Raport EIM GRISEROMapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/GRISEROMRAPORTEIM.pdf · cu vata...

RAPORT LA

STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC GRISEROM SRL

FERMA ZOOTEHNICA: TURDAS ,

judetul HUNEDOARA

Data: IULIE 2014

Raport EIM_GRISEROM

SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 1

Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului s-a întocmit la

cererea beneficiarului, conform cerinţelor legale ale Ordinului 863/2002 si Ord

135/2010 , in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul

" Inliintare ferma de ingrasare porci: imprejmuire si asigurare

utilitati”, beneficiar SC GRISEROM SRL, Municipil Deva, Bl. Iuliu Maniu, bl.

B , ap 86, jud. Hunedoara.Evaluarea impactului asupra mediului este procesul

menit să identifice şi să stabilească în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele

directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale proiectului

asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului.

Conform deciziei de evaluare initiala emisa de APM Hunedoara , Activitatea

propusă a fost incadrata la punctul 6.6.b din Anexa 1 ,la H.G. 445/ privind

stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru

anumite proiecte publice şi private, – Instalatii 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor

de curte şi a porcilor, cu capacităţi de peste:

b) 2.000 de locuri pentru porci de producţie (peste 30 kg);.Proiectul propus nu intra

sub incidenta art. 28 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si

completarile ulterioare.

Conform Legii 278/2013 privind emisiile industriale , activitatea propusa prin

proiect se incadreaza in anexa nr.1 a prezentei Legi la punctul 6.6. Creşterea

intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu capacităţi de peste:b) 2.000 de

locuri pentru porci de producţie (peste 30 kg);. Activitatea necesita autorizatie

integrata de mediu.

Prin evaluarea impactului asupra mediului se stabilesc măsurile de prevenire,

reducere şi acolo unde nu este posibil, de compensare a efectelor semnificative

adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinţe umane, faună, floră, sol,

apă, aer, climă, şi peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu cultural, interacţiunea

dintre aceşti factori) . Procedura de evaluare a impactului asupra mediului parcurge

mai multe etape: etapa de evaluare initiala, etapa de incadrare, etapa de definire a

domeniului evaluarii, etapa de analiza a calitatii raportului si etapa de emitere a

acordului de mediu. Proiectul este mentionat in anexa 1 la HG 445/2009 , proiect

pentru care se va parcurge procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

Raport EIM_GRISEROM


Proiectul nu este situat in arie protejata , nu este necesara evaluarea adecvata . La

realizarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a

respectat cerinta cadru din Ord. 863/2002 si au fost analizate cerinţele HG

445/2009 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra

mediului pentru anumite proiecte publice sau private. Proiectul se incadreaza in

cerintele legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

1.INFORMATII GENERALE

1.1Informatii despre titularul proiectului

a)denumire titular;

SC GRISEROM SRL

Municipil Deva, Bl. Iuliu Maniu, bl. B , ap 86

CUI RO26953221

J20/399/2010

Telefon: 0745374641

e-mail:[email protected]

1.2.Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

asupra mediului si al raportului la acest studiu

Autorul raportului privind impactul asupra mediului, este S.C. PHOEBUS

ADVISER S.R.L.Timisoara, având sediul în municipiul Timisoara, strada

Chisodei, nr. 75, cod postal 400432, tel. 0746248634, CUI 30914859, înregistrat

la Oficiul Registrului Comertului cu nr. J35 / 2813/ 2012. Adresa e-mail:

[email protected]

1.3 Denumirea proiectului

INFIINTARE FERMA DE INGRASARE PORCI: IMPREJMUIRE

SI ASIGURARE UTILITATI

Capacitate: 3960 locuri

1.4 Descrierea proiectului si a etapelor acestuia

AMPLASAMENTUL PROIECTULUI

mailto:[email protected]

Raport EIM_GRISEROM


Amplasamentul se găseste în judetul Hunedoara, localitatea Turdas si este înscris

în Cartea Funciară nr.60107 Turdas, Nr. TOP. 691, beneficiar fiind “s.c.

GRISEROM s.r.l.” Terenul ce face obiectul P.U.Z. are o suprafatã mãsuratã de

20000 mp si se află in vecinatatea drumului care leaga DN7 de localitatea

Martinesti- DJ 668.

Parcela are o forma relativ dreptunghiulara si este delimitata de:

– N- teren agricol - pasuni

– S - teren agricol - pasuni

– V- teren agricol - pasuni

– E- DJ care leaga DN 7 de loc. Martinesti- DJ 668

Accesul principal pe teren se face din drumul judetean DJ 668 , care face legătura

cu drumul national DN 7, racordandu-se la acesta prin accesul amenajat din incinta

pana la acesta.

Coordonatele Stereo 70

X(m) Y(m)

482738.883 354635.824

482735.824 354717.208

482730.747 354852.305

482725.562 354920.238

482672.776 355091.196

482686.604 354828.332

482694.538 354676.679

482715.316 354653.211

Proiectul nu este situat in arie protejata.

Proiectul nu este mentionat in anexa la Legea 22/2001 , privind Conventia ESPO a

proiectelor cu impact transfrontiera.

Situatia existenta:

In prezent pe amplasament nu se desfasoara activitate de crestere a suinelor.

Terenul are folosinta de teren agricol, situat in extravilanul localitatii Turdas.In

vecinatate exista o ferma de crestere a porcilor detinuta de societatea SC FERAZ

EXAGRO SRL.

Raport EIM_GRISEROM


Situatia propusa:

Pe amplasament se propune realizarea unei ferme de crestere porci cu o

capacitate de 3960 locuri. Pentru aceasta se propune realizarea urmatoarelor

constructii:

- HALA INGRASARE SUINE CORP A - are o arie construita de

1240.15mp.

-HALA INGRASARE SUINE CORP B - are o arie construita de

1240.15mp.

- HALA INGRASARE SUINE CORP C - are o arie construita de

1240.15mp. Regimul de inaltime propus al halelor este parter, astfel aria

desfasurata este de 1240.15mp pentru fiecare. Inaltimea libera maxima a parterului

este de 4,90 m.

-BUCATARIA FURAJERA - cladirea este anexata halei de ingrasare corp B

si are o arie construita de 98,80mp.

-FILTRU SANITAR SI CULOAR CIRCULATIE / DISTRIBLTIE -

-ANEXA NECROPSIE - Cladirea este amplasata in exteriorul incintei

imprejmuite si se constituie intr-un imobil in suprafata construita de l2.45

mp si suprafata desfasurata de 12.45 mp.

-SISTEM EVACUARE - STOCARE DEJECTII - Cu vidanjare periodica

Depozitarea finala a dejectiilor se va face intr-un bazin - laguna de depozitare cu o

capacitate de 4324.mc.

Bilantul teritorial

Funcţiuni Existent mp Existent % Propus Propus%

Suprafata

teren

20.000 100

Suprafata

construita

0 0 5756.6 28.8

Zona

libera(spatii

verzi, zona

biosecuritate)

0 0 7460.45 37.3

Carosabil(dru

muri si

0 0 6782.95 33.9

Raport EIM_GRISEROM


platforme)

POT 0 28.8%

CUT 0 0.29

1.4.1 Etapa de constructie

S.C. GRISEROM SRL, titularul investiţiei deţine Certificatul de Urbanism

nr.76/16.06.2014 pentru proiectul Infiintare ferma de ingrasare porci:

imprejmuire si asigurare utilitati, pe terenul amplasat în extravilanul

localităţii Turdas identificat prin C.F. nr. 60107 Turdas, Nr. TOP. 691.Terenul

are o suprafata de 20000 mp si folosinta actuala este de teren agricol. Prin

PUZ , functiunea actuala va fi schimbata in functiune de curti constructii.

Prin proiect se doreste realizarea unei ferme de ingrasare porci cu capacitatea de

3960 locuri. Pentru aceasta se propune:

- Realizarea a trei hale de crestere A,B,C, cu suprafata de 1240.15 mp fiecare

- Bucatarie furajera

- Filtru sanitar si culoar circulatie/distributie

- Anexa necropsie

- Sistem evacuare-stocare dejectii

- Platforme, alei, imprejmuire

- Asigurare utilitati

Caracteristici constructii


1240.15mp. Regimul de inaltime propus este parter, astfel aria desfasurata este de

1240.15mp. Inaltimea libera maxima a parterului este de 4,90 m.

Structura de rezistenta subimparte spatiul halei CORP A in 14 travei cu o

deschidere de 5.40m pe o latime de 18.10m

Inaltimea minima la streasina este de 3,65m fata de coca ± 0.00 iar inaltimea la coama

de 6,30m.





Raport EIM_GRISEROM




de 6,30m.

-HALA INGRASARE SUINE CORP C - are o arie construita de






de 6,30m.

Structura constructiva : Cele trei hale de ingrasare sunt principalul obiectiv ca

suprafata din investitie.Halele adapostesc boxele de ingrasare suine pentru

aproximativ 3960 de capete cu care vor fi populate si sunt impartite in cate doua

compartimente de ingrasare,in total 6 compartimente a cate 20 de boxe fiecare(33

porci /boxa). 6x20x33=3960 locuri.

Sub cota de calcare din interiorul halei se va construi o cuva din beton armat si

compartimentari din zidarie de boltari de ciment si nervuri din beton armat, pentru

preluarea dejectiilor.Pe exterior,aceasta cuva va fi hidroizolata pentru a impiedica

scurgerea dejectiilor in sol.Cuva se va intinde pe intreaga suprafata a corpului halei

,dejectiile din ea fiind preluate de un sistem de canalizare performant format din

tevi de 110 mm care se racordeaza la teava principala de colectare pe fiecare

sector,cu o circumferinta de 250 mm.

In toate zonele de productie, podeaua a fost proiectata sa fie in intregime din

gratare de beton. Sub placile din beton se capteaza dejectiile intr-un canal de

dejectii de adancime 1 m. Aceste canale sunt construite din beton special,

impermeabil si rezistent la mediul specific dejectiilor.Un canal de dejectii aduna

intreaga cantitate de dejectii de la una sau mai multe boxe. Canalul este impartit

printr-un perete despartitor, dar dispune de o deschidere de ca. 1.5m la capat.(baraj

cu deschidere/golire alternativa).Pentru evacuarea si dirijarea dejectiilor se

foloseste un sistem de evacuare prin tubulatura.

Inchiderea halei peste elevatia de 1.10 m de beton armat se va realiza din panouri

sandvich din tabla termoizolata cu spuma poliuretanica de 15 cm grosime

Raport EIM_GRISEROM


.Iluminarea naturala a halei se va face cu ferestre cu tamplarie din profile de PVC

si geam din sticla float clara.Pentru ventilatie vor fi prevazute clapete de ventilatie

si sisteme de exhaustare.Invelitoarea va fi din tabla cutata zincata si termoizolata

cu vata minerala.Captarea apei de pe acoperis se va face in jgheaburi din tabla

,precipitatiile fiind transportate la canalizare de burlane de tabla.

Precipitatiile ce se vor acumula in sol in jurul halei vor fi colectate de un tub de

dren montat intr-un pat de pietris de jur imprejurul constructiei .Apa captata va fi

deversata in sistemul de santuri pentru acumularea precipitatiilor ce delimiteaza

terenul studiat.Corpurile de cladire impartite pe compartimente de ingrasare sunt

legate intre ele de un culoar de circulatie/distributie a suinelor de la platformele de

incarcare /descarcare si angajatilor din ferma.

Fiecare hala este dotata su urmatoarele sisteme:

- sistem de hranire

- sistem de adapare

- sistem de climatizare(ventilare, racire, incalzire)

- sistem de spalare

Sistemul de hranire

Baza componentelor de furajare pentru deservirea sistemului de furajare lichida

sunt de fapt aceleasi componente conventionale care stau si la baza furajarii uscate.

Comanda sistemului automat de furajare lichida (1 Computer de comanda al

furajarii lichide, cu 2 tancuri de amestecare) se face centralizat in Bucataria

furajera.

In bucataria furajera se gaseste un sistem de furajare lichida cu 2 tancuri de

amestecare din INOX,de forma patratica, in varianta constructiva prin insurubare,

cu subconstructie speciala pentru doza de cantarire intr-un punct cu un volum net

de 2.400 l. Instalatia descrisa asigura furajarea pt.ca. 3. 940 porci la ingrasare.

Tancul de amestecare are urmatoarele dimensiuni: L 1,73 x l 1,73 x h 2,21m.

Tancul de amestecare nr. 2 este din INOX si are aceleasi caracteristici tehnice ca si

cel prezentat anterior. Tancurile de amestecare sunt controlate si comandate prin

intermediul unui computer special de tip Excellent 4PX si comanda:

10 retete furajere,

Sistemul de amestecare

Realizarea a 5 curbe de furajare

Comanda peste 256 de ventile din care 128 sunt ventile de furajare

Raport EIM_GRISEROM


Comanda sondele si senzorii de hranitori care dau comanda de umplere a

trocilor cu furaj pe fiecare categorie de animale in parte

Comanda toate cele 4 linii de furajare

Comanda sistemul de alarma

Asigura controlul debitului de trecere a furajului prin instalatie

Regleaza frecventa de functionare a pompelor

Coordoneaza reglarea pH-ului

Asigura controlul si dozarea administrarii de aditivi – medicatie

Comanda deversarea solutiilor de spalare alcalina in sistemul de dejectii iar

Solutia acida pt. reglarea pH-ului sarjei urmatoare

Permite accesul service-ului din central din Germania in caz de servisare,

etc.

Langa instalatia de furajare lichida in B.F (bucataria furajera)se mai gasesc, 2

tancuri de apa,unul pt.apa curata din PE, rotund cu urmatoarele dimensiuni: D =

1,75 x h 2,10m si o capacitate de 4.500 l si unul pt. apa folosita din INOX de 1.000

l cu urmatoarele dimensiuni: L 1,14 x l 1,14 x h 1,54m. Acest tanc va avea un

modul de cantarire si un sistem de amestecare. Acest modul (doza de cantarire)

asigura apa necesara procesului tehnologic de producere si transport al furajului pe

circuitele de furajare, fara trecerea apei prin tancul de amestecare. Prin acest

procedeu se economiseste foarte mult timp pentru prepararea furajului si pt.

transportul acestuia pana la hranitori.

Pentru aceste tancuri de apa, se va asigura dpdv. constructiv un debit si un racord

de apa pt. o capacitate de 10.000-20.000l/h.

In bucataria furajera se mai gaseste pompa centrala de furajare care este o pompa

centrifugala de mare putere(4 KW) si care este controlata de catre un system de

reglare a turatiei.

In bucataria furajera mai este dispus si un compresor de W 40; 1,5kW cu 1450

rot/min, 400V, 175l /min, cu rezervor de 40 l / 10 bar. Compresorul este prevazut

cu o supapa de evacuare cu 2 cai si conexiuneas la computerul 4PX.

Descrierea tehnicii pentru furajarea lichida

Sistemul de furajare lichida lucreaza pe principiul de preparare si administrare a

furajului fara pierderi.

Aceasta inseamna ca intre timpii fiecarei furajari pe toata lungimea circuitului de

furajare respectiv al instalatiei, in grajd cat si in tancurile de amestecare si in cel de

Raport EIM_GRISEROM


apa folosita, se gaseste numai APA respectiv foarte putine resturi furajere cu un

continut total de SU (substanta uscata) de ca.1 %.

Sistemul poate fi definit si ca un sistem de furajare lichida cu inlocuirea apei. Acest

sistem complex elimina in cea mai mare masura orice tip de pierderi atat de apa cat

si de furaj. In procesul de preparare a fiecarei sarje de furaj sistemul descris

apeleaza in primul rand la apa din instalatie,completandu-se doar diferenta

necesara. Diferenta necesara de apa proaspata se pompeaza in instalatie, pentru a se

folosi apa existenta deja in sistemul de tubulatura – pentru o utilizare complete si

rationala a apei necesare.(Treapta 1-a de igienizare a instalatiei).

Acest sistem permite o furajare multifazica si o igiena perfecta a furajarii, practic

ofera posibilitatea introducerii in procesul de furajare a mai multor calitati de

furaje, distribuite pe parcursul unei zile de furajare.(nu permite amestecarea

diferitelor retete furajere intre ele). Aceasta inseamna concret, ca se pot administra

furaje cu calitati nutritive diferite, implicit retete cu valori nutritive diferite

adaptate exact la nevoile biologice si fiziologice ale fiecarei categorii de exploatare

in parte. Crescatorul poate astfel sa-si imparta efectivele pe grupe de furajare, cu

nevoi diferite in ce priveste structura,cantitatea,componenta si valoarea nutritiva a

ratiei furajere. Computerul de furajare prelucreaza toate datele si elaboreaza o

strategie si un ritm de furajare.

Pe langa avantajele prezentate, sistemul asigura si un status de igiena deosebit.

Anume instalatia permite clatirea instalatiei cu apa in orice moment. (1. treapta 1-a

de igienizare),permitand impreuna cu alte elemente asigurarea a mai multor trepte

de igienizare a instalatiei.

a) Treptele de igienizare pe care le asigura instalatia sunt = clatirea cu apa a

tubulaturii de transport furaj coroborat cu o furajare integrala = Treapta 1-a de

igienizare

b) Igiena tancurilor (cu lumina UV, clatire alcalina) = Treapta a 2-a de igienizare

c) Igiena sistemului (spalarea tancurilor si a tubulaturii de transport cu acid si baza)

= Treapta a 3-a de igienizare

Foarte eficienta este spalarea instalatiei, alternativ cu acid si baza. (pricipiu fizico

chimic).

Raport EIM_GRISEROM


Dimineata apa din instalatie va fi folosita la prepararea primei sarje de furaj,

asigurandu-se astfel folosirea 100% rationala a apei.

Spalarea alcalina se face saptamanal si numai pentru tancuri. (clatire) sau pentru

intregul sistem.

Dupa spalatrea cu solutia alcalina aceasta este dirijata in sistemul de evacuare a

dejectiilor deoarece nu se foloseste in furajarea porcilor.

Efectul asupra igienei se amplifica odata cu folosirea lampilor cu UV, la nivelul

tancurilor de amestecare si a celor de apa. Lampile cu UV au o functionare

continua.

In sistemul de furajare lichida mai este cuprins si regularizarea pompelor de

furajare. (Reglarea vitezei de curgere a furajului prin regulatorul de frecventa a

pompei de furajare. Ambele procese descrise au ca efect marirea preciziei de

amestecare a furajului. Astfel se eficientizeaza si bilantul de folosire a apei in

procesul de preparare a furajului lichid.

Instalatia prin tehnologia constructiva asigura o functionare indelungata a

sistemului prin controlul si regularizarea interna a presiunilor de lucru.

Instalatia permite functionarea sistemului in paralel, pentru a putea furaja intregul

efectiv de animale.

Practic un tanc asigura furajarea, iar in paralel cel de al 2-lea tanc de amestecare

pregateste déjà furajul pentru sarja urmatoare.Se evita astfel creerea de timpi de

asteptare nedoriti in procesul de productie. Dupa furajarea cantitatii dintr-un tanc

se poate trece la furajarea cantitatii din tancul urmator fara a se pierde mult timp.

In toate hranitorile sistemului de furajare cu lungimi cuprinse pana la ca. 5 m, se

instaleaza 2 senzori electrici, senzori care sunt conectati la computerul de furajare.

Acesti senzori au rolul de determinare a nivelului de umplere cu furaj al trocii

comandand astfel reumplerea acesteia cu furaj in caz de golire.

Furajarea lichida se desfasoara deci in blocuri de furajare pe fiecare hala: mai ales

dimineata va fi furajata o hala de mai multe ori (controlat prin senzori)– pentru a

asigura o crestere uniforma a porcilor. Furajarea in blocuri de furajare in unitati de

timp (ex. De la ora 4-5), timp in care computerul prin intermediul senzorilor din

troaca face mai multe deteterminari si furajari daca este cazul. Dupa furajarea

primei hale urmeaza hala numarul 2, etc.

Raport EIM_GRISEROM


Furajarea se desfasoara in 2 circuite principale, directia de curgere a furajului poate

fi schimbata prin intermediul unor ventile speciale din bucataria furajera, astfel

incat in functie de informatia primita de computer despre fiecare ventil prin

intermediul senzorului de hranitor, sa se foloseasca de catre computer drumul cel

mai scurt pana la troaca ce trebuie asigurata cu furaj.

Computerul de furajare

- constructie robusta industriala(rezistent la praf, nu se viruseaza datorita

programului in system Linux-si nu ofera posibilitatea de folosirea a altor programe

- softul poate fi upgradat, 99 curbe de furajare, 99 Retete, ca. 2048 ventile de

furajare, 10 cantare, max. 99 compartimente etc.

- posibilitate de deservire prin mai multe terminale

Computerul permite conectarea la un sistem de control exterior

- precizia de cantarire poate fi de pana la 100g

- sistemele de amestecare pot fi pornite progresiv pana la viteza de lucru dorita

(functie de protectie).

Furajare lichida controlata prin senzori:

- Sondele sunt mobile, astfel resturile furajere nu pot bloca senzorul - sistemul cu

sonda elimina factorul de stres al animalelor prin faptul ca aproape permanent

computerul trimite cantitati mici de furaj in troaca astfel ca animalul are senzatia

de furajare ad libidum.

Tancurile din INOX

- igiena de cea mai inalta calitate si durabilitate indelungata - forma patratica

asigura rapoarte de amestec mai bune decat tancurile de forma rotunda

- Tancurile sunt interconectabile permitand marirea instalatiei

Cantarirea

- dozele de cantarire sunt foarte robuste

Teava de transport furaj 63 X 3,0 mm din PVC special, 10 bar asigura transportul

furajului din bucataria furajera la toate trocile care deservesc hala de ingrasare.

Teava de transport are urmatoarele caracteristici:

- constructie speciala cu canelura care nu permite sedimentarea fractiunii solide pe

timpul transportului de furaj de la tancul de amestecare la hranitoare.Intregul

sistem de furajare este astfel conceput incat prin modemul 4PX in sistem Analog,

Raport EIM_GRISEROM


poate fi controlat si permite interventia directa a specialistilor, de la distanta (de la

centrala de Service) in caz de necesitate.

