Raport Final al - OSCE POLIS

1

Raport Final al Proiectului OSCE

Strategii și Practici Eficiente în Justiția Penală pentru Combaterea Violenței pe Bază de Gen în Europa de Est (2018-2020)

Constatări Principale, Cele mai Bune Practici și Recomandări

Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului „Strategii și practici eficiente în justiția penală pentru combaterea violenței pe bază de gen în Europa de est”, implementat de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), în parteneriat cu Institutul de Poliție din cadrul Universității Linnaeus (Suedia). Proiectul a fost finanțat prin Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene (REC 2014‒2020), precum și guvernele din Austria și Germania. Conținutul acestui raport, inclusiv viziunile, opiniile, constatările, interpretările și concluziile exprimate în raport, nu le reflectă neapărat pe cele ale donatorilor. Acest raport nu este un document bazat pe consens.

Secretariatul OSCE nu își asumă nicio răspundere pentru acuratețea sau exhaustivitatea informațiilor din acest raport, pentru instrucțiunile sau recomandările pe care le oferă sau pentru greșelile de tipar. Secretariatul OSCE nu își asumă responsabilitate pentru nicio pierdere sau daună cauzată de utilizarea informațiilor conținute în acest raport și nu este responsabil pentru conținutul surselor externe, inclusiv site-urile externe la care se face referire în acest raport.

Acest raport a fost finanțat prin Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene (REC 2014-2020). Conținutul acestui raport reprezintă doar opiniile autorului și este responsabilitatea sa exclusivă. Comisia Europeană nu își asumă nicio responsabilitate pentru modul de utilizare a informației conținute în raport.

3

Conținut

Cuvânt de recunoștință 5Introducere 7

Capitolul I – Analiza situației 101. Metodologie 10

2. Analiza violenței pe bază de gen în Bulgaria 113. Analiza violenței pe bază de gen în Ungaria 21

4. Analiza violenței pe bază de gen în România 30Capitolul II – Constatări principale, cele mai bune practici și recomandări 41

1. Îmbunătățirea coordonării multisectoriale 412. Formare profesională 45

3. Sensibilizare 50Anexe 59

5

Cuvânt de recunoștințăDepartamentul pentru pericolele transnaționale/Centrul pentru chestiuni strategice polițienești (TNTD/SPMU) a OSCE mulțumește Alinei Munteanu pentru contribuția la redactarea și elaborarea acestui raport.

Un grup distins de ofițeri de poliție, juriști, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic (membri ai Comitetelor directoare, grupurilor de lucru și grupurilor de referință, create în cadrul proiectului) au contribuit la implementarea proiectului și a prezentului raport, participând la Conferința de încheiere a proiectului, desfășurată la 5-6 martie 2020 la Vienna. TNTD/SPMU mulțumește și apreciază foarte mult contribuțiile de valoare oferite de reprezentanții următoarelor instituții/organizații:

Bulgaria:Poliția NaționalăBiroul Procurorului de pe lângă Curtea Supremă de CasațieBiroul Procurorului de pe lângă Curtea Supremă AdministrativăInstitutul Național de JustițieAlianța pentru Protecția împotriva Violenței pe Bază de Gen/Fundația de Cercetare în Domeniul EgalitățiiCentrul pentru Studiul Democrației

Ungaria:Poliția NaționalăBiroul Procurorului BudapestaJudecătoria Sectorului CentruInstitutul Național pentru Sănătate PublicăUniversitatea Națională pentru Servicii Publice, Facultatea de Aplicare a LegiiServiciul Telefonic Național de Informare Anticriză

România:Poliția NaționalăParchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și JustițieJudecătoria IașiAgenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și BărbațiFundația SensibluAsociația AnaisAsociația Necuvinte

Autorul aduce mulțumiri pentru îndrumare și sprijin colegilor din cadrul OSCE și din alte instituții, ce și-au împărtășit cunoștințele și experiența neprețuită pe marginea unui șir de chestiuni pe parcursul întregii perioade de implementare a proiectului: Anders Danielsson și Jan Mill de la Poliția Națională din Suedia; Ola Kronkvist, Håkan Landgren și Magnus Einvall de la Institutul de Poliție de la Universitatea Linnaeus (Suedia); Maaike van Adrichem și Martin Dexborg de la Departamentul de Egalitate de Șanse al OSCE; Francesca Lucano de la TNTD/SPMU din cadrul OSCE; Graziella Pavone din cadrul Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului; Evelyn Wagner de la Ministerul Federal pentru Justiției al Austriei; și Blanca Tapia de la Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

7

Introducere Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) este cea mai mare organizație de securitate din lume. OSCE activează pentru asigurarea păcii, democrației și stabilității pentru un număr mai mare de un miliard de femei și bărbați de la Vancouver până la Vladivostok. Demnitatea inalienabilă a persoanei se află la bazele securității comprehensive, după cum se menționează în Declarația Summit-ului OSCE de la Astana din 2010.1

Se estimează că, la nivel global, o femeie din trei2 se confruntă în viață cu diferite forme de violență pe bază de gen3. Violența pe bază de gen (GBV) pune în pericol securitatea și demnitatea persoanelor și reprezintă un risc pentru participarea lor socială, economică și politică. Violența pe bază de gen reprezintă un obstacol în calea obținerii securității cuprinzătoare pentru toți, ceea ce reprezintă principalul scop al OSCE.

Poliția stă pe prima linie a sistemului justiției penale și, deseori, este prima care intervine în cazurile GBV. Abordarea, atitudinea și reacția poliției reprezintă principii de bază, ori acestea asigură ca violență să fie prevenită, victimele protejate și infractorii pedepsiți. Acest lucru este de asemenea recunoscut în Cadrul Strategic al OSCE pentru activități polițienești (2012), care însărcinează TNTD/SPMU, ca parte din eforturile sale la consolidarea sistemelor naționale de justiție penală, să asiste autoritățile țărilor participante, la solicitare, să dezvolte servicii polițienești profesioniste pentru protejarea și ajutarea cetățenilor lor, pentru facilitarea schimbului de cele mai bune practici polițienești și pentru îmbunătățirea cooperării polițienești.

Ținând cont de acest lucru, TNTD/SPMU a implementat proiectul regional pilot Strategii și practici eficiente în justiția penală pentru combaterea violenței pe bază de gen în Europa de est în Bulgaria, Ungaria și România între 2018-2020. Scopul proiectului a fost sprijinirea autorităților de aplicare a legii în îmbunătățirea aptitudinilor profesionale și a atitudinilor specialiștilor în prevenirea și intervenția în cazurile de GBV.

Proiectul a fost lansat la 20 septembrie 2018 printr-un eveniment de lansare la Hofburg, Vienna. Acesta a constat din trei etape: coordonare multisectorială (destinat nu doar autorităților de aplicare a legii, ci și autorităților judiciare, societății civile și mediului academic), instruire (pentru ofițerii de poliție de primă intervenție, anchetatori și procurori) și sensibilizare (pentru publicul general și specialiștii din domeniul aplicării legii). Acest proiect a fost implementat cu sprijinul unui mecanism dedicat de coordonare, ce a constat din Comitete directoare, grupuri de lucru și grupuri de referință în fiecare țară beneficiară ca parte din proiect, cu scopul de a asigura responsabilizarea locală și de a îmbunătăți coordonarea multisectorială.

Acest raport încheie perioada de implementare a proiectului. Raportul captează cele mai bune practici și lecții învățate și oferă recomandări pentru prevenirea și combaterea GBV. Raportul are scopul de a susține cele trei țări beneficiare ale proiectului în lupta lor împotriva GBV, asigurând, astfel, servicii profesionale polițienești ce ar fi eficiente și ar prezenta încredere pentru cetățeni. Specialiștii din întreg spațiu OSCE și dincolo pot de asemenea utiliza exemplele de cele mai bune practici și recomandările prezentate în acest raport, întrucât sunt necesare eforturi continui la nivel mondial pentru a aduce serviciile polițienești mai aproape de populație pentru a asigura o siguranță mai mare și o prevenire mai eficientă a crimelor.

În acest scop, raportul constă din două capitole. Capitolul 1 prezintă un rezumat al analizei situației efectuate la început de proiect în Bulgaria, Ungaria și România. Aceste analize, primele de acest gen, pot fi utile la elaborarea legislației, strategiilor, planurilor de acțiuni, procedurilor și proiectelor în domeniul prevenirii și combaterii GBV. Capitolul 2 include cele mai bune practici acumulate pe parcursul implementării proiectului, precum și recomandări adaptate. În concluzie, raportul prezintă materiale elaborate în timpul proiectului, precum metodologia de instruire, curriculum, studii de caz și materiale de promovare pentru creșterea nivelului de sensibilizare.

Raportul a fost pregătit de echipa TNTD/SPMU a Secretariatului OSCE. Cele mai bune practici și recomandările cuprinse în acest raport au fost discutate în cadrul Conferinței de încheiere a proiectului, desfășurată la 5-6 martie 2020 la Hofburg, Vienna.

1 https://www.osce.org/mc/74985?download=true 2 https://www.worldbank.org/en/topic/socialdevelopment/brief/violence-against-women-and-girls 3 După cum este indicat de Comisia Europeană (https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/gender-equality/gender-based-vio-lence/what-gender-based-violence_en). Această noțiune și definiție nu a fost convenită cu toate statele participante OSCE și, astfel, nu este aprobată de OSCE.

Reprezentanții OSCE la evenimentul de lansare al proiectului, Vienna, Austria, 20 septembrie 2018. (OSCE/Micky Kroell)

10

Capitolul I Analiza situației

1. MetodologieO analiză a situației a fost efectuată în Bulgaria, Ungaria și România la începutul proiectului, în 2018. Scopul fiecărei analize a fost identificarea punctelor forte și slabe și a punctelor de sprijin ale justiției penale în cadrul infrastructurilor respective, precum și sprijinul acordat victimelor GBV.

Analizele au fost desfășurate de Comitetele directoare naționale, cu sprijinul grupurilor de lucru și al grupurilor de referință naționale. Activitatea acestor comitete a fost ghidată de echipa de proiect. Alte agenții guvernamentale, autorități, instituții și organizații ce au fost consultate sau au contribuit la pregătirea analizelor (inclusiv la nivel regional și local) sunt menționate ca contribuții/surse.

Metodologia constă în triangulația informației primare și a celei secundare. Sursa primară de informație a reprezentat o auto-evaluare pe bază de chestionar, efectuată de comitetele naționale. Rezumatele acestor auto-evaluări pot fi consultate mai jos. Sursele secundare de informație au fost cercetările teoretice, evaluarea necesităților pe bază de chestionar și discuții în grup cu reprezentanții structurilor de aplicare a legii și a specialiștilor în domeniul judiciar (desfășurate de echipa de proiect).

Informația colectată a fost esențială pentru planificarea activităților de proiect. Mai mult, procesul de efectuare a analizelor a inițiat discuții publice și a deschis dialogul între principalii actori instituționali și societatea civilă. După cum a fost menționat de părțile interesate ale proiectului în timpul Conferinței de încheiere, analizele au prezentat importanță din două motive principale: analizele au adunat toate părțile interesate (justiția penală, societatea civilă și mediul academic) în prima încercare de a analiza fenomenul GBV, și au contribuit la elaborarea cooperării și coordonării multisectoriale pe marginea acestui subiect. Suplimentar, urmare a elaborării analizelor, au fost introduse anumite modificări legislative și de procedură referitoare la acest subiect în țările implicate, măsuri care pot fi atribuite, în parte, proiectului.

În procesul de desfășurare a analizelor, toate comitetele naționale au folosit un chestionar predefinit. Acesta a fost adaptat după chestionarul4 privind măsuri legislative și de alt ordin ce recunosc prevederile Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), adoptată de către Grupul de experți privind activitățile contra violenței împotriva femeilor și violenței domestice (GREVIO) din 11 martie 2016. Motivul pentru utilizarea acestui chestionar ca model a fost evitarea dublării eforturilor și sprijinirea procesului de raportare a țărilor beneficiare ce au ratificat Convenția de la Istanbul.

Toate solicitările de informație au vizat anii 2016-2017 (doi ani calendaristici anteriori desfășurării analizelor). Informația financiară a fost solicitată în Euro. S-a solicitat separarea informației administrative și judiciare în funcție de sex, vârstă, tip de violență, relația autorului cu victima, amplasarea geografică și orice alți factori considerați relevanți. Toată informația a fost colectată și analizată în limbile naționale. Ulterior, rapoartele de analiză au fost traduse în limba engleză.

În scopul acestor analize, GBV a fost definită ca ”violență îndreptată împotriva unei persoane din cauza genului ei sau violența care afectează persoane de un anumit gen în mod disproporționat”. Noțiunea include însă nu a fost limitată la violența domestică, violența fizică, violența sexuală (inclusiv viol, căsătoria forțată, mutilare genitală la femei, avort forțat, sterilizare forțată și hărțuire sexuală), violența psihologică și urmărire.

4 Acest chestionar poate fi găsit pe: https://rm.coe.int/16805c95b0

11Participanții la instruirea națională specializată privind violența pe bază de gen, Plovdiv, Bulgaria, 14 iunie 2019. (OSCE/Alina Munteanu)

2. Analiza violenței pe bază de gen în Bulgaria

12

2. Analiza violenței pe bază de gen în BulgariaO analiză a situației GBV a fost efectuată în Bulgaria în 2018 de către Comitetul Director din Bulgaria, cu sprijinul Grupului de lucru și al Grupului de referință din Bulgaria.5 Urmare a analizei efectuate, în țară au fost adoptate un șir de amendamente legislative relevante subiectului.

I. POLITICI INTEGRATE ȘI COLECTAREA DE DATE1. Planuri de acțiuni și politiciAutoritățile bulgare au confruntat violența domestică prin intermediul programelor naționale pentru prevenirea și protecția împotriva violenței domestice. Aceste programe naționale sunt adoptate anual de Consiliul de miniștri, în conformitate cu Regulamentul pentru implementarea Legii privind protecția împotriva violenței domestice (LPADV). Suplimentar, echipe multidisciplinare de experți colaborează cu Ministerul Muncii și Politici Sociale, Agenția pentru Asistență Socială, Agenția de Stat pentru Protecția Copilului, Ministerul de Interne, municipalități și organizații neguvernamentale (ONG) pentru a interveni în orice incident de violență în familie în orice formă, inclusiv împotriva copiilor.

2. Cooperarea cu organizațiile din societatea civilăMinisterul de Interne cooperează cu ONG-uri în cadrul proiectelor destinate prevenirii violenței în familie, instruirii ofițerilor de poliție, precum și campaniilor de sensibilizare. Suplimentar, Ministerul de Interne adoptă legi auxiliare conexe.6.

3. Instituții oficiale pentru coordonare În Bulgaria nu există o autoritate special desemnată pentru coordonare și implementare a politicilor și măsurilor pentru prevenirea și combaterea GBV. În cadrul Ministerului de Interne, există un coordinator național pe chestiuni legate de violența domestică care activează în cadrul Directoratului General al Poliției Naționale (NPGD). Intervenția justiției penale în cazul actelor de violență domestică, care sunt calificate ca crime, este întreprinsă de un procuror în audieri preventive și de instanță în audieri în cadrul ședințelor, actorii împuterniciți cu conducerea procesului penal și funcții decizionale în cadrul acestora.

4. Colectare de dateColectarea de date în cazurile GBV în Bulgaria este descentralizată și diferite instituții folosesc diferite metodologii de colectare de date. Spre exemplu, Ministerul de Interne colectează informația detaliată pe gen pe diferite tipuri de crime, inclusiv viol și abuz sexual. Oficiul procurorului menține statistica proprie (prezentată în secțiunea cu informații judiciare de mai jos) și utilizează un sistem informațional propriu unificat ce păstrează dosarele victimelor și ale autorilor pe toate procesele penale inițiate ex officio (pentru infracțiuni de ordin general), inclusiv informația privind infracțiunile ce se încadrează în definiția de lucru a crimelor pe bază de gen. Există planuri de a crea un sistem informațional unificat pentru GBV.

5. Sondaje bazate pe populațieUltimul sondaj pe GBV a fost efectuat în perioada 2015-2016 de Fundația Parteneri-Bulgaria și Centrul pentru Studiul Democrației în cadrul proiectului ”Studiu național privind violența domestică și violența bazată pe gen și elaborarea unui model de sprijin acordat victimei”, finanțat de Mecanismul financiar norvegian 2009-20147.

5 Aceste grupuri au fost create în cadrul proiectului și includ reprezentanți ai Directoratului General al Poliției Naționale; Biroului Procurorului de pe lângă Curtea Supremă de Casație; Institutului Național de Justiție; Alianței pentru Protecția împotriva Violenței pe Bază de Gen/Fundația de Cercetare în Dome-niul Egalității; Centrului pentru Studiul Democrației și Universitatea ”Sf. Kliment Ohridski” din Sofia, Facultatea de Drept.6 Spre exemplu, ”Instrucțiune privind acțiuni comune pentru protecția împotriva violenței domestice”, în comun cu Ministerul Muncii și Politici Sociale, din 30 noiembrie 2010.7 Mai multă informație este disponibilă pe: https://partnersbg.org/en/domestic-and-gender-based-violence/https://csd.bg/search/?id=33&tx_kesearch_pi1%5Bsword%5D=gender&x=0&y=0&tx_kesearch_pi1%5Bpage%5D=1&tx_kesearch_pi1%5BresetFilter-s%5D=0&tx_kesearch_pi1%5BsortByField%5D=&tx_kesearch_pi1%5BsortByDir%5D=asc

13

II. PREVENIREA1. Campanii de sensibilizare

Organizațiile neguvernamentale din Bulgaria efectuează anual diferite campanii de sensibilizare cu sprijinul autorităților naționale. Spre exemplu, între 2015 și 2017, Alianța pentru protecția împotriva violenței pe bază de gen a organizat o serie de activități de sensibilizare privind GBV punând accentul pe comunitățile Roma ca parte a proiectului ”Există diferite modalități de a face față violenței”, implementat cu sprijinul Mecanismului financiar norvegian 2009-2014.

Suplimentar, pe parcursul anului 2016 au fost organizate o serie de campanii de sensibilizare de ONG-uri naționale, în parteneriat cu municipalitățile locale și cu sprijinul Mecanismului financiar norvegian 2009-2014, ca parte a proiectului ”Organizarea campaniilor pentru sporirea sensibilizării publice cu accent deosebit pe comunitățile Roma și alte grupuri vulnerabile”.

