RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIapmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Reglementari/Rapoarte la...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

OBIECTIVUL:

BENEFICIAR : SC CERAMICA SERVICE SA

PROIECTANT: S.C PROEXMIN SRL ZALĂU

SIMBOL: PEM-01-14/115

FAZA: RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE

A IMPACTULUI

DATA: ianuarie 2014

Întocmit:

Ing. Ortelecan Ioan

REALIZARE LINIE DE MACINARE SI MICRONIZARE PULBERI MINERALE NEMETALICE.

REDIMENSIONARE BRANSAMENT ELECTRIC SI UTILITATI

S.C PROEXMIN SRL ZALĂU RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

2

CUPRINS

pag

1. INFORMAŢII GENERALE............................................................................. 3

2. PROCESE TEHNOLOGICE............................................................................. 13

3. DEŞEURI........................................................................................................... 18

4.IMPACTUL POTENŢIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A

ACESTUIA........................................................................................................ 20

4.1 APA.......................................................................................................... 20

4.2 AERUL.................................................................................................... . 24

4.3 SOLUL..................................................................................................... . 28

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI.................................................................... 32

4.5 BIODIVERSITATEA............................................................................... 34

4.6 PEISAJUL................................................................................................. 36

4.7 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC......................................................... 38

4.8 CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE..................................................... 39

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ŞI MĂRIMEA IMPACTULUI................. 39

6. MONITORIZAREA.......................................................................................... 44

7. SITUAŢII DE RISC.......................................................................................... 45

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR................................................................. 46

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC...................................................... 46

FILĂ FINALĂ................................................................................................... 51

ANEXE GRAFICE

1. Plan de incadrare in zona, Sc: 1:2000

2. Plan de situatie existenta, Sc: 1:500

3. Plan de situatie propusa, Sc: 1:500

4. Plan de situatie privind fluxul apei


3

1. INFORMAŢII GENERALE

Evaluarea impactului asupra mediului are drept scop evidenţierea efectelor negative , dar

şi a celor pozitive, ale exercitării unei activităţi proiectate sau a uneia în curs de desfăşurare asupra

mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului reprezintă un instrument de bază , cu funcţiunea de

indentificare, şi reducere a consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor

antropice,reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării

durabile.Această evaluare, include planificarea efectelor asupra factorilor de mediu din primele

faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ

al activităţii preconizate.

Prezentul raport privind impactul asupra mediului pentru obiectivul:

LINIE DE MACINARE SI MICRONIZARE PULBERI MINERALE NEMETALICE.


se întocmeşte în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative:

Ordinului nr. 863/2002 al MAPM anexa 2

HGR 445/2009 anexa 4

1.1. Titularul proiectului

- numele companiei: S.C. CERAMICA SERVICE S.A.

- adresa poştală: ZALAU, Str. FABRICII, nr. 1, jud. SALAJ

- numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet: tel/fax. 0260-

660564, e-mail: [email protected]

- numele persoanelor de contact:

- director/manager/administrator: ELEKES STEFAN – director general

- responsabil pentru protecţia mediului: GALEA IOAN

1.2. Elaboratorul documentaţie de evaluare a impactului asupra mediului

PROIECTANT: ORTELECAN IOAN poz 24 RNESPM

SIMBOL: PEM-01-14/115


4

1.3. Denumirea proiectului

REALIZARE LINIE DE MACINARE SI MICRONIZARE PULBERI MINERALE

NEMETALICE.


1.4. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia (construcţie, funcţionare,

demontare/dezafectare/închidere/postînchidere)

Proiectul presupune realizarea unei linii de macinare si micronizare pulberi minerale nemetalice,

pe un amplasament de la marginea localitatii Diosod (fostul SMA) cu utilizarea constructiilor

exitente si construirea unei hale noi pentru fluxul de productie.

Activitatea se incadreaza in cod CAEN, rev 2: 2399

De asemenea proiectul presupune si redimensionarea bransamentului electric si de utilitati pentru

derularea activitatii liniei de macinare si micronizare pulberi minerale

Adresa amplasament: Localitatea Diosod, comuna Hereclean, Str. Principala, Nr. 2/A., teren

intravilan, identificat prin nr. cad. 20, CF nr. 6/N.

Vecinatati:

- La nord: proprietati particulare

- La sud: drum

- La est: proprietate particulara

- La vest: drum

1.4.1. Descrierea lucrărilor de investiţie

Proiectul presupune:

- construirea unei hale industriale cu o suprafata de 216 mp cu structura de rezistenta

metalica, avand peretii si invelitoarea din panouri sandwich;

- instalarea unei ministatii de epurare pentru epurarea apelor menajere din cladirea

administrative si a unui bazin etans din fibra de sticla subteran, vidanjabil cu un volum

de 3 mc ;

- amenajarea pe platforma betonata a unei zone delimitate cu elemente de beton in

suprafata de aprox. 250 mp pentru un depozit tampon de materie prima.

Localizarea organizarii de santier se va face pe amplasament in spatiile existente.


5

Pentru depozitarea materialelor de constructie se vor utiliza spatiile inchise si platformele betonate

existente pe amplasament care vor impiedica posibilitatea de poluare a mediului.

Constructia halei de productie este realizata din fundatii izolate din beton armat pentru structura de

constructie si utilaje, structura de rezistenta din profile metalice. Inchidere si invelitoare realizate

cu panouri sandwich (table si poliuretan). Ferestre din termopan, pardoseala din beton armat.

Hala de productie este o constructie usoara, demontabila, care nu necesita mentenanta speciala in

timpul functionarii, respectand normele de securitate si sanatate in munca si cele de aparare

impotriva incendiilor. In caz de deteriorare partiala se vor inlocui elementele deteriorate.

Cladirile existente pe amplasament vor avea urmatoarea destinatie:

- Cladire administrativa de 120 mp, ce va cuprinde: spatii pentru birouri, laborator de

incercari, grup social pentru angajati, spatiu pentru instalatia de incalzire,

- atelier de intretinere;

- Sopronul acoperit existent de 454 mp se va utiliza pentru depozitare materie prima;

- Cladirea in suprafata de 596 mp va avea ca destinatie depozit produse finite;

- Cladire depozit combustibil si lubrifianti in suprafata de 12 mp se va utiliza in acelasi

scop.

- Platform betonata in suprafata de 1000 mp

1.4.1.2 Modul de asigurare a utilităţilor

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apa se face din reteaua de alimentare cu apa potabila a SC Compania de Apa

Somes SA Zalau, care alimenteaza cu apa comuna Hereclean si satul Diosod printr-un bransament

cu diametru de de 50 mm si lungimea de 40 ml realizat din tuburi de polietilena de inalta

densitate. Apa este utilizata in scop igienico sanitar in cladirea administrativa.

Nu se utilizeaza apa in scop tehnologic.

Consumul de apa va fi aprox. de 0.5 mc/zi

Sistemul de canalizare a unitatii va functiona in sistem separativ (divisor), care presupune

selectarea si deversarea separata a apelor uzate menajere si a apelor uzate pluvial conventional

curate.


6

Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare se vor colecta printr-un sistem de canalizare

menajer realizat din tuburi de PVC cu Dn = 110 mm, cu L= 2 m si vor fi dirijate intr-o ministatie

de epurare mecano-biologica, iar dupa epurare vor fi evacuate intr-un bazin etans din fibra de sticla

subteran, vidanjabil.

Din cadrul procesului tehnologic nu rezulta ape uzate industriale.

Apele pluviale rezultate de pe platforma obiectivului se vor colecta intr-o canalizare pluviala

existenta si ce se va executa din rigole betonate si tuburi PVC cu Dn = 150 – 200 mm cu L= 15 m

si va asigura descarcarea lor intr-o rigola stradala.

Asigurarea agentului termic

Incalzirea spatiilor din cladirea administrativa se va asigura cu o centrala cu combustibil solid (lemn). Aceasta va functiona intermitent si doar pe perioada de iarna. Vara apa calda necesara pentru nevoi igienico sanitare va fi produsa intr-o instalatie cu panouri solare.

Alimentarea cu energie

Alimentarea cu energie electrica se face din reteaua Electrica existenta (se va redimensiona

bransamentul electric), printr-un PTA.

Consumul de energie electrica va fi de aprox. 18 MW/luna

1.4.2. Funcţionarea obiectivului

Produsele obtinute pe linia de macinare a pulberilor minerale nemetalice se vor utiliza cu

preponderenta in domeniul agricol, ca:

- amendament la terenurile agricole;

- absorbant a dejectiilor in halele de crestere a pasarilor;

- suport pentru pesticide;

- filtrarea apelor incarcate cu amoniac

- materiale de constructii

- alte domenii.

Programul de lucru: 1 schimb/zi, 5 zile /saptamana, aprox. 50 saptamani /an,250 zile/an

Nr. angajati: 6-8 persoane.


7

1.4.3. Închiderea obiectivului

In cazul in care din diverse motive se opresc activitatile de investitie, hala de productie fiind o

constructie usoara poate ramane pentru desfasurarea altor activitati sau poate fi demontata pe

elemente de constructie si se poate refolosi pe un alt amplasament.

La închiderea totală a activităţii, titularul de activitate va aduce la cunoştinţa autorităţii

competente de protecţia mediului intenţia pentru închiderea amplasamentului, cu trasarea

măsurilor de reabilitare şi readucere a acestuia într-o stare satisfăcătoare.

La încetarea activităţii urmează a se parcurge următoarele ETAPE principale:

o oprirea alimentării cu energie electrică a utilajelor şi clădirilor;

o oprirea alimentării cu apă a instalaţiilor

o demontarea instalaţiilor şi transportul materialelor rezultate, spre destinaţiile anterior

stabilite;

o utilizarea stocului de materii prime pana la epuizare, respectiv vânzarea stocului de produse

finite existent;

o dezafectarea depozitelor de materii prime şi produse finite

Prin dezafectarea totală a obiectivului vor rezulta o serie de utilaje, echipamente, aparate care

urmează a se colecta pe categorii, şi se vor lua măsuri pentru valorificarea acestora la alti agenti

economici:

o utilaje de producţie (concasor, mori, filtre de praf, instalaţii de manipulare produse,

instalaţii de ambalare, etc);

o echipamente electrice (tranformatoare, dulapuri electrice, etc);

o aparate de măsură şi control;

o stivuitor, incarcator frontal

o materiale, piese de schimb;

o echipamente electronice (calculatoare, imprimante, faxuri, xeroxuri);

o mobilier, etc.