Sistemul de adapare

In sistemele de furaj păstos şi lichid trebuie oferit porcilor la îngrăşat apa potabila

la discretie. Liberul acces la apa potabilă nu e doar de imensă importanta din punct

de vedere nutritiv, ci şi relevant în protecţia animalelor.

Cu sistemele de furaj lichid, fără alimentare cu apă suplimentară aportul de hrană

nu creşte, acestea ar trebui prin urmare, respinse. Problema deshidratarii în grajduri

poate fi considerabilă în anumite condiţii. Cu toate acestea, printr-o selecţie

iscusită (vase de adăpare, nipluri cu bila de prindere) şi amenajare (înălţimea,

pozitionarea deasupra

bazinului) se poate rezolva această problemă a adăpării.

Niplurile cu bila de prindere trebuie montate în aşa fel, încât porcii să fie obligaţi

să întinda gatul la 15° înalţime pentru a se putea adăpa. Debitul de scurgere trebuie

să fie de minimum 0,8 l pe minut şi pentru 12 animale e necesară cel putin o staţie

de adăpare.

Cantitatea de apă la furajarea ad libitum este de aproximativ 2,5 l pe kg de furaj.

Ea este de asemenea, obiectul unei periodicităţi cu un vârf la începutul şi la

sfârşitul termenului de hrănire.

Dacă porcii sunt hrăniţi restrictiv, ei vor cosuma mai multă apă,pentru a ajunge la

gradul de saturaţie în stomac. (YANG et al., 1984). Cercetări (VAJRABUKKA et

al., 1981) asupra consumului de apă in grajduri încălzite şi neîncălzite, au arătat că

în grajdurile neîncălzite se consumă mai multă apă caldă iar in

cele încălzite, mai multă apă rece. O reducere a conţinutului de sare de bucătărie

(<0,2% NaCl) în raţie, duce la o scădere a consumului de apă.

Calitatea apei

În apă, pot apărea tot felul de contaminări chimice, bacterii, viruşi şi protozoare.

Bacterii importante în apa sunt e.coli, salmonele şi leptospire. Pentru că în zona

noastră se obişnuieşte ca şi suinele să fie alimentate cu apă potabilă de la aceeaşi

sursă ca şi pentru oameni, rareori apar cazuri de boală provocate de calitatea

proastă a apei.

Raport EIM_GRISEROM


Necesar de apă

Necesar de apă l/animal şi zi

Purcel sugar incl. lapte : 1-2

Purcel înţărcat : 1-3,5

Porc la îngrăşare : 30 kg 3-4


Scroafă tânără 120 kg: 5-10

Scroafă gestantă : 12-20

Scroafă care alăptează : 25-35

In sistemul de furajare lichida , implementat in fermele de exploatare a suinelor,

apa are un rol deosebit de important din cel putin 3 puncte majore de vedere:

1. Apa ca mediu de amestecare a componentei uscate a furajului (adica

cereale,aditivi furajeri fainosi si componenta proteine –vitamine - minerale )

2. Apa ca mediu de transport al amestecului furajer pana in hranitorea din hala

(deci pana la locul de furajare unde are loc ingesta de furaj)

3. Apa ca mediu de igienizare a instalatiei

Descrierea sistemului de adapare

1. Descrierea sistemului de baza

Sistemul de baza este alcatuit dintr-o unitate speciala de control si conditionare a

apei destinata consumului animalelor. Aceasta este alcatuita din mai multe

componente:

· regulator presiune

· diferite tipuri de ventile

· filtru de apa

· bypass pt. curatirea filtrelor

· apometru

Toate aceste componente sunt pregatite pt. a fi conectate la reteaua de apa de 3/4".

Alimentarea cu apa se face pe culoarul central printr-o teava din PVC de 50 x 2,4

mm, 10 bar. Din teava principala de alimentare, prin intermediul racordurilor

adecvate, se face alimentarea cu apa a fiecarui compartiment utilizand teava din

PVC de 32 x 1,8 mm, 10 bar. Din teava de 32 mm care alimenteaza

compartimentul se pleaca cu o teava speciala de tip Arato (racord flexibil din PE)

de 15 mm care va asigura necesarul de apa la nivelul fiecarei boxe de ingrasare.

Raport EIM_GRISEROM


2. Descrierea sistemului la nivelul boxelor

Teava de tip Arato are rol de legatura intre teava de alimentare de 32 mm si teava

de INOX din interiorul boxelor. Suzetele de adapare de 1/2" sunt fixate in cele 2

orificii speciale ale tevii de INOX din interiorul boxei. Inaltimea de prindere a

suzetelor de adapare pe teava de INOX este diferita, asigurandu-se astfel

posibilitatea de adapare ergonomica a porcilor din boxele de ingrasare pe intreaga

dezvoltare corporala din perioada de stationare in sectorul de ingrasare. Teava din

INOX prevazuta cu suzetele de adapare este fixata ferm de peretele boxei.

Sistemul de adapare este proiectat pt. a fi usor de intretinut si pt. a asigura

necesarul de apa a animalelor din exploatare conform cerintelor si normelor

nationale si europene in vigoare.

Sistemul de climatizare

In fiecare hala sunt cate 2 compartimente cu cate 20 boxe de

ingrasare/compartiment a cate 33 locuri/boxa. In acest sector se va asigura un

volum de aer de cca. 45mc/h/cap de animal.

Sistemul este dotat cu:

- computer(regulator) de clima- controleaza schimbul de aer viciat din spatiul

de productie si regleaza in functie de datele primite de la senzori externi si

interni de temperatura, toate elementele tehnologice active cum sunt:

ventilatoare, clapete,motoare si sistemul de alarma al ventilatiei. Fiecare

compartiment este deservit de catre un computer de climatizare.

- Ventilatoare: pe fiecare compartiment sunt prevazute 3 ventilatoare montate

in cate un camin de evacuare a aerului viciat.Ventilatoarele care deservesc

sistemul de aerisire sunt deservite de motoare de 0.57 kW, 230V/2.8A,

capacitatea ventilatoarelor a fost calculata si dimensionata la 14.000 mc/h la

30 Pa. Corpul caminelor in care sunt montate ventilatoarele este din spuma

poliuretanica. Corpul ventilatoarelor este prevazut cu diuze speciale care

asigura evacuarea aerului viciat cu o viteza mare pe ultima portiune de

evacuare.

- Clapetele de ventilatie asigura necesarul de aer proaspat di exteriorul halei.

Acestea sunt montate pe peretii perimetrali ai fiecarei hale, sub streasina.

Aceste clapete sunt actionate de un motor care la randul sau primeste comanda

de la computerul de clima.

Raport EIM_GRISEROM


-BUCATARIA FURAJERA - cladirea este anexata halei de ingrasare corp B

si are o arie construita de 98,80mp. Si in cazul acestui imobil, regimul de

inaltime propus este parter, cu o inaltime libera a nivelului de 4 m si o arie

desfasurata de 98,80 mp. Structura de rezistenta imparte spatiul in noua travei cu

distanta variabila. Inaltimea la streasina e de 3,55m iar la coama de 6.3m.

In bucataria furajera se va prepara furajul lichid destinat animalelor din cele 3 hale

de ingrasare si se vor citi datele tehnice prelevate de senzori.Structura este din

zidarie caramida cu samburi de beton armat pe fundatii continue si isolate. Se

prevede a fi echipata astfel :

- Sistem tehnologic de baza pentru solutie tehnologica de furajate lichida cu

accesorii pentru comanda, control si monitorizare furajare

- Racordare tehnologica la cele trei hale prin ventile furajare, tevi si tubulatura

transport furaj

- Sistem de curatare alcalina a instalatiei

- 3 silozuri de 16 mc pentru stocare fainuri furajere cu accesoriile aferente de

transport(snecuri, tubulatura de incarcare si transport fainuri furajere catre

unitatea de comanda a furajului finit). Aceste silozuri vor fi amplasate

exterior, in fronton cu bucataria furajera, pe platforma betonata. Faina

furajera se aduce gata preparata de la alt operator care detine instalatia de

macinare.

-FILTRU SANITAR SI CULOAR CIRCULATIE / DISTRIBUTIE -

Zona de filtru sanitar este destinata angajatilor ( vestiare ; grupuri sanitare ;

spatiu tehnic; magazie) si este anexata halei de ingrasare corp B. Suprafata

construita 120 mp.Structura este din zidarie caramida cu samburi de beton armat pe

fundatii continue si izolate.Invelitoarea va fi din tabla cutata zincata, finisajele vor

fi gresie in zona de filtru si sapa autonivelanta in zona de preparare hrana ,tavanul

suspendat va fi finisat cu panouri de gips carton .

Culoarul de circulatie uneste platformele de incarcare / descarcare de

compartimentele de ingrasare din cele trei corpuri de cladire ( hale) care au

aceasta destinatie. Este destinat atat distributiei suinelor in aceste

compartimente cat si circulatiei personalului in ferma. Are o suprafata

construita de 484,90 mp ( 120,50 mp -Filtrul sanitar ; 364,40 mp -culoar

circulatie). Acest culoar are o structura din montanti ,profil metalic si inchideri din

Raport EIM_GRISEROM


panouri sandwich din tabla.

-ANEXA NECROPSIE - Cladirea este amplasata in exteriorul incintei

imprejmuite si Se constituie intr-un imobil in suprafata construita de l2.45

mp si suprafata desfasurata de 12.45 mp.

-SISTEM EVACUARE - STOCARE DEJECTII - Cu vidanjare periodica, este

compus din:

BAZIN COLECTARE TEMPORARA - dejectiile provenite din cuvele de

sub cele trei hale se strang temporar in acest bazin cu o capacitate de 50mc.

Bazinul este ingropat in sol la o adancime de 1,2m de la limita superioara

a lui si este un paralelipiped cu baza de 5m pe 5m si inaltime efectiva a bazinului

de 2m realizat din beton armat. In afara halelor se vor dispune tevi de plastic cu

diametru de 315mm. Aceste tevi vor prelua dejectiile din cuvele halelor si le vor

dirija in bazinul de preluare cu o capacitate de 50mc, unde se face depozitarea

intermediara a dejectiilor. Aceast bazin va fi realizat din beton armat si va fi

hidroizolat

Evacuarea dejectiilor de sub nivelul boxelor pana la bazinul de preluare se face

gravitational si deci fara consum de energie. Evacuarea dejectiilor din bazinul de

preluare spre laguna de depozitare finala se face prin pompare. Pentru asigurarea

fara probleme a pomparii dejectiilor in laguna s-a prevazut un grup de pompare

echipat cu doua pompe submersibile de putere7,5 kW fiecare, una activa si una de

rezerva. In bazinul de preluare este prevazut un sistem cu senzori de preaplin care

pornesc grupul de pompare in momentul atingerii unui anumit nivel al dejectiilor.

Sistemul este automat si asigura transportul dejectiilor in conditii de maxima

siguranta spre depozitarea finala in laguna.

BAZIN - LAGUNA - amenajare la nivelul terenului in vederea crearii unui bazin

de colectare si stocare a dejectiilor pe o perioada mai indelungata de timp, cu o

capacitate de 4324 mc. Amprenta la sol este de 1440 mp iar constructia implica

ingroparea ei cu 2,5 m in sol si constructia unui dig taluzat de 2m inaltime. Laguna

rezultata va fi „imbracata" cu o folie protectoare din polietilena FRP 800(2100 mp)

pentru a impiedica scurgerea dejectiilor in sol si acoperita apoi cu o folie ,,capac".

Raport EIM_GRISEROM


Depozitarea finala a dejectiilor se va face intr-un bazin - laguna de depozitare cu o

capacitate de 4324,32 mc prevazuta cu tubulatura si drenaj, cu urmatoarele

caracteristici:

A. Lucrari de sapatura: cca. 2268 mc - Necesar de pamant: 952 mc

- Pamant excavat: 2268 mc

- Pamant in plus: 1316 mc

B. Groapa din pamant necesara pt. montarea lagunei cu continut net de 4450 mc.

Dimensiuni exterioare a gropii 36x32 m

Inaltimea digului 2m

Adancimea totala 4.5m

Adancimea de excavare 2.5m

Capacitatea neta 4450mc

Spatiu liber 0.2 m

Bazinul - Laguna de stocare a dejectiilor este deservit de amestecatoare care

realizeaza amestecarea substraturilor de dejectii. Sistemul de amestecare este

actionat de la priza de putere a unui tractor. Laguna de depozitare este imprejmuita

pentru a impiedica patrunderea pe dig a persoanelor straine si neavizate si pentru

impiedicarea accidentelor.

SISTEM DE EVACUARE – MINISTATIE DE EPURARE pentru apele uzate

din filtrul sanitar/vestiare/grupuri sanitare angajati, cu deversarea apelor epurate in

sistemul de colectare si deversare a apelor pluviale.Ministatia de epurare va avea o

capacitate de 3.2 mc/zi, Volumul V= 10 mc, L=3.5 m, D=2 m..

FOSA SEPTICA VIDANJABILA cu volumul de 2 mc aferenta anexei

necropsie, amplasata langa aceasta sub platforma pentru pubelele destinate

gunoiului menajer.

PLATFORME , ALEI, IMPREJMUIRE

Perimetrul amplasamentului va fi imprejmuit partial cu un zid de sprijin/taluzare,

impus de lucrarile de sistematizare pe verticala ale terenului pe o lungime de 175

ml si cu un gard de plasa metaliza sudata de stalpi metalici din teava, ce vor avea

fundatii de beton izolate. Lungimea totala a imprejmuirii terenului si a zonelor din

incinta unde acest lucru este este impus de functiune este de 1306 ml.

Raport EIM_GRISEROM


Adiacent fatadelor principale ale celor doua hale , cat si laturii de acces a lagunei

de colectare dejectii, se propun platforme betonate de 25 cm grosime cu o

suprafata totala de 7475 mp.

Platforma ce serveste celor trei hale este racordata la drumulexistent in incinta de o

suprafata carosabila betonata de 7475 mp cu un profil transversal de minim 4.7m si

max. 10 m.

Accesul in incinta se face pe o poarta de acces auto si pe poarta de acces

pietonal.Zona de acces auto este echipata cu un filtru sanitar auto( de dezinfectare).

Dupa zona de acces este montat un cantar auto. In exteriorul incintei imprejmuite

mai sunt amenajate platforma betonata-parcari- cu suprafata de 200 mp si

platforma betonata gospodarire deseuri cu suprafata de 20.55 mp.

1.4.2 Etapa de functionare

Creşterea şi îngrăşarea porcilor se realizează în 3 hale noi .

Creşterea şi îngrăşarea animalelor se va face pe grătare din elemente prefabricate

cu goluri, aşezate peste canalele de colectare a dejecţiilor care conţine perna de

apă. Popularea fermei se face cu purcei înţărcaţi in greutatea de 28 kg.

Purceii sunt crescuti până ating greutatea de 110 kg.

La terminarea ciclului de producţie o săptămână ferma este depopulată. În această

perioadă se evacuează canalele colectoare în rezervoarele de stocare şi se face

spălarea halelor.

Durata unui ciclu de producţie este de 22 saptamani. Intervalul de igienizare poate

să dureze 7-10 zile. Golirea totală a canalelor se va face la sfârşitul unui ciclu de

producţie. Canalele colectoare din hale se golesc prin sistem cu racleţi rabatabil.

Umplerea unui canal cu şlam se face într-un interval de 8 săptămâni.

Capacitatea totală: 3960 locuri

1.4.3 Etapa de demontare, dezafectare, inchidere, post-inchidere

La demontarea, dezafectarea, inchiderea si post-inchidere se vor aplica masurile

din planul de inchidere care va fi intocmit conform ghidului . Acesta va trebui sa

includa urmatoarele etape principale:

-spalarea si dezinfectarea halelor;

-golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si

supraterane: fose septice, conducte si bazine colectoare;

Raport EIM_GRISEROM


-spalarea si igienizarea structurilor subterane si supraterane;

-evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spalarea structurilor

subterane si supraterane;

-demolarea halelor in conformitate cu normele de securitate specifice;

-ambalarea deseurilor si eliminarea acestora;

-colectarea si evacuarea din incinta a tuturor deseurilor menajere si industriale;

-testarea solului si a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de

activitate si necesitatea oricarei remedieri în vederea redarii zonei in circuitul

economic.

La dezafectarea echipalentelor electrice si electronice se va tine seama de cerintele

cu privire la DEEE conform legislatiei aplicabile.

Materialele utilizate la constructiile din amplasament nu contin azbest, nici

echipamente electrice cu PCB si nu necesita conditii speciale de eliminare.

1.5 Durata etapei de functionare

Durata de functionare preconizata este de 30 de ani.

1.6.Informatii privind productia care se va realiza si resursele energetice

Tabel: Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire Cantitate

anuala

Denumire Cantitate Furnizor

Anuala Stocata

Porci de

sacrificat

(~110 kg)

Aprox.

13.000 buc

Motorina 4000 l Nu Statiile

locale de

distributie

Energie electrica 6000-

7000

kWh/10

.000

capete

- SEN

1.7 Informatii despre materii prime si substante sau preparate chimice

Spalarea adaposturilor se va face la sfarsitul unui ciclu de productie cu ajutorul

echipamentelor tip Karcher si se vor utiliza numai detergenti biodegradabili.

Substante tip ddd :

Raport EIM_GRISEROM


Aldekol DES 03 dezinfectant, virulicid, bactericid, fungicide biodegradabil in

proportie mai mare de 90% (0.3-0.4 l/mp).

Lanirat rodenticid grupa a 2-a de toxicitate (bromadiolon 0,25%) nu are riscuri

speciale asupra mediului este biodegradabil

Agita (glutaral, solutie formaldehida ) insecticid nu prezinta risc asupra mediului

Produsele se utilizeaza in solutii apoase diluate, numai de catre echipe special

autorizate in acest gen de lucrari.

Denumirea materiei

prime, a substantei sau

preparatului chimic

Cantitatea

anuala/

existenta in

stoc

Clasificarea si etichetarea substantelor

sau preparatelor chimice*

Categorie

(P/N)

Periculozitate**

Fraze de

risc*

Materii prime productie

Purcei intarcati 13000 capete N - -

Nutreturi combinate Max 4480

tone

N - -

Apa adapare Max 20813

m3

N - -

Preparate chimice utilizate la igienizare hale

AGITA 10WG

(INSECTICID)

- N - R 22

LANIRAT 0,25%

(RODENTICID)

- P

T

Grupa II

toxicitate

R 21/22;

R33; R2;

R13;

R36/37/39

; R45

ALDEKOL DES 03

(DEZINFECTANT,

VIRULICID,

BACTERICID,

FUNGICID, ALGACID)

- P

T

R21;

R223/25;

R34; R40;

R42/42;

R68/20/21

/22.

1.8.Informatii despre poluantii fizici si biologici

Raport EIM_GRISEROM


Tabelul a fost alcatuit pe baza informatiilor statistice existente, tinind seama ca

faza referitoare la pregatirea hranei, considerata ca principala sursa de zogomot,

nu se desfasoara in incinta fermei. Activitatea propusa nu va duce la o marire

semificativa a circulatiei in zona, intrucit alimentarea silozurilor cu hrana se va

face saptamanal, iar evacuarea si imprastierea slamului se va face in sezon, 2-4

zile. Transporturile se fac cu viteza redusa, pe drumurile de exploatare existente, cu

evitarea localitatiilor.

Zgomotele continue pot contribui la nivelurile de zgomot din ferma ceea ce poate

fi considerat ca sursa de zgomot cu intensitate variabila sau surse intermitente.

Nivelul de zgomot degajat de la ferma este o contributie a mai multor zgomote

rezultate din activitatile desfasurate, corelat cu durata.Combinatia diferita de

activitati poate conduce la diferite niveluri de zgomote.

Zgomotele de fond variaza peste o perioada de 24 ore ca rezultat al schimbarii

activitatilor in zonele rurale care in timpul zilei ajunge la 42 dB dar poate scade si

sub 30 dB in orele devreme ale diminetii.

Sursele de zgomot din fermele de crestere si ingrasare a porcilor sunt asociate cu:

-lotul de animale

-nr. de adăposturi

-eliminare slam de dejectii

Prevenirea nivelelor ridicate de zgomot

Descarcarea hranei din camioane in bunkere se realizeaza prin sisteme de cuplare

elastice care diminueaza nivelul zgomotului produs prin aceasta operatie.

Sistemele de ventilatie sunt, de asemenea, cuplate elastic, iar traficul auto pe

amplasament se realizeaza la viteze foarte reduse pentru a evita producerea

zgomotului. Animalele sunt hranite ad-libidum, eliminand astfel posibilitatea

generarii zgomotului in asteptarea hranei. Zgomotul la limita amplasamentului

trebuie sa fie in limitele legale pentru zone cu folosinta industriala. Distanta mare

pana la cea mai apropiata locuinta (peste 1.5 km) face ca zgomotul sa nu fie

sesizabil in zona locuita.

Prevenirea poluarii biologice

Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza numai

prin filtru sanitar echipat cu dusuri si vestiare, cu schimbarea completa a hainelor

de strada cu echipamente de protectie de unica folosinta.

Raport EIM_GRISEROM


Mortalitatile rezultate in ferma, sunt predate la societati autorizate pentru

eliminare. Pana la predare cadavrele sunt tinute in lazi frigorifice pentru a evita

raspandirea de virusi sau bacterii.

Pentru a reduce inmultirea insectelor in zona de stocare dejectii acestea vor fi

eliminate prin tratamente speciale.

Pe amplasament nu exista radiatii electromagnetice sau ionizante.

Raport EIM_GRISEROM


Tabelul : Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate

Tipul

poluarii

Sursa

de

poluare

Nr.

surse de

poluare

Polu

are

maxim

a p

erm

isa

(lim

ita m

axim

a a

dm

isa p

entr

u o

m s

i m

ediu

)

Polu

are

de

fon

d

Poluare calculata produsa de activitate

si

masuri de eliminare/reducere

Masuri de

eliminare/

reducere a poluarii

Pe

amplasam.

obiectivului

Pe

zon

e d

e p

rote

ctie

/res

tric

tie

afe

ren

te o

bie

ctiv

ulu

i, c

on

form

legis

lati

ei i

n v

igoare

Pe zone rezidentiale, de

recreere sau alte zone

protejate cu luarea in

considerare a poluarii de

fond

Fara

masu

ri d

e

elim

inare

/red

uce

re

a p

olu

ari

i

Cu

im

ple

men

tare

masu

rilo

r d

e

elim

inare

/red

uce

re

a p

olu

ari

i

Fonica :

-Incarcare/

descarcare

animale ;

-Incarcare

hrana in

bunkere ;

-

Ventilatoare

.

