RAPORT DE MEDIU - cjsibiu.ro · GA – Gospodărirea apelor GL – Grup de lucru HG – Hotărâre...
121
1 RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN URBANISTIC ZONAL „CONSTRUIRE SPITAL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ”
-
Upload
nguyenquynh -
Category
Documents
-
view
217 -
download
0
Transcript of RAPORT DE MEDIU - cjsibiu.ro · GA – Gospodărirea apelor GL – Grup de lucru HG – Hotărâre...
1
RAPORT DE MEDIU PENTRU
PLAN URBANISTIC ZONAL „CONSTRUIRE SPITAL CLINIC
JUDEȚEAN DE URGENȚĂ”
2
Amplasament strada Calea Șurii Mici f/n Sibiu, județul Sibiu Număr proiect 428 / 08 - 2018 Faza de proiectare
Întocmire documentație P.U.Z. în baza avizului de oportunitate nr. 46.710 / 13.06.2018 pentru zona de urbanizare - construire Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu
Data elaborării Decembrie 2018
Obiect PUZ Construire Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu
Beneficiar Consiliul Județean Sibiu
Strada General Magheru nr. 14 Sibiu
Proiectant general
a. plan srl Sibiu, str. Constituției nr. 21 / 7
Coordonator / Proiectant general:
SC a.plan SRL
Lucian Alexandru GĂVOZDEA master arhitect specialist urbanism (D – Planurile urbanistice generale și planurile urbanistice zonale împreună cu regulamentele locale aferente acestora, E – Planuri urbanistice de detaliu, F6 – Protejarea și dezvoltarea patrimoniului construit, G5 – Studii de istorie urbană)
Coordonare procedură de evaluare de mediu
S.C. ECO TERRA S.R.L. Tel. mobil: +40 769 628 880 E-mail [email protected] drd. ecolog Miclăușu Camelia evaluator atestat RM, RIM, BM, RA
3
CUPRINS
LISTA PRESCURTĂRILOR .................................................................................. 5
GLOSAR DE TERMENI ȘI EXPRESII .................................................................. 7
1. CERINȚE LEGALE PRIVIND ELABORAREA RAPORTULUI DE MEDIU ...... 10
2. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL ....................................... 12
2.1. Conținutul și obiectivele principale ale PUZ ............................................... 12
2.2. Relația PUZ cu alte proiecte, planuri și programe relevante ..................... 28
2.3. Prezentarea opțiunilor relevante identificate; alternative față de cele conținute în Planul Urbanistic Zonal, inclusiv alternativa „zero” ...................... 37
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ȘI EVOLUȚIA ÎN SITUAȚIA NEIMPLEMENTĂRII PUZ .................................................................. 40
3.1. Starea factorilor de mediu și alte domenii de interes ................................ 40
3.1.1. Factorul de mediu APĂ ......................................................................... 41
3.1.2. Factorul de mediu AER ......................................................................... 42
3.1.3. Factorul de mediu SOL .......................................................................... 47
3.1.4. Factorul de mediu BIODIVERSITATE ................................................... 49
3.1.5. Nivelul de ZGOMOT .............................................................................. 50
3.1.6. Schimbari climatice ................................................................................ 54
3.1.7. Riscuri naturale și antropice .................................................................. 56
3.1.8. Sanatatea umană .................................................................................. 58
3.1.9. Situația infrastructurii edilitare și de trafic .............................................. 59
3.1.10. Gestiunea deșeurilor .................................................................................60
3.1.11. Mediul socio-economic .............................................................................60
3.2. Evoluția factorilor de mediu în situația neimplementării obiectivelor PUZ (alternativa “zero”) ........................................................................................... 63
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PUZ ..................................................... 78
4
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUZ ............. 80
6. OBIECTIVELE DE PROTECȚIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAȚIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAȚIONAL, RELEVANTE PENTRU PUZ ................. 84
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ................ 93
7.1. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor PUZ asupra obiectivelor relevante de mediu .......................................................................................... 93
7.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării obiectivelor PUZ asupra obiectivelor relevante de mediu ..................................................................... 107
7.3. Evaluarea efectelor implementarii alternativelor asupra obiectivelor de mediu ............................................................................................................. 110
8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂȚII ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ ............................... 111
9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI ......... 112
10. CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESE 118
11. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUZ .................................................. 119
12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ..................................................... 121
ANEXE .............................................................................................................. 121
5
LISTA PRESCURTĂRILOR
ABA – Administratia bazinală de apă
ANPM – Agenția natională pentru protecția mediului
APM – Agenția pentru protecția mediului
BH – Bazin hidrografic
CE – Comisia Europeană
CF – Carte Funciară
CJ – Consiliul județean
CL – Consiliul local
CMA – Concentrație maximă admisă
CSC – Comitetul special constituit pentru efectuarea etapei de încadrare
EIM – Evaluarea impactului asupra mediului
EM – Evaluare de mediu
GA – Gospodărirea apelor
GL – Grup de lucru
HG – Hotărâre de guvern
ISU – Inspectoratul pentru situații de urgență
L – Lege
MM – Ministerul Mediului
ONG – Organizatie nonguvernamentală
Ord – Ordin
OUG – Ordonanță de urgență
PATJ – Plan de amenajarea teritoriului județean
6
PLAM – Plan local de acțiune pentru mediu
PM – Plan de management
PNAPM – Plan național de actțune pentru mediu
POS – Plan operațional sectorial
P/P – Planuri și/sau programe
PUG – Plan urbanistic general
PUD – Plan urbanistic de detaliu
PUZ – Plan urbanistic zonal
RLU – Regulament local de urbanism
RM – Raport de mediu
ROSCI – Sit de importanță comunitară
ROSPA – Arie de protecție specială avifaunistică
SEA – Evaluarea de mediu pentru planuri și programe (evaluare strategică de mediu)
SGA – Sistemul de gospodărirea apelor
UE – Uniunea Europeană
7
GLOSAR DE TERMENI ȘI EXPRESII
Arie naturală protejată – zona terestră și/sau acvatică în care există specii de plante și
animale salbatice, elemente și formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de alta natură, cu valoare ecologică, știintifică ori culturală
deosebită, care are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform prevederilor
legale;
Arie specială de conservare – situl de importanță comunitară desemnat printr-un act
statutar, administrativ și/sau contractual în care sunt aplicate măsurile de conservare
necesare menținerii sau de refacere la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale
și/sau a populațiilor speciilor de interes comunitar pentru care situl este desemnat;
Arie de protecție specială avifaunistică – ariile naturale protejate ale caror scopuri sunt
conservarea, mentinerea și, acolo unde este cazul, refacerea la o stare de conservare
favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția de
păsări migratoare, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 si 4A a OUG 57/2007;
Aviz de mediu pentru planuri și programe – act tehnico-juridic scris, emis de către
autoritatea competentă pentru protecția mediului, care confirmă integrarea aspectelor
privind protecția mediului în planul sau în programul supus adoptării;
Dezvoltare durabilă – desemneaza totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-
economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele
sociale, economice și ecologice și elementele capitalului natural;
Evaluare de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului și a
autorităților publice interesate de efectele implementării planurilor și programelor, luarea
în considerare a raportului de mediu și a rezultatelor acestor consultări în procesul
decizional și asigurarea informării asupra deciziei luate;
Habitate naturale – zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală sau
seminaturală, ce se diferențiază prin caracteristici geografice, abiotice și biotice;
Mediul natural – ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizico-geografice,
biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, avand calitatea de păstrător al vieții
și generator de resurse necesare acesteia;
Planuri și programe – planurile și programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea
Europeana, ca și orice modificări ale acestora, care:
- se elaborează și/sau se adoptă de către o autoritate la nivel național, regional sau
local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură
legislativă, de către Parlament sau Guvern; și
8
- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative.
Potențial turistic deosebit – totalitatea obiectivelor naturale și construite existente într-un
anumit teritoriu, constituind elemente de mare atractivitate pentru diverse categorii de
vizitatori și oportunități pentru valorificare prin organizarea corespunzatoare a turismului;
Public – una sau mai multe persoane fizice ori juridice și, în concordanță cu legislația sau
cu practica națională, asociațiile, organizațiile ori grupurile acestora;
Raport de mediu – parte a documentației planurilor sau programelor care identifică,
descrie și evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora
și alternativele lor raționale, luând în considerare obiectivele și aria geografică aferentă;
Rețea ecologică Natura2000 – rețeaua ecologică europeana de arii naturale protejate și
care cuprinde arii de protecție specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu
prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor salbatice și arii speciale
de conservare desemnate de Comisia Europeană și ale Directivei 92/43/CEE privind
conservarea habitatelor naturale, a faunei sși florei salbatice;
Rezervații naturale – zone în care se asigură condiții naturale necesare protejării speciilor
semnificative la nivel național, comunităților biotice sau caracteristicilor fizice de mediu;
Poluare atmosferică – constă în modificarea compozițtiei chimice a aerului datorată, în
principal, proceselor industriale, producerii energiei electrice și termice și circulației
autovehiculelor. Una din caracteristicile poluării aerului în mediul urban constă în faptul
că poate varia considerabil nu numai de la o localitate la alta dar și în interiorul aceleiași
zone urbane;
Receptori sensibili – școli, spitale, sanatorii, zone rezidenţiale, zone recreaţionale etc.
(Ord. nr. 818/2003, Anexa 1)
Specii protejate – orice specii de floră și faună salbatică care beneficiază de un statut legal
de protecție;
Sit/arie – zona definita geografic, exact delimitată;
Substanțe poluante – reprezintă acele substanțe rezultate în urma desfășurării activității
economice sau de trafic rutier, emise în mediu, care, datorită caracterului lor nociv, pot
înrautății calitatea mediului;
Titularul planului sau programului – orice autoritate publică, precum și orice persoană
fizică sau juridică care promovează un plan sau un program;
Zonă protejată – Unitate teritorială naturală sau construită, delimitată geografic și/sau
topografic, care cuprinde valori de patrimoniu natural și/sau construit;
9
Zonă turistică – Unitate teritorială delimitată, caracterizată printr-o mare complexitate de
resurse turistice, care pot genera dezvoltarea unor variate forme de turism.
Zonă de protecţie sanitară – terenul din jurul obiectivului unde este interzisă orice
folosinţă sau activitate care ar putea conduce la poluarea/contaminarea factorilor de mediu
cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populaţiei rezidente din imediata vecinătate a
obiectivului; pentru captările, construcţiile şi instalaţiile utilizate în alimentarea prin sistem
public sau privat de aprovizionare cu apă potabilă/instalaţiile de apă minerală, terapeutică
sau pentru îmbutelierea apei se aplică prevederile pentru «zona de protecţie sanitară cu
regim sever", «zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie» şi «perimetru de protecţie
hidrogeologică» din Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie
sanitară şi hidrogeologică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 930/2005, denumite în
continuare Norme speciale, şi din Instrucţiunile privind delimitarea zonelor de protecţie
sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică, aprobate prin Ordinul ministrului
mediului şi pădurilor nr. 1.278/2011".
10
1. CERINȚE LEGALE PRIVIND ELABORAREA RAPORTULUI DE MEDIU
În context European, cele mai importante două instrumente juridice referitoare la
SEA sunt:
- Directiva CE 2002/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind
evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (Directiva SEA);
- Protocolul privind SEA și Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului
în context transfrontieră (Convenția Espoo).
Directiva SEA 2001/42/CE, la art. 1), declară obiectivul de a contribui la integrarea
considerentelor de mediu în elaborarea și adoptarea planurilor și programelor, în vederea
promovării dezvoltării durabile. Scopul Directivei SEA este acela de a asigura ca efectele
asupra mediului ale anumitor P/P sunt identificate în timpul elaborării și înainte de
momentul adoptării acestora.
Directiva SEA a fost adoptată în 2001 și a trebuit să fie transpusă de statele membre
în legislația natională, astfel s-a publicat HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii
de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. În concordanță cu
prevederile Directivei, HG nr. 1076/2004 prevede că SEA este obligatorie pentru anumite
P/P și că pentru alte P/P trebuie determinată necesitatea de a se supune acestei proceduri.
Etapele procedurii SEA sunt: încadrarea; definirea domeniului; evaluarea P/P;
întocmirea RM privind efectele semnificative probabile ale propunerii de dezvoltare;
desfășurarea consultărilor cu privire la propunerea de dezvoltare și RM aferent (în această
etapă se consultă autoritățile de resort și publicul interesat); luarea în calcul a RM și a
rezultatelor consultării în procesul de luare a deciziei; oferirea de informatii publice înainte
și după adoptarea propunerii de dezvoltare și prezentarea modului în care s-a ținut seama
de rezultatele EM; monitorizarea efectelor implementării P/P.
Pentru că Directiva SEA (2001/42/EC) se corelează cu alte Directive care privesc
protecția mediului, prezenta evaluare de mediu s-a raportat și la aceste acte comunitare, de
exemplu Directiva Cadru Apă 2000//60/EC (WDF), sau Directiva Cadru Aer 96/62/EC.
Ca urmare, raportul de mediu (RM) s-a realizat în baza cerintelor Direcivei SEA
transpusă în legislația romanească prin HG nr. 1076/2004. Continuțul RM respectă
prevederile HG nr. 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri și programe.
Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include și recomandarea din
“Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și
programe” elaborat de Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Protecția Mediului,
11
aprobat prin Ord. nr. 117/2006 și ”Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri
și programe” (MMDD, 2007).
RM a urmărit prezentarea aspectelor generale ale PUZ și a identificat și evaluat
efectele potențiale ale planului asupra mediului.
Prin prezentul RM s-a stabilit situația ințială a mediului, s-a verificat
compatibilitatea obiectivelor PUZ cu obiectivele relevante de mediu, s-au evaluat efectele
implementării PUZ în raport cu obiectivele relevante, s-au identificat măsuri de ameliorare
a efectelor potențial negative, s-au verificat criteriile pentru alegerea alternativei
preferabile și s-au propus măsuri de monitorizare a efectelor implementării PUZ.
12
2. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL
2.1. Conținutul și obiectivele principale ale PUZ
Faza de proiectare: Întocmire documentație PUZ în baza avizului de oportunitate nr.
46.710 / 13.06.2018 pentru zona de urbanizare – construire Spital
Clinic Județean de Urgență Sibiu
Obiect: PUZ “Construire Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu” conform
Certificat de Urbanism nr. 936/ 25.04.2018
Beneficiar: Consiliul Județean Sibiu
mun. Sibiu, str. General Magheru, nr. 14, jud. Sibiu
Proiectant general: S.C. A. PLAN S.R.L.
mun. Sibiu, str. Constituției nr. 21/7, jud. Sibiu
Temă program: Elaborarea documentației necesare pentru a permite urbanizarea
parcelelor identificate prin CF nr. 127759 (191.800 mp - teren
arabil, neîmprejmuit), CF nr. 125625 (2.950 mp – drum / teren
neîmprejmuit) și CF nr. 125620 (7.500 mp), în vederea construirii
unui Spital Clinic Județean de Urgență, cu o capacitate estimată
de 1.499 paturi distribuite astfel:
- secții clinice adulți: 1.104 paturi (din care 50 paturi pentru
spitalizare de zi);
- pediatrie: 395 paturi (din care 80 paturi pentru spitalizare de
zi).
Prin demersul de urbanizare se vor defini criteriile și cerințele care se impun pentru:
- reglementarea funcțiunii terenului;
- utilizarea funcțională a terenului, în relație cu planurile de urbanism aprobate în
zonă;
- modul de ocupare al terenului şi condițiile de realizare a construcțiilor;
- trasarea și profilarea viitoarelor drumuri in corelare cu cele existente sau prevăzute
prin planurile de urbanism;
- realizarea lucrărilor rutiere și tehnico-edilitare necesare creării unei infrastructuri
adecvate noilor funcțiuni;
13
- asigurarea unei dezvoltări durabile a zonei.
Lista studiilor și proiectelor elaborate anterior Planului Urbanistic Zonal
- “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest”
realizat de către Centrul de Mediu și Sănătate Cluj – Napoca / dr. Anca Elena
Gurzău / ianuarie 2018;
- “Expertiză privind evaluarea activității spitalelor aflate în subordinea Consiliului
Județean Sibiu” realizat de către SC Hospital Consulting SRL – Controlling and
Management din Târgu Mureș / dr. Lorenzovici László, M.Sc. / ianuarie – februarie
2018;
- “Expertiză privind evaluarea activității Spitalului Clinic de Pediatrie Sibiu în
vederea construirii unui spital nou” realizat de către S.C. Hospital Consulting
S.R.L. – Controlling and Management din Târgu Mureș / dr. Lorenzovici László,
M.Sc. / aprilie-mai 2018.
Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu Planul Urbanistic
Zonal
- Ridicare topografică, recepționată de către OCPI cu Procesul verbal de recepție nr.
2290 / 03.09.2018;
- Studiu geotehnic;
- Studiu de trafic.
Proiecte de investiții elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea
urbanistică a zonei:
În zona limitrofă amplasamentului studiat, s-au aprobat următoarele documentații
de urbanism:
- PUZ Parcelare și construire locuințe zona străzii Tractorului, Sibiu – aprobat cu
HCL 95/2017;
- PUZ Construire ansamblu rezidențial locuințe colective S+P+3E+R - DJ 143 în
continuarea Calea Șurii Mici f.n. – aprobat cu HCL 156/2013 și HCL 149/2016,
modificat cu HCL 100/2017;
- Modificare PUZ Zonă de dezvoltare - Ansamblu rezidențial locuințe DJ 143 - Calea
Șurii Mici f.n. – aprobat cu HCL 351/2017;
- PUZ Zonă de urbanizare – zonă centrală în afara zonei construite protejate, Calea
Șurii Mici – aprobat cu HCL 326/2013.
14
Date privind evoluția zonei
Conform Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu aprobat cu HCL
165/2011, din punct de vedere al categoriilor de dezvoltare și al eventualelor servituți, zona
de studiu definită prin Avizul de oportunitate nr. 09/11.06.2018 este situată în intravilanul
Municipiului Sibiu și se încadrează în următoarele unități teritoriale de referință:
- UTR UL3 zonă de urbanizare - locuințe cu regim mediu de înălțime;
- UTR UM zonă de urbanizare - zonă mixtă;
- UTR UIs zonă de urbanizare - instituții și servicii;
- UTR UTp zonă de urbanizare - pietonală cu rol de generatoare rezidențială.
Terenurile care fac obiectul investiției sunt libere de construcții. Pe terenurile
limitrofe din zona de vest a parcelei identificate cu CF nr. 127759 (191.800 mp - teren
arabil, neîmprejmuit) funcționează actualmente activități economice din domeniul
construcțiilor (construcții de șeminee) și Ferma didactică aparținând Colegiului Agricol
Sibiu. Terenurile private situate pe limita de nord, est și sud au făcut pare din rețeaua de
exploatare agricolă din zona. Actualmente ele nu sunt exploatate și sunt libere de
construcții.
Potențial de dezvoltare
Prin poziție și accesibilitate, zona prezintă un potențial de dezvoltare important,
utilizarea agricola tradițională fiind redusă drastic în ultimele decenii. Poziționarea zonei
în imediata apropiere a Autostrăzii A1 dar și a Aeroportului Internațional Sibiu,
coroborată cu investițiile în infrastructură aferente dezvoltării noului Spital Clinic Județean
de Urgență și cu un acces facil către Zona Industrială Vest va conduce la creșterea
atractivității întregului areal pentru viitoare investiții private.
Poziționare față de intravilanul localității
Amplasamentul studiat este delimitat astfel:
- la sud, de Calea Șurii Mici, respectiv de un teren aflat în proprietatea Statului
Român, identificat cu CF 125620;
- la est, de proprietăți private, respectiv de un teren aflat în proprietatea Statului
Român, identificat cu CF 125620;
- la vest, de un canal de drenare a terenurilor agricole aflat în proprietatea ANIF;
- la nord, de proprietăți private.
15
Relaționarea zonei cu localitatea, sub aspectul poziției, accesibilității,
cooperării în domeniul edilitar, servirea cu instituții de interes general
În momentul de față relaționarea amplasamentului cu Municipiul Sibiu se
realizează prin intermediul străzii Calea Șurii Mici, deservită și de ruta de transport public
(traseul de autobuz nr XX). Amplasamentul nu beneficiază de acces direct la rețelele de
utilități publice, fiind necesară extinderea acestora.
Circulația
Aspecte critice privind desfășurarea în cadrul zonei a circulației rutiere,
feroviare, navale, aeriene, după caz
Circulația rutieră majoră se desfăşoară pe artera de legătură existentă cu orașul,
Calea Șurii Mici. Aceasta asigură legătura dintre oraș și drumul național DN7H.
Principalele caracteristici ale funcțiunilor ce ocupă zona studiată
Funcțiunea predominantă actuală este cea agricolă, însă modificările de parcelar și
chiar apariția unor complexe rezidențiale în imediata apropiere a amplasamentului studiat
indică o schimbare de funcțiune necesară.
Relaționări între funcțiuni
În zona studiată se regăsesc două tipuri de disfuncții:
- prezența Fermei Agricole a Liceului Agroindustrial Sibiu;
- dezvoltarea enclavizată a unor complexe rezidențiale, într-un spațiu încă dominat
de funcțiunea agricolă, fără acces la rețele de utilități.
Gradul de ocupare a zonei cu fond construit
Zona de studiu extinsă prezintă un grad foarte redus de ocupare cu fond construit,
marea majoritate a terenurilor fiind încă arabile.
Aspecte calitative ale fondului construit
Zona de studiu extinsă nu prezintă aspecte calitative ale fondului construit existent.
Asigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele vecine
Actualmente, zona nu beneficiază de acces la servicii. Planul Urbanistic General al
Municipiului Sibiu prevedere extinderea funcțiunilor cu caracter urban prin dezvoltarea
unei zonei rezidențiale mixte, de-a lungul străzii Calea Șurii Mici, echipată cu toate dotările
de servicii aferente acestui tip de urbanizare.
16
Principalele disfuncționalități
- existența unui parcelar agricol în zona de studiu, care necesită o serie de operațiuni
urbane pentru o urbanizare coerentă;
- lipsa rețelei rutiere limitrofe amplasamentului, respectiv dimensionarea inadecvată
a rețelei rutiere existente (Calea Șurii Mici);
- lipsa echipării edilitare;
- lipsa reglementărilor urbanistice adecvate;
- prezența unei ferme în imediata apropiere a amplasamentului;
- prezența unei țevi de gaz de presiune medie pe limita de est, respectiv sud a
amplasamentului.
ECHIPARE EDILITARĂ
Rețele de apă
În apropierea amplasamentului există două rețele publice de alimentare cu apă, una
fiind pe strada Frigoriferului și una pe strada Tractorului.
Rețele de canalizare menajeră
În imediata vecinătate a amplasamentului nu există o rețea de canalizare menajeră.
Cea mai apropiată rețea publică de canalizare menajeră, capabilă sa preia toate apele uzate
de pe amplasament se găsește pe strada Cărămidăriei.
Rețele de canalizare pluvială
În zona nu exista rețele publice de canalizare pluvială.
MODERNIZAREA CIRCULATIEI PROPUSĂ
Circulația rutieră majoră se desfăşoară pe artera de legătură existentă cu orașul,
Calea Șurii Mici. Aceasta asigură legătura dintre oraș și drumul național DN7H. Pentru
dezvoltarea zonei în cauză se propune implementarea și adaptarea soluțiilor stabilite prin
Planul Urbanistic General al Municipiului Sibiu, respectiv:
- Lărgirea străzii Calea Șurii Mici, categoria a III-a, colectoare, la o lățime de
prospect de 35 m;
- Realizarea străzii prevăzute pe limita de est a parcelei (strada Cuarțului), categoria
a III-a, colectoare, cu o lățime de prospect de 25 m;
17
- Realizarea străzii prevăzute pe limita de nord a parcelei (prelungirea străzii
Tractorului), categoria a III-a, colectoare, cu o lățime de prospect de 17 m;
- Reconfigurarea intersecție dintre strada Cuarțului și Calea Șurii Mici.
ZONIFICAREA FUNCTIONALA PROPUSĂ
Reglementări
Structurarea zonelor funcționale distincte se face conform planșei U-03-01
Reglementări urbanistice – Zonificare funcțională prin care se propun următoarele aspecte:
- Redefinirea limitelor unităților teritoriale aflate în zona de studiu (UTR UL3, UM,
UTR UIs, UTR UTp)
- Definirea unei noi unități teritoriale de referință – ISm / Instituții și servicii
medicale – care include parcelele identificate prin:
o CF Sibiu nr. 127759 (191.800 mp - teren arabil, neîmprejmuit);
o CF Sibiu nr. 125625 (2.950 mp – drum / teren neîmprejmuit);
o CF Sibiu nr. 125620 (7.500 mp – tufăriș / teren neîmprejmuit).
Indicatorii urbanistici propuși sunt:
- Procentul de ocupare a terenului – POT = 60%
- Coeficientul de utilizare a terenului – CUT = 2,4
18
DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE
Instalații exterioare de alimentare cu apă
Alimentarea cu apa a noilor consumatori instalatii se va realiza prin extinderea
retelei publice PE200 existente pe strada Frigoriferului pana in dreptul amplasamentului si
prin prelungirea retelei de apa PE200 proiectata pe strada Tractorului.
Din aceste doua retele se vor realiza doua bransamente independente pentru
obiectivul studiat. Acestea vor asigura necesarul de apa pentru intreaga investitie si
refacerea rezervei de incendiu. Asigurarea necesarului de apa pentru stingerea din exterior
a incendiilor se va realiza din hidrantii exteriori care vor fi amplasati pe retelele stradale ce
urmeaza a fi extinse.
Necesarul total de apă potabilă: cca. 40 m3/h (la capacitate maximă 100%
concomitent).
Conform SR 1343/1-2006, pct. 2.3.10, 2.3.11 si 2.3.14 numarul de incendii
teoretice simultane este de unul singur, iar debitul de calcul estimat este de 10 l/s.
Pentru obtinerea debitului necesar se va obtine Avizul de principiu de la compania
de apa. Pentru proiectarea, executia, receptia si darea in folosinta se vor intocmi
documentatii conforme cu normele si reglementarile in vigoare. […]
Conductele se vor amplasa sub adamcimea de inghet, conform STAS 6054/77.
Amplasare retelelor de incinta respecta conditiile impuse de SR 8591/97, cu privire
distantele minime intre retelele de apa, canal, gaz si electrice si intre acestea si difertie
constructii. […]
Reteaua proiectata s-a prevazut cu hidranti de incendiu supraterani Dn 80. Hidrantii
se vor amplasa in intersectiile de strazi, precum si in lungul acestora. […]
Dimensionarea reţelei de distributie s-a facut in asa fel incat sa asigure presiunile
de serviciu in punctele cele mai indepartate si cele mai inalte, cat si presiunea minima de 7
m H2O necesara functionarii hidrantilor de incendiu. […]
Instalații exterioare de canalizare a apelor uzate menajere
Reteaua de canalizare din incita se va proiecta in sistem divizor. In urma corelarii
cu operatorul de retele de apa canal din zona s-a convenit ca se vor extinde retelele de
canalizare pana la limita amplasametului. Astfel se va executa o retea gravitationala de
canalizare menajera si o statie de pompare care va descarca apele uzate in colectorul PVC
600 existent in zona strazii Caramidariei. Se va prelungi pana in dreptul amplasamentului
a retelei de canalizare PAFSIN 600 proiectata pe strada Tractorului, fiind cuprinsa in
programul de modernizare strazi in mun Sibiu. Racordul de canal menajer se va realiza la
aceasta conducta.
19
Necesarul total de apă uzata menajera: cca. 40 m3/h (la capacitate maximă 100%
concomitent).
Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile NTPA 002/1997 – “Normativ
privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor’’.
Apele uzate de la obiectele sanitare vor fi evacuate direct in reteaua din incinta, iar
apele provenite de la echipamentele de laborator, sali de operatii si alte surse care pot
contamina apa cu diverse substante periculoase si/sau bacterii si virusi vor fi conduse cu o
retea de canalizare separata spre statia de neutralizare, iar dupa ce acestea au fost tratate
corespunzator se vor evacua in reteaua de canalizae menajera din incinta, dupa care se vor
evacua in reteaua publica.
Evacuarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor se poate face numai in
baza acordului de racordare emis de unitatea care administreaza si exploateaxa sistemul de
canalizare si al contractului abonament de preluare la canalizarea localitatii, incheiat cu
aceasta, cerandu-se si avizul inspectoratelor de sanatate publica. Dupa obtinerea acordului de
racordare este obligatorire obtinerea avizului si autorizatiei de gospodarire a apelor, conform
prevederilor Legii apelor nr. 107/1996. […]
Retaua de canalizare a apelor uzate menajere se va amplasata sub carosabil, la
distanta de 3,0 m fata de reteaua de alimentare cu apa si la distanta de 4,0 m fata de retaua
de redusa presiune – gaze naturale.
Sistemul de canalizare al apelor uzate menajere se va realiza, in conformitate cu
configuratia terenului, gravitaţional.
Accesorii si lucrari canalizare: caminele de vizitare au rol de camine de linie sau
racord si se vor amplasa la maxim 60 m. […] Pentru a evita infiltratiile de apa din panza
subterana in reteaua de canalizare s-a prevazut ca radierul caminelor sa fie prefabricat, din
beton armat, realizandu-se astfel atat un grad ridicat de impermeabilitate cat si o etanseizare
buna la racordul cu tuburile de canalizare.
Executia si pozarea retelelor de canalizare se va face paralel cu cele de alimentare
cu apa, conductele vor fi pozate subteran sub adancimea limita de inghet si tinand cont de
eventuala existenta a celorlalte retele subterane din zona, in cazul in care au trasee comune,
ca: retele electrice, telecomunicatii, gaz etc. […]
Instalații exterioare de canalizare a apelor meteorice
Evacuarea apelor pluviale colectate de pe intreg amplasametul studiat se va realiza
printr-o retea de canalizare de incinta ce va fi evacuata in canalul de desecare existent
in partea de Vest a incintei, cu acordul ANIF. Pentru a putea prelua debitul de ape
pluviale, initial realizarii investitiei se propune reamenajarea canalului de desecare prin
curatarea malurilor de vegetatie si a radierului de sedimente astfel incat sa rezulte panta de
20
curgere necesara, deasemenea se va avea in vedere realizarea unei sectiuni de curgere
corespunzatoare. Pentru reducerea adancimii de pozare a conductelor, evacuarea apelor de
ploaie se propune a se realiza in trei puncte dinstincte. Inainte de deversare in canal se va
face o preepurare a apelor de ploaie prin intermediul a trei separatoare de hidrocarburi
prevazute cu by-pass.
Debitul maxim de ape pluviale evacuat in canal este de 1.690,92 l/s.
Reteaua exterioara de canalizare este realizata în sistem separativ în interiorul
incintei, existând o retea pentru preluarea apelor menajere si o retea pentru preluarea
apelor pluviale de pe acoperisuri si platforme.
Reteaua de canalizare pluviala va prelua atat apele de pe invelitori cat si cele de pe
platforme.
Apele pluviale de pe platforme (parcari autoturisme, drumuri de incinta) vor
fi preluate prin intermediul gurilor de scurgere, si trasportate cu ajutorul retelei de
incinta spre separatoarele de hidrocarburi, cu decantor de namol, filtru coalescent si
conducta de by-pass urmând ca apoi sa fie deversate în canalul de desecare. Gurile
de scurgere se vor realiza prefabricate de beton cu blocaj pentru mirosuri, gratar 500x500
mm, clasa de circulabilitate D 400 kN, iar scurgerea va avea diametrul nominal DN150.
Pentru tratarea apelor pluviale cazute pe suprafata parcarilor se vor prevedea trei
separatoare de hidrocarburi cu by-pass 65/650 l/s având o capacitate totala de tratare a 650
l/s.
Separatorul de hidrocarburi a fost ales în functie de debitul apelor de ploaie ce
trebuie sa fie tratate. Debitul total de ape pluviale Q este urmatorul:
- Debit de ape pluviale preluate de pe suprafata acoperisului Qa
- Debit de ape pluviale preluate de pe alei si platforme , Qp
- Debit de ape pluviale preluate de pe spatiile verzi Qsv
- Suprafata acoperis Sa=47.000 mp.
- Suprafata alei, drumuri parcari si platforme Sp = 61.000 mp
- Suprafata spatii verzi Ssv = 72.000 mp
- Frecventa admisa este 1/2 conform SR 1846-2:2007
- Durata ploii de calcul este 10 min
- Intensitatea ploii de calcul corespunzătoare este i = 210 L/(ha x s)gh
21
- Coeficientul de scurgere de pe suprafata acoperisului φ=0,95
- Coeficient de scurgere de pe alei si platforme , Φ=0,80
- Coeficient de scurgere de pe spatiile verzi , Φ=0,10
- Coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul m=0,8
- Qa = 0,0001 x i x φ x Sa x m
- Qa = 0,0001 x 210 x 0,95 x 47000 x0,8 = 750,12 L/s
- Qp = 0,0001 x i x Sp x Φ x m
- Qp= 0,0001 x 210 x 61000 x 0,8 x 0,8 = 819,84 L/s
- Qsv = 0,0001 x i x Ssv x Φ x m
- Qsv= 0,0001 x 210 x 72000 x 0,1 x 0,8 = 120,96 L/s
- Debitul total de ape pluviale
- Q=Qa+Qp+Qsv=750,12 +819,84 +120,96 =1.690,92 l/s
Conductele vor fi pozate subteran sub adancimea limita de inghet si tinand cont de
eventuala existenta a celorlalte retele subterane din zona, in cazul in care au trasee comune,
ca: retele electrice, telecomunicatii, gaz etc. […]
Rețele exterioare de energie electrică
In apropierea amplasamentului exista doua linii electrice de medie tensiune. De la
acestea se va realiza un branșament de medie tensiune si un post de transformare pentru
obiectivul studiat. Putere electrica absorbita este estimata la cca. 1,50 MW.
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
UTR ISm – INSTITUȚII ȘI SERVICII MEDICALE
Regulamentul local de urbanism este o documentație cu caracter de reglementare
care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenului, de realizare și
funcționare a construcțiilor pe zona studiată, delimitata astfel:
- la sud, de Calea Șurii Mici;
- la est, de proprietăți private;
- la vest, de un canal de drenare a terenurilor agricole aflat în proprietatea ANIF;
22
- la nord, de proprietăți private.
Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii la autorizarea executării
construcțiilor pe terenuri din zona menționată, aplicându-se parcelelor identificate prin:
- CF Sibiu nr. 127759 (191.800 mp - teren arabil, neîmprejmuit);
- CF Sibiu nr. 125625 (2.950 mp – drum / teren neîmprejmuit);
- CF Sibiu nr. 125620 (7.500 mp – tufăriș / teren neîmprejmuit).
Regulamentul de față detaliază și completează prevederile Regulamentului Local
de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu.
Documentația a fost solicitata beneficiarului prin Certificatul de Urbanism nr. nr.
936/25.04.2018) eliberat de Primăria Municipiului Sibiu, cerință detaliată prin avizul de
oportunitate nr. 9/11.06.2018.
Domeniul de aplicare
Prezentul Plan Urbanistic Zonal, precum și Regulamentul Local de Urbanism
aferent reprezintă norme obligatorii pentru autorizarea construcțiilor pe porțiunea de țesut
urban menționată mai sus. Suprafața totală a zonei de reglementare ce face obiectul PUZ-
ului este de 202.250 mp, determinată conform planșei U-03-01 Reglementări Urbanistice
– Zonificare funcțională. Suprafața zonei studiate este de 1.217.570 mp, determinată
conform U-01-01 Plan de încadrare în zonă.
2. Reguli generale privind modul de ocupare al terenului
2.1. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea
patrimoniului natural și construit
2.1.1. Autorizarea executării construcțiilor pe terenuri din intravilan este permisă
cu respectarea condițiilor impuse de lege, de regulamentul general de urbanism și de
prezentul regulament; autorizarea se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile
locale pentru ocuparea rațională a terenurilor și pentru realizarea construcțiilor,
amenajărilor și lucrărilor tehnico-edilitare aferente acestora în ansambluri compacte
2.1.2. Se va asigura racordarea la rețelele tehnico-edilitare necesare a tuturor
obiectivelor, cu respectarea normelor de protecție sanitare, a mediului și a celorlalte acte
normative în vigoare. Nu se vor accepta soluții de gestiune locală.
2.1.3. Deșeurile rezultate în timpul desfășurării activității de construire cât și ca
rezultat al utilizării ulterioare a construcțiilor vor fi colectate în recipiente speciale și
eliminate de pe amplasament prin intermediul unor firme specializate în colectarea și
neutralizarea acestor deșeuri.
23
2.2. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului
public
2.2.1. Autorizarea executării construcțiilor sau amenajărilor în zone expuse la
riscuri naturale – alunecări de teren, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, eroziuni, zone
inundabile etc. – este interzisă, cu excepția acelora care au drept scop limitarea efectelor
acestora.
2.2.2. Autorizarea executării lucrărilor care, prin dimensiunile și destinația lor,
presupun cheltuieli de echipare edilitară ce depășesc posibilitățile financiare și tehnice ale
administrației publice locale ori ale investitorilor interesați sau care nu beneficiază de
fonduri de la bugetul de stat este interzisă.
2.2.3. Autorizarea executării lucrărilor se face cu condiția asigurării compatibilității
dintre destinația construcției și funcțiunea principală a zonei.
2.2.4. Autorizarea executării lucrărilor se face cu condiția ca procentul de ocupare
a terenului să nu depășească limita stabilită prin prezentul regulament.
2.2.5. Se vor respecta distanțele de siguranță între clădiri conform Normativului de
siguranță la foc a construcțiilor P 118-99.
2.3. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenurilor pentru construcții
2.2.1. Reparcelarea terenurilor și dezmembrările necesare îndeplinirii obiectivelor
de utilitate publică sunt definite în planșa U-05-01 Obiective de utilitate publică /
Proprietatea asupra terenurilor / Circulația juridică a terenurilor.
3. Utilizare funcțională
3.1. Utilizări admise
3.1.1. Prin prezentul Regulament Local de Urbanism se admite dezvoltarea
următoarelor tipuri de funcțiuni:
- Funcțiuni de sănătate;
- Funcțiuni de învățământ;
- Funcțiuni comerciale (terțiare) cu caracter intraurban;
- Funcțiuni de turism cu caracter intraurban;
- Funcțiuni rezidențiale (exclusiv locuințe colective);
- Servicii aferente zonelor de locuințe;
24
- Funcțiuni aferente echipării tehnico-edilitare;
- Funcțiuni aferente infrastructurii de transport public.
3.2. Utilizări admise cu condiționări
3.2.1. Se admite extinderea, mansardarea sau supra-etajarea clădirilor existente cu
respectarea condițiilor de amplasare, echipare și configurare (Secțiunea 4) precum și a
posibilităților maxime de ocupare și utilizare a terenului (Secțiunea 5) prevăzute de
prezentul regulament. În cazul mansardărilor, suprafața nivelului (SN) va reprezenta 60%
din suprafața nivelului curent. (se va lua în calcul numai porțiunea cu hliber ≥ 1.40m.
3.2.2. Se recomandă a fațadele orientate spre spațiul public al străzilor principale,
piețelor sau scuarurilor publice să conțină la parter funcțiuni de interes public cu acces
direct.
3.3. Utilizări interzise
3.3.1. Sunt interzise orice utilizări, altele decât cele admise la punctele 3.1 și 3.2
3.3.2. Sunt interzise lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din
spațiile publice sau de pe parcelele adiacente.
4. Condiții de amplasare, echipare și configurare a clădirilor
4.1. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii
4.1.1. Amplasarea în interiorul parcelei.
Clădirile se vor retrage față de limitele parcelelor cu o distanță minimă egală cu 20
m.
4.1.2. Amplasarea clădirilor unele față de celelalte pe aceeași parcelă.
Distanța minimă dintre două clădiri aflate pe aceeași parcelă va fi egală cu înălțimea
clădirii mai înalte, măsurată la cornișă sau atic de la cota terenului sistematizat în punctul
cel mai înalt, dar nu mai puțin decât 5 m. Fac excepție situațiile în care ambele clădiri
prezintă spre interspațiul dintre ele exclusiv spatii anexe sau spații de circulație internă,
când distanța minimă se poate reduce la 3/4 din înălțimea clădirii mai înalte, măsurată la
cornișă sau atic în punctul cel mai înalt, de la cota terenului sistematizat, dar nu mai puţin
de 3 m.
4.1.3. In dispunerea funcțiunilor pe parcelă se vor respecta retragerile minime față
de funcțiunile de sănătate, impuse de cadrul legal în vigoare.
4.2. Circulații și accese
25
4.2.1. Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă există
posibilități de acces la drumurile publice. Caracteristicile acceselor la drumurile publice
trebuie sa permită intervenția mijloacelor de stingere a incendiilor.
4.2.2. Autorizarea executării construcțiilor și a amenajărilor de orice fel este
permisă numai dacă se asigură accese pietonale.
4.2.3. Funcțiunile vor fi astfel dispuse pe parcelă încât să nu blocheze punctele de
acces dedicate funcțiunilor de sănătate, respectiv să permită separarea fluxurilor de acces
dedicate funcțiunilor de sănătate.
4.2.4. În cazul amplasării pe parcelă a unui heliport, se vor respecta reglementările
și distanțele de siguranță impuse de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
4.2.5. În zona alocată funcțiunilor de sănătate, accesele vor fi organizate astfel încât
să permită funcționarea optimă a următoarelor zone:
- Zona publică: partea incintei cuprinsă între accesul principal în incintă și accesele
principale în spital în care au acces cea mai mare parte a utilizatorilor externi și a
vehiculelor;
- Zona de serviciu: zona delimitată de accesele, circulațiile și platformele aferente
clădirilor ce adăpostesc funcțiuni tehnico-edilitare;
- Zona de recreere pentru bolnavi (parcul spitalului) – cuprinde spațiile verzi și
aleile de promenadă în aer liber rezervate pacienților; se va avea în vedere o relație
cât mai directă între aceasta și nodurile de circulație verticală care deservesc
funcțiunile de sănătate;
- Zonele de protecție – cuprind spațiile plantate de protecție a microclimatului și
alte zone restricționate pentru protecția unor funcțiuni.
4.2.6. În zona alocată funcțiunilor de sănătate, dimensionarea aleilor carosabile
se va face în funcție de trafic (fluxuri), de nevoile de staționare, de gabaritele mijloacelor
de transport utilizate. Aleile carosabile vor fi separate de aleile pietonale și lățimea acestora
nu va mai fi mai mică de:
- 2,5 m pentru aleile carosabile utilizate ocazional, în care caz la lungimi mai mari
de 25 m se vor prevedea supralărgiri pentru depășire, iar la capete zone de
întoarcere;
- 4 m pentru aleile carosabile de trafic mic sau cele care presupun staționări,
prevăzute la capete cu zone de întoarcere;
26
- 6 m și peste 6 m pentru aleile carosabile mai intens circulate (accese principale la
spitalele mici şi mijlocii, accese la zona de serviciu pentru spitalele mari, accese la
sectorul de urgențe când acesta este dezvoltat etc).
4.2.7. Aleile pietonale destinate plimbării bolnavilor spitalizați, se vor soluționa
distinct de celelalte circulații, la distanță de aleile sau platformele carosabile, precum și de
zonele în care se manipulează materiale şi echipamente, substanțe cu potențial toxic,
inflamabil sau exploziv.
4.2.8. Se va asigura un culoar de acces cu o lățime de minim 3 m pe latura de vest,
pentru întreținerea canalului de drenare a terenurilor agricole.
4.3. Staționarea autovehiculelor
4.3.1. Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform cadrului aflat în vigoare la
data realizării proiectului.
4.3.2. În situațiile în care se vor dezvolta funcțiuni diferite în interiorul aceleiași
parcele, necesarul de parcaje va fi dimensionat prin însumarea parcajelor necesare fiecărei
funcțiuni în parte.
4.3.3. Distanța de amplasare a parcajelor la sol față funcțiunile admise va respecta
prevederile Ord. nr. 119/2014.
4.4. Înălțimea maximă admisă a clădirilor
4.4.1. Numărul de niveluri subterane și supraterane va fi determinat pentru fiecare
funcțiune în parte, conform normelor specifice, cu condiția respectării înălțimii maxime
admise prin prezentul regulament.
4.4.2. Înălțimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la cornișa superioară sau la
aticul ultimului nivel neretras, în punctul cel mai înalt, nu va depăși 25 m, de la cota
terenului sistematizat.
4.4.3. Înălțimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la coama acoperișului sau la
aticul nivelului cel mai înalt, în punctul cel mai înalt, nu va depăși 29 m, de la cota terenului
sistematizat.
4.5. Aspectul exterior al clădirilor
4.5.1. Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul
programului (locuire). Se interzice realizarea de pastișe arhitecturale sau imitarea stilurilor
27
istorice. Materialele folosite vor fi de bună calitate, în acord cu programul şi arhitectura
clădirilor.
4.5.2. Mobilierul urban va fi integrat proiectului arhitectural, subordonându-se
totodată unui concept coerent pentru imaginea urbană a spațiilor publice din întregul
ansamblu rezidențial.
4.6. Condiții de echipare edilitară
4.6.1. Beneficiarul se obligă sa racordeze construcțiile, potrivit reglementărilor
legale, la rețeaua tehnico-edilitară publică.
4.6.2. Se interzice branșarea la rețele de apă industriale.
4.7. Spații libere și spații plantate
4.7.1. Pentru funcțiunile de sănătate, se vor asigura spații verzi cu o suprafață
minimă de 20 mp/pat.
4.7.2. Pentru restul funcțiunilor admise pe parcelă se vor respecta suprafețele
minime de spații libere și plantate prevăzute de cadrul legal aflat în vigoare la data realizării
proiectului.
4.7.3. Eliminarea vegetației înalte mature este interzisă, cu excepția situațiilor în
care aceasta reprezintă un pericol iminent pentru siguranța persoanelor sau bunurilor sau
în care împiedică realizarea construcției.
4.7.4. Pentru fiecare arbore matur tăiat în condițiile prezentului regulament se vor
planta, în interiorul aceleiași parcele, minimum trei arbori.
4.7.5. Parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare patru locuri de
parcare.
4.8. Împrejmuiri
4.8.1. Se vor respecta prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent
Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu.
4.8.2. Suprafața de teren alocată funcțiunilor de sănătate va fi delimitată de zonele
din jur, astfel încât accesul în incintă să fie controlat.
5. Posibilități maxime de ocupare și utilizare a terenului
5.1. Procent maxim de ocupare a terenului (pot)
5.1.1. Se admite un POT maxim de 60%.
28
5.1.2. În dispunerea funcțiunilor pe parcelă, se vor defini și prezerva suprafețele de
teren necesare dezvoltării (extinderii) ulterioare a funcțiunilor de sănătate, cu asigurarea
modalităților de extindere a serviciilor gospodărești, circulațiilor și rețelelor de utilități.
5.2. Coeficient maxim de utilizare a terenului (cut)
5.2.1. Se admite un CUT maxim de 2,4.
2.2. Relația PUZ cu alte proiecte, planuri și programe relevante
Corelarea obiectivelor stabilite pentru PUZ se face în raport cu proiectele, planurile,
programele sau strategiile aprobate la nivel national, regional și local.
► P/P la nivel național
- Planul de amenajare a teritoriului național, toate secțiunile aprobate (Sectiunea 1 –
Căi de comunicații; Sectiunea 2 – Apa; Secțiunea 3 – Zone protejate, naturale și
construite; Secțiunea 4 – Rețeaua de localități; Secțiunea 5 – Zone de riscuri
naturale; Secțiunea 6 – Zone cu resurse turistice);
- Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a Romaniei – Orizonturi 2013-2020-
2030;
- Strategia națională a României privind schimbările climatice 2013-2020 și Planul
național de acțiune pentru implementarea strategiei;
- Planul național de gestionare a deșeurilor (2018);
- Strategia și politica națională în domeniul gospodăririi apelor;
- Strategia națională de sănătate 2014-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea
strategiei.
► P/P la nivel regional
- Planul și Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020;
- Planurile regionale de servicii de sănătate (2016), Partea VII – Plan regional privind
serviciile de sănătate Regiunea Centru;
- Planul regional de actiune pentru mediu – Regiunea 7 Centru (2007-2013);
29
- Planul Regional de Gestionare a Deseurilor;
- Planul de management al bazinului hidrografic Olt.
► P/P la nivel județean și local
- Strategia de dezvoltare a județului Sibiu pentru perioada 2012-2020 (revizuită,
actualizată și completată);
- Planul de amenajare a teritoriului județean Sibiu;
- Planul local de acțiune pentru mediu, județul Sibiu (2014);
- Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Sibiu;
- Ghidul de dezvoltare al municipiului Sibiu 2014-2024;
- Strategia integrată de dezvoltare urbană durabilă a municipiului Sibiu (2023);
- Strategia privind adaptarea la schimbările climatice în municipiul Sibiu;
- Planul de acțiune pentru prevenirea și reducerea zgomotului ambiant în municipiul
Sibiu (2014);
- Plan de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 pentru municipiul Sibiu;
- PUG municipiul Sibiu;
- PUZ-uri și proiecte aprobate în zona limitrofă.
Terenul studiat prin PUZ se situează în partea de NV în intravilanul municipiului
Sibiu, într-o zonă propusă pentru reconversie funcțională conform Planului Urbanistic
General al Municipiului Sibiu aprobat cu HCL 165/2011.
Conform PUG, din punct de vedere al categoriilor funcționale de dezvoltare și al
eventualelor servituți, terenul de interes se încadrează în:
- UTR UL3 – Locuințe cu regim mediu de înălțime,
- UTR UM – Zonă de urbanizare – zonă mixtă,
- UTR UIs – Zonă de urbanizare – instituții și servicii,
- UTR UTp – Zonă de urbanizare pietonală cu rol de generatoare rezidențială.
30
Privind accesibilitatea rutieră, amplasamentul este conectat la rețeaua urbană a
municipiului Sibiu prin intermediul străzii Calea Șurii Mici, stradă care a fost reglementată
prin PUG ca stradă de categoria II, profil tip II.D, cu ampriza totală de 35 m. Astfel că
ocazionat de propunerea PUZ, se vor reconfigura arterele de circulație rutiere și pietonale
conform PUG aprobat și în relație cu documentațiile de urbanism din zonă aprobate. Vor
fi asigurate locuri de parcare conform Regulamentului General de Urbanism aprobat cu
HG nr. 525/1996.
Fig. nr. 1 – Extras din PUG mun. Sibiu (sursa: Plan reglementări urbanistice,
zonificarea teritoriilor intravilane)
Cu privire la PUZ-uri și proiecte aprobate în zona limitrofă, s-au aprobat o serie
de documentații de urbanism:
31
Nr.
crt.
Plan urbanistic zonal HCL
1 PUZ “Parcelare și construire locuințe zona străzii
Tractorului, Sibiu”
-aprobat cu HCL 95/2017
2 PUZ „Construire ansamblu rezidențial locuințe
colective S+P+3E+R - DJ 143 în continuarea Calea
Șurii Mici f.n.”
-aprobat cu HCL 156/2013 și
HCL 149/2016, modificat cu
HCL 100/2017
3 Modificare PUZ „Zonă de dezvoltare - Ansamblu
rezidențial locuințe DJ 143 - Calea Șurii Mici f.n.”
-aprobat cu HCL 351/2017
4 PUZ „Zonă de urbanizare – zonă centrală în afara
zonei construite protejate, Calea Șurii Mici”
-aprobat cu HCL 326/2013.
Față de reglementările aprobate în vecinătate cu funcțiuni de zonă rezidențială sau
de urbanizare/zonă centrală, propunerea de reglementare pentru spital județean de urgență
a avut în vedere respectarea distanțelor minime de protecție sanitară față de zone
rezidențiale și arterele de circulație cu trafic intens, distanțe care sunt stabilite de OMS nr.
119/2014 privind aprobarea Normelor de viață și sănătate publică privind mediul de viață
al populației, modificat prin OMS nr. 994/2018. Drept urmare, s-a concluzionat că noua
funcțiune pentru spital județean de urgență, nu va afecta investițiile planificate prin
planurile urbanistice zonale sau prin proiectele deja aprobate.
32
33
Cu privire la unitățile în funcțiune și zonele de interes, s-au considerat următoarele:
Tab. nr. 1
Nr.
crt.
Proiect, unitate, zonă funcțională,
obiectiv de interes, zonă protejață
etc.
Distanța față de
suprafața
edificabilă PUZ
Distanțe minime de protecție sanitară,
sau alte zone de protecție specială
1 Ferma didactică – Colegiul Agricol
Sibiu (capacitate: 29 capete bovine, 37
capete suine; fără platformă de stocare
dejecții)
-103,3 m
*
-50 m (ferme taurine până la 50 locuri)
-100 m (ferme suine până la 50 locuri)
(cf. OMS 119/2014, modif. cu OMS
994/2018, art. 11)
2 Unitate depozitare și comercializare
șeminee și zona pentru agrement
(paintball)
-în vecinătatea
perimetrului PUZ
-
3 Centura Sibiu – A1 ~1.240 m -50 m – față de artere de trafic intens
(cf. OMS 119/2014, modif. cu OMS
994/2018, art. 4, pct. 1)
4 ROSCI0093 Insulele stepice Șura
Mică-Slimnic
~1.800 m -
5 Alte proiecte rezidențiale dezvoltate în
zona
- Magnolia Rezidence – Cl. Șurii
Mici
- Belvedere Rezidence – zona
rezidențială de pe str. Ogorului.
~750 m
~780 m
-50 m – față de zone rezidențiale
(cf. OMS 119/2014, modif. cu OMS
994/2018, art. 11)
6 Zona industrială de Vest a mun. Sibiu
-stație de betoane
~1.100 m
~1.300 m
-**
-500 m
(cf. OMS 119/2014, modif. cu OMS
994/2018, art. 11)
7 Aeroportul International Sibiu ~2.460 m -zonă de servitute aeronautică ***
8 Depozitul ecologic pentru deșeuri
Cristian
~4.170 m -1.000 m
(cf. OMS 119/2014, modif. cu OMS
994/2018, art. 11)
9 Unitate colectare-neutralizare deșeuri
medicale Stericycle S.R.L.
~1.570 m -
10 Unitate colectare deșeuri feroase,
neferoase, hârtie-carton, plastic, DEE
(UNITRANS)
~230 m -100 m
(cf. OMS 119/2014, modif. cu OMS
994/2018, art. 11)
11 Rețele edilitare
- LEA 110 kV
- LEA 20 kV
- Conductă gaze medie presiune
-in interiorul
perimetrului PUZ
-18,5 m st.-dr. față de LEA 110 kV
-12 m st.-dr. față de LEA 20 kV
12 Canal ANIF -la limita
perimetrului PUZ
-2 m față de ampriza canalului de desecare
*distanță măsurată față de limita suprafeței edificabile prin PUZ
**OMS nr. 119/2014, art. 13, alin 2 – Zona industrială va fi stabilită astfel încât poluanţii să nu depăşească valorile-
limită şi concentraţiile maxime admisibile în aerul ambiental din teritoriile protejate, astfel cum sunt ele prevăzute în
legislaţia naţională din domeniul calităţii aerului.
34
Nr.
crt.
Proiect, unitate, zonă funcțională,
obiectiv de interes, zonă protejață
etc.
Distanța față de
suprafața
edificabilă PUZ
Distanțe minime de protecție sanitară,
sau alte zone de protecție specială
***Sursa – Planșa: Zone cu servituți aeronautice.
https://www.sibiuairport.ro/Content/MyWebSite/ImageMenu/a9f3a135-cd5a-4d1c-b214-1336f2122ab8ZP_AIS_2.pdf
Raportat la strategiile/planurile de dezvoltare aprobate la nivel local, luând în
considerare unitățile în funcțiune și alte obiective de interes, reglementările stabilite prin
PUZ nu contravin direcțiilor de dezvoltare stabilite și funcțiunilor existente în zonă.
În sprijinul acestei afirmații se precizează că distanțele minime de protecție sanitară se
stabilesc prin OMS nr. 119/2014 modificat de OMS nr. 994/2018. De asemenea, PUZ-urile
aprobate în zonă pentru funcțiuni rezidențiale și construcțiile rezidențiale existente
reprezintă receptori sensibili și condiționări viitoare pentru dezvoltarea zonelor industriale
sau a altor unități poluante în vecinătate.
În evaluarea strategică de mediu s-au luat în considerație și punctele de vedere ale
administrației locale, ale autorităților de control, ale administratorilor rețelelor de utilități
și ale publicului interesat. Etapele consultărilor s-a derulat după următorul program:
Tab. nr. 2 – Programul consultărilor pe parcursul elaborării PUZ
Nr.
crt.
