mica adancitura, de regula sub arbusti, tufarisuri sau smocuri de vegetatie inalta;

- Sunt depuse 2 ponte ce variaza intre 2 -5 oua, rar 6; - Cloceste numai femela, incepand cu ultimul ou depus, 11 -13 zile; - Puii sunt ingrijiti de catre ambii parinti; principala amenintare consta in pradarea

cuibului de catre serpi si distrugerea acestuia de catre turmele de animale domestice

- Maturitatea sexuala atinsa la 1 an - Hrana: in principal nevertebrate (Coleoptere, Hemiptere, melci) pe timp de

primavara, dar si seminte si alte vegetale in alte sezoane; isi culege hrana de pe sol.

Amenintari - Intensificarea agriculturii, pierderea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

Upupa epops – pupaza


conform Listei Rosii IUCN Distributie - raspandire larga in cea mai mare parte a Europei sudice, acesata reprezentand mai

putin de un sfert din arealul global de reproducere - populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 1,8 – 3,5 000 000

indivizi - populatiile migratoare (din nordul arealului de distributie) ierneaua in Africa de






85

N si bazinul mediteranean Habitat - terenuri impadurite deschise, livezi, parcuri, terenuri cultivate, stepa - prefera vegetatia scunda sau solul gol, cu arbori rari, imprastiati sau stanci si

scorburi oentru cuibarit Biologie - se reproduc din ianuarie pana in mai - monogame, solitare, teritoriale - cuibul este construit in cioturi, arbori, ziduri, ruine sau stanci si este are putina

captuseala - ponta: 5 – 8 oua, incubate de catre femela pentru 16 -18 zile - maturitatea sexuala este atinsa la 1 an de zile - dieta: insecte mari si stadiile lor larvare, mici vertebrate: reptile, amfibieni - isi cauta hrana pe sol, sapand, cautand prin frunzar Amenintari - utilizarea pesticidelor, persecutia, distrtugerea cuiburilor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia cuiburilor

Corvus frugilegus – cioara de semanatura


conform Listei Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau

global de distributie - populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 20 – 35 000 000






86

indivizi Habitat - se reproduce doar in zonele boreale si temperate ale regiunii vest – palearctice;

este prezenta doar iarna in regiunile mai calde - nu patrunde in regiunile montane - in regiunile joase continentale si oceanice Biologie - reproducerea are loc in martie- aprilie - cuibareste in varfutile arborilor, in coronament, in grupuri izolate - cuibul este o semisfera, uneori usor aplatizata; fundatia este alcatuita din ramuri

si bete mari, iar golurile formate de acestea sunt captusite cu ranuri elastice – salcie, mesteacan, frunze, radacinute, lipite cu argila si captusit cu un alt strat de muschi, tulpini, pene, iarba, uneori hartie

- ponta cuprinde 2 -6 oua; incubarea dureaza 16 -18 zile si este realizata doar de femela

- isi cauta hrana in principal pe sol, rar in arbori; ca areal de hranire prefera pasunile si culturile agricole; primavara se hraneste pe culturi cu seminte si cu insectele descoperite in timpul lucrarilor agricole, in special larve;

- prefera zonele cu nuci si culturi agricole, in special cerealiere; - evita zonele cu tufarisuri si impadurite; prefera sa se hraneasca cu insecte, rame si

nuci, iar cand aceste resurse se epuizeaza, pasarile se aduna in stoluri mari si se hranesc cu porumb, grau, orz, mazare sau fasole

- au obiceiuil sa stranga nuci; acestea sunt culese din copaci si ingropate /ascunse la anumite distante, in vegetatie, sol sau intre bucati de pamant arat. Pasarea se intoarce toamna sa se hranesca cu nucile ingropate/ ascunse

- migratoare in iernile aspre, in Eurasia; migreaza ziua in stoluri Amenintari - persecutia, utilizarea insecticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul







87

Corvus monedula – stancuta


conform Listei Rosii IUCN Distributie - raspandita in majoritatea Europei, reprezentand peste 50% din arealul sau global

de distributie - populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 10 – 29 000 000

indivizi Habitat - se reproduce in zonele boreale, temperate, se stepa ale regiunii vest – palearctice

si in regiunile joase mediteraneene, continentale si oceanice - evita caldura excesiva, inghetul si zapada Biologie - reproducerea are loc in aprilie - mai - cuibareste in scorburi, gauri, structuri artificiale, cuiburi vecgi de ciocanitoare;

cuibul variaza ca structura si dimensiune, in functie de natura scorburii/ cavitatii; - cuiburi sunt adesea reutilizate - ponta cuprinde 4 – 6 oua incubate 17 – 18 oua doar de catre femela - dieta: nevertebrate, fructe, carcase, resturi, uneori mici vertebrate si oua de

pasari; puii sunt hraniti in principal cu nevertebrate - se hranesc in perechi sau mici stoluri, aproape intotdeauna pe sol; uneori pot

cauta hrana prin arbori – omizi defoliatoare, carabusi, chiar ghinda Amenintari - persecutia, utilizarea insecticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul







88

Motacilla alba – codobatura alba


conform Listei Rosii IUCN Distributie - areal de raspandire larg - populatia la nivel global este mare, insa nu a putut fi inca estimata - specie comuna in cea mai mare parte a arealului de distributie - populatiile nordice din regiunea vest-paleractica migreaza in sudul regiunii

medeiteraneene sin regiunile tropicale si subtropicale ale Africii; populatiile estice migreaza pentru iernat in India peninsulara si SE Asiei

- intoarecerea la teritoriile de cuibarit are loc in martie-aprilie Habitat - prefera habitatele din apropierea apelor, maluri de rauri sau lacuri - culturi agricole, terenuri mlastinoase, parcuri si gradini, zone urbane, ferme Biologie - reproducerea: specie teritoriala, isi apara arealul de cuibarit - cuibul este construit sub acoperisuri (sub tigla), in crapaturile din ziduri, printre

comunitatile de iedera, sau sub bolovani - ponta cuprinde 5 – 6 oua incubate 11 -16 zile - hrana consta din insecte vanate la sol, de regula in camp deschis Amenintari - nu se cunosc Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul







89

Carduelis carduelis - sticlete

Dimensiuni - Marime: 13 - 15 cm - Anvergura aripi: 22 - 25 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - raspandire larga in cea mai mare parte a Eurasiei; - populatia globala a fost estimata la 1 500 000 indivizi Habitat - zone cu tufarisuri, grohotisuri, pajisti si livezi Biologie - perioada de reproducere debuteaza la jumatatea lunii iulie - cuibul consta intr-o fundatie ce cuprinde o masa de vegetatie uscata, iarba si

ocazional pene, tesuta fin din fire de iarba, tulpinite si frunze, muschi si licheni - ponta: 4 -6 oua incubate 9-14 zile doar de catre femela, cu toate ca si masculul

poate ajuta in acest sens, ocazional; puii pot iesi din cuib la 10 zile de la eclozare - sociabili in afara perioadei de cuibarit; adesea intalnite in stoluri mici - dieta consta din seminte mici - in principal, seminte de compositae - toamna si iarna este intalnita in parloage cu multi ciulini si scaieti - specie sedentara Amenintari - capturarea exemplarelor in vederea comercializarii ca animale de companie Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul







90

Anthus campestris – fasa de camp


conform Listei Rosii IUCN Distributie - Oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, reprezentand mai putin de

jumatate din arealul global de distributie; raspandita din Spania pana in Mongolia - Efectivul populatiilor cuibaritoare din Europa este mare, numai in tarile UE

populatiile insumand 440 000 – 740 000 perechi - Specia ierneaza in Africa Subsahariana Habitat - De la regiunile mediteraneene la stepe - Prefera terenurile uscate, dar nu aride; habitatele preferate tind sa fie localizate

mai degraba in zone de ses continentale insorite - Evita terenurile abrupte sau pietroase, obstacole constand in corpuri de apa,

zonele cu vegetatie inalta, padurile, zonele umede, terenurile agricole sau tufarisurile

Biologie - Reproducerea incepe in mai-iunie; - Cuibareste pe sol, in cavitati putin adanci/ scobituri, adesea sub smocuri de

vegetatie; cuibul este o cupa alcatuita din tulpini si frunze, captusit cu material vegetal si par/blana; prezinta o deschidere laterala orientata de regula catre nord sau est; cuibul este construit mai mult de femela

- Ponta: 4 – 5 oua, incubate cca. 12 zile de catre femela - Hrana: insecte si seminte, mai ales iarna; se hraneste pe sol si in vegetatia scunda - migratoare Amenintari - Pierdera habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului






91

Passer montanus – vrabie de camp

Dimensiuni - Marime: 14 – 15 cm - Anvergura aripi: 20-22 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - rezidenta, cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei si in Asia Habitat - terenuri deschise, regiuni agricole, cu arbori; evita terenurile impadurite, si

pasunile Biologie - pentru cuibarit folosesc cuiburile altor specii, spetiile formate in ziduri, stanci,

scorburile din arbori, gramezi de paie, acoperisurile, tufarisurile; - sezonul de reproducere: aprilie - august - pot depune pana la 3 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 2-7 oua; ponta este

incubata de catre ambii parinti, timp de 11- 14 zile - dieta este omnivora: seminte, fructe, legume, nevertebrate mici, etc.. - isi cauta hrana pe sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie Amenintari - nu se cunosc Conservare - specia nu este protejata legisativ - masuri de conservare recomandate: nu sunt considerate necesare in prezent

In zona studiata, reprezentata de terenuri agricole, au fost observate si specii

de pasari rapitoare ce acopera teritorii vaste in vederea hranirii.






92

Falco tinnunculus – vinderel, vanturel rosu

Dimensiuni - Marime: 31– 37 cm - Anvergura aripi: 68 – 78 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)


global de reproducere - populatia globala este foarte mare; a fost estimata la cca. 5 milioane indivizi Habitat - specie bine adaptata la procesele de antropizare; intalnita intr-o gama larga de

habitate – parcuri, livezi, regiuni impadurite restranse, ravene, chei, zone urbane, stepe aride si semi-aride, regiuni cultivate

Biologie - de regula cuibareste in perechi izolate dar pot forma si colonii laxe cuibaritoare - cuibaresc in cuiburi parasite, in scorburi, stancarii sau chiar in structuri realizate

de om - ponta cuprinde 3 – 5 oua si este depusa in aprilie-mai; ouale sunt depuse la

intervale de 2 zile - incubarea dureaza 26 -30 zile si este relizata de femela; rata de crestere a puilor

este rapida; hrana este asigurata de mascul - dieta cuprinde mamifere mici – rozatoare, pasari si nevertebrate – ortoptere si

anelide, uneori resturi - pot vedea si in spectrul UV - migratoare sau partial migratoare; migreaza spre sud si sud-vest Amenintari - persecutia Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul







93

Falco vespertinus - vanturel de seara

Femela Mascul Dimensiuni - Marime: 28 – 34 cm - Anvergura aripi: 65 – 76 cm Status - Aproape amenintata (Near Threatened - NT) pe Listele Rosii IUCN Distributie - Cuibareste in Europa de Est si de Vest, Asia Centrala si Nord – centrala; ierneaza

- in Africa de Sud - Populatia la nivel mondial a fost estimata la 300 000 – 800 000 indivizi, iar la

nivel European de 26 000 – 39 000 perechi Habitat - Terenuri joase, deschise, cu arbori si abundenta mare insecte, inclusiv zone de

stepa si silvo-stepa, paduri deschise, pasuni, terenuri cultivate, zone mlastinoase, luminisuri de padure

- In Europa nu se intalneste la altitudini mai mari de 300 m; - Prefera cuiburile din coronamentul arborilor; pentru hranire, pot utiliza ca puncte

de observatie stalpi, LEA, etc. Biologie - Sociala, cuibareste in vechile cuiburi ale altor specii de pasari - Soseste in teritoriile de cuibarire la sfarsitul lui aprilie; ponta (3 – 5 oua) este

depusa la cca. 3 saptamani de la sosire, iar clocirea (21 -27 zile de la al doilea ou depus) se realizeaza in colonii; puii se acopera cu pene la cca. 26 -27 zile;

- dispersarea coloniei incepe la sfarsitul lui August, iar migratia incepe la mijlocul lui Septembrie

- Hrana: in principal insecte, dar si mici vertebrate: amfibieni, reptile si mamifere; - vaneaza la amiaza; in teritoriile de iernare din Africa de sud vaneaza adesea in

grup, uneori si alaturi de alte specii de rapitoare; - Sunt atrase de aglomerarile de insecte - Migratoare: oaspete de vara in regiunea palearctica; ierneaza in Africa de Sud Amenintari - Distrugerea arealelor optime pentru cuibarit; utilizarea pesticidelor afecteaza

sursa de hrana






94

Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare: protectia habitatului, tehnici de cultivare ecologice in agricultura

Buteo buteo – sorecar comun



global de distributie - populatia europeana este mare; a fost estimata la cca. 710 000 perechi Habitat - ocupa habitate variate, dat intotdeauna cu vegetatie arbustiva (cu diferite grade de

acoperire) - prefera lizierele si regiunile unde zonele cultivate, pasunile, pajistile, mlastinile

alterneaza cu zone impadurite sau palcuri arbustive (conifere/ foioase) - ierneaza pe terenuri deschise, stepa sau zone umede; prefera terenurile fara

denivelari sau cu pante usoare den zone de altitudine joasa sau moderata Biologie - depunerea pontei se realizeaza in martie - mai - cuibareste in arbori mari, in special in zona lizierelor - cuibul consta intr-o platforma de ramurele/ bete, captusite cu verdeata si este

construit la bifurcatia ramurilor sau pe ramuri, aproape de trunchi - ponta consta in 2 – 4 oua incubate 35 -38 zile de catre femela, hrana fiind

asigurata de mascul - maturitatea sexuala este atinsa la 3 ani - dieta este adaptata in functie de prada disponibila local sau sezonier si consta in






95

principal din rozatoare, mici mamifere, reptile, dar si nevertebrate – insecte (lacuste, greieri) si oligochete (rame); cand stocul de mamifere mici scade, pot trece pe pasari

- vaneaza in terenuri deschise, luminisuri de padure, in apropierea stancariilor, lizierelor; de regula, prada este capturata la sol; nevertebratele sunt capturate mergand pe sol

- partial migratoare – populatiile din centrul Europei – acestea ierneaza in Africa, Israel si Arabia

Amenintari - vanatoarea, persecutia, distrugerea habitatelor Conservare - masuri de conservare recomandate: protectia cuiburilor, constientizare sociala

ENTOMOFAUNA

Entomofauna este dominata de reprezentantii ordinului Orthoptera, fiind

observate specii caracteristice agroecosistemelor si biocenozelor ruderalizate.

Acestea, la randul lor, sunt specii euribionte, la care preferintele de habitat sunt

laxe.

Caracteristici generale ale grupului

Insecte adaptate la conditii foarte diferite de viata, dimensiunile putand varia

de la 1,5 mm la 20 cm. Pot fi intalnite pretutindeni, de la malul marii pana pe

varful muntilor. Populeaza fanetele, pasunile, padurile, nisipurile, culturile, etc..

Majoritatea speciilor sunt fitofage. Deseori apar in numar foarte mare de indivizi si

ataca culturile agricole.

Majoritatea orthopterelor hiberneaza sub forma de oua, primavara apar

larvele, iar adultii se intalnesc vara si toamna. Exceptie reprezinta grilidele si

terigidele, care ierneaza in stadiul de larva sau adult.

Speciile de orthoptere sunt puternic influentate de factorii fizici si chimici ai

mediului atat in ceea ce priveste structura taxonomica, dimensiunile populatiilor

cat si activitatea lor fiziologica. In acest fel diversitatea taxonomica, morfologica,

fiziologica si genetica a populatiilor apar ca raspuns la variatii ale factorilor de

mediu.

Conform capacitatii lor de inmultire rapida, pot destabiliza biocenozele din






96

care fac parte, determinand invazii constante, boli cu urmari de cele mai multe ori

imprevizibile si chiar catastrofale pentru celelalte specii din biocenozele din care

fac parte.

Exista o serie de factori care contribuie la mentinerea populatiilor de

Orthoptere in limita capacitatii de suport a a habitatului, precum micozele si

pasarile (ciocarlia, ciorile, graurii, etc). Unele reptile si mamifere consuma de

asemenea lacuste.

Din punct de vedere economic ortopterele sunt considerate printre cele mai

importante insecte si acest lucru se datoreaza, nu valorii vreuneia sau alteia dintre

specii, ci mai ales daunelor produse de-a lungul istoriei. Una din speciile

importante din punct de vedere al invazivitatii, considerate daunatoare in Romania

este lacusta marocana (Dociostaurus marocanus).

Specii de insecte ortoptere observate pe amplasament:

• Tettigonia viridissima – cosasul verde

- raspandit in toata Europa, Africa de N, Asia Mica

- in Romania este raspandit in toate regiunile, lipsind in muntii inalti

- eclozarea larvelor are loc in perioada aprilie-iulie (timp in care larvele

naparlesc de 5 ori); frecventa mai mare in regiunile de campie si colinare

- in august are loc imperecherea si este depusa ponta (in sol sau pe plante)

- in conditii nefavorabile (primaveri reci si ploioase) prezinta o generatie la

2 ani

- specie diurna, prefera regiunile mai calde si uscate

- frecventa sa se constata mai ales in primele varste larvare, la sol si pe

plantele ierboase din fanete si livezi, iar treptat, cu cresterea lor, trec in

culturile mai inalte (ex. porumb), putand chiar urca in coronamentul

pomilor fructiferi din apropiere

- specie fitofaga (cartof, tutun, cereale, legume, vita de vie) dar se poate

hrani si cu insecte mici (muste, omizi, larvele gandacului de Colorado)






97

- in anii de invazie si primaveri mai secetoase, poate produce pagube mari

• Decticus verrucivorus – cosasul pestrit

- specie raspandita in toata Europa, iar in Roamania – in toate regiunile tarii

- in anii cu inmultiri in masa poate produce daune insemnate

- specie omnivora (regim de hrana fitofag si carnivor)

- ataca numeroase plante cultivate si spontane (cartof, tutun, graminee,

leguminoase); daune mai mari se inregistreaza in zonele umede, pe pasuni

si fanete, mai rar pe pajisti uscate

• Gryllus campestris – greierele de camp

- In Romania este raspandit in toate regiunile, de la campie la munte

- Specie termofila, intalnita mai ales in pajistile semiuscate din regiunile

colinare si submontane, precum si pe terenurile usoare, nisipoase, din

campie, de la 20 -100 m altitudine si pana in zona pasunilor din vaile

montane, de la 2000 m

- Omnivora; prefera plantele suculente de camp, cerealele (grau, orz,

porumb), cartoful, sfecla, rosiile, ardeii, gramineele si leguminoasele

furajere din pasunile si pajistile submontane, puietii de stejar, fag,

mesteacan; in dieta speciei intra si numeroase insecte mici, paianjeni, etc.;

- Ierneaza in sol sub forma de larva, in galerii proprii

- Exista o diferenta in ceea ce priveste alegerea locurilor de sapare a

galeriilor: larvele sapa galerii in terenurile inierbate sau sub pietre, pe cand

adultii le sapa in sol;

- Larvele hibernate apar spre sfarsitul lunii martie, cand temperatura atinge 4

– 5° C ziua si 1 – 2 ° C noaptea; naparlesc de 10 ori. Se hranesc pana in

luna mai, cand se transforma in adulti, apoi se imperecheaza si depun oua;

- O ponta cuprinde 20 – 40 oua per femela, dar o femela poate depune mai

multe ponte, in total putand depune pana la 100 oua sau mai mult

- Ecloziunea larvelor se esaloneaza deoarece perioada de imperechere si cea

de depunere a oualor se prelungeste pana in iulie






98

- Larvele stau la inceput sub pietre, pe sol, sub resturile vegetale, dupa care,

aparand instinctul gregar, se intalnesc in masa in august-septembrie, mai

ales in locuri insorite

- Toamna, larvele isi sapa galerii in sol, unde ierneaza

• Gryllotalpa gryllotalpa – coropisnita

- Specie holopalearctica; in Romania este comuna in toate regiunile, mai

putin in regiunea montana, intalnita mai ales in gradinile din terenurile

aluvionare, bogate in humus si umede

- Specie higrofila, prefera solurile usoare, grase, din apropierea cursurilor de

apa din lunci si chiar terenurile mlastinoase; gradinile de legume,

rasadnitele si serele constituie biotopurile favorite ale speciei

- Hiberneaza in pamant la adancimi variabile, in functie de tipul de sol

- Larvele parasesc locurile de iernare in februarie-martie sau chiar in aprilie

- Imperecherea si depunerea oulor au loc in martie-aprilie sau mai-iunie (in

functie de tipul de sol si conditiile climatice)

- Femelele sapa galerii superficiale ce se termina cu niste cuiburi de forma

unui ou, cu diametrul de 6 -10 cm, cu peretii netezi, la adancimi variabile

(in solurile afanate si usoare, pot ajunge la 1 m adancime)

- Imperecherea are loc noaptea, la suprafata, in mai-iunie, putandu-se intinde

pana la inceputul toamnei; ponta este depusa imediat dupa imperechere

- Larvele eclozeaza dupa cca. 2 saptamani, ramanand in cuib cateva zile

dupa moartea femelei, apoi incep sa sape galerii supeficiale in toate

directiile; stadiul de adult este atins dupa un numar de naparliri, la 2 ani

- In conditii favorabile specia poate avea o generatie pe an, iar in conditii

normale o generatie la 2 ani

- Constituie baza trofica pentru unele mamifere si pasari

- Specie omnivora, polifaga, preferand legumele, cerealele, plantele tehnice

si puietii din pepiniere; in dieta speciei intra si numeroase insecte, omizi,

ponte, gandaci






99

• Calliptamus italicus – lacusta italiana

- Specie holopalearctica; in Romania se intalneste in special in zonele cu

terenuri uscate (izlazuri), in Transilvania, Moldova, Oltenia si Dobrogea,

lipsind in regiunea muntilor inalti

- Specie xerofita tipica, larvele preferand pe parcursul dezvoltarii biotopuri

mai uscate, de obicei izlazuri degradate

- Traieste in general izolat, dar in conditii de mediu optime (caldura

excesiva, etc.), au loc migratii, de regula pe distante mici, periodicitatea

invaziilor fiind de cca. 10 ani; in Romania, periodicitatea aparitiilor in

masa este corelata mai mult cu dezvoltarea ciupercii Empusa grylli, ce

paraziteaza intens populatiile lacustei italiene

- Dezvoltarea stadiului larvar o perioada de 33-45 zile, timp in care au loc 5

naparliri, devenind mature dupa a 6-a naparlire; imperecherea are loc la

putin timp dupa atingerea stadiului de adult, la sfarsitul lui iulie; specia

este monovoltina

- Sunetele sunt produse prin frecarea mandibulelor, de catre indivizi maturi,

apartinand ambelor sexe

- Ouale sunt depuse in sol, in ooteca

- Polifaga, dieta cuprinde cereale, plante tehnice mai suculente, etc., plante

specifice pajistilor din stepa si silvostepa (Achillea sp., Salvia sp.,

Verbascum sp.); frecventa pe izlazuri si in culturile limitrofe acestora

- In anii secetosi si calzi se inregistreaza invazii, indivizii migrand in

culturile agricole

• Locusta migratoria – lacusta calatoare

- Specie cu 5 rase geografice; in Romania se intalneste rasa Locusta

migratoria ssp. migratoria, considerata faza solitara a formei nominate;

formele gregare se intalnesc frecvent in Delta Dunarii, pe grindurile

nisipoase, in lunca Prutului, Baia Mare






100

- In faza solitara, dimorfismul sexual este evidentiat prin dimensiunea mai

mare a femelei fata de mascul

- Specie monovoltina; ierneaza in stadiul de ou in ooteci depuse toamna in

sol, la diferite adancimi.

- Larvele eclozeaza la inceputul lui mai si naparlesc de 5 ori

- Imperecherea se realizeaza spre sfarsitul lui august-septembrie

- Ponta este depusa in terenuri usoare, joase si afanate, iar ootecile pot

rezista si sub apa (o perioada limitata); depunerea pontelor are loc in

spetembrie-octombrie

- Insusiri bioecologice: instinctul gregar si instinctul de migratie

- Migratia lacustelor are loc numai in zile calduroase, cu temperaturi, cu

temperaturi de 21-33 ۫C

- In perioada invaziei, formarea de stoluri de lacuste este cauzata mai ales de

temperatura, luminozitate si vant, foamea neconstituind un factor

stimulator al aparitiei acestor stoluri; la inceputul migratiei, lacustele sunt

incapabile de a se hrani, deoarece tubul digestiv este comprimat de tesutul

gras si de sacii de aer

- In timpul zborului, lacustele se incalzesc si cand caldura corpului depaseste

limita normala, ele nu se mai pot opri din zbor decat in timpul ploilor sau

noaptea, adica atunci cand se produce o racire a mediului si deci si a

corpului.

- Inaltimea medie de zbor este de 1000 m; zborul urmareste de obicei

directia vantului

- In timpul zborului, lacusta calatoare poate parcurge distante de 1000 -

2000 km.

- Migratiile se termina intotdeauna inainte de imperechere si ponta






101

• Oedipoda coerulescens

- In Romania, raspandita mai ales in zonele de stepa si silvostepa ca si in

regiunea colinara

- Specie monovoltina, ierneaza in sol, in stadiul de ou

- Larvele eclozeaza primavera, la sfarsitul lui aprilie si in mai; sunt sensibile

la temperature scazute

- Specie xerofila, prefera zonele mai uscate, terenuri nisipoase sau aride,

limitrofe padurilor

- Prefera in general solurile mai mult sau mai putin lipsite de vegetatie sau

acoperite cu plante mici

- Specie polifaga, se hraneste cu numeroase grupe de plante furajere

(leguminoase si graminee) din pajisti si culuri limitrofe acestora, in special

in mai-iunie, cand plantele de cultura sunt mici

• Acrida ungarica

- in Romania, este comuna in toata regiunea de campie a tarii si in cea

colinara, limitrofa campiilor

- monovoltina, adultii zboara in august-octombrie, iar depunerea pontei are

loc toamna

- specie xerofila, prefera biotopurile ierboase – pajisti, pasuni, luminisuri de

paduri, etc., de pe solurile nisipo-lutoase si nisipoase din zonele de stepa si

silvostepa, fiind intalnita putin in regiunea dealurilor pana la 600 m

altitudine si in culturile limitrofe

- specie polifaga, prefera culturile agricole din regiunea de campie si de

coline ale tarii: cereale, porumb, sfecla, graminee si leguminoase furajere

anuale si perene, etc..; larvele produc pagube mari numai in anii cu veri

secetoase si calde






102

• Dociostaurus maroccanus

- in Romania, este intalnita mai ales in regiunile de campie, in vest si in sud,

sub forma de focare isolate

- ciclul biologic prezinta unele particularitati legate de conditiile

pedoclimatice zonale

- ierneaza in stadiul de ou depus in ooteci, in pamant, la 4 – 5 mm adancime

- larvele eclozeaza primavara, spre sfarsitul lui aprilie, fenomen influentat de

temperature scazuta si precipitatiile abundente

- incepand din varsta a 2-a apare instinctual gregar si treptat, cel de migratie;

migratiile depind in special de lumina si caldura solara; in timpul migratiei,

zborul poate atinge distanta maxima de 15 km, fata de focarul de origine

- larvele isi incheie dezvoltarea in iunie-iulie si ating maturitatea sexuala

dupa o scurta perioada de hranire; femelele depun pontele (ooteci) imediat

dupa imperechere; o femela depune in medie 150 -250 oua

- Depunerea pontei are loc in iulie-august, in sol, la 2-4 mm adancime

- Inmultirea in masa la aceasta specie depinde de mai multi factori,

preponderant fiind biotopul preferat – terenuri intelenite, si apoi vonditiile

climatice favorabile – lipsa precipitatiilor in toamna precedenta si

primavera mai calde si secetoase

- Specia are un regim trofic fitofag: plante verzi cultivate si spontane:

cereale, lucerna, trifoi, legume, plante tehnice, etc.

Specii de fauna terestra ce pot ajunge pe amplasament din cadrul zonelor

necultivate invecinate

In vecinatatea amplasamentului, pe directie estica, la distante ce depasesc

500 m fata de limita PUZ, exista zone necultivate, de pasune, ce pot constitui

habitat pentru o serie de specii de fauna terestra. Aceste specii sunt reprezentate de

mamifere precum: popandaul (Spermophilus citellus), cartita (Talpa europeaea),

iepurele de camp (Lepus europaeus) si reptile de origine submediteraneana






103

precum: soparla de stepa (Podarcis taurica), broasca testoasa de uscat (Testudo

graeca). De asemenea, din zona de padure din cadrul SCI Dealurile Agighiolului

(cca. 1,2 km fata de limita PUZ), pot ajunge pe suprafata amplasamentului specii

de pasari comune, sedentare, inclusiv rapitoare de zi ce acopera suprafete intinse in

vederea hranirii. Suprafetele incluse in SCI Dealurile Agighiolului reprezinta

conform formularului standard zone de odihna si reproducere pentru mamifere,

reptile si inclusiv avifauna.