Hale

4

65 dB

Negl

ij.

80-90 dB

65 Db

Nes

emnif

icat

iv

Nes

emnif

icat

iv

Masuri de. reducere

stress animale la

incarcare/ descarcare;

Siteme de cuplare

elastice

Raport EIM_GRISEROM


Atmosferica

, din procese

biologice

- Hale;

-Rezerv.

stocare

dejectii

3hale ;

1 rezerv.

stocare

dejectii

300

mg/m3*)

100

mg/m3**)

Negl

ij.

216,4

mg/m3*)

56,0

mg/m3**)

< 50

mg/m3*)

<15

mg/m3**)

Aplicare cerinte BAT

pentru adapostire,

ventilare, hranire,

management dejectii *)

timp mediere 30 minute, STAS 12574/87 ;

**) timp mediere 24 ore, STAS 12574/87

Raport EIM_GRISEROM

EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 23

1.9.Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Pentru aplicarea pe teren a materialului fertilizant provenit din dejectiile

de la ferma, in cantitate de 7265 tone este necesar un teren agricol cu

suprafata de 125 ha.

1.10.Descrierea principalelor alternative studiate de titularul

proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

1.10.1 Localizare geografica si administrativa a amplasamentelor

pentru alternativele la proiect

Alegerea amplasamentului propus a fost facuta astfel incât:

- sa afecteze cât mai putin mediul si comunitatile locale, inclusiv

caile de transport public;

- sa respecte prevederile din Ordinul nr. 119/2014 emis de Ministerul

Sanatatii care recomanda o distanta de minim 1 km intre localitati

si ferme de porcine cu efective de animale sub 10.000 capete

(determinante fiind insa rezultatele studiilor de evaluare a

impactului);

- sa evite prezenta unor zone sensibile precum situri cu valoare

istorica, valori naturale, culturale, arheologice, arii naturale

protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara, etc.;

- sa evite apropierea de cursuri de apa de suprafata;

- sa evite apropierea de alte ferme zootehnice care emit aceiasi

poluanti atmosferici;

- sa fie in apropierea terenurilor folosite pentru fertilizari;

- sa existe posibilitatea unei resurse de alimentare cu apa din

subteran;

- sa poata beneficia de infrastructura existenta pentru alimentarea cu

energie electrica, drumuri de acces.

Aceste criterii sunt satisfacute de amplasamentul propus. Pentru

realizarea investitiei, Consiliului Judetean Hunedoara a emis

Certificatul de urbanism cu nr. 76/16.06.2014.

1.11.Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea /amenajarea teritoriala in zona amplasamentului

proiectului

Raport EIM_GRISEROM


Amplasamentul se găseste în judetul Hunedoara, localitatea Turdas si

este înscris în Cartea Funciară nr.60107 Turdas, Nr. TOP. 691,

beneficiar fiind “s.c. GRISEROM s.r.l.” Terenul ce face obiectul P.U.Z.

are o suprafatã mãsuratã de 20000 mp si se află in vecinatatea drumului

care leaga DN7 de localitatea Martinesti- DJ 668.

Folosirea actuală a terenului din împrejurimile fermei constă în principal

din utilizări agricole - vecinătăţile amplasamentului sunt preponderent

terenuri cu destinaţie agricolă.

Vecinătăţile amplasamentului analizat sunt:

– N- teren agricol - pasuni

– S - teren agricol - pasuni

– V- teren agricol - pasuni

– E- DJ care leaga DN 7 de loc. Martinesti- DJ 668

În planul de incadrare în zonă anexat este figurat amplasamentul

instalaţiei.

În zona supusă investigaţiei , nu există arii protejate sau de interes

deosebit pentru conservarea naturii.

In PUG Turdas , amplasamentul figureaza cu folosinta actuala de teren

agricol, care dupa aprobarea PUZ va trece in zona de productie agro-

industriala.

1.12.Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la

infrastructura existenta

În zonă singurele utilităţi existente sunt energia electrică sub forma unei

reţele de 20KV, la care se racordează postul de transformare şi reţeaua de

canale de desecare la care se deversează apele pluviale colectate din

incinta fermei.

Căile de acces spre obiectiv sunt existente. Caile de acces in incinta vor fi

executate pentru a putea fi exploatate.

2.PROCESELE TEHNOLOGICE DIN FERMA SI SISTEMUL DE

CONTROL PENTRU PREVENIREA / REDUCEREA POLUARII

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse

Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:

Raport EIM_GRISEROM


procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor

care se bazeaza pe procesele metabolice;

activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau

in:

- adapostire si curatarea adaposturilor

- colectarea si transferul dejectiilor catre bazinele de stocare

- administrarea hranei

- adapat

- asistenta medicala de specialitate

activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor

Succesiunea proceselor de productie se prezinta schematic in diagrama

din figura de mai jos:

Procesare

externa

Raspandire pe camp

Adaposturi de animale

Descarcare sau incarcare animale

Depozitare temporara

carcase

Depozitare hrana in buncare

Distributie hrana

Transport

hrana

Colectare dejectii

Stocare dejectii Distributie

apa

Foraje

alimentare

cu apa

2.1.2 Descrierea tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative

avute in vedere

2.1.2.1 Hale pentru adapostirea animalelor

La proiectarea instalatiilor pentru adapostirea si asigurarea conditiilor de

crestere a animalelor au fost avute in vedere prevederile Ordinului

Autoritatii nationale Sanitar-veterinare nr. 202/2006 care transpune

Directiva 91/630/CEE. Acest fapt a fost determinant pentru alegerea

alternativei optime dintre alternativele avute in vedere.

Raport EIM_GRISEROM


Prin proiect este prevazuta realizarea a trei hale pentru adapostirea

animalelor cu urmatoarele cu urmatoarele caracteristici tehnice si

functionale:


1240.15mp. Regimul de inaltime propus este parter, astfel aria

desfasurata este de 1240.15mp. Inaltimea libera maxima a parterului este

de 4,90 m.



Inaltimea minima la streasina este de 3,65m fata de coca ± 0.00 iar inaltimea

la coama de 6,30m.




de 4,90 m.




la coama de 6,30m.

-HALA INGRASARE SUINE CORP C - are o arie construita de



de 4,90 m.




la coama de 6,30m.

Structura constructiva : Cele trei hale de ingrasare sunt principalul

obiectiv ca suprafata din investitie.Halele adapostesc boxele de ingrasare

suine pentru aproximativ 3960 de capete cu care vor fi populate si sunt

impartite in cate doua compartimente de ingrasare,in total 6

compartimente a cate 20 de boxe fiecare(33 porci /boxa). 6x20x33=3960

locuri.

Sub cota de calcare din interiorul halei se va construi o cuva din beton

armat si compartimentari din zidarie de boltari de ciment si nervuri din

beton armat, pentru preluarea dejectiilor.Pe exterior,aceasta cuva va fi

Raport EIM_GRISEROM


hidroizolata pentru a impiedica scurgerea dejectiilor in sol.Cuva se va

intinde pe intreaga suprafata a corpului halei ,dejectiile din ea fiind

preluate de un sistem de canalizare performant format din tevi de 110 mm

care se racordeaza la teava principala de colectare pe fiecare sector,cu o

circumferinta de 250 mm.

In toate zonele de productie, podeaua a fost proiectata sa fie in intregime

din gratare de beton. Sub placile din beton se capteaza dejectiile intr-un

canal de dejectii de adancime 1 m. Aceste canale sunt construite din beton

special, impermeabil si rezistent la mediul specific dejectiilor.Un canal de

dejectii aduna intreaga cantitate de dejectii de la una sau mai multe boxe.

Canalul este impartit printr-un perete despartitor, dar dispune de o

deschidere de ca. 1.5m la capat.(baraj cu deschidere/golire

alternativa).Pentru evacuarea si dirijarea dejectiilor se foloseste un sistem

de evacuare prin tubulatura.

Inchiderea halei peste elevatia de 1.10 m de beton armat se va realiza din

panouri sandvich din tabla termoizolata cu spuma poliuretanica de 15 cm

grosime .Iluminarea naturala a halei se va face cu ferestre cu tamplarie

din profile de PVC si geam din sticla float clara.Pentru ventilatie vor fi

prevazute clapete de ventilatie si sisteme de exhaustare.Invelitoarea va fi

din tabla cutata zincata si termoizolata cu vata minerala.Captarea apei de

pe acoperis se va face in jgheaburi din tabla ,precipitatiile fiind

transportate la canalizare de burlane de tabla.

Halele de adapostire porci sunt prevazute cu urmatoarele constructii /

instalatii suport:

Sistem de adapare

Sistem de hranire

Sistem de ventilatie artificiala si naturala

Sistem de colectare ape uzate tehnologice (slam de dejectii)

2.1.2.1.1 Sistemul de adăpare

In sistemele de furaj păstos şi lichid trebuie oferit porcilor la îngrăşat apa

potabila la discretie. Liberul acces la apa potabilă nu e doar de imensă

importanta din punct de vedere nutritiv, ci şi relevant în protecţia

animalelor.

Cu sistemele de furaj lichid, fără alimentare cu apă suplimentară aportul

de hrană nu creşte, acestea ar trebui prin urmare, respinse. Problema

deshidratarii în grajduri poate fi considerabilă în anumite condiţii. Cu

Raport EIM_GRISEROM


toate acestea, printr-o selecţie iscusită (vase de adăpare, nipluri cu bila de

prindere) şi amenajare (înălţimea, pozitionarea deasupra

bazinului) se poate rezolva această problemă a adăpării.

Niplurile cu bila de prindere trebuie montate în aşa fel, încât porcii să fie

obligaţi să întinda gatul la 15° înalţime pentru a se putea adăpa. Debitul

de scurgere trebuie să fie de minimum 0,8 l pe minut şi pentru 12 animale

e necesară cel putin o staţie de adăpare.

Cantitatea de apă la furajarea ad libitum este de aproximativ 2,5 l pe kg

de furaj. Ea este de asemenea, obiectul unei periodicităţi cu un vârf la

începutul şi la sfârşitul termenului de hrănire. Dacă porcii sunt hrăniţi

restrictiv, ei vor cosuma mai multă apă,pentru a ajunge la gradul de

saturaţie în stomac. (YANG et al., 1984). Cercetări (VAJRABUKKA et

al., 1981) asupra consumului de apă in grajduri încălzite şi neîncălzite, au

arătat că în grajdurile neîncălzite se consumă mai multă apă caldă iar in

cele încălzite, mai multă apă rece. O reducere a conţinutului de sare de

bucătărie (<0,2%NaCl) în raţie, duce la o scădere a consumului de apă.

Calitatea apei

În apă, pot apărea tot felul de contaminări chimice, bacterii, viruşi şi

protozoare. Bacterii importante în apa sunt e.coli, salmonele şi leptospire.

Pentru că în zona noastră se obişnuieşte ca şi suinele să fie alimentate cu

apă potabilă de la aceeaşi sursă ca şi pentru oameni, rareori apar cazuri de

boală provocate de calitatea proastă a apei.

Necesar de apă

Necesar de apă l/animal şi zi

Purcel sugar incl. lapte : 1-2

Purcel înţărcat : 1-3,5



Scroafă tânără 120 kg: 5-10

Scroafă gestantă : 12-20

Scroafă care alăptează : 25-35

In sistemul de furajare lichida , implementat in fermele de exploatare a

suinelor, apa are un rol deosebit de important din cel putin 3 puncte

majore de vedere:

1. Apa ca mediu de amestecare a componentei uscate a furajului (adica

cereale,aditivi furajeri fainosi si componenta proteine-vitamine-minerale )

Raport EIM_GRISEROM


2. Apa ca mediu de transport al amestecului furajer pana in hranitorea din

hala (deci pana la locul de furajare unde are loc ingesta de furaj)

3. Apa ca mediu de igienizare a instalatiei

Descrierea sistemului de adapare

1. Descrierea sistemului de baza

Sistemul de baza este alcatuit dintr-o unitate speciala de control si

conditionare a apei destinata consumului animalelor. Aceasta este

alcatuita din mai multe componente:

· regulator presiune

· diferite tipuri de ventile

· filtru de apa

· bypass pt. curatirea filtrelor

· apometru

Toate aceste componente sunt pregatite pt. a fi conectate la reteaua de apa

de 3/4".Alimentarea cu apa se face pe culoarul central printr-o teava din

PVC de 50 x 2,4 mm, 10 bar. Din teava principala de alimentare, prin

intermediul racordurilor adecvate, se face alimentarea cu apa a fiecarui

compartiment utilizand teava din PVC de 32 x 1,8 mm, 10 bar. Din teava

de 32 mm care alimenteaza compartimentul se pleaca cu o teava speciala

de tip Arato (racord flexibil din PE) de 15 mm care va asigura necesarul

de apa la nivelul fiecarei boxe de ingrasare.

2. Descrierea sistemului la nivelul boxelor

Teava de tip Arato are rol de legatura intre teava de alimentare de 32 mm

si teava de INOX din interiorul boxelor. Suzetele de adapare de 1/2" sunt

fixate in cele 2 orificii speciale ale tevii de INOX din interiorul boxei.

Inaltimea de prindere a suzetelor de adapare pe teava de INOX este

diferita, asigurandu-se astfel posibilitatea de adapare ergonomica a

porcilor din boxele de ingrasare pe intreaga dezvoltare corporala din

perioada de stationare in sectorul de ingrasare. Teava din INOX prevazuta

cu suzetele de adapare este fixata ferm de peretele boxei.

Sistemul de adapare este proiectat pt. a fi usor de intretinut si pt. a asigura

necesarul de apa a animalelor din exploatare conform cerintelor si

normelor nationale si europene in vigoare.

2.1.2.1.2 Sistemul de hrănire

Baza componentelor de furajare pentru deservirea sistemului de furajare

lichida sunt de fapt aceleasi componente conventionale care stau si la

baza furajarii uscate. Comanda sistemului automat de furajare lichida (1

Raport EIM_GRISEROM


Computer de comanda al furajarii lichide, cu 2 tancuri de amestecare) se

face centralizat in Bucataria furajera.

In bucataria furajera se gaseste un sistem de furajare lichida cu 2 tancuri

de amestecare din INOX,de forma patratica, in varianta constructiva prin

insurubare, cu subconstructie speciala pentru doza de cantarire intr-un

punct cu un volum net de 2.400 l. Instalatia descrisa asigura furajarea

pt.ca. 3. 940 porci la ingrasare. Tancul de amestecare are urmatoarele

dimensiuni: L 1,73 x l 1,73 x h 2,21m.

Tancul de amestecare nr. 2 este din INOX si are aceleasi caracteristici

tehnice ca si cel prezentat anterior. Tancurile de amestecare sunt

controlate si comandate prin intermediul unui computer special de tip

Excellent 4PX si comanda:

10 retete furajere,

Sistemul de amestecare

Realizarea a 5 curbe de furajare

Comanda peste 256 de ventile din care 128 sunt ventile de furajare

Comanda sondele si senzorii de hranitori care dau comanda de

umplere a trocilor cu furaj pe fiecare categorie de animale in parte

Comanda toate cele 4 linii de furajare

Comanda sistemul de alarma

Asigura controlul debitului de trecere a furajului prin instalatie

Regleaza frecventa de functionare a pompelor

Coordoneaza reglarea pH-ului

Asigura controlul si dozarea administrarii de aditivi – medicatie

Comanda deversarea solutiilor de spalare alcalina in sistemul de

dejectii iar Solutia acida pt. reglarea pH-ului sarjei urmatoare

Permite accesul service-ului din central din Germania in caz de

servisare, etc.

Langa instalatia de furajare lichida in B.F (bucataria furajera)se mai

gasesc, 2 tancuri de apa,unul pt.apa curata din PE, rotund cu urmatoarele

dimensiuni: D = 1,75 x h 2,10m si o capacitate de 4.500 l si unul pt. apa

folosita din INOX de 1.000 l cu urmatoarele dimensiuni: L 1,14 x l 1,14 x

h 1,54m. Acest tanc va avea un modul de cantarire si un sistem de

amestecare. Acest modul (doza de cantarire) asigura apa necesara

procesului tehnologic de producere si transport al furajului pe circuitele

de furajare, fara trecerea apei prin tancul de amestecare. Prin acest

Raport EIM_GRISEROM


procedeu se economiseste foarte mult timp pentru prepararea furajului si

pt. transportul acestuia pana la hranitori.

Pentru aceste tancuri de apa, se va asigura dpdv. constructiv un debit si un

racord de apa pt. o capacitate de 10.000-20.000l/h.

In bucataria furajera se mai gaseste pompa centrala de furajare care este o

pompa centrifugala de mare putere(4 KW) si care este controlata de catre

un system de reglare a turatiei.

In bucataria furajera mai este dispus si un compresor de W 40; 1,5kW cu

1450 rot/min, 400V, 175l /min, cu rezervor de 40 l / 10 bar. Compresorul

este prevazut cu o supapa de evacuare cu 2 cai si conexiuneas la

computerul 4PX.

2.1.2.1.3 Sistem de ventilatie artificiala si naturala

In fiecare hala sunt cate 2 compartimente cu cate 20 boxe de

ingrasare/compartiment a cate 33 locuri/boxa. In acest sector se va

asigura un volum de aer de cca. 45mc/h/cap de animal.

Sistemul este dotat cu:

- computer(regulator) de clima- controleaza schimbul de aer viciat

din spatiul de productie si regleaza in functie de datele primite de la

senzori externi si interni de temperatura, toate elementele

tehnologice active cum sunt: ventilatoare, clapete,motoare si

sistemul de alarma al ventilatiei. Fiecare compartiment este deservit

de catre un computer de climatizare.

- Ventilatoare: pe fiecare compartiment sunt prevazute 3 ventilatoare

montate in cate un camin de evacuare a aerului viciat.Ventilatoarele

care deservesc sistemul de aerisire sunt deservite de motoare de 0.57

kW, 230V/2.8A, capacitatea ventilatoarelor a fost calculata si

dimensionata la 14.000 mc/h la 30 Pa. Corpul caminelor in care sunt

montate ventilatoarele este din spuma poliuretanica. Corpul

ventilatoarelor este prevazut cu diuze speciale care asigura evacuarea

aerului viciat cu o viteza mare pe ultima portiune de evacuare.

- Clapetele de ventilatie asigura necesarul de aer proaspat din

exteriorul halei. Acestea sunt montate pe peretii perimetrali ai

fiecarei hale, sub streasina. Aceste clapete sunt actionate de un motor

care la randul sau primeste comanda de la computerul de clima.

Raport EIM_GRISEROM


2.1.2.2 Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa a consumatorilor propusi se va face prin intermediul a

trei foraje executate la adancimea de cca 100 m . Puturile cu diametrul de

160 mm vor fi executate mecanizat si vor fi intubate. Acestea se vor

prevedea cu cate o pompa submersibila avand Q=2 mc/h si H=105

mca.pompele vor fi echipate cu tablou de comanda si alimentare, vas de

expansiune si set de cabluri. Puturile vor fi prevazute cu cate un camin

vizitabil realizat din beton, in care se vor monta echipamentele fiecarei

pompe si armaturile de control.De la caminul fiecarui put , apa va fi

transportata prin intermediul unei conducte de PEID cu Dn 63 mm si

robinet cu flotor de 2”. Apa va fi stocata in doua rezervoare de cate 20 mc

fiecare.De la rezervoare apa va fi transportata spre hale prin intermediul

unui hidrofor complet echipat avand debitul nominal de 4 mc/h.

La racordul de evacuare a apei din rezervoare s-au prevazut camine

vizitabile cu vane de inchidere. Apa va fi transportata catre consumatori

prin intermediul unui hidrofor complet echipat prevazut in vecinatatea

rezervoarelor intr-un camin subteran. Conducta de alimentare cu apa cu

Dn 63 mm din PVC va intra in cladire in zona bucatariei furajere.

2.1.2.3.Sistemul de colectare ape uzate menajere

Evacuarea apelor uzate menajere din zona personalului tehnic se va cu

ajutorul unei ministatii de epurare a apelor uzate racordata la sistemul de

colectare pluvial.

2.1.2.4.Sistemul de colectare si stocare ape uzate tehnologice si dejectii

Sistemul de colectare a apelor uzate tehnologice (dejectii si ape de

spalare) este constituit din:

- canale in hale pt. colectarea slamului de dejectii

- sistem de conducte canalizare intern

- sistem de conducte canalizare exterioara

- bazin intermediar de stocare dejectii

- statie de pompare ape uzate

- bazin laguna de stocare dejectii si ape de spalare

In toate zonele de productie, podeaua a fost proiectata sa fie in intregime

din gratare de beton. Sub placile din beton se capteaza dejectiile intr-un

canal de dejectii de adancime 1 m. Aceste canale sunt construite din beton

special, impermeabil si rezistent la mediul specific dejectiilor.Un canal de

dejectii aduna intreaga cantitate de dejectii de la una sau mai multe boxe.

Canalul este impartit printr-un perete despartitor, dar dispune de o

Raport EIM_GRISEROM


deschidere de ca. 1.5m la capat.(baraj cu deschidere/golire

alternativa).Pentru evacuarea si dirijarea dejectiilor se foloseste un sistem

de evacuare prin tubulatura.

BAZIN COLECTARE TEMPORARA - dejectiile provenite din

cuvele de sub cele trei hale se strang temporar in acest bazin cu o

capacitate de 50mc. Bazinul este ingropat in sol la o adancime de

1,2m de la limita superioara a lui si este un paralelipiped cu baza de

5m pe 5m si inaltime efectiva a bazinului de 2m realizat din beton

armat.In afara halelor se vor dispune tevi de plastic cu diametru de

315mm. Aceste tevi vor prelua dejectiile din cuvele halelor si le vor dirija

in bazinul de preluare cu o capacitate de 50mc, unde se face depozitarea

intermediara a dejectiilor. Aceast bazin va fi realizat din beton armat si va

fi hidroizolat Evacuarea dejectiilor de sub nivelul boxelor pana la bazinul

de preluare se face gravitational si deci fara consum de energie.