Prin dezafectarea totală a obiectivului vor rezulta o serie de deşeuri care urmează a se

colecta pe categorii. Se vor depozita temporar pre amplasament in funcţie de impactul asupra

mediului si se vor lua măsuri pentru valorificarea sau eliminarea lor prin firme autorizate:


8

o Fier vechi şi alte elemente metalice – se vor preda la unităţi specializate tip REMAT;

o Materiale şi moloz din construcţii (clădiri respectiv platforme) – urmează a se valorifica

(utiliza) ca materiale de umplutură, in gropile de imprumut din zona

o Deşeuri de ambalaje (paleţi de lemn, big-bag) ce vor fi valorificate prin operatori autorizati;

o Alte deseuri se vor colecta şi valorifica în funcţie de tipul şi impactul lor asupra mediului.

1.5. Durata etapei de funcţionare

Proiectul are in vedere producerea sorturilor de pulberi minerale micronizate si gasirea unei piete

cat mai largi pentru comercializarea acestor produse in domeniul agricol, ca:

- amendament la terenurile agricole;

- absorbant a dejectiilor in halele de crestere a pasarilor;

- suport pentru pesticide;

- filtrarea apelor incarcate cu amoniac

- materiale de constructii

- alte domenii.

Durata etapei de realizare a investitiei este de aproximativ 1 an de zile.

Nu sunt necesare realizarea de cai noi de acces. Se vor utiliza cele existente.

1.6. Producţia care se va realiza şi resursele folosite

Materia prima utilizata este roca de tuf vulcanic industrial

Compoziţia chimică a rocii de tuf vulcanic este prezentată în tabelul următor:

Tabel 1.6

Elemente

%

PC SiO2 Al2O3 Fel2O3 CaO MgO K2O Na2O TiO2

Limita superioară 12 71 13 1,8 3,8 1,0 4 1,5 0,2

Limita inferioară 8 67 11 0,5 0,5 0,5 2 0,5 0,1

1.6.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Profilul proiectului este: Linia de macinare pulberi minerale nemetalice.


9

Resursele necesare desfasurarii activitatii de macinare a pulberilor minerale nemetalice este redata

in tabelul de mai jos:

Tabel 1.6.1

PRODUCŢIA

RESURSE FOLOSITE ÎN SCOPUL DESFĂŞURĂRII

PRODUCŢIEI

Denumirea Cantitatea anuală

Denumire

Cantitatea anuală

Furnizor

Motorină

12.000 L

Statii distributie

carburanti

Pulberi

minerale

micronizate

5000 to

Ulei motor si

hidraulic

30 L

Staţii distribuţie

carburanţi

1.6.1.2 Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele

chimice

Tabel 1.6.1.2

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau

preparatelor chimice Denumirea materie prime

a substanţei sau a

preparatului

chimic

Cantitatea anuală/

extrasă

Categorie

Periculoase P

Nepericuloase

N

Periculozitate

*

Fraze de risc

**

tuf vulcanic industrial; 5000 to

N

-

-


10

Motorină

12000 l

P

Posibil efect

cancerigen

Dovezi

insuficiente

R10, R40,

R65,

R66, R51/53

Ulei motor si hidraulic 30 l P -

R36, R38,

R41, R45,

R51-53

*Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 200/2000 privind clasificarea , etichetarea şi

ambalarea substanţelor şi preparatelor periculoase aprobată prin Legea nr 451/2001 şi HG

490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr 200/2000

**Conform Art 7. din OUG nr 200/2000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea

substanţelor şi preparatelor chimice periculoase aprobată prin Legea nr 451./2001.

. Operaţia de transbordare a combustibilului din recipienţi în rezervorul stivuitorului si

incarcatorului frontal se va face in locuri special amenajate pe platforma betonata prin asigurarea

retentiei secundare, din butoaie de 200l, nu se va depozita pe amplasament motorina

Alimentarea autobasculantei de transport a materie prima se va face la staţiile Peco asigurând o

autonomie de 48 ore.

Consumul maxim de motorină pe amplasament este de 30 l/zi

Mentenanta utilajelor de manipulare si transport se va face de catre persoane autorizate in baza

unor contracte de prestari de servicii. Substantele si materialele consumabile (uleiuri uzate, filtre

uzate, piese de schimb uzate, etc) nu se vor depozita pe amplasament, ele se vor prelua de catre

aceste persoane autorizate.

1.7. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici generaţi de activitate

Poluanti fizici şi biologici cuprinşi în normativele în vigoare sunt:

- Zgomotul şi vibraţiile

- Radiaţiile electromagnetice

- Radiaţiile ionizate


11

- Poluarea microbiologică cu microorganisme, viruşi, bacterii, etc

In perioada de realizare a investitiei sursele de zgomot si vibratii sunt:

- utilajele de excavare pentru realizarea fundatiilor halei de productie

- mijloacele de transport materiale de constructie.

Principalele surse generatoare de zgomot si vibratii în procesul tehnologic sunt

- utilajele şi instalaţiile de prelucrare a tufului vulcanic;

- elevator si snecuri transportoare

- ventilatoarele.

- utilajele de alimentare cu materie prima si de manipulare a produselor finite

Nivelul de zgomot este specific activităţilor industriale, obiectivul fiind amplasat la limita

intravilanului loc Diosod, zona locuită fiind la distanţa de 150 - 200 m.

Tabel 1.7

Tipul poluării

Sursa de

poluare

Nr.surse

poluare

Poluare

maximă

admisă

Poluare

de fond

Poluare calculata produsă de activitate şi măsuri de

eliminare / reducere

Masuri de

elimina-re/

Reducere

a

Poluării

Pe zona

obiecti-

vului

Pe zone

de

protecţie/

restricţie

aferente

obiectivu-

lui

Pe zone rezidenţiale, de

recreere sau alte zone

protejate, cu luarea în

considerare a poluării de

fond

Fără

măsuri de

reducere

a poluării

Cu

Implem. mas,

de red. a

poluă-

rii


12

Zgomot si vibratii

Linia de

macinare

pulberi

minerale ;

Mijloace de

manipulare si

transport

-utilaje de

macinare si

micronizare;

1 incarcator

frontal,

1stivuitor;

1autobasculan

ta (7 curse /zi,

35 zile /an)

65 dB(A)

la limita

incintei;

70dB(A)

în incinta;

50dB(A)

La limita

zona

de locuit

60 dB(A)

pentru

străzi

categ, IV

51,93

dB(A) la

limita

incitei ;

70 db(A)

în incintă

- Max. 47

dB(A) în

cel mai

apropiat

receptor

37 dB(A) la

cel mai

apropiat

receptor

Utilajele de

macinare si

micronizare

sunt in hala

inchisa;

La limita

amplasamen

tului exista

o perdea

verde,

fonica

Luînd în considerare ca:

- amplasarea tuturor utilajelor tehnologice este in interiorul halei de productie;

- regimul de funcţionare este redus, numai in timpul zilei;

- este asigurata mentenanta utilajelor si ungerea lagarelor elevatorului si snecurilor;

- aprovizionarea cu materie prima va functiona doar 35 de zile/an;

- existenta unei perdele verzi, fonice la limita amplasamentului,

zgomotul total produs se încadrează în limitele reglementate de STAS 10009-88,

Ladmis=65 dB(A) limita incintei, Ladmis=50 dB(A) limita zona de locuit.

Prin natura activităţii desfăşurate pe amplasament nu sunt surse de radiaţii. Radioactivitatea

prezentă este cea naturală specifică fiecărei zone şi se încadrează în standardele naţionale şi cele

acceptate de U.E.

În apropierea halei de prelucrarea nu se găsesc, obiective protejate sau de interes public.

Din punct de vedere al poluanţilor biologici în urma desfăşurări activităţii de macinare a pulberilor

minerale nu rezultă microorganisme sau viruşi care să poată produce poluare biologică.

1.8. Alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre

ele

Alternativa 0 – Mentinerea situatiei actuale a amplasamentului, adica mentinerea in

conservare a constructiilor existente pe amplasament, constructii care initial au apartinut Statiei de

Mecanizare Agricola a localitatii Diosod. Alternativa nu permite dezvoltarea economica a zonei,

sansa de a infiinta noi locuri de munca pentru locuitorii din zona.


13

Alternativa 2 – Realizarea investitiei pe un amplasament nou langa sursa de materie prima,

adica realizarea unui PUZ.

Alternativa necesita scoaterea unui teren nou din circuitul agricol, realizarea de cladiri si cai de

acces noi pentru toate necesitatile proiectului. De asemenea era necesara realizarea racordarii la

utilitati (energie electrica, apa). Acest lucru ar fi dus la costuri mult mai mari pentru realizarea

investitiei. Realizarea acestei altenative ar fi avut un impact negativ mult mai mare asupra

factorilor de mediu.

Alternativa 3 – Realizarea proiectului propus – varianta optima in opinia evaluatorului

Prin alegerea acestei alternative se pune in valoare un amplasament conservat, cu regim initial tot

agro-industrial, utilizandu-se la maxim dotarile existente pe amplasament si fiind necesara doar

constructia unei hale noi cu structura de rezistenta metalica, avand peretii si invelitoarea din

panouri sandwich, cu posibilitate de dezafectare usoara in cazul inchiderii activitatii.

De asemenea prin alegerea acestei alternative se realizeaza valorificarea resurselor de materii

prime (tuf vulcanic) din zona, dezvoltarea sectorului economic in zona rurala, utilizarea fortei de

munca locala, existenta pietei pentru desfacerea produselor.

