Raport de progres al Romaniei în conformitate cu Directiva ... · 1 Raport de progres al Romaniei...

1

Raport de progres al Romaniei în conformitate cu Directiva 2009/28/CE Articolul 22 al Directivei 2009/28/CE cere Statelor Membre să transmită Comisiei un raport privind progresele realizate în promovarea utilizării energiei din surse regenerabile de energie până la 31 decembrie 2011 şi la fiecare doi ani după aceea. Cel de-al şaselea raport, care trebuie transmis până la 31 decembrie 2021, va fi ultimul raport cerut. Rapoartele Statului Membru sunt importante pentru monitorizarea globală a realizărilor în domeniul politicii energiilor regenerabile şi a modului în care Statul respectiv respectă măsurile stabilite în Directiva 2009/28/CE şi în Planurile sale Naţionale de Acţiune în domeniul energiei regenerabile. Raportul de progres al Romaniei a fost intocmit cu respectarea recomandarilor Comisiei Europene din documentul „Template for Member State progress reports under Directive 2009/28/EC”.

1. Consumul real de energie la nivel sectorial, cotele de energie globale reale şi consumul real de energie din surse regenerabile în ultimii 2 ani (2010 şi 2009) (Articolul 22 (1) a al Directivei 2009/28/CE)).

Tabel 1: Consumul sectorial de energie (electricitate, încălzire şi răcire şi transport) şi cotele globale de energie din surse regenerabile de energie

2009 2010

RES-C&R (%) 23,46 24,22 RES-E (%) 33,46 32,06 RES-T (%) 0,67 0,68 Cotă globală RES (%) 21,75 22,36

Din care prin mecanismul de cooperare (%)

0 0

Surplus pentru mecanismul de cooperare (%)

0 0

In Anexa 4 sunt prezentate detalii de calcul. Tabel 1a: Tabel de calcul pentru contribuţia fiecărui sector la consumul de energie finală (ktoe)

din surse regenerabile de energie 2009 2010 (A) Consum final brut de RES pentru încălzire şi răcire 3789,123 3975,4 (B) Consum final brut de electricitate din RES 1469,446 1522,595 (C) Consum final brut de energie din RES în transporturi 33,54 33,13

(D) Consum total brut de RES 5258,051 5498,349 (E) Transfer de RES în alte State Membre

0 0

(F) Transfer de RES din alte State Membre şi terţe ţări

0 0

(G) Consum RES adaptat pentru ţintă (D)-(E)+(F) 5258,051 5498,349

Ref. Ares(2012)127461 - 03/02/2012

2

Consumul final brut de energie din RES în transporturi (linia C) provine exclusiv din consumul de electricitate din RES in transporturi, fiind inclus in linia B. Astfel, linia D = linia A + linia B. Tabel 1.b: Contribuţia totală reală (capacitatea instalată, generarea brută de electricitate) a fiecărei tehnologii de energie regenerabilă în Romania pentru a atinge cotele ferme pentru 2020 şi traiectoria indicativă interimară pentru cotele de energie din RES în electricitate

2009 2010 MW GWh MW GWh

Hidro: 6450 17360 6474 17573 Fără pompaj 6358 17060 6382 17324

<1 MW 70 115 76 126 1 MW–10 MW 297 711 315 754 >10 MW 5991 16235 5991 16444

Cu pompaj 92 300 92 250 Mix - - - -

Geotermală 0 0 0 0 Solară: 0,050 0,003 0,200 0,020

fotovoltaică 0,050 0,003 0,200 0,020 Energie electrică solară concentrată

0 0 0 0

Maree, valuri, ocean

0 0 0 0

Eoliană: 14,548 9,753 388,608 299,061 Onshore – pe ţărm 14,548 9,753 388,608 299,061 Offshore - în larg 0 0 0 0

Biomasă: - 5,206 - 69,472 Biomasă solidă - 4,959 - 69,227 Biogaz 0 0,247 0 0,245 Biolichide 0 0 0 0

TOTAL, exclusiv pompaj

17074,962 17692,553

Din care în CHP - 5,206 - 69,472 Nota: In Anexa 1 sunt prezentate detalii de calcul. Valorile pentru productia de electricitate in centrale hidro si eoliene sunt valori normalizate. Tabel 1c: Contribuţia totală reală (consum de energie finală) din fiecare tehnologie RES în Romania pentru atinge cotele ferme pentru 2020 şi traiectoria indicativă interimară pentru cotele de energie din RES pentru încălzire şi răcire (ktoe)

2009 2010 Geotermică (exclusiv căldură geotermală de temperatură joasă în aplicaţiile cu pompă de căldură)

25,485 24,351

Solară 0 0 Biomasă: 3763,637 3951,021

3

Biomasă solidă 3762,996 3950,162 Biogaz 0,641 0,859

Biolichide 0 0 Energie regenerabilă pentru pompele de căldură:

- din care aerotermală- din care geotermală

- din care hidrotermală

0 0

TOTAL 3789,122 3975,372 Din care DH 28,929 44,577 Din care biomasă în gospodării

3394,425 3526,063

In Anexa 3 sunt prezentate detalii de calcul. Tabel 1d: Contribuţia totală reală a fiecărei tehnologii de energie regenerabilă în Romania pentru a atinge ţintele ferme 2020 şi traiectoria indicativă interimară pentru cotele de energie din surse de energie regenerabilă în sectorul transporturi (ktoe),

2009 2010 Bioetanol/ bio-ETBE 82,61 110,90 Din care importat 73,58 57,60

Din care Biocombustibili Articolul 21.2 0 0 Biodiesel 148,60 142,43 Din care importat 79,43 58,87

Din care Biocombustibili Articolul 21.2 0 0 Hidrogen din regenerabile 0 0 Electricitate din regenerabile 33,54 33,13

Din care transport rutier Din care transport altul decât cel rutier

Altele (ca biogaz, uleiuri vegetale, etc.) – specificaţi

0 0

Din care Biocombustibili Articolul 21.2 0 0 TOTAL CONSUM REAL 264,76 286,46 CONTRIBUTIE TOTALA PENTRU ATINGEREA TINTEI FERME 2020 SI INCADRAREA IN TRAIECTORIA INTERMEDIARE

33,54 33,13

Nota: In Anexa 2 sunt prezentate detalii de calcul.

In perioada analizata s-au utilizat efectiv biocarburanti in transporturi, conform rapoartelor nationale transmise COM, dar nu a existat cadrul legislativ privind conformitatea cu criteriile de durabilitate si verificarea acestei conformitati.

Comparand valorile din tabelele precedente cu valorile corespunzatoare din PNAER se remarca urmatoarele:

• - Consumul de energie electrica din SRE a avut in anul 2010 o valoare de 1522,595 mii tep (17692,553 GWh) fata de 1470 mii tep (17094 GWh) in PNAER. Depasirea s-a inregistrat la energie hidroelectrica, unde valoarea reala in 2010 a fost de 17324 GWh fata de valoarea prognozata in PNAER de 16567 GWh.

4

- Valoarea reala a consumului final brut de energie electrica in anul 2010 a fost de 4749,88 mii tep fata de valoarea prognozata in PNAEE de 5350 mii tep. Valoarea mai scazuta a consumului real a fost determinata de influenta crizei economice. - In conditiile prezentate, ponderea consumului de energie electrica din SRE in consumul final brut de energie electrica a fost in anul 2010 de 32,06% fata de valoarea prognozata in PNAER de 27,48%.

• - Consumul de energie din SRE in transporturi cu respectarea criteriilor de durabilitate din Directiva 2009/28/CE a fost in anul 2010 de 33,13 mii tep si a provenit exclusiv din consumul de energie electrica din SRE in transporturi. In fapt, in Romania s-au consumat cantitati importante de biocarburanti (253,33 mii tep in anul 2010), dar nu s-a realizat verificarea conformitatiii cu criteriile de durabilitate. In anul 2011 cadrul legislativ a fost modificat in mod corespunzator.

• - Consumul de energie din SRE pentru incalzire / racire a fost in anul 2010 de 3975,372 mii tep, mult mai mare decat consumul preconizat (2819 mii tep). Valoarea ridicata a acestui consum a fost determinata de cantitatea mare de lemne de foc utilizata de catre populatie (3526,063 mii tep). Acest lucru a facut ca, in anul 2010, ponderea consumului de energie din SRE pentru incalzire si racire in consumul total de energie pentru incalzire si racire sa fie de 24,22% fata de valoarea preconizata prin PNAER de 17,26%.

• - La nivel national consumul total de energie din SRE in anul 2010 a avut valoarea de 5498,349 mii tep fata de valoarea preconizata prin PNAER de 4529 mii tep. Diferenta a fost determinata in primul rand de cresterea consumului de biomasa solida (lemne de foc) in gospodariile populatiei. - In conditii de recesiune economica, consumul final brut de energie a avut in anul 2010 o valoare de 24586,891 mii tep fata de 25863 mii tep valoare preconizata prin PNAER. Valoarea scazuta a consumului final brut de energie a contribuit suplimentar la cresterea ponderii consumului de energie din SRE in consumul final brut. - Ponderea consumului de energie din SRE in consumul final brut de energie a fost in anul 2010 de 22,36% fata de o valoare prognozata prin PNAER de 17,50%.

2. Măsuri luate în ultimii doi ani şi/sau planificate la nivel naţional pentru promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile ţinând cont de traiectoria indicativă pentru realizarea ţintelor naţionale SRE după cum este stabilit în Planul Naţional de Acţiune în domeniul SRE (Articolul 22(1)a) din Directiva 2009/28/CE))

Tabel 2: Prezentare generală a tuturor politicilor şi măsurilor Nume şi referinţă a

măsurii Tip de

măsură Rezultat

preconizat Grup şi/sau activitate

ţintă Existent

sau planificat

Date de început şi sfârşit al măsurii

1. Sistem de garanţii de origine pentru electricitatea şi încălzirea şi răcirea din SRE (Legea 220/2008 republicata)

reglementare dezvoltarea productiei de electricitate/ incalzire-racire din SRE

producatori de electricitate/ incalzire-racire din SRE

planificat Data de inceput: 01.01.2012 Data de sfarsit: -

5

2. Certificate de origine pentru biomasa utilizata drept combustibil sau materie prima la producerea energiei din SRE (OUG 88/2011)

reglementare incadrarea in principiile dezvoltarii durabile

producatori de biomasa utilizata drept combustibil sau materie prima la producerea energiei din SRE

planificat Data de inceput: 01.01.2012 Data de sfarsit: -

3. Stabilirea ponderii biocarburantilor in motorina si benzina introduse spre vanzare pentru perioada 2011-2020 (HG 935/2011)

reglementare cresterea consumului de biocarburanti

producatori de carburanti

planificat Data de inceput: 11.11.2011 Data de sfarsit: 2020

4. Introducerea criteriilor de durabilitate pentru biocarburanti si obligativitatea verificarii acestora (HG 935/2011)

reglementare incadrarea in principiile dezvoltarii durabile

producatori de carburanti

planificat Data de inceput: 11.11.2011 Data de sfarsit: 2020

5. Etichetarea energiei electrice si furnizarea catre consumatori de informatii privind structura surselor primare de energie utilizate la producerea energiei electrice furnizate si impactul acestora asupra mediului (Ordin ANRE 69/2009)

soft (campanie de informare)

cresterea vanzarilor de energie electrica produsa din SRE

consumatorii de energie electrica

existent Data de inceput: 03.08.2009 Data de sfarsit: -

6. Imbunatatirea sistemului de cote obligatorii combinat cu tranzactionarea certificatelor verzi pentru E-SRE (OUG 88/2011)

reglementare - cresterea productiei de E-SRE - respectarea legislatie comunitare privind ajutorul de stat

producatori si furnizori de E-SRE

planificat Data de inceput: etapizat, incepand cu 19 octombrie 2011 (data publicarii in Monitorul Oficial) si pana la 19 aprilie 2012, termen stabilit pentru elaborarea unor regulamente Data de sfarsit: -

7. Dezvoltarea retelelor de transport si distributie a energiei electrice pentru asigurarea preluarii E-SRE (Planul de Perspectiva al RET elaborat de TRANSELECTRICA)

investitii asigurarea transportului si distributiei energiei electrice produse din SRE in conditii de siguranta in functionare a SEN

- TRANSELECTRICA - producatori de E-SRE

planificat Data de inceput: 2011 Data de sfarsit: 2019

8. Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice”, Axa 4 “Cresterea eficientei energetice si sigurantei aprovizionarii in contextul combaterii schimbarilor climatice”, Domeniul Major de Interventie 4.2

financiara cresterea capacitatii instalate in unitati de producere a energiei din SRE si a energiei generate

- autoritati publice - societati comerciale

existent Data de inceput: 2008 Data de sfarsit: 2013

6

“Valorificare surselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde” 9. Programul privind cresterea productiei de energie din surse regenerabile


persoane juridice cu activitati economice

Data de inceput: 06.05.2010 Data de sfarsit:-

10. Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire (Programul „Casa Verde” – persoane fizice)


populatie (persoane fizice)


11. Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire (Programul „Casa Verde” – persoane juridice fara activitati economice)


unitati administrativ teritoriale, institutii publice si unitati de cult


12. Posibilitatea achizitionarii de autovehicule cu sistem de propulsie electrica si/sau hibrid in cadrul programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional

financiara cresterea numarului de automobile electrice si hibride vandute

- producatori si comercianti de automobile electrice si hibride - persoane fizice si juridice care achizitioneaza automobile electrice si hibride


2.a Evaluarea şi îmbunătăţirea procedurilor administrative pentru înlăturarea barierelor din reglementare şi non-reglementare pentru dezvoltarea energiei regenerabile (Articolul 22(1)e) din Directiva 2009/28/CE)). Evaluarea si imbunatatirea procedurilor administrative pentru dezvoltarea energiei regenerabile si alinierea acestor proceduri la standardele UE a reprezentat o preocupare permanenta a factorilor de sinteza si decizie la nivel national, regional si local, a organizatiilor implicate. Principalele actiuni si masuri intreprinse vor fi prezentate in continuare. a) Imbunatatirea sistemului cotelor obligatorii combinat cu tranzactionarea certificatelor verzi

http://www.afm.ro/parc_auto.php



7

Sistemul de cote obligatorii combinat cu tranzactionarea CV a fost instituit drept mecanism suport de promovare a productiei de electricitate din SRE prin HG 1892/20041 cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru a accelera cresterea productiei de E-SRE, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Legea 220/20082 a fost modificata in anul 2010 prin Legea 139/20103 si republicata in noua forma in Monitorul Oficial4. Sistemul de promovare stabilit este, conform legislaţiei comunitare in domeniul ajutorului de stat, de natura ajutorului de stat sau susceptibil de a fi ajutor de stat, iar pentru aplicarea sa este absolut necesară autorizarea prealabilă a acestuia de către Comisia Europeană. În acest sens, în luna noiembrie 2009, autorităţile române (ANRE, MECMA, Consiliul Concurenţei) au iniţiat procedura de prenotificare la Comisia Europeană a sistemului de promovare a energiei electrice produsă din surse regenerabile stabilit prin Legea 220/2008. Ulterior, au fost transmise Comisiei Europene modificările şi completările aduse prin Legea 139/2010. În luna iulie 2010, autorităţile române au încheiat etapa de prenotificare şi au demarat procedurile de notificare, astfel că, în data de 3 iunie 2011, a fost incheiată şi etapa de notificare oficială a sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile instituit prin Legea 220/2008, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

- Avand in vedere necesitatea corelarii Legii 220/2008 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare cu prevederile legislatiei comunitare (inclusiv a Deciziei Comisiei Europene: Ajutorul de Stat SA33134 (2011/N) – Romania – „Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice”),