Evacuarea dejectiilor din bazinul de preluare spre laguna de depozitare

finala se face prin pompare. Pentru asigurarea fara probleme a pomparii

dejectiilor in laguna s-a prevazut un grup de pompare echipat cu doua

pompe submersibile de putere7,5 kW fiecare, una activa si una de

rezerva. In bazinul de preluare este prevazut un sistem cu senzori de

preaplin care pornesc grupul de pompare in momentul atingerii unui

anumit nivel al dejectiilor. Sistemul este automat si asigura transportul

dejectiilor in conditii de maxima siguranta spre depozitarea finala in

laguna.

BAZIN - LAGUNA - amenajare la nivelul terenului in vederea crearii

unui bazin de colectare si stocare a dejectiilor pe o perioada mai

indelungata de timp, cu o capacitate de 4324 mc. Amprenta la sol este de

1440 mp iar constructia implica ingroparea ei cu 2,5 m in sol si

constructia unui dig taluzat de 2m inaltime. Laguna rezultata va fi

„imbracata" cu o folie protectoare din polietilena FRP 800(2100 mp)

pentru a impiedica scurgerea dejectiilor in sol si acoperita apoi cu o folie

,,capac".

Depozitarea finala a dejectiilor se va face intr-un bazin - laguna de

depozitare cu o capacitate de 4324,32 mc prevazuta cu tubulatura si

drenaj.

Igienizarea adăposturilor se va executa la sfârşitul unui ciclu de producţie.

Pe reţeaua de alimentare cu apă sunt montate ştuţuri Ø=2˝; q=2,5 l/s, la

care se racordează furtunul de spălare.

Raport EIM_GRISEROM


Spălarea boxelor se va face cu un aparat mobil tip Karcher, cu jet sub

presiune, utilizându-se detergenţi biodegradabili. Apele uzate rezultate

după spălare vor fi evacuate prin canalele de dejecţii la rezervoarele de

stocare al dejecţiilor. Ultima apă de clătire va fi reţinută în canalele

colectoare şi va forma perna de apă pentru următorul ciclu.

2.1.2.5 Corpul filtru sanitar şi administrativ

Zona de filtru sanitar este destinata angajatilor ( vestiare ; grupuri

sanitare ; spatiu tehnic; magazie) si este anexata halei de ingrasare corp

B. Suprafata construita 120 mp.Structura este din zidarie caramida cu

samburi de beton armat pe fundatii continue si izolate.Invelitoarea va fi

din tabla cutata zincata, finisajele vor fi gresie in zona de filtru si sapa

autonivelanta in zona de preparare hrana ,tavanul suspendat va fi finisat

cu panouri de gips carton .

Culoarul de circulatie uneste platformele de incarcare / descarcare de

compartimentele de ingrasare din cele trei corpuri de cladire ( hale)

care au aceasta destinatie. Este destinat atat distributiei suinelor in

aceste compartimente cat si circulatiei personalului in ferma. Are o

suprafata construita de 484,90 mp ( 120,50 mp -Filtrul sanitar ; 364,40

mp -culoar circulatie). Acest culoar are o structura din montanti ,profil

metalic si inchideri din panouri sandwich din tabla.

2.1.2.6.Activitatea de transport si împrăştiere a dejecţiilor

Se efectuează în mai multe etape, după cum urmează.

Pentru efectuarea activităţii de omogenizare a dejecţiilor se foloseşte un

utilaj specific, livrat de furnizor.

Durata etapei de omogenizare a dejecţiilor este de aproximativ 2 ore. Pe

durata activităţii de omogenizare sau după încheierea acestei activităţi se

trece la alimentarea cisternei cu amestecul de dejecţii obţinut. Cisternele

utilizate sunt prevăzute cu echipament pentru împrăştierea sau injectarea

slamului de dejecţii in teren si respectă normele europene de siguranţă şi

protecţie, datorită tehnologiei moderne de construcţie.

Pentru alimentare, cisternele staţionează pe o platformă amenajată,

amplasată lângă rezervoarele de stocare prevăzută cu o başă care

colectează eventualele scurgeri de dejecţii la faza de cuplare cisternă -

Raport EIM_GRISEROM


conductă de suctiune, precum şi apele pluviale colectate de pe suprafaţa

platformei de încărcare.

Deplasarea cisternei la destinaţie se efectuează cu o viteza de aproximativ

15 km/h (pe drum de exploatare) şi maximum 20 km/h pe şosea

principală. Datorită vitezei de deplasare a cisternei, se evită accidente

care ar putea implica răsturnarea cisternei ce transportă dejecţiile.

Sistemul de frânare performant, alături de sasiu asigură siguranţa

cisternei. În cazul unui accident (sasiul se va rupe, cisterna rămânând

intactă).

Din momentul în care cisterna a ajuns la destinaţie, se poate demara

acţiunea de fertilizare cu slam de dejecţii.

Cresterea si ingrasarea animalelor se va face pe gratare din elemente

prefabricate cu goluri, asezate peste canalele de colectare a slamului de

dejectii care contine perna de apa, conform cerinte BAT.Popularea fermei

se face incepind cu 3960 purcei in greutate de 22-27 kg, care sint

crescuti si ingrasati in cele 3 hale pana ajung la greutatea de 110-120 kg.

Perioada de crestre si ingrasare este de aproximativ 110 zile in functie de

greutatea la care au ajuns si conditiile de livrare. La terminarea ciclului de

productie o saptamana ferma este depopulata. In aceasta perioada se

evacueaza canalele colectoare in bazinul de stocare si se face igienizarea

halelor, se face spalarea. Intervalul de igienizare poate sa dureze 7-10

zile. Golirea totala a canalelor se va face la sfirsitul unui ciclu de

productie.Canalele colectoare din hale sunt compartimentate si se golesc

prin suctiune, independent unul de altul. Umplerea unui compartiment cu

slam se face intr-un interval de 8 saptamani.

Fazele principale ale activitatii :

-cresterea

-ingrasarea

In perimetrul fermei se desfasoara urmatoarele activitati de baza si

conexe :

-dezinfectia, dezinsectia si deratizarea adaposturilor inainte de populare ;

-examen clinic individual

-controlul parazitologic de supraveghere

-vaccinarea

-tratamente profilactice

-urmarirea furajarii

Raport EIM_GRISEROM


Hranirea se face ad libitum.

Hrana administrata porcilor este uscata si provine din fabricile de

nutreturi combinate terte, bazate pe retete diversificate pe categorii de

varsta. Sistemul de alimentare este automatizat, constind dintr-un tub cu

snec cu doua distribuitoare care transfera hrana din silozurile metalice

exterioare in hranitoarele amplasate in boxe, tot timpul la dispozitia

animalului.

Stocarea hranei se face in silozuri metalice exterioare:

Alimentarea silozurilor se face odata pe saptamana, din exteriorul incintei

imprejmuire, din drumul de contur al fermei. Hrana este preparata in

bucataria furajera. Mijloacele de transport hrana sint dotate cu un furtun

special care se cupleaza etans la partea superioara a silozurilor.

Conform BAT, cantitatea si consumul de furaje alocate este un factor

important in determinarea cantitatii de dejectii produs, compozitia

chimica si structua psihologica. Astfel furajarea devine un factor

important in performantele de mediu intr-o unitate cu septel intensiv.

Emisiile dintr-o ferma sunt predominant relatate la procesele metabolice

ale animalelor din crescatorie. Urmatoarele doua procese sunt considerate

esentiale

-digestia enzimatica a furajelor in tractul gastro-intestinal

-absorbtia nutrientelor din tractul gastro-intestinal

In tabelul urmator sunt redati parametri nutritionali comparative cu BAT,

tab. 3.10, pag.90.

Parametri nutritionali Porci 35 - 110 kg

Conform BAT Reteta ferma

Proteina bruta (CP, %) 15 – 17 16-17

Grasimi brute % 4 – 5 4- 5

Fibra cruda % <4,5 – 6 4-6

Total lizina % 0,75 - 0,90 0,93-0,95

Totalmetionina+ cistina% 0,45 - 0,58 0.5-0,6

Total trionina 0,42 - 0,63 0,55-0,62

Total triptofan 0,15 0,3

Calciu 0,75 - 0,90 0,80

Total fosfor 0,62 - 0,70 0,60

Energie digestibila MJ/kg >13 14,39

Raport EIM_GRISEROM


Structura retetelor utilizate pentru hrana este stabilita in conformitate cu

normele internationale transmise prin ,, Nutrient Requirements of swine-

editia revizuita 1998’’

În experimente s-a găsit că în combinaţie cu hrănirea în 3 faze, excreţia

de azot a scăzut cu 10 % per 1 % reducere în proteina din dieta pentru

porci între 25 şi 110 kg.

Încercările au arătat deasemeni că este posibil a se reduce nivelul proteic

în hrană cu până la 20 % pentru toate categoriile de porci, rezultând o

scădere în excreţia de azot cu până la 20 % fără nici o aptitudine tehnică

specifică. Cu toate acestea, este necesar a se adăuga patru amino acizi

esenţiali (lizină, methionine, threonine şi tryptophane) pentru a preveni

reducerea nivelului de creştere.

Încercările raportate au arătat rezultate similare în mod remarcabil. Ele

sunt rezumate în BAT, Tabelul 4.9.

Parametri Efect produs

de 1 %

reducere a

proteinei din

dietă (%)

Diete cu conţinut redus de

proteine

Efect cumulativ

frecvent (%)

Cel mai bun efect

cumulativ

(%)

Total azot excretat - 10 - 25 - 50

Conţinut amoniac în

mixtura de dejecţii

- 10 - 30 - 50

pH mixtură de dejecţii - - 0.5 puncte 1 punct

Emisie amoniac în aer - 10 - 40 - 60

Consum de apă

(ad libitum)

- 2 la –3 - 10 - 28

Volum mixtură de

dejecţii

- 3 la –5 - 20 - 30

Tabelul 4.9 din BAT: Centralizarea efectulului reducerii proteinei din

dietă şi utilizarea dietelor cu conţinut scăzut de proteine asupra excreţiei

de azot şi emisiei de amoniac

Conţinutul redus de proteină în alimentaţie reduce deasemeni emisia de

componente mirositoare ca H2S .

Raport EIM_GRISEROM


Contribuţia măsurilor de hrănire la reducerea emisiilor din sistemele de

adăposturi pentru animale variază cu un număr de factori, cum ar fi

temperatura aerului în interiorul adăpostului, viteza aerului (rata de

ventilaţie) şi aria suprafeţei ocupate cu bălegar.

Asemenea diete reduc deasemeni consumul de apă pentru animale.

Aceasta conduce la economisirea apei şi la un volum de slam mai scăzut

pentru manipulat. Cu un conţinut de materie uscată mai ridicat, mixtura

de dejecţii poate deasemeni câştiga în valoare, în termeni referitori la

calitate ei de fertilizare.

Efecte asupra mediului: Alimentaţia cu un conţinut scăzut de proteine

fortificată cu amino acizi după cum s-a arătat în încercările discutate mai

sus nu a afectat creşterea, conversia hranei sau retenţia de azot la porci.

Categoria de greutate a porcilor a fost în general între 25 şi 110 kg de

greutate în viu şi hrănirea a variat între hrănire în 2 faze şi multifazică.

Aplicabilitate: Nu sunt necesare cerinţe tehnice specifice pentru aplicarea

alimentaţiei cu conţinut scăzut de proteine.

Adaparea se face din sursa propie, prin retea de distributie ramificata, prin

intermediul suzetelor de baut amplasate in boxele de crestere in sistem

optimal cu pierderi minime de apa potabila.

Colectarea si evacuarea slamului de dejectii:

In adaposturi:

Colectarea se face in canalele longitudinale, impartite in sectoare si

prevazute cu sifoane de pardoseala asa cum s-a descris in capitolul

referitor la descrierea proiectului.

Evacuarea slamului de dejectii din adaposturi, impreuna cu apa de spalare

se face la sfirsitul unui ciclu de productie sau pe parcurs cand un

compartiment este plin, la cca 8 saptamani.

2.2 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele

mai bune tehnici disponibile

In tabelul de mai jos sunt prezentati parametrii care se modifica in

legatura cu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de

activitatile fermei prin consum de resurse si emisii poluante inclusiv

miros si zgomot.

Tabelul : Parametrii legaţi de mediu pentru activităţile principale din fermă

Activitatile principale din fermă Parametrii cheie legaţi de mediu

Consum Emisie potenţială

Raport EIM_GRISEROM


Activitatile principale din fermă Parametrii cheie legaţi de mediu

Consum Emisie potenţială

Adăpostire animale:

• modul de construire a boxelor si

podelei

• sistemul de evacuare şi depozitare

temporara (interna) a dejectiilor produse

energie

emisii în aer (NH3),

miros, dejectii

Adăpostire animale:

• echipamentul de control şi menţinere

a climatului interior şi

• echipamentul de hrănire şi adăpare a

animalelor

energie, hrană, apă zgomot, apă

reziduală, praf, CO2,

Descărcare şi încărcare animale - Zgomot

Descarcarea/depozitarea nutretului

combinat in buncare energie Praf

Transferul dejectiilor energie

miros, accidental

infiltratii în sol si in

apa freatică

Tratarea dejectiilor pe amplasament

(separare fractie solida, uscare namol,

epurare biologica a apei reziduale )

-

miros, emisii în aer,

accidental infiltratii

in sol si in apa

freatică

Aplicare pe câmp a namolului (fertilizare) energie

emisii în aer, miros,

emisii de N, P şi K

etc., în sol, apa

freatică şi apa de

suprafaţă

zgomot Izolare cadavre animale (depozitare

temporara carcase) - Miros

2.3. Compararea tehnicilor utilizate cu cele mai bune tehnici

disponibile BAT

Descrierea sistemelor de adapostire

Sistemul de adapostire din halele reci este FSF (pardoseala total acoperita

cu gratare) similar celui preluat din BREF ILF Sectiunea 4.6.1.1).

Descriere: Bălegarul este manipulat ca şi o mixtură de dejecţii. Canalele

sunt golite prin subere (clapete/ trape). Canalele sunt drenate după

îndepărtarea fiecărei serii de porci, împreună cu igienizarea boxelor.

Beneficii realizate pentru mediu: la aplicarea acestei tehnici: se realizată o

reducere în emisiile de amoniac cu 25 %.

Raport EIM_GRISEROM


2.4.Compararea parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si

prin cele mai bune tehnici disponibile

Tabel :Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile

propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile

Parametru

(unitatea de

masura)

Tehnici

(alternative)

propuse de

titular

Cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

Valori

limita

Consum de

energie

BAT

Estimat 0,202

kwh/cap/zi in

timpul iernii

a) Ventilatie

Reducerea energiei utilizate pentru ventilatie,

prin urmatoarele masuri:

- Folosirea ventilatiei naturale daca este

posibil (BREF ILF Sectiunile 4.7 si 5.2.4).

- Proiectare optima a adaposturilor ventilate

mecanic pt. a obtine un control bun al

temperaturii si a atinge rate minime de

ventilare in timpul iernii (BREF ILF

Sectiunea 4.7).

- Evitarea rezistentei la ventilatie prin

verificare frecventa si prin curatarea prafului

din sistemul de ventilatie si de pe elice (BREF

ILF Sectiunea 4.4.2; 5.2.4).

Valori

indicative

(BREF ILF

Sectiunea

3.2.3.2 si

Tabele 3.21

si 3.22)

0,113 -

0,293

kwh/cap/zi

BAT b) Incalzire

BAT reprezinta reducerea energiei utilizate

pentru incalzire, prin urmatoarele masuri:

- utilizarea optima a capacitatii de adapostire

disponibile; optimizarea densitatii animalelor;

- scaderea temperaturii la limita permisa

pentru asigurarea confortului animalelor;

- izolarea cladirilor (si captusirea conductelor

de termoficare);

- optimizarea pozitiei si reglarii

echipamentelor de incalzire;

- luarea in considerare a utilizarii instalatiilor

de incalzire de mare eficienta (BREF ILF

Sectiunea 4.4.2)

Raport EIM_GRISEROM


Parametru

(unitatea de

masura)

Tehnici

(alternative)

propuse de

titular


Valori

limita

BAT

c) Iluminare

BAT reprezinta reducerea energiei utilizate

pentru iiluminare, prin urmatoarele masuri:

Sisteme de iluminare artificiala cu consum

redus de energie. (BREF ILF Sectiunile 4.4 si

5.2.4).

Consum de

apa

BAT a) Adapare

Consum mediu pt. adapat animale: 4 -10 l/ zi/

cap pentru porcii la ingrasare

(BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.1, tabel 3.13)

Calibrarea periodica a instalatiei de adapat.

(BREF ILF Sectiunea 5.2.3).

4-10

l/zi/cap

BAT plus

Refacerea

pernei de apa

din ultima apa

de spalare

b) Curatare si igienizare boxe

Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de

productie. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3).

Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa

si mentinerea curateniei (BREF ILF Sectiunea

5.2.3)

Consumul mediu de apa pentru curatenie:

0,07 – 0,3 m3/cap/an in ingrasatorii (BREF

ILF Sectiunea 3.2.2.2.2; tab. 3.16).

0,07 – 0,3

m3/cap/an

BAT c) Monitorizare consum de apa

Evidente privind consumul de apa. (BREF

ILF Sectiunea 5.2.3).

BAT d) Detectare si remediere pierderi

necontrolate

Inspectii periodice pt. detectarea si

remedierea scurgerilor. (BREF ILF Sectiunea

5.2.3)

Raport EIM_GRISEROM


Parametru

(unitatea de

masura)

Tehnici

(alternative)

propuse de

titular


Valori

limita

Emisii de

poluanti

atmosferici

Din hale:

3104

kgNH3/an

adica

0,784

kgNH3/an/ca

p

a) Sistem adapostire –pardoseala si

colectare dejectii

Conform BREF ILF Sectiunea 5.2.2.2, pag

281,

pentru ingrasatorii, BAT este:

podea acoperita complet cu gratare si sistem

de colectare/evacuare a dejectiilor situat

dedesubt (sistem FSF descris in BREF ILF

Sectiunea 4.6.1.1;

podea acoperita partial cu gratare si cu canale

de pentru colectarea/evacuarea dejectiilor

plasat dedesubt (sistem PSF descris in BREF

ILF Sectiunea 4.6.1.6);

podea acoperita partial cu gratare cu gratare si

canale pentru colectarea/ evacuarea dejectiilor

situat dedesubt, cu dublu sistem de incalzire

(sistem PSF cu dubla incalzire descris in

BREF ILF Sectiunea 4.6.3.4)

Conform BREF ILF Sectiunea 4.6.4 Tabelul

nr. 4.24, pag. 223:

sistemul 4.6.1.1 asigura un procent de 20 – 33

% (in medie 26%) de reducere a emisiilor de

amoniac fata de sistemul de referinta si

acelasi consum de energie

sistemul BAT 4.6.1.2 asigura un procent de

40 % de reducere a emisiilor de amoniac fata

de sistemul de referinta si acelasi consum de

energie.

b) Ventilare

BAT reprezinta:

reducerea emisiilor de amoniac in hala (BREF

ILF Sectiunea 4.6. si

reducerea energiei utilizate pentru ventilatie,

prin urmatoarele masuri:

- aplicarea ventilatiei naturale ori de cate ori

este posibil;

- pentru ventilatia artificiala: optimizarea

proiectarii sistemului de ventilatie in fiecare

hala astfel incat sa se realizeze un control

adecvat al temperaturii si ventilatie minima in

timpul iernii;

- evitarea rezistentei la ventilatie prin

verificare frecventa si prin curatarea prafului

din sistemul de ventilatie si de pe elice (BREF

Emisii de

amoniac in

hala pentru

sistemul de

referinta

raportate in

kg NH3/ loc/

an:

-3,0

(Olanda,

Italia,

Germania)

si

-2,39

(Danemarca

) pentru

porci in

crestere si,

respectiv

0,6 – 0,8 kg

NH3/ loc/ an

pentru

purcei

intarcati.

Raport EIM_GRISEROM


Parametru

(unitatea de

masura)

Tehnici

(alternative)

propuse de

titular


Valori

limita

Retete: BAT

Cantitati

furaje:

1,876

kg/cap/zi

b) Hranire

Retete

Faza 1: porci >25 kg si < 50kg:

15 – 17 % proteina, 0,45 – 0,55 % P (fosfor)

(BREF ILF Sectiunea 5.2.1, 3.2.1, 4.2)

Faza 2: pt. Porci > 50kg si < 110 kg:

14 – 15 % proteina, 0,38 – 0,49 % P (fosfor)

(BREF ILF Sectiunea 5.2.1, 3.2.1, 4.2).

Cantitati furaje

Porci la ingrasare (25 – 100 kg): 1,5 – 3,1

kg/cap/zi

(BREF ILF Sectiunea 3.2.1.2, tabel 3.6)

Retete:

F1:

-15 – 17 %

proteina;

0,45 – 0,55

% P (fosfor)

F2:

-14 – 15 %

proteina;

- 0,38 – 0,49

% P (fosfor)

Cantitati:

1,5 – 3,1

kg/cap/zi

Transport dejectii la rezervoarele de

stocare

Sistem bine intretinut pentru evitarea

pierderilor prin evaporatie in aer (BREF ILF

Sectiunea 4.1.6)

BAT –

Stocare in

bazine

laguna

Emisii din

stocarea

dejectiilor:233

6 kgNH3/an,

adica:

0.59

kgNH3/an/ca

p

Depozitarea/tratarea dejectiilor

Stocarea dejectiilor in lagune

impermeabilizate este BAT (BREF ILF

sectiunea 5.2.5), in urmatoarele conditii

rezevorul este stabil la influente mecanice,

termice si chimice;

baza si peretii sunt impermeabili si protejati

impotriva eroziunii;

golirea se efectueaza regulat (preferabil o data

pe an) pentru inspectare si intretinere;

dejectiile sunt agitate doar inainte de golirea

rezervorului in vederea aplicarii acestora pe

sol.