Amplasamentul dispune si de utilitati ca energie electrica si apa necesare desfasurarii activitatii.

Pentru aprovizionarea cu materie prima se vor utiliza caile de acces existente.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 Procese tehnologice de producţie

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse

Operatiile tehnologice sunt urmatoarele:

- Depozitare materie prima in sopron (depozitul de materie prima);

- Concasare si macinare;

- Sortare pe granulatii;

- Ambalare in big-bag a sortimentelor de produse cu granulatii: 2 – 5 mm; 0.4 – 1.6 mm

- Micronizare si clasare

- Sortare si ambalare pe granulatii: 0 – 0.4 mm; < 100 microni; <60 microni; <40 microni.


14

Materia prima se aduce cu autobasculanta si se depoziteaza in depozitul de materie prima (sopron

acoperit) in suprafata de 454 mp.

Pe timpul verii se va utiliza si un depozit tampon de materie prima situat pe platforma betonata

existenta care este in suprafata de aprox. 1000 mp. Zona de depozit tampon va avea suprafata

aprox. de 250 mp si va fi delimitata pe trei laterale cu elemente de beton.

Alimentarea cu materie prima se va face cu ajutorul incarcatorului frontal.

Materia prima se incarca in buncarul de alimentare. Din buncar cu ajutorul unui alimentator

vibrant materia prima intra intr-un concasor cu falci.

Concasorul cu falci face o maruntire grosiera pana la 30 – 40 mm

Treapta de concasare si macinare are loc intr-o instalatie compacta in cascada.

Produsul concasat alimenteaza moara cu ciocane.

In moara cu ciocane are loc macinarea materiei prime. Din moara cu ciocane produsul macinat

trece printr-un ciur vibrator. In functie de sitele utilizate va rezulta un prim produs finit (sortiment)

cu granulatiile de 2 – 5 mm, respectiv 0.4 – 1.6 mm. Aceste produse finite sunt transportate cu un

snec transportor pana la un buncar metalic din care se va face ambalarea direct in big bags-uri.

Sorturile mai mari de 5 mm se pot reintroduce in moara cu ciocane sau impreuna cu sortul mai

mic de 0.4 mm sunt transportate cu un snec transportor la un buncar metalic tampon pentru

alimentarea instalatiilor de micronizare si clasare.

In functie de comenzi aici se va microniza si clasa produsul pana la granulatiile 0 – 0.4 mm; < 100

microni; <60 microni; <40 microni.

Manipularea produselor finite se va face cu stivuitorul sau transpaletul.

Depozitarea produselor finite se va face in cladirea destinata acestui scop.

Schema fluxului tehnologic este redata mai jos:


15

SCHEMA OPERATIONALA A FLUXULUI TEHNOLOGIC

LINIA DE MACINARE SI MICRONIZARE PULBERI

MINERALE


16

2.1.2 Echipamente necesare

Utilajele care vor compune fluxul tehnologic sunt:

- Autobasculante

- Incarcator frontal pentru alimentare materii prime si transport produse finite

- Buncar alimentare

- Alimentator vibrant

- Concasor cu falci

- Moara cu ciocane

- Instalatie de micronizare si clasare

- Elevator si snecuri transportoare

- Buncare de produse finite

- Sistem de desprafuire cu filtre cu saci

- Stivuitor pentru manipularea produselor finite

- Transpalete manuale pentru manipularea produselor finite

VALORILE LIMITA

ale parametrilor relevanti (consum de apa şi energie, poluanti

în aer şi apa, generarea deşeurilor) atinsi prin tehnicile

propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile

Tabel 2.1

Parametru Valori limita


17

(unitatea de masură) Tehnici alternative

propuse de titular

Prin cele mai

bune tehnici

disponibile

Conform celor

mai bune

practici de

mediu

Consum apa - - -

Consum de energie 43.26 kw/to Nu există

informaţii.

Nu există

informaţii.

Emisii (mg/mc) in aer

de la concasare,

macinare,

micronizare,

ambalare:

- pulberi

38.6

Comparativ cu

alte activitati

similare

Comparativ cu

alte activitati

similare

Emisii (mg/mc) in aer

de la mijloacele de

manipulare si

transport

particule

NOx

CO

SO2

- COV

- hidrocarburi

22.341

147.36

0.102

0.507

48.78

Nu există

informaţii.

Nu este relevant.

Nu există

informaţii.

Nu este relevant.

Emisii de poluanţi în

apă (mg/l)

- Nu este cazul

Nu există

informaţii.

Nu este relevant.

Nu există

informaţii.

Nu este relevant.

Din punct de vedere al reducerii emisiilor de poluanţi, obiectivul este prevăzut cu utilaje

EURO 3.


18

2.2 Activităţi de dezafectare

La finalizarea lucrarilor de investitie pamantul fertil rezultat in urma sapaturilor va fi depozitat

separat si se va utiliza la amenajarea spatiilor verzi de pe amplasament.

Pamantul din sapaturi se va utiliza ca material de umplutura la realizarea constructiei datorita

diferentelor de nivel existent a terenului.

In cazul in care din diverse motive se opreste realizarea investitiei hala de productie poate ramane

pentru desfasurarea altor activitati sau poate fi demontata pe elemente de constructie si se poate

refolosi pe un alt amplasament.

3.DEŞEURI

In perioada de executie a investitiei vor rezulta doua tipuri de deseuri

deşeuri menajere, cod 20 03 01

deseuri inerte nepericuloase din constructii, clasificate conform HG 865/2002 la pozitiile

indicate in tabelul nr. 2.

Deseurile menajere se vor preda firmei autorizate cu care Primaria Hereclean are incheiat

contract de preluare a deseurilor menajere din comuna.

Deseurile rezultate din constructii, se vor utiliza astfel:

- la amenajarea spatiilor verzi de pe amplasament.

- ca material de umplutura la realizarea constructiei datorita diferentelor de nivel existent

a terenului.

În urma activităţii desfasurate pe amplasament vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

deşeuri metalice 17 04 07: 100 kg/lună. Aceste deseuri vor rezulta din procesul de

mentenanţă al utilajelor. Se depozitează temporar intr-un container metalic şi periodic se

vor valorifica prin operatori economici autorizati;

deşeuri de hârtie şi carton 15 01 01: 5 kg/lună. Aceste deşeuri vor rezulta din activităţi de

aprovizionare. Se depozitează în saci menajeri care se introduc in pubele de plastic.

Periodic se vor valorifica prin operatori economici autorizati;

deşeuri plastice 15 01 02: 5 kg/lună, rezultate din procesul de ambalare a sorturilor de tuf

vulcanic. Se depozitează în saci menajeri care se introduc in pubele de plastic.

Periodic se vor valorifica prin operatori economici autorizati;


19

deşeuri de lemn 15 01 03: 0,2 t/lună, rezultate din procesul de ambalare a produselor. Se

depozitează temporar in sopron acoprit urmand sa fie utilizate ca si combustibil pentru

instalatia de incalzire;

deşeuri menajere, cod 20 03 01: 40 kg/luna

Deşeurile menajere care rezultă din activitatea obiectivului se calculează astfel:

Qdm= 8 persoane x 0.250 kg/persoană x 20 zile /lună= 40 kg/lună, respectiv 400 kg/an

pentru o perioadă de 10 luni/an aceste deşeuri sunt constituie din resturi alimentare, hărtie

pungi sticle PET.

Se depozitează temporar în pubele de plastic. Se vor preda firmei autorizate cu care

Primaria Hereclean are incheiat contract de preluare a deseurilor menajere din comuna.

acumulatori uzaţi 16 06 01*: 0,01 t/lună. rezultate din procesul de mentenanţă. Nu se

depoziteaza pe amplasament. Se predau la schimb la achizitionarea de acumulatori noi.

Mentenanta utilajelor de manipulare a materiei prime si a produselor privind inlocuirea

anvelopelor uzate, a uleiurilor uzate si a consumabilelor se va face printr-o firma specializata

si autorizata. Deseurile de anvelope, uleiuri si consumabile nu se vor depozita pe

amplasament, ele vor fi preluate de catre firma prestatoare de servicii conform contractelor

incheiate.

Managementul deşeurilor şi caracteristicile acestora sunt prezentate în tabelul 3.1

Managementul deşeurilor,

cantitatea

prevăzută a fi generată

t/an

Denumire

deşeu

Cantitatea

Prevazută

a fi

generată

t/an

Starea

fizică

Cod

deşeu

cfHGR

856/2002

Cod

Privind

Principala

Proprietate

Periculoasă

Cf O.U.G

78/2000

Cod

Clasificare

statistică

Valori-

ficată

Elimin-

ată

Rămasă

În stoc

Deseuri

menajere

0,4 S 200301 N - 0,4

Deseuri 0.1 S 170407 N - 0.1 - -


20

metalice

Deseuri

hartie si

carton

0.005 S 150101 N - 0.005 - -

Deseuri

plastice

0.005 S 150102 N - 0.005 - -

Deseuri de

lemn

0.2 S 150103 N - 0.2 - -

Acumula-

tori uzati

0.010 S 160601* P - 0.010-se predau la achizitia celor noi

- -

Uleiuri

uzate

- L 130205* P -

Anvelope

uzate

- S 160103 N -

Se vor prelua de catre firmele prestatoare de sevicii

- -

Datele prezentate în tabelul 3.1 sunt în concordanţă cu H.G nr 155/199, OUG78/2000 , respectiv

Legea 426/2001

Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse;

Substanţa periculoasa ce se vor utiliza în procesul de producţie va fi:

- motorina: 1 t /lună.

Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea

condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.

Se vor respecta fişele tehnice de securitate privind transportul, manipularea, depozitarea şi

utilizarea substanţelor periculoase.

4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI

MĂSURI DE REFACERE A ACESTORA

4.1 APA

Condiţii hidrogeologice ale amplasamentului


21

Hidrografia

Judetul Salaj se caracterizeaza printr-o retea de riuri uniform repartizate si prin slaba

prezenta a unitatilor lacustre naturale sau artificiale.

