Raport de Mediu S.C CARIERE PLUS

RAPORT DE MEDIU - PUZ DESCHIDERE CARIERĂ, AMPLASARE STAŢIE DE CONCASARE, AMENAJARE DEPOZIT

PRODUSE FINITE, AMENAJARE CĂI DE ACCES

RAPORT DE MEDIU

PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL

„DESCHIDERE CARIERA, AMPLASARE STATIE DE CONCASARE,

AMENAJARE DEPOZIT DE PRODUSE FINITE, AMENAJARE DRUM

DE ACCES” extravilan comuna Turcoaia, judeţul Tulcea

Beneficiar:

S.C. CARIERE PLUS S.R.L

Aprilie 2010

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI2/119

IPROMIN S.A.



CUPRINS

CUPRINS............................................................................................................................31. INFORMAŢII GENERALE...............................................................................................6

1.1. Elaboratorul Raportului de mediu....................................................................6

1.2. Proiectantul Planului Urbanistic Zonal.............................................................7

1.3. Titularul investitiei............................................................................................7

1.4. Colaboratori.....................................................................................................7

1.5. Evaluarea strategică de mediu........................................................................72. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE.......................................................................................................................9

2.1. Continutul si obiectivele planului.....................................................................9

2.2. Relaţia cu alte planuri şi programe................................................................23

2.2.1. Planuri si programe la nivel national..........................................................23

2.2.2. Planuri si programe la nivel regional..........................................................24

2.2.3. Planuri si programe la nivel local................................................................263. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS...........................................................................................................................28

3.1. Introducere.....................................................................................................28

3.2. Starea actuala a mediului..............................................................................29

3.2.1 Date geologice şi stratigrafie.......................................................................29

3.2.1.1. Tectonica regiunii....................................................................................30

3.2.1.2. Alte substanţe minerale utile cunoscute în regiune................................32

3.2.2.Relief............................................................................................................33

3.2.3. Particularităţile factorilor climatici din zonă.................................................35

3.2.4. Hidrografía şi hidrogeologia zonei..............................................................37

3.2.5. Solul............................................................................................................39

3.2.6. Resursele naturale ale judeţului Tulcea.....................................................40

3.3. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului....................40

3.3.1 Calitatea factorilor de mediu in Alternativa zero..........................................40

3.3.2. Patrimoniul cultural în alternativa 0............................................................56

3.3.3. Situaţia economică şi socială, starea de sănătate în alternativa 0............584. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL AFECTATĂ SEMNIFICATIV...59

4.1 Poluarea solului şi subsolului.........................................................................59

4.2. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane...................................................60

4.3. Poluarea aerului atmosferic...........................................................................60

4.4. Mediul socio-economic..................................................................................62

4.5. Biodiversitatea...............................................................................................625. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM666. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU


IPROMIN S.A.



PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI.....................................................................................72

6.1 Obiective de protecţia mediului......................................................................74

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului...........................827. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI...................................84

7.1. Efecte asupra factorilor de mediu şi a sănătăţii.............................................84

7.1.1. Biodiversitatea............................................................................................84

7.1.2. Populaţia.....................................................................................................86

7.1.3 Sănătatea umană........................................................................................86

7.1.4. Fauna..........................................................................................................87

7.1.5. Flora............................................................................................................87

7.1.6. Solul şi subsolul..........................................................................................88

7.1.6. Apă..............................................................................................................88

7.1.7. Aer..............................................................................................................88

7.1.8. Factorii climatici..........................................................................................90

7.1.9. Valori materiale...........................................................................................90

7.1.10 Instituţiile publice, monumente istorice şi de arhitectură, parcuri şi alte

aşezăminte de interes public.......................................................................................90

7.1.11. Peisaj........................................................................................................90

7.2. Matrice de impact..........................................................................................90

TIPUL DE EFECTE..............................................................................................91

Periodicitatea efectelor si......................................................................................91

impactul pe termen...............................................................................................91

CATEGORIA DE...................................................................................................91

EFECTE................................................................................................................91

POZITIV/NEGATIV DIRECT/INDIRECT..............................................................91

scurt......................................................................................................................91

mediu....................................................................................................................91

lung.......................................................................................................................91

1.Secundare..........................................................................................................91

2.Cumulative.........................................................................................................91

3..Sinergice...........................................................................................................93

7.3. Impact rezidual..............................................................................................948. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII , IN CONTEXT TRANSFRONTIERA..............................................................969. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI.....................................................................................97


IPROMIN S.A.



9.1. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu aer..........................................97

9.2. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu apa.........................................97

9.3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu sol şi subsolului.....................98

9.4. Măsuri pentru protejarea biodiversităţii ......................................................100

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii

populatiei....................................................................................................................101

9.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural

...................................................................................................................................101

9.7. Măsuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii..................101

9.5. Măsuri de protecţie împotriva riscurilor naturale.........................................102

9.6 Măsuri de protecţie impotriva riscurilor antropice.........................................10210. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE.............104

10.1.Introducere..................................................................................................104

10.2. Prezentarea alternativelor.........................................................................105

10.3. Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute..............................................10811. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI........................................................................................................................................109

11.1. Introducere ................................................................................................109

11.2. Monitorizare PUZ.......................................................................................109

11.2.1. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor

destinate protecţiei mediului în lucrările de exploatare.............................................109

11.2.2. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor

destinate protecţiei mediului în timpul funcţionării.....................................................109

11.2.3. Propuneri de monitorizare a speciilor de pasari ....................................11012. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ...................................................................112FILA FINALĂ...................................................................................................................120

RAPORT DE MEDIU






IPROMIN S.A.



1. INFORMAŢII GENERALE

Protecţia mediului a devenit una din principalele preocupări ale secolului XX şi

reprezintă o provocare pentru actualul mileniu. Comunitatea internaţională a fost pusă în

faţa unor evenimente care au avut un impact deosebit asupra mediului: accidentele

tancurilor petroliere Torry Canion în 1967, Exxon Valdez – 1992, Prestige- 2002,

accidentul de la uzinele Sandoz din Elveţia sau cel de la Bhopal din India, şi nu în

ultimul rând accidentul de la Cernobîl - Ucraina. Toate acestea au determinat societatea

internaţională să devină conştientă de importanţa mediului, nu numai pentru omenire, ci

pentru supravieţuirea întregii planete. Astfel, relaţia mediu-societatea umană a căpătat

dimensiuni concrete.

Nu se mai pune problema ”îmblânzirii naturii”, ci a conştientizării faptului că omul

este o parte intrinsecă a mediului, fapt pentru care protecţia şi conservarea acestuia

înseamnă, de fapt, asigurarea habitatului necesar pentru continuarea existenţei sale.

Un loc aparte în cadrul acestor preocupări este ocupat de tehnicile şi

instrumentele cu caracter preventiv şi de precauţie. Rolul lor a crescut odată cu trecerea

de la mecanismele „end of pipe” de protecţie a mediului la cele preventive. Varietatea,

complexitatea şi acceptarea acestor mecanisme legale au crescut în ultimii ani datorită

influenţei reciproce a legislaţiei naţionale şi internaţionale. Printrea aceste mecanisme

se numara si evaluarea strategica de mediu.

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru proiectul în faza PUZ

"Deschidere carieră, amplasare staţie de concasare, amenajare depozit de produse

finite, amenajare drum de acces".

Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care

identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale

aplicării acestora şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria

geografică aferentă;

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr.

1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii

de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul

Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

1.1. Elaboratorul Raportului de mediu

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI cu sediul în Bucureşti, str. Caransebeş nr. 1,et.

6, birou 603, sector 1, atestat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pentru

elaborarea studiilor de impact asupra mediului prin CERTIFICATUL DE ATESTATARE,

cod numeric: R-EIM-04-176/10.02.2007.

Menţionăm faptul că în prezent societatea este înregistrată la Ministerul Mediului

şi Pădurilor, Direcţia Controlul Poluării şi Evaluarea Impactului cu nr. 50.992/20.11.2009

pentru reevaluare şi certificare.


IPROMIN S.A.



1.2. Proiectantul Planului Urbanistic Zonal

S.C PRODOMO S.R.L TULCEA

1.3. Titularul investitiei

S.C. CARIERE PLUS S.R.L cu sediul în Bucureşti, Aleea Modrogan, nr 20, sector

1, număr de înregistrare la Registrul Comerţului J40/19620/2005, C.I.F. RO18151677.

Persoană de. contact: Adrian Topârceanu, telefon: 0744 64 77 89.

1.4. Colaboratori

Doctor Biolog Nela Zambilă

1.5. Evaluarea strategică de mediu

Ce este evaluarea strategică de mediu? Este un instrument folosit în mod

sistematic la cel mai înalt nivel decizional, care facilitează, înca de foarte devreme,

integrarea considerentelor de mediu în procesul de luare a deciziilor, conduce la

indentificarea măsurilor specifice de ameliorare a efectelor şi stabileşte un cadru pentru

evaluarea ulterioară a proiectelor din punct de vedere al protecţiei mediului.

Evalurea strategica se aplică, de către unele state şi la nivel de politici şi chiar de

legislaţie, fiind o metodă de asigurare a unei dezvoltări durabile. În acest sens, s-a

dezvoltat un instrument internaţional, pe care şi România l-a semnat la Kiev în 2003,

Protocolul privind evaluarea strategică de mediu - acesta se referă la planuri, programe,

politici şi legislaţie care pot face obiectul evaluării de mediu.

Evaluarea strategică de mediu s-a dezvoltat ca măsură de precauţie, la nivel

decizional înalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o măsură

destul de limitativă şi slaba, şi în consecinţă, insuficientă. Aceasta, datorită momentului

târziu în procesul decizional, în care se aplică procedura EIA la proiecte. Astfel,

răspunsurile la întrebările adresate la nivelul cel mai înalt, de tipul “ce fel de dezvoltare

trebuie să aibă loc, unde şi dacă aceasta trebuie întradevăr să aibă loc” au fost, de cele

mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protecţiei mediului.

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategică de mediu” se aplică la cel mai înalt

nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor şi, evident al

planurilor şi programelor. În acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra

mediului şi nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute în urma producerii impactului.

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului European, care

se referă la evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului („Directiva

SEA”) a intrat în vigoare la 21 iulie 2001. Această Directivă obligă autorităţile publice să

considere dacă planurile sau programele pe care le pregătesc vin în întâmpinarea

scopului acestei Directive şi, deci, dacă este necesară realizarea unei evaluări de mediu

a acestor propuneri, în conformitate cu procedurile din Directivă.


IPROMIN S.A.



Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

(publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004).

Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenţii

pentru dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de

planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru

mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile

negative ale acestora asupra mediului.

Ca atare, procesul de programare şi procesul SEA urmează o logică similară,

aceasta constituind baza abordării recomandate de Consorţiul de implementare a

proiectului.

În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru planuri şi programe de

ecologizare şi pentru îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora,

precum şi şansele de reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune,

furnizând legături cu procesele de planificare paralele şi contribuţia la dezvoltarea

durabilă.

Mai mult, cerinţele Directivei SEA trebuie interpretate astfel încât ONG-urile de

mediu din România şi societatea civilă să aibă o implicare efectivă în procesul de

consultare şi să poată fi informate cu privire la evaluarea strategică de mediu.

Metodologia SEA folosită pentru această evaluare include toate cerinţele

Directivei SEA, recomandările metodologice din Manualul GRDP şi cerinţele naţionale

privind SEA din România, stabilite de HG nr. 1076/2004. Pe baza acestor cerinţe,

prezenta SEA vizează:

• stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul

elaborării documentului de programare;

• analiza contextului documentului de programare şi posibilele tendinţe viitoare

în cazul în care documentul de programare nu este implementat;

• identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;

• identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea

obiectivelor;

• propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare;

• asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul

interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri interesate organizate;

• informează factorii de decizie cu privire la documentul de programare şi

posibilele impacturi ale acestuia;

• notifică autorităţile relevante şi publicul general cu privire la documentul de

programare final şi motivele adoptării acestuia


IPROMIN S.A.



2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR

PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A

RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

2.1. Continutul si obiectivele planului

Prezentul Plan Urbanistic Zonal determina conditiile de amenajare a unei cariere

de exploatare a rocilor pentru constructii in incinta proprietate a beneficiarului in functie

de:

• prevederile PUG-lui comuna Turcoaia precum si de celelalte elemente

existente in zona;

• dimensionarea functiunilor obiectivului;

• analiza utilitatilor existente eventual afectate si a celor necesare;

• structura functiunilor obiectivului si integrarea acestora in celelalte functiuni

ale zonei;

• dezvoltarea circulatiei in zona functie de situatia existenta si in relatie cu

celelalte obiective.

Pentru elaborarea Memoriului Justificativ necesar Planului Urbanist Zonal, a fost

consultat Planul Urbanistic General al comunei Turcoaia, aprobat prin H.C.L.nr. 26/07-

08-2000.

A fost executat un studiu geotehnic asupra resursei de roca precum si ridicarea

topografica a terenurilor proprietate.

Accesul principal în zona se va face prin drumul de exploatare De 763, pe De 748

şi apoi pe un drum nou creat în terenul proprietate a beneficiarului.

Pentru accesul la zona de exploatare se va amenaja De 751 şi se va prelungi

traseul sau în incinta proprietate până la zona de exploatare.

Terenul studiat se află amplasat în extravilanul comunei Turcoaia, în sudul

comunei Turcoaia la o distanta de cca. 0,5 km, adiacent unor drumuri de exploatare,

unele clasificate altele nu (drumurile de acces in cariera) care fac legatura terenurilor

agricole din zona cu comunei Turcoaia

Suprafaţa perimetrului de exploatare este de 67,68 ha şi este amplasat din puct

de vedere administrativ în extravilanul comunei Turcoaia, T29, Nb 263/1, Nb263/2,

Nb263/3, Nb 263/5, T56, Nb761, Nb761/1, Nb746, De751, judeţul Tulcea.

Perimetrul analizat are următoarele vecinătăţi:

nord - drum teren proprietatea privată a comunei - pasune şi rocă la zi - şi

teren proprietate beneficiar;


IPROMIN S.A.



Figura nr. 1 : Vecinătatea de Nord

est - teren proprietate privată a comunei - roca la zi şi drum de carieră

-neclasificat ;

Figura nr. 2: Vecinătatea de Est

sud - teren proprietate privată a comunei - paşune şi roca la zi;


IPROMIN S.A.



Figura nr. 3: Vecinătatea de Sud

vest -teren proprietate privată a comunei - păşune, drum comunal clasificat,

teren proprietate beneficiar;

Figura nr. 4: Vecinătatea de Vest


IPROMIN S.A.



Figura nr. 5. Amplasare carieră

Tabelul nr. 1

Nr.

Pct

Coordonate puncte de contur Lungimi laturi D(i, i+l)

(m)X (m) Y(m)

1 405159.000 751446.000 998.289

2 405183.000 752444.000 284.086

3 404899.000 752451.000 103.470

4 404840.000 752366.000 159.248

5 404908.000 752222.000 132.548

6 404995.000 752122.000 410.396

7 404840.000 751742.000 106.118

8 404734.000 751737.000 273.007

9 404527.000 751915.000 374.040

10 404168.000 751810.000 339.249

11 404155.000 751471.000 1004.311

Se prevăd următoarele zone funcţionale:

• zona exploatare carieră (lucrări de deschidere, lucrări de pregătire,

exploatarea propriu - zisă);

• zona drumuri de acces existente;

• zona drumuri de acces propuse;

• zone de halde;

• zona amplasare staţie de concasare şi depozit de produse finite;

• zona organizare de şantier;

a) Zona de exploatare

Lucrări de deschidere

Pentru realizarea accesului în perimetrul minier se preconizează executarea unui

drum de acces pe actualul amplasament al drumului existent, ce intră în perimetru prin

partea de vest a acestuia.

Pe lângă drumul de acces mai sunt necesare căi de acces pentru fiecare treaptă

de exploatare în parte, care se vor realiza pe măsură ce avansează extracţia.


IPROMIN S.A.



Având în vedere diferenţa de nivel între cota de bază şi cota ultimei trepte de 60

m şi panta mare a versantului, precum şi de gabaritul vehiculelor ce vor circula pe

aceste drumuri, calea de acces va fi construită ţinându-se cont de următoarele condiţii:

• panta drumului să nu depăşească 10%;

• lăţimea drumului (ecartament) L = 11 m

Se va reamenaja de asemenea drumul spre halda de steril, pe drumul deja

existent. Lungimea totală a căilor de transport, inclusiv a drumului de acces, va fi de

1.580 m.

Pentru deschiderea propriu-zisă a zăcământului (treptei superioare, proiectată la

cota + 165 m) se va proceda Ia realizarea unei tranşei de deschidere de cea 80 m

lungime, pe direcţia VSV - ENE.

În primul an de exploatare va fi amenajat drumul de acces la treapta superioară şi

drumul de acces la haldă care însumează cca. 1.200 m, precum şi tranşeea de

deschidere având o lungime de 80 m. Pe măsură ce înaintează extracţia mai sunt

necesare căi de acces la treptele inferioare (care însumează 380 m), care se vor realiza

pe parcursul licenţei de exploatare. Volumul total de descopertă pentru execuţia tranşeei

este de 4000 m3.

Derocări pentru execuţia lucrărilor miniere de deschidere

Realizarea lucrărilor de deschidere tranşeea de atac şi drumurile tehnologice

pentru asigurarea accesului la treptele superioare de exploatare şi descopertă se va

face prin excavaţii atât în roci moi cât şi în roci tari.

Secţiunea tranşeei va fi trapeziodală, excavaţiile urmând a se face prin tăiere cu

excavatoarele în cazul rocilor moi, coezive sau slab coezive şi prin derocare cu explozivi

în cazul în care traseul tranşeei traversează roci tari stâncoase.

Dislocarea rocilor tari se va face cu explozivi plasaţi în găuri de sondă cu lungimi

de până la 4,0m, executate vertical cu un perforator CP90. Găurile de mină se vor săpa

după o schemă pătratică de 0,7 m x 0,7 m, distanţa dintre găuri va fi egală cu de 20-25

ori diametrul. Explozibilul utilizat pentru derocare va fi astralită sau dinamită II. Găurile

de sondă se vor bura cu material argilos.

Găurile de sondă se vor încărca cu exploziv pe maximum 2/3 din lungime,

lungimea burajului fiind de minim 1/3 din lungimea găurii.

Burarea se va face cu argilă sau argilă nisipoasă. Împuşcarea se va realiza

electric cu capse instantanee sau cu microîntârziere sau se vor împuşca pirotehnic

utilizându-se capsele pirotehnice nr.8.

Reţeaua de împuşcare electrică va fi prin legarea capselor în serie, circuitul fiind

format din maxim 100 de capse care se vor exploda cu explozorul ET100.

În situaţiile în care grosimea pachetului de roci care urmează a fi dislocat

depăşeşte 4,0 m, derocarea se va face cu explozivi plasaţi în găuri de sondă forate

vertical.

Pe flancul vestic al tranşeei de deschidere, pentru conturarea taluzului final al

carierei din acest sector, la săparea tranşeei de deschidere, pentru derocarea masei


IPROMIN S.A.



miniere se va utiliza o schemă de plasare a găurilor de sondă incluzând şi găuri de

taluzare poziţionate între găurile de rupere.

Lucrări de pregătire

Lucrările de pregătire au ca scop îndepărtarea stratului de sol vegetal şi a

copertei de steril de pe suprafaţa de 67,68 ha a perimetrului în vederea viitoarei

exploatări a zăcământului de roci granitice.

Zăcământul de roci granitice are o copertă discontinuă, cu o grosime foarte mică,

constituită din sol vegetal în cea mai mare parte şi/sau loes.

Grosimea stratului de solul vegetal de pe amplasament este cuprinsă între 0 - 0,5

m menţionând faptul că pe o suprafaţă întinsă solul vegetal lipseşte.

Roca sterilă a zăcămâtului este formată din rocă loessoidă din argile prăfoase –

nispoase şi din rocă alterată brută ce este prezentă în zonele superiore ale perimetrului

care din punctul de vedere al calităţi şi a modului de valorificare nu poate fi utilizată

pentru construcţii.

Rocă sterilă loessoidă este foarte rar întâlnită in zona de creastă a dealului,

lipsind pe suprafeţe însemnate, iar în zona inferioară a dealului poate atinge chiar si

grosimi de 3 m.

Astfel se poate estima o medie ponderată a grosimii stratului de rocă sterilă ca

fiind de 0,4 m, ceea ce înseamnă că vom avea un volum de steril de 271.520 m3.

Solul fertil se va recupera, iar rocile alterate vor fi folosite pentru întreţinerea şi

realizarea drumurilor de acces şi tehnologice, precum şi ca strat de bază la drumuri de

categorie inferioară.

Solul fertil va fi derocat mecanic şi va fi depus într-o haldă exterioară.

Derocări pentru execuţia lucrărilor miniere de pregătire

Lucrările miniere de pregătire din perimetrul analizat se vor executa în roci moi

sedimentare (decaparea solului vegetal şi descopertarea zăcământului) şi în roci tari

reprezentate prin diferite varietăţi de calcare şi calcare marnoase.

Dislocarea rocilor moi se va face prin tăiere mecanică:

• decaparea solului vegetal cu buldozerul;

• excavarea cu excavatoare cu cupa.

La execuţia lucrărilor de pregătire, atât in rocile moi cât şi în cele stâncoase este

necesara realizarea unor platforme de lucru pentru amplasarea şi manevrele utilajelor

de excavat şi transport.

Dimensiunile acestor platforme sunt determinate de tipul şi numărul de utilaje de

lucru.

La excavarea în roci moi pentru tăiere se vor folosi buldozere, excavatoare cu

cupa şi autoîncărcătoare. La excavare, în roci tari, stâncoase, se vor utiliza foreze,

autoîncărcătoare, buldozere pentru strângerea materialului. Lăţimea acestor platforme

va fi de până la 40 m.


IPROMIN S.A.



După execuţia lucrărilor de descopertarea zăcământului, respectiv excavarea,

încărcarea şi transportul rocilor lucrările de pregătire se vor executa în roci stâncoase,

pentru derocare fiind utilizaţi explozivi.

Lucrările de pregătire care se vor executa în roci tari vor consta în excavarea

calotelor sau pintenilor de la partea superioară a reliefului de marnocalcare, sub stratul

de loess, lucrări necesare pentru asigurarea unei suprafeţe plane pentru circulaţia,

execuţia manevrelor de poziţionare şi săparea găurilor de sondă cu foreza TAMROCK

D25-KS.

Excavarea calotelor se face prin tăierea mecanică sau cu explozivi plasaţi în

găuri de sondă săpate după o schemă pătratică. Distanţa dintre găuri şi dintre rândurile

de găuri este de 20-25 ori diametrul încărcăturii.

Lungimea găurilor trebuie să depăşească vatra viitoarei excavaţii cu de 7 ori

diametrul încărcăturii, respectiv 20–30 cm. Încărcătura ocupă 2/3 din lungimea găurii, iar

lungimea minimă a burajului 0,6 m. Încărcătura este din astralită. Împuşcarea se face cu

capse detonante electrice. Capsele se leagă în serie, iar numărul lor nu trebuie să

depăşească 100 bucăţi. Sursa de energie electrică este explozorul ET100.

Lucrări de exploatare

Zona functională de exploatare propriu zisă este formată din mai multe subzone

care reprezintă etapele succesive de exploatare care se vor deschide succesiv ,după

epuizarea unui front într-o perioadă estimată de 20 de ani. Exploatarea se propune să

se înceapă din zona de est a amplasamentului din parcela Nb 761.

În exploatare resursa va fi exploatată în trepte de maxim 15 m înălţime

asigurându-se astfel stabilitatea deplină a taluzurilor (în exploatare şi la marginile de

exploatare ale carierei) şi siguranţa funcţionării utilajelor amplasate în fronturile de lucru.

Fiecare treapta va fi subâmpartită pe subtrepte de 5 m înălţime.

Treptele de exploatare vor avea orientarea generală a taluzurilor de lucru est-

vest. Avansarea generală a froturilor de exploatare va fi de la sud la nord.

Între zonele separate ca faze de exploatare succesive se prevăd drumuri de

exploatare care se racordează la drumul de exploatare neclasificat existent în partea de

est a exploatării.

Extragerea rocilor se va face prin perforare - puşcare

Proiectarea treptelor s-a făcut ţinându-se cont de poziţia şi dezvoltarea granitului,

precum şi de distribuţia intercalaţiilor de şisturi.

S-a plecat de la treptele existente în carieră, care au fost dezvoltate în sensul

exploatării.

Varianta tehnologică a metodei de exploatare posibil de aplicat este cea care are

la baza împărţirea zăcământului trepte şi felii orizontale cu exploatarea lor descendent.

Suprafaţa de teren ce va fi folosită pentru realizarea lucrărilor de deschidere,

lucrărilor de pregătire şi pentru exploatarea propriu-zisă este de 533.300 m2 la care se

va adăuga pe parcursul înaintării lucrărilor o suprafaţă provizorie de 5.250 m2 aferentă

drumurilor tehnologice.


IPROMIN S.A.



Derocarea masei miniere în trepte de exploatare cu explozivi plasaţi în găuri

de sondă forate descendent

Derocarea masivului de calcar se face cu explozivi plasaţi în găuri de sondă,

forate vertical sau înclinat, în trepte de exploatare cu înălţimea de 15,0 m.

Elementele care influenţează eficienţa lucrărilor de derocare sunt:

• structura şi caracteristicile de rezistenţă ale masivului.

• parametrii geotehnici de plasare a încărcăturilor;

• mărimea şi construcţia încărcăturii de exploziv;

• tehnica împuşcării (întârziere, ordinea de explodare, durata totală a exploziei

etc).

Găurile de sondă verticale prezintă avantajul că sunt mai scurte decât cele

înclinate, pot fi menţinute în stare bună un timp mai îndelungat şi sunt mai uşor de

încărcat cu exploziv. În schimb au dezavantajul unei distribuţii mai puţin uniforme a

explozivului în masiv, anticipanta având mărimi diferite pe înălţime, iar prin împuşcarea

încărcăturii din găuri se obţine un taluz neuniform atât pe înclinare cât şi pe direcţie.

Găurile de sondă forate înclinat faţă de verticală au avantajul unei repartizări mai

uniforme a explozivului în masiv, o rupere şi o granulare mai avansată a rocilor şi un

taluz mai uniform.

Funcţie de caracteristicile geomecanice ale rocilor, înclinarea găurilor de sondă

utilizate pentru derocarea cu explozivi este de 120 – 200 faţă de verticală.Lucrările de exploatare la nivelul treptelor se vor executa cu derocarea masei

miniere cu explozivi plasaţi în găuri de sondă forate vertical sau înclinat.In treptele cu înălţime de 15,0m, găurile de sondă se vor plasa după o schemă în

eşicher. Găurile de sondă au diametrul de 146 mm şi se execută vertical.

Parametrii geotehnici de plasare sunt:

anticipanta w = k x d,

k – coeficient având valoarea cuprinsă între 25 şi 35

distanţa dintre găurile de sondă pe rând, a = (1,2 – 1,5) w

distanţa dintre rândurile de găuri, b = (0,8 – 1,1) a

Introducând datele obţin următoarele valori pentru w, a şi b :

w = 3,7 ÷ 5,1 m = 4,8m;

a = 4,4 ÷ 6,0 m = 5,0m

b = 4,8 ÷ 6,6 m = 5,0m

Lungimea găurii de sondă lg va fi de 16,5m .

Parametrii de încărcare cu exploziv

Consumul specific de exploziv Csp = 0,15 kg/t în echivalent TNT.

Încărcătura pe gaură de sondă:

Q = V x Csp unde:

V – volumul de rocă rezultat prin împuşcarea unei găuri de sondă, respectiv

V = w x a x h, pentru primul rând de găuri

V = w x b x h, pentru rândul 2 de găuri


IPROMIN S.A.



Pentru înălţimea treptei, h, de 15,0 m volumul de rocă dislocat, V, prin

împuşcarea unei găuri de sondă este de 360 m3.

Încărcătura de exploziv, Q, va fi de 126,5 kg.

Lungimea încărcăturii linc = p

Q, m

Unde p – încărcătura specifică kg / m de gaură de sondă

p = δπ4

2d⋅ = 13,3 kg/m

Unde δ – densitatea explozivului din gaura de sondă δ = 0,8.

Lungimea încărcăturii pentru treaptă de 15,0m va fi, lînc = 9,5 m

Încărcătura de iniţiere → 8,5kg, distribuită în două puncte pe o lungime a găurii

de sondă de 1,5-2,0m.

Lungimea burajului lb = lg – lînc → 5,0 –5,5m

Explozivul de baza → NITROMON sau AM1.

Explozivul de iniţiere ROVEX 700 sau DINAMITĂ II intre 5 şi 10 % din greutatea

încărcăturii de baza.

Iniţierea se va face în doua puncte. Încărcătura de iniţiere superioară Qis se

amplasează sub baraj la 2,6 m, iar cea inferioară Qii la1,5 –2 m de la fundul găurii. Cele

doua încărcături de iniţiere vor reprezenta 50 % din încărcătura de iniţiere

corespunzătoare găurii de sonda.

Împuşcarea nonelectrică are o întârziere între împuşcături de 17; 25 şi 42

milisecunde. Încărcătura pe repriza de împuşcare variază de la 1.000 la 2.000 kg

exploziv în echivalent TNT, corespunzând unui număr de 15 – 30 încărcături în găuri de

sondă

Rezultatele lucrărilor de dislocare

Prin lucrările de împuşcare materialul se aşează pe o suprafaţă delimitată de

încărcăturile extreme ale blocului. Pe direcţia de rupere (linia de minimă rezistenţă)

lungimea de aşezare şi împrăştiere depinde de condiţiile geologice (caracteristici fizico-

mecanice, structură, gradul de fisuraţie şi orientarea acesteia) şi cele tehnico-miniere

(distanţe dintre găurile de sondă, construcţia şi mărimea încărcăturii pe gaura de sondă,

capacitatea de lucru a explozivului, cantitatea şi calitatea burajului, tehnica împuşcării).

