Academia de Studii Economice Bucuresti

Raport de tara : SPANIA

2006

CUPRINS:

I. Introducere……………………………………3

1. Prezentarea tarii

2. Date demografice

II. Mediul macroeconomic al Spaniei si rezultatele

activitatii

economice……………………………………..7

III. Analiza inflatiei……………………………….9

IV. Sectorul extern al economiei Spaniei……….12

V. Concluzii………………………………….......17

VI. Bibliografie…………………………………...18

I.1. PREZENTAREA TARII

Capitala : Madrid (5,5 milioane locuitori).Alte orase : Barcelona (4,9 milioane locuitori), Valencia (2,3 milioane), Sevilla (1,8 milioane), Malaga (1,3 milioane), Zaragoza (871 mii), Bilbao (354 mii).Impartirea administrative: 17 comunitati autonome: Andalucia, Aragon, Asturias, Insulele Baleare, Insulele Canare, Cantabria, Castilla-La Mancha, Castilla si Leon, Catalonia, Comunitatea Valenciana, Extremadura, Galicia, La Rioja, Madrid, Murcia, Navarra, Pais Vasco (Tara Bascilor) si 2 orase autonome (Ceuta si Melilla) ; orasele autonome Ceuta si Melilla, precum si cele trei mici insule (Islas Chafarinas, Penon de Alhucemas si Penon de Velez de la Gomera),  sunt administrate direct de catre Guvernul central spaniol si sunt denumite "Locuri de Suveranitate". Comunitatile autonome au Statut, Guvern si Parlament propriu. Puterea centrala numeste cate un guvernator general in fiecare comunitate autonoma. Comunitatile autonome se divid in 50 provincii (47 provincii in Spania peninsulara si 3 provincii in Spania insulara). Fiecare provincie este condusa de un Guvernator civil si de o Deputatie provinciala. Provinciile se impart in sectoare juridice, iar acestea in municipii.Forma de guvernamant : monarhie parlamentara.Ziua Nationala : 12 octombrie ("Ziua Hispanitatii")Drapelul : trei benzi orizontale de culoare rosie (sus), galbena si de latime dubla (la mijloc, cu stema pe fond rosu) si rosie (jos).Constitutia : a fost aprobata la 6 decembrie 1978 si a intrat in vigoare la 29 decembrie 1978.

3

Sistemul de drept : sistemul de drept civil, cu aplicatii regionale.Drept de vot : universal, la implinirea varstei de 18 ani.

Sistemul executiv :Seful Statului : Regele Juan Carlos I (de la 22 noiembrie 1975) ; Print Mostenitor : Printul Felipe (nascut la 30 ianuarie 1968) ; Seful Guvernului : Presedinte al Guvernului si Prim Ministru Jose Luis Rodriguez Zapatero (de la 17 aprilie 2004); Prim Vicepresedinte si Prim Ministru Adjunct : Maria Teresa Fernandez de la Vega (de la 18 aprilie 2004) ; Al doilea Vicepresedinte (si ministru al economiei si finantelor) Pedro Solbes (de la 18 aprilie 2004) ; Cabinet : Consiliul de Ministri este desemnat de catre Presedinte ; Consiliul de Stat : este organul consultativ suprem, dar recomandarile acestuia nu sunt obligatorii ; Alegerile:-monarhia este ereditara;- Regele numeste Presedintele Guvernului in persoana liderului partidului majoritar sau al coalitiei majoritare, care apoi este ales de catre Adunarea Nationala (ultimele alegeri au fost la 14 martie 2004 urmatoarele vor fi in martie 2008);- vicepresedintii sunt numiti de catre monarh la propunerea Presedintelui. Sistemul legislativ este bicameral : Curtile Generale se compun din Senat (259 de locuri) si Congresul Deputatilor (350 de locuri), mandatul parlamentarilor fiind de 4 ani.Sistemul juridic : Tribunalul Suprem.