Data / locul
desfasurarii
consultarii –PUZ
Participanți Observatii ale instituțiilor și ale
publicului interesat
Felul si
numarul
actului
1 04 septembrie 2018,
orele 12:00 – 13:15
Sala Mică
Consiliul Județean
Sibiu
-CJ Sibiu
-Primaria Mun. Sibiu
-Manager Spital
Clinic Județean de
Urgență
-Manager Spital
Clinic Pediatrie
-S.C. Hospital
Consulting Tg. Mureș
-Gradul de integrare al celor două spitale
corelat cu finanțarea investițiilor.
-Accesibilitatea spitalului
-Spații de parcare
-Eficiența energetică a construcțiilor
-Spații de cazare pentru aparținători care
trebuie să se regăseasca pe terenul de
amplasare a spitalului
-Zona destinată UPU va deservi atât
urgențele pentru adulți, cât și urgențele
pentru copii, variantă acceptată de
ambele spitale.
-Separarea se va face în interior la nivel
de fluxuri (adulți/copii).
-Blocul UPU va avea legătură directă cu
o zonă de explorări funcționale dedicată,
separată de zona de explorări funcționale
care deservește cele două spitale.
Raport de
sinteză
Întâlnire de
lucru PUZ
Spitalul
Clinic
Județean de
Urgență
Sibiu
nr.13746 /
07.09.2018
2 04 octombrie 2018,
orele 12:00 – 15,00
Sala Mică
Consiliul Județean
Sibiu
-Titularul PUZ
-Echipa de proiect
-Reprezentanți ai
unităților sanitare
-S-au propus două variante de mobilare
și de acces în interiorul parcelei.
-S-au făcut sugestii referitoare la
mobilarea viitoare în cele două variante,
-
35
Nr.
crt.
Data / locul
desfasurarii
consultarii –PUZ
Participanți Observatii ale instituțiilor și ale
publicului interesat
Felul si
numarul
actului
-Reprezentanți ai
furnizorilor de
utilități
- Primaria Mun. Sibiu
-Manager și alți
reprezentanți ai
Spitalului Clinic
Județean de Urgență
-Manager Spital
Clinic Pediatrie
optimizarea fluxurilor de trafic, de
personal, pacienți și de aparținători.
-S-au discutat soluțiile și posibilitatea de
asigurare a utilităților în zonă.
3 19 noiembrie 2018
orele 09,00-10,00
Sala Mică
Consiliul Județean
Sibiu
-Titularul PUZ
-Echipa de proiect
- Primaria Mun. Sibiu
-Manager Spitalului
Clinic Județean de
Urgență
-Manager Spital
Clinic Pediatrie
-S.C. A.PLAN S.R.L. a prezentat
modificările aduse documentației, în
vederea depunerii acesteia în data de
22.11.2018 la Primăria Municipiului
Sibiu pentru ședința CTATU din luna
decembrie 2018.
-
4 23 noiembrie 2018
orele 11,00-13,00
Sala Mică
Consiliul Județean
Sibiu
- Titularul PUZ
-Echipa de proiect
-Reprezentanți ai
DSP, ITM, ANIF,
GNM-CJ SB, IPJ,
ISU, SGA, Direcția
pt Agricultură
-Primaria Mun. Sibiu
-În raportul de mediu, se va ține cont și
de impactul dezvoltării urbane pe care
spitalul o va angrena în zonă, inclusiv de
impactul traficului generat asupra poluări
aerului (locuri de cazare, etc).
-Acolo unde este necesar, se vor propune
măsuri de diminuare a impactului.
-RM va trebui să trateze și alternative la
situația agreată.
-În urma discuțiilor, întâlnirea din data
de 23.11.2018 este considerată suficientă
pentru întocmirea RM.
-RM va fi pus în consultare publică și va
fi transmis si instituțiilor care au
participat la Grupul de Lucru.
Raport de
Sinteză din
23.11.2018
În concordanță cu tema de proiectare, după integrarea considerațiilor legislației în
vigoare, ale autorităților locale, după consultarea principalelor direcții stabilite prin planuri
aprobate la nivel local și după integrarea condiționărilor incluse în Avizele de specialitate
emise pentru PUZ, au rezultat principalele obiective.
PUZ-ul a urmărit reglementarea optimă a parcelei din punct de vedere urbanistic,
pe parcursul elaborării acestuia fiind integrate cerințele de mediu, sănătate publică și
amenajarea teritoriului, fiind luate în considerare obiectivele și scopul principalelor
politici, strategii și planuri promovate la nivel local, regional și național.
36
Propunerea funcțională și de reglementare urbanistică a parcelei a ținut cont de
funcțiunile deja promovate în vecinatate, s-au respectat zonele de protecție și distanțele
minime de protecție sanitară față de funcțiunile învecinate și față de arterele de trafic.
Tab. nr. 3 – Principalele obiective ale PUZ
Indicativ Obiectiv principal stabilit prin PUZ
O1 Reglementarea funcțiunii terenului
O2 Utilizarea funcțională a terenului, în relație cu planurile de urbanism aprobate în
zonă
O3 Modul de ocupare al terenului şi condițiile de realizare a construcțiilor
O4 Trasarea și profilarea viitoarelor drumuri in corelare cu cele existente sau prevăzute
prin planurile de urbanism
O5 Realizarea lucrărilor rutiere și tehnico-edilitare necesare creării unei infrastructuri
adecvate noilor funcțiuni
O6 Asigurarea unei dezvoltări durabile a zonei
Tab. nr. 4 – Corelația obiectivelor stabilite prin PUZ cu direcțiile, obiectivele și
măsurile stabilite prin P/P aprobate
Obiective
PUZ
Strategia
națională
de
sănătate
(OS 4.4.)
PATJ PLAM Strategia de
dezvoltare a
județului
Sibiu
2012-2020
SIDU
mun. Sibiu
(2017)
PUG
mun.
Sibiu
PMUD
mun.
Sibiu
(2016)
Plan
zgomot
PUZ-uri
limitrofe
O1 + + 0 + + 0 + – 0
O2 + + 0 + + 0 + 0 0
O3 + + 0 + + 0 + 0 0
O4 + + 0 + + + + – 0
O5 + + + + + + + – 0
O6 + + + + + + + + +
Explicatie:
+ corelație pozitivă
0 neutru
– corelație negativă
Reglementarea spitalului județean de urgență reprezintă o oportunitate de
îmbunătățire a infrastructurii medicale conform “Strategiei integrate de dezvoltare a
municipiului Sibiu” (SIDU, 2017). Dat fiind potențialul ascendent de dezvoltare aferent
37
zonei de NV a orașului, și accesibilitatea crescută oferită de Autostrada A1, unitatea de
primiri urgențe a spitalului va avea o mai mare importanță. Dincolo de aspecte referitoare
la creșterea calității infrastructurii medicale care va îmbunătăți calitatea vieții, există o
preocupare constantă pentru partea de cercetare, spitalul colaborând cu Facultatea de
Medicină în această direcție (SIDU, 2017).
Relocarea unor secții spitalicești aflate în oraș va permite pe de o parte, dezvoltarea
unui centru spitalicesc de importanță și utilizarea terenurilor rămase vacante în oraș pentru
amplasarea unor dotări de interes public în acele zone (PMUD Sibiu, 2016). Proiectul
pentru construirea Spitalului Clinic Județean de Urgență din municipiul Sibiu, face parte
din soluțiile propuse în PMUD și se fundamentează prin studii de specialitate.
În urma analizei efectuate în prezentul capitol, s-a concluzionat că obiectivele de
reglementare stabilite prin PUZ se armonizează cu obiectivele strategiilor/P/P
aprobate, cu cerințele instituțiilor de reglementare și cu necesitățile publicului
interesat.
2.3. Prezentarea opțiunilor relevante identificate; alternative față de cele conținute în Planul Urbanistic Zonal, inclusiv alternativa „zero”
În urma consultărilor efectuate (vezi tab. nr. 2), alternativele discutate de titular și
studiate de echipa de proiect pe parcursul elaborării PUZ s-au referit la următoarele
aspecte:
Tab. nr. 5
38
Aspect Întrebări Răspunsuri posibile pentru alegerea alternativelor
PUZ
Necesitatea
implementarii
planului
Se poate
satisface
cererea fără
impementarea
PUZ –
alternativa „0”?
Conform expertizelor efectuate pentru spitalele aflate în
subordinea CJ Sibiu și pentru Spitalul clinic de pediatrie,
rezultă necesitatea unui nou spital clinic județean de
urgență.
Conform Planului regional de sănătate – Regiunea
Centru, domeniul strategic 2: servicii medicale, rezultă
necesitatea de „creșterea gradului de siguranță în rândul
populației prin consolidarea sistemului de urgență
integrat și asigurarea accesului egal la serviciile de
îngrijire medicală de urgență”.
Fără reglementarea terenului prin PUZ nu se poate
satisface această necesitate.
Se poate atenua
impactul
implementării
propunerilor
PUZ?
Da, se pot aplica măsuri de minimizare sau prevenire la
faza de proiectare, implementare și autorizare a lucrărilor
de construire.
Reglementarea
funcțiunii –
modalități /
date tehnice /
soluții de acces
PUZ-ul se
poate realiza în
alt mod, sau se
pot considera
alte alternative
de
implementare?
Pe parcursul procesului de elaborare al PUZ, au fost
studiate alternative de mobilare a parcelei ținându-se
cont de cerințele/necesitățile a amenajare și de fluxuri
funcționale de pacienți, aparținători și cadre medicale în
interiorul parcelei.
S-au studiat și alternativele de acces în parcelă ținând
cont de:
- Studiul de trafic (Universitatea Tehnică Cluj
Napoca),
- Planul de mobilitate urbană,
- PUG aprobat.
Alternativele uutdiate au ținut cont de proiecteleși PUZ-
urile deja aprobate în zonă, de reglementările PUG privind
arterele de trafic auto și pietonal, dar și de zonele
funcționale învecinate.
Termene de
implementare
Pentru
implementarea
propunerilor
PUZ se poate
aloca un alt
interval de
timp?
Termenul de implementare a PUZ depinde de accesarea
liniilor de finanțare (fonduri UE, buget propriu, împrumut
etc.).
Alte aspecte de interes în evaluarea strategică de mediu se pot referi și la
amplasamentul planului urbanistic.
39
Tab. nr. 6
Aspect Întrebări Raspunsuri posibile pentru alegerea alternativelor
PUZ
Amplasament
Se pot alege
alte terenuri
pentru
reglementarea
propusă?
Amplasamentul PUZ trebuie să respecte criteriile stabilite:
- titularul PUZ trebuie să dețină dreptul de folosință
asupra terenului;
- terenul trebuie să asigure condițiile de calitate a
mediului pentru funcțiunea propusă;
- terenul trebuie să beneficieze de acces facil pe arterele
de trafic;
- reglementarea terenului, nu trebuie să afecteze
folosințele ulterioare ale terenurilor din vecinătate, sau
să afecteze arii de protecție specială.
PUZ-ul s-a inițiat de titular pentru amplasamentul stabilit în Calea Șurii Mici în
baza criteriilor menționate anterior și în baza altor considerente interne administrative,
drept urmare analiza strategică de mediu se reveră în continuare la alternativele de mobilare
în interiorul parcelei, la modul de asigurare a utilităților și la accese.
În analiza strategică de mediu, criteriul principal de alegere a alternativei optime se
referă la:
- fezabilitate din perspectiva protecției mediului:
o calitatea mediului trebuie să asigure dezvoltarea funcțiunii propuse;
o efectele potențiale asupra mediului trebuie să se situeze într-un interval
acceptabil (natura impactului -/0/+);
o existența și posibilitatea împlementării unor măsuri de diminuare sau
întărire după caz.
40
Tab. nr. 7 – Alternative considerate în evaluarea strategică de mediu
Alternativa
“zero” *
PUZ – Varianta 1 **
PUZ – Varianta 2 **
Neimplementarea
PUZ
-conform cap. 2.1. Conținutul și
obiectivele principale ale PUZ
-mobilarea parcelei cu o
construcție pavilionară destinată
Spitalului Județean de Urgență
Sibiu
-menținerea suprafeței edificabile
retrasă față de perimetrul parcelei,
astfel încât să fie respectate
distanțele de protecție stabilite cf.
Ord. nr. 119/2014 modificat prin
Ord. nr, 994/2018
-conform cap. 2 .1. Conținutul și
obiectivele principale ale PUZ
-mobilarea parcelei cu o
construcție compactă destinată
Spitalului Județean de Urgență
Sibiu
-menținerea suprafeței edificabile
retrasă față de perimetrul parcelei,
astfel încât să fie respectate
distanțele de protecție stabilite cf.
Ord. nr. 119/2014 modificat prin
Ord. nr, 994/2018
*alternativa “zero” s-a luat în considerare din perspectiva evaluării strategice de mediu;
pornind de la starea actuală a mediului din zonă se realizează o prognoză a stării mediului
în lipsa implementării PUZ. **oportunitatea amplasării unui heliport în interiorul parcelei o să fie analizată prin Studiul de
Fezabilitate, cu respectarea cerințelor Autorității Aeronautice Române și a prevederilor legale
privind mediul de viață al populației.
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ȘI EVOLUȚIA ÎN SITUAȚIA NEIMPLEMENTĂRII PUZ
3.1. Starea factorilor de mediu și alte domenii de interes
Evaluarea stării actuale a mediului în teritoriul PUZ s-a făcut pe baza informațiilor
disponibile la momentul elaborării prezentului RM. Principalele surse de documentare
utilzate pentru elaborarea acestui capitol au fost:
- Studiul „Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-
Vest”, realizat de Centrul de Mediu și Sănătate Cluj-Napoca (ianuarie 2018);
- Studiu geotehnic privind obiectivul “Construire spital clinic județean de urgență”,
realizat de PFA Pologea Mărgărit și ing. geolog C. Constantinescu;
- „Studiul de trafic (Etapa I) pentru PUZ Zona de urbanizare – construire Spital
Clinic Județean de Urgență Sibiu”, realizat de Universitatea Tehnică Cluj-
Napoca;
41
- „Strategie privind adaptarea la schimbările climatice în municipiul Sibiu”;
- “Strategia județului Sibiu de reducere a emisiilor de CO2 pentru perioada 2016-
2023”;
- “Strategia integrată de dezvoltare a municipiului Sibiu” (2017);
- Raport de activitate (2017) – DSP Sibiu;
- Raportul anual privind Starea Mediului judetul Sibiu (anul 2017) – APM Sibiu;
- Hărți de zgomot pentru municipiul Sibiu (revizuire – anul 2017).
3.1.1. Factorul de mediu APĂ
Apele de suprafață
În partea de Nord-Vest, la cca. 380 m distanță, zona este traversată de pârâul
Rusciori, afluent de stânga al râlui Cibin. Bazinul hidrografic este cel al râului Olt (VIII-
1), sub-bazinul râului Cibin (VIII-1.120) – pârâul Rusciori (VIII – 1.120.6):
- lungimea (km) – 16;
- suprafața bazinului hidrografic (km2) – 123;
- altitudinea bazinului amonte (m) – 530;
- altitudinea a bazinului aval (m) – 406;
- altitudinea medie a bazinului (m) – 473;
- panta medie (0/00) –7.
Zona situată la vestul parcelei este străbătută de mai multe canale de drenare a
terenurilor agricole.
Conform pieselor desenate aparținând PUG Sibiu, amplasamentul reglementat prin
PUZ nu este situat într-o zonă inundabilă, distanța până la pr. Rusciori, în partea de nord-
vest a amplasamentului, este de cca. 380 m, iar în nord de 470 m.
Calitatea apelor de suprafață
Conform Raportului anual privind starea mediului în judetul Sibiu (2017),
activitatea de monitorizare a calităţii apelor la nivelul BH Olt – judeţul Sibiu a fost realizată
conform Sistemului Naţional Integrat al Apelor, în scopul evaluării stării ecologice a
42
corpurilor de apă. Rezultatul monitorizării pe cursul de apă Rusciori – secțiunea Izvoare-
afl. Cibin, indică o stare ecologică bună a cursului de apă pe o lungime de 14 km și o
stare ecologică moderată pe o lungime de 1 km.
Apa subterană
În partea estică a amplasamentului, la aproximiativ 0,5-0,7 km distanță, se află
Lacul Binder, cu influență asupra freticului zonal. În acest context, freticul pe amplasament
este relativ ridicat. Din Studiul Geotehnic efectuat pe amplasamentul PUZ, a rezultat că
freaticul s-a interceptat între -1,5 m, în zona central – nord-estică a amplasamentului și la
3,0 m, în partea sudică.
Întreaga zonă se suprapune peste corpul de apă subterană ROOT05 Depresiunea
Sibiu, cu o suprafaţă de 187 kmp, are un grad de protecţie mediu, este de tip poros
permeabil, fiind localizat în depozitele aluvionare de vârstă cuaternară din lunca şi terasa
râului Cibin şi a afluenţilor acestuia. Aceste depozite aluvionare sunt alcătuite, în principal,
din pietrişuri şi bolovănişuri în masă de nisip, de diferite granulaţii, care local devine
argilos sau prăfos. Subordonat apar intercalaţii lenticulare de argile sau argile nisipoase.
Apele acestui corp sunt de tipul bicarbonato-sulfato-calcico-magneziene sau sodice,
datorită fondului natural existent.
Calitatea apei subterane
Conform Raportul anual privind Starea Mediului în judetul Sibiu, în anul 2017 au
fost monitorizate de pe acest corp de apă subterană un număr de 6 foraje hidrogeologice de
observaţie din reţea și s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag pentru amoniu la forajul
Sibiu Nord F7 (0,624 mg/l). Conform Raportului, având în vedere faptul că nu se cunoaște
vreo sursă de poluare semnificativă în zonă, corpul de apă ROOT05 se află în stare
chimică bună.
3.1.2. Factorul de mediu AER
Clima municipiului Sibiu este temperat-continentală ferită de excese. Zona se
caracterizează prin veri calde, cu precipitaţii relativ frecvente şi prin ierni reci, cu strat de
zăpadă relativ stabil, punctate din când în când de intervale de încălzire. Inversiunile
termice sunt frecvente şi persistente în semestrul rece al anului. Durata medie anuală a
stratului de zăpadă este de 54 zile la Sibiu.
Datele înregistrate la stația meteo Sibiu în anul 2014 indică o temperatură medie
anuală de 10,8oC. Vânturile cu frecvențele medii anuale cele mai ridicate, indică
predominanța vânturilor din E (21,3%) și V (14,9%).
Pentru caracterizarea stării de calitate a aerului atmosferic în municipiul Sibiu și
în zona amplasamentului PUZ, s-au consultat:
43
- Raportul anual privind starea mediului în județul Sibiu (2017).
- Studiul “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-
Vest” – elaborat în ianuarie 2018 de Centrul de Mediu și Sănătate Cluj-Napoca,
studiu prin care s-a evaluat nivelul de zgomot, calitatea aerului și a solului în zona
amplasamentului PUZ.
Confom Raportului anual privind starea mediului în județul Sibiu (2017),
monitorizarea calității aerului în municipiul Sibiu se realizează în cele două stații automate
amplasate în mun. Sibiu – pe str. Hipodromului și pe str. Oțelarilor. Conform datelor
colectate, pentru poluanții monitorizați (SO2, NO2, PM2,5, PM10, CO, O3, C6H6) în cele
două stații din municipiul Sibiu (SB1, SB2) s-au înregistrat:
- depășiri ale valorilor limită zilnice pentru PM10 (gravimetric): 9 depășiri
- pentru O3 s-au înregistrat 6 și respectiv 7 depășiri ale valorilor țintă stabilite
conform Legii nr. 104/2011.
Numărul de depășiri pentru PM10 și O3 se situează sub numărul maxim de depășiri
admise anual așa cum este stabilit prin Legea 104/2011 – a nu se depăși de mai mult
de 35 de ori/an calendaristic și respectiv de 25 de ori/an calendaristic.
Pentru evaluarea stării de calitate a aerului atmosferic exact în zona
amplasamentului PUZ, conform studiului“Evaluarea și prognoza calității mediului în zona
periurbană Sibiu Nord-Vest” s-au identificat 3 obiective cu posibil impact asupra calității
mediului:
- Depozitul conform de deșeuri Cristian (operat de S.C. TRACON S.R.L.) – la Vest;
- Aeroportul Internațional Sibiu – la Sud;
- Autostrada A1/ E 81/centura ocolitoare Sibiu – la N.
Fig. nr. 3 – Amplasamentul PUZ în raport cu principalele obiective cu posibil impact
asupra mediului (Sursa: “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu
Nord-Vest”)
44
Studiul cuprinde informații privind amplasamentul celor trei obiective:
- Depozitul de deșeuri Cristian – este situat la o distanță de aproximativ 4,17 km în
Vest.
Între depozitul de deșeuri și amplasamentul PUZ relieful se constituie în obstacol
natural, separarea fiind făcută de un deal cu o diferență de nivel de aproximativ 38
m.
- Autostrada A1/E81/centura ocolitoare Sibiu – este situată la o distanță de
aproximativ 1,24 km, fără obstacole naturale, în teren relativ plat.
- Aeroportul Internațional Sibiu – este situat la o distanță de aproximativ 2,46 km.
Intre aeroport și amplasamentul analizat relieful are o declivitate de 26 m,
aeroportul fiind amplasat la o cotă superioara față de amplasamentul PUZ.
Se prezintă metodologia utilizată pentru investigarea calității aerului:
- Caracterizarea nivelului de expunere a populației la substanțe periculoase din aer
în zona Sibiu NV, s-a făcut pe baza datelor obținute în urma măsuratorilor de noxe
efectuate în data de 08-09.01.2018 (aer, zgomot și sol).
- Calitatea aerului a fost evaluată prin măsurarea în 3 puncte, în două momente
fiecare, a pulberilor în suspensie, dioxidului de azot (NO2), dioxidului de sulf
(SO2), amoniacului (NH3), hidrogenului sulfurat (H2S), compușilor organici
volatili total (COV) și a carbonului organic total (COT).
45
Punctele de prelevare sunt indicate în figura următoare. Toate analizele și
măsuratorile au fost efectuate de laboratorul Centrului de Mediu și Sănătate Cluj-
Napoca (RENAR LI 497).
Fig. nr. 4 – Amplasarea punctelor de investigare a calității aerului, zgomot și sol
(Sursa: “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest”)
Nota:
- P1, P2, P3 – puncte de investigare aer și zgomot
- Sol 1, Sol 2, Sol 3 – puncte de investigare sol.
Rezultatele și concluziile investigațiilor pentru aer se prezintă în acest capitol,
rezultatele investigațiilor pentru zgomot în cap. 3.1.9. Nivelul de zgomot, iar pentru sol în
cap. 3.1.3. Sol.
46
Tab. nr. 8 – Rezultatele investigațiilor pentru aer – imisii (data prelevării:
08.01.2018)
Parametri analizați
(UM)
Rezultatele analizelor Concentrații
maxime
admise (cf.
STAS
12574/1987)
Punct P1
N 45°48'19.95"
E 24°7'14.28"
1405-1435 *
1440-1510**
Punct P2
N 45°48'46.74"
E 24°7'27.16"
1405-1435*
1440-1510**
Punct P3
N 45°48'26.48"
E 24°6'49.74"
1405-1435*
1440-1510**
SO2 (mg/m3)* <0,01 <0,01 <0,01 nenormat
NO2 (mg/m3)* <0,05 <0,05 <0,05 0,75
Pulberi in suspensie (mg/m3)** 0,16 0,10 0,33 0,5
NH3(mg/m3)** <0,03 <0,03 <0,03 0,3
H2S(mg/m3)** <0,005 <0,005 <0,005 0,015
COV (mg/m3)* <0,02 <0,02 <0,02 nenormat
COT (mg/m3)** 23,2 21,5 28,3 nenormat
Condiții de
recoltare
(mediu) pe
durata de
măsurare
temperatura (0C) 9,3 9,3 9,3 -
presiunea (kPa) 98,6 98,6 98,6 -
umiditatea (%) 43 43 43 -
direcția vantului Calm atm Calm atm Calm atm -
viteza vântului (m/s) - - - -
Observații: Trafic:
- au trecut 2 autovehicule
Trafic:
- au trecut 116 autovehicule, 4 autobuze, 7
autocamioane
Tab. nr. 9 – Rezultatele investigațiilor pentru aer – imisii (data prelevării:
09.01.2018)
Parametri analizați
(UM)
Rezultatele analizelor
Punct P1
N 45°48'19.95"
E 24°7'14.28"
1002-1032*
1035-1105**
Punct P2
N 45°48'45.74"
E 24°7'27.16"
1002-1032*
1035-1105**
Punct P3
N 45°48'26.48"
E 24°6'49.74"
1002-1032*
1035-1105**
SO2 (mg/m3)* <0,01 <0,01 <0,01
NO2 (mg/m3)* <0,05 <0,05 <0,05
Pulberi în suspensie (mg/m3)** 0,19 0,16 0,29
NH3(mg/m3)** <0,03 <0,03 <0,03
H2S(mg/m3)** <0,005 <0,005 <0,005
COT (mg/m3)** 23 24,7 26,8
Condiții de
recoltare
(mediu) pe
durata de
măsurare
temperatura(0C) 5,7 5,7 5,7
presiunea (kPa) 99,1 99,1 99,1
umiditatea (%) 55 55 55
direcția vântului SV SV SV
viteza vântului (m/s) 0,7 0,7 0,7
47
Observații: Trafic:
- au trecut 97 autovehicule, 2 autobuze, 3 autocamioane
Toate concentrațiile măsurate ale parametrilor normați s-au încadrat sub
concentrațiile maxime admise (CMA) pentru zone protejate (timp de mediere 30 minute).
Concluzia studiului “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană
Sibiu Nord-Vest” privind calitatea aerului în zonă:
- “Valorile concentrațiilor de contaminanți [...] determinați în probe de aer
colectate în perioada 08-09.01.2018 în subzona eșantion din zona de NV față de
partea construită a municipiului Sibiu s-au situat sub concentrațiile maxim
admise pentru zone protejate, pentru parametrii normați, conform STAS
12574/1987 (Aer din zonele protejate. Condiții de calitate).
- Analiza datelor privind calitatea aerului (GIS) coroborată cu observațiile din teren
și studiul structurii industriale/servicii a municipilui Sibiu în zona adiacentă celei
investigate a aratat influența minoră a traficului auto de pe Calea Șurii Mici asupra
calității aerului (menționam încă o dată că parametrii analizați s-au situat în
totalitate mult sub CMA) și lipsa influenței traficului de pe autostrada A1/ E81/
centura ocolitoare Sibiu și Șoseaua Alba Iulia/ DN1.
- Raportat la zona investigată, funcționarea în condiții normale de exploatare a
depozitului conform de deșeuri din localitatea Cristian nu influentează calitatea
aerului, acest fapt datorându-se distanței mari și reliefului care se constituie în
barieră naturală de protecție. Se impune totuși o exploatare corespunzătoare și
monitorizarea obiectivului.
- Calcului indicilor de hazard (riscuri pentru sănătate) pe baza măsuratorilor
efectuate în cazul factorilor de mediu aer și sol arată că nu există o posibilă
toxicitate a mixturilor analizate.
- În concluzie, calitatea aerului [...] în arealul investigat corespunde cerințelor de
calitate pentru teritorii protejate (zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone
de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţii social-culturale, de
învăţământ şi medicale – încadrare conform Ordinului 119/2014) inclusiv în cazul
specific de amplasare a unei unităti medicale.”
3.1.3. Factorul de mediu SOL
Conform Studiului Geotehnic efectuat pentru amplasamentul PUZ, terenul nu
prezintă modificări antropice, este un teren arabil, cu o morfologie orizontală și litologie
48
omogenă pe orizontală și verticală, dominant argilo-nisipoasă. Terenul este reprezentat de
o terasă bine individualizată, stabil, se prezintă fără gropi de împrumut sau accidente
structurale, fără tendințe de alunecare sau prăbușiri. Din fișele forajelor executate pe
amplasament, se observă că orizontul de sol vegetal ocupă profilul până la o adâncime de
0,5 m, fiind urmat de argilă, pietrișuri medii și mici, orizontul freatic fiind situat între 0,5
și 3,0 m.
Cu referire la calitatea solului pe amplasmentul PUZ, în contextul studiului de
“Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest” s-a
investigat calitatea solului, punctele de prelevare a probelor fiind stabilite conform Fig. nr.
4. Analizele de sol s-au efectuat în cele trei puncte de recoltare, de la adâncimea de 30 cm.
S-au analizat conținutul de pesticide organoclorurate (POC) și metale (plumb, cadmiu,
arsen, mercur, nichel, crom, mangan, cupru si zinc).
