Raport de mediu - Consiliul Judetean...

Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA

MEDIULUI

400294, Str. Fântânele, nr. 30

Tel./Fax: (+4) 0264-583378

Telefon mobil: (+4) 0744 768561

e-mail: [email protected]

Raport de mediu

pentru

Planul de Amenajare a Teritoriului

Judeţean Sibiu

Beneficiar

Executant

CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor

Ianuarie 2012

CENTRUL DE CERCETĂRI PENTRU MANAGEMENTUL

DEZASTRELOR

Înscris în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului

nr. 104/15.12.2009 cu competenţe în elaborarea RM, RIM, BM, RA, RS, EA

mailto:[email protected]

Colectivul de elaborare

Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor (CMD)

Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului

Etaj 1, Corp E (birouri E1.1., E1.2., E 1.3.)

Str. Fântânele Nr. 30, 400294

Cluj-Napoca, România

Telefon: (+4) 0264-583378

Fax: (+4) 0264-583378

E-mail: [email protected]; [email protected]

Web: http://centre.ubbcluj.ro/ccmd

Responsabil lucrare:

CS Dr. Ing. Cristina Oana Modoi

Expert de mediu

Lect. dr. ing. Zoltán Török

Dr. Lucrina Ştefănescu

Dr. Camelia Botezan

Ing. Horaţiu Ştefănie

Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu

2

Cuprins

Introducere 3

1. Prezentarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu 4

1.2 Relaţia cu alte planuri şi programe. 30

2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în

situaţia neimplementării PATJ Sibiu

32

2.1. Starea actuală a mediului în judeţul Sibiu 32

2.1.1. Caracteristici generale ale judeţului Sibiu 32

2.1.2. Apele de suprafaţă şi subterane 35

2.1.3. Aer 37

2.1.4. Solul şi subsolul 40

2.1.5. Depozitarea deşeurilor 42

2.1.6 Instalaţii IPPC 46

2.1.7. Arii protejate 48

2.1.8 Fondul forestier 51

2.1.9 Reţeaua de localităţi 52

2.1.10. Infrastructura socio-culturală 53

2.1.11. Infrastructuri tehnice 60

2.1.12. Turismul 83

2.2. Evoluţia probabilă în cazul neimplementării PATJ Sibiu 88

3. Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ prin

implementarea PATJ Sibiu

90

4. Probleme de mediu existente relevante pentru PATJ Sibiu 91

5. Obiective de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional relevante pentru PATJ Sibiu

95

5.1. Obiectivele Politicii de mediu ale Uniunii Europene 95

5.2. Obiectivele Programului Naţional de Guvernare 2009-2012 privind mediul 96

5.3. Obiective relevante de mediu propuse în cadrul Planului de Amenajare a

Teritoriului Judeţean Sibiu

101

6. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului 103

6.1. Evaluarea efectelor cumulative de mediu rezultate în urma implementării PATJ 131

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului în context transfrontieră 132

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil

orice efect advers asupra mediului al implementării PATJ Sibiu

133

9. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantelor alese 146

10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării PATJ Sibiu

147

11. Rezumat nontehnic 150

Referinţe bibliografice 174


3

Introducere

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial,

sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, plan sau program, astfel încât să

ofere asigurarea că orice consecinţă este evaluată adecvat. Directiva Parlamentului European şi a

Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri şi

Programe asupra mediului (“Directiva SEA”) a fost implementată în legislaţia naţională prin HG

nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe. Această hotărâre transpune în legislaţia naţională Lista planurilor şi programelor care

intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004, aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006.

SEA stabileşte evaluarea impactului de mediu pentru planurile şi programele care pot

avea efecte semnificative asupra mediului, domeniul de reglementare extinzându-se de la

proiecte individuale şi până la proiecte mult mai extinse (amenajarea teritoriului şi urbanism,

pescuit, agricultură, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, dezvoltare regională, industrie,

etc.).

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare - aplicat

la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor - a calităţii

mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă

este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau

programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor

factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot

avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizarea evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu

recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu

Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Centrul de cercetări pentru managementul dezastrelor (CCMD) reprezintă o entitate

care funcţionează în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria

Mediului (înfiinţat prin Hotărârea Senatului din 31.10.2005, înregistrată cu nr.

20317/11.11.2005), fiind înscris în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia

Mediului nr. 104/15.12.2009 cu competenţe în elaborarea RM, RIM, BM, RA, RS, EA.


4

1. Prezentarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu

Planul de amenajare a teritoriului judeţean Sibiu, în vigoare în prezent, a fost elaborat în

2006 şi aprobat de Consiliul Judeţean Sibiu, direcţionând până în prezent dezvoltarea socio-

economică a judeţului prin programul său de măsuri.

În anul 2010 Consiliul Judeţean Sibiu a luat decizia actualizării planului de amenajare a

teritoriului având în vedere următoarele considerente:

- evoluţiile care au afectat unele domenii ale planului în ultimii ani;

- aprofundarea unor procese prin documente strategice sectoriale, în unele domenii de

mare interes pentru judeţ;

- modificări ale cadrului legislativ.

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu se face prin

completarea şi modificarea, unde este cazul, a domeniilor planului, după cum urmează:

I. STRUCTURA TERITORIULUI:

a. Mediul

b. Infrastructuri tehnice

II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

III. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ŞI ZONIFICAREA TERITORIULUI

IV CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

Documentaţiile PATJ sunt destinate cu precădere administraţiilor publice locale, care vor

putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic în dezvoltarea durabilă a teritoriului

judeţean.

Planul de amenajare al teritoriului judeţean este redactat în conformitate cu prevederile

„Metodologiei privind cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajarea teritoriului în

concordanţă cu legea nr. 305 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul” şi cu „Ghidul

de elaborare a documentaţiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către INCD

Urbanproiect.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu este revizuit pe parcursul a patru faze:

Faza I - Documentare şi studii de fundamentare

Faza II - Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi; diagnostic,

priorităţi


5

Faza III - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri - în corelare cu prevederile

din Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu

Faza IV - Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea observaţiilor

Obiectivul principal, comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului, este realizarea

unei dezvoltări economice şi sociale durabile a teritoriului studiat, care să ţină cont de

următoarele principii:

- creşterea competitivităţii judeţului în cadrul economiei naţionale;

- stoparea declinului demografic, asigurarea unei creşteri a populaţiei, a stabilităţii şi

integrării părţii active a acesteia în structurile economice locale;

- valorificarea superioară a potenţialului natural, în special a celui majoritar prezent pe

teritoriul judeţului;

- protejarea terenurilor agricole cu valoare economică ridicată, prin promovarea unor

măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul agricol în favoarea zonelor

construite ale localităţilor;

- ameliorarea şi îmbunătăţirea calităţii fondului funciar, prin constatarea fenomenelor de

degradare a terenurilor;

- ameliorarea unor dezechilibre constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială

determinate atât de condiţiile geografice, cât şi de particularităţile dezvoltării specifice a

teritoriului, care au condus la concentrări de populaţie şi activităţi economice în principal în jurul

municipiilor şi oraşelor importante;

Scopurile planului de amenajare sunt:

furnizarea unor direcţii strategice (caracter directiv) care să ghideze acţiunile

administraţiilor şi sectorului privat pentru dezvoltarea teritoriului pe o perioadă determinată;

stabilirea măsurilor ce vor fi aplicate în procesul de autorizare şi de funcţionare a

construcţiilor (utilizarea solului şi a locaţiilor) ;

furnizarea unui cadru strategic care să stea la baza planurilor subordonate şi studiilor

necesare procesului de planificare;

- identificarea şi promovarea de noi oportunităţi de dezvoltare;

- coordonarea resurselor sectorului privat pentru realizarea unei dezvoltări optime.


6

Propunerile strategice de amenajare şi dezvoltare a teritoriului judeţean au fost

considerate pentru următoarele etape:

Etapa I prioritară, până în anul 2020 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea

de amenajare a teritoriului vor predomina opţiunile legate de:

continuarea dezvoltării economice şi implementarea în toate domeniile de activitate a

structurilor, mecanismelor şi instrumentelor de funcţionare specifice economiei de piaţă;

restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică şi de

viaţa comunităţilor;

Etapa II, de perspectivă, până în 2025 (EII) pentru care obiectivele de amenajare şi dezvoltare

au în vedere:

direcţii şi măsuri care să contribuie la creşterea economică şi implicit a nivelului de trai al

populaţiei;

relansarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi economiei, ceea ce va

asigura valorificarea raţională, echilibrată şi complexă a potenţialului natural şi social al

teritoriului judeţean;

ameliorarea organizării reţelei de localităţi, în vederea dezvoltării unor centre de polarizare

intercomunală, care să determine o îmbunătăţire a cooperării funcţionale între localităţi şi a

cadrului de viaţă al comunităţilor.

reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean oferă o viziune globală şi coerentă asupra

structurii şi utilizării teritoriului studiat, definind principalele opţiuni pentru o mai bună

organizare şi funcţionare a acestuia, prin armonizarea activităţilor cu incidenţă asupra utilizării

potenţialului natural, economic şi social, în raport cu opţiunea dezvoltării spaţiale urmărite.


7

Obiective - Direcţii de dezvoltare - Măsuri

În continuare sunt prezentate obiectivele specifice, direcţiile de dezvoltare şi măsurile

propuse în cadrul PATJ Sibiu:

Tabelul nr. 1. Domeniul 1: Mediul

Subdomeniul:

Obiective: Direcţii de

dezvoltare:

Măsuri:

1.1 Protecţia şi

conservarea

factorilor de

mediu

O 1.1. Protecţia şi

valorificarea

durabilă a

elementelor

mediului natural,

menţinerea sau

dezvoltarea

biodiversităţii

acestora, atenuarea

sau anihilarea

efectelor proceselor

distructive.

D1.1 - Protecţia şi

conservarea zonelor

naturale în sensul

menţinerii

biodiversităţii şi

valorificării durabile a

resurselor naturale.

M.1.1.1 - Îmbunătăţirea

calităţii aerului în judeţul

Sibiu.

M.1.1.2 - Îmbunătăţirea

calităţii apelor de suprafaţă şi

a apelor subterane în judeţul

Sibiu.

M 1.1.3 - Reabilitarea solului

degradat de către activităţile

antropice.

M 1.1.4 – Reducerea

zgomotului ambiental.

1.2 Patrimoniul

natural

O 1.2. Protejarea

zonelor naturale

valoroase.

D 1.2 – Protecţia şi

asigurarea conservării

şi utilizării durabile a

patrimoniului natural,

Protecţia şi

conservarea mediului

M 1.2.1 - Asigurarea

conservării şi dezvoltării

durabile a patrimoniului

natural

M 1.2.2 - Asigurarea

conservării şi utilizării

durabile a fondului forestier

1.3 Patrimoniul

cultural

construit

O 1.3. Protecţia,

reabilitarea,

conservarea şi

valorificarea optimă

a fondului construit

valoros în raport cu

situarea, valoarea şi

starea fizică a

acestora.

D 1.3.1 - Studierea,

expertizarea şi

renovarea obiectivelor

patrimoniului construit

în raport cu valoarea

acestora ce rezultă din

documente legale.

M 1.3.1.1 – Reabilitarea şi

protecţia cu prioritate a

monumentelor de valoare

naţională cuprinse în lista

anexă a Legii 5/2000

obiective ce trebuie incluse în

categoria monumentelor cu

valoare de patrimoniu.

M 1.3.1.2 - Studierea,

expertizarea şi renovarea

obiectivelor patrimoniului

construit din lista MCC-2010,

precum şi propuneri pentru

desemnarea de noi obiective

M 1.3.1.3 - Cercetarea

fondului construit al


8

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

localităţilor în vederea

determinării unor noi

obiective în listele de

patrimoniu de interes local.

M 1.3.1.4 - Cercetarea şi

valorificarea arhitecturii de

lemn cu valoare istorică şi

urbanistică - biserici, edificii

publice, locuinţe şi anexe.

D 1.3.2 - Reabilitarea,

protecţia şi

valorificarea


din zone cu densitate

mare sau localităţi cu

ansambluri de

obiective de

patrimoniu.

M 1.3.2.1 - Reabilitarea,

protecţia şi valorificarea

patrimoniului construit în

raport cu zone caracteristice

ale amplasării acestora în

teritoriu.

M 1.3.2.2 - Protecţia şi

valorificarea patrimoniului

construit din localităţile cu

zone istorice şi ansambluri de

valoare urbanistică sau

arhitecturală, prin adoptarea

de reglementări specifice în

documentaţiile PUG.

M 1.3.2.3 - Realizarea de

proiecte şi planuri pentru zone

şi ansambluri de obiective cu

valoare de patrimoniu în

vederea valorificării şi

conservării acestora.

M 1.3.2.4 - Stimularea şi

sprijinirea autorităţilor locale

în vederea conservării

aspectului

tradiţional al localităţilor.

D 1.3.3 - Valorificarea


prin includerea lor în

circuitul economic şi

cultural.

M 1.3.3.1 -

Reabilitarea/valorificarea

patrimoniului construit prin

acţiuni de refacere,

modernizare şi reconversie

funcţională.

M 1.3.3.2 - Dezvoltarea unei

reţele de obiective culturale,

conţinând monumente şi

ansambluri de arhitectură, în


9

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

scopul gestionării şi

valorificării în comun a

acestora.

M 1.3.3.3 - Corelarea

reţelelor patrimoniului

construit cu reţelele turistice

în vederea valorificării

monumentelor istorice şi de

arhitectură.

M 1.3.3.4 - Formarea cadrului

organizatoric şi a personalului

de administrare a reţelelor

culturale din judeţ

D 1.3.4 – Intervenţia

prioritară pentru

renovare, conservare

sau restructurare

funcţională la

obiective cu grad

avansat de degradare.

M 1.3.4.1 - Restaurarea,

reabilitarea şi conservarea

monumentelor cu deficienţe

majore sau într-o stare

avansată de degradare.

Reconversia funcţională a

unor monumente în vederea

valorificării prin introducerea

acestora în circuitul economic

M 1.3.4.2 - Exercitarea

dreptului de preemţiune al

Statului Român în vederea

restaurării, reabilitării şi

conservării unor monumente

cu deficienţe sau în stare de

degradare.

M 1.3.4.3 - Reabilitarea,

conservarea şi valorificarea

monumentelor istorice în

conformitate cu priorităţile

impuse de valoare şi gradul de

uzură, în conformitate cu

studii de specialitate.

D 1.3.5 – Protecţia

peisajului natural şi

cultural pentru

ameliorarea şi

promovarea imaginii

judeţului Sibiu.

M 1.3.5.1 - Elaborarea unui

ghid privind protecţia şi

punerea în valoare a peisajului

cultural şi natural din judeţul

Sibiu.

M 1.3.5.2 - Elaborarea

planurilor de gestiune a

siturilor UNESCO Biertan şi


10

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

Valea Viilor.

M 1.3.5.3 - Implementarea

unui program de regenerare a

parcurilor, pădurilor limitrofe

drumurilor naţionale şi

judeţene, a râurilor, lacurilor

şi a perdelelor de protecţie a

localităţilor.

M 1.3.5.4 - Regenerarea

spaţiilor de recreere a

comunităţilor.

1.4 Zonele de

risc natural

O 1.4. Protecţia şi

valorificarea

durabilă a

elementelor

mediului natural şi

construit prin

atenuarea sau

anihilarea efectelor

fenomenelor

distructive (riscuri

naturale şi

antropice).

D 1.4.1 - Prevenirea şi

protecţia împotriva

inundaţiilor în scopul

apărării eficiente a

locuitorilor şi a

bunurilor materiale.

M 1.4.1.1 - Protecţia eficientă

împotriva inundaţiilor prin

întreţinerea permanentă a

cursurilor de apă, a lucrărilor

de apărare existente,

redimensionarea sau

reabilitarea podurilor şi

podeţelor.

M 1.4.1.2 - Lucrări

permanente pentru

întreţinerea cursurilor de apă,

a lucrărilor de apărare

existente, redimensionarea

podurilor şi podeţelor

existente peste cursurile de

apă.

M 1.4.1.3 – Măsuri pentru

combaterea inundaţiilor

cauzate de scurgerile pe

torente

D 1.4.2 - Prevenirea

alunecărilor de teren şi

protecţia localităţilor

şi terenurilor cu funcţii

economice împotriva

efectelor acestor

fenomene.

M 1.4.2.1 - Elaborarea

harţilor de risc la alunecări de

teren în zone vulnerabile

M 1.4.2.2 - Măsuri pentru

eliminarea sau stabilizarea

alunecărilor de teren

M 1.4.2.3 - Principalele tipuri

de lucrări destinate prevenirii

şi stabilizării alunecărilor de

teren

D 1.4.3 - Prevenirea şi

diminuarea efectelor

seismelor.

M 1.4.3.1 - Măsuri de apărare

împotriva efectelor seismelor

în localităţile cu risc seismic


11

Tabelul nr. 2. Domeniul 2: Reţeaua de localităţi

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

2.1 Structura

reţelei de

localităţi

O 2.1. Formarea

unei reţele de

localităţi cu o

structură complexă

şi echilibrată în

teritoriu, care să

servească

dezvoltarea socio-

economică a

judeţului.

D 2.1.1 – Accentuarea

centralităţii

localităţilor cu rol de

polarizare, organizarea

reţelei de centre într-o

ierarhie coerentă.

M 2.1.1.1 - Amplificarea

funcţiilor de înalt nivel din

centrele cu rol de coordonare

– administrative, cercetare –

dezvoltare, consultative,

industrie, servicii.

M 2.1.1.2 - Formarea unor

cadre de viaţă adaptate

ierarhiei localităţilor,

adaptarea funcţiilor, locuirii şi

echipării edilitare; crearea

unei specificităţi locale.


unor noi tipuri de transport

suburban pe axele cu trafic

intens şi pentru adaptarea

mobilităţii la solicitările din

localităţile polarizate.

D 2.1.2 – Crearea

relaţiilor de

cooperare/dependenţă

între aşezările cu şanse

de dezvoltare

policentrică.

Promovarea unor

funcţii neagricole în

comunele cu potenţial,

în vederea măririi

oportunităţilor din

rural.

M 2.1.2.1 - Amplificarea

cooperării funcţiilor

economice din centrele cu rol

teritorial – in special

intercomunal - cu cele din

localităţile aflate în zonele lor

de influenţă.

M 2.1.2.2 - Distribuţia

echilibrată a activităţilor

secundare legată de tradiţia

localităţii, resursele de materii

prime şi repartiţia echilibrată

a activităţilor neagricole în

rural.

2.2 Infrastructura

socio-

economică

O 2.2. Diversificarea

dotării în raport cu

rolul teritorial al

localităţilor în

paralel cu

dezvoltarea şi

diversificarea

D 2.2.1 -

Îmbunătăţirea

infrastructurii dotărilor

pentru servicii de bază

în scopul eficientizării

şi adaptării la cerinţele

socio-economice

actuale.

M 2.2.1.1 – Adaptarea

dotărilor pentru învăţământ la

necesităţile actuale sociale şi

economice ale judeţului.

M 2.2.1.2 – Adaptarea

dotărilor sanitare şi asistenţă

socială la necesităţile socio –

economice actuale şi pentru


12

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

relaţiilor dintre

acestea şi mărirea

mobilităţii pe căile

de comunicaţii şi

transport.

îmbunătăţirea calităţii

serviciilor.

D 2.2.2 -

Restructurarea şi

reconversia dotărilor

din localităţile cu rol

de polarizare în

vederea realizării unei

baze de dotări

moderne, adaptate

necesităţilor

populaţiei.

M 2.2.2.1 – Structurarea

dotărilor pentru comerţ şi

prestări de servicii în

conformitate cu ierarhia

reţelei de localităţi.

M 2.2.2.2 – Structurarea

dotărilor pentru cultură,

recreere şi sport în vederea

îmbunătăţirii activităţii şi a

accesului populaţiei la aceste

servicii.

2.3 Locuirea O 2.3. Asigurarea

condiţiilor de

locuire la standarde

moderne, cantitative

şi calitative,

diferenţiat, în

conformitate cu

ierarhia localităţilor.

D 2.3.1 - Creşterea

gradului de confort al

localităţilor prin

crearea unui fond

locativ modern,

echipat la standarde

europene.

M 2.3.2.1 – Modernizarea

fondului locativ existent,

îndeosebi din zonele

rezidenţiale cu un număr

important de locuitori,

realizate după 1960.

M 2.3.2.2 – Creşterea

siguranţei structurale şi a

fiabilităţii, numeroase

locuinţe fiind construite din

materiale perisabile - cca.

20% din fondul locativ - care

nu oferă durabilitatea

construcţiilor şi confortul

locuirii.

M 2.3.1.3 – Renovarea

fondului locativ vechi valoros

din centrele localităţilor sau

integrarea acestora în noile

acţiuni de reconstrucţie.

D 2.3.2 - Dezvoltarea

diferenţiată a locuirii

prin lărgirea gamei

tipologice, în

conformitate cu

ierarhia localităţilor.

M 2.3.2.3 – Dezvoltarea

fondului locativ în vederea

acoperirii cererii de noi

locuinţe, prin construcţia de

locuinţe mai eficiente

economic şi ecologic.

M 2.3.2.3 – Reglementarea

prin documentaţii de

urbanism a construcţiei de

locuinţe cu respectarea


13

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

tipologiei şi specificului local

(dimensiuni, materiale,

tratarea faţadelor, amenajarea

ambientului locuirii), în acord

şi cu valori ale mediului

construit tradiţional.

Tabelul nr. 3. Domeniul 3: Infrastructuri tehnice

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

3.1 Reţele de

transport

O 3.1. Ameliorarea

accesibilităţii tuturor

zonelor judeţului

prin dezvoltarea şi

modernizarea

reţelelor de căi de

transport.

D 3.1.1 -

Îmbunătăţirea

activităţii de

administrare a

drumurilor locale

(drumuri judeţene şi

drumuri comunale)

prioritare şi a

podurilor aferente.

M 3.1.1.1 - Modernizarea şi

reabilitarea infrastructurii de

transport rutier local –

drumuri judeţene şi comunale.


reabilitarea podurilor de pe

drumuri judeţene.

D 3.1.2 - Realizarea

relaţiilor între centre

pe infrastructurile

majore feroviare şi de

marfă de nivel

naţional şi

interregional.

M 3.1. 2.1 - Modernizarea şi

reabilitarea infrastructurilor

de transport feroviar.


laturii comerciale şi

îmbunătăţirea

performantelor

financiare a

aeroportului Sibiu.

M 3.1.3.1 - Modernizarea

infrastructurii, a mijloacelor

de protecţie a navigaţiei

aeriene si

de deservire în aeroportul

existent Sibiu.

3.2

Gospodărirea

apelor

O 3.2. Realizarea

unei politici de

gospodărire durabilă

a apelor prin

asigurarea protecţiei

cantitative şi

calitative a apelor,

apărarea şi

valorificarea

potenţialului apelor,

D 3.2.1 - Apărarea

împotriva efectelor

distructive ale apei

prin întreţinerea şi

realizarea lucrărilor de

îndiguiri de maluri şi

regularizări ale

cursurilor de apă;

M 3.2.1.1- Măsurile

structurale propuse pentru

realizarea obiectivelor

precizate se bazează pe

programele de dezvoltare

existente

M 3.2.1.2 - Realizarea

lucrărilor de investiţii propuse

M 3.2.1.3 - Lucrări

permanente pentru


14

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

în raport cu cerinţele

dezvoltării durabile

a societăţii şi în

acord cu directivele

europene în

domeniu.

întreţinerea cursurilor de apă,

a lucrărilor de apărare

existente, redimensionarea

podurilor şi podeţelor

existente peste cursurile de

apă, după trecerea viiturilor.

M 3.2.1.4 - Pentru

combaterea inundaţiilor

cauzate de torente se propun

lucrări specifice de întreţinere

a văilor torenţiale, precum şi

controlul strict al depozitării

gunoaielor şi al diverselor

materiale.

D 3.2.2 - Asigurarea

calităţii surselor de

apă, suplimentarea

debitelor şi transportul

apei în zone cu deficit

de apă;

M 3.2.2.1 - Asigurarea

calităţii surselor de apă pentru

sistemul zonal de alimentare

cu apă Sibiu

M 3.2.2.2 - Retehnologizarea

staţiilor de tratre a apei pentru

potabilizarea, întreţinerea şi

reabilitarea reţelei de

distribuţie a apei, măsuri

active de control al pierderilor

de apă din sistem.


calităţii apei pentru sistemul

zonal de alimentare cu apă

Avrig

M 3.2.2.4 - Extinderea zonei

de servicii pentru asigurarea

alimentării cu apă potabilă a

populaţiei în procent de

100%, reabilitarea captării de

apă (din r. Avrig), măsuri

active de control al pierderilor

de apă din sistem.




Tălmaciu

M 3.2.2.6 - Reabilitarea sursei

subterane de apă


15

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

M 3.2.2.7 - Optarea pentru

branşarea la reţeaua de

servicii de apă a municipiului

Sibiu




Sălişte


reabilitarea staţiei de tratare a

apei,




Jina

M 3.2.2.11 - Finalizarea

reabilitării staţiei de tratare a

apei


calităţii apei pentru mun.

Mediaş


calităţii apei pentru or. Agnita


calităţii apei pentru or.

Dumbrăveni


calităţii apei pentru zonele

rurale


calităţii apelor prin

realizarea sistemelor

de canalizare a apelor

uzate şi epurarea

acestora la parametrii

prevăzuţi în

standardele actuale.


sistemelor de canalizare în

clusterul de apă uzată Sibiu



clusterul de apă uzată Avrig



clusterul de apă uzată

Racoviţa



clusterul de apă uzată Turnu

Roşu



16

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:



Tălmaciu



aglomerarea Sadu



aglomerarea Gura Râului



aglomerarea Orlat.



aglomerarea Cristian



clusterul de apă uzată Sălişte




Miercurea Sibiului



aglomerarea Poiana Sibiului.



aglomerarea Jina.



aglomerarea Ocna Sibiului.



aglomerarea Slimnic.



aglomerarea Vurpăr.



aglomerări sub 2.000 locuitori

echivalenţi.


17

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

3.3 Lucrări de

îmbunătăţiri

funciare

O 3.3 Întreţinerea şi

exploatarea

sistemelor de

îmbunătăţiri funciare

existente, pentru

îmbunătăţirea

potenţialului

productiv al

solurilor.

D 3.3.1 - Refacerea

sistemelor

hidroameliorative şi de

stopare a eroziunii

solului.

M 3.3.1.1 - Sporirea

potenţialului agricol prin

lucrări de completare,

reabilitare şi modernizare a

lucrărilor de îmbunătăţiri

funciare

M 3.3.1.2 - Refacerea

sistemelor hidroameliorative.

M 3.3.1.3 - Prevenirea şi

stoparea eroziunii solului

D 3.3.2 -

Reabilitarea/valorifica

rea terenurilor

degradate.

M 3.3.2.1 - Reabilitarea

fondului funciar–măsuri de

repunere a terenurilor

degradate în circuitul

productiv.

M 3.3.2.2 - Constituirea

perimetrelor de ameliorare a

solurilor

3.4 Reţelele

energetice

O 3.4. Asigurarea

alimentării cu

energie şi gaze

naturale, la

standarde cantitative

şi calitative, prin

lucrări de extindere

şi modernizare a

reţelelor energetice

şi de gaze naturale.

D 3.4.1 - Alimentarea

cu energie electrică a

tuturor consumatorilor

din judeţ printr-o reţea

de distribuţie modernă

şi eficientă.

M 3.4.1.1 - Îmbunătăţirea şi

dezvoltarea surselor de

producere a energiei electrice


extinderea reţelelor de

distribuţie a energiei electrice

D 3.4.2 – Dezvoltarea

utilizării resurselor

regenerabile în

alimentarea cu energie

electrică a judeţului

pentru scăderea

dependenţei de

producţia externă.

M 3.4.2.1 – Studierea şi

implementarea de proiecte

pilot pentru utilizarea energiei

electrice din resurse

regenerabile.

D 3.4.3 Îmbunătăţirea

alimentării localităţilor

cu energie termică.

M 3.4.3.1 - Distribuţia şi

gospodărirea mai eficientă a

energiei termice

M 3.4.3.2 – Producerea

energiei termice din surse

alternative de energie

D 3.4.4 Îmbunătăţirea

alimentării localităţilor

cu gaze naturale şi

M 3.4.4.1 - Extinderea

reţelelor de distribuţie a

gazelor naturale


18

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

racordarea unui număr

cât mai mare de

consumatori la reţelele

de distribuţie.


reţelelor de transport al

gazelor naturale.

3.5 Reţele de

telecomunicaţi

i

O 3.5. Modernizarea

reţelelor de

telecomunicaţii, la

standardele

cantitative şi

calitative actuale,

prin lucrări de

extindere şi

modernizare.

D 3.5.1 - Crearea unei

reţele de

telecomunicaţii

moderne, care să

satisfacă necesităţile

de perspectivă ale

schimbului de

informaţii.

M 3.5.1.1 - Creşterea calităţii

serviciilor de telecomunicaţii

prin modernizarea reţelelor.

M 3.5.1.2 - Îmbunătăţirea şi

extinderea serviciilor de

telecomunicaţii

3.6

Gospodărirea

deşeurilor

O3.6. Gospodărirea

eficientă a

deşeurilor,

diminuarea

resurselor şi

suprafeţelor de teren

afectate de

depozitarea

deşeurilor.

D 3.6.1 -

Îmbunătăţirea/dezvolta

rea unui sistem

integrat de colectare şi

transport al deşeurilor


sistemelor de colectare a

deşeurilor municipale în

mediul urban – grad acoperire

100% - 2012


sistemului de colectare a

deşeurilor municipale în

mediul rural – grad acoperire

100% - 2012

M 3.6.1.3 - Delegarea

activităţii de colectare şi

transport pe zone de colectare,

în conformitate cu prevederile

sistemelor de management

integrat al deşeurilor - 2012


colectării separate a deşeurilor

biodegradabile menajere în

vederea compostării sau

tratării aerobe începând cu

2013

M 3.6.1.5 - Construirea şi

darea în operare a staţiilor de

transfer propuse prin

sistemele de management

integrat al deşeurilor - 2012

D 3.6.2 - Promovarea

tratării deşeurilor în

vederea asigurării unui

management ecologic

M 3.6.2.1 - Încurajarea tratării

deşeurilor în vederea

valorificării (materiale şi

energetice), diminuării


19

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

raţional caracterului periculos şi

diminuării cantităţii de

deşeuri eliminate final

D 3.6.3 – Gestionarea

corespunzătoare cu

respectarea

principiilor strategice

şi a minimizării

impactului asupra

mediului şi sănătăţii

umane

M 3.6.3.1 - Colectarea

separată a deşeurilor pe

deşeuri periculoase şi deşeuri

nepericuloase

M 3.6.3.2 - Tratarea

deşeurilor periculoase în

vederea eliminării

M 3.6.3.3 - Crearea de

capacităţi de tratare şi

valorificare

M 3.6.3.4 - Valorificarea

potenţialului util şi energetic

din deşeurile voluminoase

D 3.6.4 - Gestionarea

corespunzătoare cu

respectarea

principiilor strategice

a deşeurilor

periculoase din deşeuri

menajere şi a

minimizării impactului

asupra mediului şi

sănătăţii umane


unui sistem de colectare

separată a deşeurilor

periculoase din deşeurile

municipale; începând cu 2011

M 3.6.4.2 - Tratarea în

vederea eliminării

D 3.6.5 - Eliminarea

deşeurilor în

conformitate cu

cerinţele legislaţiei în

domeniul gestiunii

deşeurilor în scopul

protejării sănătăţii

populaţiei şi a

mediului

M 3.6.5.1 - Închiderea şi

monitorizarea post-închidere a

depozitelor neconforme


capacităţilor necesare pentru

eliminarea deşeurilor prin

promovarea cu prioritate a

instalaţiilor de eliminare la

nivel zonal.


20

Tabelul nr. 4. Domeniul 4: Zonificarea teritoriului

Subdomeniul: Obiective: Direcţii de

dezvoltare:

Măsuri:

4.1

Zonificarea

teritoriului

O 4.1. Crearea unei

structuri de utilizare

a teritoriului

echilibrate şi

adaptate necesităţilor

economiei judeţene,

care să asigure

utilizarea judicioasă

şi eficientă a

resurselor.

D 4.1.1 – Asigurarea

şi organizarea optimă

a terenurilor destinate

activităţilor sectorului

primar – agricultură,

piscicultură,

silvicultură, industrie

extractivă – prin

distribuţia judicioasă a

acestor funcţii în

teritoriu.


diversităţii zonei agricole în

scopul creării unei economii

agrare flexibile.

M 4.1.1.2 - Acţiuni privind

conservarea fondului forestier

M 4.1.1.3 – Acţiuni privind

creşterea şi vitalizarea

suprafeţei fondului forestier

M 4.1.1.4 - Acţiuni privind

modernizarea şi dezvoltarea

accesibilităţii fondului

forestier


suprafeţelor necesare

funcţiilor secundare

prin extinderea

intravilanelor şi/sau

reconversia zonelor cu

activităţi

neperformante, care

ocupă importante

resurse funciare.

M 4.1.2.1 – Crearea şi

restructurarea zonelor

destinate activităţilor

industriale şi de construcţii

reprezintă o sarcină

permanentă a administraţiilor

locale.

M 4.1.2.2 – Înfiinţarea şi

administrarea parcurilor

industriale în localităţile cu

potenţial economic în scopul

facilitării implantului şi

derulării activităţilor, în

special a celor industriale şi

conexe.


zonelor destinate

sectorului terţiar –

turism şi servicii –

prin distribuirea

optimă a structurilor

de activităţi, pentru a

creşte importanţa

acestor funcţii în

economia judeţului.

M 4.1.3.1 - Promovarea

zonelor pentru dezvoltarea

comerţului şi serviciilor.

M 4.1.3.2 - Satisfacerea

cerinţelor traficului turistic în

condiţii de rentabilitate prin

amenajarea zonelor turistice,

cu efecte asupra altor ramuri

şi activităţi.


21

Tabelul nr. 5. Domeniul 5: Structura socio-demografică

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

5.1 Fenomene

demografice

O5.1. Sprijinirea

populaţiei aflată în

dificultate prin

măsuri de protecţie

socială şi prin

îmbunătăţirea

serviciilor de

asistenţă socială

pentru îmbunătăţirea

calităţii şi

standardelor de

viaţă.

D.5.1.1. – Optimizarea

activităţilor de

prevenire a

instituţionalizării prin

crearea etapizată de

reţele în scopul

satisfacerii nevoilor

specifice categoriilor

de beneficiari / clienţi

(potenţiali

beneficiari/potenţiali

clienţi), cu intenţia

realizării unei structuri

integrate de servicii

sociale adaptate

acestor nevoi

M 5.1.1.1 – Crearea unei

reţele judeţene de servicii de

asistenţă sociomedicală la

domiciliu prin organizarea de

servicii sociale comunitare

începând cu 2010.


reţele judeţene de Centre de

Zi şi Centre de Consiliere

pentru copil şi familie prin

organizarea de servicii

comunitare specifice începând

cu 2013 până la sfârşitul

anului 2015.


reţele judeţene de Centre de

Informare şi Centre de

Voluntariat prin organizarea

de servicii comunitare

specifice în perioada 2014 –

2016.

M 5.1.1.4 – Crearea de noi

reţele de servicii de prevenire

a instituţionalizării în funcţie

de evoluţia dinamicii

problemelor sociale la nivelul

judeţului Sibiu, care să

răspundă permanent nevoilor

şi resurselor locale.

M 5.1.1.5 – Asigurarea

condiţiilor optime de

funcţionare a reţelelor în

conformitate cu legislaţia în

vigoare.

D.5.1.2. – Optimizarea

activităţilor specifice

sistemului de protecţie

(instituţionalizare) în

scopul reducerii

costurilor prin

scăderea intrărilor în

sistem şi creşterea


gradului de utilizare a

spaţiilor existente.

M 5.1.2.2 – Valorificarea

unor spaţii pentru alte

activităţi ale DGASPC

(serviciul public de asistenţă

socială la nivel de direcţie


22

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

eficienţei manageriale generală).

M 5.1.2.3 – Găsirea unor

destinaţii noi pentru spaţiile

care sunt utilizate impropriu

la momentul actual şi pentru

îmbunătăţirea calităţii vieţii

asistaţilor din sistem.

M 5.1.2.4 – Schimbarea

destinaţiei unor centre, în

funcţie de dinamica nevoilor

beneficiarilor Direcţiei şi a

prognozelor.

M 5.1.2.5 – Scăderea

costurilor de personal şi

creşterea cheltuielilor cu

investiţiile.

