RAPORT DE MEDIU - Kronospankronospan.ro/_site_content/downloads/PUZ/Kronospan-Romania-PUZ... ·...

PUZ- Strunga Mieilor 2/146 RAPORT DE MEDIU

Executant: ECO-BREF BRASOV Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

BRASOV, Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036 Tel/Fax: 0268/470095; E-mail:[email protected] ; http/www.ecobref.ro; Atestat PJ: BM-R-BM-03-42/22.10.2008,R- EIM-05-43/22.10.2008; Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.LI 740/06.01.2009

RAPORT DE MEDIU

pentru proiectul:

Plan Urbanistic Zonal - Strunga Mieilor

Beneficiar: S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL

-2010-



BRASOV, Str. Diaconu Coresi nr.5; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036 Tel/Fax: 0268/470095; E-mail:[email protected] ; Atestat PJ: BM-R-BM-03-42/22.10.2008,R- EIM-05-43/22.10.2008 Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO/CEI 17025/2005 nr.LI 740/06.01.2009

Denumirea lucrarii::RAPORT DE MEDIU -PUZ-Strunga Mieilor Beneficiar: S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL Brasov

FOAIE DE SEMNATURI Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Lidia …………………..………......

Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Constantin………………………… Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Maniu Codruta…………………………...



C U P R I N S

Foaie de garda 1 Foaie de semnaturi 3 Cuprins 4 1 CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC

ZONAL (PUZ), PRECUM ŞI RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

8-33

1.1 INFORMAŢII GENERALE 8 1.1.1 Incadrarea in teritoriu 11 1.1.2 Titularul proiectului 13 1.1.3 Regimul juridic al terenului 13 1.1.4 Proiectant PUZ 13 1.1.5 Autorul atestat al raportului de mediu 13 1.1.6 Obiectivele evaluării strategice de mediu 13 1.1.7 Metodologie 14 1.2 DESCRIEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PUZ 16 1.2.1 Zonarea funcţională a teritoriului 17 1.2.2 Echiparea edilitară 21 1.2.2.1 Alimentarea cu apă 21 1.2.2.2 Evacuarea apelor uzate menajere 22 1.2.2.3 Evacuarea apelor pluviale 22 1.2.2.4 Instalaţii de încălzire şi de gaze naturale 23 1.2.2.5 Instalatii electrice 23 1.2.2.6 Telecomunicaţii 24 1.2.2.7 Reţele de transport 24 1.3 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE 26 1.3.1 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL LOCAL 26 1.3.1.1 Planul Urbanistic General (PUG) 26 1.3.1.2 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) - Brasov 28 1.3.1.3 Planul Local de Acţiune Pentru Protecţia Mediului – Judeţul Braşov 28 1.3.1.4 Concept de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov - 2007 29 1.3.1.5 Planuri Urbanistice Zonale din aria de interes a PUZ 29 1.3.2 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL REGIONAL 30 1.3.2.1 Planul de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007 – 2013 30 1.3.2.2 Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru 31 1.3.2.3 Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor 32 1.3.3 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL NAŢIONAL 32 1.3.3.1 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-

2020-2030 32

1.3.3.2 Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – 2008 32



2 ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A

SITUATIEI ECONOMICE SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

33

2.1 Evoluţia Probabilă A Mediului În Cazul Neimplementării Proiectului Ce Face Obiectul Planului Urbanistic Zonal

33

2.1.1 Referitor la evolutia zonei 33 2.1.2 Referitor la situatia economica, sociale şi a stării de sănătate a populaţiei în

cazul neimplementării planului 34

3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ

SEMNIFICATIV (STAREA ACTUALA A MEDIULUI) 35

3.1 Calitatea factorilor de mediu, situatia economica si socială in situatia actuala

35

3.1.1 Referitor la sistemul de alimentare cu apa 38 3.1.2 Referitor la sistemul de canalizare 38 3.1.3 Calitatea apelor de suprafaţă 39 3.1.4 Calitatea apelor subterane 42 3.1.5 Calitatea aerului 43 3.1.5.1 Starea calitatii aerului in raport cu Fabrica de Placi din aschii lemnoase

apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL conform rezultatelor obtinute prin modelare matematica a concentratiilor de poluanti

44

3.1.5.2 Starea calitatii aerului conform Buletinelor de analiza intocmite in zona PUZ de firme acreditate RENAR

48

3.1.5.3 Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, intocmit de APM Bv

49

3.1.6 Calitatea solului 52 3.1.7 Zgomotul şi vibraţiile 53 3.1.8 Starea florei şi faunei 55 3.1.9 Situaţia economică şi socială 56 3.1.10 Starea de sănătate a populaţiei 57 3.1.11 Infrastructura 60 3.2 Cadru natural 60 3.2.1 Relieful şi geomorfologia 60 3.2.2. Hidrologia şi hidrogeologia 61 3.2.3 Clima 62 3.2.4 Biodiversitatea 65 3.2.5 Solul 66 4 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE PENTRU

PUZ INCLUSIV, ÎN SPECIAL, CELE REFERITOARE LA ORICE ZONE DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ PENTRU MEDIU, DE EXEMPLU CELE DESEMNATE CONFORM OUG 57/2007, ORD. 1964/2007 ŞI HG 1284/2007

68

5 OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL

CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN ŞI MODUL CUM S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI

72

6 POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, PEISAJUL SI ASUPRA REALŢIILOR CU ACESTI FACTORI

81



6.1 Metodologia de evaluare a impactului 81 6.2 Evaluarea impactului 85 6.2.1 Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan 90 6.2.2 Impactul cumulat al poluării factorilor de mediu asupra altor factori de mediu 93 6.3 Concluzii 93 6.3.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei 93 6.3.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului 94 6.3.3 Aspect de mediu –Nivel de zgomot 98 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA

SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ 101

8 MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

101

8.1 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa 101 8.2 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer 101 8.3 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol 103 8.1 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu “sanatatea

umana” 104

8.5 Măsuri de diminuarea impactului asupra biodiversităţii 105 8.6 Măsuri de diminuarea impactului asupra peisajului 105 8.7 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului social – economic

(populatia) 106

8.8 Măsuri de diminuarea impactului asupra mediului produs de “zgomot şi vibraţii”

106

9 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR, ŞI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI

108

9.1 Date generale 108 9.2 Prezentarea variantelor analizate 109 9.2.1 Varianta ”0” – alternativa neimplementării proiectului 109 9.2.2 Alternative privind proiectul PUZ 110 9.2.2.1 Alternative privind infrastructura rutiera 110 9.2.2.2 Alternative privind suprafata zonei mixte si de locuinte propusa prin PUZ 110 9.2.2.3 Alternative privind procesele tehnologice de pe Platforma industrială şi

principalele măsuri de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu

110

9.3 Selectarea alternativei finale 111 10 DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

114

10.1 Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra mediului 114 10.2 Recomandări generale privind monitorizarea 115 11 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 119



ANEXE

PIESE SCRISE

- Harti de dispersie - Certificat de urbanism Nr. 1253/04.05.2009 - Hotarire Consiliul Local al Municipiului Brasov nr.596/31.08.2009 privind Studiu

de oportunitate - Hotarire Consiliul Local al Municipiului Brasov nr.599/31.08.2009 privind

aprobarea documentatiei PUZ-DN13- Paraul Ghimbasel -linia CFR-str.Garii, Stupini (Ovid Densusianu), Brasov

- Proiect de Hotarire a Consiliului Local privind Studiu de oportunitate, nr.61206/13.08.2009

- Aviz nr. AR/39851/26.05.2009/VI-B3, emis de Primăria Municipiului Braşov – Serviciul Amenajare teritorială şi Gestiune Date Urbane;

- Aviz de Gospodarire a Apelor Nr. 344/14.08.2009 Emis de SGA Braşov; - Aviz De Principiu Favorabil – COMPANIA APA BRAŞOV, Nr. 820/05.06.2009 - AVIZ SANITAR Nr. 2084/A DIN 27.08.2009 emis de Direcţia de Sănătate Publică

a judeţului Braşov; - Aviz nr.465/PSI/28.07.2009 emis de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta

„Tara Barsei” - AVIZ NR1463/15.06.2009 emis de ELECTRICA TRANSILVANIA SUD S.A. –

SUCURSLA BRAŞOV; - Aviz tehnic favorabil de telefonizare nr. 855/04.06.2009 emis de S.C

ROMTELECOM S.A. - Aviz favorabil nr. 1288/A ..RIE 1388/10.06.2009, emis de DISTRIGAZ SUD

RETELE - GDF SUEZ– Punct de lucru Braşov; - Adresa APM Brasov, nr.9377/26.08.2009 referitor la contesatie PUZ, inregistrata

cu nr.9377/10.08.2009-12-10 - Contestatie PUZ-9377/10.08.2009 - Adresa de rapsuns cu nr. 2327/21.09.2009 la contestatie PUZ

nr.9377/10.08.2009 - Proces Verbal Grup de Lucru din data de 06.11.2009 - Atestat ECO-BREF

PIESE DESENATE (Volumul II)

- Plan de incadrare in zona - Plan reglementari urbanistice - Plan situatie existenta - Plan de incadrare in PUG - Plan proprietate asupra terenurilor - Plan retele apa si canal - Schema flux apa



1. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL (PUZ), PRECUM ŞI RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE 1.1. INFORMAŢII GENERALE

Lucrarea de faţă reprezinta Raportul de Mediu pentru proiectul în faza PUZ ”Zona Strunga Mieilor”, in conditiile specificate prin Certificatul de Urbanism nr. 1253/04.05.2009 (in limitele DN13 la vest, pariul Ghimbasel la nord – linia CFR la est si str.Garii Stupini (Ovid Densusianu) la sud). Planul Urbanistic Zonal a fost avizat de Consiliul Local al Municipiului Brasov conform HCL nr.599/31.08.2009 in baza unui Studiu de oportunitate privind documentatia „P.U.Z.-DN13-Paraul Ghimbasel-linia CFR-str.Garii, Stupini (Ovid Densisianu) aprobat conform HCL nr. 596/31.08.2009. Deoarece sunt cereri pentru demararea altor proiecte pe acest amplasament s-a impus elaborarea prezentului PUZ pentru ca zona să fie sistematizată urbanistic ca un tot unitar, să fie respectaţi indicii de urbanism, drept pentru care a fost elaborat şi Regulamentul local de urbanism, anexat prezentului PUZ. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr.1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Propunerile de dezvoltare urbanistica facute prin PUZ se inscriu in cerintele temei de proiectare, in prevedrile PUG, si nu in ultimul rind, in prevederile Planului Integrat de dezvoltare Urbana (PIDU) pentru polul de crestere Municipiul Brasov. Conform PUG BRASOV aprobat cu HCL 425/1999, zona studiata face parte din UTR 112 si anume zona destinata pentru constructia de locuinte si functiuni complementare si zona industriala si de prestari servicii. Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiul Brasov si zonele adiacente, se impun stringent masuri in unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj si de imbatrinirea populatiei. Zona prioritara de interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona de Nord- Bartolomeu Stupini, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, aflat intre 2 drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport, traversat de ocolitoare. Zona Stupini are potential mare de dezvoltare deoarece are suprafete de teren disponibile si acces la drumuri europene si nationale. Zona analizata face parte din zona Metropolitana Brasov, fiind amplasata in partea de nord-est a acesteia, in zona Stupini. Raportul spatiu liber – spatiu construit este net in favoarea spatiului liber.



Planul Urbanistic Zonal a fost iniţiat de S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. pentru constructii industriale, fabrica de cherestea si alte facilitati industriale. Pe amplasamentul PUZ se propun zone industriale in vederea stramutarii industriilor din zona centrala a Brasovului si de extindere a activitatii S.C.Kronospan Romania SRL, de mica industrie, depozitare si de prestari servicii,zone cu functiuni mixte si zone de locuinte si functiuni complementare, neintrand in conflict din punct de vedere al functionalitatii cu prevederile din PUG-ul aprobat si cu problemele legate de protectia mediului. Fondul construit existent al zonei este reprezentat de: locuinţe individuale pe lot, in mare majoritate parte cu regim mic de inaltime, zona industriala (reprezentate in principal de fabrica de placi din aschii lemnoase apartinind S.C.Kronospan Romania”SRL) si zona prestari servicii, dar ponderea mare este a terenului neconstruit, fiind folosit in prezent ca teren agricol. Ca urmare zona are un profund caracter rural. Zona, beneficiind de o suprafata foarte mare de teren liber de constructii, ofera astfel un suport pentru dezvoltare urbana, pentru extinderea orasului in partea de nord, nord-est. Aceasta dezvoltare urbana are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone transformand-o intr-un cartier urban al Brasovului.

Amplasament PUZ



Conform prevederilor Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, Planul Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specifică detaliată şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului Urbanistic General a unei zone delimitate din teritoriul localităţii. Prin acest proiect de urbanism se doreste corelarea tuturor functiunilor aprobate si autorizate si a celor prevazute a se dezvolta in continuare. Planul Urbanistic Zonal are drept scop:

- Stabilirea de reglementari specifice zonei industriale, zonei de locuinţe şi funcţiuni complementare, mică industrie, depozite, prestări servicii şi zonei mixte.

- Stabilirea de reglementări privind circulaţia, parcările şi spaţiile verzi; - stabilirea indicilor urbanistici de utilizare şi ocupare teren conform HG

525/1996. - Prevederea în mod obligatoriu de spaţii verzi, terenuri de sport şi de joacă

pentru copii, precum şi dotări de cartier dimensionate conform reglementarilor în vigoare.

- Stabilirea de reglementări urbanistice în vederea autorizării directe fără întocmire PUD pentru terenul ce aparţine iniţiatorului PUZ.-ului - S.C KRONOSPAN ROMANIA S.R.L.

- Crearea unor zone verzi, terenuri de sport si locuri de joaca pentru copii, care in prezent nu exista.

- Crearea unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de teren.

- Crearea cadrului legal de emitere a autorizatiilor de construire pentru toate parcelele de teren.

- Crearea si echiparea cu retele tehno-edilitare a intregii zone. Regulamentul local de urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal, cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor. Scopul reglementărilor privind urbanismul este stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a localităţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.



1.1.1 Incadrarea in teritoriu Terenul studiat are o suprafata de 249,8 ha si este situat , in cea mai mare parte, in intravilanul orasului Brasov, in partea de nord, conform Planului de Incadare in Zona anexat. Vecinatatile amplasamentului sunt:

- la Nord - părâul Ghimbăşel, - la Est - calea ferată Braşov – Sighişoara, - la Sud - strada Gării (Ovid Densuşianu) - la Vest - drumul naţional DN13.



Plan satelit:



1.1.2 Titularul proiectului:

S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. cu sediul în judeţul Braşov, localitatea Braşov, Str. Strunga Mieilor, Nr. 1.

1.1.3 Regimul juridic al terenului

Terenul analizat este situat in cea mai mare parte in intravilanul orasului Brasov, conform Planului de Reglementari Urbanistice, anexat. Suprafata totală a zonei studiate este de 249,80 ha, din care: - Terenurile proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice au suprafaţa de

241,03 ha (96,5%). - Părâul Ghimbăşel 4,1 ha (1,6%). - Terenurile ce aparţin domeniului public au suprafaţă (străzi) de 4,67 ha (1,9%).

Regimul juridic al terenului este prezentat in Plansa anexata.

1.1.4 Proiectant PUZ:

PROIECTANTUL GENERAL: S.C. ARHILUX S.R.L. BRASOV

SUBPROIECTANTI, COLABORATORI:

- ARHITECTURA - SC GLOBAL PROIECT SRL - RETELE TEHNICO EDILITARE – SC JETCO SRL

1.1.5 Autorul atestat al raportului de mediu:

S.C. ECO – BREF S.R.L, cu sediul în Braşov, Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Tel/Fax: 268/470095.

1.1.6 Obiectivele evaluării strategice de mediu

Evaluarea strategică de mediu este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA) cere ca evaluarea strategică de mediu să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor. România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004. Procesul de evaluare strategică de mediu examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile negative ale acestora asupra mediului. O bună aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la opţiunile care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, înaintea formulării proiectelor specifice şi atunci când sunt încă posibile alternative majore, începând de la nivelul planului de amenajare a teritoriului şi mergând în jos până la



nivelul municipal sau comunal. Ca atare, SEA facilitează o mai bună luare în considerare a limitelor de mediu în formularea PUZ care creează cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, procedura SEA vine în sprijinul dezvoltării durabile din punct de vedere al mediului. Procesul de evaluare strategică de mediu examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile negative ale acestora asupra mediului.

1.1.7 Metodologie

Metodologia de evaluare strategică de mediu folosită pentru această evaluare include toate cerinţele Directivei SEA, cerinţele naţionale privind SEA din România, stabilite de HG nr. 1076/2004. Pe baza acestor cerinţe, prezenta evaluare de mediu vizează:

- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul

elaborării planului; - analiza contextului planului şi posibilele tendinţe viitoare în cazul în care planul

nu este implementat; - identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice; - identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea

obiectivelor; - propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare; - asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul

interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate; - informează factorii de decizie cu privire la planul urbanistic zonal şi posibilele

impacturi ale acestuia. .

In evaluarea efectelor PUZ asupra mediului au fost luate în considerare efectele cumulative rezultate din activitatea existenta peste care se va suprapune activitatea propusa. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultanietatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se realizaze în realitate. Acest mod de abordare a evaluării, în care efectele cumulative rezultă ca urmare a metodelor utilizate, va fi prezentat pentru factorul de mediu aer si zgomot . La acesti factori de mediu se vor lua în considerare emisiile simultane de poluanţi si zgomot, din diferite puncte ale amplasamentului PUZ. Câmpurile concentraţiilor de poluanţi rezultati din modelare matematica, sunt reprezentate grafic prin harti de dispersie privind distributia concentreatiilor de poluanti in aer sau a nivelurilor de zgomot si includ în fiecare punct contribuţiile cumulate ale tuturor surselor de emisie. Evaluarea de mediu a analizat şi relaţia dintre mai multi factori de mediu poluaţi şi efectele semnificative ale acestei poluări cumulate asupra altor factori de mediu. Pentru posibilitatea interacţunilor dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a implementării proiectului, în evaluare au fost luate în considerare aceste interacţiuni potenţiale.



In conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal “Strunga Mieilor” cuprinde următoarele etape:

- pregătirea de către titular a primei versiuni a planului; - notificarea de către titular la APM Braşov şi informarea publicului; - etapa de încadrare realizată de Comitetul special constituit; - etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanţi ai titularul

planului, reprezentanţi cu capacitate de expertiză tehnică din cadrul autorităţtilor/ instituţiilor/ organizaţiilor implicate în Comitetetul special constituit, experţi din cadrul societăţilor de consultanţă atestate, implicate în efectuarea evaluării de mediu pentru plan;

- etapa de definitivare şi de realizare a Raportului de Mediu, efectuată de experti din cadrul societătilor de consultanţă , cu consultarea şi participarea Grupului de Lucru;

- supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbaterilor publice, realizate de autorităţile competente de mediu şi de alte autorităţi împreună cu titularul planului.

Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de analiză a Raportului de Mediu şi pe baza comentariilor publicului, au fost elaborate formele finale ale planului şi Raportului de Mediu.

Se precizează că membrii Grupului de Lucru au fost consultaţi, în cadrul întâlnirilor de lucru, în legatură cu toate elementele cheie necesare efectuării evaluării de mediu conform cerintelor HG nr.1076/08.07.2004, şi anume:

- conţinutul Raportului de Mediu; - relaţia planului cu alte planuri şi programe; - problemele de mediu existente în zonă; - factorii/aspectele de mediu cu relevanţă pentru plan; - obiectivele de mediu relevante pentru plan, ţintele şi indicatorii; - criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale ale planului

asupra mediului; - categoriile de impact, evaluarea efectelor semnificative potenţiale asupra

mediului ale prevederilor planului; - nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a

Raportului de Mediu; - evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opţiuni pentru

protecţia mediului; - concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu; - propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului asupra mediului; - propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la

reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului si monitorizarea efectelor planului asupra mediului.



Opiniile membrilor Grupului de Lucru au fost incluse în procesul de evaluare de mediu şi în elaborarea Raportului de Mediu. După întâlnirea Grupului de Lucru a fost redactat un Procesul Verbal.

1.2 DESCRIEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PUZ

Principalul obiectiv al Planului Urbanistic Zonal “Strunga Mieilor” constă în crearea cadrului legal din punct de vedere al planificării urbanistice, prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a zonei propuse pentru implementarea proiectului, în corelaţie cu zonele adiacente şi luând în considerare prevederile PUG. PUZ stabileşte zonarea funcţională a unităţilor teritoriale ale zonei şi reglementările aferente, precum şi bilanţul teritorial şi indicii urbanistici asociaţi. De asemenea, PUZ stabileşte reglementările cu privire la infrastructura rutieră, la echiparea edilitară şi la obiectivele de utilitate publică. Principalele obiective ale proiectului PUZ analizat sunt:

- Stabilirea de reglementări specifice zonei industriale, zonei de locuinţe şi funcţiuni complementare, mică industrie, depozite, prestări servicii şi zonei mixte.

- Stabilirea de reglementări privind circulaţia, parcările şi spaţiile verzi.

- Stabilirea indicilor urbanistici de utilizare şi ocupare a terenului. - Prevederea în mod obligatoriu de spaţii verzi, terenuri de sport şi de joacă

pentru copii, precum şi dotări de cartier dimensionate conform reglementărilor în vigoare.

- Stabilirea de reglementări urbanistice în vederea autorizării directe fără

întocmire PUD pentru terenul ce aparţine iniţiatorului PUZ.-ului (Managementul KRONOSPAN a luat decizia extinderii activităţii prin construirea unei Fabrici de cherestea, pe terenul propriu situat pe amplasamentul PUZ). Conform Planului de situatie anexat, se propune amplasarea proiectului unei Fabrici de cherestea, o parte pe amplasamentul „Fabricii de placi din aschii lemnoase” existente (pentru care exista PUZ „Zona garii Stupini”, aprobat prin HCl 255/1998) si o parte pe terenul aflat in imediata vecinatate a acestuia. Terenul propus pentru amplasarea acestora, se afla in proprietatea S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” SRL, conform CF, anexate Certificatului de urbanism.



Principalele aspecte reglementate prin PUZ propus sunt: 1.2.1 Zonarea funcţională a teritoriului ZONIFICAREA FUNCTIONALA – REGLEMENTARI URBANISTICE

Se prevede zonificarea terenului liber de orice construcţii prin realizarea unei trame stradale care să respecte legislaţia şi normativele în vigoare, rezultând subzone cu urmâtoarele funcţiuni:

- ZPS - zona de mică industrie, depozite si prestari servicii - ZM - zona mixtă - ZL1 - zona de locuinţe existente - ZL2 - zona de locuinţe propuse - ZID1 - zona industrială existentă - ZID2 - zona industrială propusă - ZV - zona spaţii verzi şi amenajate

In conformitate cu cerinţele temei de proiectare, aşa cum s-a menţionat anterior, zona studiată va avea ca dominantă funcţiunea de mică industrie şi prestări servicii, dar va cuprinde şi o zonă industrială, precum şi zone de locuinţe şi zone cu funcţiuni mixte: servicii, birouri, comerţ, spaţii verzi, loisir, sport etc. Funcţiunea de locuire va cuprinde doua categorii: în regim individual - locuinţe individuale pe lot (cu regim maxim de P+2 niveluri), care vor fi majoritare, dar şi în regim colectiv - locuinţe colective, cu un regim maxim de înăţime de P+4 niveluri. Acestea din urmă vor fi într-o zonă mixtă, amplasate la arterele principale de circulaţie. Zona de depozitare, mică industrie şi prestări servicii va cuprinde în general construcţii pentru depozitare şi mică industrie, spaţii administrative, birouri, sedii firme şi comerciale, construcţii cu un regim de înălţime de P, P+1 , clădirile administrative şi de birouri aferente având un regim max. de P+4. Zona industriala existenta este reprezentata de fabrica de produse lemnoase apartinind societatii comerciale KRONOSPAN ce a fost cuprinsa in PUZ Zona Garii aprobat cu HCL 255/1998. Zona industriala noua cuprinde zona prevazuta in PUG necesara stramutarii industriilor din zona centrala a orasului precum si amplasamentul, proprietatea societatii comerciale Kronospan, pentru construirea unei fabrici de cherestea. Zonele verzi amenajate constau în:

- zona de sport şi recreere (ZV); - perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei

industriale; - zone verzi obligatorii în conformitate cu HG 525/91 (20% pentru ZPS si ZID) - grădinile din interiorul proprietăţilor din zonele de locuit şi mixte; - plantaţii de aliniament de-a lungul drumurilor publice.



In zona de locuinţe individuale se propune o tramă stradală ce permite parcelarea terenurilor astfel încât fiecare lot să aibă acces carosabil direct din stradă. In zonele propuse pentru locuinţe colective (conform plan de Reglementari urbanistice pl. nr. U02), în zonele cu funcţiune mixtă şi cele de prestări servicii se instituie interdicţie temporarâ de construire până la întocmire PUD, documentaţie ce trebuie întocmită pe întreaga suprafaţă delimitată de străzile noi propuse. Locuinţele cu caracter individual se vor autoriza în baza unei documentaţii PUD cu parcelare aprobată anterior. Autorizarea construcţiilor amplasate pe parcela ce aparţine societăţii Kronospan, iniţiatorul PUZ- ului se va face direct, fără întocmire de PUD. Noile construcţii, indiferent de funcţiunea pe care o vor avea, se vor racorda la reţele edilitare propuse a se realiza. BILANT TERITORIAL:

EXISTENT PROPUS ZONE FUNCTIONALE

ha % ha % Zona locuinţe individuale 9,35 3,74 65.85 26.36 Zona dotări sportive şi agrement - - 2,50 1,00 Zona mixtă - - 26.75 10.70 Zona unităţi mică industrie, prestări servicii 1,66 0,66 29,70 11,90 Zona unităţi industriale 46,00 18,41 81,00 32,42 Zona constr. Tehn. Edilitare 0,30 0,12 4,20 1,68 Zona comunicaţii rutieră 4,67 1,87 14.60 5.86 Zona de comunicare feroviară 7,80 3,12 6,60 2,64 Zone verzi de protecţie 9,56 3,82 14,50 5,80 Zona cursuri de apă 4,10 1,64 4,10 1,64 Teren liber agricol 166,36 66,62 - - TOTAL 249,80 100 249,80 100 din care: extravilan 33,82 - - - INDICI URBANISTICI Procent de ocupare a terenului – POT: ZPS - zona prestări servicii POTmax = 60% ZM - zona mixtă POTmax = 50% ZL2 – zona de locuinte propuse

• parcele cu suprafata cuprinsa intre 500 – 1000 mp POTmax = 35% • parcele cu suprafata cuprinsa intre 1001- 1500 mp POTmax = 30% • parcele cu suprafata cuprinsa intre 1501 - 2000 mp POTmax = 25% • parcele cu suprafata mai mare de 2000 mp POTmax = 20%

ZID2 - zona industrială propusă POTmax = 60% ZV - zona spaţii verzi amenajate POTmax = 10% Coeficient de utilizare a terenului – CUT: ZPS – zona prestări servicii CUTmax = 1,0mp Ad/mp.ter. ZM - zona mixtă CUTmax = 2,0mp Ad/mp.ter. ZL2 - zona de locuinte propuse

• parcele cu supraf. Între 500-1000mp CUTmax = 1,2mp Ad/mp.ter. • parcele cu supraf. între 1001-1500mp CUTmax = 0,9mp Ad/mp.ter. • parcele cu supraf. între 1501-2000mp CUTmax = 0,75mp Ad/mp.ter. • parcele cu supraf. peste 2000mp CUTmax = 0,6mp Ad/mp.ter.

ZID2- zona industrială propusă CUTmax = 1,0mp Ad/mp.ter. Zv - zona spaţii verzi amenajate CUTmax = 0,1mp Ad/mp.ter.



Regim maxim de înălţime: ZPS – zona de prestări servicii max P+4 pentru clădiri administrative şi de birouri max P+1 pentru restul tipurilor de construcţii

ZM - zona mixtă max P+4 ZL2 - zona de locuinţe propusă max P+2+M ZID2 – zona industrială propusă max P+1 Zv - zona spaţii verzi amenajate max P+1 In situatia proiectata in „P.U.Z. – Zona Strunga Mieilor”, S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. isi propune extinderea activitatii industriale prin construirea unei Fabrici de cherestea. Din totalul amplasamentul PUZ de 249,8 ha, in proprietatea S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L se afla o suprafata de 101,15 ha din care 46,6 ha se afla in zona industriala aprobata prin PUZ Zona Gării Stupini - HCL 255/1998. Pe terenul aflat in proprietatea KRONOSPAN se va construi o Fabrica de cherestea cu spatii de depozitare productie si cladire de birouri. Capacitatea de productie propusa va fi de 540000 mc/an cherestea. Fabrica de cherestea proiectata va fi deservita de cca.350 pana la 500 de angajati. In total platforma S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L va avea un numar de cca.750 de angajati. Fabrica de cherestea va fi amplasata pe un teren aflat in proprietatea KRONOSPAN, partial pe amplasamentul care are in prezent functiune de zona industriala (ZID2) si partial pe o suprafata in prezent neutilizata, pentru care se solicita prin PUZ, aprobare de zona industriala (ZID2). Fabrica de cherestea va cuprinde urmatoarele procese tehnologice:

- Proces livrare material: Transportul lemnului rotund cu coajă pe calea ferată sau cu mijloace de transport auto. Lemnul rotund cu coajă este depozitat intermediar şi după aceea este supus unor procese de prelucrare.

- Proces sortare lemn rotund: Lemnul rotund cu coajă este evaluat din punct de vedere al calităţii, măsurat (lungime şi diametru) şi apoi decojit. Buştenii decojiţi sunt aruncaţi în funcţie de calitate şi dimensiune (diametru şi lungime) în boxe corespunzătoare de sortare pentru lemn rotund şi depozitaţi intermediar. Dacă una din boxele de sortare pentru lemn rotund (care se află de-a lungul liniei de sortare a lemnului rotund) este plină, buştenii decojiţi sunt preluaţi cu un încărcător pe pneuri, excavator sau LogStacker şi transportaţi într-un depozit de buşteni (unde se depozitează doar buşteni de aceeaşi calitate şi cu aceleaşi dimensiuni).

- Proces debitare cherestea: După ce un depozit de lemn rotund atinge anumite dimensiuni, buştenii sunt debitaţi. Buştenii decojiţi sunt transportaţi cu un încărcător pe pneuri sau LogStacker la linia de debitare. Linia de debitare transformă buştenii în cherestea, aşchii şi tocătură. Cheresteaua este sortată în funcţie de calitate şi dimensiuni şi stivuită în pachete. Fiecare



pachet conţine cherestea de aceeaşi calitate şi aceleaşi dimensiuni. - Proces uscare cherestea: Cheresteaua este uscată artificial. Cheresteaua

este uscată în funcţie de scopul de utilizare la valorile de umiditate prestabilite. Agentul de încălzire al instalaţiei de uscare este apa fierbinte. Instalaţia de uscare corespunde directivelor europene. Camerele de uscare sunt alimentate cu energie termică de la centrala termică pe bază de biomasă cu capacitatea de 32 MW. Centrala termică pe bază de biomasă funcţionează cu coaja, care provine din procesul de decojire al instalaţiei de sortare a lemnului rotund. Centrala termică pe bază de biomasă generează prin procesul de ardere a cojii energie termică pentru instalaţia fabricii de cherestea şi camerele de uscare precum şi energie electrică. Centrala termică pe bază de biomasă este construită conform celor mai noi standarde tehnologice, cuprinde o instalaţie cu electrofiltru şi îndeplineşte toate cerinţele europene referitoare la purificarea aerului. Conform fişei tehnice a centralei termice pe bază de biomasă valorile limită la emisie se află sub cele prevăzute în Ordinul 462/1993.

- Proces rindeluire: După procesul de uscare pachetele de cherestea uscată sunt transportate cu stivuitorul la instalaţia de rindeluire. Aşchiile rezultate în cadrul procesului de rindeluire sunt filtrate cu ajutorul unor instalaţii performante de filtrare dotate cu filtre textile şi depozitate într-un siloz de aşchii. Aerul purificat este dirijat în funcţie de anotimp fie înapoi în hala de rindeluire sau spre exterior.

Din procesul de producţie a cherestelei rezultă şi următoarele resturi, precum coajă, tocătură, aşchii de debitare şi aşchii de rindeluire. Produsele rezultate sunt valorificate integral, astfel:

- Coaja este arsă în centrala termică pe bază de biomasă. Centrala termică pe bază de biomasă produce energie termică şi electrică. Restul de coajă este vândut către terţi.

- Tocătura rezultată, care are dimensiunile exact definite, este folosită ca

materie primă în industria hârtiei şi celulozei. Aşchiile de la debitare şi rindeluire sunt folosite ca şi materie primă în industria plăcilor de PAL şi peleţilor.



1.2.2 Echiparea edilitară 1.2.2.1 Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă a obiectivelor de pe amplasamentul analizat se va realiza conform Avizului de principiu favorabil nr.820 din 05.06.2009 emis de Compania APA Braşov, din reţelele centralizate de distribuţie ale localităţii, reţele aflate în curs de extindere printr-un program de dezvoltare ISPA. (Racordul la conducta de distribuţie existentă, paralelă cu DN 13 se va realiza prin două conducte de racord din polietilenă de înaltă densitate. Reţelele de distribuţie vor fi amplasate pe străzile interioare şi vor fi realizate din polietilenă de înaltă densitate. Necesarul de apă estimat este Qzi max= 2.067,00m3/zi; Qzi med = 1.590,00 m3/zi şi Qorar max = 172,00m3/h. In prezent S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. îşi asigură necesarul de apă pentru nevoi igenico sanitare, nevoi tehnologice şi pentru stingera incendiilor printr-un sistem propriu de alimentare compus din trei foraje, cinci bazine de înmagazinare cu un volum de 565 m3 fiecare şi staţii de pompare cu funcţionare automată, in baza Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr.138/15.09.2009 emisa de SGA Brasov. Pentru PUZ Zona Strunga Mieilor, a fost obtinut Avizul de Gopodarire a Apelor nr.344/14.08.2009.



1.2.2.2 Evacuarea apelor uzate menajere

In zona cuprinsă în planul urbanistic zonal studiat evacuarea apelor uzate menajere se va realiza conform Avizului nr. 820 din 05.06.2009 emis de Compania APA Braşov, prin reţele centralizate de canalizare, reţele aflate în curs de execuţie printr-un program de investiţii derulat de Primăria Municipiului Braşov. In partea de nord a zonei studiate au fost amplasate de o parte şi de alta a părâului Ghmbăşel două staţii de pompare Sp1 şi Sp2 care vor prelua apele menajere din cartierul Stupini şi le vor refula printr-o conductă către staţia de epurare orăşenească (soluţie avizată prin Avizul de de gospodărire a apelor nr. 116/30.08.2006, emis de SGA Braşov, pentru reţele de canalizare Stupini, beneficiar – Primăria Braşov). Reţeua de canalizare din zona PUZ, va avea panta de descărcare către părâul Ghimbăşel, va fi colectată de două colectoare principale de canalizarece ce vor fi racordate la conducta de refulare cu ∅ 160 mm, astfel: un colector va fi racordat la staţia de pompare Sp2 (prin mărirea capacităţii de pompare a acesteia) iar al doilea colector va fi racordat la o staţie nouă de pompare Sp3 ce va fi amplasată în zona de nord, în apropierea părâului Ghimbăşel. Din staţia de pompare Sp3, apele uzate vor fi refulate către staţia Sp2 şi de aici, prin conducta de refulare vor ajunge la staţia de epurarea orăşenească. Debite şi volume de ape uzate menajere evacuate: Vu zi max = 1.654,00 m3/zi; V u zi med = 1.272,00 şi V u orar max = 138,00 m3/h. In prezent , pina la finalizarea canalizarii centralizate la Statia de epurare Brasov, S.C KRONOSPAN ROMANAI S.R.L. colectează apele uzate din incinta, în bazine vidanjabile cu un volum de 224m3 si le evacuează prin vidanjare pe baza de contract, către o staţie de epurare. Pentru PUZ Zona Strunga Mieilor, a fost obtinut Avizul de Gopodarire a Apelor nr.344/14.08.2009. 1.2.2.3 Evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale de pe drumuri şi suprafeţe asfaltate vor fi colectate prin rigole stradale ce vor descărca apele într-un canal principal de secţiune 2,0 m x 3,0 m. Canalul va urma un traseu de la sud la nord şi va conduce apele către un canal colector deschis existent, situat paralel cu parâul Ghimbăşel. Pentru mărirea capacităţii de transport, canalul existent va fi decolmatat şi reprofilat. Din acest canal apele vor fi descărcate în părâulGhimbăşel astfel:

- la debite mici ale părâului Ghimbăşel, apele vor fi descărcate gravitaţional prin subtraversarea cu clapetă, existentă, aflată în administrarea S.G.A. Braşov;

- la debite mari ale părâului, în situaţia blocării clapetei de evacuare şi la debite de ape pluviale colectate din zona studiată în PUZ de peste 500 l/s, apele pluviale vor fi direcţionate către un bazin de retenţie şi prin intermediul unei staţii de pompare vor fi descărcate în regim controlat prin conductă de refulare amplasată peste digul de protecţie, în părâul Ghimbăşel.



Evacuarea apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (46,65ha) – soluţie avizată, se realizează astfel:

- Apele pluviale provenite de pe acoperişurile construcţiilor sunt colectate de o reţea de canalizare din tuburi PVC cu diametre cuprinse între 300 şi 1.200 mm, în lungime de 2,0 Km, cu descărcare într-un bazin tampon, de retenţie cu un volum de 22.344 m3 (80x49x5,7m).

- Apele pluviale provenite de pe parcări, platforme de depozitare şi drumuri

sunt colectate de o reţea de rigole şi conducte de canalizare trecute prin grătare pentru reţinerea resturilor de lemn şi prin separatoare de hidrocarburi petroliere, cu descărcare în bazinul de retenţie tampon de 22.344 m3. Bazinul are rol dublu, de a asigura înmagazinarea Apei pluviale cu un debit mai mare de 700 l/s şi de decantare suplimentară. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate gravitaţional prin două conducte din beton armat cu Dn 1000 mm şi cu o lungime de 350 m fiecare. Conductele subtraversează calea ferată şi descarcă apele în părâul Timişu Sec prin două guri de vărsare situate la 1,3 m deasupra talvegului, ancorate într-un masiv de beton. Restul apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,50 ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape pluviale prevăzut în prezentul PUZ.

