Parc Eoliene

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului

Memoriu de prezentare pentru proiectul “Amplasare reţele centrale eoliene–Reţeaua SL” ianuarie 2011

1

Memoriu de prezentare pentru proiectul “Amplasare reţele centrale eoliene – Reţeaua SL” (ianuarie 2011)

Cuprins

I. DENUMIREA PROIECTULUI

II. TITULAR

Numele companiei

Adresa poştală

Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet

Numele persoanelor de contact

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

III.1. Rezumat al proiectului

III.2. Justificarea necesităţii proiectului

III.3. Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi

amplasamente)

III.4. Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.)

III.4.1. Turbinele eoliene

III.4.2. Drumuri de acces spre amplasament şi drumuri interne parcului

III.4.3. Liniile electrice subterane

III.5. Elementele specifice caracteristice proiectului propus

Profilul şi capacităţile de producţie



2

Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea

Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare

Metode folosite în construcţie

Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului

Alte autorizaţii cerute de titular pentru proiect

III.6. Localizarea proiectului

Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia

Politici de zonare şi de folosire a terenului

Arealele sensibile

Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare

III.7. Caracteristicile impactului potenţial

Caracteristicile impactului potenţial asupra populaţiei şi sănătăţii umane



3

Caracteristicile impactului potenţial asupra faunei şi florei

Caracteristicile impactului potenţial asupra solului

Caracteristicile impactului potenţial asupra folosinţelor

Caracteristicile impactului potenţial asupra bunurilor materiale

Caracteristicile impactului potenţial asupra calităţii şi regimului cantitativ al

apei

Caracteristicile impactului potenţial asupra calităţii aerului şi asupra climei

Caracteristicile impactului potenţial asupra zgomotelor şi vibraţiilor

Caracteristicile impactului potenţial asupra peisajului şi mediului vizual

Caracteristicile impactului potenţial asupra patrimoniului istoric şi cultural

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

IV.1. Protecţia calităţii apelor

Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

IV.2. Protecţia aerului

Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi emişi

Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Sursele de zgomot şi de vibraţii

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor electromagnetice

Sursele de radiaţii electromagnetice

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor electromagnetice

IV.5. Protecţia solului şi a subsolului

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice



4

Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului

IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Identificarea obiectivelor de interes public

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi / sau de interes public

IV.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate

Modul de gospodărire a deşeurilor

IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi / sau produse

Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE

ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deşeurilor etc.)

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier

Localizarea organizării de şantier



5

Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier

Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier

Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE

Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în

caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii

Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale

Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei

Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului

IX. ANEXE - PIESE DESENATE

Plan de încadrare în zonă – Reţeaua de centrale eoliene SL

Planuri de situaţie – Reţeaua de centrale eoliene SL



6

I. DENUMIREA PROIECTULUI

Memoriul de prezentare este realizat pentru proiectul:

„Amplasare reţele centrale eoliene – Reţeaua SL”

Conţinutul memoriului de prezentare urmează prevederile Anexei nr. 5 a

Ordinului nr. 135 / 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării

impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

Studiul s-a bazat pe datele şi informaţiile precizate de specialiştii titularului. Nu

au fost primite solicitări specifice adresate de APM Constanţa către titular.

II. TITULAR

Numele companiei

S.C. ELCOMEX EOL S.A. înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul

J13/3521/2008.

Adresa poştală

Str. Medgidiei nr.2B, biroul nr.11, oraşul Cernavodă, judeţul Constanţa.

Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet

Tel: 0241.237.169

Fax: 0241.237.524

Adresa de e-mail: [email protected]

Adresa paginii de internet: www.elcomex.ro

Numele persoanelor de contact

- Director / manager / administrator: Adrian RUSU, în calitate de Administrator

Unic.

mailto:[email protected]

http://www.elcomex.ro



7

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

III.1. Rezumat al proiectului

Proiectul denumit „Amplasare reţele centrale eoliene – Reţeaua SL” se referă

la realizarea unui parc eolian cu puterea totală instalată de până la 50,6 MW.

Scopul realizării proiectului de parc eolian este producerea energiei electrice

prin valorificarea sursei regenerabile reprezentată de vânt.

Cantitatea anuală de energie electrică produsă de Reţeaua de centrale

eoliene SL va fi de circa 132977 MWh dacă se consideră o eficienţă medie de 30% şi

va fi livrată Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN). Energia eoliană este o sursa

viabilă pentru generarea electricităţii în multe ţări din lume, utilizarea ei contribuind la

diminuarea generării de emisii poluante în mediul înconjurător.