POZITIE GEOGRAFICA:Asezare: in sud-estul Europei,in Peninsula Iberica, inconjurata de oceanul Atlantic, Golful Biscaia, Muntii Pirinei si Marea Mediterana.Coordonate geografice : paralela de 40 gradelatitudine nordica si meridianul de 4 grade longitudine vestica.Suprafata totala : 594.782 kmp, din care partea continentala reprezinta 499.542 kmp, iar partea insulara 5.240 kmp, fiind formata din Insulele Baleare, Insulele Canare si micile insule Islas Chafarinas, Penon de Alhucemas si Penon de Velez de la Gomera (situate in largul coastelor Marocului). Spania este a treia tara din Europa ca marime a suprafetei (dupa Federatia Rusa si Ucraina).Frontiere terestre : 1917,8 km, din care : cu Andorra 63,7 km, cu Franta 623 km, cu Gibraltarul 1,2 km, cu Portugalia 1214 km, cu Marocul (Ceuta) 6,3 km si cu Marocul (Melilla) 9,6 km.Frontiere maritime : 4.964 km.Ape teritoriale : zona maritima teritoriala de 12 noduri marine, zone invecinate de 24 noduri marine si zone economice exclusive de 200 noduri maritime (de aceste zone beneficiaza doar la Oceanul Atlantic). Clima : temperata, verile foarte calduroase si cu cer senin in interiorul tarii, pe coaste

4

mai moderate si mai innorate, iar iernile innorate si reci in interior si partial innorate si racoroase in zonele de coasta.Relieful : platouri inalte inconjurate de dealuri, iar in partea de nord de Muntii Pirinei. Podisul (Meseta) ocupa circa 330.000 kmp, Altitudini maxime : 3.718 m in varful Pico de Teide (Tenerife) din Insulele Canare, iar in Spania continentala Muntii Pirinei ajung la 3404 m in varful Pic d’Aneto si Muntii Sierra Nevada ating 3478 m in varful Mulhacen.Altitudine medie : 660 m (locul 2 in Europa, dupa Elvetia).Resurse naturale (relativ reduse in raport cu suprafata tarii si necesitatile economiei) : carbune, lignit, titei, minereu de fier, cupru, plumb, zinc (locul 8 in lume), uraniu, tungsten, mercur (locul 1 in lume), pirite, fluorina, ipsos, sepiolita, caolin, potasiu.Utilizarea terenului : 20,5 milioane ha (41%) terenuri arabile, 16,5 milioane ha (33%) paduri, 6,7 milioane ha (13%) pasuni si fanete, 6,8 milioane ha (13%) suprafete cu alte destinatii.Terenuri irigate : 36.400 kmp. Lipsa acuta de apa pentru agricultura a determinat realizarea unor sisteme de irigatii bazate pe cele mai moderne tehnici si crearea unor ferme mari (tip Huertas) pentru legume, orez si citrice.Catastrofe naturale : in mod periodic perioade indelungate de seceta.Mediul inconjurator : Spania este parte semnatara a 23 de acorduri internationale pe diverse tematici de ocrotire a mediului inconjurator.

I.2. DATE DEMOGRAFICE:Populatia : 44,1 milioane locuitori (estimativ la 31 decembrie 2005), dintre care peste 3 milioane sunt straini imigranti.Densitatea medie a populatiei : 87 locuitori/kmp.Structura populatiei pe grupe de varsta (estimativ 2005) : 0-14 ani : 14,4%, 15-64 ani : 68% si peste 65 ani : 17,6%.Rata nasterilor : 10,1 la 1000 de locuitori.Rata deceselor : 9,63 la 1000 de locuitori.Mortalitatea infantila : 4,42 decese la 1000 de copii nascuti vii.Speranta de viata : 79,52 ani (76,18 ani la barbati si 83,08 ani la femei).Persoane infectate cu SIDA : 140.000 (estimativ 2001).Religia : Romano-Catolica 94%, alte religii 6%. Spania nu are religie oficiala.Limba oficiala nationala : castiliana (74% din populatie).Limbi oficiale regionale : catalana-valenciana (17%), galiciana (7%), basca (2%).Gradul de alfabetizare : 98,7% la barbati si 97,2% la femei.Migratia neta: 0.99 emigranti la 1000 de locuitoriMoneda : Euro.Turisti straini in Spania (2004) : 85,7 milioane (proveniti din Marea Britanie – 16,4 milioane, Germania – 10, 0 milioane, Franta – 7,5 milioane, Italia, Olanda, Portugalia, Irlanda, tarile Scandinave, SUA, etc.).Principalele produse vegetale : cereale (locul 5 in lume la orz), legume si zarzavaturi, masline (locul 1 in lume), struguri pentru vin, sfecla de zahar, citrice, alte fructe, plante industriale, arbori de pluta, flori.