Datorită lipsei fondurilor, autoritățile bulgare nu au desfășurat campanii dedicate, însă subiectul GBV a fost inclus în alte campanii generale (spre exemplu, campanii pentru prevenirea traficului de ființe umane).

2. Instruire

Tabelele de mai jos indică numărul de specialiști care au fost instruiți în perioada 2016-2017 pe subiecte asociate cu prevenirea și combaterea diferitor forme de GBV, standarde de intervenție, egalitate de gen, necesitățile și drepturile victimelor, prevenirea victimizării secundare și cooperare multisectorială.

a) Instruire de bază/inițială:

Instruire inițială Prevenire și combaterea GBV

Standarde de intervenție

Egalitate de gen

Necesitățile și drepturile victimelor

Prevenirea victimizării secundare

Cooperare multisectorială

Poliție 540 480 250 420 420 60

Procurori începători 61 61 61 61 61 61

Judecători începători 55 55 55 55 55 55

Asistenți sociali Nu există date Nu există date Nu există date

Nu există date Nu există date Nu există date

b) Instruire continuă/formare profesională:

Instruire continuă Prevenire și combaterea GBV


Egalitate de gen



Cooperare multisectorială

Poliție 270 320 150 140 140 20

Procurori 128 128 95 128 27 127

Judecători 193 190 136 190 39 188

Asistenți sociali Nu există date Nu există date Nu există date

Nu există date Nu există date Nu există date

14

3. Standarde media pentru informarea despre violența pe bază de gen

Codul deontologic al mass-media din Bulgaria stipulează prudență în cazurile de divulgare a identității victimelor crimei, în special în cazul violenței sexuale, precum și cumpătare la informarea despre crime. Cu toate acestea, în practică, mass-media nu respectă mereu Codul deontologic.

4. Alte măsuri preventive

Subiectul GBV este parte a Strategiei Naționale a Bulgariei pentru Egalitatea între Femei și Bărbați 2016-2020.

III. PROTECȚIE ȘI AJUTOR1. Servicii de asistență și măsuri juridice

Paginile web ce conțin informații, detalii de contact și recomandări pentru persoanele ce sunt în căutarea protecției reprezintă o parte din eforturile întreprinse de instituțiile naționale din Bulgaria pentru a se asigura că victimele GBV să obțină informație cu privire la serviciile de asistență și măsurile juridice puse la dispoziția lor. Suplimentar, serviciile juridice și sprijinul sunt livrate în mod activ de diferite ONG-uri. În anumite circumstanțe, acestea sunt oferite gratuit.

2. Servicii active de asistență specializată

Centrul pentru Studiul Democrației din Sofia a compilat o listă cu toate organizațiile ce oferă asistență victimelor GBV, care poate fi accesată pe pagina lor web8.

Suplimentar, protecția victimelor violenței domestice este asigurată de centre de asistență socială, deși aceasta nu este funcția lor de bază. Aceste centre de asistență oferă servicii sociale ca o activitate delegată de stat.

În total, există 150 centre de asistență în Bulgaria: 21 centre de criză; 9 centre pentru mame și copii mici; 111 centre de asistență comunitară; 15 centre pentru copiii de stradă; 131 centre de tip familie pentru copii/tineri fără necesități speciale. Suplimentar, centrele pentru mame și copii mici oferă gravidelor și mamelor în situații de risc de abandon al copiilor cazare temporară pentru o perioadă maximă de șase luni, precum și consiliere socială, psihologică și juridică și asistență pentru mame adolescente. Pe lângă aceasta, centrele de asistență comunitară oferă asistență specializată victimelor și lucrează asupra programelor speciale pentru asistență psihologică, asistență juridică și consiliere.

3. Linii telefonice de asistență

Pentru victimele GBV sunt disponibile două linii telefonice de asistență: (1) operată de Fundația ”Asociația Animus”, cu finanțare din partea Ministerului Justiției, disponibilă 24/7; și (2) operată de Alianța pentru protecția împotriva violenței pe bază de gen, disponibilă 24/7 pentru victimele violenței domestice, cu finanțare din partea AVON Cosmetics Bulgaria.

4. Alte măsuri pentru protecție și asistență

Asistență suplimentară este oferită de Agenția de Asistență Socială, care are competența de a sprijini adulți și copii, victime a violenței, prin acordarea serviciilor de consiliere și asistență pentru depășirea consecințelor negative ale experienței lor, precum și trimiterea lor la servicii sociale relevante.

8 https://csd.bg/bg/publications/publication/directory-of-institutions-and-organizations-working-with-selected-vulnerable-groups/

15

IV. CADRUL LEGISLATIV1. Cadrul legislativ referitor la violența pe bază de gen

În conformitate cu legislația Bulgariei, GBV nu are o definiție separată. Totuși, definițiile juridice a violenței domestice se conțin în legea specială LPADV nepenală9 și legi auxiliare ce reglementează chestiunea referitor la protecția copilului și prevenirea violenței împotriva copilului, precum și în definițiile și interpretările din practica judecătorească. În special:

Articolul 2, alineatul 1 stipulează: ”Violența domestică denotă orice act de violență fizică, sexuală, mentală, emoțională sau economică, precum și atentate de a comite astfel de violență, restricții coercitive în privința vieții personale, libertății personale și a drepturilor individuale comise împotriva persoanelor înrudite, a persoanelor care sunt sau au fost în relație de rudenie sau în coabitare de facto.”

Articolul 2, alineatul 2 stipulează: ”Orice violență domestică comisă în prezența copilului se consideră violență mentală și emoțională împotriva copilului.”

După finalizarea analizei de situație, Adunarea Națională a adoptat un pachet de amendamente la Codul penal ce criminalizează, pentru prima dată, anumite aspecte ale violenței domestice. A fost introdusă o definiție legală a ”crimelor comise în condiții de violență domestică”: Articolul 93, punctul 31, prevede că crima este considerată comisă în condiții de violență domestică ”dacă este precedată de violență fizică, sexuală sau psihologică sistematică, ce poziționează persoana în dependență economică, restricție coercitivă a vieții personale, libertății individuale și a drepturilor personale, și este impusă împotriva [unui părinte sau copil], soției/soțului sau fostei soții/soțului, a unei persoane cu care există un copil, a unei persoane cu care este sau a fost în coabitare maritală de facto, a unei persoane cu care se trăiește sau s-a trăit într-o gospodărie comună.” Noțiunea de ”sistematic” în Codul penal obligă ca victima să documenteze trei cazuri anterioare de violență comise de același făptaș pentru deschiderea urmăririi penale, i.e. ex officio, împotriva agresorului.

2. Dreptul penal

Deși GBV nu este criminalizată în mod distinct în legislația Bulgariei, a fost introdus un set nou de amendamente în Codul penal ce a intensificat și lărgit domeniul de acțiune a legii penale împotriva violenței domestice. În timp ce un caz de GBV poate fi o infracțiune penală în conformitate cu Codul penal și, în același timp, un act de violență domestică, în conformitate cu legile speciale nepenale, cele două tipuri de legislație au scopuri diferite și oferă diferite măsuri de urmărire penală cu proceduri diferite; totuși, măsurile ambelor legi sunt compatibile, și nu reprezintă măsuri opuse sau alternative. Statul trebuie să le folosească în combinație, situație prin care apărarea nepenală are un câmp mai larg de aplicare. Pentru a stabili temeiurile pentru impunerea unei penalități mai severe pentru o crimă asociată cu violența domestică sau GBV, Codul penal ia în considerare circumstanțele atât ale victimei cât și ale agresorului, precum și relația dintre cei doi. Un număr de caracteristici de incriminare penală a GBV, precum forme de sclavie și exploatare, acte menite să prejudicieze părerea bună despre sine sau reputația, și crimele violente, sunt deja criminalizate, deși nu sunt definite în mod distinct ca acte de GBV.

În februarie 2019, Adunarea Națională a Bulgariei a adoptat pachetul de amendamente menționat mai sus în Codul penal cu intenția de a îmbunătăți protecția împotriva actelor de violență domestică prin legea penală. Amendamentele urmau să fie discutate în parlament în momentul în care analiza de proiect era în desfășurare. Amendamentele permiteau extinderea definiției violenței domestice pentru a include violența psihologică și anumite elemente de control coercitiv. Amendamentele de asemenea ofereau pedepse penale mai mari în cazul crimelor violente comise ”în condițiile violenței domestice”. Crimele cu penalitate mai mare includeau omorul, vătămarea corporală, răpirea, constrângerea ilegală, constrângerea, amenințarea sau urmărirea, precum și anumite forme de violență împotriva femeilor, precum căsătoria forțată.

9 https://www.legislationline.org/download/id/8183/file/Bulgaria_law_protection_domestic_violence_2005_am2015_en.pdf

16

3. Recomandări pentru specialiști în implementarea legislației

Specialiștii în aplicarea legii (inclusiv ofițeri de poliție, anchetatori și procurori) implementează cadrul legal menționat mai sus în conformitate cu liniile directoare oferite de Oficiul Procuraturii. Scopul acestor instrucțiuni este crearea unor intervenții uniforme în cazurile de violență domestică și oferirea de informații referitor la: 1) acțiunile cerute de Procuratură la recepționarea informației privind cazul de violență domestică; 2) circumstanțele ce trebuie îndeplinite pentru clasificarea cazului; 3) cerințele pentru intervenția procurorului în cazul unei proceduri preliminare deja inițiate/deschise; 4) interacțiunea cu alte instituții, precum și alte măsuri organizaționale.

4. Reparații civile

În conformitate cu legea civilă, victimelor le sunt oferite măsuri legale pentru protecție împotriva agresorului. Instanțele de judecată pot emite ordine de protecție cu aplicare imediată, care sunt puse în aplicare de autoritățile polițienești. Încălcarea ordinelor de protecție constituie o crimă.

5. Compensare

Victimele pot cere despăgubire din partea agresorului în formă de despăgubire civilă. În cazul în care un prejudiciu de asemenea constituie o crimă, este posibilă revendicarea despăgubirilor prin depunerea în instanță a unei plângeri penale. Nu există informații disponibile referitor la numărul victimelor din Bulgaria ce au solicitat despăgubiri.

6. Informație administrativă și judiciară

a) Cazuri rezultate în decesul femeilor

Conform datelor statistice acumulate în sistemul informațional al Poliției Naționale, în 2016 au fost înregistrate 21 cazuri de violență letală împotriva femeilor și 12 cazuri de tentativă de omor. În 2017, au fost înregistrate 25 cazuri de violență letală împotriva femeilor și 9 cazuri de tentativă de omor. În 2018, 35 cazuri de violență domestică care au rezultat în decesul femeilor și copiilor au fost asociate cu faptul că Bulgaria nu a ratificat Convenția de la Istanbul.

b) Cazuri de tentativă de omor

Numărul agresorilor condamnați doar pentru tentativă de omor nu a putut fi extras din informația generală.

c) Numărul plângerilor depuse de victime sau părți terțe

Numărul de plângeri depuse de victime sau părți terțe nu a putut fi obținut din informația statistică disponibilă.

17

d) Numărul procedurilor penale sau alte acțiuni legale

Timp/ Perioadă

Indecență împotriva

femeilor/fetelor

Viol Vătămare corporală –

femei

Avort forțat

Crime conform Articolului 296 CP împotriva soției/

femeii concubine

Alte cazuri de crime conform

Articolului 296 CP

Crime conform Articolului 191 CP

2016 111 466 358 4 310 154 648

2017 136 472 513 3 298 151 676

e) Numărul agresorilor condamnați pentru cazurile menționate

Timp/ Perioadă

Indecență împotriva femeilor/

fetelor

Viol Vătămare corporală –

femei

Avort forțat Crime conform Articolului 296 CP

împotriva soției/femeii concubine

Alte cazuri de crime conform Articolului

296 CP

Crime conform Articolului 191 CP

2016 r. 78 185 153 0 132 66 483

2017 r. 38 184 103 0 128 63 498

V. INVESTIGAȚIE, URMĂRIRE PENALĂ, LEGI PROCEDURALE ȘI MĂSURI DE PROTECȚIE1. Măsuri pentru asigurarea intervenției prompte și corespunzătoare

Pentru asigurarea intervenției corespunzătoare în cazurile de GBV în Bulgaria, agențiile de aplicare a legii operează în conformitate cu liniile directoare metodologice existente (spre exemplu, îndrumare pentru intervenții de urmărire penală). În conformitatea cu cadrul legal, victima are dreptul să depună plângere direct în instanță pentru a primi un ordin de protecție. În cazul obținerii unui ordin de protecție, o copie a actului este trimis secției locale de poliție în regiunea de competență a căreia se află victima, care ulterior implementează măsurile de protecție.

Suplimentar, instruirea pentru specialiști, organizată în comun cu reprezentanții ONG-urilor, a abordat interoperabilitatea și cooperarea multisectorială în cazurile GBV.

2. Numărul de intervenții efectuate de autoritățile de aplicare a legii

Deși nu există informații disponibile cu privire la numărul intervențiilor desfășurate de ofițerii de aplicare a legii, trebuie menționat că sistemul judiciar național penal prevede înregistrarea și întreprinderea acțiunilor corespunzătoare în cazul fiecărei plângeri privind violența domestică și GBV depuse la poliție.

3. Proceduri de evaluare a riscurilor

Actualmente nu există o evaluare procedurală a riscurilor letalității, a seriozității situației, sau a riscului violenței repetate. Capacitatea evaluării acestor riscuri depinde de aptitudinile profesionale a persoanelor de primă intervenție. Totuși, proceduri de evaluare a acestor riscuri se găsesc în liniile directoare pentru procurori privind dosare și cazuri pre-proces depuse ca răspuns la avertizări de violență domestică, amenințări de moarte, și încălcarea ordinelor de protecție.

4. Implementarea directivelor și a regulamentelor

Directiva Uniunii Europene (UE) 2012/29/EU de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, Directiva 2011/99/EU privind ordinul european de protecție, Regulamentul 606/2013 privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă au fost transpuse în legislația națională a Bulgariei.

18

5. Ordine de interdicție de urgență

În conformitate cu legislația, ordinele de interdicție de urgență nu pot fi emise de o altă autoritate decât instanța de judecată, chiar și în cazuri de pericol imediat. În astfel de cazuri, instanțele regionale pot lua decizii în ședințe închise fără convocarea părților și emite ordine de interdicție de urgență în decurs de 24 ore de la recepționarea solicitării. Ordinul este apoi trimis pe căi oficiale către autoritățile polițienești, cu instrucțiuni de executare imediată.

În lipsa unei indicații clare privind crima comisă sau, respectiv, a motivelor de începere a urmăririi penale, persoanele de primă intervenție pot emite doar preîntâmpinări.

6. Informație privind ordinele de protecție

Un total de 2,323 de ordine de protecție au fost emise de Instanțele regionale din Bulgaria în 2016, și 2,440 în 2017. Acestea au fost ca rezultat a unui număr de 3,045 audieri în 2016 (din 3,060 cereri) și a 2,968 audieri (din totalul de 2,991 cereri) în 2017.

Conform legislației naționale, încălcarea ordinelor de protecție constitue o crimă de natură generală. În anul 2016 au fost înregistrate 385 cazuri de încălcare a ordinelor de protecție, și 373 cazuri în 2017. Dintre acestea, 31 cazuri au fost depuse în instanță în 2016, și 30 cazuri – în 2017. În 2016, au fost pronunțate 28 de condamnări, în 2017 – 35.

7. Proceduri judiciare ex parte

Legea penală din Bulgaria distinge între crime de natură generală, care sunt supuse urmăririi penale la inițiativa procurorului, și crime de natură privată, care sunt supuse urmăririi penale ca urmare a plângerii private depuse de către victimă în fața instanței. Doar în cazul urmăririi penale de primul tip există o etapă procedurală preliminară, unde rolul principal/decizional îl are procurorul. În cazul crimelor de natură generală, rezultatul nu depinde de poziția victimei sau de intenția sa de a își retrage declarația sau plângerea. Mărturiile victimei sunt evaluate împreună cu restul probelor pe caz.

Dacă crima are o natură privată, urmărirea penală este lăsată la inițiativa victimei și dorinței sale de a depune și continua cu o plângere privată în fața instanței. Victima de asemenea poartă toată povara de a prezenta probe. Crimele de natură privată includ neglijență cu cauzarea vătămărilor corporale și unele crime cu provocarea vătămărilor corporale medii sau minore, dacă atacatorul și victima sunt în relații de rudenie pe linie ascendentă sau descendentă, concubini sau frate/soră. În aceste cazuri, urmărirea penală depinde, în principiu, de inițiativa victimei și procedura nu este ex parte. Victima poate exercita dreptul său de a se adresa instanței în decurs de șase luni de la momentul comiterii crimei sau de la momentul conștientizării acesteia. Procurorul poate deschide sau continua urmărirea penală doar în cazuri excepționale, cazuri în care s-a stabilit, urmare a plângerii victimei, că crima a fost comisă însă victima nu-și poate apăra drepturile sau interesele legale din cauza incapacității sau a stării de dependență de agresor. Această posibilitate este folosită, chiar dacă în măsură limitată, în cazurile de violență domestică. După ce procurorul și-a exercitat dreptul de a deschide urmărirea penală și de a efectua investigații a unei crime bazate pe plângerea victimei, cazul este audiat în conformitate cu procedurile generale și nu poate fi suspendat datorită lipsei plângerii.

Există de asemenea așa-zisele crime de natură public-privată, în cazul cărora urmărirea penală urmează procedurile generale. Aici, etapa de pre-proces este sub supravegherea unui procuror, totuși, doar dacă victima a depus o plângere la procuratură (Articolul 161, alineatul 2 Cod penal). În anumite circumstanțe, aceste crime pot fi asociate cu noțiunea de GBV, în măsura în care ele implică neglijență ce cauzează vătămări corporale conform Articolului 135 CP, sau defăimare conform Articolului 139 CP. În astfel de cazuri, inițierea urmăririi penale în conformitate cu procedurile generale se face în baza plângerii depuse la procuratură. Aceasta depinde de dorința și disponibilitatea victimei. Odată inițiată, totuși, urmărirea penală urmează procedurile generale și nu poate fi încheiată datorită retragerii plângerii de către victimă la solicitarea acesteia.

