RAPORT

Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova

RETROSPECTIVA ANULUI 2019

Promovarea democrației și a drepturilor omului

Redactor: Asociația Obștească LOGODAVADesign, machetare și tipar: „FOXTROT” SRL

Asociația Promo‑LEXStr. Mitropolit Petru Movilă 23/13, Chișinău, Moldova tel./fax: (+373 22) 45 00 24, 44 96 26 info@promolex.mdwww.promolex.md

SE DISTRIBUIE GRATUIT

Sursă imagini: pagini de Facebook ale PLDM, PDM, PPPDA; pagina personală de Facebook a Alionei Briceag; pagini web: www.privesc.eu, www.zgd.md, www.publika.md, www.socialistii.md, www.unpaspentru.md

Toate drepturile sunt protejate. Conținutul Raportului poate fi utilizat și reprodus în scopuri non–pro‑fit și fără acordul prealabil al Asociației Promo‑LEX cu condiția indicării sursei de informație.

Raportul este realizat în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Opiniile exprimate în cadrul Raportului „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2019” aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.

– 3 –

CUPRINS

INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

METODOLOGIA DE MONITORIZARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

REZUMAT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

I. ASPECTE LEGALE PRIVIND FINANȚAREA PARTIDELOR POLITICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

1.1. Evoluția cadrului legal privind finanțarea partidelor politice în anul 2019 . . . . . . . . . . . . . . .9

1.2. Implementarea recomandărilor formulate de Promo‑LEX până în anul 2019 cu referire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

1.3. Organul de supraveghere și control. Reglementări și sancțiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

II. RAPORTAREA FINANCIARĂ A PARTIDELOR POLITICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

2.1. Raportarea partidelor politice. Indici de conformitate și transparență . . . . . . . . . . . . . . . . . 192.1.1. Rapoartele semestriale (I) privind gestiunea financiară a partidelor pentru

prima jumătate a anului 2019 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202.1.2. Rapoartele semestriale (II) privind gestiunea financiară a partidelor pentru

a doua jumătate a anului 2019 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212.1.3. Rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidelor pentru anul 2019 . . . 22

2.2. Sursele de finanțare ale partidelor politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

2.3. Veniturile și cheltuielile partidelor politice reflectate în rapoarte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

III. MONITORIZAREA CIVICĂ A FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE ŞI ESTIMAREA CHELTUIELILOR NERAPORTATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

3.1. Monitorizarea activității operaționale a partidelor politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373.1.1. Aspecte generale ce țin de gestiunea financiară a partidelor politice . . . . . . . . . . . . 37

3.2. Monitorizarea activității promoționale a partidelor politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

3.3. Cheltuielile partidelor politice constatate de monitorii Promo‑LEX și nereflectate în raportul anual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

3.3.1. Estimarea cheltuielilor operaționale ale partidelor politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 553.3.2. Estimarea cheltuielilor promoționale ale partidelor politice constatate de

monitorii Promo‑LEX și nereflectate în rapoartele anuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

RECOMANDĂRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

LISTA DE ABREVIERI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

– 4 –

INTRODUCEREÎn perioada 26 iulie 2016  – 31 martie 2021, Asociația Promo‑LEX implementează programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvol‑tare Internațională (USAID). În cadrul acestui proiect, Asociația și‑a propus, inclusiv, elaborarea unor rapoarte de monitorizare a finanțării semestriale și anuale a partidelor politice, în speță, prin prisma activităților desfășurate și a raportării către organul mandatat – CEC.

Din totalul de 46 de partide politice înregistrate la Agenția Servicii Publice (ASP) în anul 2019, Asociația Promo‑LEX a vizat în raportul de monitorizare partidele politice care au prezentat rapoarte financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC) și/sau a căror activitate a fost observată de către monitorii Promo‑LEX. Volumul de informații analizate conţine atât date calitative, cât și cantitative cu privire la subiectul finanțării partidelor politice pentru anul 2019, ceea ce a permis reconstituirea unei bune părți din tabloul general al activităților partidelor politice din Republica Moldova desfășurate în perioada de referință.

Astfel, în vederea obținerii unei imagini de ansamblu cu privire la subiectul abordat, au fost evaluate 2389 de formulare ce prezintă activitățile promoționale desfășurate de 17 partide politice – subiecți ai monitorizării civice, care pot fi vizualizate în imagini foto și video pe www.financiar.monitor.md. Au mai fost analizate 207 formulare ce prezintă activitățile operaționale a 17 formațiuni observate și 197 de grile de interviu cu reprezentanții a 14 organizații teritoriale/raionale/sectoriale ale partidelor. De asemenea, au fost analizate rapoartele financiare semestriale pentru semestrul I 2019 a 42 de partide politice și rapoartele financiare a 20 de partide care au prezentat rapoarte anuale la CEC până în momentul redactării raportului respectiv. Pe lângă rapoar tele prezentate la CEC, au fost analizate și anexele acestora, inclusiv registrele cotizațiilor de membru de partid, registrele donațiilor de la persoanele fizice și juridice, registrele donațiilor sub formă de proprietăți, bunuri, servicii gratuite sau condiții mai avantajoase decât valoarea comercială, registrele cotizațiilor, registrul veniturilor obținute de către partide în urma activităților economice desfășurate de acestea, registrele patrimoniilor partidelor politice.

Prin acest Raport, Asociația Promo‑LEX urmărește monitorizarea calității raportării financiare a partidelor, a indicilor de transparență și conformitate cu norma legală, dar și a activității organului mandatat de supraveghere și de control al acestora. Scopul final al Raportului este de a îmbunătăți practicile existente în domeniu și de a preveni cazurile de încălcare a legislației, promovând bune‑le practici în materie de raportare financiară de către partidele politice.

– 5 –

METODOLOGIA DE MONITORIZAREScopul monitorizării este reconstituirea tabloului general al cheltuielilor partidelor pentru anul 2019 și evaluarea conformității activității de raportare, evidență și supraveghere cu normele lega‑le în vigoare. Monitorizarea s‑a axat pe evenimentele pe care le‑au desfășurat partidele politice, inclusiv prin intermediul organizațiilor teritoriale. Conceptual, s‑a ținut cont și de acele partide care nu au avut sedii în unitățile administrativ‑teritoriale (UAT) de nivelul II, precum și de cele care au desfășurat cel puțin o activitate în teritoriul menționat. Adițional, au fost organizate și intervi‑uri cu reprezentanții organizațiilor teritoriale. După caz, informațiile au fost obținute la distanță, organizațiilor de partid fiindu‑le expediate grilele de interviu prin intermediul poștei electronice. Din cauza situației din perioada 17 martie – 15 mai 2020, și anume declararea stării de urgență în Republica Moldova, instituită în legătură cu pandemia COVID‑19 și faptul că a fost introdusă obligația distanțării sociale, Promo‑LEX, în loc să organizeze interviuri cu organizațiile de partid de la nivelul central, le‑a expediat acestora grilele de interviu prin e‑mail. Din păcate, nicio formațiune politică la nivel central nu a dat curs solicitării Promo‑LEX de a răspunde la întrebările din grile.

În consecință, evaluarea finanțării activității partidelor politice din țară a fost efectuată prin me‑toda utilizării datelor deschise prin scanarea platformelor online ale subiecților monitorizați (rețelele de socializare – Facebook și Odnoklassniki – ale organizațiilor teritoriale și centrale de partid, pagina web a partidului), în urma consultării surselor locale mass‑media (arhiva, bibliote‑cile), a discuțiilor informale cu actorii din comunitate (administrația publică locală (APL), agenți economici, cetățeni). Deși Asociația Promo‑LEX nu este un organ de anchetă, constatările sale din procesul de monitorizare din teren au fost însoțite de probe foto și video, care au fost plasate pe platforma online www.financiar.monitor.md.

În procesul de monitorizare au fost implicați 35 de monitori teritoriali (raportați la UAT de nivelul II), 5 coordonatori regionali și membrii echipei centrale a Promo‑LEX. Toți monitorii au fost instruiți în ceea ce privește scopul, obiectivele, metodologia și instrumentele de lucru din cadrul proiec‑tului. Fiecare monitor a semnat codul de conduită al observatorului Promo‑LEX. Echipa centrală a elaborat formulare tipizate pentru colectarea datelor cantitative și calitative privind activitatea partidelor politice prin metoda monitorizării. Datele colectate de către monitori în formularele tipizate au fost plasate pe platforma internă și securizată de raportare a Promo‑LEX, fiind analiza‑te, validate și sintetizate de către echipa centrală. Analista financiară a comparat informațiile din rapoartele oficiale ale partidelor prezentate la CEC, a analizat informațiile prezentate de monitori, a estimat cheltuielile reale ale partidelor în baza informațiilor raportate din teritoriu. În cele din urmă, a raportat constatările obținute la cadrul legal actual și le‑a evaluat conformitatea. Analiza datelor din documentele recepționate a fost, de asemenea, inclusă în raport. Valuta utilizată în acest raport este exprimată în lei moldovenești (lei) la cursul 1 EUR = 19,50 MDL.

– 6 –

REZUMATAsociaţia Promo‑LEX a desfășurat monitorizarea civică a finanțelor partidelor politice pentru anul 2019. Raportul de față reflectă constatările relevante ce au fost observate și obținute din interviu‑rile cu organizațiile teritoriale ale partidelor de către reţeaua naţională de monitori ai Promo‑LEX. Aceste date au fost conectate la datele din rapoartele financiare anuale și de campanie prezenta‑te la Comisia Electorală Centrală de către partidele politice. De asemenea, este reflectată analiza evoluției cadrului normativ din perioada vizată.

În anul 2019, cadrul legal privind finanţarea partidelor politice a suferit ample modificări în vederea îmbunătățirii acestuia. Prin urmare, la 15 august 2019, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea nr. 113 pentru modificarea unor acte legislative, printre care și Codul electoral, Legea privind partidele politice și Codul contravențional. Prin modificările aplicate, a fost redus atât plafonul anual de acumulare a veniturilor, de la 0,3% din veniturile bugetului de stat la 0,1%, cât și plafoanele donațiilor din partea donatorilor, persoane fizice și juridice – de la 200 și 400 de salarii medii pe economie pentru anul respectiv la 6 și 12 salarii medii lunare pe economie. A fost permis, dar diferențiat de la regula generală, plafonul donațiilor efectuate de către conaționalii din afara țării, aceștia având dreptul de a face donații în mărimea a 3 salarii medii pe economie anual. Mai mult, plafonul donațiilor din partea cetățenilor cu statut de persoane cu funcții de demnitate publică, de funcționari publici, inclusiv cu statut special, sau pentru angajații din organizații publice, a fost micșorat și stabilit la un maxim de 10% din venitul anual al acestora, totodată, acest plafon nu poate depăși 6 salarii medii lunare pe economie pentru anul respectiv. Astfel, a fost minimalizat riscul abuzului de resurse coercitive asupra donatorilor din partea persoanelor aflate la guvernare pe criterii politice. În continuare, a fost introdus un nou criteriu de alocare a banilor publici către partide și anume performanțele din cadrul scrutinului prezidențial.

În pofida acestor îmbunătățiri, rămânem îngrijorați în ceea ce privește lacunele legislative nesoluționate încă, cum ar fi lipsa de transparență referitoare la nepublicarea informațiilor primare ale donatorilor partidelor politice și vulnerabilitățile pe care le implică ascunderea acestor date, în speță, ascunderea locului de muncă al donatorilor. În opinia Promo‑LEX, CEC trebuie să asigure publicarea datelor respective în rapoartele referitoare atât la finanțarea partidelor politice, cât și a campaniilor electorale, implicit a grupurilor de inițiativă. O altă vulnerabilitate rămâne a fi controlul și supravegherea defectuoasă a finanțării partidelor politice de către CEC. Astfel, se impune eficientizarea mecanismului de control al finanțării partidelor politice și instituirea unui mecanism unic și uniform de verificare/estimare a tuturor cheltuielilor, inclusiv a celor nedeclarate. Mai mult, în anul 2020, am asistat în premieră la un episod de „amnistiere” tacită a eventualelor încălcări contravenționale cu privire la eventuala utilizare a fondurilor nedeclarate sau neconforme pentru finanțarea partidelor politice pe parcursul semestrului I al anului 2019. Episodul apare în contextul neexaminării de către CEC a conținutului rapoartelor privind gestiunea financiară prezentate de către partide pentru prima jumătate a anului 20191.

Privitor la rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidelor prezentate la CEC, Promo‑LEX a constatat în acest an, în premieră, o rată atât de scăzută, de doar 43%, de raportare în termen. Doar 19 partide politice au raportat în termen, un partid a depășit termenul și 26 de formațiuni politice nu au prezentat rapoarte până la data de 7 mai 20202. Asociația Promo‑LEX a ținut cont de specificul situației din perioada 17 martie – 15 mai 2020, și anume declararea stării de urgență în

1 Apel public al Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte privind lipsa examinării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru sem. I 2019, https://bit.ly/2xPny5F

2 În cazul celorlalte 26 de partide politice, ale căror rapoarte nu au fost publicate pe pagina oficială a CEC și, respec‑tiv, nu au fost analizate în acest raport de monitorizare, datele vor fi sintetizate pe măsura apariției acestora și vor fi prezentate în infografice.

– 7 –

Republica Moldova, instituită în legătură cu pandemia COVID‑19. În același timp, a constatat lipsa unei atitudini proactive și transparente a CEC în gestionarea subiectului atenționării partidelor, prezentării, recepționării și publicării rapoartelor financiare în condiții de situație excepțională. Menționăm că CEC a executat obligația de creare a unui modul electronic de recepționare a rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice și a campaniilor electorale  – SSI „Control financiar”. Totuși, CEC nu a realizat principala condiție din Strategia națională de integritate și anticorupție (SNIA) pentru anii 2017–2020, și anume publicarea datelor din rapoarte în format deschis – open data, care să ofere posibilitatea de reutilizare a acestora.

Conform rapoartelor anuale prezentate la CEC, din cele 20 de formațiuni politice vizate, 16 au indicat venituri în sumă de 70 028 301 lei și un total al soldului inițial la 1 ianuarie 2019 de 33 453 572 de lei. Cuantumul cheltuielilor raportate a constituit 94 119 778 de lei, cu un sold final la 31 decembrie 2019, care a fost transferat pe contul partidelor în semestrul I din 2020, de 9 362 096 de lei. Celelalte 4 partide care au depus rapoartele financiare nu au indicat venituri și cheltuieli.

Privitor la structura veniturilor declarate la CEC, constatăm că principala sursă de finanțare a partidelor în 2019 au constituit‑o subvențiile de la bugetul de stat (39%). Următoarele surse de finanțare au fost cotizațiile de membru (32%) și donațiile persoanelor fizice (18%), donațiile din partea persoanelor juridice (11%), veniturile din activitatea economică (0,40%) și alte venituri, provenite din donații materiale/servicii prestate gratuit (0,35%).

Analiza dinamicii surselor de finanțare a unor partide politice începând cu anul 2016, în speță a ponderii donațiilor și cotizațiilor colectate, trezește suspiciuni rezonabile în privința eludării normei legale. Ne referim în special la colectarea (încasarea) și evidența încasărilor în numerar de către formațiunile politice, presupunând că ultimele preferă să înregistreze sumele de bani primite din partea membrilor de partid mai degrabă drept cotizații decât donații.

La fel, amintim că atât în anul 2017, cât și în 2018, Asociația Promo‑LEX a interpelat Serviciul Fiscal de Stat (SFS) cu privire la evidența colectării donațiilor de către partide prin utilizarea mașinilor de casă și control (MCC). Astfel, au fost solicitate informații de la SFS privind: existenţa/inexistența MCC la sediile partidelor politice, lista partidelor politice care utilizează MCC, numărul acestor aparate deţinute de fiecare formaţiune politică înregistrată la Agenția Servicii Publice, dar și despre evidenţa colectării donaţiilor. Din păcate, răspunsurile s‑au rezumat la faptul că informația nu poate fi divulgată părților interesate. Mai mult, în anul 2020, Promo‑LEX a făcut apel și la CEC să interpeleze SFS și partidele politice, dar și să publice informațiile referitoare la utilizarea de către acestea, pe parcursul anului 2019, a MCC, la numărul acestora în posesia fiecărui partid și la modalitatea de utilizare în privința colectării veniturilor (donații, cotizații, venituri obținute din activitatea economică) partidelor politice. Cu părere de rău, nici CEC se pare că nu a solicitat, dar nici nu a prezentat aceste informații de interes public.

Potrivit monitorizării civice realizate de Promo‑LEX, în anul 2019, 17 partide politice au desfășurat cel puțin 2936 de activități promoționale și evenimente de tipul: întruniri politice, activități sta‑tutare (ședințe organizatorice, conferințe), campanii sociale, evenimente culturale, proteste și manifestații publice, întruniri cu cetățenii, concerte, deplasări în țară și peste hotare, activități din ușă în ușă etc. Monitorizarea a mai relevat că în anul 2019, aceste partide au avut înregistrate cel puțin 280 de organizații la nivel teritorial, 196 de sedii în gestiune, 292 de persoane implicate, 32 de mijloace de transport personal. Totodată, organizațiile teritoriale (OT) au implicat în activitățile lor curente cel puțin 2272 de voluntari, despre care partidele nu au raportat la CEC. Activitățile fundațiilor de caritate nu au lipsit nici în 2019, astfel, au fost observate trei fundații de caritate și un SRL, prin intermediul cărora s‑a făcut promovare politică indirectă pentru partidele asocia‑te: Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”, Fundația de Binefacere „Din suflet”, asociată PSRM,

– 8 –

„Magazine Sociale” SRL / Asociația „Pentru Orhei”, asociate PPŞ, Fundația „Renato Usatîi”, asociată PN. Cheltuielile estimate pentru aceste activități sunt de cel puțin 2 701 460 de lei. Niciun par‑tid asociat celor patru entități menționate nu a raportat costuri aferente activității de promovare obținute în urma activităților de caritate.

Monitorizarea în teren și intervievarea organizațiilor teritoriale ale partidelor au arătat lacune în privința cunoașterii de către OT a procedurilor interne de evidență și gestiune financiară a veni‑turilor. Totodată, OT solicită un anumit nivel de descentralizare în raport cu organizațiile centrale de partid, astfel încât acestea să își poată gestiona resursele singure. Astfel, discuţia iniţiată de Promo‑LEX încă în anul 2016 cu privire la necesitatea unui anumit grad de descentralizare a gesti‑unii financiare a partidelor politice se evidențiază și mai mult la nivelul organizațiilor teritoriale în anul 2020. Totuși, am constatat că acest lucru nu poate fi realizat fără instruire și fără ținerea unei evidențe și efectuarea unui control riguros, care să protejeze organizațiile teritoriale de finanțare ilicită, dar și să asigure o raportare corespunzătoare normelor legale.

Deși putem afirma că în anul 2019 sistemul de finanțare a partidelor politice este mai bine regle‑mentat și asigurat, comparativ cu anii 2014–2018, constatăm totuși un nivel scăzut de cunoaștere și aplicare a prevederilor legale actuale din partea OT. Mai constatăm un control insuficient din partea CEC la capitolul respectării prevederilor legale și chiar lipsa de verificare a OT în teren, în speță în privința ținerii registrelor de evidență a contribuțiilor financiare, a regularității transmi‑terii registrelor către organizațiile de partid de la nivel central, a deținerii echipamentelor de casă și control. Odată cu introducerea unor plafoane mai mici privind donaţiile primite și diminuarea plafonului veniturilor pe care un partid le poate obţine din surse private, odată cu obligația de ra‑portare a donațiilor materiale (a serviciilor oferite gratuit), a ținerii registrelor de cotizații și donații, finanțarea partidelor urma să devină mai transparentă și mai responsabilă, or, acest obiectiv nu a fost realizat pe deplin. Prin urmare, deși cadrul legal actual devine din ce în ce mai bun, evidența și controlul trebuie în continuare consolidate printr‑o amplă instruire a organizațiilor de partid și printr‑o supraveghere atât internă, cât și externă.

În urma comparării cheltuielilor raportate la CEC cu cele estimate de Asociația Promo‑LEX, am constatat neraportarea tuturor cheltuielilor din partea a 17 partide politice în cuantum total de 19 021 373 de lei. Categoria de cheltuieli pentru evenimente publice, tradițional, este cea mai netransparentă. Astfel, a fost estimat un cuantum de cel puțin 9 044 424 de lei ca fiind neraportați pentru întruniri și manifestări publice. Estimările cheltuielilor pentru sedii și personal, la fel, arată discrepanțe care trebuie abordate sistemic, astfel încât organul de supraveghere și control să ia măsuri în privința verificării în teren atât a sediilor, cât și a persoanelor încadrate. Prin urmare, semnalăm necesitatea stringentă de verificare a datelor din rapoartele anuale/semestriale privind gestiunea financiară a partidelor politice în privința corespunderii situației financiare la situația reală.

Menționăm că monitorizarea civică a Promo‑LEX, începând cu anul 2016 și până în anul 2019, a demonstrat discrepanțe mari între situațiile financiare raportate la CEC și situațiile financiare estimate de Promo‑LEX în baza activităților monitorizate ale partidelor. Astfel, în anul 2016, cheltuielile estimate ca fiind neraportate au fost de 4,49 mil. de lei, în anul 2017 – 42,75 mil. de lei, în anul 2018 – 17,59 mil. de lei, iar în anul 2019 – 19,02 mil. de lei.

– 9 –

I. ASPECTE LEGALE PRIVIND FINANȚAREA PARTIDELOR POLITICE

1.1. Evoluția cadrului legal privind finanțarea partidelor politice în anul 2019

Activitatea legislativă a Parlamentului Republicii Moldova

În anul 2019 cadrul legal privind finanțarea partidelor politice din Republica Moldova a fost marcat de modificări esențiale în privința sistemului electoral, a plafoanelor donațiilor din partea persoa‑nelor fizice și juridice, a finanțării de la bugetul de stat și a modalității de supraveghere și control din partea Comisiei Electorale Centrale. Aceste modificări au fost instituite odată cu amendarea legislației de către legislativ.

În context, la 29 martie 2019, un grup de deputați ai Parlamentului Republicii Moldova de legisla‑tura a X‑a a înregistrat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, cu nr. 363, ce urma să aibă efect asupra a trei legi: Legea privind partidele politice, Codul electoral și Legea des‑pre statutul deputatului în Parlament. La 11 iunie și 15 august 2019, legislativul a examinat și a votat actul normativ în prima lectură și, respectiv, în lectură finală. Astfel, la 15 august 2019, Parla‑mentul Republicii Moldova a aprobat Legea nr. 113 pentru modificarea unor acte legislative, printre care și Codul electoral, Legea privind partidele politice și Codul contravențional, publicată în Mo‑nitorul Oficial și intrată în vigoare la 17 august 2019.

Principalele amendamente la Legea privind partidele politice țin de:

• Micșorarea cuantumului anual al veniturilor provenite din cotizații și donații, de la 0,3% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv la 0,1%4.

• Excluderea interdicției de finanțare a activității partidelor politice, a grupurilor de inițiativă de către cetățenii Republicii Moldova atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și din afara țării5.

• Micșorarea nivelului donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice de la 200 și 400 de salarii medii pe economie pentru anul respectiv la 6 și 12 salarii medii lunare pe economie pentru anul respectiv.

• Au fost aplicate și condiționări privind volumul donațiilor din partea persoanelor fizice care sunt și funcționari publici: în cazul cetățenilor Republicii Moldova cu statut de persoane cu

3 Proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative (Codul electoral – art. 1, 4, 8 ș.a.; Legea despre statutul deputatului în Parlament – art. 2; Legea privind partidele politice – art. 26 ș.a.), https://bit.ly/2OAislu

4 Art. 26, al. (3) din LPP 294: „Veniturile anuale ale unui partid politic provenite din cotizaţii de membru și donaţii nu pot depăși echivalentul a 0,1% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv”, modificat prin LP 113 din 15.08.19, MO 260/17.08.19, art. 361; în vigoare din 17.08.19.

5 Art. 26, al. (6), lit. b), abrogat prin LP 113 din 15.08.19, MO 260/17.08.19, art. 361; în vigoare din 17.08.19.

Reamintim că încă din anul 2018, o persoană fizică, în decursul unui an bugetar, poate face donații în numerar unui sau mai multor partide politice în sumă de până la 3 salarii medii pe economie stabilite pe anul respectiv. Donațiile care depășesc această limită se vor face exclusiv

prin operațiuni bancare.

Art. 26, al. (41) din LPP 294

– 10 –

funcție de demnitate publică, de funcționari publici, inclusiv cu statut special, sau de angajați în organizații publice în sensul Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, suma donațiilor nu poate depăși 10% din venitul anual al acestora, totodată, nu poate depăși 6 salarii medii lunare pe economie pentru anul respectiv. Dacă per‑soana fizică este membru de partid, în suma‑limită menţionată se include și suma cotizaţiilor de membru de partid plătite de aceasta într‑un an, cotizaţia și donaţia fiind reflectate separat în contabilitatea partidului politic și în rapoartele privind gestiunea financiară a acestuia.

A fost prelungită interdicția de recepționare a donațiilor din partea persoanelor juridice care au încheiat contracte de achiziții publice, de lucrări, de bunuri sau de servicii prin extinderea perioa‑dei de interdicție, în care acestea au beneficiat de contractele respective, de la un an la trei ani6.

• A fost modificată cota procentuală din veniturile bugetului de stat alocată pentru finanțarea partidelor politice, de la 0,2% la 0,1%, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie.

• A avut loc și schimbarea formulei de alocare a banilor de la bugetul de stat astfel încât să fie alocate fonduri și în bază de scrutin prezidențial, nu doar parlamentar și local. Distribuirea ba‑nilor publici arată în următorul mod7:

a) 30% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile parlamentare;

b) 30%  – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale generale;

c) 15% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile prezidențiale;

d) 7,5%  – partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

e) 7,5% – partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor locale;

f ) 5% – partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

g) 5% – partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor locale.

• A fost condiționată utilizarea alocațiilor de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic, astfel încât 20% din valoarea alocațiilor anuale de la bugetul de stat să fie utilizate în scopul promo‑vării și încurajării participării femeilor în procesele politice și electorale, iar 10% din valoarea alocațiilor primite să fie utilizate pentru promovarea și încurajarea tinerilor în procesele politi‑ce și electorale. În cazul partidelor politice în care există organizații ale femeilor și ale tinerilor, aceste fonduri vor fi gestionate de organizațiile în cauză8.

MO Promo‑LEX apreciază amendamentele la LPP 294/2007 privind partidele politice și cele din Codul electoral ce țin de micșorarea limitelor donațiilor pentru finanțarea partidelor politice.

6 Art. 26, al. (6), lit. e1) din LPP 294. Se interzice finanţarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susţinerea ma‑terială sub orice formă, directă și/sau indirectă, a partidelor politice de către „persoanele juridice care, în ultimii 3 ani, au încheiat contracte de achiziții publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice” [introdusă prin LP 113 din 15.08.19, MO 260/17.08.19, art. 361; în vigoare din 17.08.19].

7 Art. 27, al. (1) în redacția LP 113 din 15.08.19, MO 260/17.08.19, art. 361; în vigoare din 17.08.19.8 Art. 28, al. (21), introdus prin LP 113 din 15.08.19, MO 260/17.08.19, art. 361; în vigoare din 17.08.19.

– 11 –

Asociația salută asigurarea drepturilor politice ale cetățenilor Republicii Moldova care muncesc peste hotare, prin oferirea posibilității acestora de efectuare a donațiilor pentru partidele politice/concurenții electorali preferați.

Menționăm că CEC a ajustat inclusiv formularul de raport privind gestiunea financiară a partidelor politice la prevederile art. 28, al. (21) din LPP 294/2007, astfel încât, începând cu 18 august 2019, parti‑dele politice au fost obligate să raporteze și cheltuielile legate de dezvoltarea organizațiilor de femei și a organizațiilor de tineri.

În același timp, Promo‑LEX reiterează îngrijorarea privind lacunele legislative nesoluționate încă, cum ar fi lipsa de transparență referitoare la informațiile primare ale donatorilor partidelor politice. În con‑tinuare, Promo‑LEX își menține poziția privind vulnerabilitățile pe care le implică ascunderea datelor donatorilor, în speță, ascunderea locului de muncă al donatorilor. În opinia Promo‑LEX, CEC trebuie să asigure publicarea datelor respective în rapoartele referitoare atât la finanțarea partidelor politice, cât și a campaniilor electorale, implicit a grupurilor de inițiativă. Constatăm că argumentul ascunderii acestor date din partea CEC rezultă din interpretarea defectuoasă a Legii privind protecția datelor cu caracter personal și a Legii privind partidele politice. Totuși, insistăm că, prin ascunderea acestor date, confidențialitatea este protejată în mod nejustificat în raport cu interesul public.

Activitatea observatorilor naționali și internaționali, a OSC de profil cu scopul îmbunătățirii cadrului legal privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale

În urma observării scrutinului parlamentar din 24 februarie 2019, Misiunea de Observare a Alegerilor (MOA) din partea OSCE/ODIHR a formulat o serie de recomandări9 pentru autoritățile Republicii Moldova în vederea îmbunătățirii aspectelor problematice ale finanțării atât a partidelor politice, cât și a campaniei electorale. Printre cele mai stringente și necesare se numără:

• Includerea candidaților independenți în lista pretendenților pentru finanțare de la bugetul de stat, astfel fiindu‑le asigurat un tratament echitabil în alocarea resurselor atât în rândul parti‑delor, cât și al candidaților independenți. Reglementarea activității părților terțe și interzicerea donațiilor din venituri din afara țării.