Amplasamentul parcului eolian este situat în extravilanul comunelor Siliştea şi

Târguşor din judeţul Constanţa.

Terenul pe care se execută lucrarea este teren agricol cu destinaţia arabil.

Proiectul de parc eolian va cuprinde componentele prezentate mai jos.

Componente Descriere

Turbine eoliene

22 turbine eoliene cu ax orizontal de tipul SWT – 2.3 – 101 produse de către firma Siemens, fiecare având puterea nominală de 2,3 MW.

Elementele principale ale unei turbine eoliene sunt: fundaţia, turnul de susţinere, nacela şi rotorul.

Fundaţia va fi realizată din beton armat.

Turnul de susţinere este de tip tubular, cu înălţimea de 100 m.

Nacela este montată la partea superioară a turnului de susţinere.



8

Rotorul turbinelor are 3 pale şi diametrul de 101 m.

Platforme pentru montaj Platformele pentru montaj au rolul de a asigura susţinerea şi stabilitatea macaralelor utilizate pentru montarea componentelor turbinelor eoliene.

Reţea de drumuri

Căile de acces în zonă sunt reprezentate prin drumuri comunale şi drumuri de exploatare agricolă.

Proiectul prevede reamenajări ale drumurilor existente, acolo unde este necesar, precum şi amenajarea unor noi drumuri de acces şi drumuri interne în amplasamentul parcului eolian.

Reţea de cabluri electrice subterane

Conexiunile dintre turbinele eoliene şi staţia electrică de transformare SS2 30/110kV (STAŢIE ELECTRICĂ DE 110/30kV TÎRGUŞOR 1) se realizează prin cabluri electrice de medie tensiune (30kV) pozate subteran, paralel cu traseele drumurilor interne.

Reţeaua de turbine eoliene SL, amplasată la sud şi vest de localitatea Mireasa



9

Energia electrică produsă de turbinele eoliene este transmisă prin intermediul

reţelei de cabluri subterane către staţia electrică de transformare 30/110 kV SS2.

Producţia de energie electrică va fi colectată la nivelul barei staţiei de 110/400

kV care se va construi în localitatea Stupina.

Energia electrică colectată la nivelul staţiei de transformare SS2 este

transmisă prin intermediul unei linii electrice aeriene de înaltă tensiune (110 kV),

dublu circuit, către staţia electrică de transformare 110/400 kV.

Lucrările care vor fi necesare pentru realizarea parcului eolian sunt:

§ Reamenajarea drumurilor de exploatare existente şi amenajarea unor noi

drumuri de acces prin lucrări specifice.

§ Execuţia fundaţiilor turbinelor eoliene, amenajarea platformelor pentru

montaj, montarea segmentelor turnului de susţinere, nacelei şi rotorului.

§ Săparea şanţurilor de adâncimea recomandată în proiect, aşezarea

cablurilor de medie tensiune pe pat de nisip şi refacerea formei iniţiale a

terenului.

§ Realizarea fundaţiilor şi montarea echipamentelor staţiilor de transformare.

§ Realizarea fundaţiilor stâlpilor de susţinere, montarea conductoarelor şi

izolatoarelor liniilor electrice aeriene.

Vor fi realizate amenajări pentru organizarea de şantier, cu platforme şi

facilităţi pentru:

§ preparare beton

§ fasonare armătură

§ descărcare echipament tehnologic

§ descărcare / încărcare utilaj tehnologic special, de ridicat/ transport

§ depozit material mărunt.

Alimentarea cu energie electrică a acestei platforme se va face printr-un

racord la reţeaua electrică existentă sau la grupul electrogen propriu.



10

Suprafaţa necesară pentru organizarea de şantier este estimată la circa 3000

m2 şi va fi ocupată temporar.

Pe întreaga perioadă de construcţie a parcului eolian, care va fi de până la 2

ani, se va acorda o atenţie deosebită măsurilor de protecţie a mediului prin utilizarea

vehiculelor şi utilajelor aflate în stare bună de funcţionare. Vor fi adoptate soluţiile

care să afecteze cât mai puţin populaţia din localităţile învecinate şi factorii de mediu.

Realizarea acestei investiţii se va face în etape, urmărindu-se ca în final să se

obţină o reţea de turbine eoliene cu puterea instalată totală de până la 50,6 MW.