Riurile din judetul Salaj prezinta mai multe particularitati dintre care relevam:

- in conditiile evolutiei paleogeografice a Platformei Somesene si a reliefului ei nu s-a

putut constitui o retea hidrografica unitara; ca urmare, riurile din judetul Salaj apartin

mai multor bazine hidrografice;

- directia de scurgere si cea de grupare a riurilor din judetul Salaj sunt putin obisnuite;

aceasta se explica prin evolutia diferita a spatiilor situate de o parte si de alta a “lugului

intracarpatic”;

- cu toata uniformitatea aparenta a conditiilor fizico-geografice din judet se constata o

diferentiere a regimului de scurgere si a caracteristicilor cantitative si calitative ale

riurilor; regimul de scurgere al Somesului pe teritoriul judetului nu este modificat decit

in foarte mica masura, ca urmare a afluentilor neinsemnati pe care ii primeste in aceasta

zona.

Teritoriul judetului Salaj este drenat de o retea hidrografica axata pe trei riuri principale:

Somes, Crasna si Barcau.

Crasna este dupa Somes al doilea riu ca marime si importanta din judetul Salaj. Isi culege

apele din inseuarea de la Osteana (dintre muntii Meses si Plopis) si dreneaza prin intermediul

afluentilor depresiunile Crasna si Zalau, precum si partea centrala a Platformei Salajene marginale.

Bazinul sau hidrografic prezinta o asimetrie inversa fata de cel al Barcaului, cu afluentii principali

pe dreapta. Astfel, in Depresiunea Crasna primeste pe dreapta Ragu si Calitca din Culmea

Mesesului, iar pe stinga afluenti mult mai redusi, ca de exemplu Banu si Ratinu. In aceasta

regiune Crasna are un curs lenes cu numeroase meandre si o lunca bine dezvoltata.

Datorita pantei reduse de scurgere si remuului natural din sectorul de defileu se produc

frecvente revarsari, care conditioneaza prezenta suprafetelor cu exces de apa. Inainte de a parasi

Depresiunea Crasnei, riul intilneste cristalinul insular al Magurii Simleului pe care il ocoleste in

sectorul dintre Pericei si Simleul Silvaniei, iar in continuare il traverseaza prin defileul epigenetic

dintre Cehei si Uileacu Simleului.


22

In Platforma Salajana marginala, Crasna prezinta aceleasi caractere ca in regiunea

precedenta. Aici primeste pe dreapta Zalaul cu care formeaza o lunca comuna foarte extinsa.

Densitatea retelei hidrografice variaza, de asemenea, in functie de conditiile fizico-

geografice, avind valori cuprinse intre 0,4 si 0,9 km/kmp. Densitati ridicate se intilnesc in muntii

Mesesului si Plopisului (0,7 – 0,9 km/kmp), iar scazute (0,4 – 0,5 km/kmp) in depresiunile Zalau si

Salaj.

Scurgerea medie. Conditiile naturale si caracterul riurilor de pe teritoriul judetului Salaj

determina o diferentiere a debitului lor.

Debitul mediu al Crasnei, la p.h. Crasna este de 0,87 mc/s, iar p.h. Simleul Silvaniei de

1,37 mc/s. Ca urmare a caracterului semipermanent sau intermitent al scurgerii afluentilor pe care

ii primeste in avale de Simleu Silvaniei, debitul mrdiu al Crasnei creste putin, ajungind la peste 2

mc/s. Aportul cel mai insemnat il aduce Zalaul, cu un debit redus de aproximativ de 1 mc/s.

4.1.1 Alimentarea cu apă a obiectivului

Alimentarea cu apa se face din reteaua de alimentare cu apa potabila a SC Compania de Apa

Somes SA Zalau, care alimenteaza cu apa comuna Hereclean si satul Diosod printr-un bransament

cu diametru de de 50 mm si lungimea de 40 ml realizat din tuburi de polietilena de inalta

densitate. Apa este utilizata in scop igienico sanitar in cladirea administrativa.

Nu se utilizeaza apa in scop tehnologic.

Apa prelevată din sursă Proces

tehnologic

Sursa de

apă

Consum

total

de apă

total Consum

menajer

Consum

industrial

Recircuitată/

Reutilizată

Comentarii

Scop

igienico-

sanitar

Reteaua

localitatii

Maxim

0,77

mc/zi

204

mc/an

Maxim

0,77

mc/zi

204

mc/an

Maxim

0,77

mc/zi

204

mc/an

-

-

-


23

4.1.2 Managementul apelor uzate

Sistemul de canalizare a unitatii va functiona in sistem separativ (divisor), care presupune

sclectarea si deversarea separate a apelor uzate menajere si a apelor uzate pluvial conventional

curate.

Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare se vor colecta printr-un sistem de canalizare

menajer realizat din tuburi de PVC cu Dn = 110 mm, cu L= 2 m si vor fi dirijate intr-o ministatie

de epurare mecano-biologica, iar dupa epurare vor fi evacuate intr-un bazin etans din fibra de sticla

subteran, vidanjabil.

Din cadrul procesului tehnologic nu rezulta ape uzate industriale.

Apele pluviale rezultate de pe platforma obiectivului se vor colecta intr-o canalizare pluviala

existenta si ce se va executa din rigole betonate si tuburi PVC cu Dn = 150 – 200 mm cu L= 15 m

si va asigura descarcarea lor intr-o rigola stradala.

Tabelul 4.1.2

Totalul

Apelor

uzate

Ape uzate evacuate

Menajere Industriale Pluviale

Sursa

Apelor

uzate

Mc/h Mc/a

n Mc/ Mc/a Mc/ Mc/a mc/h M Reu

tiliz

are/

reci

rcui

tare

C

omen

tari

i


24

h n h n c/a

n

ape uzate

menajere

Max.

0.03

-

0.03

163

-

-

108

-

-

4.1.3 Surse de poluare a apelor pluviale de suprafata

Poluarea apelor pluviale de suprafata este posibila in cazul:

- aparitiei unor defectiuni la ministatia de epurare.

- nerespectarea modului de depozitare a materiei prime.

4.1.4 Prognozarea impactului

Activitatea obiectivului va avea un impact minim asupra factorului de mediu APĂ,

datorită următoarelor aspecte:

- apele uzate menajere sunt epurate intr-o ministatie de epurare inaintea evacuarii;

- apele pluviale de pe amplasament pot fi incarcate cu o cantitate mica de suspensii

datorita faptului ca materiile prime sunt depozitate intr-un sopron acoperit, iar depozitul

tampon este situat pe o platforma betonata si este delimitat pe trei laturi cu elemente de

beton.

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului asupra apelor de suprafata

Se va asigura o supraveghere periodica a functionarii ministatiei de epurare in conformitate cu

cerintele date de catre furnizor.

Se vor efectua periodic operatii de vidanjare a bazinului de 3 mc cu operatori atestati pentru

efectuarea unor astfel de lucrari.

Se vor respecta intocmai perimetrele de depozitare a materiei prime.

4.2 AERUL

4.2.1 Date generale

Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament/zonă

Clima


25

Din punct de vedere climatic, zona obiectivului se caracterizează print-o climă temperat –

continentală moderată avănd nuanţă panonică şi suferind local influenţele de baraj şi adăpost ale

Munţilor Apuseni, cu următoarele caracteristici:

Temperatura aerului

-temperatura medie anuală 70C

-temperatura medie ianuarie 5-80C

-temperatura medie iulie 15-180C

Precipitaţiile

Precipitaţii medii anuale 700-800 mm

Numărul anual de zile senine 120-130 zile

Numărul anual de zile acoperite 120-140 zile

Primele ninsori apar , ca medie la sfârşitul luni noiembrie, iar ultimele cad la mijlocul lunii

martie, grosimea stratului de zăpadă este în medie de 36 cm, Umiditatea medie a aerului este de 81

%.

Vânturile

Se remarcă dominarea celor din vest , dar numai la altitudini de peste 1000m. La nivelulsolului

, frecvenţa cea mai mare o au vânturile din sud-vest, şi din sud –est, iar cele din vest sunt reduse

Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă surse de

poluare dirijate şi nedirijate informaţii privind nivelul de poluare al aerului ambiental din

zona amplasamentului obiectivului.

Sursele de poluare existente in zona sunt:

- Surse stationare: instalatiile de incalzire de la locuintele particulare

- Surse mobile: mijloacele de transport care circula pe caile de acces din zona

amplasamentului.

Toate aceste surse au un impact redus asupra factorilor de mediu, tinand cont de volumele mici de

emisii.


26

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi. Calculul debitelor de poluanţi generaţi

- Emisii de pulberi provenite de la instalatiile de macinare, micronizare si ambalare a tufului

vulcanic

Am considerat ca valori ale concentratiilor de pulberi, valorile masurate la o instalatie de

macinare pulberi minerale nemetalice similara, existenta in zona.

Capacitatea ventilatorului de evacuare este de 10000 mc/h.

Pulberi totale emise anual

Tabel 4.2.2

Sursa

Concentraţie

(Cc)mg/mc

Debit

volumetric

(Qv)

mc/s

Debit

masic

(Qm)

mg/s

Timp de

funcţionare

(T)

ore/an

Cantitate de

poluant (Qe)

emisa

kg/an

1 2 3 4 5 6

Instalatia de

macinare pulberi

minerale

micronizate

(cos dispersie)

38.6 2.77 106.9 1920 739

EMISII TOTALE x x x 739

Concentratia pulberilor totale se incadreaza in limitele impuse de Ord 462/93 de 50

mg/mc(957kg/an)

Emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale utilajelor de manipulare si transport ale

materiei prime si a produselor finite.

Consumul zilnic de motorina este de 30 l/zi, respectiv de 3.75 litri/ora.