Intrucat aceste specii pot utiliza suprafata amplasamentului ca areal de

hranire/vanatoare, vom prezenta succint, in cele ce urmeaza, informatii referitoare

la ecologia si biologia acestora (preferinte de habitat, etologie, distributie, etc.)

Spermophilus citellus - popandau

Dimensiuni - Lungime: 19 - 22 cm - Greutatea corpului: 170 – 290 g Status - Specie Vulnerabila (Vulnerable – VU) conform Listelor Rosii IUCN; Distributie - In tara noastra, popadaul are o raspandire discontinua, lipsind din Podisul

Transilvaniei; - in Romania nu este intalnit la atitudini mari, urcand numai pana la 450 m; - Densitatea populatiilor poate atinge 13-17 indivizi/ha in Baragan si Dobrogea; Habitat - Stepa, terenuri deschise, neimpadurite; prezent in biotopuri diferite: terenuri

inierbate, izlazuri, pajisti, terenuri cultivate, gradini, livezi, pana la lizierea padurii, marginea drumurilor de tara

Biologie - Traieste in colonii, insa fiecare individ are propria galerie; - Galeriile pot fi sapate pana la adancimea maxima de 120 cm; in galerii pot exista






104

1-2 cuiburi; galeriile utilizate pentru hibernare au o structura mai complicata si pot atinge adancimi de peste 2 m;

- Cuibul, in galerie, este amplasat in profunzime si adapostit intr-o camera ale carei dimensiuni sunt variabile; este confectionat din resturi vegetale, frunze uscate si graminee, tulpini, lana/ blana; cuibul serveste atat pentru hibernare, cat si pentru cresterea puilor;

- Perioada de hibernare este determinata de temperatura; de regula, dureza din luna septembrie pana in luna martie;

- Hiberneaza in grupuri mici de 2 pana la 5 indivizi; - Nu isi fac provizii, starea de hibernarea fiind profunda si continua; - Trezirea si iesirea la suprafata se face esalonat: intai masculii adulti, dupa care

femelele si, in ultima etapa, indivizii tineri; - Perioada de reproducere debuteaza la cateva zile de la iesirea din hibernare; in

aceasta perioada, masculii au un comportament agresiv; - Femelele pot da nastere la 2 - 9 pui (cel mai frecvent 4-5 pui), dupa o perioada de

gestatie de 25-28 de zile; - Alaptatul dureaza 6 saptamani, puii ating maturitatea sexuala la un an de la

nastere, dupa perioada de hibernare; - Dieta este variata; consuma, in general, partile verzi ale plantelor, radacini si

seminte, dar si insecte, miriapode, melci, rame sau alte nevertebrate mici; - Este un animal diurn, isi desfasoara activitatea de cautarea a hranei in prima parte

a zilei si dupa – amiaza, inainte de asfintit; Amenintari - Pierderea habitatului prin conversia pasunilor stepice in favoarea culturilor

agricole; Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - Masuri de conservare recomandate: protectia habitatului; Talpa europaea - cartita

Dimensiuni - Lungime: 11,5 – 15,5 cm






105

- Greutatea corpului: 80 – 120 g Status - Specie nepericlitata (Least Concern – LC) conform Listelor Rosii IUCN; Distributie - Raspandita in Eurasia, din Marea Britanie si pana in Rusia Asiatica, in zona

raurilor Ob si Irtysh, mai slab reprezentata in zona sudica a continentului; raspandita de la nivelul marii pana la altitudini de maxim 2400 m;

- In tara noastra, este larg raspandita, lipsind din zona lantului carpatic; - Densitatea populatiilor poate atinge pana la 16 indivizi/ha in habitate propice; Habitat - Regiunile de campie, dealuri si mai rar la munte, paduri, maracinisuri, uneori in

gradini - Este prezenta in habitate cu sol care permite saparea extensiva a galeriilor;

prefera pasunile, pajistile, in general terenurile deschise, fiind rar intalnita in regiuni impadurite cu conifere, habitate nisipoase/pietroase sau cu soluri umede (hrana putina)

Biologie - Specie solitara, cu exceptia perioadei de reproducere; - Perioada de reproducere debuteaza primavara,astfel incat la sfarsitul lunii mai se

incheie gestatia care dureaza 30 -40 zile; puii, in numar de 3 – 4, parasesc culcusul la varsta de 5 luni;

- Dieta este variata; consuma, in general, rame, melci, paianjeni, insecte, broaste, soareci; prezinta fenomene de canibalism; hrana poate fi depozitata in galerii, pentru a fi consumata mai tarziu; in vederea depozitarii, micile nevertebrate sunt decapitate;

Amenintari - Utilizarea pesticidelor Conservare - specia nu necesita deocamdata masuri de protectie legislative - masuri de conservare recomandate: practici agricole ecologice

Lepus europaeus – iepure de camp






106

Dimensiuni - Lungime: 52 – 59.5 cm - Greutate: 3 - 4 kg Status - Specie nepericlitata (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - distributie larga la nivelul Europei centrale, nordice si de vest, pana in Asia de vest Habitat - terenuri deschise din regiunea temperata, pasuni, terenuri agricole Biologie - In cea mai mare parte nocturn, petrecandu-si ziua in mici depresiuni/ascunzisuri,

in vegetatie; noaptea ies sa se hraneasca in pasuni si terenuri agricole, cultivate - Reproducerea are loc intre februarie-septembrie, o femela putand da nastere intr-

un sezon de reproducere, la 3 generatii de pui - Ponta cuprinde de regula 2-4 pui; acestia sunt hraniti de catre mama, la apus, in

timpul zilei fiind lasati singuri, la adapost, feriti de pradatori - Se hraneste exclusiv cu vegetale - ierburi, lujeri, frunze, muguri, coaja unor pomi

fructiferi sau arbori tineri. - Dansul de curtare este deosebit, asemanandu-se cu un „meci de box” intre

mascul si femela - Specie cu mare plasticitate ecologica si potential de invazivitate ridicat Amenintari - vanatoarea, persecutia, pierderea habitatelor datorita conversiei pasunilor in

terenuri cultivate, periodicitatea lucrarilor agricole Conservare - protectia habitatelor, protectia speciei prin masuri legislative in perioada de

reproducere (interzicerea vanatorii in aceste perioade, in arealele naturale); - trebuie mentionat ca in regiunile (din afara arealului natural de distributie) unde

a fost introdus (de catre oameni), de exemplu pe continentul australian, a intrat in competitie cu specii autohtone, devenind in scurt timp o specie invaziva greu de controlat

Podarcis taurica – soparla de stepa






107

Date biometrice: L.(lungimea capului si trunchiului): 6,6 – 7,7 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - specie endemica, balcanica, politipica, cu 3 subspecii: P.t. taurica, P.t. ionica si P.t. thasopulae - Grecia, insulele Ionice, Albania, Turcia Europeana, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Ungaria - in tara noastra este intalnita P.t.taurica - in sud si in Banat, sudul Olteniei si Dobrogea, in habitate specifice in cateva zone din centrul si sudul tarii (Gasc et al., 1997); prezenta pe litoral si in habitatele costiere - populatiile sunt de obicei dense, concentrate in habitat (Fuhn si Vancea, 1961) Habitat - terenuri inierbate nisipoase, pe dune si portiuni pietroase, la liziera padurilor si in raristi, rape cu loess, pe marginea culturilor si chiar in interiorul lor; mai rar in regiunile pietroase; - taluzuri de cale ferata si canale navigabile si de irigatii, canarale, viroage, bolovanisuri Biologie - este o specie destul de termofila, preferand terenurile cu expozitie sudica si estica - faptul ca specia poate fi inatlnita in habitate din apropierea apei si liziera padurilor sugereaza ca necesita umezeala - hiberneaza ingropata in pamant din octombrie - noiembrie pana in aprilie - dieta consta in artropode – ortoptere, diptere, heteroptere, coleoptere, larve de lepidoptere, formicide, aranee, chilopode - indivizii sunt activi de obicei intre orele 9 si 17 - imperecherea are loc in aprilie - ponta este depusa in a doua jumatate a lunii mai; femela depunde de regula maxim 4 oua; juvenilii eclozeaza in septembrie - constituie baza trofica importanta pentru un numar mare de specii de reptile, mamifere si pasari Amenintari - intensificarea agriculturii reprezinta principala amenintare, concretizata prin pierderea habitatului acestei specii (inlocuirea vegetatiei de stepa cu plante de cultura si ruderalizarea pajistilor stepice) Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: conservarea habitatului natural si asigurarea coridoarelor de legatura intre acestea pentru a permite schimburile naturale de






108

indivizi intre diversele populatii. Testudo graeca ibera – broasca testoasa dobrogeana

Date biometrice: Lg.carapace: 14,5 – 27,5 cm L.carapace: 13,2 – 20,0 cm Status - specie vulnerabila (Vulnerable - VU) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - speci T.graeca este politipica, cu 4 rase: T.g. graeca, T.g. ibera, T.g. zarudnyi si T.g.terrestris, fiind raspandita din Nordul Africii pana in Caucaz si Asia Mica; - in Europa este prezenta in Balcani, in zone restranse din sudul Spaniei si a fost introdusa in numeroase localitati din peninsula Italica, Sardinia, Sicilia, Malta - in Romania este prezenta doar in Dobrogea – Testudo graeca ibera - in Dobrogea poate fi gasita in muntii Macinului, la altitudini de peste 400 m, dar a fost semnalata la altitudini de 2500 m in afara Europei (Lambert, 1997) - nu exista estimari ale marimii populatiilor de testoase dorbogene; sunt animale lente, dar se camufleaza foarte bine si de aceea detectabilitatea lor este extrem de redusa Habitat - specie foarte bine adapatata la habitate aride - nu este foarte pretentioasa la habitat, fiind gasita atat in zona de stepa, in pajisti, cat si paduri si vii - prefera locurile insorite si de aceea poate fi gasita frecvent pe dealuri si in zone cu stancarii - recolonizeaza cu succes terenurile agricole, in special viile, lasate in parloaga Biologie - specie diurna, termofila; isi petrece noaptea in tufisuri/ maracinisuri, grote; in general isi pastreaza locul ales in mod permanent - sunt active la temperaturi peste 18°C si se refugiaza la caldura la temperaturi peste 28°C (Lambert, 1981). - primavara si uneori toamna are loc jocul nuptial in urma caruia are loc acuplarea - la inceputul verii femela depune, intr-o gaura sapata in sol la mica adancime, cateva oua (4-12) elipsoidale, cu coaja tare, calcaroasa; juvenilii eclozeaza






109

aproximativ 3 luni. - in octombrie se ingroapa in sol pentru hibernare; pentru aceasta alege un loc ferit, cu expozitie sudica/ sud-estica - poate da nastere la hibrizi viabili cu alte specii inrudite de testoase, inclusiv cu Testudo hermanni (Mertens, 1968) - dieta cuprinde diferite vegetale, mai ales ierburi – frunze de porumbar, coarne, plante suculente precum salata, varza, papadia, trifoiul; uneori se pot hrani cu rame sau bucati de carne, ocazional sunt si coprofage Amenintari - este afectata de deteriorarea, distrugerea si fragmentarea habitatului; constructia canalului Dunare-Marea Neagra izoleaza in prezent populatiile de testoase din Dobrogea - colectarea in vederea comercializarii sau distrugerea directa in anumite zone poate avea un impact semnificativ - proliferarea cainilor si pisicilor fara stapan sau a turmelor de mistreti in unele zone pot reduce mult rata de supravietuire a puilor - in zonele intens pasunate animalele sunt puternic infestate de capuse - incendiile pot de asemenea cauza o mortalitate ridicata Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: conservarea habitatului natural si asigurarea coridoarelor de legatura intre acestea pentru a permite schimburile naturale de indivizi intre populatii; constientizarea sociala.

Compozitia calitativa slaba a diversitatii faunistice se datoreaza folosintei

actuale a terenului – arabil si drumuri de exploatare, respectiv conditiilor de habitat

ce caracterizeaza agroecosistemul (interventii mecanizate regulate ce implica o

instabilitate fizica a stratului de sol fertil, existenta monoculturilor controlate,

aportul de substante chimice, etc.), aceasta situatie explicand totodata si

neincluderea suprafetei analizate intr-o arie protejata.






110

2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public

Comuna Mihail Kogalniceanu este situata in partea centralnordica a

judetului Tulcea, fiind delimitata de urmatoarele teritorii comunale: comuna

Frecatei la nord, comuna Sarichioi la est, orasul Babadag la sud-est si comunele

Mihai Bravu si Nalbant la vest.

Satele componente ale comunei sunt: Randunica, Lastuni si resedinta M.

Kogalniceanu.

Comuna Mihail Kogalniceanu se afla la 20 de km de Tulcea, comuna fiind

strabatuta de DN 22 Tulcea-Constanta pe directia nod-sud. Reteaua de drumuri mai

cuprinde:

- DC 6 din pamant cu lungimea de 7,0 km pe teritoriul comunei care face

legatura cu satul Agighiol

- DC 10 : DN 22-Randunica, cu 1,5km asfalt si 1,5 km pietruit

- DC 11: DN 22 (Mihai Kogalniceanu) – Lastuni cu 2,0 km, pietruit si 2,0

km asfalt.

Reteaua stradala din intravilanul localitatilor comunei insumeaza 128,8 km,

pietruiti din care: 50,8 km in Mihail Kogalniceanu; 39,6 km in Lastuni si 38,4 km

in Randunica.

Comuna Sarichioi este in zona centrala a judetului Tulcea, delimitata de

urmatoarele teritorii comunale:

• la Nord-Est-teritoriul administrativ al comunei Valea Nucarilor;

• la Vest -teritoriul administrativ al comunei Mihai Bravu;

• la Sud-Est-teritoriul administrativ al comunei Valea Nucarilor






111

• la Sud-Vest-teritoriul administrativ al orasului Babadag si lacul Babadag;

• la Sud-teritoriul administrativ al comunei Jurilovca;

Pe directia Nord-Sud comuna este strabatuta de: DN22 Tulcea –

Constanta, iar distanta TULCEA-SARICHIOI este de 26 km.

Satele componente ale comunei sunt:

• SARICHIOI-resedinta de comuna;

• SABANGIA;

• ZEBIL;

• VISTERNA;

• ENISALA.

Raportand populatia totala la suprafata comunei Sarichioi care este de

282,38 Km2, rezulta o densitate a populatiei de 26,41 locuitori/Km2.

In zona amplasamentului se gasesc tumuli si retele de irigatie.

Amplasarea componentelor obiectivului propus se va face functie de

eventuala prezenta a siturilor materializate in teren, iar lucrarile de executie se vor

realiza, daca va fi cazul, sub supraveghere arheologica.

La pozitionarea turbinelor se va avea in vedere protejarea trupului de

intravilan (T 11 – ferma Zebil ).






112

2.1.7. Industrie, agricultura, transport, turism • Economie: Activitatea economica de baza a comunei este agricultura. Suprafetele de teren

arabil constituie 88,5% din suprafata totala a comunei (iar 4% din teren este ocupat

de pasuni/fanete, 0,5% de vii, 0,1% de paduri). Comertul este un alt domeniu care

inregistreaza o crestere rapida in economia locala, in timp ce serviciile nu sunt inca

bine reprezentate.

Mediul de afaceri a ramas neschimbat iin ultimi 3 ani iar baza economica este

stabila. Sectorul privat este reprezentat de 73 IMM-uri inregistrate si active.

• Infrastructura: a. Drumuri

Comuna Mihail Kogalniceanu se afla la 20 de km de Tulcea, comuna fiind

strabatuta de DN 22 Tulcea-Constanta pe directia nod-sud. Reteaua de drumuri mai

cuprinde:

- DC 6 din pamant cu lungimea de 7,0 km pe teritoriul comunei care face

legatura cu satul Agighiol

- DC 10 : DN 22-Randunica, cu 1,5km asfalt si 1,5 km pietruit

- DC 11: DN 22 (Mihai Kogalniceanu) – Lastuni cu 2,0 km, pietruit si 2,0

km asfalt

Pentru DC 10 si DC 11 s-au intocmit proiectele pentru executia lucrarilor de

modernizare, lucrari care vor incepe in 2009.

Reteaua stradala din intravilanul localitatilor comunei iinsumeaza 128,8 km,

pietruiti din care: 50,8 km in Mihail Kogalniceanu; 39,6 km in Lastuni si 38,4 km

in Randunica.

c. Apa si canal

Comuna Mihail Kogalniceanu nu dispune de canalizare si nici de statie de

epurare.

b. Deseuri

Comuna Mihail Kogalniceanu este membra in „Asociatia de Dezvoltare






113

Interjudeteana a Infrastructurii de Deseuri menajere” Tulcea, organism ce are ca

obiectiv general monitorizarea, supervizarea si implementarea „Sistemului de

Management Integrat al Deseurilor in judetul Tulcea”, proiect finantat din fonduri

europene nerambursabile, prin POS Mediu.

2.1.8. Populatia

Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Tulcea, la

ultimul recensamant realizat in teritoriul administrativ al comunei Mihail

Kogalniceanu se inregistrau 3261 locuitori.

Populatia activa inregistrata era reprezentata de 1700 de locuitori.

Principalele etnii la recensamaantul populatiei din 18 martie 2002:

- Romani – 3022 persoane

- Aromani – 225 persoane

- Rromi – 5 persoane

Populatia inregistrata la nivelul localitatilor din comuna Sarichioi:

Localitatea Populatia Gospodarii Sarichioi 3722 1273 Enisala 1079 363

Sabancia 626 235 Visterna 478 178

Zebil 1542 519 7457 2568

ea Populatia 457 2568 2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului

In prezent folosinta terenului este de teren arabil. Atat in situatia

neimplementarii cat si in situatia implementarii planului analizat, terenul isi va

pastra in proportie de 99 % functia initiala.

Din punct de vedere al aspectelor de mediu relevante, se poate considera ca,

in lipsa implementarii planului, vor ramane constante presiunile antropice

existente. Se pot inregistra in continuare influente ale factorilor naturali asupra

indicatorilor de calitate ai mediului (eroziune, seceta, etc.).






114

Potentialul de dezvoltare este legat de existenta infrastructurii: a retelelor de

apa potabila, a retelelor de canalizare, a cailor de comunicare rutiere existente in

zona. In prezent, marea majoritate a administratiilor publice locale se confrunta cu

dificultati in ceea ce priveste atragerea unor fonduri suficiente pentru dezvoltarea

localitatilor. Sursele sunt relativ limitate la fondurile europene post-aderare si la

investitii private care se pot constitui in resurse pentru bugetul local si in locuri de

munca pentru comunitate. Tinand cont ca in zona localitatilor Mihail Kogalniceanu

si Sarichioi, ca si in restul judetului Tulcea, sunt identificate arii naturale protejate

de diferite ranguri, este necesara aplicarea premizelor rezultate din conceptul de

dezvoltare durabila, astfel incat, protejand aspectele de biodiversitate, sa se permita

si dezvoltarea comunitatilor.

In cazul neimplementarii planului, asa numita „alternativa zero”,

amplasamentul studiat isi va pastra actuala folosinta, fiind insuficient exploatat si

in neconcordanta cu actuala intentie in ceea ce priveste dezvoltarea durabila a

comunelor Mihail Kogalniceanu si Sarichioi si cu cerintele actuale de valorificare

din punct de vedere economic a resurselor din zona, respectiv a potentialului eolian

al zonei.

Consideram ca atat in situatia neimplementarii planului cat si in situatia

implementarii acestuia, ariile protejate din vecinatatea parcului eolian isi vor

mentine actuala stare de conservare.






115

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI

POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV






116

Avand in vedere suprafata zonei studiate ce a generat PUZ, POT-ul foarte

scazut si genul activitatii ce se doreste a se desfasura in viitor se apreciaza ca

impactul asupra mediului a noului obiectiv se va resimti local la nivelul suprafetei

amplasamentului si in imediata vecinatate a acestuia datorita lucrarilor de

constructie ce se vor efectua, care implica amenajarea unei organizari de santier, cu

excavari de material si lucrari de montare propriu-zisa a turbinelor precum si

lucrari pentru crearea infrastructurii aferente necesare.

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, suprafata afectata definitiv va

reprezenta 1,045 % din suprafata aferenta de 852, 79 ha. Se impune copertarea sau

refacerea suprafetelor de sol afectate in urma lucrarilor de constructie a obiectivului,

astfel incat sa nu existe spatii afectate, altele decat cele prevazute in plan.

In ceea ce priveste caracteristicile de mediu ale zonei amplasamentului si a

celei imediat invecinate, se evidentieaza ca in conformitate cu certificatul de

urbanism 9/1233 din 11.03.2010, folosinta si destinatia actuala a terenului este de

teren arabil si drum de exploatare (fapt constatat si in urma vizitelor pe

amplasament).

Distanta aproximativa masurata in linie dreapta de la parcul eolian pana la

cele mai importante zone de interes biogeografic sunt:

- 13 km pana la Padurea Babadag

- 19 km pana la Muntii Macin

- 34 km pana la Marea Neagra

- 4,5 km pana lacul Babadag (inclus in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii)

Distanta aproximativa masurata in linie dreapta, dintre cea mai apropiata

turbina a parcului eolian fata de asezarile umane (localitatea Randunica), este de 2

km.

Pornind de la obiectivele Directivei SEA si de modul in care acestea au fost

implementate in Manualul SEA (Ord. MMGA 117/2006), pentru a evita

informatiile in exces, in baza informatiilor detinute, a vizitelor pe amplasament si a

experientei elaboratorului raportului de mediu in promovarea unor planuri/proiecte






117

similare, se considera ca fiind nesemnficativ potentialul impact al planului propus

asupra factorilor de mediu apa, asupra caracteristicilor climatice, asupra

patrimoniului cultural, arheologic, arhitectonic sau asupra sanatatii umane. Se

poate aprecia ca, chiar si in relatie cu aspectele considerate importante, influenta

asupra acestor factori ramane nesemnificativa.

In spiritul evaluarii strategice, se considera ca zonele de interes ce trebuie

luate in considerare (conform cerintelor din Manualul SEA, pct. 10.6) sunt ariile

naturale protejate, factorii de mediu aer si sol, peisajul, patrimoniul cultural,

arheologic.

In ceea ce priveste factorul de mediu aer, calitatea acestuia in zona

amplasamentului este influentat activitatile pe care le implica agricultura, dar si de

traficul pe drumurile de exploatare (drumuri de pamant), in special in ceea ce

priveste pulberile (sedimentabile si in suspensie).

In ceea ce priveste calitatea solului, in zona studiata exista mai multe

asocieri de tipuri de soluri: soluri balane si cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri

(inclusiv cernoziomuri castanii si ciocolatii). Solurile balane, cu diferite subtipuri

sunt formate de depozitele loessoide cu structuri acvifere situate pana la 20 m

adancime. Cernoziomurile se gasesc pe cea mai mare parte a suprafetei podisului,

fiind caracteristica stepei dobrogene

Zona analizata pentru instalarea turbinelor eoliene este caracterizata prin

prezenta agroecosistemelor.

Parcul eolian studiat este situat in afara ariilor naturale protejate.

Distantele cele mai apropiate fata de limitele Ariilor Protejate de Interes

Comunitar sunt:

- 1,2 km pana la ROSCI0060 Dealurile Agighiolului

- 4,5 km pana la limita comuna ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul

Razelm Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si Rezervatia Biosferei Delta

Dunarii

- 5, 3 km pana la ROSPA0032 Deniz Tepe






118

- 6,5 km pana la ROSCI0067 Deniz Tepe

Pozitionarea turbinelor eoliene fata de cele mai apropiate Arii Protejate de Interes Comunitar

Facem precizarea insa ca, in analiza impactului planului propus asupra

ariilor naturale protejate mentionate mai sus, s-au luat in considerare aspecte care

se regasesc in „Ghidul evaluarii adecvate”, plecand de la stadiul de conservare al

speciilor si habitatelor pentru care au fost declarate ariile naturale protejate (a

informatiilor din formularele standard si a observatiilor din teren). La capitolul

2.1.5 din prezenta lucrare s-au prezentat in mod exhaustiv fauna si flora

identificate pe amplasament si in vecinatatea acestuia.

Astfel, informatiile utilizate la analizarea impactului asupra ariilor naturale

protejate din zona amplasamentului au provenit din formularele standard Natura

2000, materiale privind geologia, hidrologia si ecologia zonei, rapoarte privind

starea mediului, date privind utilizarea terenului, vizite in teren ale personalului

specializat (biologi, ecologi), materiale de specialitate.

Colectivul elaborator al Evaluarii de Mediu a mai efectuat studii de mediu si






119

pentru alte obiective similare din zona, luate in calcul in vederea stabilirii

impactului cumulat asupra mediului.

Dat fiind faptul ca distanta amplasamentului studiat fata de cea mai

apropiata Arie Protejata de Interes Comunitar este de cca. 1,2 km, vom prezenta in

continuare caracteristicile acestei arii, respectiv ROSCI0060 Dealurile

Agighiolului (zona ce include, conform Formularului Standard al SCI, habitate de

interes comunitar, neafectate de implementarea obiectivelor propuse prin plan):

ROSCI 0060 – Dealurile Agighiolului, conform Formularelor

Standard din anexele Ord. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala

protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei

ecologice europene Natura 2000 in Romania, se intinde pe o suprafata de 1.479 ha

pe teritoriul judetului Tulcea, avand urmatoarele habitate:

Cod Habitat

Denumire Habitat Procent de Ocupare

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 0.7 %

62C0 * Stepe ponto-sarmatice 61 %

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 34 %

Specii enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

mamifere - Spermophilus citellus, Mesocricetus newtoni

reptile si amfibieni - Testudo graeca

Alte specii importante de flora si fauna: Thymus zygioides

Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N09 43 321 Pajisti naturale, stepe N12 19 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 6 231 Pasuni N15 2 242, 243 Alte terenuri arabile N16 21 311 Paduri de foioase N21 9 221, 222 Vii si livezi






120

Alte caracteristici ale sitului:

Situl are o suprafata de 1476 ha, fiind incadrat in totalitate in bioregiunea

stepica.

Clase de habitat:

- Tufarisuri – 0.67 %

- Stepe – 60.97 %

- Paduri caducifoliate – 33.87 %

- Plantatii de arbori -5.5 %

Calitate si importanta:

Este de remarcat faptul ca toate cele 3 tipuri de habitate prezente in sit sunt

prioritare.

In cadrul habitatului celui mai important din sit, respectiv 62CO* Ponto-

Sarmatic steppes, ce ocupa aproximativ 0.9 % din suprafata nationala a

habitatului, o valoare remarcabila prezinta asociatia Agropyro brandzae –

Thymetum zygioidi, endemica pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999), ce ocupa

suprafete apreciabile, de ordinul sutelor de hectare. In cadrul acestei asociatii este

de subliniat prezenta unor populatii importante ale speciei Euphorbia myrsinites,

inclusa in lista rosie nationala (Oltean et al. 1994), foarte rara in Dobrogea, singura

regiune din tara in care este intalnit acest taxon.

Locul secund ca importanta il detine habitatul 91AA* - Vegetatie forestiera

ponto-sarmatica cu stejar pufos, reprezentat prin asociatia Paeonio peregrinae –

Carpinetum orientalis, raspandita in tara predominant in Dobrogea.

In sit mai sunt intalnite si alte specii din lista rosie nationala (Oltean et al.,

1994), respectiv: Agropyron brandzae, Koeleria lobata, Thymus zygioides, etc, din

care primul taxon este mentionat si in lista rosie europeana.

Vulnerabilitate:

Situl este indeosebi amenintat prin :






121

- efectuarea de plantatii in cuprinsul habitatelor 62 CO* si mai putin 91AA

(inclusiv pe suprafete reduse, cu specii invazive ca Eleagnus angustifolia)

intensitatea acestui factor fiind redusa.

- exploatari forestiere si alte tipuri de lucrari silvice in habitatul 91AA, aceste

interventii fiind de intensitate redusa.

- pasunat de intensitate redusa

- perspectivele iminente de instalare a unor centrale eoliene in sit si in

vecinatatea acestuia. Activitati in interiorul sitului

Activitate Intensitate % Infl

pasunat medie 20 -/0 indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare mica 10 -

incendieri mica 5 - vanatoare medie 50 -

colectionare mica 1 - braconaj, otravire, capcane medie 10 -

cariere (abandonate) mica 0.001 - specii invazive mica 0.001 -

relatii interspecifice (vegetatie) - competitie mica 5 -

Activitati si consecinte in jurul sitului Activitate Intensitate Influenta

utilizarea pesticidelor mica - fertilizare mica - pasunat mica -/0

incendiere mica - vanatoare medie -

braconaj, otravire, capcane mica - secii invazive mica -

Suprafetele de teren pe care au fost identificate habitate de stepe (60,97%)

sunt in general detinute de primarii, pe cand padurile (33,87%), plantatiile (5.5%)

si tufarisurile (0,67%) sunt incluse in fond forestier, proprietate de stat, aflate in

administratia Directiei Silvice Tulcea.






122

Situl Dealurile Agighiolului cuprinde rezervatia geologica Agighiol -

rezervatie paleontologica renumita prin bogatia faunei fosile, in special amoniti - si

punctul fosilifer cu ichtiosauri, recent descoperit de profesorul Eugen Gradinaru.

