RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIapmcl-old.anpm.ro/files/APM Calarasi/2013/autorizari... ·...

Raport privind impactul asupra mediului –Fabrica de ulei SC MARIA INVEST HOLDING SRL Dragalina, judetul Calarasi

1

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI

PROIECT: MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN HALĂ

ÎN FABRICĂ DE ULEI, BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE ENERGIE

ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA DE GAZE-comuna Dragalina, judeţul

Călăraşi

Februarie 2013


2

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI

MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN

HALĂ ÎN FABRICĂ DE ULEI, BRANŞAMENT LA

REŢEAUA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA

DE GAZE-comuna Dragalina, judeţul Călăraşi

Beneficiar:

S.C. MARIA INVEST HOLDING S.R.L.

Administrator:

NASSIF E. JABRE

Elaborator:

S.C. TELARMED S.R.L.

Inginer Daniel Juverdeanu

Biolog Nela Zambila

FEBRUARIE 2013


3

CUPRINS pg.

1. INFORMATII GENERALE 4

1.1. Beneficiarul lucrarilor 4

1.2. Evaluatorul Raportului privind impactul asupra mediului 4

1.3. Denumirea proiectului, amplasamentul si adresa 4 1.4. Valoarea estimata a lucrarilor 5

1.5. Descrierea proiectului 5 2. DESEURI - ESTIMAREA PE TIPURI SI CANTITATI A DESEURILOR

REZULTATE DIN FUNCTIONAREA FABRICII 21

2.1. Tipuri de deseuri colectate 21 2.2. Cantitati de deseuri colectate 21 2.3. Gestionarea ambalajelor 22

2.4. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase 23

3. IMPACTUL POTENTIAL AL ACTIVITATII ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A

IMPACTULUI 24 3.1. Factor de mediu aer 24

3.2. Masuri pentru protectia factorului de mediu aer; concluzii 26

3.3. Factor de mediu apa 27

3.4. Masuri pentru protectia factorului de mediu apa 28

3.5. Factor de mediu sol 28

3.6. Masuri pentru protectia solului 28

3.7. Impactul asupra biodiversitatii 28

3.8. Impactul asupra peisajului 29

3.9. Impactul asupra mediului socio-economic 29

3.10. Date culturale, patrimoniu cultural din zona 29

3.11. Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor 29

3.12. Protectia impotriva radiatiilor 30

3.13. Impactul direct asupra mediului 30

3.14. Impactul cumulat al activitatii 30

3.15. Impactul rezidual 30

4. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR STUDIATE DE TITULARUL

PROIECTULUI SI PRECIZAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA

DINTRE ELE 31 4.1. Alternativa studiata 31

4.2 Criteriile pe baza carora s-a ales varianta propusa 31

4.3. Cerintele legislatiei pentru protectia mediului 32

5. MONITORIZAREA 33 5.1. Compatibilitatea investitiei cu obiectivele de protectie a factorilor de mediu 33

5.2. Program de monitorizare 34

5.3. Evaluarea impactului –Matrice de evaluare 36

6. SITUATII DE RISC 37

7. DESCRIEREA DIFICULTATILOR 37

8. CONCLUZII SI RECOMANDARI, DURATA DE FUNCTIONARE A

OBIECTIVULUI 38

8.1. Concluzii 38

8.2. Recomandari privind realizarea investitiei 39

8.3. Durata de functioanre a obiectivului 39

9. SOLUTII TEHNICE PENTRU RESPECTAREA LEGISLATIEI CARE

REGLEMENTEAZA DOMENIUL 40

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 40

11. LEGISLATIE DE REFERINTA 47

12. ANEXE 48


4

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Beneficiarul lucrarilor

Titularul proiectului, S.C. MARIA INVEST HOLDING S.R.L.. este o firmă cu capital

privat, cu sediul în comuna Chirnogi, judeţul Călăraşi înregistrată la Registrul Comerţului sub nr.

J51/283/2008, Cod Unic de Înregistrare RO 26305834.

1.2. Evaluatorul Raportului privind impactul asupra mediului

Elaborarea prezentului studiu la fost realizata de o echipa constituita din:

S.C. TELARMED S.R.L, reprezentata prin ing. DANIEL JUVERDEANU, inregistrata la

Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J40/10932/91, CUI: RO455169, cu sediul in

Bucuresti,str. Cornului nr. 33, Sector nr. 6, Tel.: 0745225570, Fax.: 0212200309, e-mail:

[email protected] (societatea este atestata pentru elaborare de RM. RIM, BM si EA si

a fost inregistrata la nr.354 din registrul evaluatorilor de mediu atestati de Ministerul Mediului si

Padurilor).

Dr. biolog NELA ZAMBILA Tel. 0722296381; e-mail [email protected]

1.3. Denumirea proiectului, amplasamentul si adresa

MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN HALĂ ÎN FABRICĂ DE

ULEI, BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA

DE GAZE - comuna Dragalina, judeţul Călăraşi.

Terenul, situat in comuna Dragalina, judetul Calarasi are o suprafata de 51.714,00 mp.

Este intravilan din categoria curti-constructii si proprietatea SC MARIA INVEST HOLDING

SRL. Din totalul terenului, hala si terenul propuse pentru modernizare ocupa 4.335,00 mp;

suprafata desfasurata a constructiei propuse este de 4.846,60 mp.

Investitia este delimitata de urmatoarele coordonate STEREO ’70:

Nr. Pct.

Coordonate pct. de contur

X (m) Y (m)

1 687784.478 328439.089

2 687743.014 328441.599

3 687693.706 328444.585

4 687668.212 328446.129

5 687634.752 328448.155

6 687634.459 328443.309

mailto:[email protected]


5

7 687633.261 328423.511

8 687631.876 328400.625

9 687631.711 328397.894

10 687630.930 328384.998

11 687624.832 328284.223

12 687624.742 328282.729

13 687627.632 328282.530

14 687639.896 328281.685

15 687639.664 328278.594

16 687643.169 328278.327

17 687669.068 328276.667

18 687845.154 328267.686

19 687882.398 328265.590

20 687887.015 328265.330

21 687887.418 328272.487

22 687888.460 328274.165

23 687894.441 328283.102

24 687897.439 328289.387

25 687940.416 328288.589

26 687940.639 328294.470

27 687940.765 328297.788

28 687776.461 328306.672

Accesul in incinta se face prin partea estica a terenului de investitie, dintr-un drum de

exploatare. Curtea cuprinde platforme betonate care vor fi reabilitate astfel incat circulatia

mijloacelor de transport sa nu determine poluarea factorilor de mediu aer, apa, sol.

1.4. Valoarea estimata a lucrarilor

Investitia va fi realizata de catre S.C. MARIA INVEST HOLDING S.R.L. in perioada

2013-2014 suma investita fiind de cca 800.000 euro din care suma alocata pentru lucrari de

protectia mediului este de cca 120.000 euro.

1.5. Descrierea proiectului 1.5.1. Necesitatea si oportunitatea investitiei

Societatea dispune de materia prima necesara pentru dezvoltarea afacerii, in prezent toata

cantitatea de seminte de floarea-soarelui obtinuta fiind livrata catre alti beneficiari. Prin

diversificarea activitatii, societatea va crea noi locuri de munca in zona valorificandu-se astfel

forta de munca disponibila, pe de o parte si, pe de alta parte, amplasarea fabricii de ulei se face

intr-o zona care cuprinde suprafete mari de terenuri agricole. Necesarul de materie prima

(seminte oleaginoase) va fi asigurat din productia proprie si prin achizitie de la alti fermieri,

imbunatatindu-se rezultatul economic al afacerii.

Investitia va asigura producerea uleiurilor vegetale pentru consum uman si pentru

industria alimentara in conditii de siguranta sanitara, sanitar-veterinara si de mediu, sroturile

rezultate din procesul de productie fiind valorificate prin livrare catre ferme zootehnice.

Se va asigura astfel livrarea pe piata a uleiului vegetal si a sroturilor cu calitati nutritive

la nivelul normelor romanesti si ale celor europene. Prin implementarea investitiei se va asigura


6

crearea unui numar de 54 de locuri de munca noi ca si a unor locuri de munca indirecte in

domeniul distributiei in zona comunei Dragalina, judetul Calarasi.

1.5.2. Incadrarea proiectului in teritoriul localitatii Dragalina, judetul Calarasi

Terenul intravilan cu suprafata de 51.714,00 mp pe care se va implementa investitia este

proprietatea SC MARIA INVEST HOLDING SRL si face parte din zona industriala a localitatii

Dragalina, judetul Calarasi. Din totalul terenului, constructia propusa pentru modernizare ocupa 4.335,00 mp, iar suprafata desfasurata de constructie propusa este de 4.846,60 mp.

Prin dotarea unitatii cu utilaje tehnologice performante ca si prin solutiile adoptate pentru

modernizarea halei, procesarea semintelor oleaginoase in fabrica de ulei, obiectul prezentei

investitii va produce un impact nesemnificativ asupra factorilor de mediu.

Proiectul propus se refera la modernizarea unei hale existente si schimbarea destinatiei

acesteia in fabrica de ulei prin dotarea cu utilaje corespunzatoare.

Foto: 1 Imagine hala –partea vestica

Ansamblul de utilaje formeaza, prin constructie si functionare, o linie tehnologica

moderna in care, incepand cu materia prima si pana la produsul finit, procesul este automatizat,

inchis, cu posibilitati de recuperare a substantelor chimice si reintroducerea acestora in sistem.

Linia tehnologica moderna este astfel conceputa incat pierderile de materie prima si a

subprodusilor sa fie minime.