19

8. Sprijin victimelor în procedurile judiciare

În conformitate cu legislația Bulgariei, reprezentanților ONG-urilor sau altor persoane nu li se permite participarea în procedurile penale sau procedurile judiciare, și nici să ofere sprijin victimei, dacă nu acționează în calitate de reprezentant legal sau furnizor de asistență juridică.

Cu toate acestea, reprezentanții ONG pot oferi victimei asistență psihologică și practică în paralel cu procedurile penale în formă de servicii prestate. Aceasta este posibilă în cazul în care victima a suferit pagube materiale sau neeconomice care cad în domeniul de aplicare a legii cu privire la sprijinul și compensarea financiară victimelor crimelor. Autoritățile trebuie să informeze victima despre dreptul său la acest suport din partea organizațiilor ce acordă sprijin victimelor. Procurorul asigură îndeplinirea acestei obligații.

9. Măsuri de protecție disponibile în timpul investigației și a procedurilor judiciare

a) Protecția temporară a martorului sau victimei

Furnizarea protecției unui martor/unei victime în timpul investigației și a procedurilor judiciare depinde de două tipuri de evaluare și existența anumitor condiții. În primul rând, opinia martorului10 cu privire la nevoia lor de protecție trebuie să fie luată mereu în considerare. Pentru instituirea măsurilor de protecție, martorul trebuie să depună o cerere clară sau să-și exprime consimțământul neechivoc pentru măsuri de protecție. Este posibil ca autoritatea competentă (instanța sau procuratura) să decidă necesitatea protecției, chiar în lipsa solicitării din partea martorului. Autoritatea trebuie să aducă acest lucru la cunoștința martorului și să solicite în mod explicit consimțământul acestuia cu privire la asigurarea protecției. Măsurile oferite prin lege pot fi întreprinse doar dacă martorul oferă consimțământul. În al doilea rând, autoritatea competentă poate ajunge la concluzia că martorul sau ruda sa apropiată este în pericol datorită calității martorului în cadrul procedurilor judiciare. La acordarea protecției martorului, acesta trebuie să semneze o declarație prin care el/ea va păstra confidențialitatea acestui lucru, precum și a altor fapte cu privire la caz despre care el/ea va afla (referitoare la protecția pe care o va primi). Dacă toate condițiile sunt îndeplinite, protecția martorului poate fi instituită imediat. Protecția poate fi oferită în două forme, aplicabil în comun sau separat.

b) Programe speciale pentru protecția persoanelor în pericol

Un program special pentru protecția persoanelor în pericol implică un complex de măsuri graduale, ce variază de la securitatea personală până la schimbarea identității. Este executat de Biroul pentru protecție din cadrul Oficiului Procurorului General al Bulgariei și depinde de nivelul de risc. Protecția poate fi oferită pentru orice persoană ce ia parte în procedurile penale sau dacă urmărirea penală creează pericol pentru viața sau sănătatea sa, indiferent de calitatea sa procesuală. Includerea în Program necesită o moțiune din partea procurorului responsabil pentru instanță, depusă la Procurorul General, care solicită o opinie de expert cu privire la nivelul de risc și transmite moțiunea Consiliul Interagențial pentru Protecție. Acest Consiliu, alcătuit din înalți funcționari din ministere relevante, trebuie să pronunțe o decizie în decurs de trei zile de la data în care moțiunea de includere în Program a fost depusă de Procurorul General. Atunci când o persoană este inclusă în Program, protecția este asigurată de Biroul pentru Protecție, în baza unui acord ce definește tipul și durata măsurilor de protecție, drepturile și obligațiile părților, și condițiile pentru anularea acordului. În dependență de nivelul de risc, implementarea Programului poate continua până când motivele pentru instituirea protecției dispar, sau acordul expiră. Anularea acordului este de asemenea posibilă în cazul nerespectării din partea persoanei protejate fără vreun motiv valabil.

10 Conform Codului de Procedură Penală din Bulgaria, caracteristica principală de calificare pentru aplicarea protecției temporare este funcția de martor a persoanei. Așa cum în conformitate cu legile Bulgariei, o singură persoană deseori are calitate atât de victimă cât și de martor, protecția temporară în aceste cazuri este aplicată și victimelor.

20

10. Disponibilitatea asistenței juridice gratuite și criteriile de eligibilitate

Asistența juridică gratuită în cazurile GBV penale sau civile este oferită în conformitate cu Legea cu privire la asistența juridică. Asistența este oferită de juriști și se finanțează de stat. Autoritatea responsabilă pentru coordonarea și implementarea politicii pentru acordarea asistenței juridice gratuite este Ministerul Justiției. Asociația Baroului din Bulgaria de asemenea oferă asistență juridică în centrele regionale de asistență juridică.

Asistența juridică este oferită în formă de consultare juridică, pregătire a documentelor necesare pentru depunerea cererii în instanță, reprezentare procedurală în fața instanței sau în fața autorității pre-proces și reprezentare în caz de arest.

Au fost elaborate criterii pentru oferirea asistenței juridice gratuite persoanelor și familiilor, în dependență de statutul lor social, economic și civil, precum și de prezența măsurilor pentru protejarea copilului în pericol sau într-o situație vulnerabilă. Victimele violenței domestice, a violenței sexuale sau a traficului de ființe umane, care declară că nu dispun de mijloace financiare și doresc reprezentare legală sunt incluse în lista persoanelor care primesc asistență juridică, astfel satisfăcând criteriile specifice de eligibilitate (Articolul 22, alineatul 1, punctul 7 din Legea cu privire la Asistența juridică).

În cazul stabilirii necesității reprezentării procesuale de către autoritatea pre-proces, instanță sau altă autoritate de stat, decizia de acordare a asistenței juridice gratuite este luată de autoritatea responsabilă de acțiunile procesuale. Orice refuz va fi exprimat în scris, va fi motivat și cu dreptul la apel. În cazurile de urgență precum cazuri de executare procesuală, interogatorii în fața judecătorului, sau proceduri rapide, conform Codului penal sau conform Legii cu privire la sănătate sau conform Legii cu privire la Protecția copilului, Asociația Baroului va numi un avocat de serviciu. Acești avocați sunt numiți din lista de avocați din Registrul Național pentru Asistență Juridică care au depus acordul lor explicit; Asociația Baroului alcătuiește graficul lunar respectiv.

Suplimentar procedurii generale pentru acordarea asistenței juridice, mai sunt disponibile următoarele servicii:

a) Linia telefonică națională pentru asistență juridică – pentru consultare în situații necritice.

b) Centrele regionale de asistență juridică, care au fost create ca urmare a deciziei Asociației Baroului. Fiecare Centru este operat de Biroul Național pentru Asistență juridică, în comun cu Asociația Baroului, care a deschis aceste centre. Doar persoanele, venitul documentat al cărora este mai jos de un prag minim (salariul minim), pot beneficia de serviciile oferite de Centre.

Reprezentanți ai Poliției bulgare și ai Institutului Național de Justiție la o conferință de presă de lansare a campaniei de sensibilizare privind violența pe bază de gen, organizată în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie 2019. (Poliția bulgară)

21

3. Analiza violenței pe bază de gen în Ungaria

Poliția ungară în timpul campaniei de sensibilizare privind violența pe bază de gen, organizată în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie 2019. (Poliția ungară)

22

3. Analiza violenței pe bază de gen în UngariaO analiză a situației GBV a fost efectuată în Ungaria în 2018 de către Comitetul Director din Ungaria, cu sprijinul Grupului de lucru și al Grupului de referință din Ungaria.11

I. POLITICI INTEGRATE ȘI COLECTAREA DE DATE1. Planuri de acțiuni și politici

Legislația națională a Ungariei nu utilizează noțiunea de GBV, și nici nu abordează subiectul în mod direct. Respectiv, nu există o strategie cuprinzătoare sau un plan de acțiuni în vigoare cu privire la acest subiect.

Totuși, există câteva strategii ce includ forme de GBV. Una din cele mai importante este decizia VII.7, adoptată de Parlamentul Ungariei în 2015, privind strategia națională pentru sprijinirea combaterii eficiente a violenței partenerului intim. Această decizie stabilește obiective strategice în domeniul combaterii violenței partenerului intim și oferă recomandări privind planificarea și implementarea tuturor documentelor și măsurilor strategice în acest domeniu. Spre exemplu, decizia accentuează importanța prevenirii, necesitatea asigurării educației și a instruirii continui pentru experți ce au de-a face cu victime și agresori, elaborarea unui sistem de asistență, și necesitatea transformării atitudinii din societate.

Strategia Națională a Ungariei privind Prevenirea Criminologică pentru perioada 2013-2023 a stabilit diferite obiective conexe și a identificat măsuri concrete necesare. Sunt incluse măsuri privind protecția copiilor, tinerilor și familiei, precum și protecția și sprijinul. Suplimentar, poliția a elaborat un set de reguli interne privind modul de tratare a cazurilor de violență domestică.

2. Cooperarea cu organizațiile din societatea civilă

În Ungaria, poliția deseori încheie acorduri de cooperare cu alte organizații, printre care și ONG-uri și alte organizații din societatea civilă.

3. Instituții oficiale pentru coordonare

Departamentul pentru politici pentru femei din cadrul Ministerului Resurselor Umane este instituția oficială desemnată ce activează în acest domeniu.

4. Colectare de date

a. Servicii de aplicare a legii/justiție penală-civilă (poliție, procuratură, instanțe de judecată)

Cât privește colectarea și păstrarea datelor statistice, informație relevantă poate fi obținută din baza de date Statistica Infracțională a Autorităților de Investigație și de la Procuratură.

Baza de date Statistica Infracțională Integrată a Autorităților de Investigație și Procuratura colectează informație infracțională. Această informație este detaliată pe: timp și dată, locul crimei, metodă, instrumente și definiția legală, informație privind agresorul (naționalitatea, situație familială, nivelul de educație, adresa, antecedente penale și capacitatea în care a fost comisă crima), precum și informație privind victima (genul, vârsta, naționalitatea, legătura cu agresorul, statutul profesional). Informația privind motivarea crimei bazată pe gen nu este colectată. Sistemul include informații statistice ex post, ceea ce înseamnă că informația asociată cu o anumită acuzare intră în sistem după ce cazul este închis.

11 Aceste grupuri au fost create în cadrul proiectului și includ reprezentanți ai Poliției Naționale a Ungariei; Institutului Național de Criminologie; Camerei Penale a Judecătoriei Metropolitane Budapesta; Judecătoria sectorului centru; Biroul procurorului Budapesta; Facultății de drept a Universității Naționale pentru Servicii Publice; Serviciului telefonic național de informare anticriză (OKIT); Serviciului regional de ambulanță și management anticriză din Transda-nubia de vest; și Institutul Național pentru Sănătate Publică.

23

Informație suplimentară este colectată de sistemul informațional al Procuraturii, Oficiul Național al Judecătoriei și Oficiul central al Penitenciarelor.

b. Servicii sociale și servicii specializate (de stat și ONG-uri)

Legea CXXXV din 2005 privind Asistența oferită victimelor și Compensație de stat reglementează colectarea de date de organizații de asistență și sprijin victimelor. Aceste organizații colectează următoarea informație: date personale, adresă, naționalitate, detalii privind infracțiunea ce constituie motive pentru denunț (descrierea infracțiunii, locul și data infracțiunii, și circumstanțele acesteia), leziunile suferite de denunțător, în special vătămări corporale și emoționale, șocul mental sau pierderea economică, și tipul de sprijin oferit victimei.

c. Alte autorități oficiale mandatate pentru colectarea de date (e.g. serviciul/biroul de statistică)

În cadrul Programului Național al Ungariei privind Colectarea de date, Biroul Central de Statistică colectează informații de la autoritățile de tutelă. Autoritățile regionale de tutelă sunt mandatate cu coordonarea protecției familiei în cazurile de abuz presupus, și trimiterea informației privind aceste cazuri către Programul de Colectare.

5. Sondaje bazate pe populație

Un sondaj efectuat în 2011 în școli în cadrul proiectului internațional Cutia Pandorei a colectat informație cu privire la violența sexuală din rândul elevilor de liceu (446 studenți). Conform rezultatelor sondajului, 17% din elevi au fost abuzați sau molestați sexual, majoritatea la vârsta între 12 și 14 ani (8.7%) și între 10 și 12 ani (4%) respectiv. La identificarea locului crimei, pe lângă ”la domiciliul unei persoane” sau „acasă”, mulți au menționat de asemenea Internetul.

Conform unui sondaj din 201412 efectuat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 28% din femei din Ungaria au trăit experiențe de violență fizică și/sau sexuală din partea unui partener și/sau ne-partener. Suplimentar, 9% din femeile intervievate au trăit experiențe de violență din partea unui partener și/sau ne-partener în ultimele 12 luni premergătoare sondajului. Sondajul de asemenea a arătat că 50% din femeile intervievate au trăit experiențe de violență psihologică din partea partenerilor lor precedenți, și 49% - din partea oricăror parteneri, fie actuali fie precedenți. În final, conform sondajului, 12% din participanții la sondaj au trăit experiențe de urmărire obsesională după atingerea vârstei de 15 ani.

Un sondaj13 privind GBV, efectuat de Comisia Europeană în 2016 a demonstrat că 53% din cei intervievați consideră că violența domestică împotriva femeilor reprezintă un fenomen destul de obișnuit în Ungaria. În comparație, violența domestică împotriva bărbaților este văzută ca un fenomen neobișnuit.

În final, un sondaj privind egalitatea de gen14 comandat de Comisia Europeană în 2017 a demonstrat convingerea de rând în rândul populației Ungariei că inegalitatea de gen există în politică, la locul de muncă, în funcțiile de conducere în companii și în alte organizații.

12 http://fra.europa.eu/en/publication/2014/violence-against-women-eu-wide-survey-main-results-report 13 https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/ResultDoc/download/DocumentKy/7583 14 http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/yearFrom/1974/yearTo/2017/surveyKy/2154

24


Poliția Națională Ungară și Procuratura nu au desfășurat încă nici o campanie de sensibilizare privind prevenirea GBV.

Între 2014-2017, Ministerul de Resurse Umane a implementat o campanie de sensibilizare privind violența domestică cu titlul ”Novicele”.

ONG-uri și alți reprezentanți ai societății civile organizează anual campanii de sensibilizare, în special în timpul celor 16 Zile de Activism Global împotriva Violenței pe Bază de Gen (25 noiembrie-10 decembrie).

Pe lângă aceasta, activități de sensibilizare despre abuzul asupra copiilor sunt organizate de guvern precum și organizații bazate pe credință. Spre exemplu, între 2017-2018, Fundația Baptistă de Asistență din Ungaria a oferit programe speciale de asistență pentru minorii angajați sau expuși prostituției, inclusiv mentoring și monitorizare de lungă durată.

2. Instruire

Nu au fost organizate nici o instruire specială pe tema GBV pentru poliția Ungară și procurori. Totuși, ofițerii de poliție sunt instruiți în mod regulat cu privire la prevenirea violenței în familie. Spre exemplu, 600 ofițeri de poliție ce au fost instruiți în cadrul unui astfel de proiect implementat în 2010 continuă să activeze ca mentori și instructori locali. În 2018 a fost creată o rețea de 245 instructori noi în domeniul crimă și ordine publică. Mai mult, în cadrul programului UE, implementat în 2014, 85 ofițeri de poliție au fost instruiți în domenii precum prevenirea abuzului asupra copiilor și violența domestică.

Anual, 60-70 judecători și adjuncți de procurori sunt instruiți în domenii ce se referă la formele de GBV, precum atacul, traficul de ființe umane și crimele sexuale.


Referitor la standardele regulatorii pentru mass-media din Ungaria privind GBV, Asociația Forumului Redactorilor șefi, Asociație Editorilor din Ungaria și Asociația Furnizorilor de Conținut operează un sistem de autoreglementare a mass-media. Această autoreglementare este bazată pe Codul Deontologic, care este pe larg adoptat de profesioniștii media. Codul include protecția drepturilor individuale. Autoritatea Națională pentru Mass-media și Comunicare a semnat protocoale cu furnizorii de conținut care de asemenea asigură protecția demnității umane.


Autoritatea Ungară pentru Tratament Egal sprijină recunoașterea și prevenirea discriminării prin răspândirea și publicarea informației, un exemplu fiind broșura publicată în 2017 întitulată ”Prevenirea hărțuirii la locul de muncă și modalități de executare a drepturilor persoanei”. Această broșură oferă informație detaliată despre formele de hărțuire (inclusiv hărțuirea sexuală), formulează recomandări pentru angajatori, menite să curme acest fenomen, și introduce condiții pentru remedii juridice.

Alte măsuri preventive includ: 1) sensibilizarea în rândul tinerilor (implementat de 17 organizații private din Ungaria, în baza unei metodologii unificate); 2) campania ”Fii Pregătit!”, implementată cu sprijinul Ministerului pentru Resurse Umane, cu accentul pe violența partenerului intim.

25


În Ungaria asistența acordată victimelor operează în baza unui sistem de opt-in. Ofițerii de poliție sunt obligați prin lege să informeze toate victimele în formă orală și în scris despre posibilitatea obținerii sprijinului specializat. Această informație include următoarele: furnizorii disponibili de asistență a victimelor; tipul de asistență și condițiile de acordare a acesteia, inclusiv informația de contact (telefon și adresă electronică) și numărul liniei telefonice gratuite de Asistență a Victimelor; informația despre sprijinul ulterior primului contact cu furnizorii de servicii de asistență.

De asemenea, dacă furnizorii de asistență a victimelor au fost informați despre necesitatea acordării asistenței victimelor, aceștia contactează victimele direct pentru a le informa despre eligibilitatea lor de a obține asistență. Asistența este ulterior acordată doar la solicitarea victimei. Serviciile de asistență oferă victimelor informație, asistență juridică, sprijin emoțional, precum și alte tipuri de asistență. Suplimentar, ofițerii de poliție pentru protejarea victimelor monitorizează în mod regulat crimele ce au fost comise în jurisdicția lor și contactează victimele pentru a le oferi informație necesară.


Servicii de asistență specializată pentru femei sunt gestionate de guvernul Ungariei, ONG-uri și organizații creștine. Acestea includ: 7 clinici de criză, 16 centre de criză, 2 adăposturi secrete și 2 centre de cazare temporară pentru victimele traficului de ființe umane. Suplimentar, există adăposturi pentru victime ale violenței domestice și a traficului de ființe umane în locații secrete. Numărul anual de persoane ce au solicitat asistență din partea acestor furnizori de servicii a fost următorul: în primele zece luni ale anului 2018: 1,141 recomandări; 2017: 1,011 recomandări; 2016: 850 recomandări, și 2015: 1,112 recomandări.