M 5.1.2.6 – Externalizarea

unor posturi aferente statelor

de funcţiuni la nivel de centre.

M 5.1.2.7 – Relocarea unor

beneficiari din centre pentru

creşterea gradului de utilizare

a unor spaţii existente.

M 5.1.2.8 – Conceperea şi

aplicarea unui mecanism

extern de monitorizare şi

evaluare a furnizării

serviciilor de asistenţă socială

din judeţul Sibiu.

5.2 Resurse

umane

O 5.2. Creşterea

capacităţii de

angajare şi de

ocupare prin

promovarea

adaptabilităţii şi

mobilităţii forţei de

muncă şi prin

calificarea resurselor

umane.

D.5.2.1. - Crearea de

noi locuri de muncă şi

creşterea nivelului

ocupării populaţiei în

vârstă de muncă, cu

efect de reducere a

şomajului.

M 5.2.1.1 – Stimularea creării

de noi locuri de muncă.

M 5.2.1.2 – Oportunităţi

diversificate de angajare, atât

pentru populaţia urbană, cât şi

rurală.


egalităţii de şanse între femei

şi bărbaţi, pe piaţa muncii, şi

stimularea gradului de

ocupare în rândul femeilor.


gradului de ocupare în rândul

populaţiei rrome.

M 5.2.1.5 – Crearea unor


23

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

servicii integrate de

informare, orientare şi

consiliere privind piaţa

muncii şi asigurarea accesului

locuitorilor din mediul rural la

aceste servicii.

M 5.2.1.6 – Reducerea

migraţiei temporare pentru

muncă în străinătate prin

acordarea unor facilităţi

economico-financiare şi

privind locuirea pentru

tinerele familii.

M 5.2.1.7 – Asistarea

grupurilor ţintă pentru a intra

sau reveni pe piaţa forţei de

muncă.

D.5.2.2. - Creşterea

calităţii forţei de

muncă, adaptarea

acesteia la exigenţele

pieţei muncii şi

dezvoltarea spiritului

antreprenorial.

M 5.2.2.1 – Oferte

educaţionale de calitate şi

relevante pentru piaţa muncii,

mai ales în formarea iniţială

pentru zonele cu ponderi

ridicate de tineri.

M 5.2.2.2 – Instituirea unor

programe de formare şi

reconversie profesională.

M 5.2.2.3 – Facilitarea

accesului la finanţare a IMM-

urilor şi dezvoltarea

infrastructurii de afaceri.

M 5.2.2.4 – Formarea

profesională – iniţială şi

continuă – care să

compenseze stocul

educaţional tradiţional scăzut

şi să ridice nivelul calitativ al

forţei de muncă.

M 5.2.2.5 – Înfiinţarea unor

birouri mobile care să ofere

servicii de evaluare a

antreprenorilor şi a

propunerilor de afaceri ale

acestora, asistenţă pentru

identificarea şi utilizarea


24

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

resurselor financiare şi în

pregătirea documentelor de

înregistrare a

întreprinzătorilor

Tabelul nr. 6. Domeniul 6: Structura activităţilor

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

6.1 Activităţi

ale sectorului

primar -

agricultura

O 6.1. Dezvoltarea

şi diversificarea

activităţilor agricole,

după principiile şi

standardele actuale,

în acord cu resursele

existente şi cu

dezvoltarea

activităţilor conexe.

D 6.1.1 – Protecţia şi

ameliorarea calităţii

solurilor şi

promovarea unei

agriculturi

ameliorative.


agriculturii în raport cu

zonarea pedologică şi

estimarea lucrărilor

ameliorative

M 6.1.1.2 – Îmbunătăţirea

potenţialului productiv al

solurilor pentru sporirea

potenţialului agricol.

D 6.1.2 –

Îmbunătăţirea

producţiilor agricole

prin diversificarea şi

extinderea culturilor

vegetale.

M 6.1.2.1 – Diversificarea

sectorului agricol prin

creşterea numărului şi

suprafeţelor afectate culturilor

alternative.


sectorului culturilor de câmp

prin adoptarea unor măsuri

specifice


unui sector zootehnic

performant şi

diversificat bazat pe

resursele locale

M 6.1.3.1 - Dezvoltarea

sectorului zootehnic prin

măsuri de natură tehnică ce

vizează creşterea producţiei şi

productivităţii.

M 6.1.3.2 - Dezvoltarea

exploataţiilor zootehnice prin

măsuri ce vizează soluţii de

îmbunătăţire a resurselor.


rurală.

M 6.1.4.1 - Trecerea de la o

politică exclusiv agricolă la

cea de dezvoltare rurală prin

creşterea competitivităţii

sectorului agricol şi forestier.

M 6.1.4.2 - Îmbunătăţirea

calităţii mediului în zonele


25

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

rurale.

6.1.2 Activităţi

ale sectorului

primar -

silvicultura

O 6.1.2 Exploatarea

judicioasă şi

valorificarea

eficientă şi durabilă

a resurselor silvice.

D 6.1.2.1 – Creşterea

cantităţii de lemn

utilizat în economia

judeţeană şi a

exploatării resurselor

secundare ale pădurii.

M 6.1.2.1.1 - Creşterea

cantităţii de lemn şi a altor

produse ale pădurii,

exploatate în concordanţă cu

exigenţele eficienţei

economice şi de protecţie a

mediului.

M 6.1.2.1.2 - Valorificarea

superioară a produselor

forestiere.

D 6.1.2.2 –

Diversificarea

utilizării pădurilor şi

promovarea

activităţilor

tradiţionale

deprelucrare a

lemnului, îndeosebi în

localităţile rurale.

M 6.1.2.2.1 – Creşterea şi

diversificarea funcţiilor socio-

economice ale ecosistemelor

forestiere în raport cu

creşterea cerinţelor societăţii

faţă de pădure

M 6.1.2.2.2 – Exploatarea

judicioasă a produselor

secundare ale pădurii.

6.2 Activităţi

ale sectorului

secundar –

industrie şi

construcţii

O 6.2 Consolidarea

rolului sectorului

industriei şi

construcţiilor pentru

a valorifica optim

potenţialul existent

şi în vederea

creşterii

complexităţii

structurii economice

locale.

D 6.2.1 – Creşterea

rolului industriei

bazate pe resurse

locale pentru a

valorifica deplin

potenţialul existent.


ponderii şi diversificarea

producţiei industriilor bazate

pe resurse locale.


industriei bazate pe

resurse externe, cu

producţii având

valoare adăugată

mare.


industriei bazate pe forţă de

muncă locală şi resurse

externe.

M 6.2.2.2 - Creşterea ponderii

investiţiilor străine în judeţ

prin îmbunătăţirea mediului

de afaceri.

D 6.2.3 – Integrarea

economică a ramurilor

şi mediilor pentru

diversificarea

activităţilor şi

înfiinţarea de locuri de

muncă.


cooperării industriale în

vederea creşterii complexităţii

structurii economice a

judeţului.

M 6.2.3.2 – Înfiinţarea şi

dezvoltarea structurilor de tip

cluster (reţea de firme), care

să poată constitui structura


26

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

unor poli de excelenţă în

municipiile Sibiu şi Mediaş.

M 6.2.3.3 – Integrarea

economică a mediului rural cu

mediul urban pentru

diversificarea activităţilor şi

înfiinţarea de locuri de

muncă.

D 6.2.4 – Crearea unor

cicluri de producţie

imobiliar/

infrastructuri pentru

asigurarea unui flux

continuu de lucrări de

construcţii.

M 6.2.4.1 – Promovarea

construcţiilor de

infrastructuri, complement al

dezvoltării în domeniul

imobiliar.


condiţiilor creşterii capacităţii

unităţilor din construcţii în

vederea angajării unei cote

mai mari din forţa de muncă.

M 6.2.4.3 – Formarea forţei

de muncă şi promovarea

firmelor cu calificare în

domeniul lucrărilor de

restaurare/ renovare urbană şi

de monumente istorice.

6.3 Activităţi

ale sectorului

terţiar -

servicii

O 6.3. Îmbunătăţirea

infrastructurii de

servicii în scopul

creşterii

competitivităţii

economice şi

reducerii costurilor

acestora.


şi diversificarea

serviciilor personale,

pentru gospodării şi a

celor economice.

M 6.3.1.1 – Dezvoltarea şi

diversificarea serviciilor

personale şi pentru

gospodării.


dezvoltării şi creşterii

eficienţei serviciilor pentru

economie.

D 6.3.2 –

Eficientizarea

serviciilor publice de

învăţământ, sănătate şi

asistenţă socială,

cultură, în vederea

îmbunătăţirii

prestărilor către

populaţie.

M 6.3.2.1 - Optimizarea

alocării resurselor prin

concentrarea pregătirii în şcoli

viabile, care să polarizeze un

număr optim de elevi.

M 6.3.2.2 - Realizarea unei

oferte cuprinzătoare şi

diversificate, utilă în formarea

profesională şi economia

judeţului şi eliminarea

paralelismelor.

M 6.3.2.3 - Eficientizarea


27

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

proceselor de diagnoză şi

tratament, cu scopul

micşorării duratei asistenţei

medicale a pacienţilor şi

creşterii calităţii serviciilor

medicale.

M 6.3.2.4 - Îmbunătăţirea

calităţii vieţii în judeţ prin

mărirea accesului şi

participării cetăţenilor la

cultură.

6.3.1 Activităţi

ale sectorului

terţiar - turism

O 6.3.1.

Dezvoltarea

durabilă a

turismului, care să

valorifice integral şi

eficient resursele

existente, pentru a

deveni un sector

economic dinamic şi

stabil, cu un aport

însemnat în


D 6.3.3.1 –

Dezvoltarea turismului

montan în condiţiile

creşterii siguranţei şi

bazei de cazare pentru

atragerea unui număr

sporit de turişti.

M 6.3.3.1.1 – Întreţinerea

corespunzătoare şi marcarea

traseelor montane, de

drumeţie şi culturale;

eliminarea riscurilor privind

siguranţa şi sănătatea

turiştilor.

M 6.3.3.1.2 – Mărirea şi

îmbunătăţirea bazei de cazare

prin asigurarea unui număr

optim de refugii montane.

D 6.3.3.2 – Creşterea

calităţii activităţilor

turistice pentru

îmbunătăţirea şi

valorificarea

superioară a ofertei

turistice.

M 6.3.3.2.1 - Modernizarea

drumurilor de acces către

zonele turistice şi sprijinirea

unităţilor administrativ-

teritoriale pentru realizarea

reţelelor de utilităţi publice în

zonele respective.

M 6.3.3.2.2 – Realizarea,

încurajarea şi sprijinirea

investiţiilor în infrastructura

turistică.

M 6.3.3.2.3 – Utilizarea

potenţialului important din

zona ,,Păltiniş – Cindrel”

pentru turismul montan şi

rural.

M 6.3.3.2.4 – Monitorizarea

şi cercetarea pieţelor ţintă şi a

pieţelor potenţiale,

diseminarea informaţiilor în

rândul factorilor interesaţi,

dezvoltarea unor noi produse


28

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

turistice.

M 6.3.3.2.5 – Îmbunătăţirea

pregătirii în turism prin

recunoaştere, mesaje şi

întâlniri publice, precum şi

încurajarea pregătirii continue

şi dezvoltarea aptitudinilor.

D 6.3.3.3 –

Valorificare turistică

superioară a

patrimoniului cultural

material şi imaterial.


atractivităţii turistice a actului

de cultură, a instituţiilor şi

obiectivelor culturale, precum

şi promovarea acestora.

M 6.3.3.3.2 – Sprijinirea

autorităţilor locale în

realizarea evenimentelor

culturale de prestigiu, cu

impact asupra atractivităţii

turistice.

D 6.3.3.4 –

Îmbunătăţirea

sistemului de

informare asupra

judeţului ca destinaţie

turistică pentru

dezvoltarea şi

comunicarea unei

imagini puternice a

brandului turistic

Sibiu.

M 6.3.3.4.1 - Îmbunătăţirea

informării preliminare şi în

timpul sejurului (punctele de

intrare aeroporturi, unităţi de

primire, etc.).

M 6.3.3.4.2 – Dezvoltarea şi

consolidarea brandului turistic

Sibiu.

D 6.3.3.5 –

Dezvoltarea capacităţii

instituţionale şi a

colaborări între

sectorul public şi

privat în programarea

şi implementarea

durabilă şi echilibrată

a programelor din

turism.


capacităţii instituţionale a

Consiliului Judeţean Sibiu în

programarea şi implementarea

programelor din turism.

M 6.3.3.5.2 - Dezvoltarea de

parteneriate la nivel naţional,

regional şi local pentru

promovarea şi dezvoltarea

turismului.


29

Tabelul nr. 7. Domeniul 7: Contextul suprateritorial

Subdomeniul:


dezvoltare:

Măsuri:

7.1 Contextul

suprateritorial

O 7.1.Integrarea

armonioasă a

teritoriului judeţean

în spaţiul regional şi

naţional.

D 7.1 - Amplificarea

funcţiilor centrelor cu

rol în dinamica

regională, municipiile

Sibiu şi Mediaş

M 7.1.1 - Dezvoltarea

funcţiilor de nivel regional în

municipiile Sibiu şi Mediaş –

învăţământ, cultură,

financiare, industriale,

turistice şi servicii. Crearea în

aceste centre a unor locaţii

specifice pentru promovarea

produselor industriale şi a

serviciilor pe piaţa internă şi

externă (târguri, expoziţii,

centre de afaceri).

M 7.1.2 - Dezvoltarea

relaţiilor celor două municipii

cu oraşele aflate în imediata

lor vecinătate în scopul creării

unor sisteme urbane

policentrice.

D 7.2 - Realizarea

infrastructurilor

majore în concordanţă

cu traseele axelor cu

acţiune în teritoriul

interjudeţean, regional

şi naţional.

M 7.2.1 - Realizarea relaţiilor

între centre pe infrastructurile

majore de căi de comunicaţie,

de nivel naţional şi

interregional


30

1.2 Relaţia cu alte planuri şi programe

Importanţa Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean, elaborat în conformitate cu

prevederile Legii nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare, decurge din

condiţionarea şi determinarea planurilor de amenajare a teritoriilor, implementarea programelor

de dezvoltare regională, precum şi din aplicarea unor prevederi cuprinse în programele strategice

sectoriale şi pentru respectarea intereselor generale ale statului.

În acest sens, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean se corelează cu următoarele

planuri, programe şi strategii:

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013

- Planul Regional de Dezvoltare 2007 – 2013 - Reg. Centru

- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

- Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) - sectiunile I-XIII

- Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2003 – 2013

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-

2030

- Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013 şi direcţiile de

dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2014-2020 aprobată prin HCJ nr.50/2010.

- Programele Operaţionale Sectoriale (POS) 2007-2013,

- Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013,

- Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013,

- Master Planul pentru cultură în judeţul Sibiu,

- Master Planul pentru infrastructură rutieră în judeţul Sibiu,

- Master Planul pentru turism în judeţul Sibiu,

- Master Planul pentru asistenţă socială în judeţul Sibiu.

- Master Planul privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu,

- Master Planul de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Sibiu


31

PATJ Sibiu va urmări realizarea unui management echilibrat al teritoriului judeţului,

conservarea patrimoniului natural, arhitectural - urbanistic din cadrul localităţilor urbane şi rurale

şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a utilizării resurselor de bază, a îndeplinirii cerinţelor de

calitate privind funcţionalitatea şi siguranţa, confortul şi condiţiile specifice diverselor lucrări de

construcţii, urbanism şi amenajare a teritoriului în acord cu cerinţele de dezvoltare durabilă.


32

2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia

neimplementării PATJ Sibiu

2.1. Starea actuală a mediului în judeţul Sibiu

2.1.1. Caracteristici generale ale judeţului Sibiu

Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu este situat în centrul ţării, extinzându-se peste o

parte a Carpaţiilor Meridionali şi a Depresiunii Transilvaniei şi are următoarele coordonate

geografice: 47o 17’ şi 45

o28’ latitudine nordică, respectiv 24

o57’ şi 23

o35’ longitudine estică.

Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu este organizat în 2 municipii, 7 oraşe şi 53 comune. Se

învecinează cu următoarele judeţe: judeţul Mureş în nord, judeţul Braşov în est, judeţele Argeş şi

Vâlcea în sud şi judeţul Alba în vest, nord-vest.

Se încadrează între judeţele mijlocii, cu o suprafaţă de 5.432,5 km, ceea ce reprezintă 2,3

% din teritoriul ţării.

Fig. 1. Harta fizică a judeţului Sibiu


33

Geologia

Judeţul Sibiu se extinde peste două mari unităţi structurale: masivul cristalin al

Meridionalilor şi bazinul sedimentar al Transilvaniei. Unitatea geologică montană cuprinde

partea de sud şi este reprezentată prin Munţii Făgăraş, Cindrel şi Lotru, alcătuiţi din roci tari ca

şisturi cristaline (gnaise, micaşisturi, cuarţite) cu intercalaţii de calcare metamorfozate,

amfibolite etc., care au o structură puternic cutată, ce dau forme de relief zvelte şi cu pante

abrupte. A doua unitate structurală corespunde depresiunii inter-carpatice a Transilvaniei, care

este formată dintr-o cuvertură groasă de roci sedimentare (conglomerate, nisipuri, pietrişuri,

marne, gresii, argile, etc.) sprijinite pe fundament cristalin. În cadrul ei, din punct de vedere

structural se disting două zone: o zonă a cutelor diapire în care structurile sunt cutate şi străpunse

de sâmburi de sare şi o zonă a domurilor, în nordul judeţului, reprezentate prin cute largi, de

forma unor boltiri în care s-a acumulat gazul metan.

Relieful

Relieful judeţului se caracterizează morfologic şi genetic printr-o mare complexitate de

aspecte, cuprinzând pe teritoriul său munţi, dealuri, văi largi şi depresiuni situate la poalele

munţilor. Relieful coboară de la peste 2.500 m din zona montană până la 280 m în valea

Târnavei Mari, fiind aşezat în trepte de la sud spre nord.

Aproximativ 21 % din suprafaţa totală este ocupată de munţi. Trei masive muntoase din

lanţul Carpaţilor Meridionali sunt cuprinse parţial, respectiv Munţii Făgăraş şi Lotru, sau total,

respectiv Munţii Cindrel pe teritoriul judeţului. Altitudinile cele mai mari sunt atinse în vârfurile

Negoiu – 2.535 m şi Suru – 2.283 m în Munţii Făgăraş, Ştefleşti – 2.242 m în Munţii Lotru şi

Cindrel – 2.244 m în Munţii Cindrel. Morfologia acestor munţi este puternic marcată de acţiunea

gheţarilor din cuaternar, văi adânci, numeroase căldări şi lacuri glaciare (Iezerul Mare, Bâlea,

Avrig, Călţun, Podragu). Restul de 79 % corespunde zonelor de podiş (Podişul Transilvaniei),

formată din dealuri vălurite cu înălţimi cuprinse între 490 m şi 749 m (Podişul Hârtibaciului,

Podişul Secaşelor, Podişul Târnavelor) compartimentate de văi adânci şi largi. Eroziunea

îndelungată la care a fost supus Podişul Transilvaniei a dat naştere la trei nivele de relief sau

platforme: Târnava (500 – 550 m), Agârbiciu ( 400 – 480 m) şi Secaş (300 – 390 m).


34

Depresiunea Făgăraş reprezintă o individualitate geografic bine conturată, situată între

zona montană din sud şi zona de podiş din nord, iar depresiunea Sibiului se constituie într-un

compartiment axat pe valea Cibinului.

Clima

Teritoriul judeţului Sibiu aparţine în proporţie de 75 % (nordul şi centrul) sectorului cu

climă continental – moderată şi în proporţie de cca. 25 % (sudul) sectorului cu climă de munte.

Regimul climatic general este diferenţiat pe cele două trepte principale ale reliefului în funcţie

mai ales de altitudinea, expoziţia şi formele acestuia. În sectorul montan sunt caracteristice verile

răcoroase, cu precipitaţii abundente şi ierni friguroase, cu ninsori bogate şi strat de zăpadă stabil

pe o perioadă îndelungată. Ţinutul cu climă de deal se caracterizează prin veri calde, cu

precipitaţii relativ frecvente şi prin ierni reci cu strat de zăpadă relativ stabil. Inversiunile termice

frecvente şi persistente în semestrul rece al anului fac ca în depresiunile Sibiului şi Făgăraş, să se

individualizeze topoclimate specifice, cu ierni mai reci decât pe pantele cu altitudini mai mari ale

munţilor din vecinătate. Temperaturile medii anuale oscilează în jurul valorii de 9,0o C în zonele

joase (9,7o Sibiu, 10,

o C Boiţa, 9,6

o C Dumbrăveni), coboară în jurul valorii de 5,0

o C pe pantele

munţilor mijlocii (5,8o C Păltiniş) şi în jurul valorii de 0

o C pe culmile munţilor înalţi.

Precipitaţiile atmosferice însumează în linii generale cantităţi cu atât mai mari cu cât altitudinea

este mai mare, înregistrându-se cantităţi medii anuale de (652,9 mm la Sibiu, 849,8 mm la Boiţa,

906 mm la Păltiniş şi peste 1.200,0 mm pe culmile montane cele mai înalte. Vânturile sunt

puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţie, cât şi a vitezei. Frecvenţele medii anule

înregistrate la Sibiu indică predominarea vânturilor din N-V (13 %) şi S-E (8,2 %). Frecvenţa

medie anuală a calmului de mare în zona depresionară (57,5 % la Sibiu) şi mică în sectorul

montan (18,3 % la Păltiniş). Vitezele medii anuale oscilează între 1,8 şi 4,5 m/s la Sibiu şi între

1,5 şi 6,5 m/s la Păltiniş. Înspre sfârşitul iernii în depresiunile Sibiu şi Făgăraş bate un vântd

dinspre munte cu caracter de foen numit Vântul Mare. Acesta provoacă încălziri accentuate şi

topiri bruşte de zăpadă.


35

2.1.2. Apele de suprafaţă şi subterane

Apele de suprafaţă

Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu se suprapune pe două bazine hidrografice şi

anume: Olt care are o suprafaţă de 3.337 km2 cu lungimea totală a râurilor de 1.326 km şi Mureş

care are o suprafaţă de 2.095 km2 cu lungimi totale ale râurilor de 717 km.

În bazinul hidrografic Olt principalele cursuri de apă sunt:

R. Olt care trece prin partea de est-sud a judeţului. Lungimea pe teritoriul judeţului este

de 56 km. Debitul mediu multianual variază între 75 m3/s, la intrarea în judeţ şi 110 m

3/s ieşire.

R. Cibin este afluent, pe partea dreaptă a Oltului. Are o lungime de 78 km, cu o suprafaţă

a bazinului hidrografic de 2.210 km2. Debitul mediu multianual, la confluenţa cu râul Olt este de

15,5 m3/s.

R. Hârtibaciu este afluent al râului Cibin, pe partea stângă. Lungimea lui este de 89 km,

cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1.027 km2. Debitul mediu multianual este de 3,3 m

3/s.

R. Sadu este afluent al Cibinului pe partea dreaptă. Are o lungime de 43 km şi un bazin

hidrografic cu suprafaţa de 280 km2. Debitul mediu multianual este de 4,4 m

3/s.

În bazinul Mureş principalul curs de apă este râul Târnava Mare. Are o lungime de 72

km pe teritoriul judeţului şi-l străbate pe direcţia est-vest. Debitul mediu multianul este de 11,0

m3/s la intrarea în judeţ şi 14,5 m

3/s la ieşire.

Pr. Visa este cel mai important afluent al Târnavei Mari, pe partea stângă. Are o lungime

de 42 km, şi un bazin hidrografic cu suprafaţa de 555 km2. Debitul mediu multianual este

de 1,8 m3/s.

Lacurile

Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri glaciare şi sărate) cât şi

lacuri artificiale (pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergie, alimentare cu apă şi agrement)

completează reţeaua hidrografică a judeţului. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind situate în

Munţii Făgăraş (Podragul, Podrăgelul, Bâlea, Doamnei, Avrig) şi Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul

Mic, Jujilea). Dintre lacurile antropice se menţionează lacurile instalate între vechile exploatări


36

de sare din zona localităţii Ocna Sibiului ca: Horia, Cloşca, Crişan, Inul, Avram Iancu, Lacul fără

Fund, Mâţelor etc., ultimele două prezentând fenomene tipice de heliotermie (24oC la suprafaţă

şi 36o C la 1,5 m adâncime). La acestea se adaugă lacurile artificiale de acumulare cum sunt

Negovanu – Sadu pe râul Sadu, Gura Râului pe râul Cibin, Brădeni I, Brădeni II pe râul

Hârtibaciu şi Ighiş pe râul Ighiş, afluent al râului Târnava Mare.

Apele subterane

Apele subterane au straturi acvifere cuprinse între 1,2 şi 10 m, cu debite variind între 0,2

– 8 l/s. În zonele înalte adâncimile variază între 5 – 10 m, iar în zona de luncă pânza de apă

freatică se află la o adâncime mai mică, respectiv 5 m.

Calitatea apei

La nivelul judeţului Sibiu, Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România

(SMIAR) include subsistemele: râuri, lacuri naturale şi de acumulare, ape subterane, ape uzate.

Evaluarea calităţii apelor s-a bazat pe prelucrarea datelor obţinute atât din sistemul propriu de

monitorizare al A.P.M. Sibiu cât şi din datele furnizate de către Administraţia Naţională Apele

Române: Direcţia Apele Române Mureş şi Direcţia Apele Române Olt – Sistemul de Gospodărie

a Apelor Sibiu.

În judeţul Sibiu au fost identificate secţiuni de râuri a căror calitate este

necorespunzătoare, conform OM 161/2006, datorită prezenţei peste limitele admise a anumitor

poluanţi. Aceste secţiuni sunt:

Mag - amonte confluenţa Sălişte (clasa a IV-a de calitate);

Rusciori - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate);

Cisnădie - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate);

Hârtibaciu - aval Agnita (clasa a III-a de calitate);

Târnava Mare - amonte Copşa Mică (clasa a III-a de calitate);

Târnava Mare - aval Copşa Mică - Micăsasa (clasa a III-a de calitate);

Visa - amonte confluenţă Târnava Mare (clasa a III-a de calitate).

În general aportul cel mai mare de ape uzate neepurate revine unităţilor din domeniul

gospodăriei comunale, industriei metalurgice neferoase, zootehniei şi industriei textile.


37

În anul 2008, în judeţul Sibiu existau 34 localităţi racordate la reţeaua de apă potabilă,

lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile fiind de 1440 km. În anul 2008 s-au

recoltat în Sibiu, 594 probe de apă din reţelele de distribuţie, toate probele încadrându-se chimic

şi bacteriologic în valorile prevăzute de L 458/2002 şi L 311/2004, indicele de nepotabilitate

fiind 0. Pentru Avrig nu au fost probe necorespunzătoare, indicele de nepotabilitate fiind foarte

bun. În Cisnădie indicele de nepotabilitate înregistrat a avut valoarea 7, 40 %.

În ceea ce priveşte apele subterane, formele cele mai intense de depreciere multiplă a

calităţii apei au fost identificate în zonele de intravilan rural ale judeţului Sibiu, unde deşeurile

lichide ajung în subteran, datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii hidroedilitare. Aceasta

se face direct, prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate şi al şanţurilor stradale şi indirect

de la depozitele de gunoi de grajd sau gropile improvizate de deşeuri menajere. Aceste cauze duc

la prezenţa în apele subterane, cu precădere, a compuşilor azotului. Totuşi, datorită ariei

restrânse, nu se poate vorbi despre o poluare generală a apelor subterane. Parţial, aceste

probleme s-au rezolvat prin închiderea la 16 iulie 2009 a gropilor de gunoi din zona rurală.

Prioritǎţile de intervenţie privind problema poluării apei se referă la: asigurarea apei

potabile la parametri cantitativi şi calitativi corespunzători; creşterea gradului de acces al

populaţiei la serviciile publice de alimentare cu apă şi satisfacerea tot mai bună a cerinţelor de

apă ale celorlalţi consumatori; creşterea gradului de implicare a publicului în implementarea

programelor de gestionare durabilă a apei potabile; reducerea gradului de poluare şi protejarea

surselor de apă de suprafaţă destinate potabilizării; îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor

de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora; respectarea şi aplicarea Planului

Naţional de Reducere a Poluării cu Nitraţi a Apelor Subterane.

2.1.3. Aer

Pentru monitorizarea calităţii aerului in judeţul Sibiu sunt amplasate 4 staţii automate de

monitorizare a calităţii aerului, câte una la Mediaş şi Copşa Mică de tip industrial, şi două în

municipiul Sibiu, una de tip industrial şi una de fond urban. Cele patru staţii de monitorizare din

judeţul Sibiu formează Reţeaua judeţeană de monitorizare a calităţii aerului şi sunt parte a

Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Sunt monitorizaţi continuu

următorii poluanţi potenţiali:SO2,NO/NOx,NO2,CO,O3,BTX, şi pulberi în suspensie cu diametrul

aerodinamic de 10 μm (PM10) respectiv 2,5 μm ( PM2,5). De asemenea, se monitorizează


38

indicatorii meteo: viteza şi direcţia vântului, radiaţia solară, presiunea, temperatura şi umiditatea

aerului atmosferic. În plus, în august 2009, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu (A.R.P.M.

Sibiu) a fost dotată cu un autolaborator performant care permite monitorizarea calităţii aerului în

zone sensibile din acest punct de vedere şi este utilizat pentru determinarea gradului de poluare a

mediului ambiental şi a condiţiilor meteo (viteza şi direcţia vântului, radiaţia solară, presiunea,

temperatura şi umiditatea aerului atmosferic

În perioada 2003-2010, evoluţia emisiilor anuale de SO2, NOx, NH3, COV–uri a avut o

tendinţă descendentă. Cea mai semnificativă scădere a valorilor emisiilor de SO2 s-a înregistrat

în perioada 2009-2010, prin reducerea parţială a activităţii unităţii SC. SOMETRA SA. Aportul

cel mai mare de NOx provine din surse mobile şi staţii de mixturi asfaltice. Emisiile au scăzut în

comparaţie cu anul 2009 cu aproximativ 50%. Pe de altă parte, în anul 2010 au fost înregistrate

valori similare cu cele ale anilor anteriori ale emisiilor de NH3, ca urmare a aportului din

activităţile zootehnice, a prezenţei deşeurilor biodegradabile. O situaţie deosebită este cea a

COV-urilor (compuşi organici volatili), ale căror valori au scăzut prin implementarea

programelor de reducere a emisiilor din surse fixe, îndeosebi surse industriale, precum şi a celor

mobile, din traficul rutier.

Tabel Nr. 8: Evoluţia cantităţii de poluanţi emisă în atmosferă

Parametru 2003 2004 2005 2007 2008 2009 2010

Unitatea de măsură (t/an)

SO2 13430 14102 14309 29589 25117 874,7 243,4

NOx 1658,4 4169,6 1459 1018,4 2975 2756 1770,8

NH3 1769,2 4935 2529,3 3046,3 3536 3559,3 3612

COV 3244 700 726,2 8883 5777,8 4124 3106

Municipiul Sibiu face parte din categoria zonelor cu grad de poluare medie, poluarea

datorându-se în special traficului rutier intens. Principalele surse fixe de poluare atmosferică sunt

identificate în unităţi industriale, amplasate în localităţile Mediaş, Copşa Mică şi Sibiu, iar cele

mobile sunt identificate prin traficul rutier.


39

Sursa majoră de poluare a atmosferei din judeţului Sibiu o reprezintă S.C. “SOMETRA”

S.A. Copşa Mică, agent economic profilat pe metalurgia neferoasă (extragerea plumbului şi

zincului din concentratele miniere, dar şi a celorlalte metale precum cadmiu, bismut, stibiu,

cupru, aur, argint).

O sursă semnificativă de poluare a atmosferei o constituie traficul rutier, pe tronsoanele

de drumuri naţionale care străbat municipiile Sibiu şi Mediaş, dar şi alte localităţi urbane şi

rurale din judeţ.

La acestea se adaugă surse de poluare de intensitate mai redusă, din domeniul industriei

construcţiilor de maşini şi utilaje (Sibiu, Mârşa, Mediaş), industria lemnului (Tălmaciu),

industria sticlei (Avrig, Mediaş), industria uşoară (Mediaş, Sibiu, Dumbrâveni etc.) şi industria

alimentară (Sibiu, Mediaş etc.).

Ca urmare a încetării temporare a activităţii SC Sometra SA , emisiile de SO2 provenite

de pe platforma industrială a societăţii şi de la agenţii economici de pe platforma industrială

Mediaş, s-au diminuat considerabil astfel încât se observă că precipitaţiile din această zonă au un

caracter similar celor din alte zone ale Judeţului Sibiu.

Zona Mediaş este afectată de poluare istorică, la emisiile provenite de la agenţii

economici de pe platforma industrială a municipiului Mediaş (S.C. Emailul S.A., S.C.

Vitrometan S.A.) adăugându-se transportul pe distanţă mare a poluanţilor proveniţi de la S.C.

Sometra S.A. Copşa Mică, unitate cu profil de metalurgie neferoasă. Astfel au fost înregistrate

depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile de plumb, cadmiu. Aceastǎ societate a anunţat pe

26 ianuarie 2009 oprirea temporară şi parţială a activităţii din considerente economice şi a intrat

într-un proces de conservare şi mentenanţă. In prezent pe platforma SC SOMETRA SA

activitatea nu s-a reluat decat partial, respectiv la instalatia de electroliza plumb. Ca atare prin

implementarea măsurilor din programul cuprins în autorizaţia integrată de mediu, problema

emisiilor de pulberi cu conţinut ridicat de metale grele (Pb, Zn, Cd, Ni) a fost mult diminuată.

În urma evaluării calităţii aerului pe baza datelor statistice furnizate de staţiile automate

în perioada 2008-2009 în zona Copşa Mică - Mediaş, s-a constatat că valorile concentraţiilor în

aerul înconjurător pentru poluanţii SO2, pulberi PM10 şi Pb din pulberi in suspensie depăşesc

valorile limită. Ca urmare a acestui fapt si conform OM35/2007 , A.R.P.M. Sibiu a demarat în

martie 2010 procedurile pentru elaborarea Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului

(PIGCA) pentru zona Copsa Mica-Medias .PIGCA a fost finalizat si a fost adoptat prin


40

Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr 84/24.06.2010 De asemenea, a fost reactualizat

Protocolul de colaborare semnat între A.P.M. Sibiu şi Consiliul Judeţean Sibiu în anul 2007,

protocol care priveşte unele măsuri pregătitoare în scopul întocmirii şi aplicării eficiente a

acestui program. Raportul Anual asupra stadiului realizării măsurilor din PIGCA a fost elaborat

de catre ARPM Sibiu in primul trimestru al anului 2011 si a fost adoptat prin Hotararea

Consiliului Judetean Sibiu nr 59/28.04.2011,

Prioritǎţile de intervenţie privind problema poluării aerului se referă la: ameliorarea

calitǎţii aerului în zona Copşa Micǎ şi zonele limitrofe; încadrarea emisiilor COV în prevederile

impuse de lege; reducerea expunerii populaţiei la noxele generate de traficul auto greu; reducerea

influenţelor negative în aerul ambiental ale poluanţilor specifici proveniţi de la haldele

neecologice de deşeuri; reducerea poluării cu gaze cu efect de seră.

2.1.4. Solul şi subsolul

Din suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu de 543.248 ha ponderea principală este

reprezentată de terenuri agricole (56%) şi terenuri cu vegetaţie forestieră (37%), restul terenurilor

ocupând doar 7% din suprafaţa totală.

O suprafaţă importantă din zona de deal şi podiş este acoperită de soluri fertile

(molisoluri, argilovisoluri) folosite în mod deosebit în agricultură, în cultura cerealelor, plantelor

tehnice, dar şi în pomicultură şi viticultură. Solurile din zona pre-montană şi montană

(cambisoluri, soluri neevoluate etc.) sunt în special acoperite cu pajişti sau păduri.

Folosirea intensivă a resurselor de sol ar putea duce la modificarea în sens defavorabil a

echilibrului dintre elementele componente ale mediului natural, cu consecinţe negative, mergând

până la degradarea solului sau distrugerea lui.

Principalele restricţii privind calitatea solurilor sunt determinate de :

- factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.);

- acţiuni antropice agricole şi triale.

În multe cazuri, factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect

scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Degradarea solurilor, ca efect al

fenomenelor naturale (eroziuni, alunecări, exces de umiditate, surpări, sărături, ş.a.) reprezintă

160.389 ha din suprafaţa judeţului. Dintre acestea exemplificăm zone ca Miercurea Sibiului,


41

Ocna Sibiului, Apold, Păuca, Loamneş, Rusciori, Slimnic, Marpod, Pelişor, Valea Viilor,

Chesler, Apoş, Motiş, Veseud, Bazna, Dîrlos.

