Scurt istoric

Comuna Bunesti este situate la 17 km de municipiul Suceava-resedinta de judet si la 7 km de municipiul Falticeni.

Ea se invecineaza cu urmatoarele localitati: Nord cu comuna Bosanci; Sud cu comuna Radaseni si municipiul Falticeni; Est cu comuna Pleesesti si parte din comuna Hartop; Vest cu parte din comuna Radaseni si comuna Bosanci;

Satul Bunesti este partial asezat pe paraul Bunestiului(al granite)si care in acele vremuri a despartit satul Bunesti in doua parti,una a imperiului Austro-ungar si alta a Romaniei. Au ramas doua constructii din acea perioada care se mentin si care se gasesc,Primaria Bunesti,caminul Cultural Bunesti si Biblioteca Comunala.Starea constructiilor fiind buna,suferind pe parcurs unele modificari adaptabile scopului de folosinta. Prima biserica ce s-a construit aici pe locul putin mai sus de actual biserica,a fost biserica cu hramul Sf.Mucenic Haralambie,construita din lemn de dimensiuni mici,pe vremuri decalarata monument istoric,ctitor fiind Vasile Ciurea si a existat pana la primul razboi mondial. Populatia comunei a avut legaturi directe cu municiipile Falticeni si Suceava,in scopul rezolvarii problemelor economice si administrative.Dupa impartirea teritoriala din 1968,comuna Bunesti este compusa din satele:Bunesti(resedinta de comuna),Petia,Uncesti si Podeni Ses. Conform datelor statistice rezultate de la directia de statistica a judetului Suceava,populatia comunei Bunesti este de 2700locuitori,din care 1374 sunt barbati si 1326 sunt femei.

SATUL TOTAL

BARBATI FEMEI

Bunesti 640 323 317Podeni 475 240 235Podeni-Ses 34 18 16Petia 843 431 412Uncesti 708 362 346

Totalul locuitori 2700 1374 1326

I Prezentarea obiectului de activitate si domeniul in care se incadreaza

Administratia publica in unitatile adiministrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor descentralizarii,autonomiei locale,deconcentrarii serviciilor publice,eligibilitatii autoritatiilor administratiei publice locale,legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit. Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solution si de a gestiona,in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta,treburie publice,in conditiile legii. Acest drept se exercita de consilile locale si primari,precum si de consiliile judetene si presedintii acestor autoritatii ale administratiei publice locale alesi prin vot universal,egal,direct si liber exprimat. Autonomia locala este numai administrative si financiara,fiind exercitata pe baza si limitele prevazute de lege.Ea priveste organizarea,functionarea,competentele si atributiile,precum si gestionarea resurselor care potrivit legii apartin comunei,orasului,minicipiului sau judetului. Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din commune,orase si municipii si autoritatiile administratiei publice de la nivelul judetean se bazeaza pe principiile autonomiei,legalitatii,responsabilitatii,cooperari si solodaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet. Autoritatile administratiei publice locale administreaza,dupa caz,dispun de resursele financiare,precum si de bunurile proprietate publica sau private ale comunelor,oraselor,municipiilor si judetelor,in conformitate cu principiul autonomiei locale. Unitatile administrative-teritoriale au dreptul ca,in limitele competentelor autoritatilor lor deliberative si executive,sa coopereze si sa se asocieze si cu unitati administrative-teritoriale din strainatate,in conditiile legii,prin hotarari ale consiliilor locale sau consiliilor judetene,dupa caz. Consiliile judetene pot initia si derula programe judetene de dezvoltare,finantate din bugetul local al judetului si prevazute distinct in cadrul acestuia. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazut de lege pentru alegerea autoritatiilor administratiei publice locale. Alesii locali sunt primarul si consilierii locali

Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritatii ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din commune,orase si municipii,in conditiile legii. In scopul asigurarii autonomiei locale,autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie sis a perceapa impozite si taxe locale,sa elaboreze si sa aprobe bugetele locale ale comunelor,oraselor,municipiilor si judetelor,in conditiile legii. Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectuluiIn functie de numarul de locuitori ai comunei,oras,municipiu,raportat de Institutul National de Statistica la data de 1 ianuarie a anului in curs sau,dupa caz,la data de 1iulie a anului care precede alegerile,dupa cum urmeaza.

Numarul de locuitori a comunei/oras

Numar consilieri

Pana la 1.500 9Intre 1.501-3.000 11Intre 3.001-5.000 13Intre 5.001-10.000 15Intre 10.001-20.000 17Intre 20.001-50.000 19Intre 50.001-100.000 21Intre 100.001-200.000 23Intre 200.001-400.000 27Peste 400.000 31

Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor,dupa indeplinirea prevederilor art.38 alin(1)si (11)din Legea nr.334/2006 privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale,cu modificarile si completarile ulterioare.Convocarea consilierilor declarati alesi pentru sedinta de constituire se face de catre prefect.Sedinta este legala constituita daca participa cel putin doua traimi din numarul consilierilor alesi.Pentru validarea mandatelor,consiliile locale aleg prin vot deschis,dintre membrii lor,pe intreaga durata a mandatului,o comisie de validare alcatuita din 3-5consilieri. Consilierii locali ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului local urmatorul juramant in limba romana.

“Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac,cu buna credinta,tot ce imi sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei/oras…Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”.Consilierii locali care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati de drept. Consiliul local are initiative si hotaraste in conditiile legii,in toate problemele de interes local,cu exceptia celor care sunt date prin lege in competent altor autoritati ale administratiei publice locale sau central. Dintre atributiile principale ale consiliului local stabilite prin Legea nr.215/2001-Legea administratiei publice locale amintim:

Allege din randul consilierilor viceprimarul,stabileste in limitele normelor legale,numarul de personae din aparatul propriu;

Aproba statutul comunei precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;

Aproba bugetul local,imprumuturile,virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare,aproba contul de incheiere a exercitarii titlului bugetar,stabileste impozitele si taxele locale,precum si taxele special in conditiile legii;

Aproba,la propunerea primarului,in conditiile legii,organigrama,statutul de functii,numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate ale institutiilor si servicilor publice,precum si ale regulilor autonome de interes local;

Administreaza domeniul public si privat al comunei; Infiinteaza institutii publice,societati comerciale si servicii publice de interes

local; Analizeaza si aproba in conditiile legii,documentatiile tehnico-economice

pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditii necesare reactualizarii acestora;etc

In exercitarea atributilor ce ii revin,consiliul local adopta hotarari cu votul majoritatii membriilor prezenti,in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate. Hotararile cu character normative devin obligatorii si produc effect de la data aducerii la cunostinta publica,iar cele individuale,de la data comunicarii. Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte,sau dupa caz,in nume propriu pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului,precum si pentru hotararile pe care le-au votat. Dupa constituirea consiliului local isi organizeaza comisii de specialitate,pe principalele domenii de activitate.

Consiliul local al comunei Bunesti este format din 11 consileri,impartiti in trei comisii de specialitate:

Comisia pentru programe de dezvoltare economic-sociala,buget,finante,administrarea domeniului public si privat al comunei,agricultura sigospodarie comunala.Cuprinde 5 consilieri avand urmatoarea component:

Dolcean A.Ioan Dolceanu C.Ioan Gafincu Constantin Mierlea Gheorghe Pascovici Vasile

Comisia pentru administratie publica locala,juridical,urbanism si amenajarea teritoriului,apararea ordinii si linistii publice,a drepturilor cetatenilor.Cuprinde 3consilieri:

Lucaci Mihai Paiusi Ioan Morosanu Constantin

Comisia pentru invatamant,sanatate si familie,munca si protective sociala,protectia mediului activitatii social-culturale,culte,turism,activitati sportive si de agreement.Consilieri sunt:

Dimitrie Laurentiu-Catalin Gumina Mihai Beraru Vasile

Aceasta hotarare este inregistrata in registru cu nr.30 in 18.06.2008.Dintre atributiile principal ale primarului,stabilite prin Legea nr 215/2001-Legea administratiei publice locale,amintin:

Asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor,a prevederilor Constitutiei,precum si punerea in aplicare a legilor;

Asigura aducerea la indeplinire a hotararilor Consiliului local.In situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala,in termen de 3 zile de la adoptare,il sesizeaza pe prefect;

Intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiilor bugetare si le supune spre aborbare consiliului local;

Exercita functia de ordonator principal de credite; Asigura ordinea publica si linistea locuitorilor;

Ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobarea consiliului local;

Conduce serviciile publice locale si asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara;

Supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si de ajutor social; Indeplineste functia de ofiter de stare civila; Propune consiliului local spre aprobare,in conditiile

legii,organigrama,statul de functii,numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate;

Raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat al comunei;etc.

Primarul reprezinta unitatea administrative-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice,cu persoanele fizice sau juridice,romane sau straine,precum si in justitie. Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national al Romaniei. Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de catre primarul nou ales.Mandatul primarului poate fi prelungit,prin lege organic,in caz de razboi,calamitate naturala,dezastru.El inceteaza de drept in conditiile legii statului alesilor locali,precum si in urmatoarele situatii:a)daca acesta se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave,certificate,care nu permite desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic.b)daca acesta nu isi exercita,in mod nejustificat mandatul timp de 45 de zile consecutive. Mandatul primarului inceteaza ca urmare a rezultatului unui referendum local avand ca obiect demiterea acestuia,organizat in conditiile legii conform procedurii prevazute la art.55 alin(3)-(7).