Factorii de emisie pentru gazele de eşapament ale motoarelor tip diesel, prezentaţi de metodologia

Corinair, sunt următorii:


27

Pulberi: 5,73 g/kg

SOx: 10,00g/kg

CO: 15,80 g/kg

CH4: 0,17 g/kg

NOx: 48,80g/kg

Debitele masice de poluanţi rezultate din funcţionarea utilajelor şi autobasculantelor acţionate de

motoare Diesel sunt prezentate în tabelul următor:

POLUANT

DEBIT MASIC

g/h

DEBIT MASIC CONF.ORD.462/93

g/h

Pulberi 21.48 500

SOX 375 5.000

CO 59.25 -

CH4 0.6375 -

NOX 183 5.000

Valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi se situează sub valorile maxime admisibile

prevăzute de Ordinul 462/93.

4.2.3 Prognozarea poluării aerului

EVALUAREA NIVELULUI DE POLUARE ATMOSFERICA

Evaluarea potentialului de emisie la sursele de poluare s-a realizat in baza prevederilor legislatiei in

vigoare, şi anume:

Ordinul MAPPM nr. 462/1993 cuprinde “Conditii tehnice privind protectia atmosferei”,

Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti in atmosfera, produsi

de surse stationare”.


28

HG nr.743/2002 stabileste in functie de puterea motorului valorile limita ale emisiilor de

Poluanti proveniti de la motoarele cu ardere interna destinate masinilor mobile nerutiere

(tabelul nr.3.5.).

Ordinul nr.592/2002 MAPM – stabileste valorile limita, valorile de prag si criteriile si

metodele de evaluare a SO2, NOx si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie

(PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si a ozonului in aerul

inconjurator.

a). Emisiile de poluanţi (pulberi) rezultate din activitatea obiectivului nu vor genera un impact

semnificativ asupra calităţii aerului din următoarele considerente:

Emisiile de pulberi datorate activităţii de productie va fi substanţial redusă prin faptul ca instalatia

de macinare este este o instalatie compacta in cascada fiind eliminate benzile transportoare

deschise care sunt generatoare de pulberi .

De asemenea intalatia de macinare este pravazuta cu o instalatie de desprafuire care este conectata

la toate punctele de producere a pulberilor (descarcare in : concasor, moara cu ciocane, instalatie

macinare si micronizare, ambalare).

Instalatia de desprafuire este prevazuta cu un ventilator centrifugal microaspirant care este montat

după bateria cu filtre cu saci, având rolul de exhaustor si care creează depresiunea necesară

antrenării aerului impurificat cu pulberi fine în instalaţia de desprăfuire.

Valorile estimate pentru concentratiile emisiilor se situează sub valorile maxime admisibile ale

Ordinului 462/93.

b). Datorită faptului că specificul activităţii determină funcţionarea intermitentă a utilajelor de

manipulare si transport valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi rezultaţi din

funcţionarea utilajelor de manipulare si transport acţionate de motoare cu ardere interna se situează

sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul 592/2002.

4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului

Diminuarea impactului asupra aerului se poate realiza prin:

- supravegherea permanenta a instalatiei de desprafuire si schimbarea periodica a sacilor

filtranti.


29

- prin efectuarea periodică a reviziilor motoarelor utilajelor de manipulare si transport, în

atelierele specializate.

4.3 SOLUL

4.3.1 Generalităţi

Tipurile şi caracteristicile solurilor din zonă

Ca urmare a conditiilor fizico-geografice, in repartitia principalelor tipuri de sol se constata o slaba

zonalitate verticala. De asemenea, datorita conditiilor de solificare relativ uniforme, in judetul

Salaj se intilnesc aproape exclusiv soluri silvestre din seria solurilor brune de padure si a solurilor

podzolice argiloiluviale. Numai pe insule cristaline apar soluri din seria celor brune acide.

Repartitia tipurilor de sol in cuprisul judetului releva prezenta solurilor intrazonale, alaturi de cel

zonal, precum si ponderea diferita a suprafetelor ocupate de aceasta.

Solurile brune de padure si brune in diferite stadii de podzolire (slab si mediu) reprezinta cea mai

larga raspundire (25,8%).

Solurile podzolice argiloiluviale reprezintaa stadiile cele mai inaintate de evolutie a solurilor

silvestre. Sunt mai putin raspindite si ocupa, impreuna cu solurile podzolice argiloiluviale

pseudogleizate, circa 8% din suprafata judetului.

Solurile brune acide ocupa 7,2% din suprafata judetului.

Solurile litomorfe, reprezentate prin rendzinesi pseudorendzine, ocupa suprafete restrinse.

Solurile hidromorfe apar in zonele cu exces de umiditate din depresiunile Simleu, Salaj si Almas –

Agrij, unde panta de scurgere redusa si prezenta depozitelor impermeabile au favorizat formarea

solurilor negre de fineata umeda, humicogleice si lacovistilor, care ocupa peste 10% din suprafata

judetului.

Solurile de lunca sunt reprezentate prin aluviuni, dar mai ales prin soluri aluviale, cu diferite grade

de humificare. Solurile aluviale corespund stadiului incipient de solificare a depozitelor aluviale

sau aluvio-proluviale. Ele ocupa 12% din suprafata judetului Salaj si apar sub forma unor fisii de-a

lungul vailor Somesului, Almasului si Agrijului si pe anumite sectoare ale Crasnei, Zalaului si

Barcaului.

Solurile slab dezvoltate detin o pondere de 13% din suprafata judetului si sunt reprezentate prin

soluri silvestre erodate (gradele III si IV), regosoluri si litosoluri. Raspundirea lor este legata de

natura terenului, dar mai ales de gradul de fragmentare si de energia reliefului, care conditioneaza

intensitatea procesului de eroziune. Cea mai mare frecventa se semnalizeaza in depresiunile Almas


30

– Agrij, Salaj si Zalau, fiind legata de gradul intens de fragmentare a reliefului si de prezenta

depozitelor usor friabile (argile, marne, nisipuri etc.). Sub forma de petice izolate apar platformele

Chioarului si Ciceului si in vestul Depresiunii Simleu.

Cele mai extinse suprafete afectate de procesul de eroziune se intilnesc in depresiunile Almas –

Agrij, Salaj si Zalau. Fenomenul este conditionat de fragmentarea accentuata a reliefului,

friabilitatea rocilor (marne, argile, nisipuri), utilizarea necorespunzatoare a terenurilor, lipsa unui

covor vegetal inchegat etc.

Tipuri de culturi pe solul din zona respectivă

Vegetatia judetului este caracterizata prin predominatia elementelor central-europene. Alaturi de

aceste elemente, se intilnesc mai multe specii carpatine (endemice si subendemice), pe baza carora

s-au circumscris padurile de foioase, deosebite de cele central-europene.

Repartitia si compozitia florei din cuprinsul judetului prezinta o serie de trasaturi specifice. In

repartitia elementelor floristice se constata astfel o slaba zonalitate verticala, nota caracteristica

fiind data de intercalarea suprafetelor paduroase (fagete, gorunete, stejarete si de amestec) cu cele

de pajisti secundare si derivate sau cu terenuri agricole. De asemenea se constata ponderea ridicata

a pajistilor si a terenurilor agricole, ca urmare a introducerii culturilor in poieni de catre o

populatie straveche si a defrisarii padurilor de fag, gorun si stejar.

Ca urmare a predominarii reliefului de dealuri si a altitudinilor coborite din sectorul de munte,

vegetatia predominanta din judetul Salaj este aceea de dealuri si podisuri. Ea este eterogena,

intilnindu-se o gama foarte variata de formatiuni vegetale naturale, de la fagete si gorunete, pina la

pajisti secundare si derivate si chiar plantatii de conifere.

Poluare existentă tipuri şi concentraţii de poluanţi

Este posibila existenta unei poluari istorice a solului in urma activitatii pe amplasament a statiei de

mecanizare agricola in special prin posibilitatea existentei a unor scurgeri de produse petroliere de

la utilajele agricole, dar nu exista in acest moment documente care sa ateste aceste posibile poluari.

4.3.2 Surse de afectare şi poluare a solului şi subsolului


31

Poluarea sau afectarea solului reprezintă orice acţiune care produce dereglarea calităţilor

pedologice ale solului ca suport de mediu şi viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme.

În perioada de execuţie a lucrarilor de investiţii se va interveni în structura naturalã a solului la

realizarea fundatiilor halei de productie.

In perioada de functionare a liniei de macinare a pulberilor minerale nemetalice sursele ce pot

afecta solul şi subsolul sunt următoarele:

- pulberile de tuf vulcanic rezultate din procesul de macinare , respectiv din manipularea

materiei prime;

- scurgeri de ulei de la mijloacele de manipulare (incarcator frontal, motostivuitor) si cele

de transport (autobasculanta).

- scurgeri accidentale de la statia de epurare a apelor menajere.

4.3.3 Prognozarea impactului

Impactul produs asupra solului şi subsolului de activitatea de macinare a tufului vulcanic:

Pulberile rezultate in procesul tehnologic de macinare a tufului vulcanic nu prezinta un pericol de

poluare a solului, din contra au un impact pozitiv putand fi utilizate ca amendamente la

imbunatatirea calitatii solului prin adaosuri de microelemente continute (Mg, Na, K)

Impactul produs asupra solului în cazul poluării cu produse petroliere

Scurgerile de produse petroliere pot avea un impact negativ asupra solului in cazul in care nu sunt

luate masuri pentru prevenirea sau inlaturarea imediata a efectelor acestora asupra solului.

Impactul poluarii cu produse petroliere poate avea doar un caracter local.

Impactul produs asupra solului în cazul poluării cu ape menajere neepurate

Scurgerile de ape uzate menajere neepurate pot avea un impact negativ asupra solului , dar acesta

nu are decat un efect local.

4.3.4 Măsuri de diminuare a impactului

Măsuri de diminuare a impactului produs asupra solului şi subsolului datorat activitatii de

realizare a investitiei

Pentru depozitarea materialelor de constructie se vor utiliza spatiile inchise si platformele betonate

existente pe amplasament care vor impiedica posibilitatea de poluare a mediului.


32

Pamantul fertil rezultat in urma sapaturilor va fi depozitat separat si se va utiliza la amenajarea

spatiilor verzi de pe amplasament.