Degradarea solurilor ca rezultat al activităţilor antropice se remarcă în zona Copşa Mică -

Mediaş ca urmare a proceselor tehnologice de prelucrare a sulfurilor polimetalice. Astfel, circa

3.400 ha de terenuri agricole sunt puternic poluate şi circa 7.600 ha mediu poluate.

Trebuie menţionată şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri

industriale, precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere. Suprafeţele totale ale

rampelor de gunoi din judeţul Sibiu reprezintă aproximativ 74 ha, din care 34 ha îl constituie

rampele de deşeuri din mediul urban. O situaţie deosebită o reprezintă rampa de deşeuri

industriale aparţinând de S.C. Sometra S.A. Copşa Mică care ocupă circa 15 ha teren degradat.

Judeţul Sibiu se confruntă cu poluarea solului în zona Copşa Mică, zonă afectată de

poluarea produsă de emisiile în atmosferă de cantităţi importante de particule şi compuşi ai

metalelor neferoase cu efecte foarte dăunătoare asupra mediului înconjurător provenite de la SC

Sometra SA Copşa Mică. Formele de degradare ale terenurilor identificate în zona Copşa Mică

sunt forme complexe la care, proceselor de eroziune, li se asociază fenomenul de poluare.

Eroziunea de suprafaţă se manifestă cu intensitate deosebită pe terenuri cu înclinare mai mare de

15 grade, pe care vegetaţia a fost puternic vătămată sau distrusă sub impactul poluării. Procesele

de degradare cu largă amplitudine sunt însă deplasările de teren întâlnite sub forma alunecărilor

profunde şi cu extindere mare. Poluarea istorică cu metale grele în zona Copşa Mică a afectat

orizonturile de sol, atât la suprafaţă cât şi în profunzime. Cu timpul ele s-au acumulat în sol,

constituind astfel un pericol prin efecte cumulative, prin remanenţa în timp şi prin posibilitatea

redusă de depoluare naturală. Metalele din sol participă la o serie de procese fizico-chimice, în

funcţie de condiţiile de mediu, în urma cărora fie rămân în sol, sub o formă sau alta, fie părăsesc

sistemul, de exemplu prin eroziune, datorită vântului sau ploilor, datorită levigării (când pătrund

în orizonturile mai profunde) sau pătrund în plantele existente pe solul respectiv. Din studiile

întreprinse în decursul anilor, s-a realizat o delimitare a unui areal afectat de poluare situat de-a

lungul râului Tîrnava Mare, între localităţile Tîrnava şi Micăsasa de aproximativ 16 km

totalizând aproximativ 3.400 ha.

Referitor la situaţia terenurilor afectate de reziduuri zootehnice, în judeţul Sibiu nu sunt

probleme semnificative privind această problemă deoarece în general colectarea şi depozitarea

dejecţiilor se realizează pe platforme betonate, care nu permit infiltrarea în sol.


42

Prioritǎţile de intervenţie privind problema poluării solului: datorită acumulării efectelor

poluatoare din trecut cât şi a activităţii prezente a societǎţilor precum S.C. Sometra S.A., sunt

necesare măsuri de reconstrucţie ecologică imediate şi pe termen lung. Dintre acestea, cele mai

importante sunt menţionate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu 2007-2013.

2.1.5. Depozitarea deşeurilor

Faţă de anii precedenţi, se constată o diminuare a cantităţii totale de deşeuri datorită

creşterii gradului de colectare şi valorificare a deşeurilor metalice şi a deşeurilor de ambalaje,

precum şi a scăderii cantităţii deşeurilor din construcţii şi demolări.

În zona urbană, deşeurile menajere de la populaţie sunt colectate de către agenţi

economici specializaţi şi depozitate în cele depozitele municipale/orăşeneşti existente, în care

reziduurile sunt depuse neselectiv, fără a fi supuse unei forme de tratare.

In prezent nu este implementat un sistem de colectare separată la nivelul judeţului Sibiu.

Din această cauză cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt

scăzute. In judeţ există agenţi economici tip REMAT care realizează o colectare a deşeurilor în

vederea reciclării şi o prelucrare mecanică primară a lor.

In judeţul Sibiu exista o staţie de compostare la Avrig, capacitate 3600 tone/an, realizata

prin proiect PHARE 2005, in procedură de autorizare, nefuncţională.

La nivelul judeţului Sibiu, nu există o infrastructură foarte bine dezvoltată pentru

gestionarea corespunzătoare a deşeurilor municipale care să poată asigura îndeplinirea ţintelor şi

obligaţiilor asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană. In acest sens

autoritati publice locale din judetul Sibiu au accesat fonduri europene prin Programul PHARE

CES. Au fost implementate cinci proiecte, trei in cadrul Programului PHARE CES 2003 si

doua prin Programul PHARE CES 2005. Prin aceste proiecte se urmăreşte devoltarea

infrastructurii de gestionare a deşeurilor municipale, creşterea gradului de colectare selectivă a

deşeurilor menajere şi reducerea cantităţii de deşeuri municipale, respectiv reducerea cantitatii de

deşeuri biodegradabile, reciclarea şi valorificarea fracţiei de deşeuri de ambalaje din deşeurile

menajere.


43

Gestionarea deşeurilor municipale la nivelul judeţului Sibiu nu este efectuată într-un mod

unitar. Nu se realizează colectarea deşeurilor municipale din toate localităţile. Exista un număr

de cca 100.000 locuitori care colecteaza separat deşeurile de ambalaje de la populaţie pe mai

multe fracţii (hartie-carton, PET, sticla, metal), dupa caz. Sistemul de colectare separata a fost

organizat de catre operatori de salubritate sub coordanarea administratiei publice locale si in

colaborare cu ECO ROM Ambalaje Bucuresti.

Conform datelor prezentate în PJGD Sibiu, în anul 2006 gradul de acoperire cu servicii

de salubrizare a fost la nivelul judeţului de 61 %, din care 86 % in mediul urban şi circa 11 % în

mediul rural. In ultimii ani se remarcă o creştere a gradului de acoperire cu servicii de

salubrizare, mai ales în mediul rural.

În judeţul Sibiu nu există, în prezent, activităţi de tratare a deşeurilor biodegradabile –

staţii de compostare sau de tratare mecano-biologică. Din aceste cauze, cea mai mare parte a

deşeurilor municipale generate sunt depozitate, în prezent.

La nivelul judeţului existau în anul 2006 un număr de 10 depozite neconforme clasa „b”

în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii

de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor. Conform Planului de

implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării, depozitele care vor sista

depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de

maximum 2 ani după sistarea depozitării.

Depozitele Dumbrăveni, Copşa Mică, Sălişte şi Ocna Sibiului au sistat activitatea de

depozitare la sfârşitul anului 2006. Depozitul Remetea – Sibiu a sistat depozitarea deşeurilor din

anul 2004.


44

Depozite rurale şi municipale existente în judetul Sibiu; Sursa: S.C. Interdevelopement. S.R.L.

Cea mai mare cantitate de deşeuri industriale este produsă de platforma industrială S.C.

SOMETRA S.A. Copşa Mică. Deşeurile constau în special în zguri şi cenuşi de furnal, deşeuri

metalice, pulberi şi nămoluri etc. depozitate pe depozitul de deşeuri industriale din incinta

unităţii, în cantitate de 70000 tone/an. Având în vedere faptul că întreaga cantitate de deşeuri

industriale menţionate este contaminată cu metale grele, acestea intră în categoria deşeurilor

periculoase

În judeţul Sibiu există un singur depozit de deşeuri industriale, care aparţine şi este

întreţinut de SC Sometra SA Copşa Mică. Depozitul a fost înfiinţat în anul 1966, amplasat fiind

pe halda veche, înfiinţată în 1939. Sunt stocate deşeuri inerte şi periculoase, rezultate în urma

activităţii de producţie, în domeniul metalurgiei neferoase. Suprafaţa totală a depozitului este de

19.6 ha, cu o capacitate actuală de 3.000.000 mc şi o înălţime de cca 18 m.

Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare sau au fost stocate în

unităţile care le-au generat.

Deşeurile toxice şi periculoase de altă natură decât cele spitaliceşti, au fost depozitate în

gropile speciale, impermeabilizate din incintele haldelor de deşeuri ale municipiilor Sibiu şi

Mediaş.


45

Deşeurile de pesticide, în cantitate de 71 de tone, sunt depozitate în condiţii de siguranţă

la depozitul judeţean amenajat în anul 2002 în localitatea Şura Mică.

Deşeurile agricole sunt deşeurile provenite din unităţile agricole şi zootehnice şi sunt

constituite din dejecţii animaliere, deşeuri vegetale, cadavre, materiale fitosanitare expirate.

Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, de la staţiile de epurare din

agricultură şi din industria textilă şi a pielăriei sunt depozitate pe paturi de uscare sau, în mică

măsură pe depozitele de deşeuri.

Proiecte existente în Judeţul Sibiu.

În judeţul Sibiu au fost implementate mai multe proiecte finanţate prin intermediul

programului Phare CES 2003-2005:

- Colectare selectivă şi transfer a deşeurilor menajere în Mediaş,

- Sistem integrat de colectare a deşeurilor de ambalaje provenite din deşeuri menajere solide

în vederea valorificării acestora, în Municipiul Mediaş - Proiect ECOROM Ambalaje

- Proiect pentru implementarea unui sistem simplu, eficient şi durabil de gestionare a

deşeurilor locale Oraşul Agnita,

- Colectarea selectivă a deşeurilor menajere, în scopul reducerii deşeurilor nedegradabile de

pe raza oraşului Cisnădie.

- Gestionarea integrată a deşeurilor menajere în 20 de localităţi ale zonei “Mărginimea

Sibiului”,

- Proiect pentriu implementarea uni sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale al

Oraşului Avrig –

- Sistem zonal de gestionare deşeuri urbane, Consiliul Local al Oraşului Copşa Mică -

Proiect Zone defavorizate Min. Mediului


46

2.1.6 Instalaţii IPPC

În cadrul judeţului Sibiu există 12 instalaţii IPPC autorizate, prezentate în tabelul

următor:

Tabel Nr.9: Instalaţii IPPC în judeţul Sibiu

Obiectiv IPPC Sediul central al firmei Puncte de lucru în

jud.Sibiu

SC ROMBAT SA Loc. Bistrita, str. Drumul Cetatii, nr.6

Jud. Bistrita Nasaud.

Loc. Copsa Mica, Str. Uzinei, nr.2

S.C. PROMBAT SA Loc. Copsa Mica, Sos. Sibiului, nr.2

Jud. Sibiu

Loc. Copsa Mica, Sos. Sibiului,

nr.2

SC COMPA SA Loc. Sibiu, str.Henri Coanda, nr.8

Jud Sibiu

Loc. Sibiu str.Henri Coanda, nr.8,

S.C. THYSSENKRUPP

BILSTEIN COMPA SA

Loc.Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8

Jud. Sibiu

Loc. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr.

8

SC WIENERBERGER SRL Loc. Bucureşti, str. Dr. Staicovici, nr.

75, etaj 5, Sector 5, cod 050557

Loc. Sibiu, Str. Podului, nr. 127

S.C. BIO ENERGY S.R.L. Loc. Dumbrăveni, str. Dobrogeanu

Gherea nr. 24, Jud. Sibiu

Loc. Dumbrăveni, str.

Dobrogeanu Gherea nr. 24

SC TRACON SRL

BRAILA

Loc. Braila, str. Vapoarelor, nr.21 Loc. Cristian

SC TRANSAVIA SA Oiejdea soseaua Alba Iulia - Cluj

Napoca km.11

Loc. Miercurea Sibiului

S.C. SOMETRA SA

Loc. Copsa Mica, str. Fabricilor, nr. 1

Jud. Sibiu

Loc. Copsa Mica, Str. Fabricilor

nr. 1

S.C. VENTURELLI PROD

S.R.L.

Loc. Avrig, DN 1A, Km 284+200,

Jud. Sibiu .

Loc. Avrig, DN 1A, Km 284+200

SC SIBAVIS SA Loc. Sibiu, str. Viile Sibiului, nr.1,

Jud. Sibiu

Loc. Sibiu str. Viile Sibiului, nr.1,

S.C. CARMOLIMP SRL Loc. Ucea de Jos, jud. Brasov Loc. Vestem


47

Instalaţiile IPPC sunt cele în care se desfăşoară activităţi din industria energetică, chimică

sau a mineralelor, din domeniul producerii şi prelucrării metalelor, gestiunea deşeurilor, ferme,

abatoare.

Obiectivele prezentate în tabelul anterior au primit autorizaţii integrate de mediu, în baza

O.U.G. nr. 152/2005 aprobată prin Legea nr. 84/2006, privind prevenirea şi controlul integrat

al poluării.

Autorizaţia integrată de mediu pentru aceste obiective include condiţiile necesare pentru

asigurarea că:

1) sunt luate toate măsurile preventive adecvate împotriva poluării, în special prin aplicarea

celor mai bune tehnici disponibile;

2) nu este cauzată nici o poluare semnificativă;

3) este evitată generarea deşeurilor, iar acolo unde deşeurile sunt produse ele sunt

valorificate sau, în cazul în care recuperarea este imposibilă din punct de vedere tehnic şi

economic, deşeurile sunt eliminate evitând sau reducând orice impact asupra mediului;

4) sunt luate măsuri necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor;

5) este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condiţiile anormale de

funcţionare;

6) sunt luate măsurile necesare pentru ca la încetarea definitivă a activităţii să se evite orice

risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfacatoare pentru a fi utilizat

în circuitul economic;

7) sunt luate măsurile necesare pentru utilizarea eficientă a energiei;

Autorizaţia integrată de mediu conţine cerinţele de monitorizare adecvate descărcărilor de

poluanţi care au loc şi specifică metodologia şi frecvenţa de măsurare, procedura de evaluare şi

obligaţia de a furniza autorităţii competente datele solicitate de acesta pentru verificarea

conformării cu autorizaţia.

Nerespectarea prevederilor autorizaţiei integrate de mediu conduce la suspendarea actului

de reglementare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului care l-a emis, după o

notificare prealabilă prin care se acordă cel mult 60 zile pentru îndeplinirea obligaţiilor.

Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor dar nu mai mult de şase luni. Pe perioada


48

suspendării, desfăşurarea activităţii este interzisă. În cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile

stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după

expirarea termenului de suspendare, anularea autorizaţiei integrate de mediu. Dispoziţiile de

suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării activităţii sunt executorii de drept.

2.1.7. Arii protejate

Judeţul Sibiu beneficiază de un statut legal de protecţie la nivel naţional un număr de 16

arii naturale (10 rezervaţii naturale şi 6 monumente ale naturii) a căror suprafaţă însumată

reprezintă 3,6% din suprafaţa totală a judeţului Sibiu. La nivel judeţean au mai fost declarate

încă 2 rezervaţii naturale (Arpăşel şi Eleşteele de la Mîndra) pentru care au fost întocmite

documentaţiile în vederea obţinerii avizului din partea Academiei Române

Tabelul nr. 10. Lista ariilor naturale protejate din judeţul Sibiu

Nr. Nume Tip Suprafaţa

(ha)

Anul

infiinţări

i

1 Cindrel Parc natural 9,873 1994

2 Făgăraş Parc natural 6,989 1994

3 Dumbrava Sibiului Parc natural 993 1994

4 Bâlea Rezervaţie

mixta 180 1932

5 Iezerele Cindrelului Rezervaţie

mixta 609 1994

6 Dealul Zackel, Slimnic Rezervaţie

mixta 5 1967

7 Calcarele eocene,

Turnu Rosu

Rezervaţie

Paleontologica 60 1954

8 Lacul fara fund,

Ocna Sibiului

Rezervaţie

geologică 0,2 1954

9 Arpăşel Rezervaţie

zoologica 736 1961

10 Suvara Saşilor,

Tălmaciu

Rezervatie

botanica 20 1994

11 Calcarele cretacice

Cisnădioara

Monument

Paleontologic 0,9 1954

12 Vulcanii noroiosi,

Haşag

Monument

Geologic 1 1994

13 Masa Jidovului, Jina Monument

Geologic 2 1969

14 La Grumaji, Jina Monument 2 1994


49

Geologic

15 Pintenii din coasta

Jinei

Monument

Geologic 2 1969

16 Canionul Mihăileni Monument

Geologic 15 1994

Reţeaua ecologică europeană “Natura 2000” reprezintă principalul instrument al Uniunii

Europene în domeniul conservării naturii în statele membre. “Natura 2000” este o reţea ecologică

de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în vederea protejării unor habitate şi a unor

specii vulnerabile de plante şi animale.

Datorită capitalului natural extrem de valoros, la nivelul judeţul Sibiu au fost desemnate

un număr de 4 SPA-uri (Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică), declarate prin H.G. 1284/2007

privind ariile de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România şi un număr de 9 SCI-uri (Situri de Importanţă Comunitară), declarate

prin Ordinul 1964/2007 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) privind

instituirea de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Ariile Speciale de Protecţie Avifaunistică (SPA) sunt:

Avrig–Scorei–Făgăraş,

Piemontul Făgăraş,

Frumoasa

Podişul Hîrtibaciului.

Acestea ocupă o suprafaţă de aproximativ 241736,11 ha şi reprezintă 44,49% din

suprafaţa judeţului.

Siturile de Importanţă Comunitară (SCI) sunt:

Frumoasa,

Insulele stepice de la Slimnic,

Mlaca Tătarilor,

Movilele de la Păuca,

Munţii Făgăraş,

Oltul mijlociu – Cibin – Hîrtibaciu,

Pădurea de stejar pufos de la Petiş,

Pădurea de stejar pufos de pe Tîrnava Mare,


50

Sighişoara –Tîrnava Mare.

Acestea ocupă aproximativ 24,54% din suprafaţa judeţului Sibiu.

Prin suprapunerea siturilor Natura 2000 (SCI şi SPA) rezultă o suprafaţă de 262.258,37

ha, aceasta reprezentând 48,07% din teritoriul administrativ al judeţului Sibiu.

În valea Lotrioarei au fost identificate o serie de specii de moluşte endemice şi specii de

insecte a căror conservare necesită declararea habitatului lor ca arii speciale de conservare

(Legea nr. 462 / 2001).

Au fost preluate spre administrare şi custodie 9 arii naturale protejate de interese

european şi 12 arii naturale protejate de interes naţional şi local, prezentate în tabelul următor:

Tabel Nr 11: Arii naturale protejate aflate în custodie

Nr.

ctr.

Aria naturală protejată, preluată în

adminsitrare/ custodie

Adminsitratorul/ custodele ariei

naturale protejate

1 Rezervaţia Parcul Natural Dumbrava

Sibiului

Direcţia Silvică Sibiu

2 ROSCI0093 Insulele stepice de lângă

Slimnic (include o arie protejată de interes

naţional)

ARPM Sibiu

3 ROSCI0118 Movilele de la Păucea ARPM SIBIU

4 ROSPA0099 Podişul Hîrtibaciului (include o arie

protejată de interes naţional)

Societatea Progresul Silvic

5 ROSCI0227 Sighişoara – Tîrnava Mare Societatea Progresul Silvic

6 ROSPA0003 Avrig – Scorei - Făgăraş Asociaţia EPAL-RO-ECOProtection

7 ROSPA0098 Piemontul Făgăraş (include o

arie protejată de interes local)

OS Răşinari şi OS Izvorul Florii

Avrig

8 ROSCI0122 Munţii Făgăraş (include 2 arii


OS Răşinari şi OS Izvorul Florii

Avrig

9 ROSPA0043 Frumoasa (include 5 arii Consiliul Judeţean Alba


51


10 ROSCI0085 Frumoasa (include 6 arii


Consiliul Judeţean Alba

Sursa: Raportul privind Starea Mediului în Judeţul Sibiu, anul 2010, realizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu

2.1.8. Fondul forestier

Fondul forestier total administrat de către Direcţia Silvică Sibiu este de 116.859 ha, din

care 63.535 ha proprietate publică a statului, 43.299 ha proprietate publică a unităţilor

administrativ teritoriale, 10.025 ha proprietate privată a persoanelor juridice şi a persoanelor

fizice. Fondul forestier supravegheat de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi

Cinegetic Sibiu totalizează un număr de 77.204 ha, din care 72.321 ha aparţin unităţilor

administrativ teritoriale, 4.883 ha proprietate persoane juridice şi persoane fizice.

În cursul anului 2008 nu s-au înregistrat diminuări nejustificate a suprafeţei fondului

forestier. Solicitările privind scoaterile definitive şi ocupările temporare din fond forestier au fost

oportune, iar documentaţiile respective s-au întocmit în condiţiile respectării stricte a

prevederilor legale.

În domeniul regenerării pădurilor se preconizează creşterea suprafeţelor regenerate

natural, în detrimentul plantaţiilor integrale, lucru ce va duce şi la creşterea volumului de lucrări

pentru ajutorarea regenerărilor naturale în fond forestier.

În cadrul strategiei naţionale privind apărarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a

fondului forestier preocuparea primordială a Direcţiei Silvice Sibiu este asigurarea permanentei,

stabilităţii, biodiversităţii fondului forestier pe care-l administrează, astfel că nici o suprafaţă de

pe care s-a recoltat masa lemnoasă, în urma aplicării prevederilor amenajamentelor silvice, să nu

rămână neîmpădurită.

În afara terenurilor degradate preluate sau achiziţionate, Direcţia Silvică Sibiu se

confruntă la nivelul judeţului Sibiu şi cu existenţa unor suprafeţe degradate în zona Copşa Mică.

Formele de degradare ale terenurilor identificate în zona Copşa Mică sunt complexe, proceselor

de eroziune asociindu-se fenomenul de poluare. Eroziunea de suprafaţă se manifestă cu


52

intensitate deosebită pe terenuri cu înclinare mai mare de 15grade, pe care vegetaţia a fost

puternic vătămată sau distrusă sub impactul poluării. Procesele de degradare cu largă

amplitudine în zona Copşa Mică sunt însă deplasările de teren întâlnite sub forma alunecărilor

profunde şi cu extindere mare.

Prioritǎţile de intervenţie privind problema fondului forestier: gospodărirea şi dezvoltarea

pădurilor trebuie să devină un element esenţial în strategia judeţeană de prevenire a inundaţiilor.

Pădurile joacă un rol important în regularizarea debitelor cursurilor de apă, în asigurarea calităţii

apei şi în protejarea unor surse de apă importante pentru comunităţile locale fără alte surse

alternative de asigurare a apei. Este cazul pădurilor situate în perimetrele de protecţie a resurselor

de apă subterane sau de suprafaţă, precum şi a pădurilor situate pe versanţii aferenţi lacurilor

naturale şi de acumulare.

2.1.9.Reţeaua de localităţi

Judeţul Sibiu posedă o reţea de localităţi echilibrată, având un total de 188 de aşezări, din

care 2 municipii, 9 oraşe şi 162 de sate. Aceste localităţi fac parte din 64 de teritorii

administrative de bază din care 53 sunt comune.

Densitatea medie a localităţilor la 1000 km2 este de 34, iar cea a satelor de 33, cu mult

sub media pe ţară de 55 sate/1000 km2.

Mărimea medie a unei comune este de 2.647 locuitori iar mărimea medie a satelor este de

810 locuitori mediile pe ţară fiind de 3.875 loc./comună şi 800 loc./sat. Deşi mărimea medie a

satelor este aproximativ egală cu cea pe ţară, densitatea redusă a localităţilor în teritoriul judeţean

pune probleme în dezvoltarea reţelei de localităţi.

Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea IV-a – Reţeaua de

localităţi, judeţul Sibiu posedă 2 localităţi de rangul II, Municipiile Sibiu şi Mediaş, 9 localităţi

de rangul III oraşele Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului,

Ocna Sibiului, Sălişte, Tălmaciu, 53 de localităţi de gradul IV, sate reşedinţe de comune şi 162

sate componente, localităţi de rangul V.


53

Cele două municipii se află pe căi de comunicaţii – rutiere şi feroviare – de primă

importanţă pentru traficul regional şi internaţional. Municipiul Sibiu se află la intersecţia axelor

sudic şi estic ale Transilvaniei, care fac legătura între Braşov şi Deva şi respectiv Defileul Oltului

– Cluj – pe care se suprapune coridorul transeuropean nr. IV – beneficiind şi de existenţa unui

aeroport internaţional. Celălalt municipiu se află şi ele pe intersecţia axelor caracteristice de căi

de comunicaţii; care străbat centrul Ardealului pe direcţia E-V şi N-S, situându-se pe ramificaţia

coridorului trans-european nr. IV.

Se poate astfel conchide că accesibilitatea localităţilor de rangul II şi III din judeţ este

bună, prin poziţia pe care o ocupă pe axe importante de căi de comunicaţii, dar parametrii de

circulaţie ale acestor infrastructuri nu sunt la nivelul cerinţelor actuale.

Din punct de vedere economic oraşele de rang II şi III au o contribuţie importantă la

producţia industrială a ţării în principal în industria uşoară (textilă, confecţii şi încălţăminte)

industria alimentară şi a materialelor de construcţie.

Pe ansamblu, mediul urban se caracterizează printr-o bună ocupare a forţei de muncă în

sectorul secundar, dar o insuficientă ocupare în servicii care indică o activitate terţiară redusă.

În acest domeniu de activitate se disting trei categorii de servicii: social-edilitare,

personale şi industriale. Dintre oraşele în care aceste trei categorii sunt cel mai bine reprezentate

menţionăm Sibiu, Mediaş, Agnita şi Avrig; celelalte având ponderi reduse de ocupare în aceste

activităţi.

2.1.10. Infrastructura socio-culturală

Învăţământ

Situaţia ratei de şcolarizare pe categorii de vârstă şi ratei de cuprindere a elevilor pe tipuri

de învăţământ, în învăţământul preuniversitar (primar, gimnazial şi liceal), pe perioada 2006-

2008, a fost următoarea:


54

Tabel Nr. 12: Rata de şcolarizare pe categorii de vârstă

A/V 0-4 ani 5-9 ani

Total Şcolarizaţi % Total Şcolarizaţi %

2006 22078 6941 31,44 22128 21343 96,45

2007 22193 7361 33,17 22231 21088 94,86

2008 22512 7404 32,89 22122 20966 94,77

10-14 ani 15-19 ani

A/V Total Şcolarizaţi % Total Şcolarizaţi %

2006 23582 17129 72,64 33148 19396 58,51

2007 22380 16797 75,05 31275 18028 57,64

2008 22085 16276 73,70 29057 16529 56,88

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu – date prelucrate – 2009

Reţeaua şcolară ce susţine învăţământul general şi de specialitate este, din punct de

vedere al numărului de utilizatori, cea mai importantă, ca mărime complexitate şi extindere în

teritoriu, având prioritate în organizare şi dezvoltare, faţă de celelalte forme de învăţământ.

Problemele acestei reţele de dotări se manifestă cu precădere în mediul rural, dar şi în

oraşe. În sate există 299 de şcoli cu situaţie problematică fie datorită stării necorespunzătoare a

imobilelor sau lipsei personalului didactic.

În mediul urban este mai frecvent abandonul şcolar, datorat în unele cazuri numărului

mare de elevi din clase, şi deci a reducerii timpului afectat fiecărui elev de către cadrele

didactice. Mediul rural suferă de fenomenul invers, al neşcolarizării şi absenteismului, îndeosebi

în rândul etniei romilor.

Subutilizarea dotărilor de învăţământ primar şi gimnazial este o problemă care afectează

28 de comune, din care 5 au sub 50 de elevi pe unitate de învăţământ – Bârghiş 38 el/şc.; Chirpăr

49,3 el/sc., Mihăileni 26,4 el/şc.; Păuca 46,5 el/şc. şi Râu Sadului 22,0 el/şc. Un număr de 10

comune au 50 - 70 elevi/şcoală iar alte 9 comune au între 70 - 100 elevi/ şcoală.


55

În total această problemă atinge 89 de unităţi de învăţământ din mediul rural, care vor

necesita comasări şi remodelări.

Încărcarea dotărilor de învăţământ cu cadre didactice este o altă problemă a reţelei de

învăţământ primar şi gimnazial; media pe judeţ (13,3 el/cadru didactic) este depăşită în 8 unităţi

administrativ-teritoriale.

Problemele dotărilor învăţământului mediu şi de specialitate sunt mai reduse ca amploare,

acestea afectează 24 de licee din cele două municipii, care sunt suprautilizate şi 3 licee din

oraşele Ocna Sibiului, Tălmaciu şi din Miercurea Sibiului care sunt subutilizate, în parte şi

datorită numărului redus al personalului didactic.

Învăţământul special

În judeţul Sibiu există un număr de 655 preşcolari şi elevi cu nevoi crescute de asistenţă

educaţională complexă şi servicii de sprijin specializate, în vederea ameliorării, compensării şi

recuperării deficienţelor, incapacităţilor, handicapurilor şi/sau dizabilităţilor lor. Pentru a veni în

sprijinul copiilor cu c.e.s. în judeţul Sibiu există cinci centre şcolare pentru educaţie incluzivă:

C.S.E.I. nr. 1 Sibiu, C.S.E.I. nr. 2 Sibiu, C.S.E.I. Mediaş, C.S.E.I. Dumbrăveni, C.S.E.I. Turnu-

Roşu, subordonate Consiliului Judeţean Sibiu şi un Centru Judeţean de Resurse şi Asistenţă

Educaţională Sibiu, finanţat de C.J.S. Toate cele cinci centre şcolare de educaţie incluzivă sunt în

subordinea C.J.S. şi finanţate de acesta. Situaţia centralizată privind repartiţia pe clase a elevilor

cu c.e.s. din cadrul C.S.E.I. din judeţul Sibiu se poate consulta ca material bibliografic. Selecţia

copiilor pentru a fi şcolarizaţi în cadrul centrelor se face de către Serviciul de Evaluare

Complexă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

(D.G.A.S.P.C.) Sibiu .

Formarea profesională continuă a adulţilor

Instituţiile care realizează formare profesională sunt: A.J.O.F.M. Sibiu prin Centrul de

Formare Profesională a Adulţilor, Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Sibiu, Casa

Corpului Didactic Sibiu şi Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, cu sediul la

Mediaş.


56

A.J.O.F.M. Sibiu a considerat oportună crearea unui Centru de Formare Profesională a

Adulţilor (CFPA) cu scopul de a creşte gradul de pregătire al persoanelor aflate în căutarea unui

loc de muncă.

Sănătate

În judeţul Sibiu funcţionează 7 spitale publice, din care 4 spitale generale (Spitalul Clinic

Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Municipal Mediaş, Spitalul Orăşenesc Cisnădie şi Spitalul

Orăşenesc Agnita) şi 3 spitale de specialitate (Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul de

Pneumoftiziologie şi Spitalul de Psihiatrie “Dr. Gh. Preda”, toate în municipiul Sibiu), precum şi

3 clinici private.

Formele de proprietate ale unităţilor sanitare influenţează distribuţia în teritoriu a acestor

dotări. Dotările din proprietatea privată sunt de dimensiuni mici, fiind amplasate preponderent în

mediul urban. Peste 90% din cabinetele medicale şi cele stomatologice aflându-se în mediul

urban, cu precădere în cele două municipii.

Toate policlinicile, laboratoarele medicale, sau de tehnică dentară şi depozitele

farmaceutice sunt amplasate în mediul urban.

Reţeaua publică cuprinde creşele, dispensarele medicale şi spitale, dotări amplasate

exclusiv în mediul urban şi a căror eficienţă economică este dificil de asigurat.

În spitale, la sfârşitul anului 2008, numărul paturilor de spitalizare continuă a fost de

2.650, cu un număr de 101.501 pacienţi spitalizaţi, o rată de ocupare a paturilor de 80%, la o

durată medie de spitalizare de 8 zile şi rata internărilor de 23% locuitori

Morbiditatea generală (incidenţa) a fost în anul 2008 de 969 ‰ locuitori (410.465 total

cazuri noi de boală). Indicele de morbiditate generală (incidenţa) manifestă o tendinţă de creştere

în ultimii 10 ani de la 778,7 cazuri noi de îmbolnăvire la 1.000 loc. în 1990 la 969 cazuri noi la

1.000 loc. în 2008, creşterea fiind mai accentuată în mediul urban 1.263 cazuri noi la 1.000 loc,

faţă de mediul rural: 968 la 1.000 loc.


57

Rata brută a mortalităţii prezintă în judeţul Sibiu (ca şi în întreaga ţară) o tendinţă de

creştere lentă în ultimii 10 ani, de la 9,0 decese la 1.000 locuitori în 1990, la 10,7 decese la 1.000

locuitori în 2008.

În anul 2009, rata natalităţii în Judeţul Sibiu a fost superioară faţă de media înregistrată la

nivel naţional şi regional: 11.6‰ comparativ cu 10.4‰ şi respectiv 11.0‰.

În Judeţul Sibiu sporul natural în anul 2009 a avut o valoare pozitivă, spre deosebire de

cea înregistrată la nivel naţional: 0.9‰ faţă de -1.6‰. Există diferenţe între rural şi urban, sporul

natural în mediul urban fiind pozitiv iar în rural negativ, la nivel regional şi naţional. La nivelul

judeţului sporul natural este pozitiv pentru ambele medii de rezidenţă, dar cu valoare mai mare

pentru rural, pe seama natalităţii crescute de aici.

Cultură

Reţeaua dotărilor culturale şi de cult este complexă şi extinsă teritorial, avându-se în

vedere şi numeroasele situri şi monumente istorice şi de arhitectură ca şi lăcaşele de cult, care

oferă suport activităţilor culturale, având funcţii muzeale.

Analizând rolul celor şapte instituţii de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Sibiu

au fost identificate următoarele domenii de activitate:

- Complexul Naţional Muzeal ASTRA - una din problemele identificate la nivelul

instituţiei este lipsa spaţiilor necesare bunei funcţionări, care în momentul de faţă sunt

insuficiente;

- Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul –

Junii” Sibiu. Un obiectiv ar putea constitui revitalizarea mişcării de amatori, a

evenimentelor culturale locale şi zonale;

- Biblioteca Judeţeană ASTRA are ca activitate punerea lecturii publice la dimensiunile de

vectori de cultură şi civilizaţie. Pentru succesul unui astfel de demers se impune

regândirea compartimentului pentru îndrumarea bibliotecilor publice din judeţ;

- Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ilie Micu”- îşi poate face mai simţită prezenţa în

promovarea meseriilor tradiţionale, în salvarea patrimoniului cultural imaterial şi

promovarea industriilor culturale;


58

- Teatrul pentru Copii şi Tineret "Gong". Se remarcă faptul că şi la această instituţie

activitatea editorială lipseşte, deşi în spaţiul educaţiei şi formării copiilor există resurse

neexploatate de exprimare şi mediatizare.

- Filarmonica de Stat Sibiu - care, la fel ca şi celelalte instituţii de spectacole ar trebui să

activeze în peisajul cultural, adesea dezolant, din multe localităţi în care pe plan cultural

nu se întâmplă mai nimic. O altă activitate de bază a Filarmonicii ar trebui să fie

elaborarea de monografii şi lucrări de educaţie muzicală şi informare a publicului;

- Centrul Cultural Interetnic “Transilvania”. Printr-o regândire de perspectivă a funcţiilor

sale, ar putea deveni un catalizator al unor proiecte de anvergură, în parteneriat public-

privat, centrate pe multiculturalitate.

În judeţ există 18 muzee şi case memoriale, 8 case de cultură municipale şi orăşeneşti, 53

cămine culturale, 7 cinematografe şi 304 biblioteci. Din cele 400 de lăcaşe de cult biserica

ortodoxă deţinea 87%, urmată de biserica evanghelică cca. 3%, biserica reformată cca. 3%,

biserica greco-catolică 2%, biserica romano-catolică 2% şi alte 15 culte cumulând 3%.

Problemele reţelei de dotări culturale sunt legate în principal de eficienţa economică a

acestora, de găsirea unei formule de funcţionare în condiţiile mutaţiei mentalităţii utilizatorilor şi

a scăderii nivelului resurselor.

În ceea ce priveşte starea fizică a dotărilor culturale se pateu afirma că în general aceasta

este satisfăcătoare, existând un număr de excepţii care necesită modernizări.

Casele de cultură, căminele şi muzeele aflate în Agnita, Axente Sever, Bazna, Chirpăr,

Cârţişoara, Hoghilag, Laslea, Laomneş, Marpod şi Şeica Mare, necesită lucrări de reparaţii şi

modernizări.