Este BAT sa se acopere cu:

structura de acoperis sau cort;

acoperire plutitoare, de ex: paie tocate, canava

naturala, folie plastic, polistiren

Raport EIM_GRISEROM


Parametru

(unitatea de

masura)

Tehnici

(alternative)

propuse de

titular


Valori

limita

BAT

Emisii din

imprastierea

pe camp a

dejectiilor

generate

anual:

9702

kgNH3/an;

adica:

2,45

kgNH3/an/ca

p

Aplicarea dejectiilor pe camp

Emisii de

poluanti in

apa

Nu exista

evacuari

directe.

Apa uzata

menajera se

epureaza in

ministatie de

epurare si

apoi se

deverseaza in

canalele din

zona;

incadrare in

limitele

NTPA

002/2005

Apele uzate menajere se pot descarca in

canalizarea locala pentru a fi epurate in statia

de epurare sau se pot colecta si transporta in

vederea unei epurari ulterioare intr-o statie

exterioara (BREF ILF Sectiunea 4.12.1)

BREF ILF nu contine cerinte specifice pentru

monitorizarea descarcarilor in canalizare. Se

aplica cerintele legislatiei nationale

Prevenirea emisiilor fugitive in apa:

Conducte si alte constructii subterane: etanse

si intretinute corespunzator pentru evitarea

pierderilor.

(BREF ILF Sectiunea 4.1.6 si 5.2.5)

-

Deseuri

generate pe

amplasamen

t

Dejectii –

7265 t/an;

Mortalitati –

14 t/an;

Alte deseuri:

Ambalaje

Menajere

Dejectii stocate in doua rezervoare metalice cf

prevederi BAT prezentate la pct. emisii

atmosferice

-

2.5. Activitati de dezafectare

Activitatea supusa evaluarii este noua si constructia se realizeaza pe un

Raport EIM_GRISEROM


teren cu folosinta agricola, liber de orice cladiri/ constructii. Singurele

activitati de dezafectare pe durata de functionare vor fi cele ce privesc

indepartarea de pe amplasament a constructiilor provizorii ridicate pe

durata organizarii de santier.

La incetarea activitatii se va are in vedere redarea amplasamentului intr-o

stare care sa permita utilizarea sa in viitor. In acest scop se va elabora

Planul de inchidere a instalatiei care se bazeaza pe elementele prezentate

in tabelele de mai jos

Structuri subterane

Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea din

functiune in conditii de siguranta

Retea de canalizare

interioara si exterioara.

Camine de vizitare.

Bazin de colectare si

pompare.

Ape uzate de la

spalarea halelor

Golirea preliminara, spalarea si

igienizarea retelei de canalizare

Structuri supraterane

Cladire sau alta

structura

Materiale

periculoase Alte pericole potentiale

Hale de productie,

alte cladiri.

Nu Nu exista alte pericole potentiale pentru

mediu

Pe amplasament nu exista zone de depozitare a deseurilor periculoase.

Planul de inchidere va raspunde cerintelor legate de:

- spălarea şi dezinfectarea halelor;

- golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile

subterane: fose septice, conducte si bazine colectoare;

- spălarea şi igienizarea structurilor subterane si supraterane;

- evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea

structurilor subterane si supraterane;

- colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi

industriale;

- testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de

poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în

Raport EIM_GRISEROM


vederea redării zonei aşa cum este definită în Raportul de

amplasament initial.

2.6.EMISII SI REDUCEREA POLUARII

2.6.1 Emisii din surse punctiforme in aer

Sursele de generare a emisiilor in atmosfera sunt:

- procesele metabolice

- managementul dejectiilor

- procese de ardere a combustibililor

- activitati auxiliare: de transport, de descarcare a furajelor, de

intretinere a incintei

Tabelu: Invntarul surselor de emisii punctiforme in aer

Poluant Sursa/Mod de generare

Amoniac (NH3) Adapostirea animalelor, depozitarea dejectiilor si utilizarea

acestora la fertilizari

Metan (CH4) Adapostirea animalelor, depozitarea si tratarea dejectiilor

Protoxid de azot

(N2O)

Adapostirea animalelor, depozitarea dejectiilor si utilizarea


Oxizi de azot NOx Instalatii de incalzire interioara si instalatii mici de combustie

Bioxid de carbon

(CO2)

Adapostirea animalelor, energia utilizata pentru incalzire si

transport in ferma, arderea deseurilor de provenienta vegetala

de la intretinerea incintei

Miros (cum ar fi

H2S)

Adapostirea animalelor, depozitarea dejectiilor si utilizarea


Pulberi Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare

Funingine / CO Arderea deseurilor de provenienta vegetala de la intretinerea

incintei

Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac, gaz

metan si protoxid de azot care rezulta din procesele metabolice si din

dejectii.

Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt:

Raport EIM_GRISEROM


- Halele de productie ale caror guri de ventilatie pot fi considerate un

sistem de surse punctiforme.

- Bazinul laguna pentru fermentarea anaeroba a fractiei lichide

Emisiile cele mai semnificative sunt cele de amoniac, metan si

protoxid de azot, din hale, din activitatea de stocare a dejectiilor si din

imprastierea acestora pe camp. Cele din urma activitati se produc insa

in afara amplasamentului fermei si de aceea, nu sunt luate in

considerare la evaluarea impactului generat pe amplasament.

Controlul pentru minimizarea excretiei de azot si a emisiilor de

compusi ai azotului se face prin aplicarea celor mai bune tehnici

pentru: sistemul de adapostire, compozitia furajelor, modul de

administrare a apei de baut, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si

eliminarea dejectiilor.

Determinarea cantitatilor de emisii s-a facut prin calcul iar rezultatele

sintetice se prezinta in sectiunea 4.2, acestea fiind luate in considerare

la evaluarea impactului.

Alte emisii:

- NO2, CO si SO2 apar de la activitati asociate cum este procesul de

ardere a combustibilului in centrala termica cu care este echipat

filtrul sanitar;

- pulberi pot sa apara atat din hale, datorita asternutului, cat si din

activitatile de manevrare a furajelor

Emisiile din procesele de combustie sunt nesemnificative.

Traficul auto genereaza de asemenea emisii de NO2, CO si SO2 si

pulberi, dar frecventa traficului este redusa si, in plus, se vor utiliza

numai mijloace auto cu noxe reduse in limitele legale astfel incat

emisiile nu sunt semnificative.

2.6.2 Minimizarea emisiilor fugitive in aer

In general, in fermele de cresterea porcilor, emisii fugitive pot aparea

din canalizarea tehnologica, precum si din activitatea de descarcare a

hranei in buncare..

Raport EIM_GRISEROM


Tabel: Inventarul surselor de emisii punctiforme in aer

Poluant Sursa/Mod de generare

Miros (cum ar fi

H2S)

Adapostirea animalelor si managementul dejectiilor

Pulberi Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare

Tabel: Conformarea cu cerintele BAT de prevenire a producerii de emisii

fugitive in aer

Activitatea in cadrul fermei Cerinte BAT

1 2

Sistemul de descarcare si distributie a

hranei

Hrana este descarcata din auto direct in

buncare de unde este distribuita printr-un

sistem tubular.

Sistem intretinut corespunator

(BREF ILF Sectiunea 3.1, tabelul

nr. 3.1)

Sistemul pentru transferul dejectiilor

Retea de evacuare formata din conducta PEID

si canale betonate acoperite

Sistem bine intretinut pentru

evitarea pierderilor prin evaporatie

in aer (BREF ILF Sectiunea 4.1.6)

2.6.3 Emisii/ descarcari din surse punctiforme in ape de

suprafata si canalizari

Ape uzate menajere

Personalul va dispune de grup sanitar cu apa curenta, filtru sanitar cu

ministatie de epurare Ministatia de epurare va avea o capacitate de 3.2

mc/zi, Volumul V= 10 mc, L=3.5 m, D=2 m..

Conform prevederilor documentului de referinta BREF ILF, amestecarea

acestor ape cu dejectiile, urmata de tratare in vederea utilizarii la

fertilizari, este o practica curenta in alte state (BREF ILF Sectiunile 2.12

si 4.12.1), dar care nu a fost luata in considerare in cazul de fata de catre

autoritatile competente pentru gospodarirea apelor.

Ape uzate tehnologice

Raport EIM_GRISEROM


Nu exista evacuari directe in receptori naturali deoarece, conform celor

mentionate in subsectiunea 2.1, dejectiile si apele de spalare se stocheaza

in bazinul laguna in vederea fermentarii si dupa fermentare este preluata

pentru fertilizari. Dejectiile amestecate cu apele uzate din igienizarea

halelor, stocate in bazine, se vor vidanja de 2 ori pe an si vor fi

transportate cu utilaje speciale in vederea imprastierii pe camp.

Apele uzate tehnologice care intra in bazinele metalice vor fi incarcate cu

azot, fosfor, materii in suspensie si substante organice.

Se va efectua analiza apelor preluate din bazinele laguna pentru fertilizari

pentru a se verifica incadrarea in prevederile din Ordinul nr. 242/2005,

emis de ministrul mediului si gospodaririi apelor si ministrul agriculturii,

padurilor si dezvoltarii rurale.

Apele meteorice se infiltreaza direct in sol pe suprafetele de teren

neacoperite de cladiri, alei sau drumuri.

Tabel: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul apelor

uzate

Activitatea in ferma Cerinte BAT

1 2

Ape uzate menajere

Se colecteaza in canalizarea interioara

si se epureaza in ministatia de epurare

propusa

Apele uzate menajere se pot descarca in

canalizarea locala pentru a fi epurate in statia

proprie sau se pot colecta si transporta in

vederea unei epurari ulterioare intr-o statie

exterioara (BREF ILF Sectiunea 4.12.1)

Ape uzate tehnologice

vezi subsectiunea 4.2.5 vezi sectiunea 4.2.5;

2.6.4 Emisii/ descarcari de ape uzate in subteran

Nu exista descarcari controlate in apele subterane.

2.6.5 Mirosuri

Mirosurile sunt generate in principal de:

Raport EIM_GRISEROM


- emisiile de amoniac si gaz metan din halele de productie si din

bazinele de stocare a dejectiilor;

- emisii secundare de H2S care, in conditiile cresterii la sol in

adaposturi conforme cu cerintele BAT, sunt nesemnificative fiind

sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor.

Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin

aplicarea celor mai bune tehnici pentru: sistemul de adaposturi,

compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/

transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor. Ferma se afla la

distanta mare fata de zonele locuite (1,5 km fata e cea mai apropiata

locuinta) astfel incat este putin probabil sa se inregistreze plangeri de

la vecini in privinta mirosurilor.

Ferma se va conforma cu cerintele BAT (ventilare

corespunzatoare) privind reducerea mirosurilor din hale.

2.6.7 Zgomote si vibratii

Zgomotul generat de sursele prezentate in col. 1 din tabelul urmator

se manifesta intermitent, respectiv pe durata activitatii care il

genereaza. Nivelul de zgomot exterior nu este semnificativ, datorita

masurilor de control intreprinse pe amplasament si a valorii reduse a

zgomotului de fond.

Tabel: Surse de zgomot si masuri de control

N

r.

Sursa Potentiala de zgomot

din cadrul fermei /

Durata/ Frecventa

Prevederi si recomandari BREF

0 1 2

1 Guitatul animalelor:

a) continuu in hale

b) in momentul incarcarii/

descarcarii in/ din mijloace

auto.

Varfurile de nivel de zgomot pana la 97 dB si

mai mari in momentul asteptarii hranei sunt

eliminate prin hranirea ad-libidum.

(BREF ILF Sectiunea 4.11.2)

2 Transportul si descarcarea

hranei – durata si frecventa sunt

variabile in functie de categoria,

numarul si varsta animalelor

adapostite

- Amplasarea buncarelor cat mai departe de

proprietati rezidentiale sau alte proprietati

sensibile

- Minimizarea distantelor parcurse de

autovehicule in incinta

- Minimizarea lungimii tubului de descarcare

Raport EIM_GRISEROM


N

r.

Sursa Potentiala de zgomot

din cadrul fermei /

Durata/ Frecventa

Prevederi si recomandari BREF

0 1 2

in buncar cu preferarea sistemelor de

capacitate mica astfel incat desi durata de

operare este mai mare, nivelul de zgomot se

reduce; evitarea functionarii in gol (BREF

ILF Sectiunea 4.11.2)

Transportul si descarcarea

combustibilului

- Amplasarea rezervoarelor de combustibil cat

mai departe de proprietati rezidentiale si intre

cladiri pentru a atenua si a preveni

propagarea zgomotului

- (BREF ILF Sectiunea 4.11.2)

3 Manipularea dejectiilor:

a) spalarea periodica a halelor

cu cu masina de spalat sub

presiune;

b) incarcarea dejectiilor din

bazinele metalice in mijloace

auto in vederea aplicarii pe

camp.

a) Apa sub presiune si compresoarele genereaza

un nivel considerabil de zgomot si ar trebui, in

mod normal, sa fie folosite in interiorul

cladirilor; pe amplasamente sensibile, se va

evita folosirea acestora in afara cladirilor (de ex.

la spalarea masinilor)

b) Punctele de incarcare a dejectiilor fermentate

sa fie localizate departe de proprietati

rezidentiale si pe cat posibil intre cladiri care

atenueaza propagarea zgomotului.


3 Functionarea ventilatoarelor a) Masuri tehnice:

- folosirea sistemelor de ventilatie naturala

incluzand ACNV (ventilatie naturala

controlata automat);

- alegerea ventilatoarelor mecanice de viteze

reduse si dotate cu amortizoare de zgomot;

b) Masuri de proiectare si constructie:

- evitarea peretilor cu suprafete lustruite fiind

preferate suprafetele rugoase care nu

reflecta zgomotul

c) Masuri operationale: de preferat un numar

mic de ventilatoare care functioneaza continuu

decat un numar mare de ventilatoare cu

functionare intermitenta


Raport EIM_GRISEROM


2.6.8 Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe

parcursul analizei/ evaluarii BAT

In conditiile realizarii parametrilor proiectati, activitatea in ferma este

conforma cu cerintele BAT. In consecinta nu a fost necesara

analizarea unor tehnologii alternative.

2.7 ENERGIE

La ferma se folosesc urmatoarele tipuri de energie de baza:

- energie electrica pentru iluminat interior/exterior si actionarea

utilajelor si instalatiilor electrice, a pompelor si ventilatoarelor: se

preia din reteaua sistemului energetic national

- energie termica obtinuta prin combustia gazului metan pentru

incalzirea halelor si

In cazuri de avarie/ intrerupere accidentala a alimentarii cu energie

electrica din retea, se foloseste un grup electrogen care functioneaza

pe motorina.

Tabel: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea energiei electrice si

termice


1 2

Folosirea energiei electrice si termice

Instalatie automatizata pentru

controlul microclimatului.

Folosirea ventilatiei naturale daca este posibil (BREF ILF

Sectiunile 4.7 si 5.2.4).

Proiectare optima a adaposturilor ventilate mecanic pt. a

obtine un control bun al temperaturii si a atinge rate

minime de ventilare in timpul iernii (BREF ILF Sectiunea

4.7).

Ventilatoarele sunt inspectate

periodic.

Frecventa inspectare si curatire a tubulaturii si

ventilatoarelor (BREF ILF Sectiunile 4.7 si 5.2.4).

Iluminat electric cu tuburi de

neon; durata si intensitatea

iluminatului sunt controlate

automat.

Sisteme de iluminare artificiala cu consum redus de

energie. (BREF ILF Sectiunile 4.4 si 5.2.4).

Consumul de energie

- BREF ILF prevede urmatoarele cifre de consum:

a) Functie de tipul de ferma (porci la ingrasat) 0,113

Raport EIM_GRISEROM



1 2

kwh/cap/zi

(BREF ILF Sectiunea 3.2.3.2, Tabel 3.21)

b) Functie de marimea fermei (peste 3000 locuri) –

0,293 kwh/cap/zi

(BREF ILF Sectiunea 3.2.3.2, Tabel 3.22)

3.DESEURI

In fermele de crestere intensiva a porcilor, principalele tipuri de deseuri

sunt dejectiile si cadavrele de animale. In cazul dejectiilor, nu sunt

aplicabile tehnici clasice de minimizare a cantitatilor anuale produse,

acestea variind intre anumite limite in functie de rasa, cantitatea de hrana

si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de

furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire. In cazul cadavrelor, mentinerea

mortalitatii in limitele normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de

bune practici veterinare.

Tipuri de deseuri rezultate din activitate :

Deseuri tehnologice :

a) Slamul de dejectii in amestec cu apa de spalare este colectat in intr-un

bazin intermediar de 50 mc si de aici ajung in bazinul laguna de 4324 mc

pentru stocare si se va utiliza la fertilizarea terenurilor agricole, in baza

unui plan de fertilizare actualizat anual.

Fertilizarea se face prin injectare in sol la adancimea de cca 10 cm sau

prin imprastiere la suprafata terenului, in baza studiului intocmit de catre

OSPA, la comanda beneficiarului.

Planul de fertilizare se va intocmi pe un an agricol si urmareste evolutia

N,P,K pe baza analizelor de sol si a consumurilor specifice de elemente

nutritive ale fiecarei culturi.

Conform BAT, cantitatea anuala de dejectii de porc, urina si slam variaza

in functie de categoria de porci, continutul de nutrienti din furaje si

sistemul de adapare aplicat, precum si in raport de stadiile de productie cu

procesul tipic de metabolism.

Din datele detinute de catre beneficiar, comparabile cu cele din UE, se

redau mai jos nivelurile raportate si estimate la productia zilnica si anuala

a slamului de dejectii pe categorii de porci, comparativ cu BAT :

Raport EIM_GRISEROM


Categorie

porcine

slam dejectii conf. BAT slam dejectii, inclusiv apa de spalare,

provenit din ferma

kg/cap/zi M3/cap/luna m

3/cap/an kg/cap/zi m

3/cap/luna M

3/cap/an

porci finisat

85-100 kg

(7-110 kg)

3-7,2

5,1

0,09-0,13

(0,147)

1,1-1,5

(1,764)

4,99

0,1458

1,75

Pentru categoria de porci la crestere si ingrasare intre 7-110 kg,

considerand valoarea medie din BAT ca fiind 5,1 kg/cap/zi, densitatea

slamului de ρ=1040 kg/m3, rezulta productia de slam astfel :

Productia maxima de slam, inclusiv apa de spalare, estimata pentru

ferma, comparativ cu BAT :

Compozitia chimica a slamului de dejectii :

Cantitatea de dejectii rezultata la nivel de ferma este de 7265 t/an.

Transportul slamului de dejectii se va asigura cu cisterne speciale

prevazute cu echipament de imprastiere sau injectare in teren.

Deplasarea cisternei se va efectua cu viteza redusa pentru evitarea unui

accident care ar putea implica rasturnarea cisternei.

La fertilizarea terenului cu slam de dejectii provenit din fermele

zootehnice se vor respecta limitele si momentele optime impuse prin Ord.

242/2005.

Imprastierea slamului de dejectii la suprafata solului se poate face numai

pe solele care se afla la o distanta mai mare de 500 m fata de localitati,

urmand ca intr-un interval cat mai scurt sa se execute aratura.

Incorporarea slamului de dejectii in sol, la 10 cm adancime se poate face

pe parcelele care sint situate la o distanta mai mica de 500 m fata de

localitate, pentru eliminarea disconfortului legat de mirosul acestora.

Categoria porcine Numar

animale=n

umar

locuri

Productie slam conf. BAT Productie slam din ferma

m3/luna m

3/an t/an m

3/luna m

3/an t/an

Porci la finisat 3960 582.12 6985.44 7265 582.12 6985.44 7265

Raport EIM_GRISEROM


Incorporarea dejectiilor se va efectua prin atasarea in spatele cisternei a

unui dispozitiv injector.

In caz de analize negative asupra factorilor de mediu, care se presupune

ca ar conduce la un excedent de slam de dejectii stocat, beneficiarul

dispune de terenuri tinute in rezerva, disponibile pentru fertilizare,

precum si de capacitate de stocare in exterior si interior pentru o perioada

de 9 luni.

Activitatea de imprastiere a dejectiilor de origine animala se efectueaza in

mai multe etape, dupa cum urmeaza:

- Etapa I: omogenizarea amestecului de dejectii de origine animala

Pentru efectuarea activitatii de omogenizare a dejectiilor se foloseste un

amestecator cu elice cuplat la un tractor de 65 CP. Amestecarea se

efectueaza in bazinul de stocare dejectii, pe o portiune de aproximativ

100 m2 .

Durata etapei de omogenizare a dejectiilor este de aproximativ 2 ore.

- EtapaII: alimentarea cisternei

Pe durata activitatii de omogenizare sau dupa incheierea acestei activitati

se trece la alimentarea cisternei cu amestecul de dejectii obtinut (doar de

pe suprafata pe care care s-a efectuat omogenizarea).

Cisternele utilizate respecta normele europene de siguranta si protectie,

datorita tehnologiei moderne de constructie.

Pentru alimentare, cisternele stationeaza pe o platforma betonata,

amplasata linga bazinul de stocare prevazuta cu o basa care colecteaza

eventualele scurgeri de dejectii la faza de cuplare cisterna - conducta de

suctiune, precum si apele pluviale colectate de pe suprafata platformei de

incarcare.

- EtapaIII: deplasarea cisternei

Deplasarea cisternei la destinatie se efectuaza cu o viteza de aproximativ

15 km/h (pe drum de exploatare) si maximum 20 km/h pe sosea

principala.

Datorita vitezei de deplasare a cisternei, garantam evitarea unui accident

care ar putea implica rasturnarea cisternei ce transporta dejectiile.

Sistemul de franare performant, alaturi de sasiu asigura siguranta

cisternei, In cazul unui accident (sasiul se va rupe, cisterna ramanand

intacta).

- Etapa IV: depunerea dejectiilor

Raport EIM_GRISEROM


Din momentul in care cisterna a ajuns la destinatie, se poate demara

actiunea de fertilizare cu slam de dejectii.

Exista doua modalitati de depunere a dejectiilor de origine animala pe

terenul agricol, in scopul fertilizarii naturale:

-imprastierea superficiala

-incorporarea

Imprastierea superficiala poate fi efectuata doar in cazul in care terenul pe

care se lucreaza se afla la o distanta mai mare de 500 de m de localitate.

In acest caz, fermierul are obligatia ca in cel mai scurt timp sa are terenul

pe care a fost depus slamul de dejectii.