1.2.2.4 Instalaţii de încălzire şi de gaze naturale În zona studiată există în prezent reţele de gaze naturale de presiune redusă la care se pot racorda construcţiile ce se vor realiza în viitor în baza Avizului favorabil nr. 1288/A…RIE 1388 din data de 10.06.2009, emis de DISTRIGAZ SUD RETELE – GDF SUEZ, DIRECTIA NORD DE DISTRIBUTIE G.N. – Punct de lucru Braşov. Imobilele de pe amplasamentul PUZ folosesc drept combustibili pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere gazele naturale şi materialul lemnos. Pe platforma industrială KRONOSPAN în prezent există instalatii termice ce folosesc drept combustibil gazul natural pentru încălzirea spatiilor si a unor instalatii tehnologice. In PUZ, pentru deservirea Fabricii de cherestea proiectata, se propune construcţia unei centrale termice noi cu o capacitate de 35 t/h aburi, ce va folosi drept combustibil biomasa. (coaja rezultata in timpul procesului de decojire) 1.2.2.5 Instalatii electrice

Pe toate străzile există linii aeriene de joasă tensiune la care sunt racordate clădirile existente. In zona studiată propusă în PUZ există linii de instalaţii electrice ce traverseză această zonă: (a) Linii electrice administrate de S.C. Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice-

ELECTRICA DISTRIBUTIE TRANSILVANIA SUD S.A. : - instalatii electrice de înaltă tensiune (LEA 110 kV); - instalaţii electrice de medie tensiune (LEA 20 Kv şi LES 20kV);

(b) Linii electrice administrate de CN TRANSELECTRICA SIBIU: - instalaţii elctrice de înaltă tensiune (LEA 400kV)



Liniile electrice sunt delimitate de zone de protecţie şi siguranţă aferente capacităţilor energetice, zone cu interdicţie de construire.

1.2.2.6 Telecomunicaţii

Pe străzile existente există cabluri telefonice subterane si reţele aeriene la care sunt racordate clădirile existente. Pentru racordarea clădirilor noi la retelele de telefonie s-a obţinut pentru faza PUZ avizul tehnic condiţionat nr. 855/04.06.2009 emis de S.C. ROMTELECOM S.A. 1.2.2.7 Reţele de transport

La amenajarea reţelei majore de circulaţie rutieră în zona PUZ propus - reţea destinată inclusiv circulaţiei publice – s-a ţinut seama de studiile de specialitate existente, de viitoarea mobilare arhitectonică a întregii zone şi, în special de relaţia între zona reglementată prin PUZ propus şi arterele de circulaţie (inclusiv cea feroviară) existente în vecinătate şi nu numai (ţinând cont de posibilităţile de dezvoltare a reţelei rutiere în perspectiva imediată de realizare a tronsonului de ocolitoare. Propunerile de modernizare a circulaţiei în zonă au ţinut cont de prevederile PUG Braşov aprobat, dar şi de alte documentaţii de urbanism aprobate sau care sunt în curs de elaborare. Se propune : - lărgirea străzii DN13 la 4 benzi de circulaţie, fiind o artera importantă de legatura

cu centrul orasului si de iesire spre Sighisoara ; - dublarea strazii DN13, la o distanta de 5,00 m, cu o arteră colectoare paralelă, de

7,00 m lăţime si trotuare de 2,00 m; - largirea străzii Strunga Mieilor la 4 benzi de circulaţie, cu lăţime totală de 14,00 m

şi trotuare de 2,00 m pe ambele parti; - reamenajarea strazii Baciului cu 2 benzi de circulatie cu latimea partii carosabile de

7,00 m, zona verde 1,5 m pentru pozarea retelelor si trotuare cu latime de 2,00 m pe ambele părţi, conform PUZ avizat anterior.

- reamenajarea străzii Gării Stupini cu 2 benzi de circulaţie, cu lăţimea părţii carosabile de 7,00 m şi trotuare de 2,00m;

- realizarea unei artere carosabile noi între străzile Strunga Mieilor şi Gării Stupini , pe direcţia E-V, cu 2 benzi de circulaţie, cu lăţimea păţii carosabile de 7,00 m şi trotuare de 2,00 m pe ambele părti;

- realizarea unei reţele de străzi cu una sau doua benzi de circulaţie,cu trotuare cu lăţime de 2,00 m şi zonă verde edilitară de 1,50 m pe ambele parţi, în zona aferentă locuinţelor.

- realizarea unei străzi paralele cu calea ferată, de 7,00 m lăţme cu trotuar de 2,00 m şi zonă verde edilitară de 1,50 m pe partea de vest a drumului, conform PUZ avizat anterior.



In general trama stradală propusă urmăreşte: - Accesibilitatea zonei şi legaturile acesteia atât cu centrul oraşului cât şi cu alte

zone funcţionale existente sau propuse a se realiza în viitor - Legături interne facile între diferitele puncte importante ale zonei - Posibilitatea tranzitării zonei pe trasee cât mai scurte şi directe - Inteparea arterelor principale (in special a celor de 4 benzi) de cât mai puţine

ori posibil, pentru a nu îngreuna traficul de pe acestea. - Rezolvarea eficientă a tramei stradale, a problemelor de accese auto şi pietonale

reducând cât mai mult posibil suprafeţele ocupate de străzi, trotuare şi pietonale dar urmărind obţinerea unor profile stradale corespunzătoare din punct de vedere tehnic dar si al noilor cerinţe de dezvoltare a zonei.

- Traseele străzilor propuse urmăresc pe cât de mult posibil limitele de proprietate existente pentru a facilita procesul de expropriere - trecere în domeniul public al suprafeţelor necesare - în vederea implementării şi realizării acestora.

Reţeaua stradală propusă cuprinde următoarele tipuri de străzi:

DUPA CRITERIUL IMPORTANTEI IN ZONA: - Strazi principale:

străzi de categoria II, cu 4 benzi carosabile cu lăţime de 14,00 m şi trotuare de 2,00 m lăţime ( DN 13 si Str. Strunga Mieilor ).

- Strazi secundare: străzi de categoria III, cu 2 benzi , profil carosabil de 7 m şi trotuar de 2

m şi zona verde edilitară de 1,5 m pe ambele părti, acestea reprezentând majoritatea

Strazi de categoria III, cu 2benzi, profil carosabil de 7,00 m şi trotuar de 2,00 m pe ambele părti;

Străzi locale cu 2 benzi şi trotuare de 1,00 m pe ambele părti autorizate. In interiorul limitei proprietăţii SC. Kronospan reţeaua stradală este în

conformitate cu cerinţele procesului tehnologic şi este alcătuită din alei betonate de 7,00 m lăţime cu trotuare de 1,00m şi platforme de parcare şi depozitare dimensionate corespunzator.

DUPA CATEGORIA TEHNICA: - străzi de categoria II - cu 4 benzi (2 benzi pe sens), profil carosabil de 14 m

si trotuar de 2 m pe ambele părţi – DN13, str. Strunga Mieilor. - străzi de categoria III - cu 2 benzi (1 banda pe sens) , profil carosabil de 7 m

şi trotuar de 2 m pe ambele părţi - străzi de categoria III – cu 2 benzi (1 bandă pe sens), profil carosabil de 7

m, zonă verde edilitară de 1,5 m şi trotuar de 2 m pe ambele părţi.



1.3 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

Din analiza informaţiilor disponibile în momentul de faţă au fost identificate o serie de planuri şi programe care, prin obiectivele strategice enunţate şi/sau prin problemele de mediu identificate sunt sau pot fi în legătură cu PUZ-ul propus. Proiectul analizat, prin prevederile sale referitoare la dezvoltarea economică şi socială a zonei situate în nordul municipiului Braşov, de dezvoltare a infrastructurii locale, prin promovarea unor investiţii majore în zonă, contribuie la atingerea unora dintre obiectivele prioritare de dezvoltare a Regiunii 7 Centru, a planurilor si programelor prevazute la nivel local (PUG, PIDU,etc), fiind in concordanta inclusiv cu planurile si programele prevazute la nivel national. În continuare sunt prezentate aceste planuri şi programe cu menţionarea aspectelor care pot fi relevante în legătură cu PUZ –ul propus, structurate pe capitole, astfel : 1.3.1 Planuri si programe la nivel local 1.3.2 Planuri si programe la nivel regional 1.3.3 Planuri si programe la nivel national

1.3.1 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL LOCAL

Politica Consiliului Local al Municipiului Braşov este o politică investiţională, ce are realizări şi propuneri de proiecte de investiţii în infrastructură efectuate în principal cu fonduri de la bugetul local.

1.3.1.1 Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Braşov, aflat în fază de reactualizare, prevede o dezvoltare viitoare a oraşului spre nord, ceea ce aduce cu sine o depărtare de zonele centrale consacrate: centrul istoric şi centrul civic. Atât Planul Urbanistic General în vigoare, cât şi cel nou, aflat în faza finală de elaborare, prevăd conversii funcţionale ale terenurilor. Conform PUG Brasov aprobat cu HCl 425/1999, zona studiată face parte din UTR 112 şi are destinaţia terenului pentru construcţia de locuinţe şi funcţiuni complementare, zona industrială şi de prestări servicii şi depozitare. Pe amplasamentul studiat se propun zone industriale in vederea stramutarii industriilor din zona centrala a Brasovului si de extindere a activitatii S.C.Kronospan, de mica industrie, depozitare si de prestari servicii,zone cu functiuni mixte si zone de locuinte si functiuni complementare, neintrand in conflict din punct de vedere al functionalitatii cu prevederile din PUG-ul aprobat si cu problemele legate de protectia mediului.



1.3.1.2 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) Pentru polul de creştere - Municipiul Braşov si zonele adiacente, elaborat în noiembrie 2008, indică măsurile stringente ce se impun în unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj şi de îmbatrânirea populaţiei. Cartierul Stupini este situat la iesirea din Brasov, spre Sighisoara. Conform PIDU , zona Bartolomeu – Stupini, reprezinta zona cu cel mai mare potential de dezvoltare economica. Aici se vor construi aeroportul, ocolitoarea si campusul universitar. Conform „Planului Integrat de Dezvoltare Urbana pentru polul de crestere –Municipiul Brasov si zonele adiacente”, zona prioritara de interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona de nord- Bartolomeu Stupini, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, aflat intre 2 drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport si campus universitar, traversat de ocolitoare. Zona Stupini are potential mare de dezvoltare deoarece are suprafete de teren disponibile, acces la drumuri europene si nationale. Legat de zona PUZ analizată in PIDU se specifică următoarele:

- În prezent se realizează, extinderea reţelei de canalizare în catierul Stupini Bartolomeu, utilizându-se pentru aceasta fonduri ISPA.

- Dezvoltarea explozivă a investiţiilor şi a locuinţelor în zona periurbană a municipiului Braşov (Bartolomeu, Stupini, Tractorul, Noua) impune extinderea reţelelor de canalizare în aceste cartiere.

- Pentru a face faţă dezvoltării economice şi sociale a municipiului Braşov şi a arealului său de influenţă, COMPANIA APA Braşov intenţionează să construiască o staţie de epurare cu capacitate mărită în localitatea Feldioara, la aproximativ 22 de km de centrul muncipiului Braşov. Cele două staţii de epurare (statia de la Brasov si cea de la Feldioara) ar urma să acopere împreună necesarul la nivelul Zonei Metropolitane Braşov.



- Servicii de alimentare cu apă şi canalizare zona metropolitană :Pentru serviciile de distribuţie şi furnizare a apei potabile şi de prelucrarea a apei uzate există master-planul elaborat de SEGA, în colaborare cu Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului, care a fost aprobat la nivel judeţean. În perspectivă, Compania Apa va funcţiona ca operator unic şi va deservi toate localităţile cuprinse în zona metropolitană Braşov. Relaţia dintre Compania Apa şi operatorii locali ce acţionează în prezent va fi stabilită în conformitate cu legislaţia privind serviciile publice.

- Politica Consiliului Local al Municipiului Braşov este o politică investiţional. Astfel, pentru zona analizata sunt propuse urmatoarele investiţii:

- Extinderea canalizarii în cartierul Stupini. - Aeroportul Internaţional Braşov - investiţie în parteneriat public – privat.

Autorităţile publice implicate în mod direct în realizarea acestui proiect sunt Consiliul Judeţean Braşovşi Oraşul Ghimbav.

- La nivelul tuturor comunităţilor locale există proiecte de investiţii de importanţă locală care vizează extinderea reţelei de drumuri interioare localităţii, reabilitarea căilor rutiere existente, dezvoltarea reţelelor de utilităţi, etc.

1.3.1.3 Planul Local de Acţiune Pentru Protecţia Mediului – Judeţul Braşov, elaborat în 2006 este un document strategic oficial, fiind completarea celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor administaţiei publice locale. Scopul acestui plan este dezvotarea unei viziuni a comunitătii asupra mediului, evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu din judeţul Braşov, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor şi aspectelor principale de mediu precum şi implementarea acţiunilor care să conducă la o identificarea reală a mediului şi a sănătăţii populatiei. La elaborarea prezentului PUZ s-a ţinut cont de acţiunile strategice şi recomandările pentru protecţia mediului din acest plan. 1.3.1.4 Concept de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov - 2007 In capitolul VIII. Perspective de Dezvoltare, se prevad urmatoarele:

a) Crearea de noi investiţii în judeţ, semnificative ca valoare şi cantitate, mai ales în direcţia dezvoltării de afaceri noi cu potenţial de creştere rapidă. Vor fi încurajate mai ales domeniile care produc o valoare adaugată crescută şi care creează bunăstare la nivel local.

b) Crearea de noi locaţii destinate activităţilor de producţie concentrate în zonele

urbane. În acest scop vor fi utilizate prin reactivare cu prioritate suprafeţele abandonate în urma fostelor exploatări industriale. În reactivarea zonelor industriale se va avea în vedere adaptarea infrastructurilor de transport şi utilităţi, precum şi respectarea cu stricteţe a reglementărilor de mediu şi a principiilor dezvoltării durabile.

c) Dezvoltarea spiritului întreprinzător şi a potenţialului de inovare în rândul

companiilor braşovene cu potenţial de creştere, prin extinderea infrastructurii de



sprijinire a afacerilor – dezvoltarea de incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice, centre de transfer tehnologic.

d) Extinderea infrastructurilor de transport existente necesare mediului de afaceri

şi introducerea unor noi căi şi mijloace de transport în judeţ (aeroport, autostrăzi). Îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii tehnologice şi informaţionale dedicate mediului de afaceri la nivel judeţean.

e) Asigurarea de servicii suport pentru afaceri în toate zonele urbane ale judeţului,

în scopul acoperirii nevoilor mediului de afaceri din judeţ şi al creşterii atractivităţii investiţionale. Extinderea infrastructurii existente de cazare şi conferinţe pentru mediul de afaceri şi dezvoltarea unor centre de conferinţe, expoziţii şi târguri de mari suprafeţe.

f) Asigurarea existenţei unei cantităţi suficiente de centre comerciale de desfacere

cu amănuntul, în toate concentrările urbane ale judeţului, în scopul asigurării la nivel local a necesarului zilnic, pe termen scurt, de alimente şi bunuri de consum. În schimb, comerţul cu amănuntul pe suprafeţe mari trebuie orientat în principal lângă arterele de circulaţie din apropierea zonelor urbane.

g) Modernizarea şi reabilitarea căilor de circulaţie locale (judeţene şi comunale)

astfel ca ele să corespundă cerinţelor actuale de trafic.

h) Asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică, gaze naturale, combustibili etc.) a tuturor consumatorilor din judeţ, conform principiilor prioritare de protecţia mediului. Se vor avea în vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie să fie ecologică şi ieftină.

1.3.1.5 Planuri Urbanistice Zonale din aria de interes a PUZ Proiectul are conexiune cu toate planurile în faza PUZ şi PUD prin care s-au propus construcţii noi situate în parte de nord a municipiului Braşov la est de drumul naţional DN13. Pe amplasamentul PUZ “Strunga Mieilor” luat în studiu sunt obiective civile şi industriale ce au fost realizate pe bază de proiecte în faza PUZ sau PUD aprobate anterior, de care s-a ţinut cont la elaborarea prezentului PUZ: • PUZ Hala service - aprobat cu HCL 5/2009; • PUZ Depozit de flori – aprobat cu HCL 981/2008; • PUZ Strunga Mieilor - avizat cu HCL 937/2006; • PUZ Zona Gării Stupini - aprobat cu HCL 255/1998; • PUZ Zona Prestări Servicii Stupini Braşov - aprobat cu HCL 39/94; • PUD Atelier croitorie, sediu firmă – aprobat cu HCL 196/2003; • PUD Staţie inspecţie – aprobat cu HCL 146/2005; • PUD Hale mică industrie(Launie Com) - aprobat cu HCL 393/2005; • PUD Locuinţe str. Garii Stupini – aprobat cu HCL 701/2005; • PUD Pensiune agroturistică şi Baza agrement- aprobat cu HCL 87/2006;



• PUD Hală depozitare şi birouri – aprobat cu HCL 141/2006; • PUD Showroom şi birouri – aprobat cu HCL 602/2006; • PUD Transoil Group – Atelier intreţinere-aprobat cu HCL 599/2007; • PUD Seră şi sediu firmă – aprobat cu HCL 713/2007; • PUD Locuinţe str. Baciului – aprobat cu HCL 988/2008.

1.3.2 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL REGIONAL Judeţul Braşov împreună cu judeţele Alba, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu face parte din Regiunea 7 Centru, In acest caz proiectul intră în relaţie cu planurile şi programele aferente pentru dezvoltarea acestei regiuni.

1.3.2.1 Planul de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007 – 2013

Obiectivul strategic al planului constă în “Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane, în scopul dezvoltării unei economii performante în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului , care să ducă pe termen lung la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul Regiunii Centru”. Priorităţile infrastructurii locale şi regionale cuprinse în plan sunt:

a) Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale; transport, mediu, reabilitare urbană,

utilităţi publice, infrastructură socială; b) Sprijinirea afacerilor; crearea şi dezvoltarea IMM-urilor în sectorul privat şi de servicii,

promovarea produselor industriale şi serviciilor pe piaţa internă şi externă, dezvoltarea afacerilor prin crearea de locaţii specifice;

c) Dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural, dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice, imbunătăţirea serviciilor în turism;

d) Dezvoltarea rurală; dezvoltarea şi diversificarea activităţilor din economice din mediul rural, dezvoltarea şi modernizarea activităţilor în silvicultură;

e) Cercetare, inovare tehnologică şi crearea societăţii informaţionale; f) Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale: promovarea

măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de formare profesională, îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale, achiziţionarea de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltarea afacerilor;

g) Dezvoltarea urbană durabilă.



1.3.2.2 Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru

Proiectul care face obiectul PUZ - lui analizat, prin prevederile sale referitoare la dezvoltarea economică şi socială a zonei situate în nordul municipiului Braşov, de dezvoltare a infrastructurii locale, prin promovarea unor investiţii majore în zonă, contribuie la atingerea unora dintre obiectivele prioritare de dezvoltare a Regiunii 7 Centru.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) – Regiunea 7 Centru cuprinde o serie de obiective de mediu generale şi specifice, la nivel regional, pentru protecţia calităţii apei şi solului. Măsurile tehnice şi operaţionale pentru reducerea/eliminarea poluării mediului prevăzute în planurile de management de mediu, care fac parte integrantă din proiectul analizat, include serii de acţiuni concrete pentru atingerea obiectivelor de mediu stabilite de PRAM pentru activităţile din zona analizată printre aceste acţiuni se regăsesc şi tipurile de acţiuni identificate în PRAM.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 7 Centru stabileşte, de asemenea, o serie de obiective de mediu pentru protecţia sănătăţii populaţiei, pentru protecţia calităţii atmosferei, pentru reducerea riscurilor ca urmare a depozitării unor deşeuri, etc.

In acest context, se menţionează că proiectului în faza PUZ analizat, include măsuri pentru protecţia sănătăţii populaţei şi a tuturor factorilor de mediu.

1.3.2.3 Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor

Ordonanţa de urgenţă nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a guvernuluui nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (care transpune Directiva cadru a deşeurilor) prevede obligativitatea elaborării Planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean. Actul de reglementare prevede ca planurile regionale de gestionare a deşeurilor (PRGD) să fie elaborate de către Consiile Judeţene în colaborare cu Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului în baza Planului Naţional de gestionare a Deşeurilor. Planurile regionale de gestionare a deşeurilor se aprobă prin ordin comun al conducătorului Autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului Autorităţii pentru o dezvoltare regională. In perioada 2002-2004 în cadrul proiectului de twinning România – Germania (RO2001/IB/EN/01) desfăşurat în cadrul Ninisterului Mediului şi Gospodăririi Apelor a fost elaborat Planul model de gestionare a deşeurilor pentru Regiunea 7, precum şi ghidul pentru elaborarea planurilor regionale/judeţene de gestionare a deşeurilor. Incepând cu 1 august 2006, în cadrul proiectului de Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PHARE/2004/016-772.03/01.01) a fost revizuită versiunea PRGD Regiunea 7 Centru. In luna decembrie 2008 a fost redactată versiunea finală a acestui plan.



Planul regional de gestionare a deşeurilor a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Gosodăririi Apelor nr. 1499/04.04.2007. Deşeurile care fac obiectul analizei ultimei versiuni a PRGD elaborat pentru Regiunea 7 Centru sunt deşeurile munucipale nepericuloase şi periculoase (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii) la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeuri de ambalaje, deşeuri de construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electrocasnice. Planul regional de gestionarea deşeurilor – Regiunea 7 Centru include prevedri de care s-au ţinut cont la întocmirea planului de management al deşurilor din proiectul PUZ “Strunga Mieilor” 1.3.3 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL NAŢIONAL 1.3.3.1 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 are ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale. 1.3.3.2 Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – 2008. Obiectivul strategic general al protectiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii în România prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al populaţiei, îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural de care România beneficiază. Planul national privind strategia adoptata in problema mediului inconjurator, identifica protectia calitatii apelor ca obiectiv major, urmata dr protectia calitatii aerului. Planul indica acordarea prioritatii masurilor ce vor diminua poluarile locale grave ce pot afecta mediul si-sau sanatatea populatiei.



2 ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS Terenul în suprafaţa de 249,8 ha este situat, în cea mai mare parte, in intravilanul municipiului Braşov, la nord de centura ocolitoare a Braşovului şi este mărginit în partea de vest de drumul naţional DN13 iar în parte de est se învecinează cu calea ferată Braşov Sighişoara. Terenul are destinaţia conform Certificat de Urbanism nr. 1253/04.05.2009 de zonă de locuinţe, industrială şi prestări servicii. 2.1 EVOLUŢIA PROBABILĂ A MEDIULUI ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI CE FACE OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC ZONAL Analiza atenta a situatie actuale a zonei pentru care se propune implementarea PUZ, conduce la urmatoarele concluzii pentru cazul in care nu s-ar transpune in practica proiectul: 2.1.1 Referitor la evolutia zonei:

Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero” – respectiv neimplementarii proiectului sunt:

- Pierderea unui număr important de locuri de muncă pe plan local; Problemele sociale legate de somaj si imbatrinirea populatiei se vor acutiza.

- Pierderea unor investiţii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor. - Păstrarea aspectului rural al zonei fără o sistematizare urbanistică ce nu dă un

aspect plăcut peisajului. - Lipsa oportuniăţilor de creştere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin

posibilităţile de dezvoltare a zonei indusrtriale şi a zonelor destinate serviciilor. - Lipsa unui sistem centralizate de alimentare cu apa potabila. - Lipsa unui sistem centralizat pentru evacuara apelor uzate menajere si pluviale. - Lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de

teren. - Strazile existente (strada Baciului, Strunga Mieilor si strada Garii) nu corespund

din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei. - Blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunităţilor privind valorificarea urbană

a unor terenuri disponibile în intravilan. - Zona nu va fi asigurata cu servici, cu spatii verzi, de agrement si sport, si in

general cu functiunile conexe locuirii. - Lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si

functiuni cu caracter public. Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-economica si persepectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare durabila.



2.1.2 Referitor la situatia economica, sociale şi a stării de sănătate a populaţiei în cazul neimplementării planului Este de asteptat ca neimplementarea planului , sa aiba cele mai mari efecte asupra potentialului economic al zonei, in sensul mentinerii unei dinamici limitate a dezvoltarii. Unul dintre obiectivele primordiale ale planului este de a dinamiza din punct de vedere economic zona, prin crearea conditiilor optime unei asemenea dezvoltari. După cum am precizat anterior situaţia economică şi socială în Braşov, ca urmare a crizei economice este critică, şi această situaţie va continua să evolueze negativ dacă nu sunt susţinute proiecte ce reprezintă investiţii majore.

Situaţia economică şi socială a comunităţii se va degrada din următoarele motive:

- Carenţa de oportunităţi pentru dezvoltarea şi diversificarea activitătilor

economice, sociale, comerciale, de servicii în zonă. - Posibilitatea de îmbunătătire şi diversificarea calificării locuitorilor din zonă

sau din localitătile învecinate va fi redusă. - Nu vor mai exista oportunităţi de creştere a veniturilor din taxe şi impozite

la bugetul local. - Lipsa unei infrastructuri corespunzatoare privind drumurile, alimentarea cu

apa, canalizarea, etc.

In cazul neimplementării prezentului PUZ, zona industrială şi prestări servicii va continua să se dezvolte majoritar rezidenţial deoarece tendinţa de a se extinde construcţiile de locuinţe private este tot mai mare în detrimentul terenurilor agricole şi a celor industriale şi de servicii ce crează locuri de muncă. In ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea proiectului nu se va produce o îmbunătăţire, ci cel mult, menţinerea situaţiei actuale ca urmare a dispariţiei oportunităţilor de îmbunătătire a condiţiilor de trai prin asigurarea unor condiţii de locuit civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate şi a unei calităţi a factorilor de mediu corespunzătoare în localitate. De asemenea, nereabilitarea sistemului de tratare a apei menajere şi/sau de distribuţie a apei potabile va avea in timp efecte negative asupra sănătătii umane.



3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV (STAREA ACTUALA A MEDIULUI) In acest capitol se prezinta caracteristicile de mediu ale zonei de amplasare care pot fi afectate, la nivel de informatii existent.

3.1 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU, SITUATIA ECONOMICA SI SOCIALĂ IN SITUATIA ACTUALA

Calitatea factorilor de mediu în situaţia actuală a fost stabilită pe baza studiilor si documentaţiilor elaborate privind condiţiile iniţiale din zona proiectului:

- Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) pentru poli de creştere (PC) –

Municipiul Braşov si zonele adiacente; - Date statistice din „Conceptul de dezvoltare durabilă a Judetului Braşov”,

Capitolul VII -Mediu - Studiul de sănătate a populaţiei elaborat de Centrul de Mediu si Sanatate

Cluj Napoca - „Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul “Kronospan Romania”.

- Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru - Modificare solutii constructive si modernizare tehnologie la Fabrica de produse lemnoase - “KRONOSPAN ROMANIA”- BRASOV;

- Harţi de dispersie din Studiul de evaluare a impactului asupra Mediului pentru „Fabrica de plăci din aşchii lemnoase” existenta şi hărţile de dispersie ce includ obiectivele industriale viitoare de investiţii (fabrica de cherestea);

- Date din Monitoringul de supraveghere realizat în 2009 de Direcţia Apele Române Olt - Sistemul de Gospodărire al Apelor Braşov, Părâul Timiş - tronsonul situat între aval municipiul Braşov - aval confluenţă Ghimbăşel .

- Buletinul de analiza a apei de suprafaţă, respectiv din părâul Timiş, în aval şi amonte de amplasamentul analizat, probe de apă prelevate în data de 08.07.2009.

- Raportul privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, intocmit de APM Bv.

- Buletine de masuratori pentru factorul de mediu aer si nivel de zgomot, existente in zona.

- Datele specificate în proiectul în faza PUZ analizat în prezentul raport; - Date culese din teren. - Memoriul General- PUZ- zona str.Strunga Mieilor,

Zona analizata, situată în partea de nord a municipiului Braşov, este limitată la nord de părâul Ghimbăşel, la est de calea ferată Braşov – Sighişoara, la sud de strada Gării (Ovid Densuşianu) iar la vest de drumul naţional DN13. In imaginile următoare sunt redate în imagini câteva aspecte ale amplasamentului PUZ realizate la limitele zonei analizate.



Limita de Nord Paraul Ghimbasel

Limita de Est Calea ferata

Brasov-Sighisoara



In capitolele următoare vor fi prezentate principalele rezultate cu privire la starea şi calitatea factorilor de mediu de pe amplasamentul PUZ şi din perimetrele exterioare acestuia care pot fi afectate de implementarea proiectului.

Limita de Sud Strada Garii

(Ovid Densusianu)

Limita de Vest DN13



3.1.1 Referitor la sistemul de alimentare cu apa

Locuitorii din zona analizată nu sunt racordati la sistemul de alimentre cu apă. Cartierul Stupini al municipiului Braşov nu are în prezent un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. O parte din locuinţe au asigurată alimentarea cu apă prin puţuri de adâncime prevăzute cu găleată sau echipate cu staţii de hidrofor. Alte construcţii mai importante au puţuri forate la adâncimi de peste 40m, echipate cu pompe submersibile şi instalaţii de hidrofor.(zona industrială). Potabilitatea apei variază în funcţie de depărtarea de sursele de poluare, în special grajduri, fose septice, etc. Astfel, s-a găsit apă potabilă la adâncimi de 10, 20 sau 50 m. In prezent S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. îşi asigură necesarul de apă pentru nevoi igenico sanitare, nevoi tehnologice şi pentru stingera incendiilor printr-un sistem propriu de alimentare compus din trei foraje, cinci bazine de înmagazinare cu un volum de 565 m3 fiecare şi staţii de pompare cu funcţionare automată, in baza Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr.138/15.09.2009 emisa de SGA Brasov. 3.1.2 Referitor la sistemul de canalizare Construţiile de pe amplasamentul PUZ nu sunt racordate la sistemul centralizat de canalizare. Cartierul Stupini nu are un sistem de canalizare centralizat pentru apele uzate menajere sau pluviale. Evacuarea apelor uzate de la construcţiile existente se rezolvă prin bazine vidanjabile, fose septice, decantoare cu etaj tip Imhoff sau alte sisteme locale. Prin cartier trece pârâul Ghimbăşel care este îndiguit şi o serie de canale de desecare prin care se evacuează excesul de apă spre pârâul respectiv. Apa freatică se află la mică adâncime, 1-2 m, iar în perioadele cu ploi torenţiale ajunge până la suprafaţă. În prezent este prevazută realizarea cu prioritate( 2009-2010) a unui sistem de canalizare menajeră centralizat. Lipsesec bazinele de retenţie. Lipsesec sistemele de canalizare în sistem divizor pentru preluarea apelor pluviale. Referitor la evacuarea apelor uzate menajere si pluviale, de pe amplasamentul KRONOSPAN, soluţie avizată: • Apele uzate menajere din incinta KRONOSPAN ROMANIA, in prezent, pina la

finalizarea canalizarii centralizate la Statia de epurare Brasov, sunt colectate în bazine vidanjabile cu un volum de 224m3 si evacuate prin vidanjare pe baza de contract, către o staţie de epurare autorizata.

• Evacuarea apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (46,65ha) –se realizează astfel:

- Apele pluviale provnite de pe acoperişurile construcţiilor sunt colectate de o reţea de canalizare din tuburi PVC cu descărcare într-un bazin tampon, de retenţie cu un volum de 22.344 m3 .

- Aele pluviale provenite de pe parcări, platforme de depozitare şi drumuri sunt colectate de o reţea de rigole şi conducte de canalizare trecute prin grătare pentru reţinerea resturilor de lemn şi prin separatoare de hidrocarburi petroliere, cu descărcare în bazinul de retenţie tampon de



22.344 m3. Bazinul are rol dublu, de a asigura înmagazinarea apei pluviale cu un debit mai mare de 700 l/s şi de decantare suplimentară. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate gravitaţional prin două conducte din beton armat cu Dn 1000 mm şi cu o lungime de 350 m fiecare. Conductele subtraversează calea ferată şi descarcă apele în părâul Timişu Sec prin două guri de vărsare situate la 1,3 m deasupra talvegului, ancorate într-un masiv de beton. Restul apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,50 ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape pluviale prevăzut în prezentul PUZ.

- 3.1.3 Calitatea apelor de suprafaţă

In zona PUZ se află două cursuri de apă, unul de-a lungul limitei de est al amplasamentului Timişu Sec de care este separat prin rambleul căii ferate Braşov – Sighişoara iar altul, albia părâului Ghimbăşel în partea de nord , la limita PUZ. Conform rapoartelor privind starea factorilor de mediu existente la aceasta data, unul din cele mai poluate cursuri de apa din judet este pariul Timis-tronsonul situat intre deversorul aflat la iesirea din municipiul Brasov si confluenta Ghimbasel. Calitatea necorespunzatoare a apelor curgatoare pe anumite sectoare, se datoreaza poluarii cu ape menajere si industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitarii deseurilor industriale si menajere neconforme, neaplicarii codului bunelor practici agricole si poluarii istorice. Sub aspectul poluarii apelor de suprafata in judetul Brasov, zona canalului Timis prin tronsonul situat între aval municipiul Braşov - aval confluenţă Ghimbăşel este considerata –zona critica. Caracterizarea calităţii apelor urmăreşte caracterizarea unitară a calităţii apelor din bazinul hidrografic, în secţiuni reprezentative, prin indicatori chimici de calitate grupaţi în parametri globali de caracterizare cum sunt regimul de oxigen, regimul nutrienţilor, ioni generali – salinitate, metale şi micropoluanţi organici şi anorganici, în funcţie de condiţiile naturale specifice, sursele de impurificare şi având în vedere capacităţile unităţilor teritoriale de gospodărire a apelor. Supravegeherea calităţii apelor din judeţ, parte integrantă a sistemului de Monitoring Naţional al calităţii Apelor (MNCA), este realizată de către Laboratorul SGA Braşov. Ca urmare a analizelor efectute în cadrul Monitoringului de supraveghere realizat în 2009 de Direcţia Apele Române Olt - Sistemul de Gospodărire al Apelor Braşov, Părâul Timiş - tronsonul situat între aval municipiul Braşov - aval confluenţă Ghimbăşel este considerat una dintre zonele critice din punct de vedere a calităţii apelor curgătoare. Pe acest tronson de râu calitatea apei este afectată de apele uzate neepurate sau insuficient epurate de la unele unităţi industriale din municipiul Braşov, de către apa provenită din precipitaţii de pe cele două depozite de deşeuri menajere şi unul de deşeuri industriale situate pe malul Timişului, preluarea unei părţi a apelor uzate menajere neepurate din oraşul Braşov prin deversoarele canalizării acestuia.



Paraul Timis aval Brasov-anul 2009 Paraul Timis a fost monitorizat intr-o singura sectiune de supraveghere, aval Brasov si s-a incadrat, conform Ordin 161/2006, in urmatoarele clase de calitate:

- regim de oxigen (oxigen dizolvat, saturatie, CBO5, CCOCr, CCOMn): clasa IV de calitate

- regim de nutrienti (N-NH4, N-NO2, N-NO3, azot total, P-PO4, fosfor total): clasa V de calitate

- salinitate (reziduu filtrabil la 105˚C, cloruri, sodiu): clasa II de calitate - poluanti toxici specifici de origine naturala (cadmiu, crom total, cupru, fier total,

nichel si zinc, in concentratie totala): clasa I de calitate - alti indicatori chimici relevanti (fenoli si detergenti anionici activi): clasa III de

calitate. Global sectiunea s-a incadrat, din punct de vedere fizico-chimic, in clasa V de calitate cu o stare ecologica proasta.

Starea chimica s-a stabilit in raport cu concentratiile substantelor periculoase relevante si prioritare/prioritare periculoase, respectiv concentratia fractiunii dizolvate a metalelor grele, conform ordin 161/2006. S-a obtinut astfel, pentru paraul Timis aval Brasov:

- stare chimica proasta pentru cupru - stare chimica buna pentru cadmiu, nichel, crom total si plumb.

De pe platforma Fabricii de placi din aschii lemnoase KRONOSPAN ROMANIA, amplasata in partea de vest a paraului Timis, in amonte de confluenta acestuia cu paraul Ghimbasel, nu se evacueaza ape uzate menajere sau tehnologice, dar se deverseaza apele pluviale colectate de pe acest amplasament in conditiile de siguranta mentionate anterior.

Amplasament PUZ



Rezultatele analizelor probelor prelevate din Părâul Timiş în amonte şi aval de amplasamentul Fabricii de plăci din aşchii lemnoase, în data de 8.07.2009, sunt prezentate centralizat în tabelul de mai jos, pentru stabilirea stării ecologice a corpurilor de apă conform Ordinlui 161/16.02.20006, pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă in aval si amonte de amplasamentul KRONOSPAN.