Reţeaua dotărilor culturale, ca şi cea pentru învăţământ general şi de specialitate, va

trebui redimensionată în profil teritorial. În zonele cu probleme demografice şi economice aceste

dotări vor necesita integrarea în alte tipuri de servicii.


59

Locuirea

Numărul total de locuinţe constatat la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002,

era de 156.825 cu 383.090 camere, iar cel al gospodăriilor de 140.765. Numărul mediu de

persoane ce reveneau pe o locuinţă era de 2.65, iar cel al persoanelor dintr-o gospodărie de 2.95.

La sfârşitul anului 2008 numărul total de locuinţe a fost de 164.862; în mediul urban existând un

număr de 113.343 locuinţe, numărul mediu de persoane ce reveneau pe o locuinţă în judeţ fiind

de 2,56, iar în urban 2,50.

Majoritatea locuinţelor sunt în proprietate privată (peste 140 mii), suprafaţa medie a unei

locuinţe fiind de 41,5 mp; unei persoane revenindu-i o suprafaţă medie de 15,7 mp; suprafaţa

medie pe cameră fiind 17,0 mp. Peste 17 mii de locuinţe sunt nepermanente, sezonier sau

locuinţe de vacanţă.

Necesarul de locuinţe în judeţ este de cca 16.000 de unităţi, din care cca 15.000 sunt

solicitate în mediul urban. Având în vedere că în judeţ oferta locală şi naţională în domeniul

construcţiei de locuinţe este de cca. 100 de unităţi pe an, este de prevăzut ca actuala cerere de

locuinţe din judeţ să nu fie satisfăcută în timp util. Este aşadar necesar să se apeleze la

mecanisme mai flexibile care să utilizeze investiţiile private în construcţia de locuinţe, care să

ofere un fond locativ adecvat cererilor .

Încheierea şi actualizarea tuturor Planurilor Urbanistice Generale, pentru mediul urban şi

pentru comunele cu potenţial social şi economic este o primă treaptă în rezolvarea problemei

locuirii. La nivelul anului 2000 au fost întocmite PUG-urile preliminare pentru toate unităţile

administratv-teritoriale din judeţ. Până în prezent au fost întocmite PUG-urile ca definitive,

avizate şi aprobate conform prevederilor legii pentru 18 unităţi administratv-teritoriale ( 2 oraşe

şi 16 comune), restul fiind în diferite faze de avizare.

Totodată trebuie finalizate lucrările de cadastru de specialitate imobiliar-edilitar (HG

521/97) în principal în mediul urban, unde solicitările de investiţii imobiliare sunt mai

numeroase. În mediul rural şi 10 comune au început lucrările de cadastru imobiliar şi de

constituire a băncilor de date – Arpaşu de Jos, Axente Sever, Cârţa, Brădeni, Marpod, Miercurea

Sibiului, Orlat, Racoviţă, Sălişte şi Gura Mică.


60

2.1.11. Infrastructuri tehnice

Reţeaua de transport

Căile de transport care fac obiectul PATJ-ului Sibiu au fost analizate în contextul

legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional.

În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport, ocupă

un loc important, fiind compusă din:

reţeaua de căi rutiere ;

reţeaua de căi feroviare;

reţeaua de căi aeriene;

transportul combinat.

Consiliul Judeţean Sibiu are în subordine S.C. Drumuri şi Poduri S.A., care are ca

domeniu de activitate întreţinerea drumurilor judeţene, întreţinerea podurilor şi podeţelor şi

întreţinerea altor elemente componente ale infrastructurii rutiere.

Cum s-a mai spus judeţul Sibiu face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru, regiune

care beneficiază de o poziţie favorabilă, dispunând de o reţea de drumuri publice bine

reprezentată, conferind o deschidere internă şi internaţională. Principalele căi rutiere

internaţionale care străbat Regiunea Centru şi care facilitează accesul din şi înspre aceasta la

nivel naţional şi internaţional sunt:

- E 60 Frontiera Borş-Cluj Napoca-Târgu Mureş-Braşov-Ploieşti-Bucureşti –Slobozia -Constanţa

- E 68 Frontiera Nădlac-Arad - Deva-Sebeş-Sibiu- Braşov

- E 81 Frontiera Giurgiu-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Cluj Napoca- Satu Mare- P. Frontiera

Halmeu.

- E 574 Piteşti -Braşov-Bacău

- Coridorul IV Pan-European - Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti


61

Reţeaua de căi rutiere

In cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea

drumurilor publice adica 1599 km locul cinci în ceea ce priveşte lungimea drumurilor naţionale

257 kmşi locul patru in ceea ce priveste lungimea drumurilor locale -1342 km drumuri judeţene

şi comunale

Din analiza echipării tehnice a judeţului Sibiu cu drumuri publice – Drumuri naţionale,

Drumuri judeţene şi Drumuri comunale - au rezultat următoarele:

Reţeaua de drumuri cuprinde - conform HG.540/2000 (Sursa datelor HGR 540/2000 şi HGR

43/1998):

6 drumuri naţionale, din care :

2 drumuri europene, E 68 (DN 1) şi E 81 (DN 7) ;

2 drumuri naţionale principale, DN 7C şi DN 14;

2 drumuri naţionale secundare, DN 14A şi DN 14B.

51 drumuri judeţene ;

72 drumuri comunale .

Lungimea totala a drumurilor publice din judeţul Sibiu este de 15999 km, reprezentând

2,0% din totalul drumurilor publice din România ( 79001 km) din care 257km drumuri

nationale,inclusiv autostrazi si drumuri exprese,in totalitate modernizate si 1342 km de drumuri

judetene si comunale (drumuri publice locale aflate in administratia Consiliului Judetean si

drumuri judetene, respectiv in administratia Primariilor comunale- drumuri comunale) din care

55 km sunt drumuri modernizate si 558 km sunt cu imbracaminti rutiere usoare.. Densitatea

drumurilor publice în judeţul Sibiu este de 29,4 km/100 km2

teritoriu, situând judeţul pe

ultimele locuri din ţară, sub densitatea medie pe ţară care este de 33,5 km/100 km2 şi aproape la

egalitate cu densitatea medie a Regiunii Centru (29,9 km/ 100 km2).

Din totalul lungimii drumurilor publice, conform datelor statistice situaţia se prezintă

astfel:


62

- 257 km – 16 % - sunt drumuri naţionale;

- 1342 km – 59,0 % - sunt drumuri judeţene si comunale

Drumurile naţionale sunt modernizate, în totalitate pe 257 km. Aceste drumuri situându-

se în clasele tehnice III şi IV, starea tehnică a drumurilor fiind bună

Drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate doar pe 55 km din 1342 km lungime

totala ceea ce reprezinta 4,0% din total,de asemenea doar 41,5% adica (pe 558 km) din

drumurile judetene si comunale au imbracaminti usoare, diferenta de 58,4% (784km) fiind

reprezentata de imbracaminti pietruite si din pamant.

Drumurile judeţene se incadreaza in clasele tehnice IV şi V, in general starea tehnică este

satisfăcătoare, iar cele comunale, sunt incadrate in clasa tehnică V,considerata ca fiind

nesatisfacatoare Sursa: INSSE 2009

Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind

redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare,

datorită frontului îngust al limitei de proprietate.

Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare

corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă şi

confort optime.

Intre localităţile judeţului transportul este realizat de operatori privaţi şi de regii locale de

transport rutier.

Analiza situaţiei existente a scos în evidenţă următoarele:

legătura directă cu judeţele invecinate trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor

judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale;

legătură cât mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, între

centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie

îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţiile pentru a

fi clasate ca drumuri judeţene;


63

accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând

comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi

judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri

comPe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi

podeţe). Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar

nu toate sunt la clasa de încărcare E.

Din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, judeţene şi comunale, s-a observat că

de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând

cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinţelor traficului actual.

Situaţia actuală a podurilor

Din totalul de 187 poduri pe DJ (date furnizate de CJ Sibiu), nu au fost incluse in analiza

42 poduri deoarece acestea sunt situate pe DJ cuprinse in proiecte de modernizare care au

contracte de finantare aprobate sau in curs de aprobare prin POR, 9 poduri au fost identificate ca

fiind podete (deschiderea mai mica de 5m) si 4 poduri la care starea tehnica a unor componente

ale infrastructurii si suprastructurii nu au putut fi evaluata corespunzator.

Poduri pe DJ (total analizate 132), din care:

28,03% (37 poduri de pe DJ) au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate ridicată)

care necesită doar activitate de întreţinere curentă si mici reparatii;

34,10% (45 poduri de pe DJ) au stare tehnică satisfăcătoare (viabilitate medie) care

necesită activităţi de reparaţii, consolidări mai consistente;

37,87% (50 poduri de pe DJ) au stare tehnică nesatisfăcătoare şi rea (viabilitate

scăzută) necesitând lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune

intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă

Poduri pe DC:

32,50% (13 poduri de pe DC) au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate

ridicată) care necesită doar activitate de întreţinere curentă si mici reparatii;

30,00% (12 poduri de pe DC) au stare tehnică satisfăcătoare (viabilitate medie) care

necesită activităţi de reparaţii, consolidări mai consistente;


64

37,50% (15 poduri de pe DC) au stare tehnică nesatisfăcătoare şi rea (viabilitate

scăzută) necesitând lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune

intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă.

Din 132 poduri pe DJ analizate, 13 poduri (9,85%) necesită refacere integrală, 37 poduri (28,03

%) necesita expertiza tehnica (reabilitare) şi 80 poduri (62,12 %) necesita lucrări de intretinere

curenta si reparatii.

Reţeaua de căi ferate

În cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea

căilor ferate (197 km) şi ultimul loc în ceea ce priveşte lungimea liniilor electrificate(44 km).

Reţeaua de căi ferate din judeţul Sibiu reprezintă 1,7% din total reţea de căi ferate pe

ţară care este de 11077 km.

Judeţul dispune in 2010 de o reţea feroviară in exploatare avand lungimea de 197 km din

care 44 km (22,3 %) sunt linii electrificate, din total, liniile cu ecartament normal însumează 145

km, din care 101 km (linie) cu o cale şi 44 km (linie) cu două căi.

Teritoriul judeţului este deservit, în prezent, de:

magistrala 200: Braşov – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos – Deva – Arad – Curtici

cale ferată parţial dublă neelectrificată pe sectorul Ucea – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de

Jos, care intră în judeţ la limita cu jud. Braşov la Km 264 şi iese la limita cu jud. Alba, la

Km 368.

magistrala 300: Bucureşti – Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor

cale ferată dublă electrificată pe sectorul Sighişoara – Mediaş – Blaj – Coridorul IV

Trans-European, care intră în judeţ la limita cu jud. Mureş, la Km 298 şi iese la limita cu

jud. Alba, la Km 355.

linia 204: Sibiu – Agnita

cale ferată simplă neelectrificată pe:

sectorul Sibiu – Agnita

sectorul Cornăţel – Vurpăr


65

linia 208: Sibiu – Copşa Mică

cale ferată simplă neelectrificată pe sectorul Sibiu – Copşa Mică, care intră în judeţ la

limita cu jud. Vâlcea, la Km 335.

Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Sibiu este în general bună. Nivelul

dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Pe reţeaua de cale

ferată există sectoare afectate de fenomene ale naturii cum sunt inundaţiile, precum şi erodări şi

tasări ale terasamentelor.

Există treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate, de semnalizare

rutieră fără bariere şi nu sunt păzite.

Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt încă într-un

număr foarte mic.

Reţeaua de căi aeriene

Pe teritoriul judeţului Sibiu, funcţionează un aeroport civil pentru transportul aerian de

calători şi marfă, Aeroportul Internaţional Sibiu amplasat pe drumul DN1, la 6km vest de

centrul istoric si administrativ faţă de municipiul Sibiu, situat la o altitudine de 443 m.Este al

doilea aeroport ca trafic de calatori din regiunea Transilvania si al cincilea din Romania.

În prezent se asigură legături directe interne cu Bucureşti şi Timişoara şi externe cu

Germania, Austria, Spania, Anglia, Turcia şi Grecia, existând 6 companii aeriene care operează

de aici: Austrian Airlines, Blue Air, Tarom, Atlas Jet, Carpatair şi Lufthansa.

În perioada 2006-2009 a fost implementat un proiect de aproximativ 75.000.000 euro

pentru extinderea şi modernizarea Aeroportului, realizat în parteneriat între C.J.S. şi Consiliul

Local Sibiu.

Transportul combinat

România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport

combinat şi instalaţii conexe (AGTC). La Sibiu şi Mediaş funcţionează câte un terminal de

transport combinat de mărfuri


66

Gospodărirea apelor şi echiparea tehnico-edilitară

Resursele de apă

Raportat la numărul de locuitori şi an, resursa de apă pentru întregul judeţ este de

aproximativ 10.890,73m³/locuitor. Resursele de apă subterană existente sunt constituite din

depozitele acvifere, cu debite variind între 0,2-8 l/sec.

În anul 2006 prelevările totale de apă brută au fost de 61.273 mil. m3, din care 53.347

mil. m3 pe BH Olt şi 7.926 mil. m

3 pe BH Mureş

Resursele de apă subterană sunt exploatate prin captări, aflate în general în zona

localităţilor, după cum urmează:

Tabel Nr 13: Captări de apă în judeţul Sibiu

Nr.

crt.

Captare – utilizator Debitul

exploatat (l/s)

1. Lunca Răşinari – fost RAGCL 125

2. Sibiu – industrie 40

3. Orlat – Cristian – diverşi 25

4. Şura Mică – diverşi 20

5. Veştem – Tălmaciu – industrie 46

6. Cărţişoara – or. Agnita 65

7. N. Făgăraş – diverşi 20

8. Păltiniş – fost RAGCL 70

9. Dumbrăveni – Sibiu – intrep. sere 22

10. Dumbrăveni – Sibiu – fosta

RAGCL

35

11. Mediaş – industrie + fost RAGCL 80

12. Copşa Mică – industrie 46

TOTAL 594

Consumul total anual de apă în sectorul public în relaţie cu populaţia totală se prezintă

sub forma indicatorului „intensitatea consumului de apă” şi se calculează ca raport între

consumul de apă şi populaţia totală.

Intensitatea consumului de apă (suprafaţă şi subteran) (m

3/cap de locuitor)

An 2003 An 2004 An 2005 An 2006

113,4 132,9 144,7 144,8 Sursă date: Raport de mediu, 2006


67

Amenajarea bazinelor hidrografice

Amenajarea bazinului hidrografic implică existenţa sau realizarea unor lucrări

hidrotehnice cu următoarea destinaţie:

acumulări pe râuri din care se asigură necesarul de apă pentru diferite folosinţe, respectiv

alimentării cu apă ale populaţiei sau industriei, irigaţii, producere de energie electrică, agrement,

atenuarea viiturilor;

aducţiuni sau derivaţii de ape prin care se asigură apa în zonele deficitare din acest punct de

vedere;

regularizări ale cursurilor de apă, îndiguiri şi apărări de maluri lucrări specifice apărării

împotriva inundaţiilor.

Pe teritoriul judeţului Sibiu există următoarele lucrări hidrotehnice:

Acumulări:

Tabel Nr. 14: Acumulări de apă în judeţul Sibiu:

Denumire

acumulare

Curs de apă Volum total

(mil. m3)

Destinaţie

B.H. Mureş

Ac. Ighiş Ighiş 13,4 alimentare cu apă potabilă şi industrială

Ac. Nemeşa Moşna 8,0 ac. nepermanentă (atenuare viituri)

Ac. Tău Sebeş 24,7 energie electrică

Ac. Oaşa Sebeş 150,0 energie electrică şi alimentare cu apă

Ac. Râura Râura amenajare piscicolă

Ac. Visa I – V Visa amenajare piscicolă

B.H. Olt

Ac. Arpaşu Olt 7,3 energie electrică, irigaţii, combatere

inundaţii

Ac. Scoreiu Olt 5,2 energie electrică, irigaţii, combatere


68

inundaţii

Ac. Avrig Olt 10,8 energie electrică

Ac. Gura Râului Cibin 15,5 energie electrică, alimentare cu apă

Ac. Negovanu

(Gâtu

Berbecului)

Cibin 6,4 energie electrică

Ac. Sadu II Sadu 0,2 energie electrică, alimentare cu apă

Ac. Beneşti Hârtibaciu ac. nepermanentă

Ac. Retiş Hârtibaciu ac. nepermanentă

Ac. Brădeni I -

III

Hârtibaciu ac. nepermanentă

Ac. Săcel I - IX Mag amenajare piscicolă

Aducţiuni:

În B.H. Mureş există aducţiuni de apă brută din ac. Ighiş către oraşul Copşa Mică.

În B.H. Olt există aducţiunile de apă brută din:

ac. Gura Râului – mun. Sibiu

ac. Sadu II – mun. Sibiu

Cârtişoara – or. Agnita

precum şi aducţiuni de apă tratată de la:

Mun. Sibiu – or. Ocna Sibiului

Păltiniş – Răşinari – mun. Sibiu

Regularizări şi îndiguiri:

În B.H. Mureş există amenajări pe următoarele cursuri de apă:

râul Târnava Mare:


69

- sectorul Hoghilag – or. Dumbrăveni, regularizări şi consolidări pe ambele maluri.

Lungimea = 16,2 km;

- or. Mediaş, regularizări şi consolidări pe ambele maluri. Lungimea = 7,17 km;

- localitatea Târnava, regularizare şi consolidare mal drept;

- or. Copşa Mică, regularizarea şi consolidări pe ambele maluri. Lungimea = 8,7 km;

r. Richiş, localitatea Richiş, regularizare şi consolidarea ambelor maluri

r. Valchid, localitatea Valchid regularizarea şi consolidarea ambelor maluri.

În B.H. Olt exită amenajări pe următoarele cursuri de apă:

r. Hârtibaciu, regularizat pe toată lungimea. Pe sectoarele Beneşti (mal drept), Altâna (mal

stâng), Nocrich (mal drept), Hosman (ambele maluri) există lucrări de îndiguiri;

r. Săsăuş are lucrări de regularizare şi consolidare ambele maluri, pe sectorul amonte

Chirpăr – Săsăuş;

pr. Nou, localitatea Somartin, regularizare şi consolidări pe ambele maluri;

pr. Rorii, de la intrarea în judeţ, până la confluenţa cu r. Albac, este regularizat şi are ambele

maluri consolidate;

r. Cibin, pe teritoriul municipiului Sibiu, are lucrări de regularizare şi consolidare pe ambele

maluri;

r. Cisnădie, pe teritoriul oraşului Cisnădie este regularizat şi are ambele maluri consolidate;

r. Porumbacu şi Liscov, afluenţi ai Oltului au lucrări de regularizare şi consolidare pe

ambele maluri, pe sectorul amonte de localitatea Porumbacu de Sus până la vărsarea în Olt.

Fenomenul de inundaţii a afectat unităţi administrativ teritoriale ale judeţului, acestea

sunt (conf. Legii 575/2001 PATN Zone de risc natural, anexa nr.5): mun. Sibiu, mun. Mediaş,

oraşele Agnita, Avrig, Cisnădie, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Tălmaciu şi comunele Altina,

Arpaşu de Jos, Bârghiş, Brădeni, Cristian, Dârlos, Nocrich, Orlat, Păuca, Porumbacu de Jos,

Racoviţa, Roşia, Turnu Roşu. Inundaţii s-au produs şi pe râuri mici, pe pâraie şi pe văile

torenţilor; curgerea apelor fiind îngreunată pe aceste cursuri de obstacole naturale sau antropice.


70

Alimentare cu apă

Localităţile situate în bazinul râului Olt beneficiază de apă brută din zona montană, care

are un debit suficient pentru alimentare cu apă. Calitatea apei brute din această zonă este bună,

cu toate că nu este conformă în totalitate cu standardele Uniunii Europene. Cele mai folosite

surse de apă sunt apele de suprafaţă – râuri şi izvoare, precum şi acumulările de apă Gura Râului

(r. Cibin) şi Sadu (r. Sadu). Excepţie face oraşul Tălmaciu şi comunităţile din Valea

Hârtibaciului (partea de est a judeţului Sibiu) care sunt alimentate din puţuri forate. Apa brută

este în general conformă cu prevederile normelor în vigoare, însă turbiditatea ridicată din

anotimpurile ploioase face dificil procesul de tratare, obligând autorităţile locale fie să oprească

distribuţia apei la consumatori, fie să interzică temporar consumul de apă.

Zona inclusă în bazinul râului Mureş nu are suficiente resurse de apă: apele de suprafaţă

au debite scăzute şi de obicei seacă în anotimpurile calde, în timp ce apele subterane sunt poluate

cu nitriţi, nitraţi şi microorganisme.

În prezent, 37 de localităţi au sisteme de alimentare cu apă, din care 8 localităţi urbane

(Sibiu, Cisnădie, Avrig, Mârşa, Săliste, Ocna Sibiului, Tălmaciu, Tălmaciu II) şi 29 de localităţi

rurale (Păltiniş, Vale, Galeş, Alţâna, Cristian, Gura Râului, Loamneş, Marpod, Nocrich, Orlat,

Poiana Sibiului, Racoviţa, Răşinari, Râu Sadului, Roşia, Caşolţ, Sornăţel, Daia, Nou, Nucet,

Sadu, Şelimbăr, Bungard, Mohu, Veştem, Şura Mică, Tilişca, Rod, Turnu Roşu, Marpod,

Nocrich), în timp ce 53 de localităţi nu au sisteme de alimentare cu apă (una în mediul urban -

oraşul Miercurea Sibiului).

În general, starea resurselor de apă din judeţ este bună în condiţiile actuale. Conform

informaţiilor obţinute, cu câteva excepţii, calitatea apei brute, în special în regiunile muntoase,

este bună, deşi nu corespunde în totalitate reglementărilor actuale ale UE. Datorită reliefului

muntos, în cea mai mare parte a anului, apa nu necesită tratare complexă, însă zonele de protecţie

sanitară cu regim sever ale surselor de apă sunt respectate în puţine cazuri, existând un anumit

grad de vulnerabilitate a surselor de apă la poluare.

Acoperirea la nivel judeţean în ceea ce priveşte furnizarea de apă potabilă este

semnificativ mai bună decât în ceea ce priveşte colectarea şi epurarea apelor uzate. Ceea ce nu


71

înseamnă că nu există zone în care să nu fie necesare investiţii semnificative pentru ca România

să-şi îndeplinească obligaţiile de a furniza apă potabilă tuturor locuitorilor până în anul 2015.

Partea de sud a judeţului beneficiază de apă brută din zona de munte, cu debite suficiente

şi de calitate adecvată pentru a alimenta comunităţile din zonă. Totuşi, în sezonul ploios,

turbiditatea ridicată îngreunează procesul de tratare al apei şi determină întreruperea procesului

de livrare continuă a apei către consumatori (Cisnădie şi Sălişte).

Partea de nord-vest a judeţului suferă din cauza lipsei de resurse de apă, apele de

suprafaţă au debite insuficiente şi în general seacă pe timpul anotimpurilor calde. Apele

subterane furnizate de puţuri nu sunt o opţiune de încredere, deoarece rapoartele analizelor indică

prezenţa nitriţilor, nitraţilor şi microorganismelor. În consecinţă, comunităţile situate în zonă

(Ocna Sibiului, Şura Mică, Şura Mare, Slimnic, Loamneş, Ludoş, Păuca, Miercurea Sibiului,

Apoldu de Jos) sunt alimentate cu apă de la alte surse, cum ar fi reţeaua municipiului Sibiu,

şi/sau puţuri individuale din gospodării a căror apă este potabilă. Din comunităţile amintite mai

sus, numai Ocna Sibiului şi Şura Mică sunt alimentate cu apă de la reţeaua municipiului Sibiu.

Sunt în desfăşurare lucrări pentru conectarea comunităţilor Şura Mare şi Hamba, restul

comunităţilor sunt încă dependente de puţurile locale. Având în vedere că toate au populaţii peste

pragul de 50 locuitori (cu excepţia a trei sate în Loamneş cu o populaţie sub 10 locuitori, Albi şi

Pădureni în Slimnic, care nu mai sunt locuite), trebuie găsite soluţii pentru alimentarea lor cu

apă.

Principalele surse de apă sunt apele de suprafaţă (acumulări, râuri), folosite mai ales în

partea de sud şi în zonele montane, în timp ce sursele subterane sunt folosite mai ales pentru

zonele cu ape de suprafaţă limitate (fac excepţie partea de nord-vest a judeţului şi oraşul

Tălmaciu în sud, acestea folosind puţuri). Barajul Gura Râului ( r. Cibin) este sursa principală de

apă pentru municipiul Sibiu (aprox. 94%), şi pentru comunităţile situate pe direcţia conductei

principale care duce la staţia de tratare Dumbrava, şi anume: Gura Râului, Orlat, Cristian şi

localităţile alimentate din sistemul de apă al municipiului Sibiu.

- Râul Tilişcuţa alimentează comuna Sălişte (inclusiv Galeş şi Vale) şi Tilişca.

- Valea Avrigului furnizează apă localităţilor Avrig (inclusiv Mârşa) şi Racoviţa.

- Râul Sadu alimentează localităţile Cisnădie şi Sadu.


72

În judeţul Sibiu, zona de Sud, lungimea totală a reţelei de distribuţie este de cca. 701 km,

din care 498,5 km în zona urbană şi 202,6 km în zona rurală. Acestea au pierderi importante, nu

există o contorizare unitară şi în general, reţelele sunt nestructurate (subdimensionate sau

supradimensionate), conducând la presiuni ridicate în unele secţiuni ale reţelei şi la presiuni

scăzute în alte secţiuni.

Au fost iniţiate câteva proiecte regionale de alimentare cu apă în cadrul Master Planului,

însă autorităţile locale şi-au exprimat intenţiile de demarare, în timp ce altele au iniţiat deja

proiecte de separare de la sistemele regionale propuse. Sursele de apă ale sistemelor regionale

dispun de apă brută calitativ bună şi debite suficiente pentru alimentarea unui număr mai mare de

comunităţi decât în prezent. În Master Plan sunt promovate proiecte regionale de alimentare cu

apă acolo unde este rezonabil şi fezabil, în defavoarea utilizării unor surse locale de apă.

Înlocuirea reţelelor este esenţială, incluzând obligaţia actuală de a înlocui toate

conductele de distribuţie din azbociment. Lucrările pentru introducerea sau extinderea reţelelor

de distribuţie a apei sunt în execuţie în Tălmăcel (Tălmaciu), Săcel, Sibiel şi Aciliu (Sălişte),

Gura Râului, Jina, Orlat, Poplaca, Porumbacu de Jos, Şura Mare, Şura Mică, Turnu Roşu şi

Vurpăr.

Canalizarea şi epurarea apei uzate

Cu excepţia municipiului Sibiu, nu există staţii de epurare a apelor uzate care să

proceseze eficient apele uzate şi niciuna care să îndeplinească cerinţele reglementărilor actuale

ale UE. Staţia din Sibiu necesită investiţii majore pentru a asigura conformarea la standardul

actual privind efluentul.

Nu există facilităţi acceptabile de depozitare a nămolului pentru zonele urbane, altele

decât reşedinţele de judeţ. O nouă groapă de gunoi ecologică, în apropiere de staţiei de epurare

Sibiu, este în prezent în construcţie, pentru nămolul deshidratat rezultat în urma procesului de

epurare. Sistemul de canalizare al mun. Sibiu se află în modernizare şi reabilitare prin aplicarea

măsurii ISPA nr. 2002 RO 16 P/PE 022. Pentru reţeaua de canalizare sunt în derulare lucrări de

extinderi în cartierele Gusteriţa şi Turnişor şi lucrări de înlocuiri sau realizare de canale noi în

zonele deficitare ale reţelei oraşului. Staţia de epurare a fost modernizată şi redimensionată.


73

Staţia va primi şi apa uzată de la Cisnădie, după rezolvarea problemelor legate de canalul de

transfer. Este întocmit studiul de fezabilitate pentru „Reţele de canalizare şi staţie de epurare

Cisnădioara, judeţul Sibiu” şi pentru retehnologizarea canalului colector al staţiei de epurare

Cisnădie – Sibiu.

Sistemul de canalizare din mun. Mediaş este unitar, 40 % din reţea funcţionează în sistem

divizor şi 60% în sistem mixt. Lungimea totală a conductelor de canalizare este de 77 km, iar

diametrul conductei variază între 200-1.000 mm, majoritatea conductelor sunt din beton. Cea

mai mare parte din reţea se află în centrul oraşului şi a fost construită acum 100 de ani ca sistem

divizor. Azi sistemul de canalizare al oraşului Mediaş este unul mixt. Din 1970 a fost construită

o reţea unitară. În lungul r. Târnava Mare există guri de evacuare a ape uzate, evacuând apă

mixtă pluvială şi uzată direct în râu. Partea nordică a oraşului nu este conectată la staţia de

epurare. Ultima mare inundaţie a distrus subtraversările care nu au fost înlocuite. Cele mai mari

probleme ale reţelei de canalizare sunt:

- Numărul mare de guri de vărsare este considerat ca fiind sursa majoră de poluare a râului

Târnava Mare.

- Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare

cu apă. Această situaţie a dus la diverse deversări de apă uzată în cursurile de apă din vecinătate

ori în şanţurile de la drum.

- Secţiuni deteriorate, conducte prăbuşite, racorduri defecte în cea mai mare parte a zonei

centrale. Acum sistemul de canalizare din aceste zone sunt racordate la conductele de apă

pluvială.

- În timpul precipitaţiilor abundente nivelul mare al raului Tarnava Mare nu permite revărsarea

apelor uzate, punând astfel reţeaua sub presiune.

În oraşul Agnita sistemul de canalizare este mixt, având o reţea de canale cu lungime

totală de 16,45 km. Toată canalizarea este construită din conducte din oţel şi funcţionează prin

curgere gravitaţională.

Cele mai mari probleme ale reţelei sunt:

- Racordări între conductele de apă uzată şi apă pluvială cu un impact major asupra emisarului;


74

- Secţiuni deteriorate conducte prăbuşite şi racorduri defecte;


cu apă.

Sistemul de canalizare în oraşul Dumbrăveni este unitar. Lungimea totală reţelei este de

1.900 m cu descărcare directă în râul Târnava Mare.

Problemele întâlnite în reţea sunt:

- Sectuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte;


cu apă, în special la casele private;

Sistemul de canalizare al oraşului Copşa Mică este deţinut de SOMETRA, o companie

industrială de metale grele. Proiectat pentru a deservi în special această unitate a fost mai târziu

dezvoltat în zonele rezidenţiale. Oricum reţeaua nu a fost gândită ca un sistem coerent. Noile

secţiuni au fost extinse în conformitate mai mult cu nevoile industrale decât cu nevoile

populatiei. Apa uzată curge gravitaţional, nu există staţie de pompare de-a lungul sistemului.

Unele din problemele întâlnite în reţea sunt:

- Secţiuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte;

- Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de

alimentare cu apă, în special la case.

Staţia de epurare din municipiul Mediaş a fost construită în 1963, treapa biologică a fost

construită în 1980. Capacitatea de proiectare este de 430 l/ s, debitul real tratat fiind de cca. 100

l/ s. Efluentul staţiei nu are calitatea cerută de normele în vigoare (NTPA 001). De aceea este

necesară extinderea şi reabilitarea staţiei de epurare.

Nu există staţie de epurare în oraşul Agnita. Pentru Agnita este necesară construirea unei

staţii de epurare în conformitate cu directivele europene din domeniul apei.

În oraşul Dumbrăveni nu există staţie de epurare.


75

nu are staţia proprie de epurare. Apa uzată din oraş este momentan epurată la staţia de

epurare a companiei SOMETRA (topitorie metalurgică neferoasă) împreună cu apa uzată

industrială.

Oraşele Avrig, Ocna Sibiului, Sălişte şi Tălmaciu au sisteme de canalizare şi epurare a

apelor uzate, dar sunt nesatisfăcătoare. În oraşele Sălişte şi Tălmaciu sunt în derulare lucrări de

reabilitare şi modernizare a acestor sisteme. Oraşul Miercurea Sibiului nu are sistem de

canalizare pentru apele uzate.

În zona rurală numai câteva localităţi au reţele de colectare a apelor uzate, şi anume 10

localităţi din 87: Cristian, Gura Râului, Orlat, Turnu Roşu, Şelimbăr, Bungard, Mohu, Veştem

care au reţea de canalizare şi staţii de epurare şi Şura Mică şi Tilişca numai cu reţele de

canalizare. Aceste reţele sunt făcute recent fie prin intermediul proiectelor SAPARD (Cristian,

Gura Râului, Orlat, Turnu Roşu) sau finanţate din fonduri locale (comuna Şelimbăr). Racordarea

consumatorilor la reţea se face destul de încet ceea ce impiedică funcţionarea corespunzatoare a

staţiilor de epurare (Gura Râului, Orlat). În general staţiile de epurare din mediul rural nu

funcţionează corespunzător, datorită depăşirii limitelor impuse de lege pentru calitatea

efluentului.

În toate celelalte localităţi din judetul Sibiu – zona Sud, apa uzată este colectată prin

latrine, fose septice sau este deversată în şanţurile şi rigolele drumurilor, având impact negativ

asupra mediului, în mod special asupra solului, afectând şi apele subterane. În prezent, sunt în

construcţie staţii de epurare în localităţile Boiţa, Sibiel, Jina, Racoviţa, Roşia, Sadu, Slimnic,

Şura Mică.

Amenajări pentru îmbunătăţiri funciare - irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului

Ca urmare a fragmentării puternice şi a diversităţii reliefului, fondul funciar (543.248 ha.)

este afectat, pe suprafeţe întinse, de procese de degradare prin eroziune, alunecări de teren şi

exces de umiditate. Pentru eliminarea şi ameliorarea factorilor de degradare, înainte de 1990 au

fost executate lucrări de îmbunătăţiri funciare – în special desecări şi combaterea eroziunii

solului.


76

Amenajări Suprafaţa

totală

din care:

suprafeţe mai

mari de 1000

ha

suprafeţe mai

mici de 1000 ha

amenajări

locale

Irigaţii 2.700 - 1.480 1.220

Desecări 30.100 24.117 4.069 1.914

Combaterea

eroziunii solului 84.602 77.638 6.964 -

Tabel Nr. 15: Amenajări complexe de desecare şi combaterea eroziunii solului

Nr.

Crt.

Denumire amenajare Suprafete amenajate (ha)

Desecare

total,

(ha)

din care: CES

(ha) Gravita-

ţională

(ha)

Prin

pompare

(ha)

1. B.h. Secaşul Mare –Sângatin 16 16 0 1.451

2. B.h Zona Mediaş 320 320 0 1.079

3. B.h. Hârtibaciu mijl. Perim. I-IV 2.053 2.053 0 19.229

4. Bh. Secaşul Mare - Apold 1.356 1.356 0 2.367

5. Bh. Smig-Veţeu 150 150 0 3.165

Tabel Nr. 16: Amenajări de desecare

Nr.

Crt.


Desecare

Total

(ha)

din care:

Gravita-

ţională

(ha)

Prin

pompare

(ha)

1. Des. Valea Hârtibaciului 2.950 2.611 339

2. Perim.etal.des. Alţâna-Nocrich 902 902 0


77

3. Des. Avrig – Scorei 7.245 7.245 0

4. Des. Bazna Boian Velţ Blăjel 213 213 0

5. Des. Broşteni 45 45 0

6. Des.Ces B.h. Olt Racoviţa Sărata 500 500 0

7. Des. Cristian – Poplaca 2.158 2.158 0

8. Des.Cristian-Sibiu-Şura Mare 2.631 2.631 0

9. Des. Dealul Ocnei - Bu 2.399 2.399 0

10. Des.Ichişul Vechi 21 21 0

11. Des. Moşna 112 112 0

12. Des. S.c.p.c.o.c. Cristian 665 665 0

13. Des. Scorei – Arpaş 3.682 3.682 0

14. Des. Şura maRe 26 26 0

15. Des. Vişa 800 800 0

Tabel Nr. 17: Amenajări de combaterea eroziunii solului

Nr.

Crt.

Denumire amenajare Suprafete

amenajate (ha)

1. B.h. Axente – Sever 448

2. B.h. Balta SBB Bazna 359

3. B.h. Căpâlna-Poiana-Dumbrăveni 185

4. B.h. Cisnădie 90

5. B.h. Cisnădie – Tocile 254

6. B.h. Cristian Şura-Mare Poplaca 496

7. B.h. Cristian vl. Mărului 106

8. B.h. Curciu – Dârlos 2.215


78

9. B.h. Dealu daii (s.c.z. Cristian) 1.154

10. B.h. Hârtibaciu inf.perim.I-V 6.560

11. B.h. Hârtibaciu sup.perim.I-III 13.814

12. B.h. Olt Sbb. Noul 455

13. B.h. Richiş 87

14. B.h. Secaşul Mare perim. I-IV 3.341

15. B.h. Secaşul Mic sbb. Păuca 4.252

16. B.h. Sorostin 40

17. B.h. Ţapu 115

18. B.h. Visa sbb. Alamor 3.283

19. B.h. Visa sbb.Slimnic – Ruşi 4.445

20. B.h. Visa superioară sbb. Raura 4.500

21. B.h. Zăvoi 493

Tabel Nr. 18 Irigaţii

Nr.