Tab. nr. 10 – Rezultatele investigațiilor pentru sol (adâncimea 30 cm)
Parametr
i analizati
(mg/kg
SU)
Rezultatele analizelor
Ordin nr. 756/1997
punct 1
N 45º48'16.28"
E 24º7'16.54"
punct 2
N 45º48'46.34"
E 24º 7' 24.89"
punct 3
N 45º48'16.28"
E 24º7'5.01"
Valori
normal
e
Praguri de alertă Praguri de
intervenție
sensibile mai putin
sensibile sensibile
mai putin
sensibile
30 cm 30 cm 30 cm mg/kg SU
POC <0,001 <0,001 <0,001 <0,2 1 2 2 5
Plumb 37,54 39,85 29,06 20 50 250 100 1000
Cadmiu 0,506 0,716 0,423 1 3 5 5 10
Arsen <1,5 <1,5 <1,5 5 15 25 25 50
Mercur 0,045 0,066 0,079 0,1 1 4 2 10
Nichel <5 <5 <5 20 75 200 150 500
Crom
total
11,36 11,25 15,62 30 100 300 300 600
Mangan 730,20 619,55 653,18 900 1500 2000 2500 4000
Cupru 33,79 29,25 <3,5 20 100 250 200 500
Zinc 72,57 104,86 51,32 100 300 700 600 1500
Concentrația metalelor a depășit valoarea normală și a fost sub pragul de alertă
pentru soluri sensibile în cazul plumbului în toate cele 3 puncte de recoltare. În punctul 2
concentrația zincului a depășit minim valoarea normală, dar se situează mult sub pragul de
alertă. Toate celelalte metale au avut concentrații care nu au depășit valoarea normală.
Pesticidele organoclorurate (POC) s-au situate sub limita de detecție a metodei.
49
Cele mai mari concentrații de predicție ale plumbului, zincului și cadmiului se
situează în treimea de NE a amplasamentului studiat. Dintre aceste valori, doar în cazul
plumbului se depășește valoarea normală, dar concentrațiile de predicție se situează mult
sub limita de alertă pentru terenuri cu folosință sensiblilă.
Concluzia studiului de “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona
periurbană Sibiu Nord-Vest” în privința calității solului:
- “Valorile concentrațiilor de metale determinate în probe de sol colectatate în data
de 08.12.2017 în subzona eșantion din zona de NV față de partea construită a
minicipiului Sibiu s-au situat cu excepția plumbului sub valoarea normală.
Plumbul a avut concentrații peste valoarea normală, dar mult sub pragul de
alertă pentru terenuri sensibile (conform Ordin nr. 756/1997). Întrucât istoricul
zonei nu este unul industrial și că în prezent nu s-au identificat surse de poluare,
precum și datorită faptului că valorile au fost relativ uniform distribuite între
punctele de măsurare 1 și 2, considerăm că prezența acestuia se datorează
compoziției naturale a solului.
- Calcului indicilor de hazard (riscuri pentru sănătate) pe baza măsuratorilor
efectuate în cazul factorilor de mediu aer și sol arată că nu există o posibilă
toxicitate a mixturilor analizate.
- În concluzie, calitatea [...] solului în arealul investigat corespunde cerințelor de
calitate pentru teritorii protejate (zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone
de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţii social-culturale, de
învăţământ şi medicale - incadrare conform in Ordinului 119/2014) inclusiv în
cazul specific de amplasare a unei unități medicale.”
3.1.4. Factorul de mediu BIODIVERSITATE
Terenul reglementat de PUZ este arabil, ocupat de specii comune ierbacee, iar în
partea de Vest și Est este delimitat față de celelalte parcele prin fâșii de vegetație arbustivă
și arbori care s-au dezvoltat de-a lungul canalului de desecare și de-a lungul conductei de
gaze naturale. Spre Calea Șurii Mici, la aliniamentul drumului este dezvoltată vegetația
arbustivă și arbori aparținând speciilor comune: Carpinus sp., Robinia sp.
Valoarea de interes conservativ a speciilor vegetale prezente în parcelă și distanțele
mari până la ariile naturale protejate, nu justifică o analiză detaliată.
Distanțele până la sriile naturale protejate:
- spre NV, la 1.800 m, ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică-Slimnic;
- spre S, la 4.000 m, Parcul Natural Dumbrava Sibiului.
50
Fig. nr. 5 – Amplasamentul PUZ în raport cu ariile naturale protejate (Google
Earth)
3.1.5. Nivelul de ZGOMOT
Nivelul de zgomot în zona PUZ a fost investigat în cadrul studiului de “Evaluarea
și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest”, măsuratorile de
zgomot s-au efectuat în aceleasi momente și puncte de recoltare ca și pentru imisiile în aer.
În Fig. nr. 4 sunt prezentate locațiile punctelor investigate.
În continuare se prezintă rezultatele măsurătorilor, evaluarea nivelului de zgomot
în raport cu locația Aeroportului Internațional Sibiu și concluziile privind nivelul de
zgomot în zonă.
51
Tab. nr. 11 – Rezultatele măsurătorilor de zgomot (data 08.01.2018)
Loc de măsurare: P1 – Str. Coralului (N 45°48'19.95" ; E 24°7'14.28")
Ora Lech
dB (A)
Min
dB (A)
Max
dB
(A)
Observații
1515-1520 55,2 43,6 72,1
Pe perioada măsuratorilor a trecut un
autovehicul
1520-1525 55,8 35,6 69,9
1525-1530 55,7 38,4 71,3
Valoare finală 55,6±3,6
Loc de măsurare: P2 – în capătul străzii Tractorului (N 45°48'46.74"
E 24°7'27.16")
Ora Lech
dB (A)
Min
dB (A)
Max
dB (A) Observații
1515-1520 45,8 32,8 64,3
- 1520-1525 42,0 31,1 54,9
1525-1530 43,5 32,0 62
Valoare finală 44,1±4,4
Loc de măsurare: P3 – Calea Șurii Mici (N 45°48'26.48" ; E 24°6'49.74")
Ora Lech
dB (A)
Min
dB (A)
Max
dB (A) Observații
1515-1520 64,7 38,4 79,6 Pe perioada măsuratorilor au trecut 96
de autovehicule, 2 autobuze și 3
autocamioane
1520-1525 64,5 37,8 77,1
1525-1530 64,6 37,5 78,4
Valoare finală 64,6±3,6
52
Tab. nr. 12 – Rezultatele măsurătorilor de zgomot (data 09.01.2018)
Loc de măsurare: P1 – Str. Coralului (N 45°48'19.95" ; E 24°7'14.28")
Ora Lech
dB (A)
Min
dB (A)
Max
dB
(A)
Observații
1110-1115 53,1 42,1 70,3
- 1115-1120 53,7 34,3 68,6
1120-1125 54,2 37,6 69,1
Valoare finala 53,7±3,7
Loc de măsurare: P2 – în capătul străzii Tractorului (N 45°48'46.74"
E 24°7'27.16")
Ora Lech
dB (A)
Min
dB (A)
Max
dB (A) Observații
1110-1115 44,6 31,5 64,1
- 1115-1120 45,1 31,9 65,7
1120-1125 45,4 30,4 63,1
Valoare finala 45±3,7
Loc de măsurare: P3 – Calea Șurii Mici (N 45°48'26.48" ; E 24°6'49.74")
Ora Lech
dB (A)
Min
dB (A)
Max
dB (A) Observații
1110-1115 62,7 37,6 76,5
Pe perioada măsuratorilor au trecut 79
de autovehicule, 4 autobuze și un
autocamion
1115-1120 63,5 35,4 77,3
1120-1125 64,1 36,6 78,1
Valoarea
finala 63,5±3,7
Din figura următoare se observă că valorile cele mai mari ale nivelului de zgomot
(punct 3, peste LMA 55dB pe timp de zi în zone protejate) s-au înregistrat în partea de
Sud a amplasamentului, lângă Calea Șurii Mici și se datorează traficului auto (dovada
și traficul auto mai intens înregistrat în data de 08.01.2018 pe Calea Șurii Mici). Pe timpul
măsurătorilor nu s-a înregistrat trafic aerian.
53
Fig. nr. 6 – Nivele de zgomot înregistrate în urma măsurătorilor (Sursa: “Evaluarea și
prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest”)
Conform studiului de evaluare și prognoză a calității mediului, s-a efectuat o
estimare teoretică privind zgomotul de la sursa reprezentată de aeroport, nivel care este
receptat în cele trei puncte (P1, P2, P3) în momentul decolării unui avion, sau dacă se
extinde aeroportul cu încă o pistă, moment în care pot decola două avioane simultan.
Tab. nr. 13 – Rezultatele estimării nivelului de zgomot receptat de la sursa
aeroport, la decolarea unui avion
Punctul de
receptare
Lech
dB (A) Observații
P1 69,6 Estimare în situația în care nu există
niciu obstacol până la receptor. P2 67,6
P3 69,9
Tab. nr. 14 – Rezultatele estimării nivelului de zgomot receptat de la sursa
aeroport (extindere), la decolarea a două avioane simultan
Punctul de
receptare
Lech
dB (A) Observații
P1 72,6 Estimare în situația în care nu există
niciu obstacol până la receptor. P2 70,6
P3 72,9
Tab. nr. 15 – Rezultatele estimării nivelului de zgomot receptat de la sursa
aeroport, adăugat peste nivelul de fond măsurat
Punctul de
receptare
Lech – dB (A)
08.01.2018 (moment 1) 09.01.2018 (moment 2)
54
P1 69,7 69,7
P2 67,6 67,6
P3 71,0 70,8
Concluzia studiului de “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona
periurbană Sibiu Nord-Vest” privind zgomotul:
- “Nivelele de zgomot măsurate la Calea Șurii Mici (singurul punct de măsurare în
care s-a înregistrat trafic auto) au depășit limita admisă pe timp de zi pentru zone
protejate.
- Estimarea nivelelor de zgomot ca urmare a funcționării aeroportului (decolare 1
și 2 avioane) și interpolarea acestor estimări cu valorile măsurate arată ca LA
NIVELUL SOLULUI și FĂRĂ OBSTACOLE PÂNĂ LA RECEPTOR (teren eșantion
studiat), ar putea apărea o creștere tranzitorie a nivelului de zgomot de 6-10 dB
față de fondul existent. Vorbim de calcul matematic, față de date din literatura de
specialitate care raportează nivele de zgomot crescute doar în zonele limitrofe
pistei. În cazul zonei investigate se poate afirma că această posibilitate de creștere
a nivelului de zgomot este redusă ca frecvență datorită numarului mic de
decolări. În evaluări nu s-au luat în considerare culoarele de zbor și nici absorbiția
pe orizontală și verticală a zgomotului, in intenția de a evidenția cea mai
defavorabilă situatie posibilă. În acest context se impune extinderea măsurătorilor
de zgomot în zona studiată corelat cu zborurile de pe Aeroportul International
Sibiu.
- Amplasarea imobilului, mobilarea complementară a terenului și eventuale
măsuri compensatorii (ex: panouri fonoabsorbante, perdele vegetale de protecție
sau soluții constructive speciale) impuse în faza de realizare a proiectului pot
contribui semnificativ la reducerea nivelului de zgomot la nivel de receptor, dar
și la îmbunatatirea condițiilor de mediu și sănătate în general.”
3.1.6. Schimbari climatice
Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activitățile umane,
care determină schimbarea compoziției atmosferei globale și care se adaugă la
variabilitatea naturală a climei. Pot fi observate schimbări climatice determinate de
activitățile antropice care produc emisii de gaze cu efect de seră (GES) prevăzute în
Protocolul de la Kyoto. Schimbările climatice au efect dăunator asupra mediului și sănătății
umane, fiind generate de două procese de bază:
- emisii de GES (în principal CO2) și
- distrugerea stratului de ozon.
55
Principalele gaze cu efect de seră menționate in Protocolul de la Kyoto al cărui
semnatar este și România sunt: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul azotos
(N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF6).
Principalele sectoare cu emisii de GES în municipiu sunt: energia, industria și
transporturile.
Conform „Strategiei privind adaptarea la schimbările climatice în municipiul
Sibiu”, cele patru sectoare vulnerabile la schimbările climatice în municipiu sunt:
transporturile, infrastructura și urbanismul, resursele de apă și sănătatea publică.
Conform Strategiei județului Sibiu de reducere a emisiilor de CO2 pentru perioada
2016-2023, se constată că în privința consumului de energie pe sectoarele care generează
emisii de GES există următoarele tendințe:
- în transporturi – tendință de creștere a consumului de energie (GWh/an) în
intervalul 2005-2015;
- în industrie – tendință de scădere a consumului de energie (GWh/an) în intervalul
2005-2015;
- privind consumul populației – tendință de menținere a consumului de energie
(GWh/an) în intervalul 2005-2015;
- în alte ramuri ale economiei – tendință de menținere a consumului de energie
(GWh/an) în intervalul 2005-2015.
Se constată că în funcție de sursele de energie, principalul aport la consumul de
energie îl au gazele naturale și țițeiul (carburanții).
La nivelul județului, emisiile de gaze cu efect de seră din consumul de energie, au
tendință de scădere în intervalul 2005-2013 și de menținere până în 2015.
Fig. nr. 7 – Evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră în județul Sibiu, pe purtători de energie, în
perioada 2005-2015 (Sursa: Strategia județului Sibiu de reducere a emisiilor de CO2 pentru
perioada 2016-2023, Figura IV-6).
56
Referitor la clădirile publice deținute de Consiliul Județean Sibiu, s-a înregistrat un
consum în creștere de energie (MWh/an), principala sursă fiind gazele naturale, iar în
privința emisiilor de gaze cu efect de seră, tendința este evident aceeași.
3.1.7. Riscuri naturale și antropice
Din punct de vedere morfologic, amplasamentul spitalului se încadrează în zona de
terasă care ocupă suprafețe extinse de-a lungul vaii Cibinului și afluenților lui, unde se
disting depozite de de terasă.
Conform Studiului Geotehnic:
- Zonare seismică: caracteristicile geofizice ale terenului în conformitate cu
normativul P100-1/2013 sunt:
o Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu
IMR = 225 ani și 20%, probabilitate de depășire în 50 de ani este de
ag=0,20g. Perioada de colt Tc=0,7.
o Conform STAS 11100/1-93: Zonarea seismică a României, teritoriul
municipiului Sibiu se încadrează în zona de intensitate seismică VII pe scara
MSK, cu o perioadă medie de revenire de minim 50 ani.
- Adâncimea de îngheț conform STAS 6054/77 este la 0,9 m de la cota terenului
natural neacoperit.
- Încadrarea amplasamentului în zone de risc (cutremur, alunecări de teren,
inundații):
57
o în conformitate cu Legea nr. 575/22.10.2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național, Secțiunea aV-a – Zone de risc, zona
orașului Sibiu se încadrează în zone cu potențial scăzut de producerea
alunecărilor de teren, iar amplasamentul cercetat are risc zero de alunecare.
- Stabilitate: terenul se prezintă stabil, fără urme sau forme de degradare prin
alunecare neexistând pericole iminente de degradare prin declanșarea sau
reactivarea lor și/sau a altor fenomene geodinamice distructive: prăbușiri de teren,
eroziuni, modificări de orizontalitate.
- Există posibilitatea ca la regimuri de precipitații îndelungate și abundente ca debit,
să apară băltiri ale apelor, cu influențe asupra construcțiilor cu subsoluri.
- Din Studiul Geotehnic rezultă că freaticul s-a interceptat între -1,5 m, în zona
central – nord-estică a amplasamentului și la 3,0 m, în partea sudică.
Pentru că nivelul freatic e relativ ridicat în zona central – nord-estică, de acest
lucru se va ține cont la fazele de proiectare ulterioare, la amplasarea
construcțiilor.
Conform Studiului Geotehnic, nu este necesar a se executa lucrări de îmbunătățiri
funciare sau consolidări ale terenului pentru obiectivul propus.
- Inundabilitate: conform pieselor desenate aparținând PUG Sibiu, amplasamentul
reglementat prin PUZ nu este situat într-o zonă inundabilă, distanța până la pr.
Rusciori, în partea de nord-vest a amplasamentului, este de cca. 380 m, iar în nord
de 470 m.
Riscuri antropice
Amplasamentul e situat în zona nord-vestică a mun. Sibiu, zonă cu trafic scăzut,
fără rețele de utilități.
În vecinătate, sunt anumite obiective sau unități industriale care ar putea genera
riscuri în situații normale sau accidentale (de ex. incendii), precum:
- la limita perimetrului PUZ, canal ANIF, receptor pentru apele pluviale, dar și zonă
propice pentru dezvoltarea unor vectori de transport boli (de ex. insecte);
- la cca. 1.570 m, în V, centru de colectare și tratare deșeuri medicale STERICYCLE.
- la 230 m față de suprafața edificabilă, în NE – unitate de colectare deșeuri feroase,
neferoase, hârtie-carton, plastic, DEE (S.C. UNITRANS).
- la 1.100 m, în SE, zona industrială de vest a municipiului Sibiu, cu unități
industriale de producție; nu sunt prezente la distanță relevantă, unități SEVESO.
58
În zona amplasamentului, pentru prevenirea eventualelor riscuri naturale și
antropice se vor propune măsuri de prevenire.
3.1.8. Sanatatea umană
Infrastructura de spitalizare
Conform “Expertizei privind evaluarea activității spitalelor aflate în subordinea
Consiliului Județean Sibiu”, în județul Sibiu funcționează 10 spitale publice, dintre care 7
în mun. Sibiu și 3 în orașe din județ. Pe lângă spitale publice, în județ mai funcționează mai
multe spitale private.
Din cele 7 spitalele publice, 3 se află în proprietatea Consiliului Județean Sibiu:
- Spitalul Clinic Județean de Urgență – 1.054 de paturi;
- Spitalul de Psihiatrie "Dr. Gh. Preda" – 453 de paturi;
- Spitalul de Pneumoftiziologie – 170 de paturi.
Cele 3 spitale funcționează în locații diferite și multiple (Spitalul Clinic Județean
de Urgență) și în numeroase clădiri, o bună parte cu o vechime de peste 100 de ani, fără
reparații capitale în ultimii decenii, dar și fără șanse ca ele să poată fi adaptate la noile
cerințe legale, dar și la așteptările pacienților. De semenea, spitalul județean de urgență
prezintă deficiențe în mai multe domenii, de exemplu: are acces dificil în locația centrală,
fără heliport, fără locuri de parcare și dificil de ajuns în orele de vârf, secțiile exterioare nu
permit o rezolvare integrată a urgențelor etc.
Starea de sănătate a populației
Conform Raportului de activitate (2017) – DSP Sibiu, primele trei cauze de
îmbolnăvire la nivelul județului sunt: boli ale aparatului respirator, boli ale sistemului
osteo-muscular, boli ale aparatului digestiv.
În anul 2016, durata medie de viață în județul Sibiu a fost de 76,20 ani pentru
populația generală (poziția 4 din 42), fiind semnificativ mai mare decât media la nivel
naţional (75,54 ani); rata brută de mortalitate a fost de 10,0 o/oo (decese la 1000 locuitori),
județul Sibiu situându-se pe poziția 6 din 42, cu una din cele mai mici rate a mortalității
generale, fiind semnificativ mai mică decât media la nivel naţional (11,8 o/oo).
Principalele cauze ale mortalității în județul Sibiu sunt în ordine descrescătoare:
boli ale aparatului circulator, boli oncologice, boli ale aparatului respirator, prin accidente,
boli ale sistemului digestiv.
59
3.1.9. Situația infrastructurii edilitare și de trafic
Conform informațiilor deținute, avizelor de specialitate emise și conform discuțiilor
purtate în procesul de elaborare a documentației PUZ, situația infrastructurii edilitare în
zona amplasamentului este următoarea:
- amplasamentul nu beneficiază de acces direct la rețelele de utilități publice, fiind
necesară extinderea acestora;
- rețele de alimentare cu apă potabilă:
o rețea publică de distribuție apă potabilă pe str. Frigoriferului – PE200 mm;
o rețea publică de distribuție apă potabilă pe str. Tractorului – PE200 mm.
- rețele de canalizare:
o colector PVC 600 mm – în zona străzii Cărămidăriei;
o rețea de canalizare PAFSIN 600 mm – proiectată pe strada Tractorului,
cuprinsă în programul de modernizare străzi în municipiul Sibiu.
- rețele pluviale sau colectoare:
o canalul de desecare existent in partea de vest a incintei (ANIF).
- rețea de distribuție energie electrică:
o în extremitatea de NV, în interiorul parcelei, există două linii electrice, una
de înaltă și una de medie medie tensiune:
▪ LEA 110 kV Sibiu Nord – Orlat;
▪ LEA 20 kV.
- rețea de distribuție gaze naturale:
o în vecinătatea amplasamentului, pe latura de Est a parcelei, există o rețea de
distribuție gaze naturale de medie presiune Ø 600 mm, partial aeriană și
partial îngropată;
o în vecinătatea amplasamentului, pe latura de Sud a parcelei, există o rețea
de distribuție gaze naturale de medie presiune Ø 273 mm, total îngropată.
60
Privind infrastructura de trafic, amplasamentul este conectat la rețeaua urbană a
municipiului Sibiu prin intermediul străzii Calea Șurii Mici, stradă care a fost reglementată
prin PUG ca stradă de categoria II, profil tip II.D, cu ampriza totală de 35 m. Strada este
deservită și de ruta de transport public (traseul de autobuz nr. XX).
S-a realizat Studiul de trafic (Etapa I) pentru PUZ Zona de urbanizare – construire
Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu (Universitatea Tehnică Cluj-Napoca), prin care s-
a evaluat densitatea actuală de trafic și s-a prognozat situația viitoare luând în calcul atât
obiectul propus al PUZ, cât și PUZ-urile deja aprobate.
3.1.10. Gestiunea deșeurilor
Serviciul de salubritate în municipiul Sibiu este asigurat de S.C. SOMA S.R.L. care
colectează deșeurile menajere și industriale asimilabile cu cele menajere, și la transportă la
stațiile de transfer/sortare și la depozitul ecologic de la Cristian. Deșeurile medicale sunt
colectare de operatori autorizați.
3.1.11. Mediul socio-economic
Conform SIDU Sibiu (2017):
- conform datelor INS, la sfârșitul anului 2005, populația municipiului Sibiu număra
169.786 de locuitori; vârful de populație a fost atins în anul 1995 (172.560
persoane), între 1995-2007, s-a înregistrat o scădere cu 2,5%, punctul de minim
atingându-se în anul 2007 (168.185 persoane); ulterior acestei perioade, populația
a s-a stabilizat în jurul valorii de 169.000 persoane, observându-se o ușoară tendință
de creștere în intervalul 2007-2012;
- în contextul Regiunii de Dezvoltare Centru, mun. Sibiu este al doilea oraș ca
populație, după Brașov, iar jud. Sibiu este al doilea ca grad de urbanizare după jud.
Brașov;
- municipiul Sibiu are o poziție ce îi facilitează o bună conectivitate cu economii
urbane aflate spre sud (coridor Râmnicu Vâlcea-Pitești-București), spre vest și est
(coridorul Arad-Timișoara-Brașov) și spre nord (coridorul Târgu Mureș-Cluj-
Napoca). Autostrada deschisă și artera ocolitoare a Sibiului oferă proprietăților
aflate spre partea de Nord și Nord-Vest conectivitate la coridorul IV al rețelei
Europene TEN-T (rutier și feroviar), dar și acces către piețe externe prin existența
Aeroportului Internațional;
- structura economică a municipiului este caracterizată de o distribuție relativ
echilibrată a activităților din domeniul industriei și serviciilor, care la nivelul cifrei
61
de afaceri arată o pondere de aprox. 55% a activităților industriale, iar la nivelul
numărului de firme o pondere de 36% a firmelor din construcții;
- specializarea Sibiului în domeniul activităților de producție de componente de
mașini, aparate și echipamente electrice, mijloace de transport, structurează piața
de muncă dar și nevoile de educație, calificare și cercetare, restructurare industrială
și progres tehnologic;
- municipiul Sibiu are un grad ridicat de independenţă fată de transferurile de la
bugetul de stat, acoperindu-şi o mare parte din cheltuielile publice din fonduri
proprii, un indiciu al unei creșteri economice fundamentate pe o bază largă de
plătitori de taxe: cetățeni și societăți comerciale.
Fig. nr. 8 – Configurația spațială a distribuției activităților economice în municipiul Sibiu
(Sursa: SIDU Sibiu, 2017, Harta 6)
62
În teritoriul de interes (Fig. nr. 1), zona industrială de vest a municipiului Sibiu este
reglementată prin PUG până la cca. 700 m în SV și la cca. 400 m în SE față de suprafața
edificabilă pentru spital, în interiorul acestei zone fiind intercalate teritorii ocupate și
reglementate pentru următoarele funcțiuni:
- complex de târguri și expoziții (reglementat conform PUG),
- parc de agrement și sport (reglementat conform PUG),
- centru de afaceri (reglementat conform PUG),
- centru de urbanizare (reglementat conform PUZ aprobat),
- locuințe individuale și colective / zone rezidențiale (construite și PUZ-uri aprobate).
Drept urmare extinderea zonei industriale în această direcție este condiționată
de prezența receptorilor sensibili precum zonele rezidențiale, de ex.:
- cartiere edificate, de ex. Belvedere Rezidence-pe str. Ogorului, sau Magnolia
Rezidence-pe Cl. Șurii Mici;
- cartiere în curs de construire și funcțiuni reglementate, în partea de Est și Nord a
perimetrului PUZ.
63
3.2. Evoluția factorilor de mediu în situația neimplementării obiectivelor PUZ (alternativa “zero”)
Analiza alternativei ”zero” se bazează pe gradul actual de cunoaștere și prezintă
efectele asupra mediului pe care le poate avea nerealizarea PUZ „Construire Spital Clinic
Județean de Urgență”.
64
Evoluția mediului în situația neimplementării obiectivelor PUZ (alternativa „zero”)
APA
Aspect identificat Propunere PUZ și studii de fundamentare Efecte în cazul
neimplementării
PUZ
•Hidrografia:
- în partea de Nord-Vest, la cca. 380 m, zona este
traversată de pârâul Rusciori.
•Calitatea apelor de suprafață:
- cursul de apă Rusciori – secțiunea Izvoare – afl.
Cibin, prezintă o stare ecologică bună pe o
lungime de 14 km și o stare ecologică moderată
pe o lungime de 1 km.
•Zone inundabile:
- conform planurilor PUG Sibiu, amplasamentul
nu este situat într-o zonă inundabilă.
•Apele subterane:
- freaticul s-a interceptat între -1,5 m, în zona
central – nord-estică a amplasamentului și la 3,0
m, în partea sudică.
- în partea estică a amplasamentului, la
aproximiativ 0,5-0,7 km distanță, se află Lacul
Binder, cu influență asupra freticului zonal, astfel
freaticul pe amplasament este relativ ridicat.
•Calitatea apelor subterane:
- corpul de apă subterană ROOT05 Depresiunea
Sibiului se află în stare chimică bună.
Reglementarea modului de alimentare cu apă și canalizare
ape uzate, astfel încât să fie menținută calitatea apelor de
suprafață și subterane:
- Alimentarea cu apă din rețea publică (după
extindere).
- Canalizare ape uzate în sistem separativ:
→ ape uzate potențial contaminate (din
laboratoare, săli de operații și alte surse care
pot contamina) – se neutralizează și se
evacuează în rețeaua publică de canalizare
(după extindere);
→ ape uzate de la obiectele sanitare – se
evacuează direct la rețeaua publică de
canalizare (după extindere).
- Evacuare ape pluviale în canalul ANIF, separat, pe
categorii:
→ ape pluviale potențial contaminate de pe
suprafața parcărilor și a căilor auto de acces –
se preepurează în separatoare de produce
petroliere cu filtre cu coalescență
→ ape pluviale convențional curate de pe
acoperișuri și căi pietonale, care se evacuează
direct în canalul ANIF.
•Se prognozează
menținerea situației
actuale și a stării de
calitate pentru factorul
de mediu APĂ.
•Aspect deficitar în
sfera dezvoltării
infrastructurii hidro-
edilitare în zonă.
65
AER
Aspect identificat Propunere PUZ și studii de
fundamentare
Efecte în cazul
neimplementării PUZ
•Sursele de emisii în teritoriu:
- la 4,17 km distanță – depozit ecologic de deșeuri Cristian;
- la 1,1 km distanță – zona industrială de NV a municipiului Sibiu;
- la 1,24 km distanță – centura Sibiu / A1;
- 103,3 m distanță față de suprafața edificabilă – Ferma didactică a
Colegiului Agricol Sibiu.
