Raport Practica - SC Ambro SA Suceava
-
Upload
c-silvia-gabriela -
Category
Documents
-
view
58 -
download
6
description
Transcript of Raport Practica - SC Ambro SA Suceava
Sinteza raportului
Prezentul raport de practica a fost întocmit în urma stagiului
de practica efectuau în perioada 30.06.2007.-15.07.2007 la S.C. AMBRO
S.A Suceava, întreprindere producătoare de hârtie si carton ondulat,
precum si confecţii din acestea.
Raportul de practica debutează cu prezentarea organizaţiei,
istoricul societăţii, obiectul de activitate, sediul, filiale, puncte de lucru
şi evoluţia principalilor indicatori.
Istoricul detaliază etapele parcurse de societate de la înfiinţare
pana în momentul actual. Înfiinţat odată cu celelalte Combinate de
Celuloza şi Hârtie din tara, acesta cunoaşte o evoluţie în trei etape pana
la întregirea dotării necesare pentru desăvârşirea generala şi funcţionarea
optima a liniei de producţie, etape descrise în proiect. Privatizările din
economia naţionala îşi pun amprenta asupra statutului societăţii, care în
1990 devine societate comerciala pe acţiuni, configuraţia acţionarilor
modificându-se în timp( de la FPP şi FPS pana la deţinerea majorităţii
acţiunilor de societăţile din cadrul grupului Rossmann).
Contractul de societate a oferit detalierea obiectului de
activitate, de la cel principal de producere a hârtiei , a catonului ondulat
şi a confecţiilor din acestea, pana la obiectele secundare de
activitate(comerţ cu ridicata sau cu amânuntul cu diverse produse).
Structura organizaţionala şi personalul de conducere este
prezentat detaliat în subcapitolul 1.5
Situaţia economico-financiara a firmei se regăseşte prezentata
în subcapitolul 1.6, prin evoluţia principalilor indicatori - de la cifra de
afaceri,venituri, cheltuieli, profit, număr personal pana la active
necorporale şi corporale pe categorii. Datele pentru structurarea acestui
1
subcapitol au fost preluate din bilanţurile contabile pe
2002,2001,200,1999.
Capitolul al II-lea prezintă piaţa organizaţiei, respectiv
categoriile de produse livrate de societate precum şi utilizările acestora.
Oferta organizaţiei prezintă sumar produsele şi cantităţile pe
care întreprinderea este dispusa a le oferi spre vânzare în medie pe an,
detaliat pe cele doua maşini de hârtie (MH1 şi MH2) şi
serviciile secundare oferite( energie electrica şi termica produsa pe baza
de abur în centralele termo-elecrice).
Subcapitolul Consumatorii prezintă motivaţia care sta la baza
achiziţionării produselor oferite de Ambro (nevoia de ambalaje motivata
prin funcţiile acestora.).Clienţii sunt prezentaţi pe cele doua
categorii:interni şi externi, cu menţionarea faptului ca primează
comenzile la export.
Structura pieţei prezintă procentual categoriile de clienţi pe
produsele realizare de societate. Dinamica pieţei prezintă evoluţia
viitoare a pieţei şi a cantităţilor de produse ce vor fi livrate. Concurenţii
firmei sunt analizaţi în subcapitolul 2.6.
Mixul de marketing (capitolul al III-lea prezintă detaliat
produsele,preturile practicate,modalităţile de promovare şi realizare a
distribuţiei.
Cultura organizaţionala, sistemul de valori din subcapitolul
3.3 culminează cu un citat al domnului Bernardt Rossmann, preşedintele
grupului Rossmann, citat cu valoare de imn.
2
CAPITOLUL I
Prezentarea organizaţiei
1.1. Sectorul de activitate
Fabricii de hârtie îi revine un loc aparte, am putea spune chiar de
frunte, printre marile descoperiri cu urmări incalculabile în progresul
omenirii, hârtie fiind suport al scrisului si al tiparului, deci implicit al
graiului şi al gândirii.
Preocupări pentru obţinerea hârtiei au existat în ţara noastrã inca din
secolele XV-XVI, totuşi fabrici de celuloza şi hârtie au funcţionat după
1850, odată cu înfiinţarea celor de la Buşteni şi Letea (Bacău). Susţinerea
sectorului industrial de producere a celulozei şi hârtiei este justificat prin
prezenţa materiei prime- lemnul – ce este valorificat în diferite sectoare
industriale, în prezent aproximativ 26 % din suprafaţa ţarii noastre revine
parcului forestier, reunind în medie 0,33 ha pe fiecare locuitor. Nu trebuie
neglijate eforturile continue de refacere a parcului forestier, mai ales după
defrişările masive de după 1990 ca urmare a redistribuirii suprafeţelor
locuitorilor , pe baza certificatelor deţinute de aceştia.
Sectorul de activitate al societăţii ce urmează a fi analizata în conti-
nuare îl constituie sectorul industrial , concretizat în producerea de celu-
roza şi hârtie de ambalaj, precum şi comercializarea acesteia. Dezvoltarea
acestui sector de activitate este motivata de consumul mereu în creştere al
produselor de papetărie, al ambalajelor de cea mai buna calitate.
3
1.2. Istoric( înfiinţare, evoluţie, privatizare)
Actuala S.C. Ambro S.A. Suceava îşi are originea într-un vechi
combinat înfiinţat în timpul regimului comunist. După liberalizarea pieţei
la 23 august 1944 se construiesc într-un ritm accelerat combinate de
celuloza şi hârtie precum Combinatul de Celuloza şi Hârtie (CCH) Brăila,
CCH Suceava, CCH Călăraşi, CCH Dej, CCH Adjud.
Combinatul de Celuloza şi Hârtie Suceava a fost înfiinţat prin
Hotărârea Consiliului de Miniştri al României nr. 1534/17.10.1959, fiind
profilat pe fabricaţia de celuloza sulfat naturala din lemn de răşinoase,
hârtie sulfat nealbita pentru ambalaje şi confecţii din hârtie. Combinatul s-a
constituit şi dezvoltat etapizat în perioada 1959-1974 astfel:
Etapa I (1959-1962) când s-au constituit şi pus în funcţiune:
- linia nr. 1 de fabricaţie celuloza sulfat nealbita din lemn de
răşinoase cu capacitatea de 50.000 t/an ( semifabricat pentru consum
propriu );
- instalaţia de fabricaţie de pasta din maculatura cu capacitate de
9.000 t/an (pentru consum propriu);
- instalaţie de fabricat saci din hârtie cu capacitatea de 150
mil.buc./an;
- maşina nr. 1 de fabricaţie hârtie sulfat nealbita de ambalaj cu o
capacitate de 60.000 t/an;
- instalaţia de fabricat pungi din hârtie cu capacitatea de 5.000
t/an;
- instalaţia de fabricat sfoara din hârtie cu capacitatea de 350 t/an;
4
- centrala electrotermica echipata cu 3 cazane energetice având
fiecare debitul normal de 50 t/ora, abur la 63 bar şi 4500 C şi 2
turboagregate cu putere unitara de 8,5 MW;
- instalaţie de tratare a apei industriale, precum şi alte dotări
necesare (depozite, ateliere, reţele exterioare, etc).
Utilajele şi echipamentele principale au fost importate din Anglia,
Germania, Cehia.