Crt.


Irigaţii (ha)

1. Şelimbăr 640

2. Laslea Dumbrăveni 427

Lucrările de îmbunătăţiri funciare, executate în majoritate înainte de 1990, necesită

măsuri de reabilitare şi modernizare.

Datorită lipsei de fonduri şi a personalului insuficient in amenajările de combaterea

eroziunii solului se degradează, apar probleme legate de alunecările de teren, degradări ale

taluzelor şi colmatare a canalelor, deteriorări ale barajelor, degradări ale plantaţiilor silvice.


79

Alimentarea cu energie electrică

a. Surse de producere a energiei electrice

Judeţul Sibiu este un producător de energie electrică atât printr-o serie de hidrocentrale

(amplasate pe râurile Sadu, Olt, Cibin), microhidrocentrale şi minihidrocentrale (pe râurile Cibin,

Sadu, Răşinari, Sebeş, Răcăriţa) şi o centrală electrică de termoficare.

Centrale hidroelectrice

a) Sadu V (pe râul Sadu), Pinst = 27,4 MW, Emed = 54,5 Gwh/an, Nr. grupuri – 2P x 7,7 + 1F x

12, Lac de acumulare – Negovonu – Vtot = 6,4 mil. m.c. Vutil = 5,8 mil. m.c. P.I.F. – 1955; 1963

b) Sadu I (pe râul Sadu), Pinst = 2,9 MW, Emed = 4,8 Gwh/an, Nr. grupuri – 3F x 0,63 + 1F x 1

Lac de acumulare – Sadu I – Vtot = 0,1 mil. m.c. P.I.F. – 1986; 1987

c) Sadu II (pe râul Sadu), Pinst = 1,54 MW, Emed = 5,5 Gwh/an, Nr. grupuri – 4F x 0,385

Lac de acumulare – Sadu II –Vtot = 0,4 mil. m.c. Vutil = 0,2 mil. m.c. P.I.F. – 1906

d) Arpaşu (pe râul Olt), Pinst = 14,2 MW, Emed = 36,4 Gwh/an, Nr. grupuri – 2k x 7,1

Lac de acumulare – Arpasu –Vtot = 7,3 mil. m.c. Vutil = 1,2 mil. m.c. P.I.F. – 1991; 1992

e) Scoreiu (pe râul Olt), Pinst = 14,2 MW, Emed = 36,4 Gwh/an, Nr. grupuri – 2k x 7,1

Lac de acumulare – Scoreiu –Vtot = 5,2 mil. m.c. Vutil = 0,9 mil. m.c. P.I.F. – 1992; 1993

f) Gura Râului (pe râul Cibin), Pinst = 3,7 MW, Emed = 12,4 Gwh/an

Centrale hidroelectrice de mică putere şi microhidrocentrale

a) Gura Râului (pe râul Cibin) Pi = 1,7 MW, Emed = 5,795 Gwh/an

b) Sadu Sat (pe râul Sadu) Pi = 0,15 MW, Emed = 0,57 Gwh/an

c) Tălmaciu (pe râul Sadu) Pi = 0,25 MW, Emed = 0,6 Gwh/an

d) Răşinari (pe râul Răşinari) Pi = 0,09 MW, Emed = 0,38 Gwh/an

e) Sebeşu de Jos (pe râul Sebeş) Pi = 0,03 MW, Emed = 0,09 Gwh/an

f) Mârşa 1(pe râul Răcăniţa) Pi = 0,16 MW, Emed = 0,63 Gwh/an

Mârşa 2 (pe râul Răcăniţa) Pi = 0,07 MW, Emed = 0,23 Gwh/an

Reţelele de distribuţie de înaltă tensiune (110 kv):

LEA 110 kv, Sibiu – Copşa Mică – Mediaş – Aurel Vlaicu – Dumbrăveni – Daneş


80

Aurel Vlaicu – Agnita

Aurel Vlaicu – Târnăveni – Iernut

Sibiu – Ucea – Victoria – Făgăraş – Hoghiz

Sibiu S – Cisnădie – Mârşa – Cârtişoara

Sibiu – CHE Sadu – CHE Lotru

Blaj – Micăsasa – Târnăveni

Sibiu S – SRA Independenţa

Sibiu S – Sibiu N

Volum de instalaţii – 499 km

Reţele de distribuţie publică de medie tensiune

Judeţul Sibiu distribuţia pe medie tensiune se face la 20 kv. În mediul urban se întâlnesc

reţele subterane (LES 20 kv – 354 km) iar în mediul rural reţele aeriene (LEA 20 kv – 1.494

km).

Aceste reţele sunt destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici,

edilitari, terţiari, inclusiv al acelor consumatori industriali de puteri reduse.

Staţii de transformare

Sucursala de Transporturi Sibiu are în gestiune şi exploatare, pe teritoriul judeţului Sibiu

staţia de conexiuni şi transformare 400/220/110 kv Sibiu Sud, care are în componenţă:

- staţia 400 kv cu o putere instalată 2 x 400 MVA

- staţia 220 kv cu o putere instalată de 2 x 200 MVA

- staţia 110 kv cu o putere instalată de 2 x 25 MVA

Pe teritoriul judeţului Sibiu sunt următoarele staţii de transformare 110 kv/MT:


81

Sibiu N, Aeroport, Dumbrava, Independenţa, Mârşa, Cârtişoara, Cisnădie, Sadu I, Sadu II, CHE

Sadu V, CHE Cibin, Orlat,Jidoala, Mediaş, Târnava, Aurel Vlaicu, Micăsasa, Copşa Mică,

Agnita.

Staţiile sunt de tip aerian, cu clădiri pentru partea de medie tensiune, comandă, protecţie şi

control, în regim de un nivel. Staţiile asigură la un grad de siguranţă ridicat conexiunea între

liniile de transport, repartiţie şi cele de distribuţie, permiţând legătura între surse şi consumatorii

zonali.

Reţele de distribuţie de joasă tensiune

Reţelele urbane din judeţ (LEA 0,4 kv) sunt subterane în zonele centrale şi aeriene în cele

periferice. În mediul rural sunt numai reţele aeriene pozate pe stâlpi de beton. Lungimea totală a

liniilor de joasă tensiune este de 2.656 km (LEA 0,4 – 1.679 km, LES 0,4 kv – 977 km). În judeţ

sunt 925 posturi de transformare (putere – 325 MVA).

Posturile de transformare care alimentează reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian în mediul

rural şi în cabină de zidărie (sau înglobate în construcţii) în mediul urban.

În judeţul Sibiu, pe raza localităţilor, posturile de transformare sunt de două tipuri:

- posturi de transformare de reţea la care sunt racordate toate tipurile de consumatori: casnici,

sectorul terţiar, iluminat public;

- posturi de transformare de abonat care deservesc unităţi economice, spitale, grupuri şcolare,

baze sportive, unităţi hoteliere etc.

reţelele de iluminat public din localităţile judeţului nu respectă întotdeauna nivelurile de

iluminat impuse de normele în vigoare.

Alimentarea cu energie termică

În judeţul Sibiu există importante resurse naturale energetice – gaze naturale şi mase

lemnoase. Rezervele de gaze naturale se află în jumătatea de nord a judeţului.

Deasemenea unul din atuurile judeţului este existenţa unei reţele de distribuţie a gazelor

naturale amplă şi bine dezvoltată.


82

În prezent, 98 localităţi au alimentare cu gaze în funcţiune iar la nivelul întregului judeţ

este în derulare un program de extindere a reţelei de gaze către noi localităţi. Acest fapt

constituie un punct tare pentru domeniul alimentării cu energie termică.

Conform datelor furnizate de I.N.S., la nivelul anului 2009, în judeţul Sibiu erau

alimentate în sistem centralizat cele două municipii: Sibiu şi Mediaş, opt oraşe: Agnita, Avrig,

Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Sălişte, şi Tălmaciu.

La nivelul judeţului, cantitatea totală de energie termică distribuită, la nivelul anului 2009

era de 678.820 Gcal, din care 646.969 Gcal au fost utilizate de către populaţie.

În cea mai mare parte sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice nu au mai

putut face faţă necesităţilor existente din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi

conductelor de transport şi a lipsei resurselor financiare necesare atât pentru reparaţii capitale sau

parţiale cât şi pentru întreţinere.

Alimentarea cu gaze naturale

În judeţul Sibiu există bogate resurse de gaze naturale, acestea constau în câmpurile de

gaze amplasate în jumătatea de nord a judeţului.

Câmpurile de gaze naturale existente pe teritoriul judeţului Sibiu se află în următoarele locaţii:

Tabel Nr. 19 Câmpuri de gaze naturale în judeţul Sibiu

Nr

crt.

Localitate Unitate administrativ

teritorială

1 Loamneş

Sădinca

Alămor

Com. Loamneş

2 Copşa Mică Or. Copşa Mică

3 Axente Sever

Şoala

Com. Axente Sever

4 Ruşi Com. Slimnic

5 Petiş Com. Şeica Mare

6 Bazna

Velţ

Com. Bazna

7 Ţeline

Retiş

Com. Brădeni

8 Alţana Com. Alţana


83

9 Barghiş Com. Berghiş

10 Agnita Or. Agnita

11 Chirpăr

Săsăuş

Com. Chirpăr

12 Nocrich Com. Nocrich

13 Ilimbav Com. Maprod

14 Noul Săsesc Com. Laslea

15 Alma Com. Alma

Conductele magistrale de transport gaze de înaltă presiune, aparţinând sistemului naţional

de transport gaze, traversează teritoriul judeţului în principal pe direcţiile sud-est / nord-vest

/nord. În judeţul Sibiu nu există şi nu sunt prevăzute depozite de gaze naturale.

În reţeaua de transport gaze aferentă judeţului Sibiu există două staţii de compresiune:

S.C. Botorca şi S.C. Brateiu.

În prezent există 106 de localităţi racordate la sistemul naţional de gaze, 6 localităţi în

curs de racordare şi 31 de localităţi propuse pentru racordare în viitor.

Telecomunicaţii şi mass-media

Modernizarea sistemului de telefonie şi asigurarea serviciilor de specialitate în localităţi

cu peste 1000 de locuitori situează judeţul Sibiu pe un loc avansat ca număr de abonamente

telefonice şi ca număr de abonaţi particulari. La ora actuală o serie de localităţi dispun de unităţi

de poştă, centrale telefonice şi echipamente digitale şi s-au creat condiţiile tehnice necesare

conectării la internet a şcolilor şi primăriilor din localităţile în care s-au instalat aceste centrale

digitale.

2.1.12. Turismul

Caracteristicile principale ale ansamblului resurselor turistice din judeţul Sibiu sunt

diversitatea şi valoarea ridicată raportată la oferta turistică a României. Resursele turistice

naturale variază de la peisaj alpin la forme de relief speciale, în timp ce resursele turistice

antropice cuprind mai multe subcategorii principale (etno-folclorice, istorico-arhitecturale,

religioase), a căror importanţă este amplificată şi de caracterul multicultural din zonă.


84

Inventarierea resurselor turistice s-a bazat în principal pe analize şi validări de informaţii

din următoarele surse:

- Liste oficiale cu diverse categorii de resurse turistice (de exemplu lista elementelor de

patrimoniu cultural, lista monumentelor UNESCO, lista siturilor Natura 2000 etc.)

- Cataloage şi portaluri cu informaţii turistice

- Chestionarele completate de către primării (răspunsurile la întrebări privind resursele turistice)

- Răspunsuri relevante în cadrul interviurilor semi-structurate

Resurse turistice naturale majore

Pornind de la inventarierea cadrului natural din judeţul Sibiu – particularităţi ale

reliefului, pitorescul peisajelor, zone protejate – cu accent pe valenţele turistice (exploatate sau

potenţiale) ale diverselor elemente identificate şi analizate, considerăm ca reprezentând

principalele resurse turistice naturale din judeţ obiectivele de mai jos:

1 Zona Bâlea

2 Peisajul submontan şi montan al zonei Răşinari – Păltiniş (elemente naturale de interes ridicat:

Curmătura Ştezii, Păltiniş)

3 Factorii terapeutici de la Ocna Sibiului

4 Factorii terapeutici de la Bazna

5 Zona Avrigului

Resurse turistice naturale secundare au fost considerate următoarele obiective:

ZONA munţilor Cindrel şi Lotru

(vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Cindrel (6), Vf. Frumoasa (7), Vf. Ştefleşti (8), Vf. Şerbota

(9), Vf. Oaşa Mare (10), Vf. Onceşti (11); lacuri: Iezerul Mic (6), Iezerul Mare (7); cursuri de

apă / văi / chei: Valea Frumoasei (12), Valea Sadului (13), Cheile Cibinului (14), Defileul

Oltului (15); zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA-SCI Frumoasa (16); zone

protejate: Parcul Natural (PN) Cindrel (17), Rezervaţia Naturală (RN) Şuvara Saşilor (18),


85

Calcarele cu hippuriţi de la Cisnădioara (19), Monument al Naturii (MN) Masa Jidovului (20),

La Grumazi (20), Pintenii din Coasta Jinei (21); alte zone: Platoul Diavolului (22), Crinţ (23),

Fântânele (24))

ZONA munţilor Făgăraş

(vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Negoiu (25), Vf. Vânătoarea lui Buteanu (26), Vf Laiţa (27),

Vf. Scara (28), Vf. Suru (29), Vf. Paltinu (30); lacuri: Avrig (31), Podragu (32), Podrăgel (33),

Doamnei (34),

Călţun (35); cursuri de apă / văi / chei: cursul şi valea Laiţa (36), Arpaşul Mare (37), Podragu

(38); zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA - Piemontul Făgăraş (39); SPA Avrig –

Scorei – Făgăraş (40), SCI Făgăraş (41), SCI Mlaca Tătarilor (42), SCI Oltul mijlociu – Cibin –

Hârtibaciu (43); zone protejate: PN Golul Alpin Făgăraş (44), RN Arpăşel (45), RN Lacul

Tătarilor (46), RN Calcare Eocene Turnu Roşu (47); alte zone: Chica Petrilor - Vf. Tătaru (48),

Muchia Albotei (49), Muchia Buteanului (50), Muchia Bâlei (51))

ZONA Podişului Hârtibaciului

(zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA - Podişul Hârtibaciului (52), SCI Insulele

stepice de lângă Slimnic (53); SCI Păduri de Stejar Pufos de la Petiş (54); zone protejate: MN

Canionul de la Mihăileni (55), RN Dealul Zackel (56); alte zone: Heleşteele de la Brădeni (57))

ZONA Podişului Târnavelor

(zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA Podişul Hârtibaciului (51), SCI Sighişoara

(58)

SCI Păduri de Stejar Pufos de pe Târnava Mare (59), SCI Movilele de la Păucea (60))

ZONA Podişului Secaşelor

(zone protejate: RN Heleşteele de la Mândra (62), MN Vulcanii noroioşi de Haşag (63))

SPA – Sit de Protectie Avi-faunistică – reţeaua Natura 2000, SCI – Sit de Importanţă

Comunitară – reţeaua Natura 2000, PN – Parc Natural,

MN – Monument al Naturii, N – Rezervaţie Naturală


86

Resurse turistice antropice „majore”

Principalele atracţii turistice antropice ale judeţului Sibiu sunt enumerate mai jos (au fost excluse

din aceste reprezentări staţiunile Ocna Sibiului, Păltiniş şi Bazna, dar şi zona Bâlea Lac datorită

puternicului caracter natural al acestora):

♦ Municipiul Sibiu

♦ Zona Mărginimii Sibiului (elemente de interes ridicat şi cel mai bine exploatate turistic sunt

Sălişte – Sibiel – Gura Râului, Respectiv Cisnădie – Cisnădioara)

♦ Satul Biertan

♦ Municipiul Mediaş

Resurse turistice antropice „secundare” au fost considerate următoarele obiective:

♦ Zonele etno-folclorice - categorii de resurse:

Meserii / Activităţi: Mărginimea Sibiului (oierit, cojocărit, pielărie, ţesătorie, pălărieri,

iconari), Ţara Oltului (sticlărie, creşterea animalelor), Valea Hârtibaciului (împletituri din

nuiele), Valea Târnavelor (tâmplărie, dogărie, căldărărit, feronerie).

Tradiţii şi sărbători: Mărginimea Sibiului (obiceriuri de Crăciun, obiceiuri de nuntă,

„Udatul Ionilor”), Valea Hârtibaciului (Sărbătoarea Lolelor), Podişul Secaşelor („Butea

Feciorilor”, „Boul Înstruţat”).

♦ Bisericile fortificate (pe Valea Hârtibaciului: Alţâna, Brădeni, Dealu Frumos Hosman,

Merghindeal, Movile, Slimnic, Stejărişu, Şura Mare; pe Valea Târnavelor: Agârbiciu, Alma Vii,

Axente Sever Aţel, Bazna, Brăteiu, Biertan, Copşa Mare, Curciu, Dârlos, Ighişu Nou,

Mălâncrav, Moşna, Şeica Mică, Valchid, Valea Viilor, Velţ;

în zona Mărginimii Sibiului: Cristian)

♦ Palate / castele / fortificaţii (în zona Mărginimii Sibiului: Cetatea Salgo, Conacul Barcianu,

Cetăţile de laTilişca; în Ţara Oltului: Palatul de vară Brukenthal, Cetatea Landskrone, Cetatea


87

Turnu Roşu, ansamblul fostei Mănăstiri Cisterciene de la Cârţa; pe Valea Târnavelor: Castelul

Apafi, Conacul Apafi, Castelul Bolyai; în Podişul Secaşelor: Palatul Brukenthal de la Micăsasa)

♦ Gastronomia şi viticultura

♦ Muzeele

♦ Lacurile: „negovanu – Sadu” pe râul Sadu, „Gura Râului” pe râul Cibin, „brădeni” şi

„Brădenii” pe râul Hârtibaciu şi „Ighiş” pe râul Ighiş şi alte acumulări (iazuri, heleştee)

♦ Alte oraşe (Agnita, Tălmaciu, Avrig, Dumbrăveni)

♦ Domeniul schiabil

♦ Evenimente / festivaluri: festivalul internaţional de teatru Sibiu, Sibiu jazz festival, artmania,

târgul olarilor, festivalul brânzei şi ţuicii, festivalul naţional al tradiţiilor populare, festivalul

bujorului de munte, festivalul sus pe muntele din Jina, târgul creatorilor populari, festivalul

medieval „cetăţi transilvane”, raliul Sibiului, redbull romaniacs

♦ Mocăniţa de pe valea Hârtibaciului (resursă turistică „latentă”, cu potenţial de dezvoltare)

Conform datelor rezultate în urma inventarierii structurilor de cazare din judeţul Sibiu,

acesta dispune de un număr de 518 unităţi de cazare, dintre care cele mai multe sunt de tip

pensiune turistică rurală (159), urmate fiind de categoria generică de pensiune turistică (124) şi

cea de pensiune turistică urbană (66).

În privinţa locurilor de cazare disponibile, capacitatea de cazare a pensiunilor turistice

rurale reprezintă mai puţin de o cincime din total (18%), cea mai mare capacitate având-o

hotelurile (aproximativ 28%). Cumulativ însă, structurile de tip pensiune reunesc aproape jumăte

din totalul locurilor de cazare disponibile din judeţ (44,6%); ponderi importante mai deţin şi

cabanele şi hostelurile, cu 9% şi respectiv 7,6% din total. Peste 30% din capacitatea de cazare

inventariată nu este clasificată conform standardelor Ministerului Turismului.


88

2.2. Evoluţia probabilă în cazul neimplementării PATJ Sibiu

Problemele cadrului spaţial regional cu care judeţul Sibiu va trebui să se confrunte sunt

legate, în general, de procese economice şi sociale existente la nivel zonal şi naţional. În perioada

1990-1999 în regiunea “Centru” a avut loc o scădere a populaţiei de 6,5%; cea mai pronunţată

pondere având-o judeţul Sibiu (12,5%), explicată prin emigrarea masivă a etnicilor germani.

Îmbătrânirea şi scăderea populaţiei rurale şi concentrarea populaţiei mature a afectat mai puţin

sudul regiunii “Centru” – judeţele Sibiu şi Braşov – fenomenul fiind datorat industrializării

preponderente în perimetrul oraşelor.

Din punct de vedere al participării populaţiei la activităţile economice, în context regional

judeţul Sibiu are o poziţie mediană (287 salariaţi/1000 locuitori) după judeţele Braşov şi

Covasna, dar depăşeşte mediile pe regiune şi pe ţară (277‰ şi respectiv 248,2‰). Sectorul

secundar are ponderea cea mai ridicată în regiunea “Centru” – 40,7% din populaţia ocupată –

având perspectivele cele mai bune de dezvoltare. Colaborarea şi solidaritatea industrială în

spaţiul regional este dificilă datorită caracterului monoindustrial al unor centre, deşi aici există o

largă diversitate de activităţi industriale. În judeţul Sibiu centrele industriale care pun probleme

de restructurare sunt: Sibiu (construcţii de maşini), Cisnădie (industria textilă), Tălmaciu

(industria textilă), Dumbrăveni (industria alimentară), Copşa Mică (industria chimică), Cârţa şi

Axente Sever.

Transportul regional ridică două tipuri de probleme: asigurarea legăturilor cu regiunile

vecine – 5 din acestea traversând lanţuri muntoase – şi circulaţia eficientă în reţeaua regională de

localităţi. În cadrul reţelei regionale de localităţi acţionează poli metropolitani (Braşov, Cluj),

oraşe poartă (Sibiu, Târgu Mureş, Cluj) şi poli cu funcţii specializate – cultură, turism, industrie

etc., care se vor impune în viitor în modelarea şi dezvoltarea funcţiilor şi infrastructurilor fiecărui

judeţ component. Aceste evoluţii vor fi accentuate sau atenuate de acţiuni ce provin din cadrele

spaţiale superioare, transnaţionale sau europene.

Problemele ce rezultă la nivelul cadrului spaţial naţional şi european sunt generate, în

principal, de procesele de integrare a ţării în structurile europene. O categorie de sarcini revin

judeţului din dezvoltarea unor coridoare de transport transeuropene rutiere şi feroviare care

traversează teritoriul pe direcţiile est – vest şi sud-est – nord-vest.

Pe coridorul transeuropean nr.6 sunt prevăzute autostrăzile Braşov – Deva – Arad şi

Braşov – Cluj (ramura de est), precum şi trasee feroviare de mare viteză.


89

În domeniul infrastructurilor de transport al energiei şi gazelor naturale, judeţul Sibiu are

o poziţie deosebită datorată concentrării unor trasee de linii electrice de înaltă tensiune şi a

conductelor magistrale.

La nivel naţional, se relevă problemele expuse în Planul de Amenajare a Teritoriului

Naţional, secţiunile II, III, IV şi V, care, în general, se referă la următoarele categorii de

probleme:

Gestionarea raţională a resurselor de apă; prevenirea manifestărilor extreme ale fenomenelor

legate de reţeaua hidrografică; asigurarea alimentării cu apă, constant şi în cantităţile

necesare pentru toţi consumatorii. Judeţul Sibiu posedă resurse de apă numeroase şi în

cantităţi care asigură consumul intern. Participarea sa la amenajările hidrotehnice din

bazinele râurilor Olt şi Târnava este necesară pentru realizarea unor efecte coerente în relaţie

cu teritoriile limitrofe.

Problemele protejării şi conservării mediului provin din existenţa unor mari zone valoroase,

naturale şi construite, din care face parte şi teritoriul judeţean. În aceste zone sunt necesare

politici concertate, bazate pe colaborarea administraţiilor publice şi actorilor implicaţi pentru

protejarea şi valorificarea patrimoniului şi a elementelor cadrului natural.

În domeniul amenajării reţelei de localităţi, problemele ce afectează judeţul Sibiu provin din

necesitatea integrării reţelei judeţene în cea regională şi naţională. Dezvoltarea localităţilor în

raport cu ierarhia propusă de Legea nr.351/2001 şi cu funcţiunile complementare din reţeaua

naţională, reprezintă componente de care se va ţine seamă în evoluţia localităţilor din judeţ.

- Pentru prevenirea şi atenuarea efectelor hazardelor naturale sunt de asemenea necesare

măsuri concertate, în zone mari, care să combată cu succes aceste fenomene. În judeţul

Sibiu sunt importante efectele inundaţiilor în bazinele râurilor Olt şi Târnava, precum şi

cele ale alunecărilor de teren.


90

3. Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ prin

implementarea PATJ Sibiu

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu are o abordare judeţeană de ansamblu

în ceea ce priveşte structura şi utilizarea întregului teritoriu al judeţului, definind principalele

opţiuni pentru o mai bună organizare a acestuia, prin armonizarea activităţilor cu posibil impact

asupra utilizării potenţialului natural, economic şi social, în raport cu opţiunea dezvoltării

spaţiale durabile urmărite.

Trebuie menţionat că toate investiţiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea şi

implementarea măsurilor propuse prin plan şi care presupun activităţi cu impact potenţial

asupra mediului vor trebui supuse procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului

(EIM), acolo unde va fi cazul.


91

4. Probleme de mediu existente relevante pentru PATJ Sibiu

În cele ce urmează s-a realizat o centralizare a problemelor de mediu relevante la nivelul

judeţului Sibiu pentru anumiţi factori:

Tabelul nr. 20. Probleme de mediu relevante la nivelul judeţului Sibiu

Biodiversitate şi

patrimoniu natural

Depăşirea sistematică a indicatorilor de calitate a mediului faţă de

normele standardizate în zona Copşa Mică;

Lipsa procedurilor de monitorizare a speciilor şi habitatelor de interes

comunitar

Capacitate administrativă scăzută

Grad de informare şi conştientizare redus la nivelul comunităţilor locale

Poluarea aerului Frecvenţa mare a traficului auto;

Lipsa centurii ocolitoare în municipii şi oraşe;

Parc redus de vehicule ecologice pentru transportul public;

Suprafeţe reduse de spaţii verzi în mediul urban.

Calitatea apelor Sunt identificate 14 zone în care apele subterane prezintă grad ridicat de

poluare cu nitraţi;

Infrastructura de alimentare deficitară

Infrastructura de canalizare deficitară

Lipsa contorizării consumului de apă în mediul rural

Inexistenţa staţiilor de epurare a apelor uzate pentru localităţile urbane

Agnita, Dumbrăveni, Tălmaciu, Ocna Sibiului;

Lipsa disponibilităţii terenurilor pentru amenajarea perdelelor de pădure

Reţelele vechi de alimentare cu apă

Pierderi mari la alimentarea cu apă

Peste 50% din analizele efectuate arată că apa din sistemul centralizat

nu este corespunzătoare calitativ

Captarea şi tratarea apei este deficitară

Calitatea solurilor Situri contaminate şi costuri mari pentru decontaminarea siturilor

contaminate

Există zone care prezintă pericol de alunecări de teren

Nu sunt identificate toate zonele în care solul prezintă fenomene de


92

eroziune

Nu există unităţi specializate de decontaminare în caz de poluare

accidentală.

Patrimoniul construit Distribuţia teritorială a patrimoniului construit este inegală,

distingându-se două zone mari –Ţinutul Sibiului, Valea Târnavelor – în

care,există peste 60 % din construcţiile cu valoare culturală din judeţ

Prezenţa patrimoniul construit judeţean, în aproape toate unităţile

administrativ-teritoriale, face ca monitorizarea şi intervenţia asupra

acestuia să fie dificilă, cel puţin cu mijloacele existente la nivel local

Numeroase zone istorice rurale şi urbane sunt amplasate în centrele

localităţilor, punând probleme de restaurare, conservare şi valorificare

nedistructivă în cazul intervenţiilor urbanistice.

Un mare număr de monumente cu probleme de structură necesită studii

geotehnice şi de fezabilitate pentru lucrări de renovare sun de asemenea

necesare studii de specialitate detaliate şi preluarea rezultatelor acestora

în documentaţiile P.U.GMonumente istorice în stare avansată de

degradare.

Slaba implicare a comunităţilor în salvarea şi conservarea

monumentelor istorice.

Inexistenţa unor plăcuţe de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri

în mai multe limbi.

Monumente istorice în stare avansată de degradare.

Lipsa actualizării PUG-urilor majorităţii localităţilor şi a

documentaţiilor de urbanism pentru centrele istorice

Promovarea unor PUZ-uri cu POT şi CUT mari, în detrimentul

spaţiilor verzi

Lipsa unui personal specializat în renovarea patrimoniului cultural, la

nivelul administraţiilor locale.

Reţeaua de transport şi

comunicaţii

Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza

de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare

Lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului

îngust al limitei de proprietate

Drumurile judeţene şi comunale în mare parte nu asigură o suprafaţă de

rulare corespunzătoare


93

Din 132 poduri pe DJ analizate, 13 poduri (9,85%) necesită refacere

integrală, 37 poduri (28,03 %) necesită expertiza tehnică (reabilitare) şi

80 poduri (62,12 %) necesită lucrări de întreţinere curentă şi reparaţii

Liniile de cale ferată electrificate reprezintă doar aproximativ 22% din

total (semnificativ mai puţin decât media Regiunii Centru de

aproximativ 47% şi media pe ţară de 30%), procent destul de scăzut,

care denotă necesitatea de modernizare a reţelei.

Alimentarea cu apă şi

canalizare

37 de localităţi au sisteme de alimentare cu apă, din care 8 localităţi din

mediul urban, adică 71,4% din populaţia judeţului

Din 87 localităţi situate în zona rurală în judeţul Sibiu – Sud, numai 13

localităţi beneficiază de apă tratată, restul distribuind apă netratată sau

neavând sistem de alimentare cu apă

Cu excepţia municipiului Sibiu, nu există staţii de epurare a apelor

uzate care să proceseze eficient apele uzate şi niciuna care să

îndeplinească cerinţele reglementîrilor actuale ale UE.

Nu există facilităţi acceptabile de depozitare a nămolului pentru zonele

urbane, altele decât reşedinţa de judeţ

Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la

reţeaua de alimentare cu apă, în special la casele private

Sectuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte.

Promovarea de PUZ-uri pentru ansambluri de locuinţe de mari

dimensiuni care nu au asigurate şi reţelele necesare de alimentări cu apă

şi ,mai ales,de canalizare,existând pericolul creşterii necontrolate de

bazine vidanjabile.

Gestionarea deşeurilor Colectarea selectivă la nivelul judeţului necesar a fi amplificată.

Absenţa programelor educaţionale cu privire la protecţia mediului

Nu există facilităţi de compostare în municipiul Sibiu

Nu există facilităţi de reciclare pentru sticlă

Sunt necesare şi alte locuri de colectare a deşeurilor de echipamente

electrice şi electronice (Agnita, Avrig, Sălişte)

Depozitare necontrolată a deşeurilor din construcţii şi demolări

Depozite menajere (9 în mediul urban, 113 în mediul rural) care nu


94

respectă normele autorizării din punct de vedere al protecţiei mediului,

fără amenajări specifice;

Turismul Inexistenţa unor plăcuţe de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri

în mai multe limbi.

Pregătire insuficientă pentru managementul turistic şi personalul din

turism

Inexistenţa unei instituţii specializate pentru formarea personalului în

turism

Lipsa promovării resurselor turistice „alternative”, precum

biodiversitatea faunei şi florei

Monumente istorice în stare avansată de degradare

Măsurile pentru creşterea siguranţei produsului turistic montan sunt

încă în faze incipiente.


95

5. Obiective de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional

relevante pentru PATJ Sibiu

5.1. Obiectivele Politicii de mediu ale Uniunii Europene

Aderarea României la structurile UE, a impus transpunerea aquis-ului comunitar,

implementarea legislaţiei UE. Politica UE şi acţiunea sa asupra mediului au fost schiţate

începând cu 1973 prin programele de acţiune asupra mediului.

Actul Unic European şi Tratatul de la Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale:

protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului,

contribuirea la protejarea sănătăţii umane,

asigurarea unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale.

Conform Tratatului de la Maastricht, Curtea Europeană poate impune amenzi unui stat

membru care nu a reuşit implementarea legislaţiei UE şi punerea acesteia în vigoare. Al 6-lea

program de acţiune în domeniul mediului al UE ”Mediu 2010 - Viitorul nostru comun, şansa

noastră” are 4 axe prioritare:

Schimbări climatice şi energie curată,

Habitatul natural,

Protecţia Mediului şi a sănătăţii umane,

Resursele naturale şi managementul deşeurilor.

Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a UE sunt clar stipulate de Articolul 174

al Tratatului CE:

o Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului,

o Protejarea sănătăţii umane,

o Utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale,

o Promovarea de măsuri la nivel internaţional în vederea rezolvării problemelor de mediu

la nivel regional.

Politica UE în domeniul protecţiei mediului se bazează pe „Principiul precauţiei şi a

luării măsurilor de prevenire a poluării”, „Poluatorul plăteşte şi pagubele asupra mediului trebuie

rectificate la sursă”.


96

O strategie de dezvoltare care susţine şi vizează obiectivele relevante de mediu şi ţintele

aferente se va dovedi durabilă din punct de vedere al mediului, asigurând atât dezvoltarea

economică viitoare, cât şi păstrarea bunurilor de mediu pentru generaţiile viitoare.

Stabilirea obiectivelor de protecţia mediului relevante se dovedeşte a fi astfel necesară în

vederea evaluării PATJ Sibiu în raport cu tendintele privind protecţia mediului.

5.2. Obiectivele Programului Naţional de Guvernare 2009-2012 privind mediul


unei dezvoltări economice şi sociale durabile a teritoriului, corelarea în plan teritorial a

infrastructurii majore cu organizarea reţelei generale de localităţi, într-o concepţie unitară,

îmbinându-se necesităţile de perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiţii

locale optime.

La nivel naţional , în cadrul Programului de guvernare 2009-2012 sunt stabilite o serie

de obiective privind turismul, protecţia mediului, amenajare teritorială.

Cap 19 -“Protecţia Mediului înconjurător “ a stabilit obiective de guvernare şi direcţii de

acţiune, menite să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului, la implementarea

principiului de dezvoltare durabilă prin conservarea biodiversităţii, a resurselor naturale şi la

limitarea efectelor schimbărilor climatice prin direcţii de actiune concrete:

o Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE, cât şi între

regiunile de dezvoltare cu privire la infrastructura de mediu.

o i de siguranţă a

cetăţenilor.

o Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural; valorificarea potenţialului

turistic şi economic în conformitate cu planurile de management adecvate.

o Introducerea principiilor dezvoltării durabile în sistemul educaţional şi susţinerea

cercetării aplicate în tehnologii curate.

o Creşterea gradului de transparenţă a instituţiilor de mediu în relaţia cu cetăţenii.

o Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.

o Stimularea iniţiativelor şi investiţiilor în domeniul protecţiei mediului prin

instrumente economice şi fiscale; creşterea gradului de absorbţie a fondurilor

europene.


97

o Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale; apropierea treptată de nivelul

mediu de performanţă al ţărilor UE.

o Extinderea cooperării internaţionale prin participarea la programe şi proiecte

transfrontaliere, o mai bună prezenţă a României în organismele reprezentative la

nivel european şi internaţional.

Direcţii de acţiune: Calitatea vieţii şi mediului

Mediul şi sănătatea populaţiei:

● Corelarea politicilor de mediu cu politicile în domeniul sănătăţii publice.

● Elaborarea şi implementarea unui program naţional de acţiune pentru sănătate şi mediu cu

finanţarea prioritară a investiţiilor în zonele critice.

Managementul deşeurilor şi salubrizarea localităţilor:

● Revizuirea Strategiei naţionale de gestiunea deşeurilor, elaborarea, aprobarea şi monitorizarea

implementării Planului naţional de gestiunea deşeurilor pentru perioada 2009 - 2013.

● Corelarea finanţărilor în infrastructura de mediu prin Programul operaţional sectorial de mediu

● Valorificarea deşeurilor urbane pentru producerea de energie "verde" şi a deşeurilor industriale

inerte în construcţii şi infrastructura de transport.

Accesul la surse sigure de alimentare cu apă potabilă :

● Realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru 80% din populaţia României şi

asigurarea pentru 69% din populaţie a canalizării şi epurării apelor uzate menajere.

● Asigurarea surselor de alimentare cu apă în zonele deficitare.