5Principalele produse din zootehnie si pescuit : carne de vita, porc si pasare, produse lactate, peste.Principalele produse industriale : textile, incaltaminte, produse alimentare (locul 1 in lume la ulei de masline si locul 3 in lume la productia de vinuri), bauturi alcoolice, metale si produse din metal, produse chimice, nave si reparatii de nave, autoturisme, masini unelte, produse refractare, produse farmaceutice, echipamente medicale.Principalele regiuni industriale : Tara Bascilor, Catalonia, Madrid.Industrii de baza : metalurgia (fier, otel, aluminiu, plumb, zinc), industria cimentului, industria chimica (foarte importanta si diversificata).Industrii prelucratoare : constructii navale, autovehicule, echipamente electronice, masini si echipamente grele, material rulant, echipamente electrice si electrotehnice, industria alimentara (ulei de masline, vinuri, bere, bauturi alcoolice, zahar, conserve din legume, fructe, carne si peste).Industrii de bunuri de larg consum : industria textila si a confectiilor textile, articole din piei si blanuri naturale, incaltaminte, industria hartiei, activitati editoriale, industria de jucarii, industria de prelucrare a tutunului.Rata cresterii consumului privat (septembrie 2005/septembrie 2004) : 4,5%.Rata cresterii consumului public (septembrie 2005/septembrie 2004) : 4,8%.Constructii de locuinte (incepute in august 2005) : 44.464.Constructii de locuinte (terminate in august 2005) : 26259.Productia de energie electrica : 536,9 billion kWh (2003).Consumul de energie electrica : 433,3 billion kWh (2003)Exportul de energie electrica : 72,2 billion kWh (2003).Importul de energie electrica : 6,2 miliarde Kwh (2003).Telefoane – linii principale in folosinta : 35,7 milioane (2005).Telefoane mobile : 48.058 milioane (2003).Inmatriculari de autovehicule (2004) : 2.149,7 mii.Inmatriculari de autovehicule (luna noiembrie 2005) : 187,8 mii.Aeroporturi: 477 (2006)Cai ferate : 29,085 km, din care 14.481 km electrificate (2005). Sosele : 891.290 km (2003), din care 891.290 km asfaltate.Cai navigabile : 8.500 km (2000).Conducte gaze : 7.306 km. (2006).Conducte titei : 3.024 km. (2006)Conducte produse rafinate : 3.512 km (2004).Principalele porturi : Bordeaux, Calais, Dunkerque, La Pallice, Le Havre, Marseille, Nantes, Paris, Rouen, StrasbourgMarina comerciala (2006): Total : 61 nave (1,318,605 tdw). Pe tipuri de nave : 10 bulk carrier, 1 cargo, 3 tancuri chimice, 5 transport containere, 6 transport gaze lichefiate, 3 pasageri, 32 pasageri si cargo, 1 roll on/roll off, Cu proprietari straini : 13 (Hong Kong 1, Danemarca 1, NZ 1, Italia 2, Norvegia 1, Singapore 2, Suedia 2, Elvetia 2, Monaco 1).Inregistrate in alte tari: 154 (Antigua and Barbuda 1, Australia 3, Bahamas 37, Bermuda 1, Cameroon 1, French Polynesia 1, French Southern and Antarctic Lands 36, Gibraltar 1, Indonesia 1, Isle of Man 2, Italy 1, South Korea 12, Liberia 3, Luxembourg 14, Malta 6, Mexico 1, Morocco 1, Panama 15

6II. MEDIUL MACROECONOMIC SI REZULATELE

ACTIVITATII ECONOMICE

Produsul Intern Brut (în engleza Gross Domestic Product) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unui stat în decurs de un an.

Mod de calculDupă aşa-numitul calcul originar PIB-ul se calculează scăzând valoarea materialelor folosite în producţie din valoarea producţiei brute. Adăugând acestui calcul taxele de import şi cele de producţie şi scăzând subvenţiile se obţine produsul intern brut.După aşa-numitul calcul după întrebuinţare PIB ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private şi a organizaţiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiţii, a cheltuielilor statului, a investiţiilor în scopul depozitării ca şi câştigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.PIB = consum + investiţii + exporturi − importuriEconomiştii (pornind de la Keynes) au împărţit termenul de consum general în două părţi; consumul privat şi cheltuielile sectorului public. Două avantaje ale împărţirii consumului total în acest mod în teoria macroeconomică sunt:

Consumul privat este o preocupare centrală a economiei bunăstării. Investiţiile private şi subdiviziunile comerciale ale economiei sunt direcţionate ultimativ (în curentul principal al modelelor economice) înspre creşterea pe termen lung a consumului privat.