Incorporarea prin injectare sub brazda se va efectua pe terenuri agricole

aflate la o distanta mai mica de 500 de m de localitate pentru a elimina

orice disconfort legat de mirosul dezagreabil. Scarificarea se efectueaza la

10 cm sub nivelul pamantului prin atasarea, in spatele cisternei, a unui

dispozitiv injector.

Cantitatea de dejectii imprastiata pe terenul agricol variaza in functie de

viteza si turatia motorului, stabilite dinainte.

Astfel, o cisterna poate imprastia superficial, in medie, o cantitate de 30

pana la 60 de tone/ha in aproximativ 15 de minute.

Daca ne referim la incorporarea dejectiilor, aceeasi cantitate de dejectii

(30-60 tone/ha) va fi depusa in aproximativ 30 de minute.

Mentionam ca, de obicei, perioada in care se poate efectua activitatea de

fertilizare cu slam de dejectii incepe in data de 15 iunie, adica odata cu

recoltarea orzului si a orzoaicei, si se incheie la 1 noiembrie, cand se

efectueaza eliberarea terenului de culturile de vara.

Injectarea sau imprastierea pe sol si incorporarea (daca pamantul poate fi

usor cultivat) in cel mai scurt timp, reprezinta BAT pentru aplicarea

dejectiilor in suspensie pe terenul arabil.

Cind difuzarea se realizeaza pe o traiectorie joasa de imprastiere si la

presiune scazuta (pentru a crea picaturi mari, evitind astfel atomizarea si

imprastierea de catre vant) si cind dejectiile in suspensie sunt incorporate

in pamant cit de repede posibil sau aplicate unei culturi de cereale in

crestere, aceste combinatii reprezinta BAT.

Raport EIM_GRISEROM


Perioadele de fertilizare sunt cele indicate in graficul prezentat de catre

specialisti in agricultura cf. Ord.242/2005 .

Perioade de interdicţie de împrăştiere a îngrăşămintelor, functie de ocuparea

solului (cultura), tipurile de îngrăşăminte, conf. Ord.296/216 din 11-13

aprilie 2005 :

Ocuparea solului

(cultura)

Tipuri de fertilizanţi

Gunoi de grajd Mraniţă Dejecţii lichide

Soluri necultivate Tot anul Tot anul Tot anul

Culturi mari înfiinţate

toamna

De la 1 noiembrie la 1

februarie


ianuarie


ianuarie

Culturi mari înfiinţate

primăvara

De la 1 iulie la 31

august

De la 1 iulie la 15

ianuarie

De la 1 iulie la 15

ianuarie

Culturi de ierburi

perene înfiinţate de mai

mult de 6 luni

De la 1 septembrie la 1

februarie

De la 15 noiembrie la

15 ianuarie


ianuarie

Volumul bazinelor de stocare s-a ales functie de capacitatea fermei si

posibilitatile de fertilizare.

Capacitatea de depozitare a dejecţiilor de la fermele zootehnice (creşterea

animalelor) trebuie să acopere cel puţin perioadele de interdicţie a aplicării,

conf. Ord.296/216 din 11-13 aprilie 2005 şi care ţin cont de riscurile

suplimentare datorate condiţiilor meteorologice, de posibilităţile evacuării

fără riscuri pentru calitatea apelor.

b) Mortalitati

In ferma se lucreaza in general cu animale sanatoase si tinere, aflate sub o

continua supraveghere veterinara. Se apreciaza ca in cazul cel mai

defavorabil, ar putea exista mortalitati in proportie de 3-4%, mai ales in

randul purceilor, adica 14 t/an, care vor fi predate la societati autorizate.

c) Deseuri sanitar-veterinare, G= 80 kg/luna ;

Vor fi preluate de o firma specializata si autorizata in acest tip de

deseuri.Ambalajele de la substantele sanitare si veterinare sunt returnate

la furnizori.

d) Pe langa deseurile tehnologice, in urma activitatii desfasurate rezulta

deseuri menajere : 50 kg/luna

Raport EIM_GRISEROM


Deseurile menajere se va colecta in europubele si va fi evacuat cu

mijloace proprii la groapa de gunoi a localitatii.

4.IMPACT POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE

REDUCERE A ACESTUIA

Metoda utilizata in evaluarea impactului este metoda grafica Rojanschi de

evaluare globala a efectelor activitatii asupra calitatii ecosistemelor.

Fiecarui factor de mediu posibil afectat i s-a acordat o nota de bonitate

apreciata in functie de gradul de poluare potential.

Indicele de poluare globala se obtine prin raportul dintre suprafetele

reprezentand grafic starea ideala si starea reala a factorilor de mediu.

Valorile obtinute indica sugestiv calitatea mediului in zona supusa

impactului de viitoarea investitie analizata in conformitate cu punctele

prezentate in studiul de impact.

Atunci cand valoarea indicelui de poluare globala este:

IPG=1 -mediul natural neafectat de activitatea umana

1<IPG<2 -mediul supus activitatii umane in limite admisibile

2<IPG<3 -mediul supus activitatii umane, care provoaca fenomene de

disconfort formelor de viata

3<IPG<4 -mediul afectat de activitatea umana provocand tulburari

formelor de viata

4<IPG<6 -mediul grav afectat de activitatea umana

IPG>6 -mediul degradat, impropriu formelor de viata

Impactul in timpul perioadei de constructie

Faza de constructie debuteaza cu organizarea de santier in care se vor

asigura utilitatile necesare etapei de constructie.

Constructiile aferente organizarii de santier au caracter provizoriu si se

vor amplasa pe teren pe platforme pietruite, astfel incat sa nu stanjeneasca

activitatea propriu-zisa a acestei etape de edificare a constructiilor si

cladirilor din investitia de baza.

Raport EIM_GRISEROM


Impactul principal datorat etapei de constructie este caracterizat prin

generarea de zgomot si pulberi de la functionarea utilajelor si a lucrarilor

de sapaturi si transport-montaj.

Pentru diminuarea impactului s-a prevazut imprejmuirea incintei

santierului si pietruirea drumurilor si platformelor, in faza de organizare a

santierului. Decoperta de strat vegetal de 50 cm grosime si pamantului

rezultat din sapaturi se vor strange in gramezi, urmand a se folosi la

nivelarea si amenajarea zonelor verzi.

Accesul principal pe teren se face din drumul judetean DJ 668 , care face

legătura cu drumul national DN 7, racordamdu-se la acesta prin accesul

amenajat din incinta pana la acesta, acces care se va amenaja definitiv

dupa terminarea lucrarilor de constructii de pe incinta. Drumurile de

incinta (interioare) se vor amenaja in faza de organizare de santier, ca

drumuri cu imbracaminte provizorie (drumuri pietruite).

Betoanele si mortarele vor fi aduse gata preparate de la o statie

centralizata pentru a evita manipularea cimentului si ipsosului cu generare

de emisii de pulberi.

Pe durata organizarii de santier amplasamentul va fi dotat cu cabine WC

ecologice, iar alimentarea cu apa se va asigura prin amplasarea pe

platforma a unui rezervor de apa cu capacitatea de 10m3, pentru

necesitatile tehnologice si sanitare. Consumul de apa potabila se va

asigura prin apa imbuteliata adusa zilnic pe santier.

O atentie suplimentara se va acorda gestionarii deseurilor rezultate in

timpul constructiei si refacerii terenului afectat de lucrari.

Gestionarea deseurilor în perioada de construcţie:

Pe perioada de execuţie, materialele se vor aproviziona treptat numai pe

măsura ce se utilizează. Execuţia se va realiza de către antreprenori

autorizaţi specializaţi pentru acest gen de lucrări. Muncitori vor fi instruiţi

sa respecte prevederile specifice privind protectia mediului.

Deşeurile ramase după construcţie vor fi depozitate selective si evacuate

înainte de recepţia finala, la un deposit autorizat (cu exceptia celor

reciclabile) sau se vor utiliza ca materiale de umplutura, dupa caz.

Pentru implementarea proiectului propus rezultă:

- sol vegetal, care se va utiliza la refacerea mediului pentru zone verzi;

Raport EIM_GRISEROM


- deşeuri metalice, cca. 500 kg, se valorifica prin firme specializate.

Toate lucrarile ce se vor desfasura in incinta santierului de constructii

genereaza un impact redus asupra mediului manifestat prin niveluri

scazute de pulberi si zgomot, in conditiile implementarii masurilor

stabilite pentru minimizarea acestor efecte.

Impactul in timpul etapei de functionare, inchidere si post-inchidere.

Evaluarea impactului in timpul fazei de functionare a proiectului se

prezinta detaliat, pe factori de mediu in sectiunile 4.1 – 4.7.

Construcţiile proiectate au caracter definitiv, de lungă durată. La

lichidarea obiectivului, beneficiarul va executa lucrări de demolare şi va

elibera amplasamentul. Va executa lucrări de redare în circuitul agricol,

constând din: nivelări, umpluturi, înierbări. Obiectivul nu se află în zona

inundabilă şi nu s-au identificat situaţii de risc major.

Constructiile de pe amplasament se vor realiza pe o structură de

rezistenţă, metalică, de tip uşor, căptuşita cu pereţi exteriori şi acoperită

cu panouri tip sandwich, uşor de demontat şi recuperat.

La încetarea activităţii, bazinele de stocare se golesc, iar dejecţiile stocate

se vor utiliza în totalitate la fertilizarea terenurilor. Suprafaţa bazinelor

de stocare se poate reda în circuitul agricol prin executarea lucrărilor de

terasamente, constând din umplutură de pământ, lucrări de nivelare şi de

înierbare.

In aceste conditii pentru acest factor s-a acordat nota 9.

4.1.Apa

Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Zona prezintă ca principală unitate geologică rocile de tip silicios (v.

Plansa reprezentand geologia zonei). Formaţiunile geologice carpatice

aparţin cristalinului autohton şi Pânzei Getice. Culoarul Orastiei are o

constituţie petrografică simplă. Depozitele litologice de suprafaţă de

vârstă cuaternară, constituite din pietrişuri, nisipuri şi argile, sunt

acoperite pe interfluvii cu argilă roşie loessuri şi lehmuri. La baza

Raport EIM_GRISEROM


loessurilor pe interfluvii se găsesc straturi freatice relativ continue

amplasate la adâncimi ce variază în jurul a 10 m.

Cercetarea apelor freatice existente in zona, scoate in evidenta conditiile

hidrogeologice de inmagazinare a acestora tinand seama de litologia,

granulometria, alimentarea si drenarea orizontului freatic. Litologia si

structura orizontului freatic conditioneaza in cea mai mare masura

caracteristicile hidraulice si hidrochimice, precum si cantitatea de apa

inmagazinata, deci, abundenta sau saracia resurselor de apa freatica.

In general, in studiile de specialitate, fenomenele hidrogeologice au fost

analizate in stransa legatura cu complexul de factori fizico-geografici care

conditioneaza producerea si influenteaza desfasurarea lor.

Fundamentul regiunii il formeaza cristalinul epimezozonal, strabatut de

intruziuni magmatice.

Depozitele sedimentare, apartin urmatoarelor cicluri de sedimentare:

Ciclul Cretacic superior (Senonian), Ciclul Paleogen, Ciclul Miocen,

Ciclul Pliocen – Cuaternar.

Cuaternarul alcatuieste aproape in exclusivitate geologia de suprafata a

regiunii si prezinta variatii litologice si de stratificatie in concordanta cu

trasaturile paleogeomorfologice ale regiunii studiate. Grosimea

depozitelor cuaternare este de 50-120 m, iar in partea superioara a

campiei piemontane fiind sub 50 de m.

Gradul de cunoastere hidrogeologica se conturează din elemente

relevante ale studiului geologic coroborat cu elemente geografice.

Grosimea depozitelor acvifere ale orizontului freatic a fost analizata in

timp in documentele de referinta existente in literatura de specialitate,

oferind o imagine a repartitiei in spatiu a coeficientului litologic precum

si o imagine a amplasarii fronturilor de captare, echiparea tehnica a

forajelor (filtrelor).

Grosimea depozitelor permeabile purtatoare de apa variaza foarte mult in

spatiu, fiind cuprinsa intre 1 si 84 m, in functie de conditiile de

sedimentogeneza existente in regiune. In lunca Muresului se gasesc

grosimi mari, cuprinse intre 25-45 m. In celelate unitati morfolitologice,

grosimea depozitelor cu apa freatica este sub 20m, scazand de la est spre

Raport EIM_GRISEROM


vest si dinspre rauri spre interfluvii. Cele mai mici grosimi (1-4 m) se

intalnesc in sectoarele de trecere morfologica spre campia intermediara.

Conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC s-au delimitat

corpuri de apă subterană numai pentru zonele în care există acvifere

semnificative ca importanţă pentru alimentari cu apă şi anume debite

exploatabile mai mari de 10 m3/zi. Criteriul geologic (exprimat prin

vârsta depozitelor purtatoare de apă, prin caracteristicile petrografice,

structurale sau prin capacitatea şi proprietăţile depozitelor de a

înmagazina apă) şi criteriul hidrodinamic (conform căruia corpurile de

ape freatice au extindere numai pâna la limita bazinului hidrografic) au

constituit alături de criteriile calitative (obţinute prin măsurători şi probe)

delimitarea corpului de apă subteran GWMU07 pe Culoarul râului Mureş

(Alba Iulia-Lipova), corpul de apa fiind localizat în depozite aluvionare

cuaternare. Pe arealul acestuia se află şi amplasamentul studiat. Acest

corp de apă subteran permite atât din punct de vedere calitativ cât şi

cantitativ utilizarea apei în scop potabil, industrial şi zootehnic, corpul de

apă subterană nefiind clasificat ca şi corp de apă la risc.

Analizele chimice ale probelor de apă recoltate din forajele de monitoring

au arătat în spaţiul hidrografic Mureş depăşiri ale valorilor CMA,

conform prevederilor Legii privind calitatea apei potabile 458/2002 la

indicatorii: oxidabilitate, amoniu, azotaţi, azotiţi, sulfaţi, fier, mangan,

sodiu şi clor.

Interpretarea rezultatelor analizelor chimice în conformitate cu

prevederile Legii privind calitatea apei potabile nr.458/2002, a pus în

evidenţă, pentru fiecare corp de ape subterane, câteva particularităţi din

punct de vedere calitativ.

In anul 2002, pentru corpul GWMU07, au fost înregistrate depăşiri ale

CMA la indicatorii amoniu (Geoagiu şi Alba Iulia), azotiţi (Geoagiu),

sulfaţi (Călan, Deva şi Alba Iulia), fier (Deva şi Alba Iulia), mangan

(Deva, Orăştie şi Alba Iulia) şi la sodiu şi clor (Orăştie), ceea ce inseamna

ca poluantii inregistrati pentru zona Orastie nu sunt de sorginte

zoothenica.

Raport EIM_GRISEROM


În prezent există în zonă foraje freatice pentru observare, aparţinând

Direcţiei Apelor Mureş şi care monitorizează nivelul şi calitatea apelor

subterane. Reîncărcarea acviferelor aferente zonei se realizează, în

principal, din precipitaţii, şi prin înfiltrare din reţeaua hidrografică.

Referitor la balanţa prelevări/reîncarcare, nu se semnalează probleme

deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.

Amplasamentul se afla la cca 1,6 km Sud, de raul Mures si la cca 1.2 km

Est, de raul Orastie. Amplasamentul este situat in lunca raului Mures, la

circa 1,6 km sud de acesta. Altitudinea zonei luata in studiu se situeaza in

jur de 200 mdMN.

Relieful influenteaza elementele scurgerii prin gradul de fragmentare si

marimea pantelor pe care se formeaza scurgerea si indirect prin rolul pe

care il are in zonarea verticala a elementelor climatice care genereaza

scurgerea.

Bazinul hidrografic Mureş prezinta densitatea reţelei hidrografice ca fiind

de de 0,39 km/kmp.

Ca aspect general trebuie remarcat faptul ca cea mai mare parte a

scurgerii medii lunare din timpul unui an se produce primăvara 45%, vara

27%, toamna 12%, iar iarna 16% din scurgerea anuală. Pantele

morfologice ating numai local câţiva zeci de metri pe kilometru. Ca

rezultat al acestei situaţii, scurgerea specifică medie multianuală are

valori de aproximativ 2 l/s/km2.

Climatul este temperat-continental, umed şi răcoros.

Temperaturile medii multianulae se situeaza in jurul valorii de 9ºC.

Precipitatiile medii multianuale au valori intre 400-600 mm/an. Din punct

de vedere al intensitatii precipitatiilor, valorile lor se situeaza intre 3-4

mm/min atingand si 4-5 mm/min.

Cursul mijlociu al raului Mures se caracterizeaza printr-o mineralizare

mijlocie – mare. Afluentii cu mineralizare mare au in general un continut

de sulfati si cloruri. Materiile in suspensie in cantitati relativ mari sunt

prezente pe majoritatea raurilor afectand valorile oxigenului dizolvat.

Date hidrochimice



Raport EIM_GRISEROM




sodiu şi clor.










zoothenica.

Alimentarea cu apa :

Obiectivul necesita alimentare cu apa pentru

nevoile igienico-sanitare ale personalului (consum menajer): modul

de calcul precizat in SR 1343/1-2006 (“Determinarea cantitatilor de

apa potabila pentru localitati urbane si rurale”), STAS 1478-90

(“Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale”);

adaparea animalelor

prepararea hranei

igienizare spatii,

refacerea rezervei de incendiu

Sistemul de canalizare este conceput pentru a prelua apele uzate,

reprezentate din::

ape uzate menajere, rezultate de la grupurile sociale;

ape uzate rezultate din procesele de igienizare hale;

ape uzate meteorice, colectate de pe acoperisuri, alei betonate si

platformele din jurul constructiilor.

Capacităţile obiectivului privind alimentare cu apa pentru nevoi

menajere si tehnologice

Alimentarea cu apa a consumatorilor propusi se va face prin

intermediul a trei foraje executate la adancimea de cca 100 m .

Puturile cu diametrul de 160 mm vor fi executate mecanizat si vor

Raport EIM_GRISEROM


fi intubate. Acestea se vor prevedea cu cate o pompa submersibila

avand Q=2 mc/h si H=105 mca.pompele vor fi echipate cu tablou

de comanda si alimentare, vas de expansiune si set de cabluri.

Puturile vor fi prevazute cu cate un camin vizitabil realizat din

beton, in care se vor monta echipamentele fiecarei pompe si

armaturile de control.De la caminul fiecarui put , apa va fi

transportata prin intermediul unei conducte de PEID cu Dn 63 mm

si robinet cu flotor de 2”. Apa va fi stocata in doua rezervoare de

cate 20 mc fiecare.De la rezervoare apa va fi transportata spre hale

prin intermediul unui hidrofor complet echipat avand debitul

nominal de 4 mc/h.

La racordul de evacuare a apei din rezervoare s-au prevazut

camine vizitabile cu vane de inchidere. Apa va fi transportata catre

consumatori prin intermediul unui hidrofor complet echipat

prevazut in vecinatatea rezervoarelor intr-un camin subteran.

Conducta de alimentare cu apa cu Dn 63 mm din PVC va intra in

cladire in zona bucatariei furajere.

Cerinţa de apă

Totalul cerintei de apa, calculat conform breviar de calcul (anexat)

este:

Qzi mediu 48.109m3/zi

Qzi max 57.726 m3/zi

Qorar max 3.24 m3/h

V annual max 21070 m3/an

Sistemul de evacuare al apelor uzate

Debitele apelor uzate

Conform breviar de calcul (anexat), aceste debite sunt:

Debitele de ape uzate descarcate in ministatia de epurare sunt:

QU zi mediu = Q1 zi med + Q2 zi med = 0.337 mc/zi = 0,004 l/s

QU zi max = Q 1 zi max + Q 2 zi max = 0.404 mc/zi = 0,0046 l/s

QU orar max = Q1 orar max+ Q2 orar max = 0,023 mc/h = 0,0063 l/s

Raport EIM_GRISEROM


Debitul anual evacuat: Q zi max x 365 zile lucratoare = 0,404 x 365 =

147,46 mc/an

Apele de la spalare hale si apa care asigura perna de apa se

evacueaza in bazinul laguna si sunt utilizate la fertilizarea terenurilor

Qumed.=3,3cicluri/an x 3960 porci x7 l/cap/o spalare x10-3

=92 m3/an

Q4 zi med.=92/365=0.252 m3/zi

Capacităţile obiectivului privind evacuare apelor uzate

Evacuarea apelor uzate menajere din zona personalului tehnic se va face

cu ajutorul unei ministatii de epurare a apelor uzate racordata la sistemul

de colectare pluvial. Reţeaua de canalizare menajeră din tuburi de PVC -

KGM 110mm respectiv PVC-KG 160 mm, se va racorda la statia de

epurare propusa cu carateristicile :Q= 3200 l/zi(24 locuitori echivalenti),

V=10 mc, L=3.5 m, D=2 m.

Captarea apei de pe acoperis se va face in jgheaburi din tabla cu sectiune

dreptunghiulara, precipitatiile fiind transportate in sistemul de colectare

pluvial prin intermediul burlanenelor de tabla. Precipitatiile ce se vor

acumula in sol in jurul halei vor fi colectate de un tub de dren montat intr-

un pat de pietris de jur imprejurul constructiei.

Apa captata va fi deversata in sistemul de santuri pentru acumularea

precipitatiilor ce delimiteaza terenul studiat.

Apele de la spalare hale se evacueaza impreuna cu dejectiile prin sistemul

de evacuare a acestora pana in laguna.Acestea se amesteca impreuna cu

dejectiile si apoi sunt utilizate la fertilizare.

Apele de la spalare hale se evacueaza impreuna cu dejectiile prin sistemul

de evacuare a acestora pana in laguna.Acestea se amesteca impreuna cu

dejectiile si apoi sunt utilizate la fertilizare.

1. NECESARUL SI CERINTA DE APA

Apa captata din subteran se va utiliza pentru :

-satisfacerea necesitatilor igienico-sanitare ale salariatilor ;

-intretinerea curateniei in corp filtru sanitar si spatii administrative ;

-apa pentru adapatul animalelor ;

-apa pentru spalare hale ;

Raport EIM_GRISEROM


Determinarea necesarului de apa pentru ferma de crestere si

ingrasare porci, capacitate 3960 locuri =3960 capete

Totalul de personal care va activa in incinta S.C. GRISEROM S.R.L. va

fi: 5persoane, din care 1 TESA, 4 muncitori, numarul de schimburi de

lucru fiind 3 schimburi de 8 ore/zi.