Amonte TImis Aval Timis

Indicator

UM Valoare

determinata

Clasa de calitate conform Ordinlui 161/16.02.2006,

Tabelul 6, punctul c**

Valoare determinata

Clasa de calitate conform Ordinlui 161/16.02.2006,

Tabelul 6, punctul c** PH Unitati pH 7,51 I 7,58 I Regimul oxigenului CBO5 mgO2/l 32,6183 V 5,6546 II-III CCOCr mgO2/l 71,4 III-IV 42,84 II-III Nutritienti Amoniu N-NH4 mgN/l 10,9918 V 9,5472 V Amoniu NH4 mgNH4/l 14,0920 - 12,24 Azotiti NO2 mgNO2/l 0,3562 - 0,3288 Azotiti N-NO2 mgN/l 0,1083 IV 0,100 IV Azotati NO3 mgNO3/l 0,4550 1,1255 Azotati N-NO3 mgN/l 0,1024 I 0,2532 I Azot mineral total mg/l 11,2025 9,9004 Azot organic ( frac. dizol)

mgN/l 2,0163 1,6037

Azot total (frac.dizol)

mgN/l 13,2188 III-IV 11,5041 II-III

Fosfor total PO4 mgPO4/l 3,2137 2,5097 Fosfor total P mgP/l 1,0480 IV 0,8184 III-IV Salinitate Reziduu filtrabil la 105°C

mg/l 273,0 I 262,0 I

Sulfati (SO4) mg/l 17,2350 I 16,7410 I Alti indicatori chimici relevanti Indice de fenol µg/l 11,20 II-III 3,6 I-II Detergenti anionici µg/l 465,0 III-IV 377,0 III-IV Substante extractibile

mg/l 10,33 NENORMAT 13,0 NENORMAT

** Stare ecologică pentru părâul Timiş: - Clasa I-a- foarte bună - Clasa a II-a bună - Clasa a III-a moderată - Clasa a IV-a slabă - Clasa a V-a- proastă

In urma analizelor efectuate din Părâul Timiş, în secţiunea amonte şi aval de amplasamentul KRONOSPAN, se poate observa o îmbunătăţire a indicatorilor privind regimul oxigenului, (CBO5, CCOCr) nutritienţii (N-NH4+, N-NO2-, Ntot, P-PO4 3-, Ptot), salinitatea (rezidu filtrabil la 105°C) dar şi alţi indicatori chimici relevanţi (fenoli, detergenţi anionici). Acest fapt arată că poluarea Părâului Timiş nu se datorează activităţii existente pe amplasamentul KRONOSPAN, evacuarea apelor de pe amplasament fiind benefică în sensul diluării concentraţiilor de poluanţi care vin din amonte .



3.1.4 Calitatea apelor subterane

In zona PUZ se află două cursuri de apă, Timisul Sec, de-a lungul limitei de est al amplasamentului de care este separat prin rambleul căii ferate Braşov – Sighişoara si părâul Ghimbăşel în partea de nord , la limita PUZ . Existenţa acestor cursuri de apă face ca nivelul apei subterane să fie ridicat la cca. 2-4m sub cota terenului terasei de albie majoră.

La adâncimi de 40-50m apele subterane sunt corespunzătoare pentru alimentarea cu apă. Apa subterană este folosită ca apă menajeră de unităţile economice şi industriale din zonă şi de locuinţele de pe amplasamentul PUZ. Poluarea apelor subterane poate fi datorata, în principal, de lipsa sistemului de canalizare sau uzura acestuia. În zona Bartolomeu Stupini s-au construit în ultimii ani unităţi industriale sau comerciale de-a lungul drumului naţional DN 13 (benzinării, fabrica de bere, parcuri auto, moteluri, restaurante, baze de producţie) care, în general, au asigurată canalizarea prin bazine vidanjabile. Având în vedere că unele unităţi au debite destul de importante pe care le evacuează, şi că soluţia de vidanjare este destul de anevoioasă, o parte din apele reziduale se pot scurge în subteran. Lipsa reţelelor de canalizare pluvială face ca apele pluviale de pe platformele drumurilor din zonă să se infiltreze la nivelul solului şi să ajungă în apele subterane. Sub aspectul poluării apelor subterane, pe amplasamentul analizat, nu au fost identificate zone critice de poluare.



3.1.5 Calitatea aerului

Calitatea aerului în orasul Brasov poate fi influenţată din cauza emisiilor de pe platformele şi unităţile industriale din municipiu, cât şi din cauza traficului rutier intens desfăşurat pe arterele rutiere, Braşovul fiind un principal nod de comunicaţii, unind 6 trasee de cale ferată şi mai multe drumuri modernizate. In zona PUZ, poluarea aerului se poate datora pe de o parte surselor mobile din traficul rutier, iar pe de alta parte, surselor stationare, prin emisiile dirijate din procesele de productie , cum sunt cele provenite de la Fabrica de placi din aschii lemnoase apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL, dar si alti agenti economici, aflati in imediata vecintate, (S.C.”PROGRESS”SA, S.C.”SEVERON ROMANIA”SRL, -producatori de incaltaminte), etc.

In zona PUZ, calitatea aerului este influenţată atât de surse amplasate în cadrul amplasamentului, cât şi în exteriorul acestuia.

a) Sursele de poluare a atmosferei existente pe amplasamentul PUZ sunt

reprezentate de: - emisii în atmosferă provenite de pe plaforma industrială S.C. KRONOSPAN

ROMANIA S.R.L. - emisi datorate traficului rutier din zona - emisii datorate activităţilor desfăşurate în zona depozitelor şi serviciilor

existente pe amplasament; - emisii specifice activităţilor din zonele locuite de pe amplasament;

b) Surse de poluare atmosferică provenite din afara amplasamentului PUZ:

- traficul rutier desfăşurat pe DN13 ce limitează amplasamentul PUZ pe latura de vest;

- traficul rutier desfăşurat pe ocolitoarea Săcele – Braşov aflată în apropiere în partea de sud, trafic care poate polua zona PUZ datorită curenţilor atmosferici;

- emisii specifice aşezărilor umane din exteriorul perimetrului PUZ; - emisii datorate activităţilor industriale desfăşurate în apropierea

amplasamentului care datorită curenţilor de aer pot polua zona PUZ.

Surse de poluanţi atmosferici ce trebuiesc luate în considerare sunt:

- Sursele provenite din activităţile desfăşurate în zonele destinate activitatilor industriale, depozitelor si serviciilor. Poluatii principali asociati acestor surse pot fi: pulberi, gaze de ardere (CO, NOX, SO2, COT), vapori cu ingrediente din adezivii utilizati in procesele de productie.

- Sursele specifice aşezărilor umane de pe zona şi vecinătatea proiectului, şi

anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deşeuri lemnoase, deşeuri agricole) în sisteme casnice de încălzire, de prepararea apei calde menajere şi de prepararea hranei în unele imobile, creşterea păsărilor şi animalelor în



gospodării individuale, culturi vegetale, traficul rutier local şi de tranzit. Poluanţii principali asociaţi acestor surse sunt reprezentaţi de oxizi de azot (NO, NO, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compuşi organici volatili şi condensabili, metale.

In continuare este prezentata o scurta evaluare a calitatii aerului, in municipiul Brasov si zona planului analizat, avind la baza urmatoarele date: 3.1.5.1 Starea calitatii aerului in raport cu Fabrica de Placi din aschii lemnoase

apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL, conform calculelor de evaluare a concentratiilor de poluanti facute prin modelare matematica

3.1.5.2 Starea calitatii aerului conform Buletinelor de analiza intocmite in zona PUZ de firme acreditate RENAR.

3.1.5.3 Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, intocmit de APM Bv

3.1.5.1 Starea calitatii aerului in raport cu Fabrica de Placi din aschii

lemnoase apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL conform rezultatelor obtinute prin modelare matematica a concentratiilor de poluanti

Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL in raport cu Fabrica de placi din aschii lemnoase, existenta, a fost estimat cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera. Modelul climatologic utilizat oferă posibilitatea simulării transportului de gaze emise de surse grupate sau răspândite pe o arie mare şi calculează pentru acestea concentraţii medii pentru diferite perioade de timp. Modelul a fost conceput utilizându-se teoria completă a modelului american ISC3 (Industrial Sources Complex Models). Modelul matematic utilizat pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera este modelul climatologic SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se bazeaza pe teoria Martin&Tikvart . Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct aflat la anumite distante de sursa. Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile pe o arie in jurul sursei. In acest scop, s-a delimitat aria de interes. Grila are o origine si un sistem de coordonate cu axa Ox spre est si axa Oy spre nord, in functie de care s-au stabilit coordonatele surselor dirijate de poluare. Scopul principal al modelelor de difuzie este calcularea concentratiilor de poluanti in aer, in spatiu si in timp, in functie de o serie de variabile independente ca emisiile in atmosfera sau variabilele meteorologice. Datele de iesire ale modelelor matematice dau informatii privind: - concentratii medii pe diferite intervale de timp, la diferite distante de surse ;



- distributia spatiala a campurilor de concentratii pentru una sau mai multe surse (prin acumularea aporturilor individuale) ;

- evaluarea nivelului de poluare a atmosferei in raport cu legislatia in vigoare. Baza fizica fundamentata a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor este data de formula gaussiana a penei de poluant. Modelul este deci un model gaussian combinat cu o procedura de mediere a concentratiilor pe intervale lungi de timp (sezon, an).Termenul de model gaussian provine din faptul ca distributiile pe verticala si orizontala (perpendiculare pe axa vantului) ale concentratiilor sunt distributii normale, deviatiile standard σy si σz ale lor fiind functie de distanta fata de sursa si de situatia meteorologica. Rezolvarea gaussiana a ecuatiei difuziei s-a dovedit adecvata pentru modelarea dispersiei. Experimentele complexe efectuate de grupuri de cercetatori din lume si din Romania au indicat un grad bun de potrivire a datelor teoretice cu cele experimentale: in plus apare avantajul facilitatilor legate de elaborarea unor programe de calcul, facind din model un instrument operativ. Modelele de tip gaussian sunt modele tridimensionale care permit calcularea concentratiei de poluant la o anumita inaltime (inclusiv la sol) si la o anumita distanta de sursa. Modelul climatologic calculeaza concentratia medie intr-un receptor aflat la distanta de o sursa si la inaltimea z fata de sol cu relatia Martin si R. Tikvart. Datele de emisie – cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica, diametru sau suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a poluantilor, debit masic al poluantului. Pentru surse si tehnologii bine cunoscute, pe baza bilanturilor s-au elaborat metodologii pentru calcularea debitelor masice ale poluantilor pe baza factorilor de emisie. In lucrarea de fata se utilizeaza metodologia bazata pe factori de emisie stabilita de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului in functie de recomandarile si practicile internationale actuale si de nivelul tehnologiilor existente in tara noastra. Ratele de emisie au fost determinate prin calcule de evaluare in functie de productivitate, consumuri tehnologice, factori de emisie disponibili AP42, CORINAIR, tipul instalatiilor de depoluare prevazut, concentratiile poluantilor garantati prin Cartile tehnice ale utilajelor, etc. Datele de iesire ale modelului constau in marimi calculate in fiecare punct al grilei care acopera aria de influenta a surselor si concentratia medie a fiecarui poluant; Pe baza acestor date se traseaza pe harta zonei curbele de izoconcentratii si de izofrecvente care pun in evidenta distributia spatiala a cimpului de concentratii si nivelul de poluare a atmosferei pe termen lung si pe termen scurt de expunere. De mentionat ca in cazul analizei impactului unui grup de surse, marimile calculate in fiecare punct de grila insumeaza contributiile tuturor surselor.



Totusi,se poate afirma, ca este nerealist sa ne asteptam ca aceste modele sa estimeze dispersia reala a penei de poluant, ci o dispersie cu un grad de eroare de cca. 5-10% in ceea ce priveste dispersia reala a concentratiilor. Folosind modelul climatologic prezentat au fost calculate concentratiile medii pentru sursele de poluare din cadrul obiectivului studiat. Datele de intrare in program au fost caracteristicile fizice ale surselor, rata de emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in atmosfera. Concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp au la bază cele mai nefavorabile condiţii climatice în cadrul zonei evaluate. Deoarece concentraţiile de poluare atmosferică calculate au fost facute in conditii extreme (emisia simultana si in conditii de functionare la maxim a tuturor surselor de poluare si conditii meteorologice nefavorabile), ceea ce reprezintă o situaţie relativ rară, concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcţionarea fabricii. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru perioade scurte.

Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentraţiilor de poluanţi la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinătăţile posibil afectate şi curbele de izoconcentraţie pentru poluanţii emişi. Procesul de dispersie a substanţelor nocive în atmosferă, stabilirea gradului de poluare a acesteia şi în final determinarea concentraţiei la nivelul solului (nivel respirabil), sunt influenţate de concentratia poluantilor la emisie, starea timpului şi condiţiile locale de climă. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata precum si sursele de emisie. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi. Curbele de izoconcentratii pentru poluantii emisi au fost reprezentate pe o raza de cca.6 Km fata de amplasamentul PUZ. In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul obiectiv industrial au fost incluse in raza posibila de influenta a poluantilor, in special strazile si localitatile aflate la distanta cea mai mica de obiectiv, astfel au fost identificate :

- Cartierul Tractorul la SSE, la cca. 4 km - Cartierul Bartolomeu la S-V, la cca 4 km - Centrul orasului Brasov, la cca. 5-6 km - Localitatea Ghimbav, spre S-E, la cca.8 Km - Localitatea Sinpetru-la E-la cca 3 km Rezultatele estimatiilor de concentratii s-au prezentat in Anexe sub forma de Harti de izoconcentratii pentru CO, pulberi, COT, formaldehida, NOx si SO2,

pentru diferite perioade de mediere.



Avand in vedere rezultatele calculelor efectuate, se poate aprecia ca activitatea desfasurata pe amplasamentul KRONOSPAN , in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major, privind afectarea populatiei din vecinatate a unitatii. In raport cu Fabrica de placi din aschii lemnoase, (principala sursa de poluare industriala existenta in zona) au fost intocmite harti de dispersie pentru urmatoarele tipuri de concentratii de poluanti:

Nr. Anexa

Tip interval de mediere

Conditii de modelare

Anexa nr.I Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase

Roza frecventei vantului din zona Brasov Conditii de inversiune termica

Anexa nr.I’ Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase

Roza frecventei vantului din zona Brasov Fara conditii de inversiune termica

Anexa nr.II Concentratii medii anuale de oxizi de azot exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase


Anexa nr.III Concentratii medii anuale de dioxid de sulf exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase


Anexa nr.IV Concentratii medii anuale de COT exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase


Anexa nr.VII Concentratii medii anuale de formaldehida exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase


Anexa nr.VII.1 Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de formaldehida exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase

Directia vintului dinspre NE, Calm atmosferic (<1m/s) Conditii de inversiune termica

Anexa nr.VII.2 Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de formaldehida exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase

Directia vintului dinspre SV, Calm atmosferic (<1m/s) Conditii de inversiune termica

Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde « Conditii de calitate a aerului din zonele protejate » si/sau Ordinului 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a anumitor poluanti in aerul inconjurator. Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, chiar si in conditii extreme de functionare (conditii meteorologice dezavantajoase si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice) nu a fost depasita valoarea concentratiei admise la imisie conform Ordinului 592/2002 sau CMA conform STAS 12574/1987. Fata de limita sitului Natura 2000-ROSO0055-Dealul Lempes, situat la cca. 4 Km de amplasamentul PUZ, in partea de Est a localitatii Sampetru, concentratiile calculate sunt aproape “zero”, si prin urmare, acesta nu poate fi influentate de activitatea industriala KRONOSPAN. Fata de cea mai apropiata zona de locuinte situate pe strada Baciului, in imediata vecinatate a zonei industriale existente, concentratiile calculate au valori mult sub limitele admise la imisie conform Ordinului 562/2002 sau STAS 12574/87 .



3.1.5.2 Starea calitatii aerului conform Buletinelor de analiza intocmite in zona PUZ (in partea de nord , pe strada Baciului)

In ceea ce priveşte calitatea aerului in zona PUZ-ului analizat, determinarile recent efectuate de catre INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALA - Bucureşti, arată valorile concentratiei de formaldehida la imisie din probele recoltate pe strada Baciului, in conditii de functionare a fabricii de placi din aschii lemnoase, mult sub limitele admise la imisie conform STAS 12574/87.

PUNCT DE

PRELEVARE DATA Durata

(minute) Concentratia de

formaldehida masurata -mg/mc-

Valoarea limita admisa la imisie

conform STAS12574/87

30’ 0.003 0.035 30’ 0.004 0.035 30’ 0.006 0.035 30’ 0.005 0.035 30’ 0.004 0.035 30’ 0.005 0.035 30’ 0.004 0.035

Strada Baciului 26-27.11.2009

30’ 0.003 0.035 Media la 24 ore 0.0043 0.012

Avind in vederere rezultatele prezentate in tabelul anterior, se poate concluziona faptul ca valorile masurate se situeaza sub concentratiile maxime admise la imisie conform STAS 12574/87, aceste valori confirmind totodata si concentratiile de poluanti estimati la imisie prin calcule de modelare matematica si prezentate in hartile de dispersie anexate. 3.1.5.3 Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de

mediu in judetul Brasov, intocmit de APM Bv Pe teritoriul judetului Braşov, calitatea aerului este monitorizată direct de către agenţii economici şi de către laboratorul Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Braşov. Conform datelor statistice existente la aceasta data, prin Buletinele pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului in judetul Brasov, indicele general de calitate a aerului zilnic este, in general bun. La nivelul A.P.M. Braşov, supravegherea calităţii aerului se realizează prin următoarele reţele: a). Reţeaua manuală , care cuprinde:

- Reţeaua de urmărire a poluanţilor gazoşi: 3 puncte; - Reţeaua de urmărire a pulberilor sedimentabile: 13 puncte.

b). Reţeaua automată , care cuprinde cinci staţii automate de monitorizare a calităţii aerului. Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi in legislaţia romană, transpusă din cea europeană, valorile limită impuse prin OM 592/2002 avad scopul de a evita, preveni şi reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului in intregul său.



a) Referitor la reteua manuala de urmarire a pulberilor sedimentabile. Conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, (luna mai 2009), emis de APM Brasov, din 13 determinări, efectuate pentru indicatorul pulberi sedimentabile, o probă a depăşit pragul de alertă şi 4 probe au depăşit pragul de intervenţie, conform Ordinului 756/97. Valori mai mari ale acestui indicator s-au obţinut in punctul de prelevare Cuciulata – zona Hoghiz.

b) Referitor la reteua automata de monitorizare a calitatii aerului Conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, (luna mai 2009), emis de APM Brasov. Calitatea aerului in aglomerarea Braşov este monitorizată prin măsurători continue in 5 staţii automate amplasate, conform criteriilor indicate in legislaţie, in zone reprezentative pentru fiecare tip de staţie:

- Staţie de trafic – staţia BV1 – B-dul Calea Bucureşti – amplasată in zonă cu trafic intens;

- Staţie de trafic – staţia BV3 – B-dul Gării – amplasată in zonă cu trafic intens şi trafic greu;

- Staţie de fond urban – staţia BV2 – str. Castanilor – amplasată in zonă rezidenţială, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană;

- Staţie industrială – staţia BV5 – B-dul Al. Vlahuţă – al cărei amplasament a rezultat din evaluarea preliminară a calităţii aerului pentru a evidenţia influenţa emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare din zona de sud a municipiului Braşov;

- Staţie de fond suburban – staţia BV4 – comuna Sânpetru – avand ca obiectiv evaluarea expunerii la ozon a populaţiei şi vegetaţiei de la marginea aglomerării.



Rezultatele obţinute pentru poluanţii normaţi sunt prezentate in paragrafele următoare, ca medii lunare, zilnice, maxime orare, zilnice şi lunare sau maxime zilnice ale mediei mobile pe 8 ore . Dioxid de sulf: Nr.crt Statia de monitorizare Valoare

medie lunara

μg/mc

Valoare maxima a mediei orare

μg/mc

Valoare maxima a

mediei zilnice μg/mc

1 Statia de fond urban BV2-Castanilor 6,59 12,51 7,58 2 Statia de fond industriala BV5-

Vlahuta 3,72 8,46 4,50

3 Statia de fond suburban BV4- Sanpetru

4,98 9,63 7,26

Conform datelor prezentate in tabelul anterior, la cele trei staţii de monitorizare:

- valorile medii orare inregistrate sunt mai mici decit valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 350 μg/m3 şi decat pragul de alertă pentru SO2 de 500 μg/ m3;

- valorile medii zilnice inregistrate sunt mai mici decat valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 125 μg/m3;

Oxizi de azot :

anterior



Ozonul :

Masuratorile efectuate in municipiul Brasov in aerul atmosferic, publicate de APM Brasov in Rapoartele privind starea factorilor de mediu pentru luna septembrie 2009, indica ca indice general de calitate a aerului in statiile de monitorizare –starea buna. Indicele general de calitate a aerului este calculat pentru SO2, NO2, O3, CO, PM10 Pulberi in suspensie PM10:

anterior

anterior



Oxid de carbon :

3.1.6 Calitatea solului Parte componenta a Depresiunii Brasov, compartimentul depresionar Tara Barsei, perimetrul teritorial interesat, se gaseste la limita nordica a municipiului Brasov in lungul liniei de cale ferata Brasov-Feldioara-Sighisoara, pe terasa de albie mjora a riului Timisul Sec. Substratul petrografic din zona nu este foarte bogat si nu poate face obiectul unor valorificari economice semnificative acestea neavind o valoare deosebita in acest scop.Regiunea studiata are caracterul unei cimpii piemontane de acumulare proluvio-aluviala, cu terase si sesuri in care riurile sunt meandrate. Riurile cu caracter torential care ferestruiesc versantii inconjuratori, au transportat in zona depresionara, material aluvionar eterogen, care, in acelasi timp, a acoperit limita transanta care trebuia sa existe intre ramura muntoasa si zona depresionara. Datele obtinute prin forajele de pe amplasamentul studiat, au stabilit ca sub patura de sol fertil, urmeaza un complex litologic coieziv. Cercetarile geologice si geotehnice, au stabilit cu certitudine ca in subteran nu se gasesc zacaminte de hidrocarburi, carbuni, sare, alte formatiuni stratigrafice din categoria mil, turba, goluri carstice etc. In zona nu au fost semnalate suprafete de sol contaminate istoric. Folosinţa actuală a terenurilor, parţial de terenuri agricole, parţial de incinte ale locuinţelor şi ale unităţilor de presări de servicii sau industriale nu au dus la o schimbarea sensibilă a calităţii solului. Referitor la zona industriala existenta, apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL: intreaga suprafata activa aferenta fabricii de placi din aschii lemnoase, este acoperita prin betonare, deci probabilitatea de impurificare a solului-subsolului-freaticului este minima. Toate drumurile si platformele sunt betonate.Utilizarea substantelor chimice se face in incaperi inchise, prevazute cu base de colectare si pardoseli speciale, rezistente la actiunea substantelor agresive.

anterior



3.1.7 Zgomotul şi vibraţiile

Principalele surse de zgomot de pe amplasamentul analizat sunt:

• Activitatea industrială existenta in cadrul S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. incluzând traficul rutier şi feroviar aferent de pe amplasamentul societăţii.

• Traficul rutier ce se desfăşoară pe drumul naţional DN13 ce limitează amplasamentul PUZ pe latura de vest.

• Traficul feroviar corespunzător căii ferate Braşov – Sighişoara. • Activitatile casnice existente.

Zgomotul şi vibraţiile generate de traficul rutier reprezintă o problemă cu un efect semnificativ asupra oamenilor care locuiesc în imediata vecinătate a drumului naţional DN13. De asemenea asupra locuitorilor din apropierea tronsonului de cale ferată Braşov - Sighişoara, există un impact datorită zgomotului şi vibraţiilor provocate de traficul feroviar. De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este mai mare de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov –Sighisoara, dar si altor activitati casnice. Pentru prezentarea datelor privind nivelul de zgomot pentru situatia actuala au fost facute apreciari prin masurari directe ale nivelurilor de zgomot in zona cea mai vulnerabila poluarii fonice (in dreptul sparturii valului de pamint linga cea mai apropiata zona de locuinte). Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în vecinătatea unei clădiri locuite, în exteriorul acesteia, sunt precizate în STAS 10 009-88, unde se prevede ca nivelul de presiune acustică, continuu echivalent, ponderat A, să nu se depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsurat la 2 m de faţada acesteia. Pentru atenuarea nivelurilor de zgomot pe partea ce se învecinează cu zona locuită, incinta industriala a fost limitată pe două părţi de un val de pământ. Ecranele constituite de cele două berme cu înălţtimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). sunt utile din mai multe puncte de vedere, inclusiv din punct de vedere al protecţiei antizgomot. De notat ca bermele trebuiau sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport.

Nivelul de zgomot in zona vulnerabila receptorilor sensibili (zona de locuinte de pe strada Baciului), se situeaza in general la valori <45dB(A), valori mai mari inregistrindu-se in apropierea drumului national DN13, a caii ferate Brasov-Sighisoara precum si in imediata apropiere a strazii Baciului, (datorita traficului auto pe DN13, a traficului CF pe ruta Brasov Sighisoara si a traficului usor pe Str.Baciului).



Conform masurarilor nivelului de zgomot efectuat de Agentia de Protectia Mediului Brasov, in data de 9.10.2009, valorile inregistrate la limita dinspre Nord a amplasamentului Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL ( spre strada Baciului), s-au situat astfel: Nr. crt

Punct de masurare

Tip de masurare

Perioada de masurare

Valoare inregistrata

Observatii

Fond 2218-2228 45,4 dB In timpul masurarilor nu a functionat linia de pregatire a aschiilor (decojire, tocare, uscare, sortare)

1 In dreptul deschiderii din valul de pamint (directie NV) la cca.3m de limita proprietatii

Masurare 2237-2357 46,5 dB In timpul masurarilor a functionat in sarcina linia de pregatire a aschiilor (decojire, tocare, uscare, sortare)

Fond 2235-2245 46,6dB In timpul masurarilor nu a functionat linia de pregatire a aschiilor (decojire, tocare, uscare, sortare)

2 In dreptul celei mai apropiate case (directia N) la cca. 20m lateral de casa si cca. 50m de limita proprietatii

Masurare 2314-2334 45,2 dB In timpul masurarilor a functionat in sarcina linia de pregatire a aschiilor (decojire, tocare, uscare, sortare)

Conform rezultatelor masurarilor efectuate rezulta ca valorile masurate se incadreaza in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88. (Limitele admisibile ale nivelului de zgomot urban -paragraf 2.2-tabel 3, limita admisibila a nivelului de zgomot la limita incintei industriale este de 65 dB, iar conform paragrafului 2.5 valoarea nivelului de zgomot exterior cladirii este de 50dB.) In imaginile următoare sunt redate aspecte cu cele două valuri de pământ ce limitează zona industrială în partea aflată în vecinătatea zonei rezidenţiale de pe str. Baciului.

Val de pamint construit in

partea de nord a incintei

ind.Kronospan



3.1.8 Starea florei şi faunei

In zona de nord a municipiului Braşov activităţile antropice au avut un impact potenţial major asupra biodiversităţii, valoarea naturală şi conservativă fiind anulată. Variabilitatea habitatelor şi ecosistemelor a fost redusă prin implicarea unor forme diverse de folosinţă a terenurilor. Deteriorarea sistemelor ecologice s-au datorat următoarelor cauze:

- poluarea cursurilor de apă, datorită deversărilor de ape uzate de la activitătile industriale şi de la aşezările umane;

Zona rezidentiala str.Baciului

Val de pamint la limita de nord a incintei industrial-

KRONOSPAN

Val de pamint construit in partea de Vest a incintei

KRONOSPAN

Str. Baciului



- transformarea ecosistemelor de pajişti în aşezări umane şi în unităţi industriale.

In ceea ce priveşte habitatele de ape dulci se mai păstrează de-a lungul albiilor celor două cursuri de apă vegetaţia instalată natural, lemnoasă şi ierboasă, şi porţiuni de pajişti naturale. Fauna din aceste ape este aproape inexistentă datorită poluării.

3.1.9 Situaţia economică şi socială

Scăderea producţiei industriale în perioada de după anul 1990 a dus la disponibilizarea unui număr foarte mare de angajaţi din municipiul Braşov şi din celelalte localităti ale judeţului Braşov. Un număr important de societăţi comerciale din Braşov au dat faliment datorită ineficienţei. In această conjuctură o parte a forţei de muncă a fost preluata de societăţile de servicii din turism şi de societăţile profilate pe comerţ.

Vegetaţie instalată de-a lungul părâului

Ghimbăşel

Vegetaţie instalată de-a lungul părâului

Timiş



In contextul actual al crizei economice tot mai multe societăţi comerciale intră în faliment iar numărul de şomeri este în continuă creştere. In această situaţie totuşi în ultima perioadă în municipiul Braşov şi zona de influenţă sunt exprimate tot mai multe intenţii de investiţii majore cu intervenţie de capital străin. Astfel în zona proiectului PUZ analizat a fost implementată o investiţie estimată la 200 mil. Euro de către S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. ce a generat 300 de locuri de muncă directe şi 3000 indirecte. Din punct de vedere al mediului, zona este de valoare de conservare redusă, habitate fragmentate, peisaj nesistematizat şi este o zonă afectată în continuare de impactul antropic. Sistemele de management al mediului sunt slab dezvoltate (alimentarea cu apă, canalizarea). Echipamentelor şi dotărilor conexe locuirii (comerţ, servicii, sănătate, sport, agrement etc) au o ponderea foarte redusă. Zona este lipsită de o infrastructură adecvată de străzi urbane, străzile existente fiind în majoritate de exploatare sau neamenajate. Terenurile libere de construcţii sunt parcelate, în mare parte fără acces, pe care se practică o agricultură de suzistenţă sau sunt lăsate în starea lor naturală. Zona este traversată de linii aeriene de înaltă tensiune ce generează suprafete considerabile de interdicţie de construire.

3.1.10 Starea de sănătate a populaţiei

Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: - Funcţionarea capacitătilor industriale de pe amplasamentul PUZ sau din

vecinătatea acestuia. - Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. Utilizarea ca apă

potabilă, a apei din pânza freatică (prin intermediul fântânilor) a căror calitate variază în funcţie de depărtarea de sursele de poluare posibile, în special de grajduri, fose septice, etc.

- Amplasarea unor locuinte in vecinătatea căii ferate Braşov – Sighişoara, a

drumului naţional DN13 precum si in zona liniilor de inalta si medie tensiune. Pentru analiza starii de sanatate a populatiei, s-a elaborat sub coordonarea Centrului de Mediu si Sanatate Cluj, „Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul “Kronospan Romania”,



in conditiile initiale si in conditii asociate extinderii prin noua fabrica de cherestea propusa prin PUZ. Din perspectiva evaluarii de risc pentru Obiectivul Fabrica OSB, Fabrica de Cherestea apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu. In acest sens au fost desprinse câteva aspecte esenţiale şi anume: I. Distribuţia spaţiala a afecţiunilor cu distanţa faţa de noile investiţii a permis să

stabiliească si să caracterizam felul în care frecvenţele unui grup mare de afecţiuni (majoritatea bolilor) este distribuit spaţial. Intrucât acest aspect se poate aborda numai printr-un model epidemiologic, s-au cules date de morbiditate specifică de la un număr foarte mare de medici de familie (22) şi pe o perioadă foarte lungă de timp (1995-2008). Din analizele efectuate se observă că odată cu apropierea de zona viitoarelor investiţii apartinând SC KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. din Braşov frecvenţa afecţiunilor investigate nu creşte. Cu alte cuvinte in zona Stupini se înregistrează valori ale frecvenţelor afecţiunilor investigate mai mici decat în celelalte zone (cu unele mici excepţii, în special cele legate de zona Bartolomeu). Altfel spus, “fondul de sănătate” recomandă amplasarea noilor investitii in zona în care acestea se află la momentul da faţă.

II. Modelele specifice epidemiologiei şi toxicologiei de mediu au avut tente diferite de la spatial/ecologic trecând prin transversi şi pânâ la caz/control şi cohorta retrospectivă. Complexitatea evaluării a cuprins practic toate posibilităţile de evaluare specifică legate de identificarea pericolului. Indiferent de tipul de evaluare utilizat în identificarea pericolului se constată că amplasarea viitoarelor investiţii în zona propusă este corespunzătoare din punct de vedere al caracterizării condiţiilor de sănătate ca şi “baseline”.

III. Unele dintre modele au permis calcularea riscurilor de a dezvolta anumite afecţiuni specifice în diferite zone ale ariei investigate funcţie de distanţa faţă de obiectivele urmărite, ceee ce din punct de vedere al stării de sănătate ca şi condiţie iniţială ne poate furniza date concrete cu privire la amplasarea noii investiţii. Astfel, am putut să stabilim în ce măsura riscurile privind aparitaia unor afecţiuni specifice cresc cu apropierea faţă de obiectiv ca si condiţie iniţială. S-a constatat că în majoritatea cazurilor aceste riscuri sunt mai crescute în celelalte zone investigate decât în zona din imediata vecinătate a SC KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. din Brasov, susţinând încă odată corectudinea amplasamentului ales din punctul de vedere al sănăţii ca şi condiţie initială precum şi a riscurilor legate de evoluţia acesteia.

IV. Pentru a putea caracteriza corespunzator relaţia dintre condiţiile iniţiale de mediu si sănătate s-a completat materialul de faţă printr-o evaluare complexă care a arătat daca în termenii spaţialităţii, adică odată cu apropierea respectiv depărtarea de sursă apare ca şi condiţie iniţială de mediu şi sănătate o relaţie pozitivă şi semnificativa. Nu apare un risc semnificativ asupra starii de sanatate a populatiei odata cu apropierea de amplasamentul noilor investitii atunci când se realizează relaţionarea conditiilor iniţială de mediu cu cele iniţiale de sănătate. Mai mult decât atât, riscurile cresc cu îndepărtarea de amplasamentul



actual al noilor investitii (această concluzie face referire doar la condiţile iniţiale de mediu şi sănătate şi nu la cele caracteristice funcţionării acestora aspecte care se regăsesc în lucrarea de evaluare a riscului şi impactul asupra stării de sănătate pentru noile investiţii). Trebuie menţionat expres, că evaluarea efectuată din perspectiva stării de mediu şi sănătate ca şi condiie iniţialâ permite amplasarea viitoarelor investiţii în zona propusă şi susţin această alegere.

Concluzii generale rezultate in urma intcmirii „Studiului de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul “Kronospan Romania”: a) Starea de sănătate ca şi condiţie iniţială este favorabilă amplasării viitoarelor

investiţii ale SC Kronospan Romania S.R.L. în zona aleasă. b) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu creşte cu apropiere de amplasament ci

dimpotrivă scade odată cu apropiere de amplasament sustinâd corectitudinea alegerii acestuia.

c) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, luând în calcul condiţiile initiale de mediu

şi sănătate, scade oadată cu îndepărtarea de amplasamentul noilor investiţii aparţinând SC Kronospan Romania S.R.L. (această concluzie face referire doar la condiţile iniţiale de mediu şi sănătate şi nu la cele caracteristice funcţionării acestor aspecte care se regăsesc în lucrarea de evaluare a riscului şi impactul asupra stării de sănătate pentru noile investiţii).

d) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al stării de

sanatate ca şi condiţie iniţială. e) S-a evaluat riscul dezvoltarii unor afectiuni specifice (respiratorii, cutanate, alergice

si cardiace) pentru populatia investigata, in cazul in care expunerea acesteia la PM10 se modifica, urmare a functionarii Fabricii de OSB. Evaluarea epidemiologica si toxicological ne arata faptul ca nu se va inregistra o crestere semnificativa a acestor afectiuni, pentru nici unul din cele doua scenarii evaluate. Tendinta este similara si in cazul expunerii la formaldehida cu mentiunea ca in aceasta situatie s-a evaluat si riscul aparitiei unor afectiuni specifice, cum ar fi cel al tumorilor maligne. In concluzie, se poate afirma faptul ca amplasarea, construirea si functionarea Fabricii de OSB nu conduce la cresterea semnificativa (mai mult de 0,05%) a frecventei afectiunilor specifice investigate.

f) Pentru a stabili daca aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate a

populatiei din zona investigata este influentata in mod real (semnificativ) si daca exista impact al substantelor periculoase (investigate) generate de viitoarea Fabrica de OSB asupra afectiunilor specifice/caracteristice, s-a recurs la o evaluare mai complexa care are posibilitatea si respectiv probabilitatea stabilirii acestei corelatii intre expunere si efect. In concluzie, asa cum s-a observat si la analiza anterioara, nu apare un impact asupra starii de sanatate a populatiei ca urmare a functionarii Fabricii de OSB.



g) Pentru unele substante periculoase (NOx si SO2) evaluarea de risc prin model

epidemiologic si toxicologic s-a realizat sub o alta forma, diferita de cea pentru PM10 si formaldehida. In acest sens, abordarea a facut o analiza complexa a corelatiei intre cele doua xenobiotice si unele afectiuni caracteristice acestei expuneri. Concluzia este ca nu apar corelatii pozitive, semnificative intre expunere si efecte, in consecinta, generarea de NOx si SO2 de catre viitoarea Fabrica de OSB nu va determina in impact semnificativ asupra starii de sanatate a populatiei din zona investigata.

3.1.11 Infrastructura Referitor la infrastructura edilitara se poate sublinia faptul ca este uzata moral si fizic si nu sunt respectate peste tot reglementarile urbanistice. Strazile existente sunt in majoritate de exploatare sau neamenajate. Se remarca lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de teren iar strazile existente (strada Baciului, Strunga Mieilor si strada Garii) nu corespund din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei. 3.2 CADRU NATURAL

3.2.1 Relieful şi geomorfologia

Amplasamentul prezentului proiect în faza PUZ în suprafaţă de 249.8 ha, se află situat în partea de nord - est a municipiului Braşov.

Braşovul este cunoscut ca o aşezare tipică de poale de munte, străjuită din trei părţi de culmi muntoase ce îl domină, în vecinătatea imediată, cu atitudini ce depăşesc 300 –1200m (masivul Postăvarul, cu contraforţii săi Tâmpa şi Warte), iar în plan mai îndepărtat cu peste 2500m (munţii Bucegi).Ca oraş submontan, dezvoltarea Braşovului a fost evident influenţată de cadrul natural geografic.

Zona studiată din PUZ se încadreză din punct de vedere morfologic, în sectorul situat în şesul depresionar al Bârsei ce apare ca o “câmpie” întinsă, uşor înclinată spre nord unde în depărtare, dincolo de lunca Oltului, se văd culmile domoale ale Munţilor Baraolt şi Bodoc.

Depresiunea Braşovului este considerată ca o arie de discontinuitate între Carpaţii Orientali si cei Meridionali, fiind cea mai întinsă depresiune intramontană din munţii Carpaţi (peste 2000 Kmp). De origine tectonică, Depresiunea Başovului apare astăzi ca o cuvetă uriaşă, cu baza plană, ca o câmpie întinsă, aluvionară, uşor înclinată spre nord (Olt). Este înconjurată de munţi, care o domină cu altitudini realative de peste 2000m în sectorul sudic, sub 1200 m în est şi aproximativ 500 m în nord şi vest. Amplasamentul în studiu este situat pe treapta joasă a depresiunii tectonice intramontane a Braşovului, la altitudini cuprinse între 514,80 şi 521,50 m.