Deoarece este separat de consumul privat endogen, consumul sectorului public poate fi considerat exogen, astfel încât diferite niveluri ale consumului sectorului public pot fi considerate ca făcând parte din domeniul plin de sensuri al macroeconomiei.

Astfel PIB poate fi exprimat:PIB = consum privat + consumul statului+ investiţii + exporturi neteexporturi nete = exporturi − importuriDacă din PIB se scad deprecierile se obţine produsul intern net.In perioada 2000-2004, produsul intern brut al Spaniei a fost de 849,3 mld.euro in 2000 si de 1090,8mld.euro in 2004 ceea ce inseamna un ritm de crestere nominala a PIB de 28%. In aceeasi perioda cresterea reala a PIB a fost de 5,0 in 2000 si 3,1 in 2004, astfel ritmul de crestere real al PIB este de 8%.PIB-ul pe cap de locuitor este PIB-ul împărţit la numărul locuitorilor. Acesta este adesea dat ca ajustat, însemnând că este astfel calculat încât nivelurile diferitelor preţuri sunt mascate în diferite ţări. Astfel poate fi comparată eficienţa diferitelor ţări.Deoarece PIB-ul combină suma tuturor activităţilor care se pot evalua în bani şi nu a folosinţei acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc condiţionat de măsurare a bunăstării şi a calităţii vieţii. Pentru acest scop se recomandă alte metode de calcul, cum ar fi Human Development Index (HDI).In anul 2000 PIB-ul per capita al Spaniei a fost de 21.093 mil.euro, iar in 2004 de 25.582 mil.euro.

7

Indicele de perceptie a coruptiei ( in engleza perceived corruption index ) ia in considerare trei grupe tinta care fac aprecieri la coruptia dintr-o tara : oamenii de afaceri, expertii si cetatenii unei tari. Cu cat nivelul acestui indice este mai ridicat cu atat tara este mai putin corupta. Spre exemplu, Spania avea in anul 2000 un indice al coruptiei de 7.0, iar in 2004 de 7.1 ceea ce arata ca este o tara destul de constanta la acest capitol si nu foarte corupta. Indicele libertatii economice masoara gradul de implicare a statului in diferite aspecte ale economiei plecand de la ipoteza ca tarile mai dezvoltate inregistreaza, de regula, o economie mai pronuntata.Se calculeaza ca o medie din 10 criterii : politica comerciala, barierele fiscale, interventia guvernului, politica monetara, investitiile straine, sistemul bancar, controlul salariilor si al preturilor, drepturile de proprietate, reglementarile si piata neagra. Are valori cuprinse intre 1 si 5 si cu cat nivelul este mai aproape de 5 cu atat guvernul se implica mai mult in economie si gradul de libertate este mai scazut. Spania are un indice al libertatii economice de 2.33 ceea ce o face sa fie una dintre tarile “aproape libere”.

8

III. ANALIZA INFLATIEIInflatia consta in cresterea generalizata si continua a preturilor bunurilor, serviciilor si factorilor de productie ai unor tari. Inflatia presupune reducerea capacitatii de cumparare a banilor.  Pentru a oferi masuri pentru inflatie se pot utiliza doua forme, ratele de crestere a preturilor (procentajul in care au variat intr-o perioada de timp determinata) sau numerele indice (procentaje ce reprezinta preturi actuale referitoare la cele in vigoare la o anumita data). Astfel putem spune de exemplu, ca in anul 1990 preturile au crescut in Spania cu 6,5% sau ca au atins indicele de 168,6 in comparatie cu 1983. estimarea acestor masuri se obisnuieste sa se faca cu Indicele Preturilor de Consum (IPC) sau cu deflatorul PIB-ului.  In Spania IPC-ul este calculat de catre Institutul National de Statistica. 

Procesul pentru estimarea sa este urmatorul. In 1992 s-a realizat un studiu atent al consumurilor obisnuite ale spaniolilor prin intermediul unui Chestionar al Bugetelor Familiale (CBF). Acest tip de studii au un cost foarte mare si de aceea se realizeaza foarte rar: cel anterior afost in 1983. CBF din 1983 a aratat ca pe termen mediu, din fiecare 100 de pesetas se cheluiesc 1,45 pe carne de pasare, 0,435 pe incaltaminte pentru copii, 1,808 pe articole de curatat, etc. Aceste proportii, calculate pentru 57 de tipuri de bunuri si servicii, grupate in 9 capitole, sunt utilizate ca ponderi pentru estimarea IPC.