Guvernul Romaniei a adoptat OUG 88/20115. Schema suport actuala, asa cum rezulta ea din prevederile Legii 220/2008 republicata cu completarile si modificarile ulterioare, inclusiv cu completarile si modificarile din OUG 88/2011 este prezentata in capitolul 3. b) Finantarea proiectelor valorificare a SRE Asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea proiectelor de eficienta energetica reprezinta o bariera importanta pentru cei care doresc sa investeasca in astfel de proiecte, indiferent de statutul lor juridic (persoane fizice, societati comerciale, institutii publice etc). Diminuarea acestei bariere a reprezentat o prioritate la nivel national. Avand in vedere rolul important pe care il are absorbtia fondurilor europene in toate domeniile de activitate (in particular pentru valorificarea energiilor regenerabile),

1 HG 1892 /2004 - pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 1056/15.11.2004 2 Legea 220 din 27 octombrie 2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 743/03.11.2011 3 Legea 139/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 474/9 iulie 2010 4 Legea 220/2008 republicata pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 577/13.08.2010 5 OUG 88/2011 privind modificarea si completarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 736/19.10.2011.

http://www.mangus.ro/legi/MO1056.pdf

http://www.dreptonline.ro/monitorul_oficial/monitor_oficial.php?id_monitor=7427


8

Guvernul a luat masuri pentru accelerarea acesteia, inclusiv prin asigurarea cotei de cofinantare de la bugetul de stat pentru proiectele respective. Au fost initiate programe speciale finantate din Fondul de Mediu, programe descrise la capitolul 3. Aceste programe sunt:

- Programul privind cresterea productiei de energie din surse regenerabile (destinat societatilor comerciale)

- Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire (Programul „Casa Verde” – persoane fizice)

- Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire – beneficiari unitati administrativ teritoriale, institutii publice si unitati de cult

Procedurile de accesare a acestor fonduri sunt cele stabilita de legislatia specifica comunitara si nationala. 2.b Măsurile de asigurare a transportului şi distribuţiei de energie electrică produse din RES şi de îmbunătăţire a cadrului sau reglementărilor privind suportabilitatea şi împărţirea costurilor de conectare la reţea şi creşterea fiabilităţii reţelei (Articolul 22(1)f) din Directiva 2009/28/CE)). • Cea mai importanta lege in domeniul infrastructurii pentru energie electrica este

Legea energiei electrice 13/20071 cu modificarile si completarile ulterioare. Legea stabileste cadrul de reglementare pentru desfasurarea activitatilor in sectorul energiei electrice si al energiei termice produse in cogenerare. Dintre obiectivele de baza care trebuie realizate de aceste activitati se citeaza: - asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat al tuturor participantilor

la piata de energie electrica si la retelele electrice de interes public; - asigurarea functionarii interconectate a Sistemului electroenergetic national cu

sistemele electroenergetice ale tarilor vecine si cu sistemele electroenergetice din Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE);

- promovarea utilizarii surselor noi si regenerabile de energie; - asigurarea sigurantei in functionare a Sistemului electroenergetic national; Legea stabileste competentele si atributiunile ANRE, ale OTS, precum si ale OD. Alte documente legislative completeaza prevederile acestei legi, printre care: - Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii

energiei din surse regenerabile de energie cu modificarile si completarile ulterioare;

- HG 90/20082 privind aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public;

Un rol important in dezvoltarea infrastructurii pentru energie electrica il au reglementarile ANRE. Dintre acestea se mentioneaza: - Codul tehnic al retelelor electrice de transport aprobat prin Ordinul ANRE

20/20041; 1 Legea nr. 13/2007, legea energiei electrice a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din 23/01/2007 2 HG 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 109/12 februarie 2008.


9

- Standardul de performanta pentru serviciile de transport si de sistem ale energiei electrice aprobat prin Ordinul ANRE nr. 17/20072;

- Codul tehnic al retelelor electrice de distributie aprobat prin Ordinul ANRE 128/20083;

- Standardul de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice aprobat prin Ordinul ANRE 28/20074;

- Codul Comercial al pietei angro de energie electrica aprobat prin Ordinul ANRE 25/20045;

- Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele

electrice de interes public aprobat prin Ordinul ANRE 129/20086; - Norma tehnica “Conditii tehnice de racordare la retelele electrice de interes

public pentru centralele electrice eoliene” aprobata prin Ordinul ANRE 51/20097.

• TRANSELECTRICA are obligatia de a elabora un plan de perspectiva pentru fiecare 10 ani succesivi, cu actualizare la doi ani, privind transportul energiei electrice in concordanta cu stadiul actual si evolutia viitoare a consumului de energie electrica. Planul de perspectiva este supus spre avizare autoritatii competente (ANRE) si spre aprobare ministerului de resort (MECMA). Acesta este document cu caracter public si se afiseaza pe pagina de internet a TRANSELECTRICA. Planul de perspectiva al dezvoltarii RET trebuie sa prevada: - acoperirea consumului de putere şi energie electrică, în condiţii de siguranţă şi

de eficienţă economică, în conformitate cu politica energetică naţională; - corelarea acţiunilor între Transelectrica şi participanţii la piaţa de energie

electrică, referitor la orice serviciu solicitat care poate avea impact asupra siguranţei în funcţionare a SEN;

- oportunităţile zonale pentru racordare şi utilizare a RET funcţie de prognoza de dezvoltare a consumului şi necesităţile de capacităţi noi instalate, în scopul funcţionării eficiente, în condiţii de siguranţă;

- stabilirea nivelului de rezervă în SEN pentru producerea şi transportul energiei electrice la vârf de consum în conformitate cu cerinţele de dimensionare.

In anul 2008 TRANSELECTRICA a elaborat un Studiu de fundamentare a strategiei companiei privind integrarea in sistemul energetic national a centralelor eoliene. Studiul analizeaza caracteristicile functionale ale centralelor eoliene si implicatiile acestora asupra sistemului energetic national. Printre altele, se arata ca:

1 Ordinul ANRE nr. 20/2004 pentru aprobarea Codului tehnic al reţelei electrice de transport a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 828/08.09.2004 2 Ordinul ANRE 17/2007 privind aprobarea Standardului de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 500/26.07.2007 3 Ordinul ANRE 128/2008 pentru aprobarea Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 43/26.01.2009 4 Ordinul ANRE 28/2007 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice a fost publicat in Monitorul Oficial 760 din 9 noiembrie 2007 5 Ordinul ABRE 25/2004 pentru aprobarea Codului comercial al pieţei angro de energie electrică a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 989/27.10.2004 6 Ordinul ANRE 129/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 23/12.01.2009 7 Ordinul ANRE 51/2009 privind aprobarea Normei tehnice "Conditii tehnice de racordare la retelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene" a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 306/11.05.2009

http://legestart.ro/Monitorul-Oficial-760-din-09.11.2007-(M.-Of.-760-2007-5758).htm

10

- În România, problema racordării centralelor eoliene la SEN se caracterizează în prezent prin concentrarea solicitărilor în zona Dobrogea. Ţinând seama de consumul relativ redus al zonei, dezvoltarea centralei nuclearelectrice (4×710 MW), proiectele de realizare a unor centrale termo si legăturile de interconexiune, apare problema racordării acestora la RET/RED din punct de vedere al capacităţii reţelelor din zona Dobrogea şi al reglajului de tensiune în zonă.

- Cererile de racordare a centralelor eoliene la SEN în zona Transilvania şi Moldova nu pun încă probleme speciale din punct de vedere al capacităţiilor reţelelor de evacuare a puterii din zonele respective.

În vederea soluţionǎrii tuturor aspectele menţionate, existǎ în derulare un studiu de zonǎ care are drept scop propunerea unei reţele ţintă care să fie capabilă să preia întregul excedent al zonei Dobrogea, în condiţiile utilizării capacităţilor existente şi a unor dezvoltări noi ale RET. Soluţia propusǎ trebuie: - să menţină siguranţa în funcţionare a SEN; - să asigure respectarea parametrilor tehnici de calitate ai serviciilor de

transport şi de sistem; - să realizeze transportul energiei electrice fără congestii de reţea pentru variaţii

mari ale puterii generate în centralele eoliene; - să permită maximum de flexibilitate în implementare pentru a se putea adapta

la elementele de incertitudine existente în prezent referitor la volumul puterii instalate şi locaţia acesteia.

In Planul de Perspectivă al RET pentru perioada 2010-2014 şi orientativ 2019 se arata ca un element caracteristic acestei etape este interesul mare pentru punerea in valoare a SRE: biomasa, energie hidro in CHE cu puteri mici, solara si, in special, energie eoliana. Sunt prognozate investitii in instalatii de producere a E-SRE, pentru unele dintre acestea existand deja contracte de racordare sau ATR. Sunt analizate posibilitatile de evacuare a puterii electrice produse si transportului acestuia catre zonele de consum, precum si influentele asupra sigurantei in functionare a sistemului. Planul de Perspectiva al RET este un document complex, care poate fi accesat pe site-ul www.transelectrica.ro. Realizarea masurilor din acest plan va conduce la asigurarea transportului si distributiei E-SRE. Principalele sale elemente cu relevanta pentru transportul si distributia E-SRE sunt prezentate in Anexa 4.

• Planificarea dezvoltarii si modernizarii RED in cadrul SEN se realizeaza de catre fiecare operator de distributie (OD). Planificarea se face pe baza unui studiu de dezvoltare in perspectiva, pe o durata medie de 5 ani si maxima de 10 ani, a retelei electrice respective, studiu fundamentat tehnico-economic. Solutiile alese trebuie sa permita dezvoltarea instalatiilor si dupa aceasta perioada, fara modificari esentiale, cu integrarea elementelor principale ale retelelor existente (solutiile sa fie autostructurante). Studiile se actualizeaza anual. Planul de perspectiva pe termen mediu (5 ani), respectiv actualizarile sale anuale se supun spre avizare Autoritatii competente si reprezinta document cu caracter public. Pe baza planului de perspectiva, fiecare OD intocmeste programul anual de investitii pentru dezvoltarea si modernizarea RED. Planificarea dezvoltarii RED trebuie sa asigure, printre altele, evacuarea puterii din instalatiile producatorilor, inclusiv din instalatiile locale de producere distribuita.

http://www.transelectrica.ro/

11

• Aspectele privind racordarea la retea sunt reglementate de Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin HG 90/20081, precum si de catre mai multe reglementari ANRE. In conformitate cu articolul 7 al regulamentului, pentru realizarea racordarii unui utilizator la reteaua electrica de interes public se parcurg urmatoarele etape:

a) etapa preliminara de documentare si informare a viitorului utilizator;

b) depunerea de catre viitorul utilizator a cererii de racordare si a documentatiei aferente pentru obtinerea avizului tehnic de racordare;

c) emiterea de catre operatorul de retea a avizului tehnic de racordare, ca oferta de racordare;

d) incheierea contractului de racordare intre operatorul de retea si utilizator;

e) incheierea contractului de executie intre operatorul de retea si un executant si realizarea instalatiei de racordare la reteaua electrica; punerea in functiune a instalatiei de racordare;

f) punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare. Documentul precizeaza ca operatorul de retea colaboreaza cu solicitantul pentru stabilirea celei mai avantajoase solutii de racordare la reteaua electrica din punct de vedere tehnic si economic. Solicitantii au astfel acces la informatiile privind costurile si calendarul orientativ privind conectarea la retea. Pentru racordarea utilizatorilor la reteaua electrica se executa, dupa caz, urmatoarele categorii de lucrari:

a) lucrari de intarire a retelei electrice in amonte de punctul de racordare, pentru crearea conditiilor tehnice necesare racordarii unui utilizator;

b) lucrari pentru realizarea instalatiei de racordare, respectiv a instalatiilor cuprinse intre punctul de racordare si punctul de delimitare;

c) lucrari pentru realizarea instalatiilor din aval de punctul de delimitare.

Realizarea lucrarilor din categoria prevazuta punctul a) se face de catre operatorul de retea si pe cheltuiala acestuia. Daca aceste lucrari nu sunt prevazute in programul de investitii al operatorului de retea si nu exista posibilitatea realizarii lor pana la data solicitata, operatorul de retea comunica acest lucru utilizatorului, informandu-l cu privire la termenele posibile de realizare a lucrarilor respective. In aceste conditii, utilizatorul poate opta pentru una dintre urmatoarele variante:

- renuntarea la realizarea obiectivului pe amplasamentul respectiv; - amanarea realizarii obiectivului pana la data indicata de operatorul

de retea ca termen pentru asigurarea conditiilor care sa permita racordarea;

- suportarea costurilor lucrarilor de intarire a retelei in amonte de punctul de racordare;

- acceptarea unei alte solutii oferite de operatorul de retea.

1 HG 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 109/12 februarie 2008.

12

Daca utilizatorul opteaza pentru suportarea costurilor lucrarilor de intarire a retelei, cheltuielile efectuate i se returneaza de catre operatorul de retea printr-o modalitate convenita intre parti. Lucrarile pentru realizarea instalatiei de racordare se suporta integral de utilizator. Metodologia de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice a fost aprobata prin Ordinul ANRE nr. 29/20031, cu modificarile din Ordinul ANRE 54/20082. Conform acestei metodologii, tariful de racordare la reţelele electrice (T) însumează două componente B şi C, respectiv T = B+C, unde,

B reprezintă componenta corespunzătoare instalaţiei de racordare; mărimea acesteia se determină în funcţie de tipul reţelei, lungimea racordului/ branşamentului şi puterea aprobată; C reprezintă componenta corespunzătoare recepţiei lucrărilor şi punerii sub tensiune a instalaţiei de utilizare.

In acest context se precizeaza faptul ca prin actele legislative emise in 2008 (HG 90/2008 si Ordinul ANRE 54/2008) se elimina obligativitatea solicitantului de a suporta costurile de intarire a retelei in amonte de punctul de racordare. In situatiile in care dupa realizarea instalatiei de racordare exista solicitari din partea altor utilizatori de a se racorda la o instalatie realizata (si suportata financiar de un anumit utilizator), acesta primeste din partea celor care se conecteaza ulterior, in primii cinci ani de la punerea in functiune a instalatiei de racordare o compensatie baneasca. Aceasta este stabilita de catre operatorul de retea pe baza unei metodologii aprobate de ANRE (Ordinul ANRE 28/20033). • Legislatia in vigoare (OUG 88/20114) prevede ca pentru energia electrica care beneficiaza de sistemul de sprijin prevazut de lege, contractata si vanduta pe piata de energie, se asigura acces garantat la retea, cu exceptia energiei electrice care este contractata si vanduta la pret reglementat, pentru care se asigura accesul prioritar la retea. Operatorul de transport si sistem si/sau operatorii de distributie asigura dispecerizarea cu prioritate a E-SRE astfel incat productia efectiva de E-SRE sa fie cat mai aproape de disponibilul acestor resurse, avand dreptul de a limita ori intrerupe producerea de E-SRE numai in baza reglementarilor tehnice si comerciale aprobate de ANRE sau in cazuri exceptionale, daca aceasta actiune este absolut necesara pentru mentinerea stabilitatii si indeplinirea criteriilor de siguranta a Sistemului Electroenergetic National.

3. Schemele suport şi celelalte măsuri care există în mod curent şi care se aplică pentru promovarea energiei din SRE (Articolul 22(1)b) din Directiva 2009/28/CE)).