Pamantul din sapaturi se va utiliza ca material de umplutura la realizarea constructiei datorita

diferentelor de nivel existent a terenului.

Măsuri de diminuare a impactului produs asupra solului şi subsolului datorat activitatii de

macinare a pulberilor minerale.

- Materia prima se va depozita pe platforma betonata in zone delimitate. Se vor curata

periodic zonele adiacente zonelor de depozitare;

- Se vor verifica periodic starea tehnica a filtrelor cu saci si a etanseitatii utilajelor

tehnologice;

Măsuri de prevenire pentru evitarea poluării cu produse petroliere

- Se va respecta planul de mentenanta al mijloacelor de manipulare si transport;

- In caz de scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilajele de manipulare si

transport se vor utiliza materiale absobante (praf de tuf).

Masuri de prevenire pentru evitarea poluării cu ape menajere neepurate

- supravegherea functionarii ministatiei de epurare

- vidanjarea periodica a bazinului de colectare a apelor epurate, de 3 mc.

- existenta unui plan de interventie in caz de poluare accidentala.

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1 Geologia

Din punct de vedere structural, zona obiectivului se situeazã în Depresiunea Simleului.

Structura geologicã a zonei este caracterizatã de urmãtoarele formaţiuni geologice:

Formaţiuni sedimentare neogene, în facies detritic şi marnos;

Depozite argiloase, în alternanþţã cu cele nisipoase şi de pietrişuri cu proprietãţi bune

pentru un teren de fundare.

4.4.2 Potenţialul seismic al zonei


33

Conform zonãrii seismice a teritoriului României, regiunea este caracterizatãde urmãtorii

parametri:

coeficientul ks, care reprezintã raportul dintre acceleraţia maximã a miscãrii seismice a

terenului (consideratã cu o perioadã medie de revenire la cca. 50 ani) corespunzãtoare

zonei seismice de calcul şi acceleraţia corespunzãtoare, are valoarea 0,08 situându-se în

zona seismicã de calcul F;

perioada de colt Tc, care reprezintã condiţiile seismice ale zonei în care ar putea fi

amplasate construcţiile, caracterizate prin perioada proprie de vibraţii şi are valoarea

0,7;

gradul de seismicitate are valoare 6.

4.4.3 Relaţia dintre resursele subsolului şi zone protejate sau peisaj

În vecinătatea zonei de amplasare a obiectivului nu sunt zone protejate.Specificul activităţii

obiectivului , nu va afecta valoarea peisagistică a zonei.Menţionăm că obiectivul va fi amplasat

într-o zonă în care nu se află obiective sau trasee turistice. Impactul pe care îl va avea linia de

macinare a pulberilor minerale asupra peisajului se va ameliora după încheierea incetarea

activitatii.

4.4.4 Obiective geologice valoroase protejate

În zona obiectivului analizat nu se află obiective geologice valoroase care să necesite măsuri de

protecţie.

4.4.5 Surse de poluare a subsolului

Calitatea subsolului zonei este bună în imediata vecinătate a obiectivului nefiind situate

obiective cu potenţial însemnat de poluare a subsolului.

Poluanţi potenţiali care pot afecta subsolul sunt :

- scurgeri de produse petroliere de la mijloacele de manipulare (incarcator frontal,

motostivuitor) si cele de transport (autobasculanta) si neluarea masurilor imediate de

curatare a zonelor poluate.

4.4.6 Impactul prognozat

- cresterea locala a concentratiei de produse petroliere;


34


- Se va respecta planul de mentenanta al mijloacelor de manipulare si transport;

4.5 BIODIVERSITATEA

4.5.1 Informaţii despre ecosistemele din zona amplasamentului

Ca urmare a predominarii reliefului de dealuri si a altitudinilor coborite din sectorul de

munte, vegetatia predominanta din judetul Salaj este aceea de dealuri si podisuri. Ea este

eterogena, intilnindu-se o gama foarte variata de formatiuni vegetale naturale, de la fagete si

gorunete, pina la pajisti secundare si derivate si chiar plantatii de conifere.

Conditiile edafice relativ uniforme si mobilitate accentuata a faunei fac ca aceasta sa se

adapteze mai putin fidel zonalitatii vegetatiei. Ca urmare, numeroase elemente faunistice se

intilnesc incepind din padurile de stejar pina in cele de fag (iepurele, vulpea, caprioara, lupul,

mistretul, veverita, cinteza, ciocanitoarea etc.)

In regiunile depresionare, unde au o larga raspindire pajistile secundare si derivate, apar

mai frecvent iepurele, vulpea etc.

Lumea pasarilor este foarte variata, fiind reprezentata prin: pitigoi, mierla, privighetoare,

ciocanitoare, grangurele.

Fauna luncilor este reprezentata prin pasari, rozatoare etc. alaturi de care se intilnesc

elemente caracteristice padurilor de foioase. Fauna apelor curgatoare este bine reprezentata. Dintre

pasarile de apa mai des intilnite sunt ratele, lisitele etc.

Prin specificul activităţi desfăşurate nu se va interveni negativ asupra asupra ecosistemelor. În

zona desfăşurării activităţii nu sunt monumente ale naturii sau arii protejate. Menţionăm

deasemenea că în zona obiectivului nu sunt specii rare, ocrotite de lege.


Emisiile în atmosfera a pulberilor rezultate din procesul de macinare a pulberilor minerale si

depunerile lor pe sol, fiind in concentratii mici nu pot avea un efect negativ ci dimpotriva


35

influenteaza pozitiv solul si indirect biodiversitatea prin imbunatatirea acestuia cu adaosuri de

microelemente continute (Mg, Na, K)


Se vor verifica periodic starea tehnica a filtrelor cu saci si a etanseitatii utilajelor tehnologice;

4.5.4 Evaluarea impactului asupra mediului .

Evaluarea impactului potenţial

Parametru Impact Tip Importanţă

Direct

sau

indirect

Durata Evitabil Reversibil

Climat Modificarea

microclimatului 0 NS I P NU DA

Morfologie

(topografie)

Schimbări în

zona

obiectivului

+ M D P NU

NU Nici

după

realizarea

planului de

refacere

Hidrogeologie

Variaţia

nivelului apelor

subterane

0 NS I T NU DA

Hidrologie . Probleme de

debit 0 NS D P NU DA

Protecţia

mediului şi

conservarea

naturii .

Schimbări în

habitatul

zonelor din

jurul

obiectivului.

– M I T Partial DA

Aşezări

umane.

Perturbări în

faza de – M D T Parţial DA


36

exploatare

datorate

transportului şi

traficului .

Poluarea

aerului .

Degradarea

calităţii aerului

.

NS L D T Parţial DA

Poluarea

apelor de

suprafaţă .

Calitatea apelor

râurilor . – L D T Parţial DA

Poluarea

apelor

subterane .

Poluarea apelor

subterane . – NS D T Parţial DA

Poluare sol .

Lucrări care

cauzează

deteriorarea

terenului

– M D T Parţial DA

Zgomot . In zona

obiectivului – M D T Parţial DA

Sănătatea

mediului . Populaţie + H D P Parţial DA

4.6 PEISAJUL

4.6.1 Încadrarea în regiune

Obiectivul de investiţii se afla la marginea localitatii Diosod, jud Salaj. Geografic se incadreaza

in depresiunea Silvaniei.

Peisajul corespunde unui relief deluros. Zona nu are o valoare peisagistica deosebita.

Din punct de vedere hidrografic amplasamentul apartine bazinului Somes-Tisa, raul Crasna

fiind principalul colector si baza de drenaj din zona.Vegetatia apare in palcuri de arboret

amestec.


37

Regimul juridic: terenul pe care se va face investitia este proprietate a lui Elekes Stefan si sotia

Elekes Magdalena, respective Juhos Moisa si sotia Juhos Maria, conform extras CF nr. 50829, si se

afla in intravilanul localitatii Diosod, jud. Salaj, conform PUG.

Utilizarea terenului pentru realizarea proiectului se va face in baza Contrctului de inchiriere nr.

72/21.05.2013.

Regimul economic: Terenul este situat in zona de unitati agricole, potrivit PUG si are categorie de

folosinta curti-constructii, conform extrasului de carte funciara nr. 50829, nr. cad 20.

Activitatea desfasurata initial pe amplasament a fost de Statie de Mecanizare Agricola, iar

activitatea propusa va avea ca destinatii admise:

- agro-industriala;

- unitati de depozitare;

- constructii si retele tehnico- edilitare

Regimul tehnic: in conformitate cu documentatiile tehnice intocmite potrivit Legii nr. 50/1991 cu

reglementarile si modificarile ulterioare – Anexa 1. Se propune: „Realizare linie macinare pulberi

minerale nemetalice. Redimensionare bransament electric si utilitati”. Amplasamentul beneficiaza

de urmatoarele utilitati:

- acces la drum domeniu public;

- acces la retea de apa;

- acces la retea de energie electrica.


Prin modificarile de mica amploare a amplasamentului, prin lucrarile de constructie, proiectul va

avea doar impact local.

Fata de situatia existent pe amplasament, proiectul presupune:

- construirea unei hale industriale cu o suprafata de 216 mp cu structura de rezistenta

metalica, avand peretii si invelitoarea din panouri sandwich.

- instalarea unei ministatii de epurare pentru epurarea apelor menajere din cladirea

administrative

- amenajarea pe platforma betonata a unei zone delimitate cu elemente de beton in

suprafata de 250 mp pentru un depozit tampon de materie prima.

Proiectul nu implica realizarea de noi cai de acces. Se vor utiliza caile de acces existente.


38

Nu va fi afectat peisajul si mediul vizual, iar activitatea desfasurata nu va influenta decat in mod

pozitiv atat factorii de mediu cat si populatia.

Nu exista in apropiere monumente istorice si de arhitectura sau alte zone asupra carora sa fie

instituit un regim de restrictie sau zone de interes national.

