Efectul lucrului extraşcolar şi a cercurilor

Motto: „Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.

Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi

nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor.

Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”

(Maria Montessori –“Descoperirea copilului”)

Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai

ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe

informativ pe formativ.

Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate,

spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur

diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.

Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că

educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi

locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.

Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl

trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria

evoluţie a individului.

În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte

copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele

formării personalităţii copiilor.

În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psiho-

intelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea

finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar

parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.

Programa scolara este din ce in ce mai aglomerata iar cantitatea de informatie pe care

copiii trebuie sa o asimileze creste pe zi ce trece. Traim intr-o societate supusa presiunii timpului

si numai cine stie sa-si gestioneze corect si eficient programul va putea sa razbata. Iata cum

activitatile extracurriculare ii ajuta pe elevi sa invete inca de la varste fragede notiuni de baza

ale managementului timpului.

In momentul in care opteaza pentru diverse activitati extracurriculare, copiii sunt nevoiti

sa le imbine armonios cu studiul, care nu poate ignorat sau pus pe locul al doilea. Acestia devin

mai responsabili cu datoriile pe care le au, invata sa-si organizeze programul eficient si isi

formeaza incat de timpuriu un simt al managementului timpului ce le va folosi pe viitor, in

cariera.

Rolul activităţilor extracurriculare în procesul didactic continuă să crească, deoarece

contribuie la legătura cunoştinţelor teoretice cu viaţa, asigură dezvoltarea capacităţilor,

aptitudinilor spirituale şi fizice la nivelul potenţialului maxim, constituie „o punte între

cunoştinţele acumulate în cadrul lecţiei şi informaţiile acumulate informal”. Lucrul

extracurricular este un act de creaţie, ce se realizează prin flexibilitate şi prin mobilitatea

structurii, cu scopul de a dezvolta gândirea creatoare a elevilor şi a utiliza o gamă largă de forţe

de muncă independentă.

"Organizarea vietii individuale este, in primul rând, în ultimul rând şi tot timpul, un fapt

principal al naturii umane.", spune Gordon W.Allport, iar pentru a realiza funcţia de baza a

activităţilor extracurriculare în procesul de educaţie a personalităţii, care poate fi considerată -

dezvoltarea individualităţii creatoare, este necesar de a cunoaste proprietăţilor materialului de

prelucrat, pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite şi tehnologia adecvată. Această cerinţă se

impune cu atât mai mult în domeniul educaţiei , unde se modelează ,,materialul” uman care are o

multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute, unele fiind chiar

imprevizibile.

Necesităţile curente ale activităţii instructiv – educative impun cerinţa de a cunoaşte cât

mai bine personalitatea fiinţei umane pe care o prelucrăm, pentru a găsi mijloacele şi strategiile

cele mai eficiente. Studierea şi cunoaşterea personalităţii celor care intră sub incidenţa educaţiei

se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea

educării şi instruirii lor.

Cunoaşterea potenţelor individuale ale elevului, a înclinaţiilor şi aspiraţiilor lui ajută la

orientarea fiecăruia către tipul şi profilul de şcoală cel mai potrivit, la îndrumarea către profesia

în care se va putea realiza optimal. Influenţa educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai

timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor.

In acest scop, activităţile extracurriculare contribuie la descoperirea şi stimularea

talentelor şi aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului, la dezvoltarea deprinderilor de a

elabora creaţii originale. Elevul explorează, reconstruieşte, redescoperă, ajunge la generalizarea

şi asimilarea adevărurilor prin eforturi proprii. El se transformă treptat într-un "gânditor creativ",

se îndreaptă spre căutări, explorări şi muncă personală independentă sau în grup, spre dobândirea

tezaurului cunoaşterii umane, şi chiar obţinerea unor idei sau soluţii noi, realizarea unor inovaţii

şi invenţii într-un anumit domeniu de specialitate.

Problema studierii şi cunoaşterii personalităţii copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi,

mult mai largi, mai bogaţi şi mai diverşi, pentru a depăşi încadrarea trăsăturilor personalităţii în

tipare preconcepute.

În organizarea activităţilor extracurriculare, profesorul ţine cont de particularităţile de

vârstă, de necesităţile şi interesele elevilor. Accesibilitatea şi posibilitatea îndeplinirii

problemelor cu succes, primirea rezultatelor dorite - sunt nişte imbolduri importante pentru elevi.

Aceasta îi înaripează, contribuie la menţinerea interesului. Şi invers, în caz daca materialul este

peste puterile elevilor, nu corespunde vârstei date, atunci se micşorează sau dispare interesul

elevilor.