Se preconizează ca durata de funcţionare a parcului eolian să fie de

aproximativ 25 ani, în această perioadă valorificând un potenţial natural remarcabil al

zonei şi anume energia eoliană.

III.2. Justificarea necesităţii proiectului

Cadrul legislativ naţional aferent sectorului energetic a fost îmbunătăţit în

conformitate cu legislaţia comunitară în domeniu, producerea energiei din surse

regenerabile fiind susţinută de următoarele acte normative:

§ Legea nr.13/2007 a energiei electrice;

§ Legea nr.139/2010 privind modificarea şi completarea legii nr.220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile

de energie;

§ Legea nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a

producerii energiei din surse regenerabile de energie;

§ Legea nr.14/1997 pentru ratificarea Tratatului Cartei Energiei şi a

Protocolului Cartei Energiei privind eficienţa energetică şi aspecte de mediu,

încheiate la Lisabona la 17 decembrie 1994;

§ Hotărârea nr.1479/2009 pentru stabilirea sistemului de promovare a

producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie;



11

§ Hotărârea nr.409/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.22/2008 privind eficienţa energetică şi

promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

§ Hotărârea nr.1661/2008 privind aprobarea Programului naţional pentru

creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în

sectorul public, pentru anii 2009-2010;

§ Hotărârea nr.1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a

României pentru perioada 2007-2020;

§ Hotărârea nr.1395/2005 privind aprobarea Programului de măsuri

existente şi planificate pentru promovarea producerii şi consumului de energie

electrică produsă din surse regenerabile de energie;

§ Hotărârea nr.1429/2004 pentru aprobarea Regulamentului de certificare

a originii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie;

§ Hotărârea nr.1535/2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a

surselor regenerabile de energie;

§ Ordonanţa nr.22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea

utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.

Scopul realizării proiectului de parc eolian este producerea energiei electrice

prin valorificarea sursei regenerabile de energie reprezentată de vânt, în contextul

global al dezvoltării durabile care presupune:

§ gestionarea responsabilă a resurselor energetice fosile prin

valorificarea resurselor regenerabile viabile pentru generarea electricităţii;

§ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în scopul scăderii încălzirii

globale prin utilizarea energiilor şi tehnologiilor curate;

§ reducerea riscurilor pentru sănătatea populaţiei şi calitatea mediului.

Energia produsă va fi livrată Sistemului Electroenergetic Naţional.

Puterea totală instalată a turbinelor pentru utilizarea energiei eoliene în ţările

Uniunii Europene a ajuns la 74767 MW la sfârşitul anului 2009.



12

III.3. Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice

suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente)

Planul de încadrare în zonă a parcului eolian şi planurile de situaţie, cu locaţia

organizării de şantier şi detalii ale reţelei de drumuri şi reţelei de linii electrice, sunt

ataşate la memoriu, după cum se menţionează în Anexe.

Pentru organizarea de şantier, este propusă o suprafaţă de teren aflată în

partea de est a reţelei de centrale eoliene.

Amplasamentul proiectului se află în partea de sud şi sud-vest a localităţii

Mireasa. Distanţa de la intravilanul localităţii până la cea mai apropiată turbină care

va fi montată este de 500 m. Totodată parcul eolian este situat la vest de localitatea



13

Târguşor, iar distanţa de la intravilanul localităţii până la cea mai apropiată turbină

care va fi montată este de 3070 m.

Coordonatele STEREO 70 pentru turbinele eoliene şi pentru perimetrul parcului sunt precizate în tabelul de mai jos.

Coordonate STEREO 70

aferente turbinelor

Coordonate STEREO 70

aferente perimetrului CEE Nr. crt. Cod turbina

X (Nord) Y ( Est) X (Nord) Y ( Est)