● Asigurarea alimentării cu apă potabilă la standarde europene prin reabilitarea şi/sau

modernizarea staţiilor de tratare şi reţelelor de distribuţie a apei potabile.

Calitatea aerului, radioactivitatea şi zgomotul :

● Operaţionalizarea şi extinderea Sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului şi

Sistemului naţional de monitorizare a radioactivităţii.


98

● Implementarea planurilor de reducere a emisiilor de poluanţi în atmosferă.

● Implementarea sistemelor de management pentru fluidizarea traficului în mediul urban.

● Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale.

● Introducerea de instrumente fiscale pentru stimularea înnoirii parcului auto naţional.

Ameliorarea mediului urban:

● Extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi îmbunătăţirea microclimatului.

● Planificarea amenajării urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii

ecologice.

● Promovarea transportului public urban şi a transportului urban "verde".

● Reabilitarea zonelor poluate şi refacerea mediului în zonele industriale abandonate.

Alimentaţie sănătoasă:

● Susţinerea unei agriculturi ecologice.

● Încurajarea utilizării îngrăşămintelor naturale şi reducerea folosirii pesticidelor.

● Întărirea controlului în domeniul utilizării şi trasabilităţii organismelor modificate genetic şi

pesticidelor.

Limitarea efectelor negative ale substanţelor chimice periculoase:

● Implementarea Regulamentului european privind înregistrarea, evaluarea şi autorizarea

substanţelor chimice periculoase.

Schimbările climatice şi eficienţa energetică:

● Reducerea progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră conform angajamentelor asumate.

● Revizuirea Strategiei energetice naţionale în conformitate cu Planul de acţiune privind

securitatea şi solidaritatea energetică a Uniunii Europene.

● Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea unor tehnologii eficiente

energetic, izolarea termică a locuinţelor şi susţinerea utilizării autovehiculelor cu grad redus de

poluare.

● Susţinerea producerii de energie ieftină şi nepoluantă din surse regenerabile.


99

● Identificarea şi implementarea măsurilor fezabile de stocare geologică a dioxidului de carbon.

● Susţinerea Programului Naţional de Împădurire destinat zonelor defrişate şi extinderea

suprafeţei împădurite a României pe terenurile degradate.

Mecanisme economice şi fiscale pentru susţinerea şi stimularea investiţiilor în infrastructura de

mediu şi conformarea la legislaţia de mediu :

● Reabilitarea, reanalizarea şi delimitarea exactă a siturilor Natura 2000 şi a ariilor protejate.

● Stimulente economice şi financiare pentru investiţiile în domeniul gestiunii deşeurilor şi în

special pentru valorificarea acestora.

Capacitate instituţională, coerenţă legislativă şi descentralizare:

● Preluarea treptată de către administraţia publică locală a unor competenţe şi responsabilităţi în

domeniul protecţiei mediului.

● Optimizarea procesului de reglementare a activităţilor economice şi sociale.

● Elaborarea de standarde ocupaţionale şi evaluarea competenţelor personalului care lucrează în

acest domeniu conform Strategiei de la Lisabona.

Managementul durabil al resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii Biodiversitatea şi

ariile protejate:

● Conservarea patrimoniului natural, păstrarea tradiţiilor locale şi îmbunătăţirea condiţiilor de

viaţă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

● Reabilitarea şi refacerea reţelei de canale în Delta Dunării.

● Protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre.

● Punerea în aplicare a Planului de gospodărire integrată a zonei costiere.

● Consolidarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate şi creşterea rolului acesteia în

managementul eficient al zonelor protejate.

● Susţinerea proiectelor de modernizare a grădinilor zoologice pentru îndeplinirea standardelor

de mediu.

● Îmbunătăţirea sistemului de reglementare a comerţului cu specii de floră şi faună sălbatică.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale

● Elaborarea şi implementarea programului de achiziţii „verzi” în sectorul public.


100

● Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor de toate tipurile şi stimularea pieţei produselor

secundare rezultate.

● Reducerea cantităţilor de apă prelevată din sursele de apă de suprafaţă şi subterane prin

creşterea gradului de recirculare în industrie şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor

subterane.

Educaţie, cercetare, societate civilă şi colaborare internaţională:

● Introducerea în programa şcolară a temelor de mediu şi dezvoltare durabilă, stimularea

cercetării aplicative în domeniul tehnologiilor curate şi promovarea unor campanii naţionale de

educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă.

● Participarea şi colaborarea la nivel european şi internaţional la elaborarea politicilor de mediu

şi gospodărirea apelor.

Prevenirea şi eliminarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă

a cetăţenilor:

● Implementarea strategiei naţionale de apărare împotriva inundaţiilor.

● Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundaţiilor.

● Adoptarea unor soluţii moderne de apărare a localităţilor împotriva inundaţiilor.

● Îmbunătăţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a populaţiei şi a autorităţilor implicate,

precum şi îmbunătăţirea exploatării coordonate a acumulărilor prin definitivarea implementării

unor proiecte specifice.

● Aprobarea Planului de contingenţă pentru intervenţii la poluarea accidentală a apelor fluviului

Dunărea.


101

5.3. Obiective relevante de mediu propuse în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului

Judeţean Sibiu

Obiectivele relevante de mediu necesare pentru evaluarea Planului de Amenajare a

Teritoriului Judeţean Sibiu au fost stabilite în urma consultării următoarelor documente, politici

şi reglementări în vigoare:

1) Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă 2013 – 2030, aprobată prin Hotărârea

Guvernului nr. 1460/2008;

2) Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 – Prioritatea 3 „Protejarea şi îmbunătăţirea

calităţii mediului”;

3) Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei 2004 – 2006, 2007- 2013, aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2004;

4) Strategia Naţională de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 1535/2003;

5) Strategia naţională de management al riscului la inundaţii, aprobată prin Hotărârea


6) Strategie naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă, aprobată prin Hotărârea


Tabelul nr. 21. Obiective de protecţie a mediului relevante pentru PATJ Sibiu

Aspecte de mediu:

Obiective de protecţie a mediului relevante pentru PATJ

Sibiu

Biodiversitate, flora şi fauna 1. Îmbunătăţirea stării habitatelor şi reducerea

ameninţării zonelor de habitat;

2. Îmbunătăţirea managementului ariilor naturale

protejate;

Calitatea aerului 1. Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental

Apă 1. Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi subterane

Sol 1. Reducerea poluării solului;

2. Reducerea numărului şi suprafeţelor siturilor


102

contaminate;

Populaţie şi sănătate umană 1. Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei .

Managementul deşeurilor 1. Îmbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor.

Managementul riscului 1. Scăderea expunerii populaţiei la riscurile de mediu

Peisaj şi patrimoniu cultural,

istoric, arhitectonic

1. Protejarea zonelor şi obiectivelor de interes

patrimonial, cultural şi peisagistic

Conservarea resurselor

naturale

1. Încurajarea utilizării resurselor regenerabile şi

alternative de generare a energiei

Transport durabil 1. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport

2. Încurajarea mijloacelor de transport alternativ

Turism durabil 1. Îmbunătăţirea infrastructurii de turism

2. Promovarea turismului durabil


103

6. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului

Procesul de stabilire a principalelor efecte potenţiale ce ar putea fi generate asupra

mediului in urma implemetării Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu a constat în

evaluarea efectelor potenţiale generate de fiecare obiectiv specific asupra componentelor de

mediu. Trebuie avut însă în vedere faptul că, deoarece PATJ Sibiu are un domeniu larg de

aplicare comparativ cu un proiect punctual, relaţia concretă cauză-efect se poate dovedi uneori

dificil de prevăzut.

Evaluarea s-a realizat pe baza analizei măsurilor aferente obiectivelor specifice ale PATJ

Sibiu şi a unui sistem de notare pentru cuantificarea efectelor pe fiecare componentă de mediu.

Metodologia de evaluare a potenţialului impact asupra factorilor de mediu ce poate fi

generat prin implementarea PATJ foloseşte următorul punctaj:

+2: impact pozitiv substanţial asupra obiectivului de mediu

+1: impact pozitiv asupra obiectivului de mediu

0: niciun impact/impactul nu poate fi evaluat

-1: impact negativ asupra obiectivului de mediu

-2: impact negativ substanţial asupra obiectivului de mediu

Pentru punctajul acordat fiecărui obiectiv specific din Planul de Amenajare a Teritoriului

Judeţean Sibiu referitor la componentele sau aspectele de mediu este prezentată o justificare a

motivelor care au condus la alegerea făcută.


104

O1. Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural, menţinerea

sau dezvoltarea biodiversităţii acestora, atenuarea sau anihilarea efectelor proceselor

distructive.

Obiective de protecţie a mediului

relevante pentru PATJ

Punctaj Comentarii

1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi

reducerea ameninţării zonelor de habitat;

+2 Includerea de măsuri specifice de

protecţie pentru diferite tipuri de

habitate şi specii

2.Îmbunătăţirea managementului ariilor

naturale protejate;

+2 Planificarea de măsuri specifice

pentru identificarea, cartarea, bornarea

siturilor Natura 2000, elaborarea de

planuri de management etc.

3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental +2 Măsurile propuse vor duce la

îmbunătăţirea calităţii aerului

4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi

subterane;

+2 Măsurile propuse vor duce la

îmbunătăţirea calităţii apelor

5.Reducerea poluării solului; +2 Prin măsurile propuse se va reduce

poluarea solului.

6.Reducerea siturilor contaminate; +2 Măsurile propuse vor duce la

reducerea suprafeţelor contaminate

7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a

populaţiei.

+1 Prin îmbunătăţirea elementelor de

mediu starea de sănătate a populaţiei

se va îmbunătăţi.

8.Deşeuri. +2 Măsurile avute în vedere duc la

reducerea cantităţii de deşeuri.

Închiderea unor depozite neconforme.

9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile

de mediu

0 Nu e cazul

10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de

interes patrimonial, cultural şi peisagistic

+1 Măsurile propuse vor avea un efect

pozitiv asupra peisajului natural.

11.Încurajarea utilizării resurselor 0 Nu e cazul


105

regenerabile şi alternative de generare a

energiei

12.Îmbunătăţirea infrastructurii de

transport

0 Nu e cazul

13.Încurajarea mijloacelor de transport

alternativ

0 Nu e cazul

14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul

15. Promovarea turismului durabil +2 Includerea de măsuri specifice ariilor

protejate în strategia de dezvoltare

durabilă a turismului.

O2. Protejarea zonelor naturale valoroase.



Punctaj Comentarii



+2 Includerea de măsuri specifice de

protecţie pentru diferite tipuri de

habitate şi specii


naturale protejate;

+2 Planificarea de măsuri specifice

pentru identificarea, cartarea, bornarea

siturilor Natura 2000, elaborarea de

planuri de management etc.

3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul


subterane;

+1 Măsurile propuse vor duce la

îmbunătăţirea calităţii apelor

5.Reducerea poluării solului; +1 Prin măsurile propuse se va reduce

poluarea solului.

6.Reducerea siturilor contaminate; +1 Măsurile propuse vor duce la

reducerea suprafeţelor contaminate

7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a 0 Nu e cazul


106

populaţiei .

8.Deşeuri. 0 Nu e cazul


de mediu

0 Nu e cazul




pozitiv asupra peisajului natural.

11.Încurajarea utilizării resurselor


energiei

0 Nu e cazul


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul


15. Promovarea turismului durabil +2 Includerea de măsuri specifice ariilor

naturale valoroase în strategia de

dezvoltare durabilă a turismului.

O3. Protecţia, reabilitarea, conservarea şi valorificarea optimă a fondului construit valoros

în raport cu situarea, valoarea şi starea fizică a acestora.



Punctaj Comentarii



0 Nu e cazul


naturale protejate;

0 Nu e cazul



subterane;

0 Nu e cazul

5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul


107

6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul


populaţiei .

0 Nu e cazul



de mediu

0 Nu e cazul



+2 Măsurile prevăzute pentru acest

obiectiv sunt direcţionate către

valorificarea patrimoniului tangibil cu

valoare culturală, prin acţiuni de

restaurare, dar şi de asigurare utilităţi,

dotări pentru expunere şi protecţie

patrimoniu, amenajare zone de

protecţie etc



energiei

0 Nu e cazul


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul

14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Protecţia, reabilitarea, conservarea şi

valorificarea optimă a fondului

construit valoros va duce la

îmbunătăţirea infrastructurii de turism

15. Promovarea turismului durabil +2 Includerea de măsuri de reabilitare şi

conservare a patrimoniului va duce la

dezvoltarea turismului durabil.


108

O4. Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit prin

atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale şi antropice).



Punctaj Comentarii



+2 Prin măsuri de prevenire a riscurilor

naturale se îmbunătăţeşte starea

habitatelor


naturale protejate;

+1 Prin realizarea planurilor de

intervenţie şi a măsurilor de apărare se

îmbunătăţeşte managementul ariilor

naturale.



subterane;

+2 Consecinţele riscurilor naturale

(inundaţiilor) se manifestă asupra

poluării apelor de suprafaţă şi

subterane, prin antrenarea de

substanţe, particule sau alte elemente

poluante

5.Reducerea poluării solului; +2 Măsurile de prevenire a alunecărilor

de teren duc la reducerea poluării

solului.



populaţiei.

+1 Atenuarea sau eliminarea, acolo unde

este posibil, a efectelor riscurilor

naturale sau antropice duce la

îmbunătăţirea stării de sănătate a

populaţiei.

8.Deşeuri. 0 Nici un efect


de mediu

+2 Acest obiectiv de mediu se identifică

cu obiectivul specific al PATJ


109




pozitiv asupra obiectivelor de interes

patrimonial, cultural.



energiei

0 Nu e cazul


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul


15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul

- O5. Formarea unei reţele de localităţi cu o structură complexă şi echilibrată în teritoriu,

care să servească dezvoltarea socio-economică a judeţului.



Punctaj Comentarii



0 Nu e cazul


naturale protejate;

0 Nu e cazul



subterane;

0 Nu e cazul




populaţiei .

+2 Măsurile avute în vedere duc la


populaţiei prin facilitarea accesului la

resurse medicale.


110



de mediu

0 Nu e cazul



0 Nu e cazul



energiei

0 Nu e cazul


transport

+1 Măsurile prevăzute de acest obiectiv

duc la îmbunătăţirea infrastructurii de

transport


alternativ

0 Nu e cazul

14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Măsurile prevăzute de acest obiectiv


turism prin dezvoltarea serviciilor

conexe din cadrul localităţilor


- O6. Diversificarea dotării în raport cu rolul teritorial al localităţilor în paralel cu

dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor dintre acestea şi mărirea mobilităţii pe căile de

comunicaţii şi transport.



Punctaj Comentarii



0 Nu e cazul


naturale protejate;

0 Nu e cazul


4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi 0 Nu e cazul


111

subterane;




populaţiei .



populaţiei prin facilitarea accesului la

resurse medicale.



de mediu

0 Nu e cazul



0 Nu e cazul



energiei

0 Nu e cazul


transport


au un impact pozitiv major asupra

infrastructurii de transport


alternativ

+2 Măsurile prevăzute încurajează

transportul în comun şi alte mijloace

de transport alternativ

14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Măsurile prevăzute de acest obiectiv


turism prin dezvoltarea serviciilor

conexe din cadrul localităţilor


- O7. Asigurarea condiţiilor de locuire la standarde moderne, cantitative şi calitative,

diferenţiat, în conformitate cu ierarhia localităţilor.



Punctaj Comentarii


112



0 Nu e cazul


naturale protejate;

0 Nu e cazul



subterane;

+1 Prin asigurarea condiţiilor de locuire

la standarde moderne se reduce

poluarea apelor

5.Reducerea poluării solului; +1 Prin asigurarea condiţiilor de locuire

la standarde moderne se reduce

poluarea solului

6.Reducerea siturilor contaminate; +1 Măsurile avute în vedere duc la


populaţiei prin îmbunătăţirea

condiţiilor de locuire


populaţiei .



populaţiei prin îmbunătăţirea

condiţiilor de locuire

8.Deşeuri. +1 Colectarea selectivă în cadrul

locuinţelor duce la îmbunătăţirea

sistemului de management al

deşeurilor


de mediu

0 Nu e cazul




protejarea obiectivelor de patrimoniu,

culturale.



+1 Standardele moderne de locuire includ

utilizarea resurselor regenerabile


113

energiei


transport


au un impact pozitiv asupra



alternativ

0 Nu e cazul



- O8. Ameliorarea accesibilităţii tuturor zonelor judeţului prin dezvoltarea şi modernizarea

reţelelor de căi de transport.



Punctaj Comentarii



-1 Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor

de transport ar putea afecta unele zone

de habitat


naturale protejate;

0 Nu e cazul

3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental +1 Coerenţa transportului/traficului va

contribui la reducerea considerabilă a

efectelor negative asupra aerului, în

special datorate surselor mobile


subterane;

0 Nu e cazul

5.Reducerea poluării solului; -1 Construcţia de noi reţele de transport şi

reabilitarea celor existente va

presupune utilizarea de materii prime şi

un volum semnificativ de lucrări


7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a 0 Nu e cazul


114

populaţiei .



de mediu

0 Nu e cazul



0 Nu e cazul



energiei

0 Nu e cazul


transport

+2 Măsurile prevăzute de acest obiectiv au

un impact pozitiv major asupra



alternativ

+2 Coordonarea politicilor de dezvoltare a

reţelelor de transport cu promovarea

mijloacelor de transport alternativ va

avea efecte benefice asupra mediului

14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Măsura va contribui la dezvoltarea

turismului durabil prin accesul

îmbunătăţit la facilităţile de

turismpromovate

15. Promovarea turismului durabil +1 Măsura va contribui la dezvoltarea

turismului durabil prin accesul

îmbunătăţit la facilităţile de turism

promovate


115

- O9. Realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei

cantitative şi calitative a apelor, apărarea şi valorificarea potenţialului apelor, în raport

cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în

domeniu.



Punctaj Comentarii



+1 Consecinţele inundaţiilor se manifestă

şi asupra poluării apelor de suprafaţă

şi subterane din zonele protejate sau

de habitat


naturale protejate;


şi asupra poluării apelor de suprafaţă

şi subterane din zonele protejate sau

de habitat



subterane;

+2 Gospodărirea durabilă a apelor

reduce considerabil poluarea acestora

5.Reducerea poluării solului; +1 Consecinţele inundaţiilor se manifestă

şi asupra poluării solului.



populaţiei .

+1 Măsuri de asigurare a surselor de apă

potabilă pentru populaţie



de mediu

+2 Reducerea riscului de mediu şi

expunerii populaţiei la inundaţii




şi asupra obiectivelor de interes

patrimonial, cultural, peisagistic



0 Nu e cazul


116

energiei


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul



- O10. Întreţinerea şi exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare existente, pentru

îmbunătăţirea potenţialului productiv al solurilor.



Punctaj Comentarii



0 Nu e cazul


naturale protejate;

0 Nu e cazul



subterane;

+1 Reduce cantităţii de poluanţi ai apei

proveniţi din agricultură

5.Reducerea poluării solului; +2 Reabilitarea fondului funciar duce la

îmbunătăţirea calităţii solului



populaţiei .

0 Nu e cazul

8.Deşeuri. +1 Măsuri de gestionare a deşeurilor din

agricultură


de mediu

0 Nu e cazul



0 Nu e cazul


117



energiei

0 Nu e cazul


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul



- O11. Asigurarea alimentării cu energie şi gaze naturale, la standarde cantitative şi

calitative, prin lucrări de extindere şi modernizare a reţelelor energetice şi de gaze

naturale.



Punctaj Comentarii



-1 Extinderea reţelelor de energie şi gaze

naturale poate afecta starea habitatelor


naturale protejate;

0 Nu e cazul

3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental +1 Reducerea surselor de poluare a

aerului ambiental


subterane;

0 Nu e cazul




populaţiei .

+1 Accesul la reţelele energetice şi de

gaze naturale poate avea efect pozitiv

asupra stării de sănătate a populaţiei.


9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile 0 Nu e cazul


118

de mediu



0 Nu e cazul



energiei

0 Nu e cazul


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul



- O12. Modernizarea reţelelor de telecomunicaţii, la standarde cantitative şi calitative

actuale, prin lucrări de extindere şi modernizare.



Punctaj Comentarii



-1 Extinderea reţelelor de

telecomunicaţii poate afecta starea

habitatelor


naturale protejate;

0 Nu e cazul



subterane;

0 Nu e cazul




populaţiei .

0 Nu e cazul



119


de mediu

0 Nu e cazul



0 Nu e cazul



energiei

0 Nu e cazul


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul



- O13. Gospodărirea eficientă a deşeurilor, diminuarea resurselor şi suprafeţelor de teren

afectate de depozitarea deşeurilor.



Punctaj Comentarii



+2 Reducerea suprafeţelor afectate de

depozitarea deşeurilor


naturale protejate;

0 Nu e cazul

3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental +1 Reducerea surselor de poluare

atmosferică


subterane;

+2 Reducerea infiltraţiilor (levigatul) de

la depozitele neconforme în apele

subterane

5.Reducerea poluării solului; +2 Reducerea suprafeţelor afectate de

depozitarea deşeurilor

6.Reducerea siturilor contaminate; +1 Reducerea suprafeţelor afectate de


120

depozitarea deşeurilor industriale


populaţiei .

+1 Gestionarea eficientă a deşeurilor

duce la reducerea surselor de

îmbolnăvire a populaţiei

8.Deşeuri. +2 Implementarea unui sistem integrat de

gestionare a deşeurilor


de mediu

0 Nu e cazul



0 Nu e cazul



energiei

+1 Reciclarea unor deşeuri


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul

14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Gestionarea adecvată a deşeurilor


- O14. Crearea unei structuri de utilizare a teritoriului echilibrate şi adaptate necesităţilor

economiei judeţene, care să asigure utilizarea judicioasă şi eficientă a resurselor.



Punctaj Comentarii



+1 Managementul eficient al teritoriului


naturale protejate;

0 Nu e cazul


4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi 0 Nu e cazul


121

subterane;


6.Reducerea siturilor contaminate; +2 Reabilitarea şi repunerea în funcţiune

economică a terenurilor contaminate


populaţiei .

0 Nu e cazul



de mediu

0 Nu e cazul



0 Nu e cazul



energiei

+2 Se asigură utilizarea eficientă a

resurselor


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul



- O15. Sprijinirea populaţiei aflată în dificultate prin măsuri de protecţie socială şi prin

îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială pentru îmbunătăţirea calităţii şi

standardelor de viaţă.



Punctaj Comentarii



0 Nu e cazul


naturale protejate;

0 Nu e cazul


122



subterane;

0 Nu e cazul




populaţiei .

+1 Măsuri de protecţie socială şi acces la

servicii medicale



de mediu

0 Nu e cazul



0 Nu e cazul



energiei

0 Nu e cazul


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul



- O16. Creşterea capacităţii de angajare şi de ocupare prin promovarea adaptabilităţii şi

mobilităţii forţei de muncă şi prin calificarea resurselor umane.



Punctaj Comentarii



0 Nu e cazul


naturale protejate;

0 Nu e cazul


123



subterane;

0 Nu e cazul




populaţiei .

+1 Creşterea nivelului de trai al

populaţiei



de mediu

0 Nu e cazul



0 Nu e cazul



energiei

0 Nu e cazul


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul



- O17. Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor agricole, după principii şi standarde actuale,

în acord cu resursele existente şi cu dezvoltarea activităţilor conexe.



Punctaj Comentarii



-1 Dezvoltarea activităţilor agricole

afectează habitatele


naturale protejate;

0 Nu e cazul


124



subterane;

+1 Reducerea poluării apelor cu poluanţi

proveniţi din agricultură

5.Reducerea poluării solului; +2 Măsuri de combatere a eroziunii

solurilor



populaţiei .

0 Nu e cazul

8.Deşeuri. +1 Gestionarea deşeurilor din agricultură


de mediu

0 Nu e cazul



0 Nu e cazul



energiei

0 Nu e cazul


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul



- O18. Exploatarea judicioasă şi valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor silvice.



Punctaj Comentarii



+1 Valorificarea durabilă a resurselor

silvice


naturale protejate;

0 Nu e cazul


125

3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental +1 Măsuri de reîmpăduriri


subterane;

0 Nu e cazul




populaţiei .

0 Nu e cazul



de mediu

+1 Reducerea riscului prezentat de

alunecările de teren



0 Nu e cazul



energiei

0 Nu e cazul


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul



- O19. Consolidarea rolului sectorului industriei şi construcţiilor pentru a valorifica optim

potenţialul existent şi în vederea creşterii complexităţii structurii economice locale.



Punctaj Comentarii



0 Nu e cazul


naturale protejate;

0 Nu e cazul


126

3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental -1 Creşterea surselor de poluare


subterane;

0 Nu e cazul




populaţiei .

0 Nu e cazul



de mediu

0 Nu e cazul



0 Nu e cazul



energiei

0 Nu e cazul


transport

+1 Măsuri de dezvoltare a infrastructurii


alternativ

0 Nu e cazul



- O20. Îmbunătăţirea infrastructurii de servicii în scopul creşterii competitivităţii economice

şi reducerii costurilor acestora.



Punctaj Comentarii



0 Nici un efect


naturale protejate;

0 Nu e cazul


127



subterane;

0 Nu e cazul




populaţiei .

0 Nu e cazul



de mediu

0 Nu e cazul



+1 Îmbunătăţirea accesului populaţiei la

servicii



energiei

0 Nu e cazul


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul

14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Îmbunătăţirea accesului populaţiei la

servicii


- O21. Dezvoltarea durabilă a turismului, care să valorifice integral şi eficient resursele

existente, pentru a deveni un sector economic dinamic şi stabil, cu un aport însemnat în




Punctaj Comentarii



-1 Creşterea numărului de turişti poate

afecta anumite habitate


128


naturale protejate;

0 Nu e cazul



subterane;

0 Nu e cazul




populaţiei.

0 Nu e cazul



de mediu

0 Nu e cazul



+2 Reabilitarea şi amenajarea

obiectivelor turistice



energiei

0 Nu e cazul


transport

0 Nu e cazul


alternativ

0 Nu e cazul

14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +2 Valorificarea resurselor turistice prin

dezvoltarea infrastructurii de turism

15. Promovarea turismului durabil +2 Creşterea calităţii activităţilor turistice

- O22.Integrarea armonioasă a teritoriului judeţean în spaţiul regional şi naţional.



Punctaj Comentarii



+1 Integrarea armonioasă a teritoriului

judeţean în spaţiul regional şi naţional


129

duce la o îmbunătăţire a obiectivelor

de mediu.


naturale protejate;




de mediu.

3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental +1 Integrarea armonioasă a teritoriului



de mediu.


subterane;




de mediu.

5.Reducerea poluării solului; +1 Integrarea armonioasă a teritoriului



de mediu.

6.Reducerea siturilor contaminate; +1 Integrarea armonioasă a teritoriului



de mediu.


populaţiei.




de mediu.

8.Deşeuri. +1 Integrarea armonioasă a teritoriului



de mediu.

9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile +1 Integrarea armonioasă a teritoriului


130

de mediu judeţean în spaţiul regional şi naţional


de mediu.






de mediu.



energiei




de mediu.


transport




de mediu.


alternativ




de mediu.

14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Integrarea armonioasă a teritoriului



de mediu.

15. Promovarea turismului durabil +1 Integrarea armonioasă a teritoriului



de mediu.


131

6.1. Evaluarea efectelor cumulative de mediu rezultate în urma implementării PATJ

Pornind de la scorurile acordate pentru fiecare obiectiv în parte, s-au calculat, prin

însumare, efectele cumulative ale implementării obiectivelor PATJ.

Tabelul nr. 22. Rezultatele evaluării efectelor cumulative de mediu:

Obiective de protecţie a mediului relevante

pentru PATJ

Scor

1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi reducerea

ameninţării zonelor de habitat;

7


naturale protejate;

7

3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 6


subterane;

13

5.Reducerea poluării solului; 13

6.Reducerea siturilor contaminate; 8

7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. 13

8.Deşeuri. 8

9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile de

mediu

6

10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de interes

patrimonial, cultural şi peisagistic

12

11.Încurajarea utilizării resurselor regenerabile

şi alternative de generare a energiei

5

12.Îmbunătăţirea infrastructurii de transport 8


alternativ

5

14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 9

15. Promovarea turismului durabil 10


132

Analizând matricea de impact propusă, se observă că deşi există şi scoruri negative,

datorate potenţialelor efecte negative, scorurile pozitive prevalează, rezultatul evaluării PATJ

Sibiu generând concluzia că implementarea acestuia va avea un efect cumulat pozitiv asupra

dezvoltării durabile a judeţului Sibiu. PATJ Sibiu propune măsuri care, pe lângă funcţia de

direcţionare spaţială a programului de dezvoltare economică, socială, culturală şi instituţională a

judeţului Sibiu, ajută şi la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. În cadrul PATJ, pe lângă

obiectivele specifice dedicate protecţiei mediului, sunt prezente şi măsuri care duc la

îmbunătăţirea condiţiilor de mediu rezultate din alte obiective specifice.

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului în context transfrontieră

Măsurile propuse în cadrul PATJ Sibiu au aplicabilitate la nivel judeţean. Nu au fost

identificate potenţiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra sănătăţii umane în context

transfrontieră.


133

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect

advers asupra mediului al implementării PATJ Sibiu

În capitolul 6 au fost identificate potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale

implementării PATJ Sibiu.

Se recomandă ca, în vederea identificării tuturor riscurilor privind poluarea mediului

înconjurător, viitoarele proiecte de investiţii ce vizează teritoriul judeţean să fie supuse evaluării

de impact asupra mediului (EIM) conform legislaţiei în vigoare.

Evaluările de impact vor permite identificarea:

Efectelor potenţiale asupra mediului ale proiectului propus;

Celor mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse (BAT);

Setului de măsuri necesar prevenirii, reducerii şi compensării efectelor negative asupra

mediului generate de proiectul în cauză;

Setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului a

implementării proiectului propus.

De asemenea, în cadrul procedurii de obţinere a autorizaţiei de mediu acolo unde va fi

necesar, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de

emitere a autorizaţiei de mediu, există posibilitatea suplimentară a identificării eventualelor

aspecte de impact şi a verificării conformării cu prevederile legislaţiei de mediu, prin solicitarea

unor documentaţii specifice, conform legislaţiei.

Caracterul relativ general al măsurilor propuse în vederea atingerii obiectivelor PATJ

Sibiu permite o flexibilitate în alegerea soluţiilor propriu-zise de implementare şi în consecinţă

posibilitatea de adoptare a celor mai bune soluţii din punct de vedere al protecţiei mediului.

În acest context, recomandările de măsuri privind prevenirea, reducerea şi compensarea

efectelor adverse asupra mediului au, de asemenea, un caracter relativ general, pentru fiecare

proiect în parte ce va fi realizat urmând a se stabili, conform procedurilor legislative în vigoare şi


134

în funcţie de specificul lui, măsurile concrete de prevenire, diminuare sau compensare a

impactului asupra mediului.

Au fost considerate măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui efect

advers asupra următoarelor aspecte de mediu:

Biodiversitate şi patrimoniu natural;

Sănătatea, populaţie umană;

Poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol;

Deşeuri;

Zgomot şi vibraţii

Managementul riscului

Peisaj şi patrimoniu cultural;

Conservarea resurselor;

Transport durabil;

Turism;

Factor de

mediu:

Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de

complet posibil orice efect advers asupra mediului

1. Biodiversitate

şi patrimoniu

natural

Pentru dezvoltarea cadrului de management şi administrare a ariilor

protejate, inclusiv a siturilor NATURA 2000, cu scopul stopării degradării

biodiversităţii şi a resurselor naturale şi riscurile asociate pentru mediu şi

dezvoltarea durabilă, legislaţia în domeniu prevede iniţierea şi/sau

derularea unor importante acţiuni, cum ar fi:

îmbunătăţirea/înfiinţarea structurilor administrative adecvate;

dezvoltarea/revizuirea planurilor de management pentru ariile protejate;

elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate de

interes comunitar şi naţional;

preluarea ariilor naturale protejate de interes comunitar şi naţional în

administrare sau custodie;

identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un

regim special de protecţie;

menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a


135

habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a

bunurilor patrimoniului natural;

constituirea, organizarea şi extinderea reţelei de arii naturale protejate:

propuneri SCI: Hârtibaciu Sud – Vest, Podisul Secaşelor,

Târnava Mare – Mihalţ –Copşa Mica;

extindere SCI: Insulele Stepice de la Sura Mică, Oltul Mijlociu -

Cibin - Hârtibaciu;

retrasare limite SCI: Frumoasa, M-tii Făgăraş, Sighişoara

Târnava Mare;

retrasare limite SPA: Frumoasa, Piemont Făgăraş, Podisul

Hartibaciului.

Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a

bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferenţiat de

ocrotire, conservare şi utilizare, potrivit categoriilor stipulate în Legea

nr. 462/2001 respectiv: rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii,

rezervaţii naturale şi parcuri naturale, coroborate cu O.U.G. nr. 57/2007

privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice, respectiv Ordinul Ministrului

Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă

comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura

2000 în România. Alături de aceste arii naturale protejate vor fi ocrotite

şi conservate în regim de protecţie cu rol de coridoare ecologice

următoarele arii naturale:

- perdelele forestiere;

- tufişurile naturale;

- vegetaţia malurilor şi a lucrărilor din lungul râurilor şi de pe

malurile lacurilor;

- zonele umede naturale;

- pajiştile naturale;

- vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole;

- vegetaţia din lungul căilor de comunicaţie rutieră şi

feroviară.

La aceste arii naturale în regim de protecţie se mai adaugă:

Cheile Cibinului (documentaţia întocmită de către APM Sibiu

urmând a fi înaintată către Academia Română);

Eleşteele de la Brădeni (rezervaţie naturalǎ avifaunistică

propusǎ pentru importanţǎ naţionalǎ; documentaţia a fost

avizatǎ şi aprobatǎ de Academia Română);


136

Eleşteele de la Mândra (rezervaţie naturalǎ avifaunistică

propusǎ pentru importanţǎ naţionalǎ; documentaţia a fost

depusă la Academia Română);

Arpăşel (rezervaţie avifaunistică – trecerea la protecţie la

nivel naţional);

Parcul Natural Laslea – documentaţia a fost avizată de către

Academia Română;

Parcul Natural Frumoasa – APM Sibiu lucrează la

documentaţia de documente ştiinţifică – administrator CJ

Alba;

Propunerea de instituire a Parcului Naţional Munţii Făgăraş

a obţinut avizul Academiei Române;

Habitatul forestier din valea Lotrioarei ca arie specială de

conservare.

2. Sănătate,

Populaţie

umană

Principiul călăuzitor în amplasarea echilibrată pe ansamblul reţelei de

localităţi a activităţilor de servire este eficientizarea activităţilor prin

distribuţie ierarhică. Din acest punct de vedere, dotările au fost clasificate

în:

Servicii de bază - comerţ, servicii personale, sănătate şi

învăţământ;

Servicii de vârf - sănătate şi învăţământ, cultură, recreere şi

sport, telecomunicaţii

Administrare - financiare, juridice, administrative,

prelucrarea informaţiilor.

Majoritatea reşedinţelor comunale şi oraşelor din judeţ posedă dotări din

toate cele trei categorii, însă numai unora le sunt specifice o anumita

categorie, care le situează pe o anumita treapta a ierarhiei.

Pentru asigurarea unui nivel corespunzător privind sănătatea, gradul de

ocupare şi nivelul de trai din zona analizată este necesară luarea în

considerare a următoarelor elemente ale planului strategic:

În învăţământ se preconizează creşterea calităţii şi eficienţei

educaţiei, în vederea pregătirii tinerilor pentru o societate bazată

pe cunoaştere prin:1. Îmbunătăţirea infrastructurii şcolare prin

lucrări de consolidare, reabilitare şi dotare. 2. Creşterea gradului

de participare la educaţie, reducerea abandonului şcolar prin

derularea de programe de sprijin. 3. Realizarea unor cursuri de

perfecţionare pentru cadrele didactice care să acopere necesităţile

sistemului şi să ducă la creşterea nivelului de pregătire al elevilor.