IIOrganizarea interioara a institutiei Consiliul local al comunei Bunesti,judetul Suceava,in baza prevederilor art.38,(1),(2)lit.e din Legea 215/2001-Legea administratiei publice locale a aprobat Hotararea nr.39/2.012.2005 privind Regulamentul de Ordine Interioara a Primariei comunei Bunesti,judetul Suceava. Conform continutului regulamentului mai sus mentionat activitatea este structurata pe urmatoarele compartimente:

Compartimentul juridic; Compartimentul auditor; Compartimentul financiar contabil; Compartimentul Gospodarire Deservire; Compartimentul urbanism,gestiunea teritoriului,a populatiei si gospodariilor; Compartimentul asistenta sociala si autoritate tutelara; Compartimentul informatics; Biblioteca;

Primarul,in calitatea sa de sef al administratiei publice locale,raspunde de intreaga activitate din primarie potrivit competentelor stabilite de lege.

Relaţiile dintre compartimentele Aparatului propriu al Consiliului local

În relaţiile dintre Consiliul local al comunei Bunesti, ca autoritate deliberativă şi

Primar, ca autoritate executivă nu există raporturi de subordonare, se formeaza numai relaţii

de colaborare.

Principalele tipuri de relaţii funcţionale şi modul de stabilire al acestora se prezintă astfel:

A Relaţii de autoritate ierarhice:

subordonarea viceprimarului faţă de primar

subordonarea directorilor executivi şi şefilor serviciilor independente faţă de primar şi

după caz, faţă de viceprimar sau faţă de secretaru comunei Bunesti, în limita

competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare, a dispoziţiilor primarului şi a structurii

organizatorice

subordonarea şefilor de servici faţă de directorii executivi – după caz

subordonarea personalului de execuţie faţă de directorul executiv, şeful de serviciu,

birou sau compartiment după caz.

B Relaţii de autoritate funcţionale:

Se stabilesc de către compartimentele de specialitate din structura organizatorică a

Primăriei comunei Bunesti cu serviciile publice şi instituţiile publice din subordinea

Consiliului local, precum şi cu regiile autonome şi societăţile comerciale din subordinea

Consiliului local Bunesti sau la care acesta este acţionar, în conformitate cu obiectul de

activitate, atribuţiile specifice fiecărui compartiment sau competenţele acordate prin dispoziţia

Primarului şi în limitele prevederilor legale.

C Relaţii de cooperare:

Se stabilesc între compartimentele din structura organizatorică a Primăriei comunei

Bunesti sau între acestea şi compartimentele corespondente din cadrul unităţilor subordonate

Consiliului local Bunesti sau la care acesta este acţionar.

Se stabilesc între compartimentele din structura organizatorică a Primăriei comunei

Bunesti şi compartimente similare din celelalte structuri ale administraţiei centrale sau locale,

O.N.G.-uri etc. din ţară sau din străinătate. Aceste relaţii de cooperare exterioară se stabilesc

numai în limitele atribuţiilor compartimentului sau a competenţele acordate prin dispoziţia

Primarului sau hotărârilor Consiliului local Bunesti.

D Relaţii de reprezentare:

În limitele legislaţiei în vigoare şi a mandatului acordat prin dispoziţie de Primar,

Viceprimar, Secretarul comunei sau personalul compartimentelor din structura organizatorică

reprezintă Primăria comunei Bunesti în relaţiile cu celelalte structuri ale administraţiei

centrale sau locale, organisme, O.N.G.-uri etc. din ţară sau străinătate.

E Relaţii de inspecţie şi control:

Se stabilesc între compartimentele specilizate în inspecţie şi control ( Direcţia

economico-financiară ), personalul mandatat prin dispoziţia Primarului, care desfăşoară

activităţi supuse inspecţiei şi controlului, conform competenţelor stabilite prin Legea

administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată sau prin alte prevederi legale în vigoare.

Atribuţiile Stării civile

Compartimentul de stare civilă din cadrul aparatului propriu al Consiliului local a

comunei Bunesti înregistreză actele şi faptele de stare civilă în registrele de naştere, căsătorie

şi decese şi eliberează certificatele de stare civilă, asigură oficierea căsătoriei de către ofiţerii

de stare civilă în condiţiile legii, întocmeşte buletinele statistice de naştere, căsătorie şi deces

şi le comunică Direcţiei judeţene de statistică, comunică organelor prevăzute de lege orice

modificare intervenită în starea civilă a unei persoane, efectuează menţiuni despre retragerea

sau renunţarea la cetăţenia română, înaintează organelor locale de poliţie şi centrului militar

judeţean actele de identitate şi livretele militare ale celor decedaţi, primeşte cereri de

schimbare a numelui pe cale administrativă şi înaintează organului de poliţie dosarele

respective, asigură securitatea certificatelor de stare civilă, păstrarea şi conservarea registrelor

şi a celorlalte documente de stare civilă, înaintează după completare registrele de stare civilă

exemplarul II la Consiliul judeţean Suceava, asigură întocmirea anexelor pentru deschiderea

procedurii succesorale, sesizează organele de poliţie asupra eventualelor cazuri de dispariţie a

certificatelor de stare civilă, întocmeşte livretul de familie şi efectuează lucrări de registratură

şi arhivare a actelor de stare civilă (art.17 alin 3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare

pentru aparatul propriu al Consiliului local al comunei Bunesti).

În ceea ce priveşte activitatea de înregistrare a naşterilor, starea civilă, primeşte

declaraţiile şi actele primare care stau la baza înregistrării naşterii, înregistrarea după

identificarea persoanelor şi verificarea autenticităţii documentelor prezentate, completează

actele de naştere în registrele de stare civilă pentru nou născuţi, completează certificatele de

naştere pentru actele de naştere înregistrate în registrele de stare civilă pentru nou născuţi şi

eliberarea lor solicitanţilor, îndosariază declaraţiile de naştere în ordine cronologică şi

depunerea lor în arhiva de documente primare de stare civilă, completează actele de naştere ca

urmare a înregistrării sentinţelor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile de adopţie ale

copiilor şi eliberarea certificatelor corespunzătoare, completează comunicările de menţiuni

pentru copiii adoptaţi şi transmiterea spre operare la primăriile locurilor de naştere în termen

de 10 zile; operarea respectivelor menţiuni în registrele pentru născuţi ale comunei Bunesti şi

născuţi în comuna Bunesti, transmiterea apoi spre operare şi la exemplarul II aflat la Consiliul

judeţean Suceava, completează actele de naştere pentru înregistrarea copilului găsit şi

eliberarea certificatelor de naştere corespunzătoare, completează actele de naştere ca urmare a

sentinţelor de judecată, de înregistrare tardivă a naşterii, rămase definitive şi irevocabile şi

eliberarea certificatelor de naştere corespunzătoare, completează actele de naştere ca urmare a

aprobării Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei – Serviciul Central de

Stare Civilă Bucureşti – a persoanelor a căror naştere s-a produs în străinătate şi a fost

înregistrată la autoritatea publică administrativ teritorială de pe teritoriul statului respectiv şi

eliberarea certificatelor de naştere corespunzătoare, completează şi transmite lunar, la Direcţia

Statistică Judeţeană, a buletinelor statistice pentru născuţi.Pentru copiii adoptaţi, atribuie

codurile numerice personale pentru nou-născuţi, încomuna Bunesti, pe baza datelor înscrise în

actul de naştere şi întocmeşte opis-ul alfabetic, pentru nou-născuţi din comuna Bunesti

înregistraţi anual în registrele de stare civilă.

În ceea ce priveşte activitatea de înregistrare a căsătoriilor, starea civilă primeşte şi

înregistrează declaraţiile de căsătorie date de către soţi în faţa ofiţerului de stare civilă,

identificarea persoanelor şi verificarea legalităţii documentelor necesare, programează

oficierea căsătoriei conform legii 119/1996 republicată şi afişarea în extras, conform legii

23/1999, a declaraţiei de căsătorie,încheie căsătorii de către ofiţerul de stare civilă conform

programării stabilite şi semnate de către ambii soţi şi ofiţerul de stare civilă, la sediul stării

civile pe raza administrativ teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa unul dintre viitorii

soţi, întocmeşte actele de căsătorie în registrele de stare civilă pentru căsătorii, după luarea

consimţământului ambilor soţi, eliberează certificatul de căsătorie în urma oficierii,

completeză şi transmite buletinele statistice de căsătorie la Direcţia Judeţeană de Statistică,

îndosariază declaraţiile de căsătorie, le transcrie în ordine cronologică şi le depune în arhiva

de acte primare de stare civilă, completează şi transmite comunicările de menţiuni de căsătorie

la primăriile locurilor de naştere ale viitorilor soţi, în termen de 10 zile de la oficierea

căsătoriei, primeşte dosarele cetăţenilor ale căror acte s-au produs şi înregistrat în strainătate

pentru transcrierea şi transmiterea spre soluţionare Poliţiei comunei Bunesti, înscrie aprobările

de transcriere date de D.G.E.I.P. – Bucureşti – Ministernul de Interne pentru întocmirea

actelor de căsătorie în registrele de stare civilă pentru căsătorii ale comunei Bunesti şi

eliberarea certificatelor de căsătorie corespunzătoare, completează extrasele de pe actele de

căsătorie în cazul în care unul dintre soţi este cetăţean străin şi transmiterea Poliţiei judeţului

Suceava, Serviciul Paşapoarte precum şi D.G.E.I.P. – Bucureşti – Ministernul de Interne,

eliberează certificatele de căsătorie în cazuri de pierdere sau deteriorare după identificarea

solicitantului.