Lungimea de împrăştiere se determină cu relaţia:

L = 1,41h( )

θαθαη

sinsin

sin2 −k

α = înclinarea taluzului = 75°

θ = unghiul taluzului materialului dislocat = 45°η = w/h pentru primul rând de găuri

2k = coeficient de înfoiere a materialului = 1,3

Lungimea de împrăştiere a materialului în cazul carierei DEALUL LUI MANOLE este de

22,0-25,0 m.


IPROMIN S.A.



Înălţimea de aşezare a materialului, hm = 0,8 h, în cazul carierei Dealul lui Manole

hm = 12,8m pentru treapta cu înălţimea de 15,0m.

b) Zona drumuri de acces existente

Legătura rutieră a comunei Turcoaia cu celelalte localităţi este asigurată prin DJ

222H, DN 22D – Turcoaia, în lungime de 5,0 km.

Acest drum a fost reabilitat pe o lungime de 2,5 km în anii 2006 – 2008. Pe restul

drumului se vor executa lucrări de întreţinere prin asternerea unui covor asfaltic în anul

2009. Teritoriul administrativ al comunei Turcoaia, este străbătut de la nord la sud pe o

lungime de 6,5 km de DN 22D: Măcin – Horia – Ciucurova – Două Cantoane.

Drumul comunal DC50, în lungime de 12,0 km asigură legătura rutieră directă

între Turcoaia si comuna învecinată Peceneaga. Acest drum, în lungime de 6,0 km pe

teritoriul comunei, a fost pietruit în perioada 2005-2006 cu fonduri de la Programul de

Dezvoltare Rurală.

Reţeaua stradală din intravilanul comunei Turcoaia, însumează 14,2 km, din care

5,013 au fost pietruiţi în perioada 2005-2006 cu fonduri obţinute de la Programul de

Dezvoltare Rurală. Localitatea a iniţiat întocmirea Studiului de fezabilitate pentru restul

reţelei si urmează să acceseze fondurile necesare pentru execuţia lucrărilor de

reabilitare.

Accesul rutier în zona perimetrului de exploatare se realizează din drumul

naţional DN 22D Măcin – Constanţa până în comuna Turcoaia pe drumul judeţean DJ

222 H de unde se ramifică spre est un drum comunal.

Accesul principal în zona se va face prin drumul de exploatare De 763, şi pe De

748 şi apoi pe un drum nou creat în terenul proprietate a beneficiarului.

Zona funcţională a drumurilor de exploatare existente cuprinde totalitatea

drumurilor clasificate şi neclasificate care sunt utilizate cu acordul comunei.

Lungimea drumurilor de exploatare existente vizata pentru lucrari de amenajare

(pietruire) este de aproximativ 3,7 km, din care De 751 – aproximativ 400 m de la limita

intravilanului, De 748 – aproximativ 150 m iar restul lungimii este afectata de De 763 ce

se constituie intr-un inel in jurul perimetrului studiat. Bilantul teritorial prezentat nu

include suprafetele aferente acestor drumuri, avand in vedere ca acestea permit accesul

in zona si pentru alte viitoare exploatari miniere


IPROMIN S.A.



Figura nr. 6. Drum de exploatare 763

c) Zona drumuri de acces propuse

Zona funcţională a drumurilor nou create este formată de totalitatea drumurilor de

exploatare care se vor executa în incinta proprietate pentru accesul utilajelor la frontul

de exploatare. Aceste drumuri se vor conforma normelor de execuţie a drumurilor

uzinale. Având în vedere declivitatea terenului se va acorda o atenţie specială taluzurilor

drumurilor pentru ca circulaţia să se desfăşoare în condiţii de securitate.

Calea de acces trebuie să prezinte:

• înclinarea:

pe porţiunile drepte de 0,1% spre masiv;

la curbe 0,2% spre interiorul curbei.

• şanţ de gardă la marginea dinspre masiv a drumului cu o lăţime la şanţ

de gardă la marginea dinspre masiv o drumului cu o lăţime la bază de

min. 0,3 m, adâncime de maxim 0,5 m şi înclinare a laturilor de 1/2

(orizontal/vertical).

• pe marginea dinspre aval a drumului se construieşte un val de pământ

cu înălţimea de 0,7 m (jumătate din diametrul roţii) sau un parapet din

beton înalt de 1,5 m.

d) Zone de halde

În zona funcţională a haldei se permite executarea următoarelor lucrări:

• halda de copertă;

• halda de sol vegetal;

• halda de steril;


IPROMIN S.A.



Halda de copertă are suprafaţa de cca. 1,6 ha şi este destinată amenajării

depozitului de rocă sterilă provenite de la descopertarea resursei. Amplasarea ei este în

Nb 263/2 la o distanţă relativ mică faţă de frontul de exploatare.

Halda de sol vegetal are suprafaţa de 6.500 m2 şi este destinată depozitării

pământului vegetal care se îndepărtează în momentul când se deschide cariera. Solul

vegetal are grosime care variază între 0 - 0,5 m. Pe arii întinse solul vegetal lipseşte.

Halda de steril are suprafaţa de cca. 9.200 m2 şi este destinată sterilului care va

rezulta din procesul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale.

Toate haldele se vor executa treptat în funcţie de depozitarile anuale şi se vor

taluza şi asigura în exploatare în conformitate cu normele şi normativele în vigoare.

e) Zona amplasare staţie de concasare şi depezit de produse finite

Zona are suprafaţa de 1,1 ha şi este prevazută a se amenaja în parcela Nb 761

şi Nb 761/1. Pe acest teren se va amplasa un tren format din 5 utilaje de concasare -

sortare + 2 utilaje (excavator de extracţie şi încărcător livrări) astfel necesarul de teren

pentru staţia de concasare este de cca. 0,5 ha. În această zona se va amenaja, de

asemenea o platformă pentru produse finite de cca. 75 000 tone.

f) Zona organizării de şantier;

Zona are suprafaţa de cca. 7.000 m2 şi se prevede a se amenaja pe parcela

Nb746.

Terenul este situat în zona de acces în incinta viitoarei cariere şi aici se vor

amenaja următoarele:

• parcaj pentru autobasculante şi utilaje de încărcare,

• pod bascul,

• cabina de la poartă,

• baracă standardizată pentru birouri,

• vestiar,

• laborator de analize fizico - mecanice şi magazii de materiale,

• atelier de reparaţii cu dotări PSI,

• cabina WC ecologic,

• platforma betonată pentru amplasare containere de deşeuri reciclabile şi

nereciclabile,

• rezervor de motorină suprateran,

• grup electrogen.

Menţionăm ca în zonă nu se vor executa construcţii definitive.

Planul Urbanistic Zonal este intrumentul de planificare urbană de reglementare

specifică prin care se coordonează dezvoltarea urbanistica integrată a unor zone din

localitate caracterizate printr-un grad de complexitate sau printr-o dinamica urbană

accentuate.Planul urbanistic Zonal asigură corelarea programului de dezvoltare urbană

integrate a zonei cu Planul urbanistic general “ Conform Legii nr. 350/2001 modificată şi


IPROMIN S.A.



completată cu OG nr.27/2008 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, art.44, alin.

(1)Prin Planul Urbanistic Zonal se stabileşte amplasarea în perimetrul analizat a

unităţilor teritoriale ale zonei, bilanţul teritorial şi indicii urbanistici asociati (P.O.T şi C.U.T.)

Bilanţ teritorial:

Tabelul nr. 2

Suprafata deţinută de beneficiar 67.68 ha

EXISTENT (suprafaţa)

EXISTENT %

PROPUS (suprafaţa)

PROPUS%

Pe - subzona perimetru de exploatare

0,00 m2 0,00% 533.300.00m2 78.80%

Po - subzona organizare de şantier 0,00 m2 0,00% 7.000.00 m2 1.03%Phv - subzona halda sol vegetal 0,00 m2 0,00% 6.500.00 m2 0.96%Phs - subzona halda steril 0,00 m2 0,00% 9.200.00 m2 1.36%Psc - subzona staţie de concasare + produse finite

0,00 m2 0,00% 11.000.00 m2 1.63%

Phc - subzona halda de copertă 0,00 m2 0,00% 16.000.00 m2 2.36%Ccr(dt) - subzona circulaţie – drum tehnologic

0,00 m2 0,00% 5.250.00 m2 0.77%

ID - Zona unitati de productie şi depozitare

0,00 m2 0,00% 88.550.00 m2 13.09%

P.O.T. 0,00% 2.66%

C.U.T. 0,00 0.026

Echiparea edilitară

Alimentarea cu apăExploatarea zăcământului din perimetrul analizat prin lucrări miniere la zi va

utiliza o cantitate de apă tehnologică ce va fi stocată într-un rezervor ce va fi apmlasat în

cadrul amplasamentului.

Asigurarea cu apă potabilă a personalului va fi realizată cu apă îmbuteliată din

comerţ ce va fi pusă la dispoziţie de către beneficiar.

Evacuarea apelor uzateApele uzate rezultate de pe amplasament provin de la staţia de concasare ce le

utilizează în flux pentru desprăfuirea instalaţiei.

Apa mai este folosită la umezirea drumurilor de exploatare din cadrul perimetrului

dar si a drumurilor din exterior, pentru minimizarea cantităţii particulelor de praf în

suspensie.

Aceste drumuri vor fi utilizate la comun cu alte cariere invecinate iar asa cum

reiese din imaginea de mai jos in prezent cantitatea de praf este relativ mare.


IPROMIN S.A.



Cantitatea de apa utilizata pentru umectare va fi stabilita in functie de conditiile

climatice in momentul utilizari drumurilor, in functie de deciziile luate impreuna cu ceilati

investitori pentru utilizarea si intretinerea drumurilor, etc.

Figura nr.7 Drum de exploatare existent (De 763)

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrică va fi realizată de catre un grup electrogen pentru

staţia de concasare şi pentru obiectivele de pe platforma organizării de şantier ce

necesită energie electrică.

Acest grup electrogen va funcţiona până în momentul în care se va emite avizul

autorităţilor abilitate pentru livrarea energiei electrice cu care S.C CARIERE PLUS S.R.L

va deţine un contract de prestări servicii ţinând cont de fapul că în partea de sud a

amplasamentului de-a lungul drumului de exploatare De 763 se află o reţea electrică .


IPROMIN S.A.



Figura nr.8 Reţea electrică

2.2. Relaţia cu alte planuri şi programe

2.2.1. Planuri si programe la nivel national

Elementul definitoriu al acestei Strategii Naţionale este racordarea deplină a

României la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe

plan mondial – cea a dezvoltării durabile.

Se porneşte de la constatarea că, la sfârsitul primului deceniu al secolului XXI,

după o tranziţie prelungită şi traumatizantă la democraţia pluralistă şi economia de piaţa,

România mai are de recuperat decalaje considerabile faţa de celelalte state membre ale

Uniunii Europene, simultan cu însusirea şi transpunerea în practica a principiilor şi

practicilor dezvoltării durabile în contextul globalizării. Cu toate progresele realizate în

ultimii ani, este o realitate că România are înca o economie bazată pe consumul intensiv

de resurse, o societate şi o administraţie aflate înca în cautarea unei viziuni unitare şi un

capital natural afectat de riscul unor deteriorări ce pot deveni ireversibile.

Prezenta Strategie stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval

de timp rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugată

înalta, propulsat de interesul pentru cunoastere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea

continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

Conform situaţiei actuale a sistemului socio-economic si a capitalului natural al

României (Capitalul naturalapitalul natural) se menţionează că din punctul de vedere al

patrimoniului de resurse neregenerabile, Romania dispune de rezerve minerale înca


IPROMIN S.A.



neexploatate estimate de peste 20 miliarde tone: minereuri neferoase (resurse

potenţiale 2,21 miliarde tone), minereuri feroase (resurse potenţiale 58,6 milioane tone),

sare (resurse potenţiale 16,96 miliarde tone), minereuri nemetalifere (resurse potenţiale

292,8 milioane tone), nisipuri si pietrisuri (resurse potenţiale 456,9 milioane tone), roci

ornamentale (resurse potenţiale 34,5 milioane tone, dintre care 6,39 milioane tone

marmura).

Dupa modul de folosinţa au fost identificate 1.900 zăcăminte cu substanţe utile

neenergetice: minerale metalice (cupru, fier, mangan, minereuri polimetalice,

auroargentifere, molibden etc.), minerale industriale (sare, feldspat, caolin, turba, talc,

bentonite, diatomite etc.) si minerale pentru industria materialelor de construcţie

(calcare, creta, cuarţite, gresii, andezit, granit, marmura, nisipuri, argile, pietris, gips).

Rezervele de ţiţei sunt estimate la circa 74 milioane tone, iar cele de gaze

naturale la aproape 185 miliarde metri cubi.

Ca rezultat al unor intervenţii neraţionale (poluare prin activitaţi industriale, în

special miniere, petroliere si chimice, depozitarea de deseuri sau efectuarea

necorespunzatoare a lucrarilor agricole, slaba reacţie faţa de fenomenele de eroziune)

se constata compactari, distrugeri ale structurii solului, epuizari ale substanţelor nutritive,

ducând la diminuarea fertilitaţii solurilor folosite în agricultura. Sub acest aspect. solurile

din România au, la nivelul anului 2007, în proporţie de 52% o fertilitate redusa sau foarte

redusa, 20,7% o fertilitate moderata si doar 27% poseda o fertilitate ridicata si foarte

ridicata.

2.2.2. Planuri si programe la nivel regional

Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est va putea fi realizata pe deplin doar

printr-o abordare integrata care va permite adoptarea de politici sectoriale cat mai

apropiate de nevoile teritoriului. În acest sens, proiectele integrate reprezintă principalul

instrument de realizare a acestui model de programare.

Proiectele integrate reprezintă un complex de acţiuni intersectoriale, coerente şi

strâns legate între ele, care converg spre un obiectiv comun de dezvoltare a teritoriului

şi care necesită o abordare unitara a etapelor de implementare. Această definiţie

subliniază doua aspecte:

• conceptul de integrare a programării, trasătura fundamentală a activităţilor co-

finanţate prin Fondurile Structurale;

• regiunea ca punct principal de referinta, vazut nu doar ca destinatar al

initiativelor si actiunilor de dezvoltare, ci si din punct de vedere al valorificarii

potentialului existent.

Proiectele integrate sunt incluse in Strategia Regionala prin linii de interventie

(teritoriale, sectoriale si de filiera) şi prin metode de programare (concertare, cooperare

între actorii publici şi privaţi). Aceste proiecte sunt realizate sub doua forme:

• atat prin concentrare, acolo unde resursele imobile sunt în stare sa atragă

importante resurse mobile;


IPROMIN S.A.



• cât şi sub forma extinsa, la nivel regional sau sub-regional, acolo unde un

obiectiv de dezvoltare este comun mai multor zone, chiar si neinvecinate:

proiectul integrat extins uneste astfel mai multe realitati locale, sub forma unor

filiere de productie, circuite, itinerarii, retele sectoriale sau tematice.

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii este acela de a

creste semnificativ PIB regional pana in 2013, pe baza unei rate de crestere

economica superioara mediei nationale, prin cresterea competitivitatii pe termen lung si

atractivitatii regiunii pentru investitii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de

noi oportunitati de ocupare a fortei de munca si imbunatatirea conditiilor de viata ale

populatiei.

Obiectivele specifice

• Cresterea atractivitatii regiunii prin devoltarea accesibilitatii, prin continuarea

extinderii si modernizarii infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului

stradal si feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va

avea in vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a

asigura legaturi rapide si eficiente cu pietele internationale, valorificand pozitia

geo-strategica deosebita a regiunii;

• Crearea conditiilor favorabile pentru localizarea de noi investitii si intarirea

potentialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilitati si al

serviciilor de calitate destinate intreprinderilor, prin simplificarea, transparenta

si accelerarea procedurilor administrative si pentru obtinerea autorizatiilor si

crearea conditiilor de crestere a productivitatii intreprinderilor prin utilizarea de

produse si procese inovative;

• Crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila, in care oferta de munca sa

devină capabila a se adapta permanent cerintelor angajatorilor, prin

promovarea culturii antreprenoriale, a societatii informationale si a noilor

servicii, in contextul unei dinamici accelerate a integrarii activitatilor

economice in spatiul european si international;• Crearea de noi oportunitati de crestere economica durabila si de crestere a

calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental si promovarea politicii de mediu; se va avea in vedere crearea sistemului de gestiune si control a factorilor de mediu (inclusiv inlaturarea efectelor negative asupra mediului in cazuri de catastrofe naturale, imbunatatirea generala a factorilor de mediu prin protejarea biodiversitatii, pastrarea si extinderea zonelor impadurite, a parcurilor si zonelor verzi din zonele urbane);

• Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale si de sanatate prin imbunatatirea infrastructurii si a dotarilor, prin aplicarea unui management eficient si cresterea accesului perosoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale si izolate;

• Dezvoltarea sectorului educatiei prin imbunatatirea infrastructurii si a dotarilor, prin cresterea calitatii serviciilor de educatie, dezvoltarea de centre de formare continua pentru adulti, realizarea de retele scolare, dezvoltarea parteneriatului


IPROMIN S.A.



intre unitatile de invatamant si mediul de afaceri, universitati si administratia publica si sustinerea cercetarii- inovarii;

• Modernizarea sectorului agricol si diversificarea activitatilor economice altele

decat agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu

piscicol, silvic, biodiversitatea etc), a patrimoniul cultural (traditii si experiente

profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social si crearea de noi

specializari;

• Cresterea atractivitatii zonelor urbane pentru investitii, prin imbunatatirea

standardelor de viata (infrastructura urbana, transport si mobilitatea

populatiei), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic si monumental,

promovand coeziunea si incluziunea sociala prin dezvoltarea de servicii

urbane.

Toate aceste obiective sunt coerente cu documentele programatice nationale si

europene, vizand asigurarea unei dezvoltari echilibrate a teritoriului regiunii, prin

valorificarea resurselor locale si sustinerea economiilor locale, cu pastrarea valorilor

mediului inconjurator si asigurarea conditiilor de oportunitati egale pentru intreaga

populatie. Un alt rezultat al aplicarii acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei

dezvoltari policentrice echilibrate a regiunii si eliminarea disparitatilor intra-regionale.

2.2.3. Planuri si programe la nivel local

Conform Agendei locale 21 – Planul Local de Dezvoltare Durabilă a judeţului Tulcea

din anul 2007 capitolul I.1.10 ANALIZA SWOT GENERALĂ are ca:

Puncte tari

• Turism în expansiune;

• Infrastructura de primire în considerabilă creştere;

• Unităţi din industria alimentară (procesare carne, peste, lapte) aduse la

standarde UE;

• Resurse regenerabile importante de exploatat;

• Resurse importante de piatră pentru construcţii;

• Potenţial important de energie eoliană şi solară;

• Existenţa unui aeroport modernizat;

• Industria de construcţii navale performantă;

• Suprafeţe agricole cu potenţial ridicat;

• Existenţa unor podgorii importante în judeţ (Niculiţel, Babadag);

• Sistem bancar competitiv;

• Sectorul construcţiilor în dezvoltare semnificativă;

• Forţa de muncă cu nivel ridicat de calificare în industrie;

• Fond muzeistic, arheologic şi cultural relevant;

• Număr important de ovine.


IPROMIN S.A.



Puncte slabe

• Infrastructura de acces precară;

• Infrastructura de mediu (alimentare cu apă, canalizare-epurare) absenţa în

multe localităţi;

• Unităţi industriale energofage şi poluante necesar a fi retehnologizate;

• Număr mare de firme de confecţii care lucrează în sistem lohn;

• Număr redus de centre comerciale;

• Valorificare redusă a meşteşugurilor tradiţionale;

• Fond forestier redus;

• Zone de litoral neexploatate turistic;

• Mijloace de transport naval învechite;

• Sistem de vinificaţie şi îmbuteliere încă neperformante;

• Număr scăzut de complexe zootehnice;

• Forţă de muncă insuficientă şi slab calificată în turism.

În vecinătatea perimetrului există obiective industriale, constând în exploatările la

zi ale rocilor utile de origine magmatică, şi anume: exploatarea la zi a riolitelor în

perimetrul „Iglicioara" administrată de S.C. „CARPAT AGREGATE" S.A. – Bucureşti este

o carieră ce funcţionează de circa 70 de ani aflată la distanţa de cca. 1 km spre sud;

agregatele fiind utilizate dealungul anilor la construcţia metroului din Bucureşti, Casa

Poporului, canalul Dunăre Marea Neagra şi un stadion din München.

Spre NE perimetrul de exploatare a granitului „Fântâna lui Manole" (la o distanţă

de cca. 437 m) şi spre N perimetrul „lacobdeal" (la cca. 1,7 km), ambele cariere

administrate de Societatea Comercială „TARMAC" S.A. - Bucureşti, exploatarea la zi a

riolitelor „Cerna - Bujorul Bulgăresc" administrată de Societatea Comercială

„TEHNOLOGICA RADION" S.R.L. - Bucureşti (la cca. 3,5 km spre E), respectiv cariera

de granit „Dealul Piatra Roşie" administrată de Societatea Comercială „URANUS

PLUTON" S.R.L. – Constanţa la o distanţă de 3,6 km.

Dintre carierele analizate în imaginea de mai jos S.C DUMAGREGAT S.R.L se

află la o distanţă de aproximativ 800 m sud - est faţă de amplasament iar S.C ALAS

ROMANIA S.R.L la o distanţă de aproximativ 3,1 km în partea de nord est.


IPROMIN S.A.



Figura nr.9 Amplasarea carierelor învecinate

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI

SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

3.1. Introducere

Amplasamentul studiat prin Planul Urbanistic Zonal are urmatoarele caracteristici :

Regimul juridic :


IPROMIN S.A.



• Amplasament : extravilan, comuna Turcoaia , judet Tulcea

• Tipul de proprietate: privata ( conform contractelor de concesiune

autentificate sub nr. 765/25.04.07 şi 759/25.04.07

Regimul economic :

• Folosinta actuala a terenurilor : teren neproductiv, drum de exploatare ,

conform incadrarii cadastrale ;

• Destinatia propusa prin Planul Urbanistic General : teren neproductiv,drum

de exploatare.

3.2. Starea actuala a mediului

3.2.1 Date geologice şi stratigrafie

Din punct de vedere geologic zona Dobrogei de nord – vest cuprinde roci

sedimentare, eruptive şi metamorfice, aparţinând ca vârstă Proterozoicului superior,

Paleozoicului, Mezozoicului şi Neozoicului.

Proterozoicul superior – Paleozoicul

Cele mai vechi formaţiuni din zonă sunt considerate cuarţitele, micaşisturile şi

amfibolitele mezometamorfice de la Orliga, din partea de nord a Munţilor Măcin, a căror

vârstă este atribuită Proterozoicului superior şi eventual Paleozoicului inferior.

În seria şisturilor cristaline din partea sudică a Dobrogei de nord – vest se disting

două serii:

Seria inferioară – constituită din roci atât în facies amfibolic cât şi în facies de

şisturi verzi, provenite din roci bazice metamorfozate regional.

Vârsta acestei serii este Proterozoic superior cu trecere la Cambrian.

Seria superioară – constituită din filite şi cuarţite ce apar şi în dealurile Priopcea

şi Cerna, formate pe seama metamorfismului epigenetic al depozitelor sedimentare de

vârstă ordoviciană probabil.

Între aceste două serii există un complex vulcanogen – sedimentar, de tranziţie.

Către vest de pârâul Taiţa cele două serii sunt inseparabile alcătuind aşa numita

– serie de Boclugea.

Seria formaţiunilor paleozoice continuă cu Silurianul, reprezentat prin şisturile

argiloase – sericitoase şi calcare uşor metamorfozate.

În această serie se disting trei orizonturi:

• calcare în bază urmate de şisturi argiloase – sericitoase, pentru ca în

partea superioară să apară un nou orizont Devonianul inferior.

Concordant peste Silurian urmează Devonianul inferior, constituit din gresii

cuarţitice, şisturi argiloase andeziforme şi calcare cu o bogată faună de corali, briozoare,

crinoide, trilobiţi, dar mai ales brachiopode, care indică vârsta coblentiană. Aria de

dezvoltare a acestor depozite se limitează la zona de vest a Munţilor Măcin.

Discordant peste diferitele serii ale Paleozoicului inferior şi uneori chiar ale

Proterozoicului superior apare formaţiunea transgresivă de Carapelit, formată din


IPROMIN S.A.



conglomerate în bază şi filite, în alternanţa cu grauwacke, considerată ca vîrstă

Devonian – mediu Carbonifer.

Cunoscutele masive de granite gnaisice sau cu structură porfirică care ocupă un

loc important în alcătuirea geologică a Dobrogei de nord – vest, au fost puse în loc

înaintea formaţiunii de Carapelit, ele fiind provenite dintr–un magmatism sintectonic

caledonian sau hercinic.

Posterior formaţiunii de Carapelit, au fost puse în loc granitele amfibolice şi

diferenţierile mai bazice (diorite cuarţifere, gabrouri granodioritice, etc) de vârstă

Carbonifer – inferioară şi granitele alcaline din timpul Carboniferului superior.

Mezozoicul

Seria formaţiunilor mezozoice începe cu depozitele werfeniene care sunt

transgresive şi discordante peste Paleozoic.

În baza Werfianului este alcătuit din conglomerate poligene care trec spre partea

superioară la gresii cuarţoase albe cu intercalaţii de argile roşii, cu o formă bogată de

lamellibranchiate.

Triasicul mediu, neadivizat, este alcătuit din depozite calcaroase şi a fost

determinat ca vârstă pe baza unei bogate faune de amoniţi.

În continuitate de sedimentare urmează Triasicul superior reprezentat prin

calcare în plăci cu silexite şi intercalaţii de şisturi argiloase, după care urmează

marnocalcarele cu halobii şi apoi la partea superioară gresii stratificate cu intercalaţii de

argile.

În triasicul superior au avut loc şi erupţiunile submarine de diabaze, cu forme de

pilow – lavă, cărora le–au urmat erupţiunile de riolite (porfire cuarţifere).

Formaţiunile jurasice sunt mai slab reprezentate în această zonă şi ele apar

numai în partea de sud, sub forma unor calcare thitonice transgresive peste formaţiuni

mai vechi.

Cretacicul este materializat în această regiune numai prin termenii săi superiori şi

începe prin depozite calcaroase, organogene şi conglomeratice, grezoase glauconitice,

marnoase ce aparţin transgresiunii cenomaniene.

Pe aceste depozite urmează în continuitate de sedimentare calcarele grezoase

turoniene şi apoi calcarele marnoase şi grezoase ale Senonianului inferior.

Neozoicul

Această perioadă este reprezentată exclusiv prin depozite cuaternare: loess şi

aluviuni.

3.2.1.1. Tectonica regiunii

Partea de NV a Dobrogei este cunoscută în literatura geologică de specialitate

sub numele de zona paleozoică, cuprinsă între două falii inverse:

• falia Pecineaga – Camena, care o delimitează spre sud şi pe planul căreia

Dobrogea centrală încalecă peste zona paleozoică;


IPROMIN S.A.



• falia Luncaviţa – Consul permite încălecarea zonei paleozoice peste zona

triasică de la est.

În cadrul acestui bloc tectonic, Paleozoicul reprezintă o structură de anticlinoriu

orientat NV–SE şi cu scufundare axială către SE. Cutele sunt strânse şi uşor deversate

spre vest faliate longitudinal şi străpunse de numeroase corpuri de roci eruptive. În

partea vestică a zonei Paleozoicul este fracturat pe direcţia NE–SV, cu mici decroşări.

Se disting două structuri anticlinale mari constituite din depozite presiluriene şi

două structuri sinclinale umplute cu formaţiuni de Carapelit (cea din est) şi cu depozite

siluriene, devoniene şi cretacice superioare (cea din vest).

Structura tectonică a acestei zone poartă amprenta orogenezei hercinice şi a

celei chimerice vechi, după care regiunea a trecut în stadiul de platformă.

Conditiile geotehnice ale zonei sunt favorabile exploatarii de roci utile. Corpul de

granit apare la zi in partea vestica a perimetrului Dealul lui Manole, pe o lungime de cca.

835 m si o latime cuprinsa intre 200 si 400 m, precum si in partea de nord a acestuia,

unde latimea este de cca. 350 m, continuarea spre sud a granitului fiind acoperita de

depozite loessoide.

Rocile care intra in alcatuirea terenului sunt roci tari, stancoase, avand proprietati

fizico-mecanice care permit realizarea unor taluze stabile la inclinari mari.

Resursele de subsol

În culmea Priopcea, în raza comunei Turcoaia, la 5—6 km est de Dunăre, se

găsesc cuartite care alternează cu sisturi filitoase. Versantul vestic al Dealului Priopcea

este constituit din seria filitelor cenusii si a calcarelor. Cuarţitele au fost exploatate în

carierele Piatra Râioasă, Dealul Râioasa si Vârful Priopcea. Domenii de utilizare a

acestor resurse constituite în primul rând de acelea pentru care s-a făcut valorificarea

rocii extrase în carieră: piatră spartă pentru balastarea căilor ferate si pentru întreţinerea

drumurilor. Pot fi valorificate si ca materie primă pentru cărămizi refractare si substanţe

abrazive. Resursele din zona sunt foarte mari iar rezervele confirmate în zonele limitrofe

carierelor, cu posibilităţi de extindere prin explorare geologică sunt considerabile.

Substanţa minerală reprezentativă pentru comuna Turcoaia este granitul. Culmile

lacobdeal si Dealul lui Manole, din apropierea comunei Turcoaia, sunt alcătuite dintr-o

gamă variată de roci magmatice. Rocile magmatice amintite s-au exploatat în mai multe

cariere, dintre care activă a rămas Cariera Iacobdeal, care prezintă încă rezerve mari.

Graniţele din comuna Turcoaia se utilizează sub formă de piatră brută, spartă si cioplită

pentru amenajarea si întreţinerea drumurilor si căilor ferate, precum si în construcţii.

Având însusiri decorative, pot fi luate în considerare si ca materiale ornamentale

pentru plăci lustruite, dale pentru pardoseli etc. Rezervele sunt destul de mari si

condiţiile de exploatare favorabile. Dealul Iglicioara Mare, situat la 1 km vest de

Turcoaia, este constituit din riolite (porfire cuarţifere).