1 Ordinul ANRE 29/2003 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie de medie şi joasă tensiune a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 882/11 dec. 2003 2 Ordinul ANRE 54/2008 privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 29/2003 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie de medie şi joasă tensiunea fost publicat in Monitorul Oficial nr. M.Of. nr. 433/10 iun. 2008 3 Ordinul ANRE 28/2003 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a compensaţiilor băneşti între utilizatorii racordaţi în etape diferite, prin instalaţie comună, la reţele electrice de distribuţie a fost publicat in Monitorul Oficial nr. M.Of. nr. 880/10 dec. 2003 4 OUG 88/2011 privind modificarea si completarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 736/19.10.2011.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_mof?idp=12161





13

A. Sistemul de cote obligatorii combinat cu tranzactionarea CV a fost instituit drept mecanism suport de promovare a productiei de electricitate din SRE prin HG 1892/2004 cu modificarile si completarile ulterioare. In perioada imediat urmatoare a fost aprobata legislatia secundara necesara aplicarii acestui mecanism. Pentru a accelera cresterea productiei de E-SRE, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Legea aduce o serie de modificari sistemului de promovare a E-SRE existent, legate in principal de :

- durata de aplicabilitate a schemei de promovare; - numarul de CV acordate pentru 1 MWh de E-SRE in functie de tipul

tehnologiei, SRE utilizate s.a.; - comercializarea E-SRE; - modul de alocare a sumei banesti colectate de la furnizorii care nu isi

indeplinesc cota anuala obligatorie de achizitie de CV. Legea 220/2008 a fost modificata in anul 2010 prin Legea 139/2010 si republicata in noua forma in Monitorul Oficial. Sistemul de promovare stabilit este, conform legislaţiei comunitare in domeniul ajutorului de stat, de natura ajutorului de stat sau susceptibil de a fi ajutor de stat, iar pentru aplicarea sa este absolut necesară autorizarea prealabilă a acestuia de către Comisia Europeană. În acest sens, în luna noiembrie 2009, autorităţile române (ANRE, MECMA, Consiliul Concurenţei) au iniţiat procedura de prenotificare la Comisia Europeană a sistemului de promovare a energiei electrice produsă din surse regenerabile stabilit prin Legea 220/2008. Ulterior, au fost transmise Comisiei Europene modificările şi completările aduse prin Legea 139/2010. În luna iulie 2010, autorităţile române au încheiat etapa de prenotificare şi au demarat procedurile de notificare, astfel că, în data de 3 iunie 2011, a fost incheiată şi etapa de notificare oficială a sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile instituit prin Legea 220/2008, republicată cu modificările şi completările ulterioare. Avand in vedere:

- Decizia Comisiei Europene: Ajutorul de Stat SA33134 (2011/N) – Romania – „Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice”

- dispozitiile comunitare in domeniu potrivit carora aceasta schema de sprijin este de natura ajutorului de stat sau este susceptibila a fi ajutor de stat

- necesitatea corelarii Legii 220/2008 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare cu prevederile legislatiei comunitare, inclusiv a deciziei mentionate anterior

- necesitatea dezvoltarii investitiilor in domeniul producerii E-SRE, Guvernul Romaniei a adoptat OUG 88/20111. Schema suport actuala, asa cum rezulta ea din prevederile Legii 220/2008 republicata cu completarile si modificarile ulterioare, inclusiv cu completarile si modificarile din OUG 88/2011 este urmatoarea.

1 OUG 88/2011 privind modificarea si completarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 736/19.10.2011.

14

• Sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie se aplică pentru energia electrică livrată în reţeaua electrică şi/sau la consumatori, produsă din: - energie hidraulică utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult

10 MW; - energie eoliană; - energie solară; - energie geotermală; - biomasă; - biolichide; - biogaz; - gaz de fermentare a deşeurilor; - gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor

uzate. • Sistemul de promovare se aplică pentru o perioadă de:

- 15 ani, pentru energia electrică produsă în grupuri/centrale electrice noi;

- 10 ani, pentru energia electrică produsă în grupuri din centrale hidroelectrice cu putere instalată de cel mult 10 MW, retehnologizate;

- 7 ani, pentru energia electrică produsă în grupuri/centrale eoliene, care au mai fost utilizate pentru producerea energiei electrice pe teritoriul altor state dacă sunt utilizate în sisteme izolate sau daca au fost puse în funcţiune pe teritoriul Romaniei înainte de data aplicarii sistemului de promovare prevazut de prezenta lege;

- 3 ani, pentru energia electrică produsă în grupuri/centrale hidroelectrice cu putere instalată de cel mult 10 MW, neretehnologizate.

• Sistemul de promovare se aplică producatorilor pentru E-SRE, inclusiv pentru energia electrica produsa pe perioada de proba pe baza deciziei de acreditare emisa de ANRE daca punerile in functiune, respectiv retehnologizarile de grupuri/centrale se realizeaza pana la sfarsitul anului 2016.

• În cazul energiei electrice produse în centrale electrice multicombustibil care utilizează surse regenerabile şi convenţionale, beneficiază de sistemul de promovare numai acea parte din energia electrică produsă efectiv din surse regenerabile de energie, stabilită pe baza conţinutului energetic aferent surselor regenerabile.

• Nu se aplică sistemul de promovare pentru: - energia electrica produsă din combustibil care provine din biomasa,

deşeuri industriale şi/sau municipale achizitionate din import, indiferent de puterea instalată a centralei electrice;

- energia electrica produsă în centrale cu acumulare prin pompaj din apă pompată anterior în bazinul superior;

- energia electrica produsă în centrale electrice care utilizeaza surse regenerabile si conventionale de energie in aceeasi instalatie de ardere daca continutul energetic al combustibilului convenţional utilizat depaseste 10% din conţinutul energetic total;

- energia electrica aferentă consumului propriu tehnologic al centralei. • În cazul energiei electrice produse din surse regenerabile în cogenerare,

producatorii care solicita un sistem de promovare sunt obligati sa opteze fie pentru schema de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta

15

eficientape baza cererii de energie termica utila (conform prevederilor HG 1215/20091), fie pentru schema de promovare prevazuta in schema analizata.

• Producatorii de E-SRE din biomasa, biolichide si biogaz beneficiaza de sistemul de promovare numai daca detin certificate de origine pentru biomasa utilizata drept combustibil sau materie prima.

• Nivelul ţintelor naţionale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie electrică în perspectiva anilor 2010, 2015 şi 2020 este de 33%, 35% şi, respectiv, 38%. Pentru atingerea acestor tinte se ia în considerare şi energia electrică produsă în centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 10 MW.

• Cotele anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru perioada 2010-2020 sunt următoarele: 2010 - 8,3%; 2011 - 10%; 2012 - 12%; 2013 - 14%; 2014 - 15%; 2015 - 16%; 2016 - 17%; 2017 - 18%; 2018 - 19%; 2019 - 19,5%; 2020 - 20%.

• Cotele anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru perioada 2020-2030 se stabilesc de ministerul de resort şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi nu vor fi mai mici decât cota stabilită pentru anul 2020.

• Producătorii de energie din surse regenerabile beneficiază de un număr de certificate verzi pentru energia electrică produsă şi livrată, după cum urmează: a) - 3 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat, dacă centralele

hidroelectrice sunt noi, sau - 2 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat, dacă centralele

hidroelectrice sunt retehnologizate; pentru energia electrică din centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW. b) 1 certificat verde pentru fiecare 2 MWh din centrale hidroelectrice cu o putere instalata de cel mult 10 MW care nu se incadreaza in conditiile prevazute la litera a). c) 2 certificate verzi, până în anul 2017, şi un certificat verde, începând cu

anul 2018, pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din energie eoliană;

d) 2 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din energie geotermala, biomasa, biolochide, biogaz

e) 1 certificat verde pentru fiecare 1 MWh produs si livrat de producatorii de energie elecetrica din gaz de fermentare a deşeurilor si gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate.

f) 6 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din energie solară.

1 HG 1215/2009 privind stabilirea criteriilor si a conditiilor necesare implementarii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 748/03.11.2009

16

Pentru energia electrică produsă în centrale/grupuri de cogenerare care utilizeaza biomasa, biolochide, biogaz, gaz de fermentare a deşeurilor si gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate si calificate de ANRE ca fiind de inalta eficienta se acorda suplimentar câte un certificat verde pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat.

• Operatorul de transport şi sistem şi operatorii de distribuţie sunt obligaţi să garanteze transportul, respectiv distribuţia energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, asigurând fiabilitatea şi siguranţa reţelelor de energie electrică.

• Cantitatea de energie electrica pentru care se stabilesre obligatia de achizitie de certificate verzi include :

- Energia electrica achizitionata de furnizorii de energie electrica destinata atat consumului final al acestora cat si vanzarii catre consumatorii finali

- Energia electrica utilizata pentru consumul final propriu, altul decat consumul propriu tehnologic, de catre un producator de energie electrica

- Energia electrica utilizata de un producator pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor racordati prin linii directe de centrala electrica

• Furnizorii si producatorii mentionati anterior sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi echivalent cu produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii pentru anul respectiv si cantitatea de energie electrica prevazuta anterior, exorimata in MWh, furnizata anual consumatorilor finali.

• Tarifele de transport şi distribuţie sunt nediscriminatorii între energia produsă din surse regenerabile de energie şi cea produsă din surse convenţionale de energie.

• Producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie şi furnizorii vor tranzacţiona certificatele verzi pe piaţa centralizată a certificatelor verzi, precum şi pe piaţa contractelor bilaterale a certificatelor verzi. Cadrul de tranzacţionare a certificatelor verzi pe piaţa certificatelor verzi este asigurat de Societatea Comercială "Operatorul Pieţei de Energie Electrică - Opcom" - S.A., ca operator al pieţei de energie electrică, conform reglementărilor ANRE. Pentru perioada 2008-2025, valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi pe aceste piete se încadrează între:

- o valoare minimă de tranzacţionare de 27 euro/certificat; şi - o valoare maximă de tranzacţionare de 55 euro/certificat.

Începând cu anul 2011, valorile de tranzacţionare specificate anterior se indexează anual de ANRE conform indicelui mediu de inflaţie înregistrat în luna decembrie a anului precedent, calculat la nivelul UE 27, comunicat oficial de către EUROSTAT. După anul 2025, valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi va fi cea stabilită de piaţa certificatelor verzi, dar nu poate fi mai mică decât valoarea minimă de tranzacţionare aplicată în anul 2025, indexată anual.

• Furnizorii, precum si producatorii care nu realizează cota obligatorie anuală sunt obligati să plătească contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administratiei Fondului pentru Mediu la valoarea de 110

17

euro pentru fiecare certificat verde neachiziţionat, calculată în lei la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de Banca Naţională a României pentru luna decembrie a anului precedent. Aceasta valoare se indexează anual de ANRE conform indicelui mediu anual de inflaţie pentru anul precedent calculat la nivelul zonei Euro din UE si comunicat oficial de către EUROSTAT.

• Producatorii de E-SRE vand energia electrica produsa pe piata de energie electrica la pretul pietei.

• E-SRE produsa in centrale electrice cu puteri instalate de cel mult 1 MW/centrala poate fi vanduta furnizorilor in ale caror zone de licenta sunt situate centralele respective, la preturi reglementate, unice pe tip de tehnologie. E-SRE vanduta la pret reglementat nu mai beneficiaza de certificate verzi. Furnizorii respectivi sunt obligati, la solicitarea producatorilor, sa achizitioneze energia electrica produsa in conditiile stabilite de ANRE.

• Un operator economic care dezvolta un proiect de centrala electrica de producere a E-SRE cu putere instalata mai mare de 125 MW, care indeplineste conditiile pentru aplicarea sistemului de promovare, intocmeste si transmite documentatia necesara evaluarii detaliate a masurii de sprijin de catre Comisia Europeana. Operatorii economici solicitanti beneficiaza de sistemul de promovare numai dupa autorizarea acestuia de catre Comisia Europeana. ANRE monitorizeaza producatorii beneficiari ai sistemului de promovare si intocmeste rapoarte anuale pe care le face publice. In cazul in care se constata ca parametrii specifici fiecarei tehnologii difera de cei avuti in vedere in calculul efectuat pentru autorizarea sistemului de promovare, ceea ce poate conduce la supracompensare in ansamblu, ANRE propune masuri pentru reducerea numarului de certificate verzi.

Legea contine de asemenea prevederi privind atributiunile si obligatiile operatorului de transport, ale operatorilor de sistem, ale ANRE, ale OPCOM etc pentru promovarea energiei electrice din SRE (accesul la retea, preluarea energiei produse, emiterea si comercializarea certficatelor verzi, monitorizarea functionarii sistemului de promovare etc.). In acest context trebuie precizat faptul ca mecanismul cotelor obligatorii combinat cu tranzactionarea certificatelor verzi a fost introdus in Romania inca din anul 2004 (HG 1892/2004) si in anul 2008 el era deja functional. Legislatia secundara fusese elaborata de ANRE si era in vigoare, cadrul institutional fusese realizat si functiona. Legea 220/2008 cu modificarile si completarile ulterioare imbunatateste un mecanism deja existent si functional, in scopul accelerarii productiei de energie electrica din SRE. In fapt, o modificare esentiala introdusa a constat in modificarea numarului de certificate verzi in functie de tehnologia si tipul sursei regenerabile utilizate. B. Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice”, Axa 4 “Cresterea eficientei energetice si sigurantei aprovizionarii in contextul combaterii schimbarilor climatice”, Domeniul Major de Interventie 4.2 “Valorificare surselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde”

18

Acest program finanteaza investitii pentru constructia capacitatilor de producere a energiei electrice si termice prin valorificarea surselor regenerabile de energie ale:

- operatorilor economici (intreprinderi mici, mijlocii si mari) printr-o schema de ajutor de stat regional

- autoritatilor locale si asociatiilor de dezvoltare intracomunitara, in vederea prestarii unui serviciu public (in cazul energie termice) sau pentru consumul propriu (inclusiv pentru iluminatul public si institutiile publice) printr-o schema de cofinantare fara aplicarea regulilor de ajutor de stat.

Programul este cofinantat de Comisia Europeana, de la bugetul de stat si din fondurile proprii ale investitorilor. Valoarea maximă a asistenţei nerambursabile care poate fi acordată pentru un proiect, ca procent din cheltuielile eligibile, este urmatoarea:

pentru întreprinderi mici şi microîntreprinderi: 70%, cu excepţia proiectelor localizate în regiunea Bucureşti-Ilfov unde valoarea maximă este de 60%;

pentru întreprinderi mijlocii: 60%, cu excepţia proiectelor localizate în regiunea Bucureşti-Ilfov unde valoarea maximă este de 50%;

pentru întreprinderi mari: 50%, cu excepţia proiectelor localizate în regiunea Bucureşti-Ilfov unde valoarea maximă este de 40%.

Pentru autoritatile publice si asociatiile intracomunitare: 98% pentru proiectele care nu sunt generatoare de venituri.

Diferenta pana la valoarea totala a proiectului se acopera de catre beneficiar. Beneficiarul va suporta, pe lângă contribuţia proprie la costurile eligibile ale proiectului şi costurile neeligibile. De asemenea, beneficiarii trebuie să asigure finanţarea integrală a cheltuielilor investiţionale efectuate pentru implementarea proiectului până la rambursarea cofinanţării. Pentru proiectele de producere a energiei prin ardere (cogenerare sau producere separată de energie electrică sau termică), conţinutul energetic al combustibilului primar folosit anual trebuie să fie în proporţie de minim 80% din resurse regenerabile. Proiectele de cogenerare pot fi finantate doar daca peste 40% din energia (electrica si termica) produsa anual este destinata vanzarii. Activitatea de producere a biocombustibilului este eligibilă numai dacă este realizată în scopul producerii de energie în cadrul aceluiaşi proiect. Bugetul total estimat alocat al schemei este de 200.000.000 euro (echivalent in lei), din care 88% reprezinta fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regionala si restul de 12% reprezinta fonduri de cofinantare publica asigurate de la bugetul de stat. Programul se deruleaza in perioada 2008-2013. Schema a fost aprobata in anul 2007 si a devenit operationala in anul 2008. In urma competitiei organizate in anul 2008 au fost selectate si contractate 12 proiecte finantate in cadrul Schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie.