• Unii concurenţi au exprimat îngrijorări legate de faptul că reglementările privind finanţarea campaniei nu permit niciun fel de cheltuieli din partea partidelor la începutul perioadei elec‑torale până la începerea oficială a campaniei, chiar dacă serviciile pentru atari cheltuieli ar fi prestate pe parcursul perioadei date de timp, cauzând astfel partidelor probleme financiare semnificative.

• În vederea creșterii transparenței finanțării campaniei și îmbunătățirii răspunderii, ar trebui să fie revizuită legislația și practica pentru a prevedea sancțiuni graduale în timp util și proporționale pentru încălcarea legii privind finanțarea campaniei.

• Așa cum s‑a recomandat anterior, CEC trebuie să rămână organismul competent de suprave‑ghere, acesta ar trebui să aibă suficientă autoritate, resurse umane și tehnice pentru a efectua o supraveghere eficientă a finanțării campaniei.

9 Raport final al Misiunii de Observare OSCE/ODIHR a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, https://bit.ly/2ZndJEB

– 12 –

Misiunea de observare Promo‑LEX, în urma observării scrutinului parlamentar din 2019, la fel, a formulat recomandări în domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale10:

• Modificarea art. 41, alin. (2) din Legea privind partidele politice și a noțiunii de campanie electorală prevăzută la art. 1 din Codul electoral în vederea eliminării incertitudinilor privind momentul începerii efectuării cheltuielilor în contul „Fond electoral” și a uniformizării prevederilor din Codul electoral pentru toate tipurile de scrutin.

• Modificarea art. 43, alin. (6) din Codul electoral în sensul revizuirii termenului de depunere a rapoartelor finale privind finanțarea campaniei electorale, cu maximum câteva zile după ziua alegerilor.

• Completarea art. 52, alin. (7) în vederea definirii resurselor administrative în conformitate cu standardele internaționale și stabilirea sancțiunilor corespunzătoare pentru utilizarea acestora.

• Clarificarea exactă în legislație a statutului partidului politic în contextul donațiilor obținute din partea persoanelor juridice, întrucât partidul politic deține statut de persoană juridică și, prin urmare, se încalcă legislația privind donațiile din partea persoanelor juridice atunci când acestea virează sume bănești în contul „Fond electoral”.

• Reglementarea finanțării partidelor politice, concurenților electorali, grupurilor de inițiativă de către cetățenii Republicii Moldova aflați temporar în străinătate prin transferuri bancare și prin stabilirea unor plafoane verificabile. Persoanele fizice, cetățeni ai Republicii Moldova, trebuie să aibă dreptul să doneze (să susțină) entitățile menționate mai sus. Cuantumul stabilit al sala‑riului mediu pe economie pentru 2019 este de 6975 MDL11.

Misiunea de observare Promo‑LEX, în urma observării scrutinului local general din 20 octom‑brie (3 noiembrie) 2019, a formulat următoarele recomandări în domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale12:

Legislativului

• Amendarea art. 52, alin. (7) în vederea definirii resurselor administrative în conformitate cu standardele internaționale și stabilirea sancțiunilor corespunzătoare (cu efect imediat, de prevenire și de descurajare) pentru utilizarea acestora.

• Completarea Codului electoral cu prevederi care să descurajeze practicile de utilizare a resurselor administrative în perioada electorală sau în ajunul campaniei electorale.

• Completarea art. 43, alin. (1) din Codul electoral cu prevederi exprese ce ar obliga CEC să publi‑ce datele privind domiciliul/sediul și ocupația/locul de muncă sau genul de activitate pe care‑l practică donatorii.

• Reintroducerea la art. 41, alin. (2) din Codul electoral a sintagmei „precum și susținerea materială prin alte forme”.

10 Raport final al Misiunii de Observare Promo‑LEX a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, https://bit.ly/31dbx3a

11 https://bit.ly/2YuU9VL12 Raport final al Misiunii de Observare Promo‑LEX a alegerilor locale generale din 20 octombrie (3 noiembrie) 2019,

https://bit.ly/2Kqu4mg

– 13 –

• Modificarea Legii privind partidele politice în sensul revenirii la coeficientul anterior de alocare a subvențiilor de la stat, în speță mărirea ponderii de la 0,1% la 0,2% din veniturile bugetului de stat pentru finanțarea partidelor politice conform performanțelor obținute în cadrul scruti‑nelor naționale și locale.

Comisiei Electorale Centrale

• Modificarea Regulamentului privind finanțarea campaniei electorale prin introducerea obligativității de completare a rapoartelor de finanțare a campaniilor electorale în formate accesibile prelucrării (format „open data”) și publicarea acestora pe pagina oficială a CEC.

• Verificarea, în conformitate cu prevederile legale, a provenienței venitului concurenților elec‑torali, neadmițându‑se falsul în acte, fie prin utilizarea MCC, fie prin eliberarea bonurilor de plată.

• Somarea concurenților electorali înregistrați la scrutinul local general pentru neprezentarea rapoartelor financiare obligatorii.

• Introducerea valorii financiare a donațiilor materiale raportate în Anexa 4, aferentă Raportului privind finanțarea campaniilor electorale, la balanța acestuia, în speță, la compartimentul II. Rulajul mijloacelor bănești.

Luări de poziție/apeluri cu privire la activitatea CEC în calitate de organ mandatat cu supravegherea și controlul finanțării partidelor politice în anul 2019

La 27 februarie 2020, Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte a lansat un Apel public13 privind caracterul inacceptabil de „amnistiere” a eventualelor încălcări contravenționale referitoare la uti‑lizarea fondurilor nedeclarate sau neconforme pentru finanțarea partidelor politice pe parcursul primului semestru al anului 2019. Apelul a survenit în contextul lipsei examinării de către CEC a conținutului rapoartelor privind gestiunea financiară depuse de către partidele politice la Comisie pentru semestrul I al anului 2019. Această carență a Comisiei Electorale Centrale a permis „amnis‑tierea” eventualelor încălcări ale legislației contravenționale și continuă „amnistierea” eventualelor abateri admise de partidele politice cu privire la utilizarea fondurilor nedeclarate sau neconforme, acumulate contrar prevederilor legale în primul semestru al anului 2019.

La 2 aprilie 2020, Asociația Promo‑LEX a lansat un Apel public14 privind tergiversarea în termen legal de către CEC a publicării rapoartelor financiare ale partidelor politice pentru anul 2019. Subliniem lipsa de transparență și în reflectarea procesului de recepționare a rapoartelor financiare ale partidelor politice, nefiind publicată nicio informație cu privire la numărul rapoartelor și data prezentării acestora.

13 Apel public al Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte privind lipsa examinării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru sem. I 2019, https://bit.ly/2xPny5F

14 Apel public al Asociației Promo‑LEX privind nepublicarea în termen de către Comisia Electorală Centrală a rapoar‑telor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru anul 2019, https://bit.ly/34YcYpi

– 14 –

1.2. Implementarea recomandărilor formulate de Promo‑LEX până în anul 2019 cu referire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale

În urma monitorizării activității partidelor politice și a finanțelor acestora în perioadele electorale și interelectorale, Asociația Promo‑LEX a elaborat de fiecare dată recomandări pentru autoritățile statului în vederea îmbunătățirii continue a legislației în domeniu. În cele mai recente rapoarte de monitorizare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și a alegerilor locale generale din 20 octombrie (3 noiembrie) 2019, dar și a scrutinelor anterioare, Asociația Promo‑LEX a atras atenția asupra unui șir de măsuri care necesită a fi adoptate de către autorități în vederea implementării recomandărilor respective. Pe parcursul anului 2019 o parte din aceste recomandări au fost luate în considerare și aplicate la LPP 294/2007 și la Codul electoral. Din totalul recomandărilor privind îmbunătățirea cadrului legal relevant pentru finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, semnalăm că o bună parte au fost total sau parțial implementate.

Acestea țin de micșorarea cuantumului plafonului donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice către partide politice prin diminuarea lor corespunzător nivelului mediu de trai; oferirea permisiunii legale de a face donații de către cetățenii Republicii Moldova atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și din afara țării; micșorarea plafonului maxim anual de acumulare a veniturilor, permis partidelor politice la cel mult 0,1% din veniturile bugetului de stat; includerea procedurii și a termenelor exacte de confirmare a persoanelor responsabile de finanțele concurenților electorali (trezorierii); finanțarea femeilor, asigurarea înaintării unui număr echitabil de femei și bărbați pentru funcțiile eligibile, instituirea unui plafon financiar unic pentru toți concurenții electorali la nivel de circumscripție electorală; introducerea obligației de raportare și a donațiilor in natura – materiale, sub formă de bunuri/servicii gratuite.

Prin urmare, în anul 2020 rămân încă neimplementate alte 9 recomandări esențiale ale Asociației Promo‑LEX:

1) Eficientizarea mecanismului de control al finanțării partidelor politice și instituirea unui meca‑nism unic și uniform de verificare/estimare a cheltuielilor nedeclarate.

2) Cercetarea minuțioasă a rapoartelor financiare semestriale/anuale depuse de partidele politi‑ce și calcularea exactă a sumelor calificate ca fiind nedeclarate de către partide sau neincluse în rapoartele financiare.

3) Modificarea art. 26, alin. (3) al Legii nr. 294 privind partidele politice prin introducerea în enunțul „provenite din cotizații de membru și donații” a sintagmei „și subvenții de la stat”.

4) Modificarea art. 481 din Codul contravențional prin stabilirea unor sancțiuni mai moderate pentru prezentarea tardivă a rapoartelor și a unor sancțiuni mai aspre pentru neprezentarea rapoartelor până la aprobarea raportului privind gestiunea financiară a partidelor de către CEC.

5) Reglementarea activității blocurilor politice în perioada interelectorală din perspectiva raportării financiare a cheltuielilor efectuate în comun.

6) Reglementarea deplasărilor în străinătate prin exceptarea acestora de la interdicția finanțării sau prestării serviciilor cu titlu gratuit ori susținerii materiale sub orice formă, direct și/sau indirect, a partidelor politice de către alte state și organizații internaționale, în condițiile în care reprezentanții partidelor politice sunt invitați să participe la întruniri desfășurate peste hotarele țării, cheltuielile legate de deplasare fiind suportate de organizatori.

– 15 –

7) Publicarea datelor privind locul de muncă al donatorilor atât în rapoartele semestriale, cât și anuale.

8) Ajustarea Regulamentului privind finanțarea partidelor politice la Regulamentul privind utili‑zarea echipamentelor de casă și control.

9) Modificarea formularului de raport financiar privind gestiunea finanțelor partidelor, cel puțin prin:

• separarea categoriei de cheltuieli de deplasare în țară și peste hotare în două linii de buget distincte;

• separarea categoriei de cheltuieli „Întreținerea și/sau locațiunea sediilor” în două linii de buget distincte.

1.3. Organul de supraveghere și control. Reglementări și sancțiuni

Activitatea de reglementare a Comisiei Electorale Centrale. Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice15

În anul 2019, consecutiv schimbării legislației cu privire la partidele politice, a suferit mo‑dificări și Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice (în continuare, Regulament) cu anexele la acesta. Adițional, CEC a creat un modul  – subsistem al SIAS „Alegeri”, drept consecință a obligației de în‑deplinire a Strategiei naționale de integritate și anticorupție a Republicii Moldova (SNIA) pentru anii 2017–2020 și a planului strategic al Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2016–2019 în ceea ce ține de supravegherea finan‑ţării partidelor politice și a campaniilor electo‑rale începând cu 1 ianuarie 2020. Acest modul reprezintă o platformă, intitulată SSI „Control financiar”, destinată recepționării, stocării, vizualizării și utilizării publice a rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor po‑litice și a campaniilor electorale. Astfel, la 31 martie 2020, raportarea financiară pentru anul 2019 a partidelor politice s‑a efectuat în pre‑mieră prin intermediul modulului SSI „Control Financiar”16.

15 Regulamentul CEC, https://bit.ly/3cBgrwi16 SSI „Control financiar”, https://bit.ly/34UgJvP

Asociația Promo‑LEX salută ajustarea Regulamentului CEC la noile modificări ale LPP 294/2007, în același timp atrage atenția la două lacune esențiale, în speță, lipsa unor termene exacte în care CEC să fie obligată să examineze rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice și inexistența unor instrucțiuni scrise cu privire la utilizarea modulului SSI „Control financiar”. Prin urmare, Promo‑LEX recomandă:

• Completarea pct. 70 din Regulamentul CEC privind finanțarea partidelor politice cu prevederi ce ar impune limite temporale pentru verificarea și analiza de către Comisie a rapoartelor depuse de partide, de exemplu, „până la trei luni”.

• Completarea acestui Regulament sau elaborarea unui nou Regulament care să prevadă instrucțiuni punctuale și clare cu privire la raportarea prin intermediul modulului SSI „Control financiar”, precum au fost făcute în Regulamentul de mai sus, modificat la 18 iunie 2019 și 15 noiembrie 2019.

– 16 –

Cu toate acestea, în opinia Promo‑LEX, CEC nu a îndeplinit integral obiectivul din SNIA, deoarece nu a realizat una din principalele condiții, și anume publicarea în format deschis – open data – a datelor din rapoarte, care să ofere posibilitatea de reutilizare a acestora.

Cu referire la Regulamentul CEC privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin Hotărâ‑rea Comisiei Electorale Centrale nr. 2905 din 15 noiembrie 201917, au fost aplicate completări și modi‑ficări tehnice, de ajustare la noile amendamente ale LPP 294/2007, precum și introducerea unor noi termeni și aspecte necesare raportării financiare a formațiunilor. (A se vedea Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 4401 din 23 decembrie 2015, modificat prin hotărârile CEC nr. 2521 din 18 iunie 2019 și nr. 2905 din 15 noiembrie 201918, ce conține șirul de modificări aplicate.)

Gestionarea alocațiilor de la bugetul de stat de către CEC

Conform Codului electoral și prevederilor Legii 294/2007 privind partidele politice, CEC este au‑toritatea abilitată cu atribuții ce asigură supravegherea și controlul finanțării partidelor politice din Republica Moldova, ceea ce include atât controlul finanțării activității obișnuite a partidelor politice, cât și a campaniilor electorale. Pe lângă CEC, și Curtea de Conturi (CC), în conformitate cu prevederile ce reglementează activitatea acesteia, exercită controlul asupra utilizării alocațiilor primite de partidele politice de la bugetul de stat.

Ținând cont de faptul că în anul 2019 au fost desfășurate două scrutine electorale, în baza cărora sunt stabilite cuantumurile alocațiilor de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic în funcție de voturile acumulate, CEC, pe parcursul anului 2019, a emis trei hotărâri în acest sens. Este im‑portant de specificat faptul că pe lângă cele două tipuri de alegeri (parlamentare 2019 și locale 2019), la data de 17 august 2019, legislativul a adoptat Legea nr. 113 pentru modificarea unor acte legislative, inclusiv a LPP 294/2007. Conform noilor modificări, cota procentuală din veniturile bu‑getului de stat s‑a micșorat de la 0,2% la doar 0,1%, astfel diminuând și cuantumurile alocațiilor către partide.

La 30 ianuarie 2019, prin Hotărârea nr. 219719, CEC a stabilit cuantumul lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru primele luni ale anului 2019 destinate partidelor politice, conform performanțelor obținute la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 și la alegerile locale generale din 14 iunie 2015. La 21 iunie 2019, prin Hotărârea nr. 252920, CEC a stabilit cuan‑tumul lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru anul 2019 destinate partidelor politice, conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și alegerilor locale generale din 14 iunie 201521. La 15 noiembrie 2019, prin Hotărârea nr. 290622, CEC a stabilit cuantumul

17 Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 4401 din 23 decem‑brie 2015, modificat prin hotărârile CEC nr. 2521 din 18 iunie 2019 și nr. 2905 din 15 noiembrie 2019, https://bit.ly/3azs1XH

18 Ibidem.19 Hotărârea CEC nr. 2197 din 30 ianuarie 2019 privind stabilirea cuantumului lunar al subvențiilor de la bugetul de

stat pentru anul 2019 destinate partidelor politice, https://bit.ly/3cCdICU20 Hotărârea CEC nr. 2529 din 21 iunie 2019 privind stabilirea cuantumului lunar al subvențiilor de la bugetul de stat

pentru anul 2019 destinate partidelor politice, https://bit.ly/31w7Ghz21 E de menționat că la efectuarea calculelor în baza alegerilor parlamentare 2014, CEC a calculat suma subvențiilor

pentru perioada 1 ianuarie – 24 februarie 2019, cea din urmă fiind data noilor alegeri parlamentare în baza cărora a fost calculat cuantumul alocațiilor pentru perioada imediat următoare (25 februarie – 31 decembrie 2019). Pri‑vitor la alegerile locale 2015, Comisia a calculat suma subvențiilor pentru perioada 1 ianuarie – 14 iunie 2019.

22 Hotărârea CEC nr. 2906 cu privire la stabilirea cuantumului lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru pe‑rioada august‑decembrie 2019, conform performanțelor obținute la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, https://bit.ly/2VIwce0

– 17 –

lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru perioada august‑decembrie 2019, conform performanțelor obținute la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, dar și la alegerile par‑lamentare din 24 februarie 2019, la alegerile locale generale din 14 iunie 2015 (pentru perioada 17 august – 20 octombrie 2019), la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. (A se vedea Anexa 1. Cuantumul subvențiilor lunare alocate de la bugetul de stat pentru perioadele de referință ale anului 2019.)

Remarcăm faptul că prin Hotărârea nr. 2529 din 21 iunie 2019, alocațiile de la bugetul de stat au fost repartizate inclusiv conform numărului de femei și tineri aleși în cadrul alegerilor parlamenta‑re din 24 februarie 2019, începând cu data de 25 februarie 201923, iar prin Hotărârea nr. 2906 din 15 noiembrie 2019 conform numărului de femei și tineri aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie (3 noiembrie) 2019, începând cu 21 octombrie 2019.

Ținând cont de modificarea Legii 294/2007 privind partidele politice la data de 17 august 2019, cuantumurile subvențiilor alocate aprobate prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2529 din 21 iunie 2019 conform performanțelor obținute la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 și la alegerile locale generale din 14 iunie 2015 au fost aplicate doar până la 31 august 2019.

Prin urmare, drept consecință a modificării legislației, s‑a micșorat atât cota procentuală, constitu‑ind 0,1% din veniturile bugetului de stat, cât și modalitatea de distribuire a alocațiilor24. Astfel, au fost recalculate cuantumurile subvențiilor lunare, în conformitate cu Hotărârea nr. 290625.

Citațiile emise de către CEC și procesele‑verbale întocmite în acest sens pentru anul 2019

La data de 9 august 2019, CEC a adoptat Hotărârea nr. 2559 „Cu privire la prezentarea rapoarte‑lor privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2019”, prin care s‑a constatat că nu au prezentat rapoartele pentru primul semestru al anului 2019 patru formațiuni politice: Mișcarea Social‑Politică „Forța Nouă”; Partidul Politic „NOUA OPTIUNE ISTORICĂ”; Partidul Politic „RENAŞTERE”26; Partidul Politic „Partidul Societății Progresiste”.

Potrivit pct. 3 din Hotărârea nr. 2559 din 9 august 2019, în privința persoanelor cu funcție de răspun‑dere din cadrul formațiunilor politice sus‑menționate a fost inițiată procedura contravențională in temeiul art. 481, alin. (3) din Codul contravențional. După constatarea neprezentării rapoartelor privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2019, în conformitate cu pct. 95 și 96 din Regulament, președintele Comisiei Electorale Centrale a citat, pentru data de 4 octombrie 2019, persoanele cu funcție de răspundere din cadrul a trei partide politice să se prezinte la sediul Comisiei în vederea întocmirii proceselor‑verbale cu privire la contravenție.

23 A se vedea pag. 10–19 din Raportul Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova, sem. I 2019, https://bit.ly/3eL817q

24 La solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Ministerul Finanțelor, prin scrisoarea înregistrată sub nr. CEC‑7/5416 din 7 noiembrie 2019, a informat Comisia despre faptul că, conform volumului precizat al veniturilor bugetului de stat și veniturilor cu destinație specială prevăzute de legislație pentru anul 2019, alocațiile anuale destinate subvenționării partidelor politice au fost recalculate, respectiv acestea constituie 35 020 700,00 lei.

25 A se vedea Hotărârea CEC nr. 2906 cu privire la stabilirea cuantumului lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru perioada august‑decembrie 2019, conform performanțelor obținute la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, https://bit.ly/2VIwce0

26 Notă: în temeiul pct. 3 din Hotărârea nr. 2559 din 9 august 2019, procedura contravențională a fost inițată inclu‑siv în privința persoanei responsabile din cadrul Partidului Politic „Renaștere”. Totodată, aceasta nu a fost citată, întrucât președintele, Vadim Mișin, este decedat, iar conform informației Agenției Servicii Publice, nu a avut loc alegerea unui nou președinte sau asigurarea interimatului de către o altă persoană.

– 18 –

Ulterior, președintele Comisiei Electorale Centrale a citat conducătorii celor trei formațiuni politice pentru data de 25 octombrie 2019. Ca și prima dată, citațiile au fost expediate atât pe adresa parti‑dului politic, cât și pe adresa de domiciliu a conducătorilor partidelor politice (a se vedea Anexa 2. Scrisoare de răspuns CEC nr. 8/1910 din 13 februarie 2020 referitoare la solicitarea Promo‑LEX cu privire la nr. de citații emise și nr. de procese‑verbale întocmite în anul 2019).

În concluzie, în temeiul art. 481, alin. (3) din Codul contravențional, președintele CEC a citat persoa‑nele cu funcție de răspundere din cadrul partidelor care nu au prezentat rapoartele financiare la CEC și a întocmit patru procese‑verbale de contravenție (a se vedea graficul nr. 1).

Graficul 1. Numărul de proceduri contravenționale inițiate de CEC

13

21

13

45 5

4

1

6

11

16

21

2016 2017 2018 2019

Procese-verbale întocmite Atenționări

Date obținute în baza rapoartelor anuale, publicate de către CEC

– 19 –

II. RAPORTAREA FINANCIARĂ A PARTIDELOR POLITICE

2.1. Raportarea partidelor politice. Indici de conformitate și transparență

În concordanță cu art. 29, alin. (1) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politi‑ce și cu p. 65 din Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin Hotă‑rârea CEC nr. 4401 din 23 decembrie 2015, partidele politice au obligația de a prezenta semestrial (15 iulie/15 ianuarie) și anual (31 martie) la CEC rapoarte privind gestiunea financiară.

Asociația Promo‑LEX constată că pentru anul 2019, doar 20 de partide politice din cele 46 înregis‑trate la Agenția Servicii Publice (ASP) la 31 decembrie 2019, au prezentat rapoarte anuale la CEC, astfel înregistrându‑se o pondere de 41,30% de conformare față de norma de raportare. Asociația constată cu îngrijorare practica vicioasă de neprezentare a rapoartelor și revenirea la indicii de ne‑conformitate și lipsă de transparență similară anului 2014, atunci când încă nu exista o autoritate mandatată cu controlul și supravegherea finanțării partidelor politice, adică CEC.

Menționăm că am ținut cont de specificul situației din perioada 17 martie – 15 mai 2020, și anume declararea stării de urgență în Republica Moldova, instituită în legătură cu pandemia COVID‑19 și cu faptul că angajații din instituțiile publice fie lucrează în regim redus, fie au fost obligați să stea acasă. Totuși, am constatat lipsa unei atitudini proactive și transparente a CEC în gestionarea subiectului atenționării partidelor, prezentării, recepționării și publicării rapoartelor financiare în condiții de situație excepțională (a se vedea graficul nr. 2).

Graficul 2. Ponderea depunerii rapoartelor la CEC, %

2731

41

65 62

93 96

43

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Pond

erea

con

form

ității

, %

Perioada de raportare, ani

Date obținute în baza rapoartelor anuale publicate de către MJ și CEC

În continuare, Promo‑LEX constată autosesizarea Comisiei Electorale Centrale în privința suprave‑gherii și controlului recepționării rapoartelor financiare doar pentru perioada semestrului I al anu‑lui 2019, și aceasta cu rezerve. În momentul redactării raportului, autoritatea electorală nu a examinat nici cantitativ, nici calitativ rapoartele anuale ale partidelor politice pentru 2019.

– 20 –

2.1.1. Rapoartele semestriale (I) privind gestiunea financiară a partidelor pentru prima jumătate a anului 2019

Constatările Promo‑LEX arată că până la data de 15 iulie 2019, 32 din 42 de formațiuni politice au prezentat rapoarte semestriale autorității mandatate. Odată cu depășirea termenului stabilit, în intervalul de după 15 iulie 2019, alte 10 formațiuni politice au prezentat rapoartele obligatorii. Celelalte 4 formațiuni politice nu au prezentat rapoarte semestriale (a se vedea tabelul nr. 1. Pre‑zentarea rapoartelor financiare la CEC).

Tabelul 1. Prezentarea rapoartelor financiare pentru sem. I 2019 la CEC

PARTIDE CE AU PREZENTAT (32) AU PREZENTAT CU ÎNTÂRZIERE (10) NU AU PREZENTAT (4)

PPEM, PPDM, PRSM, PReg, PAM, PVP, PL, PPŞ, PSRM, PLR, PPSM, PDM, PE, MSPRRM, PAS, PNL, PVE, PPRM, PCRM, PPDA, PPM, PSD, PPP, PN, PMUEM, PPPDA, PUN, PSE, PLD, PNT, MPSN, MAE (USB)

PLDM, PC, PPCD, MPA, PSM, PFSM, PPPUM, PAD, PPUCM, PRM

MSPFN, PNOI, PR, PSP

Examinarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru sem. I al anului 2019 de către CEC

La 9 și 30 august 2019, CEC a inițiat examinarea rapoartelor partidelor politice pentru semestrul I 2019, în cadrul ședințelor publice ale autorității. În același timp, Promo‑LEX constată pe pagina web oficială a CEC prezența doar a Hotărârii din 9 august 2019 și lipsa celei datate din 30 august 2019 – ultima examinare publică a rapoartelor respective. Această situație a avut loc în pofida obligativității legale de a publica toate hotărârile pe pagina web oficială a autorității publice, potrivit art. 15 din Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional.

Ca urmare a unei examinări minuțioase a ultimului proces‑verbal (PV), cu nr. 20227, al ședinței din 30 august 2019, publicat pe pagina oficială a CEC, am constatat amânarea examinării chestiunii vizând rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru semestrul întâi al anului 2019 și revenirea la acest subiect după alegerile locale generale din 20 octombrie 2019. Atragem atenția că pct. 70 din Regulamentul privind finanțarea partidelor politice, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 4401 din 23 decembrie 2015 (Regulament), stipulează că „rapoartele privind gestiunea financiară sunt verificate și analizate de către Comisie, care adoptă o Hotărâre în acest sens”. Cu părere de rău, până în momentul redactării raportului Promo‑LEX Finanțarea partidelor politice în anul 2019, rapoartele pentru semestrul I 2019 au rămas neexaminate.

Asociația Promo‑LEX consideră că prin această atitudine deliberată, autoritatea electorală a amnistiat deja eventualele încălcări ale legislației contravenționale și continuă amnistierea eventualelor abateri admise de partidele politice cu privire la utilizarea fondurilor nedeclarate sau neconforme acumulate contrar prevederilor legale în primul semestru al anului 2019.

27 Proiectul procesului‑verbal al ședinței din 30 august 2019, https://bit.ly/3cIw0Cm

– 21 –

Analiza datelor generale

Conform analizei rapoartelor semestriale, Promo‑LEX a constatat că 4 partide politice au indicat personal încadrat (PRM, PPM, PPAM, PPP) fără a raporta cheltuieli legate de remunerarea acestuia; 5 partide politice au raportat sedii în locațiune (PPDA, PPPM, PPAM, PPP, PRM) fără a raporta cheltuieli legate de întreținerea acestora; un partid (PAS) a raportat cheltuieli de personal, însă nu a raportat personal încadrat.

Din cele 42 de partide care au depus rapoarte semestriale la CEC, 24 de partide28 nu au pagini oficiale, respectiv, acestea nu au publicat date privind gestiunea lor financiară semestrială. Mai mult, din cele 28 de partide beneficiare de subvenții de la stat în anul 2019, 16 partide nu au pa‑gini web29. Dintre celelalte 18 formațiuni politice care au pagini web, doar 6 au publicat rapoartele semestriale (I) 2019, acestea fiind PLDM, PDM, PPŞ, PSE, PVE, PPEM.

La o analiză comparativă a resurselor raportate în semestrul I 2019 și 2018, în perioada de referință, formațiunile politice au înregistrat cu 18 955 de membri mai mult decât în aceeași perioadă a anu‑lui 2018, în contextul în care în perioada de raportare 42 de formațiuni politice au depus rapoarte financiare semestriale la CEC, iar în perioada precedentă de raportare – 38. În același timp, au fost acceptate cu 3,39 mil. lei mai multe cotizații30; cu 3,01 mil. lei mai puține alocații de la bugetul de stat; cu 1,45 mil. lei mai puține donații acumulate; s‑au înregistrat cu 7 filiale de partid și 2 sedii în locațiune mai puțin; în același timp, cu 45 de persoane încadrate mai mult.