•Calitatea aerului atmosferic:
- conform “Raport anual privind starea mediului în jud. Sibiu (2017)”, la
nivel anual s-au înregistrat: 9 depășiri ale valorilor limită zilnice pentru
PM10; 6 și respectiv 7 depășiri ale valorilor țintă pentru O3;
- conform studiului“Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest”: valorile concentrațiilor de contaminanți
(pulberi în suspensie, dioxid de azot, dioxid de sulf, amoniac, hidrogen
sulfurat, compuși organici volatili totali și carbon organic total)
determinați în probe de aer s-au situat sub concentratiile maxim
admise pentru zone protejate, pentru parametrii normați, conform
STAS 12574/1987 (Aer din zonele protejate. Condiții de calitate).
- studiul a concluzionat lipsa influenței traficului de pe autostrada A1/
centura ocolitoare Sibiu și Șoseaua Alba Iulia/DN1 și faptul că
funcționarea în condiții normale de exploatare a depozitului conform de
deșeuri din localitatea Cristian nu influentează calitatea aerului, acest
fapt datorându-se distanței mari și reliefului care se constituie în barieră
naturală de protecție;
- calitatea aerului în arealul investigat corespunde cerințelor de
calitate pentru teritorii protejate (zone de locuit, parcuri, rezervaţii
naturale, zone de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere,
instituţii social-culturale, de învăţământ şi medicale – încadrare
- Pentru funcțiunile de sănătate, se vor
asigura spații verzi cu o suprafață
minimă de 20 mp/pat. Pentru restul
funcțiunilor admise pe parcelă se vor
respecta suprafețele minime de spații
libere și plantate prevăzute de cadrul
legal aflat în vigoare la data realizării
proiectului.
- Eliminarea vegetației înalte mature este
interzisă, cu excepția situațiilor în care
aceasta reprezintă un pericol iminent
pentru siguranța persoanelor sau
bunurilor sau în care împiedică
realizarea construcției.
- Pentru fiecare arbore matur tăiat se vor
planta, în interiorul aceleiași parcele,
minimum trei arbori.
- Parcajele la sol vor fi plantate cu un
arbore la fiecare patru locuri de
parcare.
- Reglementarea circulației și acceselor:
lărgirea străzii Calea Șurii Mici,
conform reglementărilor din PUG și
PMUD Sibiu, la o lățime de 35 m.
- Studiul de trafic a analizat soluția de
acces la parcela.
•Se prognozează
menținerea situației
actuale și a calității
AERULUI atmosferic.
66
AER
Aspect identificat Propunere PUZ și studii de
fundamentare
Efecte în cazul
neimplementării PUZ
conform Ordinului 119/2014) inclusiv în cazul specific de amplasare
a unei unităti medicale.
SOL
Aspect identificat Propunere PUZ și studii de fundamentare Efecte în cazul
neimplementării PUZ
•Terenul este arabil, cu o morfologie orizontală și litologie omogenă pe
orizontală și verticală, dominant argilo-nisipoasă.
•Conform studiului de “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest”, au rezultat următoarele:
- Concentrația metalelor a depășit valoarea normală și a fost sub
pragul de alertă pentru soluri sensibile în cazul plumbului în toate
cele 3 puncte de recoltare. În punctul 2 concentrația zincului a
depășit minim valoarea normală, dar se situează mult sub pragul de
alertă. Toate celelalte metale au avut concentrații care nu au
depășit valoarea normală.
- Pesticidele organoclorurate (POC) s-au situate sub limita de
detecție a metodei.
- Cele mai mari concentrații de predicție ale plumbului, zincului și
cadmiului se situează în treimea de NE a amplasamentului studiat.
- Valorile concentrațiilor de metale determinate în probe de sol s-au
situat, cu excepția plumbului, sub valoarea normală. Plumbul a
avut concentrații peste valoarea normală, dar mult sub pragul de
alertă pentru terenuri sensibile (conform Ordin nr. 756/1997).
Întrucât istoricul zonei nu este unul industrial și că în prezent nu s-
au identificat surse de poluare, precum și datorită faptului că
- În interiorul parcelei se admite dezvoltarea
următoarelor tipuri de funcțiuni: Funcțiuni
de sănătate; Funcțiuni de învățământ; Funcțiuni
comerciale (terțiare) cu caracter intraurban;
Funcțiuni rezidențiale (exclusiv locuințe
colective); Servicii aferente zonelor de locuințe;
Funcțiuni aferente echipării tehnico-edilitare;
Funcțiuni aferente infrastructurii de transport
public.
- Zonele de acces, parcări și alte funcțiuni se vor
proteja prin dalare, betonare, asfaltare etc.
- Pentru funcțiunile de sănătate, se vor asigura
spații verzi cu o suprafață minimă de 20 mp/pat.
Pentru restul funcțiunilor admise pe parcelă se vor
respecta suprafețele minime de spații libere și
plantate prevăzute de cadrul legal aflat în vigoare
la data realizării proiectului.
- Ape pluviale potențial contaminate de pe
suprafața parcărilor și a căilor auto de acces,
•Se prognozează
menținerea situației
actuale și a calității
SOLULUI și
SUBSOLULUI.
67
SOL
Aspect identificat Propunere PUZ și studii de fundamentare Efecte în cazul
neimplementării PUZ
valorile au fost relativ uniform distribuite între punctele de
măsurare 1 și 2, se consideră că prezența acestuia se datorează
compoziției naturale a solului.
- Calitatea solului în arealul investigat corespunde cerințelor de
calitate pentru teritorii protejate (zone de locuit, parcuri,
rezervaţii naturale, zone de interes balneoclimateric, de odihnă şi
recreere, instituţii social-culturale, de învăţământ şi medicale -
incadrare conform in Ordinului 119/2014), inclusiv în cazul
specific de amplasare a unei unități medicale.
înainte de evacuare, se preepurează în separatoare
de produce petroliere cu filtre cu coalescență.
- Deșeurile rezultate în timpul desfășurării
activității de construire, cât și ca rezultat al
utilizării ulterioare a construcțiilor vor fi colectate
în spații/recipiente speciale și eliminate de pe
amplasament prin intermediul unor firme
specializate în colectarea și neutralizarea acestor
deșeuri.
BIODIVERSITATE
Aspect identificat Propunere PUZ și studii de fundamentare Efecte în cazul neimplementării
PUZ
•Terenul este acoperit de specii ierbacee comune și
este delimitat perimetral, pe laturile de E, S și V de o
perdea de vegetație arbustivă și arboricolă, formată
din specii fara o valoare conservative deosebită
(Carpinus sp., Robinia sp.)
•Distanța până la ariile naturale protejate:
- spre NV, la 1.800 m, ROSCI0093 Insulele
stepice Șura Mică-Slimnic;
- spre S, la 4.000 m, Parcul Natural Dumbrava
Sibiului.
- Pentru funcțiunile de sănătate, se vor asigura spații
verzi cu o suprafață minimă de 20 mp/pat. Pentru
restul funcțiunilor admise pe parcelă se vor
respecta suprafețele minime de spații libere și
plantate prevăzute de cadrul legal aflat în vigoare la
data realizării proiectului.
- Eliminarea vegetației înalte mature este interzisă,
cu excepția situațiilor în care aceasta reprezintă un
pericol iminent pentru siguranța persoanelor sau
bunurilor sau în care împiedică realizarea
construcției.
•Se va menține starea actuală de
conservare a speciilor/habitatelor
de interes comunitar și
integritatea ariilor naturale
protejate.
68
- Pentru fiecare arbore matur tăiat se vor planta, în
interiorul aceleiași parcele, minimum trei arbori.
- Parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la
fiecare patru locuri de parcare.
69
NIVELUL DE ZGOMOT AL ZONEI
Aspect identificat Propunere PUZ și studii de fundamentare Efecte în cazul
neimplementării PUZ
•Conform studiului de “Evaluarea și
prognoza calității mediului în zona
periurbană Sibiu Nord-Vest”:
- valorile cele mai mari ale
nivelului de zgomot (peste
LMA 55dB pe timp de zi în
zone protejate) s-au
înregistrat în partea de Sud a
amplasamentului, lângă Cl.
Șurii Mici și se datorează
traficului auto;
- estimarea matematică a
nivelelor de zgomot ca
urmare a funcționării
aeroportului (decolare 1 și 2
avioane) și interpolarea
acestor estimări cu valorile
măsurate arată că la nivelul
solului și fără obstacole
până la receptor, ar putea
apărea o creștere tranzitorie a
nivelului de zgomot de 6-10
dB față de fondul existent.
- În cazul amplasării pe parcelă a unui heliport, se vor respecta reglementările și
distanțele de siguranță impuse de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
- Reglementarea circulației și acceselor: lărgirea străzii Calea Șurii Mici, conform
reglementărilor din PUG și PMUD Sibiu, la o lățime de 35 m.
- În zona alocată funcțiunilor de sănătate, accesele vor fi organizate astfel încât să
permită funcționarea optimă a următoarelor zone: zona publică, zona de serviciu,
zona de recreere pentru bolnavi (parcul spitalului), zonele de protecție, care
cuprind spațiile plantate de protecție a microclimatului și alte zone restricționate
pentru protecția unor funcțiuni.
- Propunere studiu de “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona
periurbană Sibiu Nord-Vest”:
- amplasarea imobilului, mobilarea complementară a terenului și eventuale
măsuri compensatorii (ex: panouri fonoabsorbante, perdele vegetale de
protecție sau soluții constructive speciale) impuse în faza de realizare a
proiectului pot contribui semnificativ la reducerea nivelului de zgomot la
nivel de receptor, dar și la îmbunatatirea condițiilor de mediu și sănătate în
general.
•Se va menține starea
actuală privind
NIVELUL DE
ZGOMOT al zonei
70
SCHIMBĂRI CLIMATICE (emisii de GES)
Aspect identificat Propunere PUZ și studii de
fundamentare
Efecte în cazul neimplementării
PUZ
•Principalele sectoare cu emisii de GES în municipiul Sibiu: energia,
industria și transporturile.
•În mun. Sibiu, ponderea cea mai mare în consumul de energie îl au gazele
naturale și țițeiul (carburanții).
•Evoluția consumului de de energie în mun. Sibiu, 2005-2015, pe sectoare:
- în transporturi – tendință de creștere;
- în industrie – tendință de scădere;
- alte ramuri ale economiei – tendință de menținere;
- consumul populației – tendință de menținere.
•În clădirile aparținând CJ (publice), tendința este de creștere a consumului
de energie, ponderea cea mai mare în consum având-o gazele naturale;
evident emisiile de GES sunt în creștere (2005-2015).
- A se vedea punctul referitor la
biodiversitate.
- Se vor face recomandări în
cap. 11 (măsuri).
•Evoluția privind consumurile de
energie și emisiile de GES la
nivel de municipiu, nu este
afectată de neimplementarea
PUZ.
71
RISCURI NATURALE ȘI ANTROPICE
Aspect identificat Propunere PUZ și studii de fundamentare Efecte în cazul
neimplementării PUZ
•Zonare seismică: ag=0,20g, perioadă de colt Tc=0,7; mun. Sibiu se
încadrează în zona de intensitate seismică VII.
•Adâncime de îngheț: 0,9 m.
•Zone de risc: mun. Sibiu se găsește în zona cu potențial scăzut de
producerea alunecărilor de teren, iar amplasamentul cercetat are risc zero
de alunecare (cf. Studiu Geotehnic).
•Stabilitatea terenului: teren stabil, fără forme de degradare prin
alunecare, prăbușiri de teren, eroziuni, modificări de orizontalitate.
•Nivelul freatic și inundabilitatea terenului:
- nivel freatic la -1,5 m în partea central-NE a terenului; există
posibilitatea ca în situații de precipitații abundente, de lungă durată, să
apară băltiri ale apelor cu influențe asupra construcțiilor cu subsoluri;
- conform planurilor PUG și în accord cu distanța mare față de pr.
Ruscori, terenul nu este inundabil.
•Riscuri antropice:
- la limita perimetrului PUZ, canal ANIF, receptor pentru apele pluviale,
dar și zonă propice pentru dezvoltarea unor vectori de transport boli (de
ex. insecte);
- la cca. 1.570 m, în V, centru de colectare și tratare deșeuri medicale
STERICYCLE.
- la 230 m față de suprafața edificabilă, în NE – unitate de colectare
deșeuri feroase, neferoase, hârtie-carton, plastic, DEE (S.C.
UNITRANS).
- Recomandările Studiului Geotehnic:
-pentru că nivelul freatic e relativ
ridicat în zona central-NE a
terenului, de acest lucru se va ține
cont la fazele de proiectare
ulterioare, la amplasarea
construcțiilor.
- Amenajarea canalului ANIF în scopul
preluării apelor pluviale, astfel încât să nu
genereze riscuri de inundații.
- Se va asigura un culoar de acces cu o
lățime de minim 2 m pe latura de vest,
pentru întreținerea canalului ANIF.
- Conform RLU: autorizarea executării
construcțiilor sau amenajărilor în zone
expuse la riscuri naturale – alunecări de
teren, terenuri mlăștinoase, scurgeri de
torenți, eroziuni, zone inundabile etc. –
este interzisă, cu excepția acelora care au
drept scop limitarea efectelor acestora.
- Se vor face propuneri privind combaterea
vectorilor de transport boli la om
(insecte).
•Se va menține starea
actuală privind
RISCURILE
NATURALE și
ANTROPICE din zonă.
72
- la 1.100 m, în SE, zona industrială de vest a municipiului Sibiu, cu
unități industriale de producție; nu sunt prezente la distanță relevantă,
unități SEVESO.
SĂNĂTATEA UMANĂ
Aspect identificat Propunere PUZ și studii de fundamentare Efecte în cazul neimplementării
PUZ
•În jud. Sibiu funcționează 10 spitale publice, dintre
care 7 în mun. Sibiu. Din acestea, 3 se află în
proprietatea CJ Sibiu, iar o bună parte funcționează
în clădiri cu o vechime de peste 100 de ani.
•Spitalul Județean de Urgență Sibiu prezintă
deficiențe în mai multe domenii, de exemplu: are
acces dificil în locația centrală, fără heliport, fără
locuri de parcare și dificil de ajuns în orele de vârf,
secțiile exterioare nu permit o rezolvare integrată a
urgențelor etc.
•Starea de sănătate a populației în jud. Sibiu:
- principale cauze ale mortalității sunt în ordine
descrescătoare: boli ale aparatului circulator, boli
oncologice, boli ale aparatului respirator, prin
accidente, boli ale sistemului digestiv;
- durata medie de viață e semnificativ mai mare
decât media la nivel națională;
- rata mortalității este semnificativ mai mică decât
media la nivel național.
- Reglementarea terenului pentru Spitalul
Județean de Urgență
- In dispunerea funcțiunilor pe parcelă se vor
respecta retragerile minime față de funcțiunile
de sănătate, impuse de cadrul legal în vigoare.
- Clădirile se vor retrage față de limitele
parcelelor cu o distanță minimă egală cu 20
m.
- Reglementarea circulației și acceselor.
- Extinderea rețelelor publice și reglementarea
modului de asigurare cu utilități.
•Meținerea stării actuale a
infrastructurii spitalicești din județ.
•Disfuncționalități în domeniul
serviciilor medicale de urgență,
afectarea calității actului medical, a
calității vieții și a gradului de
nemulțumire a populației.
73
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EDILITARE ȘI DE TRANSPORT
Aspect identificat Propunere PUZ și studii de fundamentare Efecte în cazul
neimplementării PUZ
•Terenul nu beneficiază de acces direct la rețelele de
utilități publice.
•Rețele de utilități în zonă:
- rețele de alimentare cu apă potabilă:
o rețea publică de apă potabilă – str. Frigoriferului
(PE200 mm);
o rețea publică de apă potabilă – str. Tractorului
(PE200 mm).
- rețele de canalizare:
o colector PVC 600 mm – în zona străzii
Cărămidăriei;
o rețea de canalizare PAFSIN 600 mm –
proiectată pe strada Tractorului, cuprinsă în
programul de modernizare străzi în municipiul
Sibiu.
- rețele pluviale sau colectoare:
o canal de desecare (ANIF) – pe latura de Vest a
PUZ
- rețea de distribuție energie electrică:
o în extremitatea de NV, în interiorul parcelei,
există două linii electrice, una de înaltă și una
- Conform RLU, se va asigura racordarea la rețelele tehnico-
edilitare necesare a tuturor obiectivelor, cu respectarea
normelor de protecție sanitare, a mediului și a celorlalte acte
normative în vigoare.
- În dispunerea funcțiunilor pe parcelă, se vor defini și prezerva
suprafețele de teren necesare dezvoltării (extinderii) ulterioare
a funcțiunilor de sănătate, cu asigurarea modalităților de
extindere a serviciilor gospodărești, circulațiilor și rețelelor de
utilități.
Infrastructura de alimentare cu apă și canalizare:
- Alimentarea cu apa a noilor consumatori instalatii se va realiza
prin extinderea retelei publice PE200 existente pe strada
Frigoriferului până în dreptul amplasamentului si prin
prelungirea retelei de apa PE200 proiectata pe strada
Tractorului.
- In urma corelarii cu operatorul de retele de apa canal din zona
s-a convenit ca se vor extinde retelele de canalizare pana la
limita amplasametului. Se va executa o retea gravitationala de
canalizare menajera si o statie de pompare care va descarca
apele uzate in colectorul PVC 600 existent in zona strazii
Caramidariei. Se va prelungi pana in dreptul amplasamentului a
retelei de canalizare PAFSIN 600 proiectata pe strada
•Meținerea stării actuale a
infrastructurii de trafic –
Cl. Șurii Mici (drum cu 2
benzi) și a celei edilitare.
•Risc de stagnare în
domeniul infrastructurii și
al dezvoltării zonei; teren
nereglementat.
•Pierderea oportunității de
dezvoltare a infrastructurii
de trafic și edilitare oferită
de prezența unui obiectiv
de interes public.
74
de medie medie tensiune: LEA 110 kV Sibiu
Nord – Orlat; LEA 20 kV.
- rețea de distribuție gaze naturale:
o pe latura de E a parcelei, există o rețea de gaze
naturale de medie presiune Ø 600 mm, partial
aeriană și partial îngropată;
o în vecinătatea amplasamentului, pe latura de
Sud a parcelei, există o rețea de gaze naturale de
medie presiune Ø 273 mm, total îngropată.
•Infrastructura de trafic:
- Calea Șurii Mici, reglementată prin PUG ca
stradă de categoria II, profil tip II.D, cu ampriza
totală de 35 m;
- dimensionare inadecvată a rețelei rutiere
existente (Calea Șurii Mici).
•Transport public:
- traseul de autobuz nr. XX.
Tractorului, fiind cuprinsa in programul de modernizare strazi
in mun Sibiu. Racordul de canal menajer se va realiza la aceasta
conducta.
- Evacuarea apelor pluviale colectate de pe intreg amplasametul
studiat se va realiza printr-o retea de canalizare de incinta ce va
fi evacuata in canalul de desecare existent in partea de Vest a
incintei, cu acordul ANIF. Pentru a putea prelua debitul de ape
pluviale, initial realizarii investitiei se propune reamenajarea
canalului de desecare prin curatarea malurilor de vegetatie si a
radierului de sedimente astfel incat sa rezulte panta de curgere
necesara, deasemenea se va avea in vedere realizarea unei
sectiuni de curgere corespunzatoare. Inainte de deversarea
apelor pluviale in canal se va face o preepurare a acestora prin
intermediul a trei separatoare de hidrocarburi prevazute cu by-
pass.
Infrastructura de alimentare cu energie electrică:
- In apropierea amplasamentului exista doua linii electrice de
medie tensiune. De la acestea se va realiza un branșament de
medie tensiune si un PT pentru obiectivul studiat.
Infrastructura de alimentare cu gaze naturale:
- Se va asigura alimentarea cu gaze naturale, din rețeaua de
distribuție prezentă în zonă, prin intermediul unei SRG.
Infrastructura de trafic:
- Lărgirea străzii Calea Șurii Mici, categoria a III-a, colectoare,
la o lățime de prospect de 35 m;
- Realizarea străzii prevăzute pe limita de est a parcelei (strada
Cuarțului), categoria a III-a, colectoare, cu o lățime de prospect
de 25 m;
- Realizarea străzii prevăzute pe limita de nord a parcelei
(prelungirea străzii Tractorului), categoria a III-a, colectoare,
cu o lățime de prospect de 17 m;
- Reconfigurarea intersecție dintre strada Cuarțului și Calea
Șurii Mici.
75
GESTIUNEA DEȘEURILOR
Aspect identificat Propunere PUZ și studii de fundamentare Efecte în cazul
neimplementării PUG
•Serviciul de salubritate în mun. Sibiu: S.C. SOMA S.R.L.,
care colectează și transportă deșeurile menajere și industriale
asimilabile cu cele menajere la depozitul ecologic Cristian
(operat de TRACON).
•Deșeurile medicale sunt colectate de diverși operatori
autorizați.
- Deșeurile rezultate în timpul desfășurării
activității de construire cât și ca rezultat al
utilizării ulterioare a construcțiilor vor fi
colectate în spații/recipiente speciale și
eliminate de pe amplasament prin
intermediul unor firme specializate în
colectarea și neutralizarea acestor deșeuri.
•Se va menține starea
actuală privind
GESTIUNEA
DEȘEURILOR în zonă.
76
MEDIUL SOCIO-ECONOMIC
Aspect identificat Propunere PUZ și studii
de fundamentare
Efecte în cazul neimplementării PUG
•Populația în mun. Sibiu – ușoară tendință de creștere în
intervalul 2007-2012.
•În regiune, mun. Sibiu este al doilea oraș după Brașov, ca număr
de locuitori și al doilea ca grad de urbanizare.
•Mun. Sibiu are o poziție favorabilă prin conectivitatea la arterele
importante rutiere:
- spre sud – coridor Râmnicu Vâlcea-Pitești-București;
- spre vest și est – coridorul Arad-Timișoara-Brașov;
- spre nord – coridorul Târgu Mureș-Cluj-Napoca.
•Conectivitate la coridorul IV al rețelei Europene TEN-T (rutier
și feroviar), dar și acces către piețe externe prin existența
Aeroportului Internațional.
•Structura economică cu o distribuție relativ echilibrată în
domeniul industriei și serviciilor; specializare în domeniul
activităților de producție de componente de mașini, aparate și
echipamente electrice, mijloace de transport etc.
•Zona industrială de Vest a Sibiului se află la o distanță actuală
de 1.100 m (unități construite), dar a fost reglementată prin PUG
până la 700 m în SV și la 400 m în SE față de amplasamentul
PUZ. Între zona industrială reglementată și amplasamentul PUZ
s-au reglementat și construit zone rezidențiale (alți receptori
sensibili).
- Reglementarea
terenului pentru Spitalul
Județean de Urgență
- Reglementarea
circulației și acceselor.
- Reglementarea modului
de asigurare cu utilități.
•Meținerea stării actuale a infrastructurii spitalicești
din județ.
•Disfuncționalități în domeniul serviciilor medicale
de urgență, afectarea calității actului medical, a
calității vieții și a gradului de nemulțumire a
populației.
•Ratarea, sau amanarea pe un termen nedefinit, a unei
investiții într-o unitate medicală modernă, la un nivel
actual și de importanță județeană sau chiar regională.
•Menținerea stării actuale de dezvoltare socio-
economică în zona amplasamentului PUZ.
•Pierderea oportunității de valorificare a unui teren
din intravilan de care dispune administrația locală.
•O infrastructură medicală de urgență deficitară
generează efecte asupra mediului socio-economic în
privința atractivității orașului pentru forța de muncă.
•Pierderea unui număr de noi locuri de muncă în
domeniul sanitar.
•Ratarea unor investiții în infrastructura de trafic și
de utilități în zona unui obiectiv de interes public.
77
Din analiza alternativei „zero” rezultă că prin neimplementarea PUZ se menține
calitatea factorilor de mediu în zonă, nu se crează premisele pentru dezvoltarea
infrastructurii medicale din municipiul Sibiu, se vor menține disfuncționalitățile din
sistemul medical de urgență, nu se vor crea oportunitățile de extindere a infrastructurii
hidro-edilitare, ratarea unor oportunități generate din apariția unui obiectiv de interes
public.
Implementarea sau neimplementarea PUZ nu afectează dezvoltarea spațială a
zonei industriale de vest a municipiului Sibiu pentru că pe Calea Șurii Mici și pe strada
Ogorului există deja receptori sensibili – zona rezidențială, iar conform PUG între zona
industrială și parcela pentru implementarea PUZ este reglementată o zonă tampon cu
funcțini pentru parc de agrement/sport și centru de afaceri.
Tab. 16 – Evaluarea riscului la care sunt expuși factorii de mediu și principalele
domenii de interes în cazul neimplementării PUZ
Aspect / Factorul de mediu Riscul neimplementarii PUZ
nesemnificativ minor major catastrofal
Apa X
Aer X
Sol X
Biodiversitate X
Nivelul de zgomot X
Schimbări climatice X
Riscuri naturale și antropice X
Sanătătea umană X
Situația infrastructurii edilitare și de trafic X
Gestiunea deșeurilor X
Mediul socio-economic X
Având în vedere consecințele pe care le are neimplementarea PUZ asupra sănătății
umane, mediului socio-economic și infractructurii locale de trafic și edilitare, se poate
aprecia că riscul variază de la minor la major, principalul aspect fiind cel legat de sănătatea
umană care este o componentă importantă a calității vieții și care este afectată direct de
infrastructura medicală, dotare/echipamente și de calitatea actului medical. Rezultă că
implementarea PUZ în zonă este necesară, justificată și cu efect major asupra
sănătății și calității vieții populației din județul Sibiu, și mai departe cu efect pozitiv
asupra mediului socio-economic.
78
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PUZ
Teritoriul administrativ al municipiului Sibiu se încadrează în marea unitate
Depresiunea Transilvaniei. Zona și-a început evoluția când masivele cristaline s-au
scufundat și au fost acoperite de straturi groase de sediment, constituite din depozite
neogene. Stratigrafia începe cu un orizont ce aparține ponțianului, un complex de marne
ponțiene cu intercalații de marne alburii calcaroase, cu grosimi de 12-25 m. Urmează apoi,
în adâncime, un orizont de marne nisipoase la 40 m. Sedimentele neogene se caracterizează
printr-o uniformitate și monotonie petrografică și aparțin miocenului și pliocenului.
Sarmațianul este constituit din marne vineții-cenușii, cu intercalații de nisipuri, uneori slab
cimentate, ce depășesc 10 m grosime, fiind acoperite la suprafață cu formațiuni mai tinere.
La începutul cuaternarului, întreaga zonă se ridică, iar rețeaua hidrografică s-a adâncit,
concomitent cu ridicarea și fragmentarea zonei, care s-a transformat într-o terasă.
Formațiunile mai tinere aparțin cuaternarului, alcătuite din roci aluviale-deluviale, care
constituie stratificația zonelor de terasă și de luncă (argile, argile nisipoase, nisipuri,
pietrișuri, rar bolovănișuri), respectiv pe versanții și la baza versanților deluroși, sunt roci
deluviale, respectiv argile prăfoase ușor nisipoase.
Zona orașului Sibiu se încadrează geografic în Depresiunea Sibiului, ce se
caracterizează printr-un relief de terase și lunci mărginite de dealuri domoale. Actuala
înfățișare a reliefului, de podiș fragmentat de văi – culoare cu interfluvii, și o puternică
eroziune torențială, este consecința evoluției recente.
Din punct de vedere morfologic, amplasamentul PUZ se încadrează în zona de
terasă ce ocupă suprafețe importante și sunt bine dezvoltate de-a lungul văii Cibinului și
afluenților săi, unde se disting depozite de terasă.
Privind hidrografia zonei și apele subterane, principalul curs de apă din zonă este
r. Cibin și afluenții săi, în partea de Nord-Vest, la cca. 380 m distanță, zona fiind traversată
de pârâul Rusciori, afluent de stânga al râlui Cibin. Pârâul Rusciori străbate regiunea de la
Vest la Est formând lunca cu terasele bine individualizate.
În partea estică a amplasamentului, la aproximiativ 0,5-0,7 km distanță, se află
Lacul Binder, cu influență asupra freticului zonal. Din Studiul Geotehnic efectuat pe
amplasamentul PUZ, a rezultat că freaticul s-a interceptat între -1,5 m, în zona central –
nord-estică a amplasamentului și la 3,0 m, în partea sudică.