În ceea ce priveşte activitatea de înregistrare a deceselor, starea civilă primeşte şi

înregistrează declaraţiile de deces procedând la identificarea declaranţilor şi verificând actele

prezentate, completează actele de deces în registrele de stare civilă pentru decedaţi în două

exemplare şi elibereză certificatele de deces corespunzătoare declaranţilor, eliberează

adeverinţa de înhumare sau incinerare a cadavrului pe baza căruia urmează să se facă

înhumarea sau incinerarea, completează şi transmite lunar borderoul cu buletinele decedaţilor

şi datele de stare civilă ale acestora Poliţiei comunei Bunesti, completează actele de deces ca

urmare a sentinţelor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile de moarte prezumată şi

eliberarea certificatelor de deces corespunzătoare, completează actele de deces ca urmare a

aprobării de transcriere a D.G.E.I.P. – Bucureşti - pentru cetăţenii români decedaţi în

străinătate şi înregistraţi la primăriile din statele respective şi eliberarea certificatelor de deces

corespunzătoare, completează şi transmite în termen de 10 zile comunicările de menţiuni

pentru decedaţi la primăriile locurilor de naştere ale acestora, respectiv căsătorie, iar pentru

decedaţii născuţi, respectiv căsătoriţi în comuna Bunesti, operează aceste menţiuni în

registrele de naştere, respectiv căsătorie, transmiţându-le la exemplarul II spre operare,

completează extrasul de pe actele de deces pentru cetăţenii străini decedaţi şi înregistraţi în

registrele de stare civilă pentru decedaţi şi transmiterea la Poliţia judeţului Suceava,

completează şi transmite lunar buletinele statistice pentru decedaţi la Direcţia Judeţeană de

Statistică, înregistrează în registrele de stare civilă pentru decedaţi a cadavrelor neidentificate,

operează comunicările de identificare făcute de Poliţie sau Parchet în registrele de stare civilă

pentru decedaţi întocmind menţiunile corespunzătoare şi eliberarea certificatelor de deces

corespunzătoare, completează opis-ul alfabetic anual privind decedaţii înregistraţi în registrele

de deces, eliberează certificatele de deces în cazurile de pierdere sau deteriorare ale acestora la

solicitarea cetăţenilor pentru persoanele decedate şi înregistrate în comuna Bunesti.

Starea civilă eliberează livretul de familie la cererea scrisă a reprezentantului familiei,

iar casieria stării civile încasează taxele locale pentru eliberarea certificatelor de stare civilă,

înregistrarea actelor de stare civilă conform H.C.L.M. 471/2001 – anexa 9, H.C.L.M.

499/2001 – anexa 1 şi Legii 119/1996 cap.7 – contravenţii – conform legii 32/68 si depunerea

la casieria centrală a Primăriei comunei Bunesti.

Arhiva Stării Civile eliberează certificatele de naştere în cazurile de pierdere sau

deteriorare la solicitarea cetăţenilor născuţi în comuna Bunesti; solicită prin corespondenţă de

la alte primarii certificatele de naştere, căsătorie sau deces ale persoanelor domiciliate în

comuna Bunesti, înscrie declaraţiile de recunoaştere ulterioară a copiilor şi eliberează

certificatele de naştere corespunzătoare, în registrele de stare civilă de naştere; înscrie în

registrele de stare civilă de naştere sentinţele de tăgada paternităţii rămase definitive şi

irevocabile şi eliberează certificatele de naştere corespunzătoare; înscrie sentintele

judecătoreşti de stabilire de filiaţie rămase definitive şi irevocabile şi eliberează certificatul de

naştere corespunzator; înscrie sentinţele judecătoreşti de încuviinţare de nume rămase

definitive şi irevocabile şi eliberează certificatele de naştere corespunzatoare, în registrele de

stare civilă de naştere; înscrie în registrele de stare civilă de naştere, căsătorie sau deces

sentinţele judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile de rectificare, completare sau anulare

şi eliberează certificatele corespunzătoare ; întocmeşte dosarele de schimbare de nume şi

înaintează spre aprobare la Poliţia comunei Bunesti, înscrie în registrele de stare civilă de

naştere şi căsătorie deciziile de schimbare de nume sau prenume şi eliberează certificatele

corespunzătoare; întocmeşte comunicările de menţiuni pentru toate modificările în statutul

civil al persoanei precizate anterior si le transmite spre operare la primăria locului de naştere,

respectiv căsătorie; transmite borderoul lunar de comunicări, de modificări în statutul civil al

persoanei la Serviciul de evidenţă informatizată a persoanei; primeşte dosarele de reconstituire

sau întocmire ulterioară a actelor de stare civilă, iar după semnarea dispoziţiei de către primar,

înregistrează respectivul act; înscrie menţiunile privind acordarea sau pierderea cetăţeniei

române în actele de stare civilă pe baza comunicărilor primite de la Direcţia Generală de

Evidenţă Informatizată a Persoanei - Bucureşti; înscrie menţiunile de căsătorie, deces, filiaţie,

primite de la alte primării, în registrele de naştere, respectiv căsătorie; reface opisele alfabetice

de naştere, căsătorie sau deces privind actele de naştere, căsătorie sau deces înregistrate;

întocmeşte inventarul arhivei de registre de stare civilă respectiv naştere, căsătorie, deces

reactualizându-l, asigurând integritatea respectivelor documente ; întocmeşte inventarul de

documente primare ce stau la baza înregistrărilor actelor de naştere, căsătorie, deces, filiaţie,

schimbări în statutul civil al persoanei reactualizându-l şi asigurând integritatea respectivelor

documente.

Legile în baza cărora funcţionează compartimentul Stare civilă din cadrul Aparatului

propriu al Consiliului Local al comunei Bunesti sunt Legea nr. 119/1996 cu privire la actele

de stare civilă republicată (legea 117/2006), Metodologia de aplicare unitară a dispoziţiilor

Legii nr 119/1996, Decretul nr. 975/1968 cu privire la nume, Legea nr.105/1996 cu privire la

evidenţa populaţiei şi cartea de identitate, O.G. 41/2003 privind dobândirea/ schimbarea de

nume.

CERERE DE SCHIMBARE DE NUME

Subsemnatul _____________________________________________________________ (numele şi prenumele)

născut la data de ______________________________ de profesie _______________________ de cetăţenie

______________________ şi naţionalitate __________________________ posesor al buletinului de identitate seria _______ nr.

_________________ domiciliat în _________________ str. ___________________________ nr. _________ judeţul

____________________________

Vă rog să aprobaţi schimbarea numelui de familie din _____________________________ în

_______________________________ pentru următorii copii minori:

1. - _______________________________________________________________________(numele de familie, prenumele, locul şi data naşterii)

2. - _______________________________________________________________________(numele de familie, prenumele, locul şi data naşterii)

3. - _______________________________________________________________________(numele de familie, prenumele, locul şi data naşterii)

În susţinerea cererii răspund la următoarele:

- Nume anterioare pe care le-am purtat sau porecla şi provenienţa lor ___________________

______________________________________________________________________________

Motivele cererii sunt:

(se vor dezvolta pe larg, arătând şi provenienţa numelui sau prenumelui solicitat).

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

- Părinţii: tata ________________________________________________________________(numele de familie şi prenumele)

mama _____________________________________________________________(numele de familie şi prenumele)

Dacă părinţii şi-au schimbat numele sau prenumele prin decizie administrativă

_______________________________________________________________________________

Starea civilă ____________________________ (necăsătorit, căsătorit, divorţat, văduv)

Soţul (sau soţia) ___________________________________________________________ (numele şi prenumele)

Tata __________________________________________

Mama ________________________________________

Locul şi data căsătoriei ______________________________________________________

Locul şi data divorţului sau locul şi data unde s-a înregistrat decesul soţului (soţiei)

_______________________________________________________________________________

Ocupaţia petiţionarului, instituţia sau întreprinderea unde lucrează la data cererii

_______________________________________________________________________________

Dacă a fost în străinătate (motivul, unde şi când)

_______________________________________________________________________________

Declar că răspunsurile date corespund realităţii şi că am luat cunoştinţă de faptul că orice declaraţie necompletă sau

nesinceră se pedepseşte în conformitate cu dispoziţiile Codului penal.

Anexez următoarele acte:

1. ___________________________________ 4. __________________________________

2. ___________________________________ 5. __________________________________

3. ___________________________________ 6. __________________________________

Data ____________________ Semnătura ____________________

Se aprobă,

Domnule Primar,

Subsemnatul ________________________________ domiciliat în ___________________ str

__________________________ nr.______ bl._______ ap.___________ judeţul Suceava, rog a mi se aproba

înregistrarea tardivă a fiului/ fiicei _________________________________ născut la data de ___________________

întrucât:

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________

Data _____________________

Semnătura

__________________________

Dată în faţa noastră

Delegat stare civilă Anexa 24

Semnătura

___________________

D E C L A R A Ţ I E

Subsemantul _______________________________ născut la data de __________________ în

_____________________________, judeţul ________________, domiciliat în __________________ strada

______________________________________________ nr. _________ jud. _______________ posesor al buletinului de identitate

seria ___________ nr. _____________________ prin prezenta recunosc ca fiind al meu copilul

________________________________________ născut la data de _____________________ de către

___________________________________ şi doresc să-mi poarte numele.

Data ____________________

Semnătura,

___________________________

Subsemnata, __________________________________ sunt de acord ca fiul (fiica) meu (mea) născut(-ă) la data de

____________________ în __________________________ jud. _____________ din relaţiile mele cu numitul

__________________________________ să poarte numele de familie ______________________________.

Semnătura,

___________________________

Actele de stare civilă

Actele de stare civilă au atât un cuprins restrâns – fiind desemnate doar cele trei acte de

stare civilă întocmite, de naştere, de căsătorie şi de deces - cât şi un cuprins larg –, fiind avute

in vedere atât cele trei acte de stare civilă, cât şi certificatele eliberate pe baza lor şi

duplicatele de pe acestea din urmă.

Sunt acte de stare civilă, înscrisurile oficiale, special tipărite şi completate, având

denumiri ca act de naştere, act de căsătorie şi act de deces, precum şi certificat de naştere,

certificat de căsătorie şi certificat de deces, ca şi duplicatele acestor certificate, eliberate în

condiţiile legii.

În conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.119/1996 republicată, „Actele de stare

civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedeşte naşterea, căsătoria sau decesul unei

persoane.