Formele de relief sunt reprezentate, în această zonă, de şesuri aluviale, de acumulare fluvio – lacustră, cu suprafaţa relativ plană. În succesiunea formaţiunilor cuaternare, ce alcătuiesc umplutura sedimentară a Depresiunii Braşovului, spre suprafaţa terenului se află un orizont petrografic, dezvoltat predominant în facies – dietritic (pietriş şi nisip) a cărui grosime depăşeşte 60 m. În masa depozitelor grosiere se găsesc intercalate, la diferite nivele, lentile subţiri de terenuri coezive, aflate în stare consistentă. Pe treapta joasă a depresiunii, în zonele în care apa a stagnat timp îndelungat (bălţi, mlaştini, etc.), în masa terenurilor coezive se găsesc intercalate şi pământuri cu umiditate, porozitate şi compresibilitate ridicată, cu frecvente resturi vegetale incluse în masa lor.

3.2.2 Hidrologia şi hidrogeologia

3.2.2.1 Hidrologia

Parte componentă a Depresiunii Brasov - compartimentul depresionar Tara Bârsei, unde se află perimetrul teritorial interesat, la limita nordică a municipiului Braşov în lungul liniei de cale ferata Brasov -Sighisoara, pe terasa de albie majoră a părâului Timişul Sec.Zona studiată în prezentul PUZ este situată pe malul stâng al râului Timişu Sec, în cuprinsul albiei majore al acestei văii până la confluenţa cu părâul Ghimbăşel ce limitează amplasamentul în partea de nord. Teritoriul studiat este localizat în extremitatea nordică a culoarului Bran, golful Râşnovului, în zona de contact cu marea depresiune a Braşovului. Golful cuaternar al Râşnovului are un relief de platformă, în timp ce, treapta mai înaltă ce îl margineşte la est, are altitudini cuprinse între 900 -1100 m, constituind un relief de eroziune. Regiunea studiată are, dupa cum s-a amintit, caracterul unei câmpii piemontane de acumulare proluvio-aluviala, cu terase şi şesuri în care râurile sunt meandrate. Râurile cu caracter torenţial care ferestruiesc versanţii înconjuratori, au transportat în zona depresionară, material aluvionar eterogen, care, în acelaşi timp, a acoperit limita tranşanta care trebuia să existe între ramura muntoasă şi zona depresionară. Amplasamentul este separat de lunca râului Timişu Sec de calea ferată Braşov –Sighişora. Zona nu prezintă riscul de inundabilitate. De-a lungul albiilor celor două cursuri de apă au fost executate lucrări hidrotehnice împotriva inundaţiilor. Regimul de curgere al Timişului Sec este influenţat de priza de apă de pe râul Timiş, în zona Dâmbul Morii, de unde o mare cantitate de apă este deversată permanent pe valea canalul Timiş, care asigură alimentarea cu apă industrială a municipului Braşov.

3.2.2.2 Hidrogeologia

Varietatea formaţiunilor geologice şi a naturii conţinutului petrografic al rocilor componente din cuprinsul depresiunii Bârsei, în general, şi al teritoriului din zona unde este amplasat proiectul PUZ permite acumularea unor cantităţi de ape subterane. In acest sens, nivelul pânzei de apă freatică este strâns legat de variaţia nivelului apei de pe valea Timişului Sec, care în condiţiile scurgerii medii de ape, nivelul stratului



acvifer este la cca.2–4m sub cota terenului terasei de albie majoră pe care se fac amenjarile obiectivelor cuprinse în proiectul în faza PUZ. Dupa analizele fizico-chimice efectuate în timp, reiese că stratele acvifere cantonate în depozitele pliocene şi cuaternare, care se găsesc la adâncimi mai mari de 40-50m, sunt calitativ corespunzătoare pentru alimentarea cu apă a zonei. Estimările din literatura de specialitate făcute pe baza unor masurători executate în timp, arată că în situaţia unor foraje executate la N de municipiul Braşov, debitul de apă al unui asemenea foraj este de peste 5-6 l/s. Este probabil ca din foraje de adâncime pentru ape subterane (150m) debitele de apă freatică să fie chiar mai mari. Formaţiunile care intră în alcătuirea subsolului depresiunii Braşovului şi care prezintă importanţă în studiul de faţă, sunt de vârsta romaniană şi cuaternară. Formaţiunile mai vechi se găsesc în ramurile muntoase care încadrează depresiunea, fiind reprezentate prin calcare jurasice, gresii şi conglomerate cretacice. Datele obţinute prin forajele de pe amplasamentul studiat, au stabilit că sub pătura de sol fertil, urmează un complex litologic coieziv. Analizând granulometric acest coieziv, se constată că în jumătatea superioară, fracţiunea praf este dominantă, iar spre baza creşte fracţiunea nisip, apar şi elemente de pietriş, fapt pentru care s-au stabilit două strate , dar, din punct de vedere geotehnic, acest complex coieziv se comportă ca un strat unitar insensibil la tasări care să nu se înscrie în limitele admise de STAS. Forajele de prospecţie realizate la balastiera Ghimbav pentru determinarea rezervelor, au indicat grosimea de peste 20,00m a materialului macrogranular (orizontul de pietriş cu nisip). Cercetările geologice şi geotehnice, au stabilit cu certitudine că în subteran nu se găsesc zăcăminte de hidrocarburi, cărbuni, sare, alte formaţiuni stratigrafice din categoria mâl, turbă, goluri carstice etc. Sondajele executate în perimetrul cercetat au pus în evidenţă următoarea succesiune litologică: Sub pătura de umpluturi şi de sol vegetal a fost întâlnită o succesiune de lentile de praf argilos nisipos, praf nisipos şi nisip prăfos, cu grosimi cuprinse între 0,40-1,10 m. Lentilele de praf se găsesc predominant în stare consistentă (I.C. = 0,53 – 0,58, I.P. = 1,71 – 19,3%). Valorile caracteristicilor de rezistenţă pentru prafuri consistente sunt următoarele: greutatea volumică (γ) = 1,85 g /cm3, unghiul de frecare internă (φ) = 240, coeziunea ( c ) = 10 kPa. Valorile orientative de calcul pentru modulul de deformaţie liniară E sunt cuprinse între 7000 şi 11000 kPa. Lentilele de nisip prăfos prezintă îndesare medie şi umiditate ridicată. În masa lor sunt intercalate pe alocuri fragmente mici şi medii de pietriş. În general resturile vegetale incluse în lentilele coezive sunt rare. Stratul grosier format din nisipuri prăfoase cu pietriş şi din fragmente de pietriş şi bolovăniş cu interspaţiile umplute cu nisip prăfos a fost întâlnit de la adâncimi cuprinse între 1,10 şi 2,50 m.

3.2.3 Clima

Din punct de vedere climatic, zona Braşov - încadrată în climatul temperat – continental, se situează la tranziţia dintre climatul continental vest european, de nuanţă oceanică, şi cel excesiv continental, din est. Apreciat la scara proceselor microsinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat dominat de circulaţia atmosferică din sud-vest şi



nord-vest. In sens latitudinal climatul acestei regiuni este influenţat şi de masele de aer reci, polare, precum şi de cele, calde, de componenta sudică. Deşi prin structura sa climatică Depresiunea Braşovului constituie o unitate bine individualizată totuşi din analiza distribuţiei teritoriale a valoilor principalilor parametri climatici (temperatură, precipitaţii, umiditate atmosferică, vânt etc.) rezultă că această întinsă depresiune prezintă trei compartimente topoclimatice corespunzătoare compartimentării geomorfologice. Astfel compartimentul vestic unde este situat teritoriul luat în studiu, cuprinde aşa zisa “Tara Bârsei” şi golfurile depresionare adiacente, se caracterizează printr-un climat cu nuanţă mai moderată şi mai umed, ca urmare a unei influenţe mai puternice a advecţiei vestice.

3.2.3.1 Temperatura aerului

Trăsăturile climatului depresiunii în general sunt puternic modificate de condiţiile fizico – geografice locale, astfel încât acest bazin depresionar se caracterizează printr-un regim climatic cu nuanţe de excesivitate (amplitudini termice mari), cu frecvente inversiuni de temperatură. In general, aşa numitul “efect de depresiune” constă, din punct de vedere termic, în intensificarea proceselor de răcire radiativă nocturnă şi a celor de încălzire, prin insolaţie, ziua. In luna cea mai caldă a anului (august, în climatul alpin şi iulie, în regiunea Hoghizului, Racoşului, Ghimbavului, Cristianului si Braşovului), temperatura medie are valori cuprinse între 18 - 19°C in depresiuni (18,7°C la Făgăras, 18,0°C la Hoghiz, 17,8°C la Braşov) si 5,7°C la vârful Omul. Microclimatic, teritoriul acestui amplasament se încadrează în zona climei temperate, cu influienţe predominant oceanice din vest, dar şi din nord-est, continental-moderată, caracterizată prin temperatura medie anuală de: 7,7°C. In luna ianuarie, fundul Depresiunii Braşov este la fel de rece ca şi înălţimile de peste 1000 m, temperaturile fiind mai moderate în zonele de 300 - 400 m altitudine. Vara temperatura este pozitivă, luna cea mai caldă fiind luna august la altitudini mari (6°C) şi iulie în oraş, unde încălzirea aerului este mai intensă şi temperatura depăşeşte 20°C. In anotimpurile de tranzit, primavara şi toamna, temperatura se menţine la 0°C pe înălţimile muntoase, dar creşte la 10 - 12°C în oraş.

3.2.3.2 Precipitaţii şi stratul de zăpadă

“Efectul de depresiune” se resimte şi în regimul precipitaţiilor. Circulaţia atmosferică din NV şi procesele de convecţie dinamică, intense, ce conduc la dezvoltarea norilor cu un potenţial pluvial remarcabil, aria precipitaţiilor abundente se limiteaza de regulă la teritoriul montan şi submontan al Braşovului, ce beneficiază de cantităţi medii anuale de precipitaţii de peste 800mm. De acest surplus însemnat de precipitaţii nu beneficiază în aceeaşi măsură, şesul depresionar al Bârsei care de regulă, rămâne în afara acţiunii nucleelor formaţiunilor noroase puternice, dezvoltate sub influenţa pluviogenă a culmilor montane înalte din sud (Postăvarul, Bucegi), primind numai precipitaţii ce vin din Vest şi care “udă de regulă întreg podişul Transilvaniei.



Circulaţia atmosferică din sud şi sud – vest, precipitaţii ce escaladează munţii Bucegi, Postăvarul, Piatra Craiului şi ajung în sectorul depresionar al Braşovului sunt diminuate uneori (la viteze mari ale vântului) prin aşa zisele efecte de tip “föhn” ce fac ca cuantumul anual al precipitaţiilor în depresiune să fie mai mic aici cu peste 200mm. Frecventele procese föhnale au condus în zona urbei la cantităţi reduse de precipitaţii, în special în februarie înregistrându-se sub 30 mm sau chiar sub 20 mm (Bod 19,7 mm). Dependent de caracterul circulaţiei generale a atmosferei, cantitatea de precipitaţii prezintă o serie de fluctuaţii neperiodice. Ninsorile apar aici din luna noiembrie, anual ele însumând aproximativ 40 de zile, iar in sezonul rece câte 8 - 9 zile lunar (ianuarie). Astfel din datele climatice înregistrate la staţia meteorologică Ghimbav (şesul depresionar al Bârsei) pe o perioadă de 35 de ani, rezultă;

- Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor atmosferice 593,7mm - Cantitatea medie lunară cea mai mare (VII) 184,5mm - Cantitatea medie lunară cea mai mică (II) 24,7mm - Nr. Mediu anual de zile cu precipitaţii (≥0,1mm) 146,6 - Grosimea maximă a zăpezii 96cm - Adâncimea maximă a îngheţului în sol 60cm

3.2.3.3 Regimul eolian

Regimul eolian al şesului depresionar al Bârsei întruneşte caracteristicile depresiunilor intramontane largi. Influenţa obstacolului orografic asupra regimului eolian al depresiunii este evidentă, manifestându-se prin efectul de baraj şi canalizare, prin prezenţa brizelor de relief precum şi prin aşa numitul efect de tip “föhn”. Potrivit legilor care guvernează circulaţia generală a atmosferei, pe vârfurile dominante ale munţilor din zonă ca în atmosfera liberă, vânturile dominante ale munţilor din zonă ca şi în atmosfera liberă, vânturile dominante bat din nord – vest. Adăpostită de barajul natural al munţilor, depresiunii Braşov îi sunt caracteristice în general, mişcările slabe ale aerului, mai ales iarna şi noaptea, când calmul reprezintă 30-50% şi chiar mai mult. La viteze ale vântului de 10m/s, pe munţii cei mai înalţi, în depresiune vântul are viteze circa 3m/s, iar la vitezele excepţionale de peste 40m/s, în Depresiunea Braşov viteza se reduce la jumătate (20-25m/s). din datele staţiei meteorologice Ghimbav, calmul reprezintă în această zonă, în medie anuală, 47,9% din totalul observaţiilor efectuate pe o perioadă de 35 de ani. Inălţimea şi masivitatea redusă a munţilor Nemirei şi Breţcului, a munţilor Perşani, precum şi deschiderea largă a culoarului Rucăr – Bran, facilitează pătrunderea maselor de aer din est, respectiv din vest spre depresiune, făcând ca in zona mai deschisă Ghimbav – Stupini - Sânpetru, şi în continuare, de-a lungul axei longitudinale a Depresiunii Braşov spre Târgu Secuiesc frecvenţa vânturilor din



sectorul vestic (SV, V şi NV) să depăşească 34%, iar cea avânturilor din est (SE, E, NE) să ajungă la aproape 13%.



3.2.4 Biodiversitatea

Perimetrul ce face obiectul proiectului propus, este situat într-o zonă lipsită de interes major din punct de vedere al biodiversităţii. Amplasamentul PUZ nu se află într-o zonă de interes major pentru mediu şi nici în vecinătatea unei astfel de zone. Cea mai apropiată rezervaţie naturală este situl NATURA 2000 –ROSCI0055-“Dealul Cetăţii – Lempeş” ce se află în partea de nord – est a amplasamentului la o distanţă de cca. 4-5km de amplasamentul PUZ.

Slaba reprezentativitate a biodiversităţii în teritoriul studiat se datorează interacţiunilor multiple şi pe termen foarte lung dintre factorii de mediu şi cei antropici. Pe teritoriul studiat factorii ce au impactat biodiversitatea au fost centrate în cea mai mare proporţie pe activităţi agricole iar în ultima perioadă resimţindu-se un impact industrial şi unul produs de urbanizarea zonei. Ca urmare a dezvoltării zonei urban – edilitare şi a celei industriale în paralel cu activităţile agricole în perimetrul PUZ, asupra biodiversităţii ce a existat s-a produs un impact. Datorită acestor factori este dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat integritatea naturală, care să mai păstreze echilibre naturale funcţionale. Activităţile practicate au dus la eliminarea ecosistemelor naturale deschise. Acestea apar în cea mai mare parte sub forma unor agrosisteme, având o oarecare valoare din punct de vedere al biodiversităţii prin apariţia unor pajişti de-a lungul luncilor celor două cursuri de apă unde se întâlneşte o vegetaţie ierboasă mezofilă. Prezenţa unor perimetre utilizate ca fâneţă a permis dezvoltarea unor specii fără însă a exista populaţii care să ducă la fundamentarea unor decizii de management conservativ, speciale. In privinţa pajiştilor, sub aspect economic, valoarea furajeră rămâne cea dominantă. Capacitatea de suport a pajiştilor este însă mult diminuată datorită dimensiunii spaţiale şi temporale a impactului, a practicilor abuzive şi necontrolate.

3.2.4.1 Flora

Flora zonei este una specifică depresiunilor intramontane cu terenuri ce au fost sau sunt exploatate ca terenuri agricole. In prezent terenurile libere de construcţii de pe amplasamentul proiectului în faza PUZ sunt parcelate şi au diferite utilizări ca terenuri legumicole, terenuri cu culturi furajere sau terenuri lăsate necultivate utilizate ca fâneaţă pe care s-a instalat o vegetaţie spontană fără valoare economică. După cum am specificat amplasamentul se învecineaă pe latura de est cu albia râuluiTimişul Sec iar latura de nord este limitată de albia părâului Ghimbăşel. De-a lungul râurilor s-a instalat o vegetaţie abundentă erbacee şi lemnoasă ce protejează luciul de apă. In cadrul acestei vegetaţii se disting două tipuri de habitate: - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane - Vegetaţie lemnoasă de-a lungul râurilor montane



De asemenea, de-a lungul luncilor celor două cursuri de apă se întâlneşte vegetaţie ierboasă mezofilă formând pajişti de diferite dimensiuni Dintre speciile lemnoase existente în albiile acestor râuri au fost identificate Salix alba, Salix babylonica, Salix caprea, Alnus incana, Sambucus nigra, Salix lanceolata, Rosa canina . Flora acvatică apare izolat în perimetrul de implementare a proiectului, suma suprafeţelor rămânând neglijabilă. Biomurile acvatice nu prezintă formaţiuni acvatice particulare care să impună luarea unor măsuri de management conservativ special.

3.2.4.2 Fauna terestră şi acvatică

In cadrul perimetrului PUZ fauna este slab reprezentată deoarece terenurile sunt terenuri agricole parcelate limitate de zone cu construcţii edilitare sau industriale. Cursurile de apă situate în vecinătate şi la limita amplasamentului PUZ respectiv râul Timişul Sec şi părâul Ghimbăşel nu sunt populate cu faună pişcicolă , datorită intervenţiei antropice, lucrărilor de regularizare ale albiilor pentru evitarea inundării zonelor limitrofe, şi mai ales deversărilor de ape uzate ale diverşilor agenţi economici. Microfauna acvatică este corespunzătoare categoriei de calitate (III) în care se încadrează apa cursurilor de suprafaţă. Zona este populată din punct de vedere al nevertebratelor cu specii de amfibieni şi reptile. De asemenea în zona luncilor cuibăresc specii de păsi rezidente şi migratoare.

3.2.5 Solul

3.2.5.1 Tipuri şi caracteristici ale solului

Prezenţa unităţii montane şi de podiş are drept consecinţă o diferenţiere altitudinală a condiţiilor climatice, o etajare a vegetaţiei şi implicit un înveliş de sol destul de variat şi complex. In depresiunea Braşov pe suprafeţele cele mai coborâte apar soluri aluviale, soluri gleice şi îndeosebi soluri hmicogleice. Tot aici se întâlnesc soluri brune cu orizont de pietriş la mică adâncime, soluri cernoziomoide cambice, soluri argiloiluviale podzolice cu caracter planic şi soluri brune închise, iar pe glacisuri şi piemonturi urcă până la contactul cu muntele solurile brune podzolite, soluri brune (eu- şi mezobazice) şi soluri argilo iluviale podzolice cu o pantă de maxim 2%. In zona amplasamentului sunt caracteristice solurile brune acide, brune luvice si solurile argilo-iluviale, luvice fara o umiditate freatica abundenta. In acest sens, si in tiponimia locala perimetrul studiat este inclus intr-o zona de suprafete uscate cunoscuta sub nume de Rogvaze, La Tauri, Stupini, etc.

3.2.5.2 Clasificarea tipurilor de folosinţă a terenurilor

Evaluările actuale privind utilizarea terenurilor sunt limitate la o descriere generală care se referă la impactul suferit de anumite zone în raport cu potenţialul productiv al acestora cu pierderea resurselor pedologice. Astfel de evaluări nu iau în considerare



impactul provocat de distrugerea solului , impactul asupra veniturilor agricultorilor particulari. Topografia şi geologia zonei determină în mare măsură tipul predominant de agricultură. O altă modalitate de utilizare a terenului o reprezintă zona industrială şi zona de depozite şi prestări servicii. Utilizarea terenului ca zonă urbanistică este evidenţiată grupat pe strada Baciului unde locuinţele individuale sunt situate pe ambele laturi ale străzii dar sunt şi locuinţe individuale dispersate pe amplasamentul PUZ. Pe lângă aceste folosinţe, se mai pot identifica unele suprafeţe mici (de câteva sute de metri pătraţi), în curţile localnicilor, utilizate ca grădini de legume şi zarzavat şi uneori cultivate cu porumb sau cartof pentru uz propriu. De altfel, şi pomicultura este practicată pentru uz gospodăresc.



4 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE

PENTRU PUZ INCLUSIV, ÎN SPECIAL, CELE REFERITOARE LA ORICE ZONE DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ PENTRU MEDIU, DE EXEMPLU CELE DESEMNATE CONFORM OUG 57/2007, ORD. 1964/2007 ŞI HG 1284/2007.

Pe baza informaţiilor privind starea mediului în zonă, a conţinutului şi obiectivelor proiectului de plan şi ţinând cont de problemele de mediu existente identificate la nivel naţional, regional şi local, au fost identificate o serie de probleme de mediu care pot fi considerate ca fiind în legătura cu PUZ-ul propus. Probleme de mediu identificate ca fiind relevante vor sta la baza stabilirii obiectivelor de protecţie a mediului pentru PUZ-ul analizat. Cea mai apropiată rezervaţie naturală este situl NATURA 2000 “Dealul Cetăţii – Lempeş” ce se află în partea de nord – est a amplasamentului la o distanţă de cca. 4-5km.

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe, sunt: aerul, zgomotul şi vibraţiile, sănătatea umană, apa solul/utilizarea terenului, biodiversitatea, populaţia, managementul deşeurilor, infrastructura rutieră/transportul, peisajul. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona analizata sunt prezentate in tabelul urmator:

Limita PUZ Limita ROSCI



Factor de mediu

Probleme relevante privind mediul din zona amplasamentului PUZ

Aer Calitatea aerului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte: - Poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele

stationare ale zonelor industriale existente si propuse. Emisiile din zona industriala propusa se vor suprapune peste emisiile deja existente („Fabrica de placi din aschii lemnoase” apartinind KRONOSPAN).

- Poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13.

Apa Caliatea necorespunzatoare a apei este influentata de urmatoarele aspecte: - Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila . - Absenta retelelor centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale .

Zgomot Sursele principale care vor influente ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si

care se afla pe teritoriul intreprinderii) peste care se va suprapune activitatea industriala aferenta Fabricii de cherestea nou proiectata (care adaoga activitaile de depozitare busteni, sortare, taiare, decojire, debitare, uscare, rindeluire, trafic auto si CF suplimentar).

- Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest, aria analizata - Traficul feroviar corespunzator magistralei CF-Brasov-Sighisoara. - Activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.

Sanatate Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: - Funcţionarea capacitătilor industriale de pe amplasamentul PUZ sau din vecinătatea

acestuia. - Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. (Utilizarea ca apă

potabilă, a apei din pânza freatică (prin intermediul fântânilor) a căror calitate variază în funcţie de depărtarea de sursele de poluare posibile, în special de grajduri, fose septice, etc).

- Amplasarea unor locuinte in zona liniilor de inalta si medie tensiune, in vecinătatea căii ferate Braşov – Sighişoara, drumului naţional DN13 precum şi în apropiere de centura ocolitoare a Braşovului.

Biodiversitate Din analiza situaţiei existente reies următoarele:

- Amplasamentul PUZ nu este situat într-o zonă de importanţă deosebită pentru

mediu şi nici la limită sau în vecinătate. Cea mai apropiată zonă protejată este situl NATURA 2000 ROSCI0055- “Dealul Cetăţii – Lempeş-Mlastina Harman” ce este situat în partea de est a amplasamentului PUZ la o distanţă de cca. 4 Km.

- Perimetrul se află într-o zonă lipsită de interes major din punct de vedere al biodiversităţii.

Mediul social si economic

Din analiza situaţiei existente reies următoarele disfuncţionalitati principale:

- In oraşul Braşov, se impun stringent masuri în unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj şi de îmbătrânirea populaţiei. In contextul crizei economice mondiale ce a afectat şi ţara noastră şi implicit şi pe locuitorii municipiului Braşov, ce a dus la falimentare unui număr considerabil de societăţi comerciale şi la mărire numărului de şomeri, este necesar promovare unor noi proiecte de investiţii.

- Dezafectarea societătilor industriale din oraş a necesitat găsirea unor noi



Factor de mediu


amplasamente pentru zone industriale care să creeze locuri de muncă. - Necesitatea crearii unor zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru

dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii. - Ponderea foarte redusa a echipamentelor si dotarilor conexe locuirii (comert,

servicii, sanatate, sport, agremet, etc).

Gospodărirea deşeurilor

Implementarea Fabrici de cherestea propusa prin PUZ nu generează alte categorii de deşeuri faţa de planul de management întocmit pe amplasamentul industrial existent, iar deşeurile generate suplimentar diferă numai cantitativ. Se are in vedere valorificarea integrala a lemnului rotund pentru obţinerea cherestelei, o parte prin utilizare interna, drept combustibil biomasă la centrala termica pe bază de biomasă, iar o parte prin valorificare (in industria hârtiei şi celulozei, în industria plăcilor de PAL şi peleţilor sau ca material combustibil biomasă).

Peisajul

Zona studiată este ocupată în prezent parţial de funcţiunea de locuire, reprezentată de case individuale pe lot, cu regim de înalţime mic şi de o zonă industrială reprezentată în principal de fabrica de produse lemnoase Kronospan. Se remarcă lipsa dotarilor si echipamentelor conexe locuirii, cum ar fi dotările comerciale şi de servicii, de loisir, sport, spaţii verzi. Raportul spaţiu liber – spaţiu construit este net în favoarea spaţiului liber. Zona, beneficiind de o suprafaţă foarte mare de teren liber de construcţii, oferă astfel un suport pentru dezvoltare urbană, pentru extinderea oraşului în partea de nord, nord-est. Această dezvoltare urbană are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone transformand-o într-un cartier urban al Braşovului. Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din judetul Brasov, zona analizata se gaseste la o distanta apreciabila fata de acestea, si nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora.

Solul/ Utilizarea terenurilor

Din analiza situatiei existente rezulta urmatoarele aspecte: - Folosinţa actuală a terenurilor este pentru agricultură, zone rezidenţiale, zone

industriale şi prestării servicii. - Culoarul liniilor aeriene de inalta tensiune care strabate zona genereaza prin zona ei

de influenta o suprafata mare cu interdictie de construire - Terenul este parcelat şi majoritatea parcelelor sunt libere de construcţii. - Exista parcele fara acces, cu un raport al laturilor total disproportinat in favoarea

adincimii (loturi foarte lungi si inguste) . - Suprafata de amplasare a utilajelor tehnologice si a celorlate spatii active (cai de

aces, depozite,etc) din cadrul zonei industriale existente dar si a celei propuse este protejata prin betonare sau alte masuri specifice iar emisiile de gaze preconizate nu sunt de natura sa afecteze solul.

- Zona industriala existenta este reprezentata de fabrica de produse lemnoase apartinind societatii comerciale KRONOSPAN ce a fost cuprinsa in PUZ Zona Garii aprobat cu HCL 255/1998. Zona industriala noua cuprinde zona prevazuta in PUG necesara stramutarii industriilor din zona centrala a orasului si amplasamentul, proprietatea societatii comerciale Kronospan, pentru construirea unei fabrici de cherestea.



În continuare, conform Anexei 1 la Planul Naţional de acţiune pentru protecţia mediului – 2008 se prezintă Lista problemelor de mediu identificate, grupate în categorii :

COD CATEGORII DE PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU

01. Calitatea necorespunzătoare a aerului

01.1 Poluarea aerului datorată traficului rutier

01.2 Poluarea atmosferică generată de emisiile de poluanţi produşi de sursele staţionare ale unor unităţi industriale

01.7 Poluarea accentuată a aerului datorată lipsei/diminuării suprafeţei spaţiilor verzi amenajate (perdele verzi, zone verzi de aliniament, spaţii verzi amenajate)

03. Cantitatea şi calitatea necorespunzătoare a apei

03.1 Cantitatea şi calitatea necorespunzătoare a apei potabile

03.1.1 Asigurarea parţială şi necorespunzătoare cu apă potabilă a oraşelor

03.1.2 Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă în unele localităţi rurale

03.1.7 Absenţa reţelelor de canalizare în sistem divizor (existenţa/utilizarea aproape generalizată în localităţi, a reţelelor de canalizare în sistem unitar)

03.2 Poluarea apelor de suprafaţă

03.2.8 Lipsa reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate menajere în localităţile rurale

07. Degradarea mediului natural şi construit

7.9 Modificarea folosinţei terenurilor naturale sau agricole în terenuri pentru construcţii

08. Urbanizarea mediului

8.4 Absenţa delimitării zonelor rezidenţiale de cele industriale

8.5 Sistem necorespunzător de colectare a apelor pluviale

8.6 Lipsa întreţinerii şi amenajării tuturor străzilor

8.8 Lipsa sistemului de monitorizare a zgomotului ambiental şi al vibraţiilor

12. Asigurarea necorespunzătoare a stării de sănătate a populaţiei

12.1 Sistem deficitar de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane, în raport cu calitatea mediului

12.2 Absenţa datelor privind cuantificarea efectelor poluării factorilor de mediu asupra populaţiei

12.3 Necunoaşterea efectelor radiaţiilor electromagnetice în spaţiul urban asupra populaţiei



5. OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN ŞI MODUL CUM S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI

În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate de mediu care au fost formulate ţinând cont de obiectivele şi obligaţiile naţionale şi internaţionale (europene şi globale) pe care le are România în domeniul mediului. Pentru propunerea listei de obiective de mediu specifice şi relevante pentru PUZ, au fost utilizate obiectivele strategice şi specifice identificate în planurile şi programele de nivel local, regional şi naţional, ţinând cont de problemele de mediu specifice zonei şi relevante pentru PUZ propus identificate şi prezentate în cap. 4. Planuri şi programe la nivel naţional: Planul naţional privind strategia adoptată în problema mediului înconjurator, identifică protecţia calităţii apelor ca obiectiv major, urmată de protecţia calităţii aerului. Planul indică acordarea priorităţii măsurilor ce vor diminua poluările locale grave ce pot afecta mediul şi/sau sănătatea populaţiei. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030: Planul are ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – 2008: Obiectivul strategic general al protectiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii în România prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al populaţiei, îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural de care România beneficiază. Concept de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov – 2007: Consolidarea durabilă şi transformarea structurală a economiei judeţene existente în scopul atingerii unui nivel economic ridicat. Acest proces trebuie să fie susţinut de extinderea efectivă a infrastructurii la nivel judeţean, în special a celei de transporturi. Crearea de noi investiţii în judeţ, semnificative ca valoare şi cantitate, mai ales în direcţia dezvoltării de afaceri noi cu potenţial de creştere rapidă.



Asigurarea de servicii suport pentru afaceri în toate zonele urbane ale judeţului, în scopul acoperirii nevoilor mediului de afaceri din judeţ şi al creşterii atractivităţii investiţionale. POR 2007 – 2013 - Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) pentru polul de creştere (PC) – Municipiul Braşov şi zonele adiacente (noiembrie 2008) , indică măsurile stringente ce se impun în unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj şi de îmbatrânirea populaţiei. Conform PIDU , in orasul Brasov, se impun stringent masuri in unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj si de imbatrinirea populatiei. Zona prioritara de interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona de nord- Bartolomeu Stupini, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, aflat intre 2 drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport si campus universitar, traversat de ocolitoare. Zona Stupini are potential mare de dezvoltare deoarece au suprafete de teren disponibile, acces la drumuri europene si nationale. În continuare se prezintă sub formă tabelară aceste obiectivele de mediu specifice pentru PUZ propus, grupate în categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu obiectivele de mediu stabilite la nivel naţional, regional şi local) şi în ordinea priorităţilor de mediu stabilite în cap. 4. Pentru fiecare din aceste obiective se prezintă consideraţii privind modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective la elaborarea proiectului în fază PUZ propus.



Factor de mediu: APA – CALITATEA NECORESPUNZATOARE A APEI (Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila)

Starea actuală Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi

local Obiective de mediu stabilite prin PUZ

Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila. - Locuitorii din zona nu sunt racordati la sistemul

centralizat de alimentare cu apa. - Alimentarea cu apă a zonei este aigurată prin puţuri

forate a cărei potabilitate variază în funcţie de distanţa de sursele de poluare. Cantitatea şi calitatea apei potabile variază în funcţie de depărtarea de sursele de poluare ceea ce rezultă ca o problemă relevantă că asigurarea cu apă potabilă este necorespuzătoare datorată inexistenţei unei delimitări corespunzătoare a zonelor de protecţie sanitare şi a deficienţei în monitorizare a calităţii apei potabile. Cercetările au arătat că la adâncimi de 40-50m apele subterane sunt corespunătoare pentru alimentarea cu apă. Apa subterană este folosită de unităţile economice şi industriale din zonă şi de locuinţele private de pe amplasamentul PUZ.

- Datorită lipsei sistemului de canalizare în zona proiectului

propus există posibilitatea poluării apelor subterane. - In prezent societatea KRONOSPAN ROMANIA, isi asigura

necesarul de apa pentru nevoi igienico-sanitare, nevoi tehnologice si pentru stingerea incendiilor printr-un sistem propriu de alimentare compus din 3 foraje, bazine de inmagazinare si statii de pompare.

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apă Obiective specifice:

- Satisfacerea cerinţelor de apă la sursă pentru populaţia din mediul urban şi rural prin valorificarea superioară a capacităţilor disponibile ale surselor existente pentru acoperirea deficitelor de apă potabilă.

- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare din aglomerările urbane prin Reabilitarea şi extinderea sistemelor de distribuţie a apei din municipii şi oraşe.

În programul Companiei "APA" din Braşov este prevăzută realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă în cartierul Stupini. Lucrările sunt cuprinse în programul ISPA care s-a aprobat la organismele aferente Consiliului Europei.

Legea Apelor Nr.107/1996, modificată şi completată cu Legea nr.310/2004, Legea nr. 112/2006, modificata si completata de OUG nr.12/2007 .

Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr.311/2004

Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUZ stabileşte ca toate construcţiile de pe amplasament să fie racordate la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-şi aibă asigurat necesarul de apa din sursă proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braşov.



Factor de mediu:APA-Absenta retelelor de canalizare menajere:

Starea actuală Obiective de mediu la nivel naţional,

regional şi local Obiective de mediu stabilite prin PUZ

Absenta retelelor de canalizare menajere si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere. Construţiile de pe amplasamentul PUZ nu sunt racordate la sistemul de canalizare. Evacuarea apelor uzate de la construcţiile existente se rezolvă prin bazine vidanjabile, fose septice, sau alte sisteme locale. In prezent, ca solutie provizorie, pina la finalizarea lucrarilor de canalizare ape menajere, KRONOSPAN ROMANIA colecteaza apele uzate menajere din incinta fabricii existente, in bazine vidanjabile si le evacueaza prin vidanje catre o statie de epurare.

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apă Obiective specifice: Extinderea reţelelor de canalizare din aglomerările urbane;

Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV.

Legea Apelor Nr.107/1996, modificată şi completată cu Legea nr.310/2004, Legea nr. 112/2006, modificata si completata de OUG nr.12/2007 . HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005 si HG nr.210/2007

Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUZ stabileşte ca racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru toate construcţiile de pe amplasament. Conform Avizului de Gospodarire a Apelor nr.344/2009 privind „PUZ Strunga Mieilor”, evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV. In partea de nord a zonei studiate au fost amplasate de o parte si de alta a pariului Ghimbasel doua statii de pompare care vor prelua apele menajere din cartierul Stupini si le vor refula intr-o conducta catre statia de epurare oraseneasca. Indicatorii de calitate pentru apele menajere se vor incadra la descarcare in canalizarea urbana in limitele admise conform prevederilor legii (NTPA 002/2002) si actelor de reglementare detinute.



Factor de mediu: APA-Sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale

Starea actuală Obiective de mediu

la nivel naţional, regional şi local

Obiective de mediu stabilite prin PUZ

Sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale. - Apele pluviale de pe amplasamentul PUZ (exclusiv apele pluviale provenite din incinta industrială existenta apartinind fabricii de produse lemnoase KRONOSPAN) se scurg libere la nivelul solului. - Apele pluviale de pe platforma Kronospan (46,65 ha) se evacueaza astfel: - Apele pluviale de pe acoperisurile

constructiilor sunt colectate de o reta de canalizare cu descarcare intr-un bazin tampon de retentie.

- Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri sunt colectate de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de retinere a resturilor lemnoase si prin separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de retentie. Bazinul are dublu rol, de a asigura inmagazinarea apei pluviale cu un debit mai mare de 700 l/s si de decantare suplimentara. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate prin 2 conducte care subtraverseaza calea ferata si descarca apele in pariul Timis prin 2 guri de varsare.

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apă Obiective specifice: Extinderea reţelelor de canalizare din aglomerările urbane; - Legea Apelor Nr.107/96, modificată + Legea nr.310/04, + Legea nr. 112 /06, +OUG nr.12/07 . - HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005 si HG nr.210/2007. - Ordinul 161/2006 de aprobare a Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a apelor de suprafata.

Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUZ luat în studiu stabileşte ca amenajările pe orice teren trebuie să permită scurgerea apelor meteorice la reţeaua colectoare a acestora. Conform Avizului de Gospodarire a Apelor nr.344/2009 privind „PUZ Strunga Mieilor”, Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUZ se va face astfel: - Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate, ( exclusiv de pe platforma

industriala existenta apartinind Fabricii Kronospan -46,65ha) vor fi colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un canal. Inainte de descarcarea apelor pluviale in paraul Ghimbasel, acestea vor fi trecute prin separtoare de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de coalescente si opritoare de difuzie. Canalul va urma un traseu de la sud la nord si va conduce apele catre un canal deschis existent, situat paralel cu pariul Ghimbasel. Din acest canal, apele vor fi descarcate in pariul Gimbasel astfel:

la debite mici ale paraului Ghimbasel, apele vor fi descarcate gravitational prin susubtraversarea cu clapet existenta;

la debite mari ale paraului Ghimbasel, in situatia blocarii clapetei de evacuare si la debite de ape pluviale colectate din zona studiata in PUZ de peste 500 l/s, apele pluviale vor fi directionate catre un bazin de retentie si prin intremediul unei staii de pompare vor fi descarcate in regim controlat prin conducta de refulare amplasata peste digul de protectie, in paraul Ghimbasel.