9

Domeniile de consumal spaniolilor dupa CBF, procentajul

cheltuielilor utilizate ca ponderi pentru IPC

GrupuriAn de baza

1983

An de baza

1992

Alimentatie 29,36 33,03

Imbracaminte 11,48 8,74

Locuinta 10,28 18,57

Menaj 6,68 7,41

Medicina 3,13 2,39

Transport 16,54 14,38

Cultura 7,27 9,26

Altele 15,26 8,52

Total 100,00 100,00

Cu datele obtinute prin intermediul CBF, INS selectioneaza o lista de produse reprezentative din fiecare grup; este ceea ce se numeste "cosul zilnic". Se considera ca un produs selectionat este "reprezentativ" pentru grupul sau daca pretul sau variaza in aceeasi proportie ca media celorlalte produse din grupul sau. Preturile produselor din cos sunt controlate lunar.  Pentru fiecare grup se elaboreaza un numar indice luand ca baza anul in care se realizeaza CBF. Pentru asta se calculeaza cantitatea din produsul reprezentativ ce ar putea fi cumparata cu 100 de pesetas in anul de baza; indicele corespondent al fiecarei luni este cantitatea de bani necesara pentru a cumpara aceasta cantitate. IPC este media indicilor tuturor grupurilor, ponderati dupa rezultatele CBF.  Datele din IPC se publica lunar, cu o intarziere de cateva saptamani fata de ultima luna luata in calcul. Toate mijloacele de informare le publica imediat, dar forma in care sunt exprimate rezultatele poate induce in eroare si chiar poate pune in contradictoriu de la o perioada la alta. "In luna anterioara lui iunie preturile au crescut cu 0,3%"; "Pentru lunile care au trecut din acest an preturile au crescut cu 2,5%"; "Rata anuala a inflatiei a crescut in iunie la 6,5%"; toate frazele anterioare se refera la cresterea IPC pentru aceeasi data si tara, iunie 1990 in Spania, dar prima arata doar datele ultimei luni, a doua datele din ultimele sase luni, din ianuarie in iunie si a treia arata suma ultimelor 12 luni. Inclusiv cand se ofera datele IPC pe un an intreg se pot da cresterile preturilor intre 1 ianuarie si 31 decembrie sau media ratelor anuale estimate in fiecare din cele 12 luni. Cum in cos sunt incluse produse importate, IPC reflecta variatiile de preturi datorate factorilor externi si care nu ar trebui sa fie considerati inflatie. Alte cauze ale variatiilor neinflationiste ale preturilor sunt cele date de produsele agricole din cauze de sezon sau fluctuatii climatice.

10

Pentru ambele motive se obisnuieste a se utiliza conceptul de inflatie subdiacenta care este masura IPC inlaturand materiile prime energetice importate, gaz si petrol, si produsele alimentare in curs de fabricatie. In ultimii ani inflatia subdiacenta din Spania a fost intotdeauna deasupra lui IPC.  Deflatorul PIB este procentajul ce reprezinta PIB-ul nominal referitor la PIB-ul real. Cu alte cuvinte, este rezultatul comparatiei dintre PIB-ul exprimat in pesetas curent cu cel exprimat in pesetas constant. Avantajul utilizarii deflatorului PIB ca masura a inflatiei consta in faptul ca in el intra toate bunurile si serviciile produse in tara si ponderate exact in proportia pe care o reprezinta asupra productiei totale. Inconvenientul sta in marea dificultate a estimarii sale. Se va publica doar anual si cu unele luni de intarziere. Spania avea in 2000 un indice general al preturilor de 3.43 %, iar in 2004 a crescut pana la 4.08%.Forta de munca pe sectoare de activitate agricultura: 5.3% industrie: 30.1% servicii: 64.6% (2004 est.)

Forta de munca (total angajati – septembrie 2005) :  19.191 mii (din care 3.311 mii in industrie si 12.492 mii in sectoarele de servicii).Locuri de munca nou create (estimativ 2005) : 522.000.Repartizarea pe domenii de activitate a fortei de munca : 5,3% in agricultura, 30,1% in industrie, minerit si constructii, 64,6% in servicii.Angajati afiliati la Asigurarile Sociale (octombrie 2005) : 18.195 mii persoane,  din care :- 2.645 mii provin din industrie.- 1.720 mii sunt straini (1.430 mii provin din tari necomunitare si 175 mii dintre acestia sunt romani).Someri (octombrie 2005) : 2.053 mii persoane.Rata somajului : 11,2%.Salariul lunar minim : 540,9 euro (de la 1 ianuarie 2006).Rata anuala a inflatiei (octombrie 2005) : 3,5%.