Tipul resursei

Numar proiecte

Putere instalata

(MWe si/sau MWt)

Energia produsa

MWhe sau/si MWht

Valoarea totala a proiectelor (cu TVA) -lei

Valoarea totala a finantarii

aprobate -lei

hidroelectric 6 10,7365 67.155,45 MWhe 176.152.507,85 58.424.121,59

19

biomasa 3 5,24 -electric 5,102 -termic

40.622,09 MWhe40.121,825 MWht

113.330.847,83 51.854.154

eolian 3 44 119.674 MWhe 297.159.637 131.546.477 geotermal 1 44.988,6 -

termic 51.902,36 MWht 16.686.889,9 13.740.648

fotovoltaic 1 0,257 307MWhe 8.868.552,43 6.185.629

Total proiecte aprobate

14 60,2335 MWe 44993,702 MWt

227758,4MWhe 40127,8 MWht

612.198.435,01 261.751.029,59

O noua competitie a fost organizata in anul 2010, dar rezultatele un au fost inca facute publice. C. Programul privind cresterea productiei de energie din surse regenerabile Programul este finantat din Fondul de Mediu, managementul programului fiind asigurat de catre Administratia Fondului de Mediu. Ghidul de finantare a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 614/2010. Pot fi finantate proiecte de realizare a instalatiilor pentru valorificarea energiei din surse regenerabile (eoliană, solară, biomasă, hidro şi geotermală). Societatea care solicita finantare trebuie aiba înscrisă în statut activitatea privind producţia de energie electrică şi/sau termică. Finanţarea se acordă în cuantum de maximum 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului, pentru întregul teritoriu al României, cu excepţia cazului în care beneficiarul are sediul social/punctul de lucru la care se implementează proiectul în Regiunea Bucureşti-Ilfov, unde finanţarea se acordă în cuantum de maximum 40% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Suma maximă care poate fi acordată este de până la 30 milioane lei pentru fiecare proiect. Sunt cheltuieli eligibile cele efectuate pentru:

a) investiţii în active corporale şi necorporale, legate de înfiinţarea unei noi unităţi, extinderea unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi, prin realizarea de produse noi, suplimentare, sau schimbarea fundamentală a procesului de producţie al unei unităţi existente;

b) achiziţionarea de active imobilizate direct legate de o unitate de producţie, atunci când aceasta s-a închis sau s-ar fi închis în lipsa acestei achiziţii, iar activele sunt achiziţionate de un investitor independent;

c) realizarea clădirilor şi/sau construcţiilor necesare amplasării şi montării utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor achiziţionate, cu dotările aferente - instalaţii electrice, instalaţii de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, telefonie, PSI, intranet (active corporale). Instalaţiile menţionate mai sus sunt aferente doar interiorului clădirii;

20

d) achiziţia de utilaje, instalaţii, echipamente noi necesare îndeplinirii obiectivelor prezentului proiect (active corporale);

e) achiziţia de tehnologii, brevete, know-how (active necorporale); f) realizarea sistemelor de aducţiune de apă, în cazul microhidrocentralelor.

Cheltuielile efectuate pentru achiziţia de active corporale sunt eligibile dacă activele achiziţionate sunt noi. Administratia Fondului de Mediu a organizat prima sesiune de depunere de proiecte in perioada 15 iunie – 15 iulie 2010. Fondurile alocate acestei sesiuni au fost initial de 440.000.000 lei, dar in urma interesului solicitantilor au fost majorate la 900.000.000 lei. D. Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire (Programul „Casa Verde” – persoane fizice) Programul este finantat din Fondul de Mediu, managementul programului fiind asigurat de catre Administratia Fondului de Mediu. Ghidul de finantare a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 950/2010. Prin acest program se asigura pentru un anumit solicitant, persoana fizica, o finantare de:

- pana la 6000 lei pentru instalarea de panouri solare - pana la 8000 lei pentru instalarea pompelor de caldura - pana la 6000 lei pentru instalatiile producere a aenergiei termice pe

baza de peleti, brichete, tocatura lemnoasa, precum si orice fel de resturi si deseuri vegetale, agricole, forestiere, silvice

Sunt cheltuieli eligibile cele efectuate pentru: a) achizitia de instalatii pentru producerea de energie termică,

inclusiv instalatii pentru înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie regenerabilă;

b) cheltuielile cu montajul si punerea în functiune a sistemului, efectuarea, verificarea probelor si încercărilor;

c) taxa pe valoarea adăugată (TVA). Pot beneficia de finantari doar solicitantii care doresc instalarea echipamentelor respective in locuinte individuale, fiind excluse blocurile de locuinte (condominiile). Acest lucru este explicat prin faptul ca in cazul blocurilor pot aparea conflicte intre propietarii apartamentelor. In anul 2010 a avut loc o prima sesiune de depunere de proiecte din partea persoanelor fizice (cu termen initial 1 iunie 2010), valoarea totala a fondurilor alocate fiind de 100 milioane lei. Au fost acceptate pentru finantare 16.300 proiecte, fondurile fiind epuizate. O noua sesiune de depuneri de proiecte a fost deschisa in anul 2011, fiind depuse peste 15.000 de cereri. E. Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire – beneficiari unitati administrativ teritoriale, institutii publice si unitati de cult

21

Programul este finantat din Fondul de Mediu, managementul programului fiind asigurat de catre Administratia Fondului de Mediu. Ghidul de finantare a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 1741/2010 si este documentul in care sunt precizate toate criteriile de eligibilitate, precum si cele privind proiectul si cheltuielile, bugetul prevazut si desfasurarea programului de finantare. Unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice sau unitatile de cult pot depune proiecte de finantare in cadrul Programului pentru imobilele aflate in proprietatea ori in administrarea lor. In cadrul Programului se pot realiza proiecte privind inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala, energie eoliana, energie hidro, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz sau orice alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului. Finantarea nerambursabila, asigurata de Autoritate, se acorda in cuantum de pana la 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului. Cuantumul finantarii pentru institutiile publice nu poate depasi valoarea de 2.000.000 lei. Cuantumul finantarii pentru unitatile de cult nu poate depasi valoarea de 500.000 lei. Cuantumul finantarii in cazul unitatilor administrativ-teritoriale nu poate depasi urmatoarele valori:

a) 4.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori mai mare de 100.000;

b) 3.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 50.000 si 100.000;

c) 2.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 20.000 si 50.000;

d) 1.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 3.000 si 20.000;

e) 500.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori mai mic de 3.000.

Sunt considerate eligibile urmatoarele cheltuieli efectuate in cadrul Programului: a) cheltuielile prevazute pentru realizarea investitiei conform studiului de

fezabilitate (instalatii, echipamente, subansamble, constructii aferente instalatiilor);

b) cheltuielile cu montajul sistemelor, efectuarea, verificarea probelor si incercarilor;

c) taxa pe valoarea adaugata (TVA); d) cheltuielile cu consultanta, studii de fezabilitate, proiectul tehnic, in limita a 8%

din cheltuielile pentru investitia de baza. O prima sesiune de depunere de dosare de finantare a fost organizata in perioada 15.12.2010-31.01.2011. SUma alocata acestei sesiuni de finantare a fost 100.000.000 lei.

F. POSIBILITATEA ACHIZITIONARII DE AUTOVEHICULE CU SISTEM DE PROPULSIE ELECTRICA SI/SAU HIBRID IN CADRUL PROGRAMULUI DE STIMULARE A ÎNNOIRII PARCULUI AUTO NAŢIONAL Programul de înnoire a Parcului auto naţional (denumit popular si programul “Rabla”) este finantat din Fondul de Mediu.



22

Prin acest program se acorda o prima de casare detinatorilor de autovehicule mai vechi de zece ani care isi caseaza aceste autovehicule si le depun la centre special infiintate. Prima de casare se acorda sub forma unor vouchere care nu pot fi utilizate decat la achizitionarea unor autovehicule noi. Incepand cu anul 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin Administraţia Fondului pentru Mediu a decis sa fie oferita posibilitatea achiziţionării maşinilor electrice şi hibrid în cadrul acestui program. Astfel, proprietarii – persoane fizice, instituţii publice şi unităţi administrativ-teritoriale care intenţionează să achizitioneze autovehicule cu sistem de propulsie electric şi/sau hibrid s-au putut înscrie în program în perioada 03.10.2011-04.11.2011. Programul va fi apoi reluat in anul 2012. Pentru producători, sesiunea de înscriere în vederea validării celor care intenţionează să comercializeze autovehicule cu sistem de propulsie electric si/sau hibrid a început pe 29 septembrie si s-a incheiat pe data de 7 octombrie 2011. Sesiunea de înscriere în vederea validarii nu se adresează producătorilor deja validaţi în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional pentru anul 2011. Suma alocată Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional pentru achiziţionarea de autovehicule cu sistem de propulsie electric şi/sau hibrid, pentru anul 2011, este de 5.000.000 lei. Persoanele fizice, unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice care predau spre casare autovehicule uzate în cadrul „Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional”, beneficiază, pentru anul 2011, de un număr de până la 4 tichete valorice, astfel:

a) 2 tichete valorice pentru achiziţionarea unui autovehicul hibrid, în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat;

b) 4 tichete valorice pentru achiziţionarea unui autovehicul electric, în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat.

Persoanele fizice, unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice care nu casează autovehicule uzate, dar care achiziţionează autovehicule hibrid sau electrice beneficiază de:

c) o reducere de 10%, dar nu mai mult de 1.800 de euro din preţul de comercializare a autovehiculului hibrid achiziţionat;

d) o reducere de 20%, dar nu mai mult de 3.700 de euro, din preţul de comercializare a autovehiculului electric achiziţionat.

Facilităţile acordate celor care achiziţionează acest tip de autovehicule urmăresc stimularea achiziţiei, atât de către persoanele fizice cât şi de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale de maşini hibrid şi electrice, în vederea creării unui mediu nepoluant şi care să respecte normele europene referitoare la poluare.

Tabel 3: Scheme suport pentru energia regenerabilă

Scheme suport RES anul 2010 Sprijin pe unitate Total (M€) Cota initiala conform Legii 220/2008: 8,3% Obligaţie /cotă

(%) Cota actualizata: 1,566%

Preţ mediu certificat Euro/CV 55 Euro/MWh 37,213

A. Sistemul de cote obligatorii combinat cu tranzactionarea certificatelor verzi

Penalizare 110 Euro/CV neachizitionat 0 B. Programul privind cresterea productiei de energie din

Subventii pentru investitii (granturi

30.000.000/proiect 210

23

surse regenerabile sau imprumuturi) C. Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire (Programul „Casa Verde” – persoane fizice)

- 6000 lei (circa 1400 Euro)/ solicitant pentru panouri solare si pentru instalatii de producere a energiei termice pe baza de biomasa - 8000 lei (circa 1860 Euro)/ solicitant pentru pompe de caldura

23,3

D. Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire – beneficiari unitati administrativ teritoriale, institutii publice si unitati de cult

- 4.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori mai mare de 100.000; - 3.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 50.000 si 100.000; - 2.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 20.000 si 50.000; - 1.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 3.000 si 20.000; - 500.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori mai mic de 3.000.

23,3

Sprijin anual total estimat în sectorul energiei electrice Sprijin anual total estimat în sectorul încălzire Sprijin anual total estimat în sectorul transporturi

3.1. Informaţii cu privire la modul în care electricitatea care a primit spijin (suport) este alocată la consumatorii finali în scopurile prevăzute în Articolul 3 (6) din Directiva 2003/54/CE. (Articolul 22(1)b) al Directivei 2009/28/CE)). Cerintele articolului 3(6) din Directiva 2003/54/CE (preluate in Directiva 2009/72/CE la articolul 3(9)) sunt transpuse in legislatia romaneasca prin Regulamentul de etichetare a energiei electrice aprobat prin Ordinul ANRE nr. 69/20091. Regulamentul contine urmatoarele definitii:

etichetarea energiei electrice - totalitatea activităţilor desfăşurate de către un furnizor de energie electrică în vederea informării clienţilor săi existenţi sau potenţiali, în mod transparent, asupra contribuţiei fiecărei surse de energie primară la producerea energiei furnizate, precum şi a impactului asupra mediului înconjurător; etichetă a energiei electrice - document care specifică structura surselor primare de energie utilizate la producerea energiei electrice furnizate şi care oferă consumatorilor informaţii privind impactul surselor respective asupra mediului;

eticheta energiei electrice pentru consumatorii la tarife reglementate - etichetă elaborată de către ANRE pentru consumatorii care nu îşi exercită dreptul la eligibilitate, care se publică pe www.anre.ro şi pe care furnizorii de energie

1 Ordinul ANRE nr. 69/2009 de etichetare a energiei electrice Revizia 1 a fost publicat in Monitorul Oficial nr. M.Of. nr. 537/3 aug. 2009



24

electrică la tarife reglementate au obligaţia să o transmită consumatorilor respectivi pe care îi deservesc; etichetare de tip „portofoliul furnizorului" - etichetarea cantităţii totale de energie electrică furnizată, fără defalcare pe sortimente; astfel, energiei electrice furnizate de un furnizor pentru o perioadă de referinţă dată îi corespunde o singură etichetă; etichetare de tip „portofoliul furnizorului + sortiment" - sistem în care furnizorii au libertatea de a transmite clienţilor şi etichete referitoare la sortimente de energie electrică. In acest caz furnizorul trebuie să specifice în etichetă structura de surse primare utilizate pentru obţinerea sortimentului de energie electrică şi structura de surse primare utilizate pentru obţinerea cantităţii de energie comercializate către ceilalţi clienţi; sortiment de energie electrică - ofertă de vânzare de energie electrică din perioada de referinţă a unui furnizor caracterizată printr-o structură de surse primare utilizate care poate fi diferită de structura de surse primare aferente energiei totale comercializate de furnizorul respectiv. De exemplu: sortiment de energie electrică verde, sortiment de energie electrică ce nu conţine energie nucleară etc;

Furnizorul transmite o dată pe an eticheta energiei electrice consumatorilor deserviţi şi, dacă este cazul, furnizorilor cărora le-a vândut energie electrică în perioada de referinţă. Perioada de referinţă pentru etichetare este anul calendaristic anterior. Datele pentru consumatorii care utilizează tarife reglementate sunt unice la nivel naţional, nefiind dependente de portofoliul de surse primare al furnizorului cu care consumatorul are semnat contract de furnizare a energiei electrice. Eticheta energiei electrice pentru acesti consumatori va fi publicata anual pe site-ul ANRE (www.anre.ro) pana la data de 15 aprilie si va fi editata si transmisa acestora de catre furnizori. Furnizorii utilizeaza obligatoriu sistemul de etichetare de tip "portofoliul furnizorului" in raport cu consumatorii sai eligibili si cu alti furnizori carora le vand energie electrica. Furnizorii au libertatea de a utiliza in scopuri comerciale si sistemul de etichetare de tip "portofoliul furnizorului+ sortiment". Informatiile obligatorii continute in eticheta de energie electrica a unui furnizor sunt: 1. contributia fiecarei surse primare de energie la portofoliul de surse primare de energie al furnizorului corespunzator perioadei de referinta; 2. impactul asupra mediului al utilizarii surselor primare mentionate la alin. (1) privind:

a) emisiile specifice de CO2 rezultate din producerea energiei electrice furnizate pe parcursul perioadei de referinta;

b) deseurile radioactive rezultate din producerea energiei electrice furnizate pe parcursul perioadei de referinta;

3. compararea valorilor mentionate anterior cu mediile la nivel national ale marimilor respective. Modelul de eticheta a energiei electrice este prezentat in figura 1.