SUPRAFAŢA(mp)

UTILIZAREA TERENULUI

Înainte de punerea în

aplicare a proiectului

După punerea în

aplicare a

proiectului

Recultivată

Reamenajată

Cai de acces 100 100 -

Cladiri 1.182 1.398 -

Platforme betonate 1000 1000 -

Spatii verzi si teren neamenajat 3362 3110 -

Total 5608 5608 -


Nu este cazul, întrucât obiectivul se va încadra armonios în peisajul existent, fãrã a-i aduce

prejudicii.

4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor economice locale este pozitiv şi constã în

creerea unor noi locuri de muncã. Acest aspect influenţeazã pozitiv condiţiile de viaţã din zonã.

Prin realizarea investiţiei nu se înregistreazã o creştere a ratei îmbolnavirilor profesionale la

nivelul locuitorilor şi nu existã public posibil nemulţumit de existenţa şi realizarea proiectului.


Proiectul va avea impact direct si pozitiv:

- pe termen mediu si lung asupra dezvoltarii economice a localitatii


39

- pe termen mediu si lung din punct de vedere social

- valorificarea resurselor minerale locale si a fortei de munca locale

- prin utilizarea produselor obtinute ce ajuta la:

o la imbunatatirea calitatii solului (prin microelementele naturale: Mg, K, Na)

o absorbant a dejectiilor in halele de crestere a pasarilor

o suport pentru pesticide

o filtrarea apelor incarcate cu amoniac

o ca materiale de constructie

o material filtrant pentru retinerea SO2 din emisiile in atmosfera

4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE

Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă.

În vecinătatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau

monumente istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ŞI MĂRIMEA IMPACTULUI

5.1 Descrierea alternativelor

Alternativa 0 – Mentinerea situatiei actuale a amplasamentului, adica conservarea

constructiilor existente pe amplasament, constructii care initial au apartinut Statiei de Mecanizare

Agricola a localitatii Diosod. Alternativa nu permite dezvoltarea economica a zonei, sansa de a

infiinta noi locuri de munca pentru locuitorii din zona.

Alternativa 2 – Realizarea investitiei pe un amplasament nou langa sursa de materie

prima, adica realizarea unui PUZ.

Alternativa necesita scoaterea unui teren nou din circuitul agricol, realizarea de cladiri si cai de

acces noi pentru toate necesitatile proiectului. De asemenea era necesara realizarea racordarii la

utilitati (energie, electrica, apa). Acest lucru ar fi dus la costuri mult mai mari pentru realizarea

investitiei. Realizarea acestei altenative ar fi avut un impact negativ mult mai mare asupra

factorilor de mediu.

Alternativa 3 – Realizarea proiectului propus – varianta optima in opinia evaluatorului

Prin alegerea acestei alternative se pune in valoare un amplasament conservat, cu regim initial tot

industrial, utilizandu-se la maxim dotarile existente pe amplasament si fiind necesara doar


40

constructia unei hale noi cu structura de rezistenta metalica, avand peretii si invelitoarea din

panouri sandwich, cu posibilitate de dezafectare usoara in cazul inchiderii activitatii.

De asemenea prin alegerea acestei alternative se realizeaza valorificarea resurselor de materii

prime (tuf vulcanic) din zona, dezvoltarea sectorului economic in zona rurala, utilizarea fortei de

munca locala, existenta pietei pentru desfacerea produselor.

Amplasamentul dispune si de utilitati ca energie electrica si apa necesare desfasurarii activitatii.

Pentru aprovizionarea cu materie prima se vor utiliza caile de acces existente.

5.2 Analiza mărimii impactului

Metoda de evaluare a impactului asupra mediului inconjurător parcurge mai multe etape de

aprecieri sintetice, bazate pe indicatorii de calitate posibil să reflecte starea generală a factorilor de

mediu analizaţi.Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se încadrează în raport cu

limitele admise în STAS –uri, sau Normativele de reglementare.

În raport cu limitele maxime admise avem indici de poluare Ip

Ip= (Cmax/Cadmis)x100

IP=0-100 - mediul este afectat în limitele admise iar efectele sunt pozitive sau negative fără

a fi nocive

Ip> 100 – mediul este afectat peste limitele admise efectele negative se evaluează în funcţie

de gradul (%) depăşire

În raport cu mărimea efectelor avem indici de calitate Ic

Ic=1/+-E

E-mărimea efectului stabilit prin matricea de evaluare

Ic=0-1,0 -influenţele sunt pozitive iar mediul este afectat în limite admisibile

Ic=-1-0 –influenţele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic=0 -starea mediului neafectată de activitate

Estimarea indicilor de calitate ai mediului încomjurător se face după scara de bonitate a cetora,

prezentată în tabelul următor:


41

VALOAREA INDICILOR DE CALITATE

Nota de

bonitate Valoarea Ic Efectele activităţilor asupra mediului inconjurător

0 1 2

10 Ic=0 -Mediu neafectat

9 Ic=0,0-0,25 -Mediu afectat în limite admise -Nivel 1 -Influenţe pozitive mari

8 Ic=0,25-0,50 -Mediu afectat în limite admise -Nivel 2 -Influenţe pozitive medii

7 Ic=0,5-1 -Mediu afectat în limite admise -Nivel 3 -Influenţe pozitive mici

6 Ic= -1,0 -Mediu afectat peste limite admise -Nivel 1 -Efectele sunt negative

5 Ic= -1÷-0,5 -Mediu afectat peste limitele admise -Nivel 2 -Efectele sunt negative

4 Ic= -0,5÷-0,25 -Mediu afectat peste limitele admise -Nivel 3 -Efectele sunt negative

3 Ic= -0,25÷-0,025 -Mediu este degradat -Nivel 1 -Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ic= -0,025÷-0,0025 -Mediu este degradat -Nivel 2 -Efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic= sub -0,0025 -Mediu este degradat -Nivel3 -Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere


42

Indicele de calitate pentru APĂ( IC apă)

Avand in vedere ca parametrii apelor pluviale evacuate in emisar se vor încadra în

prevederile Normativului NTPA 001/2002 şi ca apele uzate menajere vor respecta valorile

stabilite prin HG 352/2005, iar la execuţia si functionarea investitiei se vor lua masurile de

protectie necesare, efectele asupra factorului de mediu APA vor fi reduse, astfel încât

l c APÃ = 0,0 – 0,25.

Indicele de calitate pentru AER (IC AER)

Din cele prezentate în documentaţie rezultă că factorul de mediu AER va fi uşor influenţat de

emisiile de pulberi. Indicele de calitate IC AER=0,25-0,50.

Indicele de calitate pentru SOL, SUBSOL, VEGETAŢIE, FAUNĂ (IC,S,S,V,F)

Solul, vegetaţia şi fauna vor fi afectate în perioada de executie si exploatare. Afectarea

acestor factori de mediu va fi în limitele admisibile, astfel încât

l c S,V,F va avea valori între 0,25 şi 0,50.

Indicele de calitate pentru AŞEZĂRILE UMANE(IC AŞ.UM)

Activitatea obiectivului nu va afecta în mod negativ aşezãrile umane sau obiectivele din

zonã având în vedere cã amplasamentul acesteia va respecta distanţele de siguranţã faţã de

construcţiile învecinate prevãzute în Tabelul 3 din Normativul NP – 004/2000.

În aceste condiţii l c AŞ.UM = 0,00 – 0,25.

Realizarea investiţiei poate avea şi efecte pozitive asupra populaţiei din zonă prin crearea unor

noi locuri de muncă.


43

Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare , calculat pentru fiecare factor de

mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de poluare, atribuind notele de bonitate

corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.

FACTORII DE MEDIU

IC

NB

AER 0.25-0.50 8

APĂ 0-0.25 9

SOL, VEGETAŢIE, FAUNĂ 0,25-0,50 8

AŞEZĂRI UMANE 0-0.25 9

Din analiza notelor de bonitate , rezultă următoarele concluzii:

Factorii de mediu AER, SOL, VEGETATIE, FAUNA vor fi afectati în limite admise, nivel 2.

Factorii de mediu APA Şi ASEZARI UMANE vor fi afectaţi în limite admise, nivel 1.

Calculul indicelui de poluare globală

Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând Metoda ilustrativã V. Rojanski,

cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de mediu se

construieşte o diagramã. Starea idealã este reprezentatã grafic printr-o figurã geometricã

regulatã înscrisã într-un cerc cu raza egalã cu 10 unitãţi de bonitate.

Metoda de evaluare a impactului global, are la bazã exprimarea cantitativã a stãrii de poluare

a mediului pe baza indicelui de poluare globalã I.P.G. Acest indice rezultã din raportul dintre

starea idealã Si şi starea realã Sr a mediului.

Metoda graficã, propusã de V. Rojanski, constã în determinarea indicelui de poluare globalã

prin raportul dintre suprafaţa ce reprezintã suprafaţa ce reprezinta starea idealã şi suprafaţa ce

reprezintã starea realã, adicã :

I.P.G. = Si / Sr

Unde:

Si = suprafaţa stãrii ideale a mediului;

Sr = suprafaţa stãrii reale a mediului;

Pentru I.P.G. = 1 – nu existã poluare;


44

Pentru I.P.G. > 1 – există modificări de calitate a mediului;.

Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scarã privind calitatea mediului:

Valoarea I.P.G

I.P.G=Si/Sr

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

I.P.G=1 -Mediul este natural, neafectat de activitatea umană

I.P.G=1-2 -Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile

I.P.G=2-3 -Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de

disconfort formelor de viaţă

I.P.G=3-4 -Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă

I.P.G=4-6 -Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculos

formelor de viaţă

I.P.G>6 -Mediul este degradat , impropriu formelor de viaţă

Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate calculate pentru factorii de

mediu este o figură geometrică neregulată, a cărei suprafaţă geometrică este Sr = 144,5.

Rezultã cã I.P.G. pe care îl va determina activitatea obiectivului va fi:

I.P.G. = Si / Sr = 200 / 144,5.

I.P.G. = 1,38

Indicele de poluare globalã I.P.G. are valoarea 1,38 ceea ce aratã cã activitatea care se va

desfãşura în timpul funcţionãrii obiectivului va afecta mediul in limite admisibile.