Etapa II(1965-1968) se construieşte şi se pune în funcţiune :
- linia de fabricare celuloza sulfat nealbita din lemn de răşinoase nr.2
cu capacitatea de 60.000 t/an;
- maşina nr.2 de fabricare hârtie nealbita pentru saci cu capacitatea de
53.00 t/an;
- maşina nr. 3 de fabricare hârtie nealbita satinata pe o parte cu
capacitatea de 13.000 t/an;
- extinderea centralei electrotermice cu 2 cazane energetice având
debitul unitar de 100 t/ora abur la 100 bar şi 5400 C şi un turboagregat cu
putere nominala de 17,5 MW;
- dezvoltări adecvate a obiectivelor şi dotărilor de deservire generala.
Utilajele şi echipamentele principale de baza au fost importate din
Austria (pentru hârtie), Rusia şi Germania (pentru celuloza), Ungaria
(pentru CET).
Etapa III (1972-1974) aduce următoarele realizări:
- maşina de fabricare carton ondulat cu capacitatea de 30.000t/an;
- linia de fabricare ambalaje din carton ondulat cu capacitatea de
26.000 t/an;
5
- dezvoltarea instalaţiei de înnobilare a hârtiei cu creşterea
capacitaţii la 8.000 t/an;
- completări necesare a dotărilor de deservire generala.
Utilajele principale au fost importate din Rusia ( maşina pentru carton
ondulat) şi Germania.
Cu dotările enumerate mai sus, Combinatul a funcţionat până în 1990,
când se constit euie S.C. AMBRO S.A. Suceava pe baza Hotărârii
Guvernului României nr.1200/12.11.1990, emisa în temeiul prevederilor
din Legea nr.5/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat în
Regii Autonome şi Societăţi Comerciale. Capitalul social existent la data
constituirii avea valoarea de 6.770.000 mii lei, distribuit în 135.400 acţiuni,
cu valoare nominala de 5.000 lei, deţinute de statul român ca proprietar
unic.
În baza noii legi a Societăţilor comerciale pe Acţiuni (SCA) din 1991,
Fondul Proprietăţii de Stat deţine 70 % din totalul acţiunilor , restul de 30
% revenind Fondului Proprietăţii Private.
În 1996, societatea a intrat în programul de privatizare în urmă căruia
51 % din capitalul social revine societăţii Romcarton S.A. Aceste acţiuni
au fost preluate de la FPS pe baza negocierilor directe. Aproximativ 48 %
din acţiuni au fost transferate gratuit cetăţenilor României care au subscris
cupoane nominative şi certificate de proprietate pentru S.C. Ambro S.A.
pe baza Legii nr. 55/1995; Fondul Proprietăţii Private rămâne cu 1 % din
acţiuni , preliminar nealocate.
În 1997 se face o majorare a capitalului social cu 714.000 acţiuni
(Romcarton 62,76 %, FPP 36,86 %, FPS 0,38 %).
6
În 1998, Sikor Franţa, membră a Grupului Rossmann achiziţionează
32,26 % din acţiuni.
În 1999, o altă membră a Grupului Rossmann, Sical aduce un aport de
utilaje pentru modernizare privind 23,48 % din acţiuni.
În 2000, Romcarton reprezentată prin Michel Chachay deţine 41,26
% din capitalul social; Sikor- 34,26 %; Vladimir Cohn- 1,3 %; Broadhurst
- 4,083 %.
În 2001: Romcarton: 24,412 %; Sikor: 20,273 %; Sical: 20,403 %;
Rossmann Nederland: 20,403 %; alţi acţionari: 14,5 %.
Situaţia din 2001 este prezentă şi în 2002, 2003 şi 2004. O evoluţie a
majorării capitalului social este prezentată în anexa 1.
1.3. Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societăţii , stabilit prin statut şi acte
înregistrate legal, îl constituie producerea hârtiei şi a cartonului (hârtie de
ambalaj, cretată şi ondulată, hârtie de calc), confecţii din hârtie şi cartoane ,
proiectare şi consultanţă în domeniul fabricaţiei de hârtie şi celuloză,
comerţ exterior cu produse proprii sau alte produse industriale, producere
şi vânzare de utilităţi (abur, apă, energie electrică).
Societatea are următoarele obiecte secundare de activitate:
fabricarea celulozei- celuloză extrasă din lemn şi celuloză extrasă
din alte materiale fibroase ( prin metode chimice, semi-chimice,
mecanice);
fabricarea hârtiei şi a cartonului ondulat precum şi a ambalajelor din
hârtie şi din carton;
fabricarea ambalajelor din hârtie şi din carton, a cartoanelor pliante,
a cutiilor din carton, a sacilor din hârtie, diverse cartonaje;
7
fabricarea de materiale pe bază de hârtie şi de carton pentru
acoperirea duşumelelor, fabricarea de etichete din hârtie şi din carton,
alte tipuri de hârtie, carton şi pastă celulozică, hârtie pentru ţigări,
tuburi şi rulouri cu lăţime mai mare de 5 cm, alte produse din pastă de
hârtie, carton;
activităţi de exploatare forestieră;
comerţ cu ridicata de cosmetice şi parfumuri;
comerţ cu ridicata de încălţăminte şi îmbrăcăminte;
comerţ cu ridicata de produse ceramice, sticlărie, tapete, articole de
uz casnic;
recondiţionări ale pieselor de schimb şi ale utilajelor;
comerţ cu ridicata de băuturi de consum exclusiv alimentar;
comerţ cu amănuntul de băuturi , cosmetice şi parfumerie, de
textile , de îmbrăcăminte, de încălţăminte şi articole din piele;
comercializarea deşeurilor şi a resturilor;
comercializarea la intern şi la export de celuloză , semiceluloză,
hârtie, cartoane, produse derivate, prin reţeaua proprie şi prin
intermediul societăţilor specializate;
comercializarea la intern şi la export de abur, apă, aer industrial,
energie electrică în condiţiile prevăzute de lege;
operaţiuni de import –export cu materii prime, echipamente
tehnologice, utilaje, piese de schimb şi produse finite necesare
realizării obiectului principal de activitate;
comercializarea de materiale metalurgice: ţevi de construcţie,
instalaţii, materiale neferoase: cupru, alamă, bronz, aluminiu şi
materiale de construcţie (ciment, var, cărămizi);
comercializarea de aparatură de laborator;
8
achiziţionarea din străinătate de deşeuri de hârtie şi carton, în
vederea utilizării lor în cadrul procesului de producţie.
Obiectele de activitate (cel principal şi cele secundare) au fost preluate
din actul constitutiv al societăţii Ambro S.A. Suceava, cap. II.
1.4.Sediul, filiale, puncte de lucru
S.C. Ambro S.A. Suceava este amplasată într-o incintă unică cu
suprafaţa de 531.694 m2, situată în zona industrială a municipiului
Suceava. Terenul ocupat, pentru care societatea a obţinut certificatul de
atestare a dreptului de proprietate seria M03 nr.1610 emis de Ministerul
Industriei la data de 20.02.1995 are acces la căi de circulaţie rutieră de
interes naţional (DN 29) şi la reţeaua de căi ferate printr-un racord feroviar
la gara Suceava (Burdujeni).
Totodată, există condiţii propice pentru asigurarea cu apă, epurarea
biologică a apelor uzate , alimentarea cu gaze naturale şi energie electrică,
terenul fiind situat în apropierea râului Suceava, staţiei de epurare
orăşeneşti şi a reţelelor de gaz metan şi energie electrică.