Conform Studiului Geotehnic efectuat pentru amplasamentul PUZ, terenul nu
prezintă modificări antropice, este un teren arabil, cu o morfologie orizontală și litologie
omogenă pe orizontală și verticală, dominant argilo-nisipoasă. Terenul este reprezentat de
o terasă bine individualizată, stabil, se prezintă fără gropi de împrumut sau accidente
structurale, fără tendințe de alunecare sau prăbușiri. Din fișele forajelor executate pe
amplasament, se observă că orizontul de sol vegetal ocupă profilul până la o adâncime de
79
0,5 m, fiind urmat de argilă, pietrișuri medii și mici, orizontul freatic fiind situat între 0,5
și 3,0 m.
Clima municipiului Sibiu este temperat-continentală ferită de excese. Zona se
caracterizează prin veri calde, cu precipitaţii relativ frecvente şi prin ierni reci, cu strat de
zăpadă relativ stabil, punctate din când în când de intervale de încălzire. Inversiunile
termice sunt frecvente şi persistente în semestrul rece al anului. Durata medie anuală a
stratului de zăpadă este de 54 zile la Sibiu.
Datele înregistrate la stația meteo Sibiu în anul 2014 indică o temperatură medie
anuală de 10,8oC. Vânturile cu frecvențele medii anuale cele mai ridicate în anul 2015,
indică predominanța vânturilor din E (21,3%) și V (14,9%).
Zone cu riscuri naturale
- Zonare seismică: caracteristicile geofizice ale terenului în conformitate cu
normativul P100-1/2013 sunt:
o Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu
IMR = 225 ani și 20%, probabilitate de depășire în 50 de ani este de
ag=0,20g. Perioada de colt Tc=0,7.
o Conform STAS 11100/1-93: Zonarea seismică a României, teritoriul
municipiului Sibiu se încadrează în zona de intensitate seismică VII pe scara
MSK, cu o perioadă medie de revenire de minim 50 ani.
- Adâncimea de îngheț conform STAS 6054/77 este la 0,9 m de la cota terenului
natural neacoperit.
- Încadrarea amplasamentului în zone de risc (cutremur, alunecări de teren,
inundații):
o în conformitate cu Legea nr. 575/22.10.2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național, Secțiunea aV-a – Zone de risc, zona
orașului Sibiu se încadrează în zone cu potențial scăzut de producerea
alunecărilor de teren, iar amplasamentul cercetat are risc zero de alunecare.
- Inundabilitate: conform pieselor desenate aparținând PUG Sibiu, amplasamentul
reglementat prin PUZ nu este situat într-o zonă inundabilă, distanța până la pr.
Rusciori, în partea de nord-vest a amplasamentului, este de cca. 380 m, iar în nord
de 470 m.
- Stabilitate: terenul se prezintă stabil, fără urme sau forme de degradare prin
alunecare neexistând pericole iminente de degradare prin declanșarea sau
reactivarea lor și/sau a altor fenomene geodinamice distructive: prăbușiri de teren,
eroziuni, modificări de orizontalitate.
80
- Există posibilitatea ca la regimuri de precipitații îndelungate și abundente ca debit,
să apară băltiri ale apelor, cu influențe asupra construcțiilor cu subsoluri.
- Pentru că nivelul freatic e relativ ridicat în zona central – nord-estică, de acest lucru
se va ține cont la fazele de proiectare ulterioare, la amplasarea construcțiilor.
Conform Studiului Geotehnic, nu este necesar a se executa lucrări de îmbunătățiri
funciare sau consolidări ale terenului pentru obiectivul propus.
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUZ
Problemele de mediu relevante pentru PUZ sunt cele referitoare la factorii de mediu
și la următoarele aspecte: apă, aer, sol, biodiversitate, nivel de zgomot, schimbări
climatice, riscuri naturale și antropice, sănătatea umană, situația infrastructurii
edilitare și de trafic, gestiunea deșeurilor, mediul socio-economic. Constatările sunt
rezumate mai jos pe baza analizei situației existente și a propunerii de PUZ.
81
Tab. 17 – Probleme de mediu relevate pentru PUZ
Aspect /
Factorul de
mediu
Probleme de mediu relevante pentru PUZ
Apă •Hidrografia:
- în partea de Nord-Vest, la cca. 380 m, zona este traversată de la V la E de pârâul
Rusciori.
•Calitatea apelor de suprafață:
- cursul de apă Rusciori – secțiunea Izvoare – afl. Cibin, prezintă o stare ecologică bună
pe o lungime de 14 km și o stare ecologică moderată pe o lungime de 1 km.
•Zone inundabile:
- conform planurilor PUG Sibiu, amplasamentul nu este situat într-o zonă inundabilă.
•Apele subterane:
- freaticul s-a interceptat între -1,5 m, în zona central – nord-estică a amplasamentului și
la 3,0 m, în partea sudică;
- în partea estică a amplasamentului, la aproximiativ 0,5-0,7 km distanță, se află Lacul
Binder, cu influență asupra freticului zonal, astfel freaticul pe amplasament este relativ
ridicat.
•Calitatea apelor subterane:
- corpul de apă subterană ROOT05 Depresiunea Sibiului se află în stare chimică bună.
Aer •Sursele de emisii în teritoriu:
- la 4,17 km distanță – depozit ecologic de deșeuri Cristian;
- la 1,1 km distanță – zona industrială de NV a municipiului Sibiu;
- la 1,24 km distanță – centura Sibiu / A1;
- 103,3 m distanță față de suprafața edificabilă – Ferma didactică a Colegiului Agricol
Sibiu.
•Calitatea aerului atmosferic:
- conform “Raport anual privind starea mediului în jud. Sibiu (2017)”, la nivel anual s-
au înregistrat: 9 depășiri ale valorilor limită zilnice pentru PM10; 6 și respectiv 7
depășiri ale valorilor țintă pentru O3;
- conform studiului“Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu
Nord-Vest”: valorile concentrațiilor de contaminanți (pulberi în suspensie, dioxid de
azot, dioxid de sulf, amoniac, hidrogen sulfurat, compuși organici volatili totali și
carbon organic total) determinați în probe de aer s-au situat sub concentratiile maxim
admise pentru zone protejate, pentru parametrii normați, conform STAS 12574/1987
(Aer din zonele protejate. Condiții de calitate).
- studiul a concluzionat lipsa influenței traficului de pe autostrada A1/ centura ocolitoare
Sibiu și Șoseaua Alba Iulia/DN1 și faptul că funcționarea în condiții normale de
exploatare a depozitului conform de deșeuri din localitatea Cristian nu influentează
calitatea aerului, acest fapt datorându-se distanței mari și reliefului care se constituie în
barieră naturală de protecție;
- calitatea aerului în arealul investigat corespunde cerințelor de calitate pentru
teritorii protejate (zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone de interes
balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţii social-culturale, de învăţământ şi
medicale – încadrare conform Ordinului 119/2014) inclusiv în cazul specific de
amplasare a unei unităti medicale.
Sol •Terenul este arabil, cu o morfologie orizontală și litologie omogenă pe orizontală și
verticală, dominant argilo-nisipoasă.
82
Aspect /
Factorul de
mediu
Probleme de mediu relevante pentru PUZ
•Conform studiului de “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu
Nord-Vest”, au rezultat următoarele:
- Concentrația metalelor a depășit valoarea normală și a fost sub pragul de alertă
pentru soluri sensibile în cazul plumbului în toate cele 3 puncte de recoltare. În
punctul 2 concentrația zincului a depășit minim valoarea normală, dar se situează
mult sub pragul de alertă. Toate celelalte metale au avut concentrații care nu au depășit
valoarea normală.
- Pesticidele organoclorurate (POC) s-au situate sub limita de detecție a metodei.
- Cele mai mari concentrații de predicție ale plumbului, zincului și cadmiului se situează în
treimea de NE a amplasamentului studiat.
- Valorile concentrațiilor de metale determinate în probe de sol s-au situat, cu excepția
plumbului, sub valoarea normală. Plumbul a avut concentrații peste valoarea
normală, dar mult sub pragul de alertă pentru terenuri sensibile (conform Ordin nr.
756/1997). Întrucât istoricul zonei nu este unul industrial se consideră că prezența
acestuia se datorează compoziției naturale a solului.
- Calitatea solului în arealul investigat corespunde cerințelor de calitate pentru
teritorii protejate (zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone de interes
balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţii social-culturale, de învăţământ şi
medicale - incadrare conform in Ordinului 119/2014), inclusiv în cazul specific de
amplasare a unei unități medicale.
Biodiversitate •Terenul este acoperit de specii ierbacee comune și este delimitat perimetral, pe laturile de E,
S și V de o perdea de vegetație arbustivă și arboricolă, formată din specii fara o valoare
conservativă deosebită (Robinia sp, Carpinus sp.)
•Distanța până la ariile naturale protejate:
- spre NV, la 1.800 m, ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică-Slimnic;
- spre S, la 4.000 m, Parcul Natural Dumbrava Sibiului.
Nivel de
zgomot
•Conform studiului de “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu
Nord-Vest”:
- valorile cele mai mari ale nivelului de zgomot (peste LMA 55dB pe timp de zi în zone
protejate) s-au înregistrat în partea de Sud a amplasamentului, lângă Cl. Șurii Mici și se
datorează traficului auto;
- estimarea matematică a nivelelor de zgomot ca urmare a funcționării aeroportului
(decolare 1 și 2 avioane) și interpolarea acestor estimări cu valorile măsurate arată că la
nivelul solului și fără obstacole până la receptor, ar putea apărea o creștere tranzitorie
a nivelului de zgomot de 6-10 dB față de fondul existent.
Schimbări
climatice
•Principalele sectoare cu emisii de GES în municipiul Sibiu: energia, industria și
transporturile.
•În mun. Sibiu, ponderea cea mai mare în consumul de energie îl au gazele naturale și țițeiul
(carburanții).
•Evoluția consumului de de energie în mun. Sibiu, 2005-2015, pe sectoare:
- în transporturi – tendință de creștere;
- în industrie – tendință de scădere;
- alte ramuri ale economiei – tendință de menținere;
- consumul populației – tendință de menținere.
•În clădirile aparținând CJ (publice), tendința este de creștere a consumului de energie,
ponderea cea mai mare în consum având-o gazele naturale; evident emisiile de GES sunt în
83
Aspect /
Factorul de
mediu
Probleme de mediu relevante pentru PUZ
creștere (2005-2015).
Riscuri
naturale și
antropice
•Zonare seismică: ag=0,20g, perioadă de colt Tc=0,7; mun. Sibiu se încadrează în zona de
intensitate seismică VII.
•Adâncime de îngheț: 0,9 m.
•Zone de risc: mun. Sibiu se găsește în zona cu potențial scăzut de producerea alunecărilor
de teren, iar amplasamentul cercetat are risc zero de alunecare (cf. Studiu Geotehnic).
•Stabilitatea terenului: teren stabil, fără forme de degradare prin alunecare, prăbușiri de
teren, eroziuni, modificări de orizontalitate.
•Nivelul freatic și inundabilitatea terenului:
- nivel freatic la -1,5 m în partea central-NE a terenului; există posibilitatea ca în situații
de precipitații abundente, de lungă durată, să apară băltiri ale apelor cu influențe asupra
construcțiilor cu subsoluri;
- conform planurilor PUG și în acord cu distanța mare față de pr. Ruscori, terenul nu este
inundabil.
•Riscuri antropice:
- la limita perimetrului PUZ, canal ANIF, receptor pentru apele pluviale, dar și zonă
propice pentru dezvoltarea unor vectori de transport boli (de ex. insecte);
- la cca. 1.570 m, în V, centru de colectare și tratare deșeuri medicale STERICYCLE.
- la 230 m față de suprafața edificabilă, în NE – unitate de colectare deșeuri feroase,
neferoase, hârtie-carton, plastic, DEE (S.C. UNITRANS).
- la 1.100 m, în SE, zona industrială de vest a municipiului Sibiu, cu unități industriale de
producție; nu sunt prezente la distanță relevantă, unități SEVESO.
Sănătatea
umană
•În jud. Sibiu funcționează 10 spitale publice, dintre care 7 în mun. Sibiu. Din acestea, 3 se
află în proprietatea CJ Sibiu, iar o bună parte funcționează în clădiri cu o vechime de peste
100 de ani.
•Spitalul Județean de Urgență Sibiu prezintă deficiențe în mai multe domenii, de exemplu:
are acces dificil în locația centrală, fără heliport, fără locuri de parcare și dificil de ajuns în
orele de vârf, secțiile exterioare nu permit o rezolvare integrată a urgențelor etc.
•Starea de sănătate a populației în jud. Sibiu:
- principale cauze ale mortalității sunt în ordine descrescătoare: boli ale aparatului
circulator, boli oncologice, boli ale aparatului respirator, prin accidente, boli ale
sistemului digestiv;
- durata medie de viață e semnificativ mai mare decât media la nivel națională;
- rata mortalității este semnificativ mai mică decât media la nivel național.
Infrastructura
edilitară și de
trafic
•Terenul nu beneficiază de acces direct la rețelele de utilități publice.
•Rețele de utilități în zonă:
- rețele de alimentare cu apă potabilă:
o rețea publică de apă potabilă – str. Frigoriferului (PE200 mm);
o rețea publică de apă potabilă – str. Tractorului (PE200 mm).
- rețele de canalizare:
o colector PVC 600 mm – în zona străzii Cărămidăriei;
o rețea de canalizare PAFSIN 600 mm – proiectată pe strada Tractorului, cuprinsă în
programul de modernizare străzi în municipiul Sibiu.
- rețele pluviale sau colectoare:
o canal de desecare (ANIF) – pe latura de Vest a PUZ
- rețea de distribuție energie electrică:
84
Aspect /
Factorul de
mediu
Probleme de mediu relevante pentru PUZ
o în extremitatea de NV, în interiorul parcelei, există două linii electrice, una de înaltă
și una de medie medie tensiune: LEA 110 kV Sibiu Nord – Orlat; LEA 20 kV.
- rețea de distribuție gaze naturale:
o pe latura de E a parcelei, există o rețea de gaze naturale de medie presiune Ø 600
mm, partial aeriană și partial îngropată;
o în vecinătatea amplasamentului, pe latura de Sud a parcelei, există o rețea de gaze
naturale de medie presiune Ø 273 mm, total îngropată.
•Infrastructura de trafic:
- Calea Șurii Mici, reglementată prin PUG ca stradă de categoria II, profil tip II.D, cu
ampriza totală de 35 m.
- dimensionare inadecvată a rețelei rutiere existente (Calea Șurii Mici).
•Transport public:
- traseul de autobuz nr. XX.
Gestiunea
deșeurilor
•Serviciul de salubritate în mun. Sibiu: S.C. SOMA S.R.L., care colectează și transportă
deșeurile menajere și industriale asimilabile cu cele menajere la depozitul ecologic Cristian
(operat de TRACON).
•Deșeurile medicale sunt colectate de diverși operatori autorizați.
Mediul socio-
economic
•Populația în mun. Sibiu – ușoară tendință de creștere în intervalul 2007-2012.
•În regiune, mun. Sibiu este al doilea oraș după Brașov, ca număr de locuitori și al doilea ca
grad de urbanizare.
•Mun. Sibiu are o poziție favorabilă prin conectivitatea la arterele importante rutiere:
- spre sud – coridor Râmnicu Vâlcea-Pitești-București;
- spre vest și est – coridorul Arad-Timișoara-Brașov;
- spre nord – coridorul Târgu Mureș-Cluj-Napoca.
•Conectivitate la coridorul IV al rețelei Europene TEN-T (rutier și feroviar), dar și acces
către piețe externe prin existența Aeroportului Internațional.
•Structura economică cu o distribuție relativ echilibrată în domeniul industriei și serviciilor;
specializare în domeniul activităților de producție de componente de mașini, aparate și
echipamente electrice, mijloace de transport etc.
•Zona industrială de Vest a Sibiului se află la o distanță actuală de 1.100 m (unități
construite), dar a fost reglementată prin PUG până la 700 m în SV și la 400 m în SE față de
amplasamentul PUZ. Între zona industrială reglementată și amplasamentul PUZ s-au
reglementat și construit zone rezidențiale (alți receptori sensibili).
6. OBIECTIVELE DE PROTECȚIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAȚIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAȚIONAL, RELEVANTE PENTRU PUZ
85
Pentru stabilirea obiectivelor relevante pentru PUZ s-au consultat: legislația
națională; directivele europene în domeniul protecției mediului; politici, planuri și strategii
aprobate la nivel național.
86
Tab. 18 – Obiective de mediu relevante pentru PUZ
Aspect /
Factorul de
mediu
Obiective de mediu stabilite la nivel
național, comunitar sau
internațional, relevante pentru PUZ
Modul în care s-a ținut cont de acestea în studiile de fundamentare și în cadrul PUZ
Apă Asigurarea calității apelor de suprafață
și subterane prin limitarea poluării din
surse punctiforme sau difuze1
Reglementarea modului de asigurare cu utilități:
- Alimentarea cu apă din rețea publică (după extindere).
- Canalizare ape uzate în sistem separativ:
→ ape uzate potențial contaminate (din laboratoare, săli de operații și alte surse) – se
neutralizează și se evacuează în rețeaua publică de canalizare (după extindere);
→ ape uzate de la obiectele sanitare – se evacuează direct la rețeaua publică de
canalizare (după extindere).
- Evacuare ape pluviale în canalul ANIF, separat, pe categorii:
→ ape pluviale potențial contaminate de pe suprafața parcărilor și a căilor auto de
acces – se preepurează în separatoare de produce petroliere cu filtre cu coalescență
→ ape pluviale convențional curate de pe acoperișuri și căi pietonale, care se
evacuează direct în canalul ANIF.
Aer Menținerea sau îmbunătățirea calității
aerului prin controlul emisiilor2
- Pentru funcțiunile de sănătate, se vor asigura spații verzi cu o suprafață minimă de 20
mp/pat. Pentru restul funcțiunilor admise pe parcelă se vor respecta suprafețele minime
de spații libere și plantate prevăzute de cadrul legal aflat în vigoare la data realizării
proiectului.
- Eliminarea vegetației înalte mature este interzisă, cu excepția situațiilor în care aceasta
reprezintă un pericol iminent pentru siguranța persoanelor sau bunurilor sau în care
împiedică realizarea construcției.
- Pentru fiecare arbore matur tăiat se vor planta, în interiorul aceleiași parcele, minimum
trei arbori.
- Parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare patru locuri de parcare.
- Reglementarea circulației și acceselor: lărgirea străzii Calea Șurii Mici, conform
reglementărilor din PUG și PMUD Sibiu, la o lățime de 35 m.
- Studiul de trafic analizează soluția de acces la parcela.
Sol Protecția solului și a subsolului prin
măsuri adecvate de gospodarire,
- În interiorul parcelei se admite dezvoltarea următoarelor tipuri de funcțiuni: Funcțiuni de
sănătate; Funcțiuni de învățământ; Funcțiuni comerciale (terțiare) cu caracter intraurban;
Funcțiuni rezidențiale (exclusiv locuințe colective); Servicii aferente zonelor de locuințe;
87
Aspect /
Factorul de
mediu
Obiective de mediu stabilite la nivel
național, comunitar sau
internațional, relevante pentru PUZ
Modul în care s-a ținut cont de acestea în studiile de fundamentare și în cadrul PUZ
conservare, organizare și amenajare a
teritoriului3
Funcțiuni aferente echipării tehnico-edilitare; Funcțiuni aferente infrastructurii de
transport public.
- Zonele de acces, parcări și alte funcțiuni se vor proteja prin dalare, betonare, asfaltare
etc.
- Pentru funcțiunile de sănătate, se vor asigura spații verzi cu o suprafață minimă de 20
mp/pat. Pentru restul funcțiunilor admise pe parcelă se vor respecta suprafețele minime
de spații libere și plantate prevăzute de cadrul legal aflat în vigoare la data realizării
proiectului.
- Ape pluviale potențial contaminate de pe suprafața parcărilor și a căilor auto de acces,
înainte de evacuare, se preepurează în separatoare de produce petroliere cu filtre cu
coalescență.
- Deșeurile rezultate în timpul desfășurării activității de construire, cât și ca rezultat al
utilizării ulterioare a construcțiilor vor fi colectate în spații/recipiente speciale și
eliminate de pe amplasament prin intermediul unor firme specializate în colectarea și
neutralizarea acestor deșeuri.
Biodiversitate Conservarea și utilizarea durabilă a
patrimoniului natural4
- Pentru funcțiunile de sănătate, se vor asigura spații verzi cu o suprafață minimă de 20
mp/pat. Pentru restul funcțiunilor admise pe parcelă se vor respecta suprafețele minime
de spații libere și plantate prevăzute de cadrul legal aflat în vigoare la data realizării
proiectului.
- Eliminarea vegetației înalte mature este interzisă, cu excepția situațiilor în care aceasta
reprezintă un pericol iminent pentru siguranța persoanelor sau bunurilor sau în care
împiedică realizarea construcției.
- Pentru fiecare arbore matur tăiat se vor planta, în interiorul aceleiași parcele, minimum
trei arbori.
- Parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare patru locuri de parcare.
Nivel de
zgomot
Prevenirea sau reducerea efectelor
dăunatoare, inclusiv a disconfortului,
provocat de expunerea la zgomotul
ambiental5
- În cazul amplasării pe parcelă a unui heliport, se vor respecta reglementările și distanțele
de siguranță impuse de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
- Reglementarea circulației și acceselor: lărgirea străzii Calea Șurii Mici, conform
reglementărilor din PUG și PMUD Sibiu, la o lățime de 35 m.
88
Aspect /
Factorul de
mediu
Obiective de mediu stabilite la nivel
național, comunitar sau
internațional, relevante pentru PUZ
Modul în care s-a ținut cont de acestea în studiile de fundamentare și în cadrul PUZ
- În zona alocată funcțiunilor de sănătate, accesele vor fi organizate astfel încât să permită
funcționarea optimă a următoarelor zone:
-Zona publică: partea incintei cuprinsă între accesul principal în incintă și accesele
principale în spital în care au acces cea mai mare parte a utilizatorilor externi și a
vehiculelor;
-Zona de serviciu: zona delimitată de accesele, circulațiile și platformele aferente
clădirilor ce adăpostesc funcțiuni tehnico-edilitare;
-Zona de recreere pentru bolnavi (parcul spitalului) – cuprinde spațiile verzi și aleile
de promenadă în aer liber rezervate pacienților; se va avea în vedere o relație cât mai
directă între aceasta și nodurile de circulație verticală care deservesc funcțiunile de
sănătate;
-Zonele de protecție – cuprind spațiile plantate de protecție a microclimatului și alte
zone restricționate pentru protecția unor funcțiuni.
- Propunere studiu de “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu
Nord-Vest”:
-amplasarea imobilului, mobilarea complementară a terenului și eventuale măsuri
compensatorii (ex: panouri fonoabsorbante, perdele vegetale de protecție sau soluții
constructive speciale) impuse în faza de realizare a proiectului pot contribui
semnificativ la reducerea nivelului de zgomot la nivel de receptor, dar și la
îmbunatatirea condițiilor de mediu și sănătate în general.
Schimbări
climatice
Adaptarea la schimbările climatice prin
limitarea emisiilor de GES6
- A se vedea punctul referitor la biodiversitate.
- Se vor face recomandări în cap. 11 (măsuri).
Riscuri
naturale și
antropice
Protecția populației și bunurilor
materiale prin prevenirea și diminuarea
efectelor riscurilor naturale7
- Recomandările Studiului Geotehnic:
-pentru că nivelul freatic e relativ ridicat în zona central-NE a terenului, de acest
lucru se va ține cont la fazele de proiectare ulterioare, la amplasarea construcțiilor.
- Amenajarea canalului ANIF în scopul preluării apelor pluviale, astfel încât să nu
genereze riscuri de inundații.
- Se va asigura un culoar de acces cu o lățime de minim 2 m pe latura de vest, pentru
întreținerea canalului ANIF.
89
Aspect /
Factorul de
mediu
Obiective de mediu stabilite la nivel
național, comunitar sau
internațional, relevante pentru PUZ
Modul în care s-a ținut cont de acestea în studiile de fundamentare și în cadrul PUZ
- Conform RLU: Autorizarea executării construcțiilor sau amenajărilor în zone expuse la
riscuri naturale – alunecări de teren, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, eroziuni,
zone inundabile etc. este interzisă, cu excepția acelora care au drept scop limitarea
efectelor acestora.
Sănătatea
umană
Îmbunătățirea stării de sănătate a
populației umane și a accesului la
servicii medicale de urgență prin
consolidarea sistemului integrat de
urgență și continuarea dezvoltării
acestuia8
- Reglementarea terenului pentru Spitalul Județean de Urgență
- In dispunerea funcțiunilor pe parcelă se vor respecta retragerile minime față de funcțiunile
de sănătate, impuse de cadrul legal în vigoare.
- Clădirile se vor retrage față de limitele parcelelor cu o distanță minimă egală cu 20 m.
- Reglementarea circulației și acceselor.
- Extinderea rețelelor publice și reglementarea modului de asigurare cu utilități.
Infrastructura
edilitară și de
trafic
Modernizarea și extinderea
infrastructurii tehnico-edilitare;
îmbunătățirea calității și a accesului la
utilități publice9
- Conform RLU, se va asigura racordarea la rețelele tehnico-edilitare necesare a tuturor
obiectivelor, cu respectarea normelor de protecție sanitare, a mediului și a celorlalte acte
normative în vigoare.
- În dispunerea funcțiunilor pe parcelă, se vor defini și prezerva suprafețele de teren
necesare dezvoltării (extinderii) ulterioare a funcțiunilor de sănătate, cu asigurarea
modalităților de extindere a serviciilor gospodărești, circulațiilor și rețelelor de utilități.
Infrastructura de alimentare cu apă și canalizare:
- Alimentarea cu apa a noilor consumatori instalatii se va realiza prin extinderea retelei
publice PE200 existente pe strada Frigoriferului până în dreptul amplasamentului si prin
prelungirea retelei de apa PE200 proiectata pe strada Tractorului.
- In urma corelarii cu operatorul de retele de apa canal din zona s-a convenit ca se vor
extinde retelele de canalizare pana la limita amplasametului. Se va executa o retea
gravitationala de canalizare menajera si o statie de pompare care va descarca apele uzate
in colectorul PVC 600 existent in zona strazii Caramidariei. Se va prelungi pana in dreptul
amplasamentului a retelei de canalizare PAFSIN 600 proiectata pe strada Tractorului, fiind
cuprinsa in programul de modernizare strazi in mun Sibiu. Racordul de canal menajer se
va realiza la aceasta conducta.
- Evacuarea apelor pluviale colectate de pe intreg amplasametul studiat se va realiza printr-
o retea de canalizare de incinta ce va fi evacuata in canalul de desecare existent in
partea de Vest a incintei, cu acordul ANIF. Pentru a putea prelua debitul de ape pluviale,
90
Aspect /
Factorul de
mediu
Obiective de mediu stabilite la nivel
național, comunitar sau
internațional, relevante pentru PUZ
Modul în care s-a ținut cont de acestea în studiile de fundamentare și în cadrul PUZ
initial realizarii investitiei se propune reamenajarea canalului de desecare prin curatarea
malurilor de vegetatie si a radierului de sedimente astfel incat sa rezulte panta de curgere
necesara, deasemenea se va avea in vedere realizarea unei sectiuni de curgere
corespunzatoare. Inainte de deversarea apelor pluviale in canal se va face o preepurare a
acestora prin intermediul a trei separatoare de hidrocarburi prevazute cu by-pass.
Infrastructura de alimentare cu energie electrică:
- In apropierea amplasamentului exista doua linii electrice de medie tensiune. De la acestea
se va realiza un branșament de medie tensiune si un PT pentru obiectivul studiat.
Infrastructura de alimentare cu gaze naturale:
- Se va asigura alimentarea cu gaze naturale, din rețeaua de distribuție prezentă în zonă,
prin intermediul unei SRG.
Infrastructura de trafic:
- Lărgirea străzii Calea Șurii Mici, categoria a III-a, colectoare, la o lățime de prospect de
35 m;
- Realizarea străzii prevăzute pe limita de est a parcelei (strada Cuarțului), categoria a III-
a, colectoare, cu o lățime de prospect de 25 m;
- Realizarea străzii prevăzute pe limita de nord a parcelei (prelungirea străzii Tractorului),
categoria a III-a, colectoare, cu o lățime de prospect de 17 m;
- Reconfigurarea intersecție dintre strada Cuarțului și Calea Șurii Mici.