Profesorul cu o experienţă de activitate în învăţământul şcolar îl priveşte pe elevul cu care

lucrează ca pe un om în continuă dezvoltare, caută sa-şi organizeze astfel activitatea încât să

trezească elevilor săi curiozitate, să păstreze viu interesul spre cunoaştere, să provoace căutarea,

descoperirea noului.

Activităţiile extraşcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare şi la

dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor. Au menirea de a valorifica timpul liber al

elevilor într-un mod plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională.

Ca fiind parte integrantă a procesului instructiv-educativ, activităţile extracurriculare

trebuie să respecte reperele oricărei activităţi didactice:

a) comunicarea in cadrul căreia se asigură climatul educational, individualizarea

comunicării si modalităţile comunicării;

b) etica relaţiilor profesor-elev bazate pe valori, conduită, considerarea elevului ca

partener educaţional;

c) strategii de management:

I - proiectarea activităţii – stabilirea realistă a obiectivelor, actualizarea

conţinutului de învăţare în funcţie de cunoştinţele elevilor, adaptarea conţinutului la

particularităţile cognitive, selectarea metodelor participative pentru valorificarea potenţialului

creativ, selectarea tehnicilor de lucru diversitatea şi atractivitatea activităţilor, utilizarea adecvată

a tehnicilor auxiliare;

II – implementarea – parcurgerea etapelor de învăţare–proiectare, adaptarea la

contexte, gestionarea corectă a metodelor si tehnicilor de lucru, gestionarea eficientă a timpului,

claritatea explicatiilor si cerinţelor, transformarea elevilor din consumatori de informaţie în

producători de informaţie;

d) evaluarea – proiectarea activităţilor de evaluare corespunzătoare, selectarea eficientă

a metodelor de evaluare în vederea obţinerii unui feed-back rapid asupra atingerii obiectivelor,

diversificarea metodelor şi tehnicilor de evaluare, prezenţa elementelor de noutate şi inovaţie în

produsele copiilor;

Activitatile extracurriculare cel mai frecvent organizate in institutia in care activez sunt:

consultatiile pe discipline, cercurile pe discipline, concursuri si victorine pe discipline, TVC-uri,

concerte, excursii, vizionarea spectacolelor si a filmelor artistice, vizitarea pinacotecii.

Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la

educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii

cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească

ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile

unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.

Activităţile extracurriculare la matematică, informatică, fizică, etc. au ca obiectiv

primordial motivaţia elevilor pentru studierea disciplinei. Aceste activităţi poartă un caracter

distractiv-competitiv. În dependenţă de problemele propuse în concurs pot fi formulate

urmatoarele obiective, cum ar fi: pătrunderea în probleme sociale, economice, ecologice, etc.

Prin acest gen de activităţi se efectuiază şi legătura interdisciplinară.

Scopul activităţilor la informatică în afara orelor de curs constă în pregătirea psihologică

şi practică a elevilor pentru adaptarea şi activitatea lor într-o societate informaţională în continuă

schimbare şi formarea gândirii algoritmice, accentul fiind pus pe individualizare şi învăţare

permanentă.

Studiul activităţii extraşcolare prevede:

-  pregătirea psihologică şi practică a elevului pentru utilizarea calculatorului în activităţi

specifice vârstei;

-  formarea deprinderilor practice de lucrul cu calculatorul;

- studierea informaticii ca ştiinţă care include elemente de algoritmizare, programare,

logică, noţiuni de acumulare, păstrare şi prelucrare a informaţiei;

-  studierea sistemului de calcul ca instrument (editoare de text, editoare grafice şi de

sunet, tabele de calcul etc.);

-  studierea   sistemului   de   calcul   ca   obiect   (structura   şi   funcţionarea

calculatorului, a reţelelor de calculatoare);

-   formarea gândirii algoritmice.

Activităţile extraşcolare se bazează pe materialul adăugător şi se sprijină pe lucrul

individual al elevului. Ele îi ajută pe elevi să înţeleagă mai bine cunoştinţele predate în clasă, să

le aprofundeze, să ajungă prin munca independentă la scopul pus în faţa sa, să realizeze

obiectivele specifice şi generale prevăzute de programă.

Activităţile extraşcolare la informatică contribuie la descoperirea şi stimularea talentelor

şi aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului pentru informatică, la dezvoltarea deprinderilor

de a elabora creaţii originale. Elevul explorează, reconstruieşte, redescoperă, ajunge la

generalizarea şi asimilarea adevărurilor prin eforturi proprii. El se transformă treptat într-un

“gândito creativ”, se îndreaptă spre căutări, explorări şi muncă personală independentă sau în

grup, spre dobândirea tezaurului cunoaşterii umane, şi chir obţinerea unor idei sau soluţii noi,

realizarea unor inovaţii şi invenţii, care să propulseze creaţia, noutatea într-un anumit domeniu

de specialitate.