Resursele estimate sunt foarte mari iar rezervele calculate în urna cercetării cu

foraje sunt mari. Zăcământul prezintă condiţii avantajoase de exploatare.


IPROMIN S.A.



Exploatările de substanţe minerale solide

In împrejurimile comunei Turcoaia s-au extras în carieră riolit (porfir cuartifer) si

diferite varietăţi de granit. Riolitul s-a exploatat într-o carieră din Dealul lui Manole,

amplasată la sud-est de satul Turcoaia si la sud de Muntele Iacobdeal. Riolitul si granitul

s-au folosit sub formă de piatră brută si piatră spartă pentru întreţinerea drumurilor, în

plus, riolitul negricios a fost întrebuinţat si ca pavele, calupuri şi borduri. Tot riolit se

găseste si în Dealul Iglicioara, situat lângă comuna Turcoaia. Aici roca se exploatează

într-o carieră cu două fronturi dispuse NE-SV si se utilizează ca piatră spartă pentru

întreţinerea drumurilor. Actual, acest material se mai extrage si din Cariera Dealul

Iglicioara II. In Cariera Iacobdeal (deschisă încă din anul 1880, una dintre cele mai mari

din ţară), amplasată în partea de est a muntelui, la 2 km de soseaua Cerna-Macin, s-a

extras un granit cu riebeckit si egirin, de culoare cenusie, cu nuanţe roz si pete negre

sau albastre verzui, cu granulaţie de la fină la pegmatoidă (0,8 cm). S-a valorificat sub

forma de pavaje (calupuri, pavele, butise), piatră spartă, blocuri brute sau semi-cioplite

pentru fundaţii sau lucrări ingineresti, ca savura (pentru betoane de rezistenţă mare).

Exploatarea este mecanizată iar transportul se face până la Dunăre (Gura

Armanului) pe plan înclinat si cale ferată îngustă.

In cariera Fântâna lui Manole, aflată în versantul de vest al Muntelui Iacobdeal (la

1,5 km de Dunăre, cu trei fronturi de lucru) si în cariera Valea cu Plopi (la 0,3 km nord-

est de prima), s-a extras un granit aplitic (cu riebeckit si egirin, cenusiu-deschis până la

roz, mai puţin fisurat decât cel de la Iacobdeal), granofir, granit cu riebekit, granit cu

egirin. Coperta avea grosimi de 1-4 m si era alcătuită din depozite loessoide si argile

deluviale. S-a folosit pentru întreţinerea drumurilor si construcţia soselelor. In prezent

rezervele sunt epuizate.

In Dealul lui Manole au fost active carierele Capriel si Colţii Babei, astăzi închise.

Cuarţite au fost exploatate în Dealul Priopcea, la 5-6 km est de Dunăre, în

carierele Piatra Râioasă, Dealul Râioasa si Vîrful Priopcea. Cariera Piatra Râioasă

prezintă condiţii de exploatare dificile, datorită alternanţei benzilor de cuarţite cu

pachetele de sisturi filitoase. Cuartitul extras din cariere s-a valorificat ca piatră spartă

pentru balastarea căilor ferate si pentru întreţinerea drumurilor.

3.2.1.2. Alte substanţe minerale utile cunoscute în regiune

Cea mai importantă resursă minieră a Dobrogei de nord o formează diversele roci

utile exploatate în cariere şi utilizate la construcţii, pavaje, şosele, la obţinerea varului şi

cimentului a materialelor refractare şi a feroaliajelor pe bază de siliciu.

Zăcământul Iacobdeal – Dealul lui Manole. În culmea Iacobdeal se găsesc

granite cu riebeckit, granite cu egirin, granite cu aplitice, micropegmatite şi granofire.

Granitele se utilizează sub formă de piatră brută, spartă şi cioplită pentru drumuri,

căi ferate şi construcţii. Având însuşiri decorative, pot fi luate în considerare ca materiale

ornamentale pentru plăci lustruite.


IPROMIN S.A.



Zăcământul Greci. Este constituit în cea mai mare parte din granodiorite şi

subordonat din granite. Granodioritele se întâlnesc în versantul vestic al masivului Greci

şi reprezintă rocile cu cea mai mare importanţă economică; au o culoare cenuşie,

structura hipidiomorf - granulară şi textură compactă. Rocile extrase pot fi utilizate la

drumuri, căi ferate şi construcţii sub formă de piatră brută şi concasată, criblură, pavele,

abnorme şi moloane.

Zăcământul Cîrjelari. Dealul Sfânta, situat la 2 km vest de Cîrjelari, este format

din calcare de vârstă Jurasic superior. Calcarele au o culoare cenuşiu - albicioasă,

structură granulară şi textură compactă, parţial brecioasă. Posibilităţi de utilizare: ca

piatră naturală pentru drumuri şi construcţii.

Zăcământul Zebil. Este constituit din calcare cenuşii triasice medii, deschise în

extremitatea vestică a unei culmi aflată la cca. 700 m est de calea ferată Tulcea -

Babadag. Calcarele extrase sunt utilizate ca piatră naturală pentru drumuri, căi ferate şi

construcţii.

Zona Agighiol. În culmile Orta - Bair, Căuşa Mare şi Dealul Pietros, toate situate

la vest de Agighiol, se întâlnesc calcare de vârstă anisiană şi carniană. Calcarele sunt

exploatate sporadic de localnici în mai multe puncte, fiind folosite la fabricarea varului,

ca piatră spartă pentru drumuri şi materiale de zidarie.

Zăcământul Priopcea. În culmea cu acelaşi nume, în raza comunei Turcoaia, la 5

- 6 km est de Dunăre se găsesc cuarţite care alternează cu şisturi filitoase. Cuarţitele au

o culoare albă sau albă – gălbuie, sunt stratificate în bancuri de 1 - 4 m.

Domenii de utilizare: piatră spartă pentru balastarea căilor ferate şi pentru

drumuri. Pot fi valorificate şi ca materie primă pentru cărămizi refractare.

Zăcământul Orliga. Culmea Orliga, situată la 5 km nord - vest de Măcin, este

constituită din cuarţite albe şi cenuşii cu structură nematoblastică, textură compactă şi

spărtură aşchioasă.

Cuarţitele sunt exploatate sporadic în carierele Orliga şi Gorgani, fiind utilizate ca

piatră pentru drumuri.

3.2.2.Relief

Geografic, perimetrul de exploatare este amplasat în Masivul Dobrogea de Nord,

în partea sud-vestică a Munţilor Măcin.

Din punct de vedere morfologic, zona în care este situat zăcământul, face parte

din suita de dealuri ce alcătuiesc culmea Pricopanului din partea de NV a Dobrogei.

În nord - vest “Munţii” Pricopanului, cunoscuţi sub numele de “Munţii” Măcinului,

nu pot fi consideraţi munţi după înălţime (467 m vârful cel mai înalt, iar în rest altitudini

medii de 200 - 300 m, cu câteva vârfuri care se apropie de 400 m şi corespund rocilor

mai rezistente – granite, porfire, cuarţite). Sunt bine încadraţi între Dunăre şi Valea

Largă, înecată sub aluviuni de pantă, a Taiţei. La nord se termină printr-o prispă subţire,

joasă şi terminată în grui (Bugeacul), iar la sud, în şaua de la sudul satului Mircea Vodă,


IPROMIN S.A.



dominată de cuesta podişului calcaros al Babadagului. Constituţia litologică (granite,

calcare carbonifere), relieful lor accidentat, care privit dinspre Dunăre aminteşte de

lanţul Făgăraşului, degradarea înaintată şi haotică a culmilor presupunând un climat

periglaciar în trecut, solurile tipice de munte impun însă trecerea lor în categoria

munţilor, chiar dacă, din cauza altitudinii lor scăzute, i-am numi munţi.

Figura nr.10 Harta geografică a aplasamentului

Privită de pe oricare înălţime (de pe vârful Pricopanului, de pildă, sau de pe

Ţuţuiatul, sau de pe Conţul, ori chiar de pe măgura izolată Denistepe), tot restul

Dobrogei nordice ne apare ca o vastă şi foarte netedă platformă, dominată, la distanţe

diferite, de martori mai înalţi, datoraţi eroziunii diferenţiale şi tăiată de văi ori întreruptă

de depresiuni – şi ele cu plafonul nivelat. Acest relief general de netezire este dispus în

trei trepte principale: prima între 370 - 400 m, cu câteva vârfuri mai înalte; a doua, între

280 - 300 m, acoperind cea mai mare întindere a regiunii; a treia între 180 - 200 m,

plecată domol spre vest, sud şi sud - est, unde trece în seria prispelor joase, probabil de

abraziune, care coboară până sub 100 şi chiar 50 m – în apropierea mării. Diferenţa de

rocă şi structură, depărtarea de mare şi variaţiile nivelurilor acesteia în cuaternar au

creat diferenţieri morfologice de amănunt, care impun deosebirea unor subdiviziuni

regionale mai restrânse: în nord, o depresiune largă, sub 100 m altitudine absolută,

dominată de măguri de eroziune diferenţială în calcare jurasice sau triasice (cea mai

înaltă, Denistepe, de 268 m) încadrată între două platforme de eroziune: a Niculiţelului –

în calcare şi roci eruptive vechi; Uzum Bair, dominând pe stângă Teliţa şi coborând spre

est, mai joasă de 200 m, presărată cu numeroase măguri calcaroase.


IPROMIN S.A.



O culme prelungă, însoţită spre Dunăre de o prispă joasă de abraziune (culmea

Tulcii), le leagă între Isaccea şi Mahmudia. La sud, Depresiunea Nalbantului, prelungită

spre vest prin Depresiunea a Ortachioiului, este dominată de podişul împădurit al

Babadagului, calcaros, cu izvoare carstice în poală şi corespunzător unui sinclinal

cretacic, subliniat de cueste tipice atât la nord, cât şi la sud.

Din punct de vedere geomorfologic, arealul analizat este reprezentat de Glacisul

Măcinului şi este situat în partea nord-vestică a Munţilor Măcin cu aspect tipic de

peneplena.

Figura nr.11 Harta geomorfologică

3.2.3. Particularităţile factorilor climatici din zonă

Sub aspect climatic, regiunea în care este situat perimetrul de exploatare se încadrează într-o zonă cu condiţii specifice stepei pontice caracterizată printr-un contrast termic semnificativ între temperaturile medii pentru lunile de vară (+210 - +230) şi temperaturile medii din lunile de iarnă (00 - +20).

Podişul Nord-Dobrogean se individualizează, din punct de vedere climatic, dintre celelalte unităţi geografice ale României, ca fiind regiunea cu cel mai înalt grad de continentalism. Acest lucru este datorat, în primul rând, poziţiei sale geografice peste care se suprapun principalii centri barici de acţiune atmosferică, şi anume, prelungirile anticiclonilor est-european şi azoric, şi cliclonilor mediteraneeni şi pontici care se formează în bazinul vestic al Mării Negrii şi evoluează spre vest şi nord-vest.

Gradul mare de continentalism al zonei reprezintă sinteza corelaţiilor dintre toate componentele climei, dar cu deosebire, dintre temperatură, precipitaţii şi vânt. Acestea determină caracterul semiarid al Podişului Dobrogei cu lungi perioade de uscăciune şi secetă.

Dobrogea este una din regiunile ţării care are printre cele mai mari valori ale

sumei temperaturilor medii zilnice, iar numărul zilelor senine este de 110 -170.

Precipitaţiile sunt sub 500 mm şi provin în cea mai mare parte din ploi cu caracter

torenţial, frecvente mai ales în lunile iunie şi iulie.

PARAMETRII CLIMATICI PENTRU AMPLASAMENTUL ANALIZAT

Tabelul nr. 3


IPROMIN S.A.



Elementul climatic

LunaValori

anualeII

III

IIII

IIV

VV

VVI

VVII

VVIII

IIX

XX

XXI

XXII

Temp. medie a aerului, 0C

-1,4 -0,1 4,3 9,6 15,8 19,9 22,4 21,6 17,3 11,6 6,1 1,6 10,7

Temperatura max. absolută, 0C

17,6 18,7 25,8 30,0 34,7 32,5 37,6 37,2 35,6 30,0 23,0 21,0 37,6

Temperatura mim. absolută, 0C

-22,0 -26,0 -13,5 -9,0 0,5 4,0 7,8 4,5 -0,6 -7,0 -15,0 -19,0 -26,0

Nebulozitatea medie, 6,8 6,0 5,6 4,7 4,5 4,2 3,0 2,8 3,5 4,6 6,3 7,0 5,0

Nr. zilelor cu cer senin 6,5 8,9 10,3 12,3 12,0 15,0 18,7 18,9 15,5 11,9 8,3 5,2 143,5

Nr. zilelor cu cer acoperit 15,8 11,4 12,3 7,8 6,5 4,9 4,2 3,1 4,4 9,5 13,2 17,8 110,9

Suma precipitaţiilor, mm

33,2 25,1 30,0 36,6 47,2 61,8 50,6 29,6 35,6 37,4 32,4 18,0 451,0

Evaporaţia potenţială, mm 0,0 0,0 14,0 39,0 91,0 123,0 145,0 128,0 83,0 45,0 18,0 2,0 688,0

Evaporaţia reală, mm 0,0 0,0 14,0 39,0 91,0 94,0 40,0 37,0 42,0 38,0 18,0 2,0 415,0

Deficitul de umiditate, mm 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 29,0 105,0 91,0 41,0 7,0 0,0 0,0 273,0

Prin aşezarea sa geografică, cu orizont larg deschis spre NE, E, SE, S, SV şi V,

în zona arealului studiat caracteristica de seamă a dinamicii atmosferice este aceea de

a fi foarte activă în cursul anului.

Ca origine a maselor de aer, care contribuie la creearea vânturilor în această

zonă, menţionăm următoarele:

• vânturile N sunt o urmare a deplasării maselor de aer de origine polar-

continentală, reci şi umede;

• acestea sunt urmate de vânturile de NE şi E, care au originea în masele

de aer continentale uscate, care se deplasează din nord-estul Europei,

• vânturile de S şi SE, generate de masele de aer tropical-continentale, care

deobicei au aer cald şi uscat, cu mare predominare spre sfârşitul

primăverii şi începul verii (29% şi respectiv 13%);

• urmează vânturile de SV şi V, generate de masele de aer de origine tropical-

maritimă (anticiclonul Azorilor), care apar în lunile de primăvară, vară şi la

începutul toamnei;

• vânturile din direcţia NV, generate de masele de aer de origine polar-

maritimă, reci şi umede, au frecvenţă mai redusă (7%); îşi accentuează mult

frecvenţa în lunile de vară (32% în luna august), când contribuie la

accentuarea producerii precipitaţiilor atmosferice.

Vânturile dominante sunt cele din direcţie nordică, cca. 22%, la care se adaugă şi

cele din NE şi NV. Vânturile din direcţia sudică, sud estică şi vestică au o frecvenţă mai

rară, dar sunt de intensitate mai mare.


IPROMIN S.A.



Frecvenţa cea mai mare o au vânturile moderate (viteza între 3-6m/s), cca. 57%,

urmate de cele slabe (viteza sub 3 m/s), cca. 18-35%.

FRECVENŢA ŞI VITEZA VÂNTURILOR

Tabelul nr. 4

Elementul climaticLuna Valori

anualeI II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIViteza medie, m/s 3,8 3,3 4,1 3,2 3,7 3,4 2,7 3,0 3,2 4,1 3,6 4,4 3,5Calm atmosf., % 25 13 20 12 28 25 43 26 36 30 24 15 25Vânt, %, din care 75 87 80 88 78 75 57 74 64 70 76 85 75slab(<3 m/s) 70 55 55 62 52 45 59 63 72 67 60 55 60moderat(3-6 m/s) 5 45 25 33 32 44 24 31 20 24 36 30 29Puternic(>6m/s) 20 5 16 11 17 6 8 9 12 15 11

Dire

cţia

, %

N 32 24 27 26 26 24 10 15 9 14 28 35 22NE 8 12 2 6 3 3 5 11 10 20 29 20 11E 17 28 5 8 3 3 4 -- 6 17 15 8 9SE 12 18 -- 8 8 8 6 3 17 12 10 22 10S 6 3 29 23 9 13 10 -- 7 5 1 -- 9SV -- -- 6 -- 6 6 4 4 2 -- -- -- 2V -- -- 3 17 12 12 5 8 7 2 -- -- 5NV -- 2 8 -- 6 6 14 32 8 5 3 -- 7

O caracteristică a regimului eolian din regiune este instabilitatea perioadelor de

timp calm şi turbulent, cu treceri rapide de la vânt slab la vânt puternic şi revenire la

calm atmosferic.

Dată fiind amplasarea funcţiunii propuse, nu va avea loc transportul poluanţilor

înspre zona localităţilor învecinate. Cea mai apropiată comună, Turcoaia, se află la o

distanţă de 0,5 Km.

3.2.4. Hidrografía şi hidrogeologia zonei

Reţeaua hidrografică a Dobrogei este formată din: Dunăre, râurile interioare

podişului, Canalul Dunăre - Marea Neagră, lacuri, ape subterane şi Marea Neagră.

Dunărea mărgineşte Dobrogea prin sectorul bălţilor (Balta Ialomiţei, de la Ostrov

la Hârşova şi Insula Mare a Brăilei, de la Hârşova la Măcin) şi al Dunării Maritime, în

nord. Principalele râuri interioare sunt: Taiţa şi Teliţa, care se varsă în lacul Babadag,

Slava, care se varsă în lacul Goloviţa, Casimcea, cel mai important râu dobrogean, care

se varsă în Lacul Taşaul.


IPROMIN S.A.



Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Taşaul,

Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol şi laguna Razim - Sinoe care este considerată

o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina, Vederoasa).

Reţeaua hidrografică este săracă, fiind tributară Dunării (cursuri scurte), lacului

Razelm (pâraiele Nucarilor şi Agighiol) şi lacului Babadag (râul Teliţa).

În timpul verii, majoritatea reţelei hidrografice seacă. Profilul transversal foarte

larg al văilor, ce arată un stadiu avansat de evoluţie, denotă că ele s-au format în timpul

unei clime mai umede, când râurile aveau debite mari şi putere de eroziune

corespunzătoare.

Văile în marea majoritate sunt fără apă, scurgerea realizându-se temporar după

căderea precipitaţiilor. Se impun câteva caracteristici – simetria, determinată de

structură, profilul în forma literei U cu versanţi povârniţi, tăiaţi în loess şi în granite şi o

albie cu lăţimi care cresc mult în sectorul inferior al văii dar care peste tot este neted,

pietros şi uscat. În majoritatea situaţiilor nu apare o trecere evidentă între albia minoră şi

una majoră întrucât la precipitaţiile abundente cu caracter de aversă se realizează o

scurgere care cuprinde aproape în întregime fundul văii, iar şuvoaiele de apă determină

anularea oricăror diferenţieri.

În Dobrogea, apele curgătoare cu regim intermitent apar ca ceva obişnuit în lunile

de vară în urma căderii ploilor torenţiale. Un rol deosebit în regimul acestor ape îl au

ploile torenţiale.

Timpul de concentrare al apelor pentru ploi de intensităţi diferite, pentru o mare

parte a văilor din Dobrogea nu depăseşte valoarea de 30-50 minute.

Din punct de vedere hidrogeologic, condiţiile din zona perimetrului de exploatare

sunt favorabile pentru execuţia lucrărilor, zona fiind aridă, lipsită de cursuri permanente

de apă.

Versanţii drenează apele provenite din precipitaţii cu circulaţie pe sistemul fisural

al zăcământului, neexistând probleme de ordin hidrogeologic care ar putea influenţa

lucrările de exploatare.

Văile sunt de mici dimensiuni, puţin adâncite, acest fapt datorându-se proceselor

de eroziune areolară, cantităţilor mici de precipitaţii şi reliefului granitic în care sunt

formate aceste bazine.

Din punct de vedere hidrogeologic, condiţiile din zona perimetrului de exploatare

sunt favorabile pentru execuţia lucrărilor, zona fiind aridă, lipsită de cursuri permanente

de apă. Versanţii drenează apele provenite din precipitaţii cu circulaţie pe sistemul

fisural al zăcământului, neexistând probleme de ordin hidrogeologic care ar putea

influenţa lucrările de exploatare.

În perimetrul minier nu au fost semnalate acvifere subterane, circulaţia apelor

meteorice fiind realizată prin scurgere pe versanţi, cantităţi reduse infiltrându-se pe

sistemul fisural al zăcământului.


IPROMIN S.A.



3.2.5. Solul

Geneza şi evoluţia tipurilor de sol sunt legate în mod direct de substratul

geologic, condiţiile de climă şi vegetaţie de etajare a reliefului, de influenţa apelor

freatice precum şi de intervenţia omului.

Dobrogea se caracterizează prin largă răspândire a solurilor de climat arid.

Factorii care imprimă caracterele generale ale învelişului de sol al Dobrogei sunt relieful

acestei regiuni, roca de solificare care condiţionează apariţia şi distribuţia spaţială a unor

soluri precum şi situarea geografică a regiunii într-o zonă de tranziţie de la climatul

continental al Europei estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei

Balcanice, care condiţionează o serie de trăsături specifice ale solurilor Dobrogei, soluri

ce aparţin faciesului pedogeografic danubiano pontic.

În Dobrogea solurile cele mai răspândite sunt solurile bălane (dobrogene), dar se

găsesc şi diferite tipuri de cernoziomuri, soluri cenuşii (în Podişul Babadag), soluri brune

(în Munţii Măcin) şi soluri slab evoluate (îndeosebi litosoluri).

În general solul Dobrogei de Nord este mozaicat. Acest lucru se datorează marii

variaţii a reliefului şi rocilor. Părţile marginale, mai coborâte ale reliefului “continental”

sunt acoperite, în general, cu soluri bălane.

Odată cu creşterea altitudinii, acestea trec la cernoziomuri carbonatice care la

rândul lor trec destul de uşor la cernoziomuri şi cernoziomuri cambice, cu slabă levigare,

la soluri cenuşii şi culori brune, podzolice.

Podişul Dobrogei, cu un relief relativ uniform, slab fragmentat, este dominat de

versanţi prelungi sau dealuri cu acest profil acoperite de loess, cu înclinări moderate.

Din acest punct de vedere, procesele geomorfologice au, în general, o activitate redusă.

Activitatea maximă are loc în timpul ploilor torenţiale din lunile de vară. Eroziunea de

suprafaţă afectează practic toate suprafeţele versanţilor cu folosinţă agricolă.

Terenurile au functiunea neproductiv, cu stanca la zi si dese aflorimente.

Solul vegetal este grosimi care variază între 0-0,5 m, iar pe arii întinse solul

vegetal lipseşte.Sub pătura de sol se situează depozitele deluviale, loess.

REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII SOLULUI


IPROMIN S.A.



Figura nr.12 Reţeaua de supraveghere a calităţii solului

Anual Agenţia pentru Protecţia Mediului realizeaza doua - trei campanii de

recoltare, la probele prelevate analizandu-se indicatorii: pH, continut de saruri, cloruri ,

alcalinitate / aciditate, metale.

3.2.6. Resursele naturale ale judeţului Tulcea

Resursele naturale ale judeţului sunt: terenurile arabile, viile, paşunile, care

permit culturi vegetale, creşterea animalelor, apele şi bălţile- pentru pescuit şi vânătoare,

pădurile – pentru vânătoare, agrement, protecţia mediului, resurse minerale - piatră de

construcţii (granit), cuartită, calcar, iar Delta Dunării pentru potenţialul turistic.

Cereale: grau, secara, orz, ovaz, porumb, sorg.

Legume: ardei, castraveti, ceapa, fasole, mazare, marar, morcov, pastarnac,

patrunjel, pepene galben, pepene verde, ridichi, rosii, salata, soia, spanac, telina,

usturoi, varza, vinete;

Pomi fructiferi: caise, cirese, piersici, visine; (arbusti sau de gradina) şi capsuni;

Podgorii: Babadag, Valea Nucarilor, Sarica-Niculitel, Macin, Tulcea, Daeni

Plante tehnice: rapita, floarea soarelui, tutun;

Avicultura: pui, gaini ouatoare, rate, gaste; zootehnia: oi, capre, porci, vite, cai,

magari,

Piscicultura: crap, caras, salau, stiuca, somn, fitofag, platica, lin, biban; pe

Dunare scrumbie si sturioni (morun, pastruga, cega, nisetru);in Marea Neagra calcan,

chefal, rechin, stavrid, hamsie, guvizi; Flori si plante medicinale;

3.3. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului

3.3.1 Calitatea factorilor de mediu in Alternativa zero

3.3.1.1. Calitatea apei


IPROMIN S.A.



Amplasamentul analizat în Raportul de Mediu, este situat la o distanţă de cca. 2

km faţă de fluviul Dunărea. Cea mai apropiată apă de suprafaţă este pârâul Valea lui

Manole care are curgere temporară.

Pentru fluviul Dunărea conform Stării mediului pentru luna februarie 2010 au fost

executate următoarele determinări:

Tabelul nr. 5

Determinări

fizico-chimice

Clasa de calitate

Tulcea

Hm38+

500

Tulcea

Hm9942

Macin

Hm8340

Dunare

Mahmudia

Hm900

Dunare

Sulina Hm

10670

Dunare

Sf.Gheorghe

Mm50

1.regimul

oxigenului

II II II II II II

2.nutrienţi II II II II II II

3.ioni generali,

salinitate

I I I I I I

4.micropoluanti II II II II II II

CLASA FINALĂ II II II II II II

Fluviul Dunărea se încadrează în clasa a -II -a de calitate, conform Ordinului

161/2006 .

În luna februarie, Laboratorul APM Tulcea a efectuat expertizări ale apelor

fluviului Dunărea, principalul curs de apă ce traversează judeţul.

La punctul de recoltare Dunare Hm 38+500, pentru calitatea apelor Dunării se

constată conform Ordinului 161/2006 depăşiri faţă de clasa a I a de calitate, pentru

indicatorii: substante organice, cloruri, azot din azotiti, azot din azotati, calciu, magneziu,

produse petroliere si fractiunile dizolvate ale metalelor cupru, cadmiu si nichel.

La puctul de recoltare Dunare Isaccea, pentru calitatea apelor Dunării se constată

conform Ordinului 161/2006 depăşiri faţă de clasa a I a de calitate, pentru indicatorii:

substante organice, cloruri, azot din azotiti, calciu, magneziu si fractiunile dizolvate ale

metalelor cupru.

Pentru exploatarea zăcământului de granit nu este necesară alimentarea cu apă.

Apa va fi utilizată pentru umectarea drumurilor tehnologice, pentru limitarea

antrenării prafului. Pentru limitarea poluării atmosferei cu pulberi de praf, staţia de

prelucrare va fi dotată cu dispozitive de umectare, consumul mediu estimat de apă

industrială fiind de cca. 0,4 l/m3 masă minieră procesată. Alimentarea se va face cu

cisterne de la sursele naturale existente în zonă.

Ţinând cont de aceste considerente calitatea apei de suprafaţă dar şi a celei

subterane nu este afectată.

3.3.1.2 Calitatea aerului


IPROMIN S.A.



Zona pe care este amplasată exploatarea resurselor de granit este formată din

teren neproductiv şi are în vecinătate o activitate minieră foarte bine dezvoltată.

Figura nr.13 Exploatare la zi

În prezent calitatea aerului din zonă este influenţată de activităţile desfăsurate,

exploatare la zi dar si folosirea drumurilor de exploatare la comun cu celelalte cariere

funcţionabile.

Până în prezent pe amplasamentul analizat nu au fost efectuate analize ale

calităţii aerului dar la nivelul judeţului Tulcea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea

efectuează astfel de analize pentru monitorizarea factorilor de mediu.

a) Reteaua manuala de monitorizare a calitatii aerului

Această reţea este alcătuita din 6 puncte de control, amplasate astfel:• Sediu APM • Sistem SGA• Uzina de apa• SC STX EUROPE SRL Tulcea• Statia Meteo• Dana de Acostare

Valorile înregistrate în cursul lunii februarie 2010, pe puncte de prelevare sunt

prezentate în tabelul urmator:

Tabelul nr. 6

Nr. crt.

PUNCT DE CONTROL

PULBERI SEDIMENTABILEg/m2/luna

Conc. medie lunara

Conc. Medie pe semestrul anterior

CMA

1. Sediu APM 1,478 4.8934 17


IPROMIN S.A.



2. Sistem SGA 1,437 9.1188 17

3. Uzina de Apa 2,406 3.6748 17

4. Statia Meteo 1,217 4.0066 17

5. Dana de Acostare 1,225 7.7375 17

6. SC STX SRL 4,092 9.9343 17

b)Reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului

La nivelul judetului Tulcea, Reteaua Automata de monitorizare a Calitatii Aerului

cuprinde 3 statii automate de monitorizare a calitatii aerului,amplasate pe raza judetului

Tulcea.

Indicatorii monitorizati sunt raportati la valorile limită impuse prin OM 592/2002.

• Dioxidul de sulfTabelul nr. 7

Locatie C.M.A. orar

(µg/mc)

Nr. valori

orare

Valoare

orara medie

(µg/mc)

Valoare orara

maxima

(µg/mc)

Nr. depasiri

TL – 1 350 566 11.73 48.34 -

TL – 2 350 632 4.12 20.28 -

TL - 3 350 474 7.22 32.42 -

Figura nr.14 SO2 februarie 2010

În luna februarie 2010, nu a fost depasită valoarea limită zilnică pentru sănătate

de 125 µg/mc. Maxima valorii medii zilnice fiind de 27.015µg/mc (in data de 26.02.2010)

la statia TL 1-Ciuperca, de 10.403 µg/mc (in data de 01.02.2010) la statia TL2-Transport

Public si de 17.0148 µg/mc (in data de 08.02.2010) la statia TL3-Isaccea.

Nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă de 500 (µg/m3) la nici o staţie

de monitorizare.

• Dioxidul de azot


IPROMIN S.A.



Tabelul nr. 8

Locatie C.M.A.