- Evacuarea apelor pluviale de pe platforma actuala a Fabricii de placi din aschii lemnoase,

apartinind societatii Kronospan(46,65 ha) se realizeaza astfel: Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor sunt colectate de o reta de canalizare

cu descarcare intr-un bazin tampon de retentie. Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri sunt colectate

de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de retinere a resturilor lemnoase si prin separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de retentie. (Restul apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,5ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape pluviale prevazute in prezentul PUZ).

Apele pluviale se vor incadra la descarcare in apele de suprafata in limitele admise conform prevederilor legii (NTPA 001/2002) si actelor de reglementare detinute.



Factor de mediu:AER

Starea actuală Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi local


Calitatea aerului din zona este influentata de urmatoarele aspecte: -Poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare apartinind zonelor industriale existente. -Poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13. -Poluarea aerului datorata lipsei spatiilor verzi amenajate (perdele verzi, zone verzi de aliniament, spatii verzi amenajate).

Menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate Adoptarea măsurilor necesare pentru limitarea pâna la eliminare a efectelor negative asupra mediului. - Minimizarea impactului asupra

calitatii aerului. - Controlul nivelului de poluare

prin aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor pentru reţinerea poluanţilor şi/sau prin introducerea de tehnologii mai puţin poluante.

- Monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi în aer.

- Introducerea/utilizarea combustibililor care generează emisii reduse de poluanţi.

- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.

- Ridicarea standardului de locuire în mediul urban şi rural.

- Crearea, reabilitarea şi extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi în municipii şi oraşe.

- Reducerea poluării atmosferice asociată activităţilor industriale.

- Reducerea emisiilor de poluanţi specifici traficului auto.

Regulamentul local de urbanism stabileşte urmtoarele reglementari : - Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea aerului, apelor,

solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise.

- Delimitarea zonelor de locuinte de zonele industriale prin perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale;

- Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte.

- Pentru fabrica de cherestea propusa prin proiect, utilajele tehnologice au fost echipate si racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de compozitia granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in curentul de aer inainte de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se obtina randamentele optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica pe baza de biomasa corespunde ultimelor standarde tehnologice, este prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii. Conform fisei tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul 462/1993. Centrala termica va produce combinat si energie termica si energie electrica. Aschiile de lemn care rezulta din operatia de rindeluire sunt retinute in instalatii mari si performante de filtrare, prevazute cu filtre textile. În functie de anotimp, aerul filtrat este recirculat in hala sau evacuat in atmosfera.

- Emisiile din zona industriala vor avea o valoare cumulata care rezulta din emisiile existente si cele noi. Din analiza situatiei actuale cumulata cu situatia proiectata, rezulta ca se respecta valorile limita permise prin lege. Pentru noxele provenite din sursele dirijate existente pe amplasamentul Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind S.C. »KRONOSPAN ROMANIA »SRL, cumulat cu emisiile provenite din proiectul fabricii de cherestea, au fost întocmite hărţi de dispersie ţinând cont de tipul de poluant, condiţiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosului de dispersie, rata de emisie a poluantilor, etc. Hărţile de dispersie au fost întocmite pentru situaţiile cele mai dezavantajoase şi anume, inclusiv în conditii extreme în care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcţionare şi conditii meteorologice de calm atmosferic şi instabilitate termică. Conform rezultatelor de modelare matematica a rezultat că in situatia propusa (cu implementarea noilor capacităţi de producţie), nivelul poluanţilor nu va depăşii valorile limita admise .

- Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-15 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona.

Factor de mediu: ZGOMOT





Nivelul de zgomot: Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si

feroviar aferent si care se afla pe teritoriul intreprinderii). - Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste

la Vest , aria analizata. - Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-

Sighisoara - Activităţi specifice aşezărilor umane din zonă. Pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu inaltimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). De notat ca bermele trebuiau sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente, este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov –Sighisoara, dar si altor activitati casnice. Masuratorile efectuate de APM Brasov , in imediata vecinatate a fabricii de placi din aschii lemnoase apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL, inspre strada Baciului, in zona unde valul de pamint este intrerupt, relevă faptul că nivelul de zgomot se încadrează în limitele impuse de STAS 10 009-88 .

Reducerea zgomotului si vibratiilor in cartierele sensibile. Reducerea poluarii fonice din industrie si transporturi in asezarile umane. - DIRECTIVE 2002/49/EC OF THE EUROPEAN

PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL, of 25 June 2002 relating to the assessment and management of environmental noise.

- HG 321/2002 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental cu completarile si modificarile ulterioare.

- STAS 10009-88: Acustică urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (se referă la zgomotul exterior).

- Ghidul privind adoptarea valorilor – limita si modul de aplicare a acestora atunci cand se elaboreaza planurile de actiune, pentru indicatorii Lzsn si Lnoapte, in cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale si in aglomerari, traficul feroviar pe caile ferate principale si in aglomerari, traficul aerian pe aeroporturile mari si / sau urbane si pentru zgomotul produs in zonele din aglomerari unde se desfasoara activitati industriale prevazute in Anexa 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006.

Regulamentul local de urbanism stabileşte urmtoarele reglementari: - Sunt admise activitati industriale cu spatii

de productie care sa nu permita poluarea fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise.

- Sunt prevazute perdelele de protectie in

latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale

- Fabrica de chereseea propusa prin proiect

va fi prevazuta cu masuri de siguranta la sursele puternic emiţătoare de zgomot, (ecranări locale, carcasări locale, etc) astfel incit nivelul de zgomot preceput sa se incadreze in limitele admise de legislatia in vigoare. La punerea in functiune a fabricii de cherestea va fi facuta o monitorizare atentă pentru identificarea la timp si corecţia eventualelor probleme.



Aspect : SANATATEA UMANA

Starea actuală Obiective de mediu la

nivel naţional, regional şi local


Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: - Funcţionarea capacitătilor industriale de pe amplasamentul PUZ sau din vecinătatea

acestuia. - Utilizarea ca apă potabilă, a apei din pânza freatică (prin intermediul fântânilor) a

căror calitate variază în funcţie de depărtarea de sursele de poluare posibile, în special de grajduri, fose septice, etc. (Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila).


Conform documentaţiei de urbanism PUG (Plan Urbanistic General) zona situată în perimetrul PUZ are destinaţia de locuinţe şi funcţiuni complementare, zonă industrială şi prestări servicii. Până în prezent nu a existat o sistematizare urbanistică a zonei. Zonele rezidenţiale s-au construit fie grupat fie singulare dispersate pe amplasament în funcţie de propietate. Necunoaşterea efectelor radiaţiilor electromagnetice asupra populaţiei a dus la construirea de locuinţe pe amplasamentul studiat în apropierea liniilor de înaltă tensiune. Din perspectiva evaluarii de risc pentru Obiectivul Fabrica OSB, Fabrica de Cherestea apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu. Concluzii generale: a) Starea de sănătate ca şi condiţie iniţială este favorabilă amplasării viitoarelor



c) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, luând în calcul condiţiile initiale de mediu şi sănătate, scade oadată cu îndepărtarea de amplasamentul noilor investiţii aparţinând SC Kronospan Romania S.R.L. (această concluzie face referire doar la condiţile iniţiale de mediu şi sănătate şi nu la cele caracteristice funcţionării acestor aspecte care se regăsesc în lucrarea de evaluare a riscului şi impactul asupra stării de sănătate pentru noile investiţii).

d) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al stării de sanatate ca şi condiţie iniţială.

Îmbunătăţirea calităţii mediului şi asigurarea unui nivel înalt al calităţii vieţii în zonele urbane şi rurale - dezvoltarea aşezărilor

umane în zone care nu sunt supuse riscurilor naturale şi agenţilor poluanţi;

- reducerea pierderilor energetice datorate izolării termice ineficiente;

- crearea, reabilitarea şi extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi în municipii şi oraşe;

- reducerea poluării atmosferice asociată activităţilor industriale;

- reducerea emisiilor de poluanţi specifici traficului auto;

- asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor;

- reducerea poluării fonice în mediul urban, în zonele industriale şi în zonele cu trafic aerian sau feroviar;

- realizarea de perdele vegetale de protecţie.

Regulamentul local de urbanism stabileşte urmatoarele reglementari - Vor fi admise activitati industriale cu spatii de productie care

sa nu permita poluarea atmosferica si fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise

- Delimitarea zonelor industriale de celelate zone rezidentiale. Se va lasa min. 30 m prin perdelele de protectie prevazute perimetral zonei industriale;


- Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament) .

- Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte.

Pentru siguranta, conform Avizului Sanitar nr.2084/A/27.08.2009, pentru PUZ-„Strunga Mieilor”, va fi implementat un program de conformare pentru starea de sănătate a populaţiei in relatia cu Fabrica de placi din aschii lemnoase si Fabrica de cherestea propusa prin proiect (apartinind KRONOSPAN), care prevede o serie de masuri cum sunt: - Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar. - Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de

APM si DSP Brasov si a traficului rutier. - Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei industriale - Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca. - Impermeabilizarea bazinului de decantare si controlul calitatii

apei de profunzime din zona amplasamentului, etc



Factor de mediu: DESEURI

Starea actuală Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi local Obiective de mediu stabilite prin PUZ

Deseuri: Pe amplasamentul industrial existent din cadrul PUZ există întocmit un management al deşeurilor cu colectarea separată a acestora pe categorii precum şi reutilizarea, valorificarea şi reciclarea. In restul zonei din PUZ acestea acestea sunt colectate neselectiv în pubele.

Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor şi asigurarea gestionării în siguranţă a substanţelor chimice periculoase Obiective specifice: - Prevenirea apariţiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri generate; - Reducerea cantităţii de deşeuri eliminate prin reciclare şi valorificare

energetică; - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, în vederea

atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii, anvelope;


- implementarea planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel regional, judeţean şi local;

Respectarea măsurilor din planul de management al deşeurilor întocmit pentru platforma industrială KRONOSPAN cu includerea în planul de management a cantităţilor suplimentare de deşeuri ce se vor genera. Colectarea selectivă a deşeurilor pe întreg amplasament PUZ. Implementarea proiectului Fabrici de cherestea nu generează alte categorii de deşeuri faţa de planul de management întocmit, deşeurile generate suplimentar diferă numai cantitativ.

Factor de mediu : SOL



Starea actuală a solului pe amplasament poate fi deteriorată datorită următoarelor acţiuni; - Folosirea îngrăşemintelor în zona cu terenuri agricole. - Depuneri de pulberi datorită circulaţiei rutiere şi a

activităţilor industriale din zonă. - Infiltraţii la nivelul solului cu ape pluviale potential

contaminate provenite de pe platformele drumurilor. Suprafata unde unde sunt amplasate utilajele tehnologice si celelalte spatii active (cai de aces, depozite,etc) din cadrul zonei industriale existente este protejata prin betonare sau alte masuri specifice iar emisiile de gaze preconizate nu sunt de natura sa afecteze solul. Nu au fost semnalate soluri cu potential de contaminare istoric.

Reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor Îmbunătăţirea calităţii solurilor şi utilizarea durabilă a resurselor de sol - Identificarea, investigarea şi

refacerea/remedierea siturilor contaminate istoric.

- Remedierea zonelor afectate de poluări accidentale;

- Reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere.

- Reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi antropice.

Implementarea planului de mangement al deşeurilor pentru întreaga platformă industrială ce va include şi noile capacităţi de producţie. Reducerea poluării solului prin gestionarea adecvată a deşeurilor de pe amplasament. Reducerea poluării solului prin implementarea unui sistem de transport adecvat. Reducerea poluării solului datorită infiltraţiilor cu ape pluviale potential contaminate prin construcţia reţelelor de ape pluviale.

PUZ—Zona Strunga Mieilor 82/146 RAPORT DE MEDIU


6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, PEISAJUL SI ASUPRA REALŢIILOR CU ACESTI FACTORI

6.1. METODOLOGIA DE EVALUARE A IMPACTULUI

Pentru identificarea potenţialelor efecte asupra mediului asociate proiectului, care stau la baza PUZ propus, s-au avut în vedere atât obiectivele de mediu strategice şi specifice planului propus cât şi problemele de mediu identificate. Pentru zona luată în studiu evaluarea s-a făcut numai pentru aspectele caracteristice acestei zone, asupra cărora s-a considerat că proiectul va avea un impact probabil. Evaluarea a fost efectuată ţinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut în vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative asupra mediului. Totodată s-a ţinut cont de durata prognozată a impactului , pe termen scurt, mediu sau lung, permanente şi temporare pozitive şi de categoria impactului pozitiv sau negativ. Efectele cumulative sunt importante în situaţia în care mai multe activităţî au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ, sau atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se realizaze în realitate. Un exemplu al acestui mod de abordare a evaluării, în care efectele cumulative rezultă ca urmare a metodelor utilizate, a fost prezentat pentru factorul de mediu aer si zgomot la care s-au luat în considerare emisiile simultane de poluanţi si zgomot din diferite puncte ale amplasamentului PUZ. Câmpurile concentraţiilor de poluanţi si intensitati de zgomot rezultate din modelare includ în fiecare punct contribuţiile cumulate ale tuturor surselor de emisie. Evaluarea de mediu a analizat şi relaţia dintre mai multi factori de mediu poluaţi şi efectele semnificative ale acestei poluări cumulate asupra altor factori de mediu. Pentru posibilitatea interacţunilor dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a implementării proiectului, în evaluare au fost luate în considerare aceste interacţiuni potenţiale. Astfel, efecte semnificative asupra aerului şi factorilor climatici pot cauza efecte adverse semnificative asupra florei, faunei şi biodiversităţii. Impactul semnificativ este definit ca find “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa alterează un factor de mediu .



Evaluarea de mediu pentru proiectul în faza PUZ “Strunga Mieilor” a fost efectuată luând în considerare toate elementele metodologice descrise mai sus şi este exemplificată în tabelele următoare. Pentru a pute stabili nivelul impactului s-au stabilit şase categorii de impact: impact pozitiv semnificativ, impact pozitiv, impact neutru, impact negativ nesemnificativ, impact negativ, impact negativ semnificati.

Categorii de impact

Categoria de impact Descrierea

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau nici un efect Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului prin implementarea proiectului:

Factor/Aspect

de mediu Criterii de evaluare Comentarii

Semnificaţia impactului

POPULATIA (FACTORUL SOCIO – ECONOMIC)

Criteriile de evaluarea a impactului datorită implementării proiectului a luat în considerare formele de impact socio-economic pentru următoarele domenii: - forţa de muncă; - legături sociale şi

calitatea vieţii; - acces; - economie; - protecţia comunităţii; - efectele socio –

economice după implementarea proiectului;

- terenuri, infrastructură; - măsuri de diminuare şi

gestionare a impactului

Implementarea proiectului analizat va determina apariţia unor forme de impact pozitiv pe termen lung din punct de vedere socio – economic prin absorţia considerabilă de forţă de muncă disponibilizată în prezent şi prin realizarea unei zone sistematizată urban cu o infrastructură corespunzătoare. Proiectul va avea şi un efect negativ datorită aportului de poluare adus de noile activităţi industriale . Formele de impact care pot fi relevante pentru populatie sunt cele referitoare la calitatea aerului, nivelului de zgomot si implicit starea de sanatate .

Semnificaţia impactului a fost determinată pe baza studiilor socio – economice efectuate, a studiilor de sanatate precum si pe baza simularii nivelurilor de zgomot si a concentratiilor de poluanti in aer, concretizate prin harti de dispersie . Prin masurile prevazute prin proiectele anterioare si cele propuse prin PUZ, valorile concentratiei de poluanti in aer si valorile nivelului de zgomot se vor situa sub limitele care pot influenta negativ starea de sanatate a populatiei.

APA

- Calitatea apei potabile si existenta sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila . - Absenta retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere.

Activităţile de pe amplasament nu vor deversa ape uzate tehnologic în canalizare sau ape de suprafata. Calitatea apei din cele două păraie nu este influenţată de implementarea in zina

Semnificaţia impactului a fost determinată prin studii asupra zonei şi prin determinări ale probelor de apâ prelevate în amonte şi aval de amplasament.



Factor/Aspect de mediu

Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia impactului

- Posibilitatea poluării apelor subterane si de suprafata . -Măsuri prevazute pentru protecţia apelor subterane şi de suprafaţă.

industriala. Dezvoltarea infrastructurii retelelor de alimentare si canalizare a va reduce impactul asupra apelor subterane si de suprafata.

AERUL Concentraţii de poluanţi în emisiile de la sursele dirijate şi sursele mobile în raport cu valorile limită prevăzute de legislaţia de mediu. Sisteme de măsuri pentru controlul emisiilor de poluanţi în atmosferă de la sursele majore şi eficienţa acestora în reducerea nivelurilor de poluare.

Implementarea obiectivelor de investiţii de pe amplasamentul PUZ pot genera cantităţi suplimetare de poluanţi in atmosferă care cumulate cu cele existente pot atinge niveluri mai ridicate (pulberi de lemn, NO2, NOx, SO2, CO). Nivelul poluării cumulate se înscrie în limitele normativelor şi stasurilor în vigoare în ceea ce priveşte poluarea atmosferică. Exista măsuri pentru diminuarea emisiilor poluante pentru nu fi afectat aerul ambietal din zonele cu receptori sensibili.

Semnificaţia impactului datorită implementării proiectului cumulat cu impactul existent asupra aerului ambietal din zonele cu receptori sensibili a fost determinată în baza măsurătorilor situaţiei existente si a intocmirii hartilor de dipersie prin calcule de modelare matematica. Modelarea prin Hartil de dispersie s-a facut prin aportul cumulat al surselor de emisie existente si propuse

SOLUL

Surse potenţiale de poluare a solului pe durata constucţiei obiectivelor de investiţii şi pe durata de viaţă a proiectului. Suprafeţe de sol afectate şi natura acestor poluanţi. Măsuri pentru reducerea poluanţilor. Destinaţia terenurilor şi forma de proprietate.

Implementarea proiectului nu va duce la producerea de forme diverse de impact asupra solului: fizic, mecanic, chimic şi biologic. Proiectul prevede un plan de management al deşeurilor şi un plan de schimbare a folosinţei terenurilor.

Semnificaţia impactului a fost determinată prin cumulari negative şi pozitive.

ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE

Nivelul de zgomot în zonele cu receptori sensibili în raport cu valorile limită prevăzute de stasuri şi legislaţia naţională. Sisteme de măsuri pentru reducerea poluării fonice . Niveluri de intensităţi de zgomot si vibraţii care să nu afecteze populaţia din vecinătatea limitei incintei industriale

Implementarea proiectului in zona industriala implică construirea unei fabrici de cherestea ce presupune utilizarea de echipamente fixe şi mobile având niveluri diferite ale puterilor acustice. Prin măsuri adecvate propuse prin proiect nivelul de zgomot va fi redus. Implementarea proiectului presupune activităţi de manipulare a materiei prime (buşteni) , de decojire, de debitare, activităţi generatoare de vibraţii. Intensitatile acestora vor fi reduse prin masuri adecvate.

Semnificaţia impactului zgomotului şi vibraţiilor în zonele cu receptori sensibili a fost determinată pe baza rezultatelor expert -studii de zgomot .





BIO

DIV

ERSIT

ATEA Modificarea destinaţiei

terenurilor din terenuri cu vegetaţie agricolă în terenuri cu construcţii şi spaţii verzi. Impact asupra faunei sălbatice ce sălăşuieste în vegetaţia instalată de-a lungul albiilor celor două cursuri de apă.

Implementarea proiectului poate determina diferite forme de impact asupra biodiversităţii: direct , indirect, parţial, ireversibil.

Specificaţia impactului a fost determinată pe baza evaluărilor expert.

SANATATEA UMANA

Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru protecţia sănătăţii umane (populaţia din vecinătatea zonei industriale şi a celor două căi principale de transport). Măsuri de diminuarea impactului asupra factorilor de mediu.

Implementarea proiectului fabricii de cherestea in zona industrială de pe amplasamentul PUZ poate genera cantităţi suplimetare de poluanţi în mediu care în lipsa unor măsuri de diminuare adecvate pot determina afectarea semnificativă a calităţii factorilor de mediu din zonele cu receptori sensibili.

Semnificaţia impactului a fost determinată pe baza studiului de sănătate efectuat pentru zona PUZ .

PEISAJ

Modificări asupra peisajului pe scară locală Modificări asupra drumurilor publice,asupra locuinţelor, etc. Forme de impact asupra componentelor de mediu; Măsuri de diminuare a impactului.

Implementarea proeictului va avea un impact pozitiv semnificativ , la scară locală asupra peisajului, ce va transforma zona cu caracter rural în una sistematizată urban.

Semnificaţia impactului a fost evalua prin analiza expert a factorilor sistemului natural .

INFRASTRUCTURA RUTIERA/ TRANSPORT

Noua configuraţie şi soluţiile constructive ale infrastructurii rutiere în raport cu necesităţile proeictului, cu siguranţa circulaţiei şi cu protejarea receptorilor sensibili (populaţie, fauna, ş.a.)

Implementaea proiectului implică modificări ale configuraţiei actuale a infrastructurii rutiere şi modernizarea acestia, prin construirea de noi drumuri de acces şi tehnologice. Transportul unor cantităţi mari de materiale din incinta industrială implică utilizarea unor vehicule cu capacităţi mari , precum şi o intensitate apreciabilă a traficului, în special pe drumurile tehnologice, ceea ce va determina un impact asupra caliăţii aerului şi creşterea nivelurilor de zgomot şi vibraţii.

Semnificaţia impactului a fost determinată pe baza evaluărilor expert.

FACTORI CLIMATICI

Emisii de gaze cu efect de seră. Măsuri tehnice şi de management pentru reducerea emisiilor de gaze

Implementarea proiectului presupune funcţionarea unor surse de ardere a combustibililor, având drept rezultat emisii de gaze ce

Semnificaţia impactului a fost determinată pe baza evaluărilor expert.





cu efect de seră. contribuie la încălzirea globală. Principalul gaz cu efect de seră care va fi emis pe amplasamentul PUZ va fi CO2, alte gaze cu potenţial ridicat privind efectul de seră se vor emite în cantităţi mai mici.

6.2 EVALUAREA IMPACTULUI:



6.2.1 Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan

Factor

de Mediu Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ Categorie

impact

Ponderea impacturilor cumulative

1 2 3 4 Imbunătăţirea condiţiilor de trai prin sistematizarea urbanistică a zonei, infrastructură, acces îmbunătăţit la servicii comunitare pentru locuitorii zonei.

Pozitiv semnificativ

Creşterea riscului de poluare pentru locuitorii din zonă ca urmare a creşterii intensităţii traficului şi a activităţilor industriale şi de prestări servicii.

Negativ

Creşterea angajărilor directe şi indirecte, crearea de locuri de muncă ca urmare a prezenţei unor obiective majore de investiţii.

Pozitiv

Creşterea activităţii economice locale după începerea etapei de construcţie, etapa cea mai activă, inclusiv ca locuri de muncă, urmată de o restrângere a acesteia după finalizarea construcţiilor.

Pozitiv

Crearea de forţă de muncă calificată, multidisciplinară pentru zona industrială şi zona de prestări servicii.

Pozitiv

Imbunătăţiurea bugetelor autorităţilor locale prin ceşterea veniturilor din taxe şi impozite, determinănd creşterea posibiliăţilor de dezvoltare a serviciilor civice locale.

Pozitiv

POPULATIA (FACTORUL SOCIAL – ECONOMIC)

Creşterea încrederii pentru alte investiţii în zonă. Pozitiv

Pozitiv Pe termen lung

Implementarea proiectului impune racordarea obiectivelor de pe amplasament la reţeaua de canalizare centralizata. Excluderea modului de evacuare a apelor uzate în bazine vidanjabile reduce impactul probabil asupra apelor subterane. In prezent este probabil producerea unui impact asupra apelor datorită scurgerii apelor uzate din bazinele nevidanjate la termen.

Pozitiv

semnificativ

Apele meteorice de pe acoperişurile construcţiilor vor fi dirijate prin burlane şi pe sub trotuare în reţeaua de canalizare centralizata.

Pozitiv

Capacitătile de produţie industrială de pe amplasament nu deversează ape tehnologice uzate la emisar.

Pozitiv

APA

Apele pluviale de pe platforme şi drumuri vor fi trecute prin separatoare de nisip şi hidrocarburi prevăzute cu filtre coalescente şi opritoare de difuzie Inainte de a fi deversate la emisar.

Pozitiv

Pozitiv semnificativ Pe termen lung



Factor


impact Ponderea

impacturilor cumulative

Implementarea proiectului va duce la creşterea gradului de poluarea atmosferi datorită intensificării traficului rutier însă fără a depăşi limitele admise de legislaţia de mediu.

Negativ

Construcţia noii fabrici de cherestea va duce la creşterea nivelului de pulberi în atmosferă dar datorită măsurilor ce se vor lua cumulul acestora nu vor depăşi limitele admise.

Neutru

Implementarea unei infrastucturi rutiere adecvate va reduce nivelul emisiilor de pulberi Pozitiv

AERUL

Implementarea măsurilor pentru reducerea nivelului emisiilor de poluanţi In atmosferă. Pozitiv

Neutru Pe termen mediu

Intensificarea traficului rutier va genera o poluarea a solulu cu praf şi particule încărcate cu metale emise în gazele de eşapament.

Neutru

Scurgeri de lubrifianţi pe sol se pot produce accidental şi datorită stării tehnice precare a mijloacelor de transport sau utilajelor.

Neutru

Pe amplasament mai poate exista o poluare potenţială generată de o practic a necorespunzătoare de colectare şi eliminare a deşeurilor generale şi municipale.

Neutru

Polua rea solului se poate produce prin depuneri de pulberi de lemn provenite de pe platforma industrială.

Negativ

SOLUL / GESTIONAREA DESEURILOR

Impactul asupra calităţii solului şi modificări privind folosinţele terenurilor pot determina diferite forme de biodiversităţii asupra comunităţilor (afectarea proprietăţilor) precum şi asupra biodiversităţii (modificări ale vegetaţiei din terenuri agricole în spaţii verzi) Măsurile de protecţie a solului va face ca asupra solului să nu fie un impact potenţial.

Negativ

Neutru Pe termen scurt

Impact asupra receptorilor sensibili datorită intensificării traficului rutier. Negativ

Impact asupra receptorilor sensibili datorită intensificării traficului feroviar pentru platforma industrială.

Negativ

Impact asupra receptorilor sensibili datorat activităţilor tehnologice de la fabrica de cherestea.

Negativ

Construcţia de valuri de pământ la limita incintei industriale ca barieră acustică. Pozitiv

Delimitarea incintei zonei industrialede prin perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale

Pozitiv

ZGOMOTUL SI VIBRATIILE

Aplicarea măsurilor de reducerea nivelului de zgomot la sursă. Pozitiv

Negativ nesemnificativ



Factor

de Mediu Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ Categorie impact Ponderea impacturilor

cumulative Modificarea suprafeţelor biotipurilor de pe amplasament şi a categoriilor de folosinţă. Negativ Mărirea zonelor construite în detrimentul suprafeţelor agricole. Negativ Nu se va interveni cu lucrări asupra habitatele instalate în albia părâului Ghimbăşel, aceasta se va folosi ca zonă de recreere prin folosirea digului ca alee de promenadă.

Neutru

Plantaţii de arbori şi vegetaţie pe bernele de pământ. Pozitiv

BIODIVERSITATEA

Amenajări de zone verzi pe 25% din suprafaţa amplasamentului şi efectuari de plantaţii în aliniament de-a lungul drumurilor publice.

Pozitiv

Neutru Pe termen lung

Elaborarea unui studiu de sănătate actuală a populaţiei şi prognoza pentru starea de sănătate a populaţiei după implementarea obiectivelor de investiţii de pe platforma KRONOSPAN, a condus la concluzia că amplasamentul a fost bine ales din punct de vedere al sănătăţii populaţiei iar amplasare în această zonă nu va determina efecte adverse asupra stării de sănătate a populaţiei din vecinătatea acestor obiective.

Neutru

Implementarea obiectivelor industriale de pe amplasamentul PUZ vor afecta calitatea factorilor de mediu şi implicit va crea o situaţie de risc pentru sănătatea umană.

Negativ

Implementarea de măsuri majore pentru reducere a poluării factorilor de mediu cel mai afectaţi de activitatea industrială desfăşurată în vecinătatea aşezărilor umane: a aerului, a nivelurilor de zgomot şi a celor privind prevenirea şi combaterea situaţiilor de urgenţă.

Neutru

Dotarea zonei cu o infrastructură corespunzătoare privind managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică, canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi îmbunătăţirea sănătăţii.

Pozitiv

Monitorizarea continuă a calităţii aerului în zona locuită potenţial afectată de proiect şi oprirea activităţii în cazurile în care apar depăşiri ale valorilor limită.

Pozitiv

SANATATEA UMANA

Monitorizarea stării de sănătate a populaţiei din imediata vecinătate a amplasamentului industrial pe o perioadă de 5 ani de la data punerii în funcţiune a Fabricii de placi din aschii lemnoase apartinind KRONOSPAN ROMANIA pentru a examina situaţia privind expunerea populaţei la formaldehidă.

Pozitiv

Neutru Pe termen lung



Factor


impact Ponderea

impacturilor cumulative

Modificarea peisajului la scară locală prin modificarea raportului dintre peisajul natural/antropizat în etapele de construcţie şi de operare, modificarea raportului dintre categoriile de folosinţă a terenului şi a valorii estetice a peisajului.

Pozitiv

Sistematzarea urbanistică a zonei cu terenuri agricole fragmentată de construcţii civile şi industriale presupune schimbarea peisajului cu aspect rural în unul cu aspect urban.

Pozitiv

Valorificarea cadrului natural oferit de albia părâului Ghimbăşel şi de reţeaua de canale prin crearea spaţiilor de promenadă de-a lungul albiei.

Pozitiv

Aspectul industrial . Negativ

PEISAJUL

Reabilitarea peisajului creat de construcţiile existente pentru încadrarea în noul peisaj urbanistic.

Pozitiv


Modernizarea infrastructurii rutiere existente cu creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei şi construirea de drumuri de acces pentru zona industrială şi de transport tehnologic care să nu afecteze comunităţile.


Creşterea traficului rutier şi implicit creşteerea nivlurilor de emisii de poluanţi în atmosferă. Negativ

INFRASTRUCTURA RUTIERA/ TRANSPORTURI

Plantarea de perdele de protecţie arborescente de-a lungul căilor rutiere. Pozitiv


FACTORI CLIMATICI

Impementarea proiectului contribuie la schimbările climatice prin emisii de gaze cu efect de seră.

Negativ Negativ Pe termen mediu



6.2.2 Impactul cumulat al poluării factorilor de mediu asupra altor factori de mediu


Facor de mediu/Aspect de mediu cu care interacţionează Categorie

impact

Efecte cumulate al

poluării factorilor de

mediu

Observaţii

Aer – Din evaluările impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a rezultat un impact negativ nesemnificativ datorit masurilor prevazute. Nivelul emisiilor în aer, va fi sub limitele admise de standardele în vigoare. In aceste condiţii se consideră ca şi impactul asupra sănătăţii umane va fi nesemnificativ.

Neutru

Apa – Efectul cumulat al activităţilor asupra factorului de mediu apa este pozitiv datorită implementării proiectelor de construire a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în sistem centralizat. Calitatea apei este esenţială pentru sănătatea populaţiei, mai ales pentru acea parte care va continua să utilizeze apa potabilă din puţuri forate în a căror ape pot pătrunde infiltraţii poluante. De accea este necesar ca toate construcţiile să se racordeze la sistemul de alimentare cu apă centralizat.

Pozitiv Semnificativ

Zgomotul şi vibraţiile – Impactul cumulat de zgomote şi vibraţii ale activităţilor actuale cu cele propuse de proiect va fi negativ nesemnificativ, avind in vedere măsurilor ce se impun pentru reducerea nivelurilor acestora.

Negativ nesemnificativ

Factorul social – economic – Impactul cumulat produs asupra acestui factor este unul pozitiv din toate puctele de vedere inclusiv asupra sănătăţii populaţiei.

Pozitiv

Infrastructura rutieră – Efectul cumulat al modernizării infrastructurii rutiere are o pondere pozitivă pentru comunitate. Chiar dacă creştere traficului rutier va duce la mărirea poluărilor fonice şi a emisilor de poluanţi în aer, implementarea unui sistem rutier modernizat atenuează parţial acest impact şi va creşte calitatea transporturilor ce va proteja sănătatea populaţiei.


SANATATEA UMANA

Facorii climatici – datorită măririi volumului de emisii de gaze cu efect de seră impactul este negativ asupra factorilor climatici.

Negativ

Pozitiv

Cumulul dintre catergoriile de impact ale factorilor de mediu poluaţi cu care interacţionează factorul de mediu SANATATEA UMANA are podere de impact pozitiv ceea ce înseamnă că implementarea proiectului nu va determina apariţia unor efecte adverse semnificative pentru sănătatea umană.



Factor/Aspect

de mediu Facor de mediu/Aspect de mediu cu care interacţionează Categorie

impact Efecte cumulate

al poluării factorilor de

mediu

Observaţii

Aerul – evaluările impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a determinat un impact negativ nesemnificativ datorită faptului că nivelul emisiilor în aer, datorita masurilor prevazute, va fi sub limitele admise de normativele şi standardelor în vigoare. Flora şi fauna actuală de pe amplasament va suferi modificări aşa că în mare parte se pune problema impactului asupra vegetaţiei cu care va fi înlocuită.

Neutru

Apa – Efectul cumulat al activităţilor din proiect asupra factoruluide mediu apa este pozitiv datorită implementării proiectelor de construire a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în sistem centralizat în zona PUZ. Calitatea apei este esenţială pentru biodiversitate, mai ales de calitatea apelor pluviale ce se infiltrează la nivelul solului. Activităţile ce se vor desfăşura pe amplasament vor avea un impact neutru asupra celor două cursuri de apă ce mărginesc perimetrul PUZ şi asupra biodiversităţii acestora.


Solul – Impactul cumulat asupra solului este unu neutru datorită măsurilor de prevenire şi diminuare a efectelor negative a implementării proiectului în acest caz şi impactul asupra biodiversităţii datorat calităţii solului va fi unul neutru.

Neutru

BIODIVERSITATEA

Factorii climatici – Impactul asupra factorilor climatici datorită implementării proiectului a rezultat unul negativ ce se va reflecta şi asupra biodiversităţii.

Negativ

Neutru

Ipactul cumulat asupra factorilor de mediu aer, apă, sol şi factorii climatici are ponderea de impact neutru. Calitatea apei aerului solului şi a factorilor climatici este esenţială pentru biodiversitate. Din analiză rezultă că biodiversitatea nu va avea de suferit în urma implementării proiectului.

Apa – calitatea apei pluviale are o importanţă deosebită asupra calităţii solului. Infiltraţiile de ape pluviale poluate pot influenţa calitatea solului.

Neutru

Aerul – depunerile de pulberi şi metale existente în emisiile poluante ale mijloacelor de transport precum şi emisiile de pulberi de lemn de la activităţilor industrial pot influenţa calitatea solului. Depunerile de emisii de pulberi şi poluanţi specifici activităţii industriale de pe amplasament pot influenţa calitatea solului.

Neutru

Infrastructura rutieră – Modernizarea infrastucturi va reduce nivelul pulberilor din atmosferă ce se depun pe sol. Emisiile specifice traficului rutier sunt dependente de starea tehnică a infrastructurii. Acestea determină creeşterea nivelurilor de poluare a aerului şi solului în vecinătatea căilor de circulaţie.


SOLUL

Gosodărirea deşeurilor- O gospodărire necorespunzătoare a deşeurilor poate duce la poluări ale solului.

Neutru

Neutru



Solul/Utilizarea terenurilor – proprietatea privată asupra terenurilor are un impact negativ asupra implementării proiectului cu impunerile de reglementări şi restricţii privind dezvoltarea şi crearea de spaţii şi funcţiuni publice.

Neutru

Factorul social economic – are un impact pozitiv semnificativ asupra peisajului în ceeaa ce priveşte sistematizarea urbanistică a zonei.

Pozitiv

PEISAJUL

Biodiversitatea – Schimbarea destinaţiei terenului va duce la schimbarea biodiversităţii din culturi agricole în spaţii verzi amenajate urbanistic ce va schimba substanţial pozitiv peisajul zonei.

Neutru

Pozitiv

Impactul cumulat al celor trei factori de mediu asupra peisajului are o pondere pozitivă în schimbarea aspectului rural al zonei în unul sistematizat urban.