25

Figura 1

4. Informaţii, acolo unde este posibil, cu privire la modul în care au fost structurate schemele de sprijin pentru a lua in considerare aplicatiile care utilizeaza energie regenerabila si care ofera avantaje suplimentare insa au costuri mai ridicate, inclusiv biocarburantii produsi din deseuri, reziduuri, material celulozic de origine nealimentara si material ligno-celulozic. Romania depune eforturi importante si pe multiple planuri pentru valorificarea energiei regenerabile. Se asigura cofinantarea de la buget a proiectelor din Planurile Operationale Sectoriale. Au fost demarate si se realizeaza cu succes programele finantate din Fondul de Mediu. A fost perfectionat mecanismul suport de promovare a E-SRE (sistemul cotelor obligatorii combinat cu tranzactionarea certificatelor verzi) prin care efortul financiar revine consumatorilor finali. Cofinantarea de catre Comisia Europeana a proiectelor din Planurile Operationale Sectoriale este foarte importanta pentru incadrarea Romaniei in traiectoria orientativa si atingerea tintei finale privind valorificarea SRE. Pe de alta parte trebuie avut in vedere ca sprijinul financiar pentru realizarea investitiilor se acorda acelor proiecte care au o eficienta economica dovedita. Avand in vedere necesitatile stringente de echilibrare a bugetului de stat, precum si dificultatile in a creste factura cu energia la consumatori, nu au fost elaborate scheme de sprijin pentru investitii in tehnologii cu costuri ridicate. In particular, deseurile menajere din Romania au un grad de umiditate ridicat si nu au fost efectuate studii de specialitate care sa evalueze potentialul biomasei (fractia biodegradabila a deseurilor urbane solide, inclusiv deseuri organice si fractia biodegradabila a deseurilor industriale) de a fi utilizata pentru obtinerea de energie. In informatiile complementare la PNAER transmise de Romania in anul 2011 s-a precizat faptul ca din acest motiv nu poate fi prognozata productia de energie

26

primara din deseuri (inclusiv productia de biocarburanti din deseuri, reziduuri, material celulozic de origine nealimentara si material ligno-celulozic). 5. Informaţii cu privire la funcţionarea sistemului de garanţii de origine pentru energie electrica electrica, încălzire şi răcire din SRE, si măsurile luate pentru a asigura fiabilitatea şi protecţia împotriva fraudării sistemului. (Articolul 22(1)d din Directiva 2009/28/CE)). În România sistemul de certificare a originii E-SRE a fost adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 1429/20041 pentru aprobarea Regulamentului de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile. Acest sistem a devenit funcţional începând cu 1 ianuarie 2005. In conformitatea cu acest regulament, ANRE este organismul care emite producătorilor de E-SRE, la cererea acestora, garantiile de origine. Acordarea garanţiilor de origine se face semestrial numai în condiţiile în care:

- energia electrică livrată în reţelele electrice este produsă din SRE; - se livrează semestrial cel puţin 10 MWh; - informaţiile privitoare la energia electrică produsă sunt corecte; - există sisteme de măsurare care să asigure măsurarea E-SRE.

O garanţie de origine - GO – trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: - sursa de energie din care a fost produsă energia electrică, cu indicarea datei

şi a locurilor de producţie, iar în cazul centralelor hidroelectrice, inclusiv cu indicarea puterii instalate a acestora;

- informaţii care să permită producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie să demonstreze că energia electrică pe care o vând este produsă din surse regenerabile de energie.

Înregistrarea garanţiilor de origine se face de către ANRE în Registrul unic al garanţiilor de origine. Pentru asigurarea corectitudinii şi fiabilităţii informaţiilor înscrise în garanţiile de origine, prin Ordinul nr. 23/20042 al preşedintelui ANRE a fost aprobat Regulamentul de supraveghere a emiterii garanţiilor de origine, care stabileşte, pentru fiecare etapă a procesului de emitere a garanţiilor de origine pentru E-SRE:

- părţile implicate şi responsabilităţile acestora în desfăşurarea fiecărei activităţi a procesului de emitere a garanţiilor de origine;

- operaţiunile ce se efectuează în Registrul unic al garanţiilor de origine pentru urmărirea acestora.

Legea 220/2008 republicata3 contine un capitol distinct (capitolul 9) intitulat „Garantii de origine pentru energia electrica, incalzirea si racirea produse din surse regenerabile de energie” Conform Art. 24, ANRE elaboreaza Regulamentul de emitere si urmarire a garantiilor de origine, care se aproba prin hotarare a Guvernului. Acest Regulament este in curs de aprobare. Pana la aprobarea noului regulament aplicarea sistemului de garantii de origine pentru E-SRE a fost temporar sistata.

1 HG 1429/2004 pentru aprobarea Regulamentului de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 843/15.09.2004. 2 Ordinul ANRE 23/2004 privind aprobarea Procedurii de supraveghere a emiterii garantiilor de origine pentru energia electrica produsa din surse regenerabile de energie a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 928/12.10/2004 si pe site-ul ANRE www.anre.ro. 3 Legea 220/2008 republicata pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 577/13.08.2010.

27

Legea 220/2008 prevede de asemenea (Art. 20 alin. (4) si (5)) obligatia ministerului de resort (MECMA) de a intocmi o data la doi ani un raport referitor la modul de realizare a tintelor nationale si masurile intreprinse pentru a facilita accesul la retea al energiei electrice produse din SRE, pe baza rapoartelor ANRE. Acest raport detaliaza, printre altele, functionarea sistemului de garantii de origine pentru energie electrica si masurile luate pentru a asigura fiabilitatea si protectia impotriva fraudarii sistemului. OUG 88/20111 privind modificarea si completarea Legii 220/2008 prevede ca pana la la indeplinirea tintelor nationale privind productia de E-SRE, comercializarea E-SRE care beneficiaza de sistemul de promovare prezentat la capitolul 3 se face cu insotirea energiei electrice respective de garantiile de origine. OUG 88/2011 contine de asemenea prevederi privind certificatele de origine pentru biomasa utilizata drept combustibil sau materie prima. Conform acesteia, producatorii de E-SRE beneficiaza de sistemul de promovare a E-SRE numai daca detin certificate de origine pentru biomasa utilizata drept combustibil sau materie prima. Aceste certificate de origine se emit de catre:

- Ministerul Mediului si Padurilor pentru biomasa provenita din silvicultura si industriile conexe, precum si pentru biomasa provenita din deseuri industriale si municipale

- Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru biomasa provenita din agricultura si industriile conexe

Certificatele de origine prevazute anterior se emit pe baza procedurilor aprobate prin ordin al ministrului mediului si padurilor si respectiv al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. 6. Realizările din ultimii 2 ani cu privire la disponibilitatea şi utilizarea resurselor de biomasă utilizate în scopuri energetice (Articolul 22(1)g) din Directiva 2009/28/CE)).

Tabel 4: Alimentarea cu biomasă pentru producerea de energie

Cantitatea de materie primă indigena (tone)

Energie primară în materia primă indigena (ktep)

Cantitatea de materie primă importată din UE (tone)

Energia primară din materia primă importată din UE (ktep)

Cantitatea de materie din ţări non – EU (tone)

Energia primară din cantitatea de materie primă importată din ţări care nu sunt membre UE (ktep)

2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 Alimentarea cu biomasă pentru încălzire şi electricitate: Alimentarea directă cu biomasă lemnoasă din păduri şi alte terenuri împădurite pentru producerea de energie (tăieri de pomi etc.) Alimentarea indirectă de biomasă lemnoasă (resturi şi co-produse din industria lemnului etc.)

15296,787 15964 3742,256 3900 0 348 0 82 0 0 0 0

Cultură plante energetice (ierburi, etc.) şi arbori cu rotaţie scurtă (vă rugăm să detaliaţi)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse secundare / reziduuri procesate şi produse secundare din industria peştelui

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Biomasă din deşeuri (municipale, 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 OUG 88/2011 privind modificarea si completarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 736/19.10.2011.

28

industriale, etc.) Altele (specificaţi) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Alimentarea cu biomasă pentru transporturi: Cultivarea de plante energetice obişnuite pe teren arabil pentru biocombustibili (specificaţi principalele tipuri)

n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.

Cultivarea de plante energetice (ierburi, etc.) şi pomi cu durată de rotaţie scurtă pentru biocombustibili (specificaţi principalele tipuri)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Altele (specificaţi) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 In anul 2009 productia interna de biomasa lemnoasa (15695 mii tone, respectiv 3838 mii tep) a fost superioara consumului intern (15297 mii tone, respectiv 3742 mii tep). S-au inregistrat anumite cantitati de import, export si variatie de stocuri. In aceste conditii s-a considerat ca consumul intern a fost asigurat integral din productia interna. In anul 2010 interna de biomasa lemnoasa (15964 mii tone, respectiv 3900 mii tep) a fost inferioara consumului intern (16312 mii tone, respectiv 3982 mii tep). S-au inregistrat de asemenea importuri, exporturi si variatii de stocuri. S-a considerat ca consumul intern a fost asigurat din totalul productiei interne, diferenta fiind asigurata din import. Tabel 4a. Utilizarea în mod curent a terenurilor agricole ale gospodăriilor pentru producerea de

recolte destinate producerii de energie (ha)

Utilizarea terenurilor Suprafaţă (mii ha) 2009 2010

1. Utilizarea terenurilor pentru recolte obisnuite pe terenuri arabile (grâu, sfeclă de zahăr, etc.) şi oleaginoase (rapiţă, floarea soarelui, etc.) (Specificaţi principalele tipuri)

porumb boabe 2339 2088,6 grau 2149 n.a. cartofi 255 241,3 floarea soarelui 766 793,7 rapita 420 537,3 2. Utilizarea terenurilor pentru arbori cu durată de rotaţie scurtă (willows, poplars). (Please specify main types)

n.a. n.a.

3. teren utilizat pentru alte plante energetice cum ar fi ierburile (phalaris arundinacea, panicum virgatum, Miscanthus), sorg (specificaţi tipurile principale)

n.a n.a.

7. Informaţii cu privire la modificări ale preţurilor mărfurilor şi utilizării terenurilor din Romania în ultimii doi ani asociate cu creşterea utilizării biomasei şi a altor forme de energie din SRE (Articolul 22(1) h) din Directiva 2009/28/CE)). Dupa 1990, rata inflatiei a avut in Romania in mod continuu valori relativ ridicate, conform tabelului urmator: Tabelul A

29

U.M. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Rata inflatiei % 45,70 34,50 22,50 15,30 11,90 9,00 6,56 4,84 7,85 5,59 8,00

Se remarca de la inceput faptul ca dupa anul 2003 (anul in care au fost initiate masuri ferme de promovare a SRE) inflatia a cunoscut un proces de scadere. Cresterea din 2010 a fost provocata in primul rand de marirea TVA (de la 19% la 24%). In continuare vor fi prezentate informatii privind evolutia preturilor in anii 2008, 2009 si 2010 publicate de catre INS. Tabelul B

2008 2009 2010 Rata inflatiei 7,85 5,59 8,0Cresterea preturilor la marfurile alimentare 9,22 3,25 6,5 produse de morarit si panificatie 10,56 2,60 5,2 legume si conserve de legume 10,72 1,71 22,5 fructe si conserve de fructe 11,95 -3,23 12,0 ulei comestibil 41,88 -13,76 21,2 carne si preparate din carne 4,44 5,95 3,0 lapte si produse lactate 11,00 5,83 3,3 zahar si produse zaharoase 3,07 6,28 5,0 oua 8,00 13,66 -4,8 bauturi alcoolice 2,70 2,91 3,9Cresterea preturilor la marfurile nealimentare 6,36 6,22 9,8 combustibili 11,75 4,02 15,4 energie electrica 3,28 2,45 8,6 gaze naturale 17,63 1,40 4,2 energie termica 6,47 10,42 12 mobila 2,41 1,95 1,9Cresterea tarifelor la servicii 8,57 8,97 6,4 transport urban 9,47 7,73 7,8 transport interurban 9,50 4,36 4,6

Sursa: INS - Anuarul Statistic al Romaniei pentru anii 2008 si 2009 INS – Buletin Statistic de Preturi nr. 12/2010 pentru anul 2010 Variatia preturilor pentru produsele agricole in luna decembrie ale anilor 2008, 2009, 2010 fata de luna decembrie din anul precedent este prezentata in tabelul C. Tabelul C – Cresterea preturilor pentru produsele agricole [%]

2008 2009 2010 Cresterea preturilor pentru produse agricole -4,1 1,8 27,1 Cresterea preturilor la produse agricole vegetale -19,6 0,4 40,7 floarea soarelui -29,8 3,8 96,1 grau -41,3 74,2 cartofi -3,0 62,0 porumb boabe -29,0 -9,3 31,6 Cresterea preturilor la produse agricole animale 20,0 4,3 4,0

Sursa: INS – Buletinele Statistice de Preturi nr. 12/2008, 12/2009 si 12/2010

30

Evolutia preturilor produselor agricole in Romania trebuie examinata in contextul general al evolutiei agriculturii din tara. In perioada economiei centralizate, intreaga agricultura a fost cooperativizata. In 1990 vechile cooperative agricole au fost desfiintate si pamantul a fost retrocedat vechilor proprietari. A rezultat un numar foarte mare de exploatatii agricole de mici dimensiuni. Vechile sisteme de irigatii au fost distruse iar utilizarea masinilor agricole s-a redus. Evolutia consumului de energie finala in agricultura demonstreaza acest lucru. Acest consum a scazut de la:

- 1457 mii tep in anul 1992 la - 395 mii tep in anul 2000 si - 203 mii tep in anul 2005.

Conform datelor publicate de INS in Anuarul Statistic al Romaniei, suprafata agricola la sfarsitul anului 2009 era de 14685 mii ha, din care suprafata agricola irigata era de 293,5 mii ha (2%). Un numar relativ ridicat de tarani (in mod frecvent la o varsta inaintata si fara posibilitati financiare) au practicat o agricultura de subzistenta cu rezultate dependente de fenomenele meteorologice. In ultima perioada evolutiile au fost pozitive (consumul de energie finala fiind 385 mii tep in anul 2009) dar sunt de asteptat progrese semnificative in continuare. Potrivit rezultatelor provizorii ale Recensamantului General Agricol din anul 2010, numarul exploatatiilor agricole din Romania a fost de 3856 mii, din care:

- 3825 mii exploatatii fara personalitate juridica (exploatatii taranesti individuale), cu 14,3% mai mic fata de anul 2002; suprafata medie a unei exploatatii agricole fara personalitate juridica a fost de 1,95 ha

- 31000 exploatatii cu personalitate juridica, cu 34,8% mai mult fata de anul 2002; suprafata medie a unei exploatatii agricole cu personalitate juridica a fost de 190,84 ha.

Acelasi recensamant a aratat ca la nivel national suprafata agricola neutilizata a fost de 888 mii ha, iar suprafata agricola in repaos a fost de 1350 mii ha. In ceeea ce priveste utilizarea terenurilor cultivate, evolutiile inregistrate in perioada 2004-2008 sunt prezentate in tabelul D. Tabelul D [mii ha]

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total suprafata cultivata, din care: 8528 8468 7884 7772 7798 7884 n.a.cereale pentru boabe, din care: 6265 5866 5114 5129 5210 5282 5029,0 grau 2296 2476 2013 1975 2110 2149 n.a. porumb boabe 3274 2628 2520 2524 2441 2339 2088,6radacinoase, din care: 298 337 344 320 298 297 n.a. cartofi 266 285 278 268 255 255 241,3plante industriale, din care: 1221 1221 1331 1354 1250 1268 n.a. plante uleioase, din care: 1197 1205 1298 1340 1239 1254 n.a. floarea soarelui 977 971 991 836 814 766 793,7 rapita 50 88 110 364 365 420 537,3Sursa: INS – Anuarul Statistic al Romaniei Se remarca faptul ca in perioada 2004-2009 suprafata cultivata cu rapita si destinata in final producerii de biodiesel a crescut de la 50 la 420 mii hectare dar acesta crestere nu s-a facut in detrimentul altor culturi. Suprafata totala cultivata in acelasi interval de timp a scazut de la 8528 mii hectare la 7884 mii hectare.

31

Se considera ca agricultura romaneasca ofera posibilitati importante de dezvoltare extensiva si intensiva si este dificil de vorbit de limitari asupra produselor alimentare introduse de promovarea culturilor energetice. 8. Biocombustibili obţinuţi din deşeuri, reziduuri, material celulozic de origine nealimentara si material ligno-celulozic (Articolul 22(1) i) din Directiva 2009/28/CE)).