1 SL-1 604625.776 4927716.084 764192.743 337027.587

2 SL-2 606295.799 4927219.465 763996.741 336372.679

3 SL-3 606796.081 4926722.768 763442.552 336173.068

4 SL-4 607666.872 4926487.835 762854.525 336593.270

5 SL-5 608636.901 4926097.359 762820.689 337067.000

6 SL-6 608999.287 4925980.582 762981.885 337356.634

7 SL-7 608343.656 4925812.166 763145.223 337977.308

8 SL-8 607873.323 4925787.167 763220.385 338646.511

9 SL-9 606467.878 4926294.006 763800.594 338949.522

10 SL-10 604478.975 4926983.466 764415.659 338591.154

11 SL-11 606203.981 4925936.554 764503.421 338165.821

12 SL-12 604292.121 4926359.259 764328.158 337771.857

13 SL-13 605819.461 4925542.809 764376.618 337439.768

14 SL-14 607611.633 4924985.483 764238.597 337082.724

15 SL-15 609023.662 4924795.556 764723.552 336726.193

16 SL-16 608191.353 4924216.263 764857.606 336924.598

17 SL-17 607912.169 4923759.503 765002.616 337069.662

18 SL-18 605883.249 4923594.250 765066.372 337218.128

19 SL-19 606632.195 4923360.351 764777.582 337788.172

20 SL-20 607267.807 4922928.570 765076.533 338365.532

21 SL-21 608122.379 4922508.743 765692.216 338463.995

22 SL-22 608983.048 4922300.738 766161.524 337992.127

23 766566.071 337727.048

24 767129.765 337749.765

25 767530.621 337352.800

26 767884.046 337430.706



14

27 768229.717 337323.516

28 768714.973 337121.286

29 768926.872 336616.584

30 768806.615 336222.146

31 768631.306 336041.631

32 768978.748 335482.547

33 768747.732 334907.394

34 768155.848 334734.687

35 767888.083 334272.297

36 767610.073 333800.521

37 767974.492 333565.033

38 768594.695 333575.906

39 768966.299 333159.249

40 768896.233 332562.072

41 768397.822 332235.638

42 767748.312 332487.810

43 767183.333 332453.959

44 766774.565 332845.438

45 766225.000 332899.853

46 765919.573 333229.334

47 765378.865 333478.552

48 764776.855 333558.857

49 764455.279 334151.560

50 764752.257 334727.521

51 765261.247 334851.599

52 765701.063 334609.339

53 766129.791 334610.753

54 766480.508 334364.160

55 766715.498 334893.705

56 766166.768 335432.097

57 766274.101 335986.978

58 766433.756 336152.991

59 766409.959 336557.261

60 766343.599 336623.202



15

61 766102.096 336299.671

62 765714.560 335857.674

63 765137.870 335397.577

64 764400.520 335819.911

65 764465.850 336497.284

66 764717.651 336723.085

67 764234.979 337077.937



16

III.4. Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.)

III.4.1. Turbinele eoliene

Având în vedere condiţiile specifice de vânt şi alte considerente ale titularului

proiectului, în amplasamentul parcului eolian este prevăzută instalarea a 22 turbine

eoliene de tipul SWT-2.3-101.

Firma producătoare este Siemens, una dintre cele mai mari companii

producătoare de turbine eoliene din lume.

Proiectantul turbinei eoliene de tip SWT-2.3-101 (firma Siemens) se ocupă de

următoarele componente:

• rotorul montat la vârful turnului de susţinere, având 3 pale de 49 m (greutate

totală a rotorului şi palelor de circa 62 de tone)

• dispozitivele şi mecanismele de legătură între generator şi rotor, generatorul,

dispozitivele de orientare şi frânare

• nacela care este montată la vârful turnului de susţinere şi conţine dispozitivele

menţionate (greutate totală de circa 82 de tone)

• turnul de susţinere de 80 m, 90 m sau 99.5 m şi echiparea sa în interior

(greutate totală de circa 162 de tone în cazul înâlţimii de 80 m)

• sistemul de control al turbinei şi sistemul de conversie care permite furnizarea

energiei către transformatorul de trecere la medie tensiune

• sistemul de control de la distanţă al stării şi parametrilor turbinei

• sistemul de monitorizare de la distanţă a vibraţiilor.

Intrarea în funcţiune a turbinei şi oprirea au loc automat, depinzând de viteza

vântului.

Proiectantul platformelor necesare pentru turbinele eoliene se ocupă separat

de fiecare amplasament, pe baza particularităţilor terenului.



17

Sunt avute în vedere structuri tip pentru platforme şi pentru modul de ancorare

a bazei turnului de susţinere pe platformă.

Proiectarea fiecăreia dintre platformele pe care vor fi instalate turbinele

eoliene este în curs de realizare, pe baza rezultatelor privind caracteristicile

geotehnice ale terenului arătate de studii geotehnice de detaliu în amplasamentele

turbinelor.