6.3 CONCLUZII REFERITOR LA POTENTIALE EFECTE ASUPRA MEDIULUI Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului generate de PUZ-Zona Strunga Mieilor, a fost efectuată în conformitate cu metodologia prezentată în capitolul anterior. Astfel, pentru fiecare dintre factori de mediu relevanţi pentru plan, a fost efectuată predicţia impactului potenţial generat de activităţile proiectului prin utilizarea de metode expert, au fost aplicate măsurile de prevenire/diminuare prevăzute prin proiect şi s-a evaluat în final impactul rezidual, luând în considerare criteriile de evaluare şi categoriile de impact stabilite. Rezultatele sunt prezentate sintetic sub forma unor matrici, elaborate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu identificate. De asemenea, a fost elaborată o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale poluanţilor/factorilor de stress, ca urmare a implementării proiectului. Au fost analizate aspectele referitoare la riscurile legate de proiectul ce face obiectul planului urbanistic zonal. Rezumativ, pentru aspectele de mediu identificate ca fiind relevante (sanatate, aer, nivel zgomot), in continuare se prezinta formele de impact, grupate pe aspecte de mediu: 6.3.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei Una din problemele de mediu identificate este faptul ca nu exista date concrete privind cuantificarea efectelor poluarii factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Ca atare, pentru cuantificarea efectelor poluarii asupra sanatatii populatiei a fost elaborat de catre Centrul de Mediu si Sanatate din Cluj Napoca „Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul “Kronospan Romania”. Din perspectiva evaluarii de risc pentru obiectivul Fabrica OSB si Fabrica de Cherestea propusa prin proiectul apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu. Concluzii generale: a) Starea de sănătate ca şi condiţie iniţială este favorabilă amplasării viitoarelor







Avind in vedere masurile prevazute a se realiza, (vor fi admise activitati industriale care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele admise, sunt prevazute perdele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale si de prestari servicii, se va respecta un program de monitorizare strict, indicatorii de sanatate vor fi monitorizati conform Avizului Sanitar, Fabrica de cherestea propusa va fi prevazuta cu echipamente de depoluare la cele mai inalte standarde, alimentarea cu apa potabila si evacuarea apelor uzate menajere si pluviale se va face centralizat , etc) se asigura protectia sanatatii umane si deci se poate considera ca impactul global asupra starii de sanatate a populatiei va fi unul neutru. 6.3.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului Calitatea aerului în zona PUZ poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale zonelor industriale existente si propuse, precum si de poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13. Emisiile in aer din zona industriala propusa, se vor cumula cu emisiile deja existente. Din analiza situatiei actuale cumulat cu situatia propusa se poate aprecia ca impactul activitatilor industriale asupra factorului de mediu aer se va incadra in limitele admise de legislatia de mediu in vigoare. Pentru noxele provenite din sursele dirijate existente pe amplasamentul Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind S.C. »KRONOSPAN ROMANIA »SRL, cumulat cu emisiile provenite din activitatea propusa prin proiectul Fabricii de cherestea, au fost întocmite hărţi de dispersie ţinând cont de tipul de poluant, condiţiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosului de dispersie, rata de emisie a poluantilor, etc . Hărţile de dispersie au fost întocmite pentru situaţiile cele mai dezavantajoase şi anume inclusiv în conditii extreme în care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcţionare şi conditii meteorologice de calm atmosferic şi instabilitate termică. Conform rezultatelor modelarii matematice a rezultat că atit în situaţia actuală cit si in cea viitoare (cu implementarea noilor capacităţi de producţie), nivelul poluanţilor nu va depăşii valorile limita admise la imisie . Pentru fabrica de cherestea propusa pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL utilajele tehnologice au fost prevazute a fi echipate si racordate la instalatii de captare, retinere si/sau distrugere a poluantilor, astfel incit sa se obtina randamente maxime de captare si/sau distrugere a poluantilor. In functie de parametri mentionati anterior, pentru fiecare utilaj in parte, s-au ales si dimensionat corespunzator tipul instalatiei de epurare, debitele de exhaustare, suprafetele filtrante, inaltimea si diametrul cosurilor de dispersie, etc. Instalatiile de filtrare alese au randamente mari de retinere. Centrala termica pe baza de biomasa propusa prin proiectul Fabricii de cherestea corespunde ultimelor standarde tehnologice, fiind prevazuta cu electrofiltru pentru filtrarea pulberilor si echipamente pentru reglarea automata a arderii. Conform Cartii tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul 462/1993.



Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL in raport cu Fabrica de placi de aschii lemnoase existenta si Fabrica de chereseta propusa, in zonele invecinate a fost estimat cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera. Modelul climatologic utilizat oferă posibilitatea simulării transportului de gaze emise de surse grupate sau răspândite pe o arie mare şi calculează pentru acestea concentraţii medii pentru diferite perioade de timp. Modelul a fost conceput utilizându-se teoria completă a modelului american ISC3 (Industrial Sources Complex Models). Modelul matematic utilizat pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera este modelul climatologic SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se bazeaza pe teoria Martin&Tikvart . Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct aflat la anumite distante de sursa. Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile pe o arie in jurul sursei. In acest scop, s-a delimitata aria de interes. Grila are o origine si un sistem de coordonate cu axa Ox spre est si axa Oy spre nord, in functie de care s-au stabilit coordonatele cosului de diapersie aferent cuptorului de clincherizare. Rezultatele estimatiilor de concentratii s-au prezentata in Anexe sub forma de Harti de izoconcentratii pentru CO, pulberi, COT, formaldehida, NOx si SO2.

Scopul principal al modelelor de difuzie este calcularea concentratiilor de poluanti in aer, in spatiu si in timp, in functie de o serie de variabile independente ca emisiile in atmosfera sau variabilele meteorologice. Datele de iesire ale modelelor matematice dau informatii privind: - concentratii medii pe diferite intervale de timp, la diferite distante de surse ; - distributia spatiala a campurilor de concentratii pentru una sau mai multe surse

(prin acumularea aporturilor individuale) ; - evaluarea nivelului de poluare a atmosferei in raport cu legislatia in vigoare. Baza fizica fundamentata a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor este data de formula gaussiana a penei de poluant. Modelul este deci un model gaussian combinat cu o procedura de mediere a concentratiilor pe intervale lungi de timp (sezon, an).Termenul de model gaussian provine din faptul ca distributiile pe verticala si orizontala (perpendiculare pe axa vantului) ale concentratiilor sunt distributii normale, deviatiile standard σy si σz ale lor fiind functie de distanta fata de sursa si de situatia meteorologica. Rezolvarea gaussiana a ecuatiei difuziei s-a dovedit adecvata pentru modelarea dispersiei. Experimentele complexe efectuate de grupuri de cercetatori din lume si din Romania au indicat un grad bun de potrivire a datelor teoretice cu cele experimentale: in plus apare avantajul facilitatilor legate de elaborarea unor programe de calcul, facind din model un instrument operativ. Totusi,se poate afirma, ca este nerealist sa ne asteptam ca aceste modele sa estimeze dispersia reala a penei de poluant, ci o



dispersie cu un grad de eroare de cca. 10% in ceea ce priveste dispersia reala a concentratiilor. Modelele de tip gaussian sunt modele tridimensionale care permit calcularea concentratiei de poluant la o anumita inaltime (inclusiv la sol) si la o anumita distanta de sursa. Modelul climatologic calculeaza concentratia medie intr-un receptor aflat la distanta de o sursa si la inaltimea z fata de sol cu relatia Martin si R. Tikvart. Datele de emisie – cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica, diametru sau suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a poluantilor, debit masic al poluantului. Pentru surse si tehnologii bine cunoscute, pe baza bilanturilor s-au elaborat metodologii pentru calcularea debitelor masice ale poluantilor pe baza factorilor de emisie. In lucrarea de fata se utilizeaza metodologia bazata pe factori de emisie stabilita de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului in functie de recomandarile si practicile internationale actuale si de nivelul tehnologiilor existente in tara noastra. Datele de iesire ale modelului constau in marimi calculate in fiecare punct al grilei care acopera aria de influenta a surselor si concentratia medie a fiecarui poluant. Pe baza acestor date se traseaza pe harta zonei curbele de izoconcentratii si de izofrecvente care pun in evidenta distributia spatiala a cimpului de concentratii si nivelul de poluare a atmosferei pe termen lung si pe termen scurt de expunere. De mentionat ca in cazul analizei impactului unui grup de surse, marimile calculate in fiecare punct de grila insumeaza contributiile tuturor surselor. Folosind modelul climatologic prezentat au fost calculate concentratiile medii pentru sursele din cadrul amplasamentului studiat. Datele de intrare in program au fost caracteristicile fizice ale surselor, rata de emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in atmosfera. Concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp au la bază cele mai nefavorabile condiţii climatice în cadrul zonei evaluate. Deoarece pentru concentraţiile de poluare atmosferică calculate trebuie să fie îndeplinite simultan două dintre condiţiile de mai sus, ceea ce reprezintă o situaţie relativ rară, concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcţionarea fabricii. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru perioade scurte. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentraţiilor de poluanţi la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinătăţile posibil afectate şi curbele de izoconcentraţie pentru poluanţii emişi. Procesul de dispersie a substanţelor nocive în atmosferă, stabilirea gradului de poluare a acesteia şi în final determinarea concentraţiei la nivelul solului (nivel respirabil), sunt influenţate de concentratia poluantilor la emisie, starea timpului şi condiţiile locale de climă.



Referitor la datele de intrare, ratele de emisie au fost determinate prin calcule de evaluare in functie de productivitate, consumuri tehnologice, factori de emisie disponibili AP42, CORINAIR, tipul instalatiilor de depoluare prevazut, etc. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata precum si sursele de emisie. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi. Curbele de izoconcentratii pentru poluantii emisi au fost reprezentate pe o raza de cca.6 Km fata de amplasamentul PUZ. In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul obiectiv industrial au fost incluse in raza posibila de influenta a poluantilor, in special strazile si localitatile aflate la distanta cea mai mica de obiectiv, astfel au fost identificate :

- Cartierul Tractorul la SSE, la cca. 4 km. - Cartierul Bartolomeu la S-V, la cca 4 km. - Centrul orasului Brasov, la cca. 5-6 km. - Localitatea Ghimbav, spre S-E, la cca.8 Km. - Localitatea Sinpetru-la E-la cca 3 km.

In raport cu Fabrica de placi din aschii lemnoase existenta, cumulta cu Fabrica de cherestea propusa, (principallele sursa de poluare industriala din zona PUZ) au fost intocmite harti de dispersie pentru urmatoarele tipuri de concentratii de poluanti:

Nr. Anexa

Tip interval de mediere

Conditii de modelare

Anexa nr.I.2 Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase + Fabrica de cherestea


Anexa nr.I.2” Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase + Fabrica de cherestea

Roza frecventei vantului din zona Brasov Fara conditii de inversiune termica

Anexa nr.II.2 Concentratii medii anuale de oxizi de azot exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase +Fabrica de cherestea


Anexa nr.III.2 Concentratii medii anuale de dioxid de sulf exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase +Fabrica de cherestea


Anexa nr.VI Concentratii medii anuale de COT exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” de la Fabrica de placi din aschii lemnoase +Fabrica de cherestea


Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde « Conditii de calitate a aerului din zonele protejate » si/sau Ordinului 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a anumitor poluanti in aerul inconjurator. Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, chiar si in conditii extreme de functionare (conditii meteorologice dezavantajoase si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice) nu a fost depasita valoarea concentratiei admise la imisie conform Ordinului 592/2002 sau CMA conform STAS 12574/1987.



Fata de limita sitului Natura 2000-ROSO0055-Dealul Lempes, situat la cca. 4 Km de amplasamentul PUZ, in partea de Est a localitatii Sampetru, concentratiile calculate sunt aproape “zero”, si prin urmare , acestea nu pot fi influentate de activitatea industriala KRONOSPAN. Fata de cea mai apropiata zona de locuinte situate pe strada Baciului, in imediata vecinatate a zonei industriale existente, concentratiile calculate au valori mult sub limitele admise la imisie conform Ordinului 562/2002 sau STAS 12574/87.

Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate, se poate aprecia ca activitatea desfasurata pe amplasamentul industrial existent, cumulat cu activitatea industriala propusa prin PUZ, in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major privind afectarea populatiei din vecinatate iar impactul global asupra factorului de mediu aer, va fi unul neutru. 6.3.3 Aspect de mediu –Nivel de zgomot Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si

care se afla pe teritoriul intreprinderii) peste care se va suprapune activitatea industriala propusa, aferenta Fabricii de cherestea (care adaoga activitaile de depozitare busteni, sortare, taiare, decojire, debitare, uscare, rindeluire, trafic auto si CF suplimentar)

- Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest , aria analizata

- Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara - Activităţi specifice aşezărilor umane din zonă. Zgomotul şi vibraţiile generate de traficul rutier reprezintă o problemă de fond cu un efect semnificativ asupra oamenilor care locuiesc în imediata vecinătate a drumului naţional DN13. De asemenea asupra locuitorilor din apropierea tronsonului de cale ferată Braşov - Sighişoara, există un impact datorită zgomotului şi vibraţiilor provocate de traficul feroviar. Pentru prezentarea datelor privind nivelul de zgomot pentru situatia actuala au fost facute apreciari prin evaluarea nivelului de zgomot prin modelare matematica . De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov –Sighisoara, dar si altor activitati casnice. In figura urmatoare s-au evidentiat sursele luate in consideratie pentru realizarea evaluarii de zgomot pe intreaga arie care face obiectul PUZ Strunga Mieilor.



De notat ca pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu inaltimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). Bermele trebuiau sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport. Pe baza informatiilor privind starea actuala si a informatiilor prevazute prin proiect s-au putut face unele previziuni in vederea evaluarii nivelurilor de zgomot dupa implementarea PUZ, cand vor exista sursele si activitatile legate de existenta Fabricii de cherestea. Fata de situatia existenta, in etapa de implementare PUZ prin construirea fabricii de cherestea, se vor adauga activitatile: depozitare busteni, sortare busteni, alimentare busteni, taiere la capete, decojire, sortare pe lungimi si diametre, debitare busteni, uscare cherestea, rindeluire, depozitare. In plus, fata de fabrica de placi existente vor fi: cca 10 camioane /ora, cca.10 trenuri/saptamana. Conform evaluarii privind distributia nivelurilor de zgomot pentru situatia proiectata, se pot concluziona urmatoarele:



• Tinind cont de masurile de siguranta prevazute la sursele puternic emiţătoare de zgomot, (ecranări locale, carcasări, etc) o estimare a nivelurilor de zgomot dupa implementarea proiectului, arata o crestere nesemnificativa, pastrandu-se, totusi, pentru zona locuita, la valori sub 50 dBA; Nivelul de zgomot in zona vulnerabila receptorilor sensibili (zona de locuinte de pe strada Baciului), se va situa in general la valori cuprinse intre 45-50dB(A), valori mai mari inregistrindu-se in apropierea drumului national DN13, a caii ferate Brasov-Sighisoara precum si in imediata apropiere a strazii Baciului, (datorita traficului auto pe DN13, a traficului CF pe ruta Brasov Sighisoara si a traficului usor pe Str.Baciului).

• Conform rezultatelor estimate se poate aprecia ca valorile masurate se incadreaza in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88. (Limitele admisibile ale nivelului de zgomot urban -paragraf 2.2-tabel 3, limita admisibila a nivelului de zgomot la limita incintei industriale este de 65 dB, iar conform paragrafului 2.5 valoarea nivelului de zgomot exterior cladirii este de 50dB.) De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov –Sighisoara, dar si altor activitati casnice.

Recomandari:

• Deoarece puterile acustice ale noilor surse au fost aproximate pe baza experientei dobandita in urma studiilor anterioare, este necesara o atenta monitorizare la implantarea in arie a noilor utilaje si functiuni;

• In situatia in care reducerea nivelurilor de zgomot produsa prin existenta bermelor nu este suficienta, pentru etapa urmatoare se va actiona prin masuri de reducere luate “la sursa”. Aceasta inseamna ecranari locale, carcasari locale, in general actionarea asupra punctelor puternic emitatoare de zgomot, actiune care se poate face atat la noile echipamente care se vor instala, cat si la echipamente din dotarea actuala, ale caror contributii se vor regasi in nivelul de zgomot de la receptor; In general, actionandu-se asupra surselor in ordinea descrescatoare a contributiei fiecareia la nivelul de zgomot dintr-o arie sensibila, este metoda corecta de abordare a unui plan de actiune impotriva zgomotului. Prin calcule acustice specifice se poate stabili valoarea reducerii pentru fiecare sursa importanta, in asa fel incat, la receptorul sensibil, acolo unde se compun nivelurile corespunzatoare tuturor surselor, rezultatul sa fie sub valoarea limita legala. In concluzie, o monitorizare atenta la punerea in functiune a utilajelor aferente Fabricii de cherestea este absolut necesara pentru identificarea si corectia eventualelor probleme.

Tinind cont de nivelul de zgomot de fond existent datorita amplasarii PUZ intre drumul national DN 13 si calea ferata Brasov Sighisoara se poate aprecia ca impactul global asupra zonei PUZ, generat de implementarea noului proiect va fi negativ nesemnificativ pe termen lung. Avind in vedere masurile realizate si prevazute prin proiect a se realiza pentru zona industriala apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”, cum sunt: existenta unui val de pamint intre zona industriala si zona cu receptori sensibili, organizarea unor perdelele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale si de prestari servicii, aplicarea unor masuri specifice direct la sursele de zgomot conform unor proiecte de specialitate, se poate aprecia ca prin realizarea Fabricii de cherestea pe amplasamentul PUZ, valorile nivelului de zgomot se vor incadra in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88.



7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ,

INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Implementarea obiectivelor din proiectul în faza PUZ luat în studiu nu are efecte semnificative asupra mediului sau sănătăţii în context transfrontieră. Având în vedere că zona reglementată prin PUZ propus este amplasată în partea centrală a României, la foarte mare distanţă de graniţele ţării dar şi datorită specificului acestui plan (care se referă la reglementarea urbanistică a unei suprafeţe de teren) , nu se pune problema existenţei unor efecte semnificative asupra mediului sau sănătăţii în context transfrontieră.

8. MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante şi atingerea obiectivelor propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor măsuri concrete care să asigure prevenirea, diminuarea şi compensarea cât mai eficientă a potenţialelor efecte adverse asupra mediului identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUZ-lui propus. În continuare se prezintă măsurile propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui posibil efect advers asupra mediului datorită implementării proiectului în faza PUZ propus precum şi măsuri menite să accentueze efectele pozitive asupra mediului. Măsurile propuse se referă numai la factori de mediu asupra cărora s-a considerat prin evaluare că implementarea proiectului ar putea avea un impact potenţial. 8.1 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE

MEDIU APA

Pentru a preântâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se impun următoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafaţă, ce vor fi luate în calcul la următoarea fază de proiectare: 8.1.1 Referitor la retelele de canalizare menajere si pluviale: Se va impune obligativitatea tuturor construcţiilor de pe amplasamentul PUZ să se conecteze la reţeaua de canalizare ce se află în curs de execuţie, pentru a elimina scurgerile de poluanţi din fose septice, bazine vidanjabile sau evacuari neautorizate in emisari. Se au in vedere urmatoarele: • Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele

centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de



investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV. Apele menajere se vor incadra la descarcare in in canalizarea urbana in limitele admise conform prevederilor legii si actelor de reglementare detinute.

• Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUZ se va face astfel: - Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate, (exclusiv de

pe platforma industriala existenta apartinind Fabricii Kronospan -46,65ha) vor fi colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un canal. Inainte de descarcarea apelor pluviale in paraul Ghimbasel, acestea vor fi trecute prin prin separtore de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de coalescente si opritoare de difuzie Canalul va urma un traseu de la sud la nord si va conduce apele catre un canal deschis existent, situat paralel cu pariul Ghimbasel

- In prezent evacuarea apelor pluviale de pe platforma Kronospan(46,65 ha) se realizeaza astfel:

o Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor sunt colectate de o reta de canalizarecu descarcare intr-un bazin tamponde retentie

o Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri sunt colectate de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de retinere a resturilor lemnoase si prin separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de retentie. Bazinul are dublu rol, de a asigura inmagazinarea apei pluviale cu un debit ma mare de 700 l/s si de decantare suplimentara. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate prin 2 conducte care subtraverseaza calea ferata si descarca apele in pariul Timis prin 2 guri de varsare. Restul apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,5ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape pluviale prevazute in prezentul PUZ.

o Apele pluviale se vor incadra la descarcare in apele de suprafata in limitele admise conform prevederilor legii si actelor de reglementare detinute.

• Se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;

• Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata în ape de suprafata sau canalizarea urbană şi se va verifica modul de încadrare a indicatorilor faţă de limita admisă conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, şi de Autorizaţia de Gospodarirea Apelor; Persoanele nominalizate prin decizie, responsabile cu problemele de deversare a apelor uzate în canalizare, vor urmări în permanenţă calitatea apelor uzate deversate în părâul Timişul Sec;

• Căminele de vizitare menajere şi pluviale aferente vor fi curăţate ritmic şi întreţinute;

• Impermeabilizarea bazinului de decantare şi controlul apei de profunzime de pe amplasamentul PUZ.

• Deşeurile colectate din se vor depozita temporar pâna la eliminare în mijloace de depozitare adecvate pentru fiecare tip de deşeu.

• Pentru obţinerea avizului de traversare a a conductei de evacuare a apelor pluviale (la debite mari) peste părâul Ghimbăşel, mal drept, se va înainta către Administraţia Naţională “Apele Române” documentaţia tehnică întocmită conform legislaţiei apelor în vigoare.



• Inainte de descărcarea apelor pluviale în părâul Ghimbăşel, acestea vor fi trecute prin separatoare de nisip şi hidrocarburi prevăzute cu filtre coalescente şi opritoare de difuzie;

• Apele pluviale se vor încadra la descărcarea în părâul Ghimbăşel în limitele maxime admise impuse prin aviz SGA nr. 344/14.08.2009:

• Obiectivele industriale de pe amplasamentul PUZ ce vor utiliza apa în scop tehnologic sau care prin profilul de activitate pot genera un impact negativ asupra resurselor de apă de suprafaţă sau subterane vor înainta conform legislaţiei apelor în vigoare la SGA documentaţiile tehnice pentru obţinerea avizului sau autorizaţia de gospodărire a apelor;

• Se va respecta zona de protecţie a digurilor părâului Ghimbăşel. Pe această zonă nu se vor amplasa construcţii cu caracter permanent.

8.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUZ stabileşte ca toate construcţiile de pe amplasament să fie racordate la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-şi aibă asigurat necesarul de apa din sursă proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braşov. În programul Companiei "APA" din Braşov este prevăzută realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă în cartierul Stupini. Racordul la conducta de distributie ce va fi amplasata pe DN13 se va realiza prin doua bransamente. Retelele de distributie vor fi amplasate pe strazile interioare. 8.2 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU

AER - Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea

aerului, apelor, solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise

- Se prevad perdelele de protectie in latime de 30,00 m perimetral zonei industriale; - Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile

principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte.

- Pentru fabrica de cheresetea propusa utilajele tehnologice fost echipate si racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de compozitia granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in curentul de aer inainte de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se obtina randamentele optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica este de ultima generatie, prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii. Conform Cartii tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul 462/1993. Pulberile de lemn care pot rezulta din operatia de rindeluire sunt retinute in filtre textile cu posibilitatea ca in functie de anotimp, aerul filtrat sa se recircule in hala sau sa se evacueze in atmosfera.




- Indicatorii de calitate ai factorului de mediu „AER” vor fi monitorizati strict . Se va urmarii încadrarea lor în obiectivele de mediu la nivel naţional stabilite prin Ord. MAPPM 462/1993, Ordinul 592/2002, STAS 12574-87.

- Spatiile verzi vor ocupa 25% din suprafata terenului afectata fiecarei constructii - Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile

principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament).


- Stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zona locuintelor a mijloacelor de transport;

- Utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;

8.3 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU

SOL Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar să se aplice următoarele măsuri:

- Instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe amplasament

- Realizarea unei retele de canalizare centralizate - Betonarea suprafetelor active

8.4 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU

“SANATATEA UMANA”: - Vor fi admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita

poluarea factorilor de mediu peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise

- Acoperirea valurilor (bernelor) de pămât dispre latura de nord si nord vest (spre strada Baciului) cu vegetaţie si intretinerea ei;

- Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, conform HG 525/ 1996, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale;

- Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament)




- Perdelele de vegetaţie se vor realiza în baza unui studiu şi va trebui să ia în calcul câteva aspecte esenţiale cum sunt creşterea rapidă a vegetaţiei, durabilitatea perdelei de vegetaţie, etc.

- Controlul impermeabilizarea bazinului de decantare - Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Brasov si a

traficului rutier - Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei industriale. - Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca - Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar - Dotarea zonei luată în studiu cu o infrastructură corespunzătoare privind

managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică, canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi îmbunătăţirea sănătăţii;

8.5 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII

Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun să se ia următoarele măsuri:

- Protejarea habitatelor instalate de-a lungul albiei părâului Ghimbăşel, astfel incit să nu fie afectate de lucrările de implementare a proiectului;

- Păstrarea unei suprafeţe de 25% din aria amplasamentului ca zonă verde; - Acoperirea valurilor (bernelor) de pămât cu vegetaţie si intretinerea ei; - Aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării atmosferice ceea ce va duce la

reducerea impactului asupra florei şi faunei;

8.6 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI

- Proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în piesaj conform recomnadărilor din regulamentul PUZ.

- Se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa funcţională să poată avea un impact negativ asupra mediului;

- Aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;

- Orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie armonios în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast;

- Să se respecte procentul de 25% din suprafaţa PUZ pentru amenajării de spaţii verzi si plataţii de aliniamente;

- Clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;

- Se va interzice folosirea de materiale strălucitoare pentru şarpante sau folosirea azbocimentului;

- La construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp. - Terenul aferent activitatilor industriale actuale si viitoare de pe platforma

KRONOSPAN va fi imprejmuit cu gard si va avea o intrare principala prevazuta cu poarta, bariera si cabina poarta. Pe suprafetele neconstruite se va planta iarba. Latura dispre nord si nord vest este prevazuta a fi ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-15 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia se va planta foioase care agreaza zona.





8.7 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI SOCIAL –

ECONOMIC (POPULATIA)

In ceea ce priveşte factorul social – economic măsurile vor avea drept scop:

- Reconstruirea infrastructurii publice la standarde moderne - Practicarea unei politici de angajări cu prioritate pentru populaţia locală; - Dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat

terenurile din zonă; - Cooperare cu administraţia locală pentru elaborarea şi cofinanaţarea de

proiecte; - Dezvoltarea IMM-lor pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri pe termen lung

pentru atenuarea descreşterii activităţii economice; - Măsuri de protecţie şi conştientizare, limitare viteză, împrejmuirea incintelor de

lucru, servicii de pază pentru împiedicarea accesului persoanelor străine; - Dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii,

pe baza principiilor de dezvoltare durabilă; - Se institue zone de protecţie de cel puţin 30m prin perdelele de protectie in

latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; - Amenajări de zone verzi pe amplasamentul pe 25% din suprafaţa acestuia; - Plantaţii de arbori în aliniament de-a lungul căilor de circulaţie; - Monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o

monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii de pe amplasament iar în cazul depăşirii limitelor de poluare admise de legislaţie activitatea industrială să fie oprită.

8.8 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS DE

“ZGOMOT ŞI VIBRAŢII”

- Amplasarea optimă a drumurilor de transport/acces, pentru zona industrială şi a celor de servicii;

- Construcţii de berne de pământ cu rolul de bariere acustice permanente pentru ariile sensibile din cadrul zonei analizate;

- Stabilirea unei zone tampon prin perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale;

- Monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este necesar; In situaţia în care reducerea nivelurilor de zgomot produsa prin existenţa bermelor nu este suficientă, pentru etapa următoare se va acţiona prin măsuri de reducere luate “la sursă”. Aceasta înseamna ecranări locale, carcasări locale, în general acţionarea asupra punctelor puternic emiţătoare de zgomot, acţiune care se poate face atât la noile echipamente care se vor instala, cât şi la echipamente din dotarea actuală, ale căror contribuţii se vor regăsi în nivelul de zgomot de la receptor;



- Echiparea vehiculelor şi utilajelor mobile cu scuturi izolatoare şi absorbante de zgomot;

- Incorporarea unor soluţii de protecţie auditivă la proiectarea noilor capacităţi de producţie şi montarea de echipamente pentru atenuarea zgomotului;

- Limitarea vitezei de trafic în vecinătatea zonei urban – edilitare;



9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA

SELECTAREA VARIANTELOR, ŞI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI

9.1 DATE GENERALE In cadrul sedintei grupului de lucru s-a analizat alternativa „0” şi alternativele la secţiunile din varianta iniţială PUZ. Având în vedere că la elaborarea acestui PUZ titularul de plan împreună cu proiectanţii au avut în vedere mai multe variante pentru cele mai multe din elementele specifice ale planului (distribuţia spaţială a zonelor cu funcţiuni urbanistice şi utilitare diferite, rute de transport, gradul de reutilizare a amenajărilor existente, procentul de construcţii existente, asigurarea cu utilităţi şi sisteme de canalizare, etc.), în final s-au selectat cele mai potrivite variante. Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului înconjurător s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei “zero” şi a celei finale, pe baza utilizarii criteriilor de evaluare prezentate la capitolul 8.3. Varianta finala a Planului Urbanistic Zonal –Strunga Mieilor a aparut in urma :

- Analizelor tehnico-administrative facute de titularul PUZ, proprietar a unui procent de cca.40% din teritoriul analizat, si initiatorul PUZ-ului, in colaborare cu Primaria Brasov;

- Solicitarilor venite din partea membrilor Grupului de lucru referitor la

amplasarea unor zone de locuinte in vecinatatea zonelor industriale existente (distanta dintre ele fiind cea prevazuta ca zona tampon de minim 30m);

- Ca urmare a sesizarii facute la APM Brasov prin adresa nr.9377/10.08.2009, de

Domnul Popovici Gelu Sorin, in calitate de proprietar al unor parcele de teren in zona PUZ, pe amplasamentul carora a fost propus un drum de acces care ar fi facut imposibila utilizarea ulterioara a acestuia pentru locuinta.

9.2 PREZENTAREA VARIANTELOR ANALIZATE In continuare sunt prezentate alternativele avute in vedere la selectarea variantei optime, astfel: 9.2.1 VARIANTA ”0” – alternativa neimplementării proiectului 9.2.2 Alternative privind proiectul PUZ:

9.2.2.1.Alternative privind infrastructura rutiera. 9.2.2.2.Alternative privind suprafata zonei mixte si de locuinte propusa prin PUZ 9.2.2.3.Alternative privind provesele tehnologice de pe Platforma industrială şi principalele măsuri de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu.



9.2.1 Varianta ”0” – alternativa neimplementării proiectului

Varianta “0” – varianta nerealizării proiectului propus a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se compară celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului ce face obiectul planului urbanistic zonal “Zona Strunga Mieilor”. Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero” sunt: • pierderea oportunităţilor privind valorificarea urbană a unor terenuri disponibile în

intravilan; • pierderea unui număr important de locuri de muncă pe plan local; • pierderea unor investiţii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor; • păstrarea aspectului rural al zonei fără o sistematizare urbanistică ce nu dă un

aspect plăcut peisajului; • lipsa oportuniăţilor de creştere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin

posibilităţile de dezvoltare a zonei industriale şi a zonelor destinate serviciilor; • lipsa unui sistem centralizate de alimentare cu apa potabila • lipsa unui sistem centralizat pentru evacuara apelor uzate menajere si pluviale • lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de

teren • strazile existente (strada Baciului, Strunga Mieilor si strada Garii) nu corespund din

punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei • lipsa unor zone verzi, terenuri de sport si locuri de joaca pentru copii

9.2.2. Alternative privind proiectul PUZ In vederea selectării celei mai bune alternative de implementarea preoictului din punct de vedere a impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost evaluate alternativele referitoare la:

- infrastructura/rutieră/transportul; - folosinţa terenurilor - procesele tehnologice de pe platforma industriale şi măsurile de diminuare a

impactului asupra mediului; 9.2.2.1 Alternative privind infrastructura rutiera Ca urmare a sesizarii facute la APM Brasov prin adresa nr.9377/10.08.2009, de Domnul Popovici Gelu Sorin, in calitate de proprietar al unor parcele de teren in zona PUZ, pe amplasamentul carora a fost propus un drum de acces care ar fi facut imposibila utilizarea ulterioara a acestuia pentru locuinta, proiectantul PUZ, in urma analizarii situatiei, a modificat proiectul, conform plansei anexate. Astfel pentru dezvoltarea urbana a zonei au fost identificate , două alternative (Varianta I si Varianta II) privind suprafaţa propusa pentru zona comunicatii rutiere :

- Alternativa zero - 4,67 ha - Varianta I -14,60 ha - Varianta II -14,30 ha



Cea de a doua varianta şi anume anularea drumului de aces aflat pe proprietatea parcelei de teren A-619-50/1 este cea mai avantajoasă din punct de vedere al funcţionalităţii pe de o parte datorita faptului ca drumul de acces, prin suprafata ocupata, ar fi facut neutilizabila parcela pentru locuinte (conform functiunii propuse), iar pe de alta parte accesul la loturile de teren situate de o parte si de alta a acestui drum este asigurat de pe strada Baciului sau DN 13. 9.2.2.2 Alternative privind suprafata zonei mixte si de locuinte propusa prin PUZ In urma consultarii Grupului de Lucru intrunit in data de 6.11.2009, s-a propus ca functiunea de zone de locuinte prevazute in prima varianta de proiect a fi amplasata in vecinatea zonei industriale apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL, (zonele fara legatura directa cu strada Baciului) sa fie inlocuita de zona cu functiuni mixte. Acest lucru a fost luat in considerare din doua aspecte si anume, unul care tine cont de necesitatile de dezvoltare urbana a zonei iar celalalt aspect, care tine de cont de zona industriala deja existenta aprobata prin PUZ –Zona Garii Stupini (HCL nr.255/1998). Astfel pentru dezvoltarea urbana a zonei au fost identificate , două alternative (Varianta I si Varianta II) privind suprafaţa propusa pentru zona mixta :

- Alternativa „zero” - 0 ha - Varianta I -12,75 ha - Varianta II -26,75 ha

Corespunzator, fata de varianta propusa initial, se modifica , suprafata zonei de locuinte, astfel:

- Alterntiva „zero” - 9,35 ha - Varianta I -79,85 ha - Varianta II - 65,85ha

Cea de a doua varianta şi anume suplimentarea zonei mixte cu o suprafaţă de 14 ha este cea mai avantajoasă din punct de vedere al funcţionalităţii, a amplasamentului şi din punct de vedere al impactului asupra mediului si sanatatii umane. 9.2.2.3 Alternative privind procesele tehnologice de pe Platforma industrială şi principalele măsuri de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu La alegerea variantei optime pentru Fabrica de cherestea s-a tinut cont de experienta celorlate fabrici din grupul KRONOSPAN referitor la optimizarea productiei, a consumurilor energetice si a utilizarii de instalatii performante de depoluare.

Principala alternativa analizata la proiectul de instalatii tehnologice a fost utilizarea centralei termice pe baza de biomasa dotata cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor rezultate din arderea biomasei. (Pentru surse cu temperaturi ridicate, cele mai bune tehnici disponibile utilizate la nivel european, reprezinta indepartarea pulberilor/particolelor sedimentabile prin utilizarea electrofiltrelor. Filtrul electrostatic se utilizeaza pentru separarea inclusiv a particulelor mici din aer si care pot avea o temperatura ridicata.)



9.3 SELECTAREA ALTERNATIVEI FINALE Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei “zero” şi a celei finale, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate în continuare.

In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei “zero”- varianta neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest raport.

Variante Factor de mediu/aspect

de mediu Varianta “zero” Alternativa finală

(alternativa aleasă) Comentarii

0 1 2 3 Calitatea apei Asupra factorului de mediu ”APA” va

continua impactul negativ pe termen lung datorită lipsei unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila si a unui sistem centralizat de evacuare ape uzate pluviale si menajere

Se va implementa un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate menajere si pluviale.

Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Calitatea aerului

Calitatea aerului în condiţiile actuale este influenţată de emisiile de poluanti produsi de sursele de stationare din zonele industriale existente precum si de traficul rutier existent in zona si in mod special pe DN13. Conform studiilor efectuate nivelul poluanţilor nu depăşesc limitele admise de legislaţia de mediu.

Prin implementarea proiectului cu activităţi industriale suplimentare faţă de cele din prezent nivelul poluanţilor va creşte dar, conform studiilor de evaluare efectuate, datorita masurilor prevazute, cresterea va fi nesemnificativa iar nivelul poluanţilor în atmosferă se va menţine sub limitele admise pentru protecţia receptorilor sensibili.

Activităţile propuse pentru dezvoltarea zonei în domeniul îndustrial şi al serviciilor vor fi asociate cu surse suplimentare de poluanţ faţă de prezent dar prin masurile prevazute, acestea vor fi nesemnificative si strict controlate prin tehnicile şi măsurile de reducere a impactului prevazute Proiectul nu oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul cumulat fiind neutru, avind in vedere masurile luate prin proiect.

Aspecte social economice

In prezent se resimte un impact negativ asupra locurilor de muncă şi a investiţiilor din municipiul Braşov conducănd la accelerarea înrăutăţirii condiţiilor social economice.

Proiectul propune investiţii locale semnificative, crearea de locuri de muncă, determinând îmbunătăţirea condiţiilor social economice pe termen lung.

Implementarea proiectului va aduce avantaje social economice semnificative pe termen lung. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Infrastructură rutieră

Situaţia actuală se va menţine pe termen lung cu o infrastructură necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi a aspectelor de mediu. Se remarca lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de teren iar strazile existente (strada Baciului, Strunga Mieilor si strada Garii) nu corespund din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei

Proiectul propune o infrastructură rutieră corespunzătoare din punct de vedere tehnic cu amenajarea de spaţii verzi de-a lungul arterelor de circulaţie pentru diminuarea poluării aerului.

Imbunătăţirea infrastructurii rutiere va creşte siguranţa circulaţiei în zonă şi va diminua poluarea atmosferică existentă. Proiectul oferă beneficii pe termen mediu si lung comparativ cu varianta “zero”.



0 1 2 3 Zgomot şi vibraţii

Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Activitatea industriala existenta

(incluzind traficul rutier si feroviar aferent si care se afla pe teritoriul intreprinderii)


- Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara

- Activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.

Masuratorile efectuate pentru stabilirea nivelului de zgomot de pe amplasamentul PUZ , zona Fabricii existente de placi din aschii lemnoase,apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL, relevă faptul că în situaţia actuală nivelul de zgomot se încadrează în limitele impuse de STAS 10 009-88. In imediata vecinatate a zonei industriale, in zona sparturii valului de pamint, linga cele mai apropiate locuinte , nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov –Sighisoara, dar si altor activitati casnice.

Peste intensitatea nivelului de zgomot existent se va suprapune instensitatea nivelului de zgomot pentru activitatea industriala propusa, (Fabricii de cherestea) care adaoga activitatile de depozitare busteni, sortare, taiare, decojire, debitare, uscare, rindeluire, trafic auto si CF suplimentar. Datorita masurilor existente si prevazute prin proiect, (existenta valului de pamint, intre zonele cu receptori sensibili si zona industriala, izolarea fonica a surselor de zgomot semnificative, etc) impactul generat de zgomotul aferent activităţilor propuse va fi menţinut sub limitele admise.