Tabel 5: Producerea şi consumul din Art.21(2) biocombustibili (Ktep)

Articolul 21(2) biocombustibili 2009 2010 Producţie –Tip biocombustibil X (specificaţi) 0 0 Consum – Tip biocombustibil X (specificaţi 0 0 Total producţie Art.21.2.biocombustibili 0 0 Total consum Art.21.2. biocombustibili 0 0 Cotă % din 21.2. combustibili din total SRE-T 0 0

In Romania nu s-a introdus producerea de biocombustibili din material celulozic de origine nealimentara si material ligno-celulozic. 9. Impactul estimat al producţiei de biocombustibili şi biolichide asupra biodiversităţii, resurselor de apă, calitatea apei şi solului din ţara dvs. în ultimii 2 ani. (Articolul 22 (1) j) din Directiva 2009/28/CE). In etapa initiala (perioada 2005-2010) nu au existat prevederi explicite in legislatia nationala privind productia de biocombustibili si biolichide in conditii de durabilitate si privind evaluarea impactului acestei productii asupra biodiversitatii resurselor de apa, calitatii apei si solului etc. Aceste prevedri au fost introduse prin HG 935/20111. In perioada respectiva a fost insa elaborat si implementat la nivel national cadrul legislativ in domeniul dezvoltarii durabile si biodiversitatii care a asigurat preintampinarea unui eventual impact negativ al productiei de biocombustibil si biolichide. Principalele prevederi ale HG 935/2011 sunt urmatoarele: • Furnizorii de carburanti introduc pe piata numai benzina si motorina cu un

continut de biocarburanti dupa cum urmeaza: a) de la data intrarii in vigoare a hotararii (11.11.2011),

motorina cu un continut de biocarburant de minimum 5% in volum;

benzina cu un continut de biocarburant de minimum 4% in volum si de maximum 5% in volum;

b) de la data de 1 ianuarie 2013: motorina cu un continut de biocarburant de minimum 6% in

volum; benzina cu un continut de biocarburant de minimum 6% in

volum; c) de la data de 1 ianuarie 2015:

motorina cu un continut de biocarburant de minimum 7% in volum;

benzina cu un continut de biocarburant de minimum 8% in volum 1 HG 935/2011 privind promovarea utilizarii biocarburantilor si biolichidelor a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 716/11.10.2011.

32

d) de la data de 1 ianuarie 2017, benzina cu un continut de biocarburant de minimum 9% in volum;

e) de la data de 1 ianuarie 2019, benzina cu un continut de biocarburant de minimum 10% in volum.

Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri este autoritatea responsabila pentru monitorizarea respectarii acestor prevederi.

• Se admite introducerea pe piata numai a biocarburantilor si a biolichidelor care sunt produse din materii prime care indeplinesc criteriile de durabilitate, indiferent daca materia prima provine dintr-o zona agricola a Uniunii Europene sau din afara acesteia. Aceste criterii sunt urmatoarele: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera datorate utilizarii

biocarburantilor si a biolichidelor fata de emisiile de gaze cu efect de sera datorate utilizarii combustibililor fosili este:

a) de minimum 35%, incepand cu data de 1 ianuarie 2012; b) de minimum 50%, incepand cu data de 1 ianuarie 2017; c) de minimum 60%, incepand cu data de 1 ianuarie 2018, in cazul

biocarburantilor produsi in instalatii in care productia a inceput la data de 1 ianuarie 2017 sau dupa aceasta data.

In cazul biocarburantilor si a biolichidelor produse in instalatii aflate in exploatare, aceste prevederi se aplica numai de la data de 1 aprilie 2013. Intr-o anexa la HG este prezentata metodologia pentru calculul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din utilizarea biocarburantilor si a biolichidelor.

Biocarburantii si biolichidele nu pot fi produse din materii prime care provin de pe terenurile bogate in biodiversitate, respectiv terenurile care, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, detineau unul din urmatoarele statute, indiferent daca aceste situatii mai sunt valabile sau nu:

a) paduri primare si alte terenuri impadurite cu specii indigene, in care nu exista indicii vizibile ale activitatii umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate in mod semnificativ;

b) zone desemnate de lege sau de autoritatea pentru protectia mediului in scopul protectiei naturii ori pentru protectia unor ecosisteme sau specii rare amenintate ori pe cale de disparitie, recunoscute prin acorduri internationale sau incluse in listele intocmite de organizatiile interguvernamentale ori de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii si a Resurselor Naturale, exceptand cazul in care se furnizeaza dovezi conform carora productia de materie prima respectiva nu a adus atingere scopurilor de protectie a naturii;

c) pasuni bogate in biodiversitate, cum sunt pasunile naturale bogate in biodiversitate care ar continua sa fie pasuni in lipsa interventiei omului si care mentin structura speciilor naturale, caracteristicile ecologice si procesele, sau pasuni bogate in biodiversitate care nu sunt naturale si care ar inceta sa fie pasuni in lipsa interventiei omului si care contin o mare diversitate de specii si sunt nedegradate, daca nu se furnizeaza dovezi ca recoltarea materiilor prime este necesara pentru mentinerea statutului de pasune.

Biocarburantii si biolichidele nu pot fi produse din materii prime care provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, adica de pe terenuri care detineau unul

33

din urmatoarele statute, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, si care nu mai detin acest statut, dupa cum urmeaza:

a) zone umede, adica terenuri acoperite sau saturate cu apa in mod permanent sau pe o perioada semnificativa din an;

b) suprafete dens impadurite, adica terenuri mai mari de un hectar, acoperite cu copaci mai inalti de 5 metri si cu un coronament mai mare de 30% sau copaci care pot atinge aceste praguri in situ;

c) terenuri mai mari de un hectar, acoperite cu copaci mai inalti de 5 metri si un coronament intre 10%-30% sau copaci care pot atinge aceste praguri in situ, cu exceptia cazului in care sunt furnizate dovezi ca stocurile de carbon din zona respectiva, inainte si dupa transformare, au un asemenea nivel, astfel incat, in momentul aplicarii metodologiei prevazute in partea C din anexa care face parte integranta din prezenta hotarare, sa fie indeplinite conditiile prevazute la alin. (3) si (4).

Aceste dispozitii nu se aplica in cazul in care, la data la care a fost obtinuta materia prima, terenul detinea acelasi statut ca inainte de data de 1 ianuarie 2008.

Biocarburantii si biolichidele nu pot fi produse din materii prime care provin din terenuri care la data de 1 ianuarie 2008 erau turbarii, cu exceptia cazului in care sunt furnizate dovezi potrivit carora cultivarea si recoltarea materiei prime respective nu implica drenajul unui sol care nu fusese drenat anterior.

• HG 935/2011 abroga HG 1844/2005. • HG 935/2011 transpune in legislatia interna :

- prevederile art. 1, art. 3 alin. (4) si ale art. 4 din Directiva 2003/30/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 8 mai 2003 de promovare a utilizarii biocombustibililor si a altor combustibili regenerabili pentru transport;

- prevederile art. 2 lit. m), n) si o), art. 17, 18, 19, 21 si art. 26 alin. (3) din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile, de modificare si ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE si 2003/30/CE.

10. Economiile nete de emisii de gaze cu efect de seră datorate utilizării energiei din SRE (Articlol 22 (1) k)din Directiva 2009/28/CE)).

Tabel 6: Economii estimate de emisii de GHG prin utilizarea SRE (mii tone CO2eq) Aspecte de mediu 2009 2010

Economii totale nete estimate de emisii de GHG din utilizarea SRE 26156 27345 - Economii nete estimate de emisii de GHG din utilizarea electricităţii hidro, eoliene si fotovoltaice

15392 15891

- Economii nete estimate de emisii de GHG din utilizarea biomasei pentru electricitate, încălzire şi răcire 10764 11454Economii nete estimate de emisii de GHG din utilizarea energiei din SRE in transporturi 0 0

11. Raportari pentru ultimii 2 ani şi estimari pentru următorii ani până în 2020 cu privire la excesul/deficitul de energie din SRE în comparaţie cu traiectoria indicativă care ar putea fi transferată în/importată din alte State Membre şi/sau terţe ţări, precum şi potenţialul estimat pentru realizarea de proiecte în comun până în 2020. (Articolul 22 (1) l, m) din Directiva 2009/28/CE)).

34

Tabel 7: Producţia reală şi estimată în exces şi /sau deficit (-) de energie din SRE în comparaţie

cu traiectoria indicativă care ar putea fi transferată în /din alte Stat Membre şi /sau terţe ţări (ktep),

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Producţia reală / estimată de energie electrica din SRE în exces sau deficit

- 52,6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Producţia reală / estimată de energie din SRE in transporturi în exces sau deficit

- -223,8 -253,1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Producţia reală / estimată de din SRE pentru incalzire si racire în exces sau deficit

- 1156,372 1066 700 731 775 700 642 480 310 0 0

Total - 982,097 812,9 700 731 775 700 642 480 310 0 0

• - Consumul de energie electrica din SRE a avut in anul 2010 o valoare de 1522,595 mii tep (17692,553 GWh) fata de 1470 mii tep (17094 GWh) in PNAER. Depasirea s-a inregistrat preponderent la energie hidroelectrica, unde valoarea normalizata in 2010 a fost de 17324 GWh fata de valoarea prognozata in PNAER de 16567 GWh. Anul 2010 a fost un an exceptional din punct de vedere al conditiilor meteo pentru productia de energie hidroelectrica, valoarea reala a productiei fiind de 20,549 GWh. Valoarea normalizata pentru anul respectiv este mai mica, dar totusi ridicata. Pentru perioada urmatoare s-au considerat conditii meteorologice normale, ceea ce va conduce la o evolutie a productiei/consumului de energie electrica din SRE la nivelul prognozei din PNAER.

• - In Romania a fost elaborat, este in vigoare si se aplica cadrul legislativ privind introducerea biocombustibililor in consum. Ca urmare, in anul 2010 s-a inregistrat un consum real de biocombustibili de 253,33 mii tep. Cadrul legislativ national nu a cuprins insa prevederi explicite privind criteriile de durabilitat, conform cerintelor Directivei 2009/28/CE. In aceste conditii nu s-a putut raporta cantitatea respectiva la incadrarea in traiectoria orientativa. Aceasta deficienta a fost remediata in anul 2011. Astfel, pentru anul 2011 s-a considerat in continuare o contributie nula a biocombustibililor la incadrarea in traiectoria orientativa si, incepand cu anul 2012, o contributie egala cu cea prognozata in PNAER.

• - In anul 2010 s-a inregistrat un consum de energie din SRE in procese de incalzire/racire (3975,4 mii tep) mult mai mare decat valoarea prognozata prin PNAER (2819 mii tep). Diferenta a fost determinata in primul rand de cresterea consumului de biomasa solida (lemne de foc) in gospodariile populatiei. Este dificil de precizat daca aceasta crestere a fost determinata de: - o crestere reala a consumului de biomasa solida sau - o imbunatatire a disciplinei privind respectarea legislatiei referitoare

la managementul padurilor, inclusiv reducerea cantitatilor de deseuri lemnoase procurate de populatie pe cai necomerciale cu cresterea

35

corespunzatoare a cantitatilor de deseuri lemnoase comercializate oficial.

Imbunatatirea metodologiilor INS de colectare si prelucrare a informatiilor primare privind consumul de biomasa solida a avut foarte probabil un anumit rol in raportarea cresterii acestui consum. Pe de alta parte trebuie avut in vedere faptul ca in anul 2011 au intrat in vigoare reglementari legislative privind criteriile de durabilitate pentru biomasa recoltata in scopuri energetice. S-a presupus ca aplicarea acestor criterii va conduce la o anumita reducere a consumului de biomasa pentru producerea de caldura/frig (de la 3975, 4 mii tep in anul 2010 si 3900 in anul 2011 la circa 3700 mii tep in anii urmatori). Pentru ultimii ani din perioada analizata (2019-2020) s-a considerat un consum de biomasa pentru producerea de caldura si frig egal cu cel prognozat prin PNAER.

• - La nivel national consumul total de energie din SRE in anul 2010 a avut valoarea de 5498,349 mii tep fata de valoarea preconizata prin PNAER de 4529 mii tep, in cea mai mare parte datorita faptului ca s-a inregistrat un consum de energie din SRE pentru caldura si frig mult mai mare decat cel prognozat prin PNAER. S-a inregistrat astfel un surplus al productiei si al consumlui intern de energie din SRE de 982 mii tep fata de valoarea prognozata prin PNAER (si care corespunde traiectoriei orientative). Aceasta valoare se va diminua in perioada urmatoare, astfel incat in ultimii ani (2019-2020) productia si consumul de energie din SRE vor fi la nivelul celor prevazute prin PNAER, fara a se inregistra exces sau deficit care sa implice necesitatea unor transferuri statistice.

11.1. Transferuri statistice, proiecte în comun şi reguli comune de decizie pentru schema suport. Romania considera ca va putea realiza la limita obiectivul global stabilit fara sa faca apel la transfer din alte state membre si nu au fost stabilite proceduri nationale pentru realizarea unui transfer statistic. In prezent fondurile structurale precum si programele nationale ofera posibilitati importante de sprijin financiar pentru realizarea investitiilor de valorificare a SRE. Se estimeaza ca investitiile care vor fi astfel realizate vor fi suficiente pentru a realiza incadrarea in traiectoria orientativa de productie a energiei din SRE. Dezvoltarea economica care va fi inregistrata de tara noastra in paralel cu mecanismele suport de sprijin a producerii energiei din SRE vor permite cresterea volumului de investitii private in instalatii de producere a energiei din SRE. In consecinta, nu au fost inca stabilite proceduri nationale pentru realizarea de proiecte comune. Oportunitatea unor proiecte comune pe teritoriul propriu va fi examinata ulterior in functie de evolutia valorificarii efective a potentialului national. La elaborarea procedurilor privind realizarea acestora se va utiliza in masura maxim posibila experienta specifica existenta in momentul respectiv la nivel UE. Romania va putea utiliza de asemenea experienta proprie dobandita in realizarea proiectelor comune de Joint Implementation conform protocolului de la Kyoto.

36

12. Modul în care cota de deşeuri biodegradabile din deşeurile utilizate pentru producerea energiei a fost estimată şi care etape au fost alese ca să îmbunătăţească şi să verifice astfel de estimări. (Articolul 22 (1) n din Directiva 2009/28/CE)). Prin HG 1470/20041 au fost aprobate Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul National de Gestionare a Deseurilor. Orizontul de timp la care se refera aceste documente este anul 2013. Planul National de Gestionare a Deseurilor contine informatii detaliate privind cantitatile de deseuri municipale si asimilabile acestora, precum si cele industriale si agricole si structura acestora. Ulterior, prin Ordinul comun nr. 1364/20062 al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si nr. 1499/20063 al Ministerului Integrarii Europene au fost aprobate Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor. Acestea planuri contin o detaliere a situatiei existente in profil teritorial la nivelul fiecareia din cele opt regiuni de dezvoltare ale tarii. Productia de energie primara din deseuri nu poate fi prognozata datorita faptului ca deseurile menajere din Romania au un grad de umiditate considerat inca ridicat4 si nu au fost efectuate studii de specialitate care sa analizeze si sa evalueaze potentialul energetic ale fractiei biodegradabile a deseurilor urbane solide, inclusiv deseuri organice si fractiei biodegradabile a deseurilor industriale.