137

4. Realizarea unor parteneriate între unităţile de învăţământ şi

mediul economic pentru susţinerea tinerilor capabili de

performanţe. 5. Asigurarea unui climat de ordine publică,

siguranţă publică şi sănătate publică în şcoli

În domeniul sănătăţii propunerile de unităţi sanitare şi de

asigurări sociale se întemeiază pe necesitatea descentralizării

acestora - în scopul facilitării accesului - şi a măririi capacităţii

dotărilor teritoriale aflate în prezent sub normele în vigoare,

ţinându-se seama şi de actuala tendinţă de eficientizare a

capacităţii dotărilor existente costisitoare. Acestea vor urmării

realizarea următoarelor condiţii:

1. Creşterea calităţii serviciilor medicale, urmărindu-se ameliorarea

calităţii structurii sistemului de sănătate, a calităţii actului medical şi a

îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate, realizate prin: -

îmbunătăţirea calităţii infrastructurii unităţilor publice cu paturi şi

dotarea acestora cu aparatură echipamente medicale, informatizarea

sistemului:

- Reabilitare ambulatoriu de specialitate din spitalul de psihiatrie „Gh.

Preda” Sibiu

- Reabilitare ambulatoriu de specialitate din cadrul spitalului Clinic

Judeţean Sibiu

- Îmbunătăţirea acoperirii cu personal medical prin planificare şi alocare

adecvată a resurselor umane în concordanţă cu nevoile populaţiei;

- Reducerea variabilităţii practicii medicale prin implementarea şi

utilizarea ghidurilor de practică şi a protocoalelor clinice elaborate de

Ministerul Sănătăţii;

- Pregătirea unităţilor sanitare cu paturi din judeţul Sibiu în vederea

intrării în procesul de acreditare.

2. Optimizarea serviciilor de sănătate prin Planul judeţean de dezvoltare

a serviciilor de sănătate urmăreşte optimizarea spitalelor pentru îngrijiri

acute, propunându-se: creşterea ratei de ocupare a paturilor de la 80 %

la 85 %; atingerea ţintei de 4,5 paturi /1000 loc; reducerea ratei de

internare de la 23 % la 20 %.

3. Planificarea serviciilor spitaliceşti de lungă durată (spitalele de

bolnavi cronici, UAMS-uri). Dirijarea cazurilor care necesită îngrijire de

lungă durată spre unităţile medicale de cronici /medico – sociale în care

s-au identificat posibilităţi de oferire a acestor servicii; Evaluarea

necesarului de paturi pentru cronici, faţă de nivelul existent în 2008,

relativ la:

- durata medie de spitalizare planificată = 21 zile;


138

- rata de ocupare a paturilor = 85 %.

4. Îmbunătăţirea managementului sistemului public de intervenţii în

situaţii de urgenţă prin:

- Eficientizarea managementului sistemului public de intervenţii în situaţii

de urgenţă prin protocoale de colaborare între I.S.U., Serviciul Judeţean

de Ambulanţă, SMURD, 112, Serviciul Public Salvamont, operatori

privaţi; Crearea bazei operaţionale judeţene de coordonare a

intervenţiilor integrate la nivelul judeţului Sibiu.

5. Dezvoltarea reţelelor comunitare de asistenţă medicală: centre de

permanenţă, centre de sănătate multifuncţionale, centre de sănătate

mintală prin: - Identificarea zonelor în care este necesară funcţionarea

centrelor de sănătate multifuncţionale /centrelor de sănătate mintală;

Întocmirea listei cu serviciile existente şi serviciile de bază propuse:

cardiologie, medicină internă, pediatrie, O-G, PF, ecografie, laborator;

- Studiu de fezabilitate privind înfiinţarea centrelor de sănătate mintală

adulţi şi copii la Mediaş;

- Înfiinţarea centrelor de sănătate multifuncţionale la Avrig / Copşa Mică,

Sălişte / Miercurea Sibiului;

6. Dezvoltarea sistemului de îngrijiri medicale la domiciliu

7. Planul judeţean pentru echipamente medicale

8. Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale în mediul rural realizată

prin dezvoltarea reţelelor de asistenţă comunitară, urmărindu-se:

- creşterea numărului de asistenţi medicali comunitari şi a numărului de

mediatori sanitari angajaţi de către autorităţile publice locale;

- formarea echipelor medicale comunitare: medic de familie, asistent

medical comunitar, mediator sanitar, asistent social ş.a. urmărindu-se:

- creşterea numărului de comunităţi deservite de asistentul comunitar şi /

sau mediatorul sanitar;

- dezvoltarea reţelei de îngrijiri la domiciliu.

9. Dezvoltarea serviciilor de asistenţa medicală în mediul rural prin

reţeaua de supraveghere a sănătăţii mamei şi copilului;

- dezvoltarea sistemului de asistenţă comunitară pentru îngrijirea

gravidei, mamei şi copilului;

- înfiinţarea reţelei de supraveghere medicală activă a bolilor cardio –

vasculare;

- deschiderea de puncte farmaceutice în mediul rural.

10. Prevenirea şi controlul bolilor cu impact major asupra stării de

sănătate a populaţiei din judeţul şi implementarea programelor naţionale

de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor.


139

3. Factori de

mediu: aer, apă,

sol

Obiectivele şi măsurile privind problema poluării aerului sunt cuprinse

în Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Sibiu pentru

perioada 2007-2013:

1 - Modernizarea şi adaptarea unor tehnologii nepoluante la toţi agenţii

economici în vederea reducerii emisiilor până la valori ale concentraţiilor

care să nu depăşească valoarea CMA. Aplicarea BAT - IPPC (cele mai

bune tehnologii disponibile) pentru activităţile industriale care se încadrează

în criteriile stabilite de directiva IPPC;

2 - Îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin Protocolul de la

Kyoto, la Convenţia cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice,

adoptat la 11 decembrie 1997 (Legea 3/2001, H.G.780/2006);

3 - Reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) ca

urmare a traficului rutier sub valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor

cu dispozitive antipoluante şi a benzinei fără plumb şi măsuri de optimizare

a traficului şi realizarea de şosele de centură, ocolitoare;

4 - Se va menţine în continuare interdicţia de construire de incineratoare de

deşeuri pe teritoriul administrativ al judeţului Sibiu;

5 - Diminuarea degradǎrii fondului forestier prin monitorizarea zonelor

afectate, pentru asigurarea unei ponderi ridicate de fond forestier, gestionat

conform standardelor în vigoare;

6 - Asigurarea sistemului de transport ecologic, în vederea reducerii

poluării datorată noxelor generate de motoarele clasice prin introducerea,

păstrarea şi dezvoltarea sistemului de transport ecologic;

7 - Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii, prin creşterea

suprafeţelor de spaţii verzi din localităţi, al protejării şi gestionării durabile

a acestora, precum şi al creşterii standardelor de viaţă ale locuitorilor;

asigurarea de către autorităţile administraţiilor publice locale a unei

suprafeţe de minimum 26 mp/ locuitor din terenul intravilan până la data de

31 decembrie 2013

Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în

judeţul Sibiu, prin acţiuni de:

1.- încadrare în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din

apele uzate evacuate de diversele unităţi socio-economice în emisarii

naturali şi / sau în reţelele de canalizare a localităţilor;

2.- respectare a termenelor de realizare a reţelelor de canalizare şi staţii de

epurare, conform programului de implementare a Directivei 91/271/CEE

privind epurarea apelor uzate urbane;

3.- aplicare a măsurilor pentru atingerea standardelor europene în

domeniu, Conform Directivei Cadru în domeniul apelor (2000/60/EC), toate

apele din România trebuie să atingă “starea bună” (respectiv clasele de

calitate I şi II);


140

4.- implementare a mǎsurilor identificate în Planul Local de Acţiune pentru

Mediu al Judeţului Sibiu pentru perioada 2007-2013;

5.- extindere şi modernizare în scopul obţinerii unor randamente de

funcţionare superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală,

respectiv staţiile de epurare din localităţile Sibiu, Cisnădie, Avrig;

6.- retehnologizări la staţiile de epurare ale agenţilor economici S.C.

“Carmolimp” SRL Veştem, S.C. „Romanacfir” S.A. Tălmaciu, S.C.

“Orlatex” S.A. Orlat, S.C. “Medimpact” S.A., S.C. “Relee” S.A., S.C.

“Texromed” S.A., S.C. Armax” S.A., S.C. “Antomecanica” S.A. şi S.C.

”Emailul” S.A. Mediaş;

7.- identificarea de noi surse pentru alimentarea cu apă potabilă a zonei de

nord a judeţului Sibiu, respectiv pentru municipiul Mediaş şi oraşele Copşa

Mică şi Dumbrăveni, prin realizarea unei aducţiuni gravitaţionale cu priză

din viitoarea acumulare Zetea pe râul Târnava Mare, pentru localităţile din

judeţele Harghita, Mureş şi Sibiu;

8.- realizarea şi reabilitarea unor staţii de epurare pentru localităţile

urbane Agnita, Avrig, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului,

Mediaş şi Sălişte; Consiliul Judeţean Sibiu, prin Compartimentul

Monitorizare a Serviciilor Publice, împreună cu primăriile din judeţ, a

estimat în 2009 necesitatea a 65 de staţii de epurare a fi realizate în zona

rurală a judeţului Sibiu pentru a atinge standardele europene de mediu;

9.- promovarea unor tehnologii de depoluare a pânzei freatice, poluată cu

metale grele, în zona Copşa Mică, Târnăvioara şi Micăsasa;

10.- respectarea şi aplicarea Planului Naţional de Reducere a Poluării cu

Nitraţi a Apelor Subterane.

Reabilitarea solului degradat de către activităţile antropice se bazează

pe Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013

şi propune o nouă orientare a ponderii folosinţelor terenurilor, în scopul

creşterii favorabilităţii solurilor:

1- Actualizarea bazelor de date şi a harţilor terenurilor expuse la riscuri

naturale (alunecări de teren, scurgeri de torenţi, zone inundabile, eroziuni) -

toate localităţile; Implementarea şi monitorizarea planurilor de utilizare şi

refacere a terenurilor din zonele afectate;

2 - Inventarierea şi investigarea siturilor contaminate conform Strategiei

Naţionale de Gestionare a Siturilor Contaminate şi H.G. 1408/2007;

Curăţarea depoluarea, remedierea/reconstrucţia ecologică a siturilor

contaminate; Reabilitarea siturilor industriale post-depoluare şi pregătirea

lor pentru alte tipuri de activităţi economice;.

3- Implementarea măsurilor prevăzute în sistemului integrat de gestiune a

deşeurilor în scopul atingerii ţintelor prevăzute de legislaţia privind

gestiunea deşeurilor şi reducerii/ eliminării impactului produs de deşeurile


141

de orice natură asupra factorilor de mediu.

4.Managementul

deşeurilor

Implementarea măsurilor prevăzute în sistemul integrat de gestiune a

deşeurilor în scopul atingerii ţintelor prevăzute de legislaţia privind

gestiunea deşeurilor şi reducerii/eliminării impactului produs de

deşeurile de orice natură asupra factorilor de mediu:

1. Închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deşeuri existente

neconforme, (Remetea Sibiu, Agnita, Avrig, Cisnădie, Tălmaciu) şi

reconstrucţia ecologică a terenurilor ocupate de acestea;

2. - Sporirea conştientizării populaţiei şi agenţilor economici referitor

la impactul gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor şi schimbarea

comportamentului populaţiei faţă de problema colectării deşeurilor

– toate localităţile;

3. - Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor

valorificabile astfel încât să se asigure atingerea obiectelor

legislative referitoare la deşeurile de ambalaje, deşeurile

biodegradabile, periculoase, de echipamente electrice şi electronice

şi extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor

comunităţilor;

4. Organizarea unui sistem integrat de colectare, transport, eliminare a

deşeurilor periculoase - toate localităţile;

5. - dezvoltarea sistemelor de management durabil ale deşeurilor: staţii

de transfer la Avrig, Agnita si Mediaş (proiecte existente), staţii de

sortare la Mediaş, Cisnădie, Sălişte, Agnita (proiecte existente) şi la

Şura Mică (proiect propus), instalaţie de compostare Avrig (proiect

existent) şi la Târnava şi Sura Mică (proiecte propuse)

6. - concentrarea depozitării deşeurilor menajere în depozitul ecologic

zonal Cristian – SC TRACON SA;

7. - gestiunea adecvată a deşeurilor din agricultură în conformitate cu

Codul bunelor practici agricole, in scopul reducerii poluării cu

nitraţi din surse agricole

8. - derularea unor campanii de informare asupra riscurilor utilizării

în exces a îngrăşămintelor şi pesticidelor vizând în principal

locuitorii din mediul rural.

Prin Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor se impune implementarea

conceptului „incinerator zonal”, care să deservească mai multe regiuni,

deoarece construcţia şi operarea unor incineratoare de deşeuri periculoase

sunt foarte costisitoare. În aceste incineratoare se vor incinera deşeurile


142

periculoase din industrie şi deşeurile periculoase provenite din activităţi

medicale. Noile incineratoare de deşeuri vor fi în concordanţă cu legislaţia

naţională şi europeană şi vor avea o capacitate de cel puţin 3.500 t/an (cf.

Hot. 358/2007.) Având în vedere cantitatea de deşeuri periculoase

spitaliceşti generate în anul 2005 (248,8 tone) este inoportună realizarea

unui incinerator de deşeuri spitaliceşti în judeţul Sibiu.

5.Zgomot şi

vibraţii

Conform Hotărârii nr. 321 din 14 aprilie 2005 republicată, se abordează

unitar, la nivel naţional, evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor

dăunătoare provocate de zgomotul ambiental, inclusiv a disconfortului,

prin implementarea următoarelor măsuri:

- determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin

întocmirea hărţilor de zgomot;

- punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind

zgomotul ambiental şi efectele sale;

- adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a

planurilor de acţiune, având ca scop prevenirea şi reducerea

zgomotului ambiental, acolo unde este cazul, în special a

nivelurilor de expunere, care pot avea efecte dăunătoare

asupra sănătăţii umane.

Planurile de acţiune se elaborează pentru prevenirea creşterii sau pentru

reducerea nivelurilor zgomotului ambiental, acolo unde acesta depăşeşte

limitele maxime admise şi pentru a menţine calitatea mediului din punct

de vedere al zgomotului ambiental, acolo unde acesta are niveluri

acceptabile. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot, la limita zonelor

funcţionale din mediul urban, se urmǎresc conform STAS 10009-88.

Întocmirea hărţii strategice de zgomot pentru mun. Sibiu până în 30

iunie 2012 şi a planului de acţiuni care are ca scop prevenirea şi

reducerea zgomotului ambiental, acolo unde este cazul, în special a

nivelurilor de expunere, care pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii

umane, până în 18 iulie 2013.


143

6.Managementul

riscului

În domeniul prevenirii şi protecţiei faţă de riscurile naturale este necesară

încadrarea în obiectivele de mediu pentru Regiunea 7 Centru (cf. ghidului cu

Obiectivele de mediu naţionale şi regionale 2007 -2012):

- Implementarea sistemelor de consolidare / stabilizare a

perimetrelor cu alunecări de teren active;

- Reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii umane şi a

bunurilor expuse la acest risc;

- Diminuarea eroziunii solului prin amenajarea bazinelor

hidrografice;

- Creşterea gradului de implicare a populaţiei în procesul de luare

a deciziilor;

şi în măsurile de protecţie faţă de riscuri formulate pentru Regiunea 7

Centru:

- Elaborarea şi implementarea programelor judeţene de stabilizare

a alunecărilor de teren active prin împădurirea terenurilor

degradate şi realizarea sistemelor hidrotehnice de colectare a

apelor pluviale in zonele cu stabilitate redusă a terenului

- Realizarea lucrărilor de apărare/ reabilitare a terenurilor expuse

la riscuri naturale

- Elaborarea planurilor de intervenţie in caz de urgentă.

Inundaţii

„Strategia naţională de management al riscului la inundaţii” (HG

1854/2005) are ca obiective specifice:

· economic - prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin

reducerea riscului la inundaţii a zonelor populate, a obiectivelor economice

şi sociale, a infrastructurilor existente, a terenurilor agricole cultivate;

· social - prevenirea apariţiei epidemiilor sau a minimizării deteriorării

sănătăţii populaţiei ca urmare a producerii inundaţiilor, asigurarea

accesibilităţii infrastructurilor critice (poduri, podeţe, aeroporturi) în timpul

inundaţiilor extreme;

· mediu - prevenirea poluării surselor de apă (de suprafaţă şi subterane),


144

protecţia şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor, iar acolo unde este posibil

încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau minimiza

scurgerea şi inundaţiile asociate ei, ca urmare a unor lucrări agricole

intensive, protecţia şi conservarea bunurilor istorice, a monumentelor şi

ariilor protejate şi a ecosistemelor.

Alunecări de teren

Conform studiului “Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale

(cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul

teritoriului judeţean. Secţiunea I. Regiunea 7 – Judeţele: Alba, Braşov,

Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu “, Municipiile Sibiu si Mediaş, trei oraşe

şi 52 de comune au suferit degradări importante ale zonelor urbane, rurale,

agricole şi ale căilor de comunicaţie.

Suprafeţele cu probabilitate mare sau medie – mare de producere a

alunecărilor de teren de dimensiuni importante care trebuie sa facă obiectul

acţiunilor de prevenire si stabilizare.

Seisme

Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a

Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” unităţile

administrativ teritoriale urbane din judeţul Sibiu amplasate în zone pentru

care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII cu

perioada medie de revenire de 50 de ani şi trebuie să facă obiectul

planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor.

7.Peisaj şi

patrimoniul

cultural

În ceea ce priveşte patrimoniul cultural construit se au în vedere anumite

direcţii de dezvoltare:

1 - Studierea, expertizarea şi renovarea obiectivelor patrimoniului construit

în raport cu valoarea acestora ce rezultă din documente legale.

2 - Reabilitarea, protecţia şi valorificarea patrimoniului construit din zone

cu densitate mare sau localităţi cu ansambluri de obiective de patrimoniu.

3 - Valorificarea patrimoniului construit prin includerea lor în circuitul

economic şi cultural.


145

4 – Intervenţia prioritară pentru renovare, conservare sau restructurare

funcţională la obiective cu grad avansat de degradare.

5 – Protecţia peisajului natural şi cultural pentru ameliorarea şi

promovarea imaginii judeţului Sibiu.

8.Conservarea

resurselor

În ceea ce priveşte conservarea resurselor, trebuie aplicate măsuri de

exploatare durabilă a acestora, de la faza de explorare, până la cea de

revalorificarea a deşeurilor.

9.Transport

durabil

Realizarea unor reţele de infrastructuri de transport extinse la nivelul

întregului teritoriu judeţean va trebui să ţină seama de cerinţele

comunităţilor în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de viaţă şi a creării

de locuri de muncă. Asigurarea unui transport eficient, la nivelul teritoriului

sau local, la nivelul unităţilor administrative de bază, nu se poate realiza în

absenţa unor moduri de transport adecvate şi a căilor de comunicaţie

corespunzătoare. Starea materială a comunităţilor are ponderea cea mai

mare în a impune un mod de transport şi în consecinţă opţiunea pentru un

tip de infrastructură, cu consecinţe pe o perioadă lungă de timp. Creşterea

în importanţă a transportului individual face ca modernizarea reţelei de căi

rutiere, de nivel comunal şi judeţean, să fie un deziderat al majorităţii

comunităţilor locale din judeţ. Chiar dacă transportul în comun, rutier şi pe

calea ferată, a scăzut ca pondere în anii ’90, este, necesar a nu pierde din

vedere acest domeniu, în care pot avea loc schimbări importante, odată cu

repoziţionarea unor activităţi din spaţiul judeţean.

10.Turism Promovarea turismului durabil.

Asigurarea de sisteme de utilităţi pentru zonele turistice (atât la nivel

calitativ cât şi cantitativ).


146

9. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantelor alese

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu este un document elaborat prin efortul

unei echipei pluridisciplinare. Procesul a pornit de la analiza măsurilor şi acţiunilor propuse în

varianta anterioară a PATJ (anul 2006) şi a transpunerii în practică a acestora urmată de analiza

noilor direcţii şi elemente de planificare, a potenţialului de dezvoltare a judeţului, a noilor

necesităţi identificate, precum şi a diferenţelor între situaţia actuală şi cea previzionată.

Decizia actualizării planului de amenajare a teritoriului a fost luată în anul 2010 având în

vedere evoluţiile care au afectat unele domenii ale planului în ultimii ani, aprofundarea unor

procese prin documente strategice sectoriale, în unele domenii de mare interes pentru judeţ şi

modificările cadrului legislativ.

În afară de alternativa 0 – neimplementarea planului – şi alternativa 1 – implementarea

PATJ prezentat nu a mai fost necesară identificarea altor alternative pentru atingerea obiectivelor

stabilite şi s-a încercat găsirea de soluţii pentru problemele identificate, prezentate la un grad de

detaliu care să permită ulterior creionarea de acţiuni specifice.

Evaluarea s-a axat pe măsurile propuse prin plan şi efectele acestora asupra mediului,

încercându-se propunerea de măsuri care să reducă impactul pentru a se asigura o cât mai bună

conformare cu obiectivele de mediu.


147

10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării PATJ Sibiu

Conform Hotărârii de Guvern 1076/2004, trebuie propus un sistem de monitorizare

pentru identificarea efectelor semnificative asupra mediului datorate implementării prevederilor

PATJ Sibiu.

Monitorizarea trebuie să se concentreze pe obiectivele stabilite ca fiind relevante, astfel

încât revizuirea planului, când va fi cazul, să poată considera măsuri suplimentare de prevenire,

reducere, compensare a impactului asupra mediului.

Sistemul de monitorizare cuprinde:

obiectivul care trebuie monitorizat şi pentru care se va analiza evoluţia între adoptarea

PATJ şi revizuirea acestuia;

indicatori de monitorizare – pentru cuantificarea şi vizualizarea cu uşurinţă a evoluţiei;

sursa de unde pot fi obţinuţi indicatorii propuşi;

responsabilitatea – cine este responsabil de monitorizare.

Tabel nr. 23. Sistemul de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării PATJ

Sibiu

Obiective de

protecţie a mediului

relevante pentru

PATJ

Indicatori de

monitorizare

Surse Responsabilitate

1.Îmbunătăţirea stării

habitatelor şi

reducerea ameninţării

zonelor de habitat;

1.Evoluţia suprafeţelor

aflate în stare bună de

conservare.

2. Evoluţia suprafeţei

împădurite

APM Sibiu,

Direcţia Silvică

Sibiu

Consiliul Judeţean

Sibiu

2.Îmbunătăţirea

managementului

ariilor naturale

protejate;

Evoluţia ariilor protejate

care beneficiază de

management specific

APM Sibiu,

Administraţiile

ariilor protejate

3.Îmbunătăţirea Cantităţile de emisii de APM Sibiu (pe


148

calităţii aerului

ambiental

poluanţi în atmosferă baza inventarului

anual de emisii)

4.Reducerea poluării

apelor de suprafaţă şi

subterane;

1. Evoluţia calitativă şi

cantitativă a apelor de

suprafaţă şi subterane.

2. Numărul de beneficiari ai

sistemului centralizat de

distribuţie a apei potabile

AN Apele

Române,

APM Sibiu

5.Reducerea poluării

solului;

Evoluţia suprafeţelor cu

soluri degradate/ afectate de

eroziune care au fost

reabilitate sau ameliorate

APM Sibiu

6.Reducerea siturilor

contaminate;

Evoluţia suprafeţelor cu

soluri contaminate

APM Sibiu

7.Îmbunătăţirea stării

de sănătate a

populaţiei .

Evoluţia gradului de

îmbolnăvire a populaţiei

DSP Sibiu

8.Deşeuri. 1. Număr de localităţi

prevăzute cu sisteme de

colectare şi transport a

deşeurilor.

2. Gradul de colectare

selectivă.

3. Gradul de valorificare

materială (reciclare) sau

valorificare energetică (co-

incinerare)

APM Sibiu,

Consiliul

Judeţean

9.Scăderea expunerii

populaţiei la riscurile

de mediu

1. Evoluţia suprafeţelor

afectate de inundaţii.

2. Evoluţia suprafeţelor

afectate de alunecări de

APM Sibiu,

AN Apele

Române,

Direcţia Silvică


149

teren

3. Suprafeţe de teren

împădurite

Sibiu

10.Protejarea zonelor

şi obiectivelor de

interes patrimonial,

cultural şi peisagistic

Evoluţia numărului de

monumente şi obiective

reabilitate, consolidate şi

protejate

Direcţia

Judeţeană pentru

Cultură, Culte şi

Patrimoniu

Cultural

11.Încurajarea

utilizării resurselor

regenerabile şi

alternative de

generare a energiei

Proiecte prin care se

propune utilizarea

resurselor regenerabile şi

alternative de generare a

energiei

Consiliul

judeţean,

Consiliile locale

12.Îmbunătăţirea

infrastructurii de

transport

Evoluţia rutelor de transport

noi create sau reabilitate

Direcţia judeţeană

de Drumuri şi

Poduri

13.Încurajarea

mijloacelor de

transport alternativ

Număr de proiecte care îşi

propun încurajarea

mijloacelor de transport

alternativ

Consiliul

Judeţean Sibiu,

Consiliile locale

14.Îmbunătăţirea

infrastructurii de

turism

Evoluţia infrastructurii de

turism în zonele turistice

Consiliul

Judeţean Sibiu,

Consiliile locale

15. Promovarea

turismului durabil

Număr de proiecte care au

ca scop promovarea

turismului durabil

Consiliul

Judeţean Sibiu,

Consiliile locale


150

Rezumat nontehnic

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial,

sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, plan sau program, astfel încât să

ofere asigurarea că orice consecinţă este evaluată adecvat. Directiva Parlamentului European şi a

Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri şi

Programe asupra mediului (“Directiva SEA”) a fost implementată în legislaţia naţională prin HG

nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe. Această hotărâre transpune în legislaţia naţională Lista planurilor şi programelor care

intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004, aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006.

SEA stabileşte evaluarea impactului de mediu pentru planurile şi programele care pot

avea efecte semnificative asupra mediului, domeniul de reglementare extinzându-se de la

proiecte individuale şi până la proiecte mult mai extinse (amenajarea teritoriului şi urbanism,

pescuit, agricultură, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, dezvoltare regională, industrie,

etc.).

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare - aplicat

la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor - a calităţii

mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă

este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau

programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor

factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot

avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizarea evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu

recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu

Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Conform prevederilor legale în vigoare (Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe), planurile sau

programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului trebuie evaluate din punct de

vedere al impactului generat in urma implementării.


151

Prezenta lucrare reprezintă Raportul de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului

Judeţean Sibiu (PATJ Sibiu) şi a fost realizată în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei

2 a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de

mediu pentru planuri şi programe.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu (PATJ Sibiu) este promovat de

Consiliul Judeţean Sibiu, în calitate de titular al acestuia.

Necesitatea elaborării unui plan de amenajare a teritoriului judeţean este stabilită prin

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi

completările ulterioare, conform căreia „gestionarea spaţială a teritoriului ţării constituie o

activitate obligatorie, continuă şi de perspectivă, desfăşurată în interesul colectivităţilor care îl

folosesc, în concordanţă cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu cerinţele integrării in spaţiul

european”. Conform aceluiaşi act normativ, fiecare judeţ trebuie sa deţină un Plan de amenajare

a teritoriului judeţean şi să-l reactualizeze periodic, la 5-10 ani, în funcţie de politicile şi de

programele de dezvoltare ale judeţului.

Planul de amenajare a teritoriului judeţean are caracter director şi reprezintă expresia

spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului, fiind corelat cu Planul de

amenajare a teritoriului naţional, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele

guvernamentale sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare.

Planul de Amenajare al Teritoriului Judeţean Sibiu, este revizuit pe parcursul a patru

faze:

Faza I - Documentare şi studii de fundamentare

Faza II - Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi; diagnostic,

priorităţi

Faza III - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri - în corelare cu prevederile din

Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu

Faza IV - Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea observaţiilor


unei dezvoltări economice şi sociale durabile a teritoriului studiat.


152

Scopurile planului de amenajare sunt:

furnizarea unor direcţii strategice (caracter directiv) care să ghideze acţiunile

administraţiilor şi sectorului privat pentru dezvoltarea teritoriului pe o perioadă de

determinată;

stabilirea măsurilor ce vor fi aplicate în procesul de autorizare al construcţiilor (utilizarea

solului şi a locaţiilor) şi de funcţionare;

furnizarea unui cadru strategic care să stea la baza planurilor subordonate şi studiilor

necesare procesului de planificare;

- identificarea şi promovarea de noi oportunităţi de dezvoltare;

- coordonarea resurselor sectorului privat pentru realizarea unor dezvoltări optime.

Strategia de dezvoltare spaţială cuprinde un set de obiective generale care vizează

dezvoltarea judeţului detaliate prin obiective specifice pe domeniile ţintă aferente amenajării

teritoriului. Pentru fiecare dintre aceste obiective sunt prevăzute direcţii şi măsuri de acţiune

cuprinse într-un Program de măsuri.

Propunerile strategice de amenajare şi dezvoltare a teritoriului judeţean au fost

considerate pentru următoarele etape:

Etapa I prioritară, până în anul 2020 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea

de amenajare a teritoriului vor predomina opţiunile legate de:

continuarea dezvoltării economice şi implementarea în toate domeniile de activitate a

structurilor, mecanismelor şi instrumentelor de funcţionare specifice economiei de piaţă;

restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică şi de

viaţa comunităţilor;

Etapa II, de perspectivă, până în 2025 (EII) pentru care obiectivele de amenajare şi

dezvoltare au în vedere:

direcţi şi măsuri care să contribuie la creşterea economică şi implicit a nivelului de trai al

populaţiei;

relansarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi economiei, ceea ce va

asigura valorificarea raţională echilibrată şi complexă a potenţialului natural şi social al

teritoriului judeţean;


153

ameliorarea organizării reţelei de localităţi, în vederea dezvoltării unor centre de polarizare

intercomunală, care să determine o îmbunătăţire a cooperării funcţionale între localităţi şi a

cadrului de viaţă al comunităţilor.

reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.

Procesul de evaluare de mediu a PATJ Sibiu a cuprins mai multe etape:

1. Evaluarea stării actuale a mediului la nivelul judeţului pentru identificarea problemelor de

mediu pentru diferite componente de mediu şi a evoluţiei acestora în cazul neimplementării

planului.

2. Stabilirea obiectivelor de mediu relevante cuprinse în politicile şi reglementările elaborate la

nivel de Comunitate, naţional, sau regional şi evaluarea obiectivelor strategice ale PATJ în raport

cu acestea pentru a stabili concordanţele existente. Concluzia acestei analize a fost aceea că

obiectivele specifice ale PATJ susţin majoritatea obiectivelor relevante de mediu, fiind

preponderent în concordanţă cu acestea.

3. Evaluarea potenţialelor efecte asupra componentelor de mediu ce ar putea fi generate în urma

implementării măsurilor prevăzute în PATJ. Evaluarea s-a realizat pe baza analizei măsurilor

aferente obiectivului respectiv şi a unui sistem de notare pentru cuantificarea efectelor pe mediu,

notele fiind însoţite de justificări. Efectele cumulative asupra mediului generate de

implementarea PATJ s-au evaluat prin însumarea notelor de evaluare acordate efectelor stabilite

pentru fiecare componentă de mediu. În urma acestei analize s-a concluzionat faptul că

implementarea PATJ va avea un impact general pozitiv asupra componentelor de mediu.

4. Recomandarea unui set de măsuri cu caracter general pentru fiecare componentă de mediu

prin care să se prevină, reducă sau compenseze efectele negative şi să se întărească efectele

pozitive.

5. Propunerea unui program de monitorizare prin care să se urmărească evoluţia efectelor asupra

componentelor de mediu analizate în cadrul evaluării strategice de mediu a planului şi să se

identifice potenţialele efecte adverse neprevăzute generate

prin implementarea planului. Conform HG nr. 1076/2004, îndeplinirea programului de

monitorizare este responsabilitatea Consiliului Judeţean Sibiu, iar rezultatele monitorizării

trebuie prezentate anual de către acesta autorităţii competente pentru protecţia mediului.


154

Evaluarea stării actuale a mediului a scos în evidenţă o serie de probleme legate atât de

factorii de mediu cât şi de infrastructura tehnică. În cele ce urmează sunt prezentate problemele

identificate pentru factorii de mediu aer, apă, sol şi o centralizare a problemelor de mediu

relevante la nivelul judeţului Sibiu.

Factorul de mediu aer

La nivelul judeţului Sibiu nu sunt probleme semnificative din punct de vedere al poluării

aerului. Municipiul Sibiu face parte din categoria zonelor cu grad de poluare medie, poluarea

datorându-se în special traficului rutier intens. Principalele surse fixe de poluare atmosferică sunt

identificate în unităţi industriale, amplasate în localităţile Mediaş, Copşa Mică şi Sibiu, iar cele

mobile sunt identificate prin traficul rutier.

Sursa majoră de poluare a atmosferei din judeţului Sibiu o reprezintă S.C. “SOMETRA”

S.A. Copşa Mică, agent economic profilat pe metalurgia neferoasă (extragerea plumbului şi

zincului din concentratele miniere, dar şi a celorlalte metale precum cadmiu, bismut, stibiu,

cupru, aur, argint).

O sursă semnificativă de poluare a atmosferei o constituie traficul rutier, pe tronsoanele

de drumuri naţionale care străbat municipiile Sibiu şi Mediaş, dar şi alte localităţi urbane şi

rurale din judeţ.

La acestea se adaugă surse de poluare de intensitate mai redusă, din domeniul industriei

construcţiilor de maşini şi utilaje (Sibiu, Mârşa, Mediaş), industria lemnului (Tălmaciu),

industria sticlei, (Avrig, Mediaş), industria uşoară (Mediaş, Sibiu, Dumbrâveni etc.) şi industria

alimentară (Sibiu, Mediaş etc.).

In prezent pe platforma SC SOMETRA SA activitatea se desfăşoară parţial, respectiv la

instalaţia de electroliză plumb. Ca atare, prin implementarea măsurilor din programul cuprins în

autorizaţia integrată de mediu, problema emisiilor de pulberi cu conţinut ridicat de metale grele

(Pb, Zn, Cd, Ni) a fost mult diminuată.

Factorul de mediu apă

La nivelul judeţului Sibiu, Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România

(SMIAR) include subsistemele: râuri, lacuri naturale şi de acumulare, ape subterane, ape uzate.

Evaluarea calităţii apelor s-a bazat pe prelucrarea datelor obţinute atât din sistemul propriu de


155

monitorizare al A.P.M. Sibiu cât şi din datele furnizate de către Administraţia Naţională Apele

Române: Direcţia Apele Române Mureş şi Direcţia Apele Române Olt – Sistemul de Gospodărie

a Apelor Sibiu.

În judeţul Sibiu au fost identificate secţiuni de râuri a căror calitate este

necorespunzătoare, conform OM 161/2006, datorită prezenţei peste limitele admise a anumitor

poluanţi. Aceste secţiuni sunt:

Mag - amonte confluenţa Sălişte (clasa a IV-a de calitate);

Rusciori - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate);

Cisnădie - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate);

Hârtibaciu - aval Agnita (clasa a III-a de calitate);

Târnava Mare - amonte Copşa Mică (clasa a III-a de calitate);

Târnava Mare - aval Copşa Mică - Micăsasa (clasa a III-a de calitate);

Visa - amonte confluenţă Târnava Mare (clasa a III-a de calitate).

În general aportul cel mai mare de ape uzate neepurate revine unităţilor din domeniul

gospodăriei comunale, industriei metalurgice neferoase, zootehniei şi industriei textile.

În anul 2008, în judeţul Sibiu existau 34 localităţi racordate la reţeaua de apă potabilă,

lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile fiind de 1440 km. In anul 2008 s-au

recoltat in Sibiu, 594 probe de apă din reţelele de distribuţie, toate probele încadrându-se chimic

şi bacteriologic în valorile prevăzute de L 458/2002 şi L 311/2004, indicele de nepotabilitate

fiind 0. Pentru Avrig nu au fost probe necorespunzătoare, indicele de nepotabilitate fiind foarte

bun. În Cisnădie indicele de nepotabilitate înregistrat a avut valoarea 7, 40 %.

În ceea ce priveşte apele subterane, formele cele mai intense de depreciere multiplă a

calităţii apei au fost identificate în zonele de intravilan rural ale judeţului Sibiu, unde deşeurile

lichide ajung în subteran, datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii hidroedilitare. Aceasta

se face direct, prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate şi al şanţurilor stradale şi indirect

de la depozitele de gunoi de grajd sau gropile improvizate de deşeuri menajere. Aceste cauze duc

la prezenţa în apele subterane, cu precădere, a compuşilor azotului. Totuşi, datorită ariei

restrânse, nu se poate vorbi despre o poluare generală a apelor subterane. Parţial, aceste

probleme s-au rezolvat prin închiderea la 16 iulie 2009 a gropilor de gunoi din zona rurală.