Orice persoană care a devenit victimă a unei crime, inclusiv victimă a GBV, poate beneficia de serviciile oferite de diferite organizații de asistență a victimelor (adăpost, asistență financiară imediată, verificarea statutului lor ca victime, și acordarea asistenței în calitate de martori, precum și protecție). Aceste servicii sunt gratuite și pot fi oferite fără analizarea statutului financiar al persoanei. De asemenea, victimele crimelor violente grave și intenționate pot beneficia de serviciul de atenuare de stat a daunelor, dacă victimele corespund anumitor criterii.

Organizațiile de asistență pentru victime sunt instruite să acorde victimelor sprijin corespunzător, cu atenție deosebită pe abordări empatice și încurajatoare pentru a reduce victimizarea secundară.


Serviciul telefonic național de informare anticriză (OKIT) din Ungaria este gratuit, disponibil 24/7 și activează la nivel național. Serviciul acordă asistență și sprijin victimelor abuzului în familie și a traficului de ființe umane (asistență psihologică, juridică și informații privind asistența și beneficiile disponibile, precum și ”gestionarea rapidă a cazurilor”, spre exemplu, recomandarea spre un adăpost la necesitate).

Apelurile sunt confidențiale. Solicitanții de asistență sunt informați că vor rămâne în anonimat până când se va face o recomandare.

OKIT recepționează aproximativ 8,000 apeluri anual, o treime din acestea se referă la cazuri de violență domestică. Numărul anual al persoanelor care au apelat OKIT a fost distribuit după cum urmează: în primele 10 luni ale anului 2018: 1,141 apeluri; 2017: 1,011 apeluri; 2016: 850 apeluri; 2015: 1,112 apeluri.

4. Alte măsuri pentru protecție și sprijin

În 2016 a fost creat un grup de lucru în cadrul Agenției Naționale Ungare de Reabilitare și Asistență Socială cu scopul de a analiza fenomenul de prostituție juvenilă, punând accentul pe prevenire și reducere, precum și propunerea materialelor metodologice și a recomandărilor.

26

Se planifică ca îmbunătățirea ulterioară a sistemului de gestionare a bazei de date OKIT să fie parte a Programului operațional de Dezvoltare a Resurselor Umane 1.2.4-16 ”Dezvoltarea Serviciilor de Gestionare a Crizelor”, și dezvoltarea clinicilor de gestionare a crizelor să fie parte a Programului operațional de Dezvoltare a Resurselor Umane 1.2.5-16 ”Refugiu sigur”.


Legislația națională a Ungariei nu utilizează noțiunea de GBV și nici nu abordează GBV în mod direct. Formele de GBV ce implică violență, atac sexual, obligare la sex, hărțuire, violență împotriva membrilor comunității, omor, hărțuire fizică, încălcarea libertății personale și defăimare din partea partenerului intim sunt abordate în capitolele Actului C din 2012 a Codului penal. Acesta include crime împotriva vieții, integrității fizice și sănătății; crime împotriva libertății umane; crime împotriva libertății vieții sexuale și a principiilor morale sexuale; crime ce aduc daune intereselor copiilor și familiei; crime împotriva demnității umane sau a drepturilor fundamentale.

Actul V din 2013 din Codul civil stabilește cerințele pentru respectarea demnității umane și reglementează drepturile individuale ce reies din aceasta, inclusiv drepturile asociate cu viața, integritatea fizică, sănătatea și libertatea personală, precum și interzicerea discriminării. Această lege include aserțiuni ce pot fi făcute în cazul încălcării drepturilor individuale și posibilitatea de a pretinde la compensarea daunelor.

Cadre legislative suplimentare, precum Actul XXXI din 1997 privind protecția copilului și administrarea tutelei, Actul CXXXV din 2003 privind egalitatea de tratament și promovarea egalității de șanse, stabilesc cerințe pentru protecția copilului și egalitatea de tratament. Mai mult, Actul privind Asistența Victimelor definește cadrul legal pentru asistența de stat pentru victime. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, Actul LXXII din 2009 prevede ordine de interdicție în cazuri de violență a partenerului intim.

Participanții la instruirea națională specializată privind violența pe bază de gen, Budapesta, Ungaria, 10 mai 2019. (OSCE/Alina Munteanu)

27


Nici poliția nici procuratura nu au creat echipe speciale pentru a se ocupa de chestiuni legate de GBV.

Începând din 2009, ordine de interdicție temporară preventivă pot fi emise în cazurile de violență a partenerului intim. Există regulamente și directive detaliate privind procesul de emitere a astfel de ordine, precum de exemplu Directiva 2/2018, care a fost emisă de Poliția Națională a Ungariei.

De asemenea există instrucțiuni la nivel de procuratură, precum, spre exemplu, instrucțiuni în cazuri de hărțuire și trafic de ființe umane, inclusiv prostituție ca metodă de exploatare.


În cadrul procedurilor penale, partea vătămată – ca parte privată – poate depune o acțiune civilă în justiție împotriva agresorului. Acțiunile civile ce pot fi depuse sunt, în primul rând, cereri privind compensarea daunelor ce au decurs din rezultatul direct al actului care este subiectul acuzației. Plata altor daune nepatrimoniale (prejudiciu de vătămare) ce pot fi asociate cu crima pot fi cerute de partea vătămată de la agresor prin intermediul litigiilor civile.

4. Compensare

Victimele care au suferit vătămări fizice sau persoanele direct asociate cu victimele unei crime se califică pentru atenuarea pagubelor din partea statului. Aceasta se aplică în cazul crimelor comise pe teritoriul Ungariei. Dacă crima a fost comisă pe teritoriul altui Stat membru al Uniunii Europene, serviciul ungar de asistență a victimelor oferă asistență victimei în procesul de revendicare a atenuării pagubelor în acea țară. Victima poate de asemenea cere deschiderea unei acțiuni civile în timpul procedurilor penale, și în baza Codului civil poate lansa o acțiune civilă împotriva agresorului în interesul depunerii revendicărilor reieșind din crimă. Nu este disponibilă informație statistică privind victimele care au solicitat și/sau primit astfel de compensație în Ungaria.


Informația colectată de Centrul de informație statistică criminologică integrată al Autorității de investigație și de Procuratura din Ungaria este disponibilă pentru următoarele forme de GBV: omor (Secțiunea 160 Codul penal); omucidere fără premeditare și involuntară (Secțiunea 161 Codul penal); violența partenerului intim (Secțiunea 212/a Codul penal); expunere indecentă (Secțiunea 205 Codul penal); atac sexual (Secțiunea 197 Codul penal); coerciție sexuală (Secțiunea 196 Codul penal); și abuz sexual (Secțiunea 198 Codul penal).

Informația colectată15 este detaliată pe sex, vârstă, tip de violență, relație cu agresorul și locația geografică.

Din cazurile ce au rezultat în moartea unei femei și li s-a atribuit definiția de GBV, un număr total de 76 cazuri au fost înregistrate în 2017, și 93 cazuri în 2016. Acestea fac parte din numărul total de omoruri și omucideri fără premeditare și involuntară, care au fost în număr de 177 în 2017 și 301 cazuri în 2016.

Nu a fost disponibilă informația referitor la cazurile de tentativă de omor, numărul plângerilor depuse de victime sau părți terțe, numărul de proceduri penale sau numărul de agresori condamnați.

15 Tabele cu mai multă informație privind cazurile detaliate pe sex, vârstă, tip de violență, relație cu agresorul și locația geografică pot fi consultate în Anexa Analiza situației în Ungaria.

28


În cazurile ce necesită intervenție promptă, autoritățile de investigație din Ungaria pot efectua acțiuni procedurale, însă acestea sunt obligate să informeze imediat autoritatea de investigație cu competență și jurisdicție. Poliția poate emite ordine de interdicție preventivă temporară dacă acestea sunt necesare urmare a evaluării disputei între persoanele implicate, chiar și în cazurile când crima sau contravenția încă nu a avut loc. Ca măsură preventivă, persoanele care sunt subiectul acestor ordine pot fi înlăturate de la locul faptei până la luarea unei alte decizii.


Numărul de ordine de interdicție preventivă temporară emise de poliția din Ungaria a fost de 1,427 în 2017 și 1,410 ordine în 2016.


Există proceduri pentru evaluarea pericolului iminent sau a revictimizării. Acestea sunt respectate înainte ca autoritatea de investigație să decidă în privința măsurilor de urgență, precum emiterea ordinului de interdicție temporară.


Directiva Uniunii Europene 2012/29/EU de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, Directiva 2011/99/EU privind ordinul european de protecție, și Regulamentul 606/2013 privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă au fost transpuse în legislația națională a Ungariei.

5. Ordine de interdicție de urgență

În cazul violenței partenerului intim, poliția are competența să emită ordin de interdicție preventivă temporară. Această măsură poate fi luată ca răspuns la circumstanțele cazului, în special la faptele prezentate de victimă sau agresor, observațiile de la locul crimei, indicii de prezență a violenței partenerului intim, și comportamentul victimei și al agresorului. Poliția emite ordin de interdicție preventivă pentru 72 ore. Prelungirea sau încetarea ordinului este decisă de instanța de judecată în decurs de trei zile.

6. Informație privind ordinele de protecție

Numărul ordinelor de interdicție preventivă temporară emise de poliție în Ungaria a fost de 1,427 în anul 2017 și 1,410 în anul 2016. Conform datelor colectate de procuratură, numărul de ordine de interdicție a fost de 141 în anul 2017 și 154 în anul 2016.


În Ungaria, există o diferențiere între crimele cercetate de procuratură pe cazuri publice și crimele cercetate de procuratură pe cazuri private. Infracțiunile ce au cauzat vătămare corporală minoră și defăimarea, spre exemplu, țin de procuratura pe cazuri private. În procedurile procuraturii pe cazuri private, victima acționează în calitate de acuzator privat. Dacă acuzatorul privat decide să renunțe la acuzații, chiar fără un motiv solid, procedurile penale nu pot continua și instanța de judecată dispune închiderea cazului.

29

Dacă victima decide să înceapă procedurile penale, adică urmărirea penală publică, împotriva agresorului, acest lucru poate fi efectuat în baza unei moțiuni private, ceea ce înseamnă orice declarație a victimei, conform căreia victima vrea ca agresorul să ducă răspundere penală. Odată depusă, această moțiune nu poate fi retrasă. Procedurile penale vor continua chiar dacă victima decide mai târziu renunțarea la acuzații. Conform celor mai recente modificări legislative din Ungaria, orice declarație depusă anterior poate fi folosită ca probă, chiar dacă martorul renunță la declarații la o etapă mai târzie.


În Ungaria, victimele pot primi asistență juridică conform deciziei autorității publice de tutelă, care poate participa în cadrul procedurilor penale cu scopul de a proteja interesele victimei.


Legea actuală privind procedura penală oferă protecție specială victimelor, atât la etapa de investigare cât și la etapa audierii în instanță. Aceste măsuri se aplică minorilor și persoanelor cu necesități speciale. Ele se aplică de asemenea și victimelor crimelor împotriva libertății vieții sexuale și a moralității sexuale, precum și altor categorii de victime și martori, conform deciziilor autorităților.

Cele mai importante măsuri ce fac parte din protecția specială sunt următoarele:

‒ Protecția sporită a datelor cu caracter personal ale victimelor;

‒ Efectuarea imediată a acțiunilor de investigație ce necesită prezența victimei;

‒ Evitarea contactului nenecesar între victimă și alte persoane în timpul procedurilor;

‒ Utilizarea încăperilor echipate corespunzător, cu înregistrare a acțiunilor procedurale în format video și audio;

‒ Interacțiunea cu victime prin intermediul instrumentelor de telecomunicație în timpul procedurilor judiciare;

‒ Restricții în anumite cazuri a drepturilor acuzaților și a apărătorilor lor;

‒ Eliminarea confruntării, cu înregistrarea victimei ca martor supus măsurilor speciale de protecție;

‒ Prezența expertului psiholog criminalist în timpul acțiunilor procedurale;

‒ Audierea efectuată de persoane de același gen (pentru victimele crimelor împotriva vieții sexuale și a moralității sexuale).


Conform legislației din Ungaria, părțile cu interese de proprietate sau alte interese pot solicita reprezentarea de către un apărător public. În dependență de starea financiară a solicitantului, taxa de supraveghere a avocatului public este înaintată și acoperită de stat.

Serviciile de asistență a victimelor oferă victimelor informație, consultație juridică, sprijin emoțional și alte tipuri de asistență necesară. Victimele au dreptul la aceste servicii în mod gratuit, fără evaluarea stării lor financiare.

Victimele GBV pot primi asistență juridică pentru inițierea procedurilor necesare pentru a evita daunele cauzate de crime, sau daune cauzate de încălcarea drepturilor sau intereselor lor în legătură cu crima, precum și reprezentarea lor în aceste proceduri. Această reprezentare este disponibilă pe parcursul procedurilor, inclusiv în timpul investigației, punerii sub acuzare sau a audierilor în instanță.

4. Analiza violenței pe bază de gen în România

Poliția română în timpul campaniei de sensibilizare privind violența pe bază de gen, organizată în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie 2019. (Poliția română)

31

4. Analiza violenței pe bază de gen în RomâniaO analiză a situației GBV a fost efectuată în România în 2018 de către Comitetul Director din România, cu sprijinul Grupului de lucru și al Grupului de referință din România.16

I. POLITICI INTEGRATE ȘI COLECTAREA DE DATE1. Planuri de acțiuni și politici

Legea în România pentru prevenirea și combaterea violenței domestice cuprinde toate formele de violență, inclusiv violența verbală, fizică, psihologică, sexuală, economică, socială și spirituală.

Pe lângă aceasta, legislația națională include instrumente pentru asigurarea protecției drepturilor omului ale victimelor, ce reies din ratificarea de către România a Convenției de la Istanbul, precum și a Directivei Europene 29/2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, care a fost transpusă în legislația națională a României.

Suplimentar, Strategia Națională privind ”promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice” este în vigoare pentru perioada 2018-2021, cu un Plan Operațional ulterior pentru implementarea strategiei.

2. Cooperarea cu organizațiile din societatea civilă

Legislația națională din România17 reglementează cooperarea cu ONG-uri și alți actori din societatea civilă în combaterea formelor de GBV. Ministerele relevante și alte instituții specializate din administrația publică centrală, autoritățile publice locale, ONG-urile și alte organizații din societatea civilă pot încheia acorduri de cooperare în domeniul prevenirii și intervenției. Pe lângă aceasta, legea prevede crearea grupurilor de lucru intersectoriale, create la nivel național sub auspiciile departamentelor generale de asistență socială și protecție a copilului. Aceste grupuri de lucru pot fi compuse din reprezentanți ai poliției, jandarmeriei, furnizorilor de servicii medicale, serviciilor de asistență socială și protecție a copilului, ONG-urilor active și reprezentanților oficiilor de probațiune și alte instituții cu responsabilități relevante în domeniu.

3. Instituții oficiale pentru coordonare

În România a fost creat comitetul interministerial pentru prevenirea și combaterea violenței domestice pentru asigurarea coordonării între toți actorii responsabili pentru transpunerea și implementarea prevederilor Convenției de la Istanbul. Comitetul are următoarele responsabilități: asigurarea cooperării între instituțiile și organizațiile în implementarea politicilor publice și Planul Operațional comun pentru prevenirea și combaterea violenței; sprijinirea procesului de implementare și monitorizare a Convenției de la Istanbul; și sprijinirea propunerilor pentru promovarea cadrului normativ în prevenirea și combaterea violenței domestice.

4. Colectare de date

Conform legislației naționale, agențiile de aplicare a legii și instituțiile de justiție colectează informație privind: 1) cazurile de violență domestică; 2) ordinele de protecție emise de instanțe; și 3) cazurile în așteptare în prima instanță, cazurile cu sentințe emise de prima instanță, și măsuri de înțelegere, inclusiv admiterea, refuzul și alte soluții. Această informație este detaliată pe locație, sex, vârstă, relație între agresor și victimă și măsurile de înțelegere.

16 Aceste grupuri au fost create în cadrul proiectului și includ reprezentanți ai Inspectoratului General al Poliției Române; Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; Judecătoria Iași; Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați; Fundația Sensiblu; Asociația Anais; și Asociația Necuvinte17 Legea nr. 217/2003.

32

Ministerul Sănătății din România colectează datele în baza următoarelor criterii: cauza decesului, sex, vârsta și zona geografică.

Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) gestionează o bază de date națională cu victimele violenței domestice și agresori, care beneficiază de servicii sociale, cu informația primită de la departamentele pentru asistență socială și protecția copilului (DGASPC). Datele statistice se referă la cazurile de violență domestică înregistrate de fiecare DGASPC pe parcursul perioadei de raportare și sunt detaliate pe: gen, cetățenie, vârstă, tip de intervenție, servicii oferite, tipurile și nivelul de înțelegere, măsuri juridice, siguranța și măsurile de protecție, tipologia soluțiilor și factorii de risc.

ONG-urile în România colectează date statistice despre beneficiari, detaliate pe: zona geografică, tipul de crimă, soluții/servicii oferite, sex, vârstă și surse de referință.

În plus, Institutul Național de Statistică colectează informație privind cazurile GBV.

5. Sondaje bazate pe populație

Conform unui chestionar din 2015 efectuat de Centrul FILIA privind hărțuirea sexuală în universități, una din două femei au fost hărțuite sexual în universități.

Totodată, conform unui sondaj organizat de ANES în 2017, nouă din zece români consideră violența domestică ca fiind o problemă pentru societate.

În sfârșit, sondajele efectuate de Institutul Național de Statistică și Inspectoratul General de Poliție în 2015 și 2016 privind siguranța publică arată că, per ansamblu, violența domestică este puțin tolerată în România, deși în societate continuă să rămână un anumit nivel de acceptare a fenomenului.


Cu privire la campaniile de sensibilizare privind GBV, câteva inițiative au fost realizate sau promovate de autoritățile de România.