(µg/mc)

Nr. valori

orare

Valoare orara

medie (µg/mc)

Valoare orara

maxima (µg/mc)

Nr.

depasiri

TL – 1 200 626 24.435 90.474 -

TL – 2 200 633 20.819 115.284 -

TL- 3 200 460 11.286 49.649 -

Figura nr.15 NO2 februarie 2010

În luna februarie, pentru NO2, nu a fost depaşită valoarea limită orară de

200µg/mc.Nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă de 400µg/mc.

• Monoxidul de carbonTabelul nr. 9

Locatie C.M.A. orar

(mg/mc)

Nr. valori

orare

Valoare maxima

zilnica a mediilor pe 8

ore (mg/mc)

Valoare medie

lunara

(mg/mc)

Nr. depasiri

TL – 1 10 643 2.4089 (17 febr. ora 22) 0.409 -

TL – 2 10 634 1.6674(17 febr. ora 22) 0.336 -


IPROMIN S.A.



Figura nr.16 CO februarie 2010

Pulberi in suspensie o PM10 nefelometric

Tabelul nr. 10

Figura nr.17 PM10 februarie 2010

Metaleo Plumb

Tabelul nr. 11

Locatie Valoare limita

anuala

Nr. valori

zilnice

Valoare

medie lunara

Valoare zilnica

maxima (µg/mc)

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

Locatie Nr.valori

orare

C.M.A.zilnic

(µg/mc)

Valoare

medie lunara

(µg/mc)

Valoare

zilnica

maxima

(µg/mc)

Nr.

depasiri

TL – 1 659 50 42.49 81.77 5

TL – 2 - 50 - - -

TL - 3 - 50 - - -

45/119IPROMIN S.A.



(µg/mc) (µg/mc)

TL – 1 0.5 28 0.01312 0.039

TL – 2 0.5 8 0.03868 0.0657

Figura nr.18 Pb februarie 2010

La nivel de judeţul Tulcea din monitorizările realizate se poate observa o

îmbunătăţire a calităţii aerului datorită cantităţilor de emisii reduse din atmosferă prin

nedepăşărea concentraţiilor maxime admisibile.

Implementarea unor programe ce să utilizeze instalaţii moderne de filtrare şi

desprăfuire în cadrul societăţilor comerciale funcţionale dar şi în cazul celor viitoare,

utilizarea carburaţilor cu concentraţii mici de noxe la ardere, etc., sunt masuri ce duc la

protejarea atmosferei şi la amelioraea calităţii acesteia.

3.3.1.3 Zgomotul şi vibraţiile

Sursele de zgomot şi vibraţii sunt date în prezent de către carierele existente care

desfăşoară actvitaţi de exploatare, încărcare şi transport a masei miniere.

Exploatarea la zi a riolitelor în perimetrul „Iglicioara" administrată de S.C.

„CARPAT AGREGATE" S.A. aflată la distanţa de cca. 1 km spre sud.

Perimetrele de exploatare ale granitelor „Fântâna lui Manole" (la o distanţă de

cca. 437 m spre NE) şi „lacobdeal" (la cca. 1,7 km spre N), ambele cariere administrate

de Societatea Comercială „TARMAC" S.A. - Bucureşti, exploatarea la zi a riolitelor

„Cerna - Bujorul Bulgăresc" administrată de Societatea Comercială „TEHNOLOGICA

RADION" S.R.L. - Bucureşti (la cca. 3,5 km spre E), respectiv cariera de granit „Dealul

Piatra Roşie" administrată de Societatea Comercială „URANUS PLUTON" S.R.L. –

Constanţa la o distanţă de 3,6 km.

Ţinând cont de faptul că zona este este învecină cu perimetre de culturi agricole,

o sursă suplimentară de zgomoz şi vibraţii o reprezintă ararea, cultivarea terenurilor şi

recoltarea producţiilor de pe acestea.


IPROMIN S.A.



Figura nr.19 Drum de acces utilizat

3.3.1.4 Calitatea solului

In culmea Priopcea, în raza comunei Turcoaia, la 5 - 6 km est de Dunăre, se

găsesc cuartite care alternează cu sisturi filitoase. Versantul vestic al Dealului Priopcea

este constituit din seria filitelor cenusii si a calcarelor. Cuarţitele au fost exploatate în

carierele Piatra Râioasă, Dealul Râioasa si Vârful Priopcea. Domenii de utilizare a

acestor resurse constituite în primul rând de acelea pentru care s-a făcut valorificarea

rocii extrase în carieră: piatră spartă pentru balastarea căilor ferate si pentru întreţinerea

drumurilor. Pot fi valorificate si ca materie primă pentru cărămizi refractare si substanţe

abrazive. Resursele din zona sunt foarte mari iar rezervele confirmate în zonele limitrofe

carierelor, cu posibilităţi de extindere prin explorare geologică sunt considerabile.

Substanţa minerală reprezentativă pentru comuna Turcoaia este granitul. Culmile

lacobdeal si Dealul lui Manole, din apropierea comunei Turcoaia, sunt alcătuite dintr-o

gamă variată de roci magmatice. Rocile magmatice amintite s-au exploatat în mai multe

cariere, dintre care activă a rămas Cariera Iacobdeal, care prezintă încă rezerve mari.

Graniţele din comuna Turcoaia se utilizează sub formă de piatră brută, spartă si cioplită

pentru amenajarea si întreţinerea drumurilor si căilor ferate, precum si în construcţii.

Având însusiri decorative, pot fi luate în considerare si ca materiale ornamentale

pentru plăci lustruite, dale pentru pardoseli etc. Rezervele sunt destul de mari si

condiţiile de exploatare favorabile. Dealul Iglicioara Mare, situat la 1 km vest de

Turcoaia, este constituit din riolite (porfire cuarţifere).

Resursele estimate sunt foarte mari iar rezervele calculate în urma cercetării cu

foraje sunt mari. Zăcământul prezintă condiţii avantajoase de exploatare.


IPROMIN S.A.



Zona este relativ antropizată din cauza vechii exploatări realizate în anii '40-'50,

în prezent terenul amplasamentului are drept folosinţă terenuri neproductive.

În absenţa implementării planului calitatea solului din zona de interes nu ar avea

o evoluţie pozitivă în timp, decât în situaţia în care s-ar realiza o împădurire.

3.3.1.5 Biodiversitate

Biodiversitatea se referă la varietatea de gene, specii şi ecosisteme care

constituie viaţa pe pământ. În prezent, suntem martorii unei pierderi constante a

biodiversităţii, cu consecinţe profunde pentru lumea naturală şi pentru bunăstarea

omului. Cauzele principale sunt schimbările produse în habitatele naturale. Acestea se

datorează sistemelor de producţie agricolă intensivă, construcţiilor, exploatării carierelor,

exploatării excesive a pădurilor, oceanelor, râurilor, lacurilor şi solurilor, invaziilor de

specii străine, poluării şi - din ce în ce mai mult - schimbărilor climatice. Studiile recente

ale AEM arată că fără eforturi politice suplimentare semnificative, este puţin probabil ca

obiectivul să fie atins.

3.3.1.5.1 Flora locală

Observatiile efectuate in teren s-au finalizat cu consemnarea datelor in fise de

lucru. Pe de o parte s-au recoltat exemplare reprezentative pentru populatiile speciilor

vegetale prezente in aria studiata, iar pe de alta parte s-au inregistrat speciile de pasari

din zona, numarul de exemplare care au parcurs zona in cautarea hranei ca si speciile

de reptile si mamifere, caracteristice zonei studiate.

Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelele de mai jos (Tabelul 1, Tabelul 2,

Tabelul 3).

Flora de pe amplasamentul Dealul lui Manole

Tabelul nr. 12

Specii de plante prezente in perimetrul Dealul lui Manole

(anii 2008-2009)

Nr.

crt.

GENUL / Specia Nr.mediu

ex./100 mp

Clasa de

frecventa

Suprafata

ocupata

mp/ex.

%din suprafata

totala

1. Festuca valesiaca 185 III 0,16 29,60

2. Poa sp. 15 I 0,04 0,60

3. Hordeum vulgare 10 I 0,16 1,60

4. Carduus sp. 2 I 0,36 0,72

5. Taraxacum officinale 5 0,04 0,20

Gradul de acoperire cu vegetatie 32,72

%


IPROMIN S.A.



Specii de plante determinate la exteriorul perimetrului Dealul lui Manole

Tabelul nr. 13

Nr.

crt.

GENUL / Specia Nr. ex./100

mp

Clasa de

frecventa

Suprafata

ocupata/ex

(mp)

%din suprafata

1 Festuca valesiaca 182 III 0,16 29,12

2. Poa sp. 12 I 0,04 0,48

3 Hordeum vulgare 17 I 0,16 2,72

4. Carduus sp. 4 I 0,36 1,44


Gradul de acoperire cu vegetatie 34,12 %

Prezenta in zona a unor specii de plante xerofile (Festuca valesiaca, Poa

granitica, Hordeum vulgare, Carduus sp.) demonstreaza o evolutie convergenta a

speciilor in raport cu actiunea factorilor ecologici de ariditate.

Uniformitatea conditiilor climatice ca si a terenului in care sunt multe roci la

suprafata atat la altitudinea maxima a dealului de 187 m, cat si in zona plana de la baza

dealului, aflata la o altitudine de 50 m a avut ca efect dezvoltarea unei asociatii vegetale

de tip Festucetum valesiaceae, cu un numar mare de indivizi de Festuca valesiaca.

Habitatul este un habitat de pajiste, care poate fi completat ca denumire din

cauza particularitatilor de evolutie, conform datelor din Manualul habitatelor din

Romania cu specificatia pajiste stepica xerofila. Acelasi tip de vegetatie se continua in

zona analizată şi la baza celor doua dealuri.

În partea de N in exteriorul zonei studiate sunt exemplare razlete de Rosa sp.

Stabilirea tipului de habitat s-a facut prin determinarea exemplarelor de plante

recoltate pentru stabilirea speciilor prezente in perimetru pe baza caracteristicilor

morfologice si fiziologice in corespondenta cu factorii climatici specifici zonei, a tipului de

sol ca suport nutritiv, a grosimii stratului de sol.

Perimetrul studiat are latimea cea mai mare de cca 948 m si lungimea cea mai

mare de cca 845 m si este acoperit cu vegetatie pe o treime din suprafata de 32,72 -

34,12 %

Gradul de acoperire cu vegetatie a ariei de interes este de cca 32,72 %.

Gradul de acoperire cu vegetatie la exteriorul acestei zone este de 34,12 %.

Latura estica este o vale larga care este acoperita cu acelasi tip de vegetatie cu o

densitate de 38-40%. Si in aceasta zona rocile sunt prezente la suprafata, stratul de sol

fiind subtire si prezent pe arii restranse.

3.3.1.5. 2 Fauna locală

Fauna din zona este reprezentata prin specii de pasari mici a caror prezenta

relativ redusa este in stransa corelatie cu cantitatile mici si nediversificate de hrana din

habitatul de pajiste xerofila in care dominanta este specia de graminee Festuca


IPROMIN S.A.



valesiaca. Culturile agricole de pe terenurile din jur nu ofera de asemenea o diversitate

mai mare de hrana, astfel incat speciile de pasari identificate ca urmare a observatiilor

efectuate in perioada 2008-2009 in perimetrul Dealul lui Manole sunt urmatoarele:

Sturnus vulgaris, Passer domesticus, Pica pica, Corvus frugilegus, Ciconia ciconia.

(Tabelul 14).

Perioadele de observare pentru stabilirea speciilor representative ale faunei in

habitat sunt:• 15- 21 aprilie 2008 ; 15 iunie-20 iunie 2008 ; 15-20 septembrie 2008 ; 1-8 nov.

2008 ;• 25-30 martie 2009 ; 10-15 iunie 2009 ; 10-15 iulie 2009.

Specii de pasari identificate in zona Dealul lui Manole

Tabelul nr. 14

Nr.

crt.

GENUL /Specia Nr.

exemplare

1. Ciconia ciconia ~ 10

2. Corvus frugilegus ~ 200

3. Pica pica ~ 15

4. Passer domesticus ~ 150

5. Sturnus vulgaris ~ 100

Reţeaua Natura 2000 la nivel naţional

În judeţul Tulcea sunt aprobate prin H.G. 1284/2007 şi Ordinul M.M.D.D. 1964/2007

un număr de 8 situri de importanţă comunitară (SCI) şi 9 arii de protecţie specială

avifaunistică (SPA), din care cel mai important este situl “Delta Dunării şi complexul

Razelm – Sinoe“, care face parte din patrimoniul UNESCO. Suprafaţa totală a siturilor

comunitare SCI şi SPA este de 700.000 ha şi reprezintă 82% din teritoriul judeţului Tulcea.

SITURI NATURA 2000 ÎN JUDEŢUL TULCEA

Tabelul nr. 15

Nr.crt.

Nume sit Tip Judeţ

1. Braţul Măcin ROSCI0012 TL, CT, BR2. Dealurile Agighiolului ROSCI0060 TL3. Delta Dunării ROSCI0065 TL, CT, GL4. Delta Dunării - zona marina ROSCI0066 TL


IPROMIN S.A.



Nr.crt.

Nume sit Tip Judeţ

5. Deniz Tepe ROSCI0067 TL6. Munţii Măcinului ROSCI0123 TL, BR7. Podişul Nord Dobrogean ROSCI0201 TL, CT8. Structuri submarine metanogene – Sf. Gheorghe ROSCI0237 TL9. Beştepe - Mahmudia IBA ROSPA0009 TL

10. Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoe IBA ROSPA0031 CT, TL, GL11. Deniz Tepe ROSPA0032 TL12. Dunărea Veche – Braţul Măcin ROSPA0040 CT, TL, BR13. Lacul Beibugeac ROSPA0052 TL14. Măcin - Niculiţel IBA ROSPA0073 TL15. Marea Neagră IBA ROSPA0076 CT, TL16. Pădurea Babadag ROSPA0091 TL17. Stepa Casimcea ROSPA0100 CT, TL

În zona în care este amplasat perimetrul minier se află arii de protecţie ce au fost

incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000, în România.

Exista 2 tipuri de situri:• SPA - sit de protecţie specială avifaunistică, se propune pentru speciile de păsări enumerate în „Directiva Păsări” • SCI - sit de importanţă comunitară – se propune pentru habitatele şi speciile enumerate în „Directiva Habitate”.

• aria de importanţă comunitară (SCI), ROSCI0012 „Braţul Măcin” situată în partea de vest şi nord-vest faţă de locaţia perimetrului DEALUL LUI MANOLE, limita cea mai apropiată de amplasament fiind la mai mult de 2,0 Km de distanţă de acesta. Comuna Turcoaia are o suprafaţă de 27% inclusă în acest sit Natura 2000.

• aria de importanţă comunitară (SCI), ROSCI0123 „Munţii Măcinului” situată în partea estică a perimetrului DEALUL LUI MANOLE, la mai mult de 4,3 Km distanţă de acesta.

• aria de protecţie specială acvifaunistică (SPA) ROSPA0073 „Măcin – Niculiţel”; comuna Turcoaia, jud. Tulcea,c are o suprafaţă de 36% inclusă în acest sit Natura 2000.

Perimetrul se află în rezervaţia ROSPA0073 „Măcin – Niculiţel” (67.361 ha)

declarată arie de protecţie specială acvifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România, în baza HG nr. 1284 din 24 octombrie 2007.

SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSPA0073 “MĂCIN NICULIŢEL”

Fişa de sit:

Informaţii generale

• Tip: G

• Respondent: Grupul de lucru Natura 2000

• Manager:


IPROMIN S.A.



• Planuri de management ale sitului

• Coordonatele caracteristice: N 28º 21' 8'', E 45º 12' 121''

• Altitudine medie/maximă/minimă: 0 / 466 / 154

• Calitate:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.

Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 123

c) numar de specii periclitate la nivel global: 10

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes

,Burhinus oedicnemus, Oenanthe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo

rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus,

Lullula arborea;

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus,

Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida

cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus, Pandion

haliaetus, Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra, Himantopus himantopus,

Haliaeetus albicilla, Recurvirostra avosetta, Tringa glareola, Pelecanus

onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea purpurea, Plegadis falcinellus,

Platalea leucorodia, Pernis apivorus, Anthus campestris, Aquila pomarina,

Aquila heliaca, Aquila chrysaetos, Aquila clanga, Circus macrourus, Circus

aeruginosus, Falco peregrinus, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmaeus,

Egretta alba.

Alte caracteristici ale sitului:Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

• Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.110 Utilizarea

pesticidelor B 10 140 Pasunatul B160 Managementul

forestier general B 40 241 Colectionare C251 Pradarea statiunilor

floristice(rezervatiiile floristic) C 5 301 Cariere B421 Depozitarea deseurilor menajere C 5 0 624 Drumetii montane, C967 Antagonism cu

animalele domestice B 10 740 Vandalism


IPROMIN S.A.




IPROMIN S.A.



Figura nr.20 Harta ROSCI0073 Măcin Niculiţel

Terenul fiind stancos si lipsit de vegetatie nu permite cuibaritul pasarilor.

Observatiile efectuate in cuadrate au stabilit cu claritate ca nu s-au gasit cuiburi de

pasari in perimetrul analizat.

Spatiul aerian este survolat de un numar mic de specii de pasari rapitoare care

folosesc ca sursa de hrana rozatoarele si pasarile de dimensiuni mici. Ca urmare a

lanturilor trofice existente in teritoriul care contine habitate de pajiste xerofila si terenuri

agricole, in care calitatea de consumatori primari este detinuta de specii reduse ca

numar (diversitatea hranei minima, abundenta acesteia redusa) de mamifere rozatoare

de dimensiuni reduse in perioada analizata s-au observat 2 exemplare de Hieraaetus


IPROMIN S.A.



pennatus, 3 exemplare de Buteo rufinus, 2 exemplare de Accipiter brevipes si 3

exemplare de Falco cherrug.

Acestea fiind pasari zoofage pot folosi dealul ca loc de odihna si de panda in

zilele insorite, dar abundenta si varietatea hranei fiind reduse, acesti factori nu permit

mentinerea unui numar mare de exemplare ale acestor specii in aria studiata.

Rapitoarele care sunt specificate in lista pentru care zona face parte din

ROSPA0073 prefera pentru cuibarit padurile, lizierele, perdelele forestiere. Zona

studiata nu ofera locuri de cuibarit pentru aceste specii de pasari (falconiforme).

Avand in vedere ca in zona exista alte cariere de exploatare a granitului: pe

Dealul Piatra Rosie, Dealul Iglicioara Mare, Dealul Bujorul Bulgaresc, Iacob Deal , a

caror functionare a determinat o restructurare a lanturilor trofice din aria studiata se

poate afirma ca impactul unor noi exploatari in zona nu este semnificativ asupra

pasarilor rapitoare care au o frecventa redusa ca numar si ca specii (2-3 exemplare/la

un numar de 4 specii).

Peste amplasamentul propus pentru exploatarea resurselor de granit de pe

Dealul lui Manole nu se suprapun rute de migrare, zone de cuibarire, zone constante de

hranire si nici nu s-au observat colonii ale speciilor de pasari din listele cu specii

cuibaritoare sau migratoare pentru care situl este important.

In literatura de specialitate se precizeaza ca speciile care sunt inscrise pe cele

doua liste prefera pentru cuibarit zonele inalte care permit protejarea puilor: padurile,

lizierele padurilor, perdelele forestiere, palcurile de arbori, stufarisurile tufisurile.

Distantele pana la coloniile da pasari si pana la zonele de cuibarit sunt de aproximativ 1

500-2 000 m.

Teritorialitatea este o proprietate constanta a speciei la pasarile salbatice. Exista

teorii care sustin ca teritorialitatea este un fenomen strans legat de sezonul de

reproducere si de crestere a puilor (Howard, 1920), dupa care teritoriile sunt abandonate

atunci cand puii pot devin independenti.

Pasarile rapitoare de tipul falconiforme, zoofage, pot explora spatii largi din

biocenoze diferite si viziteaza zonele care ofera cantitati suficiente de hrana, acestea

avand adaptate picioarele si ciocul prinderii rapide a hranei in spatii largi de la inaltimi

mari.

România se află pe un culoar de migrare a pasarilor. În zona Dobrogei, păsările

sălbatice vin în lunile aprilie-mai din Africa Centrală, de Vest şi bazinul Mării Mediterane.

În luna septembrie, păsările salbatice pleaca spre zona Africii. Migraţia de iarnă începe

în luna noiembrie şi se încheie în luna martie. În acest interval specii de păsări din zona

Cercului Polar de Nord iernează în Delta Dunării.

Nu sunt date suficiente care sa dovedeasca perturbari ale migratiei pasarilor din

regiunea Dobrogei ca urmare a activitatii de exploatare a resurselor minerale din zona.

In Dobrogea de Nord sunt multe cariere de exploatare a argilelor, a calcarelor, a

bazaltului si a granitului, fiind o sursa de venituri pentru locuitorii din zona.


IPROMIN S.A.



Figura nr.21 Rute de migrare a pasarilor salbatice

Probabilitatea ca speciile de pasari din ROSPA0073 sa utilizeze ca sursa

permanenta de hrana zona habitatului Dealul lui Manole este foarte redusa, zona fiind

ocolita in ultimii doi ani din cauza secetei accentuate, care a determinat o diminuare a

numarului de mamifere rozatoare mici ca si a celui de pasari granivore de dimensiuni

mici.

In afara speciilor de pasari, in zona au fost observate si urmatoarele mamifere

specifice zonelor de terenuri agricole:

Lepus europaeus 6 exemplare, Citellus citellus 3 exemplare, Microtus sp.

Speciile de rozatoare au o rata de multiplicare mare si pot supravietui in conditii

de hrana redusa, acestea reprezentand consumatorii primari in lanturile trofice care

exista in zona.

O categorie slab reprezentata in habitat este clasa reptilelor. In zona au fost

observate specii apartanand genului Lacerta: Lacerta agilis 7 exemplare, Lacerta viridis,

10 exemplare.

Se apreciaza ca biodiversitatea zonei este redusa ca expresie genetica fiind

reprezentata printr-un numar relativ redus de specii apartinand claselor: reptile, pasari

( pasari mici granivore si pasari rapitoare) si mamifere.

3.3.2. Patrimoniul cultural în alternativa 0

În zona amplasamentul şi în vecinătatea acestuia sunt situate monumente ale

naturii şi monumente istorice conform tabelului de mai jos

Tabelul nr. 16

Nr.

crt.

Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare

1 TL-l-s-A-05952 Situl arheologic Cetatea

Troesmis

Sat. Turcoaia,

com. Turcoaia


IPROMIN S.A.



Nr.

crt.

Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare

2 TL-l-m-A-0595201 Aşezare medievală Sat. Turcoaia,

com. Turcoaia

Sec.VIII–XII– Epoca

medievală timpurie

3 TL-l-m-A-0595202 Cetatea Troesmis Sat. Turcoaia,

com. Turcoaia

4 TL-l-m-A-0595203 Aşezare romană Sat. Turcoaia,

com. Turcoaia

Epoca romană târzie

5 TL-l-m-A-0595204 Necropolă plană şi tumulară Sat. Turcoaia,

com. Turcoaia

Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla in nord-vestul

Dobrogei, situata pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul comunei Turcoaia, la o

distanta de 3 km de aceasta.

Accesul catre cetate este destul de dificil, pe harta fiind indicate 2 drumuri. Va

recomandam sa intrati catre cetate pe drumul derivat din soseaua Tulcea - Macin

(DN22D), un drum de pamant (ca orientare inspre Dunare). Acest drum are aspectul la

un moment dat de "canion" (vezi foto ultima dreapta jos).

Drumul dinspre Turcoaia se desfasoara de-a lungul malului Bratului Macin, printre

balastierele de nisip, vizualizand la aproximativ 3 km de localitate ruinele cetatii. Acestea

sunt situate pe un mal inalt de aproximativ 30 m. Drumul dinspre Turcoaia are legatura

cu intrarea dinspre Soseaua Tulcea - Macin dar este extrem de inaccesibil.

Troesmis a fost de-a lungul intregii perioade antice un important punct strategic,

cea mai veche mentiune a sa fiind in Ponticele lui Ovidius. Apoi este mentionat de catre

Ptolemeu, ca fiind un lagar al legiunii a V-a Macedonica. Alte mentiuni istorice ale cetatii:

“Notitia Digninatum”, “Itinerarium Antonini”, harta “Tabula Peutingeriana”,

“Hierosolymitanum”.

In preajma anului 100 e.n. ajunge un centru militar roman, dezvoltandu-se o

asezare civila intre Cetatea de Est si cea de Vest unde se stabilesc mestesugari,

negustori, etc.

Primele sapaturi au fost facute in 1864-1865, apoi in anul 1939 Emil Coliu a

explorat cortina de nord a Cetatii de Vest. Ruinele cetatii nu au fost cercetate pe

intreaga lor suprafata, fiind scoase la iveala trei valuri de aparare, un canal, doua

apeducte, turnuri in forma de potcoava la colturi, doua bazilici crestine si zidurile mai

multor edificii. In partea de vest se afla ruinele unui promontoriu de tip dunarean

(Cetatea de Vest).


IPROMIN S.A.



Figura nr.22 Ruinele cetăţii Troesmis

3.3.3. Situaţia economică şi socială, starea de sănătate în alternativa 0

Amplasamentul analizat este situat în extravilanul comunei Turcoaia, judeţul

Tulcea. Cea mai apropiată zona de locuinţe este la circa 0,5 km.

Sectorul economic cu cea mai rapidă crestere din localitate si cu sansele cele mai

ridicate de dezvoltare pe termen lung este considerat de către autorităţile locale cel al

exploatării pietrei.


IPROMIN S.A.



Cei mai atractivi factori locali pentru potenţialii investitori se constituie din 3

avantaje specifice oferite de zonă, anume: potenţialul turistic precum si terenurile

agricole exploatabile.

In comuna Turcoaia sunt înregistrate 10 IMM-uri, percepute de autorităţile locale

drept actori activi ce asigură locuri de muncă si servicii populaţiei. In cadrul Primăriei

activează 6 angajaţi delegaţi cu asistarea IMM-urilor.

Formele de parteneriate între mediul de afaceri si autorităţile locale se conturează

treptat în comuna Turcoaia.

Primăria a iniţiat propuneri de colaborare cu sectorul privat în privinţa unui proiect

de realizare a unei cariere de piatră fină.

Conform datelor furnizate de Primărie, la ultimul recensământ realizat în teritoriul

administrativ al comunei Turcoaia erau înregistraţi 3695 locuitori, în majoritate de etnie

română.

Starea de sanatate a populatiei din comuna Turcoaia nu este făcută cunoscută

de catre primărie nici de către Direcţia de Sănătate Publică Tulcea.

În localiate există un centru medical care identifica principalele probleme de

sanatate ale locuitorilor. Nu au fost cunoscute cazuri de îmbolnăviri în masă sau

anumite tipuri de boli periculoase.

Concluziile “alternativei 0”

În cazul în care Planul Urbanistic Zonal “Deschidere carieră, apmlasare staţie de

concasare, amenajare depozit de produse finite, amenajere cai de acces” nu va fi

implementat starea factorilor de mediu şi a populaţiei va fi aceeaşi.

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL

AFECTATĂ SEMNIFICATIV.

4.1 Poluarea solului şi subsolului

Factorul de mediu sol/subsol este cel mai expus deteriorării prin implemenatrea

planului ca urmare a activităţii de exploatare prin/de:


IPROMIN S.A.



• carburanţii utilizaţi pentru utilajele acţionate de motoare Diesel;

• lubrifianţii utilizaţi pentru toate tipurile de utilaje aflate în dotarea carierei;

• deşeurile industriale şi cele menajere;

• apele pluviale, menajere.

Efectul acestora are impact asupra structurii, texturii şi propietăţiilor fizico-chimice

ale solului şi implicit asupra funcţiilor sale ecologice.

4.2. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane

Surse de poluare potenţiale ce ar putea influenţa calitatea apelor sunt

reprezentate de:

• produsele petroliere de la utilajele de transport şi extracţie (manipulare

necorespunzătoare, defecţiuni utilaje, depozitare defectuoasă de produse

petroliere uzate);

• lufrifianţi;

• particulele sedimentabile, ce odată ajunse în atmosferă pot ajunge direct

în apele de suprafaţă, iar prin infiltrare/percolare în apele subterane;

• apele menajere, ce vor proveni în urma spălării curente a personalului ce

deserveşte cariera, acestea fiind colectate într-un decantor, de cca. 10 m3

ce se va vidanja ori de câte ori va fi nevoie.

În perimetrul minier nu au fost semnalate acvifere subterane, circulaţia apelor

meteorice fiind realizată prin scurgere pe versanţi, cantităţi reduse infiltrându-se pe

sistemul fisural al zăcământului.




Conform celor mai sus menţionate poluarea apelor de suprafaţă sau a celor

subterane nu va exista.

4.3. Poluarea aerului atmosferic

Exploatarea masei miniere determină creşterea concentraţiilor de pulberi în aer în

zona carierei, principalele activităţi generatoare de pulberi fiind: exploziile de derocare,

manipularea materialelor excavate, circulaţia mijloacelor de transport.În etapele de deschidere, pregătire, exploatare se vor degaja în atmosferă

cantităţi variabile de pulberi.

Pulberile rezultate ca urmare a activităţii de manipulare materiale excavate se vor

sedimenta în imediata apropiere a sursei, neexistând un impact negativ semnificativ

asupra mediului în afara perimetrului minier.


IPROMIN S.A.



Pentru fază de prelucrare a granitelor din perimetrul minier, emisiile de pulberi vor

fi generate:

• în zona de deversare a rocii utile pentru alimentarea concasorului

instalaţiei de prelucrare;

• la concasarea granitelor industriale;

• în lungul benzilor transportoare;

• în zona ciurului vibrator.

Instalaţia de concasare-sortare va fi dotată cu sisteme de umectare, reducându-

se semnificativ nivelul emisiilor de pulberi în atmosferă.

O problemă majoră ar putea apărea doar în momentul în care în cadrul

aplasamentului analizat toate utilajele ar fi în funcţiune, ceea ce este foarte puţin

probabil să se întâmple deoarece ele funcţionează simultan. De exemplu în momentul în

care pe amplasament se puşcă celelalte utilaje nu funcţionează.Impactul activităţii proiectate asupra aerului din zonă este redus în condiţiile

respectării valorilor limită de emisii. La dispersia noxelor contribuie şi direcţia predominantă de deplasare a maselor de aer dinspre N şi NE sau NV şi faptul că, prin tehnologia de exploatare utilajele sunt amplasate la distanţe relativ mari unul de celălalt.