De starea civilă sunt legate drepturi şi obligaţii care interesează atât statul, cât şi

persoana fizică. Această situaţie necesită şi justifică organizarea unui sistem de probă a starii

civile, asigurat prin înregistrarea de către organele de stat a tuturor acelor împrejurări

componente ale stării civile a persoanei.

Prin „ înregistrări de stare civilă” se înţeleg operaţiunile juridice de consemnare în

registrele de stare civilă a actelor de stare civilă, precum şi a altor elemente prevăzute de lege,

operaţiuni efectuate, în condiţiile legii, de către organele cu atribuţii de stare civilă.

Necesitatea şi rolul înregistrărilor de stare civilă sunt relevate de art. 1 din Legea

nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, „Actele de stare civilă se întocmesc în interesul

statului şi al persoanei şi servesc la cunoaşterea numărului şi structurii populaţiei, a situaţiei

demografice, la apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor”.

Potrivit art. 2 din Decretul nr. 31/1945, „Starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite

sau cu cele înscrise, potrivit legii, în registrele de stare civilă. Certificatele eliberate în temeiul

registrelor de stare civilă au aceeaşi putere doveditoare ca şi actele întocmite sau înscrise în

registre”.

Legea nr.119/1996 conţine în art.13, un text similar, „Starea civilă se dovedeşte cu

actele întocmite în registrele de stare civilă, precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate

pe baza acestora”.

Potrivit prevederilor din Legea nr. 119/1996, „Atribuţiile de stare civilă se îndeplinesc

de către consiliile judeţene şi de către autorităţile administraţiei publice locale ale

municipiilor, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, prin ofiţerii de stare

civilă”. Sarcini de stare civilă mai au şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de

carieră a României.

Ministerul de Interne, prin Direcţia de evidenţă a populaţiei, şi actualul Minister al

Administraţiei Publice, conform dispoziţiilor art.72 din Legea nr.119/1996, îndrumă şi

controlează, în condiţiile legii, autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene în

domeniul stării civile de pe întreg teritoriul.

Organizarea înregistrărilor de stare civilă comportă două aspecte, şi anume, organele

competente să efectueze înregistrări de stare civilă si registrele de stare civilă. Organele ce au

competenţa să efectueze înregistrări de stare civilă sunt consiliile judeţene şi autorităţile

administraţiei publice locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor, prin ofiţerii de stare civilă,

din art.2 al Legii nr. 119/1996 rezultă că aceste organe au două importante atribuţii de stare

civilă, ţin registrele de stare civilă şi efectuează înregistrările de stare civilă. Alte organe sunt

primăriile locului de coborâre sau de debarcare în cazul în care naşterea, căsătoria sau decesul

au avut loc în tren, navă sau aeronavă, comandantul navei, aeronavei şi reprezentanşii

diplomatici ori consulari ai României.

Registrele de stare civilă se ţin, potrivit art. 2 din Legea nr.119/1996, în dublu exemplar

şi se completează manual cu cerneală de culoare neagră.

Reguli privind înregistrarea actelor de stare civilă

În Legea nr.119/1996 şi în Metodologia de aplicare unitară a dispoziţiilor acesteia sunt

prevăzute regulile înregistrărilor de stare civilă. Există două categorii de reguli, unele generale

şi celelalte speciale. Ca reguli generale sunt de reţinut următoarele:

Înregistrările de stare civilă se efectuează pe baza unei declaraţii făcută personal;

Înregistrările făcute de o persoană necompetentă, rămân valabile, chiar dacă în realitate

nu avea calitatea de delegat de stare civilă;

Înregistrările se fac în limba română, folosindu-se alfabetul latin;

Anularea, rectificarea sau completarea unei înregistrări de stare civilă se poate face

numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămasă definitivă şi irevocabilă (art.57

L.119/1996)

Pe baza înregistrărilor din registrele de stare civilă se eliberează numai celui îndreptăţit,

un certificat constatator.

Reguli speciale există pentru înregistrarea naşterii, adopţiei, căsătoriei, divorţului,

decesului, schimbării pe cale administrativă a numelui, actelor de stare civilă în caz de

mobilizare, război ori participare la misiunile de menţinere a păcii sau în scop umanitar.

Pe lânga aceste reguli mai există şi reguli privind reconstituirea şi întocmirea ulterioară,

reguli prevăzute de art.16, respectiv art.52-53 din Legea 119/1996. Reconstituirea actelor de

stare civilă se poate face la cerere, dacă registrele de stare civilă fost pierdute sau distruse, în

totalitate sau în parte şi se mai poate reconstitui atunci când actul de stare civilă a fost întocmit

în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul ori extrasul de pe acest act. Întocmirea actelor

de stare civilă se poate cere dacă întocmirea actului de naştere sau de deces a fost omisă deşi

au fost depuse actele necesare întocmirii acestuia şi de asemenea dacă întocmirea actului de

căsătorie a fost omis, deşi a fost luat consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă.

Înregistrarea naşterii

Naşterea se înregistrează la primăria municipiului, sectorului, oraşului sau comunei în care

s-a produs. Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii diferă de la caz la caz, cum ar

fi 15 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă, trei zile de la dat naşterii

pentru copilul născut mort, 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a

decedat în înăuntrul termenului de 15 zile şi pentru copiii găsiţi sau abadonaţi întocmirea

actului se face în termen de 30 de zile.

Înregistrarea naşterii se face pe baza declaraţiei verbale date în faţa ofiţerului de stare

civilă de către oricare dintre părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligaţia

declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere sau personalul din

unitatea în care a avut loc naşterea, rudelor sau vecinilor care au luat cunoştinţă de naşterea

unui copil.

Declarantul va prezenta o serie de acte, şi anume :

certificatul constatator al naşterii, întocmit pe formular tip, care va trebui să poarte

număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului

certificatele de naştere şi actele de identitate ale părinţilor şi a declarantului, dacă

naşterea nu este declarată de unul din părinţi

certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, dacă aceştia sunt căsătoriţi.

La înregistrarea naşterii, ofiţerul de stare civilă atribuie şi înscrie codul numeric

personal, care se menţioneză în certificatul de naştere, precum şi în toate actele care privesc

persoana în cauză. Naşterea poate fi declarată de orice persoană, însă certificatul de naştere îl

primeşte unul din părinţi.

În virtutea legii, copilul dobândeşte la naştere numele de familie, potrivit dispoziţiilor

legale, prin filiaţie. În ceea ce priveşte prenumele copilului, acesta se stabileşte de către

declarant, la înregistrarea naşterii după care ofiţerul de stare civilă menţionează în actul de

naştere a copilului prenumele astfel declarat. La fel ca şi numele de familie, prenumele este

indisponibil, adică nu poate fi folosit după voie, nu se poate dispune de el, şi imprescriptibil

ceea ce înseamnă că nu se prescrie, el rămâne valabil pentru totdeauna.

Căsătoria

Termenul de căsătorie este folosit de legislaţia noastră în două sensuri, în primul rând

ca act juridic pe care îl încheie persoanele care doresc să se căsătorească şi ca instituţie

juridică a celor căsătoriţi.

Căsătoria face parte din categoria actelor juridice, întrucât părţile pot decide numai ca

să li se aplice sau nu dispoziţiile legale care stabilesc statutul legal al căsătoriei, fără a avea

posibilitatea să le modifice. În ceea ce priveşte situaţia juridică, în principiu permanentă, a

celor căsătoriţi, devine aplicabilă prin încheierea actului căsătoriei şi durează pe tot timpul

existenţei raportului de căsătorie.

În concluzie, căsătoria reprezintă uniunea liber consimţită, încheiată potrivit

dispoziţiilor legale, între un bărbat şi o femeie, şi reglementată de normele imperative ale

legii. Termenul de uniune poate fi înţeles atât ca act juridic, cât şi ca raporturi statornice intre

soţi.

Căsătoria este o uniune dintre un bărbat şi o femeie, este liber consimţită, se întemeiază

pe deplina egalitate în drepturi între bărbat şi femeie, este monogamă, se încheie pe viaţă, are

ca scop întemeierea unei familii, are caracter civil, adică încheierea şi înregistrarea căsătoriei

sunt de competenţa exclusivă a autorităţii de stat şi de asemenea căsătoria se încheie în

formele cerute de lege, toate acestea reprezentând caracterele căsătoriei.

Există o serie de condiţii de fond ale căsătoriei, acestea sunt următoarele:

căsătoria se poate încheia numai între persoane de sex deosebit

actul juridic al căsătoriei este legal numai atunci când viitorii soţi au vârsta

matrimonială

căsătoria se încheie prin consimţământul liber şi actual al viitorilor soţi, care constituie

esenţa acestui act

pentru încheierea căsătoriei, viitorii soţi au obligaţia să declare că şi-au comunicat

reciproc starea de sănătate

Conform legislaţiei noastre sunt invocate ca impedimente la căsătorie următoarele:

este oprit să se căsătorească bărbatul care este căsătorit sau femeia care

este căsătorită;

este oprită căsătoria între rudele de linie dreaptă, precum şi între cele în

linie colaterală până la al patrulea inclusiv (art. 6 alin. 1 din Codul

familiei);

relaţiile rezultând din adopţie, potrivit art. 7 din Codul familiei, sunt

impediment la căsătorie;

în timpul tutelei căsătoria este oprită între tutore şi persoana minoră ce se

află sub tutela sa;

este oprit să se căsătorească alienatul mintal, debilul mintal, precum şi cel

care este lipsit vremelnic de facultăţile mintale, cât timp nu are

discernământul faptelor sale (art. 9 din Codul familiei);

Prima formalitate pe care viitorii soţi o îndelinesc în vederea căsătoriei este declaraţia

de căsătorie.