Investitia propusa de S.C. MARIA INVEST HOLDING S.R.L. va permite:

- imbunatatirea rezultatului economic prin valorificarea mai eficienta a productiei de

seminte oleaginoase din fermele proprii si din productia obtinuta de alti fermieri din zona;

- procesarea semintelor oleaginoase in fabrica proprie si livrarea pe piata a uleiurilor

vegetale pentru consum uman si a sroturilor pentru hrana animalelor in conditii de siguranta din

punctul de vedere al exigentelor consumului uman si animal;


7

- respectarea legislatiei de mediu si a celei privind siguranta alimentelor prin dotarea

unitatii cu utilaje performante care vor asigura o tehnologie moderna cu parametri de functionare

la nivelul exigentelor romanesti si a celei europene.

Unitatea va procesa seminte oleaginoase in concordanta cu prevederile legislatiei

romanesti si ale celei europene in vigoare. Produsele rezultate vor indeplini conditiile pentru

livrare pe piata interna si/sau externa. Terenul propus pentru amplasarea investitiei face parte din

zona industriala si nu este traversat de retele edilitare subterane sau aeriene. Prin arhitectura,

volumetrie si inaltime constructia se incadreaza in planurile de urbanism locale.

1.5.3. Date morfologice, hidrografice, geologice si climatice

Terenul pe care se va realiza investitia este situat in satul Dragalina, comuna Dragalina,

judetul Calarasi. Satul Dragalina este situat in Campia Romana-Subunitatea Campul

Baraganului, caracterizata printr-un relief sters, cu energie si pante reduse, ce nu favorizeaza

desfasurarea unor procese geomorfologice rapide.

Nivelul apei fratice a fost interceptat la adancimea de 6,2-6,3 m, nivelul hidrostatic

stabilizandu-se la adancimea de 5,3-5,4 m fata de la cota terenului natural.

Pentru amplasamentul lucrarii, adancimea de inghet care va fi luata in calcul, specifica

zonei, conform STAS 6054-77, este de 0,70 - 0,80 m.

Din punct de vedere seismic, terenul prospectat se incadreaza in zona de

macroseismicitate I = 71 pe scara MSK (unde indicele I corespunde unei perioade medii de

revenire de 50 de ani) conform SR 11100/1-93. .

Conform STAS 11100/1993 si STAS P100-1/2006 zona are urmatoarele valori pentru:

- perioada de colt a spectrului de raspuns, Tc=1,0 s ; - valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure, ag=0,20 g.

Din punctul de vedere al conditiilor de teren, conform normativului NP074/2007,

lucrarea care se va efectua se incadreaza in categoria geotehnica 2 cu risc geotehnic moderat.

Adancimea minima de fundare recomandata conform Normativului P7-2000 este de

minim 1,00 m si o latime a talpii fundatiei de 1,00 m.

Pentru reducerea sensibilitatii la umezire, marirea portantei si reducerea permeabilitatii,

se recomanda imbunatatirea terenului de fundare prin realizarea unor perne din materiale locale

(loess compact) cu o grosime de minimum 1 m. In acest caz, presiunea conventionala de baza

poate urca pana la 180 kPa.

In cazul unor incarcari centrice, pentru fundarea pe radier general la adncimea de 1-2 m

presiunea conventionala de calcul variaza in urmatorul domeniu:

Pconv = 180,00 - 207,17 kPa

Prima ninsoare cade aproximativ in ultima decada a lunii noiembrie, iar ultima catre

sfarsitul lunii martie. Incarcarea din zapada, conform Normativului CR-1-1-3-2005, este de 2,0

KN/mp.

Valorile presiunii de referinta, conform normativului NP 082/04 mediata pe 10 minute, la

10 m, avand 50 de ani interval mediu de recurenta, este de 0,5 kPa. Vanturile sunt determinate de

circulatia generala atmosferica si conditiile geografice locale.

Localităţile apropiate sunt Dragalina si Drajna, aflate la cca. 1,00 km vest, respectiv 1,5 km sud.

Din punct de vedere geologic, formatiunile de mica adancime sunt depozitele cuaternare

din ciclul de sedimentare Pleistocen superior, constituite din depozite loessoid-argiloase din

alcatuirea terasei inalte, in amplasament fiind predominante depozitele argiloase si argilos-

prafoase cafenii, cu filme si concretiuni calcaroase. Zona studiata se caracterizeaza printr-o

uniformitate litologica, stratele principale putandu-se urmari pe distante mari.

Din punct de vedere climatic, zona studiata apartine sectorului cu clima continentala si se

caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii nu prea abundente care cad mai ales sub

forma de averse si prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar si de frecvente


8

perioade de incalzire care provoaca discontinuitati repetate ale stratului de zapada si repetate

cicluri de inghet-dezghet .

1.5.4. Date privind lucrarile de constructii

Proiectul cu titlul MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN HALĂ ÎN

FABRICĂ DE ULEI, BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI LA

REŢEAUA DE GAZE – comuna Dragalina, judeţul Călăraşi este in faza de evaluare.

Dupa evaluare se va elabora proiectul tehnic la faza DT+DE. Acesta va cuprinde

urmatoarele specialitati de proiectare: Arhitectura, Rezistenta, Drumuri si platforme, Instalatii

sanitare, Instalatii electrice, Instalatii HVAC, Instalatii abur tehnologic, Montaj utilaj tehnologic.

Fazele de constructie

a)) lucrări de organizare de şantier

b) lucrări de construcţii – montaj – procese tehnologice

c) lucrări de asigurare a utilitatilor 1.5.4.1. Descrierea lucrarilor de organizare de santier

Constructia va fi realizata conform Programului de urmarire a constructiei in faze

determinante la termenele stabilite prin Contractul de lucrari constructiii-montaj.

Organizarea de santier este prevazuta in partea estica a proprietatii si cuprinde o

constructie tip container, amplasata pe o platforma cu infrastructura de balast.

Fiind conectata la o sursa de energie electrica si la o sursa de apa cu utilizarea unei toalete

ecologice, factorii de mediu nu sunt afectati. Platformele de balast pe care sunt amplasate

containerele prefabricate vor fi transformate la sfarsitul santierului in spatii de parcare prin

aplicarea unui strat de beton rutier, conform documentatiei de proiectare.

Localizarea organizarii de santier Cadrul administrativ, utilitatile, vor fi amenajate la limita de est a perimetrului delimitat

pentru realizarea investitiei, in zona de constructie a parcarii.

Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier Nu sunt prevazute lucrari destinate exclusiv organizarii de santier. Lucrarile de amenajare

a platformei de balast sunt parte din lucrarile de construire a parcarii.

Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier

Nu este cazul.

1.5.4.2. Descrierea lucrarilor de constructii-montaj, procese tehnologice

A. DESCRIEREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII-MONTAJ

Obiectul proiectului il constituie modernizarea şi schimbarea destinaţiei unei hale

existente, amplasata pe laturile nord-vestice ale incintei, în fabrică de ulei, cu branşare la reţeua

de energie electrică şi la reţeaua de gaze naturale.

In spatiul construit prin modernizarea halei existente va fi amplasata o linie tehnologica

performanta. Fluxurile tehnologice sunt organizate astfel incat sa se asigure functionalitatea

spatiului conform prevederilor standardelor care reglementeaza activitatea de producere a

uleiurilor vegetale pentru consum uman.

Fundaţiile vor fi de tip izolat, sau continue cu radier din beton armat, in functie de

amplasarea utilajelor tehnologice si de capacitatea acestora. Pardoseala de la cota ± 0.00 se

propune sa se execute pe o placã suport din beton monolit cu grosime de 20 cm.


9

Structura halei va fi mixta, partial din beton armat, partial metalica. Se vor pastra o parte

din stalpii existenti si se vor adauga stalpi noi din beton armat si structura metalica, compusã din

stâlpi tip I, grinzi cu inima plinã, pane, contravântuiri, profile de tip cornier. Se vor adãuga

elemente metalice de prindere a panourilor de închidere şi a acoperişului.

Inchiderile se vor executa din panouri sandwich. Compartimentarile se vor executa din

zidarie in zona rafinariei, iar in alte zone vor fi utilizate panouri sandwich. In zona birourilor

compatimentarile se vor realiza din gips carton.

Invelitoarea va fi de tip sarpanta in doua ape si se va executa din panouri sandwich pe

structura metalica.

Tamplaria se va executa din PVC cu geam termopan.

Finisajele interioare in zona tehnologica vor fi realizate cu pardoseli din beton sclivisit,

iar in zona de birouri, vestiar-filtru si ambalare, cu pardoseli din gresie. La pereti se vor executa

zugraveli cu vopsea lavabila, iar in zona grupurilor sanitare peretii vor fi placati cu faianta.

Golurile uşilor şi ferestrelor se vor borda cu profile metalice rectangulare.

Constructiile vor fi realizate in conformitate cu normele interne si europene, cu normele

sanitare privind siguranta alimentului, precum si cu cele de protectia mediului.

Obiectele de investitie in cadrul proiectului MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE

DESTINAŢIE DIN HALĂ ÎN FABRICĂ DE ULEI, BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE

ENERGIE ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA DE GAZE – comuna Dragalina, judeţul Călăraşi

sunt:

1. Silozuri metalice supraterane pentru depozitarea semintelor (materie prima) cu

capacitatea 2 x 250 mc, diametru de 6,00 m;

2. Corp hala existenta cu destinatia fabrica de ulei care cuprinde:

a) Zona de depozitare turte si zona de primire materie prima

b) Sectia de extractie

c) Sectia de rafinare d) Depozit ulei rafinat (rezervoare ulei + turn de racire) e) Sectia imbuteliere - ambalare f) Zona vestiare + birouri g) Depozite materiale flux de producţie (substante chimice, materiale absorbante,

materiale d eigienizare, etc.);

3. Cantar bascula si laborator receptie;

4. Laborator de proces ;

5. Gospodarie de apa cu put forat si instalatie antiincendiu ;

6. Statie de epurare, bazin vidanjabil betonat pentru ape uzate menajere ;

7. Centrala termica (inclusiv centrala de abur tehnologic)

8. Retele exterioare utilitati,

9. Imprejmuiri si porti.

Fabrica de ulei constituie în fapt un ansamblu de utilaje complexe legate între ele

funcţional, în care întreg procesul de producţie este automatizat, fiind tratată ca o instalaţie

tehnologică.