Gestiunea
deșeurilor
Managementul durabil al deșeurilor10 - Deșeurile rezultate în timpul desfășurării activității de construire cât și ca rezultat al
utilizării ulterioare a construcțiilor vor fi colectate în spații/recipiente speciale și
eliminate de pe amplasament prin intermediul unor firme specializate în colectarea și
neutralizarea acestor deșeuri.
Mediul socio-
economic
Creșterea calității vieții și crearea de
noi locuri de muncă prin reabilitarea
infrastructurii și îmbunătățirea
serviciilor urbane11
- Reglementarea terenului pentru Spitalul Județean de Urgență
- Reglementarea circulației și acceselor.
- Reglementarea modului de asigurare cu utilități.
1 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul
apei.
Directiva Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale.
91
Aspect /
Factorul de
mediu
Obiective de mediu stabilite la nivel
național, comunitar sau
internațional, relevante pentru PUZ
Modul în care s-a ținut cont de acestea în studiile de fundamentare și în cadrul PUZ
Legea apelor nr. 107/1996 (actualizată) ; NTPA001/2005 ; NTPA002/2005 2 Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa
Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător 3 Ord. nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.
H.G. nr. 1408/2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului
OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului 4 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice
Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, 5 Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 referitoare la evaluarea si managementul zgomotului ambiental
Ord. nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, modificat prin Ord. nr. 994/2018
STAS 10009/2017 – Acustică. Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul ambiant 6 Strategia națională a României privind schimbăriile climatice 2013-2020
Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice 7 Legislația națională are prevederi în ceea ce privește creșterea protecției populației față de riscurile naturale 8 Strategia națională de sănătate 2014-2020 9 Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României 2013-2020-2030
Strategia integrată de dezvoltare a municipiului Sibiu 10 Planul national de gestionare a deșeurilor (2018) 11 Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României 2013-2020-2030
92
93
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe recomandă evaluarea
compatibilităţii dintre obiectivele PUZ și obiectivele de mediu relevante. Scopul acestei
evaluări este identificarea sinergiilor şi posibilelor neconcordanţe ȋntre obiective sau
identificare impactului implementării PUZ asupra aspectelor/factorilor de mediu.
Obiectivele PUZ trebuie să conveargă către obiectivele relevante de mediu stabilite
la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare durabilă a zonei
de implementare și a municipiului Sibiu.
Pentru a se face o evaluare corectă a impactului se va folosi o scală care să ierarhizeze
modul în care implementarea PUZ va influența aspectele/factorii de mediu. Cea mai
utilizată metodă de evaluare a impactului este cea matricială care folosește o scară de
evaluare, pentru care s-au stabilit 5 categorii de impact, detaliate conform tabelului.
Tab. nr. 19 – Scara de evaluare a impactului generat de obiectivele PUZ asupra
factorilor/aspectelor relevante de mediu
Cuantificarea
impactului
Detaliere
+2 Impact pozitiv semnificativ, de lungă durată, asupra factorilor/aspectelor relevante de
mediu
+1 Impact pozitiv nesemnificativ, asupra factorilor/aspectelor relevante de mediu
0 Impact neutru
-1 Impact negativ nesemnificativ, asupra factorilor/aspectelor relevante de mediu
-2 Impact negativ semnificativ, de lungă durată sau ireversibil, asupra factorilor/aspectelor
relevante de mediu
Principiul de bază luat în considerare în determinarea impactului a constat în
evaluarea propunerilor PUZ în raport cu obiectivele/factorii/aspectele relevante de mediu.
7.1. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor PUZ asupra
obiectivelor relevante de mediu
Tab. nr. 20 – Principalele obiective stabilite prin PUZ
Indice Obiectiv principal stabilit prin PUZ
O1 Reglementarea funcțiunii terenului
O2 Utilizarea funcțională a terenului, în relație cu planurile de urbanism aprobate în zonă
O3 Modul de ocupare al terenului şi condițiile de realizare a construcțiilor
O4 Trasarea și profilarea viitoarelor drumuri in corelare cu cele existente sau prevăzute prin
planurile de urbanism
O5 Realizarea lucrărilor rutiere și tehnico-edilitare necesare creării unei infrastructuri adecvate
noilor funcțiuni
O6 Asigurarea unei dezvoltări durabile a zonei
94
O1: Reglementarea funcțiunii terenului
Tab. nr. 21
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
Apă Asigurarea calității apelor de
suprafață și subterane prin limitarea
poluării din surse punctiforme sau
difuze.
0 -Aspectul este unul neutru, reglementarea terenului nu influențează starea
apelor subterane și de suprafață.
-La evacuarea apelor uzate și a celor pluviale se asigură preepurarea sau
neutralizarea în funcție de categoria apei evacuate în rețele de canalizare,
în canalul ANIF și în receptorul natural.
-La evacuare se vor respecta condițiile de calitate impuse prin
NTPA001/2005 și prin NTPA002/2005, precum și cerințele Ord. nr.
119/2014 modificat prin Ord. nr. 994/2018.
Aer Menținerea sau îmbunătățirea calității
aerului prin controlul emisiilor
0 -Aspectul este unul neutru: prin propunerile de reglementarea funcțiunii
terenului, se vor asigura în faza de proiectare, toate condițiile pentru
menținerea emisiilor în aer sub standardele actuale de calitatea mediului.
-Accesele în parcelă se vor reglementa conform PUZ și analizei Studiului
de trafic, astfel încât în zonă să nu existe blocaje și emisii semnificative
de gaze de eșapament și de pulberi.
Sol Protecția solului și a subsolului prin
măsuri adecvate de gospodarire,
conservare, organizare și amenajare a
teritoriului
+1 -Aspectul este unui pozitiv, corelat cu reglementarea funcțională a
terenului. Reglementarea asigură utilizarea rațională a terenurilor din
intravilan, condiționează racordarea funcțională a terenurilor din
vecinătate, asigură conectarea tuturor constructiilor la retelele tehnico-
edilitare.
-Se asigură valorificarea durabilă a terenurilor disponibile în intravilan
prin apariția unei unități de interes public.
Biodiversitate Conservarea și utilizarea durabilă a
patrimoniului natural
0 -Aspectul este unul neutru, nu apare un impact asupra biodiversitatii
zonei, care este puternic antropizată.
Nivel de
zgomot
Prevenirea sau reducerea efectelor
dăunatoare, inclusiv a disconfortului,
provocat de expunerea la zgomotul
ambiental
-1 -Aspectul este unul cu potențial negativ în situația în care nu se iau
măsurile necesare pentru diminuarea nivelului de zgomot generat de noua
funcțiune, atât la nivelul traficului zonei cât și prin organizarea activității
specifice unității medicale.
95
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
-În situația în care prin Studiul de Fezabilitate rezultă oportunitatea
amenajarii unui heliport, la faza de proiect tehnic se vor identifica toate
măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru diminuarea nivelului de
zgomot generat din această sursă.
Schimbări
climatice
Adaptarea la schimbările climatice
prin Limitarea emisiilor de GES.
0 -Se prognozeaza reglementarea unei funcțiuni moderne, eficiente
energetic, care să asigure încadrarea emisiilor în standardele actuale de
mediu.
Riscuri
naturale și
antropice
Protecția populației și bunurilor
materiale prin prevenirea și
diminuarea efectelor riscurilor
naturale
0 -Aspectul este unul neutru, pentru că s-au avut în vedere măsurile
necesare pentru prevenirea manifestării riscurilor naturale și antropice și
care se vor detalia la faza DTAC.:
-Se va asigura amenajarea canalului ANIF în scopul preluării apelor
pluviale, astfel încât să nu genereze riscuri de inundații și să nu faciliteze
apariția insectelor (vectori de transmitere boli).
-Se va asigura un culoar de acces cu o lățime de minim 3 m pe latura de
vest, pentru întreținerea canalului ANIF.
-Pentru că nivelul freatic e relativ ridicat în zona central-NE a terenului,
de acest lucru se va ține cont la fazele de proiectare ulterioare, la
amplasarea construcțiilor.
-Conform RLU: autorizarea executării construcțiilor sau amenajărilor în
zone expuse la riscuri naturale (alunecări de teren, terenuri mlăștinoase,
scurgeri de torenți, eroziuni, zone inundabile etc.) este interzisă, cu
excepția acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora.
Sănătatea
umană
Îmbunătățirea stării de sănătate a
populației umane și a accesului la
servicii medicale de urgență prin
consolidarea sistemului integrat de
urgență și continuarea dezvoltării
acestuia
+2 -Aspectul este unui pozitiv, direct, pe termen lung, prin îmbunătățirea
infrastructurii medicale de urgență la nivel de județ.
-Sunt stabilite retragerile și suprafața edificabilă în interiorul parcelei
astfel încât să fie respectate distanțele minime de protecție stabilite prin
legislația în vigoare (Ord. nr. 119/2014 modificat prin Ord. nr. 994/2018).
96
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
Infrastructura
edilitară și de
trafic
Modernizarea și extinderea
infrastructurii tehnico-edilitare;
îmbunătățirea calității și a accesului
la utilități publice
+1 -Aspectul este unui pozitiv, corelat cu necesarul de extindere a
infrastructurii hidro-edilitare din zonă, lucrări care sunt stimulate de
apariția unui obiectiv de importanță publică.
-Reglementarea terenului și a traficului rutier al zonei are un aspect
pozitiv, fiind corelat cu PUZ-urile deja aprobate în zonă.
Gestiunea
deșeurilor
Managementul durabil al deșeurilor 0 -Aspectul este unul neutru, nu afetează gestiunea deșeurilor la nivel de
oraș sau județ.
Mediul socio-
economic
Creșterea calității vieții și crearea de
noi locuri de muncă prin reabilitarea
infrastructurii și îmbunătățirea
serviciilor urbane
+2 -Aspectul este unul puternic pozitiv, pe termen lung, asigură o
îmbunătățire a calității vieții și poate atrage de forță nouă de muncă, noi
investiții în domeniul social și economic.
-Nu afectează dezvoltarea zonelor industriale ale orașului deoarece în
vecinătate există deja receptori sensibili care vor condiționa pe viitor
astfel de dezvoltări.
97
O2: Utilizarea funcțională a terenului, în relație cu planurile de urbanism aprobate în zonă
Tab. nr. 22
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
Apă Asigurarea calității apelor de
suprafață și subterane prin limitarea
poluării din surse punctiforme sau
difuze.
0 -Aspectul este unul neutru, utilizarea funcțională a terenului PUZ în
corelație cu planurile de urbanism deja aprobate în zonă, nu influențează
starea apelor subterane și de suprafață.
Aer Menținerea sau îmbunătățirea calității
aerului prin controlul emisiilor
0 -Aspectul este unul neutru, utilizarea funcțională a terenului PUZ în
corelație cu planurile de urbanism deja aprobate în zonă, nu duce la
depășirea standardelor actuale de mediu în domeniu calității aerului
atmosferic.
-Accesele în parcelă se vor reglementa optim conform PUZ și analizei
Studiului de trafic, astfel încât în zonă să nu existe blocaje și emisii
semnificative de gaze de eșapament și de pulberi. Studiul de trafic a ținut
cont de dezvoltările PUZ deja aprobate.
Sol Protecția solului și a subsolului prin
măsuri adecvate de gospodarire,
conservare, organizare și amenajare a
teritoriului
+1 -Aspectul este unui pozitiv, corelat cu reglementarea funcțională a
terenurilor din vecinătate.
-Reglementarea asigură valorificarea durabilă a terenurilor disponibile în
intravilan prin apariția unei unități de interes public.
Biodiversitate Conservarea și utilizarea durabilă a
patrimoniului natural
0 -Aspectul este unul neutru, nu apare un impact asupra biodiversitatii
zonei.
Nivel de
zgomot
Prevenirea sau reducerea efectelor
dăunatoare, inclusiv a disconfortului,
provocat de expunerea la zgomotul
ambiental
-1 -Aspectul este unul cu potențial negativ în situația în care nu se iau
măsurile necesare pentru diminuarea nivelului de zgomot la sursă și la
nivelul receptorilor (zone rezidențiale reglementate prin alte PUZ-uri).
-În situația în care prin Studiul de Fezabilitate rezultă oportunitatea
amenajarii unui heliport, la faza de proiect tehnic se vor identifica toate
măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru diminuarea nivelului de
zgomot generat. Măsurile pentru diminuarea nivelului de zgomot receptat
se vor stabili la faza DTAC în baza unui studiu de specialitate.
98
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
Schimbări
climatice
Adaptarea la schimbările climatice
prin Limitarea emisiilor de GES.
0 -Reglementarea PUZ în acord cu funcțiunile din vecinătate nu afectează
acest aspect. La faza DTAC se vor stabili condițiile tehnice pentru
asigurarea eficienței energetice a cladirilor reglementate în amplasament,
conform prevederilor legale.
Riscuri
naturale și
antropice
Protecția populației și bunurilor
materiale prin prevenirea și
diminuarea efectelor riscurilor
naturale
0 -Aspectul este unul neutru, pentru că s-au avut în vedere măsurile
necesare pentru prevenirea manifestării riscurilor naturale și antropice,
măsuri care se vor detalia la faza DTAC.
Sănătatea
umană
Îmbunătățirea stării de sănătate a
populației umane și a accesului la
servicii medicale de urgență prin
consolidarea sistemului integrat de
urgență și continuarea dezvoltării
acestuia
+2 -Aspectul este unui pozitiv, direct, pe termen lung, prin îmbunătățirea
infrastructurii medicale de urgență la nivelul zonei și la nivel de județ.
-Sunt stabilite retragerile și suprafața edificabilă în interiorul parcelei
astfel încât să fie respectate distanțele minime de protecție stabilite prin
legislația în vigoare (Ord. nr. 119/2014 modificat prin Ord. nr. 994/2018).
Infrastructura
edilitară și de
trafic
Modernizarea și extinderea
infrastructurii tehnico-edilitare;
îmbunătățirea calității și a accesului
la utilități publice
+1 -Aspectul este unui pozitiv, corelat cu necesarul de extindere a
infrastructurii hidro-edilitare din zonă, lucrări care sunt stimulate de
apariția unui obiectiv de importanță publică.
-Reglementarea traficului rutier al zonei are un aspect pozitiv, fiind
corelat cu PUZ-urile deja aprobate în zonă, conform Studiului de trafic.
Gestiunea
deșeurilor
Managementul durabil al deșeurilor 0 -Aspectul este unul neutru, nu afetează gestiunea deșeurilor în zonă, la
nivel de oraș sau județ.
Mediul socio-
economic
Creșterea calității vieții și crearea de
noi locuri de muncă prin reabilitarea
infrastructurii și îmbunătățirea
serviciilor urbane
+2 -Aspectul este unul puternic pozitiv, pe termen lung, asigură o
îmbunătățire a calității vieții și poate atrage de forță nouă de muncă, noi
investiții în domeniul social și economic.
-Nu afectează dezvoltarea zonelor industriale ale orașului deoarece în
vecinătate există deja receptori sensibili care vor condiționa pe viitor
astfel de dezvoltări.
99
O3: Modul de ocupare al terenului şi condițiile de realizare a construcțiilor
Tab. nr. 23
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
Apă Asigurarea calității apelor de
suprafață și subterane prin limitarea
poluării din surse punctiforme sau
difuze.
+1 -Aspectul este unul pozitiv, prin modul de ocupare al terenurilor și
stabilirea condițiilor de realizare a construcțiilor se vor asigura premisele
pentru respectarea standardelor de mediu în domeniul calității apelor.
Aer Menținerea sau îmbunătățirea calității
aerului prin controlul emisiilor
0 -Aspectul este unul neutru, prin modul de ocupare al terenurilor și
stabilirea condițiilor de realizare a construcțiilor se vor asigura premisele
pentru reducerea emisiilor de gaze și de pulberi în aer și pentru
amenajarea zonei verzi proiectate.
Sol Protecția solului și a subsolului prin
măsuri adecvate de gospodarire,
conservare, organizare și amenajare a
teritoriului
+1 -Aspectul este unui pozitiv, corelat cu stabilirea modului de ocupare al
terenurilor și cu stabilirea condițiilor de realizare a construcțiilor.
Suprafețele libere vor fi zone verzi și platforme (căi de acces, parcari etc.)
acoperite prin dalare/ betonare/asfaltare.
Biodiversitate Conservarea și utilizarea durabilă a
patrimoniului natural
0 -Aspectul este unul neutru, nu apare un impact asupra biodiversitatii
zonei.
Nivel de
zgomot
Prevenirea sau reducerea efectelor
dăunatoare, inclusiv a disconfortului,
provocat de expunerea la zgomotul
ambiental
0 -Aspectul este unul neutru în situația în care la faza DTAC se vor stabili
condițiile de ocupare a terenului și de realizare a construcțiilor astfel încât
să fie respectat standardul de mediu în privința funcțiunii terenului.
-Conform studiului de evaluare a calității mediului, la faza DTAC se vor
stabili măsurile pentru atenuarea zgomotului pentru funcțiunea propusă.
-La faza DTAC se vor efectua estimări și se vor face recomandări pentru
atenuarea nivelului de zgomot la receptori în situația în care din Studiul de
Fezabilitate o să rezulte oportunitatea amplasării unui heliport.
Schimbări
climatice
Adaptarea la schimbările climatice
prin Limitarea emisiilor de GES.
0 -Aspectul este unul neutru, prin modul de ocupare al terenurilor și
stabilirea condițiilor de realizare a construcțiilor se vor asigura premisele
pentru reducere emisiilor de GES și pentru amenajarea de zone verzi.
100
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
Riscuri
naturale și
antropice
Protecția populației și bunurilor
materiale prin prevenirea și
diminuarea efectelor riscurilor
naturale
0 -Aspectul este unul neutru, prin modul de ocupare al terenurilor și
stabilirea condițiilor de realizare a construcțiilor se vor asigura premisele
pentru prevenirea manifestării riscurilor naturale și antropice.
Sănătatea
umană
Îmbunătățirea stării de sănătate a
populației umane și a accesului la
servicii medicale de urgență prin
consolidarea sistemului integrat de
urgență și continuarea dezvoltării
acestuia
+2 -Aspectul este unui pozitiv, direct, pe termen lung, prin îmbunătățirea
infrastructurii medicale de urgență la nivel de județ.
-Sunt stabilite retragerile și suprafața edificabilă în interiorul parcelei
astfel încât să fie respectate distanțele minime de protecție stabilite prin
legislația în vigoare (Ord. nr. 119/2014 modificat prin Ord. nr. 994/2018).
Infrastructura
edilitară și de
trafic
Modernizarea și extinderea
infrastructurii tehnico-edilitare;
îmbunătățirea calității și a accesului
la utilități publice
+1 -Aspectul este unui pozitiv, corelat cu necesarul utilităților pentru
funcțiunea propusă.
Gestiunea
deșeurilor
Managementul durabil al deșeurilor 0 -Aspectul este unul neutru, nu afetează gestiunea deșeurilor în zonă, la
nivel de oraș sau județ.
Mediul socio-
economic
Creșterea calității vieții și crearea de
noi locuri de muncă prin reabilitarea
infrastructurii și îmbunătățirea
serviciilor urbane
+1 -Aspectul este unul pozitiv, prin stabilirea regulilor de mobilare a parcelei
și a condițiilor de realizare a construcțiilor se va asigura o dezvoltare
durabilă în zonă.
101
O4: Trasarea și profilarea viitoarelor drumuri in corelare cu cele existente sau prevăzute prin planurile de urbanism
Tab. nr. 24
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
Apă Asigurarea calității apelor de
suprafață și subterane prin limitarea
poluării din surse punctiforme sau
difuze.
0 -Aspectul este unul neutru, nu afectează gospodărirea și calitatea apelor.
Aer Menținerea sau îmbunătățirea calității
aerului prin controlul emisiilor
0 -Aspectul este unul neutru, nu afectează calitatea aerului în condițiile
respectării soluției de organizare a circulației în zonă, în concordanță cu
analiza din Studiul de trafic.
Sol Protecția solului și a subsolului prin
măsuri adecvate de gospodarire,
conservare, organizare și amenajare a
teritoriului
0 -Aspectul este unul neutru, nu afectează calitatea solului.
Biodiversitate Conservarea și utilizarea durabilă a
patrimoniului natural
0 -Aspectul este unul neutru, nu apare un impact asupra biodiversitatii
zonei.
Nivel de
zgomot
Prevenirea sau reducerea efectelor
dăunatoare, inclusiv a disconfortului,
provocat de expunerea la zgomotul
ambiental
-1 -Aspectul este unul negativ prin potențialul de creștere a nivelului de
zgomot în zonă, dar poate deveni neutru în situația în care la faza DTAC
se vor stabili condițiile de minimizare a nivelului de sgomot la receptori.
-La faza DTAC se vor efectua estimări și se vor face recomandări pentru
atenuarea nivelului de zgomot la receptori în situația în care din Studiul de
Fezabilitate o să rezulte oportunitatea amplasării unui heliport.
Schimbări
climatice
Adaptarea la schimbările climatice
prin Limitarea emisiilor de GES.
0 -Aspectul este unul neutru, nu afectează domeniul schimbărilor climatice.
Riscuri
naturale și
antropice
Protecția populației și bunurilor
materiale prin prevenirea și
diminuarea efectelor riscurilor natural
0 -Aspectul este unul neutru, nu afectează domeniul riscurilor naturale și
antropice.
102
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
Sănătatea
umană
Îmbunătățirea stării de sănătate a
populației umane și a accesului la
servicii medicale de urgență prin
consolidarea sistemului integrat de
urgență și continuarea dezvoltării
acestuia
0 -Aspectul este unul neutru, nu afectează domeniul sănătății umane.
Infrastructura
edilitară și de
trafic
Modernizarea și extinderea
infrastructurii tehnico-edilitare;
îmbunătățirea calității și a accesului
la utilități publice
+2 -Aspectul este unui pozitiv, corelat cu necesarul infrastructurii de trafic în
zonă.
Gestiunea
deșeurilor
Managementul durabil al deșeurilor 0 -Aspectul este unul neutru, nu afetează gestiunea deșeurilor în zonă, la
nivel de oraș sau județ.
Mediul socio-
economic
Creșterea calității vieții și crearea de
noi locuri de muncă prin reabilitarea
infrastructurii și îmbunătățirea
serviciilor urbane
+2 -Aspectul este unul pozitiv, prin stabilirea și analiza traseelor de trafic se
va asigura o dezvoltare durabilă în zonă.
103
O5: Realizarea lucrărilor rutiere și tehnico-edilitare necesare creării unei infrastructuri adecvate noilor funcțiuni
Tab. nr. 25
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
Apă Asigurarea calității apelor de suprafață
și subterane prin limitarea poluării din
surse punctiforme sau difuze.
+1 -Aspectul este unul pozitiv, prin stabilirea soluțiilor tehnico-edilitare se
vor asigura premisele pentru respectarea standardelor de mediu în
domeniul calității apelor.
Aer Menținerea sau îmbunătățirea calității
aerului prin controlul emisiilor
0 -Aspectul este unul neutru, nu afectează calitatea aerului.
Sol Protectia solului și a subsolului prin
măsuri adecvate de gospodarire,
conservare, organizare și amenajare a
teritoriului
+1 -Aspectul este unul pozitiv, prin stabilirea soluțiilor tehnico-edilitare se
vor asigura premisele pentru respectarea standardelor de mediu în
domeniul gospodăririi și calității solului.
Biodiversitate Conservarea și utilizarea durabilă a
patrimoniului natural
0 -Aspectul este unul neutru, nu apare un impact asupra biodiversitatii
zonei.
Nivel de
zgomot
Prevenirea sau reducerea efectelor
dăunatoare, inclusiv a disconfortului,
provocat de expunerea la zgomotul
ambiental
-1 -Aspectul este unul negativ prin potențialul de creștere a nivelului de
zgomot în zonă, dar poate deveni neutru în situația în care la faza DTAC
se vor stabili condițiile de minimizare a nivelului de sgomot la receptori.
-La faza DTAC se vor efectua estimări și se vor face recomandări pentru
atenuarea nivelului de zgomot la receptori în situația în care din Studiul de
Fezabilitate o să rezulte oportunitatea amplasării unui heliport.
Schimbări
climatice
Adaptarea la schimbările climatice prin
Limitarea emisiilor de GES.
0 -Aspectul este unul neutru, nu afectează domeniul schimbărilor climatice.
Riscuri
naturale și
antropice
Protecția populației și bunurilor
materiale prin prevenirea și diminuarea
efectelor riscurilor naturale
0 -Aspectul este unul neutru, pentru că s-au avut în vedere măsurile
necesare pentru prevenirea manifestării riscurilor naturale și antropice și
care se vor detalia la faza DTAC.
Sănătatea
umană
Îmbunătățirea stării de sănătate a
populației umane și a accesului la
+1 -Aspectul este unui pozitiv, direct, pe termen lung, prin îmbunătățirea
infrastructurii din zonă.
104
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
servicii medicale de urgență prin
consolidarea sistemului integrat de
urgență și continuarea dezvoltării
acestuia
Infrastructura
edilitară și de
trafic
Modernizarea și extinderea
infrastructurii tehnico-edilitare;
îmbunătățirea calității și a accesului la
utilități publice
+2 -Aspectul este unui pozitiv, corelat cu necesarul utilităților pentru
funcțiunea propusă.
Gestiunea
deșeurilor
Managementul durabil al deșeurilor 0 -Aspectul este unul neutru, nu afetează gestiunea deșeurilor în zonă, la
nivel de oraș sau județ.
Mediul socio-
economic
Creșterea calității vieții și crearea de
noi locuri de muncă prin reabilitarea
infrastructurii și îmbunătățirea
serviciilor urbane
+2 -Aspectul este unul pozitiv, prin analiza/stabilirea traseelor de trafic și
prin asigurarea utilităților se va asigura o dezvoltare durabilă în zonă.
105
O6: Asigurarea unei dezvoltări durabile a zonei
Tab. nr. 26
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
Apă Asigurarea calității apelor de
suprafață și subterane prin limitarea
poluării din surse punctiforme sau
difuze.
+1 -Reglementarea terenurilor, a infrastructurii edilitare și de trafic, conform
principiului dezvoltării durabile, duce la un aspect pozitiv privind
gospodărirea apelor în zonă.
Aer Menținerea sau îmbunătățirea calității
aerului prin controlul emisiilor
0 -Aspectul este unul neutru.
Sol Protecția solului și a subsolului prin
măsuri adecvate de gospodarire,
conservare, organizare și amenajare a
teritoriului
+1 -Aspectul este unui pozitiv și asigură utilizarea durabilă a terenurilor
disponibile în intravilan.
Biodiversitate Conservarea și utilizarea durabilă a
patrimoniului natural
0 -Aspectul este unul neutru, nu apare un impact asupra biodiversitatii
zonei, care este puternic antropizată.
Nivel de
zgomot
Prevenirea sau reducerea efectelor
dăunatoare, inclusiv a disconfortului,
provocat de expunerea la zgomotul
ambiental
0 -Aspectul poate fi neutru, în situația în care la faza DTAC se iau toate
măsurile necesare pentru diminuarea nivelului de zgomot în zona
receptorilor sensibili.
Schimbări
climatice
Adaptarea la schimbările climatice
prin Limitarea emisiilor de GES.
+1 -Se prognozeaza reglementarea unei funcțiuni moderne, eficiente
energetic, care să asigure încadrarea emisiilor în standardele actuale de
mediu.
Riscuri
naturale și
antropice
Protecția populației și bunurilor
materiale prin prevenirea și
diminuarea efectelor riscurilor
naturale
0 -Aspectul este unul neutru.
Sănătatea
umană
Îmbunătățirea stării de sănătate a
populației umane și a accesului la
servicii medicale de urgență prin
consolidarea sistemului integrat de
+2 -Aspectul este unui pozitiv, direct, pe termen lung, prin îmbunătățirea
infrastructurii medicale de urgență la nivel de județ.
106
Aspect de
mediu
Obiective relevante pentru PUZ Nivel
impact
Justificarea încadrării
urgență și continuarea dezvoltării
acestuia
-Sunt stabilite retragerile și suprafața edificabilă în interiorul parcelei
astfel încât să fie respectate distanțele minime de protecție stabilite prin
legislația în vigoare (Ord. nr. 119/2014 modificat prin Ord. nr. 994/2018).