Proiectarea platformei şi a întregului ansamblu va trebui să urmeze cerinţele

stabilite pentru construcţii prin Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcţii:

• rezistenţă şi stabilitate;

• siguranţă în exploatare;

• siguranţă la foc;

• igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;

• izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie;

• protecţie împotriva zgomotului.

Regiunea Dobrogea se află sub influenţa zonei seismice Vrancea, din care pot

proveni cutremure puternice.

Prin urmare, proiectanţii vor trebui să asigure rezistenţa şi stabilitatea

structurilor atât sub efectul furtunilor, cât şi în caz de cutremure.

În Anexe este prezentat tipul de turbină eoliană SWT-2.3-101.

Specificaţiile tehnice pentru turbinele eoliene SIEMENS SWT-2.3-101 sunt

următoarele:

• Puterea nominală a generatorului este de 2300 kW.

• Viteza vântului la care se atinge puterea nominală este de 12÷13 m/s.

• Viteza vântului la care este oprit generatorul eolian este de 25 m/s.

• Viteza vântului la care este pornit generatorul eolian este de 4 m/s.

Componentele principale ale unei turbine eoliene sunt: fundaţia, turnul de

susţinere, nacela şi rotorul.



18

Fundaţia turbinelor eoliene

Tipul corespunzător de fundaţie se va alege ţinând cont de recomandările

producătorului turbinelor eoliene, de condiţiile geologice şi climatice ale zonei.

Concluziile studiului geotehnic realizat până acum sunt următoarele:

• Este un teren cu calităţi medii de fundare.

• Pentru fiecare locaţie vor fi elaborate studii geotehnice complete. În funcţie de

rezultatele obţinute, se va recomanda tipul de fundaţie, adâncimea şi alţi

parametri.

Fundaţia va fi realizată din beton armat cu oţel şi va avea diametrul de peste

18 m.

În cadrul fundaţiei, este prevăzută o structură cu diametrul de cel puţin 5 m

pentru ancorarea turnului turbinei eoliene.

Proiectarea fundaţiei pentru fiecare turbină eoliană va depinde de datele de

teren şi de cerinţele reglementărilor.

Adâncimea de fundare va fi variabilă, în funcţie de condiţiile din fiecare

amplasament.

Pentru realizarea fundaţiei este necesară executarea unei excavaţii până la

adâncimea recomandată în proiect. Unghiul de înclinare al săpăturii trebuie adaptat

condiţiilor concrete ale solului; fosa executată trebuie să fie uscată prin asigurarea

unui sistem de drenaj sau prin absenţa apei de subsol.

Turnul de susţinere

Turnul de susţinere, care are în vârf nacela şi rotorul, este instalat şi ancorat

pe fundaţia turbinei eoliene.

Turnul de susţinere este de tip tubular, realizat din oţel, are rolul de a susţine

rotorul şi nacela turbinei eoliene şi de a permite accesul prin interior în vederea

exploatării şi executării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii.

În tabelul următor. sunt prezentate caracteristicile turnului de susţinere pentru

tipul de turbine eoliene care vor fi montate în amplasament.



19

Caracteristici Dimensiune [U.M.] Tip Tubular Material Oţel Înălţime 80 m, 90 m, 99.5 m Diametrul la bază 3.9 – 4.2 m Diametrul la vârf 2.3 m Protecţie împotriva coroziunii Vopsit Culoare Gri deschis

Fiecare turn de susţinere este dotat cu câte o scară interioară pentru a permite accesul în nacelă pentru operaţii de întreţinere şi reparaţii.

Nacela

Nacela este amplasată la partea superioară a turnului de susţinere şi are rolul de a susţine şi proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în interiorul acesteia.

Pe partea superioară a nacelei pot fi instalate instrumente pentru urmărirea direcţiei (girueta) şi vitezei vântului (anemometru). La schimbarea direcţiei vântului, girueta poate comanda automat intrarea în funcţiune a sistemului de pivotare a turbinei. Anemometrul este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s.

Greutatea nacelei este de 82 de tone.

Rotorul

Caracteristicile rotorului pentru turbinele care vor fi montate in amplasament sunt prezentate în tabel.

Caracteristici Dimensiune [U.M.] Diametru 101 m Aria măturată de pale 8000 m2 Viteză de rotaţie 6,0 – 16,0 rpm Sens de rotaţie Sensul acelor de ceasornic Greutate 62 tone Număr de pale 3 Lungime pală 49 m



20

Palele rotorului reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene şi împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei.