2.1.2. Rapoartele semestriale (II) privind gestiunea financiară a partidelor pentru a doua jumătate a anului 2019

Potrivit constatărilor Promo‑LEX, nicio formaţiune politică înregistrată la ASP nu a prezentat Co‑misiei Electorale Centrale rapoarte semestriale pentru semestrul II al anului 2019, nici până la data de 15 ianuarie 2020 și nici după.

Asociația Promo‑LEX constată că, similar experienței de monitorizare pentru anii 2016–2018, nici pentru anul 2019, CEC nu a solicitat partidelor să raporteze veniturile și cheltuielile lor pentru al doilea semestru, după cum prevede art. 29, alin. (1) din Legea privind partidele politice: „semes‑trial, până la data de 15 a ultimei luni a perioadei de raportare”. În continuare sunt solicitate doar două rapoarte – pentru semestrul I și unul anual, fapt ce „scurtează de facto termenul în care poate fi sancționat partidul” în cazul admiterii eventualelor abateri de la legislația contravențională, în speță art. 48 și 481 din Codul contravențional.

Reiterăm apelul lansat la 7 ianuarie 201731, prin care Promo‑LEX a semnalat necesitatea prezentării și examinării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru semestrul II al anului.

Subliniem că Codul contravențional, prin art. 48, prevede aplicarea sancțiunilor pentru uti‑lizarea de către partidele politice a unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străi‑nătate. Potrivit art. 30 din Codul contravențional, termenul general de prescripție a răspunderii

28 PPPN, PPDA, PPDM, PPCD, PMUEM, PLD, PE, PC, PSM, PAD, MSPRRM, MPSN, PSD, PRenaștere, PPSM, PPPSE, PPNT, PPPM, PPAM, PPP, PVP, PPUCM, PPFSM, PPPUM.

29 PPDA, PPCD, PLD, PSM, PAD, MPSN, PSD, PRenaștere, PPSM, PPPSE, PPNT, PPPM, PPP, PVP, PPUCM, PPR (fostul PLR).30 Acest fapt se datorează PDM, care a înregistrat în sem. I 2019 15 443 220 de lei doar din cotizații, atingând o pon‑

dere de 56,59% din totalul veniturilor.31 Apel public cu privire la necesitatea prezentării și examinării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor

politice pentru semestrul II al anului 2016 către 15 ianuarie 2017, https://bit.ly/2xPDoNy

– 22 –

contravenționale este de un an. Aceasta înseamnă că, ipotetic vorbind, despre utilizarea unui fond nedeclarat la 20 iulie 2019, organul abilitat – CEC – poate afla doar la începutul lunii aprilie a anului următor, iar în starea de urgență a anului 2020, la începutul lunii iunie 2020.

În context, prin excluderea obligației partidelor politice de a prezenta rapoarte pentru al doilea semestru al anului, este scurtat de facto termenul în care pot fi depistate eventuale abateri de la norma legală și, după caz, sancționat partidul pentru abateri contravenționale. Prin urmare, organele de poliție sesizate de CEC nu au la dispoziție, în mod obiectiv, o lună pentru cercetarea cazului și aplicarea sancțiunii. În cazul depășirii acestui termen, sancțiunile nu vor putea fi aplicate din cauza expirării termenului de prescripție.

2.1.3. Rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidelor pentru anul 2019

Constatările Promo‑LEX arată că până la data de 31 martie 2020, doar 19 din 46 de formațiuni politice înregistrate la ASP au prezentat rapoarte anuale autorității mandatate, un partid a prezen‑tat cu întârziere, celelalte 26 de formațiuni politice nu au prezentat rapoartele obligatorii. Aceste rapoarte au fost introduse pe platforma SSI „Control financiar” fără a fi aplicată ștampila CEC cu data recepționării lor. Până la momentul redactării acestui raport, 7 mai 2020, niciun alt raport al vreunei formațiuni politice care a prezentat rapoartele cu întârziere, adică după data de 31 martie 2020, nu a fost plasat pe platforma SSI „Control financiar”. Dacă ar fi fost plasat, nu ar fi fost cu‑noscută data recepționării raportului de către CEC pentru că nu există un instrument al CEC de înregistrare a recepționării acestora (a se vedea tabelul nr. 2. Prezentarea rapoartelor financiare la CEC până la data de 7 mai 2020).

Tabelul 2. Prezentarea rapoartelor financiare pentru anul 201932 la CEC

PARTIDE CE AU PREZENTAT (19) AU PREZENTAT CU ÎNTÂRZIERE (1) NU AU PREZENTAT (26)

PSRM, PDM, PAS, PPPDA, PN, PL, PPCD, PVE, USB, PUN, PPRM, PPP, MSPRRM, PRM, PPSM, MSPFN, PRSM, MPA, PPEM

PPŞ PPŞ, PLDM, PCRM, PNL, PPAM, PSM, PLD, MPSN, PPUM, PSD, PNOI, PFSM, PPUCM, PE, PPDM, PMUEM, PNT, PPM, PCNM, PDA, PReg, PAD, PR, PLR, PSP, PVP, PC

Examinarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru anul 2019 de către CEC

În privința rapoartelor anuale pentru anul 2019, ținând cont de termenul redus pe care l‑a avut CEC pentru examinarea ca‑litativă a rapoartelor anuale privind ges‑tiunea financiară, în același timp, termen suficient pentru examinarea cantitativă a acestora, Asociația Promo‑LEX a constatat lipsa transparenței în reflectarea pro‑cesului de recepționare a rapoartelor anuale pentru anul 2019 ale partidelor politice. Astfel, nu a fost publicată nicio

32 Au fost analizate datele din SSI „Control financiar” până la 7 mai 2020.

Ca urmare a pandemiei globale COVID‑19, multe instituții au fost solicitate să ia în considerare munca de acasă. Aceasta nu ar trebui să fie o excepție pentru organele de supraveghere și control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale din toate statele în care acestea există. Agențiile de supraveghere trebuie să aibă o abordare flexibilă, desfășurând în același timp o supraveghere minuțioasă și un control critic continuu, chiar dacă de la distanță, pentru a asigura transparența

și responsabilitatea fluxului de bani în politică.

International IDEA

– 23 –

informație oficială din partea CEC cu privire la numărul rapoartelor recepționate și la data prezentării acestora.

Asociația Promo‑LEX a ținut cont de specificul situației din perioada 17 martie  – 15 mai 2020, și anume declararea stării de urgență în Republica Moldova, instituită în legătură cu pandemia COVID‑1933, și de faptul că angajații din instituțiile publice fie lucrează în regim redus, fie au fost obligați să stea acasă. Totodată, a constatat lipsa unei atitudini proactive și transparente a CEC în gestionarea subiectului atenționării partidelor, prezentării, recepționării și publicării rapoartelor financiare în condiții de situație excepțională. În context, Promo‑LEX a lansat, la 2 aprilie 2020, un Apel public34 către CEC vizând lipsa de transparență referitoare la recepționarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru anul 2019 și nepublicarea lor pe pagina oficială web a Comisiei. Promo‑LEX a mai îndemnat CEC la o comunicare asertivă cu partidele politice, în care să le reamintească despre obligația legală de raportare în termen ori, în caz de necesitate, să aloce un termen extins de raportare, pentru a simplifica munca trezorierilor partidelor politice. Astfel de practici au fost recomandate și de Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) într‑o publicație lansată în legătură cu pandemia globală COVID‑1935.

Analiza datelor generale din rapoarte

Conform analizei rapoartelor anuale, Promo‑LEX a constatat că 8 formațiuni politice (PSRM, PDM, PPPDA, PPŞ, PN, PL, PP, PRM) au raportat personal încadrat, însă doar 6 au raportat și cheltuieli pentru acesta (PSRM, PDM, PPPDA, PPŞ PN, PL). Din cele 14 formațiuni politice (PSRM, PPŞ, PDM, PAS, PPPDA, PN, PL, PPCD, PVE, PPEM, PPPPRM, USB, PUN, PRM) care au raportat sedii în locațiune, PRM este singurul partid politic care nu a raportat cheltuieli pentru locațiunea sediului. Deși 5 formațiuni (PDM, PAS, PL, PPCD, PVE) au raportat că sunt membre ale organizațiilor internaționale, doar 2 din ele au raportat cheltuieli pentru cotizația de membru în acestea – PDM și PL.

Din cele 20 de partide politice care au prezentat rapoarte anuale la CEC, doar un partid (PAS) a publicat raportul pe pagina web oficială a acestuia. Ținem să menționăm că din cele 20 de formațiuni politice care au prezentat rapoartele către CEC, 8 formațiuni36 nu au pagini oficiale.

La o analiză comparativă a resurselor raportate în 2019 și 2018, în perioada de referință, formațiunile politice au înregistrat de două ori mai puțini membri de partid decât în aceeași perioadă a anului 2018, în contextul în care în perioada curentă de raportare 19 formațiuni politice au prezentat rapoarte financiare anuale la CEC, iar în perioada precedentă de raportare – 44. În același timp, au fost înregistrate cu 5,16 mil. lei mai puține cotizații37; cu 13,55 mil. lei mai puține alocații de la bugetul de stat; cu 28,77 mil. lei mai puține donații; s‑au înregistrat cu 349 de filiale de partid și 77 de sedii în locațiune mai puțin; cu 185 de persoane încadrate mai puțin și cu 14 sedii în proprietate mai puțin (graficul nr. 3).

33 Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020 privind declararea stării de urgență. Monitorul Oficial nr. 86 din 17.03.2020.

34 Apel public al Asociației Promo‑LEX privind nepublicarea în termen de către Comisia Electorală Centrală a rapoar‑telor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru anul 2019, https://bit.ly/34YcYpi

35 https://bit.ly/2XYXUWX36 PPCD, PPP, MSPRRM, PRM, PPSM, MSPFN, PRSM, MPA.37 Acest fapt se datorează cotizațiilor din partea a două formațiuni care au colectat un cuantum impunător de

cotizații: PSRM – 6 300 870 de lei din partea a 9 644 de membri unici, PDM – 15 683 220 din partea a 244 de mem‑bri unici.

– 24 –

Graficul 3. Date generale prezentate în rapoartele anuale pentru anii 2018 și 2019

2.2. Sursele de finanțare ale partidelor politice

De menționat că, potrivit legii, un partid politic poate acumula anual din cotizații de membru și donații echivalentul a cel mult 0,1% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv. Astfel, pentru anul 2019, acest plafon s‑a ridicat la 42 125 500 de lei38, echivalentul a circa 2,24 mil. de euro.

Potrivit rapoartelor anuale pentru 2019, niciuna din cele 20 de formațiuni care au depus rapoarte‑le la CEC nu a depășit acest plafon. Cu toate acestea, două formațiuni politice au atins valori mai apropiate de plafon. Astfel, PDM a colectat venituri din cotizații și donații de 57,07% (15,68 mil. lei) și PSRM – 15,97% (6,30 mil. lei).

Promo‑LEX a recomandat și înainte de modificarea legislației completarea art. 26, alin. (3) al LPP 294/2007 prin introducerea în enunțul „provenite din cotizații de membru și donații” a sintagmei „și subvenții de la stat”. Dacă am lua în calcul inclusiv subvențiile de la bugetul de stat, atunci ponderile veniturilor vor arăta diferit. Astfel încât PDM ar fi acumulat 74,13% (31, 23 mil. lei), iar PSRM – 36,52% (15,39 mil. lei).

Rapoartele anuale ale partidelor politice pentru anul 2019 denotă că principala sursă de finanțare a acestora au constituit‑o subvențiile de la bugetul de stat (39%), următoarele surse de finanțare fiind cotizațiile de membru (32%), donațiile persoanelor fizice (18%), donațiile din partea persoanelor juridice (11%), veniturile din activitatea economică (0,40%) și alte venituri provenite din donații materiale/servicii prestate gratuit (0,35%) (a se vedea graficul nr. 4).

Astfel, pentru anul 2019, raportul dintre finanțarea publică și cea privată este de 39% la 61%, ceea ce reprezintă un proces echilibrat de repartizare a resurselor. Totodată, este esențial să observăm destinația utilizării fondurilor de la stat, astfel încât acestea să aibă menirea de consolidare a parti‑delor politice, dar și să creeze condiții echitabile de concurență între partide.

38 Rezultatul a fost obţinut în contextul în care veniturile din bugetul de stat pentru anul 2019 au constituit 42 125 500,0 mii de lei, https://bit.ly/2KvngEA

– 25 –

Sursele de finanțare ale partidelor sunt constituite din:

• subvenții de la bugetul de stat pen‑tru 13 formațiuni politice în cuantum de 27 249 215 lei (PSRM, PDM, PAS, PPPDA, PN, PL, PPCD, PVE, MPA, PPRM, USB, PPP, PPŞ);

• cotizații din partea membrilor de partid pentru 8 formațiuni (PSRM, PDM, PAS, PPP‑DA, PN, PVE, PUN, PPŞ) în sumă totală de 22 154 343 de lei;

• donații financiare de la 2143 de persoane fi‑zice în sumă de 12 797 146 de lei pentru 11 formațiuni (PSRM, PDM, PAS, PPPDA, PN, PL, PVE, PPEM, USB, PPP, PPŞ);

• donații financiare din partea a două persoane juridice pentru două formațiuni politice în sumă de 8 002 883 de lei (PPŞ – 7 992 883 de lei, PAS – 10 000 de lei);

• donații materiale în sumă totală de 203 500 de lei pentru 2 formațiuni (PAS, PPP) (a se vedea graficul nr. 4).

Graficul 4. Sursele de finanțare ale partidelor politice în anul 2019, %

32

1811

39

Cotizaţii de membru Donaţii p. fizice Donaţii p. juridice Subvenţii

Date obținute în baza rapoartelor anuale publicate de către CEC

Analizând datele în dinamică, constatăm că subvențiile de la bugetul de stat au avut o evoluție relativ uniformă, în 2016 – 39%, 2017 – 31%, 2018 – 37%, totuși acestea ating ponderea cea mai înaltă, de 39%, în 2019 și devin sursa principală de venit. În continuare, am constatat o dinamică ascendentă în privința ponderii cotizațiilor de membru. Acestea au crescut constant, astfel încât, dacă în anul 2016 cotizațiile de membru atingeau o pondere de 11% din totalul veniturilor obținute de partidele politice, în 2017 s‑au majorat până la 14%, în 2018 – la 25%, iar în 2019 – la 32%. E de menționat că ponderea de 32% se datorează celor două formațiuni politice care au colectat

Potrivit Legii nr. 294 privind partidele politice, art. 25, alin. (1) și Regulamentului CEC privind finanțarea partidelor politice, pct. 4, sursele de finanțare ale partidelor politice sunt: a) cotizațiile; b) donațiile; c) subvențiile de la bugetul de stat; d) alte venituri legale obținute și prevăzute în mod expres în statutul partidului politic și care nu sunt interzise prin lege. Totodată, legea prevede expres că partidele politice nu pot folosi alte surse de finanțare decât cele prevăzute la alin. (1). În conformitate cu alin. (5) al aceluiași articol, veniturile obținute din sursele legale de finanțare se scutesc de impozit sau se impozitează în

conformitate cu prevederile Codului fiscal.

– 26 –

cuantumuri semnificative din cotizații: PSRM – 6 300 870 de lei din partea a 9644 de membri unici, PDM – 15 683 220 de lei, din partea a 244 de membri unici. PDM a raportat la CEC lista persoanelor care au cotizat doar pentru sem. II 2019. În context, CEC urmează să verifice dacă donațiile și/sau cotizațiile încasate de partidele politice pe parcursul anului 2019 se încadrează în limitele cumulative permise de legislația modificată în august 2019.

În același timp, ponderea donațiilor din partea persoanelor fizice a scăzut constant pe fondul majorării ponderii cotizațiilor. Astfel, dacă în anul 2016 donațiile din partea persoanelor fizice constituiau 49%, în anul 2017 acestea au scăzut la o pondere de 32%, în 2018 s‑au diminuat până la 25%, iar în 2019 au atins doar 18%. Donațiile din partea persoanelor juridice au înregistrat în anul 2018 10%, iar în ceilalți ani au fost nesemnificative: 2016 – 1%, 2017 – 2% ca să atingă cel mai înalt nivel în anul 2019  – de 11%. Veniturile din activitatea economică a partidelor prevăzută în statutele partidelor politice a atins o pondere însemnată în anul 2017, atingând 20% datorită veniturilor PCRM, obținute în baza activității de comercializare a sediilor aflate în proprietate39, în 2018 – de 2%, în timp ce în 2019, veniturile din activitatea economică au fost de doar 277 711 lei (0,40%). În privința ponderii donațiilor materiale, constatăm cu regret valori nesemnificative ale acestei surse de venit în anul 2019  – 203 500 de lei (0,29%), în 2018 – 1%, în 2017 – 2% (a se vedea graficul nr. 5).

Constatările Promo‑LEX mai arată că marea majoritate a donațiilor din partea persoanelor fizice erau, de fapt, din partea membrilor de partid – circa 79%, iar 21% din partea altor persoane fizice. În context, specificăm că nicio formațiune politică din cele 20 care au prezentat la CEC rapoarte pentru anul 2019 nu a încălcat prevederile Regulamentului CEC și nu a depășit limita celor 6 salarii medii pe economie40, echivalentul a 41 850 de lei, pentru plata donațiilor și cotizațiilor în 2019.

39 Promo‑LEX atrage atenția că ponderea de 20% de venituri obținute din administrarea proprietății este rezultatul unui caz izolat al PCRM, care a comercializat unele imobile pe care formațiunea le‑a avut în proprietate.

40 Hotărârea de Guvern nr. 21 din 18.01.2019 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2019 în cuantum de 6 975 de lei, https://bit.ly/2YuU9VL

Potrivit pct. 26 din Regulamentul CEC, donațiile făcute de o persoană fizică unui sau mai multor partide politice într‑un an bugetar nu pot depăși suma de șase salarii medii lunare pe economie pentru anul respectiv. În cazul cetățenilor Republicii Moldova cu venituri obținute în afara țării, suma donațiilor nu poate depăși trei salarii medii pe economie pentru anul respectiv, iar în cazul cetățenilor Republicii Moldova cu statut de persoane cu funcție de demnitate publică, de funcționari publici, inclusiv cu statut special, sau de angajați în organizații publice în sensul Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, suma donațiilor nu poate depăși 10% din venitul anual al acestora, totodată, nu poate depăși șase salarii medii lunare pe economie pentru anul respectiv. Dacă persoana fizică este membru de partid, în sumele‑limită menționate la pct. 26 se include și suma cotizațiilor de membru de partid plătită de aceasta în anul de

gestiune.Potrivit pct. 261 din Regulamentul CEC, în decursul unui an bugetar, o persoană fizică poate face donații în numerar, unui sau mai multor partide politice, în sumă de până la trei salarii medii pe economie stabilite pentru anul respectiv. Donațiile ce depășesc această limită se vor face exclusiv prin operațiuni bancare. În conformitate cu pct. 15, mărimea cotizațiilor de membru, periodicitatea, precum și modul de achitare a acestora, se stabilește de partidul politic în statutul său și, împreună cu suma totală a cotizațiilor acumulate anual de partid, se publică pe pagina web a acestuia și a Comisiei

Electorale Centrale.

Atât practica anterioară, cât și cea actuală de monitorizare a finanțării partidelor politice de către Promo‑LEX, scoate la iveală mai multe vulnerabilități ce țin de colectarea donațiilor în numerar fără utilizarea de către partidele politice

a mașinilor de casă și control (MCC).

– 27 –

Graficul 5. Sursele de finanțare ale partidelor politice 2016‑2019, %

11

14

25

32

49

32

25

18

1

2

10

11

39

31

37

39

0

2

1

0

0

20

2

0

0 20 40 60 80 100

2016

2017

2018

2019

Ponderile surselor de finanțare, %

Peri

oada

de

anal

iză,

ani

Cotizaţii de membru

Donaţii ale persoanelor fizice

Donaţii ale persoanelor juridice

Subvenţii de la stat

Donații materiale

Venituri din activitatea economică

Date obținute în baza rapoartelor anuale publicate de către CEC

În același timp, doar 2% din valoarea donațiilor din partea persoanelor fizice au fost făcute prin virament bancar (PAS – 199 496 de lei din totalul de 662 496 de lei, PPPDA – 5000 de lei din totalul de 113 750 de lei, PVE – 1500 de lei din totalul de 28 500 de lei), celelalte 98% din donațiile primite de 12 formațiuni politice au fost sub formă de numerar.

În context, constatăm că o formațiune politică (PDM) din cele 20 care au prezentat la CEC rapoarte pentru anul 2019 a încălcat prevederile Regulamentului CEC, în speță pct. 261, ce ține de depășirea plafonului donațiilor în numerar – de până la trei salarii medii pe economie stabilite pentru anul respectiv (20 925 de lei). Astfel, PDM a colectat cel puțin de la o persoană pe parcursul anului 2019 25 de mii de lei41.

Promo‑LEX remarcă și inexistența unei practici fiscale de încasare a donațiilor în numerar, adică prin utilizarea mașinilor de casă și control (MCC).

Astfel, constatăm că nici pentru anul 2019 nu este prezentată opiniei publice informația contabilă a partidelor politice în privința colectării donațiilor în numerar. Mai mult, Regulamentul CEC este lacunar la acest capitol, neavând specificate prevederi punctuale despre modalitatea de încasare a acestor donații. Sunt ele încasate și luate în evidență prin intermediul mașinilor de casă și control (MCC) sau nu sunt?

Momentan, Regulamentul CEC prevede că „donațiile oferite în numerar de către persoanele fizice se însoțesc obligatoriu de Declarația privind donația în numerar […] și de Declarația privind acceptarea mijloacelor financiare […] care se atașează la documentele contabile ale partidului politic. Donațiile în numerar vor fi incluse imediat în Registrul donațiilor de la persoane fizice […]. Donațiile astfel primite vor fi virate în contul bancar al partidului în termen de 5 zile lucrătoare de la data încasării lor”.

Pe de altă parte, CEC a reglementat modalitatea de încasare a cotizațiilor la pct. 20 din Regulament: „În cazul încasării sumelor cotizațiilor de membru în numerar, persoana responsabilă de încasarea

41 I. Chirtoca – 25 de mii de lei.

– 28 –

cotizațiilor de membru va elibera bonul de încasare și va înregistra imediat operațiunea de încasare în Registrul cotizațiilor de membru”.

În context, menționăm că practica Promo‑LEX de monitorizare a finanțării partidelor politice în anii 2016, 2017 și 2018 a scos în evidență aceeași deficiență – colectarea (încasarea) necorespun‑zătoare a donațiilor în numerar, adică fără utilizarea de către partidele politice a MCC, deși Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a precizat42, în anul 2017, la solicitarea Promo‑LEX, prin prisma Codului fiscal 1163/1997 și a Regulamentului cu privire la MCC, că orice donaţie, în cazul în care nu se depune la bancă, trebuie încasată prin eliberarea bonului fiscal. Cotizaţiile, pe de alte parte, se înre‑gistrează prin eliberarea bonului de plată.

Amintim că atât în anul 2017, cât și în 2018, Asociația a interpelat SFS cu privire la evidența colec‑tării donațiilor prin utilizarea MCC de către partidele politice din Republica Moldova, solicitând informații clarificatoare de la SFS despre: 1) existenţa/inexistența MCC; 2) lista partidelor politice care utilizează MCC; 3) numărul acestor aparate deţinute de fiecare formaţiune politică înregistra‑tă la Agenția Servicii Publice (ASP), dar și despre 4) evidenţa colectării donaţiilor.

Răspunsurile s‑au rezumat la faptul că informația nu poate fi divulgată părților interesate. Mai mult, în anul 2020, am făcut apel și la CEC să interpeleze Serviciul Fiscal de Stat și partidele politice privitor la utilizarea de către acestea a MCC, numărul acestora în posesia fiecărui partid și modali‑tatea de utilizare în privința colectării veniturilor (donații, cotizații, venituri obținute din activitatea economică) partidelor politice. Se impune publicarea informației recepționate de la SFS pe pagina web oficială a CEC, aceasta fiind de interes public.

Referindu‑ne la graficul nr. 5  – dinamica surselor de finanțare a partidelor politice, în speță diminuarea ponderii donațiilor din partea persoanelor fizice și majorarea ponderii cotizațiilor, raportate la modalitățile legale, stipulate de SFS, de încasare a donațiilor și cotizațiilor, conchidem că aceste evoluții/involuții ale celor două surse de finanțare pe parcursul a patru ani au o legătură direct proporțională între ele. Datele prezentate mai sus pot servi drept bănuieli rezonabile în privința eludării normei legale, în speță a celei fiscale, referitoare la colectarea (încasarea) și evidența donațiilor în numerar din partea formațiunilor politice, presupunând că acestea preferă să înregistreze sumele de bani primite din partea membrilor de partid mai degrabă drept cotizații decât donații.

Amintim că, potrivit pct. 15 din Regulament, „mărimea cotizațiilor de membru, periodicitatea, precum și modul de achitare a acestora, se stabilesc de partidul politic în statutul său și, împreună cu suma totală a cotizațiilor acumulate anual de partid, se publică pe pagina web a acestuia și a Comisiei Electorale Centrale”.

Astfel, Asociația Promo‑LEX recomandă CEC veri‑ficarea respectării prevederilor pct. 15 în privința colectării cotizațiilor. Mai mult, Promo‑LEX soli‑cită în mod repetat CEC interpelarea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) privitor la utilizarea de către partidele politice a MCC  – numărul acestora în posesia fiecărui partid și modalitatea de utilizare

42 Raport: Finanțarea partidelor politice – retrospectiva anului 2016, pag. 67 – Anexa 9. Scrisoare de răspuns SFS din 23 martie 2017 nr. 26‑11/213‑357/3974 referitor la solicitarea Promo‑LEX cu privire la clarificarea modalităţii de încasare a donaţiilor, https://bit.ly/354W9ZM

Promo‑LEX consideră că este extrem de importantă obținerea informațiilor privind colectarea (încasarea) și gestiunea (ținerea evidenței) resurselor financiare (donații, cotizații, venituri din activitatea economică) de către formațiunile politice, inclusiv pentru controlul și supravegherea eficientă a activității de finanțare a partidelor de către CEC. Astfel, Promo‑LEX solicită repetat Comisiei Electorale Centrale interpelarea SFS în vederea obținerii informațiilor solicitate

anterior de către Asociație.

– 29 –

a MCC în privința colectării veniturilor (donații, cotizații, venituri obținute din activitatea economică). De asemenea, Promo‑LEX sesizează CEC în privința noilor modificări referitoare la utilizarea acestor echipamente și recomandă CEC să ajusteze Regulamentul privind finanțarea partidelor politice la Re‑gulamentul privind utilizarea MCC, în vigoare din 15.04.2019, sau, din contra, SFS urmează să revizu‑iască prevederile respective.

Conform analizei Promo‑LEX, din totalul donațiilor oferite partidelor politice în numerar, o formațiune politică (PDM) a înregistrat donații în numerar peste plafonul de 20 925 de lei, din partea unui donator43. La limita plafonului de 3 salarii medii pe economie au fost constatate donații în numerar din partea a cel puțin 67 de donatori unici pentru trei formațiuni politice (PDM, PSRM și PPŞ). Astfel, PDM a înregistrat donații în numerar a câte 20 000 de lei din partea a 59 de donatori unici în sumă de 1 176 000 de lei, PSRM a înregistrat 4 donații în numerar apropiate de plafon, în sumă de 78 000 de lei, PPŞ – 4 donații în numerar apropiate de plafon, în sumă de 80 000 de lei. Specificăm că marea majoritate a donatorilor care sunt și membri de partid au plătit și cotizații de membru (în numerar) în perioada monitorizată, care, însumate cu donațiile, nu au depășit cuantumul celor 6 salarii medii pe economie permise de legislație. La capitolul cotizații, analiza Promo‑LEX constată faptul că, deși 15 din 20 de partide politice au raportat membri, doar 8 formațiuni au indicat colectarea cotizațiilor de membru în anul 2019 (PSRM, PDM, PPŞ, PAS, PPPDA, PN, PVE, PUN).

În continuare, potrivit rapoartelor financiare anuale prezentate la CEC de către 15 formațiuni politice care au raportat membri, rezultă că numărul total al membrilor de partid pentru anul 2019 a fost de 152 640, iar conform informației prezentate la CEC de către partidele politice pentru 2018, acesta a fost de 314 106 persoane în condițiile în care în anul 2018 la CEC raportaseră 44 de formațiuni politice. Pentru a analiza cu acuratețe fluctuațiile de membri care au avut loc în perioada 2018–2019, în graficul nr. 6 am indicat date doar în privința formațiunilor politice ce au prezentat rapoartele pentru anul 2019 (până la 7 mai 2020)44.