La acestea se adauga mai multe zone unde au fost identificate vestigii arheologice:

asezari Latène din sec. II-III (pe versantul nordic al dealului Pietros, la 350 m

nord-vest de sat), asezari din epoca romana (sec. II-III) la 1 km nord-vest, etc..

Desi fauna de la Agighiol are o importanta deosebita din punct de vedere stiintific,

educativ si turistic, iar descrierea sumara a rezervatiei apare pe numeroase site-uri

ale judetului Tulcea, nu s-au realizat pana in acest moment amenajari sau

delimitari ale perimetrului rezervatiei paleontologice.

Locul Fosilifer Agighiol este rezervatie naturala legiferata la nivel national

prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national

- Sectiunea a III-a – zone protejate.

Avand in total 9,7 ha, rezervatia se situeaza in partea nordica a Lacului

Razelm, la NV de localitatea Agighiol, intre Dealul Redi si Agighiol.

Rezervatia paleontologica este reprezentata printr-un celebru punct fosilifer

din Dobrogea de Nord, care adaposteste o bogata fauna mediotriasica. Morfologic,

caracteristica reliefului o constituie insularitatea masivelor calcaroase cu versanti

prelungi, acoperiti cu loess si cu altituduni reduse (206 m). Vegetatia este

caracterizata prin existenta pajistilor de stepa, Pontic-balcanice de loess si/sau

petrofila si vegetatie saxicola, insa nu au fost efectuate studii sistematice.

Obiectul protectiei il constituie fauna fosila de varsta Triasic -mijlocie

(Cephalopode, Brachiopode, Bivalve). Nu au fost efectuate alte studii sau

cercetari.

In prezentul raport s-a avut in vedere posibilitatea afectarii integritatii

speciilor si habitatelor protejate in cadrul SCI Dealurile Agighiolului, luand in

calcul inclusiv posibilitatea modificarii caracteristicilor structurale initiale si

posibilitatea aparitiei de modificari microclimatice semnificative in cadrul zonelor






123

invecinate. Concluzionam insa ca habitatele din zonele invecinate nu vor fi

afectate de realizarea si functionarea turbinelor eoliene date fiind: specificul

obiectivului, caracteristicile locale de mediu si faptul ca nu vor exista interventii

directe asupra altor zone decat cele prevazute prin plan (ce vizeaza suprafete de

teren arabil si drumuri de exploatare), precum si distanta suficient de mare pana la

limita sitului de importanta comunitara (cca. 1,2 km pana la limita acestuia).

Conform datelor bibliografice de specialitate prezentam mai jos pericolele

potentiale ale centralelor eoliene asuprapopulatiilor de pasari:

Deranjarea si modificarea rutelor de zbor. Efectele provocate de

centralele eoliene asupra avifaunei sunt diverse, in functie de specie, de anotimp si

de locul amplasarii acestora. Parcul eolian, prin suprafata pe care o ocupa, numarul

de turbine din care este alcatuit, precum si prin distributia acestora nu poate deranja

sau modifica rutele de zbor ale pasarilor. In urma observatiilor din teren si a

consultarii bibliografiei de specialitate, s-a concluzionat faptul ca amplasamentul

analizat nu este traversat de rute de migratie.

Pierderea habitatului nu este perceputa in genere ca un impact major

asupra populatiilor de pasari, conform datelor bibliografice existente. Terenul pe

care se vor amplasa turbinele are folosinta de teren arabil, nereprezentand o zona

importanta ca habitat de reproducere a speciilor de rapitoare protejate, nefiind astfel

inclus intr-o zona de interes comunitar.

Mortalitati datorate coliziunilor pasarilor cu centrale eoliene.

Majoritatea studiilor au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a

coliziunilor cu centralele eoliene. Desi amplasamentul analizat nu este traversat de

rute de migratie, mentionam totusi faptul ca inaltimea corespunzatoare rutelor de

migratie este mult superioara intervalului de influenta al turbinelor eoliene. De

asemenea, in Raport sunt prevazute o serie de masuri pentru semnalizarea turbinelor

si cresterea vizibilitatii parcului eolian astfel incat riscul de coliziune sa fie minim.

Nici amplasamentul analizat si nici zona invecinata nu sunt traversate de






124

rute de migrare a pasarilor, conform bibliografiei existente (inclusiv studiul

nepublicat al INCDD Tulcea: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene

si parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si

Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea) si a observatiilor din

teren.

Mai mult decat atat, mentionam ca pe amplasamentul studiat nu s-au

evidentiat cuiburi de specii de fauna protejate care ar putea fi afectate de

construirea sau functionarea obiectivului.

Hartile prezentate mai jos, pentru evidentierea principalelor culoare de

migratie reprezinta o schematizare aproximativa a celor din cadrul surselor

bibliografice, dat fiind faptul ca acestea din urma au un caracter general, fiind

prezentate principalele rute ale pasarilor marcate la nivelul intregii regiuni

Dobrogea. La nivelul zonei analizate nu sunt specificate rute precise de migratie,

iar in cadrul deplasarilor pe teren in momentele de varf ale migratiei, colectivul

elaborator nu a observat acest fenomen.






125

Raport de Mediu P.U.Z. - „Construire parc eolian (amplasare turbine eoliene, amenajare drumuri acces, statie de transformare si racord LES)”, com. Mihail Kogalniceanu, Sarichioi, jud.

Tulcea




126

Enumeram in continuare speciile de avifauna intalnite in timpul observatiilor in teren efectuate la nivelul

amplasamentului si a vecinatatilor si prezentam statutul de conservare al acestora: Pop.

cuibaritoare in Romania

(perechi/indivizi)

Tendinta populatiei la nivelul tarii

Migratie (de primavara si de toamna) Categoria avifenologica

Nr. crt

Denumire stiintifica (denumire populara)

OUG

57/2007

Categ. SPEC

Categ. IUCN

Conform Bird Life International

Reproducere (perioada de

cuibarire)

MP MT Cuibaritoare Necuibaritoare

1 Alauda arvensis (ciocarlie de camp)

Anexa 5 C 3 LC

460.000-850.000 p

(2000–2002) -

Feb – formarea perechilor; Mar-Apr – climax dans nuptial; Apr-Iul – depunere

ponte (2-3)

- - S, rar PM (in iernile

geroase)

-

2 Anthus campestris (fasa de camp) Anexa 3 3 LC

150.000- 220.000 p

(2000-2002) 0

Aprilie-Iunie Aprilie Septembrie OV -

3 Buteo buteo (sorecar comun) - Non-Spec LC 28.000-34.000

p (1996-2002) 0 Mar - Iunie PM (B.buteo

vulpinus:Martie/Aprilie – Septembrie-Octombrie)

PM, P, OI

4 Calandrella

brachydactyla (ciocarlie de stol)

Anexa 3 3 LC 10.000-12.000 p (2000-2002) 0

Mai-Iulie Martie Octombrie OV -

5 Carduelis carduelis (sticlete) Anexa 4B Non-Spec LC

887.000-964.000

p(1999-2002) 0

Mai-Iulie - - S OI

6 Corvus corone cornix (cioara griva) Anexa 5C Non-Spec LC Nu exista date Nu exista

date

Martie - Mai - - S -

7 Corvus frugilegus

(cioara de semanatura)

Anexa 5C Non-Spec LC 350.000-420.000 p

(1990-2002) +

Martie - Iunie - - S -

8 Corvus monedula (stancuta) Anexa 5C Non-

SpecE LC 250.000-400.000 p

(2000-2002) +

Apr - Iulie - - S -


Tulcea




127

9 Falco tinnunculus

(vanturel rosu, vinderel)

Anexa 4B 3 LC 10.000 – 14.000 p

(1990-2002) -

Martie-Iulie Martie Noiembrie PM

10 Falco vespertinus (vanturel de seara) Anexa 3 3 NT 1.300-1.600 p

(1990-2002) - Mai Aprilie Septembrie OV -

11 Galerida cristata (ciocarlan) – 3 LC

220.000-312.000 p

(2000-2002) +

Aprilie-Iunie - - S -

12 Melanocorypha

calandra (ciocarlie de Bragan)

Anexa 3 3 LC 85.000-

105.000 p (2000-2002)

0 Aprilie-Iunie Martie Octombrie PM

13 Motacilla alba (codobatura alba) Anexa 4B Non-Spec LC

1.500.000-1.900.000 p (2000-2002)

0 Aprilie-August Martie Noiembrie OV -

14 Passer domesticus (vrabie de casa) – 3 LC

1.200.000-3.400.000 p (2000-2002)

0 Aprilie-August (1-4

ponte) - - S -

15 Passer montanus (vrabie de camp) - 3 LC

1.354.000-2.873.000 p (2000-2002)

0 Aprilie-Iulie - - S -

16 Pica pica (cotofana) Anexa 5 C Non-Spec LC

624.000-780.000 p

(2000-2002) 0

Aprilie-Iunie - - S -

17 Sturnus vulgaris (graur comun) Anexa 5C 3 LC

840.000-1.224.000 p (2000-2002)

0 Aprilie-Iulie - - PM

18 Upupa epops (pupaza) Anexa 4B 3 LC 24.000-42.000

p (2000-2002) + Aprilie-Iulie Martie Octombrie OV

OUG 57/2007:

- ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta` - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante si de animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management


Tulcea




128

- ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa - ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa - ANEXA 5 E - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa in conditii speciale

Categorie SPEC:

SPEC 1 - (specii Europene, periclitate la nivel global) SPEC 2 - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) SPEC 3 - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) Non-SPECE - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Non-SPEC - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Not Evaluated – neevaluate

Categorie IUCN: • Disparute (EX) • Disparute in salbaticie (EW) • Amenintate critic (CR) • Amenintate (EN) • Vulnerabile (VU) • Aproape amenintate (NT) • Nepericlitate (LC) • Date insuficiente (DD) • Neevaluate (NE) Tendinta populatiei la nivelul tarii:

“-” populatie in scadere “0” populatie constanta “+” populatie in crestere

Migratie: PM – partial migrator MT – migratie toamna MP – migratie primavara P – pasaj OV – Oaspete de vara OI – oaspete de iarna S - sedentar






129

4. ALTE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE PE AMPLASAMENT






130

Pe amplasamentul parcului eolian nu s-au evidentiat alte probleme de mediu.

Pentru a crea o imagine de ansamblu cat mai ampla, vom prezenta in

continuare aspecte detaliate referitoare la zona studiata, cu un accent deosebit pe

componenta de mediu biodiversitate.

Zona de amplasare a parcului eolian face parte dintr-o regiune agricola in care

au ramas inglobate coline/movile cu altitudini cuprinse intre 107-153 m (in zona de

vest a amplasamentului) si 111-178 m (in estul amplasamentului parcului eolian).

Distanta cea mai apropiata a amplasamentului parcului fata de o astfel de

colina este de aproximativ 200 m. Suprafetele colinare nu sunt incluse intr-o arie

naturala protejata. Totusi, colectivul elaborator a avut in si realizarea observatiilor

asupra florei si faunei specifice acestor zone colinare, care nu se suprapun cu

obiectivele propuse prin prezentul plan. Motivul care a stat la baza acestei decizii

consta in faptul ca aceste zone insulare, mai putin afectate de activitatea de

agricultura intensiva, pot fi de interes pentru speciile de avifauna ca urmare a

compozitiei calitative a covorului vegetal, asupra caruia nu s-a intervenit mecanizat.

S-a ajuns la concluzia ca aceste coline au fost partial afectate de lucrarile

agricole, datorita accesibilitatii reduse (date de conformatia terenului) si a geologiei

acestora (substrat pietros, impropriu lucrarilor agricole).

O mare parte din speciile segetale ce insotesc in mod inevitabil

agroecosistemele, si-au extins arealul in afara culturilor agricole, in detrimentul

speciilor locale. Jumatatea inferioara a versantilor colinari este vizibil afectata de

imediata invecinare cu suprafetele cultivate; fiind prezente predominant speciile

segetale, specifice agroecosistemelor, observandu-se tendinta acestora de a-si

extinde arealul de disitributie, dinspre culturi spre partile superioare ale colinelor:

Papaver sp., Raphanus sp, Canabis sp., Delphinium sp., Stachys annua, Rumex sp.,

Daucus sp., Xanthium strumarium, Cichorium intybus, Carduus achantoides. Dintre

insecte, dominand reprezentantii ordinului Orthoptera - Decticus albifrons, Decticus

verrucivorus, Acrida ungarica, Sphingonotus caerulans, Dociostaurus maroccanus,

Gryllus campestris, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens; ordinului






131

Lepidoptera: Pieris rapae, Pieris brasiccae

Au fost observate exemplare de Falco tinnunculus ce survolau zona, in

cautarea prazii.

. Aspect de pe un versant colinar expus impactului agriculturii

Concluzionand, zonele colinare din apropierea amplasamentului constituie

ecosisteme relativ stabile, mentionam insa ca in parcurgerea transectelor nu au

fost identificate zone de cuibarire.

Se preconizeaza ca implementarea obiectivului propus nu va avea efecte ce ar

putea cauza perturbari la nivelul acestor zone, singurele presiuni constante

datorandu-se extinderii culturilor agricole.

Colectivul elaborator a avut in vedere si faptul ca la aproximativ 4,5 km de

amplasamentul parcului eolian se afla Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

concluzionandu-se ca prin implementarea obiectivelor palnului analizat nu vor existe

efecte negative asupra integritatii acesteia (vezi cap. 6.4).






132






133

Suprafata totala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este de 5800 kmp si are

ca unitati geografice componente: Dunarea maritima, de la Cotul Pisicii la Sulina,

lunca inundabila in zona Isaccea - Tulcea, Delta Dunarii, saraturile Murghiol,

complexul lagunar Razim - Sinoe si zona costiera a Marii Negre de la varsarea

bratului Chilia la Capul Midia, pana la izobata de 20 m, iar ca diviziuni

geomorfologice : delta fluviala (de la Ceatal Chilia si pana la aliniamentul

grindurilor maritime Letea - Caraorman - Crasnicol), delta fluvio - maritima (intre

grindurile maritime Letea - Caraorman - Crasnicol si tarmul Marii Negre) si

complexul lagunar Razim - Sinoe.

In vederea realizarii unui management eficient pentru conservarea

patrimoniului natural existent, suprafata R.B.D.D. a fost impartita in urmatoarele

categorii de zone functionale:

• zone cu regim de protectie integrala (8,7% din total suprafata R.B.D.D.),

reprezentand: formatiuni fizice si biologice sau grupari de astfel de formatiuni care

au o valoare exceptionala din punct de vedere stiintific sau estetic, habitatele

speciilor de plante si animale care au o valoare universala din punct de vedere

stiintific sau al conservarii lor, situri naturale care au o valoare exceptionala din

punct de vedere stiintific si istoric, al conservarii sau frumusetii lor;

• zone tampon (38,5% din total suprafata R.B.D.D.), ce cuprind zone cu

caracteristici biologice apropiate de ale celor precedente, indeplinind functia de

limitare a impactului antropic asupra zonelor cu regim de protectie integrala;

• zone economice (52,8 % din total suprafata R.B.D.D), ce includ terenurile aflate

in categoria domeniului public de interes national si cele aflate in domeniul privat

sau public de interes local si judetean, in care se desfasoara activitati de valorificare

a resurselor naturale regenerabile, in limitele de suport ale ecosistemelor naturale.

Diversitatea conditiilor climatice, hidrologice si edafice, influenta antropica din ce in

ce mai puternica, precum si pozitia geografica a acestui teritoriu sunt factorii ce au

determinat bogatia, varietatea si valoarea florei si faunei Deltei Dunarii.

Din cele circa 6000 de specii de plante si animale inventariate, incepand din 1991,






134

de cercetatorii romani, multe sunt la prima semnalare in delta, Romania si in lumea

stiintifica. S-au inregistrat de asemenea multe specii cu valoare ecologica ridicata,

datorita raritatii si endemismului lor, fie in R.B.D.D. (Centaurea pontica, Elymus

pycnattum deltaicus, Pseudamnicola razelmiana, P. dobrogica, P. leontina, Hypanis

plicata relicta, Diachrysia chryson deltaica, Isophya dobrogensis, Knipowitschia

cameliae), fie in Romania (Centaurea jankae, Eudontomyzon mariae, Gobio kessleri

antipai). Un numar relativ mare de specii, mentionate in lucrarile de specialitate

aparute pana in anii '90, nu a fost regasit in teren. Intrucat la data adoptarii unora din

conventiile europene nu au existat suficiente informatii despre zona balcanica,

respectiv sud-est-europeana, cu exceptia ornitofaunei, multe din speciile endemice,

periclitate critic sau vulnerabile ce se intalnesc in rezervatie nu fac obiectul

conventiilor europene si internationale din domeniul protectiei speciilor si

habitatelor, in timp ce specii comune si neamenintate deocamdata - cel putin in acest

areal - intra sub jurisdictia acestora. De exemplu, dintre speciile de plante

considerate periclitate pe plan european, in numar de patru, doar doua specii sunt

periclitate si in teritoriul R.B.D.D. (Marsilea quadrifolia si Aldrovanda vesiculosa),

iar celelalte doua (Salvinia natans si Trapa natans) sunt specii cu o abundenta si

frecventa ridicata in tot teritoriul, in timp ce specii ca Centaurea jankae si Centaurea

pontica, alaturi de alte 20 de specii, majoritatea subendemite, sunt periclitate critic in

acest teritoriu.






135

5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI






136

5.1. Generalitati De-a lungul istoriei, omul a dovedit o foarte buna capacitate de adaptare la

conditiile de mediu iar limitele spatiului ocupat s-au extins continuu. Omul foloseste

insusirile mediului, astfel ca trebuie sa-l cunoasca, devenind constient de existenta

acestuia.

In perioada geologica, dupa aparitia omului pe pamant, s-au produs o serie de

modificari, avand doua tipuri de cauze:

1. cauze naturale: schimbari climatice, eruptii vulcanice, cutremure, uragane;

2. cauze antropice (datorate interventiei omului).

La inceput, modificarile antropice au fost neinsemnate: defrisari pe suprafete

reduse, mici constructii pentru adapost, natura suferind putin, fiind capabila sa se

refaca prin forte proprii. Mai tarziu, acum 6-7 mii de ani, omul a realizat activitati de

mai mare amploare, cu implicatii importante asupra mediului: despaduriri,

acumulari pentru irigatii, indiguiri (vezi marile lucrari din Egipt, Mesopotamia,

China). In ultimele doua secole modificarile sunt foarte importante, uneori radicale

si ireversibile, din cauza dezvoltarii industriale, a cresterii numerice a populatiei,

urbanizarii, dezvoltarii cailor de transport, defrisarilor, agriculturii extensive, etc.

Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a

schimbat semnificativ de-a lungul existentei omului. O multime de documente atesta

exploatarea irationala a padurilor, degradarea solurilor, distrugerea unor specii.

Diferenta intre noi si stramosii nostri este legata de capacitatile noastre sporite atat

de a distruge cat si de a ingriji mediul. De-a lungul timpului, prin ocuparea extensiva

a planetei, calitatea apei si a aerului s-a degradat, grosimea stratului de ozon a

scazut, punand intr-o stare critica intreaga planeta. Toate acestea au dus la o crestere

a ingrijorarii in legatura cu deteriorarea mediului.

Primii vizionari care au tras semnalul de alarma legat de degradarea mediului

inconjurator au fost oameni de stiinta din secolul XIX care, confruntati cu

urbanizarea si industrializarea galopanta, au incercat sa stopeze actiunile distructive

si sa educe oamenii in domeniul stiintelor naturale si a protectiei mediului.






137

In prima jumatate a secolului XX continua distrugerile ecologice cauzate de

dezvoltarea extensiva a agriculturii care a dus la degradarea solurilor. Dupa 1945 se

infiinteaza primele organizatii internationale care se preocupa si de problemele

mediului inconjurator (ONU, FAO, UNESCO, WHO, WWF, UNDP).

Anii '60-70 au fost marcati de impactul tehnologiilor de razboi (incluzand si

tehnologia nucleara) si de utilizarea produselor chimice periculoase. In acelasi timp,

impactul unor catastrofe de mediu precum cele din 1967 de la Torrey Canyon si

1969 de la Santa Barbara, a generat valuri de protest.

Generatiile anilor '60 s-au format in contextul miscarilor pacifiste si a

miscarilor de protectie a mediului. Apar primele organizatii nonguvernamentale

implicate in protectia mediului. In anii 70, miscarea ecologista se dezvolta in

continuare, ajungand la crearea organizatilor Greenpeace si Friends of the Earth.

5.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan

Abordarea de o maniera globala, in sensul unor strategii si politici planetare

referitoare la mediu se face de catre ONU. In 1972 are loc prima conferinta a ONU

privind mediul, in care s-au facut recomandari importante in privinta educatiei

ecologice, care a fost recunoscuta ca o unealta importanta in solutionarea

problemelor de mediu.

In 1983 Adunarea Generala a ONU a hotarat formarea unei comisii

independente care sa analizeze problemele globale ale lumii:

1. problemele critice de mediu si legate de dezvoltare;

2. noi forme de colaborare internationala pentru aceste probleme;

3. analiza nivelului de intelegere a problemelor de catre indivizi, organizatii

non-guvernamentale.

Comisia a fost coordonata de Primul Ministru al Norvegiei, Gro Harlem

Bruntland si a selectionat mai multe teme de studiu si impactul lor asupra mediului

si a dezvoltarii: cresterea populatiei, energia, industria, asezarile umane, relatiile

internationale, luarea de decizii pentru managementul mediului, cooperarea






138

internationala. Raportul prezentat in 1987 de Comisia Brundtland -„Viitorul nostru

comun” - atrage atentia asupra faptului ca daca se vor continua actualele forme de

dezvoltare, lumea va fi confruntata cu nivele inacceptabile de suferinta umana si de

vatamare a mediului. Comisia, prin raportul intocmit, cheama omenirea la o era noua

de dezvoltare economica sanatoasa pentru mediu. Este necesar ca dezvoltarea sa

devina durabila, adica sa fie astfel condusa incat sa asigure satisfacerea nevoilor

prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propiile

nevoi. Conceptul de dezvoltare durabila este azi unanim acceptat atat la nivelul

natiunilor cat si cel al organismelor internationale.

Alarmata de rezultatele si concluziile Raportului Brundtland, Comisia pentru

Mediu si Dezvoltare, creata in 1983 in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, incepe,

in 1989, pregatirea Conferintei Mondiale asupra Mediului si Dezvoltarii. Scopul

principal al acesteia este de a determina acceptarea de catre toate statele membre, a

aplicarii principiilor dezvoltarii durabile si de a gasi mijloace efective de

implementarea in practica a acesteia. Aceasta s-a desfasurat in 1992 la Rio de

Janeiro si la ea au participat reprezentanti de varf, dar si ai societatii civile, din 179

de tari, fiind, pe drept cuvant, considerata ca cea mai mare reuniune care a avut

vreodata loc la un astfel de nivel. Au fost semnate si asumate raspunderi concrete,

din partea fiecarei tari participante, in problemele mediului si ale dezvoltarii,

„intalnirea de Varf a Pamantului”, cum mai este cunoscut Forumul de la Rio, are

prin documentele adoptate o importanta deosebita in viitorul dezvoltarii societatii

umane. La aceasta Conferinta au fost adoptate cinci documente care se constituie in

programe concrete pentru implementarea in practica a principiilor dezvoltarii

durabile:

1. Declaratia de la Rio asupra mediului si dezvoltarii. Sintetizeaza drepturile

si responsabilitatile fiecarei natiuni in realizarea dezvoltarii si bunastarii

umane, in apararea si conservarea mediului. Este accentuata ideea ca singura

cale spre un progres economic sigur, pe termen lung, consta in corelarea

acestuia cu cerintele protectiei mediului. Sunt prezentate 27 de principii care






139

pot ajuta la realizarea acestui deziderat.

2. Declaratia de principii pentru indrumarea gospodaririi, conservarii si

dezvoltarii durabile a tuturor tipurilor de paduri. Se recunoaste astfel in

mod explicit importanta deosebita pe care o au padurile pentru dezvoltarea

economica si pentru intretinerea tuturor formelor de viata. Padurile reprezinta

surse de energie regenerabila si materii prime pentru industrie.

3. Conventia cadru a Natiunilor Unite referitoare la schimbarea climei. Prin

activitatile sale, omul introduce in atmosfera mari cantitati de gaze, printre

care si CO2. Acesta contribuie la cresterea efectului de sera din atmosfera

Pamantului. Rolul principal al acestei Conventii ii reprezinta stabilizarea

gazelor din atmosfera care provoaca efectul de sera.

4. Conventia privind diversitatea biologica. Conservarea si utilizarea durabila

a diversitatii biologice au o importanta deosebita in asigurarea nevoilor de

hrana, sanatate si a altor necesitati pentru populatie, mereu in crestere, a

globului. Desi investitiile in conservarea biodiversitatii vor fi considerabile,

beneficiile aduse de acestea justifica eforturile ce urmeaza a fi facute.

5. Agenda 21, reprezinta un program amplu, detaliat, concret, despre

modul in care dezvoltarea in sec. XXI poate deveni durabila. Este cel mai

important document adoptat la intalnirea la varf a pamantului. Ea reflecta

dorinta natiunilor semnatare de a coopera in domeniul protectiei mediului, al

dezvoltarii economice si sociale, al gospodaririi rationale a tuturor resurselor

naturale ale mediului. In cele 40 de capitole ale sale, Agenda 21 analizeaza

toate aspectele vietii sociale si economice care confrunta la ora actuala

planeta, stabilind masuri si responsabilitati precise pentru toate verigile

societatii: guvern, sindicat, oamenii de afaceri, oamenii de stiinta, femei,

tineri, copii, organisme internationale, organizatii neguvernamentale, grupuri

sociale, categorii profesionale, sectoare de activitate, etc.

Protectia mediului reprezinta si una dintre marile provocari actuale ale






140

Europei data fiind amploarea prejudiciilor aduse mediului de catre poluare. Uniunea

Europeana a fost adesea criticata ca a pus dezvoltarea economica si comertul

inaintea problemelor de mediu, ceea ce adus la o schimbare de optica. La ora

actuala, modelul de dezvoltare europeana ce nu se bazeaza pe deteriorarea mediului

si saracirea resurselor naturale este recunoscut ca unul foarte avansat.

Actiunile comunitatii privind protectia mediului au inceput in 1972 cu patru

programe de actiune succesive bazate pe programe ecologice, avand atat o abordare

verticala cat si sectoriala. Tratatul asupra Uniunii Europene (1993) a atribuit

actiunilor dezvoltate de-a lungul anilor, statutul de politica a Uniunii introducand

conceptul de „crestere durabila respectand mediul” si introducand „principiul

precautiei”.

Tratatul de la Amsterdam a dezvoltat in continuare principiul dezvoltarii

durabile ca fiind unul din scopurile Uniunii, facand din protectia mediului una din

prioritatile absolute. Pentru punerea in practica a noilor dispozitii introduse prin

Tratatul de la Amsterdam, „Al cincilea Program de Actiune al Comunitatii privind

mediul” numit „Catre o dezvoltare durabila” a stabilit principiile strategiei europene

in perioada 1992-2000 marcand inceputul abordarii orizontale care sa ia in

considerare toate cauzele poluarii (industrie, energie, turism, transport,

agricultura,etc).

Al saselea Program de Actiune privind Mediul denumit „Mediu 2010-

Viitorul nostru, optiunea noastra”, stabileste prioritatile UE in intervalul prescris in

patru domenii mari: schimbarile climatice, natura si biodiversitate, mediu si sanatate

si managementul resurselor naturale si al deseurilor. Dintre masurile ce trebuie luate

pentru atingerea scopului urmarit in cele patru domenii se mentioneaza:

imbunatatirea legislatiei in domeniul protectiei mediului, intreprinderea unor actiuni

comune cu cetatenii si piata, integrarea politicii mediului in celelalte politici ale UE.

Una din inovatiile programului o constituie dezvoltarea conceptului de politica a

produsului integrat, ceea ce inseamna dezvoltarea unei piete a produselor ecologice

care sa aiba un ciclu de viata durabil.






141

In ceea ce priveste mediul si sanatatea, obiectivul actiunilor din acest

domeniu este de atingere a unei calitati a mediului care sa nu produca impacte

majore asupra sanatatii populatiei. Dintre actiunile propuse pot fi mentionate:

identificarea riscurilor ce aduc prejudicii sanatatii, dezvoltarea unui sistem de

evaluare si management al riscului produs de chimicale noi, limitarea folosirii celor

mai periculoase pesticide, implementrea legislatiei in domeniul apelor, definirea

unei strategii in domeniul poluarii aerului, etc.

In cadrul Capitolului 22 al acquis-ului comunitar - Protectia mediului

inconjurator, sunt enuntate principiile ce trebuie sa stea la baza politicilor de mediu

ale statelor ce vor sa adere la Uniunea Europeana si anume:

• principiul raspunderii pentru poluarea mediului (denumit si „poluatorul

plateste”) prin care se are in vedere ca persoanele fizice si juridice ce aduc

prejudicii mediului sa plateasca pentru acest prejudiciu;

• principiul precautiei, care urmareste asigurarea unei protectii sporite a

mediului, a sanatatii populatiei, a plantelor si animalelor si prevenirea

adoptarii unor masuri si a intreprinderii unor actiuni atunci cand datele

stiintifice nu permit o evaluare completa a riscului.