Art. 12 din Codul familiei prevede că „ cei care vor să se căsătorească vor face,

personal, declaraţia de căsătorie, la serviciul de stare civilă la care urmează a se încheia

căsătoria”, art. 28 din Legea 119/1996 precizează că „ declaraţia de căsătorie se face personal

de către viitorii soţi, în scris, la autoritatea administraţiei publice unde urmează a se încheia

căsătoria”, iar în art. 38 al metodologiei de aplicare a legii 119/1996, se concretizează prin

numirea autorităţii, astfel: 2 la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre

ei”.

Conform art. 13 din Codul familiei, „În aceeaşi zi cu primirea declaraţiei de căsătorie,

ofiţerul de stare civilă va dispune publicarea acesteia, prin afişarea în extras, într-un loc

special amenajat, la sediul primăriei unde urmează să se încheie căsătoria. Extrasul din

declaraţia de căsătorie va cuprinde, în mod obligatoriu: data afişării, datele de stare civilă ale

viitorilor soţi, precum şi înştiiţarea că orice persoană poate face opunere la căsătorie, în

termen de 10 zile de la data afişării”.

Declaraţia de căsătorie se face numai în formă scrisă, fiind semnată de declarant şi de

ofiţerul de stare civilă, şi trebuie să conţină:

voinţa neîndoielnică de a se căsători a viitorilor soţi;

declaraţia viitorilor soţi că îndelinesc cerinţele prevăzute de art. 4-10 din Codul

familiei, cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi lipsa impedimentelor la

căsătorie;

declaraţia acestora că au luat la cunoştinţă reciproc de starea lor de sănătate;

declaraţia viitorilor soţi cu privire la numele pe care s-au înteles să îl poarte în timpul

căsătoriei;

date cu privire la identitatea viitorilor soţi;

precizarea locului unde urmează a se încheia căsătoria, dacă declaraţiile s-au făcut la

servicii de stare civilă diferite.;

Termenul legal în care se poate încheia căsătoria este de 10 zile de la data când a fost

înregistrată declaraţia de căsătorie. În acest termen se cuprind atât ziua când a fost făcută

declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

Documentele necesare :

- Buletine de identitate;- Certificatele de naştere în original;- Certificatele prenupţiale care au valabilitate 14 zile de la data emiterii pâna la data oficierii căsătoriei, din care 10 zile trebuie să stea actele la starea civilă;- Sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă (legalizată), în cazul în care unul din soţi a mai fost căsătorit;- Certificatul de deces (copie şi original) al fostului soţ, în cazul în care unul din soţi este văduv- Actele se depun personal de ambii soţi

O altă formalitate premergătoare încheierii căsătoriei este opoziţia la căsătorie prin care

orice persoană aduce la cunoştinţă ofiţerului de stare civilă existenţa unei împrejurări de fapt

sau de drept care să facă imposibilă încheierea căsătoriei.

Ca urmare a încheierii căsătoriei, efectele acestui act juridic presupun, în principal

drepturile şi obligaţiile personale ale soţilor, reglementate de art.25-28 din Codul familiei,

drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale acestora, prevăzute de art. 29-36 din Codul familiei şi

alte drepturi şi obligaţii reciproce prevăzute pentru soţi, ce rezultă din principiile care

reglementează modalităţile prin care sunt ocrotite familia şi căsătoria.

Documente necesare eliberării livretului de familie :

Buletinele de identitate ale soţilor în original şi copie;

Certificatul de căsătorie în original şi copie;

Certificatele de naştere ale copiilor care fac parte din familie, în original şi copie şi

buletinul de identitate pentru copii peste 14 ani;

În cazul în care există copii din altă căsătorie, sentinţa judecătorească pentru

încredinţarea copiilor;

Nulitatea căsătoriei este sancţiunea care se aplică acestui act, în situaţia în care el a fost

încheiat cu nerespectarea condiţiilor de fond şi de formă reglementate de lege. Există două

tipuri de nulitate, absolută şi relativă.

Nulitatea absolută sancţionează căsătoria încheiată cu nerespectarea condiţiilor legii, în

care art. 19 din Codul familiei prevede că „este nulă căsătoria încheiată cu încălcarea

dispoziţiilor prevăzute în art. 4-7 lit.A, art. 9, 13 şi 16”, acestea fiind următoarele:

neîndeplinirea condiţiei de vârstă, bigamia, rudenia, adopţia, alienaţia sau debilitatea mintală,

lipsa publicării extrasului din declaraţia de căsătorie, lipsa consimţământului soţilor,

incompetenţa ofiţerului de stare civilă, căsătoria fictivă şi căsătoria între persoane de acelaşi

sex.

Nulitatea relativă intervine în cazul viciilor de consimţământ. Art. 21 alin. 1 din Codul

familiei prevede: „căsătoria poate fi anulată la cererea soţului al cărui consimţământ a fost

viciat prin eroare cu privire la identificarea fizică a celuilalt, prin viclenie sau prin violenţă”.

În concluzie căsătoria poate fi anulată numai în situaţia existenţei viciilor de

consimţământ, eroare, dol şi violenţă. Acţiunea în declararea nulităţii relative a căsătoriei este

o acţiune cu caracter personal şi poate fi introdusă numai de către soţul al cărui consimţământ

a fost viciat.

Atât nulitatea absolută cât şi cea relativă produc aceleaşi efecte, atât pentru viitor, cât şi

pentru trecut, în sensul că se consideră că respectiva căsătorie nu a fost încheiată. Încetarea

căsătoriei are loc atunci când a avut loc moartea unuia dintre soţi, iar în ceea ce priveşte

desfacerea căsătoriei aceasta are loc conform prevederilor art. 37 alin. 2 din Codul familiei

prin divorţ.

Înregistrarea decesului

Înregistrarea decesului se face în termen de 3 zile de la data producerii decesului, iar

pentru decesele produse prin violenţă sau în cazul găsirii unui cadavru, înregistrarea se va face

în termen de 48 ore, socotit din momentul decesului sau al găsirii cadavrului, în aceste cazuri

fiind necesară şi dovada eliberată de Poliţie sau de Parchet, din care să rezulte că una dintre

aceste autorităţi a fost sesizată în privinţa decesului.

În cazul în care decesul nu a fost declarat în termenul prevăzut de lege, pentru

înregistrarea acestuia, este necesară aprobarea Parchetului. Nedeclararea decesului în termenul

prevăzut de lege, se va sancţiona în conformitate cu dispoziţiile art. 62 din legea 119/1996, cu

amendă de la 50 lei la 150 lei.

Actele necesare în vederea înregistrării decesului sunt:

certificatul medical constatator al decesului întocmit pe formular tip, care va trebui să

poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa

medicului;

actul de identitate al persoanei decedate şi certificatul de naştere şi căsătorie al acesteia;

livretul militar al persoanei decedate, supusă obligaţiilor militare, pentru bărbaţii între

18-50 ani;

carnetul de alegător aldecedatului;

actul de identitate al declarantului decesului.

Certificatele de stare civilă se elibereaza numai cetăţenilor care posedă act de identitate.

Cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi cetăţenilor străini ale căror acte de stare

civilă sunt înregistrate în ţară li se vor elibera certificate pe baza paşaportului, sau prin

împuternicit cu procură specială. Persoanele care au domiciliul în alte localităţi decât cele în

care sunt păstrate registrele de stare civilă şi nu se pot deplasa personal pentru a obţine

certificate de stare civilă pot adresa cererea primăriei în raza căreia au domiciliul iar aceasta

solicită, în termen de 3 zile, primăriei respective să i se expedieze certificatul de stare civilă

solicitat. În caz de pierdere sau distrugere a certificatului de stare civilă, persoanei îndreptăţite

i se eliberează, la cerere, un nou certificat, cu perceperea taxei legale de timbru. Certificatele

de deces se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite. Actul de identitate al

celui decedat se reţine cu ocazia declarării decesului.

Pierderea certificatelor

În caz de pierdere, furt sau distrugere a certificatului de stare civilă, celui îndreptăţit i se

eliberează un nou certificat pe bază de cerere tip. Cererea trebuie să cuprindă:

numele, prenumele, domiciliul, ce fel de certificat solicită, şi în mod amănunţit,

împrejurările în care a fost pierdut, furat sau distrus certificatul;

Buletin de identitate a persoanei care solicită certificatul;

Certificatul de naştere se eliberează numai titularului actului;

Pentru copii minori certificatul se eliberează numai părintelui sau reprezentantului

legal;

Certificatul de căsătorie se eliberează unuia din soţi şi pentru motive întemeiate,

ambilor soţi;

Certificatul de deces se eliberează numai persoanelor îndreptăţite şi celor care justifică

sumele cheltuite cu înmormântarea;

Chitanţă amendă (100 - 200 lei);

Transcrierea actelor străine de stare civilă

Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de autorităţile străine, au putere

doveditoare în ţară numai dacă au fost transcrise/înscrise în registrele de stare civilă române.

Actele de stare civilă ale cetăţenilor români întocmite în străinătate, la autorităţile locale

competente, se TRANSCRIU, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, în termen de 6

luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului ori extrasului de

stare civilă.

Transcrierea certificatelor ori extraselor de stare civilă procurate din strainătate, pentru

cetăţenii români, se face cu aprobarea Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor,

scop în care, prin verificări, se stabileşte dacă titularul certificatului ori extrasului de naştere,

căsătorie sau deces este cetăţean român şi nu mai există un alt act transcris sau reconstituit.

Cererea de transcriere se adresează primăriei localităţii pe raza căreia are

domiciliul titularul documentului (în cazul certificatelor de deces, cererea se adresează

primăriei pe raza căreia are domiciliul solicitantul), însoţită de:

a) - certificatul original supralegalizat;

b) - fotocopie legalizată a certificatului;

c) - traducerea legalizată în limba română a certificatului.