Prin urmare, observăm că în anul 2019, comparativ cu anul precedent, trei partide politice au avut supliniri de membri de partid: MSPFN – cu 2800 de persoane mai mult, PSRM – cu 2480 de persoane mai mult, PAS – cu 188 de persoane mai mult. Un număr egal de membri a fost înregistrat la 6 partide politice atât pentru anul 2018, cât și pentru anul 2019: PPPDA, PVE, PN, PPP, PPSM, PPCD. Mai puțini membri s‑au înregistrat la 7 partide politice în 2019 comparativ cu 2018, printre care cei mai mulți membri a pierdut PDM. Astfel, PDM a înregistrat cu 49 343 de persoane mai puțin, PPEM – cu 7825 de persoane mai puțin, PL – cu 2124 de persoane mai puțin, PRM – cu 300 de persoane mai puțin, PPRM – cu 118 persoane mai puțin, USB – cu 111 persoane mai puțin. Alte 4 formațiuni politice (MPA, PRSM, MSPRRM, PUN45) nu au inclus nicio valoare la rubrica „membri”, astfel, în graficul nr. 6, spațiile destinate numărului de membri au fost marcate cu semnul întrebării „?” (a se vedea graficul nr. 6).

43 I. Chirtoca – 25 de mii de lei.44 Pentru vizualizarea informațiilor complete pentru anii 2018, 2017 și 2016 referitoare la numărul membrilor de

partid, vedeți pag. 27, graficul nr. 6 din Raportul Promo‑LEX Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova – retrospectiva anului 2018. https://bit.ly/2xbcXBG

45 MSPRRM, atât în 2018, cât și în 2019.

– 30 –

Graficul 6. Fluctuațiile membrilor de partid, 2018–2019

1400

0

8113

4700

1341

2

4488 73

67

5180

4443 78

25

0

54728

?

1898

9

4350

0

5123

4137

4211

2300

4979

2

1400

0

8301

?

1589

2

4488 73

67

5062

4443

0 ?

5385

?

1686

5

4350

2800 51

23

?

4100

2000

5246

4

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Anul 2018 Anul 2019

Date obținute în baza rapoartelor anuale 2018 și 2019, publicate de către CEC

2.3. Veniturile și cheltuielile partidelor politice reflectate în rapoarte

Conform rapoartelor anuale prezentate la CEC, din 20 de formațiuni politice vizate, 16 au indicat venituri în sumă de 70 028 301 lei și un total al soldului inițial la 1 ianuarie 2019 de 33 453 572 de lei. Cuantumul cheltuielilor raportate este de 94 119 778 de lei, cu un sold final la 31 decembrie 2019 de 9 362 096 de lei, care a fost transferat pe contul partidelor în semestrul I din 2020. Celelalte 4 partide nu au indicat venituri și cheltuieli.

Dintre partidele cu o singură sursă de venit fac parte 6 formațiuni politice: PUN, USB, PPRM, PPEM, MPA, PPCD, 5 dintre ele – USB, PPRM, PPEM, MPA, PPCD – mizând în anul 2019 în exclusivitate pe finanțarea de la bugetul de stat, iar PUN pe cotizații de membru. Surse moderat diversificate au fost constatate la alte 3 formațiuni: PL, PN, PPPDA, acestea indicând drept sursă de bază subvențiile de la bugetul de stat și donațiile din partea persoanelor fizice/juridice sau cotizațiile. Alte 7 formațiuni au indicat surse mult mai diversificate, atât din subvenții, cât și din donații (din partea persoanelor fizice/juridice, materiale), precum și cotizații ori alte venituri: PPŞ, PDM, PAS, PSRM, PPP, PVE, PRM (a se vedea graficul nr. 7).

Similar anilor precedenți, se observă practica potrivit căreia formațiunile politice extraparlamentare funcționează doar în baza subvențiilor de la bugetul de stat. Promo‑LEX atrage atenția asupra faptului că practica colectării veniturilor ar trebui să fie una echilibrată și diversă, astfel încât să nu existe mari decalaje între contribuțiile publice (subvențiile de la bugetul de stat) și cele private (donații, cotizații). E de menționat că donațiile materiale nu sunt incluse la balanța raportului financiar, la comparti‑mentul rulajele mijloacelor financiare. Mai mult, Promo‑LEX a atras atenția de nenumărate ori asupra inexistenței unui mecanism de introducere a valorii donațiilor materiale la balanța raportului financi‑ar, la compartimentul rulajele mijloacelor financiare, la rubrica „Venituri totale”.

– 31 –

Graficul 7. Sursele de finanțare segregate per partid, %

56%23%

81%95%

14%95%

99%100%

56%100%

100%100%

61%

41%50%

2%

0%

0%

2%

100%0%

3%27%17%

5%23%

5%1%

42%

100%

39%

63%

5%

14%100%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

PSRMPDMPAS

PPPDAPPȘPNPL

PPCDPVE

MPAPPEMPPRM

USBPUNPPP

PRM

Subvenţii de la bugetul de stat, %Cotizaţii de membru de partid, %Donaţii, în bani din partea persoanelor fizice, %Donaţii, în bani din partea persoanelor juridice, %Venituri obţinute de cǎtre partid în urma activitǎţilor economice desfǎşurate, %Donaţii sub alte forme, %

Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru 2019, publicate de către CEC

În privința cheltuielilor anuale ale partidelor politice, cele mai multe resurse financiare în 2019 au fost alocate celor două campanii electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 și pentru alegerile locale generale din 20 octombrie (3 noiembrie) 2019. Prin urmare, cea mai mare pondere, de 47%, a fost înregistrată pentru cheltuieli în campania electorală, cheltuielile pentru presă și materiale promoționale au înregistrat o pondere de 27%, cheltuielile pentru locațiunea și întreținerea sediilor – 16%, cheltuielile de personal – 7%, cheltuielile pentru telecomunicații – 2%, deplasări în țară și peste hotare – 1%, urmate de cheltuielile pentru evenimente și manifestări publi‑ce – 1%, investiţii în bunuri mobile și imo‑bile – 1%, alte cheltuieli, printre care pla‑ta cotizaţiilor de membru în organizaţiile internaţionale, impozite și taxe, diferenţe de curs valutar în semestrele I și II/2019, servicii juridice – 2% (a se vedea graficul nr. 8).

Promo‑LEX a constatat carențe în ra‑poartele anuale a trei formațiuni po‑litice care au participat în calitate de concurenți electorali la alegerile par‑lamentare 2019 (AP 2019) și la alege‑rile locale generale 2019 (ALG 2019). Carențele se referă la nereflectarea chel‑tuielilor pentru campaniile electorale la rubrica destinată acestora în raportul

Acolo unde nu există plafoane pentru cheltuieli ori plafoanele sunt exagerat de mari, există risc de corupție politică și de alte practici nedemocratice conexe. În același timp, trebuie garantată egalitatea între părți, dar deseori acest deziderat pare să fie pus în pericol în favoarea partidelor de masă care, datorită oamenilor influenți cu venituri mari, colectează sume impresionante de bani și obțin scoruri mari în alegeri, în consecință, beneficiind de subvenții publice considerabile. Așadar, scopul major al plafonării cheltuielilor anuale ale partidelor politice și a campaniilor electorale este de a satisface cerințele inerente costului inevitabil al democrației. Pentru ca procesul democratic să funcționeze bine, este necesară plafonarea cheltuielilor și chiar diminuarea plafoanelor

acestora.

(Comisia de la Veneția, CDL (2008) 148)

– 32 –

privind gestiunea financiară a partidelor. Astfel, MSPFN, concurent electoral la ALG 2019, având cheltuieli incluse în rapoartele privind veniturile și cheltuielile în campania electorală în cuantum de 103 470 de lei, a omis să le reflecte și în raportul anual; MPA a fost concurent electoral în cadrul AP 2019, având cheltuieli raportate la CEC de 18 589 de lei și în cadrul ALG 2019, având cheltuieli de 1765 de lei, pe care nu le‑a inclus și în raportul anual; PPRM a fost concurent electoral în cadrul ALG 2019, având cheltuieli de campanie raportate la CEC în cuantum de 30 494 de lei, pe care, la fel, a omis să le includă și în raportul anual. Or, din cauza acestor carențe de raportare scade gradul de transparență a mijloacelor financiare colectate și utilizate pe parcursul anului 2019, dar se și mimează procedura de raportare la CEC46.

Menționăm că, deși CEC a inclus o nouă linie de buget în rapoartele privind gestiunea semestrială/anu‑ală a partidelor politice, și anume „Cheltuieli pentru programe pentru tineri și femei”47, niciun partid politic nu a raportat cheltuieli la acest capitol. Recomandăm CEC să avertizeze partidele politice despre această obligație legală.

Graficul 8. Ponderea cheltuielilor pe categorii de cheltuieli, lei/%

Cheltuieli pentru întreţinerea şi/sau locaţiunea sediilor;

15019356; 16%

Cheltuieli de personal; 6516181; 7%

Cheltuieli pentru presǎ şi materiale promo; 25621900; 27%

Cheltuieli în campania electoralǎ; 38343513;

41%

Cheltuieli pentru telecomunicații;

3077099; 3%Investiţii în bunuri mobile şi imobile ;

639435; 1%

Cheltuieli pentru evenimente; 1626203;

2%Cheltuieli de deplasări;

1050543; 1%

Alte cheltuieli; 2079311; 2%

Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru 2019, publicate de către CEC

Amintim că, potrivit bunelor practici în domeniul finanțării partidelor și a campaniilor electorale, „plafonarea cheltuielilor partidelor politice sau ale concurenților electorali este necesară pentru asigurarea libertății și egalității votului cetățenilor sau a unui proces democratic nedistorsionat de cheltuieli foarte mari din partea anumitor partide sau candidați”48. De asemenea, este esențial ca „guvernele statelor membre ale Consiliului Europei să adopte, în legislația națională, reguli clare împotriva corupției în sistemul de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale” cu menționarea specifică a cerințelor privind limitele de cheltuieli49.

46 A se vedea rapoartele finale pentru alegerile parlamentare 2019 și alegerile locale 2019, publicate pe pagina ofi‑cială a CEC, https://bit.ly/307ujZj, https://bit.ly/2xVEiZc

47 În conformitate cu prevederile art. 28, al. (21) din LPP 294/2007, în vigoare din 19 august 2019.48 Paragraful 19 din Comentariul general nr. 25 al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, 1996, la articolul 25

din Pactul internațional privind drepturile civile și politice (ICCPR), https://bit.ly/2NTGerI49 Recomandarea Rec (2003) 4 a Consiliului Comitetului de Miniștri al Europei privind normele comune împotriva

corupției UE în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, https://bit.ly/2NTGerI

– 33 –

Tabe

lul 3

. Cu

antu

mul

che

ltuie

lilor

par

tidel

or p

oliti

ce în

anu

l 201

9, le

i50

Part

ide

polit

ice

Chel

tuie

li pe

ntru

în

tre ţ

i ne‑

rea

și/s

au

lo ca

ţi u n

ea

sedi

ilor

Chel

tu‑

ieli

de

pers

onal

Chel

tuie

li pe

ntru

pr

esă

și

mat

eria

le

pro m

o‑ți

o na l

e

Chel

tu‑

ieli

de

depl

asăr

i

Chel

tuie

li pe

ntru

te

le co

‑m

u ni c

a ții

Plat

a co

‑ti

za ţi

i lor

în o

r ga‑

ni za

ţi i le

in

ter n

a‑ţi

o na l

e

Inve

s‑ti

ţii î

n bu

nuri

m

o‑bi

le ș

i im

obile

Chel

tu‑

ieli

de

biro

ti‑

că, c

o‑m

isio

n ba

ncar

Chel

tu‑

ieli

de

audi

t ex

tern

/ob

liga‑

tori

u

Chel

tu ie

li pe

ntru

ev

e ni‑

men

te

Alt

e ch

eltu

ieli

Chel

tuie

li în

cam

‑pa

nia

elec

tora

lă

1PS

RM2

990

389

1 23

4 19

13

106

833

092

5 94

50

015

319

48 8

5842

0 66

513

169

11 4

98 0

042

PDM

3 73

4 81

92

057

839

18 9

62 2

4543

8 13

063

5 43

123

9 38

456

4 37

584

487

144

000

508

335

313

878

22 0

47 4

623

PAS

357

585

283

143

149

849

165

306

4330

057

339

17 0

7255

000

102

263

157

363

1 43

6 54

24

PPPD

A60

2 01

8,83

50 0

0018

0 58

8,46

101

904

26 7

64,4

40

022

160

017

430

078

9 80

55

PPŞ

5 49

1 39

81

022

427

2 52

2 25

50

1 31

8 04

00

017

253

135

000

484

866

805

772

75 1

006

PN89

2 91

7,23

117

611

329

954

010

5 38

50

15 3

7036

945

7000

5055

87 5

4585

1 22

17

PL79

7 49

31

750

970

330

915

335

412

30 7

1615

1 25

60

24 2

4727

000

75 5

230

1 44

3 37

68

PPCD

20 0

000

00

00

010

090

00

09

PVE

12 6

090

1200

3790

2122

00

4139

082

0654

504

42 4

7010

MPA

00

00

00

00

00

00

11PP

EM54

957

00

091

460

092

60

3000

00

12PP

PPRM

12 8

080

28 5

3560

0016

718

023

5121

470

00

013

USB

45 5

020

00

00

092

80

00

157

533

14PU

N68

600

9527

025

000

053

90

860

00

15PP

P0

00

00

00

2351

00

700

016

PRM

00

00

00

00

00

020

00TO

TAL

15 0

19 3

566

516

181

25 6

21 9

001

050

543

3 07

7 09

939

0 64

063

9 43

522

9 52

241

6 85

81

626

203

1 43

2 93

138

343

513

50

Tabe

lul c

uprin

de 1

6 fo

rmaț

iuni

pol

itice

car

e au

rap

orta

t ve

nitu

ri și

che

ltuie

li în

anu

l 201

9, c

elel

alte

4 fo

rmaț

iuni

car

e au

pre

zent

at r

apoa

rtel

e la

CEC

nu

au a

vut

chel

tuie

li:

MSP

RRM

, PPS

M, M

SPFN

, PRS

M.

– 34 –

Într‑un exercițiu de simulare privitor la cheltuielile raportate pentru locațiunea sediilor și întreținerea acestora, potrivit datelor privind numărul de sedii publicate de CEC, Promo‑LEX a divizat cuantumurile raportate la numărul de sedii în locațiune pe care le‑au raportat partidele și la cele 12 luni calendaristice. Ca rezultat, a ieșit în evidență PUN cu un cuantum anual total de 6860 de lei pentru un sediu luat în locațiune, în timp ce lunar ar fi 572 de lei. Alte două formațiuni politice (PVE, PPRM), cu câte un sediu în locațiune, au raportat în 2019 cheltuieli lunare de 1051 de lei și, respectiv, 1067 de lei. Deși o formațiune (PRM) a raportat un sediu în locațiune, aceasta a indicat „0” lei cheltuieli pentru locațiunea și/sau întreținerea acestuia (a se vedea tabelul nr. 3).

Promo‑LEX atrage atenția CEC în privința rezultatului exercițiului de mai sus, care indică unele situații dubioase în privința cheltuielilor raportate pentru sediile luate în locațiune și care pot servi drept temei de investigații ulterioare de către organul mandatat cu supravegherea și controlul finanțării partidelor politice – CEC.

Tabelul 4. Segregarea cheltuielilor pentru sedii per an și lună calendaristică

Nr. PARTIDE POLITICE

NR. SEDII IN LOCAȚIUNE

CHELTUIELI ANUALE PENTRU TOTAL SEDII, LEI

CHELTUIELI MEDII LUNARE PENTRU

1 SEDIU, LEI1. PSRM 45 2 990 389 55382. PDM 34 3 734 819 91543. PAS 26 357 585 11464. PPPDA 26 602 019 19305. PN 6 892 917 12 4026 PPŞ 46 5 491 398 99487. PL 22 797 493 30218. PPCD 1 20 000 16679. PVE 1 12 609 1051

10. PPEM 1 54 957 458011. PPRM 1 12 808 106712. USB 1 45 502 379213. PUN 1 6860 57214. PRM 1 0 0

TOTAL 212 15 019 356 55 866

Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru 2019, publicate de către CEC

Un exercițiu similar a fost efectuat și în cazul cheltuielilor raportate pentru personalul încadrat. Astfel, Promo‑LEX constată că o formațiune politică (PAS) mai mulți ani la rând raportează la CEC cheltuieli pentru personalul încadrat, deși nu a raportat nicio persoană încadrată. Solicităm clarifi‑cările corespunzătoare din partea organului de supraveghere și control, CEC, în scopul clarificării acestei discrepanțe.

În continuare, potrivit extrapolării datelor din rapoarte în privința numărului de persoane înca‑drate și a cheltuielilor pentru acestea, observăm că cel mai bine (în medie) își achită personalul încadrat: PL – 7680 de lei/lunar, PN – 4900 de lei/lunar, PSRM – 4285 de lei, PPPDA – 4167 de lei. La coada clasamentului se situează PDM, cu 2811 lei; iar două formațiuni politice (PPP, PRM) nu au raportat cheltuieli la CEC, având câte o persoană încadrată.

– 35 –

Pentru comparație, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) se stabilește în mărime de 16,42 lei pe oră, sau 2775 de lei pe lună, calculat pentru un program complet de muncă în medie de 169 de ore pe lună51. Constatăm că toate formațiunile analizate au plătit personalul încadrat peste plafonul minim al salariului în sectorul real. Așadar, apreciem faptul că partidele politice au luat în considerare obiecțiile Promo‑LEX din rapoartele precedente unde am evidențiat remunerarea personalului partidelor sub cuantumul minim garantat în sectorul real (s se vedea tabelul nr. 4).

Tabelul 5. . Segregarea cheltuielilor pentru personal, lunar și anual

Nr. PARTIDE POLITICE

PERSONAL ÎNCADRAT

CHELTUIELI ANUALE PENTRU

PERSONAL, LEI

CHELTUIELI LUNARE PENTRU O PERSOANĂ

ÎNCADRATĂ, LEI1. PSRM 24 1 234 191 42852. PDM 61 2 057 839 28113. PAS 0 283 143 −4. PPPDA 1 50 000 41675. PPŞ 32 31 951 26636. PN 2 117 611 49007. PL 19 1 750 970 76808. PPP 1 0 09. PRM 1 0 0

TOTAL 141 6 516 181 26 506

Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru 2019, publicate de către CEC

Promo‑LEX constată că există o practică defectuoasă referitoare la completarea eronată a rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice, care se repetă an de an. Unele rapoarte conțin date contradictorii de tipul raportării unor sedii în locațiune pentru care au cheltuit „0” lei, adică nu au indi‑cat cheltuieli; cheltuieli raportate pentru plata persoanelor încadrate, în timp ce nu au fost raportate persoane încadrate; raportarea calității de membru în una sau mai multe organizații internaționale, fără indicarea cheltuielilor pentru cotizația de membru în acestea. Prin urmare, Promo‑LEX atrage atenția Comisiei Electorale Centrale în privința acestor carențe și le califică drept temeiuri rezonabile de verificare minuțioasă.

Promo‑LEX constată că, în mare parte, nivelul raportării cheltuielilor la CEC atât pentru locațiunea și întreținerea sediilor, cât și pentru remunerarea personalului se încadrează preponderent în segmentul prețurilor de pe piață, raportat și la perioada vizată. În continuare, apreciem faptul că partidele politice au luat în considerare obiecțiile Promo‑LEX din rapoartele precedente, unde am evidențiat remunerarea personalului partidelor sub cuantumul minim garantat în sectorul real. Totuși, datele prezintă doar aspectul declarat al activității partidelor politice, discrepanțele dintre informațiile raportate la CEC și informațiile obținute în baza monitorizării Promo‑LEX vor fi prezentate în capitolul III al acestui raport.

51 Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în 2019, http://lex.justice.md/md/333943/

– 36 –

III. MONITORIZAREA CIVICĂ A FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE ŞI ESTIMAREA CHELTUIELILOR NERAPORTATE

Prin monitorizarea civică desfășurată pe întregul teritoriu al țării, Asociația Promo‑LEX a recon‑stituit tabloul activităților operaționale, dar și al celor promoționale a 17 partide politice din Republica Moldova, desfășurate în anul 2019. Tabloul activităților operaționale a fost reconstituit prin metoda monitorizării în teren și a interviurilor. Organizațiile teritoriale a 15 partide politice au fost abordate pentru a oferi interviuri monitorilor Promo‑LEX, însă nu toate au oferit și răs‑punsuri. Tabloul activităților promoționale poate fi vizualizat în imagini foto și video pe www.financiar.monitor.md. Toate activitățile, atât operaționale, cât și promoționale, au fost analizate împreună cu datele financiare indicate în rapoartele anuale și cele de campanie prezentate Co‑misiei Electorale Centrale pentru alegerile parlamentare 2019 și alegerile locale generale 2019.

Repere metodologice

Sediu al PDM, imagini obținute de monitorii Promo‑LEX în 2019

– 37 –

Monitorizarea s‑a axat pe evenimentele pe care le‑au desfășurat partidele politice, inclusiv prin intermediul organizațiilor teritoriale. Conceptual, s‑a ținut cont și de acele partide care nu au avut sedii în unitățile administrativ‑teritoriale (UAT) de nivelul II, precum și de cele care au desfășurat cel puțin o activitate în teritoriul menționat. Adițional, au fost organizate și interviuri cu reprezentanții organizațiilor teritoriale până la apariția pandemiei COVID‑19 în Republica Moldova. După caz, informațiile au fost obținute la distanță, organizațiilor de partid fiindu‑le expediate grilele de inter‑viu prin intermediul poștei electronice. Din cauza situației excepționale din perioada 17 martie – 15 mai 2020, și anume declararea stării de urgență în Republica Moldova în legătură cu pandemia COVID‑19 și introducerea obligației distanțării sociale, Promo‑LEX a ajustat metodologia. În locul interviurilor cu organizațiile de partid de la nivel central, s‑au expediat acestora grilele de interviu prin e‑mail. Din păcate, nicio formațiune politică la nivel central nu a dat curs solicitării Promo‑LEX de a răspunde la întrebările din grile. În consecință, monitorizarea finanțării activității partidelor politice din țară a fost efectuată prin metoda observării, prin metoda interviului cu organizațiile teritoriale de partid și prin metoda utilizării informațiilor de pe platformele online ale subiecților monitorizați (rețelele de socializare Facebook și Odnoklassniki ale organizațiilor teritoriale și cen‑trale de partid, paginile web ale partidelor). La fel, au fost utilizate informații din sursele locale mass‑media (arhiva, bibliotecile), din discuțiile informale cu actorii din comunitate (administrația publică locală (APL), agenți economici, cetățeni). Deși Asociația Promo‑LEX nu este un organ de anchetă, anumite constatări din procesul de monitorizare, atât din teren, cât și online, au fost însoțite de probe foto și video, care au fost plasate pe platforma www.financiar.monitor.md.

3.1. Monitorizarea activității operaționale52 a partidelor politice

3.1.1. Aspecte generale ce țin de gestiunea financiară a partidelor politice

Potrivit monitorizării efectuate de Promo‑LEX la nivelul oficiilor centrale și teritoriale ale partide‑lor politice, în anul 2019, 23 de partide politice au avut înregistrate cel puțin 280 de organizații la nivel teritorial, 196 de sedii în gestiune, 292 de persoane implicate, 32 de mijloace de transport personal.

Totodată, organizațiile teritoriale au implicat în activitățile lor curente cel puțin 2272 de volun‑tari, despre care partidele nu au raportat la CEC. Datele prezentate de Promo‑LEX, în baza moni‑torizării, indică discrepanțe dintre acestea și cele prezentate autorității mandatate cu verificarea rapoartelor (a se vedea tabelul nr. 4). În privința activităților de voluntariat, Promo‑LEX reiterează necesitatea reflectării cheltuielilor pentru activitățile realizate pro bono de voluntari pentru toate cele 23 de partide politice monitorizate la nivel teritorial/raional.

Promo‑LEX reamintește că, potrivit art. 26, alin. (1), lit. b) din LPP 294/2007, toate bunurile și servi‑ciile prestate gratuit de persoane fizice și juridice, precum și toate acțiunile de voluntariat, trebuie să fie reflectate în contabilitatea partidului politic la valoarea lor de piaţă și să se înscrie în limitele donaţiilor prevăzute de legislație.

52 Monitorizarea activității operaționale a partidelor ține de observarea practicilor și mecanismelor interne de funcționare a acestora, a proceselor specifice activității, dar și a resurselor pe care organizațiile respective le po‑sedă, le gestionează și le combină cu cele publice, la care au acces din contul oportunității aflării la guvernare. Termenul „operaţional” provine de la „operaţie”, „procedură”, care se referă la operaţii și care permite efectuarea în condiții optime a unor proceduri specifice activităţii. Așadar, activitatea operaţională a partidelor ţine de funcţio‑narea lor zilnică, de rutină, în condiţii optime, prin utilizarea și controlul resurselor umane pe care le gestionează, al celor materiale, financiare, informaţionale, într‑un cuvânt – prin valorificarea activelor și pasivelor lor.

– 38 –

În urma monitorizării din teritoriu și a interviurilor desfășurate cu organizațiile teritoriale a 15 formațiuni politice53, am constatat media conformării față de obligația de a desemna persoana responsabilă de gestiunea cotizațiilor și donațiilor de doar 39%. Ponderea pentru fiecare partid a fost calculată în baza OT care au acceptat să participle la interviuri.

Astfel, PN și‑a desemnat persoane responsabile de aceste registre în cadrul OT în proporție de 73% din organizațiile raionale respondente (adică în 11 din 15 OT), PCRM – 56% (9 din 16 OT), PLDM – 46% (5 din 11 OT), PPPDA – 38% (9 din 24 OT), PL – 33% (3 din 9 OT), PDM – 28% (9 din 32 OT), PAS – 25% (4 din 16 OT), PSRM – 9% (3 din 33 OT), cele mai puține persoane desemnate având PPŞ, cu o pondere de doar 8% (2 din 25 OT). Partidul politic PUN nu are nicio persoană desemnată în cele 4 OT intervievate – 0%, celelalte 5 formațiuni nu au dat niciun răspuns la acest capitol.

Îngrijorător este faptul că ținerea registrelor cotizațiilor și donațiilor la nivelul organizațiilor teritoriale, în medie, e respectată de doar 15% din OT‑urile formațiunilor, chiar dacă 50% din OT‑urile intervievate au afirmat că cunosc despre procedura obligatorie de raportare semestrială/anuală (în privința registrelor cotizațiilor și donațiilor) către organizația centrală de partid (OC).

Totuși, din cele 15 formațiuni politice intervievate, doar 10 ne‑au răspuns despre practica gestio‑nării resurselor financiare la nivel raional. Astfel, în cazul a 754 din 10 formațiuni a fost confirmată ținerea ambelor registre, în cazul a 2 formațiuni55, doar a registrului cotizațiilor. O formațiune56 nu ține niciun fel de registru. Celelalte 5 partide57 nu au oferit răspuns.

În cazul organizațiilor teritoriale ale partidelor politice care respectă norma legală privitoare la ținerea registrelor cotizațiilor și donațiilor, am observat că, de facto, această obligație se respectă doar în cazuri izolate. Pentru vizualizarea conformității față de aspectele menționate mai sus de către fiecare formațiune în parte vedeți graficul nr. 9.

În context, menționăm că în Studiul Asociației Promo‑LEX din anul 2016 „Strategii, practici și in‑strumente de finanțare a partidelor politice în Republica Moldova”58, în ceea ce privește ţinerea registrelor cotizaţiilor de membru și donaţiilor, 7 din 14 partide intervievate de Promo‑LEX ţineau ambele registre, trei partide ţineau doar registrul donaţiilor, iar alte trei – registrul cotizaţiilor de membru. Două partide politice (MSPFN, PL) nu erau la curent că o astfel de evidenţă este necesară.

53 PSRM, PDM, PAS, PPPDA, PPŞ, PN, PL, PPEM, PPRM, USB, PUN, PCRM, PLDM, PVP, PVE.54 PSRM, PDM, PAS, PPPDA, PPŞ, PCRM, PLDM.55 PN, PL.56 PUN.57 PPEM, PPRM, PVP, PVE, USB.58 Studiul Asociației Promo‑LEX Strategii, practici și instrumente de finanțare a partidelor politice în Republica Mol‑

dova, https://bit.ly/2yrzHOp

Mai mult de jumătate din OT‑urile partidelor intervievate au afirmat că atât cotizațiile, cât și donațiile sunt colectate exclusiv la nivelul organizației centrale și că acestea sunt gestionate

de trezorierul partidului.

În baza interviurilor

În privința gestiunii financiare a organizațiilor teritoriale ale partidelor politice, partidele politice sunt obligate să desemneze prin documente interne (ordin, decizie) persoana responsabilă de încasarea donațiilor și cotizațiilor și ținerea Registrului donațiilor și a Registrului cotizațiilor, pentru fiecare organizație teritorială, conform punctelor 18 și 35 din Regulamentul CEC privind

finanțarea activității partidelor politice.

Regulamentul CEC privind finanțarea activității partidelor politice

– 39 –

Nicio organizație teritorială a celor 15 partide politice nu posedă echipamente de casă și control (MCC), astfel ne‑au comunicat că încasările din donații și cotizații se fac prin elibera‑rea bonului de plată.