Palele sunt realizate pe baza profilelor utilizate în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă.

Rotorul turbinelor de tipul SIEMENS SWT-2.3-101 prezintă 3 pale realizate din epoxy armat cu fibră de sticlă. Această tehnologie creşte rezistenţa mecanică şi reduce greutatea.

Turbine eoliene SIEMENS

Platformele pentru montaj

Platformele pentru montaj au rolul de a asigura susţinerea şi stabilitatea

macaralelor utilizate pentru montarea componentelor turbinelor eoliene.

Totodată, aceste platforme pentru macarale permit efectuarea unor reparaţii

care necesită manevrarea unor componente mari, dacă este cazul, sau operaţiile de

demontare a turbinei eoliene la încheierea duratei de exploatare.

Modul de realizare a platformelor constă în înlăturarea solului vegetal,

nivelarea şi compactarea terenului, aşezarea unui strat de piatră pentru drumuri

(dacă se consideră necesar).



21

III.4.2. Drumuri de acces spre amplasament şi drumuri interne parcului

Căile de acces în zonă sunt reprezentate prin drumul public DJ 225 pe

sectorul dintre Târguşor şi Mireasa şi drumuri de exploatare agricolă.

Proiectul prevede reamenajarea drumurilor de exploatare agricolă existente,

pe o lungime de 19,2 km şi amenajarea unor noi drumuri de acces, în amplasamentul

parcului eolian.

Alegerea tehnologiei corespunzătoare pentru realizarea drumurilor de acces

depinde de caracteristicile solului existent în amplasamentul parcului eolian.

Studiul geotehnic realizat pentru amplasament va contribui la alegerea soluţiei

optime.

Tehnologia generală de realizare a drumurilor de acces constă în:

§ îndepartarea primelor straturi de sol moale până se ajunge la un strat de

material compact;

§ acoperirea stratului de material compact cu 40 cm de pietriş prelucrat

(amestec uscat, total sau parţial zdrobit, cu aceeaşi granulaţie a elementelor);

§ compactarea straturilor de pietriş prelucrat (compactarea se va face

după fiecare strat de pietriş şi întotdeauna cu apă).

Dacă obţinerea pietrişului prelucrat este dificilă se poate opta pentru o altă

soluţie de realizare a drumurilor interne, şi anume 30 cm de piatră pentru drumuri (1

strat, 1 compactare) plus 30 cm pietriş (1 strat, 1 compactare).

Lăţimea drumurilor de acces este de 6 m, la care se adaugă lăţimea rigolelor

necesare pentru preluarea şi direcţionarea apelor pluviale.

Dimensiunile, pantele maxime şi razele de curbură admisibile ale drumurilor

vor trebui să corespundă cerinţelor de transport în siguranţă al obiectelor de mari

dimensiuni care compun turbinele eoliene, conform indicaţiilor firmei producătoare a

turbinelor.

În perioada de construcţie căile de acces sunt necesare pentru transportul

componentelor turbinelor, al materialelor de construcţie şi al echipamentelor staţiei

de transformare.



22

În perioada de funcţionare a parcului eolian drumurile interne sunt utilizate

pentru accesul la fiecare turbină în timpul operaţiilor de întreţinere şi reparaţii.

Pentru protecţia drumurilor şi pentru preluarea apelor pluviale vor fi realizate

rigole de dirijare a acestora.

III.4.3. Liniile electrice subterane

Pentru transportul energiei electrice de la fiecare turbină eoliană la staţia de

transformare a parcului eolian se vor folosi cabluri electrice de medie tensiune (30kV)

pozate subteran.

În general, traseele cablurilor trebuie alese în aşa fel încât:

§ să se realizeze legăturile cele mai scurte, în concordanţă cu organizarea

întregii reţele de cabluri;

§ să se evite pe cât posibil zonele cu pericol de incendiu;

§ sa se evite pe cât posibil zonele în care integritatea cablului este

periclitată prin deteriorări mecanice, prin agenţi corosivi, pozare în apă, vibraţii,

supraîncălzire sau prin arc electric provocat de alte cabluri.

Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica şanţuri cu adâncimea de

1,2 m şi lăţimea de 0,8 m. După aşezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu

şanţurile cu pământ compact şi se reface forma iniţială a terenului.

Traseele liniilor electrice subterane vor urma traseele drumurilor interne care

permit accesul la turbine.