Materia primă şi produsul finit circulă pe flux prin benzi transportoare, tubulaturi, etc.

Acest ansamblu de utilaje este protejat prin închideri perimetrale din beton armat, şi

compartimentări interioare tehnologice tot cu pereţi din beton armat, fără a delimita încăperi

propriu-zise, spaţiile comunicând între ele la diferite niveluri prin goluri tehnologice prin care

trec elemente ale utilajelor. Materia primă şi produsul finit sunt în continuă mişcare şi în cantităţi

variabile.

Modernizarea halei si proiectarea obiectelor din incinta vor fi in conformitate cu cerintele

fluxului tehnologic: receptie materie prima, prelucrare initiala materie prima, extractie ulei,

rafinare ulei, depozitare semifabricate, depozitare produse finite, ambalare, livrare, vestiare

pentru personal, depozite substante chimice, depozite materiale igienice


10

Proiectul se va executa in conformitate cu normele PSI precum si cu normativele sanitare

si de mediu in vigoare.

Spatiul interior din hala va fi organizat astfel:

- Zona de depozitare turte, cu dimensiuni in plan 15,20 m X 30,00 m, cu o inaltime maxima

de 7,70 m.

- Zona de primire si extractie (fabrica ulei), cu dimensiuni in plan 15,20 m X 48,00 m si

inaltime maxima de 17,20 m.

- Zona de rafinarie va avea dimensiuni in plan de 15,20 m x 32,50 m.Cea mai mare parte din

zona rafinarie va avea 2 nivele cu inaltimea maxima de 12,95 m + o zona cu 4 nivele avand o

inaltime de 21,75 m. Suprafata construita desfasurata - 1.105,60 mp.

- Turnul de racire, cu dimensiuni in plan de 9,00 m x 12,50 m.

- Rezervoarele de ulei – 2 rezervoare cu diametru 9,30 m capacitate 600 to, 4 rezervoare

(sapun solid, sapun lichid, ulei intermediar) cu diametru 5,30 m a cate 200 to fiecare. Aceasta

zona nu va avea inchideri de nici un fel si nici invelitoare. Va fi o zona libera.

- Sectia imbuteliere ambalare, cu dimensiuni in plan 15,20 m x 66,00 m.

- Zona birouri + vestiare – dimensiuni in plan 15, 20 m x 36,00 m

- Depozit materiale necasare flux productie

Pe langa hala care constituie fabvricn apropriu-zisa, unitatea cuprinde si alte obiecte

tehnologice:

- Statia de pompare (gospodaria de apa);

- Statia de aburi - Cazanele de abur, furnizează agentul termic primar (abur tehnologic

saturat), acesta fiind folosit de consumatorii de abur ai Fabricii de ulei. Acesta functionează

cu combustibil gaza natural. Statia functioneaza cu 2 generatoare de abur:

1. - de joasa presiune 5.000 kg abur /h, 12 bari pres de lucru, 520 mcn/h gaz

2. - de inalta presiune 1.089 kg/h abur, 75 bari pres.de lucru, 81.4 mcn/h gaz

- Statia de epurare cu treapta mecanica, chimica si biologica. Constructia va fi din beton

monolit turnat la faţa locului. Tehnologia de epurare va cuprinde epurare mecanica, epurare biologica cu namol activ si decantare finala.

Investitia va cuprinde retele exterioare pentru utilitati: alimentare cu apa pentru consum

curent, alimentare cu apa pentru instalatia antiincendiu, canalizare ape tehnologice, canalizare

ape menajere, alimentarea cu energie electrica a obiectelor de investitie, instalatie de legare

electrica la pamant, instalatie paratrasnet.

Alimentarea cu energie electrica se va face din tabloul electric general amplasat in partea

estica a halei existente, prin intermediul tablourilor de distributie prevazute prin proiectul de

specialitate.

Incinta este prevazuta cu platforme de circulatie din beton, cu pante si rigole pentru

evacuarea apelor pluviale. Acestea vor fi modernizate si vor fi folosite pentru circulatia

mijloacelor de transport. Va fi prevazut un sistem de colectare dirijata a apelor pluviale dotat cu

separatoare de grasimi si separatoare de hidrocarburi.

Incinta va fi imprejmuita cu gard. Inaltimea imprejmuirii va fi de 1,80 – 2,00 m. Portile

de acces pentru mijloace de transport si pentru personal vor fi amplasate in partea estica a

incintei.

Amenajarea drumului de acces

Accesul se face prin partea estica a terenului dintr-un drum de exploatare. Incinta

cuprinde platrforme betonate existente care se vor amenaja pentru circulatia mijloacelor de

transport aprovizionare si livrare produse; acestea vor fi modernizate, pentru preluarea apelor

pluviale de pe acoperisuri si de pe platfomre prin rigole si vor fi dirijate spre spatiul verde din

incinta.

Lucrări de depozitare sol vegetal

Solul care va fi decopertat va fi depozitat pentru scurt timp intr-un spatiu special destinat

si apoi va fi utilizat pentru reamenajarea spatiilor verzi din incinta. Solul vegetal se va decoperta


11

de pe suprafete mici amplasate pe latura vestica a incintei. Volumul total de sol vegetal estimat

este de cca. 2 m3.

Solul vegetal recuperat va fi folosit la lucrările de refacere a spatiului verde din incinta la

încheierea lucrărilor de constructii-montaj. Pentru mentinerea fertilitatii se va face inierbarea cu

seminte de graminee.

B. PROCESE TEHNOLOGICE

Activitatea unitatii care se realizeaza prin implementarea proiectului cu titlul

MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN HALĂ ÎN FABRICĂ DE ULEI,

BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA DE

GAZE – comuna Dragalina, judeţul Călăraşi va cuprinde:

1) procesarea semintelor oleaginoase si obtinerea uleiului vegetal;

2) prelucrarea primara a srotului rezultat si livrarea catre ferme zootehnice.

Materii prime si auxiliare:

Materia prima este constitutita din seminte de floarea soarelui.

Seminţele oleaginoase folosite ca materie prima pentru extragerea uleiurilor vegetale pe

lângă lipide, conţin în proporţii mari proteine, zaharide şi apă. În cantităţi mici contin fosfatide,

steride, ceruri, substanţe colorante şi alţi compuşi chimici, care se extrag o dată cu uleiul şi

poartă numele de substanţe care însoţesc materia grasă.

Raportul cantitativ între miez şi coajă variază între 23 si 27%.

Depozitarea semintelor se realizeaza in cele 2 silozuri cu capacitatea de 250mc fiecare.

Capacitati de productie:

Materie prima: seminţe de floarea - soarelui 250 to / zi pentru procesare

Din instalaţia pentru extracţia uleiului rezulta:

- ulei de floarea soarelui 100 tone/zi;

- ştrot de floarea soarelui 100 to/zi (se livrează la fermele zootehnice pentru hană

animale)

- coji seminţe 30 to /zi ( se livrează la fermele zootehnice pentru hană

prin FNC sau direct in ferme)

- acizi graşi 50kg / zi

- nămol 1 to / zi – se imprăştie pe cămp ca îngrăşământ

- săpun lichid 3 to/zi; săpun lichid 1 t /zi ( se vând ca produse primare

pentru obţinerea săpunului – cantitatea poate varia in functi de calitatea semintelor)

- ceară 1 to/zi – se depozitează intr-un rezervor metalic suprateran

şi se livrează lunar

Materia prima provine din societatea proprie si prin achizitie de la terti. Aprovizionarea

cu materie prima se va asigura in baza unor contracte cu societati de transport specializate.

Materialele auxiliare constau in substante chimice utilizate in procesul de extractie si

rafinare.

Capacitatea de prelucrare a semintelor de floarea-soarelui va fi adaptata in functie de

cerintele pietei, astfel incat rentabilitatea afacerii sa fie cat mai mare.

Programul de lucru va fi de 8 h/zi timp in activitatile administrative si 24 ore (3

schimburi) la cele de productie.


12

Tabel 1 Consumul anual de materii prime si auxiliare

Denumirea

%

substanta

active din

greutate

Faza

tehnologica

de utilizare

Cantitate

stocata

Stare

fizica

Consum

Seminte de

floarea

soarelui

depozitare 500 mc solida 250 t/zi

Sare

NaCl

rafinare 750 kg in saci de 50 kg solid 150 kg/zi

Acid fosforic 85 rafinare 1 rezervor din sticla

suprateran de 1mc in solutie

diluata cu apa (85%acid

fosforic + 15% apa)

lichid 3 t/luna

Soda caustica

NaOH

99 rafinare 1 rezervor din PVC


diluata cu apa (99% soda

caustica + 1% apa)

lichid 4 t/luna

Acid citric

monohidrat

99 rafinare 1 rezervor din PVC


diluata cu apa (99% acid

citric + 1% apa)

solid 2,5 t/luna

Pamant

decolorant

rafinare Depozitare in saci in

magazie

solid 27 t/lunar

Fluxurile de materie prima si de produse finite in interiorul halei si in curte au fost

concepute astfel incat spatiul sa fie valorificat eficient pentru obtinerea unei productivitati

ridicate. Circulatia autovehiculelor care transporta materia prima la silozurile de depozitare,

circuitul materiei prime si a subproduselor in fabrica si procesarea pana la obtinerea produsului

finit, depozitarea, imbutelierea si livrarea produsului finit au fost stabilite astfel incat fluxurile sa

fie fara intoarceri si intersectari, corespunzator legislatiei privind calitatea si siguranta

alimentului.