Între 2015 și 2017, ANES a fost promotorul și a implementat ”Campania Națională de sensibilizare și informare privind violența domestică”, un proiect finanțat de Mecanismul financiar norvegian pentru 2009-2014. Activitățile campaniei au inclus: dezbateri la nivel regional; crearea și difuzarea spoturilor TV și radio; materiale promoționale; dezbateri publice la TV și radio; și un sondaj privind atitudinea față de violența domestică și nivelul de sensibilizare al actorilor instituționali. În plus, în martie 2017, ANES a organizat o campanie online cu un subiect reprezentativ unic, care a fost postat în fiecare zi. Eroinele acelor istorii erau femei obișnuite care au luat atitudine, au cerut ajutor pentru a trece peste criză și au făcut primii pași spre o viață decentă și autonomă. O altă campanie implementată de ANES în 2017 viza stereotipurile și discriminarea pe bază de gen. Campania a fost organizată în timpul Campionatului Internațional de Lupte, în parteneriat cu Federația Română de Lupte. În timpul perioadei de raportare, ANES a organizat alte activități de sensibilizare în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului din România.

Poliția, în parteneriat cu organizațiile din societatea civilă, a implementat o altă campanie de sensibilizare privind violența domestică, întitulată ”Aripile frânte”. În cadrul acestei campanii, organizatorii au distribuit materiale de prevenție în toate județele din țară. În plus, a fost creat un ghid de siguranță pentru victime, împreună cu afișe cu numărul de cazuri neraportate de violență. Apogeul campaniei a fost caravana ”Aripile frânte”, care a călătorit prin 15 județe.

33

2. Instruire

a) Instruire de bază/inițială:

Toți ofițerii de poliție, procurorii, judecătorii și asistenții sociali din România primesc instruire generală de bază/inițială pe subiectul GBV.

b) Instruire continuă/formare profesională:

Prevenire și combatere a

violenței


Egalitate de gen



Cooperare multi-agenție

Poliție 200 200 200 200 200 200

Procurori 90 90 90 90 90 90

Judecători 90 90 90 90 90 90

Asistenți sociali 13 13 13 13 13 13


Standardele mass-media pentru informarea despre GBV sunt reglementate în România prin intermediul următoarelor prevederi: Articolul 317 din Codul penal privind chestiuni asociate discriminării; Legea audiovizualului 504/2002; Decizia 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual; Legea 148/2000 privind publicitatea; Ordonanța 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare; Articolele 18 și 19 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată; și Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

Printr-o decizie a Curții Supreme de Justiție din România din 2016, Facebook și alte rețele de socializare online sunt considerate spații publice. Ca rezultat, utilizatorii pot fi trași la răspundere penală pentru orice act ce constă în distribuirea conținutului ce reprezintă obiectul unei crime. Astfel, a devenit posibilă pedepsirea legală a persoanelor ce crează postări ce duc la provocări publice, incitare la ură sau discriminare, sau tulbură pacea și ordinea publică, sau ce conțin conținut explicit sexual, pornografie juvenilă etc.


În România, în 2011, a fost creată Rețeaua pentru prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor ce cuprinde 25 ONG-uri active în domeniul combaterii violenței domestice. Obiectivul Rețelei este asigurarea protecției victimelor violenței prin promovarea îmbunătățirii legislației, a serviciilor și a accesului la educație și informație, și prevenirea victimizării și revictimizării prin educație, informare, lobby și advocacy.


Un serviciu de asistență este operat de ANES și este disponibil la scară națională, 24/7, gratuit, la numărul unic 0800 500 333. Suplimentar, pe pagina ANES18 este pusă la dispoziție o hartă cu toate serviciile de asistență pentru victime, în dependență de locul lor de reședință. Harta include informația de contact a inspectoratelor județene de poliție, furnizori disponibil de acordare a serviciilor sociale, centrele de asistență medicală urgentă și centrele de criminalistică medicală.

18 www.anes.gov.ro

34


Conform informației oferite de ANES, există 61 centre de asistență specializată ce operează în toate 41 județe din România, și 6 în municipiul București. Aceste centre oferă cazare, îngrijire, consiliere juridică și psihologică, consiliere personală și profesională, precum și sprijin pentru reabilitarea socială; 45 centre sunt centre de urgență (37 publice și 8 private), și 16 sunt centre de recuperare (11 publice și 5 private). De asemenea, există 32 centre de asistență ce activează în timpul zilei la nivel național, dintre care 25 sunt centre pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (16 publice și 9 private), și 7 centre publice pentru informare și sensibilizare. În afară de acestea, 4 centre ce activează pe timp de zi oferă servicii pentru agresori (2 publice și 2 private).

A fost prezentată următoarea informație cu privire la victimele ce au solicitat asistență în aceste centre de asistență: în 2017: 13,102 cazuri; în prima parte a anului 2018: 6,756 cazuri.

Centre specializate pentru asistență în cazuri de viol și agresiune sexuală sunt în plan de creare.


O linie telefonică de asistență este disponibilă gratuit pentru victimele cazurilor de violență, pe plan național: 0800 500 333. Până la 18 octombrie 2018, linia telefonică de asistență a înregistrat un număr de 6,133 apeluri.

4. Alte măsuri pentru protecție și asistență

Cazurile de violență domestică pot fi de asemenea raportate prin telefon către departamentele pentru asistență socială și protecție a copilului în toate județele din România, precum și în București.


Câteva reglementări privind GBV au fost introduse în România la nivel național, precum acte legislative naționale primare, secundare și terțiare:

Legislația primară:

1) Legea nr. 202/19.04.2002, republicată, modificată prin Legea nr. 232/02.08.2018, privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați;

2) Legea nr. 682/19.12.2002, republicată, modificată, privind protecția martorilor;

3) Legea nr. 217/22.05.2003, republicată, modificată prin Legea nr. 174/13.07.2018, privind prevenirea și combaterea violenței domestice;

4) Legea nr. 30/17.03.2016, privind ratificarea Convenției de la Istanbul.

Legislația secundară:

1) Hotărârea de guvern nr. 197/09.02.2006, modificată, privind aprobarea programelor de interes național în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu handicap, precum și în domeniul asistenței sociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost și persoanelor victime ale violenței în familie;

35

2) Hotărârea de guvern nr. 49/19.01.2011, pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situație de risc de exploatare prin muncă, copiii victime a traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state;

3) Hotărârea de guvern nr. 365/24.05.2018, pentru aprobarea Strategiei naționale privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021 și a Planului Operațional.

Legislația terțiară relevantă:

Ordinele Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei din 2004 privind aprobarea:

1) Standardelor de calitate pentru serviciile sociale destinate protecției victimelor violenței domestice;

2) Procedurilor pentru cooperare în prevenirea și monitorizarea cazurilor de violență domestică;

3) Instrucțiunilor pentru organizarea serviciilor sociale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.


În 2017, Institutul Național Român al Magistraturii19 а început să pună accent sporit pe exercițiile practice și cursuri suplimentare pentru viitorii procurori ce vor examina violența domestică.

Între 2014 și 2017, ca parte a proiectului implementat de poliție și finanțat prin intermediul Mecanismului financiar norvegian 2009-2014, a fost elaborat și distribuit un manual de bune practici pentru specialiștii ce luptă împotriva violenței domestice. În plus, 42 specialiști au fost instruiți ca instructori (23 ofițeri de poliție, 10 procurori și 9 judecători).

În 2016 au fost organizate cinci cursuri de instruire privind violența domestică, la care au participat 379 ofițeri de poliție, procurori și judecători. Suplimentar, în cadrul Mecanismului financiar norvegian 2009-2014, 72 judecători și procurori au participat la seminare de instruire a instructorilor privind gestionarea cazurilor de violență domestică.


Ordinele de protecție sunt reglementate în România prin Articolele 23-35 din Legea nr. 217/2003.

Nu există date statistice privind formele de violență, numărul de cazuri prezentate în fața instanței sau numărul sentințelor emise. Conform datelor din sistemul Consiliului Superior al Magistraturii, informația statistică privind ordinele de protecție sunt următoarele:

Minori și familie – Ordin de protecție 2016 2017

Judecătorii de primă instanță 5577 6430

Apel 1198 1291

Revizuire 85 81

Emise 2170 2894

Total 6860 7802

19 Raportul de activitate a Institutului Național al Magistraturii pentru 2017, p. 8, http://www.inmlex.ro/fisiere/d_2110/Raport%20de%20activitate%20al%20INM%20pe%20anul%202017.pdf.

36

4. Compensare

Conform legislației române, victima poate solicita compensație de la agresor folosind următoarele modalități:

1) Revendicarea compensației în cadrul procedurilor penale, în conformitate cu Codul penal;

2) Inițierea unei acțiuni separate după ce procedurile penale au început sau au fost finalizate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2004;

3) Introducerea unei acțiuni în procedură civilă pentru repararea daunelor cauzate ca rezultat al unei crime.

Nu există informații disponibile privind victimele care au solicitat compensații de la agresori, sau privind numărul victimelor ce au primit compensații.


a) Cazuri rezultate în decesul femeilor

Conform poliției române, în 2016 au fost înregistrate 64 omoruri ce au rezultat în decesul a 42 femei victime. În 2017, 84 omoruri și 72 tentative de omor au rezultat în decesul a 22 femei victime.

Nu există informații disponibile privind cazurile în care autoritățile au avut cunoștință prealabilă privind expunerea femeii la violență.

Cât privește agresorii condamnați pentru aceste cazuri, un număr total de 191 acuzați au fost trimiși în 2016 în fața instanței pentru omor și 138 agresori în 2017. Nu a putut fi făcută nici o corelație între ucigași și cei ce au efectuat tentative de omor în perioada 2016 – 2017, din cauză că nu s-a putut declara cu siguranță dacă inculpații trimiși în fața instanței în această perioadă au fost autorii crimelor comise în acei ani. Durata acțiunilor anchetei penale poate depăși perioada luată în considerare.

b) Cazuri de tentativă de omor

Conform poliției române, au fost înregistrate 64 tentative de omor în 2016 și 72 cazuri în 2017.

Nu există informații disponibile privind cazurile în care autoritățile au avut cunoștință prealabilă privind expunerea femeii la violență.

c) Numărul plângerilor depuse de victime sau părți terțe

Au fost înregistrate 35,202 plângeri depuse de victime sau părți terțe în 2016 și 36,245 plângeri în 2017.

d) Numărul procedurilor penale sau alte acțiuni legale

Au fost înregistrate 35,202 proceduri penale inițiate în 2015 și 36,245 proceduri inițiate în 2017.

e) Numărul agresorilor condamnați pentru cazurile menționate

Nu a putut fi făcută o corelație între numărul procedurilor penale și numărul agresorilor condamnați.

37


Principala măsură pentru asigurarea intervenției prompte și corespunzătoare în România este ordinul de protecție provizoriu, care poate fi emis de ofițerii de poliție la fața locului în cazurile pericolului imediat.


Poliția a intervenit în toate cazurile raportate în 2016 și 2017. Nu este disponibilă altă informație.


La emiterea ordinelor de protecție provizorii, ofițerii de poliție urmează o procedură de evaluare a riscurilor ce implică o serie de întrebări pentru a determina existența riscului iminent.

Pe lângă aceasta, o persoană a cărei viață, libertate, integritate fizică sau psihologică sunt în pericol datorită unui act de violență domestică poate solicita emiterea de instanță a unui ordin de protecție pentru o perioadă de maxim șase luni. Acest ordin de protecție poate fi prelungit.


Directiva UE 2012/29/EU de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, Directiva 2011/99/EU privind ordinul european de protecție, Regulamentul 606/2013 privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă au fost transpuse în legislația națională a României, prin amendamentele la Codul penal, Codul de procedură penală și legile speciale: Legea nr. 2011/2004, Legea nr. 217/2003, Legea nr. 192/2006, Legea nr. 302/2004 și Legea nr. 206/2016.

5. Ordine de protecție provizorii

Poliția poate emite ordin de protecție provizoriu pentru o perioadă de 5 zile (sau 120 ore). Perioada inițială poate fi extinsă, de jure, pentru o perioadă necesară pentru a efectua proceduri judiciare pentru emiterea ordinului de protecție. Agresorul este informat despre această procedură.

6. Informație cu privire la ordinele de protecție

Anul 2016 2017

Ordinele de protecție emise de instanțele de judecată 2170 2894

Numărul de încălcări ale ordinelor de protecție emise de instanțele de judecată 743 1011

Participanții la instruirea națională specializată privind violența pe bază de gen, Brașov, România, 31 mai 2019. (OSCE/Alina Munteanu)

40


În România, legea nu permite continuarea procedurilor judiciare ex parte. Existența unei plângeri formale determină dacă se deschide un caz penal. Dacă acțiunea penală a fost inițiată ex officio în limita legii, retragerea plângerii poate avea efect doar dacă aceasta este acceptată de procuror (Art. 158, alineatul 4 al Codului penal).


ONG-urile pot oferi asistență și sprijin victimelor violenței conform Legii nr. 217/2003, precum și în baza acreditării în calitate de furnizor de servicii sociale.


În timpul acțiunilor de investigație, următoarele măsuri de protecție pot fi dispuse ex officio sau la cerere:

a) Supraveghere și protecție a domiciliilor victimei, sau acordarea unui domiciliu temporar;

b) Protecție fizică a victimei sau a membrilor familiei victimelor în timpul acțiunilor de investigație;

c) Protecția datelor cu caracter personal, prin care victimei i se acordă un pseudonim pentru a fi folosit la semnarea declarațiilor;

d) Măsuri precum intervievarea victimei fără prezența fizică prin transmisiuni audio-video, folosind schimbarea vocii și a imaginii.

În timpul audierilor în fața instanței, curtea poate dispune utilizarea uneia sau a mai multor din următoarele măsuri:

a) Supravegherea și protecția domiciliului victimei, sau acordarea unui domiciliu temporar;

b) Protecție fizică a victimelor sau a membrilor familiei victimelor în timpul acțiunilor de investigație;

c) Audieri în fața instanței cu ușile închise atunci când victima este intervievată;

d) Asigurarea măsurilor precum intervievarea victimei fără prezența ei fizică prin transmisiuni audio-video, folosind schimbarea vocii și a imaginii;

e) Protecția datelor cu caracter personal, prin care victimei i se acordă un pseudonim pentru a fi folosit la semnarea declarațiilor;

După finalizarea condamnării, agresorul poate primi o pedeapsă corespondentă sau auxiliară în forma interzicerii comunicării cu victima sau cu membri familiei victimei, sau să păstreze o anumită distanță de aceste persoane.


Conform prevederilor Codului penal din România, partea vătămată are dreptul să fie reprezentată de unul sau mai mulți avocați în timpul întregii perioade de investigație penală, audieri preliminare și ședințe de judecată. Autoritățile judiciare sunt obligate să informeze victima despre acest drept.

Pe lângă aceasta, conform prevederilor Articolelor 14-30 ale Legii nr. 211/2004 (cu amendamente și modificări ulterioare) privind măsurile pentru asigurare a protecției victimelor, asistența juridică este disponibilă victimelor la cerere în formă gratuită.

41

Capitolul II Constatări principale, cele mai bune practici și recomandări

1. ÎMBUNăTățIREA COORDONăRII MULTISECTORIALE

Următoarea secțiune se axează pe două subiecte principale:

a) Constatări și cele mai bune practici de la implementarea proiectului în îmbunătățirea coordonării multisectoriale.

b) Recomandări privind menținerea și îmbunătățirea coordonării multisectoriale dincolo de cadrul temporal al proiectului.

a) Constatări și cele mai bune practici în domeniul coordonării multisectoriale

Violența pe bază de gen este un fenomen complex și multilateral. Abordarea diferitor forme de GBV în mod separat nu este suficientă pentru rezolvarea unei probleme atât de mult înrădăcinate. Orice încercare de a preveni și răspunde la toate formele de violență necesită măsuri coordonate și cuprinzătoare, întreprinse de toți actorii principali (instituțiile de aplicare a legii, instanțele de judecată, ombudsmani, serviciile de asistență medicală, serviciile sociale și organizațiile societății civile), ce ar conține proceduri operaționale standardizate și cadre multisectoriale.

Unul din scopurile proiectului a fost îmbunătățirea cooperării și coordonării între toate agențiile relevante (guvernamentale și neguvernamentale), astfel contribuind la o abordarea multisectorială a GBV cu accent pe consolidarea mecanismelor de referință.

Cele mai bune practici: Coordonarea multisectorială în Austria

În timpul evenimentului de închidere a proiectului, un reprezentant al Ministerului Federal al Justiției din Austria a oferit exemple de cele mai bune practici în domeniul coordonării multisectoriale și GBV, cu accent pe abordarea axată pe victimă. Reprezentantul a prezentat structura și activitatea a două grupuri interministeriale de lucru (IMAG/Interministerielle Arbeitsgruppe) – unul pentru asistență acordată victimelor în timpul procedurilor și al doilea pentru protecția femeilor împotriva violenței – ca exemple de practici eficiente în domeniul coordonării între guvern și organizațiile de asistență pentru victime. În timpul ședințelor acestor grupuri de lucru se duc discuții privind problemele generale precum și cazuri individuale, cu scopul de a elabora măsuri pentru îmbunătățirea cooperării și coordonării între actorii interesați principali și pentru a crește eficiența intervențiilor spre beneficiul victimei. Astfel, reprezentanții ONG-urilor au oportunitatea de a veni cu reacții în fața guvernului privind cazurile generale sau cazurile particulare, ceea ce contribuie la îmbunătățirea abordărilor și metodelor de lucru.

Proiectul a avut ca scop consolidarea coordonării multisectoriale prin crearea Comitetelor directoare, Grupurilor de lucru și a Grupurilor de referință în fiecare țară beneficiară a proiectului (Bulgaria, Ungaria și România). Au fost identificați manageri și specialiști la nivel înalt din cadrul autorităților polițienești, procuratură, instanțe de judecată și servicii de asistență a victimelor și nominalizați în calitate de membri a Comitetelor directoare și a Grupurilor de lucru. În plus, au fost identificați reprezentanți ai societății civile (din ONG-uri și mediul academic) și nominalizați în calitate de membri ai Grupurilor de referință. Crearea acestor grupuri a contribuit nu doar la coordonarea multisectorială, ci și la sustenabilitatea activității proiectului și implicarea locală.