156

Factorul de mediu sol

Principalele restricţii privind calitatea solurilor sunt determinate de :

- factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.);

- acţiuni antropice agricole şi triale.

În multe cazuri, factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ şi având ca efect

scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Degradarea solurilor, ca efect al

fenomenelor naturale (eroziuni, alunecări, exces de umiditate, surpări, sărături, ş.a.) reprezintă

160.389 ha din suprafaţa judeţului. Dintre acestea exemplificăm zone ca Miercurea Sibiului,

Ocna Sibiului, Apold, Păuca, Loamneş, Rusciori, Slimnic, Marpod, Pelişor, Valea Viilor,

Chesler, Apoş, Motiş, Veseud, Bazna, Dîrlos.

Degradarea solurilor ca rezultat al activităţilor antropice se remarcă în zona Copşa Mică -

Mediaş ca urmare a proceselor tehnologice de prelucrare a sulfurilor polimetalice. Astfel, circa

3.400 ha de terenuri agricole sunt puternic poluate şi circa 7.600 ha mediu poluate.

Trebuie menţionată şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri

industriale, precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere. Suprafeţele totale ale

rampelor de gunoi din judeţul Sibiu reprezintă aproximativ 74 ha, din care 34 ha îl constituie

rampele de deşeuri din mediul urban. O situaţie deosebită o reprezintă rampa de deşeuri

industriale aparţinând de S.C. Sometra S.A. Copşa Mică care ocupă circa 15 ha teren degradat.

Judeţul Sibiu se confruntă cu poluarea solului în zona Copşa Mică, zonă afectată de

poluarea produsă de emisiile în atmosferă de cantităţi importante de particule şi compuşi ai

metalelor neferoase cu efecte foarte dăunătoare asupra mediului înconjurător provenite de la SC

Sometra SA Copşa Mică. Formele de degradare ale terenurilor identificate în zona Copşa Mică

sunt forme complexe la care, proceselor de eroziune, li se asociază fenomenul de poluare.

Eroziunea de suprafaţă se manifestă cu intensitate deosebită pe terenuri cu înclinare mai mare de

15 grade, pe care vegetaţia a fost puternic vătămată sau distrusă sub impactul poluării. Procesele

de degradare cu largă amplitudine sunt însă deplasările de teren întâlnite sub forma alunecărilor

profunde şi cu extindere mare. Poluarea istorică cu metale grele în zona Copşa Mică a afectat

orizonturile de sol, atât la suprafaţă cât şi în profunzime. Cu timpul ele s-au acumulat în sol,

constituind astfel un pericol prin efecte cumulative, prin remanenţa în timp şi prin posibilitatea

redusă de depoluare naturală. Metalele din sol participă la o serie de procese fizico-chimice, în

funcţie de condiţiile de mediu, în urma cărora fie rămân în sol, sub o formă sau alta, fie părăsesc


157

sistemul, de exemplu prin eroziune, datorită vântului sau ploilor, datorită levigării (când pătrund

în orizonturile mai profunde) sau pătrund în plantele existente pe solul respectiv. Din studiile

întreprinse în decursul anilor, s-a realizat o delimitare a unui areal afectat de poluare situat de-a

lungul râului Tîrnava Mare, între localităţile Tîrnava şi Micăsasa de aproximativ 16 km

totalizând aproximativ 3.400 ha.

Referitor la situaţia terenurilor afectate de reziduuri zootehnice, în judeţul Sibiu nu sunt

probleme semnificative privind această problemă deoarece în general colectarea şi depozitarea

dejecţiilor se realizează pe platforme betonate, care nu permit infiltrarea în sol.

Poluarea solului cu deşeuri.

Cantitatea totală de deşeuri menajere şi asimilabile, colectate atât în amestec cât şi

separat, a crescut cu aproximativ 5.000 t faţă de anii anteriori. Acest lucru se datorează creşterii

gradului de acoperire cu servicii de salubritate, atât în mediul urban dar, mai ales, în mediul

rural. Conform datelor prezentate în PJGD Sibiu, în anul 2006 gradul de acoperire cu servicii de

salubrizare a fost la nivelul judeţului de 61 %, din care 86 % in mediul urban şi circa 11 % în

mediul rural. În ultimii ani se remarcă o creştere a gradului de acoperire cu servicii de

salubrizare, mai ales în mediul rural.

În prezent nu este implementat un sistem de colectare separată la nivelul judeţului Sibiu.

Din această cauză cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt

scăzute.

În judeţul Sibiu nu există, în prezent, activităţi de tratare a deşeurilor biodegradabile –

staţii de compostare sau de tratare mecano-biologică. Din aceste cauze, cea mai mare parte a

deşeurilor municipale generate sunt depozitate, în prezent.

În judeţul Sibiu există un singur depozit de deşeuri industriale, care aparţine şi este

întreţinut de SC Sometra SA Copşa Mică. Depozitul a fost înfiinţat în anul 1966, amplasat fiind

pe halda veche, înfiinţată în 1939. Sunt stocate deşeuri inerte şi periculoase, rezultate în urma

activităţii de producţie, în domeniul metalurgiei neferoase. Suprafaţa totală a depozitului este de

19.6 ha, cu o capacitate actuală de 3.000.000 mc şi o înălţime de cca 18 m.

Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare sau au fost stocate în

unităţile care le-au generat.


158

Deşeurile toxice şi periculoase de altă natură decât cele spitaliceşti, au fost depozitate în

gropile speciale, impermeabilizate din incintele haldelor de deşeuri ale municipiilor Sibiu şi

Mediaş.

Deşeurile de pesticide, în cantitate de 71 de tone, sunt depozitate în condiţii de siguranţă

la depozitul judeţean amenajat în anul 2002 în localitatea Şura Mică.

Biodiversitate

Biodiversitatea în judeţul Sibiu este afectată în principal de următoarele probleme:

Depăşirea sistematică a indicatorilor de calitate a mediului faţă de normele standardizate în

zona Copşa Mică;

Inexistenţa staţiilor de epurare a apelor uzate pentru localităţile urbane Agnita, Dumbrăveni,

Tălmaciu, Ocna Sibiului;

Depozite menajere (9 în mediul urban, 113 în mediul rural) care nu respectă normele

autorizării din punct de vedere al protecţiei mediului, fără amenajări specifice;

Poluarea aerului se datorează în special:

Traficului auto ridicat

Lipsei centurii ocolitoare în municipii şi oraşe

Parcului redus de vehicule ecologice pentru transportul public

Suprafeţelor reduse de spaţii verzi în mediul urban

Calitatea apelor:

Sunt identificate 14 zone în care apele subterane prezintă grad ridicat de poluare cu nitraţi

Infrastructura de alimentare deficitară

Infrastructura de canalizare deficitară

Lipsa contorizării consumului de apă în mediul rural

Lipsa terenurilor disponibile pentru perdelele de pădure

Reţelele vechi de alimentare cu apă

Pierderi mari la alimentarea cu apă

Peste 50% din analizele efectuate arată că apa din sistemul centralizat nu este

corespunzătoare calitativ


159

Captarea şi tratarea apei este deficitară

Calitatea solurilor:

Situri contaminate şi costuri mari pentru decontaminarea siturilor contaminate

Există zone care prezintă pericol de alunecări de teren

Nu sunt identificate toate zonele în care solul prezintă fenomene de eroziune

Nu există unităţi specializate de decontaminare în caz de poluare accidentală

Patrimoniul natural este afectat de:

Capacitate administrativă scăzută

Grad de informare şi conştientizare redus la nivelul comunităţilor locale

Lipsa procedurilor de monitorizare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Patrimoniul construit:

Distribuţia teritorială a patrimoniului construit este inegală, distingându-se două zone mari –

Ţinutul Sibiului, Valea Târnavelor – în care,există peste 60 % din construcţiile cu valoare

culturală din judeţ

Prezenţa patrimoniul construit judeţean, în aproape toate unităţile administrativ-teritoriale,

face ca monitorizarea şi intervenţia asupra acestuia să fie dificilă

Numeroase zone istorice rurale şi urbane sunt amplasate în centrele localităţilor, punând

probleme de restaurare, conservare şi valorificare nedistructivă în cazul intervenţiilor

urbanistice.

Un mare număr de monumente cu probleme de structură necesită studii geotehnice şi de

fezabilitate pentru lucrări de renovare

Monumente istorice în stare avansată de degradare.

Lipsa actualizării PUG-urilor majorităţii localităţilor şi a documentaţiilor de urbanism pentru

centrele istorice

Slaba implicare a comunităţilor în salvarea şi conservarea monumentelor istorice


160

Reţeaua de transport şi comunicaţii:

Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind

redusă pe aceste sectoare

Lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de

proprietate

Drumurile judeţene şi comunale în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare

corespunzătoare

Din 132 poduri pe DJ analizate, 13 poduri (9,85%) necesita refacere integrala, 37 poduri

(28,03 %) necesita expertiza tehnica (reabilitare) si 80 poduri (62,12 %) necesită lucrări de

întreţinere curentă şi reparaţii

Liniile de cale ferată electrificate reprezintă doar aproximativ 22% din total (semnificativ

mai puţin decât media Regiunii Centru de aproximativ 47% şi media pe ţară de 30%),

procent destul de scăzut, care denotă necesitatea de modernizare a reţelei.

Alimentarea cu apă:

37 de localităţi au sisteme de alimentare cu apă, din care 8 localităţi din mediul urban, adică

71,4% din populaţia judeţului

Din 87 localităţi situate în zona rurală în judeţul Sibiu – Sud, numai 13 localităţi beneficiază

de apă tratată, restul distribuind apă netratată sau neavând sistem de alimentare cu apă

Canalizare:

Cu excepţia municipiului Sibiu, nu există staţii de epurare a apelor uzate care să proceseze

eficient apele uzate şi niciuna care să îndeplinească cerinţele reglementărilor actuale ale UE.

Nu există facilităţi acceptabile de depozitare a nămolului pentru zonele urbane, altele decât

reşedinţa de judeţ

Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de

alimentare cu apă, în special la casele private

Secţiuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte

Gestionarea deşeurilor:

Colectarea selectivă la nivelul judeţului este necesar a fi amplificată.


161

Absenţa programelor educaţionale cu privire la protecţia mediului

Nu există facilităţi de compostare în municipiul Sibiu

Nu există facilităţi de reciclare pentru sticlă

Sunt necesare şi alte locuri de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

(Agnita, Avrig, Sălişte)

Depozitare necontrolată a deşeurilor din construcţii şi demolări

Turismul:

Inexistenţa unor plăcuţe de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri în mai multe limbi.

Pregătire insuficientă pentru managementul turistic şi personalul din turism

Inexistenţa unei instituţii specializate pentru formarea personalului în turism

Lipsa promovării resurselor turistice „alternative”, precum biodiversitatea faunei şi florei

Monumente istorice în stare avansată de degradare

Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui efect advers asupra

mediului al implementării PATJ Sibiu

Principalele măsuri propuse prin implementarea PATJ Sibiu, pentru îmbunătăţirea

calităţii factorilor de mediu, protecţia şi conservarea valorilor naturale, peisagistice şi

arhitectonice, cât şi măsuri specifice pentru îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, sunt redate în

continuare.

Biodiversitate şi patrimoniu natural

Pentru dezvoltarea cadrului de management şi administrare a ariilor protejate, inclusiv a

siturilor NATURA 2000, cu scopul stopării degradării biodiversităţii şi a resurselor naturale şi

riscurile asociate pentru mediu şi dezvoltarea durabilă, legislaţia în domeniu prevede iniţierea

şi/sau derularea unor importante acţiuni, cum ar fi:

îmbunătăţirea/înfiinţarea structurilor administrative adecvate;

dezvoltarea/revizuirea planurilor de management pentru ariile protejate;


162

elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate de interes comunitar şi

naţional;

preluarea ariilor naturale protejate de interes comunitar şi naţional în administrare sau

custodie;

identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de

protecţie;

menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din

flora şi fauna sălbatică;

asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului

natural;

constituirea, organizarea şi extinderea reţelei de arii naturale protejate:

o propuneri SCI: Hârtibaciu Sud – Vest, Podisul Secaşelor, Târnava Mare – Mihalţ –

Copşa Mica;

o extindere SCI: Insulele Stepice de la Sura Mică, Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu;

o retrasare limite SCI: Frumoasa, M-tii Făgăraş, Sighişoara Târnava Mare;

o retrasare limite SPA: Frumoasa, Piemont Făgăraş, Podisul Hartibaciului.

Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului

natural se instituie un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare, potrivit categoriilor

stipulate în Legea nr. 462/2001 respectiv: rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii,

rezervaţii naturale şi parcuri naturale, coroborate cu O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul

ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, respectiv

Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Alături de aceste arii naturale protejate

vor fi ocrotite şi conservate în regim de protecţie cu rol de coridoare ecologice următoarele

arii naturale:

o perdelele forestiere;

o tufişurile naturale;

o vegetaţia malurilor şi a lucrărilor din lungul râurilor şi de pe malurile lacurilor;

o zonele umede naturale;

o pajiştile naturale;


163

o vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole;

o vegetaţia din lungul căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară.

La aceste arii naturale în regim de protecţie se mai adaugă:

o Cheile Cibinului (documentaţia întocmită de către APM Sibiu urmând a fi

înaintată către Academia Română);

o Eleşteele de la Brădeni (rezervaţie naturalǎ avifaunistică propusǎ pentru

importanţǎ naţionalǎ; documentaţia a fost avizatǎ şi aprobatǎ de Academia

Română);

o Eleşteele de la Mândra (rezervaţie naturalǎ avifaunistică propusǎ pentru

importanţǎ naţionalǎ; documentaţia a fost depusă la Academia Română);

o Arpăşel (rezervaţie avifaunistică – trecerea la protecţie la nivel naţional);

o Parcul Natural Laslea – documentaţia a fost avizată de către Academia Română;

o Parcul Natural Frumoasa – APM Sibiu lucrează la documentaţia de documente

ştiinţifică – administrator CJ Alba;

o Propunerea de instituire a Parcului Naţional Munţii Făgăraş a obţinut avizul

Academiei Române;

o Habitatul forestier din valea Lotrioarei ca arie specială de conservare.

Sănătatea, populaţie umană

Principiul călăuzitor în amplasarea echilibrată pe ansamblul reţelei de localităţi a activităţilor de

servire este eficientizarea activităţilor prin distribuţie ierarhică. Din acest punct de vedere,

dotările au fost clasificate în:

Servicii de bază - comerţ, servicii personale, sănătate şi învăţământ;

Servicii de vârf - sănătate şi învăţământ, cultură, recreere şi sport, telecomunicaţii

Administrare - financiare, juridice, administrative, prelucrarea informaţiilor.

Majoritatea reşedinţelor comunale şi oraşelor din judeţ posedă dotări din toate cele trei categorii,

însă numai unora le sunt specifice o anumita categorie, care le situează pe o anumita treapta a

ierarhiei.


164

Pentru asigurarea unui nivel corespunzător privind sănătatea, gradul de ocupare şi nivelul de trai

din zona analizată este necesară luarea în considerare a următoarelor elemente ale planului

strategic:

În învăţământ se preconizează creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei, în vederea

pregătirii tinerilor pentru o societate bazată pe cunoaştere prin:1. Îmbunătăţirea

infrastructurii şcolare prin lucrări de consolidare, reabilitare şi dotare. 2. Creşterea

gradului de participare la educaţie, reducerea abandonului şcolar prin derularea de

programe de sprijin. 3. Realizarea unor cursuri de perfecţionare pentru cadrele didactice

care să acopere necesităţile sistemului şi să ducă la creşterea nivelului de pregătire al

elevilor. 4. Realizarea unor parteneriate între unităţile de învăţământ şi mediul economic

pentru susţinerea tinerilor capabili de performanţe. 5. Asigurarea unui climat de ordine

publică, siguranţă publică şi sănătate publică în şcoli

În domeniul sănătăţii propunerile de unităţi sanitare şi de asigurări sociale se întemeiază

pe necesitatea descentralizării acestora - în scopul facilitării accesului - şi a măririi

capacităţii dotărilor teritoriale aflate în prezent sub normele în vigoare, ţinându-se seama

şi de actuala tendinţă de eficientizare a capacităţii dotărilor existente costisitoare. Acestea

vor urmării realizarea următoarelor condiţii:

1. Creşterea calităţii serviciilor medicale, urmărindu-se ameliorarea calităţii structurii sistemului

de sănătate, a calităţii actului medical şi a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate,

realizate prin: - îmbunătăţirea calităţii infrastructurii unităţilor publice cu paturi şi dotarea

acestora cu aparatură şi echipamente medicale, informatizarea sistemului:

o Reabilitare ambulatoriu de specialitate din spitalul de psihiatrie „Gh. Preda” Sibiu

o Reabilitare ambulatoriu de specialitate din cadrul spitalului Clinic Judeţean Sibiu

o Îmbunătăţirea acoperirii cu personal medical prin planificare şi alocare adecvată a

resurselor umane în concordanţă cu nevoile populaţiei;

o Reducerea variabilităţii practicii medicale prin implementarea şi utilizarea

ghidurilor de practică şi a protocoalelor clinice elaborate de Ministerul Sănătăţii;

o Pregătirea unităţilor sanitare cu paturi din judeţul Sibiu în vederea intrării în

procesul de acreditare.

2. Optimizarea serviciilor de sănătate prin Planul judeţean de dezvoltare a serviciilor de sănătate

urmăreşte optimizarea spitalelor pentru îngrijiri acute, propunându-se: creşterea ratei de ocupare


165

a paturilor de la 80 % la 85 %; atingerea ţintei de 4,5 paturi /1000 loc; reducerea ratei de

internare de la 23 % la 20 %.

3. Planificarea serviciilor spitaliceşti de lungă durată (spitalele de bolnavi cronici, UAMS-uri).

Dirijarea cazurilor care necesită îngrijire de lungă durată spre unităţile medicale de cronici

/medico – sociale în care s-au identificat posibilităţi de oferire a acestor servicii; Evaluarea

necesarului de paturi pentru cronici, faţă de nivelul existent în 2008, relativ la: durata medie de

spitalizare planificată = 21 zile, iar în cazul ratei de ocupare a paturilor = 85 %.

4. Îmbunătăţirea managementului sistemului public de intervenţii în situaţii de urgenţă prin

eficientizarea managementului sistemului public de intervenţii în situaţii de urgenţă prin

protocoale de colaborare între I.S.U., Serviciul Judeţean de Ambulanţă, SMURD, 112, Serviciul

Public Salvamont, operatori privaţi; Crearea bazei operaţionale judeţene de coordonare a

intervenţiilor integrate la nivelul judeţului Sibiu.

5. Dezvoltarea reţelelor comunitare de asistenţă medicală: centre de permanenţă, centre de

sănătate multifuncţionale, centre de sănătate mintală prin:

o Identificarea zonelor în care este necesară funcţionarea centrelor de sănătate

multifuncţionale /centrelor de sănătate mintală; Întocmirea listei cu serviciile

existente şi serviciile de bază propuse: cardiologie, medicină internă, pediatrie, O-

G, PF, ecografie, laborator;

o Studiu de fezabilitate privind înfiinţarea centrelor de sănătate mintală adulţi şi

copii la Mediaş;

o Înfiinţarea centrelor de sănătate multifuncţionale la Avrig / Copşa Mică, Sălişte /

Miercurea Sibiului;

6. Dezvoltarea sistemului de îngrijiri medicale la domiciliu

7. Planul judeţean pentru echipamente medicale

8. Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale în mediul rural realizată prin dezvoltarea

reţelelor de asistenţă comunitară, urmărindu-se:

o creşterea numărului de asistenţi medicali comunitari şi a numărului de mediatori

sanitari angajaţi de către autorităţile publice locale;

o formarea echipelor medicale comunitare: medic de familie, asistent medical

comunitar, mediator sanitar, asistent social ş.a. urmărindu-se:


166

o creşterea numărului de comunităţi deservite de asistentul comunitar şi / sau

mediatorul sanitar;

o dezvoltarea reţelei de îngrijiri la domiciliu.

9. Dezvoltarea serviciilor de asistenţa medicală în mediul rural prin reţeaua de supraveghere a

sănătăţii mamei şi copilului;

o dezvoltarea sistemului de asistenţă comunitară pentru îngrijirea

o gravidei, mamei şi copilului;

o înfiinţarea reţelei de supraveghere medicală activă a bolilor cardio – vasculare;

o deschiderea de puncte farmaceutice în mediul rural.

10. Prevenirea şi controlul bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei din

judeţul şi implementarea programelor naţionale de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor.

Factori de mediu: apă, aer, sol

Obiectivele şi măsurile privind problema poluării aerului sunt cuprinse în Planul Local

de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Sibiu pentru perioada 2007-2013:

1 - Modernizarea şi adaptarea unor tehnologii nepoluante la toţi agenţii economici în vederea

reducerii emisiilor până la valori ale concentraţiilor care să nu depăşească valoarea CMA.

Aplicarea BAT - IPPC (cele mai bune tehnologii disponibile) pentru activităţile industriale care

se încadrează în criteriile stabilite de directiva IPPC;

2 - Îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin Protocolul de la Kyoto, la Convenţia cadru

a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 (Legea 3/2001,

H.G.780/2006);

3 - Reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier

sub valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante şi a benzinei fără

plumb şi măsuri de optimizare a traficului şi realizarea de şosele de centură, ocolitoare;

4 - Se va menţine în continuare interdicţia de construire de incineratoare de deşeuri pe teritoriul

administrativ al judeţului Sibiu;

5 - Diminuarea degradǎrii fondului forestier prin monitorizarea zonelor afectate, pentru

asigurarea unei ponderi ridicate de fond forestier, gestionat conform standardelor în vigoare;


167

6 - Asigurarea sistemului de transport ecologic, în vederea reducerii poluării datorată noxelor

generate de motoarele clasice prin introducerea, păstrarea şi dezvoltarea sistemului de transport

ecologic;

7 - Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii, prin creşterea suprafeţelor de spaţii verzi

din localităţi, al protejării şi gestionării durabile a acestora, precum şi al creşterii standardelor de

viaţă ale locuitorilor; asigurarea de către autorităţile administraţiilor publice locale a unei

suprafeţe de minimum 26 mp/ locuitor din terenul intravilan până la data de 31 decembrie 2013

Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în judeţul Sibiu, prin

acţiuni de:

1. încadrare în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate

evacuate de diversele unităţi socio-economice în emisarii naturali şi / sau în reţelele de canalizare

a localităţilor;

2. respectare a termenelor de realizare a reţelelor de canalizare şi staţii de epurare,

conform programului de implementare a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate

urbane;

3. aplicare a măsurilor pentru atingerea standardelor europene în domeniu, Conform

Directivei Cadru în domeniul apelor (2000/60/EC), toate apele din România trebuie să atingă

“starea bună” (respectiv clasele de calitate I şi II);

4. implementare a mǎsurilor identificate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu al

Judeţului Sibiu pentru perioada 2007-2013;

5. extindere şi modernizare în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare

superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv staţiile de epurare din

localităţile Sibiu, Cisnădie, Avrig;

6. retehnologizări la staţiile de epurare ale agenţilor economici S.C. “Carmolimp”

SRL Veştem, S.C. „Romanacfir” S.A. Tălmaciu, S.C. “Orlatex” S.A. Orlat, S.C. “Medimpact”

S.A., S.C. “Relee” S.A., S.C. “Texromed” S.A., S.C. Armax” S.A., S.C. “Antomecanica” S.A. şi

S.C. ”Emailul” S.A. Mediaş;

7. identificarea de noi surse pentru alimentarea cu apă potabilă a zonei de nord a

judeţului Sibiu, respectiv pentru municipiul Mediaş şi oraşele Copşa Mică şi Dumbrăveni, prin

realizarea unei aducţiuni gravitaţionale cu priză din viitoarea acumulare Zetea pe râul Târnava

Mare, pentru localităţile din judeţele Harghita, Mureş şi Sibiu;


168

8. realizarea şi reabilitarea unor staţii de epurare pentru localităţile urbane Agnita,

Avrig, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, Mediaş şi Sălişte; Consiliul Judeţean

Sibiu, prin Compartimentul Monitorizare a Serviciilor Publice, împreună cu primăriile din judeţ,

a estimat în 2009 necesitatea a 65 de staţii de epurare a fi realizate în zona rurală a judeţului

Sibiu pentru a atinge standardele europene de mediu;

9. promovarea unor tehnologii de depoluare a pânzei freatice, poluată cu metale

grele, în zona Copşa Mică, Târnăvioara şi Micăsasa;

10. respectarea şi aplicarea Planului Naţional de Reducere a Poluării cu Nitraţi a

Apelor Subterane.

Reabilitarea solului degradat de către activităţile antropice se bazează pe Strategia de

dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013 şi propune o nouă orientare a ponderii

folosinţelor terenurilor, în scopul creşterii favorabilităţii solurilor:

1. Actualizarea bazelor de date şi a harţilor terenurilor expuse la riscuri naturale

(alunecări de teren, scurgeri de torenţi, zone inundabile, eroziuni) - toate localităţile;

Implementarea şi monitorizarea planurilor de utilizare şi refacere a terenurilor din zonele

afectate;

2. Inventarierea şi investigarea siturilor contaminate conform Strategiei Naţionale de

Gestionare a Siturilor Contaminate şi H.G. 1408/2007; Curăţarea depoluarea,

remedierea/reconstrucţia ecologică a siturilor contaminate; Reabilitarea siturilor industriale post-

depoluare şi pregătirea lor pentru alte tipuri de activităţi economice;.

3. Implementarea măsurilor prevăzute în sistemului integrat de gestiune a deşeurilor

în scopul atingerii ţintelor prevăzute de legislaţia privind gestiunea deşeurilor şi reducerii/

eliminării impactului produs de deşeurile de orice natură asupra factorilor de mediu.

Managementul deşeurilor

Implementarea măsurilor prevăzute în sistemul integrat de gestiune a deşeurilor în scopul

atingerii ţintelor prevăzute de legislaţia privind gestiunea deşeurilor şi reducerii/eliminării

impactului produs de deşeurile de orice natură asupra factorilor de mediu:

10. Închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deşeuri existente neconforme,

(Remetea Sibiu, Agnita, Avrig, Cisnădie, Tălmaciu) şi reconstrucţia ecologică a terenurilor

ocupate de acestea;


169

11. Sporirea conştientizării populaţiei şi agenţilor economici referitor la impactul

gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor şi schimbarea comportamentului populaţiei faţă de

problema colectării deşeurilor – toate localităţile;

12. Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile astfel

încât să se asigure atingerea obiectelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje, deşeurile

biodegradabile, periculoase, de echipamente electrice şi electronice şi extinderea serviciilor de

salubritate la nivelul tuturor comunităţilor;

13. Organizarea unui sistem integrat de colectare, transport, eliminare a deşeurilor

periculoase - toate localităţile;

14. dezvoltarea sistemelor de management durabil ale deşeurilor: staţii de transfer la

Avrig, Agnita si Mediaş (proiecte existente), staţii de sortare la Mediaş, Cisnădie, Sălişte, Agnita

(proiecte existente) şi la Şura Mică (proiect propus), instalaţie de compostare Avrig (proiect

existent) şi la Târnava şi Sura Mică (proiecte propuse)

15. concentrarea depozitării deşeurilor menajere în depozitul ecologic zonal Cristian

– SC TRACON SA;

16. gestiunea adecvată a deşeurilor din agricultură în conformitate cu Codul bunelor

practici agricole, in scopul reducerii poluării cu nitraţi din surse agricole

17. derularea unor campanii de informare asupra riscurilor utilizării în exces a

îngrăşămintelor şi pesticidelor vizând în principal locuitorii din mediul rural.

Prin Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor se impune implementarea conceptului

„incinerator zonal”, care să deservească mai multe regiuni, deoarece construcţia şi operarea unor

incineratoare de deşeuri periculoase sunt foarte costisitoare. În aceste incineratoare se vor

incinera deşeurile periculoase din industrie şi deşeurile periculoase provenite din activităţi

medicale. Noile incineratoare de deşeuri vor fi în concordanţă cu legislaţia naţională şi europeană

şi vor avea o capacitate de cel puţin 3.500 t/an (cf. Hot. 358/2007.) Având în vedere cantitatea de

deşeuri periculoase spitaliceşti generate în anul 2005 (248,8 tone) este inoportună realizarea unui

incinerator de deşeuri spitaliceşti în judeţul Sibiu.

Zgomot şi vibraţii


170

Conform Hotărârii nr. 321 din 14 aprilie 2005 republicată, se abordează unitar, la nivel

naţional, evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de zgomotul

ambiental, inclusiv a disconfortului, prin implementarea următoarelor măsuri:

o determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin întocmirea hărţilor de zgomot;

o punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi

efectele sale;

o adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a planurilor de acţiune, având ca

scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental, acolo unde este cazul, în

special a nivelurilor de expunere, care pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii

umane.

Planurile de acţiune se elaborează pentru prevenirea creşterii sau pentru reducerea

nivelurilor zgomotului ambiental, acolo unde acesta depăşeşte limitele maxime admise şi pentru

a menţine calitatea mediului din punct de vedere al zgomotului ambiental, acolo unde acesta are

niveluri acceptabile. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot, la limita zonelor funcţionale

din mediul urban, se urmǎresc conform STAS 10009-88.

Managementul riscului

În domeniul prevenirii şi protecţiei faţă de riscurile naturale este necesară încadrarea

în obiectivele de mediu pentru Regiunea 7 Centru (cf. ghidului cu Obiectivele de mediu

naţionale şi regionale 2007 -2012):

o Implementarea sistemelor de consolidare / stabilizare a perimetrelor cu alunecări

de teren active;

o Reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la

acest risc;

o Diminuarea eroziunii solului prin amenajarea bazinelor hidrografice;

o Creşterea gradului de implicare a populaţiei în procesul de luare a deciziilor;

o şi în măsurile de protecţie faţă de riscuri formulate pentru Regiunea 7 Centru:

o Elaborarea şi implementarea programelor judeţene de stabilizare a alunecărilor de

teren active prin împădurirea terenurilor degradate şi realizarea sistemelor

hidrotehnice de colectare a apelor pluviale in zonele cu stabilitate redusă a

terenului


171

o Realizarea lucrărilor de apărare/ reabilitare a terenurilor expuse la riscuri naturale

o Elaborarea planurilor de intervenţie in caz de urgentă.

Inundaţii

„Strategia naţională de management al riscului la inundaţii” (HG 1854/2005) are ca

obiective specifice:

· economic - prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea

riscului la inundaţii a zonelor populate, a obiectivelor economice şi sociale, a

infrastructurilor existente, a terenurilor agricole cultivate;

· social - prevenirea apariţiei epidemiilor sau a minimizării deteriorării sănătăţii

populaţiei ca urmare a producerii inundaţiilor, asigurarea accesibilităţii

infrastructurilor critice (poduri, podeţe, aeroporturi) în timpul inundaţiilor

extreme;

· mediu - prevenirea poluării surselor de apă (de suprafaţă şi subterane), protecţia

şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor, iar acolo unde este posibil încurajarea

schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau minimiza scurgerea şi

inundaţiile asociate ei, ca urmare a unor lucrări agricole intensive, protecţia şi

conservarea bunurilor istorice, a monumentelor şi ariilor protejate şi a

ecosistemelor.

Alunecări de teren

Conform studiului “Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure,

alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Secţiunea I.

Regiunea 7 – Judeţele: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu “, Municipiile Sibiu si

Mediaş, trei oraşe şi 52 de comune au suferit degradări importante ale zonelor urbane, rurale,

agricole şi ale căilor de comunicaţie.

Suprafeţele cu probabilitate mare sau medie – mare de producere a alunecărilor de teren

de dimensiuni importante care trebuie sa facă obiectul acţiunilor de prevenire si stabilizare.


172

Seisme

Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” unităţile administrativ teritoriale urbane din

judeţul Sibiu amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este

minim VII cu perioada medie de revenire de 50 de ani şi trebuie să facă obiectul planurilor de

apărare împotriva efectelor seismelor.

Peisaj şi patrimoniu cultural

În ceea ce priveşte patrimoniul cultural construit se au în vedere anumite direcţii de

dezvoltare:

1 Studierea, expertizarea şi renovarea obiectivelor patrimoniului construit în raport

cu valoarea acestora ce rezultă din documente legale.

2 Reabilitarea, protecţia şi valorificarea patrimoniului construit din zone cu

densitate mare sau localităţi cu ansambluri de obiective de patrimoniu.

3 Valorificarea patrimoniului construit prin includerea lor în circuitul economic şi

cultural.

4 Intervenţia prioritară pentru renovare, conservare sau restructurare funcţională la

obiective cu grad avansat de degradare.

5 Protecţia peisajului natural şi cultural pentru ameliorarea şi promovarea imaginii

judeţului Sibiu.

Conservarea resurselor

În ceea ce priveşte conservarea resurselor, trebuie aplicate măsuri de exploatare durabilă

a acestora, de la faza de explorare, până la cea de revalorificarea a deşeurilor.

Transport durabil

Realizarea unor reţele de infrastructuri de transport extinse la nivelul întregului teritoriu

judeţean va trebui să ţină seama de cerinţele comunităţilor în ceea ce priveşte îmbunătăţirea

nivelului de viaţă şi a creării de locuri de muncă. Asigurarea unui transport eficient, la nivelul


173

teritoriului sau local, la nivelul unităţilor administrative de bază, nu se poate realiza în absenţa

unor moduri de transport adecvate şi a căilor de comunicaţie corespunzătoare. Starea materială a

comunităţilor are ponderea cea mai mare în a impune un mod de transport şi în consecinţă

opţiunea pentru un tip de infrastructură, cu consecinţe pe o perioadă lungă de timp. Creşterea în

importanţă a transportului individual face ca modernizarea reţelei de căi rutiere, de nivel

comunal şi judeţean, să fie un deziderat al majorităţii comunităţilor locale din judeţ. Chiar dacă

transportul în comun, rutier şi pe calea ferată, a scăzut ca pondere în anii ’90, este, necesar a nu

pierde din vedere acest domeniu, în care pot avea loc schimbări importante, odată cu

repoziţionarea unor activităţi din spaţiul judeţean.

Turismul

Măsurile prevăzute de PATJ Sibiu încurajează turismul durabil şi urmăresc să asigure

sisteme de utilităţi pentru zonele turistice atât la nivel calitativ cât şi cantitativ.

În concluzie, implementarea PATJ Sibiu se dovedeşte a fi necesară pentru asigurarea unei

viziuni integrate privind dezvoltarea durabilă a judeţului, potenţialele efecte negative putând fi

preîntâmpinate atât prin programul de monitorizare a acestora, cât şi prin considerarea

recomandărilor prevăzute în prezentul raport rezultate în urma evaluării de mediu.


174

Referinţe bibliografice

1. „Raport anual 2010 –Starea mediului în judeţul Sibiu ”, Agenţia pentru Protecţia

Mediului Sibiu, http://arpmsb.anpm.ro/

2. Raport anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Sibiu în anul 2009”, Agenţia

pentru Protecţia Mediului Sibiu, http://arpmsb.anpm.ro/

3. „Raport anual privind starea factorilor de mediu in judeţul Sibiu în anul 2008”, Agenţia

pentru Protecţia Mediului Sibiu, http://arpmsb.anpm.ro/

4. Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010 – 2013 şi direcţiile de

dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020

5. Actualizare Plan de Amenajare a teritoriului Judeţean Sibiu – Volumul I, Memoriul 1 –

Documentare şi studii de fundamentare.

6. Actualizare Plan de Amenajare a teritoriului Judeţean Sibiu – Volumul I, Memoriul 2 –

Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi. Diagnostic,

priorităţi – actualizare

7. Actualizare Plan de Amenajare a teritoriului Judeţean Sibiu – Volumul II, – Strategia de

dezvoltare spaţială şi programul de măsuri

8. Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

9. Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000

10. Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de

importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România

11. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional –

Secţiunea a III-a - Zone protejate naturale şi construite

12. Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional –

Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural”

13. Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă 2013 – 2030, aprobată prin Hotărârea

Guvernului nr. 1460/2008

14. Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 – Prioritatea 3 „Protejarea şi îmbunătăţirea

calităţii mediului”

http://arpmsb.anpm.ro/




175

15. Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei 2004 – 2006, 2007- 2013, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 731/2004

16. Strategia naţională de management al riscului la inundaţii, aprobată prin Hotărârea


17. Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă, aprobată prin Hotărârea


18. Site-ul Consiliului Judeţean Sibiu http://www.cjsibiu.ro

19. Site-ul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional www.cultura.ro

http://www.cjsibiu.ro/

Raport de mediu - Consiliul Judetean...

Documents

Transcript of Raport de mediu - Consiliul Judetean...