B1. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A ULEIULUI

Procesul tehnologic de obtinere a uleiului de floarea-soarelui cuprinde urmatoarele faze:

Receptia materiilor prime

Depozitarea materiilor prime

Decojirea

Macinarea

Prajirea

Presarea

Extractia

Rafinarea uleiului de floarea-soarelui

Ambalarea si stocarea produsului finit.

RECEPTIA MATERIILOR PRIME

Pentru stabilirea calitatii loturilor de seminte s-a prevazut un laborator amplasat la camera

tehnica a cantarului bascula, cu o dotare corespunzatoare astfel incat frecventa recoltarii si a

prelucrarii probelor sa asigure functionarea optima a unitatii. Din fiecare mijloc de transport se


13

vor recolta probe care vor fi analizate din punctul de vedere al calitatilor fizico-chimice si al

gradului de puritate a materiei prime.

DEPOZITAREA MATERIILOR PRIME

Se va face in doua silozuri metalice supraterane pentru depozitarea semintelor avand

capacitatea 2 x 250 mc.

DECOJIREA

Se îndepărtează parţial coaja (mai rămâne 6-8% coajă), pentru a asigura buna desfăşurare

a procesului de presare şi de extracţie cu solvenţi.

Din procesul de separare rezultă două fracţiuni:

- miez industrial 80-85%, format din miez botanic şi o cantitate de coajă;

- coajă industrială 15-20%, formată din coajă botanică şi o cantitate mică de miez.

Procesul de decojire cuprinde spargerea semintelor, detasarea cojilor si separarea cojilor

de miez. Intregul proces se realizeaza cu ajutorul unor instalatii pneumo – mecanice in care se

combina sitarea mecanica cu separarea cojilor prin efect pneumatic intr-o instalatie tehnologica

complexa. Cojile usoare sunt eliminate prin ventilare, iar cele grele prin efect gravitational.

MACINAREA

Materia primă oleaginoasă (miezul) este mărunţită sub acţiunea forţelor mecanice, astfel

incat sa faciliteze separarea uleiului.

Procesul de macinare se face prin trecerea materialului prin spatiul dintre cilindri

metalici. Procesul se deruleaza prin treceri repetate, cilindrii fiind alternativ cu suprafata riftuita

si cu suprafata neteda sau cu dinti. Din buncarul de alimentare se obtine material de dimensiuni

mai mari (brochen), format din bucati de 15 – 20 mm, care, trecut printr-un macinator cu cilindrii

cu dinti se obtine macinatura finala cu granulatie de 3-5 mm.

PRAJIREA MATERIALULUI OLEAGINOS

Prăjirea este operaţia de tratament hidrotermic efectuată sub amestecare continuă.

Fazele procesului de prăjire:

- umectarea: imbibarea cu apă a măcinăturii pentru separarea peliculară a uleiului;

- incălzirea şi uscarea măcinăturii: in vederea scăderii vascozităţii uleiului şi evaporării apei din

măcinătură (denaturarea substaţelor proteice, creşterea activităţii enzimelor-creşterea acidităţii

libere a uleiului, separarea uleiului pe suprafaţa măcinăturii, modificarea plasticităţii

măcinăturii).

Procesul de prajire este precedat de umectarea materialului cu abur tehnologic, la

umiditatea de 8-95%, aburul tehnologic avand temperatura de 80 – 85 oC. Prajirea se face intr-o

instalatie incalzita cu abur tehnologic, dotata cu un malaxor care asigura uniformitatea prajirii.

Malaxarea se realizeaza continuu. Pentru asigurarea continuitatii procesului se utilizeaza

transportoare elicoidale (snec) atat la alimentare cat si la evacuarea materialului prajit spre

urmatoarea faza tehnologica - presarea.

PRESAREA MATERIALULUI OLEAGINOS

Prin presare, se obtine de separarea componentului lichid (ulei) dintr-un amestec

lichidsolid (măcinătura). Scopul presării este de a exercita o presiune asupra măcinăturii şi

favorizarea separării uleiului.


14

Factorii care influenţează presarea sunt:

- presiunea;

- durata;

- vascozitatea uleiului (se micşorează prin incălzirea măcinăturii in timpul prăjirii);

- lungimea capilarelor (ce poate fi redusa prin distrugerea structurii celulare in timpul măcinării

şi prăjirii).

Metoda de presare

Presa mecanică: măcinătura introdusă in camera de presare primeşte o mişcare de de-a

lungul şi una in jurul axului cu melc. Pe măsură ce materialul inaintează, datorită măririi

diametrelor melcilor şi a presiunii exercitate asupra măcinăturii, scurgerea uleiului devine

abundentă şi este colectat intr-un rezervor metallic suprateran.

Regimul optim de presare presupune respectarea următorilor parametri:

- caracteristicile fizice ale măcinăturii prăjite (temperatura şi umiditate);

- forţa de presare: crescatoare continuu, corelata cu gradul de compactare a macinaturii

- durata presării: 60 secunde la 20-25 rot/min şi peste 60 secunde la turatie sub 20 rot/min;

- scurgerea maximă a uleiului;

- aspectul optim al materialului solid rezultat (brochen): compact, brichetat, puţin elastic, fără

urme de ulei, suprafaţa netedă şi cu fisuri fine spre exterior.

EXTRACTIA ULEIULUI DIN MATERIALUL OLEAGINOS

Extractia propriu-zisa

Extracţia uleiului se face prin presare dubla a materialului oleaginos. Materialul solid

degresat rămas după extracţia prin dubla presare este şrotul.

Extractia se va face prin trecerea succesiva a semifabricatului prin doua echipamente de

presare.

Procese de purificare

Uleiul brut este supus in continuare unei operaţii de purificare, deoarece conţine

impurităţi mecanice şi organice in suspensie si urme de apă. Acestea trebuiesc indepărtate pentru

evitarea degradării rapide.

Purificarea uleiului brut inainte de depozitare comportă următoarele operaţii:

- separarea resturilor grosiere de măcinătură oleaginoasă prin sedimentare, filtrare sau

centrifugare;

- eliminarea umidităţii in exces prin uscare;

- sedimentarea impurităţilor de dimensiuni mici prin filtrare.

Prelucrarea finală şi depozitarea şrotului - prelucrarea finală implică măcinarea in mori cu

ciocane şi separarea pe fracţiuni. Depozitara ştroturilor se poate face in magazii sau in silozuri

special destinate.

- filtru-presă cu rame şi plăci: din rezervorul de ulei, cu ajutorul unei pompe, uleiul trece printr-

un filtru-presă; filtrarea se realizeaza cu recirculare pana la obtinerea limpezimii dorite, dupa

care uleiul este dirijat spre vasul colector.

Depozitarea uleiului brut

Ueiurile brute de presă se depozitează inainte de rafinare in rezervoare de oţel. Fundul

rezervoarelor trebuie să fie uşor inclinat spre golire, pentru a se realiza golirea completă şi pentru

evitarea depunerii sedimentelor. Conducta de alimentare cu ulei a rezervoarelor trebuie să


15

coboare pană la partea inferioară a rezervorului, pentru a se evita contactul uleiului cu aerul.

Temperatura de depozitare a uleiului brut este de 38 oC.

RAFINAREA ULEIURILOR VEGETALE

Prin rafinare uleiurile brute sunt transformate in uleiuri comercializabile atat sub aspectul

calităţii senzoriale cat şi al stabilităţii la păstrare ulterioară.

Prin rafinare se elimină componentele nedorite: fosfatide, acizi graşi liberi, pigmenţi,

metale (Fe, Cu, Ca, Mg), zaharuri libere, glicolipide, lipide oxidate, ceruri, substanţe de miros şi

gust (aldehide, cetone) şi pesticide.

In timpul rafinării odată cu impurităţile menţionate se indepărtează şi substanţele

valoroase ca vitaminele: A, D, E, K dar se pierde şi o cantitate de ulei in funcţie de

caracteristicile uleiului brut, precum şi de metoda de rafinare aplicată, respectiv de instalaţia

folosită.

Operaţiile principale la rafinare sunt: demucilaginarea, neutralizarea, uscarea,

decolorarea, vinterizarea, dezodorizarea.

1.Demucilaginarea

Uleiul brut eliberat de impurităţi grosiere prin operaţia de purificare preliminară conţine

substanţe mucilaginoase (fosfatide, albumine, hidraţi de carbon) sub formă coloidală, in

suspensie sau dizolvate.

Principalele metode de eliminare a mucilagiilor, respectiv a fosfatidelor la uleiul de

floarea soarelui sunt:

a) metoda prin hidratare - se bazează pe faptul că in prezenţa apei, la cald, fosfatidele,

albuminoidele şi complexele acestora, mucilagiile işi pierd solubilitatea in ulei şi precipită in

flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare;

b) metoda acidă urmată de hidratare - se aplică pentru uleiurile cu un continut de peste

1.000 ppm fosfor, in cadrul rafinării fizice. Astfel uleiul este incălzit la 70 oC, tratat cu acid

fosforic sau citric cu amestecare 30 minute, apoi amestecul se răceşte la 25 oC. Se adaugă apă in

proporţie de 1-3% şi se amestecă incă 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor. In final se realizează

centrifugarea la 25 oC.

2.Neutralizarea acidităţii libere a uleiurilor vegetale (rafinare alcalina)

Neutralizarea alcalină constă in eliminarea acizilor graşi, a fosfatidelor rămase şi a altor

componente (şrot proteic, glicerina, carbohidraţi, răşini, metale, pigmenţi) sub formă de săpun

alcalin prin tratament cu hidroxizi sau carbonaţi alcalini. Uleiul este tratat cu o solutie alcalina

(soda caustica) care intra în reactie cu acizii grasi liberi prezenti si îi transforma în saruri de acizi

grasi (sapun). Amestecul permite separarea fazei de ulei eliberat de acidul gras care pluteste

deasupra, de faza de strat de saruri, solutie alcalina ai alte substante, care este evacuat.