Graficul 9. Gestiunea cotizațiilor și donațiilor de către OT, %

Ținerea registrului cotizaţiilor sau orice alt document de evidență a cotizațiilor primite în anul 2019

Ținerea registrului donațiilor sau orice alt document de evidență a donațiilor primite în anul 2019

Cunoașterea despre procedura de raportare semestrială/anuală (în privința registrelor cotizațiilor și

donațiilor) către organizația centrală de partid

Desemnarea unei persoane responsabile de registrele privind cotizațiile și donațiile în OT

5

5

21

9

28

13

28

28

11

6

39

25

21

13

54

38

9

3

19

8

6

80

73

6

80

33

75

0

56

6

56

56

36

9

46

46

PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PN PL PUN PCRM PLDM

Date obținute în baza interviurilor cu OT

În continuare, am vrut să vedem cât de instruiți sunt reprezentanții OT în privința gestiunii finan‑ciare a organizațiilor raionale/sectoriale și am aflat că media de instruire per toate organizațiile intervievate e de doar 46%. Astfel, cele mai multe OT instruite sunt ale PN, cu o pondere de 53%, PPPDA – 38%, PLDM – 36%, PUN – 25%, PDM și PCRM – 19%, PAS – 17%. Organizațiile raionale ale PSRM și PPŞ sunt cel mai puțin instruite, cu ponderi de 5% și 3%, respectiv. Pentru vizualizarea ponderii organizațiilor instruite și a numărului de instruiri în parte pentru fiecare organizație de partid, vedeți graficul nr. 10.

Graficul 10. Instruirea persoanei responsabile de ținerea registrelor în cadrul OT

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Nr. instruiri din partea IRI

Nr. instruiri din partea organizației centrale de partid

Nr. instruiri din partea CEC/CIDE

Ponderea OT instruite pe parcursul anului 2019 in privinta gestiunii registrelor privind cotizațiile și

donațiile, %

1

1

5

7

3

19

1

1

1

17

5

2

2

38

1

3

8

53

2

2

32

10

25

3

19

1

3

36

PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PN PL PUN PCRM PLDM

Date obținute în baza interviurilor cu OT

– 40 –

Din grafic rezultă că OT PDM și PUN au beneficiat de cele mai multe instruiri – câte 10 la număr, PPPDA – 9, PN – 8, PLDM – 4, PCRM și PAS – câte 3 fiecare, PSRM – 2, PPŞ – 1.

Constatările monitorilor denotă lacune în privința cunoașterii de către OT a procedurilor interne de evidență și gestiune financiară a veniturilor și astfel se conturează o mai mare necesitate de instruire a partidelor politice în domeniul managementului financiar. Potrivit cercetărilor interna‑ţionale59, se consideră că modul în care partidele își gestionează finanţele dă tonul măsurii în care cetăţenii participă la viaţa politică.

Constatăm și o carență la capitolul expedierii acestor registre către organizația centrală de partid, activitate aferentă raportării veniturilor. Doar 23% dintre OT‑urile intervievate expediază registrele către organizația centrală, 37% nu au expediat astfel de registre în 2019, iar cel puțin 40% dintre OT‑uri nu ne‑au oferit un răspuns. În privința modalității de expediere, reprezentanții a 13% din‑tre toate OT‑urile intervievate raportează printr‑un sistem digital, inclusiv prin intermediul poștei electronice, iar 45% dintre OT‑uri le expediază în format de hârtie. Pentru vizualizarea modului de transmitere a registrelor către OC, vedeți graficul nr. 11.

Graficul 11. Raportarea veniturilor către OC din partea OT, %

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Niciun răspuns

OT nu a raportat către OC

Registrele au fost expediate către OC pe format de hârtie

Registrele au fost expediate către OC printr-un sistem digital (online)

66

18

8

8

49

16

19

16

50

11

11

28

17

46

29

8

57

34

9

27

7

53

13

40

60

100

100 100

100

19

19

50

12

36

18

36

9

PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PN PL PPEM PPRM USB PUN PCRM PLDM

Date obținute în baza interviurilor cu OT

În privința gradului de satisfacție al OT în ceea ce privește distribuirea banilor publici de la stat că‑tre partide, părerile s‑au împărțit printre cei 193 de respondenți a 11 formațiuni. Cei mai mulțumiți de actuala formulă de calcul sunt noile partide parlamentare, care au început a primi bani în urma ultimelor două scrutine electorale, din 2019: PAS – 67% din OT, PPPDA – 58%. Cei mai nemulțumiți sunt PN – 60% din OT‑uri, PPŞ – 47% și PCRM – 44%. S‑au abținut de la răspunsuri cele mai multe OT ale USB, PSRM și PAS.

59 Funding of Political Parties and Election Campaigns. A Handbook on Political Finance (Finanțarea partidelor poli‑tice și campaniilor electorale. Ghid privind finanțarea politică). Institutul Internaţional pentru Democraţie și Asis‑tenţă Electorală (IDEA), Stockholm, 2014, pag. 5.

– 41 –

Astfel, respondenții nemulțumiți au comunicat că ar dori o altfel de formulă de calcul – 15 OT PPŞ60; dorința ca toate partidele politice să primească bani de la stat: OT USB61; dorința unor donații sub formă de sedii în loc de bani: OT PUN62. Mai mult, din răspunsurile negative ale reprezentanților unor organizații teritoriale ale PCRM, am conchis un nivel de nemulțumire față de organizația cen‑trală de partid în privința repartizării banilor publici de la nivelul central către cel teritorial63. Pentru vizualizarea gradului de satisfacție față de actuala formulă de alocare a banilor, vedeți graficul nr. 12.

Graficul 12. Gradul de satisfacție al OT vizavi de actuala formulă de alocare a banilor de la bugetul de stat, %

5

34

6758

2513

4050

3855

16

11 33

4760

40

50

4418

95

50

229

28 27 20 1827

100

P S R M P D M P A S P P P D A P P Ș P N P L P U N P C R M P L D M U S B

DA NU Niciun răspuns

Date obținute în baza interviurilor cu OT

În plus, am aflat cum o parte din organizațiile centrale alocă aceste resurse financiare către organizațiile lor teritoriale și astfel am constatat că, în medie, 91% din OT intervievate au afirmat că subvențiile sunt gestionate exclusiv la nivelul central al partidelor și doar în cazul a 9% de organizații teritoriale din cadrul a 4 partide (PLDM, PUN, PAS, PPPDA), acestea au răspuns că primesc alocații în mod lunar de la OC (a se vedea graficul nr. 13).

60 OT PPŞ: „Alocarea subvențiilor de la stat ar trebui să fie în funcție de numărul membrilor de partid” și „Statul nu trebuie să susțină partidele politice cu banii publici”.

61 OT USB: „Toate partidele politice ar trebui să primească subvenții de la bugetul de stat”.62 OT PUN: „Respondentul a declarat că ar fi mai echitabil dacă fiecare organizație teritorială ar avea un sediu achitat

de la bugetul de stat în schimbul subvențiilor în formă bănească”.63 OT PCRM: 1. „Nu am simțit banii publici în 2019, chiar am simțit mai mult lipsa de susținere financiară din partea

OC”. 2. „Nu este transparență din partea OC în privința cheltuirii banilor, banii nu sunt repartizați în teritoriu, stau doar la nivel central”.

– 42 –

Graficul 13. Modalitatea de alocare a subvențiilor de la bugetul de stat din partea organizației centrale

0% 20% 40% 60% 80% 100%

PSRM

PDM

PAS

PPPDA

PPȘ

PN

PL

PUN

PCRM

PLDM

USB

11%

33%

25%

27%

100%

91%

76%

100%

100%

100%

75%

100%

73%

100%

Lunar Toate subvențiile sunt gestionate de OC

Date obținute în baza interviurilor cu OT

Acest lucru ne‑a determinat să întrebăm OT‑urile dacă consideră procesul de alocare a resurselor financiare/materiale/instituționale de la nivelul central către nivelul teritorial drept unul echitabil. Răspunsurile au fost împărțite și de această dată. Cei mai mulți nemulțumiți au fost printre OT ale PL – 60%, PDM – 59% și PCRM – 38%. În toate cazurile s‑a menționat faptul că OT nu primesc bani, ci doar materiale promoționale. Unele OC nu au alocat bani nici pentru întreținerea sediilor teritoriale, altele au alocat doar pentru sedii, în rest nu alocă resurse financiare în teritoriu. Pentru vizualizarea ponderii răspunsurilor OT, vedeți graficul nr. 14.

– 43 –

Graficul 14. Procesul de alocare a resurselor financiare/materiale/instituționale, organizațiilor teritoriale în anul 2019, a fost unul echitabil?

33 41

7263

50

73

40

100

4355

5929

16

13

6038 1867

288

34

13 19 27

100

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PN PL PUN PCRM PLDM USBDA NU Fără răspuns

Date obținute în baza interviurilor cu OT

Discuţia iniţiată de Promo‑LEX încă în anul 2016 cu privire la necesitatea unui anumit grad de descentralizare a gestiunii financiare a partidelor politice se evidențiază și mai mult la nivelul organizațiilor teritoriale. Un sistem de gestiune financiară mai puţin centralizat ar spori profe‑sionalismul organizaţiilor teritoriale ale partidelor și ar stimula o mai mare activitate a politici‑enilor locali, făcându‑i să ia legătura mai frecvent cu electoratul. Acest lucru nu poate fi realizat fără ținerea unei evidențe și a unui control riguros, care să protejeze organizațiile teritoriale de finanțare ilegală. Sistemul de evidenţă și control curent este în cele din urmă reglementat, asigurat prin introducerea unor plafoane mai mici comparativ cu anii 2014–2018 privind donaţiile primi‑te sau totalul veniturilor pe care un partid le poate obţine din surse private. Problema constă în faptul că organul de supraveghere și control nu își exercită funcția în plenitudinea mandatului și nu verifică OT în teren, nu le impune să dețină echipamente de casă și control. Prin urmare, deși cadrul legal actual devine din ce în ce mai bun, evidența și controlul trebuie consolidate printr‑o amplă instruire și supraveghere atât internă, cât și externă.

– 44 –

Tabe

lul 6

. Pa

sive

le a

23

de p

artid

e po

litic

e în

anu

l 201

9

Nr.

Part

id

polit

ic

Filia

leSe

dii î

n lo

cați

une

Pers

onal

înca

drat

Volu

ntar

iTr

ansp

ort

Dat

e di

n ra

port

Dat

e în

baz

a m

onit

oriz

ării

Dat

e di

n ra

port

Dat

e în

baz

a m

onit

oriz

ării

Dat

e di

n ra

port

Dat

e în

baz

a m

onit

oriz

ării

Dat

e di

n ra

port

Dat

e în

baz

a m

onit

oriz

ării

Dat

e în

baz

a m

onit

oriz

ării

1PS

RM44

3945

3924

43−

526

82

PDM

3434

3434

6149

−82

8−

3PA

S26

2026

190

26−

115

14

PPPD

A37

2526

211

37−

−6

5PP

Ş46

3546

3532

4623

75

6PN

2814

611

228

−38

58

7PL

3939

227

1939

−54

18

PCRM

−16

−10

−1

−85

−9

PPCD

23−

1−

−1

−−

−10

PLD

M−

12−

11−

15−

423

11PV

E19

−1

−−

1−

−−

12PP

EM21

211

3−

1−

−−

13PP

RM−

−1

−−

1−

−−

14U

SB21

−1

−−

1−

−−

15PU

N24

241

5−

1−

−−

16PV

P−

1−

1−

1−

−−

17PR

M0

−1

−1

1−

−−

18PP

SM19

−−

−−

−−

−−

19PP

P−

−−

−1

−−

−20

MPA

−−

−−

−−

−−

21M

SPFN

−−

−−

−−

−22

MSP

RRM

−−

−−

−−

−−

−23

PRSM

−−

−−

−−

−−

−TO

TAL

381

280

212

196

141

292

−22

7232

Dat

e ob

ținut

e în

baz

a m

onito

rizăr

ii Pr

omo‑

LEX

și în

baz

a ra

poar

telo

r par

tidel

or p

oliti

ce p

reze

ntat

e la

CEC

– 45 –

3.2. Monitorizarea activității promoționale a partidelor politice

Potrivit constatărilor Promo‑LEX, în anul 2019, pe lângă cele două campanii electorale pentru alegerile parlamentare și locale generale, 19 formațiuni au desfășurat 2936 de activități promoționale și evenimente de tipul: întruniri politice, agitație politică, campanii sociale, proteste și manifestări publice, activități statutare (ședințe organizatorice, conferințe), întruniri cu cetățenii, concerte, deplasări interne și externe, activități din la ușă în ușă etc. (a se vedea graficul nr. 15).

Toate activitățile enumerate au fost constatate de monitorii Promo‑LEX și confirmate prin dovezi foto și video, care au fost plasate pe platforma online www.financiar.monitor.md, publică pentru fiecare cetățean interesat64.

Graficul 15. Numărul și tipurile de activități desfășurate în anul 2019

0 100 200 300 400 500Deplasări interne și externe

Întruniri politiceDonații materiale/financiare

PublicitateActivități statutare

Celebrări/ Comemorări cu ocazia sărbătorilorConcerte/Evenimente

Depuneri/oferire de floriCampanii sociale

Transfer de imagineSalubrizări

Participări la proteste și marșuri pro/contraAgitație politică

Activități din ușă în ușăConferințe de presă

Inaugurări de monumente/sedii de partidMese festive

Traininguri/InstruiriCompetiții sportive

Marșuri automobilisticeDezbateri

Alte activități

475443

320213

179152

12110910110596

807976

6549

302527

127

172

Date obținute în baza monitorizării de către Promo‑LEX în anul 2019

Activitățile s‑au desfășurat, în mare parte, în contextul evenimentelor postelectorale, al sărbători‑lor naționale, dar și internaționale, al sărbătorilor bisericești și al celor sportive. Dacă în anul 2018 evenimentele de promovare politică au avut preponderent specific politic preelectoral, axat pe desfășurarea unor ample proiecte sociale, campanii sociale, activități de caritate, în anul 2019, evenimentele desfășurate au avut legătură directă cu perioada electorală și acest lucru a fost con‑firmat inclusiv în cadrul interviurilor desfășurate cu organizațiile teritoriale ale partidelor politice (a se vedea graficul nr. 16). Prin urmare, a fost observată o temperare a activităților de promovare

64 Platforma Promo‑LEX, http://monitor.md/electorala/reports

– 46 –

politică și o consolidare a organizațiilor teritoriale prin inaugurări de noi sedii, adunări genera‑le ale organizațiilor locale, întruniri ale consiliilor politice teritoriale și ale birourilor permanente, conferințe, dar și proteste împotriva forțelor politice adversare.

Sărbătorile de 1 și 8 martie, sărbătorile de Paști, Ziua Drapelului de Stat, Ziua Independenței și festivalurile tradiționale au servit drept prilej de a organiza întâlniri cu cetățenii, concerte, concer‑te cu ocazia sărbătorilor de iarnă și de a oferi daruri. La „Festivalul Căruțașilor” de la Bravicea și la festivalul „Hangul de la Sofia” au participat în calitate de oaspeți de onoare membrii PDM, iar la fes‑tivalul „La poalele țiglei” au participat în calitate de oaspeți de onoare membrii Blocului ACUM etc.

Nu putem să trecem cu vederea lunile estivale, care au fost marcate de întruniri în masă cu cetățenii, proteste și adunări de susținere a anumitor formațiuni politice. PDM a organizat cel puțin două pro‑teste în masă, pe 7 și 9 iunie, când a coordonat aducerea în capitală a cel puțin 20 000 de cetățeni cu diverse mijloace de transport. Luna mai 2019 a fost marcată de evenimente și manifestări publice cu ocazia sărbătorilor de 1 mai – Ziua Muncii, 9 mai – Ziua Victoriei și a Europei, 15 mai – Ziua Familiei. În iulie 2019, PPŞ a organizat un miting de protest, împotriva deciziilor Curții Supreme de Justiție, în susținerea președintelui PPŞ, Ilan Şor. În noiembrie 2019 PAS a organizat un protest împotriva moțiunii de cenzură inițiate împotriva sa și a cabinetului său de miniștri. Totuși, atât PSRM, cât și PDM au fost lideri la organizarea evenimentelor respective în mun. Chișinău și Bălți.

Graficul 16. Ponderea evenimentelor organizate de fiecare partid

0% 20% 40% 60% 80% 100%

PSRMPDMPAS

PPPDAPPȘPNPL

PPRMUSBPUN

PPVPPCRMPLDM

21%

18%

67%

54%

44%

73%

20%

100%

50%

25%

25%

30%

36%

10%

26%

28%

17%

3%

40%

50%

25%

20%

9%

6%17%

8%

10%

25%25%

9%

6%6%

69%

44%

21%

53%

27%

30%

25%

50%

19%

25%

27%

Alegerile parlamentare și alegerile locale generale din 2019Întâlniri cu reprezentanții organizației centrale de partidAdunarea Generală a OT/Adunarea Biroului PermanentCongresul local al femeilor, întrunirea organizației de tineretSărbători (8 martie, 1 mai, 9 mai, 1 iunie, 24 și 27 august, hramuri)Salubrizări

Date obținute în baza interviurilor cu OT

– 47 –

În anul 2019, printre activitățile cel mai des organizate în cadrul evenimentelor menționate mai sus s‑au regăsit vizitele în teritoriu la nivel național/deplasările și vizitele internaționale – 475, întruni‑rile politice – 443, donațiile financiare și materiale – 320 (pentru vizualizarea activităților desfășurate de fiecare partid politic, a se vedea tabelul nr. 6).

Ședința Consiliului politic național al PLDM, sursa pagina de Facebook a PLDM

Asociația Promo‑LEX a constatat, în perioada postelectorală din semestrul I 2019, activități de promovare politică (evenimente, publicitate în presa scrisă, întruniri cu cetățenii) efectuate de către ambele partide politice (PPPDA și PAS) sub egida Blocului ACUM. Activitățile respective au suportat costuri care trebuiau efectuate de pe contul bancar al Blocului ACUM, care a fost închis cu două zile înainte de ziua alegerilor din 24 februarie 2019. Astfel, am asistat la o lacună legislativă ce riscă să compromită nivelul de transparență a cheltuielilor efectuate în perioada de după alegeri, de o a treia entitate, care legal s‑a dizolvat odată cu finele campaniei electorale. Promo‑LEX recomandă legislativului reglementarea acestei situații incerte.

Ședința Consiliului politic național al PDM, sursa pagina de Facebook a PDM

– 48 –

Tabe

lul 7

. Ti

puri

de

activ

ități

desf

ășur

ate

de p

artid

ele

polit

ice

în c

adru

l eve

nim

ente

lor,

nr. c

azur

i

PART

IDE

POLI

TICE

ACT

IVIT

ĂȚI

PSRM

PDM

PAS

PN

PPŞ

PPPDA

PPEM

PL

PCRM

P LDM

PPR

PNL

PPDA

USB

PVE

PUN

PPR

MPSN

MSPRRM

Total

Activ

ități

stat

utar

e24

2525

65

61−

5−

17−

−−

31

5−

−−

179

Într

uniri

pol

itice

8191

3711

142

19−

63

271

112

12

51

−1

443

Agita

ție p

oliti

că58

−−

57

3−

−1

1−

−−

−−

2−

−−

79Co

ncer

te /

even

imen

te p

ublic

e31

187

459

−−

−−

−−

−−

−−

−−

−−

121

Din

ușă

în u

șă27

1522

23

1−

3−

−−

−1

−−

−−

−−

76Pa

rtic

ipăr

i la

prot

este

și m

arșu

ri pr

o/co

ntra

2015

54

148

−2

−−

−−

14

1−

−2

−80

Dez

bate

ri1

3−

−−

3−

−−

−−

−−

−−

−−

−−

7Ce

lebr

ări/C

omem

orăr

i cu

ocaz

ia s

ărbă

toril

or72

202

1720

105

−1

11

1−

−15

2Tr

aini

ngur

i/Ins

trui

ri8

44

1−

5−

1−

−−

−−

−25

Com

petiț

ii sp

ortiv

e12

83

−2

−−

−−

−−

−−

−−

−−

−−

27Sa

lubr

izăr

i28

38−

615

1−

−−

6−

−−

−−

−−

−−

96M

ese

fest

ive

109

11

7−

−−

−−

−−

−−

−−

−−

30M

arșu

ri au

tom

obili

stic

e3

2−

14

−−

−−

−−

−−

−−

−−

−−

12Co

nfer

ințe

de

pres

ă22

133

2−

61

8−

−−

−1

12

3−

1−

65D

onaț

ii m

ater

iale

/fina

ncia

re14

552

112

102

3−

−1

2−

−−

−−

−−

−−

320

Cam

pani

i soc

iale

612

−11

203

−−

−−

−−

−−

−1

−1

−10

1In

augu

rări

de m

onum

ente

/sed

ii de

par

tid16

171

18

1−

1−

−−

−−

−−

2−

−−

49D

epun

eri/o

ferir

e de

flor

i26

261

1127

4−

4−

−−

−−

−−

−−

−−

109

Tran

sfer

de

imag

ine

3445

31

114

−−

−1

−−

−2

−−

−10

5Pu

blic

itate

103

611

1029

1−

−1

5−

−−

−−

−21

3D

epla

sări

inte

rne

și e

xter

ne11

316

523

2258

72−

8−

8−

−1

12

−−

−47

5A

ltele

7840

197

81

−11

4−

−−

−1

−1

−−

−17

2To

tal

1027

669

158

135

541

206

153

1067

11

1711

824

24

1X

Dat

e ob

ținut

e în

baz

a m

onito

rizăr

ii Pr

omo‑

LEX

și în

baz

a ra

poar

telo

r par

tidel

or p

oliti

ce p

reze

ntat

e la

CEC

– 49 –

Acțiune de protest în susținerea PDM, imagine preluată de pe www.privesc.eu

Numărul întrunirilor politice din cadrul activităților statutare ale partidelor, în mod tradițional, este cel mai mare. Activitățile statutare ale partidelor politice au vizat ședințe organizatorice cum ar fi consiliile politice republicane ale partidelor, deplasările în teritoriu, instruirile interne, întâlnirile cu cetățenii, dar și cu angajații întreprinderilor din Moldova, susținerea conferințelor/briefingurilor de presă, organizarea protestelor pro sau contra anumitor pachete legislative promovate de către organul legislativ etc.

Pe lângă evenimentele menționate mai sus, au fost desfășurate activități prin care partidele poli‑tice au transmis cetățenilor mesajul lor în cadrul campaniilor sociale lansate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, a celor pascale, în care le ofereau cetățenilor cadouri sau donații sub formă de bunuri materiale ori de bani. Toate aceste activități au suportat costuri care, potrivit legislației, trebuiau reflectate în rapoartele financiare pentru anul 2019. Modelul de raport conține mai multe linii de buget referitoare la destinația plăților, însă cele ce se referă la cuantificarea evenimentelor și activităților descrise supra sunt următoarele:

• cheltuieli pentru organizarea de întruniri, manifestații publice;

• seminare și alte cursuri de instruire pentru membrii de partid, desfășurate pe teritoriul ţării;

• cheltuieli pentru presă și materiale promoționale;

• cheltuieli pentru deplasări în țară și peste hotare;

– 50 –

• cheltuieli pentru programe destinate tinerilor și femeilor;

• cheltuieli pentru telecomunicații;

• cheltuieli pentru rechizite de birou.

Pe parcursul celor patru ani de activitate de monitorizare a finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, Asociația Promo‑LEX a constatat că unele fundații care conțineau în denumirile lor nume ale liderilor de partid sau/și erau asociate cu anumiți lideri de partid, cu persoane de demnitate publică, cu rude de gradul I, II sau soțul/soția acestora, le‑au utilizat ca instrumente pentru transferul de imagine spre politicienii vizați/concurenții electorali respectivi. Mai mult, un astfel de transfer de imagine, realizat prin activitățile fundațiilor, care le‑a oferit promovare politică gratuită, a devenit un paravan de finanțare indirectă, deci netransparentă a partidelor politice/campaniilor electorale, pe care partidele politice/concurenții electorali nu au raportat‑o, dar prin care au influențat alegătorii.

Fenomenul a fost înregistrat și în 2019, mai ales în prima jumătate a anului, iar în a doua jumătate s‑a constatat lipsa unor activități ale fundației asociate PDM, Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”. Astfel, s‑a stabilit un număr net mai mic al activităților de caritate în anul 2019 comparativ cu perioadele anterioare.

Așadar, în perioada de monitorizare au fost identificate trei fundații și un SRL, prin intermediul cărora PDM, PSRM, PPŞ și PN și‑au făcut sau își fac în continuare publicitate politică: Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”, asociată PDM, Fundația de Binefacere „Din suflet”, asociată PSRM, Magazine Sociale SRL/Asociația „Pentru Orhei”, asociate PPŞ65 și Fundația „Renato Usatîi”, asociată PN. Cheltuielile estimate pentru activitatea acestora, în perioada de referință, sunt de cel puțin 2 701 460 de lei. Niciun partid afiliat celor patru entități menționate mai sus nu a raportat costuri aferente activității de promovare obținute din activitățile de caritate. Prin urmare, prin utilizarea instrumentului transferului de imagine, prin activitățile lor, fundațiile, precum și entitățile comerci‑ale respective, se implică indirect în activități de promovare politică pentru care suportă cheltuieli, ceea ce înseamnă că se realizează activități de finanțare indirectă, deci netransparentă a partidelor politice.

Totodată, reiterăm că, potrivit legislației, fundația este o organizație necomercială, apolitică, care nu trebuie să acorde asistență politică/electorală niciunui concurent sau actor politic66.

Mai mult, la 20 februarie 2020, Promo‑LEX a expediat Parlamentului Opinia asupra proiectului de Lege nr. 266 din 15.11.2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 581/1999 cu privire la fundații67, unde și‑a expus constatările, concluziile și recomandările cu referire la subiectul în cauză.

Proiectul de modificare a apărut în contextul utilizării fundațiilor de caritate pe parcursul mau multor ani „cu scopul lustruirii imaginilor politicienilor și partidelor cu care se asociază fundația și acumularea de capital electoral și politic”. Acesta are menirea „eliminării lacunelor legislative existente și oferirea de soluții în care să fie reduse riscurile de utilizare a acestor fundații în scopuri politice și mai ales electorale”.

Printre cele recomandate de Asociație s‑au regăsit următoarele:

65 Amintim că SRL‑ul menționat supra a fost înregistrat la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), fondator fiind Asociația „Pentru Orhei”, iar până la 18 august 2017, acesta era condus de femeia de afaceri Ilona Şor.

66 Legea nr. 581 din 30.07.1999 cu privire la fundații, https://bit.ly/2KMuTXk67 Opinia Asociației Promo‑LEX asupra proiectului de Lege nr. 266 din 15.11.2019 pentru modificarea și completarea

Legii nr. 581/1999 cu privire la fundații, https://bit.ly/2Wul7Od

– 51 –

‑ necesitatea reglementării suplimentare a procedurilor de înregistrare și activitate a fundațiilor în aspecte ce vizează utilizarea numelui politicienilor și al persoanelor cu funcții de demnitate publică, implicarea fundațiilor în activități electorale și de promovare politică, componența organelor de conducere și soluționarea eventualelor conflicte de incompatibilitate;

‑ revizuirea noțiunii persoane exponente ale unui interes politic de către legiuitor, pornind de la definițiile din Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 16.04.2010, deoarece acceptarea aceste‑ia extinde în mod arbitrar câmpul subiecților supuși interdicției, or, în situația imposibilității de a identifica cercul de persoane care pot fi catalogate ca fiind exponente ale unui interes politic, se cre‑ează premise pentru interpretări subiective din partea părților interesate. În context, poate fi luată în considerare și opțiunea elaborării unei liste exhaustive ce ar include explicit funcțiile persoanelor oficiale exponente ale unui interes politic deosebit. În caz contrar, trebuie analizată și opțiunea excluderii acestei noțiuni;

‑ prin amendarea LPP 294/2007, privitor la includerea noțiunii de „fundații” printre entitățile dona‑toare cărora li se interzice să facă donații partidelor politice, este necesar să se opereze modificări de ordin similar și în Codul electoral;

‑ reglementarea sancțiunilor pentru nerespectarea normelor prohibitive sau onerative, prevăzute la art. 22, 25 ale Legii nr. 581 din 30 iulie 1999 privind fundațiile și ale Legii nr. 294 din 21.12.2007 privind partidele politice.

Tabelul 8. Activități de caritate în anul 2019

Localitatea Data donaţiei

Suma/cantitatea

donatăBeneficiarii donaţiei

Magazine Sociale SRL / Asociația „Pen‑tru Orhei”

s. Duruitoarea Nouă, r. Râșcani

15.04.2019 Estimat 490 905 lei

Lansarea magazinului social mobil.

Magazine Sociale SRL / Asociația „Pen‑tru Orhei”

s. Ochiul Alb, r. Drochia 05.05.2019 Estimat 490 905 lei

Lansarea magazinului social mobil.

Magazine Sociale SRL / Asociația „Pen‑tru Orhei”

s. Hlinaia, r. Edineț 22.04.2019 n/a În data de 22.04.2019, membrii OT PPŞ Edineț, împreună cu deputata de la PPŞ R. Apostolova, au discutat cu locuitorii s. Hlinaia și cu APL pentru a deschide magazinele sociale.