La nivel national, Programul guvernamental stabileste principiile de baza ale

politicii de mediu a Romaniei, in conformitate cu prevederile europene si

internationale, asigurand protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si

utilizarea durabila a componentelor acesteia.

In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Nationala pentru Dezvoltare

Durabila, iar in anul 2002 a fost elaborata Strategia Protectiei Mediului.

Acest document stabileste ca principii generale:

• conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor;

• dezvoltarea durabila;

• evitarea poluarii prin masuri preventive;

• conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor






142

deteriorate;

• conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice;

• principiul „poluatorul plateste”;

• stimularea activitatii de redresare a mediului.

Criteriile pe baza carora au fost stabilite obiectivele protectiei mediului sunt:

• mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii;

• mentinerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor

ecologice naturale;

• apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor;

• respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor

internationale privind protectia mediului;

• maximizarea raportului beneficiu /cost;

• integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.

Actualul program de guvernare, in capitolul 18 - Politica privind protectia

mediului inconjurator precizeza ca „tinand cont ca un mediu sanatos este esential

pentru asigurarea prosperitatii si calitatii vietii si de realitatea ca daunele si costurile

produse de poluare si schimbari climatice sunt considerabile, Guvernul Romaniei

promoveaza conceptul de decuplare a impactului si degradarii mediului de cresterea

economica prin promovarea eco-eficientei si prin interpretarea standardelor ridicate

de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete si

oportunitati de afaceri”.

Strategia de protectie a mediului in tara noastra a adoptat o serie de principii

si criterii generale de stabilire a obiectivelor: conservarea conditiilor de sanatate a

oamenilor, dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri preventive,

conservarea biodiversitatii, conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice, cine

polueaza plateste,apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor, raport

maxim beneficiu/cost, alinierea la prevederile Conventiilor si Programelor

internationale privind protectia mediului.






143

Programul National de Protectia Mediului in Romania reprezinta o

particularizare a Programului general de protectie a mediului din Europa, o abordare

specifica tarii noastre a problemelor de protectia mediului, o concretizare a politicii

romanesti in domeniul mediului, in stransa corelatie cu obiectivele dezvoltarii

durabile.

In cadrul Planului National de Actiune pentru Mediu implementarea

conceptului de dezvoltare durabila si a managementului de mediu se realizeaza

punctiform, prin elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu, care se

dezvolta la nivel teritorial administrativ al judetelor.

Planul analizat se incadreaza in aceasta tendinta generala, implementarea sa

fiind un rezultat atat al analizei si influentelor pietelor determinate energetic cat si al

celor determinate de mediu, pietele avand caracteristicile de mai jos.

Pietele mondiale de energie eoliana din punct de vedere al determinarii sunt

impartite in doua categorii principale:

- „Piete Determinate Energetic” (in principal Africa, Asia si America Latina)

- „Piete Determinate de Mediu” (in principal tarile din OECD - Organizarea

Economica pentru Dezvoltare si Cooperare).

Piete Determinate de Mediu Piete Determinate Energetic

Caracteristicile pietei Necesitatea de a avea capacitati

suplimentare de producere a energiei. Din punct de vedere financiar posibil

de achizitionat. Energia eoliana contribuie doar intr-o foarte mica

masura la totalul furnizarii de energie. Interese politice si obligatiile

internationale de a reduce emisiile de CO2. Dezvoltarea energiei eoliene nu

este foarte sensibila la variatiile pretului international al

combustibililor.

Caracteristicile pietei Necesitatea imediata de capacitati

suplimentare. Dependenta de importurile de combustibili fosil, in cel mai bun caz

suficient pentru consumul intern. Crestere economica moderata spre mare. Crestere

economica a populatiei si o crestere a consumului de energie mai mare decat a tarilor OECD (Organizarea Economica

pentru Dezvoltare si Cooperare). Necesitatea transferului de tehnologie si

productia locala Foarte sensibil la variatiile preturilor internationale ale

combustibililor.






144

In acest context s-a optat pentru energia eoliana, care este o sursa de energie

regenerabila generata din puterea vantului, fiind o sursa inepuizabila de energie. Ea

va exista atata timp cat Pamantul va primi energie de la Soare. Producerea energiei

electrice avand ca sursa energia eoliana nu duce la poluarea mediului, nu ameninta

in vreun fel viata oamenilor, energia eoliana este disponibila in proportie de doua

treimi in perioadele reci ale anului, nu presupune costuri "externalizate", si este o

tehnologie sigura.

In Romania s-au identificat cinci zone eoliene distincte (I - V) in functie de

potentialul energetic existent, de conditiile de mediu si topogeografice. Harta eoliana

a Romaniei s-a elaborat luand in considerare potentialul energetic al surselor eoliene

la inaltimea medie de 50 metri, pe baza datelor si informatiilor meteogeografice

colectate incepand din anul 1990, pana in prezent.

Din rezultatele inregistrate a rezultat ca Romania se afla intr-un climat

temperat continental, cu un potential energetic eolian ridicat in zona litoralului Marii

Negre, podisurile din Moldova si Dobrogea ("climat bland") sau in zonele montane

("climat sever"). In regiuni cu potential eolian relativ bun s-au localizat

amplasamente favorabile, daca se urmareste "exploatarea energetica a efectului de

curgere peste varf de deal" sau "a efectului de canalizare al curentilor de aer".

Pe baza evaluarii si interpretarii datelor inregistrate rezulta ca in Romania se

pot amplasa instalatii eoliene cu o putere totala de pana la 14.000 MW, ceea ce

inseamna un aport de energie electrica de aproape 23.000 GWh/an (Studiu Phare -

Alfa Agenda 21).

Energia verde va reprezenta 35% din consumul national, pana in 2015, din

care 65% va fi biomasa, 17% energia eoliana, 12% energia solara, 4%

microhidrocentrale si 2% energie geotermala si voltaica conform declaratiilor facute

de Ministerul Mediuluisi Dezvoltarii Durabile. Romania s-a angajat ca, pana in anul

2015, energia electrica provenita din surse verzi sa reprezinte 35% din consumul

national, pentru ca apoi, in 2020, procentul sa creasca la 38%. Avand in vedere

potentialul pe care tara noastra il are in acest domeniu, tintele nu vor pune probleme






145

Romaniei. In Romania s-au identificat potential pentru cinci surse regenerabile de

energie - eoliana, solara, hidroenergie, biomasa si energie geotermala, potential care

va asigura Romaniei atingerea tintelor propuse.

Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt interesante doar zonele in care

viteza medie a vantului este cel putin egala cu patru metri pe secunda, la nivelul

standard de zece metri deasupra solului. Cu exceptia zonelor montane, unde

conditiile meteorologice vitrege fac dificila instalarea si intretinerea agregatelor

eoliene, viteze egale sau superioare pragului de patru metri pe secunda se regasesc in

Podisul Central Moldovenesc si in Dobrogea.

Potrivit hartii intocmite de Administratia Nationala de Meteorologie, litoralul

Marii Negre reprezinta, de asemenea, o zona cu potential pentru amplasarea

instalatiilor eoliene.

Pe litoral, dincolo de viteza medie anuala a vantului, care depaseste patru

metri pe secunda, avem si o densitate mare a aerului care influenteaza pozitiv

eficienta instalatiilor eoliene. Cu privire la potentialul energetic eolian din zona

litoralului, ministrul a precizat ca acesta este de 2.000MW, cu o cantitate medie de

energie electrica de 4.500 GWh/an.

In ceea ce priveste distributia pe zone a potentialul energiilor regenerabile,

hartile arata ca in Delta Dunarii se poate produce energie solara, in Dobrogea -

energie solara si eoliana, in Moldova - microhidrocentrale, energie eoliana si

biomasa, in Carpati - biomasa si microhidrocentrale, in Transilvania -

microhidrocentrale, in Campia de Vest - energie geotermala, in Subcarpati - biomasa

si microhidrocentrale, iar in Campia de Sud poate fi valorificata biomasa, energia

geotermica si solara.






146

Necesarul investitional din acest sector este de 2,7 miliarde euro, pana in

2015, din care, pana in prezent, s-au realizat investitii de 300 de milioane de euro.

Obiectivele si actiunile strategiei nationale de conservare a diversitatii

biologice.

Luand in considerare starea actuala a diversitatii biologice in Romania,

pericolele cu care se confrunta si concluziile generale care au fost prezentate, au fost

stabilite urmatoarele obiective prioritare:

1. Dezvoltarea cadrului juridic si consolidarea capacitatilor institutionale

pentru conservarea diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor sale.

2. Organizarea Retelei Nationale de Arii Protejate si asigurarea

managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii

biologice.






147

3. Conservarea in-situ si ex-situ a speciilor amenintate, endemice si/sau rare,

precum si a celor cu valoare economica ridicata.

4. Integrarea Strategiei Nationale pentru conservarea diversitatii biologice si

utilizarea durabila a componentelor sale in Strategia Nationala, precum si in

strategiile, planurile, programele si politicile sectoriale si locale pentru dezvoltare

durabila la nivel national si local.

5. Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice,

existente in afara ariilor protejate prin: (a) reducerea si eliminarea efectelor negative

cauzate de poluarea mediilor de viata, supraexploatarea resurselor naturale,

planificarea, amenajarea si utilizarea necorespunzatoare a teritoriului si (b) prin

reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate.

6. Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice

agrosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile.

7. Formarea specialistilor si educarea publicului pentru intelegerea necesitatii

conservarii diversitatii biologice si utilizarii durabile a componentelor sale.

8. Implicarea ONG-urilor si a comunitatilor locale in programe si actiuni de

protectie, conservare si refacere a diversitatii biologice.

9. Dezvoltarea programelor speciale de cercetare si monitorizare pentru

cunoasterea starii diversitatii biologice.

La nivel comunitar, prin Conventia de la Berna, statele europene membre

recunosc ca flora si fauna salbatica constituie un patrimoniu natural de valoare

estetica, stiintifica, culturala, economica care trebuie protejat, precum si rolul

esential al acestora in mentinerea echilibrului ecologic.

De asemenea, prin Conventia de la Bonn, statele europene au inteles sa

actioneze de comun acord pentru protejarea speciilor migratoare a caror stare de

conservare este nefavorabila, luand masurile adecvate pentru conservarea speciilor si

habitatelor lor.

Consultarea autoritatilor in cadrul grupurilor de lucru, a legislatiei nationale si






148

comunitare in domeniul protectiei mediului, a condus la identificarea urmatoarelor

obiective de mediu relevante:

ASPECTE DE MEDIU OBIECTIVE RELEVANTE

Aer Mentinerea calitatii aerului in zona amplasamentului; minimizarea emisiilor de poluanti atmosferici rezultati din activitatile antropice

Sol Limitarea poluarii solului si a degradarii suprafetelor de sol

Biodiversitate Imbunatatirea starii favorabile de conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica (inclusiv evitarea fragmentarii habitatelor)

Utilizarea eficienta a resurselor naturale

Favorizarea exploatarii resurselor regenerabile in limita capacitatii de suport

Asezari umane Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei rezidente

Patromoniu cultural, arheologic, arhitectonic Protectia vestigiilor istorice

Peisajul Integrarea armonioasa a planului propus in peisajul existent






149

6. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI






150

Analiza efectelor asupra mediului s-a realizat pe intreaga suprafata aferenta

obiectivului, avandu-se in vedere toate elementele propuse prin plan.

S-a insistat asupra zonelor unde se vor desfasura lucrarile necesare realizarii

obiectivului (infrastructura parcului eolian si a turbinelor eoliene) deoarece interventiile

antropice aferente acestor zone pot genera efecte asupra factorilor de mediu din cadrul

intregii suprafete aferente PUZ.

6.1. Efectul asupra factorului de mediu apa

In timpul implementarii planului

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructii se pot considera surse de

poluare ale apelor doar posibilele scurgeri de lubrifianti sau carburanti care ar putea

rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de

transport folosite pe santierul de lucru.

Aceste scurgeri, datorate unor cauze accidentale, pot fi evitate prin utilizarea

unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat

intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor

asfaltice, astfel incat sa nu se polueze nici solul si nici eventual apele subterane.

Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor

executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin recuperarea

integrala a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare.

Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita

orice contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in

spatii special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat. Un alt posibil

efect asupra apei subterane, l-ar putea constitui activitatea de executare a lucrarilor

de constructii: drumuri, fundatii turbine eoliene, statii electrice, retele electrice, dar

dat fiind adancimea la care se gaseste apa subterana si configuratia litologica a

terenului, ca si respectarea normelor de constructie in vigoare, riscul de contaminare

este aproape nul.

Dat fiind faptul ca in timpul forajelor efectuate – pana la 25 m adancime, nu






151

au fost intalnite infiltratii de apa iar in zona nu exista cursuri de apa, efectul in

timpul implementarii obiectivelor propuse prin plan asupra acestui factor de mediu

va fi nesemnificativ.

In timpul functionarii obiectivului propus prin planul urbanistic

In timpul functionarii, turbinele nu vor avea efect asupra factorului de mediu

apa. In zona nu exista retea de canalizare.

In concluzie se pot considera poluante doar posibilele scurgeri accidentale de

lubrifianti si carburanti rezultate din activitatile de transport aferente indeplinirii

sarcinilor obiectivului in discutie. Insa efectul produs de aceste scurgeri va fi evitat

prin masurile expuse anterior, si anume utilizarea patului de nisip, dispus in zonele

cele mai vulnerabile.

Investitia nu este sursa de poluare pentru ape.

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza

gravitational in teren, sau se scurg gravitational.

In ceea ce priveste efectul rezidual consideram ca acesta nu va exista tinand

cont de toate argumentele expuse anterior (planul nu utilizeaza surse de apa de

suprafata sau subterane, nu evacueaza nici un tip de ape uzate sau deseuri de orice

fel in apa de suprafata sau subterana, etc.).

EFECTUL CUMULAT ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA

Avand in vedere faptul ca obiectivele luate in considerare in analiza efectului

cumulat nu presupun utilizarea unor surse de apa de suprafata sau subterane, in zona

nu sunt prezente cursuri de apa, panza freatica este situata la adancimi mult mai mari

fata de adancimea necesara realizarii obiectivelor, nu se va inregistra efect cumulat

asupra factorului de mediu apa in timpul implementarii si functionarii parcurilor

eoliene.






152

6.2. Efectul asupra factorului de mediu aer In timpul implementarii planului

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt

surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si

prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane - emisii de poluanti). Toate

aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata.

O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in

surse de emisie a prafului.

Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor

balastoase si a cimentului/asfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii

suprafetei terasamentului.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile

meteorologice.

O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen

care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei, pentru un

anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului.

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de

esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific

arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili

nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),

particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice

(HAP), bioxid de sulf (SO2).

In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor

desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele

elemente:

• categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;

• cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/asfalt) manevrate pe categorii

de lucrari;






153

• intensitatea lucrarilor;

• numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;

• durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei.

• tehnologia de fabricatie a motorului;

• puterea motorului;

• consumul de carburant pe unitatea de putere;

• capacitatea utilajului;

• varsta motorului / utilajului.

Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in

marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.

Particulele cu diametre ≤ 15 μm se regasesc in atmosfera ca particule in

suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

Utilajele de santier produc si zgomot. Nu produc insa si vibratii semnificative.

Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90db.(A), valorile mai

mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere.

Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatea pot genera

niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50

dB(A).

Avand in vedere conditiile de dispersie din zona amplasamentului consideram

ca la finalizarea obiectivului, nu va exista un efect rezidual asupra calitatii aerului

din zona, urmand sa se pastreze factorii de presiune existenti inainte de

implementarea planului.

In timpul functionarii obiectivului propus prin plan

NU EXISTA surse de poluare a aerului in timpul functionarii obiectivului.

Planul propus prin insasi natura sa are ca obiectiv principal de mediu scaderea

poluarii aerului prin producerea unei energii curate, verzi, fara emisii de substante

poluante si / sau gaze cu efect de sera, dintr-o sursa regenerabila - vantul.






154

In timpul functionarii, modificarile asupra factorului de mediu aer nu sunt

semnificative.

EFECTUL CUMULAT ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER

Efectul prognozat in timpul lucrarilor de implementare a obiectivelor

Nu exista un efect cumulat semnificativ provocat de realizarea lucrarilor de

constructie a ansamblului eolian asupra factorului de mediu aer, avand in vedere

distantele dintre parcuri precum si faptul ca parcurile din cadrul ansamblului au

beneficiari diferiti si termene de realizare a lucrarilor de constructii diferite (aceste

aspecte reprezinta un avantaj prin faptul ca utilajele de constructii folosite in aceasta

perioada nu vor functiona simultan pentru toate parcurile, iar modul de lucru

punctual pentru fiecare turbina in parte nu cumuleaza pe unitate de timp efectele

lucrarilor de constructie). De asemenea, un aspect estential este ca parcul eolian al

S.C. Blue Line Impex este finalizat in proportie de peste 90% si exclude cumularea

efectelor pe perioada de executie a lucrarilor la nivelul ansamblului eolian analizat.

Efectul prognozat in timpul functionarii obiectivelor

In timpul functionarii, ansamblul nu va avea efect asupra factorului de mediu

aer.

6.3. Efectul asupra factorului de mediu sol-subsol


Sursele de poluare a apelor in faza de constructie sunt reprezentate de:

• tehnologiile de constructie propriu-zise;

• utilajele terasiere si cele de transport;

• activitatea umana.

Tehnologiile de constructie propriu-zise.

Executia lucrarilor de realizare a obiectivelor date, constituie principalele

tipuri de activitati cu efect direct asupra solului si subsolului.

Pe suprafata parcului eolian analizat este prevazuta a se realiza o organizare






155

de santier in suprafata de 3 ha. Dupa terminarea lucrarilor de realizare a parcului

eolian, organizarea de santier se va desfiinta, terenul fiind redat in circuitul agricol.

Aducerea terenului la situatia initiala se va efectua in etape. Dupa eliberarea

amplasamentului, se va ara terenul si se va cilindra cu cilindru usor. Pe acest suport

se va poza solul fertil din depozitul existent.

O executie neingrijita a lucrarilor poate antrena pierderi de materiale si

poluanti ex: pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de constructii

si transport, care pot migra in sol.

Trebuie mentionat ca toate obiectele din componenta obiectivului necesita

executie in situ, pentru care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii, santuri pentru

pozare cabluri, turnari beton pe loc, executare drumuri, etc.

Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati

importante de pamant si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorica si

vant. Ca urmare a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si antreneaza fractiuni

de material sau mase de pamant.

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, agregate

etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de

constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele meteorice,

poluand apele subterane.

Utilajele terasiere si de transport.

Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care

pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului. Principalii

poluanti sunt motorina si uleiurile arse.

Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin:

- pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele

santierului;

- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate;

- stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente improprii.






156

Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante

poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristica carburantului motorina -

particule in suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si

uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel

incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si

subterana, sol, etc.).

Activitatea umana.

Activitatea salariatilor din santier este la randul ei generatoare de poluanti cu

efect asupra solului, deoarece:

• produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi

antrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze solul si subsolul;

• evacuarile fecaloid-menajere aferente organizarii de santier, pot si ele sa

afecteze calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate;

• manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora in

locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;

• manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele necesare

sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea

unor deversari accidentale de poluanti in acestea.

Intensitatea efectului prafului asupra solului depinde de mai multi factori

printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor

dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul negativ,

pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar, generand

inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor fiziologice si

biochimice ale plantelor.

Odata cu decopertarea stratului fertil, cu depozitarea lui partiala, se scoate din

circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi






157

reintegrata, acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat

la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv a invelisului de sol, acolo unde aceasta

se va preta.

Mentionam ca, elementele nutritive pierdute: continuturile de azot, fosfor si

potasiu, existente in solul decopertat nu se vor pierde in totalitate datorita faptului ca

ele se vor pastra in depozitele de sol vegetal, care vor fi folosite pentru ecologizarea

ulterioara a teritoriului. La realizarea acestui plan sunt posibile decopertari minime,

cu efect redus asupra mediului.

Un alt factor ce influenteaza mediul il constituie eroziunea provocata de vant

care insoteste in mod inerent lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita

existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite

expuse actiunii vantului. Praful generat de manevrarea materialelor de constructii si

de eroziunea vantului este, in principal, de origine naturala (particule de sol, praf

mineral).

Efectul pe care il poate avea activitatea de constructie a obiectivului, asupra

solului si subsolului, va avea o perioada limitata in timp. Din punct de vedere

cantitativ la aceasta faza de proiectare, nu se poate aprecia cantitatea de sol

decopertata, urmand ca aceste aspecte sa fie reglementate in faza DTAC cand sunt

disponibile date tehnice corespunzatoare.

In ceea ce priveste efectul rezidual consideram ca dupa adoptarea tuturor

masurilor recomandate (inclusiv recopertare), acesta va fi reprezentat de suprafetele

de teren scoase defintiv din circuitul natural respectiv fundatia turbinelor si

extinderea drumurilor.

In timpul functionarii obiectivului propus de plan

Ca posibile surse de poluare in timpul functionarii turbinelor se pot considera

posibilele deversari accidentale ale substantelor utilizate pentru intretinerea

turbinelor: ulei de transformator, ulei de ungere. Acestea sunt in cantitati mici, si

conform protocoalelor de lucru impuse in colectarea si eliminarea uleiurilor,






158

pericolul aparitiei unor asemenea poluari este redus.

Beneficiarul va urmari in mod obligatoriu evitarea prin orice mijloace a

posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei.

Umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinte grave asupra

fundatiei si implicit a zonei din jurul acesteia.

In ceea ce priveste efectul rezidual consideram ca dupa adoptarea tuturor

masurilor recomandate (inclusiv recopertare), acesta va fi reprezentat de suprafetele

de teren scoase definitiv din circuitul natural.

EFECTUL CUMULAT ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU SOL-SUBSOL

Se considera ca efectul cumulat asupra solului al parcurilor eoliene din

cadrul ansamblului eolian se manifesta in special pe perioada de constructie,

amintindu-se faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie limitata in timp,

precum si faptul ca lucrarile vor fi decalate in timp, prin etapizarea acestora.

Astfel, efectul cumulat va fi nesemnificativ avand in vedere ca suprafetele

construite sunt foarte mici raportat la intreaga zona aferenta si se vizeaza punctual

suprafete cu distante intre ele.

Efectul cumulat asupra factorului de mediu sol-subsol este nesemnificativ in

timpul functionarii parcurilor eoliene, singurele surse de poluare fiind reprezentate

de cantitatile de deseuri sau hidrocarburi rezultate in timpul reviziilor tehnice

periodice; acestea sunt insa minime si gestionate corespunzator.

6.4. Efectul asupra biodiversitatii

Efectul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor

suprafete de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare, respectiv

recopertare.

In speta, in cazul parcurilor eoliene, zonele asupra carora se resimte

efectul sunt restranse la nivelul fiecarui punct de lucru (turbina) in parte,

iar lucrarile se realizeaza etapizat.






159

Efectul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de

implementare a planului, prin disturbarea punctiforma a habitatului in cadrul

organizarii de santier ce implica decopertari si recopertari. Acest efect va inceta

odata cu terminarea lucrarilor de constructie propriu-zisa si de reabilitare ecologica a

zonelor afectate, urmand o perioada de regenerare naturala a ecosistemului.

Mentionam in acest sens ca, datorita conditiilor de mediu locale, nu se pune

problema existentei unui efect pe termen mediu si lung. Aceste aspecte reies si

din experienta acumulata prin studierea parcurilor eoliene existente in Dobrogea si

cele din strainatate.

In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii parcului

eolian, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative (tinand cont ca

biodiversitatea de pe amplasament este caracteristica unui agroecosistem), dar vor

exista o serie de efecte secundare pozitive ce contribuie la imbunatatirea conditiilor

socio-economice la nivel local. Mentionam ca in faza DTAC a obiectivului se vor

putea analiza mai amanuntit efectele parcului eolian asupra factorilor de mediu,

avand la dispozitie date tehnice concrete.

Efectul asupra vecinatatilor (inclusiv asupra SCI Dealurile Agighiolului)

va fi nesemnificativ ca urmare amplasarii si a specificului investitiei ce implica

lucrari locale cu efecte la nivelul parcului eolian, inclusiv in timpul functionarii

obiectivului, datorita faptului ca nu se va pune problema afectarii de suprafete de

teren suplimentare fata de cele prevazute. Amintim faptul ca suprafata aferenta

parcului nu se suprapune rutelor de migratie a pasarilor.


Efectul asupra biodiversitatii locale in timpul implementarii planului se

manifesta in special datorita decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor si

a infrastructurii, a prafului produs de lucrarile de santier si datorita zgomotului

produs de utilajele folosite.

Dat fiind faptul ca in zona studiata nu au fost identificate specii de plante de

interes conservativ, flora locala fiind reprezentata de culturile agricole, apreciem un






160

efect nesemnificativ asupra vegetatiei.

Pe perioada lucrarilor de santier se apreciaza o dislocare a mamiferelor si

partial a pasarilor din cadrul arealului initial ce utilizeaza amplasamentul ca zona de

hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat/reutilizat, dupa

incetarea lucrarilor si refacerea terenului. Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista

suprafete construite in afara celor prevazute prin plan.

Mentionam ca accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o

schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o

intensificare a acestora, referindu-ne la drumurile de exploatare deja existente si

traficul, care au sectionat arealul initial, fara a putea vorbi de o fragmentare propriu-

zisa a habitatului (cum se intampla in cazul in care intr-un habitat apar structuri de

genul gardurilor, zidurilor sau carosabilelor extrem de circulate).

Se face mentiunea ca majoritatea drumurilor de acces pentru obiectivul studiat

vor fi realizate pe structura deja existenta a drumurilor (drumuri de exploatare din

cadrul agroecosistemului ce caracterizeaza amplasamentul), care reprezinta, dupa

cum bine se cunoaste, o formatiune continua lipsita de o biocenoza stabila.

Transportul materialelor de constructii precum si lucrarile necesare largirii

drumurilor pot constitui surse de zgomot si de poluare cu praf a aerului atmosferic

cu efecte asupra speciilor de fauna si flora din vecintate. Avand in vedere ca este o

zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare

atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari semnificative ale

proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor incluse in Situl

de Importanta Comunitara.

Zgomotul poate duce la dislocarea temporara, pe timpul transportului si a

lucrarilor a speciilor de fauna terestra si avifauna din imediata vecinatate urmand ca

in cel mai scurt timp sa fie in mod natural repopulata. In evaluarea efectului asupra

vecinatatilor s-a tinut cont de nivelul presiunii antropice exercitate in prezent. In

acest sens mentionam ca transportul pe structura de drumuri existeanta nu reprezinta

o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare a






161

acestora pe perioada determinata, prin urmare efectele asupra speciilor din

vecinatate sunt nesemnificative, similare situatiei actuale.

Singurul aspect important referitor la posibilitatea fragmentarii habitatului in

cazul de fata, va fi reprezentat de circulatia utilajelor ce se manifesta pe perioada de

implementare a planului. Tinand cont ca zona la care se face referire este un teren

arabil asupra caruia se intervine periodic si care nu prezinta conditii prielnice

instalarii unor specii de fauna, consideram ca efectele drumurilor de acces asupra

biodiversitatii locale nu sunt semnificative in cazul de fata.

Cablurile electrice din cadrul amplasamentului vor fi amplasate subteran si

vor urmari configuratia retelei de drumuri. In ceea ce priveste LES de racordare la

Statia de Transformare Zebil, mentionam ca traseul acestuia vizeaza suprafete de

teren arabil, fara a se suprapune cu arii de interes comunitar. Efectul asupra

biodiversitatii cauzat de montarea acestui LES are nesemnificativ, avand un caracter

local si temporar, manifestandu-se doar pe perioada realizarii propriu-zise a

lucrarilor de pozare a cablurilor ce implica operatiuni de intensitate redusa.

Se face recomandarea ca lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea

cablurilor electrice sa se realizeze etapizat, pe tronsoane de lucru care pot fi

terminate pe parcursul unei zile lucratoare. In acest fel se va evita fragmentarea

habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate vor fi imediat recopertate, iar

perioada de refacere a acestor zone va fi minima.

De asemenea se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se

interveni sa se realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor de

constructie, iar recopertarea sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca acest lucru

impune costuri suplimentare.

In ceea ce priveste speciile de interes comunitar mentionate in anexele OUG

57/2007precizam ca populatiile speciilor de fauna locala nu vor fi afectate in timpul

implementarii planului, deoarece nu vor fi afectate zonele de reproducere si adapost

ale acestora si tinand cont ca agroecosistemul prezent pe amplasament va exista in

continuare. Mai mult decat atat, principalele amenintari ale acestora pe raza parcului






162

eolian vor fi inlaturate odata cu implementarea obiectivelor propuse prin plan, prin

interzicerea vanatorii pe aceasta suprafata, cu efecte benefice pentru toate nivelele

retelei trofice (mai ales speciile de rapitoare).