Uleiul este apoi spalat cu apa pentru a înlatura sarurile, solutia alcalina si alte substante si

este gata pentru procesul de decolorare sau dezodorizare.

Stratul inferior de saruri si alte substante care este eliminat din ulei, este un material solid

amestecat cu apa.

3.Uscarea uleiurilor

In uleiurile neutralizate cu substante alcaline, poate rămane 0,2-0,5% apă şi se impune

eliminarea ei deoarece permite hidroliza trigliceridelor cu creşterea acidităţii libere, inactivand

materialele adsorbante folosite la procesul de decolorare.


16

4. Decolorarea uleiurilor

Substanţele colorate/colorante din ulei sunt: pigmenţi naturali (clorofila, carotina,

xantofila), pigmenţi secundari (complexe melano-fosfatidice, formate in instalatia de macinare)

şi uleiul obţinut din miscelele distilate la temperaturi ridicate.

Decolorarea conduce şi la eliminarea produselor de oxidare a metalelor, fosfatidelor,

urmelor de săpun.

Procesul implică atat adsorbţia fizică cat şi chemosorbţie (bazată pe legături chimice

puternic covalente şi ionice). Prin chemosorbţie sunt adsorbiţi acizii graşi, săpunurile,

fosfatidele, gliceridele acizilor graşi oxidaţi.

5.Vinterizarea uleiurilor

Vinterizarea uleiurilor, denumită şi deceruire, este operaţia prin care se elimină din ulei

cea mai mare cantitate din ceruri şi gliceridele acizilor graşi saturaţi care solidifică la temperaturi

sub 15-20 oC, producand tulburarea uleiurilor.

Conţinutul de ceruri in uleiul de floarea-soarelui depinde de:

-tipul de hibrizi de la care provin seminţele;

-efectul decojirii şi separarea de miez a pieliţelor, acestea conţinand ceruri.

6.Dezodorizarea uleiurilor

Dezodorizarea este un proces de distilare în vacuum prin care se elimina componentele

relativ volatile care genereaza arome, culori si mirosuri nedorite în grasimi si uleiuri. Este un

proces fezabil datorita diferentelor mari de volatilitate între aceste substante nedorite si

trigliceride. Scopul dezodorizarii este de a reduce nivelul de acizi grasi liberi si de a elimina

mirosurile, aromele alterate si alte componente volatile, cum ar fi pesticidele si hidrocarburile

aromatice policiclice. Acest proces are si rolul de a îmbunatati stabilitatea si culoarea uleiului,

mentinând totodata valoarea nutritiva.

În functie de timpul de actionare al echipamentului de dezodorizare, procesul este

efectuat în vid (0,5 - 8 mbari) si la temperaturi cuprinse între 180 ° - 270°C si utilizând aburul.

AMBALAREA SI STOCAREA PRODUSULUI FINIT

Dupa rafinare, produsul finit se stocheaza in rezervoare metalice, conectate la instalatiile

de imbuteliere.

Productia de ulei va fi ambalata in sala de ambalare special prevazuta, depozitarea marfii

facandu-se intr-un spatiu care va permite pastrarea calitatilor fizico-chimice si microbiologice ale

produsului finit, in concordanta cu prevederile normelor sanitare, de siguranta a alimentului si

de protectie a factorilor de mediu.

Uleiurile comestibile se imbuteliază in ambalaje de sticlă, butelii PET, bidoane PET sau

metalice, cu capacitati de 1- 10 litri.

Srotul rezultat din procesul de productie va fi valorificat prin vanzare catre fermele

zootehnice. Productia de sroturi va fi ambalata si depozitata pana la livrare intr-un depozit

special prevazut, conditiile de depozitare fiind in concordanta cu prevederile normelor sanitar-

veterinare si ale legislatiei de mediu.

Marcarea si livrarea produselor se fac utilizand etichete inscriptionate care contin

informatiile corespunzatoare HG 106/2002: denumirea produsului, datele de identificare ale

producatorului, conditii de pastrare si garantie.

Livrarea se face in baza unui Certificat de calitate si a unei Declaratii de conformitate,

pentru fiecare lot care se expediaza. Acestea vor fi intocmite conform dispozitiilor legale in

vigoare.


17

B2. ACTIVITĂŢI ASOCIATE DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC

PRODUCEREA ABURULUI

Aburul tehnologic utilizat pentru instalatiile de extracţie şi rafinare a uleiurilor va fi

produs intr-o statie de abur amplasate in cladirea centralei termice, curpinzand 2 generatoare de

abur. Caracteristicile instalaţiei:

- alimentare: gaz natural;

- producţie de abur: 5.000 kg/h pentru abur de joasă presiune si 1.089 kg/h pentru abur de inaltă

presiune.

RĂCIRE APE DE PROCES

Această fază se desfasoara cu ajutorul unor turnuri de evaporare, care răcesc apa caldă

provenind din instalaţii, utilizata ulterior ca agent termic de racire.

Se completează cu apă proaspătă, prelevată din puţuri. Această apă nu intră niciodată în

contact cu produsele tratate, deoarece schimbul are loc în mod indirect prin intermediul

condensatoarelor cu plăci sau cu tuburi.

EPURARE APE TEHNOLOGICE

În urma diferitelor procese de prelucrare, rezultă deşeuri lichide (ape uzate tehnologice)

provenite în principal de la:

- curăţarea (igienizarea) recipientelor de conţinut;

- curăţarea (igienizarea) utilajelor utilizate în procese;

- eventualele scurgeri cauzate de nefuncţionarea utilajelor de ambalare;

- curăţarea (igienizarea) periodică a spaţiilor şi pardoselilor.

Apele care sunt evacuate din instalatiile tehnologice, nu conţin compuşi organici

cloruraţi, compuşi organici aromatici simpli sau condensaţi, metale grele, etc.

Statia de epurare, construita cu bazine de beton armat monolit, va functiona cu treapta

mecanica, treapta fizico-chimica si treapta biologica cu namol activ.

Substanţele poluante prezente in apele reziduale tehnologice sunt reprezentate în

principal de ulei vegetal, săpunuri sodice, pulberi de făinuri proteice, toate fiind biodegradabile.

Nămolurile colectate la statia de epurarea sunt trimise la batalurile de stocare ale unei

ferme zootehnice din vecintatae si utilizate la fertirigarea culturilor agricole.

B3. FLUXURI TEHNOLOGICE IN INCINTA

Hala care se modernizeaza si care va fi dotata pentru realizarea unei fabrici de ulei este

amplasata pe laturile nord-vestice ale incintei, pentru circulatia autovehiculelor care asigura

aprovizionarea si livrarea fiind utilizate platformele betonate existente in incinta.

Transportul materiei prime de la silozuri pana la zona de procesare se va face mecanic

sau pneumatic in functie de solutia constructiva specifica furnizorului liniei tehnologice.

In zona de obtinere a produsului finit este prevazut un depozit de ambalaje, usor accesibil

din zona de ambalare.

Pentru accesul si circulatia mijloacelor de transport rutiere in incinta sunt stabilite trasee

care cuprind accesul la zonele de llivrare si receptie, respectiv la cantarul bascula.

Deseurile rezultate din procesul de fabricatie vor fi preluate de societati specializate in

baza unui contract de prestari servicii.


18

C. LUCRARI DE ASIGURARE A UTILITATILOR

C.1. ALIMENTAREA CU APA POTABILA SI CANALIZAREA

Alimentarea cu apa

Sunt utilizate urmatoarele categorii de apa:

- Apa tehnologica

- Apa pentru instalatia antiincendiu

- Apa pentru consum menajer

Gospodaria de apa va cuprinde camera tehnica, in care se vor monta instalatiile hidraulice

si bazinul pentru rezerva de apa necesara sistemului antiincendiu, corespunzator legislatiei in

domeniu.

Debitul necesar de apa a fost calculat la 5 l/s. Pentru asigurarea debitului necesar sunt

prevazute doua foraje la adancimea de minim 75,00 m,fiecare cu un debit de 3 l/s (10.8 mc/h).

Pentru uniformizarea debitelor de apa este prevazut un rezervor tampon de 2 mc.

Apa de foraj va fi tratata intr-o instalatie de demineralizare pentru a fi corespunzatoare

parametrilor de calitate necesari.

Volume de apa necesare:

- consum tehnologic: 3,2 l/s (276,48 mc/zi)

- consum menajer: 1,1 l/s (95,04 mc/zi)

Total 4,3 l/s (371,52 mc/zi)

Apa tehnologica este necesara pentru spalare in procesul de de rafinare a uleiului, apa de

adaos la turnul de racire si apa pentru producerea aburului tehnologic.

Apa pentru stingerea incendiilor: rezerva de apa este de 216 mc, si va fi pastrta intr-un

rezervor semiingropat executat din beton armat monolit cu capacitatea de 400 mc. Timpul de

refacere a rezervei intagibile de apa este de 24 de ore.

Pentru instalatiile antiincendiu sunt prevazute 3 grupuri de pompare automatizate pentru

hiudrantii exteriori, sprinklere si hidranti interiori.

Pentru asigurarea conditiilor impuse de legislatia privind PSI, se va prevedea un circuit

de alimentare cu apa a instalatiei antiincendiu.

Se prevede o retea de alimentare cu apa consum curent, respectiv o retea de alimentare

pentru instalatia antiincendiu.

Apele destinate consumului menajer sunt calculate pentru personalul care lucreaza in

unitate.