Fundația „Din Suflet”

or. Călărași 30.04.2019 Estimat 2000 lei

Cu ocazia sărbătorilor pascale, Fundația „Din Suflet”, împreună cu PSRM Călărași, a distribuit pungi cu produse alimentare.

Fundația „Din Suflet”

or. Căușeni 02.05.2019 15.05.2019

Estimat 2000 lei

În perioada 02.05.2019–15.05.2019, președintele PSRM Căușeni a mers la veteranii celui de al Doilea Război Mondial cu pungi cu produse alimen‑tare din partea Fundației „Din Suflet”.

– 52 –

Localitatea Data donaţiei

Suma/cantitatea

donatăBeneficiarii donaţiei

Fundația „Din Suflet”

Satele Sărata Noua, Troian, Troița, Voz‑niseni, Colibabovca, Tomaiul Nou, Sărățica Veche, or. Leova din r. Leova

26.03.2019 Estimat 1000 lei

Distribuirea a câte două lăzi cu struguri la grădinițele de copii din localitățile raionului.

Fundația „Din Suflet”

s. Tomaiul Nou și s. Sărățica Veche

04.05.2019 Estimat 1000 lei

Distribuirea a 50 de pachete cu pro‑duse alimentare din partea Fundației „Din Suflet”.

Fundația „Din Suflet”

or. Ocnița 25.04.2019 Estimat 1000 lei

Distribuirea pachetelor cu produse alimentare persoanelor în etate din partea Fundației „Din Suflet”.

Fundația „Din Suflet”

s. Coșnița, r. Dubăsari 30.04.2019 Estimat 5000 lei

Membrii PSRM împart pachete soci‑ale persoanelor în etate din partea Fundației „Din Suflet”.

Fundația „Din Suflet”

s. Victoria, s. Troian, com. Sărăteni, com. Cneazevca, s. Cizlar din r. Leova

25–26.04.2019

Estimat 24 000 lei

Distribuirea coletelor de la Fundația „Din Suflet”, direct la locul de trai al persoanelor nevoiașe, selecta‑te din timp de organizațiile prima‑re ale PSRM în diferite localități ale raionului.

Fundația „Din Suflet”

or. Bălți și localitățile din municipiu

26–30.04.2019

Estimat 50 000 lei

Distribuirea pachetelor cu produse alimentare persoanelor în etate din partea Fundației „Din Suflet”.

Fundația „Din Suflet”

or. Bălți 19.05.2019 Estimat 200 000 lei

PSRM, împreună cu Fundația de Ca‑ritate „Din Suflet”, a organizat „Festi‑valul Familiei”, unde locuitorii mun. Bălți au avut parte de animatori, vată dulce, înghețată, tir, face‑paint și dansuri.

Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”

s. Selemet, r. Cimișlia 19.04.2019 Aprox. 15 000 lei

Campania de Paște. Donații materi‑ale: aspirator, 100 de cărți, un coș cu produse pascale.

Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”

s. Izbiște, r. Criuleni 24.04.2019 Aprox. 30 000 lei

Campania de Paște. Donații materi‑ale: televizor, frigider, bicicletă, îm‑brăcăminte, dulciuri și jucării pentru șapte copii.

Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”

s. Climănești, r. Nisporeni

26.04.2019 100 000 lei Un voucher de 100 000 de lei în ca‑drul campaniei de Paște.

Magazine Sociale SRL / Asociația „Pen‑tru Orhei”

s. Mihuleni, r. Soldanesti

29.12.2019 N/A Magazinul social „Merișor” se depla‑sează în fiecare duminică și vinde produse alimentare la prețuri reduse persoanelor care dispun de carduri sociale.

– 53 –

Localitatea Data donaţiei

Suma/cantitatea

donatăBeneficiarii donaţiei

Magazine Sociale SRL / Asociația „Pen‑tru Orhei”

s. Glinjeni, r. Şoldănesti 28.12.2019 N/A Magazinul social „Merișor” se depla‑sează în fiecare duminică și vinde produse alimentare la prețuri reduse persoanelor care dispun de carduri sociale.

Magazine Sociale SRL / Asociația „Pen‑tru Orhei”

s. Poiana, r. Şoldănesti 26.12.2019 N/A Magazinul social „Merișor” se depla‑sează în fiecare joi și vinde produse alimentare la prețuri reduse persoa‑nelor care dispun de carduri sociale.

Magazine Sociale SRL / Asociația „Pen‑tru Orhei”

com. Alcedar r. Şoldănești

23.12.2019 N/A Magazinul social „Merișor” se de‑plasează în fiecare miercuri și vinde produse alimentare la prețuri reduse persoanelor care dispun de carduri sociale.

Fundația „Din Suflet”

s. Copceac, UTAG 26.11.2019 Estimat 196 400 lei

Casă donată unei familii numeroase din partea Fundației „Din Suflet”.

Fundația „Din Suflet”

s. Pârjota, r. Râșcani 29.12.2019 Estimat 10 000 lei

Deputatul PSRM Vladimir Miz dren co, fiind în vizită la grădinițele de copii din satele Pârjota, Zăicani și Durui‑toarea Nouă din r. Râșcani, a oferit ca‑douri copiilor din partea conducerii raionului și a Fundației de Binefacere „Din Suflet”.

Fundația „Din Suflet”

mun. Chișinău 24.12.2019 Estimat 4250 lei

Cadouri oferite copiilor de la gră‑dinița nr. 185 din partea lui Dinari Cojocaru, membru al PSRM, și din partea Fundației de Binefacere „Din Suflet”.

Fundația „Din Suflet”

or. Orhei 23.12.2019 Estimat 1000 lei

OT PSRM a oferit cadouri elevilor din Gimnaziul „M. Eminescu” din or. Orhei din partea Fundației „Din Suflet”.

Fundația „Din Suflet”

or. Râșcani 28.08.2019 Estimat 5000 lei

Președintele Republicii Moldova a vizitat o familie defavorizată, căreia i‑a acordat ajutor material: produse alimentare, produse igienice, rechi‑zite școlare, jucării și cărți din partea Fundației de Binefacere „Din Suflet”.

Fundația „Din Suflet”

s. Alexeevca, raionul Florești

28.08.2019 Estimat 5000 lei

La 28 august 2019, președintele Igor Dodon a efectuat o vizită la o familie numeroasă și la alte trei familii dez‑avantajate, acordând un ajutor ma‑terial, produse alimentare, rechizite școlare din partea Fundației de Bine‑facere „Din suflet”.

– 54 –

Localitatea Data donaţiei

Suma/cantitatea

donatăBeneficiarii donaţiei

Fundația „Din Suflet”

s. Alexeevca, raionul Florești

28.08.2019 Estimat 58 000 lei

La 28 august 2019, președintele Igor Dodon a efectuat o vizită la o grădiniță de copii, unde a acordat un ajutor financiar din partea Fundației de Binefacere „Din suflet”, cu scopul deschiderii unei noi grupe de copii.

Fundația „Din Suflet”

or. Anenii Noi 29.12.2019 Estimat 500 lei

Donații materiale din partea Fundației „Din Suflet”, înmânate de președintele OT PSRM, Alexandru Mațarin, cadouri de Crăciun unei mame singure cu cinci copii.

Fundația „Din Suflet”

Satele Beriozchi și Albinița din r. Anenii Noi

29.12.2019 Estimat 8500 lei

Alexandru Mațarin, alături de susținătorii săi din teritoriu, a împărțit cadouri de Crăciun copiilor din sate‑le Beriozchi și Albinița (Anenii Noi), precum și vârstnicilor din regiune, cu suportul financiar al Fundației „Din Suflet”.

Fundația „Re‑nato Usatîi”

s. Dezghingea, UTAG s. Merenii Noi, r. Anenii Noi s. Ilenuța, r. Fălești com. Călugăr, r. Fălești or. Fălești or. Iargara, satele Lopățica și Burlăceni din raionul Cahul or. Cantemir

09.11.2019 Declarat

1 000 000 lei

Fundația „Renato Usatîi” a donat un milion de lei mai multor orașe și sate din Republica Moldova.

Donații ale PSRM. Imagine preluată de pe pagina de Facebook a Alionei Briceag, membră a PSRM.

– 55 –

3.3. Cheltuielile partidelor politice constatate de monitorii Promo‑LEX și nereflectate în raportul anual

3.3.1. Estimarea cheltuielilor operaționale ale partidelor politice

a) Cheltuieli pentru întreținerea și/sau locațiunea sediilor

Potrivit rapoartelor prezentate la CEC, 13 partide politice au declarat la CEC cheltuieli pentru întreținerea și/sau locațiunea sediilor. Monitorii Promo‑LEX au observat că 16 formațiuni au efectuat cheltuieli pentru 196 de sedii. Pentru cele 196 de sedii Promo‑LEX a estimat un cuantum minim în valoare de 16 203 548 de lei, incluzându‑l pe cel estimat pentru serviciile aferente în valoare de 1 757 700 de lei și telecomunicații  – 373 968 de lei. În același timp, la CEC a fost raportat un cuantum de 18 076 953 de lei din partea a 13 partide politice. Baza de calcul utilizată de Promo‑LEX în vederea estimării cheltuielilor de locaţiune constă în înmulțirea suprafeței sediului partidului, estimată de monitorii Promo‑LEX, la prețul pentru 1 m2 de spațiu în locațiune la nivel raional. Baza de calcul privind cheltuielile aferente locațiunii sediilor rezidă în înmulțirea tarifului minim lunar de energie electrică per sediu – 200 de lei, apă – 150 de lei, gaz – 100 de lei, la perioada de activitate, excluzând perioada campaniilor electorale, așadar nouă luni68.

În urma corelării datelor estimate cu cele raportate, per partid, am constatat că cel puțin 11 formațiuni politice au raportat mai puțin decât a estimat Promo‑LEX, atingând cumulativ un cuan‑tum total nedeclarat de cel puțin 2 488 991 de lei.

Astfel, diferențele dintre datele raportate la CEC și cele estimate de Promo‑LEX sunt următoarele: PL – cel puțin 377 647 de lei estimați ca fiind neraportați, în situația în care acesta a raportat 22, iar monitorii au observat 7 sedii; PAS – cel puţin 239 147 de lei, în situația în care acesta a raportat 26 de sedii, iar monitorii au observat 19 sedii; PPPDA – 109 740 de lei, în situația în care acesta a rapor‑tat 26 de sedii, iar monitorii au observat 21 de sedii; PN – 60 671 de lei, în situația în care acesta a raportat 6 sedii, iar monitorii au observat 11 sedii; PPRM – 86 455 de lei, în situația în care acesta a raportat un sediu, iar monitorii au observat două sedii; PPEM – 158 911 lei, în situația în care acesta a raportat un sediu, iar monitorii au observat două sedii; USB – 9245 de lei, în situația în care acesta a raportat același număr de sedii; PUN – 22 356 de lei, în situația în care acesta a raportat un sediu, iar monitorii au observat două sedii; PVP – 26 658 de lei, în situația în care acesta a raportat 0 sedii, iar monitorii au observat un sediu.

PCRM și PLDM nu au prezentat raportul anual, astfel nu pot fi efectuate comparațiile de rigoare, însă estimările Promo‑LEX arată că aceștia ar fi cheltuit cel puțin 862 380 de lei și, respectiv, 913 428 de lei, în situația în care monitorii au constatat 10 sedii (PCRM) și 11 sedii (PLDM) (a se vedea graficul nr. 17).

68 Monitorii Promo‑LEX au luat în calcul situațiile în care unele sedii au fost nou‑deschise sau, din contra, închise, precum și schimbările din a doua jumătate a anului 2019 cu referire la PPPDA, PAS, USB.

– 56 –

Graficul 17. Cheltuieli pentru locațiunea și/sau întreținerea sediilor, lei39

1633

4

4370

251

3619

15

6287

83

6809438

9983

02

8282

09

2000

0

2212

2

2175

5

7167

5

1880

8

9360 0 0 0

39 35 19 21 35 11 7 0 0 2 2 1 2 1 10 11

2622

942

3236

310

6010

62

7385

23

3397

275

1058

973

1205

856

0 0

1806

66

1581

30

2805

3

3171

6

2665

8 8623

80

9134

28

Cheltuieli anuale raportate la CEC Nr. sedii observate Cheltuieli anuale estimate de Promo-LEX

Date obținute în baza monitorizării de Promo‑LEX în anul 2019

b) Cheltuieli pentru telecomunicaţii

Potrivit monitorilor Promo‑LEX, în perioada vizată, partidele au utilizat servicii de comunicații afe‑rente sediilor (telefonie fixă și internet). Conform informațiilor primite din partea interlocutorilor69, în mare parte, cheltuielile de telecomunicații ale partidelor monitorizate sunt introduse în con‑tractele de locațiune ale sediilor. Promo‑LEX a inclus astfel de cheltuieli la acest capitol, mai ales că estimarea cheltuielilor de telefonie mobilă nu poate fi efectuată. Calculele au fost făcute conform metodologiei Promo‑LEX de estimare a cheltuielilor partidelor, cheltuielile pentru telecomunicații constând din servicii de telefonie fixă și internet. Pentru calcularea acestor cheltuieli a fost luat nu‑mărul de sedii al fiecărui partid politic, raportat de observatorii Promo‑LEX, înmulțit la tarifele mini‑me ale acestor servicii (telefonia fixă – tarif minim de 12 lei, internet per sediu – tarif de 200 de lei), toate înmulțite la perioada de activitate – de 9 luni. Promo‑LEX a estimat un cuantum de 372 750 de lei pentru telecomunicații din partea a 15 partide. Potrivit raportării la CEC, 11 formațiuni au indicat astfel de cheltuieli în rapoartele lor prezentate la CEC (a se vedea graficul nr. 17.1).

Reiterăm că aceste cheltuieli au fost incluse în pct. a) cheltuielile pentru locațiunea și/sau întreținerea sediilor (graficul nr. 17).

69 În cadrul mesei rotunde de prezentare a raportului de monitorizare a finanțării partidelor politice pentru anul 2018, reprezentanții partidelor politice au menționat aspectul încadrării cheltuielilor de telecomunicații la capito‑lul locațiune și întreținere.

– 57 –

Graficul 17.1. Cheltuieli anuale pentru telecomunicații, lei

9259

45

6354

31

4330

2676

4

1318040

1053

85

3071

6

2122

9146

1671

8

0 2500

0 0 0

7441

2

6678

0

3625

2

4006

8

6678

0

2098

8

1335

6

0 3816

3816

690

3816

1908

1908

0

2098

8

Cheltuieli raportate la CEC, lei Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Date obținute în baza monitorizării de Promo‑LEX în anul 2019

c) Cheltuieli pentru retribuirea muncii

Asociația Promo‑LEX a luat drept bază de calcul cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real pentru anul 2019 – 2775 de lei pe lună70 – înmulțit la numărul de angajați raportat de monito‑rii Promo‑LEX și la durata perioadei monitorizate – de 9 luni.

Conform constatărilor monitorilor Promo‑LEX, cel puțin 17 partide au avut încadrate minimum 292 de persoane în reprezentanțele centrale și teritoriale ale partidelor. Pentru retribuirea mun‑cii lor, Promo‑LEX a estimat un cuantum minim de cheltuieli totale de cel puțin 7 317 675 de lei pentru 292 de persoane, în timp ce cuantumul cumulat, raportat la CEC de către 8 partide pentru 141 de persoane, este de 6 516 181 de lei (inclusiv PRM și PPP, care au raportat câte o persoană încadrată, însă care nu au raportat cheltuieli pentru acestea). În final, cuantumul total estimat ca fiind neraportat se ridică la 2 547 794 de lei. Diferențele dintre numărul de persoane încadrate se datorează numărului de personal observat și raportat de către monitorii Promo‑LEX.

Diferențe se constată la 14 din 17 partide politice: PPPDA – de cel puțin 874 075 de lei în situația în care acesta a raportat o persoană încadrată, iar monitorii au observat 37 de persoane încadrate, la PN – de cel puțin 581 689 de lei, care a raportat 2 persoane încadrate, în timp ce monitorii au ob‑servat 28 de persoane, la PAS – de cel puțin 366 207 lei, care nu a raportat nicio persoană încadra‑tă, în timp ce monitorii au observat 26, la PPŞ – de 126 423 de lei, care a raportat 32 de persoane, observatorii raportând 46, la PLDM – de 374 625 de lei, în situația în care acesta nu a prezentat ra‑portul la CEC, în timp ce monitorii au observat 15 persoane; la PCRM, PVE, PPEM, PPRM, USB, PUN, PVP, PRM – câte 24 975 de lei, care nu au raportat nicio persoană angajată, monitorii observând cel puțin câte una (a se vedea graficul nr. 18).

70 Începând cu 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continu‑are – unități) se stabilește în mărime de 16,42 lei pe oră sau de 2 775 de lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. https://bit.ly/2L0Bzk3

– 58 –

Graficul 18. Cheltuieli de personal, lei

PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PL PN PCRM PLDM PVE PPEM PPRM USB PUN PVP PRM

1234

191

2057

839

2831

43

5000

0

1022

427

1750

970

1176

11

0 0 0 0 0 0 0 0 043 49 26 37 46 39 28 1 15 1 1 1 1 1 1

1073

925

1223

775

6493

50 9240

75 1148

850

9740

25

6993

00

2497

5

3746

25

2497

5

2497

5

2497

5

2497

5

2497

5

2497

5

2497

5

Cheltuieli raportate la CEC Personal încadrat, observat Promo-LEX Cheltuieli estimate de Promo-LEX

Date obținute în baza monitorizării de Promo‑LEX în anul 2019

d) Cheltuieli pentru deplasări în țară și peste hotare

1) Deplasări peste hotare

Pentru estimarea cheltuielilor de deplasare în afara țării a fost luat costul biletelor de avion și cos‑tul minim protocolar pentru cazare per delegat. Deplasările au variat de la caz la caz: PSRM a avut cele mai multe deplasări în Federația Rusă; PDM – în SUA și în România; PPŞ – în Italia, Spania, Franța; PAS și PPPDA – în Belgia, Germania, România; PLDM – în Estonia; PL – în Belgia (a se vedea tabelul nr. 9 și graficul nr. 19).

– 59 –

Graficul 19. Cheltuieli pentru deplasări peste hotare, lei

PSRM PPȘ PDM PLDM PAS PPPDA PL PVE PUN

313733

5760738886

981838937

17188 5169 11798 6180

Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

Și de această dată, ca și anterior, Promo‑LEX califică deplasările în străinătate achitate de către orga‑nizatori, inclusiv schimbul de delegații la nivel internațional, drept donații și, în lipsa unei mențiuni exprese la art. 25, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, cheltuielile pentru acestea sunt, de facto, cheltuieli de deplasare acoperite de către altă persoană decât de către partid. Astfel, la efectuarea unei deplasări, achitată din contul altei persoane decât par-tidul, cel din urmă ar trebui să indice cheltuielile legate de deplasare în Registrul donațiilor sub formă de proprietăți, bunuri, servicii gratuite sau în condiții mai avantajoase decât valoarea comercială, achitarea unor bunuri sau servicii utilizate de partid71 la compartimentul „Bunuri sau servicii utilizate de partid”.

Tabelul 9. Deplasările reprezentanților partidelor politice din Republica Moldova peste hotarele țării în anul 2019

Partid politic Destinația deplasării Nr. de‑

le gați

Cost ca za‑re, lei

Cost bi‑lete / tur‑retur, lei

Pe ri‑oa da

șe de riiNr. bilete

16.04.2019 PSRM Chișinău–Moscova 35 pers. 73 500 190 365 2 zile 3518.04.2019 Chișinău–Moscova 3 pers. 6300 16 317 2 zile 328.05.2019 Chișinău–Erevan 1 pers. 2100 13 097 2 zile 1

71 Anexa 6 la Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 4401 din 23.12.2015.

– 60 –

Partid politic Destinația deplasării Nr. de‑

le gați

Cost ca za‑re, lei

Cost bi‑lete / tur‑retur, lei

Pe ri‑oa da

șe de riiNr. bilete

28.03.2019 PPŞ Chișinău–Barcelona 2 pers. 4200 7854 2 zile 201.04.2019 Chișinău–Paris 2 pers. 4200 5148 2 zile 201.04.2019 Paris–Bruxelles 2 pers. 4200 7068 2 zile 217.04.2019 Chișinău–Torino 2 pers. 4200 13 196 2 zile 204.06.2019 Chișinău–Bologna 2 pers. 4200 15 395 2 zile 212.06.2019 PDM Chișinău–Washington DC 1 pers 3150 26 843 3 zile 127.08.2019 Chișinău–București 1 pers 1050 2900 1 zi 101.12.2019 Chișinău–Iași 2 pers 4200 800 2 zile automobil14.12.2019 Chișinău–Berlin 1 pers 1050 2043 1 zi 123.06.2019 PLDM Chișinău–Tallinn 1 pers 2100 9818 2 zile 121.03.2019 PAS Chișinău–Bruxelles 2 pers 2100 3360 1 zi 2

Bruxelles–München 1 pers 1050 7569 1 zi 120.11.2019 Chișinău–Zagreb 2 pers 2100 7758 2 zile 23.12.2019 Chișinău–București 3 pers 6300 8700 2 zile 321.03.2019 PPPDA Chișinău–Bruxelles 1 pers 1050 3360 1 zi 1

Chișinău–München 1 pers 1050 3927 1 zi 101.12.2019 Chișinău–Județul Alba 1 pers 1050 3658 1 zi 115.12.2019 Chișinău–Berlin 1 pers 1050 2043 1 zi 107.05.2019 PL Chișinău–Bruxelles 1 pers 1050 3360 2 zile 120.11.2019 Chișinău–Luxemburg 1 pers 1050 4119 1 zi 113.11.2019 PVE Chișinău–Tempere 2 pers 2100 9698 2 zile 211.12.2019 PUN Chișinău–Varșovia 1 pers 3150 3030 3 zile 1

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

2) Deplasări în ţară

Formula de calcul utilizată pentru estimarea cheltuielilor pentru deplasări în țară reflectă un con‑sum mediu de 10 l/100 km (automobil), 11 l/100 km (microbuz), 35 l/100 km (autocar) înmulţit la distanța parcursă și la prețul de combustibil de 18,87 lei. Asociația Promo‑LEX a estimat cheltuieli‑le pentru deplasări în țară în baza distanțelor parcurse raportate de către monitori.

Potrivit observatorilor Promo‑LEX, cel puțin opt partide politice au efectuat cheltuieli de deplasare în țară în vederea organizării diferitor activități promoționale ori statutare, inclusiv a celor raporta‑te supra (a se vedea graficul nr. 20).

– 61 –

Graficul 20. Cheltuieli pentru deplasări în țară, lei

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

PSRM PPȘ PDM PLDM PAS PPPDA PN PL

2102

04

8852

4

3719

47

2478

4

2190

5

3231

9

2555

9

1726

6

Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

Imagine preluată de pe pagina oficială a Ziarului de gardă, www.zdg.md

În concluzie, potrivit estimărilor Promo‑LEX, patru partide politice nu au raportat un cuantum de cel puțin 531 461 de lei pentru deplasări în țară și peste hotare (PSRM neraportând cel puțin 523 937 de lei, PPŞ – 146 131 de lei, PLDM – 164 166 de lei, PN – 25 559 de lei) (a se vedea graficul nr. 21, care comasează graficele 19 și 20 cu estimările Promo‑LEX și include cheltuielile raportate la CEC pentru deplasări).

– 62 –

Graficul 21. Cheltuieli pentru deplasări interne și externe cumulat, lei

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

PSRM PPȘ PDM PLDM PAS PPPDA PN PL

0 0

4381

30

1987

68

1653

06

1019

04

0

3354

12

5239

37

1461

31

4108

33

3460

2

6084

2

4950

7

2555

9

2243

5

Cheltuieli raportate la CEC, lei Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

Promo‑LEX își reiterează recomandarea privind separarea categoriei de cheltuieli pentru deplasări în țară și peste hotare în două linii de buget (destinații de cheltuieli) distincte cu scopul de a aduce claritate asupra acestor tipuri diferite de cheltuieli, diferite atât prin cost, cât și prin implicațiile aferente (cazare, diurnă etc.).

3.3.2. Estimarea cheltuielilor promoționale ale partidelor politice constatate de monitorii Promo‑LEX și nereflectate în rapoartele anuale

b) Cheltuieli pentru evenimente publice72

Pentru această linie de buget cheltuielile sunt: de ordin organizatoric, onorarii ale persoanelor im‑plicate în organizarea și desfășurarea evenimentelor (spre exemplu, artiști, animatori, moderatori, traineri – onorariul fiecărui artist fiind calculat astfel: tariful de piață înmulțit la timpul de facto con‑sumat per eveniment), costurile de închiriere a spațiului, scena, sonorizarea, mediatizarea eveni‑mentelor pe www.privesc.eu și în mass‑media locală și regională, publicitate stradală și campanii promoționale, cheltuieli aferente etc.

Pe lângă cele 121 de concerte desfășurate, partidele au inițiat diverse campanii sociale, acțiuni de caritate sau au profitat de sărbătorile sezoniere, în cadrul cărora au oferit, în 320 de cazuri, ajutoare

72 Au fost făcute estimări inclusiv pentru concertele desfășurate în perioada 1–23 ianuarie 2019 – perioada de ac‑tivitate a grupurilor de inițiativă, de vreme ce în rapoartele acestora nu au fost reflectate cheltuieli, partidele afirmând că vor raporta cheltuielile în rapoartele semestriale/anuale pe care le vor depune la CEC, https://bit.ly/2TQoFZz

– 63 –

materiale, financiare, cadouri. Potrivit monitorilor Promo‑LEX, cel puțin 17 partide au efectuat cheltuieli pentru 443 de întruniri politice, 179 de activități statutare (ședințe ordinare, adunări ale organelor de conducere), 152 de evenimente cu ocazia sărbătorilor, 121 de concerte, 101 campanii sociale, 80 de proteste/marșuri, 65 de conferințe de presă, și alte activități de promovare politică. Toate aceste cheltuieli urmau să fie reflectate în raportul financiar depus la CEC.

Potrivit estimărilor, cele 19 partide politice (PSRM, PDM, PAS, PN, PPŞ, PPPDA, PPEM, PL, PCRM, PLDM, PLR, PNL, PPDA, USB, PVE, PUN, PPR, MPSN, MSPRRM) au omis raportarea cheltuielilor în cuantum cumulat de cel puțin 9 044 424 de lei (a se vedea graficul nr. 22).

Concert „Vârsta de aur”, organizat de PPȘ la 14.07.2019, sursa: monitorii Promo‑LEX

PPŞ a organizat/a participat la cel puțin 59 de concerte, 142 de întruniri politice, a făcut cel puțin 102 donații materiale/financiare, a realizat 14 acțiuni de protest/marș, 20 de campanii sociale, in‑clusiv magazine sociale, 20 de celebrări/comemorări, 7 mese festive etc. Pentru PPŞ au cântat Ian Raiburg (4), Stas Mihailov, trupa „Gorod Maskva”, ansamblul ASORTI din s. Albota de Sus, r. Taraclia, ansamblurile „Славянка” și „Надежда” din Anenii Noi, dansatori și muzicanți, Adi, trupa „Enigma Romilor” (2), „Brio Sonores” (2), Igor Cuciuc (3), Dorina Popescu, Aura, Mariana Şura, Ionel Istrate,

– 64 –

Vitalie Dani, Doinița Gherman, „Doredos” (3), Ana Odobescu și „SunStroke Project”, Iftodie Bujor, ansamblul „Лейся, Песня”, Igor Himici, formația „Amicii”, Carolina Prepeliță, Elena Ter (2), Adi și Pa‑tricia Ceremuș, trupa „Mahagon”, DJ Bond, Raina (Bulgaria), MC Guță, „Ansamblul Romilor”, 52 de artiști locali. Pe lângă artiștii de estradă, au fost implicați și 104 animatori, 59 de moderatori. Chel‑tuielile estimate pentru concerte constituie cel puțin 1 015 191 de lei, dintre care pentru onorariile artiștilor au fost cheltuiți cel puțin 1 007 678 de lei și pentru scenă, cel puțin 272 345 de lei. Pentru activitatea politică, de caritate, competiții sportive, întruniri politice, marșuri și proteste ale PPŞ au fost estimate cheltuieli de cel puțin 3 530 129 de lei. Astfel, cuantumul total estimat pentru orga‑nizarea de întruniri, manifestări publice de către PPŞ, în anul 2019, este de 4 325 286 de lei.

Întrunire de susținere a PDM din 9 iunie 2019. Imagine preluată de pe pagina www.publika.md

PDM a organizat/a participat la cel puțin 91 de întruniri politice, s‑a implicat în 52 de cazuri de donații materiale/financiare, 38 de salubrizări, 34 de concerte și celebrări/comemorări ale sărbăto‑rilor naționale, 25 de activități statutare, 17 inaugurări, 15 acțiuni de protest/marșuri, 13 conferințe de presă, 8 competiții sportive etc. Pentru PDM au evoluat BRIO SONORES (2), Orchestra de Muzică Populară „Porumbița”, artiștii Olga Sava, Andrei Coțofană, Alina Ureche, Valeriu Zagorneanu, Miha‑ela Andrei, Valentin Butucel, Geta Burlacu, Doina Sulac, Vitalie Maciunschi, șase colective folclorice, Adrian Ursu, Gabriel Nebunu, Victoria Lungu (2), Ionel Istrati, Gheorghe Țopa (2), Anatol Mîrzenco, Natalia Gordienco, Mihai Ciobanu (2), artista locală Victoria Elovan și ansamblul popular de la Casa de Cultură din Anenii Noi, ansamblul folcloric „Busuioc” (2) din or. Drochia, formația „Simbol”, Ioana Căpraru. Au prestat servicii 14 moderatori. Cheltuielile estimate pentru concerte sunt de cel puțin 564 412 lei, dintre care onorarii pentru artiști – 353 452 de lei, locațiune scenă, spații – 210 960 de lei. Pentru activitatea de caritate, competiții sportive, întruniri politice, marșuri și proteste ale PDM au fost estimate cheltuieli de cel puțin 1 923 749 de lei. Astfel, cuantumul total estimat pentru organizarea de întruniri și manifestări publice de către PDM, în anul 2019, este de 1 979 826 de lei.