Evaluarea de mediu a avut in vedere posibilitatea afectarii integritatii speciilor

si habitatelor din cadrul SCI Dealurile Agighiolului, luand in calcul inclusiv

posibilitatea modificarii caracteristicilor structurale initiale si posibilitatea aparitiei

de modificari microclimatice semnificative in cadrul zonelor invecinate. Nu exista

studii de specialitate in care sa se stabileasca distanta minima necesara de la

turbinele eoliene la habitatele de interes prioritar, pentru ca acestea sa nu fie

afectate, acest aspect se analizeaza pentru fiecare caz in parte, depinzand de

specificul obiectivului, caracteristicile locale de mediu, tipul de lucrari care se vor

realiza, insa in cazul de fata se vizeaza suprafete de teren arabil si drumuri de

exploatare fara efecte directe asupra habitatelor de interes comunitar si

neafectandu-se integritatea SCI Dealurile Agighiolului.

In ceea ce priveste posibilitatea apritiei de efecte negative asupra

integritatii Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii in timpul perioadei de

implementare a obiectivelor planului, colectivul elaborator a concluzionat ca

nu vor fi afectate speciile de flora si fauna si habitatelor din cadrul Rezervatiei.

Aceasta concluzie a avut in vedere intregul set de analize asupra posibilelor

efecte asupra biodiversitatii redat in prezentul capitol, si in principal pe faptul

ca nu vor fi afectate direct suprafete din cadrul RBDD, iar distanta de 4,5 km

pana la limita rezervatiei diminueaza pana la minim orice posibil efect indirect

asupra integritatii RBDD. Mentionam in acest sens ca in urma observatiilor

efectuate la nivelul amplasamentului si a vecinatatilor acestuia a reiesit faptul ca

zona vizata nu reprezinta o zona importanta pentru hranirea sau adapostul speciilor

de pasari din cadrul RBDD.

O mare parte din efectele asupra biodiversitatii locale au un caracter

temporar si sunt reversibile, manifestandu-se doar pe perioada de constructie.

In ceea ce priveste efectul rezidual asupra biodiversitatii mentionam faptul ca






163

acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea

destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de implementarea planului.

Avand in vedere ca suprafetele afectate definitiv reprezinta doar 1,045 % din

suprafata studiata si sunt reprezentate de terenuri agricole unde nu s-au intalnit

specii de flora sau fauna protejata, apreciem ca efectul rezidual asupra

biodiversitatii va fi nesemnificativ.


In timpul functionarii obiectivului propus prin plan nu va exista un efect asupra biodiversitatii, neexistand emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite si data fiind folosinta actuala a terenului de teren arabil. De asemenea este bine cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca “materie prima” face parte din categoria energiilor din surse regenerabile. Singurele riscuri care se pun in discutie sunt posibilele coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor, acest aspect fiind tratat pe larg in cadrul raportului.

Distanta aproximativa masurata in linie dreapta de la parcul eolian pana la

cele mai importante zone de interes biogeografic sunt:

- 13 km pana la Padurea Babadag

- 19 km pana la Muntii Macin

- 34 km pana la marea Neagra

- 4,5 km pana la Lacul Babadag (inclus in Rezervatia Biosferei Delta

Dunarii)

Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative deoarece

procentul de ocupare a terenului este de 0,892 % in raport cu totalul suprafetei

aferente de 852,79 ha.

De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din

energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in

aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei

vantului duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului,

favorizand dezvoltarea vegetatiei in aceste zone.






164

Se apreciaza ca efectul de umbrire cumulat cu scaderea vitezei vantului,

datorita prezentei si functionarii centralelor eoliene, este sensibil pozitiv pentru

cresterea umiditatii in aceasta zona caracterizata prin precipitatii scazute.

Integritatea SCI Dealurile Agighiolului nu va fi afectata nici in timpul

implementarii planului, dar nici in timpul functionarii obictivelor planului, date fiind

distanta suficient de mare fata de aceasta si masurile de reducere a efectului

prevazute in prezentul raport.

In ceea ce priveste Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, s-au analizat

posibilele efecte cauzate de functionarea obiectivelor propuse prin plan asupra

rudelor locale de zbor sau rutelor de migratie ale pasarilor din cadrul

rezervatiei. Avand in vedere insa ca la nivelul zonei analizate nu au fost

observate astfel de rute si tinand cont de amplasarea obiectivului din punct de

vedere bio-geografic, apreciem ca nu vor exista efecte negative asupra

integritatii Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

S-a avut in vedere posibilitatea aparitiei de efecte asupra speciilor de

chiroptere, insa acest aspect nu a fost tratat in cadrul Raportului intrucat nu

reprezinta o problema de mediu in cazul de fata – pe amplasament si in vecinatatea

acestuia nu au fost identificate elemente de habitat specifice si optime pentru aceasta

grupa de mamifere. In sustinerea acestei afirmatii, subliniem faptul ca

amplasamentul este situat pe teren arabil, iar intreaga zona din care face parte, se

caracterizeaza prin suprafete intinse agricole, lipsita de habitate preferate de lilieci

sau de elemente ce ar putea reprezenta sursa de orientare pentru acestia (in vederea

realizarii ecolocatiei). Aceste aspecte vor putea fi probate in urma monitorizarii

efectelor asupra biodiversitatii in timpul functionarii parcului eolian, conform

Planului de Monitorizare propus.

La analiza efectelor asupra biodiversitatii, colectivul elaborator a avut in

vedere toate aspectele pe care le implica implementarea si functionarea obiectivelor

propuse prin P.U.Z. inclusiv suprafata palelor turbinelor, insa consideram ca acestea

nu reprezinta un aspect semnificativ, avand in vedere urmatoarele:






165

- amplasamentul analizat nu este cunoscut ca fiind un loc permanent de

hranire (in functie de sezon si de tipul culturilor) pentru speciile rapitoare fata de

care acestea sa fie dependente;

- functionarea turbinelor eoliene moderne implica o viteza mica de rotatie a

palelor fata de turbinele din generatiile vechi, ceea ce reprezinta un risc mai scazut

de coliziuni

- suprafetele intinse de teren arabil din vecinatate ce ofera speciilor rapitoare

posibilitatea de a se orienta catre aceste zone in vederea hranirii.

Analizand in ansamblu zona aferenta obiectivului, consideram ca nu se

pune problema crearii unui efect de bariera stanjenitor in calea rutelor

cunoscute de zbor ale pasarilor la nivelul Dobrogei, datorita distantei suficient

de mari fata de acestea. Singurele zone certe de cuibarit, zone de hranire, zone de

aglomerare sau trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei

Delta Dunarii, pe cursul inferior al Dunarii si la nivelul Parcului National Muntii

Macinului, care nu vor fi afectate de realizarea obiectivului.

Prin optarea pentru turbine cu inaltimea maxima de 149,5 m se mareste

intervalul (distanta mare de la sol pana la cel mai jos punct al palelor) in care

speciile de pasari de talie mica (caracteristice locatiei analizate) nu sunt expuse

riscului de coliziune, stiut fiind faptul ca acestea obisnuiesc sa zboare la inaltimi

reduse, apropiate de nivelul solului – culturilor agricole, datorita regimului de hrana

insectivor si granivor.

In plus, in cazul turbinelor de dimensiuni mari, de ultima generatie (situatie

valabila in cazul de fata) viteza de rotatie a palelor este mult mai mica comparativ cu

turbinele de dimensiuni mici, iar distanta dintre acestea este mai mare, aspecte

pozitive in ceea ce priveste diminuarea posibilelor efecte asupra speciilor de

avifauna.

Riscul de coliziune a fost luat in considerare in cadrul Raportului de Mediu

ca posibil efect negativ asupra speciilor de avifauna si s-au facut recomandari

concrete privind semnalizarea parcului eolian in vederea cresterii gradului de






166

vizibilitate si diminuarii riscului de coliziune.

Consideram ca metodele de calcul ale riscului de coliziune, prezente pe

internet sau in studii din strainatate, au caracter relativ, riscul de coliziune fiind un

aspect specific fiecarui caz in parte, influentat de o serie de factori precum

sensibilitatea individuala, amplasarea centralelor pe trasee sau rute de migratie

folosite de pasari, probabilitatea aparitiei de fenomene meteo defavorabile, cu

vizibilitate scazuta (ploaie, ceata, noapte), de nivelul de zbor caracteristic mediului

local, de abilitatile si de marimea fiecarei specii in parte. Astfel orice calcul al

riscului de coliziune, avand la baza o formula matematica universal valabila, nu

poate genera date conforme realitatii.

Prin monitorizarea parcului eolian in timpul functionarii de catre specialisti in

domeniul biodiversitatii se vor semnala eventualele coliziuni ale speciilor de

avifauna si se vor lua masuri imediate, adaptate situatiei din teren. In plus, prin

urmarirea comportamentului speciilor de avifauna fata de prezenta si functionarea

turbinelor eoliene se va realiza o baza de date concludenta in vederea luarii celor

mai adecvate masuri de reducere a efectelor neprevazute/spontane.

Evidentiindu-se astfel factorii din teren care contribuie la cresterea gradului de

vulnerabilitate al pasarilor fata de functionarea turbinelor eoliene, precum si date

concrete referitoare la etologia pasarilor, se va putea pune bazele unei literaturi de

specialitate cu referire directa pe zona Dobrogea, utila in primele faze ale

implementarii unor proiecte similare. Aceste aspecte sunt cu atat mai importante cu

cat este stiut faptul ca exploatarea energiei eoliene in Romania este in plina

expansiune insa, cu mici exceptii, nu exista astfel de studii de specialitate.

In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform

datelor de specialitate („Avian hearing and avoidance of wind turbines”,

Midwest Research Institute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea auditiva

umana, pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatata fata de perceptia

umana, la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, in speta, nu vor fi afectate

pasarile cuibaritoare din vecinatatea zonei studiate, tinand cont ca la o distanta de






167

300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant, iar pe

amplasamentul analizat nu s-au identificat cuiburi.

Analize si comentarii privind impactul centralelor eoliene

asupra populatiilor de pasari pentru parcuri eoliene din tara si strainatate

Tinand cont ca in Romania exista doar cateva turbine eoliene in functiune si

deci, nu exista o baza de date care sa permita analize personalizate la specificul tarii

noastre, s- a considerat oportuna utilizarea experientei dobandite de alte state

europene in acest domeniu, in conditiile in care detin parcuri de eoliene functionale,

monitorizate. Mentionam ca aceste date reprezinta pentru obiectivul analizat aspecte

de ordin general cu privire la etologia diferitelor specii de avifauna fata de

parcuri eoliene in functiune, utile in cazul de fata (impreuna cu observatiile

proprii asupra speciilor si conditiilor de habitat), in vederea efectuarii unei

evaluari cat mai corecte asupra posibilelor efecte.

Din cercetarile facute de echipe de ornitologi in Spania si Olanda, s-a observat

ca este important ca amplasarea centralelor sa fie facuta in apropierea unei localitati,

mai precis la marginea acesteia, astfel ca drumul de acces si constructia statiei sa nu

afecteze habitatul pasarilor. In cazul amplasarii fermei de eoliene intr-o zona

nepopulata de oameni, defrisarea si amenajarea fermei de eoliene poate produce

modificari in comportamentul pasarilor. Pasarile isi modifica comportamentul cand

se apropie de asezari omenesti, fiind mai vigilente si multe dintre ele folosind

aceasta zona mai mult pentru tranzit. Tot odata pentru multe dintre ele zonele

populate nu sunt potrivite pentru cuibarit.

In cazul in care specii de pasari rapitoare ajung in aceasta zona pentru a se

hrani sau doar in pasaj, acuitatea vizuala si abilitatile deosebite in zbor reduc riscul

coliziunilor cu elicele turbinelor eoliene. In orice caz, zborul acestora se realizeaza

la altitudini mult mai mari decat inaltimea unei centrale eoliene (pana la 1000 m

altitudine), nefiind afectate de construirea parcului eolian in aceasta locatie.

Conform extraselor din studiul “Migration of birds ”, U.S Fish and Wildlife






168

Service, precizam urmatoarele informatii ce prezinta o serie de aspecte legate de

migratia nocturna si posibilitatea foarte redusa a afectarii acesteia de catre

functionarea parcurilor eoliene, raportandu-ne la cazul de fata:

“Observatiile nocturne cu ajutorul radarului arata ca pasarile migreaza la

diferite altitudini in diferite momente ale noptii. Pasarile isi incep zborul imediat

dupa apusul soarelui si ajung in scurt timp la altitudinea maxima. Aceasta inaltime

este mentinuta in jurul miezului noptii pentru ca odata cu apropierea rasaritului,

altitudinea de zbor sa scada. Astfel exista mari diferente de altitudine ale zborului

insa s-a observat faptul ca cele mai multe pasari de talie mica zboara la o altitudine

cuprinsa intre 100 si 1500m. Unele pasari nocturne (pasari de coasta) zboara

deasupra marilor si oceanelor la 4500- 6000 m. Pasarile nocturne zboara

deasemenea la inaltimi mai mari decat pasarile migratoare de zi. Deoarece marea

majoritate a pasarilor sunt diurne, pare remarcabil faptul ca foarte multe aleg

perioada noptii pentru migratie. Pasarile de talie mica precum cristeii, muscari,

grangurii, vrabiile, pitulicele, sturzii sunt migratori nocturni. Se presupune faptul ca

pasarile de talie mica migreaza noaptea pentru a evita pradatorii. In plus migratia

pe timp de noapte presupune consum energetic mai mic. Digestia se petrece foarte

rapid in stomacul pasarilor iar pentru a inlocui energia necesitata de zborurile

lungi, este esential fie ca hrana sa fie obtinuta la intervale mici de timp fie ca

depozitele de grasime sa fie inmagazinate in prealabil. Daca pasarile mici ar face

drumuri lungi pe timp de zi, ar ajunge la destinatie pe timp de noapte, epuizate. Din

moment ce sunt pasari diurne, nu ar fi capabile sa obtina noi resurse de hrana decat

dimineata zilei urmatoare. Imposibilitatea hranirii ar duce la intarzierea zborului,

la epuizare sau chiar moartea daca aceasta situatie coincide cu conditii climatice

violente (furtuni). Calatorind noaptea, pasarile se pot odihni la rasarit si pot dedica

intrega zi pentru a alterna hranirea cu odihna. Acest program le permite o

recuperare fizica completa si o reluare a calatoriei in urmatoarea seara dupa ce

depozitele de grasime au fost refacute.

S-a presupus de asemenea ca migratia pe timp de noapte este avantajoasa






169

deoarece temperatura este mai scazuta. Efortul pe care il presupune migratia

genereaza caldura iar modul principal prin care pasarile pierd caldura pentru a

obtine un optim de temperatura la nivelul corpului este prin evaporatia apei la

nivelul sacilor respiratori. Intr-adevar, deshidratarea necesara reglarii temperaturii

corpului, limiteaza probabil distanta pe care o pasare poate zbura non-stop. Astfel,

prin zborul in aer mai rece, care scade pierderea de caldura datorita evaporatiei, se

pot parcurge distante mai mari.”

In urma studiilor realizate pentru un ansamblu eolian format din 2 centrale in

zona Baia, reiese faptul ca pasarile au trecut in zbor la diferite distante si inaltimi

fata de turbine, au trecut printre acestea, au stationat langa ele, au trecut pe sub pale

sau pe deasupra lor si nici macar o singura pasare nu a fost observata lovindu-se

de turnul turbinelor sau sa fie lovita de palele acestora. De asemenea, atat in

2006 cat si in 2009 pasarile au cuibarit aproximativ in aceleasi locuri si in aceleasi

efective, concluzionand in mod evident faptul ca populatiile locale de pasari

cuibaritoare nu au fost afectate de constructia parcului eolian. (Banica G. 2009).

Influenta sunetului produs de parcurile eoliene asupra pasarilor

(conform studiului „Avian hearing and avoidance of wind turbines”, Midwest

Research Institute, Colorado, 2002”)

Pasarile au auzul in general mai putin dezvoltat decat majoritatea

mamiferelor, inclusiv oamenii. Pasarile aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre 1

si 5kHz. Dispozitivele de inlaturare a pasarilor nu sunt eficiente in general datorita

faptului ca pasarile se obishnuiesc cu acestea si eventual le ignora complet.

Dispozitivele care folosesc sunete cu frecvente ce nu pot fi percepute de oameni sunt

in mod sigur neauzite si de pasari deoarece pasarile au un nivel mai scazut de

sensibilitate auditiva decat oamenii. O trecere in revista a lucrarilor despre cat de

bine pot auzi pasarile in conditii zgomotoase (cu vant) arata ca pasarile nu pot auzi

zgomotul turbinelor eoliene asa cum o fac oamenii. Practic, un om cu auz normal,






170

poate auzi probabil rotatia palelor la o distanta de doua ori mai mare decat o pasare

de talie medie.

Diferentele curbelor de audibilitate la diverse specii

Pentru a scoate in evidenta variatiile dintre specii, mediile curbelor de

audibilitate sunt afisate pentru trei grupe de pasari: Passeriforme, ordine mai vechi

de pasari din punct de vedere evolutiv non Passeriforme – Anseriforme,

Caprimulgiformes, Casuariformes, Charadriiformes, Columbiformes, Falconiformes,

Galliformes, and Psittaciformes), si un grup special de pasari – pradatori nocturni –

Strigiformes. Unui numar aproape egal de specii din aceste 3 grupe mari li s-a

analizat comportamentul. Un rezumat al acestor date confera o idee despre

sensibilitatea auditiva in randul pasarilor. In general, este mai putina variatie a

sensibilitatii auditive in cazul pasarilor, decat in cazul altor grupe de vertebrate.

Curbele de audibilitate sunt prezentate mai jos:

Pasarile aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre 1 si 5 kHz, cu o

sensibilitate absoluta, de cele mai multe ori nivelul presiunii sunetului la cea mai

sensibila frecventa atinge adesea 0-10 dB, care se incadreaza intre 2-3 kHZ.

Pradatorii nocturni pot detecta in general sunete mai mici decat Passeriformele sau

non Passeriformele. Passeriformele au tendinta de a arata praguri mai mici de






171

audibilitate la frecvente inalte decat non – Passeriformele, iar non- Passeriformele

arata un nivel scazut al pragului auditiv la frecvente mici fata de Passeriforme. In

medie, limita spectrala a “spatiului auditiv” disponibil unei pasari pentru comunicare

vocala este extinsa de la 0,5 la 6 kHz (interval de frecventa sau latimea de banda de

frecventa 30 dB deasupra celui mai sensibil punct al curbei de audibilitate).

Pasarile sunt deosebite fata de alte vertebrate in ceea ce priveste structura

auditiva si capacitatea de auz. Se poate considera ca aceste diferente ale curbei de

audibilitate la diferite ordine de pasari sunt datorate parametrilor biologici

caracteristici fiecarei specii precum marimea.

Zgomotul de fond si zgomotul turbinelor eoliene

Intr-o vizita in parcul eolian din Altamond, California in anul 1999, s-a

masurat zgomotul ambiental si cel generat de diferite tipuri de turbine. In ziele de

analiza, vantul a suflat moderat, iar nivelul mediu de zgomot era in jur de 70 dB, +/-

5 dB. Zgomotul produs de vant si de pale este de frecventa mica. Pentru cateva din

turbinele eoliene din esantion, masuratorile indica faptul ca deplasarile palelor

turbinei in aer nu cresc semnificativ nivelul presiunii suntelului in intregul spectru.

In cazul spectrului de zgomot asociat unei turbine cu ax vertical, la o inaltime

de 10 m de la baza turbinei, zgomotul palelor este cu aproximativ 10 dB mai mare

decat nivelul zgomotului ambiental. Nivelul de presiune acustica scade cu 6 decibeli

la fiecare dublare de distanta. Cand zgomotul datorat palelor turbinelor scade cu 1,5

dB fata de zgomotul ambiental al vantului, palele nu pot fi auzite de pasari (desi pot

fi auzite de oameni).

EFECTUL CUMULAT ASUPRA BIODIVERSITATII

Va fi analizat efectul cumulat asupra SCI Dealurile Agighiolului, a

habitatelor si speciilor protejate de fauna terestra din cadrul SCI, precum si asupra

avifaunei din zona, inclusiv in perioada de migratie.

In ceea ce priveste scara temporala, s-a evaluat efectul cumulat pentru ambele






172

etape de implementare – construire (termen scurt) si functionare (termen lung – cca.

50 ani).

Pentru a putea realiza o evaluare cumulata relevanta, scara spatiala (numarul

obiectivelor vizate, respectiv amplasmentele acestora) s-a stabilit diferentiat pentru

efectele asupra fenomenului de migratie a pasarilor, fata de celelalte posibile efecte

cumulate, ce prezinta o semnificatie ecologica diferita. Asfel, efectul cumulat asupra

migratiei pasarilor s-a realizat al nivel regional, tinand cont de toate parcurile eoliene

indicate de Autoritatea de Mediu, iar efectele cumulate asupra celorlalte aspecte de

biodiversitate s-au evaluat la nivelul ansamblului eolian prezentat in cadrul cap.

1.2.2 „Relatia cu alte planuri si programe relevante”, ca urmare a distantelor

considerabil de mari fata de celelalte obiective si a caracteristicilor biogeografice ale

zonei (formatiunea de dealuri Agighiol ce separa ansamblul eolian de restul

parcurilor).

Efectul prognozat in timpul lucrarilor de implementare a obiectivelor

Este important de mentionat ca realizarea lucrarilor de constructie a unitatilor

eoliene din cadrul ansamblului de eoliene analizat, precum si infrastructura de

drumuri si retele de cabluri necesara, se va realiza etapizat. Etapizarea se va realiza

pe de-o parte in ceea ce priveste realizarea lucrarilor pentru fiecare parc eolian in

parte, dar si in ceea ce priveste executia lucrarilor pentru fiecare unitate eoliana din

cadrul ansamblului analizat. Astfel, efectul cumulat provocat de realizarea

ansamblului eolian va fi nesemnificativ, ocupandu-se suprafete reduse in raport cu

locatia vizata. Mai mult, unul dintre parcuri a fost deja construit (beneficiar S.C

BLUE LINE IMPEX S.R.L), celelalte 2, cu beneficiari diferiti, aflandu-se in stadii

diferite de reglementare, astfel incat probabilitatea construirii concomitente este

extrem de redusa, implicit si probabilitatea cumularii efectelor caracteristice

perioadei de constructie.

Din acelasi considerent, se preconizeaza ca nu va exista un efect cumulat

din punct de vedere al zgomotului asupra biodiversitatii, implementarea

obiectivelor si realizarea infrastructurii aferente fiind realizata etapizat.






173

Avand in vedere ca parcul eolian din cadrul ansamblului inclus (11 din 12

turbine) in SCI Dealurile Agighiolului este construit, iar celelalte doua

parcurilor vizeaza zone de teren arabil, realizarea ansamblului eolian

presupune efecte cumulate nesemnificative asupra habitatelor naturale si

speciilor protejate din cadrul Sitului de Importanta Comunitara.

Realizarea retelei de drumuri de acces din cadrul ansamblului de parcuri

eoliene, vizeaza preponderent imbunatatirea drumurilor existente, ceea ce nu

presupune un efect cumulat semnificativ pe aceasta cale, dat fiind faptul ca

populatiile de fauna existente vor putea tranzita zona fara a intampina obstacole.

Acest gen de investitie se bazeaza pe folosirea zonelor inalte (zona de actiune

a palelor turbinelor) si nu necesita lucrari de amploare la nivelul solului, ce ar putea

avea efecte semnificative asupra habitatelor locale.

In plus, suprafetele necultivate din cadrul zonei analizate sunt vizibil afectate

de pasunatul excesiv, cu efecte atat asupra florei, cat si a faunei locale, iar odata cu

realizarea ansamblului eolian si implementarea masurilor, se apreciaza chiar o

imbunatatire a starii ecosistemului local.

In ceea ce priveste indepartarea temporara a exemplarelor de fauna de pe

amplasament, mentionam ca nu va exista un efect cumulat, deoarece intreaga zona

analizata, cat si zonele invecinate prezinta conditii de habitat asemanatoare

(preponderent teren agricol), fauna putandu-se temporar orienta catre zonele unde nu

se realizeaza lucrari de executie pentru realizarea unitatilor eoliene, dupa care

ulterior, vor putea folosi suprafetele initiale. Mai mult, datorita executiei etapizate,

vor fi suprafete restranse si temporare asupra carora se va interveni prin lucrari de

santier, oferind astfel posibilitatea exemplarelor din fauna locala sa foloseasca

inclusiv interiorul zonei ce vizeaza amplasarea ansamblului de eoliene. Nu trebuie

omis faptul ca majoritatea speciilor faunistice s-au adaptat deja la efectele induse de

antropizarea zonei prin practicarea agriculturii mecanizate si prin dezvoltarea unei

retele de drumuri de exploatare ca urmare a acestei activitati.

De asemenea, mentionam ca in urma deplasarilor pe teren efectuate de






174

reprezentanti de specialitate (biologie si ecologie) din cadrul colectivului elaborator,

nu au fost observate zone de reproducere ale exemplarelor de specii din fauna

protejata pentru care a fost declarat SCI Dealurile Agighiolului.

In ceea ce priveste efectul rezidual asupra biodiversitatii mentionam faptul ca

acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat (utilizat preponderent

pentru hranire si partial penreu adapost) prin schimbarea destinatiei terenului pe

suprafetele afectate definitiv de realizarea ansamblului eolian.

Suprafata construita a ansamblului eolian reprezinta aproximativ 0,16 %

din suprafata totala a SCI Dealurile Agighiolului.


In ceea ce priveste avifauna, s-a avut in vedere mobilitatea ridicata a acestora,

arealele largi de distributie, disponibilitatea habitatelor optime pentru cuibarit/

odihna/ hranire, precum si rutele de migratie. Dintre toate acestea, se considera ca

analiza efectului cumulat asupra fenomenului de migratie a pasarilor este singurul

aspect ce necesita luarea in calcul a unei suprafete mai mari si implicit a unui numar

mai mare de parcuri eoliene, cu o viziune la nivel regional.

In timpul functionarii ansamblului de turbine eoliene nu vor exista emisii de

poluanti datorita tehnologiei folosite, prin urmare nu va exista un efect cumulat

asupra biodiversitatii din acest punct de vedere.

Mai mult decat atat, ansamblul eolian ar putea avea efecte benefice

asupra habitatului existent si implicit asupra integritatii sitului de importanta

comunitara, prin limitarea pasunatului (in cadrul zonelor de pasune in care

sunt amplasate turbine), ceea ce ar permite speciilor de flora sa realizeze cicluri

complete de dezvoltare, ducand in final la cresterea capacitatii de suport a

ecosistemului pentru fauna locala.

In ceea ce priveste refacerea ecosistemelor la stadiul initial, s-a recomandat

folosirea pentru recopertare a stratului de sol decopertat initial si interzicerea

aportului de sol sau plante alohtone, pentru a mentine totodata compozitia floristica






175

caracteristica zonei.

Riscul producerii de coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor eoliene si

posibilul efect de bariera in calea migratiei reprezinta prinicipalele aspecte care

au fost luate in calcul in vederea evaluarii efectelor cumulate in timpul

functionarii ansamblului de turbine eoliene. In acest sens, colectivul elaborator, a

studiat zona analizata inca din anul 2008, efectuand Evaluari de Mediu pentru

investitii similare in vecinatatea zonei studiate, inclusiv pentru parcul eolian

construit.

Prezentam exemplificativ rezultatele monitorizarilor realizate pentru

centralele eoliene in functiune din zona Baia (Doua Cantoane), nu cu scopul de a

extrapola concluziile la cazul anasamblului eolian analizat, ci pentru ca acestea ofera

informatii relevante referitoare la comportamentul speciilor de avifauna fata de

prezenta si functionarea turbinelor eoliene in Dobrogea, intr-o zona similara celei

analizate.

Astfel, in lucrarea „Monitoringul speciilor de pasari din zona centralelor

eoliene de la Baia – Doua Cantoane” realizata de catre Biolog drd. Gabriel

BANICA, pe perioada 2006-2009 se concluzioneaza faptul ca:

- „Pasarile au trecut in zbor la diferite distante si inaltimi fata de turbine, au

trecut printre acestea, au stationat langa ele, au trecut pe sub pale sau pe deasupra

lor si nici macar o singura pasare nu a fost observata lovindu-se de turnul

turbinelor sau sa fie lovita de palele acestora;

- Avifauna clocitoare nu este, deocamdata, influentata de prezenta centralelor

eoliene;

- Pasarile au cuibarit aproximativ in aceleasi locuri si aproximativ in

aceleasi efective.

- Se pare ca viteza palelor este bine perceputa de pasari, acestea avand

posibilitatea de evitare a acestora.

- Inaltimea de zbor este de 30 m, deci mult sub zona de actiune a palelor

turbinelor eoliene.






176

- Deosebite sunt observatiile din data de 25.01.2009, cand ceata a fost foarte

deasa. Nici cu aceasta ocazie nu au fost observate coliziuni cu turbinele eoliene.

- Impreuna, graurii si ciorile de semanatura reprezinta 73,94% din totalul

exemplarelor de pasari observate zburand in zona centralelor de la Baia.”