Canalizarea

Din activitatea unitatii vor rezulta următoarele categorii de ape uzate:

- ape uzate tehnologice;

- ape uzate menajere

La acestea se adauga apele pluviale.

Volume de ape uzate evacuate:

- apa tehnologica epurata: 25 mc/zi - apa uzata menajera: 31,68 mc/zi


19

Apele uzate tehnologice care sunt evacuate şi care trebuie trimise la instalaţia de epurare,

provin din diversele instalaţii si anume:

- instalaţia de extracţie

- instalaţia de rafinare

- spălare încăperi, rezervoare, bazine

Apele uzate tehnologice de la fabricarfea uleiului nu conţin compuşi organici cloruraţi,

sau organici aromatici simpli sau condensaţi, sau metale grele.

Substanţele poluante sunt biodegradabile si sunt reprezentate în principal de:

- ulei vegetal,

- săpunuri sodice,

- pulberi de făinuri proteice.

Apele uzate tehnologice rezultate din evacuarile de la fabrica de ulei si de pe platformele

adiacente rezervoarelor de ulei sunt colectate printr-un sistem separativ de canalizare si dirijate

catre statia de epurare, dupa ce au fost trecute printr-un separator de grasimi.

Epurarea apelor uzate tehnologice :

Statia de epurare functioneaza intr-un sistem discontinuu de oxidare biologica si

sedimentare SBR. Tratarea apei cuprinde o treapta fizico – chimica, treapta de de oxidare aeroba

cu namoluri active, oxidare biologica si decantarea namolurilor rezultate. Dupa procesul de

epurare o parte din apele epurate va fi dirijata spre rezervorul de incendiu, respectiv o parte catre

batalurile de stocare ale unei ferme zootehnice din vecinatate, pentru utilizarea ulterioara la

fertirigarea culturilor agricole din zona.

Apele uzate efluente de la Statia de epurare se vor incadra in parametrii corespunzatori

normei tehnice NTPA 001/2005 precum si conform STAS 9450/88 pentru fertirigatii.

CARACTERISTICI STATIE EPURARE

DEBIT: 60MC/24H

CARACTERISTICI UNITATI LA INTRARE LA IESIRE

1. PH 7-9 7-8

2. SUSPENSII SOLIDE MG/L 1200-2000 MAI PUTIN DE 100

3. BOD MG/L 3000-3500 MAI PUTIN DE 30

4. COD MG/L 3000-6000 MAI PUTIN DE 200

5. ULEI&GRASIMI MG/L 1200-2000 MAI PUTIN DE 10

BOD=COMSUM BIOCHIMIC DE OXIGEN

COD=CONSUM CHIMIC DE OXIGEN

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi colectate in reteaua de

canalizare construita in sistem separativ si vor fi dirijate spre bazinul betonat vidanjabil amplasat

in incinta unitatii. Acestea vor fi evacuate in baza unui contract cu o societate specializata.

Colectarea apelor pluviale se face prin pante catre rigolele care vor fi prevazute la

refacerea platformelor betonate existente in incinta. Apele pluviale colectate de pe platformele

betonate vor fi trecute prin separator de grasimi si prin separator de hidrocarburi, fiind apoi

dirijate catre spatiile verzi din incinta.

C.2. ASIGURAREA ENERGIEI TERMICE

Incalzirea apei necesare in procesul tehnologic se va face prin racordarea unitatii la o

centrala termica care functioneaza cu gaze naturale.

Alimentarea cu gaze naturale se va realiza din conducta care se afla pe proprietate. S.C.

Agrochirnogi S.A. detine o statie de gaze cu o capacitate de 500 mc/h care va asigura


20

alimentarea centralei dimensionate conform necesarului de gaze al fabricii de ulei. Distanta

dintre reteaua de gaze naturale si statia de gaze este de 270 m.

Încălzirea spaţiilor pentru personal se va face cu ajutorul a 4 centrale termice murale, 2

la vestiare + birouri, 2 la basculă + laborator.

C.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Energia electrica va fi asigurata din reteaua existenta pe proprietate; contorizarea si plata

acesteia vor fi asigurate printr-un contract cu societatea furnizoare.

Functionarea centralei termice care va produce aburul tehnologic si agentul termic pentru

incalzirea spatiilor se va face cu combustibil gaz natural care va fi preluat dintr-o retea existenta

pe terenul proprietate a societatii.

Alimentarea cu energie electrică se va realiza printr-un racord la tabloul electric general

existent pe latura estica a halei care se modernizeaza (cf. Plan de situatie atasat prezentului

dosar).

Tabloul electric general este bransat la reteaua electrica de joasa tensiune existenta la

drumul de acces, printr-un post de transformare amplasat in incinta. Distanta de la postul de

transformare la firida de bransament este de 135 m.

Instalatiile electrice cuprind:

- instalatii electrice de forta pentru alimentarea consumatorilor tehnologici ;

- instalatii interioare de iluminat

- reţele electrice exterioare de forta ;

- retele electrice exterioare de iluminat: iluminat perimetral, iluminat cai de acces;

- tablou electric general si tablouri electrice de distributie;

- instalatii de protectie impotriva electrocutarilor la punerea accidentala sub tensiune, prin

legarea la pamant;

- instalaţii de protectie paratrăsnet.

Foto 2: Partea sudica a incintei


21

Foto 3: Partea sud-vestica a incintei

2. DESEURI - ESTIMAREA PE TIPURI SI CANTITATI A

DESEURILOR REZULTATE DIN FUNCTIONAREA FABRICII

Deseurile rezutate se vor depozita temporar, selectiv, in spatii special amenajate,

pe categorii, pana la preluarea lor de catre societati autorizate.

2.1. Tipuri de deseuri colectate

Desfasurarea activitatii determina obtinerea urmatoarele tipuri de deseuri:

- corpuri solide rezultate din sortarea semintelor oleaginoase inainte de prelucrare;

- deşeuri tehnologice rezultate din instalaţia de extracţie si rafinare;

- uleiuri uzate rezultate de la utilaje si mijloacele de transport;

- deşeuri din hârtie si cartoane, PVC, polietilena, material plastic;

- deseuri menajere.

2.2. Cantitati de deseuri colectate

Din procesul de productie rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

a) deseuri tehnologice

- deşeurile din faza de sortare a seminţelor, coji de seminte, 30 t/zi se depoziteaza in saci

intr-o magazie prevazuta in zona de depozitare si se livreaza la FNC sau direct catre ferme

zootehnice;

- deşeuri rezultate din instalaţia de rafinare se vor colecta separat in recipienti metalici

care se vor amplasa intr-o magazie din zona de depozitare si vor fi livrate ca materii prime catre

diversi utilizatori: sapun lichid 1 - 2 t/zi si ceara 1t/zi, acizi grasi 50 kg/zi;


22

- namol 1t/zi care este depozitat temporar pe o platforma betonata imprejmuita fiind

utilizat de societatea care realizeaza investitia ca ingrasamant agricol.

b) Din activitatile conexe rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

- uleiurile uzate de la utilaje si mijloace de transport vor fi colectate în recipienti adecvati

si vor fi preluate de societati specializate in baza unui contract de prestari servicii 10-20 l/luna;

- baterii de acumulatori 3-4 buc/an;

- anvelope uzate 5-6 buc/an;

- piese uzate, deseuri metalice 10-50 kg/luna;

- deşeurile din hârtie si cartoane, PVC, polietilena, material plastic (cca 20 kg/zi) sunt depozitate temporar in saci din materiale adecvate, acestia fiind preluati de o societate

specializata in baza unui contract de prestari servicii.

Deşeurile vor fi depozitate temporar în spaţii special amenajate până la preluarea acestora

de societati specializate in baza unor contracte de prestari servicii.

c) deseurile menajere vor fi colectate in europubele care se vor amplasa pe o platforma

betonata special destinata.

Indicele mediu zilnic de producere a deseurilor este de 0,35 kg/persoana.

Imed. = 0,35 kg/persoana.zi x 54 persoane angajate = 18,90 kg/zi.

Vdmed = 18,90 kg/zi x 200 zile de lucru = 3.780 kg/an.

Preluarea deseurilor menajere se va face in baza unui contract cu o societate specializata

pentru prestari servicii de salubritate.

În afara acestor deşeuri (menajere şi cele rezultate din activitatea productivă), în cantităţile

estimate, in incinta nu se produc şi nu se vor depozita alte tipuri de deşeuri.

Prin implementarea sistemului de management al deşeurilor se prevede păstrarea evidenţei

tuturor materialelor valorificabile, a deşeurilor şi eliminarea de pe amplasament conform HG

856/2002.

Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG 170/2004.

Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor

HG 662/2001, cu modificarile şi completarile ulterioare.

Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG 1057/2001

privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.

Monitorizarea gestiunii deşeurilor se va face prin evidenţa deşeurilor produse (în

conformitate cu HG 856/2002) şi raportarea lunară a situaţiei deşeurilor gestionate, către

Serviciul Implementare Politici de Mediu-Compartimentul Gestiunea Deşeurilor din cadrul APM

Calarasi, în conformitate cu formularele de raportare a deşeurilor.

Toate deseurile vor fi depozitate in recipienti adecvati care se vor pastra in magazii care se

vor construi in concordanta cu cerintele impuse de categoria acestora; de aici vor fi preluate de

societati specializate fie ca subprodusi pentru fabrici de sapun, cosmetice, etc, fie ca deseuri.

Gestionarea deseurilor va asigura un nivel ridicat de protecite a mediului prin aplicarea

tehnicilor BAT in domeniu.

Se va asigura o evidenta clara a naturii si cantitatii de deseuri produse. Frecventa colectarii

precum si modul de colectare si eliminare a deseurilor vor fi stabilite conform prevederilor

Directivei 2006/12/CE.