1.1. Necesarul de apa

1.1.1. Apa pentru nevoi igienico-sanitare ale personalului

Necesarul de apa se va determina conform SR 1343-2006

“Alimentare cu apa –determinarea cantitatilor de apa potabila pentru

localitati urbane si rurale.

S-a considerat un numar de 4 persoane pentru productie, 1 TESA

Necesarul de apa pentru cladiri de birouri ( pt. un functionar):

- n = 1 functionar / 1 schimb N1 = 1 x 30 litri /zi = 30 litri /

zi

- necesar de apa: 30 litri /zi x persoana

Necesarul de apa pentru intreprinderi industriale cu procese tehnologice

din grupa II (pt. un muncitor pe schimb):

- n = 4 muncitori N2 = 4 x 60 litri /zi = 240 litri / zi

- necesar de apa : 60 litri /zi x persoana

debit zilnic mediu

Q1 zi med. = Ks x Kp x ( N1 + N2) = 1,02 x 1,05 x 270 l/zi = 289.17 l/zi

= 0,29 mc/zi

debit zilnic maxim

Q1 zi max = Kzi x Q zi med. =1,2 x 0,29 mc/zi = 0.348 mc/zi

debit orar maxim

Q1 orar max. = 1/24 x Ko x Q zi max. = 0,02 mc/h

Ks = 1,02 pentru surse subterane ;

Kp = 1,05 coeficient care tine seama de pierderi;

Kzi = 1,20 coeficient ce tine seama de variatia zilnica a consumului

de apa.

Ko = 1,35 coeficient de neuniformitate a debitului orar.

Raport EIM_GRISEROM


1.1.2. Apa pentru spalarea pardoselilor (curatire si igienizare a locului

de munca)

Necesarul de apa pentru spalat pardoseli interioare:

Suprafata filtrului sanitar =120mp

Suprafata bucatarie furajera= 98.8 mp

S tot.=218.8 mp

- S = 218.8 mp N1 = 218.8 x 0,20 litri /zi = 44 litri / zi =

0,044 mc/zi

- necesar de apa : 0,20 litri /zi x mp

debit zilnic mediu

Q2 zi med. = Ks x Kp x N1 = 44 litri / zi = 0,047 mc/zi

debit zilnic maxim

Q2 zi max = Kzi x Q zi med. = 0,056 mc/zi

debit orar maxim

Q2 orar max. = 1/24 x Ko x Q zi max. = 0,003 mc/h

REZULTA NECESARUL SI CERINTA DE APA pentru personal si

spalari:

Q zi med. = Q1 zi med. + Q2 zi med. = 0,29 + 0,047 = 0.337 mc/zi

Q zi max = Q1 zi max. + Q2 zi max. = 0.348 + 0,056 = 0.404mc/zi

Q orar max. = Q1 orar max. + Q2 orar max. = 0,02 + 0,003= 0,023 mc/h

1.1.3. Stabilirea consumului de apa pentru adapatul animalelor si

prepararea hranei

Procesul de crestere a animalelor necesita apa pentru adaparea

animalelor.

Adaparea se face printr-un sistem, care asigura permanent prezenta apei

la dispozitia animalelor, fara a se face risipa de apa.

Sistemul de crestere utilizat este pe perna de apa, tehnica BAT.

Perna de apa se inlatura impreuna cu slamul de dejectii la sfarsitul

fiecarui ciclu de productie.

NECESARUL DE APA PENTRU CONSUMUL BIOLOGIC AL

ANIMALELOR SI PREPARARE HRANA ESTE DE 12 L/CAP

Raport EIM_GRISEROM


ANIMAL /ZI, CONSUM INDICAT DE PRODUCATORUL

INSTALATIEI.

debit zilnic mediu

Q3 zi med. = nr. Anim. Xnecesar animal = 3960x12 litri= 47520 litri/zi =

47.52 mc/zi

debit zilnic maxim

Q3 zi max = Kzi x Q zi med. = 1.2x47.52= 57.02 mc/zi

debit orar maxim

Q3 orar max. = 1/24 x Ko x Q zi max. = 1/24x1.35x57.02=3.2 mc/h

V3mediu=consum specific mediu x365 zile =47.52 m3/zi x 365 zile

=17345 m3/an.

V3max=consum spec. Max. X 365 zile= 57.02mc/zi x 365 zile =20812

mc/an

Comparatia consumului de apa cu prevederile BAT :

Conform BAT, tabel 3.13, consumul de apa este exprimat in l/kg de hrana

si depinde de :

-Varsta si greutatea in viu a animalului

-Sanatatea animalului

-Stadiul de productie

-Conditiile climaterice

-Hrana si structura hranei

Tip productie porci Perioada de

greutate kg

Raport apa/hrana

l/kg

Consum de apa

l/zi/cap

Porci de sacrificare 25-40 2,5 4

40-70 2,25 4-8

70-sacrificare 2,0-6,0 4-10

Tabel comparativ privind necesarul de apa pentru consum biologic al animalelor:

Structura

Animale

Nr.

anim.

Tip

Conform BAT Consum apa in ferma inclusiv pt.

Preparare hrana

qmediu

l/zi/cap

Qmediu

M3/zi

Qmaxim

m3/zi

qmediu

l/zi/cap

Qmediu

m3/zi

Qmaxim

M3/zi

porci 28-110kg 3960 4-10 15.84-

39.6

40 12 47.52 57.02

Raport EIM_GRISEROM


C. Stabilirea necesarului de apa pentru igienizare hale :

Conform date indicate de producatorul tehnologiei:

- pentru hale cu suprafete partial sectionate, q=7000 l/1000

animale/spalare

= 7 l/cap animal/spalare;

Qzimed.=3,3cicluri/an x 3960 porci x7 l/cap/o spalare x10-3

=92 m3/an

Q4 zi med.=92/365=0.252 m3/zi

Cantitatea de apa care formeaza perna de apa este inclusa in apa de

spalare.

Q4zi maxim =1,20xQzi med.=1,2x0.252 m3/zi= 0.302 m

3/zi

Q4orarmaxim = 1/24/1.35x Q4max=1/24x1.35x0.302=0.017 m3/h

Comparatia consumului de apa pentru igienizarea adaposturilor cu

prevederile BAT :

Consumul de apa pentru igienizarea adaposturilor este afectat de tehnica

aplicata, de tipul de ferma si de tipul de pardoseli utilizate.

Tabel comparativ privind necesarul de apa pentru igienizare, in cazul

fermei de crestere :

Nr.animale

Nr.ciclu/an

Necesar in ferma Conform BAT

Q

m3/cap/spalare

Q

m3/zi

q

m3/cap/zi

Q

m3/zi

3960 3,3 0,007 0.252 0,006 0.079

Spalarea boxelor se va face cu un aparat mobil tip Karcher, cu jet sub

presiune si un consum redus. Ultima apa de clatire va fi retinuta in

canalele colectoare si va forma perna de apa pentru urmatorul ciclu.

Apele uzate rezultate de la spalarea adaposturilor se regasesc in slamul de

dejectii, care este considerat deseu tehnologic si este utilizat ca fertilizant.

Necesar total si cerinta de apa pentru capacitatea fermei zootehnice

de 3960 capete:

Q zi med. = Q1 zi med. + Q2 zi med. + Q3 zi med. + Q4 zi med = 0,29 + 0,047

+47.52+0.252 = 48.109 mc/zi

Q zi max = Q1 zi max. + Q2 zi max. + Q3 zi med. + Q4 zi med = 0.348 + 0,056

+57.02+0.302 = 57.726 mc/zi

Raport EIM_GRISEROM


Q orar max. = Q1 orar max. + Q2 orar max. + Q3orar max + Q4orar max =

0,02 + 0,003 +3.2+0.017 =3.24 mc/h

Qzi mediu 48.109m3/zi

Qzi max 57.726 m3/zi

Qorar max 3.24 m3/h

V annual max 21070 m3/an

2.CANALIZARE

2.1.Canalizare menajeră

Debitele de ape uzate descarcate in ministatia de epurare sunt:

QU zi mediu = Q1 zi med + Q2 zi med = 0.337 mc/zi = 0,004 l/s

QU zi max = Q 1 zi max + Q 2 zi max = 0.404 mc/zi = 0,0046 l/s

QU orar max = Q1 orar max+ Q2 orar max = 0,023 mc/h = 0,0063 l/s

Debitul anual evacuat: Q zi max x 365 zile lucratoare = 0.404 x 365 =

147.46 mc/an

Apele de la spalare hale si apa care asigura perna de apa se

evacueaza in bazinul laguna si sunt utilizate la fertilizarea terenurilor

.

Qumed.=3,3cicluri/an x 3960 porci x7 l/cap/o spalare x10-3

=92 m3/an

Q4 zi med.=92/365=0.252 m3/zi

2.Canalizare pluvială

Calculul debitului apelor meteorice colectate de pe drumurile de acces

din zona studiata, se face conform STAS 9470 pt. zona de precipitatii 13

si STAS 1846/90 pt. clasa a IV-a de importanta si frecventa ploii de

calcul de 2/1.

Apele pluviale cazute pe acoperisurile investitiilor aflate in zona

studiu, vor fi colectate prin jgheaburi si burlane si canalizate.

Apele pluviale colectate de pe drumul de acces si suprafetele betonate

existente in incinta, sunt colectate prin guri de scurgere amplasate in

punctele de minim si se vor deversa in canalul de desecare existent in

Raport EIM_GRISEROM


zona, dupa ce apele de ploaie au fost procesate printr-un separator de

hidrocarburi si produse petroliere SH.

Apele pluviale cazute pe zonele verzi, se vor infiltra in sol.

Debitul de ape meteorice se stabileste luandu-se in considerare numai

debitul ploii de calcul, conform STAS 1846/90 se calculează cu relatia:

QPL = S x Ø x I

1. Ape pluviale colectate de pe drumuri, platforme.

Suprafata totală de pe care se colectează apa de ploaie :

-platforme betonate, drumuri de acces in incinta (cai de circulatie)

(total) = 6782mp=0.6782 ha coef. de scurgere Ø = 0,85

Clasa de importantă III frecventa ploii de calcul 2/1.

- t =durata ploii

- t=tcs + L/va

- tcs =15 minute pentru zonă de şes unde terenurile au

panta generala medie 0,002 – 0,005 (timpul de

concentrare superficiala)

- va = 40-60 m/min

- I=80 l/sxha - pentru durata de 20 minute si frecventa de

2/1

m = 0,8 pentru timpul de scurgere < 40 minute

QPL1 = 0,6782 x 0,85 x 80 x 0,9 = 41.5 l /s = 0,04 mc/s

2. Ape pluviale colectate de pe acoperisurile investitiilor .

Suprafata totală de pe care se colectează apa de ploaie :

-acoperisuri : (total) = 0,5756 ha coef. de scurgere Ø = 0,95

Clasa de importantă III frecventa ploii de calcul 2/1.

- I=80 l/sxha

Debitul de apă rezultat din precipitatii, este:

QPL2= 0,5756 x 0,95 x 80 x 0,9 = 39.37 l/s = 0,039 mc/s

QPL = QPL1 + QPL2 = 80.88 l/s = 291.16 mc/h

Raport EIM_GRISEROM


2. Calculul debitului anual evacuat:

Debitul apelor meteorice evacuate intr-un an de pe suprafaţa analizata, se

calculează în funcţie de media anuală căzută pe suprafaţa respectivă (620

l/m2 an, conf. datelor din literatura). Debitul anual de pe suprafaţa

considerată este de:

Q = 620 l/m2 an x 5756 m

2 constructii x 0,9 = 3211 m

3/an

Q = 620 l/m2 an x 6782 m

2 drumuri x 0,85 = 3574 m

3/an

Q = 620 l/m2 an x 7460 m

2 spatii verzi x 0,1 = 462 m

3/an

Cantitatea de apa pluviala preluata anual in canalul de desecare:

6785 m3/an

Apele pluviale se vor descarca in canalul ANIF printr-o gura de varsare,

fixata pe taluzul canalului , prin montanti de beton 1x1x0,5 m.

Taluzul si radierul canalului va fi protejat printr-un pereu uscat de piatra

2,5 m amonte si aval de punctele de descarcare.

Apele ce se vor deversa in canalul ANIF existent la limita zonei studiate ,

trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de HG 352/2005 (NTPA

001/2005

Impactul produs:

Factorul de mediu apa este afectat in limite admise.

Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si

hidrogeologice ale amplasamentului:

-Apa utilizata se preleveaza din subteran si se vor respecta instructiunile

de exploatare a surselor de apa in regimuri diferite (ape mari, seceta, etc)

-Obiectivul propus nu afecteaza conditiile hidrologice si hidrogeologice

-Nu exista impact secundar asupra componentelor mediului cauzat de

schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale

amplasamentului.

Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa provocat de

apele uzate generate si evacuate:

-Nu exista evacuari de ape uzate in emisari.

-Functionarea obiectivului propus nu va afecta ecosistemele acvatice.

Raport EIM_GRISEROM


Folosinte de apa (zona de recreere, prize de apa, zone protejate, alti

utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate

-Nu exista folosinte de apa (de tipul mentionat) in zona obiectivului.

Impactul transfrontiera:

-Avand in vedere modul de realizare al obiectivului propus si anvergura

activitatii desfasurate in cadrul acestuia se considera ca nu exista impact

potential transfrontiera.

Masuri de diminuare a impactului

Obiectivul propus este prevazut cu sistem de colectare si evacuare

controlata a tuturor categoriilor de ape uzate, astfel :

-Apele uzate vor fi evacuate prin sistemul de canalizare spre statia de

epurare, iar incarcarile vor fi conforme cu prevederile HG 352/2005

(NTPA 002/2005 la intrarea in statie si NTPA 001/2005 la iesirea din

statie).

-Slamul de dejectii impreuna cu apa uzata de spalare adaposturi va fi

evacuata in bazinul laguna, care se poate vizualiza zilnic. Stocarea

slamului in bazin laguna prezinta siguranta in exploatare, fiind eliminata

posibilitatea exfiltratiilor necontrolate in sol si panza freatica prin

impermeabilizarea acestuia cu folie din PEID .

-Se vor urmari nivelurile slamului din bazine si se va mentine garda de

siguranta pentru prevenirea deversarilor accidentale.

-La fertilizarea terenurilor agricole se impune respectarea zonei de

protectie, b=50 m fata de cursurile de apa.Pentru canalele de irigatie zona

de protectie este de 5-6 m, conform ,, Cod de bune practici agricole

pentru uzul agricultorilor.

-Imprastierea pe teren a slamului de dejectii este activitatea responsabila

pentru emisii in sol, apa subterana si de suprafata, acolo unde este aplicat

in exces fata de capacitatea solului si de necesarul recoltelor.In aceste

zone imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim de 170

kg/ha pe an. Avand in vedere ca zona Gioagiu-Orastie – Turdas este o

zona declarata ca sensibila la nitriti si nitrati, la imprastierea dejectiilor se

va tine cont de acest aspect. Cantitatea de azot administrata nu va depasi

170 kg/ha. Inainte de imprastiere dejectiile vor fi analizate si acestea vor

fi administrate conform Planului de fertilizare intocmit anual.

Raport EIM_GRISEROM


4.2. Aerul

Caracterizarea climaterica a zonei:

Amplasamentul este situat in lunca raului Mures, la circa 1,6 km sud de

acesta. Altitudinea zonei luata in studiu se situeaza in jur de 200 mdMN.

Relieful influenteaza elementele scurgerii prin gradul de fragmentare si

marimea pantelor pe care se formeaza scurgerea si indirect prin rolul pe

care il are in zonarea verticala a elementelor climatice care genereaza

scurgerea.

Bazinul hidrografic Mureş prezinta densitatea reţelei hidrografice ca fiind

de de 0,39 km/kmp.

Climatul este temperat-continental, umed şi răcoros.

Temperaturile medii multianulae se situeaza in jurul valorii de 9ºC.

Precipitatiile medii multianuale au valori intre 400-600 mm/an. Din punct

de vedere al intensitatii precipitatiilor, valorile lor se situeaza intre 3-4

mm/min atingand si 4-5 mm/min.

Microclimatul corespunzător este asigurat prin comandă automată,

computerizat. Evacuarea aerului viciat se face prin câte 6 exhaustoare

montate la tavan, care elimină aerul viciat prin coşuri metalice de

ventilaţie, Ø=860 mm, care depăşesc coama acoperişului cu 50 cm.

Halele sunt prevăzute pe pereţi longitudinali cu geamuri de admisie aer.

Pe toată lungimea golului se vor monta plase de protecţie.

Ridicarea sau coborârea flapsurilor este comandată automat de un sistem

computerizat în funcţie de indicaţiile de temperatură şi umiditate,

transmise de senzorii montaţi în interiorul halelor.

Surse si poluanti generati:

Emisii ale surselor stationare:

a)Sursele specifice fazei de executie au urmatoarele caracteristici ;

-surse la nivelul solului ;

-existenta lor este strict limitata de perioada de executie ;

-nu sunt surse controlate in sensul OM 462/93 ;

-singura posibilitate de reducere a emisiilor este umectarea suprafetei ;

Poluanti caracteristici :

-particulele in suspensie ;

-gazele de esapament de la utilajele folosite ;

Raport EIM_GRISEROM


b)Surse specifice perioadei de exploatare sunt legate de :

-emisii din adaposturi : amoniac si alte gaze, metan (CH4), monoxidul

azotic (N2O)

Valorile emisiilor în aer din sisteme de adăposturi pentru porci în kg/ loc,

animal /an, conf. BAT tab.3.35, pag.104

Specia Adăpost NH3 CH4 N2O

Purcei înţărcaţi <30 kg 0.06 –0.8 3.9 Fără date

Porci >30 kg

Complet cu grătare 1.35 –3.0

2,1-4

2.8 – 4.5

4,2-11

0,9-1,1

0.02 – 0.15

0,59-3,44

Emisiile depind de continutul de nutrienti si structura hranei, tehnica de

hranire si alimentare cu apa, conditii de climat si nivel de intretinere al

adapostului.

-emisii din facilităţile externe de depozitare a slamului

Depozitarea slamului de dejecţii este o sursă de emisii de amoniac, metan

şi alte componente mirositoare.

Emisii de la depozitarea slamului depind de un număr de factori:

* compoziţia chimică a slamului de dejecţii

* caracteristicile fizice (materie uscată %, pH, temp.)

* suprafaţă emitentă

* condiţiile climatice (temperatură ambient, ploaie)

Emisia de NH3 pentru diferite tehnicile de depozitare de dejecţii, conf.

BAT,tab.3.36, pag.105 ;

Specia

Tehnică depozitare bălegar şi mixtura de dejecţii

Factor

kg/cap/an

Pierdere (%)

NH3 NH3

Porci Slam de dejecţii în depozite lagunare în pământ Fără date 10

Ferma este amplasata la distanta fata de asezarile umane, iar evacuarea

slamului de dejectii din bazin se face de doua ori pe an.

-emisii din fertilizarea în câmp

Nivelul de emisii din fertilizarea în câmp depinde de compoziţia chimică

a dejecţiilor şi de modul cum acestea sunt manipulate.

Raport EIM_GRISEROM


Factori de influenţă pentru nivelele de emisie de amoniac în aer

provenind din împrăştierea în câmp:

Factor Caracteristica Influenţa

Sol

Ph pH-ul scăzut dă emisii scăzute

capacitatea de schimb de cationi a

solului (CEC)

CEC ridicat conduce la emisii scăzute

nivel de umiditate a solului ambiguu

Factor climatic

Temperatura Temperatura ridicată conduce la emisii ridicate

Precipitaţii Cauzează diluarea şi o mai bună infiltrare deci

emisii mai scăzute în aer, dar mai ridicate în sol

viteza vântului Viteza mare conduce la emisii ridicate

umiditatea aerului Nivelele scăzute conduc la emisii ridicate

Administrare

Metoda de aplicare Tehnici cu emisii scăzute

Tip bălegar Conţinutul de materie uscată, pH-ul şi

concentraţia de amoniu afectează nivelul de emisii

timpul şi dozajul de aplicare Se va evita vremea caldă, uscată sau cu vânt;

dozajele prea mari cresc perioadele de infiltrare

-emisii de particule in timpul alimentarii silozurilor de depozitare hrana

Operatiunea de depozitare hrana se face mecanic printr-un tub de racord,

etansat cu garnituri la gura silozului. In acest mod se evita risipa de hrana

si raspandirea pulberilor in atmosfera.

Prognozarea poluarii aerului :

Pentru dispersie s-a utilizat programul CORINAIR.

Calculul dispersiei este estimativ si s-a intocmit pentru trei stari

atmosferice caracteristice, la diferite viteze ale vantului si la diferite

distante fata de sursa.

Raport EIM_GRISEROM


Dispersii adaposturi:

Valorile estimate si luate in calculul imisiilor sunt :

NH3 1,726 kg/h

CH4 2,192 kg/h

N2O 1,204 kg/h

Poluant Concentratie maxima inregistrata in imisie (mg/m3) Limite admisibile

(mg/m3) f. stabil/

distanta (m)

f. instabil/

distanta (m)

Neutru/

Distanta (m)

CH4 0,04087 / 300 0,02632 / 450 0,04087 / 300 -

N2O 0,03125 / 300 0,02013 / 450 0,03125 /300 -

NH3 0,03634 / 300 0,02006 / 900 0,03634 /300 0,3mg/m3

(STAS 12574/87

medie de scurta durata)

Nu este depasita limita maxima admisa pentru NH3 (valoare de referinta

STAS 12574/87)

Pentru CH4 si N2O nu sunt specificate limite maxime admise in legislatia

din România.Se poate aprecia ca valorile in imisie ale concentratilor sunt

scazute.