Debitul masic de pulberi emise este mai mic decât prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 462/1993 (0,5 kg/h), iar emisiile se încadrează în prevederile STAS 12574/87 (0,5 mg/m3).

În prezent este utilizat drumul de exploatare De 763 de către carierele din zona învecinată amplasamentului analizat iar aşa cum reiese din imaginea de mai jos pulberile în suspensie sunt în cantităţi suficient de mari pentru a avea un impact asupra atmosferei dar şi a altori factori de mediu.

S.C. CARIERE PLUS S.R.L nu a efectuat o monitorizare a emisiilor de pulberi din traficul rutier de pe drumuril tehnologic pentru transportul masei miniere dar se pot face estimari de 0,1 mg/m3 valoare ce se află sub limita admisă de STAS 12574/87.


IPROMIN S.A.



Figura nr.23 Drumul de exploatare 763

Acestă estimare a fost făcută ţinându-se cont de transportul masei miniere în

prezent pe drumul de exploatare, fapt care nu s-ar putea desfăşura daca emisiile de

pulbei ar depăşii limita admisa de legislaţia în vigoare.

Se prognozează manifestarea unui impact negativ nesemnificativ asupra

factorului de mediu „aer”.

4.4. Mediul socio-economic

Impactul Planului Urbanistic Zonal are un efect pozitiv asupra populaţiei din

comuna Turcoaia a mediului socio-economic deoarece un număr însemnat de persoane

vor fi angajate pe fronturile de lucru iar în acelaşi timp în fondurile primăriei vor intra

anumite taxe şi impozite pentru activităţile desfăşurate.

Drumul de exploatare De 751 se va amenaja prin pietruire si consolidarea

taluzurilor ceea ce înseamnă venituri suplimentare pentru economia localităţii.

4.5. Biodiversitatea

4.5.1. Informaţii despre flora locală

Dealul lui Manole pe suprafata caruia se afla terenul studiat pentru stabilirea tipului

de habitat si a gradului de afectare a biodiversitatii prin exploatarea resurselor de granit

este un habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat, acesta nefiind un habitat

prioritar.

Perimetrului solicitat este parte componenta a habitatului de pajiste xerofila care

este utilizata pentru pasunat. In partea estica sunt terenuri agricole la o distanta de

aproximativ 1 200 m care se extind spre est.


IPROMIN S.A.



Ca urmare a conditiilor climatice, habitatul care este caracteristic Dealului lui

Manole are in componenta asociatia vegetala Festucion valesiacae, diversitatea

floristica fiind foarte redusa.

Nivelul apelor freatice este foarte scazut, gradul de acoperire cu vegetatie a intregii

zone este de 32,72-34,12%. Efectivul de taxoni floristici si faunistici este redus.

Metoda de studiu al habitatelor care caracterizeaza suprafata de 710 000 mp din

zona Dealul lui Manole ca si vecinatatea acestuia este metoda Braun-Blanquet,

numita si metoda releveelor patrate de 100 mp, pe itinerar (marsrut).

Studiul frecventei speciilor de plante din flora spontana din perimetrul solicitat

pentru desfasurarea activitatii societatii s-a facut prin delimitarea unui numar de 300

cuadrate a cate 100 mp dispersate pe laturile si in interiorul poligonului pe de o parte si

a unui numar de 60 de cuadrate a cate 100 mp in exteriorul poligonului solicitat pentru

exploatarea resurselor de granit.

Perimetrul solicitat este amplasat in partea nord-estica a Dealului lui Manole fiind

acoperit cu vegetatie xerofita.

Perioada de analiza a zonei a fost de 1 an si patru luni, dupa stabilirea itinerariilor

de observatie si analiza vegetatiei in scopul determinarii tipului de asociatii vegetale.

De asemenea s-au stabilit speciile de animale prezente in zona in corelatie cu

alte habitate identificate in imediata apropiere.

Speciile de plante stabilite in urma analizei a 300 de cuadrate, suprafete de studiu

a cate 100 mp, dispersate pe laturile si in interiorul poligonului care face obiectul

solicitarii SC CARIERE PLUS SRL catre APM Tulcea sunt prezentate mai jos.

Speciile de plante au fost stabilite prin clasificarea si determinarea exemplarelor

reprezentative recoltate din teren.

Pentru studiul florei in zona Dealul lui Manole s-a utilizat metoda Braun-Blanquet,

numita si metoda releveelor patrate de 100 mp, pe itinerar (marsrut).

S-au stabilit 5 zone de studiu pentru inventarierea speciilor si a marimii

populatiilor de plante din zona luata in studiu.

Din analiza adaptarilor morfologice si fiziologice ale plantelor din aria studiata,

Dealul lui Manole, in corelatie cu aspectele climatice interpretate in baza datelor din

literatura de specialitate, s-a stabilit ca tipul de habitat existent este habitatul de pajiste

xerofila, degradata datorita conditiilor meteorologice din ultimii 2 ani, pe de o

parte si datorita pasunatului pe de alta parte.

Habitatul de pajiste stepica xerofila specific Dealului lui Manole are ca

dominanta asociatia vegetala Festucion valesiacae, vegetatie ierboasa xerofila

care are un grad ridicat de toleranta fata de oscilatiile conditiilor de existenta

aceasta dominanta fiind determinata de valenta ecologica ridicata a speciei (Stugren,

1982).

Popularea naturala a zonei cu o vegetatie xerofila este realizata in functie de

conditiile ecologice ale biotopului si de redundanta caracteristica speciilor care apartin

florei spontane.


IPROMIN S.A.



Suprafata de 710 000 mp nu se constituie ca parte componenta a unui

habitat prioritar, fiind un habitat de pajiste xerofila.

Inaltimea covorului vegetal este de 0,40 m (rezultat al interpretarii Fiselor de

studiu al habitatului).

Speciile de plante inventariate in perimetru sunt urmatoarele:

• Festuca valesiaca cu o frecventa medie de 185 exemplare/100 mp;

• Poa sp. cu o frecventa medie de 15 exemplare/ 100 mp;

• Hordeum vulgare cu o frecventa medie de 10 exemplare/100 mp;

• Carduus sp. cu o frecventa medie de 2 exemplare/100 mp;

• Taraxacum officinale cu o frecventa medie de 5 exemplare/100 mp

4.5.2. Informaţii despre fauna locală

In perimetrul Dealul lui Manole fauna este reprezentata prin specii de reptile,

pasari si mamifere.

Speciile de reptile apartin genului Lacerta: Lacerta viridis, Lacerta agilis.

Speciile de pasari frecvent intalnite sunt:

• Ciconia ciconia;

• Corvus frugilegus;

• Pica pica;

• Passer domesticus;

• Sturnus vulgaris.

Terenul are un grad de acoperire cu vegetatie de 32,72 - 34,12%; fiind un spatiu

deschis si stancos nu permite cuibaritul si nu ofera o sursa abundenta de hrana speciilor

de pasari zoofage.

Speciile de mamifere identificate in habitat sunt Lepus europaeus Citellus

citellus, Microtus sp.

Metode de studiu a speciilor de animale din zona amplasamentului

Studiul frecventei speciilor de animale care identifica fauna din amplasament si din

zona adiacenta s-a facut pe o perioada de un an si patru luni in decursul anilor 2008 si

2009. Metoda de baza a fost metoda observatiei in functie de etologia speciilor si mai

ales in functie de elementele particulare de comportament al populatiilor in corelatie cu

etapele de evolutie ontologica a indivizilor.

Avand in vedere ca Dealul lui Manole este amplasat in aria de protectie speciala

avifaunistica ROSPA0073 Macin-Niculitel, s-au utilizat pentru studiul speciilor de pasari

din zona metode speciale pentru a stabili numarul de exemplare ale speciilor

reprezentative care frecventeaza aceasta zona, tipul de hrana disponibil in zona in

corelatie cu tipul de habitate identificate in zona pe o distanta de 1.000-2.500 m de la

limita amplasamentului.

Datele observatiilor efectuate pentru inregistrarea exemplarelor speciilor

reprezentative ale faunei prezente in zona sunt:


IPROMIN S.A.



• 15- 21 aprilie 2008 ; 15 iunie-20 iunie 2008 ; 15-20 septembrie 2008 ; 1-8 nov. 2008 ;

• 25-30 martie 2009 ; 10-15 iunie 2009 ; 10-15 iulie 2009. Pentru determinarea exemplarelor de pasari cuibaritoare s-au utilizat cuadratele

stabilite pentru aplicarea metodei Braun-Blanquet la studiul asociatiilor vegetale de pe

amplasament si prin utilizarea metodei transectelor in puncte fixe pentru stabilirea

punctului favorabil in combinatie cu metoda observatiei au fost stranse suficiente date

care au realizat o imagine reala a prezentei/absentei exemplarelor speciilor aflate pe

lista care caracterizeaza ROSPA0073.

Pentru determinarea speciilor de pasari importante pentru zonele de migratie s-a

utilizat metoda observatiilor pe parcursul mai multor zile corelate cu datele din literatura

de specialitate referitoare la rutele de migratie.

Observatiile in teren s-au stabilit in functie de precizarile din literatura de

specialitate referitoare la depunerea pontei, la perioada de hranire a puilor ca si atunci

cand puii nidifugi sunt suficient de mari pentru a se putea hrani. De asemenea s-a tinut

seama de conditiile climatice ale anului in curs, criteriile de mai sus fiind baza stabilirii

unui program de monitorizare a pasarilor cuibaritoare din zona.

Zone de observatie

Studiul perimetrului Dealul lui Manole, din punctul de vedere al impactului

exploatarii resurselor de granit asupra biodiversitatii s-a facut prin delimitarea unor zone

reprezentative in interiorul si la exteriorul acestuia. Din zonele studiate s-au recoltat

exemplare reprezentative de plante, care au fost clasificate, determinate si studiate din

punct de vedere morfo-fiziologic.

In paralel cu prelevarea probelor de plante s-au efectuat observatii asupra

speciilor de animale din zona, avand in vedere vecinatatea Dealului lui Manole cu

terenuri agricole, stane si alte cariere.

Zonele delimitate au fost urmatoarele:

• zona estica, vecina cu amplasamentul analizat dupa o vale larga de cca 300 m;

• zona sudica, marginita de o zona care coboara usor si continua acelasi tip de

vegetatie dincolo de limitele perimetrului;

• zona vestica care urca spre varful dealului;

• zona nordica, panta lina care ajunge intr-o zona plana care contine roca la

suprafata si multe denivelari;

• zona mediana a perimetrului.

Pe aceste laturi, in interiorul celor 710 000 mp au fost delimitate patrate de 100

mp, in total 300 de patrate.Observatiile s-au efectuat de 2 ori pe luna timp de 1 an si

patru luni, in lunile aprilie-octombrie pentru a stabili aspecte fenologice ale plantelor care

alcatuiesc populatii ale speciilor prezente in habitat si pentru inregistrarea exemplarelor

care apartin speciilor de pasari pentru care zona este o arie de protectie speciala

avifaunistica.

Perioada de observatie a fost intrerupta in lunile decembrie-martie.


IPROMIN S.A.



4.6. PeisajulRealizarea investiţiei duce la modificarea peisajului.

Conform Legii nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a

peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 Publicat în Monitorul Oficial, Partea

I nr. 536 din 23 iulie 2002:

• protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a

aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin

valoarea sa patrimonială derivată din configuraţia naturală şi/sau de

intervenţia umană;

Fiecare parte se angajează:

• să recunoască juridic peisajele ca o componentă esenţială a cadrului de

viaţă pentru populaţie, expresie a diversităţii patrimoniului comun cultural şi

natural şi fundament al identităţii acesteia;

• să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop

protecţia, managementul şi amenajarea acestuia, prin adoptarea de

măsuri specifice menţionate în prezenta convenţie;

• să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorităţi

regionale şi locale, precum şi pentru alţi factori interesaţi la definirea şi

implementarea politicilor peisajere menţionate la lit. b);

• să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi

în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în

alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

Luând în vedere faptul ca perimetrul studiat nu a fost inclus in zonele cu valoare

peisagistica deosebita, se poate concluziona faptul ca impactul asupra peisajului poate fi

considerat in limite acceptabile, mai ales ca amplasamentul se situeaza in extravilanul

comunei Turcoaia , unde aceasta activitate este considerata traditionala.

4.7. Patrimoniul culturalAsupra patrimoniului cultural nu există nici un fel de impact deoarece distanţa faţă

de formele arheologice de pe teritoriului comunei Turcoaia este relativ mare.

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU

PLAN SAU PROGRAM

Problemele de mediu existente şi în accelaşi timp relevante pentru Planul

Urbanistic Zonal sunt următoarele:

• planul urbanistic zonal face parte din situl ROSPA0073 Măcin Niculiţel;

• planul urbanistic zonal se învecinează cu alte cariere la distanta nu foarte

mari;

• utilizarea drumului de exploatare în comun cu celelalte cariere.


IPROMIN S.A.



Ca să putem analiza impactul asupra sitului ROSPA0073 Măcin Niculiţel vom şi

asupra locuitorilor comunei Turcoaia se vor descrie în continuare vibraţiile şi zgomotul.

Frontul de lucru al carierei Dealul lui Manole are deschiderea pe latura de nord,

tocmai pentru a nu afecta locuitorii din Turcoaia.

Impactul exploziilor asupra acestui obiectiv este evaluat prin cele trei manifestări,

si anume:

• impactul din punct de vedere al undei de soc aeriene;

• impactul din punct de vedere seismic;

• impactul din punct de vedere al aruncării fragmentelor de rocă la distanţă.

Lucrările miniere de pregătire din perimetrul analizat se vor executa în roci moi

sedimentare (decaparea solului vegetal şi descopertarea zăcământului) şi în roci tari

reprezentate prin diferite varietăţi de calcare şi calcare marnoase.








După execuţia lucrărilor de descopertarea zăcământului, respectiv excavarea,

încărcarea şi transportul rocilor moi, lucrările de pregătire se vor executa în roci

stâncoase, pentru derocare fiind utilizaţi explozivi.

Excavarea calotelor se face prin tăierea mecanică sau cu explozivi plasaţi în

găuri de sondă săpate după o schemă pătratică. Distanţa dintre găuri şi dintre rândurile

de găuri este de 20-25 ori diametrul încărcăturii.

Lungimea găurilor trebuie să depăşească vatra viitoarei excavaţii cu de 7 ori

diametrul încărcăturii, respectiv 20–30 cm. Încărcătura ocupă 2/3 din lungimea găurii, iar

lungimea minimă a burajului 0,6 m. Încărcătura este din astralită. Împuşcarea se face cu

capse detonante electrice. Capsele se leagă în serie, iar numărul lor nu trebuie să

depăşească 100 bucăţi. Sursa de energie electrică este explozorul ET100.

Derocări pentru execuţia lucrărilor miniere de pregătire




Dimensiunile acestor platforme sunt determinate de tipul şi numărul de utilaje de

lucru.






IPROMIN S.A.



Lucrările de pregătire care se vor executa în roci tari vor consta în excavarea

calotelor sau pintenilor de la partea superioară a reliefului de marnocalcare, sub stratul

de loess, lucrări necesare pentru asigurarea unei suprafeţe plane pentru circulaţia,

execuţia manevrelor de poziţionare şi săparea găurilor de sondă cu foreza TAMROCK

D25-KS.Lucrările de exploatare la nivelul treptelor se vor executa cu derocarea masei

miniere cu explozivi plasaţi în găuri de sondă forate vertical sau înclinat.In treptele cu înălţime de 15,0m, găurile de sondă se vor plasa după o schemă în

eşicher. Găurile de sondă au diametrul de 146 mm şi se execută vertical.

Parametrii de plasare sunt:

anticipanta w = k x d,

k – coeficient având valoarea cuprinsă între 25 şi 35

distanţa dintre găurile de sondă pe rând, a = (1,2 – 1,5) w

distanţa dintre rândurile de găuri, b = (0,8 – 1,1) a

Introducând datele obţin următoarele valori pentru w, a şi b :

w = 3,7 ÷ 5,1m = 4,8m;

a = 4,4 ÷ 6,0m = 5,0m

b = 4,8 ÷ 6,6m = 5,0m

Lungimea găurii de sondă lg va fi de 16,5m .

Parametrii de încărcare cu exploziv

Consumul specific de exploziv Csp = 0,15 kg/t în echivalent TNT.

Încărcătura pe gaură de sondă:

Q = V x Csp unde:

V – volumul de rocă rezultat prin împuşcarea unei găuri de sondă, respectiv

V = w x a x h, pentru primul rând de găuri

V = w x b x h, pentru rândul 2 de găuri

Pentru înălţimea treptei, h, de 15,0 m volumul de rocă dislocat, V, prin

împuşcarea unei găuri de sondă este de 360 m3.

Încărcătura de exploziv, Q, va fi de 126,5 kg.

Lungimea încărcăturii linc = p

Q, m

Unde p – încărcătura specifică kg / m de gaură de sondă

p = δπ4

2d⋅ = 13,3 kg/m

Unde δ – densitatea explozivului din gaura de sondă δ = 0,8.

Lungimea încărcăturii pentru treaptă de 15,0m va fi, lînc = 9,5 m

Încărcătura de iniţiere → 8,5 kg, distribuită în două puncte pe o lungime a găurii

de sondă de 1,5-2,0m.

Lungimea burajului lb = lg – lînc → 5,0 –5,5m

Explozivul de baza → NITROMON sau AM1.

Explozivul de iniţiere ROVEX 700 sau DINAMITĂ II intre 5 şi 10 % din greutatea

încărcăturii de baza.


IPROMIN S.A.



Iniţierea se va face în doua puncte. Încărcătura de iniţiere superioară Qis se

amplasează sub boraj la 2,6 m, iar cea inferioară Qii la1,5 –2 m de la fundul găurii. Cele

doua încărcături de iniţiere vor reprezenta 50 % din încărcătura de iniţiere

corespunzătoare găurii de sonda.

Împuşcarea nonelectrică cu întârziere de 17; 25 şi 42 milisecunde. Încărcătura pe

repriza de împuşcare variază de la 1.000 la 2.000 kg exploziv în echivalent TNT,

corespunzând unui număr de 15 – 30 încărcături în găuri de sondă

Obiectivele pentru care se va se vor analiza cele trei caracteristici ale lucrărilor de

împuşcare sunt:

• limita de perimetru care se află la o distanţă de aproximativ 0,5 km de

comuna Turcoaia;

• drumul de exploatare folosit în comun cu celelalte cariere şi care se află la

o distanţă de aprox. 1 km;

• obiectivele din cadrul amplasamentului cum ar fi organizarea de şantier

formată din parcaj pentru autobasculante si utilaje de incarcare, pod

bascul, cabina poarta, baraca standardizata pentru birouri, vestiar,

laborator de analiza fizico-mecanice si magazine de materiale, etc.;

• staţie de concasare şi depozit de produse finite

Trebuie analizat nu în ultimul rând impactul lucrărilor de împuşcare asupra:

• ROSPA0073 Măcin Niculiţel din care planul face parte;

• situl de importanţă comunitară ROSCI0012 – Braţul Măcin se află la o

distanţă de 2,0 km m faţă de amplasamentul analizat;

• Locul fosilifer Dealul Bujoarele la o distanţă de cca. 3,3 km faţă de limita

amplasamentului;

• ROSCI0123 “Munţii Măcinului” care se află la o distanţă de aproximativ 4

km de limita amplasamentului

a) Impactul din punct de vedere al undei de şoc aeriene

După declanşarea unei explozii gazele de ardere fac să apară o undă de

presiune în aer care poartă numele de undă de şoc aeriană.

Undă de soc se defineşte printr-o suprapresiune (o crestere bruscă a presiunii

peste cea atmosferică). Crestere presiunii la rândul ei este urmată de o descrestere,

ceea ce face ca după un anumit timp, faza pozitivă a variaţiei de presiune să fie urmată

de o fază negativă, in care presiunea devine mai mică decat cea atmosferică.

Patru mecanisme sunt responsabile de generarea vibraţiilor aerului de către

explozii:

a) evacuarea gazelor în atmosferă de la încărcăturile de exploziv neburate;


IPROMIN S.A.



b) degajarea în atmosferă a gazelor de la fitilul detonant;

c) exploziile în aer;

Este interzisă prin normele legislative în vigoare o detonare a încărcăturilor

explozive neburate într-o carieră, deoarece poate produce accidente.

Intensitatea maximă a undei de soc aeriene va fi in situaţia detonării incărcăturii

explozive de: QTNTmax = 1.000 - 2.000 kg echiv. TNT.

Datorită faptul că, incărcătura explozivă va fi detonată in interiorul cavităţilor

săpate in masiv şi nu în exterior, influenţa suprapresiunii din frontul undei de soc aeriene

produsă de detonarea incărcăturilor explozive din găurile de sondă este evaluată in

proiect numai din acest punct de vedere.

Concluzionăm faptul că, in urma detonării unei incărcături 1.000 şi 2.000 kg

echiv. TNT, exploziile in carieră nu vor avea efect de distrugere asupra gospodăriilor

aflate la distanţa de 500 m, iar locuitorii satului nu vor suferi nici un fel de traumă,

deoarece acestea vor fi sub nivelurile maxim admise de 0,01 kgf/cm2, si respectiv de 0,2

kgf/cm2.

Folosirea sistemului NONEL prezintă printre alte avantaje faptul că nu generează

undă de şoc aeriană, iar frectvenţa de puşcărilor este de maxim 4 ori pe an.

Zgomotul generat de exploziile de derocare se va resimţi cu o intensitate mare,

pe un interval scurt de timp, sub 1 sec, în imediata apropiere a carierei şi se estimează

că va fi de imperceptibil la limita comunei Turcoaia.

Poluarea fonică este redusă atât datorită încărcăturii mici de exploziv cât şi a

formelor de relief favorabile.

Nivelul de zgomot la limita carierei se va încadra în prevederile STAS 10009-87,

valoarea max. admisă fiind de 65 dB (A).

b) Impactul seismic al exploziilor

Într-o carieră generarea undelor seismice este provocată de către detonarea

încărcăturilor explozive care de pot afecta contrucţiile aflate pe raza activităţii de

explotare.

Distanţa nepericuloasă din punct de vedere al undei seismice se determină cu

relaţia:

R = kn 3 Q

n = indicele de acţiune al exploziei (pentru împuşcări de fisurare - rupere n= 1)

k = coeficient care depinde de proprietăţile terenului din fundaţia construcţiilor.

Pentru construcţii plasate pe terenuri argiloase k = 9

Q = mărimea încărcăturii de exploziv dintr-o repriză de împuşcare, respectiv Q =

2.000 kgTNT corespunzând dislocării a 6.750m3 rocă (bloc cu dimensiuni de

30x15x15m).

Raza de siguranţă calculată este de 423 m.


IPROMIN S.A.



Viteza de oscilaţie a solului generată de exploziile de derocare poate fi calculată

în baza unei formule dedusă prin prelucrarea şi interpretarea mai multor măsurători

efectuate la exploatări miniere având condiţii geologice asemănătoare cu formula:

v = RR

Qk

k = coeficient a cărui mărime depinde de natura rocilor şi care a fost

determinat experimental pentru zona analizata ca fiind de K =80-90Vitezele de oscilaţie a solului corespunzătoare diferitelor cantităţi de exploziv sunt

de:

Q = 2000 kg R = 100 m V = 3.5 cm/s

Q = 3000 kg R = 100 m V = 4.3 cm/s

Q = 2000 kg R = 200 m V = 1.26 cm/s

Q = 3000 kg R = 200 m V = 1.55 cm/s

Conform „Normelor specifice de protecţia muncii pentru depozitarea, transportul

si folosirea materiilor explozive”, elaborate de M.M.P.S. prin Ordinul nr. 838/14.11.1999,

ce admit viteza maximă de oscilaţie nepericuloasă pentru construcţii valoarea de 1,30

cm/s şi a Codului de proiectare seismică P100-1/2006, observăm că la viteza calculată

la cantitatea maximă preliminată de incărcătură, exploziile in carieră nu vor afecta

structurile construcţiilor rurale, intensitatea seismică maxim posibilă fiind IV ÷ VI după

scara MKS fără urmări asupra construcţiilor şi solului.

c) impactul din punct de vedere al aruncării fragmentelor de rocă la

distanţă.

Fragmentele de rocă aruncate la suflul exploziei nu reprezintă nici un risc pentru

intravilanul comunei Turcoaia, aflată la o distanţă de 500 m faţă limita de perimetru şi

circa 800 m faţă de cel mai apropiat front de puşcare.

Prin metodele de puşcare ce vor fi folosite distanţa la care fragmentele de rocă

sunt aruncate este de 400 m.

Faţă de drumul de exploatare utilizat în prezent distanţa la care se află faţă de

limita de perimetru nu permite un impact asupra acestuia prin aruncarea fragmentelor de

roca din frontul de derocare a masei miniere.

Particulele de sol au o viteză de vibrare faţă de zonele protejate după cum

urmează:

• faţă de situl de importanţă comunitară ROSCI0012 – Braţul Măcin

amplasamentul analizat se află la o distanţă de 2,0 km viteza de oscilaţie a

particulelor de sol avand un impact nesemnificativ asupra zonei protejate;

• faţă de locul fosilifer Dealul Bujoarele limita amplasamentului se află la o

distanţă de cca. 3,3 km preconizându-se o viteză de 0,016 cm/s, o viteză

foarte mică ce nu va avea efect asupra spaţiului protejat;


IPROMIN S.A.



• faţă de ROSCI0123 “Munţii Măcinului” care se află la o distanţă de

aproximativ 4 km de limita amplasamentului, se preconizează o viteză de

oscilaţie şi mai mică decât a celorlalte zone protejate având o valoare de

0,017 cm/s ceea ce înseamnă un impact mult mai nesemnificativ asupra

zonei protejate

Referitor la influenaţa lucrărilor de impuscare asupra principalelor arii naturale

protejate, din punct de vedere al aruncării la distanţă a fragmentelor de rocă de suflul

exploziei, şi a undei aeriene de soc nu vor prezenţa nici o importanţă, intrucat fronturile

de impuscare de pe toate treptele vor fi orientate in direcţia opusă, faţă de

amplasamentul zonei de protectie ROSCI0012 Braţul Măcin iar faţă de zona protejată

ROSCI0123 Munţii Măcin chiar dacă fronturile de lucru sunt deschise în aceeaşi direcţie

distanţa între cele două este suficient de mare.

Efectul negativ major dar nu distructiv al lucrărilor de derocare al masei miniere

se reflectă asupra obiectivelor din interiorul limitei perimetrului, obiectivele din

organizarea de şantier dar şi asupra staţiei de concasare şi a depozitului de produse

finite.

Staţia de concasare, depozitele de produse finite, organizarea de santier, cu

utilităţile aferete sunt obiectivele de protecţie antiseismică in cazul carierei analizate.

Conform celor analiazate anterior, viteza de vibrare preconizată a particulelor

solului in dreptul staţiei de concasare va fi de 20 cm/s.

Pentru nedepăşirea aceste viteze de oscilaţie cantitatea de explozivil de 2.000 kg

in echiv. TNT pe flancul frontului de impuscare aflat in dreptul staţiei de prelucrare nu

trebuie să fie marită.

6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA

NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT

RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A

TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE

CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI


IPROMIN S.A.



Dezvoltarea durabilă este conceptul ce a fost legat iniţial de problemele de mediu

şi de criza resurselor naturale, în special a celor legate de energie de acum 30 de ani.

Termenul însuşi este foarte tânăr şi s-a impus în vara lui 1992, după Conferinţa privind

mediul şi dezvoltarea, organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro.

Durabilitatea pleacă de la ideea că activităţile umane sunt dependente de mediul

înconjurător şi de resurse. Sănătatea, siguranţa socială şi stabilitatea economică a

societăţii sunt esenţiale în definirea calităţii vieţii.

Discuţiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabilă au pornit la începutul anilor

70. În 1972, Conferinţa privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima

dată în mod serios problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităţilor

umane, ceea ce pune în pericol însuşi viitorul omenirii. În 1983, îşi începe activitatea

Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED), condusă de Gro Bruntland, după

o rezoluţie adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.

Doi ani mai târziu (în 1985), este descoperită gaura din stratul de ozon de

deasupra Antarcticii şi, prin Convenţia de la Viena se încearcă găsirea unor soluţii

pentru reducerea consumului de substanţe care dăunează stratului protector de ozon

care înconjoară planeta. În 1987, la un an după catastrofa de la Cernobâl, apare aşa-

numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul „ Viitorul nostru comun” care dă şi cea mai�

citată definiţie a dezvoltării durabile („ sustainable development”): � ”Dezvoltarea durabilă

este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor

viitoare de a-şi satisface nevoile lor”.

Totodată, Raportul admitea că dezvoltarea economică nu poate fi oprită, dar că

strategiile trebuie schimbate astfel încât să se potrivească cu limitete ecologice oferite

de mediul înconjurător şi de resursele planetei. În finalul raportului, comisia susţinea

necesitatea organizării unei conferinţe internaţionale asupra dezvoltării durabile.

Astfel, în 1992, are loc la Rio de Janeiro „Summit-ul Pamântului”, la care au

participat reprezentanţi din aproximativ 170 de state. În urma întâlnirii, au fost adoptate

mai multe convenţii, referitoare la schimbările de climă (reducerea emisiilor de SO2 şi

dioxid de carbon), diversitatea biologică (conservarea speciilor) şi stoparea defrişărilor

masive.

De asemenea, s-a stabilit un plan de susţinere a dezvoltării durabile, Agenda 21.

La 10 ani de la Conferinţa de la Rio, în 2002, a avut loc, la Johannesburg,

Summitul privind dezvoltarea durabilă.

Fiecare dintre noi, conştient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabilă. De

fapt, putem spune că avem o gândire durabilă atunci când aruncăm deşeurile din plastic

sau hârtie în locurile special amenajate.