Nivelul de trai-ponderea populatiei care traieste sub pragul saraciei:

                                          Poverty hazard rateBoth sexes  

     Total 19,9

     Under 16 years old 24,3

     From 16 to 24 years old 19,1

     From 25 to 49 years old 15,6

     From 50 to 64 years old 16,6

     65 years old and over 29,6

     16 and over 19,1

     From 16 to 64 years old 16,5

     Under 65 years old 17,9

Sursa: National Statistics Institute

11

IV. SECTORUL EXTERN AL ECONOMIEI SPANIEI

Balanta de plati Balanta de Plati este un document contabil ce prezinta intr-o forma scurta registrul tranzactiilor economice duse la capat intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii in timpul unei perioade de timp determinate care este normal de un an. Vom utiliza aici specificatiile celui de-al Cincilea Manual al Balantei de Plati elaborat de FMI, care sunt cele utilizate cu mai mare sau mai putina fidelitate de majoritatea tarilor. Ca exemplu vom utiliza datele economiei spaniole asa cum au fost elaborate de Banca Spaniei. Tarile europene urmeaza normele FMI cu unele norme aditionale specifice care permit elaborarea unei balante de catre Banca Centrala Europeana. BCE defineste Balanta de Plati ca "statistica ce culege, cu diferentele respective, tranzactiile transfrontaliere in timpul perioadei la care se refera, lunar, trimestrial sau anual." In abordarea pentru prima data a temei Balantei de Plati, trebuie clarificat ca toate tranzactiile economice vor determina doua pozitii in balanta, una in coloana veniturilor si una in cea a platilor, una pentru valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat, alta pentru contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii. De aceea suma celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de Plati este intotdeauna nul, balanta este intotdeauna in echilibru. Cand se vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balante. Tranzactiile se ordoneaza in trei mari rubrici: contul curent, contul de capital si contul financiar. Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri.

  Venituri Plati Sold

Bunuri 104 244,1 131 791,1 –27 547,0

Servicii 50 190,9 28 600,2 21 590,7

Venituri 11 674,7 20 639,5 –8 964,8

Transferuri curente 12 524,4 9 645,8 2 878,6

Contul curent 178 634,2 190 676,7 –12 042,5

Spania, 1999. in milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

Balanta de bunuri, numita si de marfuri, foloseste ca sursa de informatii elementare pentru datele statistice culese si elaborate de Departamentul Vamal de la Agentia de Stat din administratia Fiscala, desi le elaboreaza din nou cu ajustarile de rigoare. De exemplu, importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza Departamentul Vamal. Preturile FOB (Free On Board) se diferentiaza de preturile CIF (Cost, Insurance and Freight) pentru ca ultimele includ navlul si asigurarile.

12

Normal, in elaborarea Balantei de Plati, navlul si asigurarile trebuie contabilizate ca servicii si nu ca marfuri. Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului, regalitatii si veniturilor proprietatii imateriale. In realitate, in Spania, aproape toata suma serviciilor se datoreaza turismului. Concret, contul serviciilor din acest an a fost:

  Venituri  Plati Sold

Turism 30 481,7 5 181,5 25 300,3

Alte servicii 19 709,2 23 418,7 –3 709,6

Balanta serviciilor 50 190,9 28 600,2 21 590,7

Spania, 1999. in milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca sau capital) spanioli angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca multe venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara de origine. In 1988 balanta veniturilor a aratat aceste rezultate:

  Venituri  Plati  Sold

din munca 322,1 320,2 1,9

din investitii 11 352,6 20 319,4 –8 966,7

Balanta veniturilor 11 674,7 20 639,5 –8 964,8

Spania, 1999. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

In elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este sa se faca distinctie intre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital. Ca transferuri curente apar transferurile de emigranti, impozitele, prestatiile si cotizatiile la Asigurarile sociale, donatiile destinate achizitiei bunurilor de consum, retributiile personalului ce presteaza servicii in afara, in programe de intrajutorare, pensii alimentare, mosteniri, premii literare, artistice, stiintifice si altele, premii ale jocurilor de noroc, cotizatii la asociatiile de binefacere, de recreere, culturale, stiintifice si sportive, etc. Contul de capital spaniol ia in pincipal transferurile de capital ale administratiilor publice cu Uniunea Europeana, adica transferurile fondurilor de coeziune, FEDER si FEOGA. Alte partide mai mici procedeaza la instrainarea sau achizitia activelor imateriale neproduse sau prin lichidarea patrimoniului emigrantilor.