În cazul persoanelor cu domiciliul în străinătate care împuternicesc un alt cetăţean

român să le reprezinte interesele, în vederea transcrierii certificatelor ori extraselor de stare

civilă emise de autorităţile străine, cererea se va depune la primăria ultimului domiciliu

avut în ţara de solicitant, iar în cazul în care acesta nu a avut vreodată domiciliul în ţară, la

Primăria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti.

Înscrierea actelor străine de stare civilă

În conformitate cu prevederile art.42 alin.(2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele

de stare civilă, introdus prin Legea nr. 94/2004, "Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot

solicita ÎNSCRIEREA în registrele de stare civilă române, de la misiunile diplomatice sau

oficiile consulare de carieră ale României, a certificatelor de stare civilă eliberate de

autorităţile străine, care îi privesc, în cazul în care înregistrarea actului sau faptului de

stare civilă a fost facută în prealabil la autoritatea din statul în care aceştia se află”.

ÎNSCRIEREA este echivalentul TRANSCRIERII din ţară. Începând cu data de

01.01.2004, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României le-au fost

repartizate liste cu coduri numerice personale (C.N.P.) precalculate, în vederea înscrierii lor în

actele de naştere întocmite şi în certificatele eliberate în baza acestora. Prin urmare, pentru

persoanele ale căror naşteri vor fi înregistrate/înscrise la misiunile diplomatice sau oficiile

consulare de carieră ale României, în certificatele de naştere ce se vor elibera vor fi atribuite şi

înscrise coduri numerice personale.

Cererea de înscriere în registrele de stare civilă române se depune la misiunea

diplomatică sau la oficiul consular de carieră al României din ţara unde a fost făcuta

înregistrarea în prealabil.

În toate cazurile, în baza documentelor prezentate, dacă se va stabili că solicitantul este

cetăţean român şi nu a mai solicitat transcrierea sau reconstituirea documentului în registrele

de stare civilă române (conform declaraţiei pe proprie răspundere), după verificarea şi

înregistrarea cererii, se va întocmi actul de stare civilă, iar originalul certificatului de stare

civilă, pe care se va efectua menţiunea că a fost ÎNSCRIS în registrele de stare civilă

române, se va restitui solicitantului.

A) Pentru înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor de naştere ,

cererea va fi facută de părintele român, de minor (în cazul în care acesta a împlinit vârsta 14

ani) sau prin împuternicit cu procură specială supralegalizată. Lista actelor necesare:

1. Cererea de înscriere

2. Fotocopia certificatului de naştere străin, supralegalizată;

3. Traducerea certificatului de naştere emis de autorităţile străine.

4. Paşapoartele româneşti valide ale părinţilor (părintelui) (originale şi fotocopii) ;

5. Certificatul românesc de căsătorie al părinţilor, dacă sunt căsătoriţi (original şi

fotocopie);

6. Declaraţie din care rezultă că nu s-a mai solicitat înscrierea/transcrierea certificatului în

registrele române de stare civilă.

 

B) Pentru înscrierea certificatelor de căsătorie:

- cererea va fi făcută de soţul cetăţean român, sau prin împuternicit cu procură specială

supralegalizată. Întocmirea actului se va face numai în condiţiile în care s-a stabilit că soţul

cetăţean român, în cazul în care a avut una sau mai multe căsătorii încheiate în străinătate, a

solicitat înscrierea menţiunilor de căsătorie şi de divorţ pe marginea actului de naştere din

ţară. Dovada o poate face prezentând certificatul de naştere eliberat de autorităţile din ţară, cu

toate menţiunile înscrise (referitoare la căsătorie sau divorţ).

Lista actelor necesare:

1. Cererea de înscriere;

2. Fotocopia certificatului de căsătorie străin emis de Registrar General, supralegalizată;

3. Traducerea certificatului de căsătorie emis de Registrar General.;

4. Actele de identitate româneşti valide (paşaport sau carte de identitate) ale soţilor/soţului

român (originale şi fotocopii); în cazul în care unul dintre soţi este străin, va prezenta

paşaportul sau cartea de identitate naţională;

5. Certificatele de naştere ale soţilor (originale şi fotocopii). În cazul în care unul dintre soţi

este cetăţean străin, se va anexa traducerea certificatului de naştere, care se va legaliza la

Consulat;

6. Declaraţie privind statutul civil anterior;

7. Declaraţie din care rezultă că nu s-a mai solicitat înscrierea/transcrierea certificatului în

registrele române de stare civilă;

8. Declaraţie autentificată la Consulat privind numele purtat după căsătorie - identic cu cel

purtat în străinătate.

C) Pentru înscrierea certificatelor de deces:

- cererea va fi facută de unul dintre membrii familiei sau de către o altă persoana îndreptăţită.

Lista actelor necesare:

1. Cererea de înscriere;

2. Actul de identitate valid al persoanei care solicită înscrierea (original si fotocopie);

3. Fotocopia certificatului de deces emis de Registrar General, supralegalizată;

4. Traducerea certificatului de deces emis de autorităţile străine.

5. Declaraţie din care rezultă că nu s-a mai solicitat înscrierea/transcrierea certificatului în

registrele române de stare civilă.

Publicarea cererii de schimbare de nume pe cale administrativă

Documente necesare :

Cerere de publicare în Monitorul Oficial;

Buletin de identitate al solicitantului;

Copie de pe certificatul de naştere;

Taxa de publicare care se achită la poştă;

După primirea Monitorului Oficial în care este publicată cererea, în termen de 6 luni,

solicitantul trebuie să se prezinte cu:

-Monitorul Oficial

-Buletinul de identitate

-Copia legalizată după certificatul de stare civilă;

-Declaraţie de consimţământ autentificat la notar din partea soţului sau soţiei care este de

acord cu schimbarea numelui sau prenumelui celuilalt soţ sau al copilului minor.

Deschiderea succesiunii la cerere

Documente necesare:

Certificat de deces al celui pentru care se solicită succesiunea;

Extras CF;

Titlu de proprietate pentru pamânt în baza Legii fondului funciar-original si copie;

Certificat de acţionar;

Acte de proprietate pentru orice fel de bunuri după care se deschide succesiunea.

Solicitantul trebuie să cunoască numele şi adresa moştenitorilor legali şi testamentari

(dacă este cazul).

Recrutarea, încadrarea şi promovarea personalului

În activitatea autorităţilor administraţiei publice, de organizare a executării legii şi de

executarea în concret a acesteia se impune cu necesitate reaşezarea relaţiilor de muncă pe

principiul calităţii, integrităţii şi competenţei profesionale.

Încadrarea pe o funcţie publică de execuţie sau de conducere se face potrivit

prevederilor Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi

completările ulterioare.

Promovarea, în condiţiile legii, a persoanelor încadrate în funcţia de debutant, precum şi

a celor care au absolvit studii la nivel superior în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea

se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate într-un post de nivel

superior.

Condiţiile privind angajarea, promovarea, eliberarea din funcţie, precum şi drepturile şi

obligaţiile funcţionarilor publici sunt cele stabilite prin lege şi regulamente.

Persoanele alese în funcţii de demnitate publică, primarul şi viceprimarul, secretarul

municipiului, precum şi personalul de conducere numit, sunt obligaţi să asigure organizarea

muncii şi crearea condiţiilor necesare desfăşurării normale a activităţii fiecărui funcţionar

public.

Cariera în funcţia publică cuprinde ansamblul situaţiilor juridice şi efectele produse,

care intervin de la data naşterii raportului de serviciu până în momentul încetării acestui

raport, în condiţiile legii.

Modalităţile de dezvoltare a carierei în funcţia publică sunt promovarea într-o funcţie

publică superioară şi avansarea în gradele de salarizare corespunzătoare funcţiei publice

deţinute.

Organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru recrutarea funcţionarilor publici,

evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, precum şi

evaluarea funcţionarilor publici debutanţi, se desfăşoară în conformitate cu actele normative în

vigoare.

În vederea dezvoltării carierei funcţionarilor publici, instituţiile publice au obligaţia să

identifice şi să aplice, împreună cu reprezentanţii funcţionarilor publici, în condiţiile legii,

instrumente de motivare morală şi materială a funcţionarilor publici, şi să sprijine iniţiativele

privind dezvoltarea profesională individuală a acestora.

Conducerea Primăriei comunei Bunesti recunoaşte libera exercitare a dreptului sindical

conform Constituţiei, Codului muncii, Convenţiilor internaţionale pe care România le-a

ratificat şi a altor reglementări interne, şi garantează independenţa şi libertatea de exprimare a

opiniei cu respectarea demnităţii şi conştiinţei fiecărui funcţionar public.

Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea

în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică. Funcţionarii publici nu pot

deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate.

Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de

demnitate publică.

Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă pe durata campaniei

electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales şi până la încetarea funcţiei

eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau

numit.

Persoanele care exercită demnităţi publice şi funcţii publice vor depune o declaraţie de

interese, conform legii, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le

desfăşoară, cu excepţia celor legate de mandatul sau funcţia publică pe care o exercită.

Potivit Hotărârii nr. 1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor

publici cariera în funcţia publică cuprinde ansamblul situaţiilor juridice şi efectele produse,

care intervin de la data naşterii raportului de serviciu până în momentul încetării acestui

raport, în condiţiile legii.