La nivel industrial, lucrurile s-au mişcat mult mai repede. Astfel, multe fabrici

folosesc deşeuri drept combustibil, iar în anumite localităţi se încearcă implementarea

unor sisteme de încălzire casnică pe bază arderii deşeurilor. Companiile sunt primele


IPROMIN S.A.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Johannesburg

http://ro.wikipedia.org/wiki/2002

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbon

http://ro.wikipedia.org/wiki/Metan


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Raport_Brundtland&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cernob%C3%A2l


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Conven%C8%9Bia_de_la_Viena&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Antarctica


http://ro.wikipedia.org/wiki/ONU

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gro_Bruntland&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comisia_Mondial%C4%83_pentru_Mediu_%C8%99i_Dezvoltare&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Stockholm


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stabilitatea_economic%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Siguran%C8%9Ba_social%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rio_de_Janeiro

http://ro.wikipedia.org/wiki/ONU




care au conştientizat importanţa economică (dar şi ecologică) a recuperării şi refolosirii

deşeurilor.

Lester R. Brown a creat în 1974 „Worldwatch Institute” şi este promotorul unor

serii de studii, materializate în rapoartele anuale privind progresele pe calea structurării

unei societăţi durabile: Starea lumii” sau „Semne vitale”.

Lester R. Brown atrage atenţia, în lucrarea „Planul B 2.0” asupra conflictului

dintre civilizaţia industrială şi mediul ambiant şi menţionează două aspecte: tendinţa de

epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime şi de hrană, sau consumarea

celor regenerabile într-un ritm superior capacităţii lor de regenerare şi deteriorarea fizică

şi poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. În acest context, el punctează importanţa

reciclării deşeurilor.

6.1 Obiective de protecţia mediului

In domeniul protectiei naturii legislatia romaneasca a transpus legislatia UE prin

urmatoarele acte :

• Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Conventiei asupra zonelor umede de

importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice,

incheiata la Ramsar, 2 februarie 1971 - M.Of. nr. 18/26.01.1991;

• Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vietii

salbatice si a habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of.

nr. 62/25.03.1993;

• Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea

biologica, adoptata la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994. M.Of. nr.

199/02.08.1999 ;

• Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national - Sectiunea a III-a,

zone protejate - M.Of. nr. 152/ 12.04.2000 ;

• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului,

Florenta, 20.10.2002 - M.Of. nr. 536/ 23.07.2002 ;

• HG nr. 1581/2005 (MO nr. 24/11.01.2006) privind instituirea regimului de

arie naturala protejata pentru noi zone;• HG nr. 321/2005 , modificata si completata in 2008 , privind evaluarea si

managementul zgomotului ambiental transpune Directiva 2002/49/EC;

• Lege nr. 407/2006 (MO nr. 944/22.11.2006) vanatorii si a protectiei

fondului cinegetic, modificata si completata de Legea nr. 197/2007 (MO nr.

472/13.07.2007) ;

• OUG nr. 57/2007 (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice ,

modificata si completata de OUG nr. 114/2008 ;

• HG nr. 1.143/2007 (MO nr. 691/11.10.2007) privind instituirea de noi arii

naturale protejate ;


IPROMIN S.A.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lester_R._Brown



• HG nr. 1.284/2007 (MO nr. 739/31.10.2007) privind declararea ariilor de

protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice

europene Natura 2000 in Romania;• Ordin MMDD nr.1964/2007(MO nr.98/07.02.2008 ) privind instituirea

regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ,ca

parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 .

Planul urbanistic zonal se află faţă de situl de importanţă comunitară ROSCI0012

– Braţul Măcin la o distanţă de cca. 2,0 km iar Locul fosilifer Dealul Bujoarele la o

distanţă de cca. 3,3 km faţă de limita amplasamentului. De asemenea ROSCI0123

“Munţii Măcinului” se află la o distanţă de aproximativ 4 km de limita amplasamentului


IPROMIN S.A.



Figura nr.24 Distanţele de la amplasament la zonele protejate

SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI0012 “BRAŢUL MĂCIN”

Fişa de sit:


• Tip: G


• Manager:

Situl propus nu are o structură de administrare proprie pentru scopul propus;

• Coordonatele caracteristice: N 45º 0' 27'', E 28º 7' 51''


IPROMIN S.A.



• Altitudine medie/maximă/minimă: 8,0 / 94,0 / 0 m

• Calitate:

Situl prezintă importanţă în primul rând pentru conservarea habitatului 92A0 Salix

alba şi Populus alba galleries, ce ocupă aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din

suprafaţa habitatului la nivel naţional.

Habitatul este reprezentat pe suprafeţe mai mult sau mai puţin reduse şi prin

arborete asupra cărora nu s-au făcut intervenţii silvice, încă de la formare, suprafeţe ce

pot fi considerate păduri vigine (în prezent sau potenţiale). Nu au fost însă identificate

până în prezent arborete seculare din acest habitat.

Pe locul secund ca importanţă se situează habitatul prioritar 62C0* Ponto-

Sarmatic steppes, ce ocupă o suprafaţă de aproximativ 4% din suprafaţa naţională a

habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri bălane (asociaţia Agropyretum

pectiniformae), întâlnite în ţară predominant în Dobrogea, şi stepe petrofile pe şisturi

paleozoice (asociaţia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi) încadrate în alianţa

endemică pentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi (Sanda, Arcuş, 1999).

În sit a fost citată (Săvulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea

quadrifolia, din zona lacului Igliţa, care există şi în prezent (însă ca amenajare piscicolă),

fapt pentru care se poate presupune că specia respectivă nu a dispărut.

Situl reprezintă partea nordică a coridorului de migraţie a speciilor de plante din

Peninsula Balcanică spre dobrogea de nord şi Delta Dunării.

În plus acesta constituie şi o importantă cale de migraţie pentru păsări (fiind

propus şi ca SPA), precum şi pentru anumite specii de peşti, inclusiv sturioni.

Includerea Cursului Dunării în sit este esenţială pentru asigurarea continuităţii cît

şi pentru transportul de către apele fluviului a organelor de reproducere (seminţe, lăstari

etc.) ale diferitelor specii de plante, ce favorizează propagarea acestora spre nordul

Dobrogei şi Delta Dunării.

• Vulnerabilitate:

Situl este îndeosebi ameninţat prin :

• efectuarea de plantaţii în cuprinsul habitatelor 92A0, 62CO*, intensitatea

acestui factor fiind medie.

• exploatări forestiere şi alte tipuri de lucrări silvice în habitatul 92A0, inclusiv

cu specii alohtone (plopi hibrizi), aceste intervenţii fiind de intensitate

medie.

• poluări ale apelor Dunării, îndeosebi cu hidrocarburi (potenţial şi

radioactive sau cu metale grele )- intensitate redusă.

• perspectivele de instalare a unor centrale eoliene în zona sitului sau în

vecinătate.

• ameninţarea potenţială de efectuare a unor dragări- probabilitate redusă


IPROMIN S.A.



• păşunat mediu-intens pe suprafeţe reduse-medii din sit (ex. zona Igliţa –

comuna Turcoaia)

• construcţii., predominant abandonate, în habitatul 62C0*, localizate în

apropierea cetăţilor romane de la Turcoaia- Igliţa, pe arii reduse.

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Use of pesticides – mică negativă

Fertilization- mică negativă

Grazing - mică negativă-neutră (funcţie de intensitate)

Burning - mică negativă

Hunting – medie; negativă

Trapping, poisoning, poaching: mică negativă

Quarries - mică negativă

Continous urbanization – mică negativă

Discontinous urbanization – mică negativă

Dispersed habitations - mică negativă

Disposal of house waste - mică negativă

Disposal of industrial waste - mică negativă

Roads , motorways - mică negativă

Electricity lines - mică negativă

Pipe lines - mică negativă

Camping and caravans - mică negativă

Motorized vehicle - mică negativă

Other outdoor sports and leisure activities - mică negativă

Noise nuisance- mică negativă

Dykes, embarkments, artificial beaches - medie; negativă

Invasion by a species - mică negativă

Conform fişei de analiză a sitului ROSCI0012 Braţul Măcin vulnerabilitatea cu

privirea la cariere este mică, negativă.

• Proprietari/Administratori:

Situaţia proprietarilor nu este cunoscută în detaliu. În general însă suprafeţele cu

habitate de: ape dulci continentale - 26,79%; mlaştini (vegetaţie de centură)- 6,4%,

stepe - 3,8%; pajişti seminaturale umede, preerii mezofile – 4,6% sunt deţinute de

primării sau de Compania Apele Române; habitatele de păduri caducifoliate - 19,41% şi

pădurile de monocultură (plopi) - 40% sunt deţinute şi administrate de Direcţiile silvice

Tulcea, Contanţa, Brăila, Ialomiţa.

• Caracterizare: DESCRIEREA SITULUI


IPROMIN S.A.



Cod % CLC Clase de habitate

N06 4 511, 512 Râuri, lacuri

N06 21 511, 512 Râuri, lacuri

N07 3 411, 412 Mlaştini, turbării

N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 6 231 Păşuni

N16 58 311 Păduri de foioase

Alte caracteristici ale sitului:

• suprafaţa sitului este de 10.303 ha

• întreg situl se incadrează în bioregiunea stepică

Clase de habitat:

• ape dulci continentale - 26,79%;

• mlaştini (vegetaţie de centură)- 6,4%,

• stepe - 3,8%;

• pajişti seminaturale umede, preerii mezofile – 4,6%

• păduri caducifoliate - 19,41%

• pădurile de monocultură (plopi) - 40% Total = 100%

Locul fosilifer "Dealul Bujoarele"

Localizare: avand o suprafata totala de 8 ha, rezervatia este alcatuita dintr-un

complex de dealuri cu altitudini mici, amplasate in partea de SV a Muntilor Macin, la 3,3

km de comuna Turcoaia, intre granitul de Iacobdeal la vest si Culmea Priopcea la est.

Descriere: rezervatia este alcatuita din complexul dealurilor Bujorul Romanesc si

Bujorul Bulgaresc. Dealul Bujorul Romanesc este alcatuit dintr-un varf principal de 192

m altitudine. Dealul bujorul Bulgaresc se intinde spre SE si este alcatuit dintr-o culme

principala, al carei varf atinge 222 m altitudine, denumit Caracicula, si e situat in

extremitatea sudica a dealului , legat fiind printr-o sa si doua varfuri mai mici, de un alt

varf de 207 m, care la randul sau se prelungeste printr-o sa intr-un varf de 182 de m ce

face legatura cu Bujorul Romanesc.

Zona se incadreaza in climatul continental-temperat, precipitatiile medii anuale

inregistreaza valori de 465 mm,respectiv 39,5 mm si 52,2 mm pentru lunile ianuarie si

iunie.Ploile au adesea un caracter torential.

Vegetatia: pajisti de stepa Pontic-balcanica de loess si-sau petrofila. Nu au fost

facute studii sistematice.

Fauna: obiectul protectiei il constituie fauna fosila de varsta devoniana. In Dealul

Bujorul Romanesc aparitiile faunistice sunt mult mai sarace decat in dealul Bujorul

Bulgaresc. Rocile sunt puternic diagenizate si alterate, astfel incat suprafetele de strat

cu urme de fauna fosila sunt prost conservate. Cantitativ predomina crinoidele si

tentaculitii. In delusorul de legatura, in cuartitele negre alterate puternic au fost

descoperite putine si slabe impresiuni de crinoide si tentaculiti si fragmente prost

conservate de brahiopode. Pe versantul estic crinoidele acopera suprafete intregi insa


IPROMIN S.A.



sunt prost conservate, brahiopodele sunt foarte rare si greu de determinat specific.

Coralii sunt prezenti doar cu cateva exemplare, trilobitii sunt prezenti numai cu doua

pigidii, ostracodele au un singur exemplar, si apar de asemeni fragmente de mari

impresiuni cu slabe urme de ornamentatii sau netede, care ar putea apartine unor

bivalve.

Figura nr.25 Distanţa de la amplasament la locul fosilifer

SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI0123 “MUNŢII MĂCINULUI”

Fişa de sit:


• Tip: G


• Manager:


IPROMIN S.A.



Organismul responsabil pentru managementul sitului: administrarea este

incredintata RNP - Administratia Parcului National Muntii Macinului in cadrul

Directiei Silvice Tulcea

• Coordonatele caracteristice: N 45º 8' 49'', E 28º 19 ' 50''

• Altitudine medie/maximă/minimă: 4,0 / 466,0 / 204

• Calitate:

Numarul plantelor superioare reprezinta peste 19% din flora Europeana si este

comparabil cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica.

Unul dintre principalele argumente pentru infiintarea acestui parc este valoarea

ecologica remarcabila a acestor munti si prezenta multor specii floristice care sunt

periclitate atat la nivel national cat si international. Macin si imprejurimile lor sunt

singurele zone din Romania unde inca mai exista suprafete importante de vegetatie

naturala de stepa care nu se gaste in alte parti ale Romaniei sau altundeva in Balcani.

Muntii Macin reprezinta singurul Parc National din tara care protejeaza acest tip de

vegetatie care este foarte rara acum in Europa. Aceasta zona protejeaza 27 de specii si

subspecii de plante endemice ( Campanula romanica, Corydalis solida ssp slivenensis,

Euphorbia nicaeensis ssp cadrilateri, Moehringia grisebachii, M. jankae, Silene cserei)

Muntii Macin reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit pentru pasarile rapitoare din

Romania (Circaetus gallicus, Falco cherrung) fiind de asemeni un important loc de pasaj

pentru cele migratoare( Buteo ruffinus, Buteo lagopusetc).o parte din insectele gasite in

MM sun noi pentru stiinta. De exemplu Polia cherrung a fost descoperita in 1997 langa

Greci. De asemeni subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta si subspecia niculescui

a fluturelui Chersotis fimbriata a fost descrisa numai in 1997. Cateva specii de insecet

au fost inregistrate numai in aceasta regiune a tarii: Menaccarus arenicola, Nabis

provencalis, Hypantopa segnelle, Bryotropha tachyptilella, Bryotropha domestica,

Caryocolum alsinella, Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa

salicicola, Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis, Trichodes

favarius, cerocoma schreberi, Halyzia sedecimguttata, Anatis ocellata, Harmonia

quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis septempunctata etc.

• Vulnerabilitate:

Situl este îndeosebi ameninţat prin :

Parcul este moderat afectat de activitati de pasunat sporadic si de colectarea

ilegala de animale (Testudo) sau plante, in special primavara. Zona din preajma

manastirii de la Greci este periodic vizitata de turisti la sarbatorile traditionale religioase,

intrand in parc la izvorul tamaduirii. Pe drumul de la Nifon la Luncavita, utilizat pentru

transportul lemnului extras din padure, sunt calcate anual aproximativ 300 de exemplare

de broasca raioasa.

• Caracterizare:

Cod % CLC Clase de habitate


IPROMIN S.A.



Pajişti naturale, stepe 9 N09 321

Culturi (teren arabil) 15 N12 211 - 213

Alte terenuri arabile 8 N15 242, 243

Păduri de foioase 62 N16 311

Vii şi livezi 2 N21 221, 222

Habitate de păduri 4 N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Muntiii Macin, formati in timpul orogenezei hercinice ( intre erele Paleozoica si

Mezozoica), sunt unii dintre cei mai vechi munti din Romania. Muntii au o suprafata

totala de 50 000 ha si sunt localizati in partea de sud-est a Romaniei ( in judetul Tulcea).

Aria tinta include doua lanturi muntoase principale: Pricopan-Megina ( in capatul nord-

vestic) si Macin ( in partea centrala si sud-estica) separate prin depresiunea Greci. Cel

mai inalt varf Tutuiatu, are 463 m inaltime. Tipurile de roci dominante sunt granitele,

porfirele, argila cu caolin, cuartul si recent depozitatele straturi de loess.

Din suprafata totala a zonei tinta, 11,291 ha apartin Administratiei Nationale a

Padurilor, din care 10,160 ha sunt paduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130 ha

sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate administratiei, restul de 30 ha este pasune

comunala apartinand CL Măcin. Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristice de

stepa ponto-balcanica, paduri sub-mediteraneene si balcanice, si o mare diversitate de

flora si fauna. Aria tinta reprezinta limita nordica a sute de specii Mediteraneene,

Balcanice si Pontice, limita sudica a speciilor central Europene si Caucaziene, si limita

vestica de distributie a catorva specii Asiatice. In aceasta regiune exista aproximativ 1

900 specii de plante. Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 de specii de

nevertebrate ( aproximatic 1000 de specii de fluturi au fost reconfirmate in anul 2000, ca

fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile ( incluzand specii rare ca

Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe quatorlineata, Vipera ammodytes), si cel

putin 187 de specii de pasari ( incluzand specii rare ca Monticola saxatilis, Oenanthe

pleschanca, Oenannte isabellina, Lanius senator, Neophron percnopterus, etc), si 40

specii de mamifere( incluzand specii adaptate la stepa ca Spermophilus citellus,

Vormela peregusna, Canis aureus etc).

• Plan de management :

Planul de Management nu este inca aprobat

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

Datorită faptului că amplasamentul analizat se învecinează cu ariile ROSCI0012

Braţul Măcin, Locul fosilifer "Dealul Bujoarele", ROSCI0123 “MUNŢII MĂCINULUI”

pentru amplasarea viitoarei cariere s-a ţinut cont de mai multe aspect printre care

amplasarea haldelor.


IPROMIN S.A.



Halda de coperta este in suprafata de cca. 1,6 ha. şi este amplasată în partea de

nord est a fronturilor de lucru şi este destinata amenajarii depozitului de roca sterilă

provenita de la descopertarea resursei. Amplasarea ei este in Nb 263/2 la o distanta

relativ mica fata de frontul de exploatare.

Halda de sol vegetal este in suprafata de 6.500 mp si este situată în partea de

centrală a amplasamentului la o distanţă mică de viitoarea carieră.

Este destinată amanajări depozitului de sol vegetal care se îndepărtează în

momentul în care se deschide cariera.

Halda de steril in suprafata de cca. 9.200 mp este amplasată în partea de

centrală a perimetrului lânga halda de sol vegetal şi este destinată depozitări rocilor ce

rezultă în urma lucrărilor de deschidere şi pregătire a viitoarei cariere.

Modul de dispunere a acestor halde este foarte benefic, deoarece o amplasare a

haldei de sol vegetal ce va permite conservarea acestuia în imediata vecinătatea a

fronturilor de lucru va permite utilizarea acetuia la lucrările de ecologizare mult mai

rapid.

Amenajarea haldei de steril in partea de centrală a perimetrului carierei limiteaza

antrenarea particulelor fine de praf in zonele cu protecţie.

Se va utiliza o instalatii de concasare performantă , prevazută cu sisteme de

umectare vor limita foarte mult dispersia prafului ( particule prafoase ) pe terenurile

invecinate .

Se vor folosi doar utilaje şi autovehicule ce deţin motoare care sunt încadrate în

normele Uniuni Europene.

Putem menţiona faptul că, distanţele mari fata de ariile protejate mentionate mai

sus si evaluarea principalelor surse de poluare ne permit să concluzionăm ca impactul

pe care-l va avea activitatea propusa spre avizare nu va fi semnificativ .

Zona perimtrului analizat a fost aleasă astfel încat să nu reprezinte o suprafaţă

foarte mare din situl Natura 2000 ROSPA0073 Măcin – Niculiţel, sa tinut cont de

explotările existente şi şa ajuns la concluzia că acest amplasament este cel mai bun

amplasament din punct de vedere al obiectivelor de protecţie a mediului.


IPROMIN S.A.



7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:

BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA,

FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE

MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL

ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA

RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI

7.1. Efecte asupra factorilor de mediu şi a sănătăţii

7.1.1. Biodiversitatea

Amplasamentul analizat se află într-o zonă cu exploatare intensă ce dateaza în cazul unor cariere de acum 70 de ani, speciile de faună şi floră existente sunt specii care se vor adapta la noile condiţiile de mediu.

Speciile de plante si de pasari frecvente in zona Dealul lui Manole nu se

regasesc pe Lista speciilor protejate si nici pe Lista rosie.

Studiul florei si al faunei in perimetrul Dealul lui Manole in suprafata de 710 000

mp s-a facut prin stabilirea a 5 itinerare de lucru:

1. Partea estica a perimetrului este o continuare a aceluiasi tip de habitat;

2. Partea sudica a perimetrului este caracterizata prin prezenta habitatului de

pajiste stepica xerofila, avand un aspect degradat.

In zona studiata s-au inventariat urmatoarele specii de plante:

• Festuca valesiaca;

• Poa sp.;

• Hordeum vulgare;

• Carduus sp.;

• Taraxacum officinale.

3. Partea de vest a dealului este caracterizata prin prezenta habitatului de pajiste

stepica xerofila care are aceiasi compozitie florala; la cca 500 m se afla o alta cariera.

4. Partea nordica a dealului continua habitatul de pajiste stepica xerofila cu

aspect degradat, avand ca dominanta asociatia vegetala Festucion valesiacae.

5. Partea mediana a perimetrului este caracterizata prin continuarea aceluiasi tip

de habitat.

Nu se va înregistra un efect negativ semnificativ asupra biodiversităţii prin

deschiderea carierei de către S.C CARIERE PLUS S.R.L.


IPROMIN S.A.



Conservarea biodiversitatiiActivitatea de exploatare a resurselor de granit se va desfasura in interiorul

perimetrului de 710 000 mp amplasat pe Dealul lui Manole.

Perimetrul este situat la cca 0,5 km est de comuna Turcoaia, accesul facandu-se

pe un drum de exploatare paralel cu drumul naţional 22 care face legatura intre Braila si

Tulcea.

Conservarea biodiversitatii, in paralel cu implementarea proiectului de exploatare

a resurselor de granit se va face prin participarea societatii la un proiect de dezvoltare

durabila, proiect care are la baza analiza ansamblului aspectelor biologice, economice si

sociale.Deoarece numarul speciilor care au fost stabilite in prezentul habitat ca

rezultat al interpretarii observatiilor efectuate in concordanta cu datele din literatura de specialitate, este redus, iar aceste specii (de plante apartinand florei spontane si faunei frecvente identificate in zona) nu sunt incluse in Lista de protectie speciala si nici in Lista rosie, se apreciaza ca impactul pe care poate sa-l aiba exploatarea resurselor de granit asupra florei si al faunei din perimetrul Dealul lui Manole este nesemnificativ.

Populatiile vegetale contin in medie 4-182 indivizi pe 100 mp, iar gradul de

acoperire cu vegetatie este de 32,72-34,12%. Acoperirea cu vegetatie este determinata

de prezenta rocilor la suprafata si de stratul subtire de sol care este raspandit pe

suprafeţe de 30-40 %.

Plantele xerofite sunt adaptate pentru a rezista la perioade lungi de seceta.

Particularitatile anatomice sunt importante pentru mentinerea unor cantitati utile de apa

pe toata perioada de vegetatie, avand in acelasi timp, mecanisme fiziologice complexe

de reglare transpiratiei, toate aceste adaptari facand posibila existenta lor in climate

foarte uscate.

Structura pajistii stepice xerofile care reprezinta habitatul de baza in aria Dealului

lui Manole si in imprejurimi poate fi interpretata ca numar de specii si ca numar de

indivizi dintr-o populatie a unei specii raspandite in habitat prin modelul de interpretare al

lui Thienemann (1939).

Thienemann a stabilit ca diversitatea ecologica intr-un habitat este o relatie

cantitativa intre multimea de indivizi si multimea de specii.

In urma interpretarii datelor obtinute prin studiul habitatului de pajiste stepica

xerofila care ocupa aria studiata acest habitat este un model de aplicare a unuia din

principiile biocenotice stabilite de Thienemann: Cu cat se abat conditiile de existenta ale biotopului mai mult de la normal,

iar pentru cele mai multe vietuitoare de la optimal, cu atat mai saraca in specii devine biocenoza, cu atat mai caracteristica va fi si cu atat mai mare va fi bogatia de indivizi a speciilor singulare.

Rezulta astfel ca multimea de indivizi si multimea de specii sunt invers

proportionale. Corelatia negativa intre cele doua multimi este urmarea actiunii factorilor

limitativi.

Habitatul de pajiste stepica xerofila este adaptat la conditiile climatului cu accent

de ariditate.


IPROMIN S.A.



In cazul biotopurilor cu conditii de existenta aride pentru cea mai mare parte a

speciilor de flora si fauna cum este cazul unei pajisti stepice xerofile tipice cum este cea

din zona studiata, amplasata pe Dealul lui Manole, se intalnesc putine specii: Festuca

valesiaca, Poa sp., Hordeum vulgare, Carduus sp., Taraxacum officinale. specia

Festuca valesiaca, care are un numar de 182-185 indivizi la 100 mp.

Dintre acestea dominanta este populatia de Festuca valesiaca: 182-185

exemplare/100 mp care are o perioada de vegetatie relativ scurta si este adaptata

pentru a suporta conditii exteme de existenta: precipitatii reduse atat vara cat si iarna si

temperaturi extreme mai ales vara.

Tensiunea interspecifica din cadrul biocenozei este minima, productivitatea

economica a habitatului determinat fiind redusa. Numarului redus de specii ii

corespunde un numar mare de indivizi. O specie nu reprezinta factor limitativ pentru

celelalte, acestea fiind reduse ca numar.

Singurul factor limitativ este dat de presiunea exercitata de conditiile extreme.

Apare astfel o zona de toleranta a speciilor fata de factorii limitativi de viata,

denumita valenta ecologica.

Fiecare specie are o anumita amplitudine de toleranta, aceasta definind specia

respectiva ca si particularitaile metabolice care-i asigura adaptarea la conditiile de

mediu.

In literatura de specialitate se precizeaza ca speciile de pasari care sunt

importante pentru descrierea sitului ROSPA0073 prefera pentru cuibarit zonele inalte

care permit protejarea puilor: padurile, lizierele padurilor, perdelele forestiere, palcurile

de arbori, stufarisurile, tufisurile. Distantele pana la coloniile da pasari si pana la zonele

de cuibarit sunt de aproximativ 1 500-2 000 m.

7.1.2. Populaţia

Populaţia comunei Turcoaia faţă de care zona analizată se află la o distanţă de

500 m nu va suferi nici un efect prin deschiderea carierei, din contră realizarea acestei

investiţii duce la crearea unor noi locuri de muncă şi încasarea la bugetul primăriei a

taxelor şi impozitelor aferente acesteia.

7.1.3 Sănătatea umană

Starea de sănătatea a locuitorilor este în general bună neexistând date în sistem

cu privire la anumite boli sau epidemii.

Prin realizarea investiţiei nu se vor implementa alte ocupaţii pentru locuitorii din

Turcoaia care se ocupă în mod special de pescuit, silvicultură, agricultură şi exploatarea

în carierele existente.

În concluzie nu se preconizează un impact asupra populaţiei din comuna

Turcoaia prin realizarea investiţiei analizate.


IPROMIN S.A.



7.1.4. Fauna

Fauna este reprezentata in zona prin specii de pasari conform monitorizării de pe

amplasamentul analizat.

Prezenta acestor specii este determinata de suprafetele de terenuri agricole

aflate la cca 1 200 m si de zona mlastinoasa din partea de vest a satului Turcoaia:

• Ciconia ciconia: ~ 10 exemplare

• Corvus frugilegus: ~ 200 exemplare

• Pica pica; ~ 15 exemplare

• Passer domesticus: ~ 100 exemplare

• Sturnus vulgaris. ~ 150 exemplare

Terenul are un grad de acoperire cu vegetatie de 32,72-34,12%; fiind un spatiu


de pasari zoofage.

In afara acestor specii frecvent intalnite in zona, spatiul aerian este survolat de un

numar mic de specii de pasari rapitoare care folosesc ca sursa de hrana rozatoarele si

pasarile de dimensiuni mici care, fiind consumatori primari, utilizeaza ca sursa de hrana

covorul vegetal din habitatul de pajiste xerofila si culturile de pe terenurile agricole din

zona.

S-au observat 2 exemplare de Hieraaetus pennatus, 3 exemplare de Buteo

rufinus, 2 exemplare de Accipiter brevipes si 3 exemplare de Falco cherrug.

In perioadele de observatie efectuate in perimetru si in zona adiacenta nu au fost

observate cuiburi ale acestor specii. Dealul poate fi folosit ca loc de panda si de odihna

in zilele insorite de exemplare ale acestor specii.

Fauna, reprezentata prin specii de pasari, consumatori secundari, a caror

prezenta in zona este in corelatie cu existenta rozatoarelor care, in calitatea lor de

consumatori primari intr-un lant trofic, utilizeaza ca sursa de hrana culturile agricole de

pe terenurile aflate la cca 1 200 m in estul zonei, nu poate fi influentata ca numar si ca

structura pentru ca perimetrul Dealul lui Manole nu ofera conditii de cuibarit sau de

hrana abundenta si constanta fiind un spatiu acoperit cu vegetatie intr-un procent redus,

de 32,72-34,12%.

7.1.5. Flora

Dealul lui Manole pe suprafata caruia se afla terenul studiat pentru stabilirea tipului de habitat si a gradului de afectare a biodiversitatii prin exploatarea resurselor de granit este un habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat, acesta nefiind un habitat prioritar.

Perimetrului solicitat este parte componenta a habitatului de pajiste xerofila care este utilizata pentru pasunat. In partea estica sunt terenuri agricole la o distanta de aproximativ 1 200 m care se extind spre est.


IPROMIN S.A.



Ca urmare a conditiilor climatice, habitatul care este caracteristic Dealului lui Manole are in componenta asociatia vegetala Festucion valesiacae, diversitatea floristica fiind foarte redusa.

Nivelul apelor freatice este foarte scazut, gradul de acoperire cu vegetatie a intregii zone este de 32,72-34,12%.

Efectivul de taxoni floristici si faunistici este redus.

7.1.6. Solul şi subsolul

Din activităţile prevăzute a se desfăşura în interiorul perimetrului, vor rezulta

procese ce vor conducă la degradarea acestui factor de mediu.