PSRM a organizat/a participat la cel puțin 31 de concerte și 72 de celebrări/comemorări ale săr‑bătorilor naționale, a făcut cel puțin 145 de donații materiale/financiare, a organizat 81 de întru‑niri politice, 61 de campanii sociale, 28 de salubrizări, 22 de conferințe de presă, 20 de acțiuni de protest/marșuri, 16 inaugurări etc. Pentru PSRM au evoluat Vitalie Dani, trupa DOREDOS (8),

– 65 –

trupa „Belii Oreol” (2), fanfara raionului Briceni, Diana Rotaru, Maxim Zavidia, Alla Zasmenco, Doi‑na Ghean, Mihai Budurin, „SunStroke Project”, Valeria, Nelly Ciobanu, Olga Tira, formația „LUME” (2), Ionel Istrati, orchestra militară, Ion Țurcanu (2), Renata Lungu (2), Ion Suruceanu (2), Lenuța Gheorghiță (2), Mihai Budurin (2), Olesea Olteanu (2), Liliana Prado (2), Alexandru Lozanciuc (3), „Brio Sonores”, „Zdob și Zdub”, Igor Stribițchi, Ion Țurcanu și Renata Lungu, orchestra lui Mihail Petic din satul Țaul, Geta Burlacu, Silvia Grigore, Doina Sulac, Constantin Moscovici, Elena Vaenga, Adi, Olga Ciolacu (2), Ian Raiburg, orchestre (3), inclusiv orchestra MAI, Capela „Doina”. La eveni‑mente au mai participat 23 de moderatori și 24 de animatori; colective locale de dansatori, inclusiv colectivul „Duz Ava”; un colectiv de dans din s. Dondușeni, un ansamblu de fluieriști. Cheltuielile estimate pentru concertele organizate de PSRM sunt de cel puțin 1 060 113, dintre care onorarii pentru artiști – 898 567 de lei, locațiune scenă, spații – 161 546 de lei. Pentru activitatea politică, de caritate, competiții sportive, întruniri politice, marșuri și proteste ale PSRM au fost estimate cheltu‑ieli de cel puțin 2 024 368 de lei. Astfel, cuantumul total estimat pentru organizarea de întruniri și manifestări publice de către PSRM, în anul 2019, este de 2 616 523 de lei.

Marșul de Ziua Victoriei, din 9 mai 2019, al PSRM în or. Chișinău. Imagine preluată de pe pagina www.socialistii.md

PAS a organizat/a participat la cel puțin 37 de întruniri politice, 25 de activități statutare, 22 de activități din ușă în ușă, 7 concerte și 2 celebrări/comemorări cu ocazia sărbătorilor, 6 activități de salubrizare, 4 acțiuni de protest, flashmoburi, 3 competiții sportive, 3 conferințe de presă, câte o acțiune de caritate, o inaugurare și o masă festivă. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin 53 999 de lei.

– 66 –

Ședința organizatorică a PAS din 7.07.2019. Imagine preluată de pe pagina www.unpaspentru.md

PPPDA a organizat/a participat la cel puțin 61 de activități statutare, 19 întruniri politice, 10 celebrări/comemorări cu ocazia sărbătorilor naționale, 8 acțiuni de protest, 6 conferințe de presă, 4 campanii sociale, 3 acțiuni de caritate, o inaugurare etc. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin 40 400 de lei.

PN a organizat/a participat la cel puțin 17 celebrări/comemorări cu ocazia sărbătorilor, 12 acțiuni de caritate, 11 întruniri politice și 11 campanii sociale, 6 activități statutare, 6 salubrizări, 4 concerte, 4 acțiuni de protest/marșuri, 2 conferințe de presă etc. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin 53 017 lei.

Ședința organizației de femei a PPPDA. Imagine preluată de pe pagina de Facebook a organizației

– 67 –

PLDM a organizat/a participat la cel puțin 27 de întruniri politice, 17 activități statutare, 6 acțiuni de salubrizare, 2 acțiuni de caritate. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin 25 507 lei.

PL a organizat/a participat la cel puțin 6 întruniri politice, 5 activități statutare, 5 celebrări/come‑morări cu ocazia sărbătorilor, 3 activități din ușă în ușă, 8 conferințe de presă, 2 acțiuni de protest etc. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin 68 394 de lei.

PPDA a organizat/a participat la cel puțin 12 întruniri politice, o acțiune de protest, o activitate din ușă în ușă, o conferință de presă etc. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin 3394 de lei.

PPEM a organizat/a participat la cel puțin o conferință de presă. Au fost estimate cheltuieli de cel puțin 2671 de lei.

PUN a organizat/a participat la cel puțin 5 întruniri politice, 5 activități statutare, o acțiune de protest, o celebrare/comemorare a sărbătorilor naționale. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin 500 de lei.

PVE a organizat/a participat la cel puțin 2 întruniri politice, 2 conferințe de presă, o activitate statutară. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin 7678 de lei.

Graficul 22. Cheltuieli pentru manifestaţii publice, lei

4206

65

5083

35

1022

63

1743

0 4848

66

5055

7552

3

0 8206

3000

860

0

3037

188

2488

161

5399

9

4040

0

4810152

5301

7

6839

4

4846

3

7678

2671

500

3394

PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PN PL PLDM PVE PPEM PUN PPDA

Cheltuieli anuale raportate la CEC Cheltuieli estimate de Promo-LEX

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

c) Cheltuieli pentru presă și materiale promoționale

Această categorie de cheltuieli constă din: 1. cheltuielile legate de conceptualizarea publicităţii, ce cuprind lucrări preparatorii, de machetare, design, filmare, sonorizare, traducere, dublare, subtitrare ș.a., precum și lucrări de producere a publicităţii; 2. publicitate TV  – cheltuielile legate de plasarea publicităţii la radiodifuzorii publici și privaţi, deţinători de licenţe de emisie TV; 3. publicitate radio – cheltuielile legate de plasarea publicităţii la radiodifuzorii publici și privaţi, deţinători de licenţe de

– 68 –

emisie radio; 4. publicitate pe internet – cheltuielile legate de plasarea publicităţii pe paginile web ale agenţilor economici, instituţiilor, organizaţiilor etc.; 5. publicitate în presa scrisă – cheltuielile legate de plasarea publicităţii pe paginile ziarelor, revistelor; 6. publicitate stradală și mobilă; 7. publicitate poligrafică – sumele cheltuite pentru confecţionarea publicităţii poligrafice sub formă de afișe, postere, fluturași, calendare ș.a; publicitate promoţională.

În vederea estimării cheltuielilor pentru presă și materiale promoționale, drept bază de calcul a fost luat fiecare tip de material promoțional raportat de monitorii Promo‑LEX înmulțit la prețurile minime identificate pe piață. Conform verificărilor, prețul minim lunar estimativ al unui poster A3, hârtie lucioasă, constituie 3,0 lei pentru un tiraj de 50 000 de exemplare; un calendar A3, hârtie lucioasă color – 3,5 lei; un poster A4, hârtie mată – 1 leu pentru un tiraj de 50 000 de exemplare; costul unui ziar A3 – 3,5 lei pentru un tiraj de 50 000 de exemplare, 1,5 lei pentru un tiraj de 200 000 de exemplare; costul unui pliant 21 × 20 cm2 – 3 lei; un pliant 15 × 20 cm2 la un tiraj de 300 000 de exemplare – 1,5 lei; un pliant 10 × 12 cm2 la un tiraj de 50 000 de exemplare – 3 lei; o felicitare cartonată cu dimensiunile 21 × 10 cm2, tiraj 700 000 de exemplare – 3 lei; un magnet cu mesaj și logo – 7 lei.

Potrivit monitorilor Promo‑LEX, cel puțin 10 partide politice au efectuat cheltuieli pentru presă și materiale promoționale. În majoritatea cazurilor, estimările au fost mai mici decât cuantumurile raportate, totuși am constatat că două formațiuni politice nu au raportat un cuantum de cel puțin 3 726 690 de lei: PSRM – 3 343 084 și PL – 383 605 lei.

Cu referire la situația de rezonanță din 2019 în privința distribuirii în masă a unor materiale promoționale din partea PSRM și a Președintelui Republicii Moldova, menționăm că aceasta a fost constatată și de Promo‑LEX. Astfel, pentru perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, monitorii Promo‑LEX au raportat situații de repartizare în diferite raioane și localități din țară a unor scrisori din partea PSRM cu conținut informativ‑publicitar, având aplicată pe plicuri ștampila Î.S. „Poșta Moldovei”. Plicurile conțineau o adresare nominală către fiecare cetățean în parte, imprimată pe o filă A4, având comanda PSRM, tipar Arva Color SRL, comanda 2338, tiraj 700 000 de exemplare și o felicitare cartonată cu dimensiunile 21 × 10 cm2, având comanda PSRM, tipar Arva Color SRL, comanda 2337, tiraj 700 000 de exemplare – ambele semnate de Igor Dodon, Președintele Repu‑blicii Moldova.

În perioada decembrie 2018 – ianuarie 2019, am constatat acțiuni similare de promovare și din partea unui alt partid (PDM), care a distribuit scrisori din partea PDM cu conținut informativ‑publi‑citar, având aplicată pe plicuri ștampila Î.S. „Poșta Moldovei”.

Prin urmare, am solicitat acces la informaţii atât de la PSRM și PDM, cât și de la Î.S. „Poșta Moldovei”, cu referire la statutul comenzilor PSRM și PDM, ce au vizat distribuirea directă a materialelor informativ‑publicitare, livrate în perioada decembrie 2018 – ianuarie 2020.

În acest sens, am solicitat PSRM și PDM să ne prezinte următoarele informații de interes public:

• Informația cu privire la costul serviciilor solicitate de către PSRM la ARVA COLOR SRL pentru tipărirea materialului publicitar. În acest sens, am solicitat eliberarea copiei contractului de prestare a serviciilor privind comanda respectivă.

• Informația cu privire la costul serviciilor solicitate de către PSRM la Î.S. „Poșta Moldovei” pentru distribuirea scrisorilor cu conținut informativ‑publicitar, având aplicată pe plicuri ștampila Î.S. „Poșta Moldovei”. În acest sens, am solicitat eliberarea copiei contractului de prestare a serviciilor privind comanda respectivă.

– 69 –

• În baza căror surse de informații/baze de date PSRM a identificat datele cu caracter personal (de exemplu, nume/prenume, adresa) ale destinatarilor scrisorilor cu conținut informativ‑publicitar, care au fost distribuite în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020?

• Informația cu privire la numărul exact de scrisori distribuite direct de Î.S. „Poșta Moldovei”, la comanda PDM, către cetățenii Republicii Moldova și datele sau perioadele exacte când acestea au fost distribuite.

• Informația cu privire la costul serviciilor prestate de către Î.S. „Poșta Moldovei” pentru PDM în vederea distribuirii scrisorilor respective către cetățenii Republicii Moldova.

• Eliberarea copiei contractului de prestare a serviciilor privind această comandă dintre Î.S. „Poșta Moldovei” și PDM.

PDM nu ne‑a răspuns la solicitare. Iar răspunsul PSRM a fost unul lipsit de conținut, în care unica informație se referea la faptul că cheltuielile suportate de PSRM în privința materialului informativ distribuit vor fi prezentate în raportul anual pentru 2019 (a se vedea Anexa 3).

De la Î.S. „Poșta Moldovei” am solicitat prezentarea următoarelor informații de interes public:

• Informația cu privire la numărul exact de scrisori distribuite direct de Î.S. „Poșta Moldovei”, la comanda PSRM și PDM, către cetățenii Republicii Moldova și datele sau perioadele exacte când acestea au fost distribuite.

• Informația cu privire la costul serviciilor prestate de către Î.S. „Poșta Moldovei” pentru PSRM și PDM, în sensul distribuirii scrisorilor respective către cetățenii Republicii Moldova.

• Informația privind existența unor comenzi similare din partea altor formațiuni politice pe parcursul anului 2019.

Răspunsul Î.S. „Poșta Moldovei” a fost unul mult mai amplu, fiind dezvăluite mai multe detalii cu referire la contractul dintre PSRM și Î.S. „Poșta Moldovei” pentru distribuirea materialului informativ‑publicitar, inclusiv costul serviciilor de livrare a 696 510 bucăți de material‑informativ, în cuantum de 859 713 lei. În același demers au fost oferite informații cu privire la materialul informativ‑publicitar al PDM din perioada decembrie 2018 – ianuarie 2019. Poșta Moldovei ne‑a comunicat că „în perioada decembrie 2018, în baza contractului nr. 1518/6 din 07.04.2017, Î.S. „Poșta Moldovei” a distribuit 525 760 bucăți de material informativ‑publicitar, costul serviciilor fiind în mărime de 736 064 lei”. În continuare, ne‑a comunicat că nu au mai existat comenzi din partea altor partide politice (a se vedea Anexa 4).

În continuare, am solicitat informații de la ARVA COLOR SRL cu privire la costul de imprimare a scrisorilor A4, având sigla PSRM, tipar Arva Color SRL, comanda 2338, tiraj 700 000 de exemplare și a felicitărilor cartonate cu dimensiunile 21 × 10 cm2, având sigla PSRM, tipar Arva Color SRL, comanda 2337, tiraj 700 000 de exemplare:

• Informația cu privire la costul serviciilor prestate de către ARVA COLOR SRL pentru PSRM.

• Eliberarea copiei contractului de prestare a serviciilor privind această comandă.

Din păcate, ARVA COLOR nici până în momentul redactării raportului de față nu ne‑a livrat un răspuns, astfel am fost nevoiți să estimăm de sine stătător cheltuielile pentru imprimarea materialului informativ‑publicitar comandat de PSRM.

– 70 –

În cazul PDM, nu au fost estimate cheltuielile pentru serviciile Î.S. „Poșta Moldovei”, contractul dintre PDM și Î.S. „Poșta Moldovei” fiind datat din anul 2017, iar serviciile au fost prestate în decembrie 2018.

Astfel, estimările Promo‑LEX în acest caz particular se vor referi exclusiv la PSRM. Pentru cele 700 000 de file A4 ale PSRM, a fost estimat un cuantum de 105 000 de lei, la 0,15 lei per filă, iar pentru cele 700 000 de felicitări cartonate, un cuantum de 2 100 000 de lei, la 3 lei per felicitare. În total am estimat un cuantum de 2 941 064 de lei pentru felicitările respective, incluzând cheltuie‑lile pentru plicuri în costul serviciilor de livrare ale Î.S. „Poșta Moldovei”. Adițional la aceste cheltu‑ieli singulare estimative, Promo‑LEX a mai estimat un cuantum de cel puțin 780 000 de lei pentru alte cheltuieli de publicitate (publicitate poligrafică, publicitate stradală și mobilă) în semestrul II și 2 728 853 de lei în semestrul I 2019 (a se vedea graficul nr. 23).

Promo‑LEX solicită CEC cercetarea minuțioasă a rapoartelor financiare semestriale/anuale ale partide‑lor vizate și calcularea exactă a sumelor calificate ca fiind nedeclarate de către partide sau neincluse în rapoartele financiare. Totodată, salută includerea unei noi anexe, „Compartimentul plăți”, la rapor‑tul privind gestiunea financiară a partidelor politice. Prin noua anexă a fost introdusă obligația deta‑lierii tuturor categoriilor de cheltuieli, inclusiv a segregării datelor conform subcategoriilor publicității (presa scrisă, mijloace de informare online, publicitate TV, publicitate radio, publicitate stradală). Asociația atenționează mai mulți ani la rând, în mod repetat, asupra necesității stringente de modi‑ficare a Raportului privind gestiunea financiară a partidelor politice (anexa 8 a Regulamentului CEC) prin dezvoltarea compartimentului III al raportului vizat.

Graficul 23. Cheltuieli pentru presă și materiale promoţionale, lei

3106

833

18962245

1498

49

1805

88 2522

255

3299

54

3309

15

1200

2853

5

9527

6449

917

6143

058

8221

5

1648

42

1657

341

3199

76

7145

20

1000

0 5825

Cheltuieli raportate la CEC, lei Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

În final, constatăm un grad înalt de neraportare a cheltuielilor din partea a 17 partide politice în cuantum total de 19 021 373 de lei (a se vedea graficul nr. 24). Categoria de cheltuieli pen‑tru evenimente publice a fost cea mai netransparentă. Potrivit estimărilor, cuantumul este de cel puțin 9 044 424 de lei neraportați. Estimările costurilor pentru sedii și personal, de asemenea, ara‑tă discrepanțe care trebuie abordate sistemic, astfel încât organul de supraveghere și control să ia măsuri în privința verificării în teren atât a sediilor, cât și a persoanelor încadrate. Prin urmare, semnalăm necesitatea stringentă de verificare a datelor din rapoartele anuale/semestriale privind

– 71 –

gestiunea financiară a partidelor politice cu referire la racordarea situației financiare la situația reală.

Totodată, dacă e să ne referim la calitatea formularului de raport și la totalul cheltuielilor estimate și neraportate, Promo‑LEX constată că nu a fost introdusă categoria „Cheltuieli pentru consultanță politică”, fapt ce diminuează din transparența cheltuielilor efectuate, știindu‑se că partidele utili‑zează pe larg acest serviciu. Adițional, categoria de cheltuieli pentru deplasări în țară și peste hota‑re, în actuala sa formă, favorizează ascunderea cheltuielilor reale. Dacă Deplasările ar fi separate în două categorii distincte, s‑ar elucida mai multe informații privitor la cheltuielile efectuate pentru acestea și astfel nu ar exista suspiciuni în privința provenienței banilor pentru achitarea lor.

Din aceste considerente, Promo‑LEX constată lipsa de transparență în raportarea cheltuielilor partidelor, preponderent la categoriile consultanță politică și deplasări în țară și peste hotare. Punctăm totuși că au fost aduse îmbunătățiri semnificative prin segregarea categoriei de cheltuieli Presă și Materiale promoționale (a se vedea graficul nr. 24).

Graficul 24. Total cheltuieli neraportate segregate de partide, constatate de către Promo‑LEX, lei

6483544

4597840

1979836

1500682

1006785

887355

761252

716881

605354

183886

111430

34220

51633

47331

24975

24975

3394

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

Menționăm că monitorizarea civică a Promo‑LEX, începând cu anul 2016 și până în anul 2019, a demonstrat discrepanțe mari între situațiile financiare raportate la CEC și situațiile financiare esti‑mate de Promo‑LEX în baza activității partidelor. Astfel, în anul 2016, cheltuielile estimate ca fiind neraportate au fost de 4,49 mil. lei, în anul 2017 – 42,75 mil. lei, în anul 2018 – 17,59 mil. lei, iar în anul 2019 – 19,02 mil. lei (a se vedea graficul nr. 25).

– 72 –

Graficul 25. Dinamica cheltuielilor estimate de Promo‑LEX vs cheltuielile raportate la CEC pentru anii 2016–2019, mln. lei

96.91 89.86 92 94.12

4.49

42.7517.59 19.02

0

20

40

60

80

100

120

140

2016 2017 2018 2019

Cheltuieli raportate la CEC, lei Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Date obținute în baza rapoartelor prezentate la CEC și în baza monitorizării Promo‑LEX pentru anii 2016–2019

– 73 –

RECOMANDĂRIParlamentului Republicii Moldova:

• Modificarea art. 26, alin. (3) al Legii nr. 294 privind partidele politice prin introducerea în enunțul „provenite din cotizații de membru și donații” a sintagmei „și subvenții de la stat”.

• Cu referire la Legea nr. 581/1999, revizuirea noțiunii „persoane exponente ale unui interes politic”, pornind de la definițiile din Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 16.04.2010. În context, propunem elaborarea unei liste exhaustive ce ar include explicit funcțiile persoanelor oficiale exponente ale unui interes politic deosebit. În caz contrar, trebuie analizată și opțiunea excluderii acestei noțiuni.

• Modificarea Codului electoral prin includerea noțiunii de „fundații” la entitățile donatoare cărora li se interzice a face donații partidelor politice.

• Reglementarea sancțiunilor pentru nerespectarea normelor prohibitive sau onerative prevă‑zute la art. 22, 25 ale Legii nr. 581 din 30 iulie 1999 privind fundațiile și în Legea nr. 294 din 21.12.2007 privind partidele politice.

• Modificarea art. 481 din Codul contravențional prin stabilirea unor sancțiuni mai moderate pentru prezentarea tardivă a rapoartelor, totodată stabilirea unor termene rezonabile, spre exemplu, șapte zile, de prezentare cu întârziere a rapoartelor.

• Reglementarea activității blocurilor politice în perioada postelectorală din perspectiva raportării financiare a cheltuielilor efectuate în comun.

• Reglementarea deplasărilor în străinătate prin exceptarea acestora de la interdicția finanțării sau prestării serviciilor cu titlu gratuit ori a susținerii materiale sub orice formă, direct și/sau indirect, a partidelor politice de către alte state și organizații internaționale, în condițiile în care reprezentanții partidelor politice sunt invitați să participe la întruniri desfășurate peste hotare‑le țării, cheltuielile legate de deplasare fiind suportate de organizatori73.

Comisiei Electorale Centrale:

• Completarea pct. 70 din Regulamentul CEC privind finanțarea partidelor politice cu prevederi ce ar impune limite temporale pentru verificarea și analiza de către Comisie a rapoartelor depuse de partide, de exemplu, „până la trei luni”.

• Completarea Regulamentului CEC privind finanțarea partidelor politice sau elaborarea unui nou regulament care să prevadă instrucțiuni punctuale și clare cu privire la raportarea prin intermediul modulului SSI „Control financiar”, așa cum au fost făcute în regulamentul de mai sus, modificat la 18 iunie 2019 și la 15 noiembrie 2019.

• Organizarea instruirilor tematice cu persoanele din conducerea organizațiilor teritoriale cu privire la managementul financiar teritorial, cu privire la legislația privind partidele politice și evidența financiară.

• Atenționarea partidelor politice în privința obligației de a raporta date la rubrica „Cheltuielile pentru programe pentru tineri și femei” din banii bugetului de stat.

73 Prin acceptarea donațiilor, reprezentanții partidelor politice își asumă pe propria răspundere că organizațiile finanțatoare sunt de bună‑credință, iar sursele de finanțare ale acestora sunt legale și transparente.

– 74 –

• Publicarea datelor privind locul de muncă al donatorilor atât în rapoartele semestriale, cât și în cele anuale.

• Ajustarea Regulamentului privind finanțarea partidelor politice la Regulamentul privind utilizarea mașinilor de casă și control.

• Verificarea partidelor politice în privința respectării prevederilor pct. 15 din Regulamentul privind finanțarea partidelor politice referitor la colectarea cotizațiilor.

• Reglementarea mecanismului de control al finanțării partidelor politice în vederea eficientizării acestuia prin instituirea unei proceduri unice și uniforme de verificare/estimare a cheltuielilor nedeclarate.

• Cercetarea minuțioasă, dar și promptă (operativă) a rapoartelor financiare semestriale/anuale depuse de partidele politice și calcularea exactă a sumelor calificate ca fiind nedeclarate de către partide sau neincluse în rapoartele financiare.

• Verificarea publicării rapoartelor semestriale/anuale pe paginile oficiale ale partidelor politice și somarea celor care nu s‑au conformat.

• Modificarea formularului de raport financiar privind gestiunea financiară a partidelor politice prin:

¾ separarea categoriei de cheltuieli de deplasare în țară și deplasare peste hotare în două linii de buget distincte;

¾ separarea categoriei de cheltuieli „Întreținerea și/sau locațiunea sediilor” în două linii de buget distincte;

¾ includerea unei noi categorii de cheltuieli: „Cheltuieli pentru consultanță politică”.

Partidelor politice:

• Respectarea Regulamentului CEC privind finanțarea partidelor politice prin instituționalizarea structurilor de management financiar și prin desemnarea unor persoane responsabile de registrele donațiilor și cotizațiilor în fiecare organizație teritorială.

• Completarea de facto a liniilor bugetare ale raportului prezentat la CEC, indicarea tuturor cheltuielilor, mai cu seamă a cheltuielilor de campanie electorală.

• Publicarea rapoartelor financiare semestriale/anuale pe paginile oficiale ale partidelor politice.

• Asigurarea transparenței în acumularea veniturilor și utilizarea mijloacelor financiare cheltuite în perioada interelectorală prin reflectarea de facto a cheltuielilor.

• Respectarea obligației de creare a paginilor oficiale (web) din partea partidelor politice care beneficiază de alocații de la bugetul de stat și publicarea rapoartelor financiare privind costurile lunare din banii de la stat, plasarea rapoartelor de audit intern, furnizarea informațiilor despre acestea Comisiei Electorale Centrale.

Serviciului Fiscal de Stat:

• Verificarea partidelor politice, în calitate de colectori de fonduri, privitor la utilizarea mașinilor de casă și control, numărul acestora în posesia fiecărui partid și modalitatea de utilizare a MCC în privința colectării veniturilor (donații, cotizații, venituri obținute din activitatea economică).

– 75 –

LISTA DE ABREVIERIALG – alegeri locale generale

AP – alegeri parlamentare

APL – administrația publică locală

ASP – Agenția Servicii Publice

art. – articolul

alin. – alineatul

CC – Curtea de Conturi

CEC – CEC

CICDE – Centrul de Instruire Continuă și Cercetare în domeniul Electoral

ENEMO – Rețeaua Europeană de Organizații de Monitorizare a Alegerilor

GRECO – Grupul de State împotriva Corupției

LPP – Legea nr. 294 privind partidele politice

MCC – mașini de casă și control

MJ – Ministerul Justiției al Republicii Moldova

MPA – Partidul Politic Mișcarea Populară Antimafie

MPSN – Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa‑Надежда”

MSPFN – Mișcarea Social‑Politică „Forța Nouă”

MSPRRM – Mișcarea Social‑Politică a Romilor din Republica Moldova

OC – organizații centrale

OSCE/ODIHR – Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice și Drepturile Omului

OT – organizații teritoriale

PAD – Partidul Acţiunea Democratică

PAM – Partidul Politic Partidul Agrar din Moldova

PAS – Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”

PC – Partidul Conservator

PCNM – Partidul Politic „Casa Noastră – Moldova”

PCRM – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova

PPDA – Partidul Politic „Democraţia Acasă”

PDM – Partidul Democrat din Moldova

PE – Partidul European

PFSM – Partidul Politic „Frontul Salvării Moldovei”

PL – Partidul Liberal

PLD – Partidul Legii și Dreptății

PLDM – Partidul Liberal Democrat din Moldova

PLR – Partidul Politic „Partidul Liberal Reformator”

– 76 –

PMAE – Partidul Mișcarea „Acţiunea Europeană” (USB – Uniunea Salvați Basarabia74)

PMUEM – Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова”

PN – Partidul Politic Partidul Nostru

PNAIAA – Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de asociere RM‑UE

PNL – Partidul Naţional Liberal

PNOI – Partidul Politic Noua Opțiune Istorică

PPCD – Partidul Popular Creștin Democrat

PPPDA – Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”

PPDM – Partidul Politic „Partidul Popular Democrat din Moldova”

PPEM – Partidul Politic „Partidul Popular European din Moldova”

PPM – Partidul „Patrioţii Moldovei”

PPNT – Partidul Politic „Pentru Neam și Ţară”

PPP – Partidul Politic „PATRIA”

PPRM – Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova

PPSM – Partidul Popular Socialist din Moldova

PPŞ – Partidul Politic Şor

PR – Partidul Politic Partidul „RENAŞTERE”

PReg – Partidul Regiunilor din Moldova

PRM – Partidul Republican din Moldova

PRSM – Partidul Politic „Partidul Ruso‑Slavean din Moldova”

PSD – Partidul Social Democrat

PSM – Partidul Socialist din Moldova

PSE – Partidul Politic Partidul Stânga Europeană

PSP – Partidul Politic „Partidul Societății Progresiste”

PSRM – Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

PUCM – Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova

PUM – Partidul Politic pentru Unirea Moldovei

PUN – Partidul Unității Naționale

PVE – Partidul Politic Partidul Verde Ecologist

PVP – Partidul Politic Partidul Voința Poporului

SFS – Serviciul Fiscal de Stat

SNIA – Strategia națională de integritate și anticorupție a Republicii Moldova

74 Noul nume al partidului este „Mișcarea Acțiunea Europeană” din 21 iulie 2019, președinte Valeriu Munteanu.

– 77 –

Ane

xa 1

Tabe

lul 1

. Cu

antu

mul

sub

venț

iilor

luna

re a

loca

te d

e la

bug

etul

de

stat

pen

tru

1 ia

nuar

ie –

24

febr

uarie

201

9 pa

rtid

elor

po

litic

e și

blo

culu

i ele

ctor

al, c

onfo

rm p

erfo

rman

țelo

r obț

inut

e în

ale

geril

e pa

rlam

enta

re d

in 3

0 no

iem

brie

201

4

Subv

enții

alo

cate

din

bug

etul

de

stat

, lei

Num

ărul

de

votu

ri va

labi

l exp

rimat

eCa

ndid

ați i

ndep

ende

nți

Part

idul

Pol

itic „

Part

idul

Com

unis

t Ref

orm

ator

”N

umăr

ul d

e vo

turi

pent

ru c

alcu

l

Nr.

crt.