Vă propun un model de activitate extracurriculară la matematică şi informatică.

Concursul se realizează între echipe omogene. Toate echipele participă la toate etapele

concursului. La fiecare etapă echipele primesc un set de întrebări (2 întrebări la matematică şi 2

întrebări la informatică) pentru care se rezervă un anumit timp şi se apreciază cu un anumit

punctaj. Fiecare etapă este mai complicată decât precedenta, se rezervă mai mult timp la ea şi se

acordă şi un punctaj mai mare.

Concursul are la bază motto-ul: „Nu este mare deosebire între plăcerea pe care o încearcă

un novice atunci cînd descifrează o enigmă ingenioasă şi plăcerea pe care o simte un

matematician atunci cînd reuşeşte să rezolve o problemă ridicată de ştiinţă” spusle lui Martin

Gardner.

Pentru ca elevii să se învioreze şi să prindă curaj pentru etapele concursului li se

adresează o problemă distractivă numită „Formula succesului”.

Problema: Marele Einstein într-un moment de relaxare a descoperit formula succesului în

viaţa.

Vă propunem să o descifraţi...

X=A+B+C,

unde A - munca,

B – odihna.

Va rămine să determinaţi ce este C ?

Conform descrierii de mai sus prezentăm etapele concursului:

Etapa 1 ( 4 min )

3. Computerul dumneavoastră merge mai greu în timp ce rulează mai multe aplicaţii. Care dintre următoarele afirmaţii este cea mai bună modalitate de a înbunătăţi performanţele computerului?a) adăugarea unui zip driveb) Adăugarea de memorie în plus c) Adăugarea unui monitor mai mare d) Instalarea unui nou CD-ROM (1 punct)

4. Extranet înseamnă:

a) O reţea globală de calculatoareb) Un sistem de operare pentru reţele folosit pentru a controla fluxul de datec) O reţea privată a unei companiii care include anumiţi utilizatori din afara companieid) O reţea privată a unei companii (1 punct)

2. La o fermă avicolă s-a constatat că în mediu 2 găini fac în 2 zile 3 ouă. Cîte ouă vom avea de la 30 găini în luna aprilie? (1 punct)

1. Nuferii pe un lac în fiecare zi dublează suprafaţa pe care o acoperă. În cîte zile nuferii acoperă tot lacul, dacă o patrime din suprafaţa

lacului este acoperită în 7 zile? (1 punct)

1. Doi vînători s-au pornit din 2 localităţi ce se află la distanţa de 14 km în acelaşi timp unul în întîmpinarea altuia. Vitezele lor fiind de 4 km/h şi 3 km/h. Primul vînător şi-a luat cîinele care alerga cu viteza de 9 km/h. Cîinele, pornindu-se odată cu stăpînul său, alergă înainte şi îl întîlneşte pe al doilea vînător şi imediat se întoarce înapoi, îl întîlneşte pe stăpînul său şi imediat se întoarce şi aleargă spre celălalt şi aşa mai departe, pînă cînd vînătorii se întîlnesc. Ce distanţă parcurge cîinele? (2 puncte)

3. Care dintre următoarele afirmaţii despre tranzacţiile bancare online nu este adevărată? a) Tranzacţiile bancare online vă permit să vedeţi detaliile contului dumneavoastrăb) Tranzacţiile bancare online vă permit să retrageţi bani din contul dumneavoastrăc) Tranzacţiile bancare online vă permit să cereţi un raport bănciid) Tranzacţiile bancare online permit manevrarea disponibilităţilor băneşti între diferite conturi (2 puncte)

4. Utilizarea computerului poate duce la leziuni cauzate de mişcări repetate. Care dintre următoarele afirmaţii este cea mai bună modalitate de a evita aceasta? a) Plasarea monitorului foarte aproape de ochib) Folosirea unei tastaturi ergonomicec) Calculatorul sa fie ferit de lumină d) Folosirea unui scaun fără braţe de sprijin (2 puncte)

2. La o dicotecă participă 64 de colegi, băieţi şi fete. Bianca a dansat cu 7 băieţi, Corina – cu 8 băieţi, Dana – cu 9 băieţi şi tot aşa pînă cînd ultima fată a dansat cu toţi băieţii. Cîţi băieţi au fost la discotecă? (2 puncte)

Etapa 2 (8 minute)

Etapa 3 (10 minute)