Vom avea următoarele surse de poluare ale solului:

• Lucrările de deschidere şi pregătire a drumurilor de acces şi a treptelor de

exploatere, lucrările de amenajare a obiectivelor din organizarea de

şantier, amplasarea staţiei de concasare şi a depozitului de produse finite;

• Eventualele scurgeri de produse petroliere de la echipamentele şi utilajele

folosite pe amplasament;

• Depozitarea necontrolată a deşeurilor nepericuloase şi a celor menajere

Implactul asupra subsolului se va realiza în momentul creării găurilor cu foreza,

derocarea masivului în perioada de exploatare prin detonare, modificarea morfologiei

dealului ajungăndu-se la o formă plana a acestuia la finalul exploatării.

Se mai poate ajunge la degradarea solului prin exploatări neadecvate ce duc la

marirea fisurilor naturale ale terenului şi prelungirea acestora în zona perimetrelor

invecinate.

7.1.6. Apă

Pentru exploatarea zăcământului de granit nu este necesară alimentarea cu apă.




Realizarea investiţiei prin lucrările desfăsurate în perimetru , nu va afecta apele

de suprafata si/sau subterane.

7.1.7. Aer

Sursa principală de impurificare/poluare a aerului este traficul rutier.

Trafic auto

Traseele ce asigură legatura între perimetrul analizat şi staţia de concasare - sortare.

Emisiile de poluanţi (gaze eşapament) provin din arderea carburanţilor (benzina,

motorina) în diverse tipuri de motoare.

Elemente luate în consideraţie:

• viteza de circulaţie (5 - 10 km/h);

• compoziţia traficului (7% autoturisme; 93% autovehicule de tonaj mediu);


IPROMIN S.A.



• elemente geometrice (aliniament; benzi de circulaţie; distanţa între

intersecţii; flux continuu).

Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorină şi benzină în motoarele

cu aprindere prin scânteie sau compresie ale autovehiculelor, rezultă: monoxid de

carbon (CO), oxizi de azot şi SO2 (NOx, exprimaţi prin NO2,), oxizi de sulf (exprimaţi prin

SO2), pulberi în suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV - compusi organici volatili).

Impactul pe termen lung poate fi produs de către traficul rutier iar emisiile de

poluanţi sunt necontrolate şi au caracter discontiuu.

Nivelul acestora depinde de o serie de factori:

• tipul de motor (cu aprindere prin scânteie sau compresie): gazele de

eşapament au un conţinut diferit de poluanţi, în funcţie de carburant,

implicit de tipul arderii;

• regimul de funcţionare;

• distanţa parcursă;

• timpii de deplasare şi manevre;

• frecvenţa traficului.

Imisiile atmosferice rezultate din specificul activităţilor propuse în exploatarea

resurselor de granit s-au calculat prin modelare matematică.

Pentru modelarea dispersiei s-a utilizat un model bazat pe formularea gaussiana

a penei de poluant în care s-a tinut cont de:

• debitul masic maxim (g/s);

• parametrii de dispersie – verticală şi orizontală;

• viteza medie a vântului în stratul dintre sol şi înălţimea efectivă a penei de

poluant (m/s);

• corespondenţa dintre gradele de stratificare, energia de stabilitate-

instabilitate a gradientului termic şi condiţiile de difuzie.

Folosind modelul s-a elaborat un algoritm de calcul care s-a aplicat pentru

condiţiile:

• stare atmosferică stabilă - calm atmosferic - viteză vânt - 0,5 m/s;

• stare atmosferică instabilă - vânt cu viteza 4,0 m/s.

Calculele s-au efectuat până la distanţă de 1.000 m faţă de sursele de emisie.

Pentru limitarea emisiilor de pulberi se recomanda

• umectarea drumurilor tehnologice, pentru limitarea antrenării prafului;

• staţia de concasare-sortare va umecta produsul miner rezultat ce va

reduce semnificativ nivelul emisiilor de pulberi în atmosferă;

• instalaţia de forare va fi dotată cu captatoare de praf.

Sursele de poluare de origine antropică în regiune, conform datelor puse la

dispoziţie de către literatura de specialitate, sunt punctiforme şi dispersate, influenţa lor

asupra calităţii atmosferei fiind redusă.


IPROMIN S.A.



7.1.8. Factorii climatici

Pentru factorii climatici nu se estimează un impact semnificativ al acestora prin

realizarea investiei analizate.

7.1.9. Valori materiale

Nu se estimeza afectarea valorilor materiale prin “Deschidere de carieră,

amplasare staţie de concasare, amenjare depozit produse finite, amenajare cai de

acces”.

7.1.10 Instituţiile publice, monumente istorice şi de arhitectură,

parcuri şi alte aşezăminte de interes public

În zona perimetrului de exploatare şi în imediata vecinătate a acestuia sunt

monumente istorice şi de arhitectură, parcuri sau alte aşezăminte de interes public dar

la distanţă suficient de mare încât activitatea nu va avea efecte negative asupra lor

7.1.11. Peisaj

Luând în vedere faptul ca perimetrul studiat nu a fost inclus in zonele cu valoare

peisagistica deosebita, se poate concluziona faptul ca impactul asupra peisajului poate fi

considerat in limite acceptabile, mai ales ca amplasamentul se situeaza in extravilanul

comunei Turcoaia unde mai funcţionează şi alte cariere, iar aceasta activitate este

considerata traditionala.Pentru minimizarea impactului vizual se recomandă realizarea în jurul

perimetrului a unei perdele de protecţie care are rol de integrare a imagieni realizate de catre exploatare în peisajul zonei, poate fi folosită ca metodă de reducere a impactului asupra factorului de mediu aer.

Se recomandă realizarea acestei perdele de protecţie din specii de arbori şi arbuşti ce se pot adapta mediului climatic specific zonei.

7.2. Matrice de impact

Pentru o mai bună identificare a efectelor semnificative privind implementarea Planului Urbanistic Zonal “Deschidere de carieră, amplasare staţie de concasare, amenajare depozit produse finite, amenajare cai de acces” a fost realizată o matrice de impact în care au fost analizaţi factori de mediu apă, aer, sol şi subsol, biodiversitate, mediu economic, sănătatea populaţiei, social, turism, peisaj.

Pentru evidenţierea impactului sa utilizat o scară cu valori cuprinse între -2 până

la +2, după cum arată:

+2 : efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus

+1 : efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus

0 : nici un impact

-1 : impact negativ al impactului in cadrul planului propus

-2 : impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus

Tabelul nr. 17


IPROMIN S.A.



TIPUL DE EFECTE Periodicitatea efectelor si

impactul pe termen

CATEGORIA DE

EFECTE

POZITIV/NEGATIV

DIRECT/INDIRECT

scurt mediu lung

1. Secundare

-implementare tehnologiilor

noi

-imbunatatirea calitatiifactorului de mediu aer conform normativelor în

vigoare şi în limitele

admisibile

-implementarea unor

tehnologii performante de

derocare a

rocii utile crează solutii

eficiente din punct de vedere

ecologic, având un efect

pozitiv pe durată mică

-seismicitate

-fonică

-folosirea utilajelor si

mijloacelor de transport

performante ( Euro

4 si 5 ) ,vor minimiza emisiile

de noxe in atmosfera, rezultă

impact pozitiv indirect asupra

calitatii aerulu

-desprăfuirea

-stropirea drumurilo

-1

-1

-1

0

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+2

+1

+1

+2

2

2

2. Cumulative

-conservareabiodiversităţii ,din zoneleprotejate si din siturileNatura 2000

-amplasarea carierei in ROSPA0073 Macin-Niculitel nu va afecta negativ situl, deoarece amplasamentul seinvecineaza cu alte exploatari, iar pasarile au arătat un comportament de adaptare la aceste activitati

0 +1 +1


IPROMIN S.A.



- protejarii solului deeroziunea vantului şilimitarea poluarii punctiforme si difuzea solului

-micşorarea poluăripunctiforme si difuzea apelor

- imbunatatirea siprotejarea conditiilor de zgomot şi vibraţii dinasezarile umane

-exploatarearesurselor naturaleepuizabile

-reducerea cantităţilorde deseuri , facilitatea reciclarii oricarui tip de deseu si intensificareavalorificarii deseurilor

- asupra solului şi subsolului va exista un impact negativ direct în perioada lucrărilor de deschidere, de pregătire şi de exploatare-în fluxul tehnologic nu este utilizată apă;-apele menajare sunt colectate şi vidanjate

- realizarea investiţiei nu produce o poluare a apelor de suprafata sau subterane.

- nu se manifestă impact negativ din punct de vedere fonic datorită tehnologiei de derocare cu capse milisecundă şi a distanţei de peste 500 m faţă de localitate

- viitoarea carieră va exploata resursele minerale existente pe amplasament , fară a avea un impact negativ direct asupra acestora

- in fazele de amenajare a carierei va exista un impactnegativ privind aparitia deseurilor in zona studiata

-1

-1

-1

+2

0

-2

-1

-1

-1

-1

+2

0

-2

+1

0

0

0

+2

0

-2

+1


IPROMIN S.A.



-protejarea peisajelornaturale si culturale

- protectieiangajaţilor fata deriscul de accidentarela locul de munca trebuie crescută

-tinând cont de specificului activitatii desfasurate deseurile rezultate pot fi valorificate prin unitati specializate

- peisajul naturale si cultural vor fi afectate negativ de realizarea planului , insa impactul va fi mic şi la scara locala,deoarece zona de aretraditie in aceasta activitate

-din punct de vedere statistic numărul accidentelor în zona perimetrului poate creşte ca urmare a apariţiei unei unităţi lucrative

+1

-1

-1

+1

0

0

+1

0

0

3. .Sinergice

-reducerea impactuluiasupra calitatii aerului

-sanatatea umana

-impact socioeconomicasuprapopulatiei

realizarea perdelelor de protectie au ca efect imbunatatireacalitatii aerului in zona analizata

-pentru angajaţii din zonă creşte pericolul îmbolnăvire cu boli profesionale datorită lucrului în mediul poluat (praf SILICOZĂ)

- viitoarea carieră va avea diferite forme deimpact pozitiv si,pe durate diferite asupra :

-economiei locale,-fortei de munca,-calitatii vietii,- infrastructurii

+2

+1

+2

+1

+2

+2

+1

+2

+2

+2

+2

+1

+1

+2

+2

+2

+2

+2

+2

+1

+2


IPROMIN S.A.



Impactul cumulativ al implementătii Planului Urbanistic Zonal “Deschidere carieră,

amplasare staţie de concasare, amenajare depozit produse finite, amenajare căi de

acces” cu celelalte cariere existente în zonă nu este un impact negativ direct asupra

factorilor de mediu.

În zona în care se doreşte a se realiza investiţia analizată exită un număr de 5

cariere cu exploatare la zi a resursei mienerale ceea ce inseamnă că există un impact

asupra factorilor de mediu.

Nu exită un impact cumulativ asupra factorului de mediu apă deoarece apele

subterane se regăsesc la o adâncime relativ mare iar cea mai apropiată sursă de apă de

suprafaţă este Braţul Măcin la cca. 2 km faţă de amplasament.

Asupra solului şi subsolului impactul cumulativ se poate manifesta prin utilizarea

drumului de exploatare la comun cu celelalte cariere drum pentru care S.C CARIERE

PLUS S.R.L a luat va lua ca măsuri de protecţie prin pietruirea acestuia, reprofilarea

taluzurilor şi umectare.

Asupra aerului impactul cumulativ poate fi realizat de emisiile de pulberi în

suspensie care apar în carieră la lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare, pe

drumul de exploatare prin transportul masei miniere.

Impactul va fi redus prin masurile luate şi nu va depăşi limitele admisibile

prezente şi la celelalte cariere în funcţiune.

Pe suprafaţa amplasamentului dar şi în vecinătatea acestuia asupra biodiversităţii

în special a speciilor de faună ce au fost identificate datorită faptului că se regăşte în

situl ROSPA0073 Măcin – Niculiţel, impactul cumulativ nu va fi direct.

Speciile din zonă se regăsesc cu certitudine si pe celelalte amplasamente şi se

poate constata faptul că se pot adapta la condiţiile de mediu date deoarece nu au fost

constatate de catre autorizaţiile competente cazuri de nerespectare a normelor

biodiversităţii din zonă.

7.3. Impact rezidual

Plecând de la matricea de evaluare a impactului (ce în care au fost introduse

efectele masurilor de prevenire / reducere deja incluse în PUZ), deci de la valoarea

impact rezidual brut (IRB = impactul ramas dupa implementarea masurilor prevazute

prin PUZ), vom estima impactul rezidual final prin includerea evaluarii efectelor produse

de masurile suplimentare propuse prin prezentul raport la capitolul 9.

Se completeaza astfel matricea finala de evaluare, redata alaturat.

IRB - impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin

PUZ)


IPROMIN S.A.



Tabelul nr. 18

Factori de

mediu sau

zone

protejate

Estimare

impact

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

Lucrări de

exploatare

Trafic Actvităţi

curente ale

carierelor

exitente

SUBTOTAL

A0

A

A1 A0 A1 A0

A

A1

A

A0

A

A1

Faună

(păsările)

{1} C C C,F C,F F F C,F C,F

{2} -2 -2 -4 -2 -1 -1 -7 -5

{3} L L L L Z Z L L

{4} MO, M, L L L L L L L

Legenda:

A0 - alternativa „zero” (pastrarea si revigorarea industriei)

A1 - alternativa 1 a planului

[1] - momentul producerii impactului:

• C - perioada de deschidere, pregătire

• F - perioada de exploatare

[2] - intensitatea impactului 1 - minim

10 - maxim

[3] - întinderea spatiala a impactului

• L - local

• Z - zonal

• R - regional

• N -national / transfrontaliera

[4] - întinderea temporala a impactului Mo - momentan

• M - medie durata

• L - lunga durata

• I -ireversibil


IPROMIN S.A.



8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII , IN CONTEXT

TRANSFRONTIERA

Conform legii nr. 22 din 22 februarie 2001 pentru ratificarea Convenţiei privind

evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, adoptat la Espoo la 25

februarie 1991 “impact transfrontier înseamnă orice impact, nu neapărat de natură

globală, produs de o activitate propusă în limitele unei zone de sub jurisdicţia unei părăi,

a cărui origine fizică se situează, total sau parţial, în cadrul zonei aflate sub jurisdicţia

unei alte părţi;

Lista din anexa 1 a acestei legi cuprinde printre activităţile propuse şi ” Exploatări

miniere pe scară largă, extragerea şi tratarea pe loc a minereurilor metalice sau a

cărbunelui”

Implementarea obiectivelor din proiectul în faza PUZ luat în studiu nu are efecte

asupra mediului sau sănătăţii în context transfrontier. Având în vedere că zona analizată

este amplasată la o distanţă de cca. 40 km de graniţa cu Ucraina şi datorită specificului

acestui plan (care se referă la reglementarea urbanistică a unei suprafeţe de teren) , nu

se pune problema existenţei unor efecte semnificative asupra mediului sau sănătăţii în

context transfrontieră.


IPROMIN S.A.



9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI

COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT

ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI

SAU PROGRAMULUI

9.1. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu aer

Pentru diminuarea impactului generat ca urmare a desfăşurării activităţilor

specifice, s-au prevăzut următoarele măsuri:

• asigurarea funcţionării motoarelor utilajelor şi autovehiculelor la parametrii

normali (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură);

• va fi aplicată o tehnologie de derocare, utilizând pentru detonarea încărcăturii

capse cu microîntârziere, explozia urmând a se desfăşura într-un interval de

timp scurt de 0,2 – 0,3 sec şi cu antrenarea unei cantităţi reduse de pulberi în

atmosferă. Pentru execuţia lucrărilor de derocare, S.C. CARIERE PLUS

S.R.L. va apela la firme specializate şi atestate pentru execuţia unor astfel de

lucrări;

• supravegherea manipulării corespunzăroare a materialelor excavate pentru a

se evita creşterea emisiilor de pulberi în atmosferă;

• respectarea riguroasă a normelor de lucru pentru a nu creşte concentraţia

pulberilor în aer;

• umectarea drumurilor tehnologice pentru limitarea antrenării prafului;

• se va evita planificarea exploziilor de derocare în condiţii atmosferice

nefavorabile dispersiei pe verticală a poluanţilor (timp înourat);

• utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, în acord cu

reglementările UE în domeniul protecţiei mediului;

• pentru limitarea poluării atmosferei cu pulberi de praf, staţia de prelucrare

este dotată cu dispozitive de umectare;

• adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcţie de calitatea

suprafeţei de rulare.

9.2. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu apa

Ape subterane şi de suprafaţă

Pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului,

precum şi pentru reducerea la minimum a posibilităţilor de poluare a acviferelor, se vor

adopta următoarele măsuri:

• întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi alimentarea cu motorină a acestora

nu se va face niciodată în perimetru; operaţiile se vor face numai de către

personal instruit astfel încât să prevină împrăştierea produselor petroliere;


IPROMIN S.A.



• alimentarea cu combustibili a utilajelor, schimbul de ulei şi reparaţiile curente

se vor efectua numai în zone special amenajate în acest scop; sub rezervorul

acestora se va întinde o folie din material plastic. Dacă, accidental, vor

apărea scurgeri de produse petroliere, se va trece imediat la îndepărtarea

acestora prin folosirea unor materiale absorbante (nisip, rumeguş, etc) şi

îndepărtarea lor, acestea fiind depozitate temporar în locuri special

amenajate, pentru a nu permite materialului contaminat să vină în contact cu

apele meteorice;

• reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi

specificaţiilor tehnice la service-uri autorizate;

• respectarea strictă a sistemului de gestionare a deşeurilor;

• se va nivela corespunzător vatra carierei, realizându-se pante de scurgere

adecvate;

• amenajarea unui bazin decantor cu separator de produse petroliere pentru

realizarea condiţiilor de calitate privind evacuarea apelor pluviale conform

NTPA 001/( HG 352/2005);

• circumscrierea perimetrului minier cu şanţuri de gardă ce vor prelua apele

meteorice de pe suprafeţele învecinate, nepermiţându-le să spele suprafaţa

perimetrului minier.

9.3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu sol şi subsolului

În faza de execuţie a lucrărilor de deschidere, pregătire pentru exploatare se

impun următoarele:

• reducerea impactului în această fază se va face prin limitarea pe cât posibil a

timpului de execuţie şi managementul adecvat al aprovizionării cu

materiale/utilaje;

• se recomandă îndepărtarea solului impurificat în momentul în care se

identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de

la utilaje;

• deşeurile rezultate din activitatea exploatare vor fi colectate şi transportate în

afara perimetrului, de către firme specializate, în locuri special amenajate;

• în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse petroliere

sau uleiuri minerale de la utilajele de exploatare şi mijloacele de transport se

trece la îndepărtarea imediată a scursorilor prin folosirea de materiale

absorbante care au fost depozitate în locuri special amenajate; solul

impurificat cu produse petroliere sau uleiuri minerale va fi îndepărtat.

• solul vegetal se va depozita temporar pe un amplasament situat lângă carieră.

Amplasamentul respectiv face parte din perimetrul, concesionat de S.C.

CARIERE PLUS S.R.L.

Solul vegetal va fi reutilizat la lucrările de reconstrucţie ecologică a zonelor

afectate. Pentru depozitarea temporară a solului vegetal se va utiliza un amplasament


IPROMIN S.A.



situat lângă carieră. Amplasamentul respectiv face parte din perimetrul, concesionat de

S.C. CARIERE PLUS S.R.L. conform contractelor de concesiune autentificate sun nr.

765/24.04.07 şi 759/24. 04.07.

Pentru depozitarea solului se vor respecta următoarele condiţii:

• suprafaţa de teren ocupată să fie cât mai redusă şi neproductivă;

• amplasamentul depozitului să fie cât mai aproape de locul de folosire pentru

reducerea consumurilor de combustibili şi implicit a emisiilor;

• precipitaţiile atmosferice să nu-l degradeze, impurifice, împrăştie sau altereze

prin depunerea de substanţe nocive;

• depunerea se va face astfel încât să se asigure stabilitatea materialului.

Depozitul de sol fertil trebuie conservat pentru o anumită perioadă de timp.

Conservarea consta intr-o serie de amenajări, cum este circumscrierea cu şanţuri

de gardă pentru colectarea apelor pluviale şi dirijarea acestora în afara

amplasamentelor depozitelor. Titularul de activitate va avea în vedere amenajări care să

păstreze calitatea solului la standardele terenurilor „sensibile”.

Prin măsurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi substanţial

diminuate. Lucrările de reconstrucţie ecologică constau în acoperirea cu sol vegetal în

aşa fel încât suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.

Carenţa în substanţe nutritive, îndeosebi lipsa azotului duce la necesitatea

fertilizării suprafeţelor redate circuitului natural, prin:

• depunerea pe toată suprafaţa a unui strat de sol fertil ;

• folosirea îngrăşămintelor organice sau a fertilizanţilor minerali în doze rezultate

din analiza condiţiilor de teren. Prin administrarea de îngrăşăminte organice şi

minerale se urmăreşte refacerea solului degradat într-o perioadă limitată de timp.

Pe toată perioada funcţionării obiectivului sunt interzise următoarele activităţi:

• depozitarea materiilor prime şi materialelor auxiliare pe suprafeţe neprotejate,

destinate altor funcţiuni decât depozitare;

• depozitarea deşeurilor menajere/tehnologice în zone destinate altor funcţiuni

decât depozitare,

• orice depozitare necontrolată în zone destinate altor funcţiuni;

• deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei pentru

mijloacele de transport se va efecua în afara amplasamentului, la sediul

unităţii, în spaţii speciale, destinate întreţinerilor şi reparaţiilor auto, iar dacă

acest lucru nu este posibil se vor lua măsuri de protecţie a solului, prin

recuperarea tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc)

Principalele metode ce asigură o diminuare a impactului sunt:

• lucrările miniere de exploatare a granitului pentru construcţii se vor realiza

numai în perimetrul minier aprobat de către A.N.R.M;

• pentru evitarea producerii unor alunecări de teren/prăbuşiri se va respecta

tehnologia de exploatare şi tehnologia de depozitare a sterilelor;


IPROMIN S.A.



• utilizarea sistemului Nonnel de puşcare cu trepte de microîntârziere pentru

diminuarea şocului seismic;

• se vor face măsurători topografice periodice pentru verificarea volumelor

excavate şi transportate şi a modului de respectare a proiectelor în privinţa

amplasării treptelor de lucru şi a unghiurilor de stabilitate a taluzelor;

• în toate sectoarele în care activitatea de exploatare a fost realizată integral, se

va trece la execuţia programului de închidere a sectorului respectiv şi de

refacere a calităţii mediului;

• măsuri specifice pentru închidere, la încetarea activităţii de exploatare;

• va fi implementat un sistem de monitorizare a factorilor de mediului pentru

stabilirea efectelor exploatării şi adoptarea măsurilor necesare pentru

diminuarea impactului negativ generat de exploatarea resurselor.

9.4. Măsuri pentru protejarea biodiversităţii

Protejarea biodiversitatii in perimetrul de amplasare a carierei de exploatare a

granitului se va realiza prin utilizarea unor tehnologii moderne care presupun

achizitionarea de catre beneficiar a unor utilaje si echipamente ai caror parametrii de

functionare se incadreaza in limitele de exigenta impuse prin normele romanesti si

europene.

Tehnologia utilizata asigura umectarea materialului concasat si a drumului de

acces, atmosfera nefiind poluata cu pulberi care ar putea sa se raspandeasca pana la

zonele de hranire si de cuibarire ale speciilor de pasari, de altfel distantele pana la

coloniile formate fiind mai mari de 1500-2000 m, acesta fiind de asemenea o masura de

protectie pe care beneficiarul a avut-o in vedere la amplasarea carierei .

Utilizarea unor incarcaturi de exploziv care sa corespunda Ord. 838/1999 emis de

MMPS, reprezinta o masura de protectie pentru controlul vibratiilor si al zgomotului in

zona. De asemenea dislocarea blocurilor de granit se va face cu respectarea

caracteristicilor etologice ale speciilor de pasari.

Lucrarile de impuscare vor fi evitate in perioada de depunere a pontei, de

cuibarire si cand puii sunt mici .

Speciile de pasari au o plasticitate comportamentala ridicata ceea ce asigura

prezenta lor ca verigi in lanturi trofice variate fie ca sunt consumatori primari, fie ca sunt

zoofage.

Astfel acestea pot valorifica mai multe biocenoze ca surse de hrana si pot sa-si

modifice cu mare usurinta traseele de hranire. Falconiformele cu o prezenta redusa in

zona carierelor (2-4 exemplare) zboara la altitudini mari , avand o acuitate vizuala

speciala si rapiditate in miscare.

Terenul fiind un habitat de pajiste xerofila in care gradul de acoperire cu vegetatie

este sub 40% acesta nu reprezinta sursa sigura de hrana pentru niciuna din speciile de

animale identificate in perimetru. Aceasta afirmatie este sustinuta de numarul redus al

acestora in perimetru.


IPROMIN S.A.



Amplasarea perimetrului de exploatare intr-o zona in care sunt alte cariere active

si terenuri agricole, reprezinta o masura de protectie a componentei specii de pasari din

cadrul factorului biodiversitate. Zona fiind puternic antropizata, nu exista nise ecologice

care sa fie ocupat de speciile de pasari pentru hranire si cuibarire. Deoarece 90-95 %

din pasarile inscrise pe listele care definesc situl ROSPA0073 isi fac cuiburile in paduri,

liziere, perdele forestiere, impactul activitatii din cariera este nesemnificativ asupra

acestora.

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si

sanatatii populatiei

Prin deschiderea carierei de către SC. CARIERE PLUS S.R.L nu se

preconizează un impact negativ asupra asezărilor umane şi de accea nu sunt necesare

masuri speciale de diminuare acestuia.

9.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si

patrimoniului cultural

Pentru minimizarea impactului vizual se recomandă realizarea în jurul

perimetrului a unei perdele de protecţie care are rol de integrare a imagieni realizate de

catre exploatare în peisajul zonei, poate fi folosită ca metodă de reducere a impactului

asupra factorului de mediu aer.

Se recomandă realizarea acestei perdele de protecţie din specii de arbori şi

arbuşti ce se pot adapta mediului climatic specific zonei.

9.7. Măsuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii

inând cont de distantele dintre amplasamente,Ț activitatea de derocare a masei

miniere nu se realizeaza simultan, nivelul zgomotului si a vibratiilor nu inregistreaza

depasiri fata de legislaţia în vigoare.

Datorită distanţei dintre amplasament şi comunei Turcoaia de 0,5 km, existenţa

drumului comunal la o distanţă suficient de mică de localitate, impactul provocat de

activitatea desfasurata nu va crea disconfort populatiei din localitate.

Putem lua în calcul faptul că se prevede realizarea unei perdele de protecţie

pentru limita perimetrului care poate fi considerată o masură fonică pentru zgomotul şi

vibraţiile emise.

Datorită celor menţionate anterior nu se impun masuri deosebite de minimizare a

zgomotului si vibratiilor.


IPROMIN S.A.



9.5. Măsuri de protecţie împotriva riscurilor naturale

Pentru limitarea impactului pe care activitatea de exploatare îl va produce asupra

mediului se impun o serie de măsuri.

Personalul angajat va fi instruit cu privire la:

• depozitarea şi gestionarea deşeurilor tehnologice şi menajere;

• modalităţilor de intervenţie în cazul poluării accidentale a factorilor de mediu;

• persoana care va observa o situaţie accidentală privind protecţia mediului, va

anunţa imediat conducerea unităţii.

Instruirea se va realiza periodic avându-se în vedere atribuţiile de serviciu ale

personalului angajat.

Titularul de activitate are obligaţia:

• să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce

impurificarea apelor de suprafaţă ;

• să nu deverseze în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid-

menajere, produse petroliere;

• să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele

umede deşeuri de orice fel;

• să respecte obligaţia organizării recuperării şi reciclării deşeurilor;

• să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor pe fiecare tip de deşeu;

• depozitarea şi eliminarea deşeurilor trebuie să se facă astfel încât să nu aducă

daune calităţii amplasamentului şi să nu provoace daune suplimentare calităţii

apelor subterane şi peisajului;

• să nu folosească utilaje care generează zgomote şi vibraţii care depăşesc

pragul fonic admis;

• terenurile afectate să fie refăcute, să asigure încadrarea lor în peisajul zonei şi

să le aducă la parametrii productivi şi ecologici naturali, la un nou ecosistem

funcţional şi să monitorizeze zona;

• să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului despre situaţii accidentale care

pun în pericol ecosistemul terestru şi să acţioneze pentru refacerea acestora;

• să execute toate lucrările de refacere a mediului. La stabilirea lucrărilor de

reconstrucţie a mediului se va avea în vedere aducerea calităţii factorilor de

mediu la nivelul prevăzut în acordul de mediu.

9.6 Măsuri de protecţie impotriva riscurilor antropice

ExploziilePentru execuţia lucrărilor de derocare, S.C. CARIERE PLUS S.R.L. va apela la

firme specializate şi atestate pentru execuţia unor astfel de lucrări. Pe amplasament nu

vor fi depozitate substanţe explozive. Riscul de explozii necomandate este astfel redus.

Programul de instruire a personalului.

Instructajele de protecţia muncii cuprind:

• instructajul introductiv general, care va fi de minim 8 ore;


IPROMIN S.A.



• instructajul la locul de muncă, de minim 2 ore;

• instructajul lunar pentru formaţiile de lucru;

• instruirea de scurtă durată la începutul fiecărui schimb, efectuată de şeful

formaţiei de lucru asupra operaţiilor ce urmează a se executa (pentru

activitatea de derocare se vor respecta distanţele minime de siguranţă cu

privire la acţiunea undei de şoc asupra omului etc). În vederea prevenirii

accidentelor de muncă, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de

protecţie şi de lucru conform normativului în vigoare.


IPROMIN S.A.



10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA

SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A

MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV

ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU

LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA

INFORMATIILOR CERUTE

10.1.Introducere

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se referă la

evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului („Directiva SEA”) a

intrat în vigoare la 21 iulie 2001.

Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

(publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004).

“ Alternativa zero “ reprezinta punctul de plecare in evaluarea potentialelor efecte

semnificative asupra mediului produse prin realizarea parcului eolian propus a se realiza

prin prezentul Plan Urbanistic Zonal şi a fost prezentată în capitolul 3, in care s-a

mentionat evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUZ.