În cadrului terenului deţinut, circa 116.000 m2 sunt afectaţi depozitării
reziduurilor de la fabricarea celulozei (halda amenajată) pentru şlam şi
nămol de la constificarea leşiilor şi circa 73.600 m2 constituie zone libere
de construcţii, reţele exterioare sau căi de transport. Din suprafaţa liberă,
circa 55.000 m2 sunt utilizaţi pentru dezvoltări.
Municipiul Suceava, la rândul său are legături favorabile pe şosele şi
căi ferate cu restul ţării, de asemenea oraşul beneficiază de aeroport pentru
curse interne.
Existenţa în localitate a unei întreprinderi cu activitate diversificată
(mobilă, produse alimentare, încălţăminte, confecţii textile, construcţii,
sticlă, producerea energiei electrice şi termice) constituie un cadru
9
favorizant pentru Ambro S.A., unele dintre acestea fiind beneficiare
tradiţionale ale produselor sale.
S.C. Ambro S.A. are sediul în România, localitatea Suceava (judeţul
Suceava), Calea Unirii, nr. 24.
Filiale
Societatea are participare 100 % din capitalul social la două societăţi
române cu răspundere limitată (SRL) şi anume:
Ambro Forest Fălticeni SRL (cu sediul în Fălticeni-SV);
Ambro Lemn SRL cu sediul în Bucureşti.
Cele două filiale au un capital social de 2.000.000 fiecare şi nu au
desfăşurat nici un fel de activitate până la sfârşitul anului trecut.
1.5. Managementul organizaţiei: structura organizatorică,
personalul de conducere
Structura preliminară a acţionariatului este următoarea:
20,403 % din acţiuni le deţine Rossmann Nederland;
20,403 % Sical;
24,412 % Romcarton;
20,273 % Sikor .
După cum se vede, majoritatea acţiunulor aparţin grupului Rosssman
atât direct cât şi prin firmele care fac parte din acest grup (Sical, Sikor,
Romcarton), lucru reliefat şi în structura personalului de conducere, astfel;
Director general: Bruno Thomas – Franţa;
Administratori: Bernardt Rossman – Franţa;
Michael Chachoy – Franţa, presedinte;
Laurent Barral – Franţa;
10
Jaques Jonet-Pastre – Franţa;
Costel Buta – România;
(= Consiliul de administraţie).
Conducerea operativă este constituită din
- director executiv;
- director tehnic;
- director economic;
- director comercial;
- director resurse umane.
Tipul de management utilizat este bazat pe conducerea de către
managerul principal - Bruno Thomas – şi conducerea operativă de către
directorul executiv - Michael Chachoy – care are în subordine directorii
executivi pe activităţi specifice.
După cum se observă partea franceză este direct implicată în
conducerea unităţii, Bruno Thomas dirijând întreaga activitate, sub
supravegherea preşedintelui Grupului Rossmann, dl. Bernardt Rossmann
care efectuează periodic vizite în România pentru a vedea mersul
activităţilor.
Grupul Rossmann creat în 1922 în Alsacia (Franţa) reprezintă in
prezent unul din cei mai mari producători de ambalaje din carton pe piaţa
europeană. Grupul deţine în jur de 20 în 9 ţări din Europa şi Africa.
Domeniul de activitate al firmei este industria hârtiei şi a cartonului
ondulat. În România grupul deţine în afară de Ambro S.A. societatea
Romcarton S.A. Bucureşti , de asemenea acţionar la Ambro.
Organizarea structurală a societăţii cuprinde următoarele verigi
principale:
A. Verigi ale activităţii de bază;
11
B. Verigi ale activităţii auxiliare;
C. Verigi funcţionale.
Structura actuală a acestor verigi se prezintă astfel:
A. Activitatea de bază:
1. Secţia celuloză care cuprinde la rândul ei:
- atelier tocare lemn
- atelier fabricare celuloză
- atelier regenerare săruri sodice.
2. Secţia hârtie, incluzând:
- atelier MH1
- atelier MH2 şi MH3.
3. Secţia confecţii papetare cu:
- atelier fabricaţie saci
- atelier carton ondulat şi confecţii din carton ondulat.
4. Secţia CET, care include:
- atelier cazane turbine
- atelier tratare apă
- atelier electric şi PRAM
- atelier întreţinere şi reparaţii.
B. Activităţi auxiliare
1. Secţia întreţinere şi reparaţii mecanice care include:
- atelier întreţinere instalaţii de fabricare celuloză
- atelier întreţinere instalaţii de fabricare hârtie
- atelier întreţinere instalaţii de fabricat confecţii papetare
- atelier pentru prelucrări mecanice
- atelier reparaţii mijloace auto, motostivuitoare şi aparate de ridicat
- compartiment de proiectare tehnologică pentru prelucrări mecanice.
12
2. Atelierul de exploatare – reparaţii AMA (aparate de masură şi
automatizare)
3. Atelier electric nr. 1
4. Atelier electric nr.2
5. Atelier edile
6. Compartiment PSI (paza şi securitatea incendiilor) şi protecţia
muncii
7. Compartiment CTC şi laboratoare
8. Compartiment control instalaţii
9. Compartiment de control nedistructiv
10. Atelier transporturi uzinale
C. Activităţi funcţionale
1. Compartiment resurse umane
2. Serviciul administrativ
3. Compartiment prognoză – sinteză – dezvoltare
4. Compartiment organizare
5. Compartiment control financiar şi de gestiune
6. Compartiment cercetare – dezvoltare
7. Birou tehnic
8. Birou producţie
9. Serviciul vânzare
10. Biroul import – export
11. Serviciul aprovizionare resurse materiale
12. Biroul asigurare cu maculatură
13. Serviciul financiar
14. Serviciul contabilitate
15. Oficiul de calcul
13
16. Biroul preţuri
17. Grupa de proiectare constructivă
18. Serviciul mecano – energetic.
Secţiile, atelierele, serviciile, birourile şi compartimentele sunt
coordonate corelat cu specificul activităţii şi rolul la nivelul societăţii,
direct de către manager (organizare, prognoze – sinteze – dezvoltare,
resurse umane, control financiar), directorul executiv şi/sau directorii pe
domenii de activitate; directorii respectivi sunt subordonaţi direct de
directorul executiv.
În ceea ce priveşte organigrama societăţii, aceasta nu mi-a putut fi
furnizată din motive de securitate, având un caracter confidenţial. Doar
personalul aflat în subordinea directorului tehnic, secţia celuloză se găseşte
în anexa 2.
1.6. Evoluţia principalilor indicatori
Pentru aflarea situaţiei economico – financiare a firmei s–au analizat
principalii indicatori pe baza datelor furnizate de bilanţul contabil pe anul
2002, 2001, 2000, 1999.