Infrastructura
edilitară și de
trafic
Modernizarea și extinderea
infrastructurii tehnico-edilitare;
îmbunătățirea calității și a accesului
la utilități publice
+1 -Aspectul este unui pozitiv, corelat cu necesarul de extindere a
infrastructurii hidro-edilitare din zonă, lucrări care sunt stimulate de
apariția unui obiectiv de importanță publică.
-Reglementarea terenului și a traficului rutier al zonei are un aspect
pozitiv, fiind corelat cu PUZ-urile deja aprobate în zonă.
Gestiunea
deșeurilor
Managementul durabil al deșeurilor 0 -Aspectul este unul neutru, nu afetează gestiunea deșeurilor la nivel de
oraș sau județ.
Mediul socio-
economic
Creșterea calității vieții și crearea de
noi locuri de muncă prin reabilitarea
infrastructurii și îmbunătățirea
serviciilor urbane
+2 -Aspectul este unul puternic pozitiv, pe termen lung, asigură o
îmbunătățire a calității vieții și poate atrage de forță nouă de muncă, noi
investiții în domeniul social și economic.
-Nu afectează dezvoltarea zonelor industriale ale orașului deoarece în
vecinătate există deja receptori sensibili care vor condiționa pe viitor
astfel de dezvoltări.
107
7.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării obiectivelor PUZ asupra obiectivelor relevante de mediu
Evaluarea efectului cumulativ al implemtarii PUZ s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra
obiectivelor/factorilor/aspectelor de mediu.
Tab nr. 27 – Evaluarea impactului cumulativ
Factor / Aspect de
mediu
Obiectivul de mediu relevant pentru PUZ O1 O2 O3 O4 O5 O6
Apă Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane prin limitarea
poluării din surse punctiforme sau difuze.
0 0 +1 0 +1 +1
Aer Menținerea sau îmbunătățirea calității aerului prin controlul emisiilor 0 0 0 0 0 0
Sol Protecția solului și a subsolului prin măsuri adecvate de gospodarire,
conservare, organizare și amenajare a teritoriului
+1 +1 +1 0 +1 +1
Biodiversitate Conservarea și utilizarea durabilă a patrimoniului natural 0 0 0 0 0 0
Nivel de zgomot Prevenirea sau reducerea efectelor dăunatoare, inclusiv a
disconfortului, provocat de expunerea la zgomotul ambiental
-1 -1 0 -1 -1 0
Schimbări climatice Adaptarea la schimbările climatice prin Limitarea emisiilor de GES. 0 0 0 0 0 +1
Riscuri naturale și
antropice
Protecția populației și bunurilor materiale prin prevenirea și
diminuarea efectelor riscurilor naturale
0 0 0 0 0 0
Sănătatea umană Îmbunătățirea stării de sănătate a populației umane și a accesului la
servicii medicale de urgență prin consolidarea sistemului integrat de
urgență și continuarea dezvoltării acestuia
+2 +2 +2 0 +1 +2
Infrastructura
edilitară și de trafic
Modernizarea și extinderea infrastructurii tehnico-edilitare;
îmbunătățirea calității și a accesului la utilități publice
+1 +1 +1 +2 +2 +1
Gestiunea deșeurilor Managementul durabil al deșeurilor 0 0 0 0 0 0
Mediul socio-economic Creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă prin
reabilitarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor urbane
+2 +2 +1 +2 +2 +2
TOTAL +5 +5 +6 +3 +6 +8
108
Din analiza impactului cumulativ, se observă că deşi există şi scoruri negative
în privința nivelului de zgomot al zonei, scorurile pozitive sunt dominante, rezultatul
evaluării PUZ determinând concluzia că implementarea planului urbanistic va avea
un efect cumulativ pozitiv.
Tab. nr. 28
Factor/ Aspect
de mediu
Obiectivul de mediu
relevant pentru PUZ
Evaluare cumulativa Exista premisele
atingerii
obiectivului?
Apă Asigurarea calității apelor
de suprafață și subterane
prin limitarea poluării din
surse punctiforme sau
difuze.
Obiectivele prevăzute în PUZ
au potențial pozitiv de
realizare a obiectivului de
mediu.
DA
pe termen lung
Aer Menținerea sau
îmbunătățirea calității
aerului prin controlul
emisiilor
Obiectivele prevăzute în PUZ
au influență neutră asupra
calitatii aerului. Există
potențial de realizare a
obiectivului de mediu.
DA
pe termen lung
Sol Protecția solului și a
subsolului prin măsuri
adecvate de gospodarire,
conservare, organizare și
amenajare a teritoriului
Obiectivele prevăzute în PUZ
au potențial pozitiv de
realizare a obiectivului de
mediu.
DA
pe termen lung
Biodiversitate Conservarea și utilizarea
durabilă a patrimoniului
natural
Obiectivele prevăzute în PUZ
au influență neutră asupra
biodiversității, zona fiind
puternic antropizată.
-
Nivel de
zgomot
Prevenirea sau reducerea
efectelor dăunatoare,
inclusiv a disconfortului,
provocat de expunerea la
zgomotul ambiental
Obiectivele prevăzute în PUZ
au influență neutră asupra
nivelului de zgomot receptat.
Există potențial de realizare a
obiectivului de mediu.
DA
pe termen lung
Schimbări
climatice
Adaptarea la schimbările
climatice prin Limitarea
emisiilor de GES.
Obiectivele prevăzute în PUZ
au influență neutră asupra
schimbărilor climatice. Există
potențial de realizare a
obiectivului de mediu.
DA
pe termen lung
Riscuri
naturale și
antropice
Protecția populației și
bunurilor materiale prin
prevenirea și diminuarea
efectelor riscurilor naturale
Obiectivele prevăzute în PUZ
au influență neutră asupra
riscurilor naturale și antropice.
Există potențial de realizare a
obiectivului de mediu.
DA
pe termen lung
109
Factor/ Aspect
de mediu
Obiectivul de mediu
relevant pentru PUZ
Evaluare cumulativa Exista premisele
atingerii
obiectivului?
Sănătatea
umană
Îmbunătățirea stării de
sănătate a populației umane
și a accesului la servicii
medicale de urgență prin
consolidarea sistemului
integrat de urgență și
continuarea dezvoltării
acestuia
Obiectivele prevăzute în PUZ
au influență puternic pozitivă
asupra sănătății umane.
DA
pe termen lung
Infrastructura
edilitară și de
trafic
Modernizarea și extinderea
infrastructurii tehnico-
edilitare; îmbunătățirea
calității și a accesului la
utilități publice
Obiectivele prevăzute în PUZ
au influență pozitivă asupra
infrastructurii edilitare și de
trafic.
DA
pe termen lung
Gestiunea
deșeurilor
Managementul durabil al
deșeurilor
Obiectivele prevăzute în PUZ
au influență neutră asupra
gestiunii deșeurilor. Există
potențial de realizare a
obiectivului de mediu în cadrul
funcțiunii reglementate.
DA
pe termen lung
Mediul socio-
economic
Creșterea calității vieții și
crearea de noi locuri de
muncă prin reabilitarea
infrastructurii și
îmbunătățirea serviciilor
urbane
Obiectivele prevăzute în PUZ
au influență puternic pozitivă
asupra mediului socio-
economic.
DA
pe termen lung
Din evaluarea cumulativă a implementarii PUZ rezultă, pe termen lung, că se
crează premisele atingerii majorității obiectivelor relevante de mediu.
110
7.3. Evaluarea efectelor implementarii alternativelor asupra obiectivelor de mediu
Având în vedere natura planului urbanistic, precum și factorii implicați și interesați în
elaborarea planului, procesul a fost unul complex și s-a derulat pe o perioadă mai lungă de timp.
Astfel, până la varianta finală, planul urbanistic zonal a fost analizat și dezbătut în cadrul mai multor
ședințe, acesta a suferit modificări, existând implicit mai multe variante care s-au referit în principal
la suprafața edificabilă, la modul de mobilare a parcelei, la asigurarea utilităților și la infrastructura
de trafic. A se vedea detalierile din cap. 2.3. și tab. nr. 2 din cap. 2.2.
Tab. nr. 28 – Alternative considerate în evaluarea strategică de mediu
Alternativa
“zero” *
PUZ – Varianta 1 **
PUZ – Varianta 2 **
Neimplementarea
PUZ
-cf. cap. 2.1. Conținutul și
obiectivele principale ale PUZ
-mobilarea parcelei cu o
construcție pavilionară destinată
Spitalului Județean de Urgență
Sibiu
-menținerea suprafeței edificabile
retrasă față de perimetrul parcelei,
astfel încât să fie respectate
distanțele de protecție stabilite cf.
Ord. nr. 119/2014 modificat prin
Ord. nr, 994/2018
-cf. cap. 2 .1. Conținutul și
obiectivele principale ale PUZ
-mobilarea parcelei cu o
construcție compactă destinată
Spitalului Județean de Urgență
Sibiu
-menținerea suprafeței edificabile
retrasă față de perimetrul parcelei,
astfel încât să fie respectate
distanțele de protecție stabilite cf.
Ord. nr. 119/2014 modificat prin
Ord. nr, 994/2018
*alternativa “zero” s-a luat în considerare din perspectiva evaluării strategice de mediu;
**oportunitatea de amplasare a unui heliport în interiorul parcelei reglementate o să fie
analizată în Studiul de Fezabilitate, cu respectarea cerințelor Autorității Aeronautice Române
și a prevederilor legale privind mediul de viață al populației
Analiza alternativelor face parte din procedura de evaluare strategică de mediu
pentru planuri și programe, iar această analiză ar trebui să vizeze aspecte de mediu. Se
menționează că nu a fost posibilă o analiză detaliată în acest sens, neidentificându-se
între variantele puse la dispoziția evaluatorului diferențe semnificative care să
influențeze procesul de evaluare. Acest lucru poate fi pus pe seama faptului că prioritățile
de mediu au fost enunțate încă de la debutul elaborării PUZ și au fost preluate în ambele
varinate.
Cele două varinate propuse de mobilare a parcelei sunt prezentate în piesele
desenate identificate prin:
111
- planșa U-06-02 Posibilități de mobilare urbanistică – varianta 1 / coordonare cu
PUZ-urile aprobate în zonă.
- planșa U-06-5 Posibilități de mobilare urbanistică – varianta 2 / coordonare cu
PUZ-urile aprobate în zonă.
8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂȚII ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ
Implementarea PUZ nu afectează arii naturale protejate parte din rețeaua ecologică
declarată la nivel european Natura2000.
În context transfrontieră, dată fiind amplasarea PUZ în centrul tării, nu se pune
problema existenței unor efecte semnificative asupra mediului sau asupra sănătății umane.
112
9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI
Tab. nr. 29 – Propuneri rezultate în urma evaluării strategice de mediu
113
Factor/
Aspect
de mediu
Măsuri identificate pentru diminuarea impactului de mediu
Apă -pentru că nivelul freatic e relativ ridicat în zona central – nord-estică a terenului,
de acest lucru se va ține cont la fazele de proiectare ulterioare, la amplasarea
construcțiilor, în special în cazul celor cu subsol sau în cazul unor parcări
subterane;
-la faza DTAC se va analiza posibilitatea de colectare și stocare a apelor
pluviale convențional curate, în scopul utilizării pentru irigarea zonelor verzi,
dar fără a se crea zone favorabile pentru habitarea/înmulțirea insectelor (vectori
de transmitere a unor boli la om);
-reamenajarea canalului de desecare ANIF prin curățarea malurilor de vegetație
și a radierului de sedimente astfel încat să rezulte panta de curgere necesară, de
asemenea se va avea în vedere realizarea unei secțiuni de curgere
corespunzătoare; reamenajarea canalului ANIF în scopul preluării apelor
pluviale, se va efectua în urma proiectării tehnice astfel încât să nu genereze
riscuri de inundații;
-se va asigura un culoar de acces cu o lățime de minim 2 m pe latura de Vest a
terenului, pentru întreținerea canalului ANIF.
-la evacuarea apelor pluviale preepurate în canalul ANIF, se vor asigura
condițiile necesare pentru monitorizarea efluenților în scopul verificării
respectării NTPA001/2005;
-la evacuarea apelor contaminate din laboratoare, săli de operații etc., se vor
asigura condițiile necesare pentru neutralizare astfel încât la evacuarea în
canalizarea publică să se respecte NTPA002/2005 și prevederile Ord. nr.
119/2014 modificat prin Ord. nr. 994/2018;
-apele uzate rezultate din bucătării vor fi preepurate obligatoriu prin separatoare
de grăsimi astfel încât la evacuarea în canalizarea publică să se respecte
NTPA002/2005;
-apele uzate de la grupurile sanitare se vor evacua direct în canalizarea publică,
cu respectarea NTPA002/2005.
Aer -reglementarea arterelor de crculație se va efectua conform prevederilor PUZ și
Studiului de trafic, astfel încât să fie asigurat un trafic fluid, iar emisiile de gaze
de eșapament și de pulberi să fie minimizate;
-păstrarea zonei verzi de protecție reglementată pe partea de Sud a parcelei,
către artera de trafic Cl. Șurii Mici;
-la proiectarea construcțiilor se va ține cont de cerințele legale privind eficiența
energetică a clădirilor publice;
-pentru ferma didactică administrată de Colegiul Agricol Sibiu, se vor interzice
depozitările de dejecții în incintă și se vor planifica activități sezoniere pentru
dezinsectie și deratizare.
114
Factor/
Aspect
de mediu
Măsuri identificate pentru diminuarea impactului de mediu
Sol -la transportul solului necesar pentru amenajarea zonelor verzi, se va institui o
procedură de verificare a furnizorului astfel încât solul adus în amplasament să
nu provină de pe terenuri sau din surse contaminate;
-zonele libere reglementate ca zone verzi în înteriorul parcelei vor fi întreținute
corespunzător;
-platformele, parcările, arterele de trafic rutier și pietonal se vor proteja prin
acoperire cu beton/asfaltare/dalare etc.;
-gestiunea deșeurilor o să vizeze fiecare categorie specifică în parte; deșeurile
din activitatea medicală se vor colecta, depozita și elimina conform prevederilor
legale;
-toate categoriile de deșeuri se vor colecta în spații special amenajate, acoperite,
ferite de scurgeri, astfel încât calitatea solului să fie menținută și astfel încât să
nu ofere condiții favorabile pentru atragerea și dezvoltarea insectelor (muște,
tânțari etc.).
Nivel de
zgomot
-amplasarea imobilului, mobilarea complementară a terenului și eventuale
măsuri compensatorii (ex: panouri fonoabsorbante, perdele vegetale de protecție
sau soluții constructive speciale) se vor impune în faza de realizare a proiectului
și vor contribui la reducerea nivelului de zgomot la nivel de receptor, dar și la
îmbunatatirea condițiilor de mediu și sănătate în general; aceste măsuri se vor
stabili la faza DTAC în baza unor studii de specialitate;
-în situația în care în urma elaborării Studiului de Fezabilitate rezultă
oportunitatea amenajării unui heliport, la faza de proiect tehnic se vor identifica
toate măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru diminuarea nivelului de
zgomot la nivelul receptorilor sensibili;
-în cazul amplasării pe parcelă a unui heliport, se vor respecta reglementările și
distanțele de siguranță impuse de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Schimbări
climatice -la proiectarea construcțiilor se va ține cont de cerințele legale privind eficiența
energetică a clădirilor publice.
115
Factor/
Aspect
de mediu
Măsuri identificate pentru diminuarea impactului de mediu
Riscuri
naturale
și
antropice
Măsurile necesare pentru prevenirea riscurilor naturale și antropice, se vor
detalia la faza DTAC și se vor referi la:
-nivelul freatic care este relativ ridicat în zona central – nord-estică a terenului: de
acest lucru se va ține cont la fazele de proiectare ulterioare, la amplasarea
construcțiilor cu subsol sau a parcărilor subterane;
-reamenajarea canalului ANIF în scopul preluării apelor pluviale: se va efectua
în urma proiectării tehnice astfel încât să nu genereze riscuri de inundații.
Privind alte riscuri, pentru că prezența canalului ANIF poate deveni un mediu
propice pentru înmulțirea insectelor, se vor avea în vedere măsuri organizatorice
și tehnice precum:
- la faza DTAC se va analiza oprtunitatea de acoperire a canalului ANIF pe
lungimea parcelei, pe latura de Vest, dar numai în baza unui proiect tehnic și cu
avizele ANIF și SGA;
-se va elabora și se va respecta un program anual de igienizare a canalului
ANIF;
-deșeurile se vor colecta doar în spații corespunzătoare categoriei, astfel încât să
nu constituie un mediu propice pentru insecte;
-se va elabora și respecta un program de salubrizare a incintei și de ridicare a
deșeurilor;
-se va elabora un Plan de prevenire și combatere a vectorilor de transmitere a
bolilor;
-se vor efectua periodic de acțiuni de dezinsecție prin pulverizarea substanțelor
de combatere a populației de insecte, în funcție de specie și ciclul biologic al
acestora, astfel încât să fie redusă la minim posibilitatea de înmulțire;
-se vor planifica acțiuni pentru igienizare și toaletare anuală, în perioada de
primavară, a lastărișului, copacilor existenți în spațiile verzi din interiorul
parcelei;
-se vor asana zonele cu apă stagnantă, acolo unde acestea se identifică.
Gestiunea deșeurilor
-gestiunea deșeurilor în unitate se va efectua conform prevederilor legale în
vigoare;
-deșeurile se vor colecta doar în recipiente specifice și în spații amenajate
corespunzător;
-se va elebora și respecta un program pentru salubrizarea incintei și pentru
ridicarea deșeurilor din unitate;
-deșeurile se vor ridica doar în baza unor contracte încheiate cu operatori
autorizați.
116
Tab. nr. 30 – Condiționări de respectat conform studiilor de fundamentare și
avizelor de specialitate
Notificare asistență de specialitatede sănătate publică nr. 917/07.12.2018 – emisă de DSP
Sibiu
-sunt îndeplinite condițiile pentru eliberarea asistenței de specialitate în sănătate publică, cu
obligația realizării măsurilor compensatorii pentru reducerea nivelului de zgomot la receptor
(panouri fonoabsorbante, perdele vegetale de protecție sau soluții constructive speciale).
Avizul nr. 84/06.11.2018 – emis de MADR, ANIF
-după aprobarea PUZ se va reveni cu o nouă documentație, la autorizația de construire, în vederea
emiterii Avizului ANIF de Specialitate pentru stabilirea zonelor de protecție și a altor condiții
specifice protejării lucrărilor de îmbunătățiri funciare;
-nu se vor executa construcții (clădiri, instalații de orice fel, imprejmuiri etc.) pe 2 m față de ampriza
canalului de desecare Cs8 din amenajarea de îmbunătățiri funciare, aflat în vecinătatea laturii de
Vest a terenului:
-se va întocmi un memoriu tehnic care să conțină date despre evacuarea apelor pluviale;
-la proiectarea lucrărilor se va respecta legislația și normativele în vigoare privitoare la proiectarea
și execuția lucrărilor de îmbunătățiri funciare;
-dacă se dorește evacuarea apelor pluviale colectate de pe întreg amplasamentul, după trecerea lor
printr-un separator de hidrocarburi, în canalul de desecare Cs8 aflat în administrația ANIF, se va
reveni cu o nouă documentație pentru emiterea Avizului ANIF de Specialitate. La terminarea
lucrărilor se va întocmi un contract de prestări servicii pentru evacuarea apelor pluviale.
Aviz de amplasament favorabil nr. 70201824688/05.11.2018 – emis de SDEE Transilvania Sud
-se interzice orice construcție (imobil, parcări subterane, gard, rețea iluminat stradal, panouri
publicitare, panouri fotovoltaice etc.) în zona de protecție și siguranță (37 m), a LE 110 kV (18,5 m
stânga-dreapta față de axul LEA 110 kV);
- se interzice orice construcție (imobil, parcări subterane, gard, rețea iluminat stradal, panouri
publicitare, panouri fotovoltaice etc.) în zona de protecție și siguranță (24 m), a LE 20 kV (12 m
stânga-dreapta față de axul LEA 20 kV);
117
-menținerea distanțelor de gabarit (min 7 m) la intersecția drumurilor proiectate/executate și LEA
110 kV (respectiv 20 kV) existentă;
-în culoarul de siguranță LEA (24 m, 37 m) nu se vor depozita materiale și nu se folosesc utilaje
agabaritice;
-pentru următoarea fază de proiectare (autorizație de construire) se va prezenta o nouă solicitare în
baza unui nou CU.
Aviz nr. 27174/29.10.2018 – emis de S.C. APA-CANAL S.A.
Pentru alimentarea cu apă, canalizare menajeră și canalizare pluvială a obiectivului propus, se va
înainta spre avizare o documentație tehnică de specialitate în care se va adopta soluția favorabilă
considerând următoarele:
-pentru alimentarea cu apă: execuția unei rețele PE 200 mm de la intersecția cu str.
Frigoriferului, până în dreptul incintei PUZ. În zonă au fost întocmite documentații faza PUZ și
DTAC pentru noi obiective de investiții private cărora li s-a solicitat aceași cerință de realizare a
unei rețele de apă.
-prelungirea până în dreptul obiectivului PUZ a rețelei PE 200 mm proiectată pe str.
Tractorului în Programul de Modernizare Străzi a Mun. Sibiu.
Pentru canalizarea menajeră: execuția unei rețele gravitaționale de canalizare menajeră și o stație
de pompare ce se va descărca în colectorul PVC 600 mm existent în str. Cărămidăriei.
-prelungirea până în dreptul PUZ a rețelei de canalizare PAFSIN 600 mm proiectată pe str.
Tractorului în Programul de Modernizare Străzi a Mun. Sibiu.
Pentru canalizarea pluvială: descărcarea în canalul de desecare existent în partea de Vest a incintei,
cu acordul ANIF, cu bazin de retenție în incintă dacă este cazul.
Studiu de “Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest” –
Centrul de Mediu și Sănătate Cluj-Napoca
-amplasarea imobilului, mobilarea complementară a terenului și eventuale măsuri compensatorii
(ex: panouri fonoabsorbante, perdele vegetale de protecție sau soluții constructive speciale) impuse
în faza de realizare a proiectului pot contribui semnificativ la reducerea nivelului de zgomot la nivel
de receptor, dar și la îmbunatățirea condițiilor de mediu și sănătate în general.
Studiul Geotehnic – PFA Pologea Mărgărit și ing. geolog C. Constantinescu
-pentru că nivelul freatic e relativ ridicat în zona central – nord-estică a terenului, de acest lucru se
va ține cont la fazele de proiectare ulterioare, la amplasarea construcțiilor;
118
10. CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESE
În analiza strategică de mediu, alternativa de reglementare nu trebuie să contravină
realizarii obiectivelor PUZ și trebuie să ofere cadrul dezvoltării teritoriale viitoare, criteriul
principal de alegere a alternativei optime fiind:
- fezabilitate din perspectiva protecției mediului:
▪ calitatea mediului trebuie să asigure dezvoltarea funcțiunii propuse;
▪ impactului asupra obiectivelor de mediu (-/+) trebuie să se situeze
într-un interval acceptabil și
▪ existența și posibilitatea implementării unor măsuri de diminuare
sau întărire (după caz).
11. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUZ
Tab. nr. 30 – Propunerea de monitorizare a efectelor semnificative/nesemnificative
ca urmare a implementării PUZ
Factor/
Aspect de
mediu
Obiectivul de mediu
relevant pentru PUZ
Indicator de monitorizat Frecvența de
monitorizare
Responsabilități
/ Surse de
finanțare
Apă Asigurarea calității apelor
de suprafață și subterane
prin limitarea poluării din
surse punctiforme sau
difuze.
-calitatea apelor pluviale
preepurate evacuate în
receptor (canal ANIF)
-calitatea apelor evacuate în
canalizarea publică
-semestrial sau
conform
frecvenței
stabilite prin
Autorizația de
Gospodărirea
Apelor
Administratia
SCJU
Aer Menținerea sau
îmbunătățirea calității
aerului prin controlul
emisiilor
-calitatea aerului – imisii:
NH3, H2S, NMVOC, PM10,
PM2,5, NOx, Sox
-inventarul emisiilor
atmosferice
-semestrial sau
conform
frecvenței
stabilite prin
Autorizația de
Mediu
-ori de câte ori
există sesizări
Administratia
SCJU
Sol Protectia solului și a
subsolului prin măsuri
adecvate de gospodarire,
conservare, organizare și
amenajare a teritoriului
-evidența situațiilor
accidentale cu efecte de
contaminare a solului și
monitorizarea măsurilor
implementate pentru
prevenire/combatere
-anual sau
conform
frecvenței
stabilite prin
Autorizația de
Mediu
Administratia
SCJU
Biodiversi
-tate
Conservarea și utilizarea
durabilă a patrimoniului
natural
-monitorizarea suprafeței
spațiilor verzi reglementate (să
nu fie mai puțin de 20 mp/pat)
-anual Administratia
SCJU
Nivel de
zgomot
Prevenirea sau reducerea
efectelor dăunatoare,
inclusiv a disconfortului,
provocat de expunerea la
zgomotul ambiental
-nivelul de zgomot în zona
receptorului (spital)
-nivelul de zgomot în zona
arterei de trafic (punct de
acces în incinta spital)
-monitorizarea implementării
măsurilor de diminuare a
nivelului de zgomot la receptor
(dacă se constată că sunt
necesare după construirea
spitalului)
-semestrial sau
conform
frecvenței
stabilite prin
Autorizația de
Mediu și DSP
-ori de câte ori
există sesizări
Administratia
SCJU
Factor/
Aspect de
mediu
Obiectivul de mediu
relevant pentru PUZ
Indicator de monitorizat Frecvența de
monitorizare
Responsabilități
/ Surse de
finanțare
Schimbări
climatice
Adaptarea la schimbările
climatice prin Limitarea
emisiilor de GES.
-consumuri energetice / audit
privind eficiența energetică a
construcției
-anual sau
conform
frecvenței
stabilite prin
Autorizația de
Mediu
Administratia
SCJU
Riscuri
naturale și
antropice
Protecția populației și
bunurilor materiale prin
prevenirea și diminuarea
efectelor riscurilor naturale
-frecvența de producere a unor
riscuri naturale și
monitorizarea implementării
măsurilor de
prevenire/combatere (dacă este
cazul)
-elaborarea Programului de
combatere a vectorilor de
transport (insecte) și
mnitorizarea implementării
măsurilor
-anual, sau
conform
frecvenței
stabilite prin
Autorizația de
Mediu, sau
conform
recomandărilor
DSP
Administratia
SCJU
Sănătatea
umană
Îmbunătățirea stării de
sănătate a populației umane
și a accesului la servicii
medicale de urgență prin
consolidarea sistemului
integrat de urgență și
continuarea dezvoltării
acestuia
-statistica unității sanitare
(evoluții urgențe, patologii,
mortalitate etc.) conform
solicitării DSP și programului
propriu de management
-anual, sau
conform
solicitării DSP
Administratia
SCJU
Infrastruc
-tura
edilitară și
de trafic
Modernizarea și extinderea
infrastructurii tehnico-
edilitare; îmbunătățirea
calității și a accesului la
utilități publice
-program anual de mentenanță
și intervenții la infrastructura
tehnico-edilitară
-program anual de salubrizare
a canalului ANIF
-anual Administratia
SCJU
Gestiunea
deșeurilor
Managementul durabil al
deșeurilor
-program anual de salubrizare
și de ridicare a deșeurilor
-evidența gestiunii deșeurilor
-anual, sau
conform
frecvenței
stabilite prin
Autorizația de
Mediu
Administratia
SCJU
Mediul
socio-
economic
Creșterea calității vieții și
crearea de noi locuri de
muncă prin reabilitarea
infrastructurii și
îmbunătățirea serviciilor
urbane
-statistica unității sanitare /
(evoluții urgențe, patologii,
mortalitate etc.) conform
solicitării DSP și programului
propriu de management
-anual, sau
conform
solicitării DSP
Administratia
SCJU
12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
A se vedea Anexa nr. 1.
ANEXE
![11 Surse de poluare [17] - tmt.ugal.ro · PDF filecauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5a7896007f8b9a7b698d29d8/11-surse-de-poluare-17-tmtugalro-n-principal-de-poluarea-apei-atmosferei.jpg)
![(GL LD · (gl ld 5hyl]ld 352&('85$ 63(&,),& ,19(17$5,(5($ 3$75,021,8/8, $xwrulw ll 1d lrqdo 6dqlwdu 9hwhulqdu úl shqwux 6ljxudq d](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5dd0f057d6be591ccb636f05/gl-ld-gl-ld-5hylld-35285-63-191755-37502188.jpg)