1 HG 1470/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor si a Planului National de Gestionare a Deseurilor a fost publicata in MO 954/18.10.2004. 2 Ordinul 1364/2006 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor 3 Ordinul nr. 1499/20063 al Ministerului Integrarii Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor 4 Planul de implementare pentru Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor pg. 34, prezentat de Romania in cadrul Capitolului de Mediu 22 cu reprezentantii Comisiei Europene (Anexa 3 la Documentul de Pozitie Complementar CoNF – RO 27/04)

37

ANEXA 1 - Consumul de energie electrica din SRE

I. Generarea de energie hidroelectrica Productia/consumul de energie hidroelectrica in anii 2009 si 2010 sunt prezentate in tabelul A1.1. Tabelul A1.1

2009 2010 Ci [MW], din care: 6450 6474 <1 MW 70 76 intre 1 si 10 MW 297 315 > 10 MW 5991 5991 pompaj 92 92 Qi [GWh], inclusiv pompaj, din care pompaj:

15807

273

20243

288 Qi [GWh], exclusiv pompaj, din care:

15534 19955

<1 MW 104,5 145 intre 1 si 10 MW 647,1 868

> 10 MW 14782 18942

Sursa: INS Productia/consumul de energie hidroelectrica in perioada 1995-2009 sunt prezentate in tabelul A1.2.

Tabelul A1.2

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002Ci [MW] 5998 6038 6074 6081 6082 6120 6122 6242Qi [GWh] 16693 15755 17509 18879 18290 14778 14923 16046

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ci [MW] 6248 6279 6289 6282 6331 6362 6450 6474Qi [GWh] 13259 16513 20207 18355 15966 17196 15807 20243

Sursa: INS Cu formula de normalizare din Anexa II a Directivei 2009/28/CE s-au calculat valorile normalizate ale productiei totale de energie hidroelectrica in anii 2009 si 2010, valorile fiind prezentate in tabelul A1.3.

Tabel A1.3

2009 2010 Qnorm [GWh], inclusiv 17360 17573

38

pompaj, din care pompaj 300 250Qnorm [GWh], exclusiv pompaj, din care: 17060 17324< 1 MW 115 126intre 1 si 10 MW 711 754>10 MW 16235 16444

Sursa: ICEMENERG – OEN S-a considerat ca structura productiei normalizate este aceeasi ca structura productiei reale. In alti termeni, s-a considerat ca ponderile energiei hidroelectrice produsa in centrale < 1 MW, intre 1 si 10 MW, > 10 MW in energia hidroelectrica totala raman aceleasi in cazul normalizarii ca in cazul productiei reale. II. Generarea de energie electrica eoliana Capacitatile instalate si productia de energie electrica eoliana sunt prezentate in tabelul A1.4 Tabelul A1.4 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Ci [MW] 0,935 1,32 0,91 3,13 5,222 14,548 388,608Qi [GWh] 0,142 0,227 0,396 2,524 4,978 9,065 306,348

Sursa: INS, EUROSTAT Cu formula de normalizare din Anexa II a Directivei 2009/28/CE s-au calculat valorile normalizate ale productiei de energie eoliana in anii 2009 si 2010, valorile fiind prezentate in tabelul A1.5. Tabelul A1.5

2009 2010 Qnorm [GWh] 9,753 299,061

Sursa: ICEMENERG – OEN III. Generarea de electricitate solar-fotovoltaica

In Romania, productia de energie solar-fotovoltaica este intr-o faza incipienta. Valorile acestei productii au fost: 3 MWh in anul 2009 (date INS) 20 MWh in anul 2010 (estimare OEN) In perioada analizata mecanismul suport aplicat (sistemul cotelor obligatorii combinat cu tranzactionarea certificatelor verzi) prevedea alocarea unui CV pentru 1 MWh solar-fotovoltaica. OUG 88/2011 (prezentata in detaliu la capitolul 3) prevede alocare a 6 CV pentru 1 MWh solar-fotovoltaica. Este de asteptat o crestere semnificativa a productiei de electricitate pe aceasta filiera tehnologica in anii urmatori. IV. Generarea de electricitate din biomasa si biogaz

39

Statisticile oficiale nu prezinta in mod distinct informatii privind energia electrica produsa din biomasa solida/biogaz/biolichide. INS publica date referitoare la cantitatile de biomasa si biogaz utilizate drept combustibil pentru producerea de energie electrica. In lucrare, energia electrica din biomasa si biogaz a fost calculata ca raport intre cantitatea utilizata drept combustibil pentru producerea de energie electrica si consumul specific de combustibil pentru producerea energiei termoelectrice la nivel national. Tabelul A1.6

2009 2010 1 Consum de combustibil in centrale

termoelectrice [mii tep] 7388 6711

2 Productia de energie electrica in centrale termoelectrice [GWh]

30448 28806

3 Consum specific [tep/MWh] 0,243 0,233 4 Consum de biomasa solida in centrale

termoelectrice [mii tep] 1,205

16,130

5 Consum de biogaz in centrale termoelectrice [mii tep] 0,060 0,057

6 Productie de energie electrica din biomasa solida [GWh] 4,959 69,227

7 Productie de energie electrica din biogaz [GWh] 0,247 0,245

8 Productie de energie electrica pe biomasa solida si biogaz in centrale termoelectrice [GWh] 5,206 69,472

Sursa: INS – liniile 1, 2, 4, 5 linia 3 = linia 1 / linia 2 linia 6 = linia 4 / linia 3 linia 7 = linia 5 / linia 3 linia 8 = linia 6 + linia 7 IV. Consumul final brut de energie electrica Calculul consumului final brut de energie electrica in anii 2009 si 2010 este prezentat in tabelul A1.7 Tabelul A1.7 [GWh]

2009 2010 1 Consum final 37606 41317 2 Consum de energie electrica in sectorul

de producere a energiei electrice si termice

6398 6808

3 Pierderi 7029 7059 4 Consum final brut de energie electrica 51033 55184

Sursa: INS – liniile 1, 2 si 3 linia 4 = linia 1 + linia 2 + linia 3

40

VI. Ponderea consumului de energie electrica din SRE in consumul final brut de energie electrica Tabelul A1.8

2009 2010 Productie de energie electrica din SRE [GWh], din care : 17074,962 17692,553 hidro 17060 17324 eoliana 9,753 299,061 solar-fotovoltaic 0,003 0,020 biomasa 4,959 69,227 biogaz 0,247 0,245Consum final brut de energie electrica [GWh]

51033 55184

Ponderea consumului de energie electrica din SRE in consumul final brut de energie electrica (%) 33,46 32,06

41

ANEXA 2 - Consumul de energie din SRE in transporturi I. Consumul de biocarburanti Legislatia in vigoare in anii 2009 si 2010 (HG 1844/2005 cu modificarile si completarile aduse prin HG 456/2007 si HG 829/2010) prevede ca:

- Motorina introdusa pe piata in anii 2009 si 2010 trebuia sa aiba un continut de biocarburant de minim 4% in volum.

- In perioda 1 iulie 2009 – 31 decembrie 2010 benzina introdusa pe piata trebuia sa aiba un continut de biocarburant de minim 4% in volum

Legislatia in vigoare in perioada respectiva nu prevedea insa explicit criterille de durabilitate pentru biocarburanti si biolichide si nici verificarea respectarii acestor criterii. Avand in vedere faptul ca la articolul 17 (1) al Directivei 2009/28/CE se prevede faptul ca energia produsa din biocarburanti si biolichide este luata in considerare numai in cazul in care sunt indeplinite criteriile de durabilitate, in prezenta lucrare s-a considerat contributia biocarburantilor la incadrarea in traiectoria orientativa ca fiind zero. In realitate, in Romania s-au utilizat biocarburanti in transporturi in perioada respectiva. In acest context se precizeaza faptul ca legislatia a fost imbunatatita in anul 2011 prin HG 935/2011. Prin aceasta hotarare de guvern se transpun in legislatia nationala criteriile de durabilitate si se abroga HG 1844/2005 cu modificarile si completarile ulterioare. In acest mod va fi posibil ca in Raportul de Progres al Romaniei care va fi introdus in anul 2013 sa fie luate in considerare cantitatile de biocarburanti si biolichide si sa existe o imagine mai corecta a eforturilor depuse. Prevederile HG 935/2011 sunt detaliate la capitolul 9 al lucrarii. II. Consumul de energie electrica din SRE in transporturi Consumul de electricitate in transporturi in anii 2009 si 2010 a avut valorile din tabelul A2.2.

Tabelul A2.1

2009 2010 1 Consum de energie electrica in

transporturi (mii tep), din care: 119 116,598

1.a transport feroviar (mii tep) 72 75,815 1.b transport prin conducte (mii tep) 3 3,071 1.c alte moduri de transport (mii tep) 44 37,712 1.c.1 transport aerian (mii tep) n.a. 0,770 1.c.2 transport rutier (mii tep) n.a. 36,385 1.c.3 transport naval (mii tep) n.a. 0,557 2 Ponderea electricitatii din SRE in total

consum final brut de energie electrica cu doi ani inaintea de anul in cauza (%)

28,19 28,41

3 Consum de electricitate din SRE in transporturi (mii tep) 33,54 33,13

3.a transport feroviar (mii tep) 20,297 21,539

42

3.b transport prin conducte (mii tep) 0,846 0,872 3.c alte moduri de transport (mii tep) 12,404 10,714 3.c.1 transport aerian (mii tep) n.a. 0,219 3.c.2 transport rutier (mii tep) n.a. 10,337 3.c.3 transport naval (mii tep) n.a. 0,158

Sursa: Pentru liniile 1, 1.a, 1.b, 1.c, 1.c1, 1.c2, 1.c3: EUROSTAT pentru anul 2009 INS pentru anul 2010

Pentru linia 2 ICEMENERG - OEN

linia 3.a = linia 2 * linia 1.a linia 3.b = linia 2 * linia 1.b linia 3.c = linia 2 * linia 1.c linia 3 = linia 3.a + linia 3.b +linia 3.c III. Consumul de energie finala in transporturi

Conform articolului 3 (4) a) din Directiva 2009/28/CE, pentru calculul cantitatii totale de energie consumata pentru transport se iau in considerare numai benzina, motorina si biocarburantii consumati in transportul rutier si feroviar si energia electrica. Valorile respective pentru anii 2009 si 2010 sunt prezentate in tabelul A2.2.

Tabelul A2.2 [mii tep] 2009 2010 1 Motorina in transportul rutier 3021 2946,2622 Motorina in transportul feroviar 128 144,7803 Benzina in transportul rutier 1503,470 1405,7434 Benzina in transportul feroviar 0 0,6345 Biocarburanti 231,21 253,336 Energie electrica 119,038 116,5987 Total consum de energie in transporturi in sensul

articolului 3 (4) din Directiva 2009/28/CE 5002,718 4867,347 Sursa: EUROSTAT: liniile 1 si 2 pentru anul 2009 INS – Balanta energetica si structura utilajului energetic: liniile 1 si 2 pentru anul 2010 liniile 3, 4, 5 si 6 pentru anii 2009 si 2010 ICEMENERG – OEN: linia 7

IV. Ponderea consumului de energie din SRE in consumul final de energie in transporturi

U.M. 2009 2010

1 Consum de energie din SRE in transporturi, din care: mii tep 33,54 33,13

1.a consum de energie electrica din SRE mii tep 33,54 33,131.b consum de biocarburanti mii tep 0 02 Consum final de energie in transporturi mii tep 5002,718 4867,347

43

3 Ponderea consumului de energie din SRE in consumul final (%) 0,67 0,68

Se mentioneaza inca o data faptul ca in perioada analizata s-au utilizat efectiv biocarburanti in transporturi, dar nu a existat cadrul legislativ privind conformitatea cu criteriile de durabilitate si verificarea acestei conformitati. Aceasta deficienta a fost remediata in anul 2011.

44

ANEXA 3 - Consumul de energie din SRE pentru incalzire si racire I. Consumul de energie din lemn si deseuri de lemn Lemnele de foc si deseurile din lemn au un rol relativ important in balanta energetica a Romaniei, in special pentru asigurarea necesarului de caldura al populatiei. Principalele elemente privind productia si consumul sunt prezentate in tabelul A3.1. Tabelul A3.1 [mii tep]

2009 2010 1 Productie 3838,215 3899,8942 Import 3,466 78,5213 Export -49,549 -10,2164 Variatie de stocuri -49,876 13,8655 Consum intern total, din care: 3742,256 3982,0645.a consum in centrale termoelectrice 1,205 16,1305.b consum in sectorul energetic 3,257 1,3545.c pierderi 0,376 0,1906 consum intern pentru producere de caldura/frig 3737,418 3964,3907 Consum in centrale pentru producerea energiei

termice 28,897 44,960

8 Consum final energetic, din care 3734,708 3906,4448.1 industrie 211,974 249,9848.2 populatie 3394,425 3526,0638.3 servicii 118,263 123,597

Sursa: INS – Balanta energetica si structura utilajului energetic II. Consumul de energie din deseuri municipale Avand in vedere continutul deseurilor municipale, in Romania nu se utilizeaza valorificarea lor in scopuri energetice. III. Consumul de energie geotermala si biogaz Romania dispune de resurse geotermale in anumite zone ale tarii. Se produc de asemenea anumite cantitati de biogaz. INS publica cumulat valorile productiei, respectiv consumului de energie geotermala si biogaz. Aceste valori sunt prezentate in tabelul A3.2 Tabelul A3.2 2009 2010 1 total productie interna 25,338 26,1552 consum in centrale termoelectrice 0,060 0,0573 consum in sectorul energetic 0,584 1,1624 consum pentru producerea de

caldura/frig 24,694 24,936

5 centrale pentru producerea 0,655 0,883

45

energiei termice (district heating) 6 consum final 25,485 24,3517 diferente statistice -1,446 -0,298Sursa: INS pentru liniile 1, 2, 3, 5, 6 si 7 linia 4 = linia 1 – linia 2 - linia 3 = linia 5 + linia 6 + linia 7 Nota: EUROSTAT publica pentru anul 2009 urmatoarele valori: Tabelul A3.3 2009 Energie geotermala Primary Production 24 Transformation Input - District heating plants 0 Final Energy Consumption 24 Biogaz Primary Production 1 Transformation Input - District heating plants 1 Final Energy Consumption 0 IV. Utilizarea directa a SRE in procese de incalzire si racire Tabelul A3.4 2009 2010 1 lemn si deseuri de lemn 3734,708 3906,444 2 energie geotermala + biogaz 25,485 24,351 3 total 3760,193 3930,795 Sursa: INS pentru liniile 1 si 2 linia 3 = linia 1 + linia 2 V. Utilizarea SRE pentru producerea de energie termica (district heating) Tabel A3.5 2009 2010 1 consum total de energie primara in

centrale pentru producerea energiei termice (mii tep)

2360,033 2436,084

2 productie in centrale pentru productia energiei termice (mii tep) 2310,278 2368,783

3 consum de energie primara din SRE pentru producerea de energie termica (mii tep), din care:

29,552 45,843

3.1 lemn si deseuri din lemn 28,897 44,960 3.2 biogaz 0,655 0,883 4 consum final brut de energie termica din

SRE (mii tep), din care: 28,929 44,577 4.1 energie termica produsa din biomasa

solida 28,288 43,718 4.2 energie termica produsa din biogaz 0,641 0,859

46

Sursa: INS pentru liniile 1, 2, 3.1 si 3.2 linia 3 = linia 3.1 + linia 3.2 linia 4=(linia 2 / linia 1) * linia 3 VI. Consum final brut de energie din SRE in procese de incalzire / racire Tabel A3.6 [mii tep] 2009 2010 1 consum direct de energie din

SRE in procese de incalzire / racire 3760,193 3930,795

2 consum final brut de energie termica din SRE (district heating) 28,929 44,577

3 consum total de energie din SRE in procese de incalzire / racire 3789,122 3975,372

Sursa: linia 1 = tabelul A3.4, linia 3 linia 2= tabelul A3.5, linia 4 linia 3 = linia 1+ linia 2 VII. Consum final brut de energie in procese de incalzire / racire Tabelul A3.7 [mii tep] 2009 2010

1 consum final energetic 22387,168 22739,193 2 consum de energie electrica in sectorul

de producere a energiei electrice si termice

550,745 586,001

3 consum de energie termica in sectorul de producere a energiei electrice si termice