Cifra de afaceri (exprimată în mii lei)
2002 2001 2000 1999
1.561.850.857 1.040.256.962 651.085.337 450.749.355
Se constată o creştere a cifrei de afaceri, lucru susţinut de
restructurarea şi retehnologizarea care a avut loc din 1995 – 1999. Aceste
lucrări sunt:
- la prepare lemn: se finalizează montajul unui cazan cu abur;
- la fierberea celulozei: se înlocuiesc fierbătoarele vechi cu altele noi
de capacitate 140 m3;
14
- la evaporare leşie neagră: lucrări de înlocuire a capului de evaporare;
- la regenerare var : lucrări de modernizare a fazei de uscare;
- contracte de achiziţionare utilaje şi echipamente:
cu General Electric SUA – livrare de echipament de
acţionare maşină şi laborator;
IBS Austria – livrare elemente statice de deshidratare
pentru maşina nr.2 şi cutie de formare pentru maşina
nr.3;
Al Dazio Tehnica Italia – livrarea sistemului de
schimbare automată a tamburilor;
- introducerea de instalaţie computerizată, totul planificându-se prin
computer, de asemenea verificarea parametrilor produselor finite
realizându-se pe baza unui program.
Venituri: sunt realizate în special din vânzarea bunurilor şi serviciilor
obţinute (hârtie, carton, etc) precum şi din prestări industriale (vânzarea de
energie electrică şi termică produse în urma procesului industrial pe bază
de aburi ); precum şi din alte activităţi.
Evoluţia veniturilor din anii 2002, 2001, 2000, 1999:
Venituri (mii lei)
2002 2001 2000 1999
Vânzări interne 250.578.514 137.492.541. 157.510.431 314.839.987
Vânzări la
export
1.301.740.753 1.048.565.541 947.594.359 131.909.922
Prestări
industriale
5.619.421 4.111.039 4.097.339 3.999.445
diverse
activităţi
3.415.646 2.721.048 2.500.492 3.215.354
Venituri financiare
din dobânzi 106.076 89.300 76.381 965.377
15
diferenţe de
curs valutar
143.500.530 221.597.481 98.500.470 10.936.632
Venituri totale 2.863.478.939 2.141.207.437 1.176.757.378 531.126.076
Concluzii: se constată o creştere a veniturilor firmei.
Cheltuieli: cuprind cheltuielile de producţie incluzând cheltuielile
activităţii de bază (producerea celulozei, hârtiei, cartonului), cheltuieli ale
activităţii auxiliare, cheltuieli indirecte de producţie, cheltuieli generale de
administraţie.
Evoluţia cheltuielilor totale pot fi observate în graficul următor:
2002 2001 2000 1999
3.346.039.922 2.464.265.707 1.336.257.268 506.095.400
Se constată o creştere a cheltuielilor datorate tehnologizării şi
retehnologizării desfăşurate.
Profit
În ultimii 3 ani firma înregistrează pierdere, deşi cifra de afaceri este
ridicată, lucru determinat de cheltuielile ridicate cu investiţiile în
tehnologie nouă.
Situaţia se prezintă astfel:
2002 2001 2000 1999
-482.560.983 -323.061.270 -159.499.712 +25.030.676
(pierdere) (pierdere) (pierdere) (profit)
16
Număr personal
2002 2001
Nr. mediu de salariaţi 1.136 1.404
Conducere 6 6
TESA 187 183
Producţie 1.003 1.215
Active
a) necorporale
Imobilizările necorporale sunt evidenţiate la costul lor iniţial. Sunt
recunoscute în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu
viitor de către întreprindere, iar costul activului poate fi evaluat în mod
credibil. Cheltuielile ulterioare sunt capitalizate numai în situaţia în care se
poate demonstra că aceste cheltuieli au ca rezultat o creştere a beneficiilor
economice viitoare.
Imobilizările necorporale sunt amortizate liniar pe durata de viaţă utilă
de 3 ani. Perioadele şi metodele de amortizare sunt revizuite la sfârşitul
fiecărui exerciţiu financiar.
În categoria ”alte imobilizări necorporale” sunt capitalizate
programele informatice.
2002 2001 2000 1999
Alte imobilizări 126.214 91.580 81.275 67.951
necorporale
Amortizări 89.131 64.672 57.395 47.986
17
b)corporale
Imobilizările corporale sunt prezentate la valoarea reevaluată, mai
puţin amortizarea cumulată şi pierderile cumulate prin depreciere. Ultima
reevaluare a fost efectuată la 31.12.2001 de J.P.A Romcontrol Audit şi
Consultanţă S.A, evaluator independent. Reevaluarea s-a făcut pe baza
valorii de piaţă (dacă exista o piaţă activă) sau a celei de înlocuire (dacă nu
există o piaţă activă). Orice creştere se înregistrează la rezerve din
reevaluare; orice pierdere trece în contul 121.
Amortizarea este calculată conform metodei liniare, pe parcursul
următoarelor durate de viaţă activă: clădiri 40-50 de ani; echipament 8-20
de ani; mijloace de transport 5-15 ani; mobilier şi alte mijloace 5-15 ani.
Durat de viaţă utilă este revizuită periodic.
2002 2001 2000 1999
terenuri 185.649.448 185.649.448 17.047.484 17.047.484
construcţii 334.533.967 33.161.267 24.715.088 22.333.404
Instalaţii tehnice
şi maşini
1.691.841.791 1.574.610.494 672.768.270 295.735.001
Alte instalaţii,
utilaje,mobilier
1.266.047 87.716.335 35.130.048 1.043.974
18
CAPITOLUL II
~ Piaţa organizaţiei ~
2.1. Piaţa organizaţiei
Produsele societăţii sunt destinate atât pieţei interne cât şi celei
externe, la export.
Pe plan intern, produsele livrate de societate au următoarele destinaţii:
- sacii de hârtie sunt destinaţi majoritar industriei cimentului,
industriei alimentare şi agriculturii;
- cartonul ondulat şi confecţiile din carton ondulat sunt destinate
industriei mobilei, alimentară, detergenţilor şi fibrelor artificiale;
- hârtiile de ambalaj sub formă de coli sau bobine se utilizează la
ambalarea produselor proprii sau se livrează pe piaţa externă şi internă.
Societatea comercială Ambro S.A. deţine o poziţie dominantă pe piaţa
internă pentru sacii de hârtie, dispunând de capacităţi de producţie pentru
acoperirea integrală a acesteia.
În privinţa hârtiilor rezistente de ambalaj, societatea deţine un segment
de piaţă semnificativ, aceste sortimente având o pondere mare în volumul
exportului. S.C. Ambro S.A este singura producătoare din ţară pentru
hârtiile extensibile pentru saci, cu destinaţie pentru consum propriu dar şi
ca producţie marfă.
În ceea ce priveşte hârtiile pentru cartonul ondulat, menţionăm că, prin
integrare cu instalaţia de producere a celulozei din lemn de răşinoase şi
19
existenţa maşinii de fabricat a acestor sorturi de hârtii, societatea e singura
din ţară care poate produce hârtie kraftliner de calitate corespunzătoare.
În privinţa cartonului ondulat şi a confecţiilor din carton ondulat,
pentru care deţine peste 15 % din producţia internă, societatea domină zona
din nord – est şi de est a ţării.
2.2. Oferta organizaţiei
Oferta organizaţiei este formată din produsele şi serviciile produse şi
respectiv prestate de aceasta.
În categoria produselor sunt cuprinse produsele rezultate din realizarea
obiectului de activitate al firmei şi anume producerea celulozei ( destinată
produsului propriu), hârtiei de ambalaj şi cartonului , precum şi produselor
realizate din acestea (saci de hârtie şi cutii de carton).
Deşi firma producea şi pungi de hârtie şi hârtie înnobilată (pe o parte
cu celofan), producţia s-a stopat în 1997 deoarece firma lucra în pierdere,
iar utilajele au fost vândute.