III.5. Elementele specifice caracteristice proiectului propus

Profilul şi capacităţile de producţie

Investiţia propusă se va realiza în scopul producerii energiei electrice prin

valorificarea unei surse regenerabile de energie (energia cinetică a vântului).

Energia va fi produsă de turbinele eoliene, în funcţie de condiţiile de vânt

existente în fiecare interval de timp în amplasamente.



23

Producţia totală de energie electrică a turbinelor din reţea va fi variabilă şi va fi

livrată Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN).

Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Componentele parcului eolian au fost descrise mai sus, în capitolul III.4.

Energia electrică produsă de turbinele eoliene este transmisă la staţia

electrică SS2 şi mai departe la staţia electrică de transformare principală, unde este

livrată în Sistemul Electroenergetic Naţional.

Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea

Ca urmare a valorificării potenţialului eolian al zonei de către reţeaua de

turbine eoliene, se va obţine energie electrică care va fi livrată Sistemului

Electroenergetic Naţional.

Conversia energiei cinetice a vântului în energie electrică se realizează în

următoarele etape: extragerea, conversia şi consumul.

În prima etapă, cea de extragere, palele rotorului turbinelor eoliene sunt puse

în mişcare datorită energiei cinetice eoliene.

În a doua etapă, cea de conversie, energia cinetică a vântului este

transformată în energie mecanică prin intermediul rotorului turbinei eoliene. Această

formă de energie este convertită în energie electrică prin intermediul generatorului

electric.

În etapa a treia, cea de consum, se alimentează consumatorii cu energie

electrică.

Cantitatea anuală de energie electrică produsă de cele 22 turbine eoliene va fi

de circa 132977 MWh pentru o eficienţă medie de 30%.

Turbinele eoliene intră în funcţiune automat sau se opresc, urmând proceduri

de comandă automată care ţin seamă de viteza vântului.



24

Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a

acestora

În perioada de construcţie a parcului eolian se utilizează materii prime pentru:

• realizarea fundaţiilor turbinelor eoliene;

• amenajarea drumurilor de exploatare agricolă existente şi realizarea de noi

drumuri de acces;

• amplasarea reţelei de cabluri electrice subterane;

Alimentarea cu energie electrică a platformei pe care va fi amplasată

organizarea de şantier a constructorului se va face printr-un racord la reţeaua

electrică existentă sau la grupul electrogen propriu.

Totodată, se utilizează motorină pentru vehicule şi pentru utilajele folosite la

lucrări de construcţii şi montaj.

Pentru construirea fundaţiei fiecărei turbine eoliene, vor fi necesare cantităţi de

beton de cel puţin 500 m3 şi 35 – 40 tone de oţel.

Pentru funcţionarea unei turbine eoliene, nu se utilizează materii prime.

Atunci când este necesar, se înlocuiesc uleiurile de la unele echipamente şi

instalaţii.

În perioada de exploatare a parcului eolian, nu este necesar să se consume

decât energie electrică pentru asigurarea cerinţelor procesului de producţie.

Se mai adaugă, atunci când este cazul, carburanţi pentru vehicule de

transport şi utilaje necesare în activităţile de întreţinere şi reparaţii.

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Racordarea la reţeaua de transport al energiei electrice

Energia electrică produsă de reţeaua de turbine eoliene, amplasate într-o

configuraţie avantajoasă pentru valorificarea potenţialului eolian al zonei, va fi livrată

Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN).



25

Racordarea se va face prin instalaţii de trasformare şi transport al energiei

electrice:

• Linii electrice subterane (LES) de medie tensiune (30 kV), utilizate pentru

conectarea fiecărei turbine eoliene la staţia de transformare SS2, de

30/110kV. Aceste cabluri vor fi pozate subteran în perimetrul parcului eolian.

• Staţia electrică de transformare SS2 30/110 kV. Prin intermediul

echipamentelor de transformare tensiunea este ridicată de la valoarea de

30kV la valoarea de 110 kV.

• Linia electrică aeriană (LEA) de înaltă tensiune (110kV), utilizată pentru

conectarea staţiei SS2 cu staţia terminală principală;

• Staţia de transformare principală de la Stupina, de 110/400kV.

Această soluţie de racordare va prelua energia electrică produsă de mai multe

parcuri eoliene propuse a fi realizate în zonele învecinate.