186,583 211,322

4 pierderi de energie electrica in retele 605,045 607,513 5 pierderi de energie termica in retele 444,269 442,862 6 consum final brut de energie 24173,810 24586,891 7 consum final de energie electrica 3236,886 3556,366 8 consum final de energie in transporturi 4901,821 4736,557 9 consum final de energie electrica in

transporturi 119,038 116,598 10 consum final brut de energie pentru

incalzire si racire 16154,141 16410,566 Sursa: INS pentru liniile 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9 Linia 6 = linia 1 + linia 2 + linia 3 + linia 4 + linia 5 Linia 10 = linia 6 – linia 7 – linia 8 + linia 9 VIII. Ponderea consumului de energie pentru incalzire si racire din SRE in

consumul final brut de energie pentru incalzire si racire 2009 2010 consum final brut de energie pentru incalzire si racire 16154,141 16410,566

47

consum total de energie din SRE 3789,123 3975,3715ponderea consumului de energie pentru incalzire si racire din SRE in consumul final brut de energie pentru incalzire si racire

23,46 24,22

48

Anexa 4 – Consumul de SRE la nivel national in perioada 2009-2010 Tabelul A4.1 2009 2010 1 Consumul de energie electrica

din SRE 1469,446 1522,5952 Consumul de energie din SRE in

procese de incalzire / racire 3789,123 3975,3723 Consumul de energie din SRE in

transporturi 33,54 33,13

4 Consumul total de energie din SRE

5258,569 5497,966

5 Consumul final brut de energie 24173,810 24586,8916 Ponderea consumul de SRE in

consumul final brut (%) 21,75 22,36

49

Anexa 5 - Planul de Perspectivă al RET pentru perioada 2010-2014 şi orientativ 2019

Ca o consecinta a oportunitatilor deschise de legislatia in vigoare si in special de sistemul de promovare a E-SRE, au fost depuse la TRANSELECTRICA si la OD un mare numar de solicitari de avizare de solutii de racordare la retea de centrale eoliene, insumand pana la sfarsitul lunii martie 2010 circa 30000 MW. In cea mai mare parte aceste proiecte sunt localizate in Moldova, Dobrogea si in mai mica masura Banat. In planul de persepectiva analizat se considera ca, avand in vedere cererea de consum din SEN si efortul investitional implicat, este de asteptat ca numai un procent relativ mic din aceste proiecte sa se concretizeze. Pentru a stabili necesitatile reale de transport in urmatorii zece ani trebuie tinut cont de posibilitatile de echilibrarea a balantei productie-consum in SEN, tinand seama de caracteristicile tehnice ale grupurilor care formeaza parcul de productie. Analizele de dezvoltarea a RET pe orizontul de zece ani au avut in vedere in scenariul de baza urmatoaree ipoteze privind volumul de putere instalat in centralele electrice eoliene.

- in anul 2014: 2500 MW - in anul 2019: 3500 MW

Capacitatile noi de productie in centrale hidroelectrice au fost prognozate la: - in anul 2014: 360 MW in grupuri hidroelectrice - in anul 2019: 500 MW in grupuri hidroelectrice 1000 MW centrala hidroelectrica cu acumulare si pompaj

In cazul în care se vor instala puteri mai mari în centrale electrice eoliene, conform ultimelor estimări din PNAER sau chiar peste acestea, necesităţile de dezvoltare a reţelei vor fi mai mari, o influenţă decisivă având în acest sens localizarea geografică a noilor centrale, asupra căreia operatorul de reţea nu are putere de decizie sau informaţii cu suficient timp înainte. Studiile realizate de firme de consultanta privind regimurile de functionare ale RET in perspectiva anului 2019 si actualizarea Planului de Perspectiva al RET pentru etapa 2014-2019 au condus la identificarea investitiilor necesare pentru a asigura racordarea la RET a noilor centrale de producere a E-SRE si asigurarea functionarii sistemului in conditii de siguranta. Faţă de configuraţia reţelei electrice de transport existente in etapa 2010, s-au considerat de la inceput următoarele elemente noi, determinate de ipotezele iniţiale privind racordarea la RET a unor centrale noi si de proiectele de crestere a capacităţii de interconexiune: Etapa 2014:

- staţie nouă 400 kV Tariverde racordată intrare-iesire in LEA 400 kV Constanţa Nord – Tulcea Vest pentru evacuarea producţiei din CEE;

- o staţie nouă 400 kV Rahmanu racordată intrare-iesire in LEA 400 kV Isaccea- Dobrudja pentru evacuarea producţiei din CEE; - Racordare in schema intrare-iesire in staţia 400 kV Medgidia a LEA 400 kV

Isaccea-Dobrudja, pentru asigurarea stabilitatii in functionare a CEE racordate in staţia 400 kV Rahmanu;

- Staţie 220kV Porţile de Fier II cu LEA Porţile de Fier I si LEA Cetate– pentru evacuarea in condiţii de siguranţă a puterii de la CHE Porţile de Fier II.

Etapa 2019: - Staţie nouă 400 kV Stupina racordată intrare-iesire in LEA 400 kV Isaccea-

Varna - pentru evacuarea producţiei din CEE;

50

- Racordare in schema intrare-iesire in staţia 400 kV Medgidia pe LEA 400 kV Isaccea-Varna pentru asigurarea stabilitatii in functionare a CEE racordate in staţia 400 kV Stupina;

- Staţie nouă 400 kV CEE in judeţul Mehedinţi racordată printr-o nouă LEA 400 kV in staţia Resiţa;

- Trecerea la 400 kV a axului Timisoara-Săcălaz-Calea Aradului-Arad – pentru evacuarea puterii din CEE si cresterea capacităţii de schimb cu Serbia si vestul Europei;

- Staţie 400 kV Tarniţa, LEA 400kV Tarniţa-Mintia si LEA 400 kV Tarniţa-Gădălin – pentru racordarea la reţea a CHEAP Tarniţa 1000 MW;

- LEA 400 kV Suceava (RO) – Bălţi (Rep. Moldova); - LEA 400 kV Resiţa (RO) – Pancevo (Serbia).

In ceea ce priveste CEE noi, avand in vedere numărul mare de solicitări, s-au modelat prioritar cele avand contract de racordare, dar s-au efectuat si calcule suplimentare, pentru identificarea limitelor de evacuare pe zone, care au luat in considerare si CEE avand ATR si chiar numai studii finalizate. Calculele efectuate au aratat ca, in perspectiva punerii in functiune a doua noi grupuri nucleare (grupurile 3 si 4) la CNE Cernavoda (in Dobrogea, intr-o zona in care se dezvolta si cele mai multe proiecte eoliene) este necesara intarirea culoarelor de transport a energiei electrice din zona Dobrogea catre alte zone. Analizele de sistem au identificat soluţiile optime de intărire a acestor culoare si asigurare a trasportului si distributiei energieie electrice produse din SRE. Printre investitiile avute in vedere se citeaza:

- LEA 400 kV d.c. Smardan – Gutinas; - LEA 400 kV d.c. Cernavodă – Stalpu, cu un circuit racordat intrare-iesire in

Gura Ialomiţei si cu trecerea la tensiunea de funcţionare de 400 kV a LEA Stalpu-Teleajen-Brazi V, care funcţionează la 220 kV;

- LEA 400 kV Suceava – Gădălin etc.

51

Anexa 6 - Economii nete de gaze cu efect de sera datorate utilizarii energiei din SRE

A. Economii nete de gaze cu efect de sera prin utilizarea biocombustibililor in transporturi

In perioada analizata (anii 2009 si 2010) in Romania au fost utilizate cantitati semnificative de biocombustibili in transporturi (231,21 mii tep in anul 2009 si 253,33 mii tep in anul 2010). Nu a existat insa cadrul legislativ privind conformitatea cu criteriile de durabilitate si verificarea acestei conformitati. In aceste conditii s-a considerat nula contributia biocombustibililor la incadrarea in traiectoria orientativa. Detalii sunt prezentate capitolul 1 din lucrare. In aceste conditii se considera nule si economiile de gaze cu efect de sera datorate utilizarii biocombustibililor. Se precizeaza ca in anul 2011 cadrul legislativ a fost completat. In viitorul Raport de progres va fi astfel posibila raportarea unei cantitati de biocombustibili pentru transporturi si unor economii nete de gaze cu efect de sera.

B. Economii nete de gaze cu efect de sera datorate utilizarii energiei

electrice produsa pe filierele hidroelectrica, eoliana si fotovoltaica Energia hidroelectrica are o pondere importanta in balanta energetica a Romaniei. La aceasta se adauga cantitati din ce in ce mai mari de energie eoliana precum si cantitati mai reduse (dar de asemenea in crestere) de energie electrica solara fotovoltaica. Detalii sunt prezentate in tabelul 1.b din lucrare. Cantitatile totale de energie electrica pe filierele hidro, eoliana si fotovoltaica au fost de 17069,756 GWh in anul 2009 si 17623,081 in anul 2010, valorile respective fiind valori normalizate. Aceste cantitati au fost produse cu emisii nule de gaze cu efect de sera. Este imposibil de evaluat care ar fi fost structura productiei de energie electrica in ipoteza ca aceasta cantitate nu ar fi fost produsa pe filierele mentionate si care ar fi fost emisiile de CO2 in centralele care ar fi produs cantitatea respectiva de energie electrica. S-a facut ipoteza ca aceasta cantitate ar fi fost produsa in centrale termoelectrice clasice intr-o structura care respecta actuala structura la nivel national si la performantele actuale. Conform datelor ANRE (Raport de monitorizare a sistemului de promovare E-SRE in anul 2010), valoarea medie a emisiei specifice de CO2 (fara energia din surse regenerabile si fara energia nucleara) a fost in Romania in perioada 2007-2009 de 901,7 g CO2/kWh. Se considera ca fiecare kWh produs pe filierele mentionate (hidro, eoliana si fotovoltaica) conduce la o reducere a emisiilor de CO2 cu 901,7 g CO2. Tabelul 1

U.M. 2009 2010 Energie electrica hidro, eoliana si fotovoltaica

milioane kWh

17069,756 17623,081

Reduceri specifice ale emisiilor de CO2

kg CO2/kWh 0,9017 0,9017

52

Reduceri totale ale emisiilor de CO2

mii tone CO2 15392 15891

C. Economii nete de gaze cu efect de sera datorate utilizarii biomasei pentru producerea de electricitate, caldura si frig

In Romania se consuma in mod traditional cantitati importante de biomasa in scopuri energetice (in special pentru populatia din mediul rural pentru incalzire, prepararea hranei si prepararea apei calde menajere). Aceasta biomasa este reprezentata de deseuri forestiere si agricole. Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica, cantitatile de biomasa pentru producerea de caldura si electricitate (masurata in unitati de energie) au fost: 3742,256 mii tep in anul 2009 (exclusiv din productie interna), 3982 mii tep in anul 2010 (din care 3900 din productie interna si 82 mii tep importata din UE). Pentru calculul emisiilor de CO2 rezultate prin arderea acestor cantitati s-a utilizat valoarea specifica recomandata din Anexa II a documentului report from the commission to the council and the european parliament on sustainability requirements for the use of solid and gaseous biomass sources in electricity, heating and cooling (SEC(2010) 65, SEC(2010) 66). Aceasta valoare este de 1 g CO2eq/MJ. Valorile emisiilor totale rezultate sunt prezentate in tabelul 2. Pentru a calcula reducerea emisiilor de CO2 rezultata prin utilizarea biomasei, trebuie facuta o ipoteza privind combustibilul care ar fi putut/trebuit fi utilizat in locul biomasei. O astfel de ipoteza este dificila si riscanta, deseurile lemnoase fiind utilizate traditional in Romania. Se face ipoteza ca acest combustibil ar fi gazul metan (ipoteza care are un caracter pur teoretic) Tabelul 2

U.M. 2009 2010 Consum de biomasa mii tep 3742,256 3982 MJ 156,688 x 109 166,726 x 109

Emisie specifica CO2 g CO2/MJ 1 1Emisie totala CO2 la utilizarea energetica a biomasei

mii tone CO2 156,688 166,726

Emisie specifica CO2 la arderea CH4

g CO2/MJ 69,7 69,7

Emisie totala CO2 la arderea CH4 mii tone CO2 10921 11621Reducerea emisiilor de CO2 rezultata prin utilizarea biomasei

mii tone CO2 10764 11454

53

ANEXA 7 – CONSUMUL REAL ŞI ESTIMAT ÎN EXCES ŞI /SAU DEFICIT (-) DE ENERGIE DIN SRE ÎN COMPARAŢIE CU TRAIECTORIA INDICATIVĂ CARE AR PUTEA FI TRANSFERAT ÎN /DIN ALTE STATE MEMBRE ŞI /SAU TERŢE ŢĂRI (KTEP)

Nr. Crt.

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

A Consumul de energie din SRE conform traiectoriei indicative, din care

A1 Energie electrica 1470 1660 1838 2026 2229 2367 2481 2544 2599 2654 2699 A2 Biocombustibili 223,8 253,1 283 308,9 335,4 363,3 385,7 410,9 438,1 468,2 489,2 A3 Caldura/frig 2819 2834 3000 2969 2925 3000 3058 3220 3390 3707 4038 B Consumul real (2010)/

estimat (2011-2020) de energie din SRE, din care

B1 Energie electrica 1522,6 1660 1838 2026 2229 2367 2481 2544 2599 2654 2699 B2 Biocombustibili* 0 0 283 308,9 335,4 363,3 385,7 410,9 438,1 468,2 489,2 B3 Caldura/frig 3975,4 3900 3700 3700 3700 3700 3700 3700 3700 3707 4038 C Consumul real/ estimat de

energie SRE în exces sau deficit

982,097 812,9 700 731 775 700 642 480 310 0 0

C1 Consumul real/ estimat de energie electrica din SRE în exces sau deficit

52,6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C2 Consumul real/ estimat de energie din SRE in transporturi în exces sau deficit

-223,8 -253,1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C3 Consumul real/ estimat de din SRE pentru incalzire si racire în exces sau deficit

1156,372 1066 700 731 775 700 642 480 310 0 0

* In anii 2010 si 2011 s-au utilizat efectiv biocarburanti in transporturi, conform rapoartelor nationale transmise COM (286,46 mii tep in anul 2010). Nu a existat insa cadrul legislativ privind conformitatea cu criteriile de durabilitate si verificarea acestei conformitati.

54

ACRONIME

ANRE Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei ATR Aviz Tehnic de Racordare CEE centrala electrica eoliana CNE Centrala Nuclearo-Electrica CV certificat verde E-SRE energie electrica produsa din surse regenerabile de energie GO garantie de origine HG Hotarare de Guvern INS Institutul National de Statistica LEA Linie Electrica Aeriana MECMA Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri OD Operator de Distributie OG Ordonanta de Guvern OUG Ordonanta de Urgenta a Guvernului OTS Operator de Transport si Sistem (=TRANSELECTRICA) RED Retea Electrica de Distributie RET Retea Electrica de Transport UE Uniunea Europeana SEN Sistemul Energetic National SRE surse regenerabile de energie TRANSELECTRICA Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice

TRANSELECTRICA SA (=OTS) TVA Taxa pe Valoare Adaugata

55

BIBLIOGRAFIE:

[1] Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile [2] Decizia Comisiei 2009/548/CE de stabilire a unui model pentru planurile naționale de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile în temeiul Directivei 2009/28/CE [3] Template for Member State progress reports under Directive 2009/28/EC [4] Planul National de Actiune pentru Valorificarea Surselor Regenerabile de Energie – 2010 [5] Planul de Perspectivă al RET perioada 2010-2014 si orientativ 2019, www.transelectrica.ro [6] Institutul National de Statistica – Balanta energetica si structura utilajului energetic - colectii [7] Institutul National de Statistica – Anuarul statistic al Romaniei – colectii [8] EUROSTAT - http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

http://www.transelectrica.ro/

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

Raport de progres al Romaniei în conformitate cu Directiva ... · 1 Raport de progres al Romaniei...

Documents

Transcript of Raport de progres al Romaniei în conformitate cu Directiva ... · 1 Raport de progres al Romaniei...