Oferta organizaţiei cuprinde:
hârtie de ambalaj nealbit
saci din hârtie
carton ondulat şi confecţii din carton ondulat.
Cantitativ, oferta este de 100.000 t în medie pe an la hârtie produsă la
maşinile de hârtie nr.1 şi 2, saci în jur de 20.000 t în medie pe an, iar
producţia de carton în jur de 700.000 de t în medie pe an.
În categoria serviciilor care fac parte din realizarea obiectelor
secundare de activitate se înregistrează producerea de energie termică şi
electrică pe baza aburului produs în urma procesului tehnologic (descris în
capitolul III) care ajunge la centralele termo – electrice. Acesta este folosit
20
în continuare în procesul de producţie sau este distribuit la firmele vecine
societăţii precum Mobstrat S.A., IUPS S.A, etc. Oferta este estimată la
214.037 MWh/an (energie electrică) şi 843.575 Gcal/an (energie termică).
2.3. Consumatori şi clienţi
Consumatorii produselor oferite de către Ambro S.A reprezintă
persoanele (respectiv întreprinderile) care au nevoie de ambalaje din hârtie
pentru comercializarea produselor acestora. După cum se ştie ambalajul
unui produs joacă un rol important în comercializarea acestuia, rol dat de
funcţiile sale:
- clasică (protejarea fizică a produsului oferit)
- promoţională (calitatea ridicată atrage clienţii)
- protejarea utilizatorilor
- protejare a buzunarului cumpărătorului
- protejare a mediului.
Având în vedere importanţa ambalajului în comercializarea unui
produs, alegerea lui joacă un rol principal. Hârtia şi cartonul ondulat
precum şi confecţiile din acestea produse de Amhbro S.A se înscriu ca
având calităţile necesare pentru a îndeplini funcţiile enumerate mai sus
pentru ambalarea oricărui produs. De aceea consumatoriiproduselor
societăţii reprezintă toate persoanele care au nevoie de hârtie şi carton sau
saci de hârtie şi cutii din carton pentru ambalarea produselor oferite în
continuare de acestia. Şi cum majoritatea produselor comercializate sunt
ambalate în hârtie sau carton, piaţa teoretică este formată din totalitatea
comercianţilor şi producătorilor.
În ceea ce priveşte clienţii fiermei aceştia sunt reprezentaţi de clienţi
atât din străinătate cât şi din ţară. Principalii clienţi sunt cei ce aparţin
21
industriei materialelor de construcţii, chimice, mobilei, textile, alimentare,
comerţ.
Clienţi externi
din grupul Rossmann:
- Celta – Franţa;
- Rossman– Franţa;
- Sical– Franţa;
- Sofpo– Franţa;
- Plasticam – Camerun;
- Sonaco – Coasta de Fildeş;
- CartonBox – Italia.
Alti:
- Agis – Grecia;
- Elpack– Grecia;
- Agropack– Grecia;
- Aviv– Grecia;
- Bilokalnik– Croaţia;
- Kartonimex– Germania;
- Roman Bauerfind– Germania;
- Trident Trading– Elveţia;
- Proficam– Iugoslavia.
Contractele încheiate cu partenerii menţionează:
- felul produsului;
- cantitatea / gramaj:
- alte caracteristici specifice (termen de livrare, modalităţi de plată şi alte
obligaţii ce revin fiecărei părţi). Contractele se negociază şi se supun spre aprobare
administratorilor.
22
Clienţi interni
Pe piaţa internă produselor au următoarea pondere şi domenii de
utilizare:
* sacii din hârtie sunt destinaţi în proporţie de 80 % industriei
cimentului, principalii beneficiari fiind:
- SC Romcim Alesd SA
- SC Romcim Aghires SA
- SC Romcim Hoghiz SA
- SC Romcif Fieni SA
- SC Casial Deva SA
- SC Cimentul Turda SA.
Numărul clienţilor interni pentru saci se ridică la o medie de 30 – 35
pe an. Dintre aceştia cu un număr de 12 sunt încheiate contracte, ceilalţi
fiind în ocazionali.
* hârtiile de ambalaj sunt destinate ambalării produselor industriale şi
alimentare: SC Facos SA Suceava.
* cartonul ondulat şi confecţiile din carton ondulat sunt destinate
ambalării produselor aparţinând industriei mobilei, sticlei şi ceramicii, de
confecţii. Principalii beneficiari sunt: Stipo Suceava, Urb Rulmentul
Suceava, Fibrex Săvineşti, Moldomobila Iaşi, Movas Vaslui.
Cea mai mare parte a clienţilor enumeraţi sunt clienţi tradiţionali.
Trebuie menţionat că transportul produselor se face prin intermediul
vagoanelor de tren, excepţie făcând clienţii din Africa, transportul făcându-
se cu vapoare ce pleacă din portul Constanţa.
23
2.4. Structura şi dimensiunea pieţei
Structura
Structura consumatorilor pe grupe principale de produse din profilul
de fabricaţie al SC Ambro SA Suceava, este următoarea:
* saci de hârtie: - 80 % industria cimentului;
- 10 % industria chimică;
- 10 % diverşi.
* hârtii de ambalaj: - 70 % sectorul de celuloză şi hârtie;
- 15 % comerţ
- 15 % diverşi.
* carton ondulat şi confecţii din carton ondulat:
- 40 % industria mobilei
- 30 % industria sticlărie – menaj;
- 10 % industria textilă;
- 10 % industria alimentară;
- 10% diverşi.
2.5. Dinamica pieţei
În perioada 2002 – 2005 se preconizează o creştere pentru toate
maşinile de hârtie. Astfel planul de producţie realizat pentru următorii ani
are următoarea structură:
Produs 2003 2004 2005
MH1 100.000 t 110.000 t 110.000 t
MH2 10.000 t 15.000 t 15.000 t
Total MH 110.000 t 125.000 t 125.000 t
Hârtie marfă 103.500 t 112.500 t 112.500 t
24
Saci hârtie – mii
bucăţi
20.000 20.000 20.000
Creşterea ncalitativă a producţiei şi valorică a cifrei de afaceri va
determoina acoperirea tuturor cheltuielilor şi obţinerea unui profit din
activitatea de exploatare. În acelaşi timp se are în vedere obţinerea unor
preţuri avantajoase atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă.
Un studiu realizat în 1995 pe baza datelor obţinute până în acel
moment prognoza ca producţia de saci , carton ondulat şi confecţii din
carton ondulat precum şi hârtie nealbită de ambalaj inclusiv cele pentru
carton ondulat să fie următoarea:
2003 2005
Saci din hârtie(mii buc) 22 25
Carton ondulat şi confecţii
din carton ondulat (mii t)
150 210
Cutii de carton ondulat
(mii buc)
110 150
Hârtie nealbită (mii t) 197.5 278
Hârtie pentru saci şi pungi
(mii t)
22 26
Ambalaj nealbit (mii t) 25.5 42
Hârtie pentru carton
ondulat (mii t)
150 210
Realizarea ofertei de hârtie şi cartoane este condiţionată atât de
priorităţile de desfacere cât şi de baza de materii prime, combustibil,
energie electrică şi în special, de capitalul necesar repunerii în funcţiune a
unor capacităţi de producţie aflate în conservare.
25
Desfacerea producţiei sectorului de piaţă este frânată de cererea
restrânsă, de nivelul calitativ mai scăzut, şi nu în ultimul rând, de preţul
ridicat al unor sortimente indigene comparativ cu cele oferite de concurenţa
externă.