1. Un inginer vine în fiecare zi cu trenul la gară la ora 8.00. Exact la ora 8.00 la gară soseşte automobilul cu care inginerul pleacă la uzină. În una din zile inginerul ajunge la gară la ora 7.00 şi se porneşte în întîmpinarea automobilului, întîlneşte automobilul şi ajunge la uzină cu 20 min mai devreme ca de obicei. La ce oră a întîlnit inginerul automobilul? (3 puncte)

3. Care din următoarele afirmaţii descrie o politică bună de securitate prin parole?a) Toate parolele sunt schimbate cu regularitateb) Toate parolele sunt cunoscute de către toţi utilizatoriic) Toate parolele sunt numele mic al fiecărui utilizatord)Toate parolele sunt alcătuite din trei litere (3 puncte)

4. De ce este important să aveţi o bună luminozitate atunci cînd utilizaţi un calculator?a) Pentru a îmbunătăţi vederea b) Pentru a evita pericolul radiaţiilor c) Pentru a evita afecţiunile asupra coloaneid) Pentru a evita afecţiunile oculare şi durerile de cap. (3 puncte)

2. Un tren electric trece pe lîngă un semafor în 8 sec, iar pe lîngă o platformă de 200 m în 18 sec. Ce lungime are trenul? (3 puncte)

Etapa 4 (10 minute)

1. Fie d1 şi d2 – două drumuri. Iar M şi P – casele a doi prieteni (Mihai şi Petru). Prietenii hotărăsc să sape o fîntînă, care este egal depărtată de casele lor, dar şi egal depărtată de aceste două drumuri. Arătaţi unde trebuie săpată fîntîna. Argumentaţi. (4 puncte)

3. Legislaţia de protecţie a datelor reprezintă:a) O legislaţie care oferă deţinătorilor ei drepturi de a se proteja împotriva accesului neautorizatb) O legislaţie care ajută la promovarea conceptului copyringhtc) O legislaţie care oferă guvernelor dreptul de a controla datele de acces la Internetd) O legislaţie care dă dreptul fiecărui individ de a stabili existenţa datelor personale, de a le vedea şi de a corecta sau şterge datele incorecte. (4 puncte)

4. Care din următoarele acţiuni poate proteja mediul înconjurător?a) păstrarea înregistrată a tuturor documentelor electronice pe discb) Utilizarea calculatoarelor 24 de orec) Reducerea memoriei RAMd) Reciclarea cartuşelor de imprimantă folosite (4 puncte)

2. Primăria şi şcoala sunt situate de aceeaşi parte a şoselei ce trece pe lîngă sat. S-a hotărît sa se construiască o benzinărie la şosea, astfel ca suma distanţelor de la benzinărie la primărie şi de la benzinărie la şcoala şă fie minimă. Unde trebuie construită benzinăria? Argumentaţi. (4 puncte)

P

M

d1

d2 Ş P

?

Ş P

Etapele sunt derulate cu ajutorul unei prezentări realizate în aplicaţia PowerPoint. Ea este

proiectată astfel, încît problemele fiecărei etape să apară rînd pe rînd, doar după răspunsul dat,

dirijată de moderator. După fiecare etapă concursanţii se bucură de momente curioase din viaţa

marilor matematicieni şi de unele informaţii inovatoare în domeniul informaticii(secvenţe video,

poze etc.). După fiecare etapă se analizează răspunsurile corecte şi se efectuiază totaluri de către

juriu. As dori sa sfirsesc comunicarea cu urmatoarele cuvinte: „Calitatea nu este niciodată un

accident: ea este întotdeauna rezultatul efortului inteligent.” John Ruskin)

Bibliografie

[1]. Surse electronice, www.scrigroup.com/.../MODELUL- CERCU .;

[2]. Surse electronice, http://www.utilecopii.ro;

[3]. Surse electronice, http://resurse-educationale.uv.ro/;

[4]. Surse electronice, http://dli.ro/activitati-extrascolare.html;

[5]. Covey, S., R. (1989). Eficienţa în 7 trepte sau Un abecedar al înţelepciunii,

Bucureşti: Ed. All;

[6]. Cristea, S. (2000). Dicţionar de pedagogie, Chişinău-Bucureşti: Grupul Editorial

Litera, Litera Internaţional;

[7]. Dragomir, M., Breaz, M., Breaz, D., Pleşa, A. (2001). Mic dicţionar de

management educaţional, Turda: Editura Hiperborea, Centrul Regional de Dezvoltare şi Inovare

a Resurselor din învăţământ;

[8]. Iucu, B. (2000). Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Iaşi: Polirom;

[9]. Jinga, I., Istrate, E. (1998). Manual de pedagogie, Bucureşti: All Educaţional;

[10]. Moraru, I. (1995). Introducere în psihologia managerială, Bucureşti: E.D.P.;