Pentru fiecare varianta de plan s-au avut in vedere mai multe caracteristic:

• Mediul : reducerea impactului asupra factorilor de mediu;daca o alternative ar

putea avea efecte adverse , se va evalua daca acestea pot fi evitate , reduse

sau compensate. Daca o alternativa ar putea avea efecte pozitive , se va

analiza daca acestea ar putea fi intarite .

• Analiza financiar: costuri implicate/suportabilitate ;

• Relevante: alternativele trebuie sa se aleaga astfel incat realizare obiectivelor

planului sa fie posibila ( sa nu contravina obiectivelor planului )

• Socială : efecte asupra sanatatii populatiei, locuri de munca , risc de accidente,

acceptare de catre public;

Pentru a putea selecta cea mai bună alternativă de plan din punct de vedere al

impactului asupra factorilor /aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost

evaluate alternative referitoare la :

• Drumuri de acces pe amplasament;

• Aşezarea haldelor de sol decopertă ,sol vegetal si roca sterila pe

amplasament;

• Tipul statiei de concasare si poziţionare depozit de produse finite;

• Alimentarea cu apa ;

• Evacuarea apelor uzate;

• Alimentarea cu energie electrică;


IPROMIN S.A.



10.2. Prezentarea alternativelor

a) Drumuri de acces pe amplasament

Zona funcţională a drumurilor nou create este formată de în totalitatea drumurilor

de exploatare care se vor executa în incinta proprietate pentru accesul utilajelor la

frontul de exploatare. Aceste drumuri se vor conforma normelor de execuţie a drumurilor

uzinale. Având în vedere declivitatea terenului se va acorda o atenţie specială taluzurilor

drumurilor pentru ca circulaţia să se desfăşoare în condiţii de securitate.

Circulatia in zona se face de la drumul de exploatare existent pe latura de est a

amplasamentului. Pe acest drum de exploatare se accede pe drumul de exploatare De

763 care face legatura zonelor de cariera din estul localitatii cu zona de port a localitatii.

Drumurile de exploatare De 763 si De 751 se vor pietrui cu acordul primariei.

b) Aşezarea haldelor de sol decopertă ,sol vegetal si roca sterila pe

amplasament

Halda de coperta este amplasată în partea de nord est a fronturilor de lucru şi

este destinata amenajarii depozitului de roca sterile provenita de la descopertarea

resursei. Amplasarea ei este in Nb 263/2 la o distanta relativ mica fata de frontul de

exploatare.

Halda de sol vegetal este situată în partea de centrală a amplasamentului la o

distanţă mică de viitoarea carieră.

Este destinată amanajări depozitului de sol vegetal care se îndepărtează în

momentul în care se deschide cariera.

Halda de steril mp este amplasată în partea de centrală a perimetrului lânga

halda de sol vegetal şi este destinată depozitări rocilor ce rezultă în urma lucrărilor de

deschidere şi pregătire a viitoarei cariere.

Modul de dispunere a acestor halde este foarte benefic, deoarece o amplasare a

haldei de sol vegetal ce va permite conservarea acestuia în imediata vecinătatea a

fronturilor de lucru va permite utilizarea acetuia la lucrările de ecologizare mult mai

rapid.

Amenajarea haldei de steril in partea de centrală a perimetrului carierei limiteaza

antrenarea particulelor fine de praf in zonele cu protecţie.


IPROMIN S.A.



Figura nr.26 Plan de situaţie cu amplasarea carierei

c) Tipul statiei de concasare si poziţionare depozit de produse finite

Zona are suprafaţa de 1,1 ha şi este prevazută a se amenaja în parcela Nb 761 şi

Nb 761/1. Pe acest teren se va amplasa un tren format din 5 utilaje de concasare -

sortare + 2 utilaje (excavator de extracţie şi încărcător livrări) astfel necesarul de teren

pentru staţia de concasare este de cca. 0,5 ha. În această zona se va amenaja, de

asemenea o platformă pentru produse finite de cca. 75 000 tone.

Se va utiliaza o staţie de concasare – sortare mobilă care va simplifica foarte mult

schema de organizare a exploatării, eliberand o suprafaţă de teren semnificativă de

construcţiile necesare pentru amplasarea staţiilor fixe de prelucrare, ceea ce inseamnă


IPROMIN S.A.



că va creste gradul de valorificare a resursei, prin reducerea ponderii rezervelor

imobilizate in piliere de protecţie.

Figura nr.27 Situaţiea amplasarii carierei şi utilităţile aferente


IPROMIN S.A.



d) Alimentarea cu apa

Asigurarea necesarului cu apa pentru amplasamentul analizat se poate realiza

prin :

• realizarea unui foraj de adancime ;

• rezervor ce va alimentat periodic cu cisterna.

• racordarea amplasamentului la reteaua comunei Turcoaia ( ceea ce poate

foarte costisitor);

e) Evacuarea apelor uzate

Apele uzate rezultate de pe amplasament provin de la staţia de concasare ce le

utilizează în flux pentru desprăfuirea instalaţiei.

Apa mai este folosită la umezirea drumurilor de exploatare din cadrul perimetrului

dar si a drumurilor din exterior, pentru minimizarea cantatii particulelor de praf in

suspensie.

Această apă va fi preluată din rezervorul ce va fi amplasat în cadrul perimtrului şi

care va fi dimensionat în funcţie de necesarul de apă

10.3. Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute

Pentru întocmirea Raportului de mediu au fost intampinate greutati datorită

obtinerii datelor privind starea de sanatate a populatiei, datorita lipsei unor studii pe zone

de interes din judetul Tulcea.

Nu a fost elaborată o Strategie de dezvoltare durabilă, pe termen mediu şi lung la

nivelul comunei Turcoaia, singura strategie care există este cea de dezvoltare

economică socială şi de mediu în anul 2008.


IPROMIN S.A.



11. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

11.1. Introducere

Monitorizarea este o etapă a procesului politicilor publice care cuprinde culegerea

de informaţii cu privire la modalitatea în care au fost obţinute rezultatele implementării

unei anumite politici publice

11.2. Monitorizare PUZ

11.2.1. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea

activităţilor destinate protecţiei mediului în lucrările de exploatare

În timpul realizării lucrărilor de exploatare pot apărea unele situaţii care pot afecta

unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor activităţi care pot

genera asemenea situaţii. Astfel, se impune :

• Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca aceştia să

nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;

• Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să nu

producă poluarea aerului;

• Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;

• Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul explozibilului utilizat;

• Monitorizarea respectării regulilor PSI;

• Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare acces, depozitului de

produse finite, amenajarea bazinului decantor pentru produse finite.

11.2.2. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea

activităţilor destinate protecţiei mediului în timpul funcţionării

Supraveghere factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare permanentă a

Agentului Economic care realizează exploatarea.

Monitorizarea activităţii desfăşurate de S.C. CARIERE PLUS S.R.L. în locaţia din

extravilanul comunei Turcoaia, judeţul Tulcea, exploatării resurselor de granit se va face

în zona amplasamentului, în special pentru cantitatea exploatată şi pe nivelul de zgomot

generat de utilaje şi pe impactul asupra florei şi avifaunei.

Pentru refacerea mediului în perimetrul de exploata trebuie să se asigure

compatibilitatea peisagistică cu sistemele ecologice învecinate şi ma ales să se asigure

stabilitatea sistemului ecologic reabilitat.

Pentru realizarea lucrărilor de refacere a mediului se va avea în vedere

respectarea cerinţelor actelor normative incidente acestui domeniu, respectiv:

• să nu fie împiedicată succesiunea normală de exploatare a zăcământului;

• să nu fie acoperite resursele;


IPROMIN S.A.



• să nu fie împiedicat accesul la resurse.

În perioada operaţională se va supraveghea:

• modificările de relief datorate extracţiei granitelor astfel încât să se evite

posibilitatea apariţiei unor alunecări de teren;

11.2.3. Propuneri de monitorizare a speciilor de pasari

Propunerile de monitorizare a speciilor de pasari vor respecta urmatoarele criterii:

• gradul de diminuare a biodiversitatii;

• degradarea mediului;

• pierderile economice;

• reconstructia si reabilitarea ecologica.

Monitorizarea speciilor de pasari se va realiza prin utilizarea unor metode de

identificare a spectrului de specii existente in zona carierelor din extravilanul comunei

Turcoaia in functie de posibilele lanturi trofice care au la baza potentialii consumatorii

primari: mamifere rozatoare.

De asemenea se vor studia potentiale lanturi trofice in care sunt incluse reptilele

ca veriga importanta.

Colectarea datelor despre etologia pasarilor se va face in functie de datele

etologice si in functie de procesul tehnologic implementat in carierele de exploatarea

granitului.

Achizitionarea unor utilaje si echipamente moderne care sa diminueze

intensitatea zgomotelor si implicit a efectului asupra comportamentului faunei din zona

carierelor si inregistrarea periodica a numarului de specii de pasari din zona ca si a

spectrului de specii vor asigura mentinerea echilibrului ecologic al ecosistemului

existent.

Categoriile de pasari care vor fi analizate ca numar, ca aspect etologic ca si

analiza niselor ecologice ocupate de acestea :

• Pasari de pasaj cu perioada de observatie si inregistrare a datelor in

intervalul martie-septembrie de 2 ori/luna;

• Pasari care stau in timpul iernii cu perioada de observatie si inregistrare a

datelor noiembrie-martie de 2 ori/luna;

• Pasari sedentare cu acelasi regim de monitorizare ca primele doua grupe.

Monitorizarea se va desfasura in zona carierelor si in zonele invecinate: terenuri

agricole, pajisti.


IPROMIN S.A.



Tabelul nr. 19

PROPUNERE MASURI DE MONITORIZARE BIODIVERSITATENr. Crt.

Activitati Tinte cuantificabile

1 Stabilirea speciilor de pasari prezente in ROSPA0073–Date din literatura

Stabilirea formatului Fiselor de observatii Stabilirea formatului Fiselor de lucru

Nr. Fise de observatii

Nr. Fise de lucru:

2 Efectuarea observatiilor asupra speciilor de plante indicatoare de habitat ; recoltare probe

Date zile de observatii 15 aprilie 2010; 15 mai 2010 30 mai 2010; 1 iulie 2010; 1 august 2010; 1 septembrie 2010; 30 septembrie 2010; 30 octombrie 2010 .

nr. determinari :determinari specii: nr. probe/specie/ zi:

3 Efectuarea observatiilor asupra speciilor de reptile din habitat ;

Date zile de observatii 15-20 aprilie 2010; 15-20 mai 2010; 30 mai –5 iunie 2010; 1-6 iulie 2010; 1-5 august 2010 ; 1-5 septembrie 2010;.

nr. determinarideterminari specii

4 Efectuarea observatiilor asupra speciilor de pasari din habitat

Date zile de observatii 15-20 aprilie 2010; 15-20 mai 2010; 30 mai –5 iunie 2010; 1-6 iulie 2010; 1-5 august 2010; 1-5 septembrie 2010;.1-5 octombrie; 30 nov.2010; dec 2010; martie 2011.

nr. determinari determinari specii: pasari cuibaritoare, pasari migratoare, pasari sedentare

5 Efectuarea observatiilor asupra speciilor de mamifere din habitat

Date zile de observatii 15-20 aprilie 2010; 15-20 mai 2010; 30 mai –5 iunie 2010; 1-6 iulie 2010 ; 1-5 august 2010 ; 1-5 septembrie 2010;. 30 nov.2010

nr. determinarideterminari specii

6 Studiul lanturilor trofice din zona carierelor

Interpretarea Fiselor de lucru

Raport de monitorizare flora si fauna din habitat (2011)


IPROMIN S.A.



12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Obiectivul pentru care este elaborată prezenta documentaţie este reprezentat de

exploatarea resurselor de granit din perimetrul , judeţul TULCEA în vederea obţinerii de

agregate minerale pentru lucrări de întreţinere, reabilitare şi construcţii de drumuri.

Lucrările de exploatare a resurselor de granit se vor executa pe o perioadă de 20

ani în baza licenţei de exploatare eliberat de Agenţia Naţională pentru Resurse

Minerale.

Activitatea de exploatare şi valorificare în perimetrul va fi desfăşurată de către

S.C. CARIERE PLUS S.R.L. societate comercială ce are printre domeniile de activitate

şi extracţia pietrei pentru construcţii cod CAEN 0811.

Terenurile pe care se vor desfăşura activităţile miniere, situate în extravilanul

comunei Turcoaia, judeţul Tulcea, au fost concesionate de către S.C. CARIERE PLUS

S.R.L.

Perimetrul de exploatare a resurselor de granit din cariera are o suprafaţă totală

de 67,68 ha.

Accesul principal în zona se va face prin drumul de exploatare De 763, pe de De

748 şi apoi pe un drum nou creat în terenul proprietate a beneficiarului.

Pentru accesul la zona de exploatare se va amenaja De 751 şi se va prelungi

traseul sau în incinta proprietate până la zona de exploatare.

Realizarea acestui obiectiv va avea ca efect atragerea în circuitul economic a

resurselor minerale existente pe plan local şi valorificarea acestora, cu utilizarea forţei de

muncă autohtone.

În zona în care este amplasat perimetrul carierei se află arii de protecţie ce au

fost incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000

Amplasamentul în care se află obiectivul studiat este situat într-o zonă de

extravilan unde nu se desfasoara decat activitati de exploatare de cariera si pasunat.

Zona studiata a fost exploatata ca si cariera in anii '40-'50.

Raportul de mediu conţine date informative asupra:

• lucrărilor de deschidere şi pregătire, exploatare, protecţia zăcământului,

prelucrare;

• surselor de poluare şi protecţia factorilor de mediu;

• impactului produs asupra factorilor de mediu;

• lucrărilor de reabilitare a factorilor de mediu după încetarea activităţii.

Activitatea minieră pe amplasamentul analizat va consta din:

• Lucrări de deschidere, pregătire şi exploatare

• lucrările de pregătire aferente treptelor în lucru vor consta din decaparea solului

vegetal şi descopertarea zăcământului;

• lucrările de descopertare se vor executa în avans faţă de lucrările de

exploatare şi vor include excavarea şi depozitarea selectivă a solului fertil


IPROMIN S.A.



necesar reconstrucţiei ecologice la finalul exploatării şi pentru evitarea

impurificării substanţei minerale utile cu roci sterile;

• prelucrarea granitului din perimetrul pentru obţinerea de produse miniere

comercializabile se va face la vest de perimetru.

• Dezafectarea instalaţiilor şi Refacerea mediului

• demontarea instalaţiilor şi eliberarea terenului;

• curăţirea, fertilizarea solului, refacerea stratului vegetal;

• repunere teren în natural.

Impactul negativ major al activităţii este dat de lucrările de excavaţii din carieră.

Acest impact, cu implicaţii în principal asupra solului şi subsolului, este inevitabil

avându-se în vedere specificul activităţii, exploatarea şi valorificarea zăcămintelor de

substanţe minerale utile, impactul asupra mediului fiind semnificativ diminuat prin

măsurile constructive luate începând cu faza de proiectare.

Activitatea de extracţie va cauza efecte negative asupra factorilor de mediu, aer,

vegetaţie, peisaj, sol şi subsol, toate reduse la perimetrul carierei şi în imediata

vecinătate a acesteia. Nu există posibilitatea ca sănătatea şi confortul locuitorilor din

localităţile învecinate să fie afectate, dimpotrivă prin programul de investiţii pentru

cariera se vor crea noi locuri de muncă într-o zonă cu mari necesităţi din acest punct de

vedere.

Evaluarea impactului asupra mediului efectuată pentru activităţile preconizate a

se desfăşura pe amplasamentul este următoarea:

• nu se constată un impact asupra apelor, în apropierea obiectivului nefiind nici

un curs de apă, iar acviferele subterane sunt situate la adâncimi mari fiind puţin

probabilă infectarea acestora în cazul poluării accidentale cu produse petroliere;

• nu se poate semnala un impact major asupra calităţii aerului, la activitatea de

exploatare sau la transportul producţiei, noxele generate de arderea

combustibililor pentru funcţionarea utilajelor încadrându-se în limite admisibile,

o eventuală concentrare a acestora fiind posibilă numai în limitele carierei;

• generarea de pulberi în atmosferă la operaţia de derocare sau la transportul

producţiei este limitată prin tehnologiile proiectate şi prin măsurile luate din

faza de proiectare (umectarea periodică a drumurilor);

• modificările cele mai importante asupra cadrului natural sunt generate de

excavaţiile din carieră, modificări inerente avându-se în vedere specificul

activităţii;

• nu se va produce un impact major asupra factorilor de mediu biodiversitate

(faună), şi asupra aşezărilor umane din vecinătatea obiectivului;

• impactul asupra vegetaţiei este reprezentat de excavaţia solului vegetal

necesare pentru exploatarea granitului prin lucrări miniere la zi, în carieră şi

de praful generat de lucrările de exploatare din carieră, care datorită

vânturilor din direcţie nordică la care în lunile de vară se adaugă cele din sud,

se depune pe culturile din imediata apropiere a perimetrului de exploatare;


IPROMIN S.A.



• impactul negativ asupra aşezărilor umane este nesemnificativ, localităţile

cele mai apropiate fiind situate la distanţe la care efectele exploatării

granitului nu mai pot fi resimţite;

• pe amplasamentul propus pentru realizarea investiţiei, nefiind identificate

ecosisteme caracteristice aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0073

Măcin – Niculiţel, activitatea de extracţie a granitului nu va avea implicaţii

directe asupra speciilor protejate sau asupra mediului lor natural, iar

implicaţiile indirecte vor avea o amploare minimă fără să determine

degradarea ecosistemelor specifice ariei protejate.

Mediul social şi economic

Nu se prognozează manifestarea vreunui impact negativ asupra mediului social şi

economic. Dimpotrivă acest nou obiectiv dă o bună apreciere în peisajul socio -

economic local.

Datorită, distanţelor de la aşezările umane până la locaţia carierei, reliefului,

vântului, dar mai ales datorită măsurilor pe care le are în vedere titularul de activitate, se

poate estima că atât starea de sănătate a locuitorilor, cât şi aşezările umane nu vor fi

afectate de aceste activităţi.

Măsurile ce se vor lua pentru reducerea nivelului de zgomot şi a vibraţiilor

Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care

vor transporta materialul minier se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier,

Titularul de activitate va impune cu stricteţe şi va urmări:

• reducerea la minimum necesar a timpilor de funcţionare a utilajelor;

• folosirea, acolo unde este practic posibil, unor materiale absorbante de

vibraţii (cauciuc);

• evitarea pe cât posibil a suprasolicitărilor instalaţiilor, monitorizarea

parametrilor de funcţionare a instalaţiilor pentru depistarea şi înlăturarea în

timp util a unor eventuale defecţiuni, uzuri avansate etc.

• respectarea normelor privind lubrefierea şi întreţinerea diverselor angrenaje;

• pentru monitorizarea efectului seismic în ariile protejate şi reglarea cantităţii

de explozivi şi a energiei exploziilor de derocare, la primele explozii de

derocare se vor efectua măsurători seismice de către o firmă specializată.

Deşeuri

Se poate estima că, în urma desfăşurării activităţii de exploatare, vor rezulta

următoarele tipuri de deşeuri tehnologice:

• materialul mineral, solul, care rezultă din lucrările de construcţie şi realizare

proiect, va fi utilizat ulterior la lucrările de reconstrucţie ecologică a zonelor

afectate. Solul vegetal va fi depozitat temporar în apropierea carierei pe un

amlasament concesionat de S.C. CARIERE PLUS S.R.L.


IPROMIN S.A.



• materialul metalic, rebuturile, rezultate din lucrările de montare instalaţii, vor fi

valorificate prin unităţi abilitate pentru reciclarea materialelor;

• deşeurile menajere rezultate de la muncitori, vor fi colectate în tomberoane

speciale şi transportate la rampa de deşeuri menajere la care este arondată

localitatea Turcoaia.

Concluzii asupra biodiverităţii

1. Terenul studiat din punctul de vedere al impactului exploatarii resurselor de

granit asupra biodiversitatii este amplasat pe Dealul lui Manole la cca 0,5 km est de

comuna Turcoaia, judetul Tulcea. Tipul de habitat care ocupa acest amplasament este

habitatul de pajiste xerofila cu aspect mediu degradat; din punct de vedere cadastral

suprafaţa este inventariata ca teren neproductiv.

Gradul de acoperire cu vegetatie este de 32,72-34,12%. Pana la 100% perimetrul

este stancos atat in zona dealului cat si in zona plana de la baza acestuia. Stratul de sol

este subtire si fragmentat.

2. Tipul de habitat de pajiste xerofila a fost stabilit prin intocmirea unor fise de

observatie si prin analiza unor exemplare de plante care au fost recoltate, inventariate si

determinate. Frecventa speciilor in habitat corelata cu factorii ecologici evidentiaza o

varietate floristica redusa explicata prin aplicarea principiului lui Thienemann care

precizeaza: - Cu cat se abat conditiile de existenta ale biotopului mai mult de la normal,

iar pentru cele mai multe vietuitoare de la optimal, cu atat mai saraca in specii devine biocenoza, cu atat mai caracteristica va fi si cu atat mai mare va fi bogatia de indivizi a speciilor singulare.

3. Speciile de plante si numarul de exemplare au fost stabilite pe parcursul unei

perioade de observatie de 1 an si patru luni.

4. Metoda de lucru utilizata in teren este metoda Braun-Blanquet, numita si

metoda releveelor patrate de 100 mp, pe itinerar (marsrut). S-au stabilit 300 de patrate

de cate 100 mp care sa acopere o suprafata cat mai mare din perimetru; pe langa

aceste patrate, la exteriorul perimetrului s-au analizat 60 de patrate de cate 100 mp

pentru a stabili variatia gradului de acoperire cu vegetatie in interiorul si in exteriorul

perimetrului. In urma datelor obtinute, s-a determinat un grad de acoperire variind intre

32,72-34,12% atat la interiorul cat si la exteriorul perimetrului.

5. S-au stabilit 5 zone de observatie si de recoltare a exemplarelor de plante;

acestea au fost stabilite in functie de prezenta sau absenta rocii la suprafata, astfel incat

determinarea densitatii vegetatiei sa corespunda realitatii pe toata suprafata perimetrului

si la exteriorul acestuia.

6. Speciile reprezentative pentru flora si fauna caracteristice tipului de habitat de

pajiste xerofila sunt prezentate in Tabelele de mai jos


IPROMIN S.A.



Specii de plante din interiorul perimetrului

Tabelul nr. 20

Nr.

crt.

GENUL / Specia Nr.mediu

ex./100

mp

Clasa de

frecventa

Suprafata

ocupata

mp/ex.

%din

suprafata

totala

1. Festuca valesiaca 185 III 0,16 29,60

2. Poa sp. 15 I 0,04 0,60

3 Hordeum vulgare 10 I 0,16 1,60

4. Carduus sp. 2 I 0,36 0,72


Gradul de acoperire cu vegetatie 32,72%

Specii de plante din exteriorul perimetrului

Tabelul nr. 21

Nr.

crt.

GENUL / Specia Nr.

ex./100

mp

Clasa de

frecventa

Suprafata

ocupata/ex

(mp)

% din

suprafata

1 Festuca valesiaca 182 III 0,16 29,12

2. Poa sp. 12 I 0,04 0,48

3. Hordeum vulgare 17 I 0,16 2,72

4. Carduus sp. 4 I 0,36 1,44


Gradul de acoperire cu vegetatie 34,12 %

Inaltimea covorului vegetal este de 0,40 m.

7. Fauna este reprezentata in zona prin specii de pasari.

Prezenta acestor specii este determinata de suprafetele de terenuri agricole

aflate la cca 1 200 m si de zona mlastinoasa din partea de vest a comunei Turcoaia:

• Ciconia ciconia;

• Corvus frugilegus;

• Pica pica;

• Passer domesticus;

• Sturnus vulgaris.

Terenul are un grad de acoperire cu vegetatie de 32,72-34,12%; fiind un spatiu


de pasari zoofage, conform tabelului


IPROMIN S.A.



Specii de pasari frecvente in zona Dealul lui Manole

Tabelul nr. 22

Nr.

crt.

GENUL /Specia Nr.

exemplare

1. Ciconia ciconia

~ 10

2. Corvus frugilegus ~ 200

3. Pica pica ~ 15

4. Passer domesticus ~ 150

5. Sturnus vulgaris ~ 100

8. In afara acestor specii frecvent intalnite in zona, spatiul aerian este survolat de

un numar mic de specii de pasari rapitoare care folosesc ca sursa de hrana rozatoarele

si pasarile de dimensiuni mici care, fiind consumatori primari, utilizeaza ca sursa de

hrana covorul vegetal din habitatul de pajiste xerofila si culturile de pe terenurile

agricole din zona.

S-au observat 2 exemplare de Hieraaetus pennatus, 3 exemplare de Buteo

rufinus, 2 exemplare de Accipiter brevipes si 3 exemplare de Falco cherrug.

In perioadele de observatie efectuate in perimetru si in zona adiacenta nu au fost

observate cuiburi ale acestor specii. Dealul poate fi folosit ca loc de panda si de odihna

in zilele insorite de exemplare ale acestor specii.

9. Fauna, reprezentata prin specii de pasari, consumatori secundari, a caror

prezenta in zona este in corelatie cu existenta rozatoarelor care, in calitatea lor de

consumatori primari intr-un lant trofic, utilizeaza ca sursa de hrana culturile agricole de

pe terenurile aflate la cca 1 200 m in estul zonei, nu poate fi influentata ca numar si ca

structura pentru ca perimetrul Dealul lui Manole nu ofera conditii de cuibarit sau de

hrana abundenta si constanta fiind un spatiu acoperit cu vegetatie intr-un procent redus,

de 32,72-34,12%.

10. Productivitatea economica a pajistii stepice xerofile identificate in perimetrul

Dealul lui Manole este scazuta, vegetatia avand un grad redus de varietate atat ca

numar de specii cat si ca grad de acoperire a perimetrului: 32,72-34,12% fiind rezultatul

stratului subtire de sol, al prezentei acestuia pe suprafete relativ mici, al umiditaţii

reduse si al prezentei rocilor la suprafata pe zone mari.

11. Speciile de plante inventariate sunt specii de plante xerofile, caracteristice

habitatului de pajiste xerofila fiind adaptate atat morfologic cat si fiziologic conditiilor

climatului cu accent de ariditate:

• precipitatii reduse tot timpul anului;

• temperaturi ridicate vara si scazute iarna.


IPROMIN S.A.



12. In urma analizei speciilor de plante si de animale de pe Lista speciilor

protejate precum si pe cele de pe Lista rosie, precizam ca:

• speciile de plante analizate in urma prezentului studiu nu sunt inscrise pe

cele doua liste;

• speciile de pasari frecvente in zona nu sunt inscrise pe cele doua liste;

exemplarele reduse ca numar de pasari rapitoare exploreaza mai multe

biocenoze, aceasta fiind caracteristica etologica a acestor specii.

Observatiile pentru stabilirea speciilor reprezentative ale faunei in habitat au fost

efectuate in urmatoarele intervale de timp:• 15- 21 aprilie 2008 ; 15 iunie-20 iunie 2008 ; 15-20 septembrie 2008 ; 1-8

nov. 2008 ;• 25-30 martie 2009 ; 10-15 iunie 2009 ; 10-15 iulie 2009.

13. Conditiile de mediu aride, cu precipitatii reduse atat iarna cat si vara ca si cu

temperaturi mari in timpul verii, au determinat formarea unei asociatii vegetale de

Festucion valesiacae; populatiile contin 182-185 exemplare/100 mp.

14. Nu se poate exercita un efect de distrugere sau de modificare a habitatelor

care contin specii de plante si de animale inscrise pe Lista speciilor protejate sau pe

Lista roşie ca urmare a exploatarii resurselor de granit, deoarece pe suprafaţa studiata

ca si in jurul acesteia, pe o distanta de cca 1000 m, nu exista specii din flora spontana

sau din fauna care sa fie inscrise pe respectivele liste.

15. La incetarea activitatii din cariera, se va realiza resolificarea si refacerea

ecologica, intregul areal refacandu-se intr-o perioada relativ scurta de timp ca urmare a

fenomenului de redundanta a speciilor prezente in habitat intr-un numar foarte redus.

16. Tensiunea interspecifica este redusa. Numarului redus de specii vegetale ii

corespunde un numar mare de indivizi apartinand asociatiei dominante: Festucion

valesiacae. Celelalte specii au un numar redus de indivizi, conform tabelelor 1 si 2

prezentate mai sus. Niciuna dintre specii nu reprezinta factor limitativ pentru celelalte,

oricum acestea fiind reduse ca numar.

Numarul redus de specii de animale din zona si in special de pasari salbatice

este determinat de lipsa unei surse de hrana abundenta si constanta ca si de lipsa

tufisurilor, a unor palcuri de arbori sau de perdele forestiere care sa asigure cuibaritul in

zona.

Singurul factor limitativ este dat de presiunea exercitata de conditiile climatice

extreme.

17 Speciile de reptile identificate in habitat apartin genului Lacerta: Lacerta viridis,

Lacerta agilis.

18. Speciile de mamifere identificate in habitat sunt Lepus europaeus Citellus

citellus, Microtus sp.

Concluzia generala: Fiind un habitat de pajiste xerofila care are aspect degradat, perimetrul Dealul lui Manole sustine nutritiv un numar redus de specii de animale si mai ales un numar redus de specii de pasari. Biodiversitatea fiind redusa ca manifestare in


IPROMIN S.A.



perimetru, exploatarea resurselor de granit are un impact nesemnificativ.


IPROMIN S.A.



S.C. IPROMIN S.A.

BUCUREŞTI

FILA FINALĂ

LUCRAREA:

RAPORT DE MEDIU





CONŢINE:

PARTE SCRISĂ: 119 file

Lucrarea a fost multiplicată şi distribuită astfel:

– 1 exemplar – AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

GALAŢI,

– 1 exemplar – S.C. CARIERE PLUS. S.R.L.,

– 1 exemplar – S.C. IPROMIN S.A.


IPROMIN S.A.

Raport de Mediu S.C CARIERE PLUS

Documents

Transcript of Raport de Mediu S.C CARIERE PLUS