Societatea comercială Ambro SA Suceava are în vedere drept obiectiv
dezvoltarea pieţei produsului. Acest lucru se realizează atât:
* pe cale extensivă (prin atragerea nonconsumatorilor relativi clienţi
actuali ai concurenţei), eforturile în acest sens concretizându-se într-o mai
bună informare a acestora despre calitatea produselor stimulându-se dorinţa
de consum;
* pe cale intensivă (prin creşterea cantităţilor cumpărate sau a
frecvenţei de cumpărare).
2.6. Concurenţa
La gama de produse aflată în profilul de fabricaţie a SC Ambro SA,
importul reprezintă un concurent potenţial. Efectuarea lucrărilor de
modernizare a instalaţiilor din dotare, prevăzute a fi realizate, permite
societăţii să realizeze produse la nivel calitativ similare celor din import. În
momentul de faţă, chiar la un preţ ridicat, importul de produse ( saci din
hârtie, hârtie capac şi confecţii din carton ondulat) au o pondere ridicată
datorită calităţii superioare a acestora. Modernizarea şi retehnologizarea va
permite societăţii să atingă standardele europene.
Analiza comparativă a poziţiei pe piaţă
* pe piaţa internă
Asigurând actualmente 75 % din oferta producătorilor indigeni la sacii
din hârtie, societatea deţine o importantă poziţie pe piaţa internă.
Îmbunătăţirea calităţii ca urmare a retehnologizării instalaţiilor şi
26
menţinerea unor preţuri competitive sunt obiectivele primordiale pe care
societatea trebuie să le aibă în vedere pentru păstrarea poziţiei pe piaţa
internă deţinută în prezent.
La hârtiile de ambalaj, potenţialii concurenţi indigeni sunt Someş Dej
şi Celrom Turnu-Severin. În ceea ce priveşte Someş Dej, aceasta este mai
Avantajată de producerea hârtiilor rezistente albite de ambalaj, aceasta
fiind profilul specific al societăţii.
Pentru cartonul ondulat şi confecţii din carton ondulat, potenţialii
concurenţi sunt Celrom Turnu-Severin şi Romcarton Bucureşti. Societatea
a reuşit să-şi concentreze livrările în aria geoegrafică limitrofă deţinând un
segment de piaţă teritorial stabil.
Concurenţii:
A. pe linie de hârtii de ambalaj sunt:
SC Celhart Donaris SA Brăila;
SC Letea SA Bacău;
SC Comceh SA Călăraşi;
SC Someş SA Dej;
SC Alma-Viva Suceava;
SC Celrom SA Turnu-Severin;
SC Celohart SA Zărneşti;
SC Pehart SA Peheşti;
SC Pergodur SA Piatra Neamţ;
SC Hicart SA Prundu Bârgăului.
Dintre producătorii menţionaţi, concurenţii efectivi sunt Someş Dej şi
Alma Viva Suceava.
B. pe linie de carton ondulat şi confecţii din carton ondulat:
SC Celrom SA Turnu-Severin;
SC Hicart SA Prundu Bârgăului;
27
SC Amco SA Ghimbav;
SC Vrancart SA Adjud;
SC Romcarton SA Bucureşti;
SC Mucart SA Cluj.
Concurenţii principali sunt SC Celrom SA Turnu-Severin şi SC
Romcarton SA Bucureşti.
C. pe linie de saci de hârtie :
SC Kraft Sac Bucureşti;
SC Alma Viva Suceava.
Comparând produsele societăţii cu cele ale principalilor concurenţi
din punct de vedere al preţului şi calităţii putem concluziona următorul
tabel:
preţ Calitate
Hârtie de ambalaj comparabil Superioară
Saci din hârtie comparabil Comparabil
Carton ondulat şi con-
fecţii din carton
ondulat
comparabil Comparabil
28
CAPITOLUL III
3.1. Descrierea procesului tehnologic
Lemnul ( în special de conifere) recepţionat se taie în bucăţi lungi de
1 m şi cu ajutorul unor benzi intră în decojitoare unde se elimină coaja. De
la decojitoare, pe benzi transportoare sunt alimentate tocătoarele, care îl
toacă în bucăţi cubice cu dimensiunea de 5 cm, care se depozitează pe
haldă (platformă) în aer liber. (secţia de tocare)
Fierbătoarele sunt încărcate cu bucăţile de pa haldă cu ajutorul unui
buldozer. În fierbătoare lemnul se amestecă cu leşie sulfat de sodiu şi se
fierbe la 2500 C cu ajutorul aburului ce circulă prin mantaua fierbătorului şi
recircularea leşiei. Fierberea are loc sub presiune, fierbătorul fiind închis.
Timp de fierbere aproximativ 4 ore. În fierbător are loc înmuierea lemnului
şi eliminarea din lemn a substanţelor organice care se amestecă cu leşia.
După fierbere, lemnul se spală pe nişte filtre de spălare cu apă, eliminân-
du-se leşia neagră rezultată prin fierbere. ( secţia fierbere)
Leşia rezultată de la fierbere este trimisă la secţia evaporare – re-
generare, unde cu ajutorul unor evaporatoare se elimină apa din leşia
neagră, care este trecută apoi la cazanele de producerea aburilor. O parte
din abur e trimis la centrala termo–electrică.
Pasta fibroasă (celuloza) este transportată la secţia hârtie unde este
măcinată cu ajutorul unor rafinoare pentru defibrilarea pastei şi apoi intră
pe maşina de hârtie, hârtie fie doar din celuloză, sau cu amestec de
maculatură (supusă hidratării în prealabil până ajunge o pastă.
29
Pasta este lansată pe o sită unde are loc deshidratarea şi formarea colii
de hârtie. De pe site coala trece la presele de stoarcere apoi la uscare pe
cilindrii uscători încălziţi cu abur. După uscare se înfăşoară pe un tambur,
iar apoi aceştia sunt secţionaţi pe bobinatori la diferite dimensiuni.
Hârtie rezultată este supusă controlului calitativ la laboratoarele
întreprinderii pentru a se testa calităţile fizico – mecanice.
3.2 Mixul de marketing
3.2.1Produsele
1. Atribute şi funcţii
Produsele finite din profilul de fabricaţie ale SC Ambro SA Suceava şi
principalii indici calitativi ai acestora sunt:
Hârtii de ambalaj nealbit;
Hârtii de ambalaj rezistent (obişnuit sau 1/2 satinate), cu
gramaje variind între 40 – 150 g/mp, livrate în bobine sau formate plane.
Principalii indici calitativi şi valorile acestora sunt: sarcina de rupere,
longitudinală între 58 – 68 N şi transversală între 23 – 43 N, rezistenţa la
plesnire cuprinsă între 0,28 – 0,35 N/mmp, permeabilitatea la aer, Gurlley,
cuprinsă între 14 – 26 s.
Hârtii (normale sau extensibile) pentru saci şi pungi cu gramaje
de 70 şi 75 g/mp, folosite atât ca semifabricat cât şi ca producţie marfă,
forma de livrare fiind în bobine. Caracteristicile calitative au valorile:
sarcina de rupere, longitudinală între 58 – 68 N şi transversală între 25 – 43
N, rezistenţa la plesnire cuprinsă între 0,28 – 0,35 N/mmp, permeabilitatea
la aer, Gurlley, cuprinsă între 12 – 21 s.