Dispersii bazin stocare:

Valorile estimate si luate in calcul imisiilor sunt :

NH3 0,367 kg/h

CH4 21,24 kg/h

N2O 0,368 kg/h

Poluant Concentratie maxima inregistrata in imisie (mg/m3) Limite admisibile

(mg/m3) f. stabil/

distanta (m)

f. instabil/

distanta (m)

Neutru/

Distanta (m)

CH4 11,768 / 300 15,691 / 750 11,768 / 300 -

N2O 0,2925 / 750 0,2925 / 750 0,2925 /750 -

NH3 0,2034 / 300 0,2712 / 750 0,2712 /750 0,3mg/m3

(STAS 12574/87

medie de scurta durata)

Nu este depasita limita maxima admisa pentru NH3 (valoarea de referinta

STAS 12574/87), dar concentratiile inregistrate la toate clasele de

stabilitate analizate sunt apropiate de limita maxima admisa de 0,3

mg/m3.

Raport EIM_GRISEROM


Pentru CH4 si N2O nu sunt specificate limite maxime admise in legislatia

din Romania.Se poate aprecia ca valorile in imisie ale concentratilor de

metan sunt relativ ridicate.

Emisiile sunt adesea difuze si foarte greu de masurat. S-a utilizat

modelarea matematica a dispersiei poluantilor in atmosfera. Estimarea

nivelului emisiilor s-a realizat pe baza unui program conceput sa fie rulat

sub WINDOWS 9x, ME sau 2000.

Programul este focalizat pe calculul probabilitatilor de aparitie a claselor

de vant pe clase de stabilitate atmosferica pe cele 16 directii de vant

numite si tripleti, pentru date meteorologice pe perioade de timp de pana

la 10 ani. Programul poate calcula concentratii medii pentru intervale de

timp pornind de la 30' pana la intervale orare zilnice, decadale, lunare,

sezoniere, anuale sau multianuale, de la evacuarea poluantilor gazosi sau

sub forma pulberi in suspensie, inclusiv PM evacuate de maximum 500

de surse pentru emisiile gazoase si 100 de surse pentru emisiile de

pulberi. Pentru situatii speciale, programul poate calcula poluantii

proveniti de la maxim 1200 de surse punctiforme.Din punct de vedere al

rugozitatii terenului de dispersie, zona de studiu poate fi urbana sau

rurala.

In cea ce priveste elevatia terenului sau complexitatea sa, pot fi alese

doua moduri: dispersie in teren plat sau complex (munti, vai, dealuri,

pante, etc.). In cel de al doilea caz, utilizatorul va trebui sa dispuna si sa

introduca date privind elevatia terenului in zona de dispersie.

Concentratiile medii calculate sunt interpolate de catre un interpolator

grafic deosebit de performant, cu prezentarea distributiilor spatiale a

concentratiilor in doua dimensiuni , trei dimensiuni, color sau gri-scale

suprapuse pe harti scanate sau schite la scara.

Coeficientul de corelatie dintre valorile masurate in teren si cele calculate

de program este de aproximativ 0,8.

Pentru modelul matematic utilizat la simularea transportului de gaze si

pulberi la calculul concentratiilor de poluanti s-a avut in vedere ipoteza

cea mai defavorabila. Rezultatele calculului matematic si diagramele

aferente se regasesc in anexa.

Raport EIM_GRISEROM


Informatii privind poluarea de fond a aerului

Nu exista informatii relevante referitor la poluarea de fond a aerului in

zona obiectivului propus.

Evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei:

Avand in vedere urmatoarele elemente;

-distanta semificativa fata de zona de locuinte;

-cantitatile relativ reduse de poluanti rezultati;

-lipsa poluantilor cu toxicitate ridicata;

-valorile maxime ale concentratiilor poluantilor, situate sub valorile

maxime admise, se regasesc in zona surselor de poluare;

Se considera ca riscul potential pentru sanatatea populatiei este

nesemificativ.

4.3.Solul

Caracteristicile solurilor dominante in zona

In zona analizata s-au identificat urmatoarele tipuri principale de soluri:

-aluviosol eutric-gleic, mezogleic sau vertic, coluvic, mezohipostagnic,

baticalcaric;

-eutricambosol tipic, freatic umed sau gleizat moderat;

-preluvosol tipic stagnogleizat in adancime, mezocalcaric;

-preluvosol vertic, stagnogleizat in adancime, baticalcaric;

-luvosol vertic stagnogleizat in adancime;

-vertosol tipic, gleizat slab sau moderat

Caracterizarea agrochimica a solurilor

Conform studiilor agrochimice intocmite de catre OSPA Hunedoara:

-reactia solului (pH-ul), valoare medie ponderata 6,48-slab acida pe 76%

din suprafata;

-aprovizionarea cu fosfor este mijlocie, media ponderata a continutului de

fosfor, 30,5 ppm P;

-aprovizionarea cu potasiu este mijlocie, media ponderata, 98,3 ppm K.

-asigurarea cu humus este mijlocie, media ponderata a continutului fiind

2,16%;

-asigurarea cu azot exprimata prin indicele de azot (IN) calculat in functie

de continutul in humus si gradul de saturatie cu baze este slaba, media

ponderata a IN este de 1,84 %

Raport EIM_GRISEROM


Surse de poluare a solului

Surse specifice perioadei de executie:

Accidental pot apare pierderi de carburanti de la utilajele de constructie.

Aceste pierderi sunt nesemificative cantitativ si se pot inlatura fara a avea

efecte nedorite asupra calitatii solului.

Surse specifice perioadei de exploatare

Dejectiile animaliere reprezinta principala sursa de poluare a solului si

subsolului in zona amplasamentului. Pentru evitarea pericolului de

exfiltratie in sol si in apele freatice s-au luat urmatoarele masuri:

-izolarea compartimentelor de colectare din adaposturi;

-imbinarea in sistem etans a retelei de canalizare si protejarea in

teava de otel a portiunilor de conducte aflate sub presiune;

-stocarea slamului de dejectii in cinci rezervoare metalice

supraterane, protejate impotriva coroziunii;

-evitarea depozitarii deseurilor direct pe sol sau in alte locuri decit

cele special amenajate;

Prognozarea impactului

Slamul de dejectii impreuna cu apele de spalare din adaposturi este

utilizat la fertilizarea terenurilor agricole, in baza unui studiu pedologic si

agrochimic si a unui plan anual de fertilizare intocmit de catre OSPA

Hunedoara, la cererea beneficiarului.Fertilizarea trebuie efectuata in

regim controlat, in asa fel incit sa se asigure, pe cit posibil, utilizarea

optima de catre plantele cultivate a nutrientilor deja existenti in sol si a

celor proveniti din ingrasamintele minerale si organice aplicate.

Este considerata o buna practica agricola adaptarea fertilizarii la

momentul optim, la tipul culturii agricole si la insusirile solului.Prin

fertilizarea terenurilor agricole cu doze excesive, care depasesc cerintele

plantelor, se produce poluarea solului si a apei.

Sarurile solubile continute in exces pot contribui la cresterea continutului

total de saruri solubile din sol, putind impiedica cresterea plantelor sau

pot fi levigate in apele freatice.

Masuri de diminuare a impactului

La intocmirea planului de fertilizare s-a avut in vedere urmatoarele

elemente :

-suprafata parcelei

Raport EIM_GRISEROM


-tipul de cultura

-planta premergatoare

-recolta scontata

Rezultatele analizelor agrochimice din studiul agrochimic efectuat de

OSPA Hunedoara:

-pH

-continutul in fosfor al solului (P ppm)

-continutul in potasiu al solului (K ppm)

-indice azot (IN)

Pentru stabilirea necesarului de nutrienti s-au folosit tabele si nomograme

emise de catre ICPA Bucuresti si Codul de bune practici agricole, 2003.

Dupa stabilirea dozelor totale de nutrienti, in functie de cantitatea de slam

de dejectii si de continutul acestuia in elemente fertilizante (NPK) se va

stabili doza de dejectii ce se va aplica la hectar.

Daca este cazul, pentru a se ajunge la necesarul total de nutrienti stabiliti,

se va completa cu ingrasaminte minerale.

De mentionat ca s-a avut in vedere ca in zonele vulnerabile la poluarea cu

nitrati sa nu se depaseasca doza de 170 kg N/ha.

Evolutia calitatii solului va fi monitorizata conform planului de

monitorizare .

4.4. Geologia subsolului

Zona prezintă ca principală unitate geologică rocile de tip silicios.

Formaţiunile geologice carpatice aparţin cristalinului autohton şi Pânzei

Getice. Culoarul Orastiei are o constituţie petrografică simplă. Depozitele

litologice de suprafaţă de vârstă cuaternară, constituite din pietrişuri,

nisipuri şi argile, sunt acoperite pe interfluvii cu argilă roşie loessuri şi

lehmuri. La baza loessurilor pe interfluvii se găsesc straturi freatice

relativ continue amplasate la adâncimi ce variază în jurul a 10 m.

Cercetarea apelor freatice existente in zona, scoate in evidenta conditiile

hidrogeologice de inmagazinare a acestora tinand seama de litologia,

granulometria, alimentarea si drenarea orizontului freatic. Litologia si

structura orizontului freatic conditioneaza in cea mai mare masura

caracteristicile hidraulice si hidrochimice, precum si cantitatea de apa

inmagazinata, deci, abundenta sau saracia resurselor de apa freatica.

Raport EIM_GRISEROM


In general, in studiile de specialitate, fenomenele hidrogeologice au fost

analizate in stransa legatura cu complexul de factori fizico-geografici care

conditioneaza producerea si influenteaza desfasurarea lor.

Fundamentul regiunii il formeaza cristalinul epimezozonal, strabatut de

intruziuni magmatice.

Depozitele sedimentare, apartin urmatoarelor cicluri de sedimentare:

Ciclul Cretacic superior (Senonian), Ciclul Paleogen, Ciclul Miocen,

Ciclul Pliocen – Cuaternar.

Cuaternarul alcatuieste aproape in exclusivitate geologia de suprafata a

regiunii si prezinta variatii litologice si de stratificatie in concordanta cu

trasaturile paleogeomorfologice ale regiunii studiate. Grosimea

depozitelor cuaternare este de 50-120 m, iar in partea superioara a

campiei piemontane fiind sub 50 de m.

Gradul de cunoastere hidrogeologica se conturează din elemente

relevante ale studiului geologic coroborat cu elemente geografice.

Grosimea depozitelor acvifere ale orizontului freatic a fost analizata in

timp in documentele de referinta existente in literatura de specialitate,

oferind o imagine a repartitiei in spatiu a coeficientului litologic precum

si o imagine a amplasarii fronturilor de captare, echiparea tehnica a

forajelor (filtrelor).

Grosimea depozitelor permeabile purtatoare de apa variaza foarte mult in

spatiu, fiind cuprinsa intre 1 si 84 m, in functie de conditiile de

sedimentogeneza existente in regiune. In lunca Muresului se gasesc

grosimi mari, cuprinse intre 25-45 m. In celelate unitati morfolitologice,

grosimea depozitelor cu apa freatica este sub 20m, scazand de la est spre

vest si dinspre rauri spre interfluvii. Cele mai mici grosimi (1-4 m) se

intalnesc in sectoarele de trecere morfologica spre campia intermediara.

Conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC s-au delimitat

corpuri de apă subterană numai pentru zonele în care există acvifere

semnificative ca importanţă pentru alimentari cu apă şi anume debite

exploatabile mai mari de 10 m3/zi. Criteriul geologic (exprimat prin

vârsta depozitelor purtatoare de apă, prin caracteristicile petrografice,

structurale sau prin capacitatea şi proprietăţile depozitelor de a

înmagazina apă) şi criteriul hidrodinamic (conform căruia corpurile de

ape freatice au extindere numai pâna la limita bazinului hidrografic) au

Raport EIM_GRISEROM


constituit alături de criteriile calitative (obţinute prin măsurători şi probe)

delimitarea corpului de apă subteran GWMU07 pe Culoarul râului Mureş

(Alba Iulia-Lipova), corpul de apa fiind localizat în depozite aluvionare

cuaternare. Pe arealul acestuia se află şi amplasamentul studiat. Acest

corp de apă subteran permite atât din punct de vedere calitativ cât şi

cantitativ utilizarea apei în scop potabil, industrial şi zootehnic, corpul de

apă subterană nefiind clasificat ca şi corp de apă la risc.





sodiu şi clor.










zoothenica.

În prezent există în zonă foraje freatice pentru observare, aparţinând

Direcţiei Apelor Mureş şi care monitorizează nivelul şi calitatea apelor

subterane. Reîncărcarea acviferelor aferente zonei se realizează, în

principal, din precipitaţii, şi prin înfiltrare din reţeaua hidrografică.

Referitor la balanţa prelevări/reîncarcare, nu se semnalează probleme

deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.

Surse de poluare a subsolului :

Activitatea propusa nu constituie sursa de poluare pentru subsol.

Impactul prognozat

Lucrarile de realizare a obiectivului, respectiv functionarea acestuia nu

conduc la impact direct asupra componentelor subterane-geologice.

Raport EIM_GRISEROM


Nu se produc schimbari in mediul geologic care pot induce efecte asupra

conditiilor hidrogeologice, retelei hidrologice, zonelor umede,

biotopurilor etc.

Masuri de diminuare a impactului :

-colectarea si evacuarea in mod controlat a apelor uzate

-colectarea apelor pluviale de pe platforma de incarcare a cisternelor de

transport slam

-bazin etans vidanjabil pentru colectarea apelor uzate menajere

-stocarea slamului de dejectii in cinci rezervoare metalice supraterane,

protejate cu sticla impotriva coraziunii ;

4.5. Biodiversitatea

Amplasamantul analizat nu este învecinat în imediata apropiere de

habitate protejate, astfel încât nu intră sub incidenţa Ordonanţei de

Urgenţă nr. 57/2007 .

De asemenea, amplasamentul nu se află nici în vecinătatea zonelor

protejate definite în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.

310/2004 şi HG 930 /09/2005.

Zona se caracterizeaza prin elemente caracteristice vegetatiei de stepa si

silvostepa insotita de fauna si avifauna specifica. Vegetatia, in zonele

necultivate este specifica de pajiste unde cea mai mare frecventa o au

gramineele: firuta, zazania, diferite specii de paius, barboasa.

In aceste zone sunt specifice rozatoarele: chitcanul de camp, soarecele

pitic, popandaul, iepurele si catelul pamantului.

Avifauna, mai diversificata, cuprinde o serie de insectivore ca

ciocanitoarea pestrita, pitigoiul mare, grangurul; rapitoare mici ca

sorecarul mare si sorecarul incaltat; ciocarlia de de camp, ciocarlia mare,

presura de gradina, maracinarul si cioara de semanatura.

Impactul prognozat

Zona nu se caracterizeaza prin specii de plante sau animale cu valoare

deosebita.

Extinderea obiectivului nu va duce la un impact semnificativ asupra

biodiversitatii, deoarece nu se va utiliza o alta suprafata de teren decat cea

arondata amplasamentului. Halele sunt construite, ele urmand a se

moderniza pentru a corespunde cresterii animalelor.Nu se produc

Raport EIM_GRISEROM


modificari de suprafete acoperite de paduri, mlastini, corpuri de apa, nu

se altereaza habitate, nu se produc influente asupra speciilor de plante sau

animale incluse in Cartea Rosie sau cu importanta economica

4.6 Peisajul

Zona amplasamentului este o zona de campie, fara denivelari

semnificative. Raportul dintre teritoriul natural si cel partial antropizat nu

va fi modificat semnificativ. In zona nu exista zone protejate sau

rezervatii naturale.

4.7. Mediul social si economic

Implementarea proiectului va atrage beneficii sociale pe termen lung prin

deschiderea de oportunitati de locuri de munca atat in perioada de

construire a obiectivului cat si in timpul exploatarii acestuia.

De asemenea, realizarea obiectivului va asigura posibilitati de castiguri

suplimentare pentru crescatorii de animale si desfasurarea de activitati

agricole conexe din intreaga zona .

4.8. Conditii culturale,etnice, patrimoniu cultural

In zona nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau

monumente istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

Nu s-a luat in considerare o alta alternativa de amplasament.S-a optat

pentru aceasta varianta , intrucat in zona exista o alta ferma , care poate sa

furnizeze furajele pentru cresterea animalelor.

Ca si tehnologie, s-a ales o tehnologie BAT, optandu-se din analiza mai

multor tehnologii , la cea de crestere in hale , pe gratare cu colectarea

dejectiilor pe perna de apa si stocarea acestora in laguna. S-a ales aceasta

varianta in detrimentul variantei de stocare a dejectiilor in bazine metalice

supraterane, aceasta fiind mai putin costisitoare. Alternativa MAT a fost

analizata in cap 2.

6.MONITORIZAREA

Raport EIM_GRISEROM


Pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii proiectului

s-a intocmit un plan de monitorizare. In tabelul urmator este prezentata o

varianta de monitorizare.

Monitorizarea emisiilor in aer

Nr.

Crt

Punct de

prelevare a

probei

Poluanti Frecventa

de prelevare

Metoda de

prelevare

Metoda de analiza

1. Ventilatie hale NH3

N2O

CH4

Anual Norme

metodologice

Ord.462/93

STAS 10812/76

STAS 10813/76

-

2. In zona bazin

stocare slam

NH3

N2O

CH4

Anual STAS 10331/76 STAS 10812/76

STAS10814/76

-

2.Monitorizarea calitatii solului si a apei subterane

Nr.c

rt.

Punct de

prelevare a

probei

Poluanti

Valoarea

limita

admisibila cf.

L458/2002

Frecventa de

prelevare

Metoda de analiza

1. Terenuri

fertilizate

pH

Azot total din care:

-Azot nitric

-Azot amoniacal

Fosfor total din care:

-fosfor mobil

Potasiu total din care:

-potasiu accesibil

Conform

programelor de

monitorizare

stabilite de

autoritati

7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE

Amplasamentul studiat este situat intr-o zona aparata de inundatii.

Obiectivul se va construi pe un teren plan, avind stabilitatea generala

asigurata.

La realizarea investitiei, executia lucrarilor se va face de catre un

antreprenor specializat in acest tip de lucrari. Se va respecta aplicarea

proiectului si a prevederilor din caietul de sarcini.

Pentru prevenirea accidentelor in caz de pierdere a stabilitatii, exfiltratii

din bazin, deversari peste coronament, seism, etc s-au prevazut :

-stocarea slamului de dejectii se face in bazin laguna, izolat cu folie de 2

mm, asezate pe un strat de balast bine compactat;

Raport EIM_GRISEROM


-pentru a preintimpina deversarea dejectiilor, rezervoarele s-au inaltat cu

o garda de siguranta de 0,30 m, iar pentru urmarirea evolutiei nivelurilor

in bazin se vor monta reperi de control.

-se propune monitorizarea apei freatice in zona bazinului .

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

-nu au existat date privind poluarea atmosferica de fond a zonei ;

9. CONCLUZII

Realizarea proiectului propus conduce la schimbarea folosintei terenului

de amplasamet, din teren agricol in suprafata construita si zona verde.

Aceasta schimbare are si un efect benefic asupra asezarilor umane prin :

-creerea de noi locuri de munca pentru populatie atit pe perioada

constructiei cit si pe perioada functionarii obiectivului;

- asigurarea unor venituri suplimentare pentru agricultori din zona ;

- valorificarea recoltelor agricole in mod eficient ;

- extinderea si diversificarea activitatiilor agricole;

- extinderea infrastructurii rutiere ;

Nu sunt necesare propuneri privind modificari/imbunatatiri ale

proiectului. Acesta se bazeaza pe solutii moderne ale caror performante in

domeniul protectiei mediului sunt deja cunoscute si aplicate pe plan

european. Tehnologia propusa atit in cea ce priveste cresterea si

ingrasarea porcilor, cit si cea referitoare la fertilizarea terenurilor agricole

cu slam de dejectii este BAT.

Pentru asigurarea protectiei factorilor de mediu este necesar ca, alaturi de

dotarea corespunzatoare a investitiei prevazuta in proiect, sa se asigure si

exploatarea /intretinerea corespunzatoare cu respectarea Codului de bune

practici agricole si a celor mai avansate tehnici BAT.

Impactul prognozat asupra mediului este redus. Mediul este supus

efectului uman in limitele admisibile.

Se apreciaza ca investitia poate primi acordul de mediu in vederea

amplasarii.

In concluzie, se poate afirma ca prin activitatea Fermei impactul

asupra mediului este redus pe plan local si fara consecinte in context

transfrontiera.

Raport EIM_GRISEROM


CUPRINS

1.1 Informatii despre titularul proiectului 2

1.2 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului si al raportului la acest studiu 2

1.3 Denumirea proiectului 2

1.4 Descrierea proiectului si a etapelor acestuia 2

1.4.1 Etapa de constructie 7

1.4.2 Etapa de functionare 11

1.4.3 Etapa de demontare, dezafectare, inchidere, post-inchidere 13

1.5 Durata etapei de functionare 16

1.6 Informatii privind productia care se va realiza si resursele energetice 17

1.7 Informatii despre materii prime si substante sau preparate chimice 17

1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici 18

1.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica 24

1.10. Localizare geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la

proiect 24

1.11 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea

/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului 25

2 PROCESELE TEHNOLOGICE DIN FERMA SI SISTEMUL DE CONTROL

PENTRU PREVENIREA / REDUCEREA POLUARII 27

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE 7

2.2 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune

tehnici disponibile

2.3 Compararea tehnicilor utilizate cu cele mai bune tehnici disponibile BAT

22.4 EMISII SI REDUCEREA POLUARII

2.4.1 Emisii din surse punctiforme in aer

2.4.2 Minimizarea emisiilor fugitive in aer

2.4.3 Emisii/ descarcari din surse punctiforme in ape de suprafata si canalizari

55

2.4.4 Emisii/ descarcari de ape uzate in subteran

2.4.5 Mirosuri

2.4.6. Zgomote si vibratii

2.4.7. Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul

analizei/ evaluarii BAT

2.5 ENERGIE

3 DESEURI

4 IMPACT POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1 APA

4.2 AER

4.3 SOL

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.5 BIODIVERSITATE

Raport EIM_GRISEROM


4.6 PEISAJ

4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

5 ALTERNATIVE

6 MONITORIZARE

7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

9. CONCLUZII

Raport EIM GRISEROMapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/GRISEROMRAPORTEIM.pdf · cu vata...

Documents

Transcript of Raport EIM GRISEROMapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/GRISEROMRAPORTEIM.pdf · cu vata...