13

  Venituri  Plati  Sold

Contul de capital 7 584,0   956,0 6 628,0

Spania, 1999. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

Contul financiar este impartit in cinci balante: investitii directe, investitii de portofoliu, investitii financiare, alte investitii si tipuri de rezerve.

  Variatii ale pasivului  Variatii ale activului VP – VA

Investitiile Spaniei in exterior   77 147,9 -77 147,9

Investitii directe   33 240,5 -33 240,5

Investitii de portofoliu   44 039,8 -44 039,8

Investitii financiare   –132,4 132,4

Investitiile straine in Spania 52 183,7   52 183,7

Investitii directe 8 781,2   8 781,2

Investitii de portofoliu 43 402,6   43 402,6

Alte investitii 38 716,8 23 676,9 15 039,9

Variatii ale rezervelor   –20 970,0 20 970,0

Contul financiar 90 900,5 79 854,8 11 045,7

Spania, 1999. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

Investitiile directe sunt cele in care investitorul este ghidat dupa obiectivul obtinerii unei rentabilitati permanente si influentei in organele directive ale intreprinderii investitoare.  Investitiile de portofoliu sunt achizitiile de valori negociabile cand reprezinta un procentaj mai mic al companiei investitoare. Pragul este stabilit de FMI in limita lui 10% din capital.  Investitiile financiare includ optiunile, actiunile financiare futures, warrants, orice actiuni sau valori, cumpararile si vanzarile de devize la termen, acordurile nivelurilor dobanzilor viitoare (FRA), schimburile financiare de moneda sau nivelurile dobanzilor si orice alt schimb financiar sau swap, indici, cotizatii medii sau orice alta clasa de active. In alte investitii sunt considerate operatiile de imprumuturi comerciale si financiare. Contul variatiilor de rezerve ia in considerare miscarile activelor externe controlate de autoritatile monetare ce se utilizeaza pentru a finanta dezechilibrele balantei sau pentru interventii pe pietele de schimb. Soldul total al Balantei de Plati este rezultatul insumarii soldurilor conturilor curente, ale capitalului, financiare si erorile care s-au putut detecta in calcule. Soldul va fi intotdeauna, dupa cum am spus mai inainte, zero. Existenta excedentelor sau deficitelor in vreo sub-balanta este ceva normal; situatia preocupand cand dezechilibrul este foarte important si cand se mentine in forma sustinuta in timp. Un dezechilibru permanent indica existenta problemelor grave ce trebuie rezolvate. Un deficit persistent in conturile curente obisnuieste sa fie consecinta unei rate de inflatie superioara celei a tarilor cu care se face comert, ceea ce scumpeste produsele nationale facand astfel dificile exporturile.

14

Masurile fiscale si monetare folosite au si ele efectul de a reduce capacitatea de consum a familiilor si deci a cererii lor de importuri. Stabilirea controalelor directe ale miscarilor capitalurilor si marfurilor sunt o tentatie pentru guvernele cu deficite permanente dar incurajeaza ineficienta si scaderea productivitatii, reduc cresterea si prejudiciaza bunastarea tarii pe termen lung si scurt.

Balanta de plati in conturi curente si de capital in mil euro

                                       1999 2004  Ingresos Pagos Saldos Ingresos Pagos Saldos

CUENTA CORRIENTE 180.417 193.529 -13.112 256.692 301.143 -44.451 Balanza comercial 105.735 134.320 -28.585 148.106 201.043 -52.937

Servicios 50.362 28.838 21.524 68.387 46.156 22.231 Servicios: Turismo y viajes 30.416 5.166 25.250 36.376 9.772 26.604 Servicios: Otros servicios 19.946 23.672 -3.726 32.011 36.384 -4.373

Rentas 11.820 20.724 -8.904 24.747 38.448 -13.701 Rentas: Del trabajo 322 322 1 469 528 -59

Rentas: De la inversión 11.498 20.402 -8.905 24.278 37.920 -13.642

Transferencias corrientes 12.500 9.647 2.853 15.452 15.496 -44 CUENTA DE CAPITAL 7.580 1.028 6.552 9.351 803 8.548