2.3. Gestionarea ambalajelor

Gestionarea şi monitorizarea ambalajelor şi a deşeurilor din ambalaje se va efectua

conform prevederilor HG 621/2005.


23

2.4. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

In procesul de productie vor fi utilizate substante chimice toxice si periculoase distribuite in recipienti de fabricant, transportul pana la fabrica de ulei fiind asigurat de furnizorul

specializat, in baza unui contract.

Depozitarea si prelucrarea substantelor chimice pentru a fi utilizate in procesul de

fabricatie se face pe perioade scurte si in cantitatile stabilite de beneficiar. Acestea vor fi pastrate

in magazii speciale si vor fi manipulate de personal specializat.

Substantele chimice care vor fi utilizate in procesele de rafinare sunt: hidroxidul de sodiu,

acidul citric, acidul fosforic, acidul sulfuric. Prezentam mai jos un tabel cu cantitatile depozitate

in functie de volumul de lucru si de perioadele de lucru:

Tabel 2. Substante chimice utilizate in procesul tehnologic

Denumirea

%

substanta

active din

greutate

Faza

tehnologica

de utilizare

Cantitate

stocata

RISC Clasa de

periculozita

te

Consum

Acid

fosforic

85 rafinare 1 rezervor din

sticla suprateran

de 1mc in solutie

diluata cu apa

(85% acid

fosforic + 15%

apa)

R34 C 3 t/luna

Soda

caustica

NaOH


PVC suprateran

de 1mc in solutie

diluata cu apa

(99% soda

caustica + 1%

apa)

R35 C 4 t/luna

Acid citric

monohidrat


PVC suprateran

de 1mc in solutie

diluata cu apa

(99% acid citric +

1% apa)

R36 - 2,5 t/luna

Din procesul tehnologic nu rezulta substante periculoase sau toxice.

Pentru depozitarea substantelor toxice si periculoase beneficarul va amenaja magazii

speciale de depozitare a recipientilor. In magazii se vor asigura conditii de pastrare in

concordanta cu cerintele fabricantului pentru fiecare categorie de substanta chimica. Magaziile

vor avea pardoseli din beton si instalatii de racire/electrice/sanitare/antiincendiu conform

cerintelor fabricantului. Magaziile in care se vor pastra temporar aceste substante chimice vor fi

amplasate conform cerintelor fabricantului, manipularea acestora facandu-se de persoane

instruite corespunzator, conform normelor de tehnica securitatii muncii si de protectie a

factorilor de mediu. De asemenea vor fi asigurate dotarile necesare pentru neutralizare in caz de

accidente.

Laboratorul de proces va avea o magazie proprie in care se vor asigura conditii de

pastrare a substantelor chimice pentru analizele chimice ale produselor interfazice si ale

produselor finite. Cantitatile manipulate sunt neglijabile in raport cu cantitatile corespunzatoare

procesului tehnologic.


24

Operatiunile de deratizare, dezinsectizare si dezinfectare se vor face de catre o societate

specializata in baza unui contract.

Vor fi prevazute in zona de birouri/vestiare spatii pentru depozitarea detergentilor, a

materialelor de protectie si igiena a personalului.

3. IMPACTUL POTENTIAL AL ACTIVITATII ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A

IMPACTULUI

Obiectiviul proiectat respecta cerintele comunitare transpuse in legislatia nationala, astfel

incat emisiile in aer apa si sol provenite din activitatea de extragere a uleiului sa fie reduse.

3.1. Factor de mediu aer

3.1.1. Surse de poluare a aerului

a) Surse de poluanti in etapa de executie a lucrarilor de constructii-montaj

In faza de executie a lucrarilor de constructii, ca surse de poluanti ale aerului sunt

motoarele utilajelor de constructii si ale mijloacelor de transport. Lucrarile de excavare, de

manipulare a materialelor de constructie si de montaj a profilelor metalice ca si a celor de

nivelare si de taluzare se vor desfasura doar in perimetrul de amplasare a construtiilor si in si in

spatiile adiacente din incinta.

Majoritatea terenului de constructie este acoperit cu platforme betonate care urmeaza a fi

modernizate. Executia lucrarilor de constructii nu presupune decopertari de sol vegetal, cu

exceptia unor cantitati relativ mici care vor fi recuperate si administrate pe terenurile agricole din

zona.

b) Surse de poluanti in cursul activitati de productie ulei

Principalele surse de emisie a poluanţilor sunt amplasate fie in zona de preparare a materiei

prime, fie in zona de rafinare.

Extractia uleiului nu implica utilizarea unor substante periculoase si volatile, facandu-se

prin presare dubla.

O alta sursa de poluare este centrala termica care va furniza aburul tehnologic si in mica

masura centralele termice murale, acestea utilizand combustibil gaz natural. Cosul de fum va fi

construit astfel incat partea superioara sa fie la minim 10 m inaltime, pentru a impiedica

raspandirea fumului in zonele joase.

Amplasarea centralei termice s-a prevazut in latura sudica la o distanta de cca 500-700 m

de zona de extractie si de rafinare a uleiului vegetal. Tot in aceasta zona sunt amplasate

gospodaria de apa si instalatia antiincendiu.

O alta sursa de poluare a aerului o reprezinta mijloacele de transport din incinta dotate cu

motoare termice. Emisii de gaze vor fi produse in urma arderii motorinei rezultand COx, NOx,

SO2, hidrocarburi şi pulberi.

Pentru evitarea poluarii s-a prevazut ca circulatia mijloacelor de transport sa se faca pe

trasee bine determinate, pe platforme betonate amenajate corespunzator. Prin modernizarea

platformeloe betonate din incinta si mentinereea curata a acestora, se va asigura si evitaerea

apoluarii cu praf.

In urma exploatării autovehiculelor, pentru o densitate medie a carburantului Diesel de

0,860 kg/l, rezulta cantitati relativ mici de poluanti (CORINAIR).


25

Tabel 3. Cantitati estimate de poluanti

poluant % t Kg/zi Kg/h

CO 2,10 % 1701 65 4,1

NOx 2,70 % 2187 84,1 5,2

SOx 0,78 % 632 24,3 1,5

Hidrocarburi nearse 1,30 % 1053 40,5 2,5

Aldehide 0,0 8% 64,8 2,5 0,15

Sursele de poluanţi pentru aer pot fi clasificate în surse, mobile, cvasimobile si staţionare.

3.1.2. Surse cvasimobile si mobile

Sursele cvasimobile si mobile de poluare ale aerului sunt reprezentate in faza de

constructie de autobasculante, incarcator, buldozer, excavator, foreza. Se poate considera ca sunt

cvasimobile deoarece deplasarea lor se face in cadrul unei suprafate restranse, de cca 5.000 mp.

In faza de functionare, sursele de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport materie

prima si materiale auxiliare si de cele care asigura livrarea produselor care rezulta din procesul

de fabricatie. Toate utilajele sunt echipate cu motoare Diesel moderne ale caror emisii

corespund limitelor impuse de standarde.

Debitul mediu de noxe emis de sursele existente se estimeaza a fi de cca 10 kg/oră. Noxele

sunt emise intr-o zona industriala amplasata la o distanta de cca 750 m distanta fata de cea mai

apropiata locuinta din localitatile Dragalina si Drajna.

Nivelul de noxe emis în atmosferă de sursele mobile, cvasimobile si stationare vor fi

inferior nivelului admis, conform Ordinului MAPPM 462/93, pentru ca atat utilajele cat si

mijloacele de trasport sunt moderne si, prin constructie, functioneaza la parametri admisi prin

legislatia de mediu.

Impactul activitatii asupra calităţii aerului este determinat de analiza urmatoarelor 4

categorii de elemente:

- sursele si emisiile de poluanţi atmosferici;

- transferul poluanţilor în atmosfera;

- nivelul concentraţiilor de poluanţi în atmosfera si distribuţia spatio-temporala a

acestora;

- efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi a mediului biotic si abiotic.

Tabel 4. Emisiile in g/h ale unor surse mobile si cvasimobile

Utilaj

cons.

l/h NOx CH4 VOC CO N2O CO2 Particule

buldozer 25 1067 6,25 204 855 3 78450 52,5

Excavator

1 buc 22 939,4 5,5 179 752 2,64 69036 46,2

Incarcator

2 buc 10x2 854 5 1636 684 2,4 62760 4.1

Intretinerea corespunzatoare a platformelor de circulatie rutiera permite creşterea vitezei

de rulare cu un consum mic de carburant si cu degajarea unor volume mici de poluanti.

Motorina cu continut redus de sulf (0,035 %) comercializata pe piata carburantilor permite

mentinerea concentratiei de poluanti in limite admisibile.

Cantitatea de pulberi in aer nu va depăşi CMA de 0,6 mg/m3.

Prin achizitia unor utilaje si echipamente tehnologice performate ca si prin depozitarea

corespunzatoare a materialelor auxiliare utilizate in procesul de extractie si rafinare a uleiului


26

vegetal din seminte oleaginoase se asigura încadrarea indicatorilor sub nivelul concentraţiilor

maxim admise prevazute de standardele romanesti si europene in vigoare.

3.1.3. Emisii de COV, CMA; masuri de protecţia a calităţii aerului

Sursa de COV (compusii organici volatili) este reprezentata de substantele utilizate in

sectia de rafinarie, iar ca sursa de pulberi este in zona de preparare a materiei prime.

Linia tehnologica va fi cu echipamente moderne, permitand atat circulatia materiei prime, a

produsului interfazic cat si a celui finit in sistem inchis, astfel incat emisiile de poluanti sa fie in

concordanta cu prevederile standardelor care reglementeaza rafinarea uleiului din seminte

oleaginoase.

In functie de capacitatea de lucru, COV pot varia intre cca 5-10 m3/24 h.