Aceste concluzii sunt importante intrucat evidentiaza gradul ridicat de

adaptabilitate al avifaunei (preponderent passeriforme) fata de prezenta si activitatea

turbinelor eoliene (de exemplu: inaltimea mica de zbor, neafectarea reproducerii,

mentinerea calitativa si cantitativa a diversitatii specifice).

Analizand intreaga locatie a ansamblului de turbine eoliene din perimetrul

Kogalniceanu-Valea Nucarilor-Sarichioi se apreciaza un efect cumulat

nesemnificativ, in ceea ce priveste posibilitatea aparitiei coliziunilor sau a crearii

unui efect de bariera stanjenitor in calea rutelor locale de zbor ale pasarilor. In

sustinerea acestei afirmatii, mentionam:

- turbinele ce se intentioneaza a fi montate, dar si cele deja instalate, sunt de

dimentiuni si puteri mari, astfel incat, pentru obtinerea energiei electrice stabilite la

nivel de parc, numarul necesar de turbine instalate este relativ redus, cu cele mai

mici distante dintre acestea fiind de ordinul sutelor de metri;

- turbinele de ultima generatie, presupun viteza de rotatie mica a palelor

- in zona amplasamentului nu exista corpuri de apa stagnante care ar putea

favoriza orientarea pasarilor migratoare spre acest amplasament

Pentru analiza efectului cumulat asupra migratiei, avand in vedere ca

reprezinta un fenomen amplu, periodic si de importanta deosebita pentru existenta

speciilor avifaunistice migratoare, raportarea s-a realizat la o scara mai mare

(regionala), incluzand cele 12 amplasamente vizate de autoritatea de mediu si

prezentate in cap 1.2.2.

Mentionam ca acestea se afla in diferite stadii de reglementare conform

legislatiei in vigoare, iar pentru fiecare amplasament in parte este evaluat efectul

asupra biodiveristatii, inclusiv relatiile dintre amplasamentele vizate si rutele de






177

migratie cunoscute la nivel regional. De asemenea, este foarte important de

mentionat faptul ca, in cazul aprobarii si implementarii acestor obiective, autoritatile

competente pentru protectia mediului impun prin actele de reglementare, o perioada

de monitorizare pentru componenta biodiversitate, care vizeaza si posibilele efecte

asupra migratiei.

Zona aproximativa avuta in vedere in analiza impactului cumulat asupra migratiei

Analiza impactului cumulat asupra migratiei pasarilor s-a realizat plecand de

la efectul nesemnificativ al parcului eolian studiat, analizat solitar in paginile

anteroare, asupra aceluiasi aspect. Astfel, tinand cont ca suprafata parcului eolian

analizat nu se suprapune cu rute precise de migratie, conform datelor bibliografice

existente, consideram ca efectul parcului eolian analizat ca si parte componenta a

efectului cumulat al ansamblului eolian la nivel regional nu reprezinta un factor ce

poate genera o crestere a nivelului cumulat peste limitele admisibile. Mai mult,

precizam ca pentru diminuarea posibilelor accidente/coliziuni ale pasarilor cu






178

centralele eoliene, in cadrul studiilor de mediu pentru toate parcurile se propun o

serie de masuri dintre care amintim: vopsirea varfurilor palelor in culori contrastante

si semnalizarea pe timp de noapte a turnurilor centralelor eoliene cu lumina

intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive.

Respectarea acestor masuri la nivelul intregului ansamblu de turbine eoliene

le va face mai usor de observat de catre pasari, chiar si in conditii meteo extreme,

contribuind semnificativ la diminuarea efectelor cumulate asupra migratiei pasarilor.

Mentionam de asemenea ca monitorizarea efectelor ansamblului eolian

asupra pasarilor este recomandat a se realiza cel putin in primii trei ani de

functionare pentru fiecare parc eolian. Elaboratorul considera necesara

implementarea unui program de monitorizare a intregului ansamblu de

centrale eoliene, dupa finalizarea lucrarilor de constructie a parcurilor

componente. Se face aceasta precizare deoarece doar in aceste conditii se vor

putea observa practic efectele cumulate ale functionarii ansamblului eolian,

efecte care prin definitie diferi ca intensitate fata de cele inregistrate in urma

monitorizarii fiecarui parc eolian in parte.

In acelasi timp, chiar daca in urma observatiilor efectuate nu au fost

identificate rute de migrare sau rute locale de zbor ale pasarilor, colectivul elaborator

considera, conform analizelor asupra incadrarii biogeografice, ca zona dintre lacul

Razelm si Delta Dunarii este mai predispusa pentu a fi traversata de rute locale de

zbor decat zona de la Vest de dealurile Agighiolului. Astfel, conform principiului

precautiei, recomandam o atentie deosebita in timpul monitorizarii tuturor eolienelor

care se vor realiza in acest perimetru.

In urma analizelor in teren a eventualelor efecte concrete asupra migratiei

pasarilor se va putea realiza o baza de date concludenta si, impreuna cu cea

existenta, vor conduce acolo unde va fi cazul, catre luarea unor masuri suplimentare

cum ar fi: oprirea temporara a functionarii turbinelor eoliene pe anumite

perioade din timpul migratiei de toamna sau primavara, in cazul in care se

constata efecte semnificative in ceea ce priveste mortalitatea pasarilor ca






179

urmare a coliziunilor cu turbinele eoliene sau devieri ale rutelor de migrare cu

efecte negative asupra populatiilor de pasari. Recomandam ca in cazul

necesitatii aplicarii masurii de mai sus, aceasta sa fie sustinuta tehnologic de

radare specializate, eficientizand astfel rolul acesteia.

6.5. Efectul asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei


Efectul negativ asupra asezarilor umane este redus datorita distantei dintre

obiectiv si asezarile umane cele mai apropiate (cca. 2 km pana la localitatea

Randunica) si are un caracter limitat in timp, fiind cauzat de zgomotul utilajelor de

pe santier si a pulberilor sedimentabile.

Implementarea planului nu determina efecte negative asupra sanatatii

oamenilor din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare

referitoare la organizarile de santier, la desfasurarea activitatii de ridicare a parcului,

la normele de poluare in vigoare.

Exista si un efect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca, pe

santierul de constructie, dar si pentru activitati conexe ce se vor efectua in afara

santierului.


Infiintarea parcului eolian va avea efecte benefice asupra comunitatii locale

atat prin contributia semnificativa la bugetul local cat si prin crearea de noi locuri de

munca.

Obiectivul nu are efect asupra sanatatii oamenilor deoarece activitatile

desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie.

Conform studiului „The Health Effects of Magnetic Fields Generated by

Wind Turbines ” realizat in ONTARIO, CANADA, privind efectul electromagnetic

al turbinelor asupra sanatatii populatiei, a rezultat faptul ca la o distanta de

aproximativ 3 m, campul electromagnetic este mai mic decat cel generat de un






180

uscator de par obisnuit. La o distanta de 7 m fata de turbine nu a fost inregistrat nici

un camp electromagnetic generat de transportul curentului eletric prin cablurile

electrice (masuratorile au inregistrat 0,4 mG in dreptul turnului iar valoarea

acceptata este de 833 mG).

Exista 3 surse potentiale de generare a campului electromagnetic in cazul

turbinelor eoliene:

- generatorul turbinei eoliene

- transformatorul

- sitemul de cabluri subterane

In acelasi studiu se concluzioneaza faptul ca prin ingroparea cablurilor

electrice nu se inregistreaza nici un camp magnetic la nivelul solului, tensiunea in

cablurile electrice fiind de aproximativ 27 kV similar cu voltajul unei retele dintr-o

casa obisnuita.

EFECTUL CUMULAT ASUPRA ASEZARILOR UMANE

Efectul prognozat in timpul lucrarilor de implementare a

planurilor/proiectelor

Efectul negativ asupra asezarilor umane este redus datorita distantei suficiente

dintre turbinele eoliene si asezarile umane cele mai apropiate (mult peste 500 m) si

are un caracter limitat in timp, fiind cauzat de zgomotul utilajelor de pe santierele de

constructie si a pulberilor sedimentabile.

Realizarea obiectivului nu implica efecte negative asupra sanatatii oamenilor

din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare referitoare la

organizarile de santier, la desfasurarea activitatii de ridicare a turbinelor eoliene, la

normele de poluare in vigoare.

Exista si un efect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca, pe

santierele de constructie, dar si pentru activitati conexe ce se vor efectua in afara

santierelor.






181


Infiintarea ansamblului de parcuri eoliene va avea efecte benefice asupra

comunitatilor locale atat prin contributia semnificativa la bugetul local cat si prin

crearea de noi locuri de munca.

Ansamblul de parcuri eoliene nu va avea efect asupra sanatatii oamenilor

deoarece activitatile desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie. Aceasta

afirmatia are la baza experienta generata de functionarea unor astfel de parcuri atat

in Uniunea Europeana, cat si in America de Nord.

6.6. Efectul asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului

cultural, arhitectonic si arheologic

Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii,

binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului,

precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.

In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale

astfel:

- efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea acestuia

(peisajul considerat ca o resursa a mediului);

- efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul

asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra

populatiei;

Adoptata la Florenta (Italia) la 20 octombrie 2000 si intrata in vigoare la 1

martie 2004, Conventia Europeana a Peisajului are ca obiectiv promovarea

protectiei, gestiunii si amenajarii peisajelor europene si organizarea cooperarii

europene in acest domeniu. Conventia este primul tratat international consacrat

exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplica pe tot teritoriul

Partilor semnatare si vizeaza spatiile naturale, rurale, urbane si periurbane. Ea are in

vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile, dar si peisajele

cotidiene sau cele degradate. Statul roman a ratificat Conventia prin adoptarea Legii






182

nr. 451/2002.

Conventia Europeana asupra Peisajului a definit peisajul ca “o zona sau un

areal, asa cum este el perceput de localnici sau de vizitatori, ale carui insusiri si

caracter sunt rezultatul actiunilor factorilor naturali si/sau culturali (deci, umani)”.

Aceasta definitie reflecta ideea ca peisajele evolueaza in timp, ca un rezultat al

actiunii fortelor naturale si a vointei umane. Se subliniaza, de asemenea, si faptul ca

peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt luate

impreuna, nu separat.

Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:

- factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;

- factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;

- factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,

amintiri.

Prin semnarea Conventiei si adoptarea Legii 451/2002 Romania s-a angajat la

respectarea prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi in vederea unei mai

bune cunoasteri a peisajelor proprii, respectiv: identificarea peisajelor din ansamblul

teritoriului propriu, analizarea caracteristicilor acestuia, precum si a dinamicii si a

factorilor perturbanti, urmarirea transformarilor peisajelor. De asemenea, un pas

important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national, tinand seama de

valorile particulare atribuite lor de catre partile interesate si de populatia implicata.


In timpul constructiei obiectivului efectul asupra peisajului este unul temporar

si se poate datora organizarii de santier necesare realizarii lucrarilor de constructii.

In aceasta perioada, ar putea exista un efect vizual neplacut cauzat de aspectul

santierului (muncitori, utilaje, mijloace de transport etc).

De asemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de

transport ale constructorilor pot avea un aspect neplacut pe perioada de executie a

lucrarilor.






183

Din punct de vedere arhitectural, pe amplasament nu s-au identificat obiective

valoroase carora sa se poata contoriza un eventual efect.

In ceea ce priveste obiectivele arheologice, in zona exista tumuli, in

conformitate cu CU nr. 9/1233 din 11.03.2010.

Prin supravegherea arheologica in timpul implementarii obiectivelor propuse

prin plan, se va asigura protectia siturilor.

Daca este cazul, se va realiza unu Raport de Diagnosticare arheologica de

catre persoane/institutii de specialitate, prin care se vor stabili masuri de conservare

a obiectivelor arheologice.


Apreciem ca investitia va avea un efect pozitiv asupra economiei locale (atat

pe perioada de constructie cat si pe cea de functionare) prin crearea de locuri de

munca, taxele si impozitele care intra in bugetul local, precum si cresterea

potentialului economic al zonei.

In ceea ce priveste peisajul, se poate considera ca modificarea acestuia,

urmare a implementarii obiectivelor din plan, nu va avea efect negativ. Desi

aprecierea din punct de vedere estetic al unui peisaj este un proces subiectiv, ce

difera de la individ la individ, consideram ca aportul adus peisajului de siluetele

centralelor eoliene este, in ansamblu, unul pozitiv.

Orice investitie noua, inclusiv un parc eolian, contribuie la modificarea

caracterului si a calitatii peisajului, intr-o masura mai mica sau mai mare.

Amplasarea parcului in zona se realizeaza fara dislocarea unor valori naturale

notabile (nu au loc defrisari, nu sunt afectate formatiuni geomorfologice etc.).

Tinand cont de nevoile de dezvoltare a comunitatilor, de modul in care s-au integrat

in peisaj parcurile eoliene functionale din alte tari europene, de actuala utilizare a

terenului (teren agricol), dar si in absenta unei caracterizari si evaluari nationale a

peisajelor, se poate considera ca aportul adus peisajului de siluetele centralelor

eoliene este, in ansamblu, unul placut si induce ideea de ecologism si energie verde.






184

EFECTUL CUMULAT ASUPRA MEDIULUI SOCIAL SI ECONOMIC,

PEISAJULUI, PATRIMONIULUI CULTURAL, ARHITECTONIC SI

ARHEOLOGIC



In ceea ce priveste efectul asupra patrimoniului arheologic in zona analizata,

percizam ca in cazul in care se vor identifica si delimita siturile (tumuli funerari)

prin Rapoarte de diagnostic arheologic, acestea vor recomanda masuri de cercetare

arheologica preventiva sau supraveghere in timpul lucrarilor de constructie, dupa

caz.


Functionarea obiectivelor nu presupune un nici un efect asupra siturilor

arheologice arheologice.

6.7. Surse de zgomote si vibratii

Generalitati

Sunetul poate fi definit ca o variatie a presiunii detectat de urechea umana. In

functie de mediile de propagare, sunetul are diferite viteze de deplasare, in aer acesta

are viteza aproximativa de propagare de 340 m/s, in medii lichide si solide, viteza de

propagare este mult mai mare. Astfel in apa viteza este de 1500 m/s, iar in otel este

de 5000 m/s.

Comparand presiunea statica a aerului de 105 Pa, cu aria audibila, de la cea

mai mica valoare de 20 Pa pana la cea mai mare de 100 Pa, rezulta o plaja destul de

mica in raport cu spectrul extrem de variat de preiuni aeriena provocate de alte

fenomene, dar pentru sistemul auditiv uman, aceste diferente pot provoca o serie

intreaga de afectiuni ale sanatatii umane.

Deoarece este foarte dificila masurarea in unitati liniare, se folosesc, unanim

recunoscute convertirea in scari logaritmice. Atfel valoarea cea mai mica este notata






185

cu 0 dB, iar valoarea maxima cu 130 dB.

Printre exemplele de niveluri tipice ale sunetului se pot enumera:

• conversatia obisnuita: 60 dB(A)

• clasa de copii de scoala generala: 74 dB(A)

• traficul rutier greu: 85 dB(A)

• ciocanul pneumatic: 100 dB(A)

• decolarea unui avion cu reactie la 100 metri distanta: 130 dB(A)

Frecventa in domeniul audibil este cuprinsa, aproximativ, intre 20 Hz si 20

kHz. In general dupa o expunere prelungita la sunete puternice se produce o prima

afectare a organului auditiv la frecventele cuprinse intre 2000 si 4000 de Hz

(scotomul auditiv).

In literatura de specialitate se accepta o diferentiere a sunetelor. Sunetele

placute sunt cotate ca neagresive, iar cele neplacute se numesc zgomot.

Exista patru factori care determina nocivitatea zgomotului:

• Intensitatea sau taria sunetului (masurata in dB)

• Frecventa sau tonalitatea (masurata in Hz = 1/s)

• Periodicitatea - frecventa de repetare

• Durata - perioada de timp cat dureaza.

Daca intr-un punct al unui mediu plasat in aer apare o perturbare de presiune

provocata de o actiune mecanica, aceasta perturbare se propaga in mediu.

Propagarea are un caracter ondulatoriu si este caracterizata de cateva marimi

specifice: frecventa v, definita prin numarul variatiilor de presiune produse in

unitatea de timp; lungimea de unda A, definita prin raportul dintre viteza luminii si

frecventa. Unitatea de masura in SI este (m).

Daca spectrul perturbarii de presiune acopera un interval determinat de

frecventa si daca intensitatea perturbarii apartine unui interval determinat, urechea

percepe perturbarea sub forma de sunet. Variatiile poarta denumirea de presiune

acustica si ea detremina intensitatea sunetului, in timp ce frecventa acestuia






186

reprezinta inaltimea sunetului.

Presiunea acustica minima necesara pentru ca urechea umana sa ii perceapa,

pentru un tanar otologic normal, este de 0,0002 Pa deci de aproximativ 5 miliarde de

ori mai redusa decat presiunea atmosferica normala. Pentru un raport dintre doua

presiuni acustice de 10:1 nivelul presiunii acustice este de 20 dB. Mai explicit

aceasta conduce la ideea ca o crestere de 10 ori a presiunii acustice corespunde unei

deplasari cu 20 dB inspre valorile superioare ale unei scale gradate in dB.

Energia undelor sunetului va scade cu sfertul distantei de la sursa sunetului.

Cu alte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului va fi

un sfert din ce inseamna 100 m departare. Dublarea distantei va face nivelul dB sa

scada la 6.

In practica, amortizarea sunetului si reflectia poate avea un rol intr-o anumita

zona si poate modifica rezultatele prezentate aici.

Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi

distanta de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va

dubla. Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3dB (A). Patru

turbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie

de fapt de 10 turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru a

observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB)..


Utilajele de santier produc zgomot.

Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90 db(A), valorile

mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere.

Autobasculantele care deservesc santierul pot genera niveluri echivalente de

zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50 dB(A).

Institutul de Sanatate Bucuresti a desfasurat o actiune de monitorizare care a

evidentiat o dinamica ascendenta a nivelurilor de zgomot de la valorile medii de

50 db(A) la inceputul anilor ’80, pana la aproximativ 70 db(A) in anul 2000 (extras






187

din lucrarea „Gestiunea deseurilor urbane”, autori dr. ing. Alexei Atudorei si prof.

dr. ing. Ioan Paunescu).

Atat pentru muncitori cat si pentru locuitorii din zona zgomotul produs de

aceste utilaje ar putea fi deranjant, dar datorita distantei (cca. 2 km pana la

localitatea Rahman) acesta nu are efect asupra asezarilor umane.

Distanta la care este situat parcul eolian fata de cele mai apropiate locuinte, va

conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului de zgomot (sub 45 dB(A)

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Tip

ul p

olua

rii

Surs

a po

luar

e

Nr.

surs

e po

luar

e

Polu

are

max

ima

Polu

are

de fo

nd

Pe z

ona

obie

ctiv

ului

Pe zone de protectie/

Restrictie aferente obiectivului,

conform legislatiei in vigoare

Fara masuri Cu masuri

Masuri de eliminare/reducere

Zgom

ot

Mot

oare

le u

tilaj

elor

de

cons

truct

ii.

Aut

oveh

icul

e ed

ilita

re

Mul

tiple

87 d

B(A

)cf.

STA

S100

09 /8

8

70dB

(A)

85dB

(A)

Autoutilitarele de transport materiale rezultate din excavatii,

vor fi indrumate pe sectoarele unde nu exista locuinte sau

constructii destinate cazarilor colective;

Utilajele stationare trebuie sa indeplineasca normele de poluare cu zgomot impuse de normativele

in vigoare; Utilajele specifice pt. decopertare vor fi actionate, cu prudenta pt. a

reduce, la minimum aparitia varfurilor de nivele de zgomot.


Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, prin

poluarea sonora desi zgomotul chiar si in aceste conditii poate fi considerat o

problema secundara.

Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine

eoliene este in general cam acelasi. Datorita faptului ca marii constructori de turbine

au optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu

pale cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in

extremitatea palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a






188

electricitatii.

In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un

nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct

central, desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.

Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-109 dB pentru turbinele eoliene

moderne. Figura in sine este neinteresanta din moment ce nu exista un singur punct

in care poti sa experimentezi nivelul sunetului. Mai degraba este necesar pentru

predictia nivelului sunetului la diferite distante de turbinele eoliene. Tonurile curate

in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene moderne.

Referitor la sunetele de frecventa joasa emise de turbinele pana in momentul

de fata, nu exista o evidenta stiintifica cu privire la nivelurile de sunet eoliene cu

impact asupra sanatatii oamenilor. Cu peste 68,000 turbine eoliene aflate in

functiune in lume, unele dintre ele vechi de peste 20 ani, au existat multe

oportunitati pentru identificarea unei imbolnaviri; nu a existat nici o dovada despre

natura cancerigena a acestei tehnologii.

In ceea ce priveste nivelul de intensitate sonora a transformatoarelor in timpul

functionarii in gol, la tensiunea nominala si cu ventilatoarele in functiune nu trebuie

sa fie superior valorilor din tabelul de mai jos. Limita legala e cea conform

normativelor CEI EN 60551 (1997-9 si varianta 1998-10). In tabel sunt specificate

valorile intensitatilor sonore pentru diverse tipuri de transformatoare:

Pentru turbinele Enercon E 101 in octombrie 2009 s-a calculat o curba pentru

nivelul de zgomot, prezentata in continuare din care rezulta un nivel maxim al

zgomotului de 107 dB(A) la o inaltime a turnului de 10 m pentru o viteza a vantului

de 8 m/s.

Putere nominala (MVA)

Nivelul de presiune sonora dB(A)

Suprafata de emisie Putere sonora dB (A)

16 54 16 25 53 17 40 52 18

70

63 55 19 74






189

EFECTUL CUMULAT DATORAT ZGOMOTULUI



Utilajele de santier produc zgomot, insa nu produc vibratii semnificative.

Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90 db(A), valorile

mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere.

Autobasculantele care deservesc santierul pot genera niveluri echivalente de

zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50 dB(A).

Institutul de Sanatate Bucuresti a desfasurat o actiune de monitorizare care a

evidentiat o dinamica ascendenta a nivelurilor de zgomot de la valorile medii de

50 db(A) la inceputul anilor ’80, pana la aproximativ 70 db(A) in anul 2000 (extras

din lucrarea „Gestiunea deseurilor urbane”, autori dr. ing. Alexei Atudorei si prof.

dr. ing. Ioan Paunescu).

Atat pentru muncitori cat si pentru locuitori din zona zgomotul produs de

aceste utilaje ar putea fi deranjant, insa datorita distantei suficiente, acesta nu are

efect asupra localitatilor umane.

Distanta la care este situat parcul eolian fata de cele mai apropiate locuinte, va

conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului de zgomot (sub 45 dB(A).






190


Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, prin

poluarea sonora desi zgomotul chiar si in aceste conditii poate fi considerat o

problema secundara.

Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine

eoliene este in general cam acelasi. Marii constructori de turbine au optimizat

constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale cu

extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in extremitatea

palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a electricitatii.

In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un

nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct

central, desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.

Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-101 dB pentru turbinele eoliene

moderne. Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene

moderne.

Referitor la sunetele de frecventa joasa emise de turbinele pana in momentul

de fata, nu exista o evidenta stiintifica cu privire la nivelurile de sunet al eolienelor

cu efect asupra sanatatii oamenilor. Cu peste 68,000 turbine eoliene aflate in

functiune in lume, unele dintre ele vechi de peste 20 ani, au existat multe

oportunitati pentru identificarea unei imbolnaviri; nu a existat nici o dovada despre

natura cancerigena a acestei tehnologii.

6.8. Sursele si protectia impotriva radiatiilor

Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice.

Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor

electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atat

semnalul direct cat si cel reflectat.






191

Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din doua

motive: datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de

unda a frecventelor proprii ale turbinei.

Interferenta este mai puternica in cazul materialelor metalice si mai slaba in

cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibra de

sticla si materiale compozite si sunt partial transparente la undele electromagnetice.

Insa daca lungimea de unda a emitatorului este de patru ori mai mai mare

decat inaltimea totala a turbinei, frecventele de comunicatie nu sunt afectate

semnificativ.

Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio,

televiziune, comunicatia radio celulara folosita pentru comunicarea civila si militara,

sau alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema

care prin masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre exemplu,

se pot folosi mai multi transmitatori sau receptori directionati, sau se poate folosi

tehnologia prin retea de cablu.

Majoritatea studiilor despre efectele nivelului campurilor electromagnetice

asupra animalelor au fost realizate indirect, pentru a investiga posibile efecte adverse

asupra sanatatii omului. In general aceste studii sunt efectuate pe animale folosite in

cazul studiilor toxicologice (sobolan si soarece). Studiile respective au avut in

vedere diferite specii de animale salbatice in special cele care folosesc campul

geomagnetic, alaturi de alti parametri, pentru orientare si navigare, precum si fauna

zburatoare (pasari si insecte) care ar putea trece prin raza principala a antenelor de

mare putere sau prin campurile magnetice de mare intensitate generate de liniile de

putere de inalta tensiune. Pana la aceasta data studiile au regasit putine evidente ale

efectelor nivelului campului electromagnetic asupra faunei, la limite ale campului

stabilite in concordanta cu ICNIRP (Internation Committee for Non – Ionizing

Radiation Production) pentru expunere umana. Performantele de zbor ale insectelor

pot fi afectate de campurile electrice de 1 kV/m. Studiile efectuate asupra plantelor






192

la 50-60 Hz nu au relevat efecte negative in cazul nivelelor normale ale campului

electromagnetic regasite in natura, nici chiar in cazul celor aflate sub linii de mare

intensitate, ce ating 765 kV.

6.9. Efectul umbririi

Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore,

rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta depinde

de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si conditiile

meteorologice (soare sau nor).

Efectul de umbrire nu este stipulat legislativ, dar trebuie sa se tina cont ca

turbinele, ca si alte structuri inalte arunca o umbra asupra zonelor invecinate in

perioada cand soarele este vizibil.

Efectul de umbrire poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai

multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor cand

sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce

numai in zilele senine de la rasaritul soarelui pana la pranz si este perceput numai

cand vantul bate din spre directia privitorului, ceea ce inseamna cel mult cateva zeci

de ore pe an, practic in orice configurare a parcului eolian si topografie a locului.

Este posibila predictia cu destula acuratete orele si zilele in care efectul de licarire

apare ca si durata acestuia.

O analiza a umbririi se poate face tinand cont si de umbra fixa si umbra

intermitenta; cea totala data de turn si cea intermitenta data de pale.

Calculul celei mai lungi umbre se poate calcula pentru emisfera nordica

tinand cont de cel mai scazut punct azimutal, respectiv miezul zilei din 21

decembrie. Pentru Tulcea zona este de aproximativ 21,1º peste orizont, deci cea mai

lunga umbra va fi de 100 / tg 21,1º = 259.






193

Se ia in considerare conceptul ca soarele nu este un punct pe cer dar e un disc

a carui amplitudine este in jur de 0,53º. Din aceasta cauza punctul complet umbrit

(definit ca punctul de la care discul solar este complet umbrit) se gaseste in conul

aflat la o anumita distanta de obiectul umbrit. Pentru un obstacol de 1 m latime,

conul este 1 / 2 * (tg(0.53º / 2)) = 108 m.

Se poate estima cu destul de multa acuratete cand si pe ce perioada de timp

are loc efectul de palpaire al tubinei, si anume se poate calcula cazul cel mai

nefavorabil cu insorire permanenta, cu vant permanent, si cand vantul si rotorul

turbinei urmaresc soarele pe directia de deplasare. Acest lucru se poate realiza cu

ajutorul unui program, avand ca date de intrare dimensiunile turbinei si locatia ei

(longitudine si latitudine), o metoda care prin optiunile sale produce o estimare

realista a calculului efectului de umbrire.

Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore,

rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta depinde

de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si conditiile

meteorologice (soare sau nor).

Efectul de umbrire poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai

multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor cand

sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce

numai in zilele senine de la rasaritul soarelui pana la pranz si este perceput numai

cand vantul bate din spre directia privitorului, ceea ce inseamna cel mult cateva zeci

de ore pe an, practic, in orice configurare a parcului eolian si topografie a locului.

Prin culoarea palelor efectul este mult estompat.

Contrar umbrei sistemelor statice, umbrirea turbinelor are un efect de licarire,






194

acesta depinde de conditiile de mediu, altitudine, soare.

Maximul zonei afectate de o turbina eoliana este prezentat in imaginea

urmatoare.

6.10. Efectul asupra factorilor climatici Clima judetului Tulcea - este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub

400 mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona Deltei, veri calduroase, ierni

reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura.

Avand in vedere ca in Romania, pana la ora actuala nu s-a realizat o

monitorizare speciala a factorilor climatici pentru parcurile eoliene existente, astfel

incat sa existe concluzii certe pe acest subiect, se iau in considerare aspectele

dezvoltate in literatura de specialitate, care nu mentioneaza influente notabile asupra

factorilor climatici din zona de incidenta a parcurilor eoliene.

De asemenea, daca se ia in considerare functionarea centralelor eoliene de la

Baia in ultimii doi ani, se constata ca nu exista modificari climatice care sa poata fi

puse pe seama turbinelor (de exemplu, variatii apreciabile la umiditatea din zona,

etc.).