În Bulgaria, reprezentanții următoarelor instituții/organizații au fost membri ai Grupului director național, ai Grupului de lucru și Grupului de referință: Directoratul General al Poliției Naționale; Biroul procurorului de pe lângă Curtea Supremă de Casație; Institutul Național de Justiție; Alianța pentru protecția împotriva violenței pe bază de gen/Fundația de cercetare în domeniul gender din Bulgaria; Centrul pentru studiul democrației; Facultatea de drept a Universității ”Sf. Kliment Ohridski” din Sofia.

42

În Ungaria, aceste grupuri au fost formate din reprezentanți ai Poliției Naționale din Ungaria; Institutului Național de Criminologie; Camerei Penale a Judecătoriei Metropolitane Budapesta; Judecătoriei sectorului centru; Biroului procurorului Budapesta; Facultății de drept a Universității Naționale pentru Servicii Publice; Serviciului telefonic național de informare anticriză; Serviciului regional de ambulanță și management anticriză din Transdanubia de vest; și Institutului Național pentru Sănătate Publică.

În România, comitetul național și grupurile au fost alcătuite din reprezentanți ai Inspectoratului General al Poliției Române; Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; Judecătoriei Iași; Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, Fundației Sensiblu; Asociației Anais și ai Asociației Necuvinte.

Toate activitățile proiectului au fost create și implementate în strânsă colaborare cu comitetele naționale, astfel asigurând un maxim impact și durabilitate. Spre exemplu, membrii comitetelor au fost implicați în procesul de executare a evaluării necesităților de referință și a analizei situației, elaborarea programei și a materialelor de instruire pentru toate cursurile de instruire pentru instructori, adaptarea acestor materiale pentru instruiri naționale specializate, selectarea instructorilor, elaborarea și distribuirea materialelor promoționale în timpul campaniilor de sensibilizare, precum și monitorizarea tuturor activităților. Pe lângă aceasta, comitetele naționale au contribuit la impactul și durabilitatea tuturor activităților proiectului. Comitetele au promovat instituționalizarea programei și a materialelor de instruire, crearea listelor cu instructori pentru activitățile viitoare, și promovarea materialelor de sensibilizare dincolo de cadrul temporal al proiectului.

Coordonarea multisectorială în efectuarea analizei situației

Reprezentanții comitetelor naționale și-au unit forțele și au efectuat o analiză a situației în fiecare dintre țările beneficiare. Obiectivul acestei analize a fost identificarea punctelor forte, punctelor slabe și a nivelurilor comportamentale a infrastructurii existente a justiției penale privind intervențiile oferite victimelor GBV, raportarea acestor cazuri, și victimizarea secundară. Rezumatul tuturor analizelor situațiilor sunt prezentate în Capitolul I al acestui raport.

Cele mai bune practici: Bulgaria

În Bulgaria, crearea Comitetului național director, a Grupului de lucru și a Grupului de referință a fost menționată ca o valoare adăugată a proiectului. Crearea acestor grupuri a dezvăluit beneficiile coordonării multisectoriale, nu doar între instituțiile de stat ci de asemenea cu societatea civilă.

Implicarea tuturor părților interesate în procesul de executare a analizei situației a fost crucială pentru înțelegerea punctelor forte și celor slabe a reacțiilor oferite în cazul GBV ca un rezultat direct al nivelului de interacțiune între actorii cheie. În timp ce acest lucru a accentuat părțile negative ale activării în mod separat, au ieșit în evidență mecanismele existente de legătură între legea penală și cea civilă.

În timpul Conferinței de încheiere a proiectului, membrii Comitetului director din Bulgaria au indicat că constatările prezente în analiza situației le-au deschis ochii, în special în domeniul cadrului legislativ, colectare de date, investigație și protecție. Spre exemplu, analiza a sprijinit o înțelegere mai bună a cadrului legal și a contribuit la modificări legislative (precum, spre exemplu, criminalizarea urmăririi obsesionale în 2019). Pe lângă aceasta, analiza a descoperit necesitatea îmbunătățirii procesului de colectare de date. Constatările în acest domeniu se vor transforma într-un nou proiect condus de autorități privind crearea unui sistem informațional unificat, ce va conține informația privind violența domestică și GBV. Sistemul nou va include informație referitoare la evaluarea riscurilor, monitorizare, și sprijin acordat victimelor. Sistemul va fi accesibil de toate autoritățile relevante și va include informații privind cazurile de violență domestică comise de persoane înarmate.

Coordonarea multisectorială în desfășurarea activităților de instruire

Activitățile de instruire organizate în timpul proiectului au fost adresate în cea mai mare parte ofițerilor de poliție, anchetatorilor și procurorilor. Pentru a sublinia necesitatea și beneficiile coordonării multisectoriale, a fost organizat un seminar conex pentru judecători, juriști, lucrători sociali și organizații de sprijin a victimelor în ultima zi a cursului de instruire. Aceste

43Participanți la cursul regional de instruire a instructorilor privind violența pe bază de gen, Budapesta, Ungaria, 25-29 martie 2019. (OSCE/Alina Munteanu)

44

activități au explorat reacțiile la GBV dintr-o perspectivă multidisciplinară. În cadrul seminarului a fost folosită o metodologie de tip focus grup. Participanții au fost împărțiți în trei grupuri multidisciplinare, fiecare incluzând ofițeri de poliție, anchetatori, procurori, judecători, asistenți sociali și reprezentanți ai organizațiilor de asistență a victimelor. Fiecărui grup i s-a desemnat câte un moderator, care le-a prezentat un caz real, în trei etape. La fiecare etapă a prezentării istoriei cazului real, moderatorii au adresat întrebări dedicate și au condus discuția pentru a găsi răspunsuri la următoarele întrebări: Care ar fi răspunsul ideal la această etapă? Ce instrumente și resurse sunt disponibile în viața reală? Ce s-ar putea face pentru a elimina decalajul între ideal și viața reală? La sfârșit de seminar, fiecare grup a primit sarcina de a face o prezentare despre modul în care o etapă a cazului ar putea fi gestionată, în echipe multidisciplinare. Grupurile ce nu prezentau, au avut posibilitatea să propună abordările lor la gestionarea etapei, ceea ce a asigurat discuții și schimb de bune practice. Această metodologie a fost pilotată în timpul cursului de instruire pentru instructori, și a fost de asemenea inclusă mai târziu în metodologia cursului național specializat de instruire. Atât participanții cât și observatorii la aceste cursuri de instruire au evaluat seminarul ca fiind inovativ și util, luând în considerare complexitatea cazurilor GBV. Metodologia și cazurile utilizate în timpul seminarului pot fi găsite în anexele la acest raport, în fiecare dintre limbile naționale (limbile bulgară, maghiară și română).

Coordonarea multisectorială la desfășurarea campaniilor de sensibilizare

Unul din obiectivele activităților de sensibilizare, implementate în timpul proiectului, a fost încurajarea raportării cazurilor GBV. În acest scop, au fost create și distribuite afișe prin intermediul mass-media tradiționale și a rețelelor sociale în timpul campaniei de 16 Zile de Activism Global Împotriva Violenței pe Bază de Gen în 2019. Mesajele principale de pe afișe se refereau la două mecanisme de raportare: ”112” pentru raportarea cazurilor la poliție și ”numărul de asistență telefonică” pentru a solicita ajutor sau consiliere. Afișele au fost distribuite în comun de directoratele naționale de poliție, procuratură, instanțele de judecată și ONG-uri. Acest nivel de coordonare multisectorială în desfășurarea campaniilor de sensibilizare a fost o premieră în cele trei țări beneficiare. Acest lucru nu doar că a încurajat raportarea cazurilor prin afișarea mecanismelor de informare existente, dar de asemenea a subliniat coordonarea multisectorială îmbunătățită și progresul înregistrat privind unificarea reacțiilor oferite.

b) Recomandări în domeniul coordonării multisectoriale

Coordonarea și colectarea de date

‒ Crearea unui cadru pentru coordonarea multisectorială între agenții și desemnarea unei instituții pentru a prelua rolul de a conduce procesul de coordonare, precum și pentru a monitoriza și evalua implementarea și eficiența coordonării.

‒ Întreținerea mecanismelor naționale create în cadrul proiectului (Comitetul director național, Grupul de lucru și Grupul de referință) pentru a păstra beneficiile de la cooperarea care a devenit funcțională pentru o perioadă de mai mult de doi ani.

‒ Asigurarea cooperării, comunicării și a schimbului de informații între agențiile cheie, cu mandatul de a preveni, investiga, urmări penal și monitoriza cazurile GBV.

‒ Asigurarea abordărilor participative/inclusive privind legislația și crearea de politici prin incorporarea expertizei și a feedback-ului din partea ONG-urilor și a altor actori ce sunt în contact direct cu victimele și agresorii.

‒ Asigurarea disponibilității informației privind cazurile GBV și îmbunătățirea calității și a acurateței datelor prin colectarea, înregistrarea și centralizarea sistematică a datelor. Analizarea necesității detalierii informației pe genul victimei și al agresorului, tipul violenței și relația între victimă și agresor.

‒ Colectarea informației pentru monitorizarea progresului și a soluției finale a cazului, și identificarea bunelor practici.

45

Instruire pentru specialiști

‒ Utilizarea celor mai bune practici din cadrul proiectului privind organizarea seminarelor cu toți actorii principali implicați în prevenire, investigare, urmărire penală și monitorizare a cazurilor GBV (metodologia și exemplele studiilor de caz pot fi găsite în anexele la prezentul raport).

‒ Implicarea în programele de instruire a specialiștilor cheie din toate sectoarele, atât în calitate de participanți cât și în calitate de instructori.

Intervenție și asistență

‒ Elaborarea sau revizuirea și instituționalizarea unor protocoale, ghiduri, proceduri și standarde de calitate menite să reglementeze intervențiile în cazurile GBV din partea sectoarelor cheie, cu accent asupra schimbului de informație și coordonarea eforturilor de reducere a victimizării secundare și a prevenirii incidentelor viitoare.

‒ Asigurarea unei raportări și a procedurilor de referire clare, convenite cu toți actorii.

Sensibilizare

‒ Examinarea posibilității unei abordări unificate și coordonate la elaborarea și implementarea activităților de sensibilizare prin consultarea și implicarea actorilor cheie nu doar în procesul de concepere, dar și în procesul de distribuire a materialelor.

‒ Asigurarea ca activitățile de sensibilizare să trimită un mesaj clar și neechivoc privind toleranța zero față de GBV, informarea victimelor privind drepturile lor și abilitarea lor de a recunoaște diferite forme și consecințe ale GBV. Toți actorii trebuie să susțină aceste mesaje cheie.

2. FORMARE PROFESIONALăSecțiunea ce urmează se va axa pe două subiecte principale:

a) Constatări și cele mai bune practici de la implementarea proiectului în domeniul îmbunătățirii cunoștințelor, deprinderilor și a atitudinilor specialiștilor privind GBV.

b) Recomandări în domeniul instruirii GBV.

a) Cele mai bune practici în domeniul instruirii specialiștilor

Specialiștii care răspund la cazurile de GBV deseori influențează dacă victimele aleg să înainteze acțiuni legale, sau să retragă acuzațiile din cauza fricii de victimizare secundară. Datorită neajunsurilor privind reacția sistemelor justiției penale la forme ale GBV, multe victime sunt în situație de risc de abuz viitor. Aceste neajunsuri pot include însă nu se limitează la reacția necorespunzătoare a poliției, ordine de interdicție ineficiente, lacune legale și de politici, sau coordonare slabă cu serviciile de asistență a victimelor. Raportarea insuficientă a cazurilor GBV poate fi asociată cu lipsa încrederii în justiția penală datorită percepțiilor publice negative privind calitatea reacției acestor sisteme la GBV. Reacții competente și empatice din partea instituțiilor de aplicare a legii și a specialiștilor din justiție poate insufla încredere în victime și duce la creșterea numărului cazurilor raportate.

Unul din principalele scopuri ale proiectului a fost îmbunătățirea cunoștințelor, aptitudinilor și a sensibilității ofițerilor de poliție, anchetatorilor și a procurorilor privind GBV, și, astfel, îmbunătățirea reacțiilor lor la cazurile GBV. Un alt scop a fost sporirea numărului cazurilor raportate ca rezultat direct al creșterii încrederii în reacția justiției penale.

46

Cât privește aceste scopuri, proiectul prevedea elaborarea și livrarea unui curs de instruire pentru instructori și a trei instruiri specializate la nivel național privind GBV pentru ofițeri de poliție, anchetatori și procurori, cu accent pe necesitatea de a asigura abordarea axată pe victime atunci când se reacționează la aceste cazuri. În ultima zi a activităților de instruire, au fost organizate seminare conexe cu participarea judecătorilor, asistenților sociali și a organizațiilor pentru asistența victimelor, cu scopul de a sublinia necesitatea unei abordări multisectoriale.

Elaborarea materialelor de instruire pentru cursurile de instruire pentru instructori

Experții de la Institutul de Poliție al Universității Linnaeus (Suedia) au elaborat curriculumul pentru cursul regional de instruire a instructorilor. Scopul acestei instruiri a fost crearea unei rețele regionale de instructori înzestrați cu calități necesare de predare, cunoștințe teoretice și experiență practică pentru a elabora și oferi cursuri naționale de instruire pentru ofițeri de poliție și procurori ce abordează cazurile GBV.

Cursul de instruire a instructorilor s-a axat în principal pe elaborarea abilităților sociale, cunoscute ca ”soft skills”, subliniind faptul că intervențiile eficiente în cazurile GBV necesită ascultare activă. Programa include următoarele subiecte: forme, cauze și factori ai GBV; victimologie și evoluția crizei, abordare focusată pe victimă, abilități îndreptate spre victimă, drepturile victimei și asistență victimei (soft skills); procedee moderne de intervievare și abilități de comunicare; pericole, evaluarea riscurilor și planuri de siguranță; cooperare cu societatea civilă; și pedagogia, planificare de cursuri și metodologii de instruire. Curriculumul instruirii este prezentat în anexele la acest raport, în limbile bulgară, maghiară și română.

Procesul de învățare a fost organizat în formă de prelegeri, discuții, studii de caz, exerciții și reflecții, atât individual cât și în grup. Acestea au inclus, printre altele, exerciții privind comunicarea crizei și soluționarea conflictelor, ascultare activă, și schimbul de cunoștințe și idei. A fost folosită metoda ”world café” pentru a oferi participanților o atmosferă relaxată, informală și creativă.

Cele mai bune practici: Universitatea Linnaeus

Sfaturi privind educația adulților din partea experților Institutului de Poliție de la Universitatea Linnaeus (Suedia)

Cursul regional de instruire a instructorilor a fost elaborat și condus de doi instructori experți de la Institutul de Poliție din cadrul Universității Linnaeus (Suedia). Principiul acestei instruiri a fost ”învățarea prin practică”. Această abordare este bazată pe faptul că participanții înțeleg și învață mai rapid prin activități participative (rezultând în așa-numita ”învățare profundă”).

Principalele principii ale învățării profunde sunt:

1. Învățare prin practică și autoimplicare;

2. Învățare din context și din schimb de practici;

3. Învățare prin dialog și cooperare cu alții;

4. Învățare prin sarcini motivaționale adaptate la nivelul participanților;

5. Învățare prin primirea feedback-ului privind performanța;

6. Învățare prin reflecții asupra învățării.

Pe lângă aceste principii, experții de la Universitatea Linnaeus au subliniat importanța selectării persoanelor potrivite în calitate de participanți (motivați, pozitivi, curioși, cu mandat de a face schimbări), păstrării angajamentului și a interesului la un nivel ridicat (angajament atât organizațional cât și personal) și asigurării transmiterii cunoștințelor și abilităților altor persoane.

47

Alegerea participanților potriviți

Participanții la cursurile regionale de instruire a instructorilor au fost pregătiți să devină instructori naționali cu scopul de a se întoarce în țările lor și oferi cursuri de instruire colegilor lor. Printre criteriile principale de nominalizare și selectare au fost angajamentul de lungă durată și aranjamentele contractuale ce ar sprijini transmiterea cunoștințelor și a abilităților.

Cele mai bune practici: Bulgaria, Ungaria și România

Pentru a asigura transferul cunoștințelor și a abilităților la nivel organizațional, autoritățile române au decis să nominalizeze la cursul de instruire a instructorilor ofițeri de poliție și procurori, mandatul cărora este formarea continuă. În plus, specialiștii de la școlile naționale de poliție și Academia Națională de Poliție au fost nominalizați să participe la cursul de instruire a instructorilor având în vedere mandatul lor de a influența programa educațională a poliției naționale și răspândirea cunoștințelor și a abilităților către polițiștii studenți.

Aceeași abordare a fost aleasă de autoritățile Bulgariei, care au nominalizat ofițeri de poliție și procurori cu mandat de introducere a schimbărilor în departamentele lor respective, precum și profesori de la Academia de Poliție. Spre exemplu, unul din participanții la instruire a fost Procurorul General Adjunct din Bulgaria, care are influență decizională în elaborarea materialelor și activităților de instruire viitoare. Un alt procuror care a participat la cursul regional a transmis informația căpătată în timpul instruirii producând broșuri și incorporându-le în activitatea patrulelor de poliție. Suplimentar, în activitățile de instruire au fost implicați membri ai ONG-urilor, asistenți sociali și ofițeri de asistență a victimelor, ceea ce a reprezentat un exemplu de cele mai bune practici.

În Ungaria, la cursul de instruire a instructorilor a participat un lector de la Facultatea de Aplicare a Legii din cadrul Universității Naționale de Servicii Publice. Acesta a susținut modificările în programa și metodologia de instruire. În programă au fost adăugate diferite subiecte noi, inclusiv victimologia, interviurile criminologice (utilizând modelul PEACE20), ascultare activă și procedee de interogare. Suplimentar, un număr de studenți de la Facultatea de Aplicare a Legii abordează subiectele celor mai bune practici privind procedeele de intervievare a victimelor în tezele lor finale. Aceste lucruri vor contribui la schimbarea atitudinii și a comportamentului specialiștilor privind GBV.

Cursul de instruire a instructorilor a creat o platformă pentru dialog și schimb pentru specialiștii din cele trei țări. Spre exemplu, în timpul exercițiilor de grup cu implicarea participanților de diferite naționalități, s-a făcut schimb de cele mai bune practici în domeniul coordonării multisectoriale, evaluarea riscurilor și a pericolelor, ordine de interdicție, mecanisme de referire, și prevenire a violenței.