Principiile care stau la baza organizarii si dezvoltării carierei in funcţia publică sunt

următoarele:

a) competenţa, principiu potrivit căruia persoanele care doresc să acceadă sau să promoveze

într-o funcţie publică trebuie să deţină şi să confirme cunoştinţele şi aptitudinile necesare

exercitării funcţiei publice respective;

b) competiţia, principiu potrivit căruia confirmarea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare

exercitării unei funcţii publice se face prin concurs sau examen;

c) egalitatea de şanse, prin recunoaşterea vocaţiei la cariera in funcţia publică a oricărei

persoane care îndeplineşte condiţiile stabilite potrivit legii;

d) profesionalismul, principiu potrivit căruia exercitarea funcţiei publice se face cu

respectarea principiilor prevăzute de lege;

e) motivarea, principiu potrivit căruia, în vederea dezvoltării carierei, autorităţile şi instituţiile

publice au obligaţia să identifice şi să aplice, în condiţiile legii, instrumente de motivare

morală şi materială a funcţionarilor publici, precum şi să sprijine iniţiativele privind

dezvoltarea profesională individuală a acestora;

f) transparenţa, principiu potrivit căruia autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a pune

la dispoziţie tuturor celor interesaţi informaţiile de interes public referitoare la cariera in

funcţia publică.

Stabilirea posibilităţilor de carieră în funcţia publică se realizează anual prin planul de

ocupare a funcţiilor publice.

Planul de ocupare a funcţiilor publice se elaborează de către Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici, pe baza propunerilor autorităţilor şi instituţiilor publice cu privire la

numărul funcţiilor publice vacante şi modalitatea de ocupare a acestora, cu consultarea

organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional, şi se supune spre aprobare Guvernului.

Potrivit art.6 alin 1 al Hotărârii nr.1209/2003 recrutarea funcţionarilor publici se face

prin concurs organizat în limita funcţiilor publice vacante prevăzute anual în acest scop prin

planul de ocupare a funcţiilor publice. Concursul se organizează după promovarea,

transferarea şi redistribuirea funcţionarilor publici, în condiţiile legii.

Concursurile prevăzute la art. 6 se organizează astfel:

a) de către comisia de concurs constituită pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici în

condiţiile legii;

b) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de

conducere vacante, cu excepţia funcţiilor publice de conducere de şef birou şi şef serviciu;

c) de către autorităţi şi instituţii publice din administraţia publică centrală şi locală, pentru

ocuparea funcţiilor publice de execuţie, a funcţiilor publice de conducere de şef serviciu şi şef

birou şi, respectiv, a funcţiilor publice specifice vacante;

d) de către Institutul Naţional de Administraţie, pentru admiterea la programele de formare

specializată în administraţia publică, organizate în scopul numirii într-o funcţie publică.

Condiţiile specifice de participare la concursul pentru ocuparea funcţiilor publice

generale se aprobă de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, la propunerea autorităţilor şi

instituţiilor publice. Condiţiile specifice de participare la concursul pentru ocuparea funcţiilor

publice specifice se stabilesc de autorităţile şi instituţiile publice, cu avizul Agenţiei Naţionale

a Funcţionarilor Publici.

Condiţiile de desfăşurare a concursului se publică, prin grija autorităţii sau instituţiei

publice organizatoare, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin 30 de zile

înainte de data desfăşurării concursului, cu excepţia concursurilor organizate în condiţiile

prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. a) si b), care vor fi publicate de către Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici din fondurile alocate în acest sens. Condiţiile de participare şi condiţiile

de desfăşurare a concursului, bibliografia şi alte date necesare desfăşurarii concursului se

afişează la sediul autorităţii sau instituţiei publice organizatoare a concursului şi, dacă

autoritatea sau instituţia publică are pagină de Internet, se publică pe această pagină.

Pentru a participa la concursurile organizate pentru recrutarea funcţionarilor publici

debutanţi, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de art.49 din Legea

188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.

Concursul constă în 3 etape : selectarea dosarelor de înscriere, proba scrisă şi interviul.

În vederea participării la concurs, candidaţii depun un dosar de înscriere. Pot susţine

probele prevăzute la art. 10 al Hotărârii nr. 1209/2003 la alin. (1) lit. b) si c) candidaţii ale

căror dosare de înscriere au fost selectate de către comisia de concurs, în condiţiile prezentei

hotărâri.

Candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi, în condiţiile legii, pe baza punctajului final

obţinut, în funcţiile publice pentru care au candidat. În vederea numirii în funcţia publică,

candidatul declarat admis trebuie să se prezinte, în termen de 5 zile lucrătoare de la data

expirării termenului prevăzut pentru contestaţii, la autoritatea sau instituţia publică în al cărei

stat de funcţii este prevăzută funcţia publică vacantă. Emiterea actului administrativ de numire

se face în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data la care candidatul a fost declarat

admis.

În vederea organizării şi desfăşurării concursurilor pentru recrutarea funcţionarilor

publici se constituie comisii de concurs, respectiv comisii de soluţionare a contestaţiilor, prin

act administrativ al conducatorului autorităţii sau instituţiei publice organizatoare a

concursului, în condiţiile Hotărârii nr.1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei

funcţionarilor publici.

După recrutare, funcţionarul public este supus unei perioade de stagiu. Perioada de

stagiu are ca obiect confirmarea aptitudinilor profesionale ale funcţionarilor publici debutanţi

în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor unei funcţii publice, formarea lor practică,

însuşirea specificului activităţii autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară

activitatea, precum şi a exigenţelor administraţiei publice.

Pe parcursul perioadei de stagiu, activitatea funcţionarului public debutant se desfăşoară

sub îndrumarea unui funcţionar public definitiv, de regulă din cadrul aceluiaşi compartiment,

denumit în continuare îndrumător.

La terminarea perioadei de stagiu, activitatea funcţionarilor publici debutanţi este

evaluată în conformitate cu Procedura de evaluare a activităţii funcţionarilor publici debutanţi

prevazută în anexa nr. 2 a Hotărârii nr. 1209/2003.

Funcţionarii publici debutanţi care au obţinut la evaluarea activităţii calificativul

"corespunzător" vor fi numiţi, prin transformarea postului, funcţionari publici definitivi într-o

funcţie publică de execuţie din clasa corespunzătoare studiilor absolvite. În situaţia în care

funcţionarii publici au obţinut la evaluarea activităţii calificativul “necorespunzător“,

conducătorul autorităţii sau instituţiei publice va dispune prin act administrativ eliberarea din

funcţie, în condiţiile legii.

Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice

superioare vacante.

Promovarea poate fi:

a) definitivă, atunci când funcţia publică superioară se ocupă prin concurs sau examen, în

condiţiile prevăzute de prezenta hotărâre;

b) temporară, atunci când funcţia publică de conducere sau, după caz, funcţia publică

corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici se ocupă pe perioada determinată, în

condiţiile legii.

Concursul sau examenul pentru promovare se organizează în limita funcţiilor publice

vacante rezervate în scopul promovării prin planul de ocupare a funcţiilor publice sau pentru

funcţiile publice care devin vacante în cursul anului, astfel:

a) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru promovarea funcţionarilor

publici în funcţii publice, cu excepţia funcţiilor publice de şef seviciu şi şef birou;

b) de către autorităţile şi instituţiile publice, pentru promovarea funcţionarilor publici în

funcţii publice de execuţie sau în funcţii publice de conducere, de şef serviciu ori şef birou.

Concursul sau examenul se organizează de autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia

funcţionarii publici prevăzuţi la alin.1 îşi desfăşoară activitatea, cu respectarea prevederilor

anexei nr.1 al Hotărârii nr. 1209/2003.

Evaluarea activităţii funcţionarului public debutant se face în termen de cinci zile

lucrătoare de la terminarea perioadei de stagiu, de regulă, de către conducatorul

compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea, denumit în continuare evaluator.

Evaluarea activităţii funcţionarului public debutant în aprecierea modului de dobândire a

cunoştinţelor teretice şi a deprinderilor practice necesare îndeplinirii atribuţiilor aferente unei

funcţii publice, a cunoaşterii specificului activităţii autorităţii sau instituţiei publice şi a

exigenţelor administraţiei publice.

Evaluarea activităţii funcţionarilor publici debutanţi se face pe baza:

- referatului întocmit de îndrumător;

- raportul de stagiu întocmit de funcţionarul public debutant;

- raportul de evaluare întocmit de evaluator.

Evaluatorul consemnează în raportul de evaluare a perioadei de stagiu, propunerea

privind numirea funcţionarului public debutant într-o funcţie publică definitivă, în situaţia în

care calificativul de evaluare este „corespunzător” sau propunerea de eliberare din funcţie, în

condiţiile legii, în situaţia în care funcţionarul public debutant a obţinut calificativul

„necorespunzător”.

Drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici din cadrul Aparatului propriu al

Consiliului Local

O perioadă îndelungată, funcţionarii au fost supuşi unor regimuri restrictive, dat fiind

specificul misiunii lor de a servi statului. Actualmente, acest specific este în atenuare

progresivă, remarcându-se o tendinţă evidentă de a şterge diferenţa dintre funcţionari şi restul

cetăţenilor.

După cum funcţionarii publici au obligaţii faţă de serviciul public, la fel ei au şi drepturi

respective.

Drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici se divizează în două mari categorii :

drepturi şi obligaţii cu caracter general pe care le au toţi funcţionarii publici, drepturi şi

obligaţii speciale, pe care le au numai anumite categorii de funcţionari publici;

Funcţionarul public are dreptul:

a) să examineze probleme şi să ia decizii în limitele împuternicirilor sale;

b) să solicite, în limitele competenţei sale, şi să dispună de informaţia necesară de la alte

autorităţi publice, precum şi de la persoane fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate

şi tipul de organizare juridică;

c) să se perfecţioneze profesional;

d) să avanseze la serviciu corespunzător pregătirii lui profesionale, capacităţilor intelectuale,

rezultatelor atestării, conştiinciozităţii în exercitarea atribuţiilor în cazul în care participă la

concursul pentru ocuparea posturilor vacante de un rang superior;

e) să-şi cunoască drepturile şi obligaţiile de serviciu;

f) să fie remunerat conform funcţiei, pregătirii profesionale şi experienţei sale de muncă;

g) să se asocieze la sindicate şi să participe la activitatea lor în afara orelor de program;

h) să beneficieze de protecţie juridică, în corespundere cu statutul său.