30
Hârtii pentru carton ondulat (miez şi capace) cu gramaje de
120 şi 150 g/mp. Hârtiile miez sunt destinate intregral pentru consumul
propriu, iar hârtia capac este destinată atât pentru consumul propriu cât şi
ca producţie marfă, forma de livrare fiind în bobine. Principalii indici
calitativi pentru hârtiile miez şi capac (sarcina de rupere, rezistenţa la
plesnire, rezistenţa la aplatizare, la hârtia miez şi respectiv rezistenţa la
plesnire şi absorbţia apei Cobb la hârtia capac) se încadrează în limitele
prevăzute de normativele interne aflate în vigoare. Menţionăm că
societatea este singura din ţară care are posibilitatea să producă hârtii
kraftliner de calitate.
Peste 50 % din producţia hârtiilor de ambalaj este destinată
consumului intern pentru fabricarea sacilor , hârtiilor înnobilate şi a car-
tonului ondulat, restul fiind livrate ca produs finit pe piaţa internă sau la
export.
saci şi pungi din hârtie pentru ambalarea produselor industriale
şi agroalimentare. Societatea produce 5 mari grupe de saci (valvă lipiţi,
valvă manşon lipiţi, valvă cusuţi, deschişi lipiţi şi deschişi cusuţi),
imprimaţi sau neimprimaţi, din 2 – 6 foi. Funcţie de comenzi se foloseşte
hârtie bituminată sau polietinată.
Carton ondulat şi confecţii de carton ondulat. Societatea
produce carton ondulat tip III şi tip V, cu ondule normale. Peste 80 % din
producţia de carton ondulat este utilizată la producerea confecţiilor ,
diferenţa fiind prelucrată sub formă de plăci plane. Ambalajele din carton
ondulat se asamblează prin capsare, gama dimensională fiind diversă.
Funcţie de solicitări cutiile pot fi tipărite în 2 – 3 culori şi prevăzute cu
anexe pentru ambalarea superioară a produselor.
31
Aspectele semnificative privind produsele sunt:
La hârtiile de ambalaj nealbite, societatea este principalul
producător intern, realizând cca. 30 % din producţia internă. Prin integrare
cu instalaţia de fabricare a celulozei nealbite din răşinoase şi al maşinilor
de fabricare va hârtiilor din dotare, societatea este singurul producător de
hârtie kraftliner şi hârtie extensibilă pentru saci; aceste produse sunt
solicitate atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă.
La sacii de hârtie, societatea asigură cca. 90 % din producţia internă
şi cca. 60 % din consumul intern. Poziţia societăţii pe piaţă este ameninţată
de produsele similare din import şi mai recent , de punerea în funcţiune a
instalaţiilor din dotarea societăţii Kraftsac Bucureşti.
Produsele în mostre sunt prezentate în paginile următoare având în
faţă descrierea produsului (calităţile fizico – mecanice ale acestora).
2. Sistemul de susţinere
a) Marca joacă un rol important în identificarea produselor, mărind
valoarea ofertei prin importanţa şi renumele mărcii. În ceea ce priveşte
numele de marcă, acesta este un siglotip fiind format din 2 componente
AMB – de la ambalaj şi RO – de la românesc. Din nume este sugerată
utilitatea produsului, aceea de ambalaj, individualizarea făcându-se prin
specificarea de românesc = ambalaj românesc.
b) Referitor la semnul de marcă putem face 2 remarci:
- semnul ( un fel de capac stilizat – sugerând ambalajul) este
împrumutat de la Grupul Rossmann;
- culorile specifice sunt albastrul şi galbenul, albastrul care înconjură
literele AMBR scrise cu alb sugerând astfel calitatea superioară iar litera de
final O este scrisă cu albastru pe fond galben sugerând perfecţiunea.
32
Numele şi semnul de marcă pot fi observate în figura de mai jos:
c) Garanţia asigură explicit că produsul se va situa la un anumit nivel
de performanţă. Acest lucru este subliniat prin certificate de calitate care
însoţesc produsele, regăsite şi în lucrarea de faţă.
d) Ciclul de viaţă al produsului
Cererea pentru produsele oferite de AMBRO S.A este o cerere în
creştere datorită utilităţii produselor – ambalaje din hârtie, utilitate
demonstrată prin funcţiile acestora.
Vom analiza ciclul de viaţă al hârtiilor de ambalaj nealbit, al
cartonului, al sacilor din hârtie si al cutiilor din carton.
Hârtiile de ambalaj nealbit, cartonul, sacii din hârtie şi cutiile din
carton se găsesc în faza de maturiate din punct de vedere al categoriei de
produse în care se încadrează.
Referitor la faza în care se găsesc produsele oferite de AMBRO
acestea sunt în faza de maturitate atât la hârtii de ambalaj nealbit, saci din
hârtie cât şi la carton ondulat, doar cutiile de carton aflându-se în faza de
lansare, acestea fiind fabricate începând cu sfârşitul anului 2002.
33
3.2.2 Promovarea
In promovarea unui produs este important sa se tina cont de specificul
produselor şi de piaţa ţinta căreia ii sunt adresate acestea. Produsele
realizate de S.C. AMBRO S.A. sunt produse care se adresează
producătorilor industriali din industriile cimentului, mobilei, textile,
industrie alimentara de aceea şi modalităţile de promovare sunt specifice.
În acest sens:
Publicitatea se bazează pe utilităţile produselor folosite în special ca
ambalaje ale altor produse şi avantajele ce decurg din funcţiile
îndeplinite de ambalaj. Axul publicitar este unul de natură raţională.
Principalele vehicule din categoria ATL sunt ziarele locale şi posturile
de televiziune, dar intr-o maniera restrânsa. S.C. AMBRO S.A are
contracte cu ziarele ”Monitorul de Suceava” şi „Obiectiv” în care se
prezintă pe ultima pagină sigla firmei, produsele realizate şi numerele de
telefon de contact. De asemenea, postul local de televiziune Intermedia are
34
un slide cu prezentarea firmei ce se difuzează de două ori pe zi (intre 9-10,
18-19).
Vehiculele BTL cuprind agende, calendare, carnete pentru numere de
telefon, pixuri cu sigla S.C. AMBRO S.A care se distribuie persoanelor
străine cu care se vine în contact. Interesant mi s-a părut faptul că sunt
realizate cărţi de vizită pe hârtie produsă de societate, pe spate fiind
specificat felul hârtiei şi caracteristicile ei (vezi anexă).
Vânzarea personală: societatea are 6 agenţi distribuiţi astfel: unul în
Moldova, doi în Ardeal, unul în Banat, doi în sudul tării, agenţi care
colectează comenzi şi care se ocupă cu aprovizionarea cu maculatură
şi cu hârtie nealbită pentru constituirea de stocuri pentru perioada de
iarnă.
3.2.3 Preţul
Preţul produselor variază în funcţie de cerere. Totuşi, preturile pe piaţa
interna sunt compatibile cu cele de pe piaţa europeană. Astfel la MH1(maşina
de hârtie 1) pentru hârtia kraftliner preţul de vânzare a înregistrat creşteri în
ultimul timp, de la 4280 eur/ tona la 468-473 eur/ tona. Pentru MH2, la hârtie
clupak, preţul de vânzare este între 457-506 eur/tona.