20 PEACE – Model de intervievare de investigație (P-plan and preparation (planificare și pregătire); E-engage and explain (implicare și explicare); A-ac-count (contabilizare); C-closure (închidere); E- evaluate (evaluare)).

Participanții la cursul regional de instruire a instructorilor privind violența pe bază de gen, Budapesta, Ungaria, 25-29 martie 2019. (OSCE/Alina Munteanu)

48

Elaborarea materialelor de instruire pentru cursurile naționale specializate de instruire

Pentru cursurile naționale specializate de instruire, instructorii (participanții la cursul regional de instruire) au adaptat programa și materialele la contextul și necesitățile locale.

Spre exemplu, în timpul cursului de instruire specializată în Bulgaria, instructorii au pus accent pe procedurile ce trebuie respectate în cazurile de încălcare a ordinelor de protecție și inițiere a procedurilor înainte de proces. Mai mult ca atât, cazurile primite de la Comitetul Națiunilor Unite pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW) au fost folosite ca studii de caz și fundament pentru discuții și exerciții în grup. În Ungaria, instruirea s-a axat în mare parte pe procedee de intervievare și măsurile de protecție. În timpul activității de instruire în România, atenție deosebită a fost acordată ordinului de protecție provizoriu (acțiune ce a fost recent introdusă ca măsură de protecție) și aplicarea acestuia în practică. Adaptarea programei generale la contextul local a asigurat relevanță, impact și durabilitate în activitățile de instruire.

Alegerea instructorilor și participanților potriviți

Specialiștii instruiți în timpul cursului regional de instruire a instructorilor au adaptat programa și materialele și au oferit un curs național specializat de instruire. Reprezentanții Comitetului național director și echipa de proiect au monitorizat desfășurarea activităților de instruire.

Cele mai bune practici: Ungaria

Comitetul director ungar a decis să implice în instruirea națională specializată toți instructorii cursului regional. Acest grup de instructori au inclus ofițeri de poliție, anchetatori, psihologi, procurori și lectori de la facultățile de aplicare a legii. Această abordare a subliniat complexitatea cazurilor GBV și necesitatea de a îmbunătăți coordonarea multisectorială pentru o mai bună prevenire și intervenție. Accentul instruirii a fost pe procedee de intervievare, comunicare, suport, măsuri de protecție și abilități vizavi de victime. Această abordare a fost aleasă datorită recunoașterii că dezvoltarea abilităților soft skills a persoanelor de primă intervenție este mai necesară decât consolidarea abilităților lor de investigare. Instructorii au urmat cele mai bune practici pentru educarea adulților de la cursul regional de instruire a instructorilor, alocând mai mult timp studiilor de caz, jocurilor de rol și discuțiilor, precum și modalităților de transmitere a cunoștințelor, abilităților și a atitudinii corecte colegilor săi. Participanții au evaluat instruirea ca fiind foarte inovativă și eficientă. Comitetul director ungar a continuat să monitorizeze activitatea instructorilor și a studenților și după finalizarea proiectului, și au raportat transferul de cunoștințe și abilități colegilor lor prin sesiuni de informare și schimb de la persoană la persoană.

În toate trei țări, accent deosebit s-a pus pe necesitatea protejării drepturilor și intereselor victimelor și a martorilor în timpul tuturor etapelor de investigare și proceduri judiciare. Aceasta include importanța angajării prompte și corespunzătoare în prevenirea și protecția victimelor violenței, folosirea măsurilor operaționale de prevenire și colectare de probe. Pentru siguranța și bunăstarea victimelor, o coordonare mai bună între ofițerii de poliție, procurori, avocați și asistenți sociali a fost evidențiată ca fiind necesară de la începutul oricărei investigației și proces judiciar.

49

Cele mai bune practici: România

În România, o parte semnificativă a instruirii naționale specializate a fost dedicată măsurilor preventive și de protecție (evaluarea riscului și ordinul de protecție provizoriu), și provocărilor întâmpinate în timpul aplicării acestor măsuri. La inițiativa Comitetului director român, un judecător a fost invitat să participe ca instructor în timpul instruirii specializate în România. Această abordare a fost productivă întrucât a dat startul discuțiilor și schimbului de opinii. Ofițerii de poliție de primă intervenție au avut posibilitatea să analizeze acțiunile lor din perspectiva întregului sistem al justiției penale. Aceasta a oferit o imagine mai holistică asupra subiectului, și a sporit înțelegerea specialiștilor a implicațiilor acțiunilor lor pe o scară mai largă. Pe lângă aceasta, abordarea a contribuit la o mai bună înțelegere a complexității cazurilor GBV și a ciclului lor de violență. Judecătorul a accentuat necesitatea de a proteja drepturile și interesele victimelor și a martorilor la toate etapele de investigație și proceduri judiciare. Aceasta include importanța implicării prompte și corespunzătoare în prevenirea și protecția împotriva violenței, utilizării măsurilor operaționale preventive, și colectarea de probe. Au fost organizate discuții privind procedurile ex parte și ex officio. Participanții au căzut de acord că, luând în considerare limitările legii, agențiile trebuie să asigure că investigarea infracțiunilor și urmărirea penală nu trebuie să depindă în totalitate de raportul sau plângerea depusă de victimă, și că procedurile trebuie să continue chiar dacă victima retrage declarația sau plângerea.

Păstrarea angajamentului și a interesului sporit, atât la nivel organizațional cât și la nivel personal, a fost o altă practică utilă transferată de la instruirea regională la cursurile naționale de instruire specializată.


Spre exemplu, în Bulgaria, prezența în timpul instruirii naționale specializate a Directorului adjunct al Directoratului General al Poliției Naționale și a Coordonatorului Național privind Violența Domestică și Egalitatea de Gen a subliniat importanța subiectului și a reasigurat studenții privind importanța angajamentului de leadership pentru a preveni și interveni corespunzător fenomenul GBV. În timpul discursului său, Directorul adjunct al Poliției Naționale a subliniat necesitatea protejării drepturilor și a intereselor victimelor și martorilor la toate etapele de investigare și proceduri judiciare prin reacția promptă și corespunzătoare, folosind măsuri operaționale și preventive și prin colectarea corespunzătoare a probelor. Pe lângă aceasta, Directorul a evidențiat importanța coordonării între ofițerii de poliție, procurori, juriști și asistenți sociali, care trebuie să existe de la început, astfel încât victimele să nu se simtă singure în cadrul procesului. În formularele de feedback, participanții au subliniat că au fost mai motivați atunci când au văzut că conducerea superioară a poliției ia subiectul în serios, adăugând că aceasta de asemenea va influența deciziile lor de a transfera cunoștințele, abilitățile și aptitudinile acumulate colegilor lor.

Asigurarea transferului cunoștințelor și a abilităților colegilor


În România, participanții la instruirea specializată națională au preluat inițiativa de a transfera cunoștințele și abilitățile acumulate colegilor lor. Pentru aceasta, ei au organizat sesiuni de instruire la nivel național. Un comentariu al unui participant la instruirea națională menționează: Astăzi am organizat prima sesiune de instruire cu ofițerii de poliție comunitară din Județul Bihor privind GBV. Am utilizat aceleași materiale folosite în cadrul instruirii specializate naționale. Am discutat următoarele subiecte: tehnici de comunicare, evaluarea riscului, victimologia și evoluția crizei, protecție și asistență. Punctul culminant a fost analiza cazurilor reale în grupuri mici, exact cum s-a procedat la instruirile naționale. În total, la dezbaterile constructive au participat 40 ofițeri de poliție comunitară. Începând din august planificăm să organizăm alte ședințe. Planificăm să ne asigurăm că aptitudinile și cunoștințele pe care le-am acumulat în timpul instruirii naționale să ajungă la ofițerii de poliție din județul nostru.

50

b) Recomandări privind instruirea specialiștilor

‒ Acordarea instruirii regulate și instituționalizate oficialilor implicați în prevenire, investigare și urmărire penală în cazurile GBV, pentru a se asigura că ei reacționează la necesitățile și vulnerabilitățile victimelor și desfășoară investigații și urmăriri penale responsabile și eficiente.

‒ Desfășurarea regulată a evaluării necesității de instruire și organizarea instruirii odată cu modificările legislative și procedurale.

‒ Acordarea atenției deosebite la instruirea ofițerilor de poliție de primă intervenție, ei fiind primii care intră în contact cu victimele.

‒ Includerea în sistemul educațional al justiției penale (pentru ofițerii de poliție, procurori și judecători, atât în instruire de bază cât și în formare continuă), a unui număr de cursuri și/sau prelegeri obligatorii pe subiecte precum abordarea axată pe victimă, abilități în sprijinul victimei, protecție și asistență victimelor (soft skills), cu accent deosebit pe cauzele principale, factori, dinamică și consecințele GBV.

‒ Pentru activități din cadrul procesului de formare continuă, alocarea resurselor pentru crearea materialelor audio/video ce ar putea fi ușor distribuite tuturor ofițerilor de poliție, procurorilor și judecătorilor privind atitudinea, abordarea axată pe victimă, și procedee de investigare și interogare.

‒ Implicarea tuturor actorilor din sistemul justiției (ofițerii de poliție, anchetatori, procurori și judecători) precum și a reprezentanților organizațiilor de asistență a victimelor în activități de instruire și sublinierea necesității cooperării și coordonării multi-agenție la toate etapele de investigare.

‒ Impulsionarea importanței ONG-urilor și încurajarea specialiștilor din justiția penală să colaboreze mai îndeaproape cu reprezentanții ONG-urilor în prevenirea, investigarea și urmărirea penală a cazurilor GBV.

‒ În timpul activităților de instruire, desfășurarea activităților de sensibilizare în rândul actorilor din justiția penală cu scopul de a crea toleranță zero față de GBV, reducerea victimizării secundare și sporirea responsabilității.

‒ Menținerea rețelei formate în timpul instruirilor (pentru a permite participanților să continue să facă schimb de practici bune) și a unui registru de instructori pentru activități viitoare; încurajarea actorilor la reproducerea cunoștințelor și a abilităților acumulate în timpul cursului de instruire.

‒ Îmbunătățirea măsurilor de prevenire, protecție și asistență prin adoptarea protocoalelor de evaluare a pericolelor și a riscului și a procedurilor operaționale standarde pentru persoanele de primă intervenție, și instituționalizarea unei coordonări/monitorizări multi-agenție pentru asigurarea unei abordări axate pe victimă.

‒ Crearea, în cazurile corespunzătoare, a echipelor specializate și multidisciplinare în cadrul poliției, acordarea serviciilor de urmărire penală cu expertiză și suficiente resurse umane și financiare, și încurajarea instanțelor să acumuleze expertiză specifică în GBV.

‒ Minimalizarea riscului de victimizare secundară în timpul investigațiilor penale, urmăririi penale și a ședințelor de judecată, inter alia, prin sprijin la depunerea mărturiilor și asistență victimelor și a martorilor.

3. SenSiBilizAReAceastă secțiune se axează pe două subiecte principale:

a) Constatări și cele mai bune practici de la implementarea proiectului în domeniul sensibilizării în cazurile GBV.

b) Recomandări în domeniul sensibilizării GBV pentru specialiști și public.

a) Constatări și cele mai bune practici în domeniul sensibilizării

Violența pe bază de gen este înrădăcinată adânc în structura socială a comunităților. Odată văzută ca o chestiune privată, GBV devine o chestiune de sănătate publică de un interes global. În ciuda multor eforturi pentru a o dezrădăcina, prevalența

51

GBV rămâne ridicată. Paradoxal, numărul cazurilor GBV rămâne la un nivel scăzut. Aceasta se datorează nivelului scăzut de sensibilizare, with ”prejudecăților și stereotipurilor ce conduc la o raportare insuficientă a cazurilor. Sporirea sensibilizării a diferitelor forme de GBV este un aspect crucial ce poate contribui la prevenirea violenței. Aceste măsuri trebuie înțelese ca un element important într-un set mai larg de măsuri comprehensive, ca o piesă de puzzle și un prim pas în schimbarea atitudinii și a comportamentului ce perpetuează diferite forme de violență. Pentru a fi eficiente, acestea trebuie să fie concepute ca măsuri de lungă durată și ca o parte integrantă a pachetului de politici comprehensive.

Al treilea scop al proiectului a fost ridicarea nivelului de sensibilizare privind semnele, semnalele și efectele GBV în rândul specialiștilor din justiția penală, societatea civilă și public, și, astfel, contribuirea la o schimbare durabilă organizațională și culturală.

O campanie de sensibilizare a fost implementată în 2019 în timpul campaniei globale 16 Zile de Activism Împotriva Violenței pe Bază de Gen (25 noiembrie – 10 decembrie). Campania a avut ca țintă nu doar specialiștii din justiția penală, pentru sporirea sensibilizării lor în prevenirea și eradicarea victimizării secundare, ci a vizat și publicul general, pentru acordarea informației privind drepturile victimelor și serviciile disponibile de asistență, și încurajarea raportării cazurilor. Materialele promoționale au fost elaborate și distribuite, și au ajuns la aproximativ cinci milioane de persoane și cincisprezece mii de specialiști în cele trei țări beneficiare. Cele două tipuri de materiale promoționale au inclus: 1) afișe pentru publicul general (distribuite în formă tipărită, pe rețele de socializare, TV și radio); și 2) carduri de buzunar pentru ofițerii de poliție de primă intervenție (distribuite în formă tipărită și integrate în sistemele de informare polițienești).

Ce funcționează bine și ce nu funcționează în campaniile de sensibilizare privind violența pe bază de gen?

Cele mai bune practici: Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene

Un expert de comunicare de la Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a participat la Conferința de încheiere a proiectului și, în discuția cu reprezentanții țărilor beneficiare, a prezentat succint ceea ce funcționează bine și ce nu funcționează în campaniile GBV. Prezentarea sa a trasat cele ”10 aspecte fundamentale ale comunicării eficiente privind drepturile omului” ale Agenției, și s-a axat pe aspectul nr. 3, care recomandă ”activarea valorilor esențiale ale oamenilor” prin istorioare și ”cadre”. Atunci când se face o comunicare despre GBV, aceste istorii crează reacții la oameni ce depășesc valorile altruiste simple. Pe lângă aceasta, a fost pus accent pe necesitatea de coordonare a activităților de sensibilizare cu toți actorii implicați în prevenirea și investigarea cazurilor, și pe oferirea unui mesaj cheie unic. Suplimentar, a fost descris aspectul nr. 8, ”consolidarea comunicării cu media” pentru a evidenția importanța creării și păstrării unei relații strânse cu media, implicarea redacțiilor în campanii în calitate de parteneri de la bun început, și activarea în comun cu media în calitate de aliat. De asemenea la elaborarea și implementarea campaniilor, este important să se țină cont de particularitățile GBV. O particularitate este rușinea – multe victime nu doresc să vorbească despre GBV. O altă particularitate este potențialul recul de violență sporită atunci când femeile devin mai conștiente și asertive privind drepturile lor. Și, a treia particularitate, normalizarea GBV generează toleranță față de ea. La elaborarea și implementarea campaniilor, aceste particularități ale GBV pot fi administrate printr-o abordarea coordonată cu toți actorii.

Alegerea partenerilor – implicare locală

Una din realizările cele mai mari ale campaniei a fost elaborarea și furnizarea mesajelor cheie în manieră coordonată și de cooperare. În toate cele trei țări beneficiare, campania a fost implementată de directoratele respective ale poliției naționale (ca principalii promotori), în parteneriat direct cu alte instituții de justiție (procuratura; instanțe), organizațiile de servicii sociale și asistență pentru victime (ONG-uri). Acest nivel de cooperare și coordonare între actori a asigurat un mesaj unificat, outreach și vizibilitate maximă, precum și durabilitate a activităților de sensibilizare.

Spre exemplu, în Bulgaria, campania a fost implementată în comun cu Directoratul General al Poliției Naționale, Curtea Supremă de Casație, Institutul Național de Justiție, și Alianța pentru Protecția împotriva Violenței pe bază de Gen. În Ungaria, campania a fost un efort comun al Poliției Naționale și Serviciul Telefonic Național de Informare Anticriză. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, în România, promotorii campaniei au fost Poliția Națională, Agenția pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, Asociația Anais și Fundația Sensiblu.

52

Alegerea mesajelor, imaginilor cheie și a auditoriului

Principalul concept al campaniei a fost ruperea tăcerii și contribuirea la crearea înțelegerii că GBV este o chestiune publică ce trebuie abordată de guvern și societate în ansamblu. Informația oferită de sondajul Agenției pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene privind violența împotriva femeilor (2014) și Raportul special Eurobarometer privind violența domestică împotriva femeilor (2010) au fost folosite ca surse de informație privind modificările în sensibilizare și atitudine privind GBV.

Afișe pentru publicul general

Deși modificările în atitudine și comportamentale au fost prevăzute ca obiective ale campaniilor, acestea nu au fost prevăzute ca rezultate finale. Ele au fost formulate mai realistic și orientate spre risipirea miturilor, clarificarea implicațiilor juridice ale acestui tip de violență, și oferirea sugestiilor asupra modalităților și locului de raportare a GBV atât pentru victime cât și pentru martori. Pentru a sensibiliza atât grupurile vulnerabile cât și martorii, proiectul a prevăzut afișe pentru publicul general, în vederea sensibilizării privind violența și în vederea încurajării raportării cazurilor către autoritățile specializate, fie poliție (prin intermediul numărul de urgență 112) sau către organizațiile de asistență victimelor (prin numere telefonice dedicate de asistență). Pentru asigurarea implicării locale și a impactului, principalele mesaje au fost formulate de comitetele naționale. Instituțiile naționale și organizațiile societății civile au fost implicate în elaborarea mesajelor cheie, din cauză că acestea necesită expertiză nu doar în comunicare, ci și în subiectul GBV. Pentru aceasta, la elaborarea mesajelor cheie a fost folosită expertiza ONG-urilor pentru femei, specializate în combaterea GBV. A fost esențial să se asigure ca mesajele să fie potrivite pentru contextul național respectiv. Accentul a fost pus pe oferirea informației potrivite despre consecințele violenței domestice, în special remediile juridice, asistența disponibilă pentru cei afectați, și acțiunile pe care le pot întreprinde martorii. Cât privește imaginile cheie, cele trei țări beneficiare au decis asupra unei imagini cheie comune pentru toate țările. Mesajul s-a axat pe: 1) încurajarea victimelor să solicite ajutor (apelând la numărul de urgență sau numărul de asistență); și 2) încurajarea martorilor să intervină și să vorbească deschis. Spre exemplu, în Bulgaria, mesajul afișat pe afișe a fost: Violența începe cu strigăte și nu trebuie să se termine în tăcere. Opriți violența domestică! Sunați 112, 0800 18676 sau 02 981 7686. În Ungaria, mesajul era: Tăcerea este cel mai puternic strigăt. Ascultă! Sună la numărul de telefon de asistență 06-80-20 55 20 și raportează violența în cuplu. În sfârșit, în România, mesajul cheie a fost: Spune nu violenței domestice. Sună la 112 pentru a raporta un caz sau 0800-500-333 pentru a primi consiliere. Nu fi indiferent; atitudinea ta poate salva vieți!