Printre drepturile fundamentale ale funcţionarilor publici, evidenţiem:

- dreptul la protecţie juridică;

- drepturi financiare (dreptul la remunerare, la indemnizaţii speciale, la asigurare socială,

la pensie de batrâneţe);

- dreptul la stabilitatea postului (acest drept constituie în acelasi timp şi un avantaj faţă de

salariaţii din sectorul privat. În principiu, funcţionarul este numit pentru toată cariera sa (în

Germania, el este numit “pe viata”), cu excepţia cazurilor de demisie sau destituire, sancţiunea

cea mai grava, care poate fi aplicată doar în urma unei proceduri disciplinare.

Funcţionarilor le sunt garantate libertatea de opinie, libertatea de exprimare (cu condiţia

respectării principiului neutralităţii şi a obligaţiei de rezervă), libertatea de asociere, libertatea

sindicală, dreptul la grevă.

Obligaţiile funcţionarului sunt urmatoarele:

a. să execute la timp şi calitativ deciziile autorităţilor publice în problemele ce ţin de

competenţa lui;

b. să dirijeze, în cunoştinţă de cauză, sectorul de muncă încredinţat, să manifeste iniţiative

şi perseverenţă, să asigure îndeplinirea necondiţionată a sarcinilor ce stau în faţa autorităţii

publice;

c. să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor;

d. să se călăuzească în exercitarea atribuţiilor de legislaţia în vigoare, să fie obiectiv şi

imparţial, să nu dea dovadă de tergiversări şi birocratism;

e. să examineze la timp propunerile, cererile şi plângerile cetăţenilor în domeniul

activităţii sale de serviciu, în conformitate cu legislaţia;

f. să studieze opinia publică şi să ţină cont de aceasta în activitatea sa;

g. să păstreze secretele de stat ori un alt secret ocrotit de lege, precum şi informaţiile

despre cetăţeni de care ia cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor, respectând legislaţia.

Nu se permite, conform legii, nici acceptarea de daruri şi alte servicii din partea agenţilor

economici şi cetăţenilor pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu excepţia semnelor de

atenţie simbolice, recunoscute conform normelor de politeţe şi ospitalitate. Funcţionarul

public nu are dreptul să plece în delegaţii peste hotare din contul persoanelor juridice sau al

cetăţenilor, să aibă conturi în banci din străinătate.

Obligaţiile membrilor serviciului public decurg din misiunea lor de a servi interesului

general.

Obligaţii profesionale:

Obligaţia de a servi, adică obligaţia de a executa sarcinile ce îi sunt încredinţate.

Discreţie profesională şi secret profesional. Interdicţia de a divulga secretul

profesional este generală şi absolută, cu o singură excepţie. Este vorba de teoria secretului

profesional destăinuit, care obligă agenţii publici să împărtaşească informaţiile confidenţiale

colegilor sau superiorilor ierarhici atunci când acest lucru este necesar pentru buna funcţionare

a serviciului.

Obligaţia de rezervă. În exerciţiul funcţiei, funcţionarul trebuie să facă abstracţie

de opiniile sale politice sau religioase.

Obligaţia de perfecţionare profesională, care poate fi realizată prin formarea

continuă.

Obligaţii ce afectează comportamentul personal al funcţionarului:

Obligaţii specifice: obligaţia de reşedinţă (pentru ambasadori, militari, de exemplu),

obligaţia de a cere autorizaţie de căsătorie (în Franţa, de exemplu, pentru militarii

jandarmieriei).

Obligaţii generale. Funcţionarul trebuie să aibă, în viaţa sa personală, un comportament

ce nu compromite reputaţia administraţiei. Nerespectarea de către funcţionar a acestor datorii

este sancţionată disciplinar.

Organizarea timpului de lucru

Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe săptămână,

realizată prin săptămâna de lucru de 5 zile, cu 2 zile de repaos. Programul de muncă şi modul

de repartizare a acestuia pe zile tebuie aduse la cunoştinţă publică şi afişate la sediul instituţiei

publice. Toate derogarile de la programul de lucru stabilit prin Regulament intern pentru

Aparatul propriu al Consiliului local al comunei Bunesti se aproba de conducerea Primăriei,

prin dispoziţie motivată, cu avizul reprezentanţilor funcţionarilor publici.

Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul funcţionarului public, cu

excepţia cazului de forţă majoră sau penru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor

accidente ori înlaturării consecinţelor unui accident.

Funcţionarii publici care lucrează peste durata normală a timpului de muncă au dreptul,

potrivit legii, la compensare cu ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea

acesteia. Efectuarea orelor suplimentare de către orice categorie de personal este posibilă, în

cazuri temeinic justificate la solicitarea şefilor de compartimente, cu aprobarea prealabilă a

primarului sau a viceprimarului.

Funcţionarii publici beneficiază, în condiţiile legii, şi de următoarele drepturi:

concediu de creştere a copilului de până la doi ani sau, în cazul copilului cu

handicap, până la împlinirea vârstei de trei ani

concediu pentru îngrijirea copilului bolnav de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu

handicap, pentru afecţiuni itercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani

concediu paternal

concediu pentru formare profesională

Funcţionarii publici care urmează cursurile unei unităţi de învăţământ superior, la

distanţă, sub formă de module sau fără frecvenţă, beneficiază de un concediu de studii platit

de până la 60 de zile calendaristice, integral sau eşalonat, pentru fiecare an de studiu dar nu

mai mult decât durata normală a cursurilor facultăţii.

Accesul cetăţenilor municipiului şi a altor persoane interesate în sediul Primăriei

comunei Bunesti se face numai în timpul programului de lucru afişat pentru Ghişeul Unic. Nu

este permisă circulaţia liberă în cadrul instituţiei publice a persoanelor din afara acesteia cu

excepţia celor cărora le-a fost permis accesul în sediu şi numai dacă vor fi însoiţe de către o

persoană din compartimentul la care a venit atât la intrare cât şi la plecare.

Toate derogările de la programul de lucru obişnuit se aduc la cunoştinţă publică prin

afişare la sediul Primăriei comunei Bunesti.

Concluzii

Având în vedere furnizarea de servicii publice, compartimentul Stare civilă al

Aparatului propriu al Consiliului Local al comunei Bunesti, principalul factor în furnizarea

acestor servicii este calitatea.

Asigurând calitatea, instituţia dă încredere cetăţenilor că seviciile prestate sunt conform

aşteptărilor şi , ca atare, demonstrează capacitatea de a le realiza sau presta atâta timp cât este

nevoie de ele.

În aceste condiţii, fiecare instituţie publică, şi anume, compartimentul stare civilă avut

în vedere, este preocupată de elaborarea strategiilor în domeniul calităţii. În cadrul acestor

strategii, se specifică nivelul pe care trebuie să-l atingă componentele calităţii serviciilor, într-

un aumit orizont de timp în concordanţă cu noile dezvoltări, cu necesitatea socială şi cerinţele

cetăţenilor.

Direcţia de evidenţă a persoanelor a Consiliului Local al comunei Bunesti a întocmit

un referat de evaluare a principalelor activităţi desfăşurate în anul 2006.

Începând cu data de 01/04/2006, în baza O.G. nr. 84/2001 privind – Înfiinţarea şi

funcţionarea Serviciilor publice Comunitare de evidenţa Persoanelor, Consiliul Local al

comunei Bunesti a aprobat Hotărârea nr. 12/31.03.2006 pentru înfiinţarea şi funcţionarea

Serviciului Public Comunitar Local de evidenţa Persoanelor sub denumirea de „ Direcţia de

Evidenţa Persoanelor”, prin reorganizarea Biroului de Evidenţă Informatizată a Persoanei şi

compartimentului de Stare Civilă.

Activitatea Direcţiei s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile legale în vigoare care

reglementează specificul muncii de evidenţa persoanelor, stare civilă. Aceasta activitate s-a

analizat pe capitole prezentându-se activitatea preventivă care s-a materializat prin respectarea

normelor legale şi a dispoziţiilor pe linia protecţiei informaţiilor clasificate, a prevederilor

Legii nr. 667/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter

personal şi libera circulaţie a acestor date s-au organizat în număr de 8 şedinţe festive de

înmânare a actului de identitate în cadrul festiv şi s-a participat la un număr de 10 şedinţe cu

cetăţenii, prilej cu care au fost prelucrate acte normative referitoare la activitatea de evidenţa

persoanelor, stare civilă, paşapoarte, evidenţa militară şi de asemenea au fost executate o serie

de controale la unităţile de ocrotire şi protecţie socială, maternitate, ocazie cu care s-a depistat

un număr de 19 copiii pentru care nu s-a întocmit certificatul constatator al naşterii, au fost

identificate prin verificări şi evidenţe un număr de 157 persoane internate pentru naştere care

nu posedau ori nu au prezentat acte de identificare.

Alte tipuri de activităţi analizate au fost activitatea specifică, activitatea informatică şi

activitatea financiară, management şi resurse umane. În ceea ce priveşte activitatea specifică

au fost luate în evidenţa persoanelor un număr de 1476 de persoane ca urmare a naşterii,

dobândirea cetăţeniei române ori stabilirii domiciliului în România, eliberarea unui număr de

11794 acte de identitate, 8235 cărţi de alegător, 7185 paşapoarte, 4613 certificate de stare

civilă, 527 livrete de familie, preschimbarea unui numar de 226 permise de conducere,

soluţionarea unui număr de 292 dosare de schimbare nume, transcriere, rectificare, înregistrare

tardivă, întocmirea unui număr de 2300 buletine statistice şi comunicări privind actele de stare

civilă şi înregistrarea unui număr de 460 căsătorii, 499 decese şi 310 divorţuri.