6. MONITORIZAREA

Responsabilitatea agentului economic cu privire la monitorizarea mediului va consta în:

- controlul emisiilor de poluanţi în mediu şi respectarea limitelor emisiilor de poluanţi

stabilite de normativele în vigoare;

- se va urmări constant funcţionarea şi starea utilajelor, şi care va viza emisiile gazelor de

eşapament şi pierderile de combustibili şi carburant;

- unităţii titulare îi revine obligaţia respectării prevederilor din Acordul/Autorizaţia de

mediu şi Avizului/Autorizatiei de gospodarirea apelor si a altor acte normative existente

sau adoptate pe parcursul desfăşurării lucrărilor de exploatare.


45

7. SITUAŢII DE RISC

Evaluarea riscului, din punct de vedere al protecţiei mediului, presupune calculul probabilităţii

pentru un ecosistem, de a primi o doză de poluant (concentraţie) sau de a fi în contact cu el.

Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor şi

probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul producerii unui incident potenţial este

necesar a se analiza şi coordonata trei categorii de factor interdependenţi

- sursa de pericol (poluarea);

- vectorii de transfer;

- ţinta (sursa protejată).

Sursa de pericol, sau sursa de poluare se caracterizează prin:

- natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu;

- caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate, solubilitate în

apă, volatilitatea, biodegrabilitatea).

Vectorii de transfer sunt:

- aerul;

- apa (subterană şi de suprafaţă);

- solul (ca suprafaţă de cotact).

Ţinta (sursa protejată) : factorii de mediu şi sănătatea umană.

Riscul şi probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de timp specifică este

descrisă astfel:

Risc = Pericol x Expunere

Calcularea / cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare, unde

probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-li-se un

punctaj.

Clasificarea probabilităţii Clasificarea gravităţii

3 – mare 3 – majoră

2 – medie 2 – medie

1 – mică 1 – uşoară

0,5 – foarte mică

Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate.


46

În concluzie, funcţionarea obiectivului va implica următoarele grade de risc, pentru factorii de

mediu:

Pentru factorii de mediu APĂ - riscul este mic (valoarea 1);

Pentru factorii de mediu AER - riscul este mediu (valoarea 2);

Pentru factorii de mediu SOL - riscul este mediu (valoarea 2);

RISCURI NATURALE

Cutremur:

Conform normativului P100/1992, amplasamentul este într-o zonă seismică având

caracteristicile:

-coeficient de seismicitate Ks=0,08

-perioada de colţ Tc=0,7

Echivalenţa dintre intensitatea seismică exprimată în grade MKSşi perechile de valori Ks, şi Tc

încarează zona în gradul VI, zonarea corespunzând suprafeţei terenului liber din categoria teren

mediu, avănd o viteză de propagare a undelor de ordinul 300-500 m/sec

Inundaţii:

Având în vedere amplasarea obiectivului, departe de albia unei vai, riscul de inundaţii pe

amplasament este inexistent.

Alunecări de teren :

Nu sunt posibile deoarece morfologia terenului in zona amplasamentului este usor inclinata si din

istoricul zonei nu s-au semnalat alunecari de teren.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Nu au fost înregistrate dificultăţi de ordin tehnic sau practic în timpul efectuării evaluării

impactului asupra mediului.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Funcţionarea obiectivului va consta în desfăşurarea activităţii de macinare a pulberilor

minerale .


47

Amplasamentul pe care se va realiza obiectivul este in prezent neutilizat si este in apropiere de

sursa de materie prima utilizata si cu utilitati existente.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat pe fiecare componentă de mediu în parte

analizând atât efectele negative cât şi cele pozitive ale activităţii obiectivului de investiţii. Poluanţii

evacuaţi în mediu au fost estimaţi şi comparaţi cu limitele admise prin legislaţia în vigoare. Din

estimările făcute nu s-au semnalat depăşiri ale acestora.

Factorul de mediu APĂ

Din procesul tehnologic de macinare a pulberilor minerale nu rezulta ape uzate.

Sursele de poluanti pentru ape sunt:

apele menajere rezultate de la grupul sanitar;

scurgerile de produse petroliere de la utilajele de manipulare si transport materie prima si

produse finite.

Pentru a nu fi afectată calitatea apelor subterane alimentarea utilajelor de manipulare si

transport se va face în locuri special amenajate( pe platforma betonata) cu luarea masurilor de

prevenire incluse in planul de interventie pentru poluari accidentale.

În aceste condiţii funcţionarea obiectivului va avea un impact redus asupra factorului de mediu

APĂ.

Prin epurarea apelor uzate menajere, acestea vor indeplini conditiile de calitate prevazute in NTPA

001/2005 si HG 188/2002.

Factorul de mediu AER

Din activitatea care se va desfăşura în cadrul obiectivului propus s-au indentificat următoarele

surse posibile de poluare a aerului:

Emisii în atmosferă sub formă de pulberi provenite în urma activităţii de macinare si

micronizare a pulberilor minerale;

Emisii provenite de la gazele de eşapament ale utilajelor şi mijloacelor de transport care va

funcţiona în incintă;

Emisiile de pulberi datorate activităţii de productie va fi substanţial redusă prin faptul ca instalatia

de macinare este este o instalatie compacta in cascada fiind eliminate benzile transportoare

deschise care sunt generatoare de pulberi .


48

De asemenea instalatia de macinare este pravazuta cu o instalatie de desprafuire cu filter cu saci

care este conectata la toate punctele de producere a pulberilor (descarcare in: concasor, moara cu

ciocane, instalatie macinare si micronizare, ambalare). Periodic se vor curata filtrele cu saci.

Valorile estimate pentru concentratiile emisiilor se situează sub valorile maxime admisibile ale

Ordinului 462/93.

Datorită faptului că specificul activităţii determină funcţionarea intermitentă a utilajelor de

manipulare si transport valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi rezultaţi din

funcţionarea utilajelor de manipulare si transport acţionate de motoare cu ardere interna se situează

sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul 592/2002.

Factorul de mediu SOL SUBSOL, VEGETAŢIE şi FAUNĂ

Sursele de poluare in urma desfasurarii activitatii de macinare a pulberilor minerale sunt:

- pulberile de tuf vulcanic rezultate din procesul de macinare , respectiv din manipularea

materiei prime;

- scurgeri de ulei de la mijloacele de manipulare (incarcator frontal, motostivuitor) si cele

de transport (autobasculanta).

- scurgeri accidentale de la statia de epurare a apelor menajere.

Datorita faptului ca linia de macinare a pulberilor minerale este dotata cu o instalatie de

desprafuire cu saci filtranti consideram ca acesta va fi o sursa nesemnificativa de poluare a solului,

subsolului, vegetatiei si faunei din zona.

Mai mult pulberile rezultate in procesul tehnologic de macinare a tufului vulcanic au un efect

pozitiv putand fi ele utilizate ca amendamente la imbunatatirea calitatii solului prin adaosuri de

microelemente continute (Mg, Na, K).

Respectarea planului de mentenanta a utilajelor de manipulare si transport, respectiv respectarea

planului de interventie in caz de poluari accidentale reduc semnificativ impactul acestor surse de

poluare asupra mediului.

Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE

Amplasamentul se afla la marginea localitatii astfel ca impactul activitatii asupra populatiei este

redus. Nu exista in apropiere monumente istorice si de arhitectura sau alte zone asupra carora sa fie

instituit un regim de restrictie sau zone de interes national.


49

Zona locuita se afla la o distanta de cca 150 – 200 m fata de pozitionarea halei de productie in

cadrul amplasamentului.

La limita de incinta a amplasamentului este o perdea de vegetatie care asigura o protectie

suplimentara pentru zona locuita.

Proiectul va avea impact direct si pozitiv:

- pe tremen mediu si lung asupra dezvoltarii economice a localitatii

- pe tremen mediu si lung din punct de vedere social

- valorificarea resurselor minerale locale si a fortei de munca locale

- prin utilizarea produselor obtinute ce ajuta la:

o la imbunatatirea calitatii solului (prin microelementele naturale: Mg, K, Na)

o absorbant a dejectiilor in halele de crestere a pasarilor

o suport pentru pesticide

o filtrarea apelor incarcate cu amoniac

o ca materiale de constructiee

o material filtrant pentru retinerea SO2 din emisiile in atmosfera

Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat pe fiecare

componentă de mediu în parte conform normativelor în vigoare, s-a folosit o metodă de evaluare

comparativă, între starea ideală şi starea posibilă datorată activităţior viitoare - Metoda Rojanski.

În acest sens pentru obiectivul analizat s-a realizat încadrarea fiecărui factor de mediu pe o

scară de bonitate de la 1 la 10 şi s-au acordat următoarele note de bonitate:

Factorul de mediu APĂ NB=9

Factorul de mediu AER NB=8

Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE NB=9

Factorul de mediu SOL, SUBSOL, FAUNĂ, VEGETAŢIE NB=8


50

Rezultatele obţinute din evaluarea impactului au pus în evidenţă că activitatea

care se va defăşura în cadrul obiectivului: „LINIE DE MACINARE SI

MICRONIZARE PULBERI MINERALE NEMETALICE. REDIMENSIONARE

BRANSAMENT ELECTRIC SI UTILITATI” va afecta mediul în limitea admisibile,

impactul produs este redus, local şi reversibil la încetarea activităţii, fapt pentru care propunem:

ELIBERAREA ACORDULUI DE MEDIU

ANEXE SCRISE:

1. Plan de incadrare in zona, Sc: 1:2000

2. Plan de situatie existenta, Sc: 1:500

3. Plan de situatie propusa, Sc: 1:500

4. Plan de situatie privind fluxul apei


51

FILĂ FINALĂ

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

OBIECTIVUL:

„LINIE DE MACINARE SI MICRONIZARE PULBERI MINERALE NEMETALICE”


Prezenta documentaţiei cuprinde:

parte scrisă 51 pagini

parte grafică: 4 planşe

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIapmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Reglementari/Rapoarte la...

Documents

Transcript of RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIapmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Reglementari/Rapoarte la...