Noțiunea de ”public general” include toate grupurile societății, indiferent de vârstă, clasă socială, gen, etnie sau dacă sunt victime sau agresori. Afișul campaniei de sensibilizare a fost menit să sporească nivelul de sensibilizare a publicului general privind existența GBV, necesitatea de a o stopa și serviciile disponibile de asistență.

Cardurile de buzunar pentru ofițerii de poliție de primă intervenție

Necesitatea de a spori nivelul de sensibilizare a ofițerilor de poliție de primă intervenție privind GBV a fost evidențiată ca fiind necesară în evaluarea inițială a necesităților, precum și pe parcursul proiectului și în timpul implementării activităților campaniei. Proiectul prevedea elaborarea și distribuirea cardurilor de buzunar pentru a ajuta ofițerii de poliție de primă intervenție în reacțiile lor la indicatorii de violență, și pentru a oferi îndrumare privind modalitățile potrivite în abordarea și recepționarea victimelor. Aceasta include tratarea lor cu respect și aplicarea metodelor de referință. Reprezentanții poliției celor trei țări beneficiare au elaborat conținutul cardurilor de buzunar. Comună pentru toate versiunilor cardurilor, a fost evidențiată importanța păstrării unei abordări axate pe victimă, colectarea tuturor probelor relevante, informarea victimei despre asistența disponibilă și opțiunile de protecție, și desfășurarea unei evaluări a pericolelor/riscurilor pentru asigurarea evitării riscului de revictimizare. Înainte de deciderea asupra textului final al cardurilor de buzunar, comitetele naționale au desfășurat un pre-test cu grupurile țintă din rândul ofițerilor de poliție de primă intervenție pentru asigurarea utilității cardurilor.

53

Măsuri și modalități de livrare a mesajului

Diseminarea afișelor pentru publicul general

Campania a fost implementată în timpul campaniei globale 16 Zile de Activism Împotriva Violenței pe Bază de Gen (25 noiembrie – 10 decembrie 2019), ceea ce a asigurat un moment de impuls, precum și o multiplicare rapidă a mesajelor principale. Pentru transmiterea mesajului către un număr cât mai mare de persoane, atât în zone urbane cât și în zone rurale, strategia de diseminare a afișelor a inclus atât surse de media tradiționale cât și rețelele sociale. Afișele au fost tipărite în 15,000 exemplare și distribuite în cele trei țări prin intermediul promotorilor locali. Afișele au fost amplasate în spații publice, precum secții de poliție, oficii poștale, farmacii, spitale, etc. Suplimentar, afișele au fost diseminate prin intermediul rețelelor de socializare. Au fost create bannere digitale și plasate pe platformele rețelelor sociale precum Facebook, Instagram și Google Display Network. Spoturile au fost difuzate la televiziunile și radio naționale, precum și cele private, fie pro bono sau ca publicitate plătită.


În Bulgaria, promovarea afișului pentru publicul general pe rețelele sociale a fost efectuată prin intermediul paginii oficiale a Directoratului General al Poliției Naționale, care a fost folosită ca centrul de diseminare a publicității pe rețelele sociale. Acest efort a mărit numărul persoanelor țintă (656,767 utilizatori unici cu 1,731,427 impresii pe Facebook și Instagram, și 405,896 utilizatori unici cu 3,399,624 impresii prin Google Display Network). Afișul a fost promovat activ pe TV și radio, ajungând la mai mult de 1,336,000 persoane (23.1% din populația totală) în cele două săptămâni de implementare. Dublajul folosit atât pentru publicitatea TV cât și radio a fost executat de o persoană publică cunoscută din Bulgaria. Conform opiniilor persoanelor care au participat la testarea spoturilor publicitare, acest aspect a sporit considerabil impactul spotului publicitar.

Ca rezultat a unei implicări majore în campanie a părților interesate locale, afișele au fost diseminate la nivel național. Au fost emise comunicate de presă de poliție și alte autorități guvernamentale, precum și de ONG-uri, și acestea au fost preluate de mass-media din întreaga țară.


În România, diseminarea afișelor pentru publicul general și a cardurilor de buzunar pentru ofițerii de poliție de primă intervenție a depășit așteptările. Poliția din România a implicat structurile polițienești în toate cele 41 județe din țară, amplasând 5,000 afișe în spațiile publice și s-au asigurat ca ofițerii de poliție de primă intervenție din toată țara să primească 5,000 carduri de buzunar. Mai mult ca atât, ofițerii de poliție ce lucrează în domeniul prevenirii și a ordinii publice au organizat adunări de tip flash mob, competiții tematice, panouri informative și dezbateri publice în școli, universități, biblioteci, centre de cultură și centre comerciale. Spoturi TV și radio cu promovarea afișului au fost difuzate atât de canale naționale cât și cele locale, precum și pe panourile publicitare digitale și ecranele publice în transportul public, gări feroviare, aeroporturi și centre comerciale. Poliția locală a preluat inițiativa de a tipări și disemina un număr suplimentar de 4,000 afișe, care au fost atârnate în spații publice atât în zone urbane cât și în localități rurale. Aceste activități au fost implementate în parteneriat cu diferite organizații din societatea civilă, în special Fundația Sensiblu și Asociația Anais.

Diseminarea cardurilor de buzunar

Și pentru diseminarea cardurilor de buzunar au fost folosite atât metodele tradiționale cât și metodele moderne de distribuție. Un număr total de 15,000 carduri de buzunar au fost tipărite și distribuite de poliția națională din țările beneficiare către ofițerii de poliție de primă intervenție la nivel național. Suplimentar, o versiune electronică a cardului de buzunar a fost împărtășită cu autoritățile naționale, care au multiplicat mesajul incluzând cardul de buzunar în sistemele polițienești de informare și intranet (spre exemplu, în Ungaria, acolo unde toți ofițerii de poliție folosesc telefoanele mobile ZTE). Aceasta a mărit în mod considerabil numărul specialiștilor la care a ajuns mesajul.

54

Cele mai bune practici: Ungaria

Poliția ungară a luat inițiativa să includă conținutul cardurilor de buzunar în rețeaua sa de telefoane mobile ZTE, dispozitive cu care sunt echipați toți ofițerii de poliție de primă intervenție. Cardurile de buzunar includeau o listă de zece cele mai importante măsuri întreprinse de ofițerii de poliție atunci când intervin în cazuri de violență domestică. Printre alte lucruri, cardurile de buzunar ridică nivelul de sensibilizare privind necesitatea asigurării siguranței victimelor, informarea lor despre toate măsurile disponibile de asistență, reducerea riscului de revictimizare prin efectuarea unei evaluări a riscurilor, și colectarea probelor criminalistice corespunzătoare. Includerea cardurilor de buzunar în rețeaua de telefoane ZTE asigură durabilitatea campaniei prin extinderea utilizării cardurilor până după perioada obișnuită de implementare a campaniei.

Evaluarea campaniei

Evaluarea afișelor pentru publicul general

Ținta inițială a afișelor a fost 100,000 persoane în toate cele trei țări beneficiare. În evaluarea finală s-a stabilit că campania a ajuns la mai mult de 5 milioane de persoane (aproximativ 3 milioane prin rețelele de socializare, și alte 2 milioane prin TV, radio și materialele tipărite).

Impactul afișelor a fost de asemenea evaluat prin intermediul sondajelor efectuate de ofițerii de poliție și/sau operatorii liniilor telefonice de asistență. Ținta a fost ca trei procente din cei ce caută ajutor să fi văzut afișul. Conform rapoartelor operatorilor liniilor telefonice de asistență, în toate cele trei țări, această țintă a fost atinsă și chiar depășită.

Evaluarea cardurilor de buzunar pentru ofițerii de poliție de primă intervenție

Cardurile de buzunar au ajuns la ținta minimă stabilită: 15,000 ofițeri de poliție de primă intervenție în toate cele trei țări beneficiare. Prin distribuirea cardurilor de buzunar pe paginile intranet ale serviciilor naționale de poliție, precum și includerea acestora în sistemele lor informaționale, s-a estimat că cel puțin o treime din ofițerii de poliție cu acces la aceste servicii au citit conținutul cardului cel puțin o dată.

Au fost efectuate sondaje anonime pentru evaluarea utilității cardurilor de buzunar. Chestionarul conținea următoarele cinci întrebări cu răspunsuri ”da” sau ”nu”: 1) Considerați cardurile de buzunar utile în activitățile dumneavoastră cotidiene? 2) Credeți că acum știți mai bine să administrați cazurile de violență domestică după ce aveți la dispoziție cardul de buzunar? 3) Credeți că este important să informați victima despre serviciile disponibile de asistență? 4) Veți mai folosi cardul în viitor? 5) Veți împărtăși cunoștințele acumulate cu colegii?

Un număr total de 600 de chestionare au fost distribuite în fiecare țară, cu o rată de răspuns de 80%. În medie, 87% din numărul total de respondenți au considerat cardurile de buzunar utile în activitatea lor cotidiană; 81% au considerat că cunosc mai bine cum să administreze cazurile de violență după ce au primit cardul de buzunar; 98% au considerat că este importantă informarea victimelor despre serviciile disponibile de asistență; 86% vor mai utiliza cardul în viitor; și 96% își vor împărtăși cunoștințele cu colegii. La inițiativa poliției din Bulgaria, la nivel național a fost introdusă o a șasea întrebare, care întreba respondenții dacă ei consideră necesară continuarea campaniei; 83% din respondenți s-au exprimat în favoarea acestui lucru. O analiză detaliată a răspunsurilor oferite poate fi văzută în tabela de mai jos.

55

Considerați cardurile de buzunar utile în activitățile

dumneavoastră cotidiene?

(Da)

Credeți că acum știți mai bine

să administrați cazurile de violență domestică după ce aveți la dispoziție

cardul de buzunar? (Da)

Credeți că este important să informați

victima despre serviciile disponibile

de asistență? (Da)

Veți mai folosi cardul în

viitor? (Da)

Veți împărtăși cunoștințele

acumulate cu colegii? (Da)

Considerați necesară

continuarea campaniei?

(Da)

Bulgaria 81% 78% 96% 80% 92% 83%

Ungaria 93% 85% 99% 91% 97% n/a

România 88% 81% 99% 88% 98% n/a

b) Recomandări privind ridicarea nivelului de sensibilizare

Politici, strategii și planuri de acțiuni naționale- Alocarea resurselor pentru prevenirea tuturor formelor GBV, și includerea activităților periodice de sensibilizare în strategiile de prevenire și planurile de acțiuni anuale, în locul măsurilor singulare.

- Asigurarea că toate activitățile de sensibilizare sunt înțelese ca parte a unui puzzle mai larg în eforturile de a preveni și combate GBV, și sunt interconectate cu alte măsuri preventive întreprinse ca parte a unui set comprehensiv de politici și strategii, menite în ultimă instanță să schimbe comportamentul.

- Studierea exemplelor din alte țări privind elaborarea și implementarea campaniilor de sensibilizare în domeniul GBV, și utilizarea celor mai bune practici identificate la nivel național.

- Alocarea unui buget suficient pentru monitorizarea și evaluarea activităților de sensibilizare cu scopul de a determina ce funcționează bine și ce trebuie îmbunătățit, și utilizarea acestor constatări la elaborarea politicilor, strategiilor și a planurilor de acțiuni în domeniul prevenirii.

Parteneriate- Elaborarea, în cadrul strategiilor și a planurilor de acțiuni privind prevenirea criminalității, a proiectelor/activităților de prevenire în parteneriat cu alte sectoare și organizații din societatea civilă implicate în prevenirea și combaterea GBV.

- Crearea parteneriatelor cu entități private și sectorul media la desfășurarea campaniilor de sensibilizare, pentru a avea un efect puternic de pârghie și pentru a maximiza vizibilitatea campaniei și a efectului său de informare (spre exemplu, prin negocierea contribuțiilor în natură, precum publicitate pro bono).

- Crearea parteneriatelor cu licee și universități, și desfășurarea activităților de sensibilizare punctate pentru elevi/studenți, vizând cauzele fundamentale ale GBV, cu accent pe denormalizarea violenței și pe modalitățile de a recunoaște diferite forme de violență, exprimarea deschisă împotriva lor și asistență victimelor.

- Crearea parteneriatelor cu persoanele de primă intervenție din sectorul sănătății, și desfășurarea activităților de sensibilizare atât pentru clienți/persoane în căutarea ajutorului cât și pentru persoanele de primă intervenție, cu scopul de a denormaliza violența și spori nivelul de raportare a cazurilor către autoritățile specializate.

Mesajele cheie și auditoriul țintă- Utilizarea conceptului și a materialelor campaniei din cadrul proiectului ca bază pentru elaborarea campaniilor viitoare de sensibilizare, țintind o audiență specifică cu diferite mesaje, ca parte a unei strategii de sensibilizare de lungă durată.

- Adaptarea mesajelor cheie la diferite categorii și grupuri de vârstă, pentru a asigura o campanie strategică punctată.

- Implicarea organizațiile din societatea civilă, în special cele specializate în drepturile femeilor, pentru intervenții bazate mai mult pe probe, la elaborarea mesajelor cheie și identificarea auditoriului cheie, în special în domeniul sporirii sensibilizării, însă de asemenea în prevenirea generală.

Participanți la un flash mob organizat în România în timpul campaniei de sensibilizare privind violența pe bază de gen, 25 noiembrie - 10 decembrie 2019. (Poliția română)

58

- Asigurarea mesajelor cheie formulate într-o manieră potrivită, mesaje îndreptate nu doar spre efectele violenței ci și spre cauzele principale, precum inegalitatea de gen, discriminarea, norme și stereotipuri ce tolerează și scuză violența.

- Sporirea nivelului de sensibilizare în rândul specialiștilor din mass-media privind toate formele de GBV, și a necesității de îmbunătățire a nivelului de raportare prin evitarea imaginilor și a mesajelor ce perpetuează miturile sau tolerează violența.

- Sporirea nivelului de sensibilizare în rândul persoanelor de primă intervenție, și a necesității de eradicare a victimizării secundare prin promovarea politicii de toleranță zero a GBV.

- Asigurarea că publicul general este informat despre toate formele de violență, semne și semnale relevante, precum și măsurile disponibile pentru prevenirea actelor de violență.

Strategii de diseminare

- Desfășurarea unei analize a infrastructurii media atât a celei tradiționale cât și a rețelelor sociale, cu scopul de a identifica cele mai eficiente modalități de diseminare și de a maximiza numărul de persoane la care va ajunge mesajul.

- Utilizarea canalelor media atât cele tradiționale cât și rețelele sociale în calitate de canale de comunicare și diseminare.

- Elaborarea strategiilor de comunicare multidimensionale prin angajarea tuturor departamentelor de prevenire și ordine publică, și luarea în considerare a includerii activităților inovative de sensibilizare, precum adunări de tip flash mob, dezbateri publice, video-uri/filme scurte; întrevederi și dezbateri în cafenele, biblioteci și licee, universități, etc.

- Asigurarea că activitățile de ridicare a nivelului de sensibilizare ajung la persoane în toate regiunile urbane și rurale, inclusiv în zone îndepărtate, prin plasarea materialelor promoționale în spații publice frecventate des, precum spitale, farmacii, instituții educaționale, centre comerciale, secții de poliție, etc.

- Identificarea și implicarea agenților schimbării/campionilor gender pentru preluarea principalelor mesaje ale campaniei și diseminarea lor mai departe prin intermediul rețelelor lor proprii (rețele tradiționale precum locurile de muncă sau spațiile publice, precum și platformele rețelelor sociale).

- Luarea în calcul a includerii cardurilor de buzunar pentru ofițerii de poliție de primă intervenție în programa de studii de bază sau formare continuă pentru sensibilizarea privind necesitatea păstrării unei abordări axate pe victimă atunci când se intervine în cazurile GBV.

Monitorizare și evaluare

- Monitorizarea și evaluarea activităților de sensibilizare pentru a obține o mai bună înțelegere privind impactul acestora, precum și pentru elaborarea lecțiilor învățate și a bunelor practici în implementare, cu scopul de a introduce constatările în activitățile viitoare și promovarea acestora.

59

AnexeAnaliza situației, programa de instruire, metodologia seminarelor și materialele promoționale, elaborate în timpul proiectului, sunt prezentate și pot fi descărcate de pe Platforma OSCE POLIS de Cunoștințe și Instruire de pe următoarea adresă: https://polis.osce.org/project-on-combating-gender-based-violence-eastern-europe-2018-2020

Lista tuturor materialelor ce pot fi descărcate este prezentată mai jos: În limba engleză:Analiza situației în BulgariaAnaliza situației în UngariaAnaliza situației în RomâniaPrograma de instruire și metodologia seminarului conex

În limba bulgară:Analiza situației în BulgariaPrograma de instruire și metodologia seminarului conexCardul de buzunar pentru ofițerii de poliție de primă intervenție (cu fișierele sursă)Afișul pentru publicul general (cu fișierele sursă)Spotul radio și spotul video (cu fișierele sursă)

În limba maghiară:Analiza situației în UngariaPrograma de instruire și metodologia seminarului conexCardul de buzunar pentru ofițerii de poliție de primă intervenție (cu fișierele sursă)Afișul pentru publicul general (cu fișierele sursă)Spotul radio și spotul video (cu fișierele sursă)

În limba română:Analiza situației în RomâniaPrograma de instruire și metodologia seminarului conexCardul de buzunar pentru ofițerii de poliție de primă intervenție (cu fișierele sursă)Afișul pentru publicul general (cu fișierele sursă)Spotul radio și spotul video (cu fișierele sursă)

Raport Final al - OSCE POLIS

Documents

Transcript of Raport Final al - OSCE POLIS