Sursele de zgomot suplimentare ce pot sa apara prin implementarea PUZ, si in special dupa construirea Fabricii de cherestea, sunt prevazute cu măsuri tehnice şi de management pentru a nu se depăşi nivelul admis conform legislatiei in vigoare. Proiectul nu oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul cumulat fiind negativ nesemnificativ, avind in vedere masurile luate prin proiect.

Sol/ Utilizarea terenului

In prezent zona are un aspect rural, în care zona agricolă este fragmentată de construcţii civile grupate sau dispersate în teren , de construcţii aparţinând zonei serviciilor precum şi de zona industrială grupată în partea de vest. Condiţiile se vor menţine pe termen lung iar zona va continua să se dezvolte fără o sistematizare urbanistică. Pe terenurile agricole parcelate şi fragmentate cu construcţii nu se poate practica o agricultură de calitate.

Se valorifica oportunităţile privind valorificarea urbană a unor terenuri disponibile în intravilan; Se va schimba aspectul rural al zonei prin sistematizare urbanistică ce dă un aspect plăcut peisajului; Se va asigura accesul la toate loturile de teren prin construirea unei trame stradale importante Se vor construirea zone verzi, terenuri de sport si locuri de joaca pentru copii

Prin implementarea proiectului întreaga zonă se va dezvolta conform destinaţiei din PUZ. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Biodiversitatea Pe teren se practică o agricultură de subzistenţă ce va continua să se degradeze datorită parcelării şi vâzării acestora pentru construcţii civile.

Proiectul propune ca 25% din suprafaţa amplasamentului PUZ să fie destinată zonelor verzi şi plantaţiilor în aliniament de-a lungul căilor rutiere. Implementarea proiectului nu va avea impact asupra habitatelor instalate de-a lungul celor două cursuri de apă din zonă, părâul Ghimbăşel şi părâul Timişul Sec.

Impactul negativ suferit în etapele de construcţie de biodiversitate va fi remediat prin replantări de spaţii verzi si plantaţii în aliniament. Proiectul nu oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul fiind neutru, avind in vedere masurile luate prin proiect.



0 1 2 3

Peisajul In situaţia actuală peisajul are un aspect rural format din terenuri agricole fragmentate de construcţii civile şi industriale, fără o sistematizare urbanistică. Aceste condiţii vor persista pe termen lung iar zona se va dezvolta necorespunzător unei aşezări urbane.

Sistematizarea urbană prevăzută în PUZ va da zonei aspectul urban – industrial, cu o infrastructură corespunzătoare cu spaţii verzi şi plantaţii în aliniament iar zona industrială va fi grupată fără să facă discordanţă cu restul peisajului. Se va face o delimitare strictă între zona industrială şi cea locuită .

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Sanatatea populatiei

Conform studiului de sanatate intocmit de CMS Cluj Napoca, in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect, functionarea fabricii de OSB apartinind KRONOSPAN ROMANIA nu va determina aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei din vecintatea

Conform studiului de sanatate intocmit de CMS Cluj Napoca, in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect construirea si functionarea Fabricii de OSB apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” nu va determina aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei din vecinatatea acestuii obiectiv.

Va fi respecat Programul de conformare pentru starea de sanatate a populatiei impus prin Avizul sanitar nr.2084/A emis de DSP Brasov. Proiectul nu oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul cumulat fiind neutru, avind in vedere masurile luate prin proiect.



10 DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27, din H.G. 1076/2004, facindu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute. Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată şi utilă dacă se are în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării PUZ. Programul de monitorizare a implementãrii PUZ trebuie să permită atât obţinerea şi înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementãrii PUZ cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevãzute (de ex. acţiuni de remediere ce pot fi întreprinse). 10.1 DESCRIEREA SISTEMULUI PROPUS PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI Programul de monitorizare a implementarii PUZ are ca scop:

- urmarirea implementarii PUZ, a modului in care obiectivele specifice ale PUZ sunt indeplinite

- validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca corespunde probabilitatea si marimea efecteloir produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport (valabilitatea previziunilor privind impactul si concluziile SEA)

- de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea efecetelor adverse si intarirea efectelor pozitive, specificate in Raport, eficacitatea masurilor si concluziile desprinse de SEA

- identifica dacă sunt necesare modificări ale planului în vederea reducerii impactului asupra mediului sau a optimizãrii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia.

Programul de monitorizare a implementarii PUZ trebuie sa urmaresaca:

- Planul de monitorizare privind implementarea PUZ - Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului ale PUZ

Sistemul de monitorizare propus ia în considerare faptul că, în cadrul monitorizării factorilor de mediu la nivel local, va fi dificil la unii factori de mediu să se facă diferenţierea între impactul de mediu ale PUZ şi impactul altor activităţi/intervenţii din vecinătatea amplasamentului PUZ. Sistemul de monitorizare propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante specificate anterior. Aceste obiective reprezintă domeniile şi subiectele de mediu care pot fi puternic influenţate de implementarea PUZ.



Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediuluieste responsabilitatea titularului planului. Tinind cont ca propunerile pe o suprafata de cca. 60% din suprafata PUZ sunt facute de Primaria Brasov, chiar daca initiatorul PUZ este S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL, acestia vor raspunde impreuna de indeplinirea planului de monitorizare. Pentru a monitoriza măsura în care efectele pe care le are PUZ-ul propus asupra mediului, evaluatorul a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant. Aceste date de monitorizare privind performanţa proiectului ar trebui obţinute la sfârşitul proiectului, iar rezultatele ar trebui raportate periodic. Tabelul cu indicatorii de mediu propuşi pentru a evalua efectele programului asupra mediului este prezentat mai jos. 10.2 RECOMANDĂRI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA

Întregul sistem de monitorizare trebuie să cuprindă următoarele activităţi: - Proiectantul va acorda asistenţă tehnică în timpul realizării acestor obiective pentru

a urmării respectarea regulilor de protecţie a mediului propuse prin proiect; - Monitorizarea indicatorilor de mediu conform planificarii - Examinarea rezultatelor monitorizării, adică revizuirea modificărilor intervenite în

cazul indicatorilor de mediu; - Iniţierea paşilor respectivi în cazul identificării unor impacturi de mediu negative

PUZ; - Comunicarea rezultatelor monitorizării; - Asigurarea de informaţii privind problemele de mediu din PUZ către toţi factorii

interesaţi Având în vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport de Mediu, ţinând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus şi de rezultatele evaluării potenţialelor efecte asupra mediului datorate implementării acestuia, recomandă următoarele măsuri de monitorizare:



OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE PE COMPONENTE/ASPECTE DE MEDIU

INDICATORI FRECVENTA

ORGANIZATII RESPONSABILE

0 1 2 3 I. MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PUZ Crearea si asigurarea unor spatii urbane de buna calitate, orientate spre utilizator, care joaca un rol importanta in conditiile de trai ale populatiei ca suma a tuturor aspectelor economice, tehnologice, socieale si ecologice: - Respectarea POT, CUT - Respectarea aliniamentului - Respectarea regimului de inaltime - Pastrarea unei zone tampon de minim 30m de perdelele de

protectie prevazute perimetral zonei industriale; - Pastrarea zonei de protectie a digurilor paraului Ghimbasel - Pastrarea zonei verzi de protectie - Pastrarea zonei de protectie a infrastructurii feroviare - Pastrarea zonei de siguranta a retelelor electriec aeriene

-Modul de utilizare a suprafetelor de teren, (ha, %) -Nr. de cazuri de POT si CUT schimbat fata de prevederi PUZ (nr.) -Nr. derogari de la regulament pentru schimbari in functiuni (Nr) -Distante, inaltimi (m)

Anual -Autoritatea administratiei publice locale

Imbunatatirea infrastructurii tehnice: - Racordarea constructiilor la reteua publica de distributie a

apei potabile sau racordarea la surse proprii cu avizul Inspectoratului Sanitar Brasov

- Racordarea constructiilor la reteua de canalizare ape menajere

- Asigurarea scurgerii apelor pluviale la reteua colectoare a acestora

- Imbunatatirea infrastructurii de drumuri

-Realizarea alimentarii cu apa si evacuarii apelor uzate la toti consumatorii din zona (instalatii si grad de acoperire sau numar consumatori) -Numar de drumuri nou construite sau modernizate (nr. sau Km), (accesul la proprietati)

Anual -Autoritatea administratiei publice locale



0 1 3

II. MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE PUZ: APA/ Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa de suprafata delimitate de amplasament PUZ (Paraul Ghimbasel)

- Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate in receptori naturali conform HG 188/02 cu completarile si modificarile ulterioaree prin HG352/05 (NTPA001/02)

- Indicatori de calitate specifici pentru monitorizarea receptorilor naturali conforem OM 161/06

- Modul de respectare a razei spatiilor de protectie (m)

APA/ Asigurarea calitatii apelor uzate evacuate in canalizarea urbana

- Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate in canalizarea urbana conform HG 188/02 cu completarile si modificarile ulterioare prin HG352/05 (NTPA002/02)

-Monitorizarea se realizeaza prin Sistemul National de Supraveghere a calitatii Apelor –SGA BRASOV -Administratorul retelei de evacuare centralizata din zona PUZ -Emisiile in apa trebuie monitorizate la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului si raportate SGA Brasov

APA/ Asigurarea calitatii apei potabile

- Indicatori de calitate conform Legii nr. 458/2002 modificata si completata cu Legea 311/2004

- Asigurarea zonelor de protectie severa in jurul fronturilor de captare a apei din subteran conform prevederilor HG 930/2005 si a autorizatiei de gospodarire a apelor emisa de SGA Brasov

-DSP Brasov

AER/ Mentinerea calitatii aerului inconjurator sub valorile limita prevazute de normele in vigoare Programul de monitorizare a calitătii factorului de mediu AER va include următoarele acţiuni: - Monitorizarea surselor de emisie stationare din zona

industriala conform planurilor de monitorizare prevazute in Autorizatiile de mediu pentru societatile industriale / concentratii de poluanti la emisie pentru sursele dirijate, Inventarul anual al emisiilor de poluanti, Rapoarte anuale-conform cerintelor autoritatilor de mediu

- Monitorizarea calităţii aerului în zona locuită potenţial afectată de activităţile industriale, conform cerintelor din Avizul Sanitar emis de DSP-Brasov / concentratii de poluanti in aerul ambiental in zonele populate

- Indicatori de calitate privind niveluri de emisii conform

Ordinului 462/1993, - Indicatori de calitate privind niveluri de imisii de

poluanti în atmosferă conform, Ordin 592/2002, STAS 12574/87

- Verificarea implementarii masurilor de protectie a factorului de mediu aer

-Inventarul emisiilor in cadrul Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului -Emisiile in aer si nivelul trebuie monitorizate la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului



0 1 3

ZGOMOT/ Reducerea impactului produs de zgomot şi vibraţii asupra receptorilor sensibili Monitorizarea nivelului de zgomot la limita zonelor industriale si in zona cu receptori sensibili

Indicatori privind nivelul de zgomot stabiliti prin STAS 10009-88 si Ordinul MS 536/1997 Verificarea implementarii masurilor de protectie impotriva zgomotului

Nivelul de zgomot trebuie monitorizat la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului

Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor Emisiile de gaze cu efect de sera Inventarul emisiilor in cadrul sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului

SANATATE / Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice. Monitorizarea respectarii cerintelor impuse prin Avizului Sanitar PUZ, prin Programul de conformare pentru starea de sanatate a populatiei

- Indicatori de calitate prevazuti in Ord MS 536/1997 - Indicatori de calitate pentru emisii si imisii aer prevazuti in

Ord.462/1993, Ord.592/2002, STAS 12574/87 - Indicatori de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin

STAS 10009-88 - Indicatori de calitate privind apa potabila stabiliti prin

Legea 458/2002 modificata si completata cu legea 311/2004

- Indicatori de calitate privind starea apelor de suprafata stabiliti prin Ord. 161/2003

- Indicatori de sanatate specifici care sa permita evaluarea starii de sanatate a populatiei in relatia cu fabrica de placi din aschii lemnoase

- Reclamatii primite referitoare la zgomot

-Structuri teritoriale ale Institutului National de statistica, Ministerul sanatatii Publice Garda Nationala de mediu SGA Braşov; -Indicatorii de sanatate trebuie monitorizati la nivel de operator conform cerintelor din Avizul sanitar emis de DSP Brasov



11 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

11.1 Continutul si obiectivele principale ale planului

11.1.1 Informatii generale

Lucrarea de faţă reprezinta Raportul de Mediu pentru proiectul în faza PUZ ”Zona Strunga Mieilor”, in conditiile specificate prin Certificatul de Urbanism nr. 1253/04.05.2009 (in limitele DN13 la vest, pariul Ghimbasel la nord – linia CFR la est si str.Garii Stupini (Ovid Densusianu) la sud). Deoarece sunt cereri pentru demararea altor proiecte pe acest amplasament s-a impus elaborarea prezentului PUZ pentru ca zona să fie sistematizată urbanistic ca un tot unitar, să fie respectaţi indicii de urbanism, drept pentru care a fost elaborat şi Regulamentul local de urbanism. Suprafata totală a zonei studiate este de 249,80 ha Propunerile de dezvoltare urbanistica facute prin PUZ se inscriu in cerintele temei de proiectare, in prevedrile PUG, si nu in ultimul rind, in prevederile Planului Integrat de dezvoltare Urbana (PIDU) pentru polul de crestere Municipiul Brasov. Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiul Brasov si zonele adiacente, se impun stringent masuri in unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj si de imbatrinirea populatiei. Zona prioritara de interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona de Nord- Bartolomeu Stupini, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, aflat intre 2 drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport, traversat de ocolitoare. Zona Stupini are potential mare de dezvoltare deoarece are suprafete de teren disponibile si acces la drumuri europene si nationale. Pe amplasamentul PUZ se propun zone industriale in vederea stramutarii industriilor din zona centrala a Brasovului si de extindere a activitatii S.C.Kronospan Romania SRL, de mica industrie, depozitare si de prestari servicii, zone cu functiuni mixte si zone de locuinte si functiuni complementare, neintrand in conflict din punct de vedere al functionalitatii cu prevederile din PUG-ul aprobat si cu problemele legate de protectia mediului. Zona, beneficiind de o suprafata foarte mare de teren liber de constructii, ofera astfel un suport pentru dezvoltare urbana, pentru extinderea orasului in partea de nord, nord-est. Aceasta dezvoltare urbana are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone transformand-o intr-un cartier urban al Brasovului.



11.1.2 Obiectivele principale ale planului Principalul obiectiv al Planului Urbanistic Zonal “Strunga Mieilor” constă în crearea cadrului legal din punct de vedere al planificării urbanistice, prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a zonei propuse pentru implementarea proiectului, în corelaţie cu zonele adiacente şi luând în considerare prevederile PUG. PUZ stabileşte zonarea funcţională a unităţilor teritoriale ale zonei şi reglementările aferente, precum şi bilanţul teritorial şi indicii urbanistici asociaţi. De asemenea, PUZ stabileşte reglementările cu privire la infrastructura rutieră, la echiparea edilitară şi la obiectivele de utilitate publică. Principalele obiective ale proiectului PUZ analizat sunt:

- Stabilirea de reglementări specifice zonei industriale, zonei de locuinţe şi funcţiuni complementare, mică industrie, depozite, prestări servicii şi zonei mixte.

- Stabilirea de reglementări privind circulaţia, parcările şi spaţiile verzi.

- Stabilirea indicilor urbanistici de utilizare şi ocupare a terenului.

- Prevederea în mod obligatoriu de spaţii verzi, terenuri de sport şi de joacă

pentru copii, precum şi dotări de cartier dimensionate conform reglementărilor în vigoare.

- Stabilirea de reglementări urbanistice în vederea autorizării directe fără

întocmire PUD pentru terenul ce aparţine iniţiatorului PUZ.-ului (Managementul KRONOSPAN a luat decizia extinderii activităţii prin construirea unei Fabrici de cherestea, pe terenul propriu situat pe amplasamentul PUZ). Conform Planului de situatie anexat, se propune amplasarea proiectului unei Fabrici de cherestea, o parte pe amplasamentul „Fabricii de placi din aschii lemnoase” existente (pentru care exista PUZ „Zona garii Stupini”, aprobat prin HCl 255/1998) si o parte pe terenul aflat in imediata vecinatate a acestuia.

Principalele aspecte reglementate prin PUZ-ul propus sunt: 11.1.2.1 Zonarea funcţională a teritoriului In conformitate cu cerinţele temei de proiectare, aşa cum s-a menţionat anterior, zona studiată va avea ca dominantă funcţiunea de mică industrie şi prestări servicii, dar va cuprinde şi o zonă industrială, precum şi zone de locuinţe şi zone cu funcţiuni mixte: servicii, birouri, comerţ, spaţii verzi, loisir, sport etc. - Funcţiunea de locuire va cuprinde doua categorii: în regim individual - locuinţe

individuale pe lot (cu regim maxim de P+2 niveluri), care vor fi majoritare, dar şi în regim colectiv - locuinţe colective, cu un regim maxim de înăţime de P+4 niveluri. Acestea din urmă vor fi într-o zonă mixtă, amplasate la arterele principale de circulaţie.In zona de locuinţe individuale se propune o tramă stradală ce permite



parcelarea terenurilor astfel încât fiecare lot să aibă acces carosabil direct din stradă.

- Zona de depozitare, mică industrie şi prestări servicii va cuprinde în general

construcţii pentru depozitare şi mică industrie, spaţii administrative, birouri, sedii firme şi comerciale, construcţii cu un regim de înălţime de P, P+1 , clădirile administrative şi de birouri aferente având un regim max. de P+4.

- Zonele verzi amenajate constau în:

- zona de sport şi recreere (ZV); - perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei

industriale; - zone verzi obligatorii în conformitate cu HG 525/91 (20% pentru ZPS si ZID) - grădinile din interiorul proprietăţilor din zonele de locuit şi mixte; - plantaţii de aliniament de-a lungul drumurilor publice.

- Zona industriala existenta este reprezentata de fabrica de produse lemnoase apartinind societatii comerciale KRONOSPAN ROMANIA ce a fost cuprinsa in PUZ Zona Garii aprobat cu HCL 255/1998.

- Zona industriala noua cuprinde zona prevazuta in PUG necesara stramutarii

industriilor din zona centrala a orasului precum si amplasamentul, proprietatea societatii comerciale Kronospan, pentru construirea unei fabrici de cherestea. In situatia proiectata in „P.U.Z. – Zona Strunga Mieilor”, S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. isi propune extinderea activitatii industriale prin construirea unei Fabrici de cherestea. Fabrica de cherestea va fi amplasata pe un teren aflat in proprietatea KRONOSPAN, partial pe amplasamentul care are in prezent functiune de zona industriala si partial pe o suprafata in prezent neutilizata, pentru care se solicita prin PUZ, aprobare de zona industriala. Din totalul amplasamentul PUZ de 249,8 ha, in proprietatea S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L se afla o suprafata de 101,15 ha din care 46,6 ha se afla in zona industriala aprobata prin PUZ Zona Gării Stupini - HCL 255/1998. Pe terenul aflat in proprietatea KRONOSPAN se va construi o Fabrica de cherestea cu spatii de depozitare productie si cladire de birouri. Capacitatea de productie propusa va fi de 540000 mc/an cherestea. Fabrica de cherestea proiectata va fi deservita de cca.350 pana la 500 de angajati. In total platforma S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L va avea un numar de cca.750 de angajati.



11.1.2.2 Echiparea edilitara - Alimentarea cu apă: Alimentarea cu apă a obiectivelor de pe amplasamentul

analizat se va realiza conform Avizului de principiu favorabil nr.820 din 05.06.2009 emis de Compania APA Braşov, din reţelele centralizate de distribuţie ale localităţii, reţele aflate în curs de extindere printr-un program de dezvoltare ISPA.

- Evacuarea apelor uzate menajere: In zona cuprinsă în planul urbanistic zonal

studiat evacuarea apelor uzate menajere se va realiza conform Avizului nr. 820 din 05.06.2009 emis de Compania APA Braşov, prin reţele centralizate de canalizare, reţele aflate în curs de execuţie printr-un program de investiţii derulat de Primăria Municipiului Braşov.

- Evacuarea apelor pluviale: Apele pluviale de pe drumuri şi suprafeţe asfaltate

vor fi colectate prin rigole stradale ce vor descărca apele într-un canal principal. Canalul va urma un traseu de la sud la nord şi va conduce apele către un canal colector deschis existent, situat paralel cu parâul Ghimbăşel. Pentru mărirea capacităţii de transport, canalul existent va fi decolmatat şi reprofilat. Din acest canal apele vor fi descărcate în părâul Ghimbăşel astfel:

• la debite mici ale părâului Ghimbăşel, apele vor fi descărcate gravitaţional prin subtraversarea cu clapetă, existentă, aflată în administrarea S.G.A. Braşov;

• la debite mari ale părâului, în situaţia blocării clapetei de evacuare şi la debite de ape pluviale colectate din zona studiată în PUZ de peste 500 l/s, apele pluviale vor fi direcţionate către un bazin de retenţie şi prin intermediul unei staţii de pompare vor fi descărcate în regim controlat prin conductă de refulare amplasată peste digul de protecţie, în părâul Ghimbăşel.

- Reţele de transport: Propunerile de modernizare a circulaţiei în zonă au ţinut cont

de prevederile PUG Braşov aprobat, dar şi de alte documentaţii de urbanism aprobate sau care sunt în curs de elaborare. Se propune :

• lărgirea străzii DN13 la 4 benzi de circulaţie; • dublarea strazii DN13, cu o arteră colectoare paralelă, si trotuare; • largirea străzii Strunga Mieilor la 4 benzi de circulaţie, • reamenajarea strazii Baciului cu 2 benzi de circulatie, zona verde pentru

pozarea retelelor si trotuare, conform PUZ avizat anterior; • reamenajarea străzii Gării Stupini cu 2 benzi de circulaţie, şi trotuare; • realizarea unei artere carosabile noi între străzile Strunga Mieilor şi Gării

Stupini , pe direcţia E-V, cu 2 benzi de circulaţie şi trotuare pe ambele părti; • realizarea unei reţele de străzi cu una sau doua benzi de circulaţie, cu

trotuare şi zonă verde edilitară pe ambele parţi, în zona aferentă locuinţelor; • realizarea unei străzi paralele cu calea ferată, cu trotuar şi zonă verde

edilitară pe partea de vest a drumului, conform PUZ avizat anterior.



11.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării proiectului ce face obiectul planului urbanistic zonal Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero” – respectiv neimplementarii proiectului sunt:

- Pierderea unui număr important de locuri de muncă pe plan local; Problemele sociale legate de somaj si imbatrinirea populatiei se vor acutiza.

- Pierderea unor investiţii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor. - Păstrarea aspectului rural al zonei fără o sistematizare urbanistică ce nu dă un

aspect plăcut peisajului. - Lipsa oportuniăţilor de creştere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin

posibilităţile de dezvoltare a zonei indusrtriale şi a zonelor destinate serviciilor. - Lipsa unui sistem centralizate de alimentare cu apa potabila. - Lipsa unui sistem centralizat pentru evacuara apelor uzate menajere si pluviale. - Lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de

teren. - Strazile existente (strada Baciului, Strunga Mieilor si strada Garii) nu corespund

din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei. - Blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunităţilor privind valorificarea urbană

a unor terenuri disponibile în intravilan. - Zona nu va fi asigurata cu servici, cu spatii verzi, de agrement si sport, si in

general cu functiunile conexe locuirii. - Lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si

functiuni cu caracter public. Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-economica si persepectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare durabila. 11.3 Probleme de mediu care sunt relevante pentru PUZ Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona analizata sunt prezentate centralizat in tabelul urmator:

Factor de mediu


Aer Calitatea aerului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte: - Poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele

stationare ale zonelor industriale existente si propuse. Emisiile din zona industriala propusa se vor suprapune peste emisiile deja existente („Fabrica de placi din aschii lemnoase” apartinind KRONOSPAN).

- Poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13.

Apa Caliatea necorespunzatoare a apei este influentata de urmatoarele aspecte: - Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila . - Absenta retelelor centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale .



Factor de mediu


Zgomot Sursele principale care vor influente ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si

care se afla pe teritoriul intreprinderii) peste care se va suprapune activitatea industriala aferenta Fabricii de cherestea nou proiectata (care adaoga activitaile de depozitare busteni, sortare, taiare, decojire, debitare, uscare, rindeluire, trafic auto si CF suplimentar).

- Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest, aria analizata - Traficul feroviar corespunzator magistralei CF-Brasov-Sighisoara. - Activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.

Sanatate Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: - Funcţionarea capacitătilor industriale de pe amplasamentul PUZ sau din vecinătatea

acestuia. - Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. (Utilizarea ca apă

potabilă, a apei din pânza freatică (prin intermediul fântânilor) a căror calitate variază în funcţie de depărtarea de sursele de poluare posibile, în special de grajduri, fose septice, etc).


Biodiversitate Din analiza situaţiei existente reies următoarele:

- Amplasamentul PUZ nu este situat într-o zonă de importanţă deosebită pentru

mediu şi nici la limită sau în vecinătate. Cea mai apropiată zonă protejată este situl NATURA 2000 ROSCI0055- “Dealul Cetăţii – Lempeş-Mlastina Harman” ce este situat în partea de est a amplasamentului PUZ la o distanţă de cca. 4 Km.

- Perimetrul se află într-o zonă lipsită de interes major din punct de vedere al biodiversităţii.

Mediul social si economic

Din analiza situaţiei existente reies următoarele disfuncţionalitati principale: - In oraşul Braşov, se impun stringent masuri în unele cartiere, pentru a

contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj şi de îmbătrânirea populaţiei. In contextul crizei economice mondiale ce a afectat şi ţara noastră şi implicit şi pe locuitorii municipiului Braşov, ce a dus la falimentare unui număr considerabil de societăţi comerciale şi la mărire numărului de şomeri, este necesar promovare unor noi proiecte de investiţii.

- Dezafectarea societătilor industriale din oraş a necesitat găsirea unor noi amplasamente pentru zone industriale care să creeze locuri de muncă.

- Necesitatea crearii unor zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii.

- Ponderea foarte redusa a echipamentelor si dotarilor conexe locuirii (comert, servicii, sanatate, sport, agremet, etc).

Gospodărirea deşeurilor

Implementarea Fabrici de cherestea propusa prin PUZ nu generează alte categorii de deşeuri faţa de planul de management întocmit pe amplasamentul industrial existent, iar deşeurile generate suplimentar diferă numai cantitativ. Se are in vedere valorificarea integrala a lemnului rotund pentru obţinerea cherestelei, o parte prin utilizare interna, drept combustibil biomasă la centrala termica pe bază de biomasă, iar o parte prin valorificare (in industria hârtiei şi celulozei, în industria plăcilor de PAL şi peleţilor sau ca material combustibil biomasă).

Peisajul

Zona studiată este ocupată în prezent parţial de funcţiunea de locuire, reprezentată de case individuale pe lot, cu regim de înalţime mic şi de o zonă industrială reprezentată în principal de fabrica de produse lemnoase Kronospan. Se remarcă lipsa dotarilor si



Factor de mediu


echipamentelor conexe locuirii, cum ar fi dotările comerciale şi de servicii, de loisir, sport, spaţii verzi. Raportul spaţiu liber – spaţiu construit este net în favoarea spaţiului liber. Zona, beneficiind de o suprafaţă foarte mare de teren liber de construcţii, oferă astfel un suport pentru dezvoltare urbană, pentru extinderea oraşului în partea de nord, nord-est. Această dezvoltare urbană are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone transformand-o într-un cartier urban al Braşovului. Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din judetul Brasov, zona analizata se gaseste la o distanta apreciabila fata de acestea, si nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora.

Solul/ Utilizarea terenurilor

Din analiza situatiei existente rezulta urmatoarele aspecte: - Folosinţa actuală a terenurilor este pentru agricultură, zone rezidenţiale, zone

industriale şi prestării servicii. - Culoarul liniilor aeriene de inalta tensiune care strabate zona genereaza prin zona ei

de influenta o suprafata mare cu interdictie de construire - Terenul este parcelat şi majoritatea parcelelor sunt libere de construcţii. - Exista parcele fara acces, cu un raport al laturilor total disproportinat in favoarea

adincimii (loturi foarte lungi si inguste) . - Suprafata de amplasare a utilajelor tehnologice si a celorlate spatii active (cai de

aces, depozite,etc) din cadrul zonei industriale existente dar si a celei propuse este protejata prin betonare sau alte masuri specifice iar emisiile de gaze preconizate nu sunt de natura sa afecteze solul.

- Zona industriala existenta este reprezentata de fabrica de produse lemnoase apartinind societatii comerciale KRONOSPAN ce a fost cuprinsa in PUZ Zona Garii aprobat cu HCL 255/1998. Zona industriala noua cuprinde zona prevazuta in PUG necesara stramutarii industriilor din zona centrala a orasului si amplasamentul, proprietatea societatii comerciale Kronospan, pentru construirea unei fabrici de cherestea.

11.4 . Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional care sunt relevante pentru plan şi modul cum s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sunt prezentate centralizat in tabelul urmator În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate de mediu care au fost formulate ţinând cont de obiectivele şi obligaţiile naţionale şi internaţionale pe care le are România în domeniul mediului. În continuare se prezintă sub formă tabelară aceste obiectivele de mediu specifice pentru PUZ propus, grupate în categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu obiectivele de mediu stabilite la nivel naţional, regional şi local).



Factor de mediu: APA – CALITATEA NECORESPUNZATOARE A APEI (Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila)

Starea actuală Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi

local Obiective de mediu stabilite prin PUZ

Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila. - Locuitorii din zona nu sunt racordati la sistemul

centralizat de alimentare cu apa. - Alimentarea cu apă a zonei este aigurată prin puţuri

forate a cărei potabilitate variază în funcţie de distanţa de sursele de poluare. Cantitatea şi calitatea apei potabile variază în funcţie de depărtarea de sursele de poluare ceea ce rezultă ca o problemă relevantă că asigurarea cu apă potabilă este necorespuzătoare datorată inexistenţei unei delimitări corespunzătoare a zonelor de protecţie sanitare şi a deficienţei în monitorizare a calităţii apei potabile. Cercetările au arătat că la adâncimi de 40-50m apele subterane sunt corespunătoare pentru alimentarea cu apă. Apa subterană este folosită de unităţile economice şi industriale din zonă şi de locuinţele private de pe amplasamentul PUZ.

- Datorită lipsei sistemului de canalizare în zona proiectului

propus există posibilitatea poluării apelor subterane. - In prezent societatea KRONOSPAN ROMANIA, isi asigura

necesarul de apa pentru nevoi igienico-sanitare, nevoi tehnologice si pentru stingerea incendiilor printr-un sistem propriu de alimentare compus din 3 foraje, bazine de inmagazinare si statii de pompare.

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apă Obiective specifice:

- Satisfacerea cerinţelor de apă la sursă pentru populaţia din mediul urban şi rural prin valorificarea superioară a capacităţilor disponibile ale surselor existente pentru acoperirea deficitelor de apă potabilă.

- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare din aglomerările urbane prin Reabilitarea şi extinderea sistemelor de distribuţie a apei din municipii şi oraşe.

În programul Companiei "APA" din Braşov este prevăzută realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă în cartierul Stupini. Lucrările sunt cuprinse în programul ISPA care s-a aprobat la organismele aferente Consiliului Europei.

Legea Apelor Nr.107/1996, modificată şi completată cu Legea nr.310/2004, Legea nr. 112/2006, modificata si completata de OUG nr.12/2007 .

Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr.311/2004

Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUZ stabileşte ca toate construcţiile de pe amplasament să fie racordate la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-şi aibă asigurat necesarul de apa din sursă proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braşov.



Factor de mediu:APA-Absenta retelelor de canalizare menajere:



Absenta retelelor de canalizare menajere si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere. Construţiile de pe amplasamentul PUZ nu sunt racordate la sistemul de canalizare. Evacuarea apelor uzate de la construcţiile existente se rezolvă prin bazine vidanjabile, fose septice, sau alte sisteme locale. In prezent, ca solutie provizorie, pina la finalizarea lucrarilor de canalizare ape menajere, KRONOSPAN ROMANIA colecteaza apele uzate menajere din incinta fabricii existente, in bazine vidanjabile si le evacueaza prin vidanje catre o statie de epurare.

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apă Obiective specifice: Extinderea reţelelor de canalizare din aglomerările urbane;

Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV.

Legea Apelor Nr.107/1996, modificată şi completată cu Legea nr.310/2004, Legea nr. 112/2006, modificata si completata de OUG nr.12/2007 . HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005 si HG nr.210/2007

Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUZ stabileşte ca racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru toate construcţiile de pe amplasament. Conform Avizului de Gospodarire a Apelor nr.344/2009 privind „PUZ Strunga Mieilor”, evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV. In partea de nord a zonei studiate au fost amplasate de o parte si de alta a pariului Ghimbasel doua statii de pompare care vor prelua apele menajere din cartierul Stupini si le vor refula intr-o conducta catre statia de epurare oraseneasca. Indicatorii de calitate pentru apele menajere se vor incadra la descarcare in canalizarea urbana in limitele admise conform prevederilor legii (NTPA 002/2002) si actelor de reglementare detinute.



Factor de mediu: APA-Sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale

Starea actuală Obiective de mediu

la nivel naţional, regional şi local


Sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale. - Apele pluviale de pe amplasamentul PUZ (exclusiv apele pluviale provenite din incinta industrială existenta apartinind fabricii de produse lemnoase KRONOSPAN) se scurg libere la nivelul solului. - Apele pluviale de pe platforma Kronospan (46,65 ha) se evacueaza astfel: - Apele pluviale de pe acoperisurile

constructiilor sunt colectate de o reta de canalizare cu descarcare intr-un bazin tampon de retentie.

- Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri sunt colectate de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de retinere a resturilor lemnoase si prin separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de retentie. Bazinul are dublu rol, de a asigura inmagazinarea apei pluviale cu un debit mai mare de 700 l/s si de decantare suplimentara. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate prin 2 conducte care subtraverseaza calea ferata si descarca apele in pariul Timis prin 2 guri de varsare.

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apă Obiective specifice: Extinderea reţelelor de canalizare din aglomerările urbane; - Legea Apelor Nr.107/96, modificată + Legea nr.310/04, + Legea nr. 112 /06, +OUG nr.12/07 . - HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005 si HG nr.210/2007. - Ordinul 161/2006 de aprobare a Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a apelor de suprafata.

Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUZ luat în studiu stabileşte ca amenajările pe orice teren trebuie să permită scurgerea apelor meteorice la reţeaua colectoare a acestora. Conform Avizului de Gospodarire a Apelor nr.344/2009 privind „PUZ Strunga Mieilor”, Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUZ se va face astfel: - Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate, ( exclusiv de pe platforma

industriala existenta apartinind Fabricii Kronospan -46,65ha) vor fi colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un canal. Inainte de descarcarea apelor pluviale in paraul Ghimbasel, acestea vor fi trecute prin separtoare de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de coalescente si opritoare de difuzie. Canalul va urma un traseu de la sud la nord si va conduce apele catre un canal deschis existent, situat paralel cu pariul Ghimbasel. Din acest canal, apele vor fi descarcate in pariul Gimbasel astfel:

la debite mici ale paraului Ghimbasel, apele vor fi descarcate gravitational prin susubtraversarea cu clapet existenta;

la debite mari ale paraului Ghimbasel, in situatia blocarii clapetei de evacuare si la debite de ape pluviale colectate din zona studiata in PUZ de peste 500 l/s, apele pluviale vor fi directionate catre un bazin de retentie si prin intremediul unei staii de pompare vor fi descarcate in regim controlat prin conducta de refulare amplasata peste digul de protectie, in paraul Ghimbasel.

- Evacuarea apelor pluviale de pe platforma actuala a Fabricii de placi din aschii lemnoase,

apartinind societatii Kronospan(46,65 ha) se realizeaza astfel: Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor sunt colectate de o reta de canalizare

cu descarcare intr-un bazin tampon de retentie. Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri sunt colectate

de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de retinere a resturilor lemnoase si prin separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de retentie. (Restul apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,5ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape pluviale prevazute in prezentul PUZ).

Apele pluviale se vor incadra la descarcare in apele de suprafata in limitele admise conform prevederilor legii (NTPA 001/2002) si actelor de reglementare detinute.



Factor de mediu:AER



Calitatea aerului din zona este influentata de urmatoarele aspecte: -Poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare apartinind zonelor industriale existente. -Poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13. -Poluarea aerului datorata lipsei spatiilor verzi amenajate (perdele verzi, zone verzi de aliniament, spatii verzi amenajate).

Menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate Adoptarea măsurilor necesare pentru limitarea pâna la eliminare a efectelor negative asupra mediului. - Minimizarea impactului asupra

calitatii aerului. - Controlul nivelului de poluare

prin aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor pentru reţinerea poluanţilor şi/sau prin introducerea de tehnologii mai puţin poluante.

- Monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi în aer.

- Introducerea/utilizarea combustibililor care generează emisii reduse de poluanţi.

- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.

- Ridicarea standardului de locuire în mediul urban şi rural.

- Crearea, reabilitarea şi extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi în municipii şi oraşe.

- Reducerea poluării atmosferice asociată activităţilor industriale.

- Reducerea emisiilor de poluanţi specifici traficului auto.

Regulamentul local de urbanism stabileşte urmtoarele reglementari : - Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea aerului, apelor,

solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise.

- Delimitarea zonelor industriale prin perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale;

- Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte.

- Pentru fabrica de cherestea propusa prin proiect, utilajele tehnologice au fost echipate si racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de compozitia granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in curentul de aer inainte de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se obtina randamentele optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica pe baza de biomasa corespunde ultimelor standarde tehnologice, este prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii. Conform fisei tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul 462/1993. Centrala termica va produce combinat si energie termica si energie electrica. Aschiile de lemn care rezulta din operatia de rindeluire sunt retinute in instalatii mari si performante de filtrare, prevazute cu filtre textile. În functie de anotimp, aerul filtrat este recirculat in hala sau evacuat in atmosfera.