195

7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN

CONTEXT TRANSFRONTIERA






196

Avand in vedere obiectivele planului urbanistic propus, legislatia comunitara

si internationala in materie de efecte semnificative transfrontiera, se considera ca nu

se inregistreaza efect al planului propus, in context transfrontier.

Distantele aproximative, masurate in linie dreapta de la parcul eolian la

granitele tarilor invecinate Romaniei sunt:

- cca. 22 km pana la granita cu Ucraina;

- cca. 67 km pana la granita cu Republica Moldova;

- cca. 140 km pana la granita cu Bulgaria.






197

8. MASURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI COMPENSAREA EFECTELOR

ADVERSE ASUPRA MEDIULUI






198

Orice activitate umana aduce modificari asupra factorilor de mediu.

Modificarile pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pot avea o influenta negativa sau

pozitiva.

Dupa ce s-a constientizat influenta negativa pe care o are activitatea umana

asupra factorilor de mediu, se fac eforturi si exista impuneri pentru ca efectele

negative sa fie cat mai reduse sau sa nu existe.

Pentru obiectivul analizat, amplasat pe teren arabil, in afara ariilor de

interes comunitar se propun urmatoarele masuri si recomandari care sunt

aplicabile pe toata perioada implementarii si functionarii obiectivelor propuse prin

plan si recomandam ca acestea sa fie impuse beneficiarului in functie de fazele de

implementare ale planului:

8.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu apa


Este interzisa deversarea apelor rezultate pe perioada constructie in spatiile

naturale.

Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri special

amenajate.

Se vor folosi toalete ecologice.

In perioada de functionare a obiectivului propus de plan

Se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene,

depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice.


adverse asupra factorului de mediu aer


Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in






199

conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea

acestuia, etc.

De asemenea manipularea materialelor de constructie pulverulente in

organizarea de santier se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime.

Se vor efectua verificari ale utilajelor si mijloacelor de transport astfel incat

acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise.

In perioada de functionare

NU ESTE CAZUL.


adverse asupra factorului de mediu sol-subsol


Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie precum si o mare parte a organizarii de santier trebuie sa se realizeze cat

mai eficient, astfel incat sa se evite pe cat posibil efectul de tasare a solului prin

deplasari repetate ale masinilor si pentru a se diminua riscul producerii de accidente.

Pe amplasamentul analizat sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii,

lucrari de intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite

in incinta santierului.

Sistemul de colectare a deseurilor in cadrul organizarii de santier de pe durata

executarii lucrarilor se va face in spatii special amenajate, iar evacuarea lor va fi

asigurata periodic de serviciul de salubritate.

Scurgerile de carburanti sau lubrifianti, datorate unor cauze accidentale, vor fi

diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile,

care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati

specializate.

Dupa terminarea lucrarilor de realizare a parcului eolian, organizarea de

santier se va desfiinta, terenul fiind redat in circuitul agricol. Aducerea terenului la






200

situatia initiala se va face in etape. Dupa curatirea amplasamentului si desfacerea

imprejmuirii se ara terenul compactat dupa care se cilindreaza cu cilindru usor. Pe

acest suport se aseaza solul fertil din depozitul existent.

In perioada de functionare

Activitatea de intretinere a turbinelor trebuie sa se desfasoare corespunzator,

pentru a se evita posibilitatea producerii unor accidente.

Beneficiarul va urmari evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a

terenului din apropierea constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea

apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii

ulterioare pentru remediere, amplificand astfel efectul asupra solului si subsolului.

Se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene,

depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice.


adverse asupra biodiversitatii


Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in

perioada de constructie a obiectivului.

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea

acestuia.

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete

utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial.

Se face recomandarea ca lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea



habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate vor fi imediat recopertate, iar

perioada de refacere a acestor zone va fi minima.

De asemenea se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se






201

interveni sa se realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor de

constructie, iar recopertarea sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca acest lucru

impune costuri suplimentare.

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj,

amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta

calitatea solului fertil.

Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este

recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel

suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul

eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul

biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in

implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan.

In timpul functionarii obiectivului propus de planul urbanistic

Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata, intrucat deseurile

menajere atrag dupa sine prezenta rozatoarelor si a insectelor si implicit a pasarilor

pradatoare, omnivore si insectivore (inclusiv rapitoare). Prin atragerea unor

aglomerari de pasari in raza de actiune a parcului, se mareste posibilitatea aparitiei

de coliziuni cu turbinele in functiune.

Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/zone umede in

perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa

sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta

rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va

face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt

mai usor de recunoscut de catre avifauna, in cazul folosirii luminii alternative in

defavoarea celei continue.

Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel






202

putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari.

Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte

in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze

de date concludente. De asemenea trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului

de refacere a portiunilor de habitat afectate de decopertari-recopertari.

Recomandam ca toata perioada de functionare a obiectivelor propuse prin

plan sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul

biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ prin

identificarea si semnalarea efectelor asupra speciilor de fauna si flora.

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian

(conform Planului de Monitorizare propus) se inregistreaza mortalitati semnificative,

care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a

anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex

perioadele de varf ale migratiei, sau inaintea previziunilor meteo extreme de furtuni,

ceata etc.).

Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS

10009/88.


adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei


Desi activitatea pe perioada constructiei are un efect redus asupra mediului, se

recomanda sa se acorde importanta reducerii poluarii atmosferice prin masurile

prezentate la capitolul apa, aer si sol-subsol.


Se recomanda folosirea centralelor in conditii normale de exploatare.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat astazi.

S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor eoliene, in






203

principal prin reproiectarea elicelor si a componentelor mecanice. Drept urmare

nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

Daca totusi masuratorile acustice vor indica valori putin mai mari decat cele

admisibile, se vor lua masuri de reducere a zgomotului prin modificarea vitezei de

rotatie, posibilitate pe care o au turbinele moderne posesoare a asa numitului sistem

“pitch”.

Pentru componentele din statia de transformare, in faza de proiectare, au fost

luate in considerare costul global-de-viata, precum si a efectului asupra mediului, cu

urmatoarele obiective:

• reducerea folosirii intreruptoarelor SF6

• reciclarea si eliminarea uleiurilor de transformatoare de putere

• costul redus de intretinere

• dimensiuni mai mici


adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural

Nu este cazul unor masuri pentru prevenirea sau compensarea efectelor

adverse asupra mediului social, economic si asupra peisajului deoarece efectul

asupra acestor componente este unul benefic si nu unul negativ.

In ceea ce priveste patrimoniul arheologic, implementarea obiectivului

analizat se va realiza in functie de eventuala prezenta a siturilor materializate in

teren, iar lucrarile de constructie se vor desfasura, daca va fi cazul, sub supraveghere

argeologica.


zgomotelor si vibratiilor

In perioada de implementare a planului

In perioada de constructie a obiectivului, data fiind distanta fata de localitati

(2 km pana la localitatea Randunica), nu se pune problema unor masuri speciale de






204

diminuarea a efectului.

In timpul functionarii obiectivului propus de planul urbanistic

In stadiul de proiect al centralei eoliene se vor lua in considerare orice sunete

care ar putea fi auzit in apropierea locuintelor. In interiorul locuintelor, nivelul este

foarte probabil sa fie mult mai mic, chiar si cu ferestrele deschise.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat astazi.

S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor eoliene, in

principal prin reproiectarea alicelor si a componentelor mecanice. Drept urmare

nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de

reducere a efectelor asupra mediului: Masura de reducere a efectelor asupra mediului

Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus Atat in faza de constructie, cat si in cea de functionare

Conform Planului de Monitorizare propus

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan.

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie si in timpul acestora

Beneficiarul investitiei

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia

In perioada executarii lucrarilor de constructie a parcului eolian

Executantul lucrarilor, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial

In perioada executarii lucrarilor de constructie a parcului eolian

Personalul care executa constructia, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va

Pe tot parcursul perioadei de executie

Executantul lucrarilor






205

elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.

a lucrarilor de constructie

Dupa realizarea montajului, atat platforma de fundatie cat si platforma tehnologica se acopera cu pamant vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze proprietatile initiale ale stratului de sol fertil.

In momentul terminarii lucrarilor la fiecare punct de lucru in parte, pentru care nu vor mai exista interventii care sa necesite repetarea masurii


Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

Inainte de inceperea lucrarilor, in momentul elaborarii proiectului tehnic


Se face recomandarea ca lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea cablurilor electrice sa se realizeze etapizat, pe tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile lucratoare. In acest fel se va evita fragmentarea habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate vor fi imediat recopertate.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie


Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie

Executantul lucrarilor/ Beneficiarul investitiei

Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/zone umede in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Pe tot parcursul perioadei de executie si functionare a obiectivului


Trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie, pana la refacerea totala a zonelor afectate

O persoana, firma sau institutie specializata in domeniul biodiversitatii, contractata de catre beneficiar

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex inaintea previziunilor meteo extreme).

Pe toata perioada functionarii parcului eolian







206

Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.

Pana la sfarsitul perioadei de constructie


Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu acestea.

Pana la sfarsitul perioadei de constructie







207

9. ANALIZA ALTERNATIVELOR, EVALUAREA EFECTELOR






208

9.1. Alternative

Conform Directivei SEA, alternativele studiate in cadrul procesului de

realizare a unui plan sau program trebuie sa fie in competenta materiala si teritoriala

a beneficiarului si pot viza modalitati diferite de indeplinire a obiectivelor planului,

raportate insa la situatia reala, de fapt, de pe teren.

In cazul neimplementarii planului, asa numita „alternativa zero”,

amplasamentul studiat isi va pastra actuala folosinta, fiind insuficient exploatat si in

neconcordanta cu actuala intentie in ceea ce priveste dezvoltarea durabila a

comunelor Mihail Kogalniceanu si Sarichioi si cu cerintele actuale de valorificare

din punct de vedere economic a resurselor din zona, respectiv a potentialului eolian

al zonei. Consideram ca atat in situatia neimplementarii planului cat si in situatia

implementarii acestuia, ariile protejate din vecinatatea parcului eolian isi vor mentine

actuala stare de conservare.

Alternative de amplasament

In ceea ce priveste amplasarea obiectivului, s-a avut in vedere evitarea zonei

de nord-est a amplasamentului, la o distanta suficienta fata de aria protejata prin

Reteaua Ecologica Natura 2000, ROSCI 0060 – Dealurile Agighiolului, fiind ales un

teren antropizat cu folosinta actuala de teren arabil si drumuri de exploatare.

Trebuie sa subliniem faptul ca s-au studiat alternativele de amplasament astfel

incat sa se pastreze competenta teritoriala a titularului de plan pe zona vizata de

alternative.

Alternative de obtinere a energiei

Se vor analiza alternativele din punctul de vedere al modului de obtinere a

energiei:

1. Generarea de energie electrica folosindu-se tehnologiile clasice de generare (prin

arderea combustibililor traditionali- hidrocarburi).






209

Daca vom recurge la producerea de energie electrica din combustibili fosili,

va creste productia de substante poluante cu impact asupra cresterii efectului de sera.

Principalele emisii rezultate de regula la producerea de energie electrica folosind

combustibili fosili, sunt: bioxid de carbon (CO2), bioxid de sulf (SO2), oxizi de azot

(NOx), cantitatea lor depinzand de tipul de centrala utilizata, de calitatea

combustibililor utilizati si de reglementarile nationale impuse.

In conformitate cu studiul „Impactul parcurilor eoliene asupra mediului”

intocmit de Ing. Gheorghe Voicu - cercetator stiintific principal I la IBCOenerg, o

centrala care produce energie electrica folosind combustibilii fosili, va avea

urmatoarele valori aproximative ale emisiilor produse prin arderea combustibililor

(conform studiului „Impactul parcurilor eoliene asupra mediului” intocmit de Ing.

Gheorghe Voicu - cercetator stiintific principal I la IBCOenerg.):

• Bioxid de carbon (CO2): 670 kg / MWh

• Bioxid de sulf (SO2): 2,4 kg / MWh

• Oxizi de azot (NOx): 2000 kg / MWh

Aceste cantitati sunt exprimate in kg / MWh, deci pentru fiecare MW de

energie obtinuta pe ora se vor evita aceste emisii.

Un alt exemplu il constituie cel al unei centrale cu o putere de 6.000 GW, care

pentru a obtine aceasta putere are nevoie de 1.200.000 t de pacura sau 1,5 miliarde

m3 de gaz sau 6,5 milioane de t de carbune, producand emisii de aproximativ

7.000.000 t de CO2 (conform studiu Alfa Agenda 21 - D. Donciu).

Pe langa cresterea efectului de sera un alt aspect negativ al acestui mod de a

produce energie electrica este reprezentat de folosirea de combustibil fosil, care este

o resursa epuizabila.

2. Centrale electrice folosind celule fotovoltaice.

In cazul in care s-ar genera energie electrica prin folosirea tehnologiei

celulelor fotovoltaice efectul asupra mediului ambiant consta in ocuparea unei

suprafete foarte mari de teren pe care sa se amplaseze panouri fotovoltaice care sa






210

furnizeze o putere instalata echivalenta cu cea oferita de turbinele eoliene.

Actualmente pretul panourilor fotovoltaice este de cca 6 USD/W instalat, rezulta ca

pretul panourilor fotovoltaice ar fi de aproximativ 6 000 000 USD/MW instalat, pret

care este de-a dreptul prohibitiv din punct de vedere economic.

3. Turbina eoliena care produce energie prin transformarea energiei cinetice a

maselor de aer in energie electrica.

Avantajele acestei optiuni fata de prima alternativa ar fi faptul ca este o

solutie curata din punct de vedere ecologic, fara degajari de gaze generatoare de

efect de sera, si fara consum de hidrocarburi (combustibil fosil epuizabil).

De asemenea, nealegandu-se o centrala pe combustibili clasici se elimina

poluarea ca si pericolul pe care l-ar reprezenta pentru sanatatea si siguranta publica o

asemenea centrala (prin emisiile poluatoare rezultate din functionare si prin riscul pe

care il presupune pericolul de explozie prin materiile prima cu care s-ar lucra ca si

prin procesele tehnologice de obtinere a energiei electrice).

Fata de a doua optiune aceasta solutie are avantajul ca este fezabila din punct

de vedere economic (investitie totala este mult mai mica). In plus suprafata de teren

ocupata de parcul eolian (constructii, drumuri) este mult mai redusa fata de suprafata

de teren ocupata de panourile fotovoltaice.

Alternativa in functie de numarul si tipul de turbine eoliene

In ceea ce priveste folosirea energiei cinetice a vantului, obtinerea puterii de

69 MW a parcului eolian s-ar putea realiza prin constructia unui numar mai mare de

turbine eoliene de putere mai mica (46 turbine de 1,5 MW), varianta care este

considerata nepotrivita pentru cazul de fata, deoarece suprafata de teren ocupata s-ar

mari proportional cu numarul de turnuri, fiind nevoie de crearea unei infrastructuri

mai ample si o perioada de constructie mai mare.

De asemenea, fost luata in calcul si varianta de obtinere a puterii de 69 MW

folosind turbine de 3 MW, cu o inaltime a turnului de 99 m, si diametrul rotorului de






211

maxim 101 m (varianta finala), efectele inregistrate in cazul acestui tip de turbina

fiind evaluate ca nesemnificative. Consideram ca inaltimea totala de maxim 149,5 m

ofera o inaltime de siguranta pentru zborul de la sol al pasarilor (in special

paseriforme).

Alternative ale solutiei de racordare prin LES la Statia de Transformare Zebil:

Cele doua variante de racordare prin LES a parcului eolian pana la Statia de

Transformare presupun afectarea unor suprafete de teren arabil fara a se suprapune

cu arii naturale de interes comunitar. Prezentam mai jos pozitionarea celor doua

variante fata de ariile naturale de interes comunitar, precum si coordonatele in

format Stereo 1970 ale traseelor LES.

Varianta I:






212

Coordonatele Stereo 1970: X = 793217.2041 Y = 393187.1058 X = 793528.3926 Y = 392944.0944 X = 793725.9524 Y = 392911.6627 X = 794116.1433 Y = 392384.5142 X = 794530.5403 Y = 392816.6301 X = 794680.4767 Y = 392810.9787 X = 794813.8044 Y = 392875.8027 X = 794911.9222 Y = 393421.8245 X = 795322.8482 Y = 393865.9130 X = 795501.5924 Y = 393984.3488 X = 795804.8754 Y = 393961.8508 X = 796256.1600 Y = 394094.4281 X = 796247.2953 Y = 394577.3257 X = 796373.7780 Y = 394757.4863 X = 796704.3948 Y = 394824.1683 X = 796930.1044 Y = 395052.7922 X = 796941.3720 Y = 395304.8710 X = 797541.9623 Y = 395839.2153 X = 797778.2374 Y = 395815.0898 X = 797878.5833 Y = 395946.5933 X = 798030.9090 Y = 397069.6230






213

Varianta II

Coordonatele Stereo 1970: X = 793217.2041 Y = 393187.1058 X = 793367.1403 Y = 393068.4258 X = 793457.6679 Y = 393040.1686 X = 793528.3926 Y = 392944.0944 X = 793725.9524 Y = 392911.6627 X = 794352.0648 Y = 392065.7840 X = 795069.7925 Y = 391276.5575 X = 795399.6076 Y = 391087.1550 X = 796397.9342 Y = 390567.3617 X = 796614.9160 Y = 390453.6668 X = 797008.1578 Y = 390415.4111 X = 797180.3239 Y = 391613.4469 X = 798224.7971 Y = 391458.6767 X = 798230.5360 Y = 391515.9990 X = 800358.3213 Y = 391630.1172 X = 800286.1998 Y = 392867.4140 X = 800216.5638 Y = 393983.6454






214

9.2. Evaluarea efectelor prin Metoda „Unitatilor de Impact Negativ” Aceasta metoda de cuantificare a impactului asupra mediului provocat de

diverse planuri/proiecte are la baza transpunerea nivelului de impact asupra

fiecarui factor de mediu in unitati de impact negativ (N) atat pentru perioada de

constructie cat si pentru perioada de functionare a viitorului obiectiv.

Numarul de unitati de impact acordate este direct proportional cu nivelul

impactului suportat direct de catre factoul de mediu sau indirect pin actiunea

cumulata a impactului asupra celorlalti factori de mediu. In cazul in care planul are

un efect pozitiv evident asupra factorului de mediu, fara a avea si efecte negative, se

considera ca planul are efect pozitiv (P). In cazul in care planul nu afecteaza in nici

un sens factorul de mediu, acesta se considera a fi neafectat (0).

INTERPRETAREA EFECTELOR/IMPACTULUI

ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU P Efect pozitiv 0 Neafectat 1N Usor afectat 2N Afectat in limite admisibile 3N Afectat peste limite admisibile 4N Afectat grav

N – unitate de impact negativ

Astfel, nivelurile de impact, efectele pozitive dar si lipsa de efect asupra

factorilor de mediu se consemneaza intr-un tabel (vezi tabelul de mai jos) in functie

de perioada in care sunt resimtite (IPC si IPF). Tabelul este impartit pe trei categorii

corespunzatoare fiecarui factor de mediu.

Tabelul unitatilor de impact

Componenta de mediu (cm) IPC IPF IMCcm Apa 0 0 0 Aer 1N 0 1 Sol 1N 1N 1 Biodiversitate 1N 1N 1 Asezari umane 1N P 1 Peisaj 1N P 1






215

unde:

IPC – Impact in perioada de constructie

IPF – Impact in perioada de functionare

IMCcm – Impact maxim cuantificat pe componenta de mediu

1N – Unitate de impact negativ

cm – componenta de mediu/factor de mediu

IMCcm reprezinta prima etapa a cuantificarii impactului, rezultand un indice al

impactului asupra fiecarei componente/factor de mediu (cm). Indicele rezultat

pentru fiecare componenta de mediu reprezinta valoarea maxima a nivelului de

impact acordata fie in perioada de constructie, fie in cea de functionare a

obiectivului, netinandu-se cont de efectele pozitive sau de neafectarea factorului de

mediu.(Ex: Daca in perioada de constructie, factorul de mediu este neafectat (0) iar

in perioada de functionare, nivelul impactului va fi 3N atunci valoarea indicelui va

fi 3. Acelasi lucru se va intampla si cand intr-una din perioade, factorul de mediu va

avea efecte pozivite datorita planului, iar in cealalta perioada nivelul impactului va

fi 3N).

In acest fel, IMCcm va reprezenta cu precadere impactul negativ provocat

de obiectivul studiat, acest lucru resimtindu-se si in calculul pentru stabilirea

impactului total cuantificat (ITC), folosind analiza matematica. Efectele pozitive si

lipsa efectelor vor avea un rol important in cadrul analizei spectrale.

Analiza Matematica

Analiza matematica are ca rezultat aflarea impactului total cuantificat (ITC)

aplicand Formula Mediei IMCcm si interpretand incadrarea rezultatului obtinut

intr-unul din intervalele corespunzatoare nivelului cuantificat total al impactului

asupra mediului cu ajutorul Tabelului de interpretare ITC.






216

Formula Mediei IMCcm :

ITC = cmnr

IMCIMCIMCIMCIMCIMC PeisajneAsezariumatateBiodiversiSolAerApa

.+++++

unde:

ITC – Impact total cuantificat

IMCApa – Indicele impactului maxim cuantificat corespunzator componentei de

mediu Apa

nr.cm – numarul componentelor de mediu

Pentru obiectivul studiat:

ITC =6

111110 +++++ =65 = 0.8

INTERPRETAREA IMPACTULUII TOTAL CUANTIFICAT ASUPRA MEDIULUI0 Mediu neafectat (0-1] Mediu usor afectat (1-2] Mediu afectat in limite admisibile (2-3] Mediu afectat peste limite admisibile (3-4] Mediu grav afectat

Utilizand Tabelul de interpretare a ITC, aflam ca valoarea ITC se incadreaza

in intervalul (0-1].

Concluzia Analizei Matematice: Impactul Total Cuantificat provocat de obiectivul

studiat corespunde unui mediu usor afectat.

Analiza “Spectrala”

Analiza spectrala are ca scop interpretarea generala atat a impactului asupra

componentelor de mediu, dar si a efectelor pozitive sau a lipsei de efecte a planului

studiat, in cele doua perioade ale acestuia. Cu ajutorul acestei analize se creaza

imaginea de ansamblu, completa asupra tuturor efectelor provocate de planul

propus, inclusiv efectele pozitive, pe care multe alte metode de analiza a impactului

asupra mediului nu le scot suficient in evidenta.

Astfel, privind Tabelul unitatilor de impact se elimina coloana






217

corespunzatoare IMCcm iar efectele/impactul asupra componentelor de mediu se

inlocuiesc dupa cum urmeaza:

Corespondenta efectelor/impactuluiin spectrul de impact P Verde 0 Alb 1N Galben 2N Orange 3N Rosu 4N Negru

Va rezulta in final tabelul spectral de impact asupra mediului specific fiecarui

obiectiv studiat. Acest tabel reprezinta obiectul principal pe baza caruia se realizeaza

analiza propriu-zisa, in urma careia se pot observa cu usurinta o serie de aspecte

extrem de importante, contribuind la evaluarea cat mai corecta a impactului provocat

de fiecare obiectiv in parte.

Tabelul Spectral de Impact

Componenta de mediu (cm) IPC IPF Apa Aer Sol Biodiversitate Asezari umane Peisaj

Analiza propriu-zisa:

Analizand Tabelul Spectral de Impact reies o serie de aspecte:

- asupra factorului de mediu apa, obiectivul studiat nu are nici un fel de efect,

atat in perioada de functionare, cat si in cea de constructie, tinand cont ca in

apropierea obiectivului nu exista luciu de apa;

- se observa de asemenea ca majoritatea efectelor negative se regasesc in

perioada de constructie a obiectivului






218

- in perioada de functionare a obiectivului nu numai ca efectele negative sunt

putine si nesemnificative, dar sunt prezente si o serie de efecte pozitive,

asupra factorilor de mediu Asezari umane si Peisaj, lucru evident benefic

pentru comunitatile locale si nu numai;

- referitor la nivelul impactului se observa prezenda doar a culoarii galben, ceea

ce corespunde unui mediu usor afectat, acest lucru reiesind si in urma analizei

matematice;

- cei mai afectati factori de mediu sunt in acest caz factorii Sol Subsol si

Biodiversitate, atat in perioada de constructie cat si in cea de functionare.

- In nici o perioada, nici un factor de mediu nu sufera un impact semnificativ, in

tabel nefiind prezente culorile rosu si negru.

Concluzia analizei Spectrale: Toate aceste aspecte duc la intarirea afirmatiei ca

impactul total cuantificat provocat de obiectivul studiat corespunde unui mediu

usor afectat.

Concluzia metodei unitatilor de impact:

ITC indica un mediu usor afectat, obiectivul studiat putandu-se realiza

fara efecte semnificative asupra mediului.

In cazul alternativei cu numar mai mare de turbine de putere mai mica

(46 turbine de 1,5 MW) studiate in cadrul Cap. 9. urmare a aplicarii Metodei

Unitatilor de Impact Negativ, s-au obtinut urmatoarele:

Componenta de mediu (cm) IPC IPF IMCcm Apa 0 0 0 Aer 2N 0 2 Sol 2N 1N 2 Biodiversitate 2N 1N 2 Asezari umane 1N P 1 Peisaj 1N P 1

ITC =6

112220 +++++ =68 = 1,33

Valoare ITC in acest caz corespunde unui mediu afectat in limite admisibile,

insa prezinta efecte negative mai mari decat varianta finala.






219

10. MONITORIZARE






220

Monitorizarea functionarii parcului eolian se face, de la distanta prin utilizarea

unor echipamente speciale de tele si radio transmisie sau local prin personalul

angajat.

Toate functiile turbinei eoliene sunt monitorizate si controlate de numeroase

unitati de comanda si control pe baza de microprocesoare.

In ceea ce priveste monitorizarea inainte de implementarea obiectivelor

planului urbanistic, mentionam faptul ca elaboratorul, in vederea realizarii prezentei

evaluari precum si a altor studii de mediu pentru obiective similare, a studiat si

analizat intreaga zona incepand cu anul 2008.

Pentru amplasamentul obiectivului studiat, in cadrul deplasarilor in teren s-a

acordat atentie tuturor factorilor de mediu, si relatiei amplasamentului cu

vecinatatile. S-au urmarit cu precadere speciile de fauna protejate prezentate in

anexele OUG 57/2007, ce pot ajunge pe amplasament in vederea hranirii.

Monitorizarea a cuprins toate sezoanele, cu o periodicitate de aproximativ 2

deplasari/luna si a constat in deplasari pe teren, observarea speciilor de avifauna cu

ajutorul binoclului, fotografierea si determinarea cu ajutorul cartilor de specialitate a

speciilor de fauna terestra si avifauna.

Intregul set de observatii obtinute in urma monitorizarii zonei analizate si a

vecinatatilor a constituit baza in ceea ce priveste elaborarea aspectelor de

biodiversitate din prezentul Raport de Mediu.

Monitorizarea zonei conform indicatiilor din tabelul planului de monitorizare

propus va contribui la realizarea unei baze de date folositoare in vederea obtinerii

Acordului de Mediu.

In cadrul deplasarilor pe teren s-a realizat observarea speciilor de avifauna cu

ajutorul binoclului, fotografierea si determinarea cu ajutorul cartilor de specialitate a

speciilor de fauna terestra si avifauna.

Pentru analiza faunei din zona amplasamentului s-au folosit instrumente

specifice de observatie (binocluri BAIGISH, NIKON; BUSHNELL, GPS GARMIN

60CSx; luneta MEADE; aparate foto Fujifilm F50 12 MP, Fujifilm A800 8MP,






221

SONY DSLR Alpha 200 10,2 MP obiectiv 18-70 mm; NIKON D3000 10,2 MP

obiectiv 70-300 mm, fileu entomologic, distantiometru laser digital Bosh PLR 30).

La nivel terestru s-a urmarit cu precadere identificarea cuiburilor sau galeriilor

de pe amplasament. In cadrul deplasarilor pe teren s-a realizat observarea speciilor

de avifauna cu ajutorul binoclului, fotografierea si determinarea cu ajutorul cartilor

de specialitate.

In procedura de lucru pentru analiza florei se folosesc aparate foto, colectari

de exemplare spre a fi ulterior determinate cu ajutorul atlaselor si determinatoarelor

(“Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; Ciocarlan V., 2004:

Flora segetala a Romaniei ”). Pentru determinarea habitatelor se folosesc lucrari

precum “Habitatele din Romania”, Nicolae Donitã, Aurel Popescu, Mihaela Pauca-

Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu Adrian Biris, 2005, “Dobrogea si Delta

Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora

and Habitat Conservation”, Petrescu M, 2007.

PLAN MONITORIZARE:

Limita suprafetei de monitorizare va fi reprezentata de limita zonei aferente

PUZ.

Completarea rubricilor mentionate in tabel va oferi posibilitatea realizarii unei

baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si alternanta de

specii in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor, directia dominanta de

zbor, inaltimea medie de zbor, incadrarea zonei in functie de afinitatea pasarilor

pentru habitat (pasaj, cuibarit, migratie) sau absenta acestora.