CUENTAS CORRIENTE+CAPITAL

187.997 194.557 -6.561 266.043 301.946

-35.903

15

CONTUL FINANCIAR

                                          1999 2004

  Variación neta de pasivos (VNP)

Variación neta de activos (VNA)

Saldos (VNP-VNA)

Variación neta de pasivos (VNP)

Variación neta de activos (VNA)

Saldos (VNP-VNA)

CUENTA FINANCIERA

.. .. 11.242 .. .. 36.834

EXCLUIDO BANCO DE ESPAÑA

.. .. 26.310 .. .. 50.844

Inversiones directas .. .. -24.709 .. .. -26.345 Inversiones directas: De España en el exterior

0 39.501 -39.501 .. 39.825 -39.825

Inversiones directas: Del exterior en España

14.791 0 14.791 13.480 .. 13.480

Inversiones de cartera .. .. -1.402 .. .. 85.805 Inversiones de cartera: De España en el exterior

.. 44.090 -44.090 .. 24.981 -24.981

Inversiones de cartera: Del exterior en España

42.688 .. 42.688 110.786 .. 110.786

Otras inversiones .. .. 52.148 .. .. -9.777 Otras inversiones: De España en el exterior

0 -14.008 14.008 .. 27.310 -27.310

De España en el exterior: Instituciones financieras monetarias

0 -4.928 4.928 .. 15.816 -15.816

De España en el exterior: Administraciones Públicas

0 198 -198 .. 1.207 -1.207

De España en el exterior: Otros sectores residentes

0 -9.278 9.278 .. 10.288 -10.288

Otras inversiones: Del exterior en España

38.140 0 38.140 17.533 .. 17.533

Del exterior en España: Instituciones fnancieras monetarias

23.415 0 23.415 13.559 .. 13.559

Del exterior en España: Administraciones Públicas

-254 0 -254 5.041 .. 5.041

Del exterior en España: Otros sectores residentes

14.980 0 14.980 -1.067 .. -1.067

Derivados financieros .. .. 274 .. .. 1.161 BANCO DE ESPAÑA .. .. -15.068 .. .. -14.010 Reservas .. .. 20.970 .. .. 5.147 Activos BE frente al .. .. -35.978 .. .. -13.760

EurosistemaOtros activos netos .. .. -61 .. .. -5.397 ERRORES Y OMISIONES

.. .. -4.682 .. .. -931

Sursa:Banca Spaniei, Anuario Estadístico de España

CONCLUZII:

Spania este, în prezent, statul autonomiilor, foral unitar, dar, de fapt, funcţionând ca o federatie deComunitati Autonome, fiecare cu puteri şi legi diferite (de exemplu unele au propriile lor sisteme educaţionale şi de sănătate, altele nu). Există unele probleme cu acest sistem, de vreme ce unele guverne autonome (acelea conduse de partide naţionaliste) încearcă un tip mai federal de relaţii cu Spania, în timp ce guvernul central încearcă să reprime ceea ce unii văd ca şi o autonomie excesivă a unor conmunităţi autonome.Economia capitalistă mixtă a Spaniei suportă un PIB care pe o bază per capita reprezintă 80% din cel al economiilor vest-europene. Guvernul său de centru-dreapta a lucrat cu succes pentru a câştiga aderarea la primul grup de ţări ce au lansat moneda unica europeană pe1 ianuarie, 1999. Administraţia lui Jose Maria Aznar a continuat să advoce liberalizarea, privatizarea, şi deregularea economiei şi a introdus unele reforme pentru taxe în final. Somajul a scăzut vizibil sub administraţia lui Aznar, dar rămâne cel una din cele mai mari rate dinUniunea Europeana , la 13%. Guvernul încearcă să facă progrese viitoare în schimbarea legilor de muncă şi reformare schemelor de pensie, care sunt cheia susţinerii atât a avansării economiei interne a Spaniei, cât şi a competitivităţii externe într-un mediu cu o monedă unică.

17

BIBLIOGRAFIE:

1. WWW.INE.ES

2. WWW.CERGE-EI.CZ

3. WWW.WIKIPEDIA.ORG

4. WWW.CIA.GOV

5. WWW.BDE.ES

6. WWW.TRANSPARENCY.ORG

7. WWW.HERITAGE.ORG

8. WWW.OECD.ORG

9. WWW.EUROPA.EU.INT

18