- Emisiile din zona industriala vor avea o valoare cumulata care rezulta din emisiile existente si cele noi. Din analiza situatiei actuale cumulata cu situatia proiectata, rezulta ca se respecta valorile limita permise prin lege. Pentru noxele provenite din sursele dirijate existente pe amplasamentul Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind S.C. »KRONOSPAN ROMANIA »SRL, cumulat cu emisiile provenite din proiectul fabricii de cherestea, au fost întocmite hărţi de dispersie ţinând cont de tipul de poluant, condiţiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosului de dispersie, rata de emisie a poluantilor, etc. Hărţile de dispersie au fost întocmite pentru situaţiile cele mai dezavantajoase şi anume, inclusiv în conditii extreme în care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcţionare şi conditii meteorologice de calm atmosferic şi instabilitate termică. Conform rezultatelor de modelare matematica a rezultat că in situatia propusa (cu implementarea noilor capacităţi de producţie), nivelul poluanţilor nu va depăşii valorile limita admise .


Factor de mediu: ZGOMOT





Nivelul de zgomot: Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si

feroviar aferent si care se afla pe teritoriul intreprinderii). - Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste

la Vest , aria analizata. - Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-

Sighisoara - Activităţi specifice aşezărilor umane din zonă. Pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu inaltimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). De notat ca bermele trebuiau sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente, este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov –Sighisoara, dar si altor activitati casnice. Masuratorile efectuate de APM Brasov , in imediata vecinatate a fabricii de placi din aschii lemnoase apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL, inspre strada Baciului, in zona unde valul de pamint este intrerupt, relevă faptul că nivelul de zgomot se încadrează în limitele impuse de STAS 10 009-88 .

Reducerea zgomotului si vibratiilor in cartierele sensibile. Reducerea poluarii fonice din industrie si transporturi in asezarile umane. - DIRECTIVE 2002/49/EC OF THE EUROPEAN

PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL, of 25 June 2002 relating to the assessment and management of environmental noise.

- HG 321/2002 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental cu completarile si modificarile ulterioare.

- STAS 10009-88: Acustică urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (se referă la zgomotul exterior).

- Ghidul privind adoptarea valorilor – limita si modul de aplicare a acestora atunci cand se elaboreaza planurile de actiune, pentru indicatorii Lzsn si Lnoapte, in cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale si in aglomerari, traficul feroviar pe caile ferate principale si in aglomerari, traficul aerian pe aeroporturile mari si / sau urbane si pentru zgomotul produs in zonele din aglomerari unde se desfasoara activitati industriale prevazute in Anexa 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006.

Regulamentul local de urbanism stabileşte urmtoarele reglementari: - Sunt admise activitati industriale cu spatii

de productie care sa nu permita poluarea fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise.

- Sunt prevazute perdelele de protectie in

latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale;

- Fabrica de chereseea propusa prin proiect

va fi prevazuta cu masuri de siguranta la sursele puternic emiţătoare de zgomot, (ecranări locale, carcasări locale, etc) astfel incit nivelul de zgomot preceput sa se incadreze in limitele admise de legislatia in vigoare. La punerea in functiune a fabricii de cherestea va fi facuta o monitorizare atentă pentru identificarea la timp si corecţia eventualelor probleme.



Aspect : SANATATEA UMANA

Starea actuală Obiective de mediu la

nivel naţional, regional şi local


Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: - Funcţionarea capacitătilor industriale de pe amplasamentul PUZ sau din vecinătatea

acestuia. - Utilizarea ca apă potabilă, a apei din pânza freatică (prin intermediul fântânilor) a

căror calitate variază în funcţie de depărtarea de sursele de poluare posibile, în special de grajduri, fose septice, etc. (Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila).


Conform documentaţiei de urbanism PUG (Plan Urbanistic General) zona situată în perimetrul PUZ are destinaţia de locuinţe şi funcţiuni complementare, zonă industrială şi prestări servicii. Până în prezent nu a existat o sistematizare urbanistică a zonei. Zonele rezidenţiale s-au construit fie grupat fie singulare dispersate pe amplasament în funcţie de propietate. Necunoaşterea efectelor radiaţiilor electromagnetice asupra populaţiei a dus la construirea de locuinţe pe amplasamentul studiat în apropierea liniilor de înaltă tensiune. Din perspectiva evaluarii de risc pentru Obiectivul Fabrica OSB, Fabrica de Cherestea apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu. Concluzii generale: e) Starea de sănătate ca şi condiţie iniţială este favorabilă amplasării viitoarelor

investiţii ale SC Kronospan Romania S.R.L. în zona aleasă. f) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu creşte cu apropiere de amplasament ci


g) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, luând în calcul condiţiile initiale de mediu şi sănătate, scade oadată cu îndepărtarea de amplasamentul noilor investiţii aparţinând SC Kronospan Romania S.R.L. (această concluzie face referire doar la condiţile iniţiale de mediu şi sănătate şi nu la cele caracteristice funcţionării acestor aspecte care se regăsesc în lucrarea de evaluare a riscului şi impactul asupra stării de sănătate pentru noile investiţii).

h) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al stării de sanatate ca şi condiţie iniţială.

Îmbunătăţirea calităţii mediului şi asigurarea unui nivel înalt al calităţii vieţii în zonele urbane şi rurale - dezvoltarea aşezărilor

umane în zone care nu sunt supuse riscurilor naturale şi agenţilor poluanţi;

- reducerea pierderilor energetice datorate izolării termice ineficiente;

- crearea, reabilitarea şi extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi în municipii şi oraşe;

- reducerea poluării atmosferice asociată activităţilor industriale;

- reducerea emisiilor de poluanţi specifici traficului auto;


- reducerea poluării fonice în mediul urban, în zonele industriale şi în zonele cu trafic aerian sau feroviar;

- realizarea de perdele vegetale de protecţie.

Regulamentul local de urbanism stabileşte urmatoarele reglementari - Vor fi admise activitati industriale cu spatii de productie care

sa nu permita poluarea atmosferica si fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise

- Delimitarea zonelor industriale. Se prevad perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale;


- Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament) .


Pentru siguranta, conform Avizului Sanitar nr.2084/A/27.08.2009, pentru PUZ-„Strunga Mieilor”, va fi implementat un program de conformare pentru starea de sănătate a populaţiei in relatia cu Fabrica de placi din aschii lemnoase si Fabrica de cherestea propusa prin proiect (apartinind KRONOSPAN), care prevede o serie de masuri cum sunt: - Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar. - Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de

APM si DSP Brasov si a traficului rutier. - Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei industriale - Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca. - Impermeabilizarea bazinului de decantare si controlul calitatii

apei de profunzime din zona amplasamentului, etc



Factor de mediu: DESEURI

Starea actuală Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi local Obiective de mediu stabilite prin PUZ

Deseuri: Pe amplasamentul industrial existent din cadrul PUZ există întocmit un management al deşeurilor cu colectarea separată a acestora pe categorii precum şi reutilizarea, valorificarea şi reciclarea. In restul zonei din PUZ acestea acestea sunt colectate neselectiv în pubele.

Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor şi asigurarea gestionării în siguranţă a substanţelor chimice periculoase Obiective specifice: - Prevenirea apariţiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri generate; - Reducerea cantităţii de deşeuri eliminate prin reciclare şi valorificare

energetică; - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, în vederea atingerii

ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii, anvelope;

- asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor; - implementarea planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel regional, judeţean

şi local;

Respectarea măsurilor din planul de management al deşeurilor întocmit pentru platforma industrială KRONOSPAN cu includerea în planul de management a cantităţilor suplimentare de deşeuri ce se vor genera. Colectarea selectivă a deşeurilor pe întreg amplasament PUZ. Implementarea proiectului Fabrici de cherestea nu generează alte categorii de deşeuri faţa de planul de management întocmit, deşeurile generate suplimentar diferă numai cantitativ.

Factor de mediu : SOL

Starea actuală Obiective de mediu la nivel naţional, regional

şi local Obiective de mediu stabilite prin PUZ

Starea actuală a solului pe amplasament poate fi deteriorată datorită următoarelor acţiuni; - Folosirea îngrăşemintelor în zona cu terenuri agricole. - Depuneri de pulberi datorită circulaţiei rutiere şi a

activităţilor industriale din zonă. - Infiltraţii la nivelul solului cu ape pluviale potential

contaminate provenite de pe platformele drumurilor. Suprafata unde unde sunt amplasate utilajele tehnologice si celelalte spatii active (cai de aces, depozite,etc) din cadrul zonei industriale existente este protejata prin betonare sau alte masuri specifice iar emisiile de gaze preconizate nu sunt de natura sa afecteze solul. Nu au fost semnalate soluri cu potential de contaminare istoric.

Reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor Îmbunătăţirea calităţii solurilor şi utilizarea durabilă a resurselor de sol - Identificarea, investigarea şi

refacerea/remedierea siturilor contaminate istoric.

- Remedierea zonelor afectate de poluări accidentale;

- Reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere.

- Reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi antropice.

Implementarea planului de mangement al deşeurilor pentru întreaga platformă industrială ce va include şi noile capacităţi de producţie. Reducerea poluării solului prin gestionarea adecvată a deşeurilor de pe amplasament. Reducerea poluării solului prin implementarea unui sistem de transport adecvat. Reducerea poluării solului datorită infiltraţiilor cu ape pluviale potential contaminate prin construcţia reţelelor de ape pluviale.



11.5 Potenţialele efecte semnificative asupra mediului

Pentru identificarea potenţialelor efecte asupra mediului asociate proiectului, care stau la baza PUZ propus, s-au avut în vedere atât obiectivele de mediu strategice şi specifice planului propus cât şi problemele de mediu identificate. Pentru zona luată în studiu evaluarea s-a făcut numai pentru aspectele caracteristice acestei zone, asupra cărora s-a considerat că proiectul va avea un impact probabil. Evaluarea a fost efectuată ţinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut în vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative asupra mediului. Totodată s-a ţinut cont de durata prognozată a impactului , pe termen scurt, mediu sau lung, permanente şi temporare pozitive şi de categoria impactului pozitiv sau negativ. Efectele cumulative sunt importante în situaţia în care mai multe activităţî au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ, sau atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se realizaze în realitate. Un exemplu al acestui mod de abordare a evaluării, în care efectele cumulative rezultă ca urmare a metodelor utilizate, a fost prezentat pentru factorul de mediu aer si zgomot la care s-au luat în considerare emisiile simultane de poluanţi si zgomot din diferite puncte ale amplasamentului PUZ. Câmpurile concentraţiilor de poluanţi si intensitati de zgomot rezultate din modelare includ în fiecare punct contribuţiile cumulate ale tuturor surselor de emisie. Pentru fiecare dintre factori de mediu relevanţi pentru plan, a fost efectuată predicţia impactului potenţial generat de activităţile proiectului prin utilizarea de metode expert, au fost aplicate măsurile de prevenire/diminuare prevăzute prin proiect şi s-a evaluat în final impactul rezidual, luând în considerare criteriile de evaluare şi categoriile de impact stabilite. Rezumativ, pentru aspectele de mediu identificate ca fiind relevante (sanatate, aer, nivel zgomot), in continuare se prezinta formele de impact, grupate pe aspecte de mediu: 11.5.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei Una din problemele de mediu identificate este faptul ca nu exista date concrete privind cuantificarea efectelor poluarii factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Ca atare, pentru cuantificarea efectelor poluarii asupra sanatatii populatiei a fost elaborat de catre Centrul de Mediu si Sanatate din Cluj Napoca „Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul “Kronospan Romania”.



Din perspectiva evaluarii de risc pentru obiectivul Fabrica OSB si Fabrica de Cherestea propusa prin proiectul apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu. Concluzii generale: a) Starea de sănătate ca şi condiţie iniţială este favorabilă amplasării viitoarelor





Avind in vedere masurile prevazute a se realiza, (vor fi admise activitati industriale care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele admise, sunt prevazute perdele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale si de prestari servicii, se va respecta un program de monitorizare strict, indicatorii de sanatate vor fi monitorizati conform Avizului Sanitar, Fabrica de cherestea propusa va fi prevazuta cu echipamente de depoluare la cele mai inalte standarde, alimentarea cu apa potabila si evacuarea apelor uzate menajere si pluviale se va face centralizat , etc) se asigura protectia sanatatii umane si deci se poate considera ca impactul global asupra starii de sanatate a populatiei va fi unul neutru. 11.5.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului Calitatea aerului în zona PUZ poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale zonelor industriale existente si propuse, precum si de poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13. Emisiile in aer din zona industriala propusa, se vor cumula cu emisiile deja existente. Din analiza situatiei actuale cumulat cu situatia propusa se poate aprecia ca impactul activitatilor industriale asupra factorului de mediu aer se va incadra in limitele admise de legislatia de mediu in vigoare. Pentru noxele provenite din sursele dirijate existente pe amplasamentul Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind S.C. »KRONOSPAN ROMANIA »SRL, cumulat cu emisiile provenite din activitatea propusa prin proiectul Fabricii de cherestea, au fost întocmite hărţi de dispersie ţinând cont de tipul de poluant, condiţiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosului de dispersie, rata de emisie a poluantilor, etc . Hărţile de dispersie au fost întocmite pentru situaţiile cele mai dezavantajoase şi anume inclusiv în conditii extreme în care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcţionare şi conditii meteorologice de calm atmosferic şi instabilitate termică. Conform rezultatelor modelarii matematice a rezultat că atit în situaţia actuală cit si in cea viitoare (cu



implementarea noilor capacităţi de producţie), nivelul poluanţilor nu va depăşii valorile limita admise la imisie . Pentru fabrica de cherestea propusa pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL utilajele tehnologice au fost prevazute a fi echipate si racordate la instalatii de captare, retinere si/sau distrugere a poluantilor, astfel incit sa se obtina randamente maxime de captare si/sau distrugere a poluantilor. In functie de parametri mentionati anterior, pentru fiecare utilaj in parte, s-au ales si dimensionat corespunzator tipul instalatiei de epurare, debitele de exhaustare, suprafetele filtrante, inaltimea si diametrul cosurilor de dispersie, etc. Instalatiile de filtrare alese au randamente mari de retinere. Centrala termica pe baza de biomasa propusa prin proiectul Fabricii de cherestea corespunde ultimelor standarde tehnologice, fiind prevazuta cu electrofiltru pentru filtrarea pulberilor si echipamente pentru reglarea automata a arderii. Conform Cartii tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul 462/1993. Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL in raport cu Fabrica de placi de aschii lemnoase existenta si Fabrica de chereseta propusa, in zonele invecinate a fost estimat cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera. Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde « Conditii de calitate a aerului din zonele protejate » si/sau Ordinului 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a anumitor poluanti in aerul inconjurator. Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, chiar si in conditii extreme de functionare (conditii meteorologice dezavantajoase si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice) nu a fost depasita valoarea concentratiei admise la imisie conform Ordinului 592/2002 sau CMA conform STAS 12574/1987. Fata de limita sitului Natura 2000-ROSO0055-Dealul Lempes, situat la cca. 4 Km de amplasamentul PUZ, in partea de Est a localitatii Sampetru, concentratiile calculate sunt aproape “zero”, si prin urmare , acestea nu pot fi influentate de activitatea industriala KRONOSPAN. Fata de cea mai apropiata zona de locuinte situate pe strada Baciului, in imediata vecinatate a zonei industriale existente, concentratiile calculate au valori mult sub limitele admise la imisie conform Ordinului 562/2002 sau STAS 12574/87. Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate, se poate aprecia ca activitatea desfasurata pe amplasamentul industrial existent, cumulat cu activitatea industriala propusa prin PUZ, in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major privind afectarea populatiei din vecinatate iar impactul global asupra factorului de mediu aer, va fi unul neutru.



11.5.3 Aspect de mediu –Nivel de zgomot Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si

care se afla pe teritoriul intreprinderii) peste care se va suprapune activitatea industriala propusa, aferenta Fabricii de cherestea (care adaoga activitaile de depozitare busteni, sortare, taiare, decojire, debitare, uscare, rindeluire, trafic auto si CF suplimentar)


- Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara - Activităţi specifice aşezărilor umane din zonă. Zgomotul şi vibraţiile generate de traficul rutier reprezintă o problemă de fond cu un efect semnificativ asupra oamenilor care locuiesc în imediata vecinătate a drumului naţional DN13. De asemenea asupra locuitorilor din apropierea tronsonului de cale ferată Braşov - Sighişoara, există un impact datorită zgomotului şi vibraţiilor provocate de traficul feroviar. Pentru prezentarea datelor privind nivelul de zgomot pentru situatia actuala au fost facute apreciari prin evaluarea nivelului de zgomot prin modelare matematica . De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov –Sighisoara, dar si altor activitati casnice. De notat ca pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu inaltimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). Bermele trebuiau sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport. Pe baza informatiilor privind starea actuala si a informatiilor prevazute prin proiect s-au putut face unele previziuni in vederea evaluarii nivelurilor de zgomot dupa implementarea PUZ, cand vor exista sursele si activitatile legate de existenta Fabricii de cherestea. Conform evaluarii privind distributia nivelurilor de zgomot pentru situatia proiectata, se pot concluziona urmatoarele:

- Tinind cont de masurile de siguranta prevazute la sursele puternic emiţătoare de zgomot, (ecranări locale, carcasări, etc) o estimare a nivelurilor de zgomot dupa implementarea proiectului, arata o crestere nesemnificativa, pastrandu-se, totusi, pentru zona locuita, la valori sub 50 dBA; Nivelul de zgomot in zona vulnerabila receptorilor sensibili (zona de locuinte de pe strada Baciului), se va situa in general la valori cuprinse intre 45-50dB(A), valori mai mari inregistrindu-se in apropierea drumului national DN13, a caii ferate Brasov-Sighisoara precum si in imediata apropiere a strazii Baciului, (datorita traficului auto pe DN13, a traficului CF pe ruta Brasov Sighisoara si a traficului usor pe Str.Baciului).

- Conform rezultatelor estimate se poate aprecia ca valorile masurate se incadreaza in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88. (Limitele admisibile ale nivelului de zgomot urban -paragraf 2.2-tabel 3, limita



admisibila a nivelului de zgomot la limita incintei industriale este de 65 dB, iar conform paragrafului 2.5 valoarea nivelului de zgomot exterior cladirii este de 50dB.) De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov –Sighisoara, dar si altor activitati casnice.

Tinind cont de nivelul de zgomot de fond existent datorita amplasarii PUZ intre drumul national DN 13 si calea ferata Brasov Sighisoara se poate aprecia ca impactul global asupra zonei PUZ, generat de implementarea noului proiect va fi negativ nesemnificativ pe termen lung. Avind in vedere masurile realizate si prevazute prin proiect a se realiza pentru zona industriala apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”, cum sunt: existenta unui val de pamint intre zona industriala si zona cu receptori sensibili, organizarea unor perdelele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale si de prestari servicii, aplicarea unor masuri specifice direct la sursele de zgomot conform unor proiecte de specialitate, se poate aprecia ca prin realizarea Fabricii de cherestea pe amplasamentul PUZ, valorile nivelului de zgomot se vor incadra in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88.

11.6 Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului

Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante şi atingerea obiectivelor propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor măsuri concrete care să asigure prevenirea, diminuarea şi compensarea cât mai eficientă a potenţialelor efecte adverse asupra mediului identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUZ-lui propus. În continuare se prezintă măsurile propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui posibil efect advers asupra mediului datorită implementării proiectului în faza PUZ propus precum şi măsuri menite să accentueze efectele pozitive asupra mediului.



11.6.1 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

Pentru a preântâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se impun următoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafaţă, ce vor fi luate în calcul la următoarea fază de proiectare: 11.6.1.1 Referitor la retelele de canalizare menajere si pluviale: Se va impune obligativitatea tuturor construcţiilor de pe amplasamentul PUZ să se conecteze la reţeaua de canalizare ce se află în curs de execuţie, pentru a elimina scurgerile de poluanţi din fose septice, bazine vidanjabile sau evacuari neautorizate in emisari. Se au in vedere urmatoarele: • Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele

centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV.

• Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUZ se va face astfel: - Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate, (exclusiv de

pe platforma industriala existenta apartinind Fabricii Kronospan -46,65ha) vor fi colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un canal. Inainte de descarcarea apelor pluviale in paraul Ghimbasel, acestea vor fi trecute prin prin separtore de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de coalescente si opritoare de difuzie Canalul va urma un traseu de la sud la nord si va conduce apele catre un canal deschis existent, situat paralel cu pariul Ghimbasel

- In prezent evacuarea apelor pluviale de pe platforma Kronospan(46,65 ha) se realizeaza astfel:

o Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor sunt colectate de o reta de canalizarecu descarcare intr-un bazin tamponde retentie

o Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri sunt colectate de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de retinere a resturilor lemnoase si prin separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de retentie. Bazinul are dublu rol, de a asigura inmagazinarea apei pluviale cu un debit ma mare de 700 l/s si de decantare suplimentara. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate prin 2 conducte care subtraverseaza calea ferata si descarca apele in pariul Timis prin 2 guri de varsare. Restul apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,5ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape pluviale prevazute in prezentul PUZ.

• Se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;

• Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata în ape de suprafata sau canalizarea urbană şi se va verifica modul de încadrare a indicatorilor faţă de limita admisă conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, şi de Autorizaţia de Gospodarirea Apelor; Persoanele nominalizate prin decizie, responsabile cu problemele de deversare a apelor uzate în canalizare, vor urmări în permanenţă calitatea apelor uzate deversate în părâul Timişul Sec;



• Impermeabilizarea bazinului de decantare şi controlul apei de profunzime de pe amplasamentul PUZ.

• Deşeurile colectate din se vor depozita temporar pâna la eliminare în mijloace de depozitare adecvate pentru fiecare tip de deşeu.

• Pentru obţinerea avizului de traversare a a conductei de evacuare a apelor pluviale (la debite mari) peste părâul Ghimbăşel, mal drept, se va înainta către Administraţia Naţională “Apele Române” documentaţia tehnică întocmită conform legislaţiei apelor în vigoare.

• Inainte de descărcarea apelor pluviale în părâul Ghimbăşel, acestea vor fi trecute prin separatoare de nisip şi hidrocarburi prevăzute cu filtre coalescente şi opritoare de difuzie;

• Obiectivele industriale de pe amplasamentul PUZ ce vor utiliza apa în scop tehnologic sau care prin profilul de activitate pot genera un impact negativ asupra resurselor de apă de suprafaţă sau subterane vor înainta conform legislaţiei apelor în vigoare la SGA documentaţiile tehnice pentru obţinerea avizului sau autorizaţia de gospodărire a apelor;

• Se va respecta zona de protecţie a digurilor părâului Ghimbăşel. Pe această zonă nu se vor amplasa construcţii cu caracter permanent.

11.6.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUZ stabileşte ca toate construcţiile de pe amplasament să fie racordate la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-şi aibă asigurat necesarul de apa din sursă proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braşov. În programul Companiei "APA" din Braşov este prevăzută realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă în cartierul Stupini. Racordul la conducta de distributie ce va fi amplasata pe DN13 se va realiza prin doua bransamente. Retelele de distributie vor fi amplasate pe strazile interioare. 11.6.2 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer - Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea

aerului, apelor, solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise

- Se prevad perdele de protectie in latime de 30,00 m perimetral zonei industriale; - Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile

principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte.

- Pentru fabrica de cherestea propusa utilajele tehnologice fost echipate si racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de compozitia granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in curentul de aer inainte de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se obtina randamentele optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica este



de ultima generatie, prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii. Conform Cartii tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul 462/1993. Pulberile de lemn care pot rezulta din operatia de rindeluire sunt retinute in filtre textile cu posibilitatea ca in functie de anotimp, aerul filtrat sa se recircule in hala sau sa se evacueze in atmosfera.


- Indicatorii de calitate ai factorului de mediu „AER” vor fi monitorizati strict . Se va urmarii încadrarea lor în obiectivele de mediu la nivel naţional stabilite prin Ord. MAPPM 462/1993, Ordinul 592/2002, STAS 12574-87.

- Spatiile verzi vor ocupa 25% din suprafata terenului afectata fiecarei constructii - Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile

principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament).


- Stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zona locuintelor a mijloacelor de transport;

- Utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;

11.6.3 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar să se aplice următoarele măsuri:

- Instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe amplasament.

- Realizarea unei retele de canalizare centralizate. - Betonarea suprafetelor active .

11.6.4 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu

“sanatatea umana”: - Vor fi admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita

poluarea factorilor de mediu peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise

- Acoperirea valurilor (bernelor) de pămât dispre latura de nord si nord vest (spre strada Baciului) cu vegetaţie si intretinerea ei.

- Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, conform HG 525/ 1996, in cadrul fiecarei parcele si perdele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale;



- Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament).


- Perdelele de vegetaţie se vor realiza în baza unui studiu şi va trebui să ia în calcul câteva aspecte esenţiale cum sunt creşterea rapidă a vegetaţiei, durabilitatea perdelei de vegetaţie, etc.

- Controlul impermeabilizarea bazinului de decantare. - Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Brasov si a

traficului rutier. - Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei industriale. - Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca. - Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar . - Dotarea zonei luată în studiu cu o infrastructură corespunzătoare privind

managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică, canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi îmbunătăţirea sănătăţii;

11.6.5 Măsuri de diminuarea impactului asupra biodiversităţii

Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun să se ia următoarele măsuri:

- Protejarea habitatelor instalate de-a lungul albiei părâului Ghimbăşel, astfel incit să nu fie afectate de lucrările de implementare a proiectului.

- Păstrarea unei suprafeţe de 25% din aria amplasamentului ca zonă verde. - Acoperirea valurilor (bernelor) de pămât cu vegetaţie si intretinerea ei. - Aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării atmosferice ceea ce va duce la

reducerea impactului asupra florei şi faunei.

11.6.7 Măsuri de diminuarea impactului asupra peisajului

- Proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în piesaj conform recomnadărilor din regulamentul PUZ.

- Se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa funcţională să poată avea un impact negativ asupra mediului.

- Aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;

- Orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie armonios în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast.

- Să se respecte procentul de 25% din suprafaţa PUZ pentru amenajării de spaţii verzi si plataţii de aliniamente.

- Clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje.

- Se va interzice folosirea de materiale strălucitoare pentru şarpante sau folosirea azbocimentului.

- La construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp.



- Terenul aferent activitatilor industriale actuale si viitoare de pe platforma KRONOSPAN va fi imprejmuit cu gard si va avea o intrare principala prevazuta cu poarta, bariera si cabina poarta. Pe suprafetele neconstruite se va planta iarba. Latura dispre nord si nord vest este prevazuta a fi ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-15 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia se va planta foioase care agreaza zona.



11.6.8 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului social – economic

(populatia)

In ceea ce priveşte factorul social – economic măsurile vor avea drept scop:

- Reconstruirea infrastructurii publice la standarde moderne. - Practicarea unei politici de angajări cu prioritate pentru populaţia locală. - Dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat

terenurile din zonă. - Cooperare cu administraţia locală pentru elaborarea şi cofinanaţarea de

proiecte. - Dezvoltarea IMM-lor pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri pe termen lung

pentru atenuarea descreşterii activităţii economice. - Măsuri de protecţie şi conştientizare, limitare viteză, împrejmuirea incintelor de

lucru, servicii de pază pentru împiedicarea accesului persoanelor străine. - Dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii,

pe baza principiilor de dezvoltare durabilă. - Sunt prevazute perdele de protectie in latime de 30,00 m perimetral zonei

industriale; - Amenajări de zone verzi pe amplasamentul pe 25% din suprafaţa acestuia. - Plantaţii de arbori în aliniament de-a lungul căilor de circulaţie. - Monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o

monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii de pe amplasament iar în cazul depăşirii limitelor de poluare admise de legislaţie activitatea industrială să fie oprită.



11.6.9 Măsuri de diminuarea impactului asupra mediului produs de “zgomot

şi vibraţii”

- Amplasarea optimă a drumurilor de transport/acces, pentru zona industrială şi a celor de servicii;

- Construcţii de berne de pământ cu rolul de bariere acustice permanente pentru ariile sensibile din cadrul zonei analizate;

- Stabilirea unei zone de protecţie prin de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale;

- Monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este necesar; In situaţia în care reducerea nivelurilor de zgomot produsa prin existenţa bermelor nu este suficientă, pentru etapa următoare se va acţiona prin măsuri de reducere luate “la sursă”. Aceasta înseamna ecranări locale, carcasări locale, în general acţionarea asupra punctelor puternic emiţătoare de zgomot, acţiune care se poate face atât la noile echipamente care se vor instala, cât şi la echipamente din dotarea actuală, ale căror contribuţii se vor regăsi în nivelul de zgomot de la receptor;

- Echiparea vehiculelor şi utilajelor mobile cu scuturi izolatoare şi absorbante de zgomot;

- Incorporarea unor soluţii de protecţie auditivă la proiectarea noilor capacităţi de producţie şi montarea de echipamente pentru atenuarea zgomotului;

- Limitarea vitezei de trafic în vecinătatea zonei urban – edilitare; 11.7 Expunerea motivelor care a condus la selectarea variantelor, şi

descrierea modului cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi

In cadrul sedintei grupului de lucru s-a analizat alternativa „0” şi alternativele la secţiunile din varianta iniţială PUZ. Având în vedere că la elaborarea acestui PUZ titularul de plan împreună cu proiectanţii au avut în vedere mai multe variante pentru cele mai multe din elementele specifice ale planului (distribuţia spaţială a zonelor cu funcţiuni urbanistice şi utilitare diferite, rute de transport, gradul de reutilizare a amenajărilor existente, procentul de construcţii existente, asigurarea cu utilităţi şi sisteme de canalizare, etc.), în final s-au selectat cele mai potrivite variante. Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului înconjurător s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei “zero” şi a celei finale. Varianta finala a Planului Urbanistic Zonal –Strunga Mieilor a aparut in urma :

- Analizelor tehnico-administrative facute de titularul PUZ, proprietar a unui procent de cca.40% din teritoriul analizat, si initiatorul PUZ-ului, in colaborare cu Primaria Brasov;

- Solicitarilor venite din partea membrilor Grupului de lucru referitor la amplasarea unor zone de locuinte in vecinatatea zonelor industriale existente (distanta dintre ele fiind cea prevazuta ca zona tampon de minim 30m);

- Ca urmare a sesizarii facute la APM Brasov prin adresa nr.9377/10.08.2009, de Domnul Popovici Gelu Sorin, in calitate de proprietar al unor parcele de teren in zona PUZ, pe amplasamentul carora a fost propus un drum de acces care ar fi facut imposibila utilizarea ulterioara a acestuia pentru locuinta.



Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei “zero” şi a celei finale, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate în continuare.

In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei “zero”- varianta neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest raport.

Variante Factor de mediu/aspect

de mediu Varianta “zero” Alternativa finală

(alternativa aleasă) Comentarii

0 1 2 3 Calitatea apei Asupra factorului de mediu ”APA”

va continua impactul negativ pe termen lung datorită lipsei unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila si a unui sistem centralizat de evacuare ape uzate pluviale si menajere

Se va implementa un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate menajere si pluviale.

Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Calitatea aerului

Calitatea aerului în condiţiile actuale este influenţată de emisiile de poluanti produsi de sursele de stationare din zonele industriale existente precum si de traficul rutier existent in zona si in mod special pe DN13. Conform studiilor efectuate nivelul poluanţilor nu depăşesc limitele admise de legislaţia de mediu.

Prin implementarea proiectului cu activităţi industriale suplimentare faţă de cele din prezent nivelul poluanţilor va creşte dar, conform studiilor de evaluare efectuate, datorita masurilor prevazute, cresterea va fi nesemnificativa iar nivelul poluanţilor în atmosferă se va menţine sub limitele admise pentru protecţia receptorilor sensibili.

Activităţile propuse pentru dezvoltarea zonei în domeniul îndustrial şi al serviciilor vor fi asociate cu surse suplimentare de poluanţ faţă de prezent dar prin masurile prevazute, acestea vor fi nesemnificative si strict controlate prin tehnicile şi măsurile de reducere a impactului prevazute Proiectul nu oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul cumulat fiind neutru, avind in vedere masurile luate prin proiect.

Aspecte social economice

In prezent se resimte un impact negativ asupra locurilor de muncă şi a investiţiilor din municipiul Braşov conducănd la accelerarea înrăutăţirii condiţiilor social economice.

Proiectul propune investiţii locale semnificative, crearea de locuri de muncă, determinând îmbunătăţirea condiţiilor social economice pe termen lung.

Implementarea proiectului va aduce avantaje social economice semnificative pe termen lung. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Infrastructură rutieră

Situaţia actuală se va menţine pe termen lung cu o infrastructură necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi a aspectelor de mediu. Se remarca lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de teren iar strazile existente (strada Baciului, Strunga Mieilor si strada Garii) nu corespund din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei

Proiectul propune o infrastructură rutieră corespunzătoare din punct de vedere tehnic cu amenajarea de spaţii verzi de-a lungul arterelor de circulaţie pentru diminuarea poluării aerului.

Imbunătăţirea infrastructurii rutiere va creşte siguranţa circulaţiei în zonă şi va diminua poluarea atmosferică existentă. Proiectul oferă beneficii pe termen mediu si lung comparativ cu varianta “zero”.



0 1 2 3

Zgomot şi vibraţii

Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Activitatea industriala existenta

(incluzind traficul rutier si feroviar aferent si care se afla pe teritoriul intreprinderii)


- Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara

- Activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.

Masuratorile efectuate pentru stabilirea nivelului de zgomot de pe amplasamentul PUZ , zona Fabricii existente de placi din aschii lemnoase,apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL, relevă faptul că în situaţia actuală nivelul de zgomot se încadrează în limitele impuse de STAS 10 009-88. In imediata vecinatate a zonei industriale, in zona sparturii valului de pamint, linga cele mai apropiate locuinte , nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov –Sighisoara, dar si altor activitati casnice.

Peste intensitatea nivelului de zgomot existent se va suprapune instensitatea nivelului de zgomot pentru activitatea industriala propusa, (Fabricii de cherestea) care adaoga activitatile de depozitare busteni, sortare, taiare, decojire, debitare, uscare, rindeluire, trafic auto si CF suplimentar. Datorita masurilor existente si prevazute prin proiect, (existenta valului de pamint, intre zonele cu receptori sensibili si zona industriala, izolarea fonica a surselor de zgomot semnificative, etc) impactul generat de zgomotul aferent activităţilor propuse va fi menţinut sub limitele admise.

Sursele de zgomot suplimentare ce pot sa apara prin implementarea PUZ, si in special dupa construirea Fabricii de cherestea, sunt prevazute cu măsuri tehnice şi de management pentru a nu se depăşi nivelul admis conform legislatiei in vigoare. Proiectul nu oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul cumulat fiind negativ nesemnificativ, avind in vedere masurile luate prin proiect.

Sol/ Utilizarea terenului

In prezent zona are un aspect rural, în care zona agricolă este fragmentată de construcţii civile grupate sau dispersate în teren , de construcţii aparţinând zonei serviciilor precum şi de zona industrială grupată în partea de vest. Condiţiile se vor menţine pe termen lung iar zona va continua să se dezvolte fără o sistematizare urbanistică. Pe terenurile agricole parcelate şi fragmentate cu construcţii nu se poate practica o agricultură de calitate.

Se valorifica oportunităţile privind valorificarea urbană a unor terenuri disponibile în intravilan; Se va schimba aspectul rural al zonei prin sistematizare urbanistică ce dă un aspect plăcut peisajului; Se va asigura accesul la toate loturile de teren prin construirea unei trame stradale importante Se vor construirea zone verzi, terenuri de sport si locuri de joaca pentru copii

Prin implementarea proiectului întreaga zonă se va dezvolta conform destinaţiei din PUZ. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Biodiversitatea Pe teren se practică o agricultură de subzistenţă ce va continua să se degradeze datorită parcelării şi vâzării acestora pentru construcţii civile.

Proiectul propune ca 25% din suprafaţa amplasamentului PUZ să fie destinată zonelor verzi şi plantaţiilor în aliniament de-a lungul căilor rutiere. Implementarea proiectului nu va avea impact asupra habitatelor instalate de-a lungul celor două cursuri de apă din zonă, părâul Ghimbăşel şi părâul Timişul Sec.

Impactul negativ suferit în etapele de construcţie de biodiversitate va fi remediat prin replantări de spaţii verzi si plantaţii în aliniament. Proiectul nu oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul fiind neutru, avind in vedere masurile luate prin proiect.



0 1 2 3

Peisajul In situaţia actuală peisajul are un aspect rural format din terenuri agricole fragmentate de construcţii civile şi industriale, fără o sistematizare urbanistică. Aceste condiţii vor persista pe termen lung iar zona se va dezvolta necorespunzător unei aşezări urbane.

Sistematizarea urbană prevăzută în PUZ va da zonei aspectul urban – industrial, cu o infrastructură corespunzătoare cu spaţii verzi şi plantaţii în aliniament iar zona industrială va fi grupată fără să facă discordanţă cu restul peisajului. Se va face o delimitare strictă între zona industrială şi cea locuită .

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Sanatatea populatiei

Conform studiului de sanatate intocmit de CMS Cluj Napoca, in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect, functionarea fabricii de OSB apartinind KRONOSPAN ROMANIA nu va determina aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei din vecintatea

Conform studiului de sanatate intocmit de CMS Cluj Napoca, in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect construirea si functionarea Fabricii de OSB apartinind S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” nu va determina aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei din vecinatatea acestuii obiectiv.

Va fi respectat Programul de conformare pentru starea de sanatate a populatiei impus prin Avizul sanitar nr.2084/A emis de DSP Brasov. Proiectul nu oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul cumulat fiind neutru, avind in vedere masurile luate prin proiect.

11.8 Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului

Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27, din H.G. 1076/2004, facindu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute. Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative.

Având în vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport de Mediu, ţinând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus şi de rezultatele evaluării potenţialelor efecte asupra mediului datorate implementării acestuia, a propus indicatori de monitorizare pentru fiecare obiectiv de mediu relevant.

RAPORT DE MEDIU - Kronospankronospan.ro/_site_content/downloads/PUZ/Kronospan-Romania-PUZ... ·...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU - Kronospankronospan.ro/_site_content/downloads/PUZ/Kronospan-Romania-PUZ... ·...