Mentionam ca tabelul la care se face referire poate fi folosit cu succes in cazul

in care pe amplasament sunt intalnite si alte specii de fauna (mamifere, reptile,

amfibieni). Inainte de perioada implementarii obiectivelor propuse prin plan,

frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un

interval de 15 zile.

Atat in timpul constructiei cat si in timpul functionarii obiectivului,






222

recomandam sa se realizeze o monitorizare a efectelor (conform Planului de

Monitorizare propus de elaborator) asupra biodiversitatii provocate de fiecare faza in

care se va afla parcul eolian. Astfel, efectele asupra populatiilor de pasari se vor

observa ca urmare a prezentei/absentei reprezentantilor speciilor observate de catre

evaluator si prezentate in Raportul de Mediu, precum si ca urmare a analizelor

asupra carcaselor (daca acestea vor exista in timpul functionarii obiectivului). De

asemenea, va fi necesara o comparatie intre speciile intalnite in timpul constructiei

parcului eolian, cu cele din timpul functionarii, coroborate cu cele observate inainte

de inceperea lucrarilor de executie. Mentionam ca numai in urma unor observatii

directe in timpul constructiei si functionarii obiectivului, se vor putea trage concluzii

certe referitoare la efectele parcului eolian (inclusiv efectele secundare) asupra

avifaunei si recomandam respectarea cu strictete a tuturor masurilor din cadrul

Raportului de Mediu.

Mai mult decat atat, apreciem ca monitorizarea ambelor faze ale obiectivului

de catre specialisti in domeniul biodiversitatii va conduce la diminuarea sau

eliminarea oricaror efecte secundare neprevazute, prin luarea de masuri concrete

adaptate situatiilor practice din teren.

Se recomanda o monitorizare in timpul perioadei de implementare a

obiectivelor prevazute de plan, chiar daca marea majoritate a posibilelor efecte

perturbante se inregistreaza in mod normal in timpul perioadei de functionare. In

aceasta perioada frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se

realizeze la un interval de 7 zile.

In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va

realiza pe o durata de 6 ani.

Referitor la perioada de functionare a obiectivelor propuse prin plan:

- avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in

lunile martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa

se realizeze continuu timp de 3 zile pe saptamana;






223

- in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval

de o saptamana;

- in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente

sau viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor

eoliene (dupa ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea

efectelor acestor conditii ce implica o vizibilitate redusa.

In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele

pasarilor, iar in perioadele de migratie prezentate mai sus trebuie sa se aibe in vedere

starea conditiilor meteo si comportamentul pasarilor fata de prezenta si functionarea

parcului eolian, cum sunt:

- inaltimea de zbor in comparatie cu intervalul de actiune al palelor

turbinelor;

- distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene;

- observarea modificarilor rutelor de migrare in cazul in care acestea

intersecteaza parcul eolian;

De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca este

cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si a

evalua cat mai corect efectul parcului eolian asupra pasarilor.

Se vor compara datele din Raportul de Mediu cu cele obtinute in timpul

etapelor de implementare si functionare a obiectivelor propuse prin plan, in vederea

evidentierii posibilelor efecte ale obiectivului in diverse faze de implementare. In

acest fel se va putea observa cu usurinta reactia imediata a speciilor de avifauna

existente sau tendinta de evolutie a acestora in functie de fiecare faza in care se afla

obiectivul analizat.

Pentru monitorizarile pe timp de noapte se recomanda abordarea tehnologica

folosind camere video cu infra-rosu.

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacte se recomanda stabilirea unor

intervale fixe de observatie conform prezentului program de monitorizare si

respectarea stricta a acestora pe toatea perioada de monitorizare. Mentionam ca






224

durata perioadei de monitorizarea va fi de minim un 6 ani, cu posibilitatea de

prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii

directe corelate cu inregistrarile video si datele bibliografice disponibile la acel

moment.

Pentru monitorizarea avifaunei din zona analizata se vor realiza observatii din

puncte fixe si pe itinerar. Observarea avifaunei din puncte fixe ofera posibilitatea

evidentierii aspectelor de ordin cantitativ, cat si a celor de ordin calitativ. Observarea

pe itinerar, ofera in schimb o vedere de ansamblu asupra etologiei pasarilor in

functie de alternanta noilor elemente introduse in habitat, raportand aceste aspecte la

distanta fata de aceste elemente (turbine eoliene, drumuri, statie de transformare,

utilajele implicate etc.).

Monitorizarea poate duce la elaborarea de noi masuri pe parcurs in functie de

observatiile inregistrate, exemplu: dupa caz, se poate lua chiar masura opririi

temporare a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc pe anumite perioade

de timp (ex perioadele de varf ale migratiei, sau inaintea previziunilor meteo

extreme de furtuni, ceata etc.) in cazul in care se constata coliziuni ale pasarilor cu

turbinele parcului eolian.






225

Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin

completarea urmatorului tabel: Denumire locatie:........................................................................

Nume observator:………………………………………….……

Data:……..........

Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere....…………………..

Inaltime turn….................................…

Numar turbine…………...................…

Ora

Denumire

stiintifica

(populara)

a speciei

Numar

exemplare

Cuibarit

Pasaj

Observatii

Nota: Tabelul va fi completat la rubrica “Observatii” cu date despre conditiile meteo, parametrii

fizici ai biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene;

stadiul de dezvoltare al pasarilor (juvenil, matur) identificate pe amplasament, in relatie cu nivelul

de zgomot masurat la momentul observatiilor. De asemenea trebuie specificat daca au fost intalnite

carcase, motivul decesului precum si gradul de descompunere. In cazul in care se observa pasari in

pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor, perioada si locul de

popas.

Rubrica “Cuibarit” se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu numarul

acestora pentru fiecare specie in parte.

Rubrica “Pasaj” se va bifa daca este cazul.

De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre perioadele de

vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei (dimineata, seara).






226

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC






227

a) Date generale

Prezenta lucrare are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi un

parc eolian, in extravilanul Com. Mihail Kogalniceanu, Sarichioi, Jud. Tulcea, fiind

emis Certificatul de Urbanism emis de Consiliul Judetean Tulcea nr. 9/1233 din

11.03.2010; analizeaza si stabileste reglementarile specifice pentru amplasarea si

realizarea obiectivului de investitie: „P.U.Z. CONSTRUIRE PARC EOLIAN

(amplasare turbine eoliene, amenajare drumuri acces, statie de transformare si racord

LES) Extravilanul Com. Mihail Kogalniceanu, Sarichioi, Jud. Tulcea.

Activitatile specifice comunei M. Kogalniceanu este agricultura .

Pe amplasament se propune amplasarea unui parc de turbine eoliene format

din 23 turbine cu putere totala de 69 MW.

Fiecare turbina eoliana consta dintr-un turn, pe care este montata nacela. In

interiorul necelei se afla generatorul si pe care este montat rotorul.

Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin

miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare un

generator electric asincron.

Amplasamentul este situat in extravilan intr-o zona aflata in sud estul

localitatii M. Kogalniceanu, avand o suprafata studiata de 1916.28 ha, din care

suprafata aferenta obiectivului este de 852.79 ha, Spre nord est, amplasamentul se

afla la distanta de aproximativ 2 km fata de localitatea Randunica

Accesul la amplasament se face pe drumul national 22 si drumul de

exploatare De 282.

In zona exista situri arheologice conform certificatului de urbanism.

b) Caracteristici de mediu si probleme de mediu ale zonei analizate

• Morfologic, amplasamentul cercetat este incadrat in Unitatea de Tulcea, parte

componenta a Orogenului Nord Dobrogean (in treimea de nord a acestuia)

• Zona analizata este caracterizata prin prezenta agroecosistemelor si

ecosistemelor zootehnice.






228

• Pe amplasament nu exista cursuri de apa definitive sau temporare.

La distante variate fata de amplasament exista:

- Paraul Telita – la o distanta de peste 2,8 km in partea de Vest

- Lacul Babadag – la o distanta de peste 4,6 km in partea de Sud-Vest

- Lacul Razim – la o distanta de peste 5,4 km in partea de Sud-Est

In toate forajele executate nu s-au intalnit infiltratii de apa pe intervalele

investigate (forajele au fost executate pana la adancimea de 25 m).

• Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la parcul eolian la

principalele zone de interes biogeografic sunt:

• 13 km pana la Padurea Babadag

• 19 km pana la Muntii Macin

• 34 km pana la Marea Neagra

• 4,5 km pana lacul Babadag (inclus in Rezervatia Biosferei

Delta Dunarii)

• Distanta aproximativa masurata in linie, dintre cea mai apropiata turbina

a parcului eolian fata de asezarile umane (localitatea randunica Rahman), este de

cca. 2 km.

• Parcul eolian studiat este situat in afara ariilor protejate. Distantele cele

mai apropiate fata de limitele Ariilor Protejate de Interes Comunitar sunt:

Distantele cele mai apropiate fata de limitele Ariilor Protejate de Interes

Comunitar sunt:

- 1,2 km pana la ROSCI0060 Dealurile Agighiolului

- 4,5 km pana la limita comuna ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul

Razelm Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si Rezervatia Biosferei Delta

Dunarii

- 5, 3 km pana la ROSPA0032 Deniz Tepe






229

ROSCI 0060 – Dealurile Agighiolului, conform Formularelor Standard

din anexele Ord. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata

a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice

europene Natura 2000 in Romania, se intinde pe o suprafata de 1.479 ha pe teritoriul

judetului Tulcea, avand urmatoarele habitate:

Cod

Habitat

Denumire Habitat Procent de

Ocupare

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 0.7 %

62C0 * Stepe ponto-sarmatice 61 %

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 34 %

Specii enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

mamifere - Spermophilus citellus, Mesocricetus newtoni

reptile si amfibieni - Testudo graeca

Alte specii importante de flora si fauna: Thymus zygioides

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N09 43 321 Pajisti naturale, stepe

N12 19 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 6 231 Pasuni

N15 2 242, 243 Alte terenuri arabile

N16 21 311 Paduri de foioase

N21 9 221, 222 Vii si livezi

Alte caracteristici ale sitului:

Situl are o suprafata de 1476 ha, fiind incadrat in totalitate in bioregiunea stepica.






230

Pentru urmarirea efectelor parcului eolian asupra speciilor de avifauna si

fauna terestra, inclusiv asupra speciilor ce ar putea ajunge pe amplasament din

cadrul SCI Dealurile Agighiolului aflat in vecinatate, este recomandata realizarea

unei monitorizari detaliate si profesionale, conform planului de monitorizare propus

in prezentul Raport de Mediu.

c) Potentiale efecte semnificative asupra mediului si masuri propuse

pentru prevenirea sau reducerea acestor efecte

Principalele concluzii ale acestei evaluari sunt ca obiectivul este benefic

pentru mediu datorita generarii efective a energiei eoliene.

S-a analizat impactul pe care parcul eolian il are asupra fiecarui factor de

mediu prin Metoda Unitatilor de Impact Negativ. In urma evaluarii de mediu si

tinand cont de masurile propuse pentru diminuarea efectelor negative ale

obiectivului analizat asupra mediului, s-a concluzionat faptul ca impactul total

cuantificat corespunde unui mediu usor afectat.

Cel mai afectat factor de mediu este factorul Sol-subsol, in perioada de

implementare a obiectivelor propuse prin plan.

Conform observatiilor din teren si a bibliografiei existente, amplasamentul

analizat, nu este traversat de nici o ruta de migrare a pasarilor.

In ceea ce priveste efectul cumulat al parcurilor eoliene pentru care exista

proiecte sau planuri urbanistice aprobate sau in curs de aprobare, evidentiem

urmatoarele concluzii:

• Realizarea etapizata a lucrarilor de constructie a parcurilor eoliene contribuie

la diminuarea efectelor cumulate asupra populatiilor locale de flora si fauna;

• Prin realizarea ansamblului eolian se va permite in continuare libera

circulatie a exemplarelor de fauna salbatica;

• Realizarea parcurilor eoliene presupun suprafete reduse de teren ocupate

definitv, ca urmare a suprafetelor construite foarte mici necesare agregatelor

eoliene;






231

• Efectele cumulate asupra integritatii SCI Dealurile Agighiolului (inclusiv

asupra Rezervatiilor Naturale din cadrul acestuia) precum si asupra actualei

stari de conservare a habitatelor si speciilor pentru care s-a desemnat acest sit

Natura 2000, sunt nesemnificative.

• Limitarea pasunatului pe suprafatele necultivate din cadrul ansamblului

eolian va duce la o imbunatatire a starii si capacitatii de suport a

ecosistemului local;

• Intreaga zona analizata prezinta conditii de habitat asemanatoare, existand

posibilitatea ca fauna sa se orienteze temporar catre zonele unde nu se

realizeaza lucrari de executie;

• In timpul functionarii ansamblului de turbine eoliene nu vor exista emisii de

poluanti datorita tehnologiei folosite;

• Recomandam recopertarea cu sol fertil autohton a zonelor afectate temporar

si eliminarea oricaror resturi de materiale folositei in timpul constructiei

turbinelor eoliene, pentru a permite accelerarea pe cale naturala a procesului

de refacere a covorului vegetal;

• Ca urmare a amplasarii ansamblului eolian fata de zonele protejate prin

programul Natura 2000, monitorizarea efectelor turbinelor asupra pasarilor

este recomandat a se realiza cel putin in primii sase ani de functionare pentru

fiecare parc eolian.

• Prin monitorizarea ansamblului eolian se vor putea lua, daca va fi cazul,

masuri suplimentare cum ar fi: oprirea temporara a functionarii turbinelor

eoliene pe anumite perioade din timpul migratiei de toamna sau primavara, in

cazul in care se constata coliziuni ale speciilor de avifauna cu turbinele

eoliene sau devieri ale rutelor de migrare cu efecte negative asupra

populatiilor de pasari






232

Pentru prevenirea si diminuarea efectului asupra mediului, in cadrul

evaluarii de mediu s-au propus o serie de masuri dintre care amintim:

- este interzisa deversarea apelor rezultate pe perioada constructie in spatiile

naturale;

- deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri special

amenajate;

- se vor folosi WC-uri ecologice;

- pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in

conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia,

etc;

- se vor efectua verificari ale utilajelor si mijloacelor de transport astfel incat

acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise;

- depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie precum si o mare parte a organizarii de santier trebuie sa se realizeze cat

mai eficient, astfel incat sa se evite pe cat posibil efectul de tasare a solului prin

deplasari repetate ale masinilor si pentru a se diminua riscul producerii de accidente;

- sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a

mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta santierului;

- sistemul de colectare a deseurilor in cadrul organizarii de santier de pe

durata executarii lucrarilor se va face in spatii special amenajate, iar evacuarea lor va

fi asigurata periodic de serviciul de salubritate;

- beneficiarul va urmari evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a

terenului din apropierea constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea

apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii

ulterioare pentru remediere, amplificand astfel efectul asupra solului si subsolului;

- decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea si protejarea

acestuia;

- se impune copertarea sau refacerea suprafetelor de sol afectate in urma

lucrarilor de constructie a obiectivului, astfel incat sa nu existe spatii afectate, altele






233

decat cele prevazute in plan;

- pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive, se recomanda cu strictete

utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial;

- locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata pentru ca gunoaiele

atrag rozatoarele iar acestea sunt vanate de rapitoare. Acolo unde sunt gunoaie se

inmultesc si insectele si acestea atrag la randul lor alte pasari de talie mica si

mijlocie, marind riscul coliziunilor;

- nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona turbinelor, deoarece

si acestea atrag alte specii de pasari iubitoare de apa sau de organisme care traiesc in

apa;

- proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este

recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel

suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

- recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul

eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul

biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in

implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan.

- se face recomandarea ca lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea



habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate vor fi imediat recopertate.

- in ceea ce priveste patrimoniul arheologic, implementarea obiectivului

analizat se va realiza in functie de eventuala prezenta a siturilor materializate in

teren, iar lucrarile de constructie se vor desfasura, daca va fi cazul, sub supraveghere

argeologica.

- se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene,

depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice (scurgeri de

lubrifianti);

- turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta






234

rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va

face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva;

- se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin

20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari;

- interzicerea nivelelor de zgomot peste limitele admise de STAS 10009/88.

d) Alternative studiate

Alternative de amplasament

In ceea ce priveste amplasarea obiectivului, s-a avut in vedere evitarea zonei

de nord-est a amplasamentului, la o distanta suficienta fata de aria protejata prin

Reteaua Ecologica Natura 2000, ROSCI 0060 – Dealurile Agighiolului, fiind ales un

teren antropizat cu folosinta actuala de teren arabil si drumuri de exploatare.

Alternative de obtinere a energiei

S-au analizat alternativele din punctul de vedere al modului de obtinere a

energiei, precum:

1. Generarea de energie electrica folosindu-se tehnologiile clasice de

generare (prin arderea combustibililor traditionali- hidrocarburi).

2. Centrale electrice folosind celule fotovoltaice.

3. Turbina eoliena care produce energie prin transformarea energiei cinetice

a maselor de aer in energie electrica.

Alternativa in functie de numarul si tipul de turbine eoliene

In ceea ce priveste folosirea energiei cinetice a vantului, obtinerea puterii de

69 MW a parcului eolian s-ar putea realiza prin constructia unui numar mai mare de

turbine eoliene de putere mai mica (46 turbine de 1.5 MW), varianta care este

considerata nepotrivita pentru cazul de fata, deoarece suprafata de teren ocupata s-ar

mari proportional cu numarul de turnuri, fiind neovie de crearea unei infrastructuri

mai ample si de o perioada de constructie mai mare.






235

e) Monitorizare

In ceea ce priveste monitorizarea inainte de implementarea obiectivelor

planului urbanistic, mentionam ca elaboratorul, in vederea realizarii prezentei

evaluari de mediu precum si a altor studii de mediu pentru obiective similare din

zona, a studiat si analizat zona incepand cu anul 2008. Pentru amplasamentul

obiectivului studiat, in cadrul deplasarilor in teren s-a acordat atentie tuturor

factorilor de mediu, si relatiei amplasamentului cu vecinatatile. S-au urmarit cu

precadere speciile de fauna protejate prezentate in anexele OUG 57/2007, ce pot

ajunge pe amplasament in vederea hranirii.

Tabelul propus in planul de monitorizare poate fi folosit cu succes in cazul in

care pe amplasament sunt intalnite si alte specii de fauna (mamifere, reptile,

amfibieni). Inainte de perioada implementarii obiectivelor propuse prin plan,

frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un

interval de 15 zile.

Se recomanda o monitorizare in timpul perioadei de implementare a

obiectivelor prevazute de plan, chiar daca marea majoritate a posibilelor efecte

perturbante se inregistreaza in mod normal in timpul perioadei de functionare. In

aceasta perioada frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se

realizeze la un interval de 7 zile.

In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va

realiza pe o durata de 6 ani.

Referitor la perioada de functionare a obiectivelor propuse prin plan:

- avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in lunile

martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa se realizeze

continuu timp de 3 zile pe saptamana;

- in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o

saptamana;

- in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau viscol

se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene (dupa






236

ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor conditii ce

implica o vizibilitate redusa.

Pentru monitorizarile pe timp de noapte se recomanda abordarea tehnologica

folosind camere video cu infra-rosu.

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacte se recomanda stabilirea unor

intervale fixe de observatie conform prezentului program de monitorizare si

respectarea stricta a acestora pe toata perioada de monitorizare. Durata perioadei de

monitorizare va fi de minim sase ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de

concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii directe corelate cu

inregistrarile video si cu datele bibliografice disponibile la acel moment.






237

CONSIDERATII FINALE

In urma studiului efectuat, a consultarii unei bibliografii impresionante a

datelor statistice, etc., s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

Efectul benefic al producerii de energie electrica prin metode nepoluante nu

poate fi contestat, deoarece aceasta metoda asigura producerea de energie

eliminand emisiile poluante specifice altor metode.

Turbinele eoliene nu produc nici un fel de poluare asupra factorilor de

mediu in perioada de functionare deoarece energia eoliana este o energie

verde.

Amplasarea turbinelor eoliene in vecinatatea unor asezari umane este

recomandata in literatura de specialitate, deoarece pasarile migratoare

ocolesc aceaste zone in mod normal.

Amplasarea pe teren arabil a parcului eolian format din 23 turbine eoliene,

nu are un efect major asupra florei si faunei locale.

Turbinele eoliene au un efect peisagistic pozitiv si vor contribui la

dezvoltarea economiei locale.






238

Elaboratorul recomanda aprobarea de catre autoritatea de mediu a Planului

Urbanistic Zonal „CONSTRUIRE PARC EOLIAN

(amplasare turbine eoliene, amenajare drumuri acces, statie de

transformare si racord LES), extravilanul Com. Mihail Kogalniceanu,

Sarichioi, Jud. Tulcea, deoarece efectul asupra factorilor de mediu este in

limite admisibile.






239

12. BIBLIOGRAFIE - BAZE LEGALE






240

BIBLIOGRAFIE:

1. Alberts Daniel J.: Adressing Wind Turbine Noise 2. Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania /2008 - Liliecii si Evaluarea

Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic 3. Bavaru A., Godeanu S./2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii 4. Banica G./2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele

eoliene de la Baia asupra avifaunei; 5. Bica loan/ 2000: Elemente de impact asupra mediului; 6. British Wind Energy Association/2000: Noise from wind turbines. The facts; 7. British Wind Energy Association / 2005: Studiu - Low Frequency Noise and

Wind Turbins Technical Annex 8. Bruun B., Delin H., Svensson L./ 2009: Determinator ilustrat Pasarile din

Romania si Europa, 9. Chinery M., Jung I., Jung D./ 2002: Pareys Buch der Insekten. Ein

Feldfuhrer der Europaischen Insekten; 10. Ciocarlan V./ 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; 11. Ciocarlan V./ 2004: Flora segetala a Romaniei; 12. Ciochia V./1984: Dinamica si migratia pasarilor; 13. Cogalniceanu D./2007: Ecologie si Protectia mediului 14. Cogalniceanu D., Tudor M/ 2007: Amfibieni si Reptile din Parcul National

Muntii Macinului – Raport de activitate pentru herpetofauna 2006-2007 15. Cuzic M., Murariu D./ 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din

Romania 16. Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power 17. Dihoru G./2004: Plante invazive in flora Romaniei; 18. English Nature, RSPB, WWF, British Wind Energy Association / 200l: Wind

farm development and nature conservation 19. EREC : Renewable Energy Scenario to 2040 20. European Wind Energy Association : European Best Practice Guideline for

Wind Energy Development 21. Fuhn I. E.,Vancea St./ 1961: Fauna R. P. R..- Reptilia 22. Godeanu S./ 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat; 23. Godeanu S./ 2004: Ecotehnie;






241

24. Grecescu D./ 1898: Conspectul florei Romaniei; 25. Hotker H., Thomsen K.M., Jeromin H./ 2005: Impacts on biodiversity of

exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats 26. INCDD Tulcea/ 2007: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si

parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea

27. Ionescu A./1982: Ecologie si protectia ecosistemelor; 28. Iowa Energy Center : Wind Energy Manual 29. Midwest Research Institute, Colorado/ 2002: Avian hearing and avoidance of

wind turbines 30. Lafranchis T./2004: Butterflies of Europe 31. Moldoveanu A. M./2005: Poluarea aerului cu particule; 32. Petrescu M./2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si

habitatelor; 33. Popescu Maria, Popescu Miron/ 2005: Ecologie aplicata; 34. Pumnea O./ 1994: Protectia mediului ambiant; 35. Renewable Energy Research Laboratory /2002: Wind Turbine Acoustic

Noise 36. Rudescu L. /1958: Migratia Pasarilor; 37. Sanda V., Öllerer K. & Burescu P./2008: Fitocenozele din Romania.

Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie; 38. Savescu A. si colab./1982: Tratat de Zoologie Agricola – Daunatorii

plantelor cultivate, Vol.II 39. Skolka M., Fagaras M., Cogalniceanu D./ 2008: Biodiversitatea zonei

costiere a Dobrogei dintre Capul Midia si Capul Kaliakra; 40. State Energy Resources Conservation and Development Commission -

Sacremento California : Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource Area

41. Cogalniceanu D./2007: Ecologie si protectia mediului Bibliografie electronica

www.anpm.ro www.apmtl.ro www.arpmgl.ro






242

www.arkive.org www.avibirds.com www.birdlife.org www.iucnredlist.org www.natura2000.ro www.avibirds.com www.out4walk.com www.bird.cz www.chestofbook.com www.naturephoto-cz.eu www.flickr.com www.naturspesialisten.no www.birding.in

Baze legale: La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din

domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram: LEGE Nr. 265 din 29.06.2006

pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

LEGE Nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor, cu modificarile si completarile ulterioare;

LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001

privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare;

LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 republicata, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii cu modificarile si completarile ulterioare;

LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate

LEGE nr. 426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;

LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, cu modificarile si completarile;

HOTARARE nr. 1.076 din 8 iulie 2004






243

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

HOTARARE nr. 188 din 28 februarie 2002 cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;

HOTARARE nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu completarile si modificarile ulterioare;

HOTARARE nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

HOTARARE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate

HOTARARE nr. 1.284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

HOTARARE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deseurilor, Art. 36 completata ulterior de Art. 9 din Hotararea nr. 210 din 28 februarie 2007

HOTARARE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Art. 5 completat ulterior cu Art. 10 din Hotarare nr. 210 din 28 februarie 2007

ORDIN nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, completat si modificat de : Ordin nr. 1.144 din 9 decembrie 2002; Ordin nr. 592 din 25 iunie 2002.

ORDIN nr. 161 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa

ORDIN nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

ORDIN nr. 757 din 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 1 modificata ulterior cu Art. 1 din Ordin nr. 1.230 din 30 noiembrie 2005.






244

ORDIN nr. 536 din 1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, actualizat, modificat si completat de: Ordin nr. 536 din 23 iunie 1997; Ordin nr. 862 din 27 noiembrie 2001; Ordin nr. 1.028 din 18 august 2004.

ORDIN nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

ORDIN nr. 4 din 9 martie 2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice - revizia I, completat si modificat ulterior de: Ordin nr. 49 din 29 noiembrie 2007; Ordin nr. 49 din 29 noiembrie 2007.

ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, actualizata, completata si modificata de: Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007; Ordonanta de Urgenta nr. 154 din 12 noiembrie 2008;

ORDONANTA DE URGENTA nr. 154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

STAS 12574/1988 Aer din zonele protejate - Conditii de calitate

SR EN 12461/2000 Biotehnologie - Procese si productie la scara industriala - Ghid pentru manipularea, tratarea si controlul deseurilor

SR ISO 11932 Masurari ale activitatii materialelor solide destinate reciclarii, reutilizarii sau eliminarii ca deseuri neradioactive

SR EN ISO 5667-13/2000 Calitatea apei - Prelevare - Partea 13

SR EN 840-6/2001 Containere mobile pentru deseuri - Partea 6: Conditii de igiena si de securitate

STAS 10009/1988 Acustica urbana






245

ANEXA

Cabinet Expert de Mediu - TRAIAN PETRESCU Constanta, Str. Stefan cel Mare, Nr. 126, Bl. F1B, Sc A, Ap.1

Tel: 0721 283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro

Prezentam mai jos speciile de avifauna intalnite in timpul observatiilor in teren efectuate la nivelul amplasamentului si vecinatatilor (inclusiv limita SCI Dealurile Agighiolului), precum si aproximarea efectivelor observate.

Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 Categoria SPEC (Species of European Conservation Concern): SPEC 1 - (specii Europene, periclitate la nivel global) SPEC 2 - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) SPEC 3 - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) Non-SPECE - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Non-SPEC - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa)

Aproximarea efectivelor (interval) Denumire stiintifica Denumire

populara Prezenta in

OUG 57/2007 Categ. SPEC 2009 2010

Alauda arvensis ciocarlie de camp Anexa 5C 3 b b Anthus campestris fasa de camp Anexa 3 3 b b

Buteo buteo sorecar comun – Non Spec a a Calandrella brachydactyla ciocarlia de stol Anexa 3 3 b b

Carduelis carduelis sticlete Anexa 4B Non Spec a a Corvus corone cornix cioara griva Anexa 5C Non Spec b c

Corvus frugilegus cioara de semanatura Anexa 5C Non Spec c c Corvus monedula stancuta Anexa 5C Non SpecE b b Falco tinnunculus vinderel Anexa 4B 3 a a Falco vespertinus vanturel de seara Anexa 3 3 a a Galerida cristata ciocarlan – 3 a a

Melanocorypha calandra ciocarlie de baragan Anexa 3 3 a a Motacilla alba codobatura alba Anexa 4B Non Spec b b

Passer domesticus vrabie de casa – 3 c c Passer montanus vrabie de camp – 3 c c

Pica pica cotofana Anexa 5C Non Spec b b Sturnus vulgaris graur Anexa 5C 3 c c

Upupa epops pupaza Anexa 4B 3 b b

Raport de Mediu - ANPMapmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Avize/rapoarte...

Documents

Transcript of Raport de Mediu - ANPMapmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Avize/rapoarte...