Referitor la modalităţile de plata şi termene, termenul variază în funcţie de
client şi perioada de colaborare, fiind cuprinsa intre 15 şi 30 zile de la data
facturii interne. Exista şi clienţi pentru care plata se face CAD (cash against
documents).Clienţilor din cadrul grupului Rossmann termenele de plata sunt
de 15 zile de la data facturii interne.
Pentru clienţii interni, modalităţile de plata sunt fie prin virament, fie prin
compensare (S.C.Moldocim Bicaz S.A.)
Sau ambele variante.
35
3.2.4.Distributia
Orice tranzacţie de vânzare are loc pe baza unui contract încheiat în urma
unei negocieri. Comenzile stau la baza tuturor livrărilor, stabilind cantităţile ce
trebuie livrate, modalităţile de plata şi termenul de livrare. Se acorda
discounturi de 2% clienţilor care plătesc la termen.
Marfa este încărcată direct din cadrul S.C. AMBRO S.A în vagoane de tern
şi se trimite clienţilor tot prin intermediul cailor ferate sau pe apa (pentru
Camerun şi Coasta de Fildeş).
3.3. Sistemul informaţional şi informatizarea acestuia
Am remarcat încă de la intrarea în instituţie ca programul de lucru al
salariaţilor era contorizat printr-un sistem pe baza de senzori care indica
intrările/ieşirile salariaţilor din cadrul firmei. Salariaţii au cate o
legitimaţie cu un cod de bare, fotografie şi sigla firmei S.C. AMBRO
S.A.
În cadrul firmei, procesul de producţie se realizează computerizat,
verificându-se calitatea hârtiei şi eventualele defecţiuni din sistem.
3.4.Cultura organizaţională
Sistemul de valori promovat de S.C. AMBRO S.A este regăsit atât în
relaţiile interne cât şi în relaţiile cu exteriorul.
36
În ceea ce priveşte interesul pentru salariaţi, se încearcă a
se face în aşa fel încât munca să fie interesul lor.
Interesul pentru salariaţi este reliefat în stimulentele acordate
acestora (primă de Paşti şi Crăciun motivante), precum şi unele facilităţi
cum ar fi apă minerală pe toată perioada verii, sporuri pentru cei ce
lucrează la înălţime, sau lapte pentru salariaţii din secţiile cu toxicitate
ridicată. Interesul pentru salariati este reliefat prin trainingurile organizate
în cadrul grupului Rossmann, precum Şcoala de vânzări a carui ţel a fost:
”sa faca din echipa de vanzari o forta pentru solutiile oferite clientilor”.
Angajarea pentru calitate şi inovare este evidenţiată în
eforturile investiţionale în vederea creşterii calităţii produselor.
Programul investiţional se desfăşoară în special pe linie de modernizare a
capacităţii de producţie de la procesarea lemnului şi obţinerea celulozei.
Se depun eforturi de aprovizionare în ritm susţinut cu materii prime, în
special lemn şi asigurarea din timp cu stocuri care să permită desfăşurarea
programului de producţie în condiţii optime pe timpul iernii.
De onestitatea şi respectarea legii se ocupă sectorul juridic
care supervizează legalitatea actelor încheiate.
Protecţia mediului vizează protecţia aerului cât şi a apei
Protecţia apelor: instalaţia de epurare existentă la S.C.
AMBRO S.A face obiectul unui program de investiţie -„Staţie de tratare
mecano-chimică-biologică”_pentru epurarea biologica a apelor reziduale
de pe platforma fabricii astfel, încât parametrii calitativi ai efluentului
general să se înscrie în Legislaţia de Mediu. Canalizarea apelor uzate
provenite de la fabrică se realizează pe două circuite distincte,respectiv:
- circuitul de ape uzate încărcate cu fibre de celuloză sunt
trecute mai întâi printr-o staţie de epurare proprie în care se recuperează
37
fibra celulozică, după care sunt dirijate la staţia de epurare aparţinând
municipiului Suceava.
- circuitul de ape uzate ( ape convenţional curate )dirijat
în treapta de epurare biologică. Înainte de aceasta, apele uzate trebuie sa
respecte condiţiile impuse de Normativul C 90/1983 privind prelucrarea
apelor uzate în reţele publice de canalizare, cantitatea de suspensii
permisă fiind de 100mg/l în cadrul circuitului apei cu fibră.
Protecţia aerului: sursele principale de emisii poluante
pentru aer sunt instalaţiile aferente fabricii de celuloză ,respectiv
elaborarea leşiei negre, cazanele de regenerare săruri sodice şi cuptoarele
de regenerare var. Lucrările de modernizare efectuate în cadrul
proiectului de retehnologizare au redus semnificativ valorile emisiilor,
astfel la hidrogen sulfurat de la 2,8 la 0,3 kg/t , la săruri sodice de la 19 la
0,4 kg/t încât societatea sa primească autorizaţie de funcţionare.
Elementele culturii organizaţionale
Uniformele salariaţilor reprezintă un simbol al culturii
organizaţionale, aceste fiind albastru închis, cu sigla S.C. AMBRO S.A
imprimata în piept.
Ceremoniile au căpătat un rol important de când Sindicatul a
cedat managerilor sarcina de o organiza ceremoniile. Petrecerea de Moş
Crăciun din decembrie 2002 a impresionat prin atenţiile acordate copiilor
salariaţilor, cadouri făcute pe grupe de vârstă.
Imnul societăţii exprima eforturile organizaţiei pe calea
succesului:
„A anticipa înseamnă a construi în acelaşi timp imaginea
viitorului. Înseamnă a crea strategia care va fi legătura comuna a tuturor
angajaţilor. Înseamnă a planifica nevoile viitoare ale clienţilor şi
38
furnizorilor noştri. Înseamnă a imagina azi ceea ce înseamnă ambalajul
zilei de mâine. A anticipa înseamnă a asigura depăşirea propriilor limite,
străduinţa continua de a avansa profesional.”( Bernard Rossmann ).
39
CUPRINS
Motivatie si expicaţii…………………………………………………….1
Sinteza raportului………………………………………………………..2
Capitolul I.PREZANTAREA ORGANIZAŢTIEI…………………….….4
1.1.Sectorul de activitate……………………………………….….…….4
1.2.Istoric:înfiinţare, evoluţie, privatizare……………………………….5
1.3.Obiectul de activitate………………………………………………..8
1.4.Sediul, filiale, puncte de lucru………………………………………9
1.4.Managementul organizatiei: structura organizatorica,
personal de conducere………………………………………………….11
1.5.Evolutia principalilor indicatori……………………………………15
Capitolul II.PIAŢA ORGANIZAŢIEI……………………………......20
2.1.Piaţa organizaţiei…………………………………………………..20
2.2.Oferta organizaţtie…………………………………………………21
2.3.Consumatori şi clienţi……………………………………………...22
2.4.Dinamica pieţe……………………………………………………..25
2.5.Concurenţa…………………………………………………………27
Capitolul III………………………………………………………...….30
3.1.Desfaşurarea procesului tehnologic………………………………..30
3.2.Mixul de marketing………………………………………………...31
3.2.1.Produsele……………………………………………………….31
3.2.2.Promovarea…………………………………………………….35
3.2.3.Preţul……………………………………..…………………….36
3.2.4.Distribuţia……………………………...………………………37
3.3.Sistemul informaţional şi informatizarea acestuia…………..……..37
3.4.Cultura organizaţională…………………………………………….37
40