Centrala care produce aburul tehnologic functioneaza cu gaz natural, dar emisiile se

incadreaza in limitele impuse de legislatia de mediu. Centrala termica va fi moderna astfel incat

sa nu consume volume mari de gaz natural, iar aburul tehnologic produs va fi transportat pe

distante relativ mici, in sistem inchis care va fi supravegheat de personal specializat pentru a

evita pierderile.

Generatoarele de abur sunt prevazute cu echipamente de filtrare a gazelor, sisteme de

ventilare centrifugala si ciclofiltre, pentru evitarea poluarii accidentale cu gaz natural.

Cosul va avea cel putin 10 m inaltime astfel incat sa nu se produca dispersia gazelor poluante la

inaltimi mici.

Emisiile de pulberi din zona de pregatire a materiei prime, seminte oleaginoase, care intra

in procesele de precuratare, curatare si separare a cojilor vor fi controlate prin sistemul de

functionare a instalatiilor si utilajelor dotate cu site si baterii de cicloane care permit purificarea

avansata a aerului.

Calitatea aerului în zona adiacenta amplasamentului si in fabrica se va estima prin

masuratori periodice conform prevederilor Programului de monitorizare stabilit de institutii

abilitate.

3.2. Masuri pentru protectia factorului de mediu aer; concluzii

Se vor adopta o serie de măsuri tehnico-organizatorice care vor permite reducerea poluării

atmosferei, constând in:

- dotarea sectiei de prelucrare primara a materiei prime cu instalatii de filtrare si de

retinere a poluantilor;

- montarea unor detectoare de fum si foc in sectiile de extractie, de rafinare si in

laborator;

- asigurarea unui sistem de ventilatie pentru aer viciat care va permite crearea unui

microclimat de lucru pentru muncitori conform prevederilor legislatiei de protectia muncii;

- instalarea unui sistem de evacuare fum si gaze fierbinti pentru situatii de risc de

incendiu; acesta asigura eliminarea fumului si a gazelor din sectie;

- in sectia de rafinare, fiecare grup de vidare este dotat cu condensatoare cu suprafaţă

mare, substanţa volatilă specifica uleiurilor vegetale prelucrate fiind captată si condensată,

dizolvata in produsul lichid rezultat;

- utilizarea unor utilaje nepoluante conform normelor interne si a celor din UE;

- întreţinerea corespunzatoare a utilajelor, in special ale celor din sectia de rafinare,

verificarea lor periodică şi inlocuirea celor cu deficienţe majore;

- se recomandă mentinerea corespunzatoare a zonelor din jurul depozitelor metalice de

mare capacitate in care se depoziteaza uleiul brut si cel rafinat si controlul traseului de circulatie

a produsului pentru evitarea scurgerilor accidentale de produs;

- udarea zilnică a drumurilor care constituie potenţiale surse de praf (mai ales in

perioadele secetoase);


27

Se vor implementa masuri ccare vor asigura mentinerea CMA sub valorile admise pentru

pulberi de 0,6 mg/m3, 0,25 mg/m

3 la SO2 si 0,10 mg/m

3 la NO2.

Concluzii

Impactul acestei investitii asupra factorului de mediu aer se incadreaza in limitele de

admisibilitate specifice industriei alimentare de fabricare a uleiului vegetal; amplasarea

investitiei in zona industriala la o distanta de cca 1 000 -1 500 m de satele Dragalina si

Drajna cumulat cu impactul altor obiective din zona vor asigura un impact cumulat redus

asupra aerului, in limite admisibile. Zona de actiune a impactului este de cca 200-300 m in

jurul sursei pe directia vanturilor dominante, cu impact nesemnificativ in zona locuita.

3.3. Factor de mediu apa

3.3.1. Sursa de apa

Alimentarea cu apa a unitatii se face dintr-un put propriu (2 foraje cu adancime de 75 m,

cu un debit de 10,8 mc/h, 3 l/s), amplasate in zona gospodariei de apa.

Pentru asigurarea conditiilor impuse de legislatia privind PSI, se va prevedea un circuit

de alimentare cu apa a instalatiei antiincendiu.

Se prevede o retea de alimentare cu apa consum curent, respectiv o retea de alimentare

pentru instalatia antiincendiu.

3.3.2. Consumatori; ape uzate

Consumatorii de apa sunt:

- Tehnologici: apa pentru instalatia de abur tehnologic, apa pentru turnul de racire,

apa recirculata

- Instalatia antiincendiu

- Igienico-sanitari

Cantitatea de apa pentru consum curent este destinata consumului de apa tehnologica si

menajera.

Consumul de apa tehnologica se refera la: apa pentru procesul tehnologic si apa pentru

igienizarea spatiilor tehnologice.

Cantitatea totala de apa tehnologica necesara s-a calculat la 276,48 mc/zi.

Apa din foraj va fi tratata intr-o instalatie de demineralizare pentru a fi corespunzatoare

parametrilor de calitate.

Din activitatea unitatii vor rezulta următoarele categorii de ape uzate: - ape uzate tehnologice;

- ape uzate menajere

La acestea se adauga ape pluviale.

Apele uzate tehnologice rezultate din evacuarile de la fabrica de ulei si de pe platformele

adiacente rezervoarelor de ulei sunt colectate printr-un sistem separativ de canalizare si dirijate

catre statia de epurare, dupa ce au fost trecute printr-un separator de grasimi.

Apele uzate provenite de la igienizarea pardoselilor vor fi dirijate prin reteaua de

canalizare spre statia de epurare. Pentru spalarea pardoselilor vor fi utilizati detergenti ecologici,

biodegradabili.

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi colectate in reteaua de

canalizare construita in sistem separativ si vor fi dirijate spre statia de epurare. Apele uzate

menajere se vor colecta şi se vor evacua în căminele proiectate în incinta obiectivului si

direcţionate spre staţia de epurare. Apele epurate vor fi conform NTPA 001/2005.


28

Apele epurate vor fi deversate intr-un emisar natural conform precizarilor din Avizul de

gospodarire a apelor.

Colectarea apelor pluviale se face prin pante catre rigolele care vor fi prevazute la

refacerea platformelor betonate existente in incinta. Apele colectate vor fi trecute prin

separatoare de grasimi si prin separatoare de hidrocarburi, fiind apoi dirijate catre spatiile verzi

din incinta.

3.4. Masuri pentru protectia factorului de mediu apa

Masurile care se vor implementa pentru mentinerea calitatii apei necesare pentru

functionarea fabricii de ulei sunt:

- stabilirea unui program de utilizare corespunzatoare a volumelor necesare de apa; - evitarea pierderilor de apa prin verificarea retelei de alimentare cu apa si a celor de

canalizare si de remediere a defectiunilor;

- verificarea instalatiilor de alimentare cu apa in fabrica si a retelei de canalizare

interioara;

- efectuarea analizelor de laborator a apei atat in laboratorul propriu cat si intr-un laborator

specializat in baza unui contract.

- amplasarea de separatoare de grasimi si hidrocarburi in sistemul de colectare a apelor

pluviale de pe platformele betonate din incinta, pentru evitarea poluarii apelor freatice;

3.5. Factor de mediu sol

Solul va fi protejat in incinta fabricii prin membrane protectoare si impermeabilizare cu

suprafete betonate.

In perioada de construire vor fi utilizate doar platformele betonate pentru amplasarea

utilajelor de constructii si pentru ciculatia mijloacelor de transport. Astfel nu se vor decoperta

suprafete noi.

Se pot identifica ca surse de poluanti:

- scurgeri accidentale de ape uzate din reteaua de canalizare; - scurgeri accidentale de ulei; - depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere si a celor tehnologice.

3.6. Masuri pentru protectia solului

- utilizarea unor membrane protectoare la turnarea pardoselilor in fabrica sub betoane; - asezarea rezervoarelor in cuve betonate prevazute cu sisteme de recuperarea/neutralizare

a substantelor depozitate;

- amplasarea rezervoarelor de ulei pe platforme betonate impermeabilizate cu sistem de

retentie;

- crearea retelei de canalizare in sistem separativ si amplasarea pe traiectul acestora a

separatoarelor de hidrocarburi, a separatoarelor de ulei si epurarea apelor intr-o statie de epurare

dimensionata corespunzator consumurilor.

3.7. Impactul asupra biodiversitatii

Biodiversitatea zonei nu are valoare conservativa. Fiind o zona industriala pe cca 50 ha

zona nu contine specii valoroase de plante sau animale, astfel incat se estimeaza ca impactul

activitatii implementate prin dezvoltarea proiectului este nesemnificativ. Se vor prevedea in

planul de monitorizare si masuri pentru protectia biodiversitatii astfel incat patrunderea in zona a

unor specii de animale protejate sa fie monitorizata si sa se actioneze pentru protectia acestora.


29

La data efectuarii studiului nu au fost identificate specii de plante sau animale importante pentru

valoarea conservativa a biodiversitatii ariilor protejate din judetul Calarasi. Nu sunt necesare

masuri speciale pentru protectia biodiversitatii, masurile stabilite pentru factorii de mediu apa,

aer, sol fiind valabile si pentru protectia acestui factor de mediu.

3.8. Impactul asupra peisajului

Beneficiarul va amenaja spatiie verzi astfel incat se va crea un ambient placut in zona

industriala din care face parte viitoare fabrica de ulei vegetal. Apele pluviale vor fi utilizate dupa

purificare pentru intretinerea acestora, suprafata de spatii verzi depasind 20% din suprafata.

Se vor reabilita aleile si platformele de circulatie a mijloacelor de transport, existente,

fiind conceput un flux tehnologic in curtea fabricii. Toate constructiile anexe vor avea utilitate

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIapmcl-old.anpm.ro/files/APM Calarasi/2013/autorizari... ·...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIapmcl-old.anpm.ro/files/APM Calarasi/2013/autorizari... ·...