Part

idul

Pol

itic

Votu

ri v

alab

il ex

prim

ate

Cuan

tu m

ul s

ub ve

n ți i‑

lor l

unar

e pe

r vot

(lei

)Su

ma

subv

enți

ilor 1

ianu

a‑ri

e –

24 fe

brua

rie

2019

(lei

)1

Part

idul

Dem

ocra

t din

Mol

dova

252

489

0,88

8207

341

6 48

7,65

2Pa

rtid

ul P

opul

ar C

reșt

in D

emoc

rat

11 7

820,

8882

073

19 4

34,7

43

Part

idul

Pol

itic „

Plat

form

a D

emni

tate

și A

devă

r”11

665

0,88

8207

319

241

,74

4Pa

rtid

ul L

iber

al D

emoc

rat d

in M

oldo

va32

2 20

10,

8882

073

531

479,

545

Part

idul

Lib

eral

Ref

orm

ator

24 9

560,

8882

073

41 1

65,6

26

Part

idul

Pol

itic

Miș

care

a Po

pula

ră A

ntim

afie

27 8

460,

8882

073

45 9

32,7

57

Part

idul

Naț

iona

l Lib

eral

6858

0,88

8207

311

312

,46

8Pa

rtid

ul P

oliti

c „Pa

rtid

ul S

ocia

liștil

or d

in R

epub

lica

Mol

dova

”32

7 91

20,

8882

073

540

900,

009

Bloc

ul e

lect

oral

„Ale

gere

a M

ol‑

dove

i – U

niun

ea V

amal

ă”Pa

rtid

ul S

ocia

l Dem

ocra

t55

089

0,88

8207

390

870

,84

45 4

35,4

2Pa

rtid

ul R

egiu

nilo

r din

Mol

dova

45 4

35,4

210

Part

idul

Pol

itic „

Dem

ocra

ția A

casă

”24

490,

8882

073

4039

,69

11Pa

rtid

ul P

oliti

c Pa

rtid

ul P

opul

ar d

in R

epub

lica

Mol

dova

12 1

100,

8882

073

19 9

75,7

812

Part

idul

Com

uniș

tilor

din

Rep

ublic

a M

oldo

va27

9 36

60,

8882

073

460

822,

0113

Part

idul

Lib

eral

154

518

0,88

8207

325

4 88

1,75

14Pa

rtid

ul P

oliti

c „RE

NA

ŞTER

E”41

580,

8882

073

6858

,74

15Pa

rtid

ul A

cțiu

nea

Dem

ocra

tică

2564

0,88

8207

342

29,3

916

Part

idul

Pol

itic

Part

idul

Ver

de E

colo

gist

1360

0,88

8207

322

43,3

617

Part

idul

Pol

itic „

Uni

unea

Cen

tris

tă d

in M

oldo

va”

633

0,88

8207

310

44,1

5`

– 78 –

Nr.

crt.

Part

idul

Pol

itic

Votu

ri v

alab

il ex

prim

ate

Cuan

tu m

ul s

ub ve

n ți i‑

lor l

unar

e pe

r vot

(lei

)Su

ma

subv

enți

ilor 1

ianu

a‑ri

e –

24 fe

brua

rie

2019

(lei

)18

Part

idul

Pol

itic „

Pent

ru N

eam

și Ț

ară”

1697

0,88

8207

327

99,2

519

Part

idul

Pol

itic „

Patr

ioții

Mol

dove

i”14

980,

8882

073

2470

,99

TOTA

L1

501

151

−2

476

190,

48

Tabe

lul 2

. Cu

antu

mul

sub

venț

iilor

luna

re a

loca

te p

artid

elor

pol

itice

și b

locu

rilo

r ele

ctor

ale

din

buge

tul d

e st

at p

entr

u 1

ianu

arie

 –

14 iu

nie

2019

, 15

iuni

e –

20 o

ctom

brie

201

9 co

nfor

m p

erfo

rman

țelo

r obț

inut

e în

ale

geril

e lo

cale

gen

eral

e di

n 14

iuni

e 20

15

Subv

enții

alo

cate

din

bug

etul

de

stat

, lei

16 0

00 0

0016

000

000

Num

ărul

de

votu

ri va

labi

l exp

rimat

e pe

ntru

con

silie

ri ra

iona

li și

mun

icip

ali,

orăș

eneș

ti, c

omun

ali ș

i săt

ești,

prim

ari î

n tu

rul I

de

scru

tin3

776

831

3 77

6 83

1

Cand

idaț

i ind

epen

denț

i23

1 02

223

1 02

2N

umăr

ul d

e vo

turi

pent

ru c

alcu

l3

545

809

Nr.

crt.

Part

idul

Pol

itic

Votu

ri v

alab

il ex

prim

ate

Cuan

tum

ul s

ub ve

n ți i‑

lor l

unar

e pe

r vot

(lei

)Su

ma

sub v

en ți

i lor 1

ianu

‑ar

ie –

14

iuni

e 20

19 (l

ei)

Sum

a su

b ven

ți i lo

r 15

ianu

a‑ri

e –

20 o

ctom

brie

201

9 (le

i)1

Part

idul

Lib

eral

Dem

ocra

t din

Mol

dova

757

210

0,37

6030

81

556

547,

341

189

760,

612

Part

idul

Dem

ocra

t din

Mol

dova

734

567

0,37

6030

81

510

001,

591

154

182,

973

Part

idul

Pol

itic „

Part

idul

Soc

ialiș

tilor

din

Re

publ

ica

Mol

dova

”55

8 02

80,

3760

308

1 14

7 10

1,86

876

797,

37

4Pa

rtid

ul L

iber

al43

7 63

00,

3760

308

899

607,

5268

7 62

2,90

5Pa

rtid

ul C

omun

iștil

or d

in R

epub

lica

Mol

dova

364

345

0,37

6030

874

8 96

0,31

572

474,

39

6Pa

rtid

ul P

oliti

c „Pa

rtid

ul N

ostr

u”34

9 71

70,

3760

308

718

890,

4954

9 49

0,25

7Bl

ocul

ele

ctor

al

„Pla

tfor

ma

Popu

‑la

ră E

urop

eană

din

M

oldo

va –

Iurie

Le

ancă

”

Part

idul

Acț

iune

a D

emoc

ratic

ă24

6 73

50,

3760

308

507

197,

09

253

598,

54

387

680,

54

193

840,

27

PP P

artid

ul L

iber

al

Refo

rmat

or25

3 59

8,54

193

840,

27

8Pa

rtid

ul P

oliti

c Pa

rtid

ul P

opul

ar d

in R

epu‑

blic

a M

oldo

va21

084

0,37

6030

843

341

,01

33 1

28,0

8

9Pa

rtid

ul N

ațio

nal L

iber

al19

741

0,37

6030

840

580

,29

31 0

17,9

0

– 79 –

Nr.

crt.

Part

idul

Pol

itic

Votu

ri v

alab

il ex

prim

ate

Cuan

tum

ul s

ub ve

n ți i‑

lor l

unar

e pe

r vot

(lei

)Su

ma

sub v

en ți

i lor 1

ianu

‑ar

ie –

14

iuni

e 20

19 (l

ei)

Sum

a su

b ven

ți i lo

r 15

ianu

a‑ri

e –

20 o

ctom

brie

201

9 (le

i)10

Part

idul

Pol

itic „

Şor”

14 9

180,

3760

308

30 6

65,9

623

439

,80

11Pa

rtid

ul P

oliti

c M

ișca

rea

Popu

lară

A

ntim

afie

9353

0,37

6030

819

226

,35

14 6

95,8

3

12Pa

rtid

ul P

oliti

c „D

emoc

rația

Aca

să”

9033

0,37

6030

818

568

,55

14 1

93,0

313

Bloc

ul e

lec‑

tora

l „LI

STA

PO

PORU

LUI”

Part

idul

Soc

ial D

emoc

rat

6487

0,37

6030

813

334

,90

6667

,45

10 1

92,6

550

96,3

3Pa

rtid

ul P

oliti

c U

niun

ea

Cent

ristă

din

Mol

dova

6667

,45

5096

,33

14Pa

rtid

ul P

oliti

c „Ca

sa N

oast

ră –

Mol

dova

”47

050,

3760

308

9671

,76

7392

,70

15Pa

rtid

ul P

oliti

c Pa

rtid

ul V

erde

Eco

logi

st36

640,

3760

308

7531

,85

5757

,03

16Pa

rtid

ul P

oliti

c Pa

rtid

ul „R

ENA

ŞTER

E”28

150,

3760

308

5786

,61

4423

,05

17Pa

rtid

ul S

ocia

list d

in M

oldo

va14

770,

3760

308

3036

,17

2320

,73

18Pa

rtid

ul R

egiu

nilo

r din

Mol

dova

1475

0,37

6030

830

32,0

623

17,5

819

Part

idul

Leg

ii și

Dre

ptăț

ii12

940,

3760

308

2659

,99

2033

,19

20Pa

rtid

ul P

opul

ar C

reșt

in D

emoc

rat

701

0,37

6030

814

41,0

011

01,4

421

Part

idul

„Pat

rioții

Mol

dove

i”69

90,

3760

308

1436

,89

1098

,30

22Pa

rtid

ul P

opul

ar S

ocia

list d

in M

oldo

va13

10,

3760

308

269,

2920

5,83

TOTA

L3

545

809

−7

288

888,

895

571

326,

16

– 80 –

Tabe

lul 3

. Cu

antu

mul

sub

venț

iilor

luna

re a

loca

te p

artid

elor

pol

itice

și b

locu

rilo

r ele

ctor

ale

din

buge

tul d

e st

at p

entr

u 25

fe

brua

rie –

31

dece

mbr

ie 2

019

conf

orm

per

form

anțe

lor o

bțin

ute

în a

lege

rile

parla

men

tare

din

24

febr

uarie

201

9

Subv

enții

alo

cate

din

bug

etul

de

stat

, lei

16 0

00 0

00N

umăr

ul d

e vo

turi

vala

bil e

xprim

ate

în C

N1

416

359

Num

ărul

de

votu

ri va

labi

l exp

rimat

e în

CU

1 37

9 93

0Ca

ndid

ați i

ndep

ende

nți

70 0

10N

umăr

ul d

e vo

turi

pent

ru c

alcu

l2

726

279

Nr.

crt.

Part

idul

Pol

itic

Votu

ri

vala

bil e

x‑pr

imat

e CN

Votu

ri

vala

bil e

x‑pr

imat

e CU

Tota

l vo‑

turi

val

abil

expr

imat

e

Cuan

tum

ul

sub v

en ți

i lor

luna

re (l

ei)

Sum

a su

b ven

ți i‑

lor l

unar

e (le

i)

Sum

a su

b ven

ți i lo

r 25

febr

uari

e –

31 d

e‑ce

mbr

ie 2

019

(lei)

1Pa

rtid

ul D

emoc

rat d

in M

oldo

va33

4 53

934

4 38

767

8 92

60,

4890

671

332

040,

363

367

837,

962

Bloc

ul e

lec‑

tora

l „AC

UM

Pl

atfo

rma

DA

și P

AS”

PP „P

latf

orm

a D

emni

ta‑

te ș

i Ade

văr”

380

181

354

581

734

762

0,48

9067

135

9 34

7,91

179

673,

96

3 64

4 81

4,54

1 82

2 40

7,27

PP „P

artid

ul A

cțiu

ne ș

i So

lidar

itate

”17

9 67

3,96

1 82

2 40

7,27

3Pa

rtid

ul C

omun

iștil

or d

in R

epub

lica

Mol

dova

53 1

7528

853

82 0

280,

4890

671

40 1

17,2

040

6 90

2,98

4Pa

rtid

ul P

oliti

c Pa

rtid

ul S

ocia

liștil

or d

in

Repu

blic

a M

oldo

va44

1 19

140

5 46

984

6 66

00,

4890

671

414

073,

544

199

888,

78

5Pa

rtid

ul P

oliti

c „Şo

r”11

7 77

911

9 59

823

7 37

70,

4890

671

116

093,

281

177

517,

546

Part

idul

Pol

itic „

Part

idul

Nos

tru”

41 7

6938

838

80 6

070,

4890

671

39 4

22, 2

339

9 85

4,06

7Pa

rtid

ul P

oliti

c M

ișca

rea

Popu

lară

A

ntim

afie

8633

086

330,

4890

671

4222

,12

42 8

24,3

2

8Pa

rtid

ul N

ațio

nal L

iber

al34

3081

142

410,

4890

671

2074

,13

21 0

37,6

49

Part

idul

Pol

itic „

VOIN

ȚA P

OPO

RULU

I”27

050

2705

0,48

9067

113

22,9

313

814

,25

10Pa

rtid

ul R

egiu

nilo

r din

Mol

dova

3645

036

450,

4890

671

1782

,65

18 0

81,1

611

Part

idul

Pol

itic „

Dem

ocra

ția A

casă

”44

6385

053

130,

4890

671

2598

,41

26 3

55,3

412

Miș

ca re

a Pr

o fe s

i o ni

ști lo

r „Sp

e ran

ța

Na d

e jda

”28

260

2826

0,48

9067

113

82,1

014

018

,42

13Pa

rtid

ul P

oliti

c „PA

TRIA

”10

330

1033

0,48

9067

150

5, 2

151

24,2

4

– 81 –

Nr.

crt.

Part

idul

Pol

itic

Votu

ri

vala

bil e

x‑pr

imat

e CN

Votu

ri

vala

bil e

x‑pr

imat

e CU

Tota

l vo‑

turi

val

abil

expr

imat

e

Cuan

tum

ul

sub v

en ți

i lor

luna

re (l

ei)

Sum

a su

b ven

ți i‑

lor l

unar

e (le

i)

Sum

a su

b ven

ți i lo

r 25

febr

uari

e –

31 d

e‑ce

mbr

ie 2

019

(lei)

14Pa

rtid

ul P

oliti

c Pa

rtid

ul V

erde

Eco

logi

st32

4965

539

040,

4890

671

1909

,32

19 3

65,9

415

Part

idul

Lib

eral

17 7

4115

878

33 6

190,

4890

671

16 4

41,9

516

6 76

8,31

Tota

l1

416

359

1 30

9 92

02

726

279

X1

333

333,

3313

523

809

,52

– 82 –

Tabe

lul 4

. Cu

antu

mul

sub

venț

iilor

luna

re a

loca

te p

artid

elor

pol

itice

și b

locu

rilo

r ele

ctor

ale

din

buge

tul d

e st

at p

entr

u 25

febr

uarie

 – 3

1 de

cem

brie

20

19 p

ropo

rţio

nal c

u nu

măr

ul d

e fe

mei

ale

se e

fect

iv p

e ci

rcum

scri

pţii

unin

omin

ale,

în c

adru

l ale

geri

lor p

arla

men

tare

din

24

febr

uari

e 20

19

ALE

GER

I PA

RLA

MEN

TARE

Subv

enții

alo

cate

din

bug

etul

de

stat

(lei

)2

000

000,

00N

umăr

ul d

e fe

mei

ale

se e

fect

iv în

CU

11

Nr.

Part

idul

Pol

itic

Tota

l fem

ei a

lese

ef

ecti

v în

func

ția

de

depu

tat î

n Pa

rla‑

men

t pe

cir c

um‑

scri

p ții

unin

omin

ale

Cuan

tu‑

mul

sub

‑ve

n ți i l

or

luna

re p

er

fem

eie

(lei)

Sum

a su

b ven

ți i‑

lor l

unar

e (le

i)

Sum

a su

b ven

‑ți

i lor p

entr

u 25

–28

febr

ua‑

rie

2019

(lei

)

Sum

a su

b ven

ți i lo

r pe

ntru

mar

tie–

de‑

cem

brie

201

9 (le

i)

Sum

a su

b ven

ți i lo

r pe

ntru

25

febr

uari

e–de

cem

brie

201

9 (le

i)

1Pa

rtid

ul D

emoc

rat d

in

Mol

dova

415

151

,51

60 6

06,0

686

58,0

160

6 06

0,61

614

718,

61

2Bl

ocul

el

ec‑

tora

l „A

CUM

Pl

at‑

form

a D

A ș

i PA

S”

Part

idul

Pol

i‑tic

„Pla

tfor

ma

Dem

nita

te ș

i Ad

evăr

”

3

15 1

51,5

145

454

,55

22 7

27,2

7

6493

,51

3246

,75

454

545,

45

227

272,

73

461

038,

96

230

519,

48

Part

idul

Po‑

litic

„Par

tidul

Ac

țiune

și

Solid

arita

te”

22 7

27,2

732

46,7

522

7 27

2,73

230

519,

48

3Pa

rtid

ul P

oliti

c „Pa

r‑tid

ul S

ocia

liștil

or d

in

Repu

blic

a M

oldo

va”

315

151

,51

45 4

54,5

564

93,5

145

4 54

5,45

461

038,

96

4Pa

rtid

ul P

oliti

c „Şo

r”1

15 1

51,5

115

151

,52

2164

,50

151

515,

1515

3 67

9,65

Tota

l11

X16

6 66

6,67

23 8

09,5

21

666

666,

671

690

476,

19

– 83 –

Tabe

lul 5

. Cu

antu

mul

sub

venț

iilor

luna

re a

loca

te p

artid

elor

pol

itice

și b

locu

rilo

r ele

ctor

ale

din

buge

tul d

e st

at p

entr

u 25

febr

uari

e –

31 d

ecem

brie

20

19 p

ropo

rţio

nal c

u nu

măr

ul d

e tin

eri a

leși

efe

ctiv

pe

circ

umsc

ripţ

ii un

inom

inal

e, în

cad

rul a

lege

rilo

r par

lam

enta

re d

in 2

4 fe

brua

rie

2019

ALE

GER

I PA

RLA

MEN

TARE

Subv

enții

alo

cate

din

bug

etul

de

stat

(lei

)1

000

000

Num

ărul

de

tiner

i ale

și e

fect

iv în

cad

rul a

lege

rilor

par

lam

enta

re13

Nr.

Part

idul

Pol

itic

Tota

l ti

neri

ale

și

efec

tiv

în c

adru

l al

eger

ilor

parl

a‑m

enta

re

Cuan

‑tu

mul

su

bven

‑ți

ilor

luna

re

per t

â‑nă

r (le

i)

Sum

a su

bven

ții‑

lor l

unar

e (le

i)

Sum

a su

bven

‑ți

ilor p

entr

u 25

–28

febr

ua‑

rie

2019

(lei

)

Sum

a su

bven

țiilo

r pe

ntru

mar

tie–

de‑

cem

brie

201

9 (le

i)

Sum

a su

bven

țiilo

r pe

ntru

25

febr

uari

e –

dece

mbr

ie 2

019

(lei)

1Pa

rtid

ul D

emoc

rat d

in M

oldo

va1

6410

,26

6410

,26

915,

7564

102

,56

65 0

18,3

22

Bloc

ul

elec

tora

l „A

CUM

Pl

atfo

r‑m

a D

A ș

i PA

S”

Part

idul

Pol

itic „

Plat

‑fo

rma

Dem

nita

te ș

i Ad

evăr

”

6

6410

,26

38 4

61,5

4

19 2

30,7

7

5494

,51

2747

,25

384

615,

38

192

307,

69

390

109,

89

195

054,

95

Part

idul

Pol

itic „

Part

idul

Ac

țiune

și S

olid

arita

te”

19 2

30,7

727

47,2

519

2 30

7,69

195

054,

95

3Pa

rtid

ul P

oliti

c „Pa

rtid

ul S

ocia

liștil

or

din

Repu

blic

a M

oldo

va”

364

10,2

619

230

,77

2747

,25

192

307,

6919

5 05

4,95

4Pa

rtid

ul P

oliti

c „Şo

r”3

6410

,26

19 2

30,7

727

47,2

519

2 30

7,69

195

054,

95To

tal

13X

83 3

33,3

311

904

,76

833

333,

3384

5 23

8,10

– 84 –

Tabe

lul 6

. Cu

antu

mul

sub

venț

iilor

luna

re a

loca

te d

e la

bug

etul

de

stat

pen

tru

17 a

ugus

t – 3

1 de

cem

brie

201

9 pa

rtid

elor

pol

itice

și

blo

culu

i ele

ctor

al, c

onfo

rm p

erfo

rman

țelo

r obț

inut

e în

ale

geri

le p

rezi

denț

iale

din

30

octo

mbr

ie 2

016,

pen

tru

1 se

ptem

brie

 –

31 d

ecem

brie

201

9 pa

rtid

elor

pol

itice

și b

locu

lui e

lect

oral

, con

form

per

form

anțe

lor o

bțin

ute

în a

lege

rile

par

lam

enta

re d

in 2

4 fe

brua

rie

2019

, pen

tru

1 se

ptem

brie

 – 2

0 oc

tom

brie

con

form

per

form

anțe

lor o

bțin

ute

în a

lege

rile

loca

le g

ener

ale

2015

, pen

tru

21 o

ctom

brie

 – 3

1 de

cem

brie

con

form

per

form

anțe

lor o

bțin

ute

în a

lege

rile

loca

le g

ener

ale

din

20 o

ctom

brie

201

975

Subv

enți

i lun

are

tota

le p

entr

u pe

rioa

da a

ugus

t–de

cem

brie

201

9, le

i

Nr.

Part

idul

Pol

itic

Aug

ust

2019

Sept

em‑

brie

201

9O

ctom

brie

20

19N

oiem

brie

20

19D

ecem

brie

20

19To

tal a

ugus

t–de

cem

brie

201

91

Part

idul

Pol

itic „

Plat

form

a D

emni

tate

și A

devă

r”18

5 32

8,27

238

584,

1033

5 41

2,88

335

412,

881

094

738,

122

Part

idul

Pol

itic „

Part

idul

Acț

iune

și S

olid

arita

te”

83 8

54,3

135

8 62

7,18

411

883,

0150

8 71

1,79

508

711,

791

871

788,

083

Miș

care

a Pr

ofes

ioni

știlo

r „Sp

eran

ţa‑Н

адеж

да”

907,

5498

9,47

1138

,43

1138

,43

4173

,87

4M

ișca

rea

Soci

al‑P

oliti

că „F

orţa

Nou

ă”0,

0017

91,5

950

49,0

250

49,0

211

889

,62

5Pa

rtid

ul „P

atrio

ţii M

oldo

vei”

172,

5934

8,93

669,

5566

9,55

1860

,64

6Pa

rtid

ul A

cţiu

nea

Dem

ocra

tică

30 4

61,4

320

030

,00

1063

,75

1063

,75

52 6

18,9

37

Part

idul

Com

uniș

tilor

din

Rep

ublic

a M

oldo

va11

6 30

5,14

96 5

12,4

860

525

,82

60 5

25,8

233

3 86

9,26

8Pa

rtid

ul D

emoc

rat d

in M

oldo

va47

7 97

8,90

507

676,

6856

1 67

2,64

561

672,

642

109

000,

849

Part

idul

Pol

itic „

Part

idul

Leg

ii și

Dre

ptăț

ii”31

9,51

267,

5017

2,94

172,

9493

2,88

10Pa

rtid

ul L

iber

al38

92,2

712

6 89

8,34

95 9

86,4

639

783

,04

39 7

83,0

430

6 34

3,14

11Pa

rtid

ul L

iber

al D

emoc

rat d

in M

oldo

va18

6 96

7,38

144

535,

1767

385

,71

67 3

85,7

146

6 27

3,97

12Pa

rtid

ul N

aţio

nal L

iber

al62

36,3

353

26,7

936

73,0

836

73,0

818

909

,27

13Pa

rtid

ul P

oliti

c „Pa

rtid

ul P

opul

ar E

urop

ean

din

Mol

dova

”67

28,6

313

905

,83

16 1

05,9

220

106

,07

20 1

06,0

776

952

,52

14Pa

rtid

ul P

oliti

c „D

emoc

raţia

Aca

să”

3936

,61

4089

,30

4366

,91

4366

,91

16 7

59,7

415

Part

idul

Pol

itic „

Şor”

138

843,

8316

6 84

9,43

217

768,

7121

7 76

8,71

741

230,

6716

Part

idul

pol

itic „

Part

idul

Nos

tru”

13 0

50,4

713

9 20

7,89

126

663,

5610

3 85

5,69

103

855,

6948

6 63

3,31

17Pa

rtid

ul P

oliti

c „Pa

rtid

ul P

opul

ar R

omân

esc”

(Par

tidul

Po

litic

Par

tidul

Lib

eral

Ref

orm

ator

)30

461

,43

21 1

96,9

543

52,4

443

52,4

460

363

,26

75

Ane

xa n

r. 9

la H

otăr

ârea

Com

isie

i Ele

ctor

ale

Cent

rale

nr.

2906

din

15

noie

mbr

ie 2

019,

htt

ps://

bit.l

y/2V

Iwce

0

– 85 –

Nr.

Part

idul

Pol

itic

Aug

ust

2019

Sept

em‑

brie

201

9O

ctom

brie

20

19N

oiem

brie

20

19D

ecem

brie

20

19To

tal a

ugus

t–de

cem

brie

201

918

Part

idul

Pol

itic „

PART

IDU

L RU

SO‑S

LAVE

AN

DIN

M

OLD

OVA

”0,

0012

6,49

356,

4635

6,46

839,

40

19Pa

rtid

ul P

oliti

c „Pa

rtid

ul S

ocia

liștil

or d

in R

epub

lica

Mol

dova

”10

3 91

8,50

717

050,

3179

6 06

3,54

939

723,

9493

9 72

3,94

3 49

6 48

0,24

20Pa

rtid

ul P

oliti

c „Pa

rtid

ul S

tâng

a Eu

rope

ană”

(Par

tidul

Pol

i‑tic

„Cas

a N

oast

ră –

Mol

dova

”)11

61,7

486

7,53

332,

6033

2,60

2694

,46

21Pa

rtid

ul P

oliti

c „Pa

rtid

ul U

nită

ții N

ațio

nale

”37

4,57

774,

1169

74,8

118

248

,81

18 2

48,8

144

621

,10

22Pa

rtid

ul P

oliti

c „U

NIU

NEA

SA

LVAȚ

I BA

SARA

BIA”

0,00

3295

,45

9287

,17

9287

,17

21 8

69,7

923

Part

idul

Pol

itic „

VOIN

ȚA P

OPO

RULU

I”86

8,68

2503

,83

5476

,82

5476

,82

14 3

26,1

524

Part

idul

Pol

itic

Miș

care

a Po

pula

ră A

ntim

afie

5081

,81

4327

,67

2956

,51

2956

,51

15 3

22,4

925

Part

idul

Pol

itic

Part

idul

Oam

enilo

r Mun

cii

0,00

68,0

019

1,65

191,

6545

1,30

26Pa

rtid

ul P

oliti

c Pa

rtid

ul P

opul

ar d

in R

epub

lica

Mol

dova

5205

,98

3475

,76

329,

9032

9,90

9341

,54

27Pa

rtid

ul P

oliti

c Pa

rtid

ul V

erde

Eco

logi

st21

58,4

328

56,6

641

26,1

541

26,1

513

267

,40

28Pa

rtid

ul S

ocia

list d

in M

oldo

va36

4,70

288,

8315

0,91

150,

9195

5,34

29Pa

rtid

ul R

egiu

nilo

r din

Mol

dova

1534

,76

1405

,52

1170

,56

1170

,56

5281

,39

30Pa

rtid

ul P

oliti

c „PA

TRIA

”33

1,74

331,

7433

1,74

331,

7413

26,9

531

Part

idul

Soc

ial D

emoc

rat

800,

8751

6,69

0,00

0,00

1317

,56

32Pa

rtid

ul P

oliti

c U

niun

ea C

entr

istă

din

Mol

dova

800,

8751

6,69

0,00

0,00

1317

,56

33Pa

rtid

ul P

oliti

c Pa

rtid

ul „R

E NA

ŞTE R

E”69

5,07

448,

430,

000,

0011

43,5

034

Part

idul

Pop

ular

Cre

știn

Dem

ocra

t17

3,09

111,

670,

000,

0028

4,76

35Pa

rtid

ul P

opul

ar S

ocia

list d

in M

oldo

va32

,35

20,8

70,

000,

0053

,21

Tota

l21

1 81

8,75

2 55

3 59

2,71

2 68

3 03

7,50

2 91

8 39

1,67

2 91

8 39

1,67

11 2

85 2

32,2

9

– 86 –

Anexa 2. Scrisoare de răspuns CEC nr. 8/1910 din 13 februarie 2020 referitoare la solicitarea Promo‑LEX cu privire la nr. de citații emise și nr. de procese‑verbale întocmite în anul 2019

– 87 –

– 88 –

– 89 –

– 90 –

Anexa 3

– 91 –

Anexa 4