Conform ordinului ANRE nr.51/2009 pentru aprobarea normei tehnice „Condiţii

tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice

eoliene”, parcurile eoliene cu o putere instalată mai mare de 10 MW se vor considera

grup dispecerizabil.

Racordarea la sistemul de alimentare cu apă

Apa necesară în perioada de construcţie va fi asigurată cu cisterne auto.

Întrucât funcţionarea parcului eolian nu necesită apă tehnologică, nu va fi

necesară racordarea la sistemul de alimentare cu apă.

Racordarea la reţeaua de canalizare

În perioada de funcţionare, în cadrul parcului eolian nu se utilizează apă şi nu

sunt ape uzate care să fie evacuate. Ca urmare, nu este necesară racordarea la

reţeaua de canalizare.



26

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

execuţia investiţiei

La finalul perioadei de construcţie vehiculele şi utilajele folosite vor fi retrase

de pe amplasament.

Platforma organizării de şantier va fi dezafectată, iar terenul va fi refăcut

pentru folosinţa anterioară.

Deşeurile generate vor fi eliminate de pe amplasament şi transportate de o

firmă autorizată către un depozit conform.

Suprafeţele de teren ocupate de turbinele eoliene, de reţeaua de drumuri

interne sunt reduse în raport cu suprafaţa totală a parcului. În timpul şi la finalul

lucrărilor de construcţie-montaj, pe suprafeţele din vecinătate se vor practica în

continuare activităţi cu specific agricol.

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Căile principale de acces spre amplasamentul parcului eolian SL sunt DJ225

pe sectorul dintre Târguşor şi Mireasa şi drumuri de exploatare agricolă.

Transportul în siguranţă al componentelor turbinelor eoliene necesită

amenajarea unor drumuri existente, precum şi construcţia de noi drumuri în

amplasament.

Reţeaua de drumuri propusă este prezentată în Anexe.

Alegerea tehnologiei corespunzătoare pentru realizarea drumurilor de acces

depinde de caracteristicile solului existent în amplasamentul parcului eolian.

Studiul geotehnic realizat pentru amplasament va contribui la alegerea soluţiei

optime.

Lăţimea drumurilor de acces este de 6 m, la care se adaugă lăţimea rigolelor

necesare pentru preluarea şi direcţionarea apelor pluviale.

În perioada de construcţie căile de acces sunt necesare pentru transportul

componentelor turbinelor, al materialelor de construcţie şi al echipamentelor staţiilor

de transformare.



27

În perioada de funcţionare a parcului eolian drumurile interne sunt necesare

pentru a permite accesul la fiecare turbină în timpul operaţiilor de întreţinere şi

reparaţii.

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare

În perioada de construcţie a parcului eolian se vor folosi agregate (nisip,

pietriş) precum şi apă pentru realizarea elementelor proiectului descrise anterior.

Funcţionarea turbinelor eoliene este condiţionată de viteza vântului.

Amplasamentul ales pentru viitorul parc eolian este caracterizat printr-un potenţial

eolian ridicat, favorabil funcţionării instalaţiilor eoliene.

Vântul reprezintă o sursă curată şi regenerabilă de energie.

Metode folosite în construcţie

Tehnologia de realizare a parcului eolian cuprinde:

• lucrări de amenajare a drumurilor de acces şi a drumurilor interne

• excavări pentru platformele turbinelor eoliene

• realizarea armăturilor şi montarea elementelor metalice de susţinere la platformele turbinelor

• realizarea platformelor de beton pentru turbine şi transformatoare

• lucrări pentru montarea turbinelor eoliene

• montarea transformatoarelor

• săparea şanţurilor şi amplasarea liniilor electrice subterane

• lucrări de refacere a terenului în zonele folosite temporar pentru construcţia parcului eolian.

Drumurile vor fi amenajate astfel încât să poată susţine vehiculele de transport greu şi componentele turbinelor eoliene.

Excavările sunt limitate la aria platformei fiecărei turbine şi la şanţuri înguste pentru cablurile electrice, fiind necesare utilaje de dimensiuni obişnuite.

Realizarea armăturilor la platforme presupune lucrări de sudură.

Dacă va fi necesar, vor fi realizate lucrări de consolidare a terenului la platforme.



28

Betonul este transportat în amplasamente şi turnat folosind utilaje obişnuite pe şantierele de construcţii.

Montarea turbinelor eoliene necesită macarale cu capacitate foarte mare pentru ridicarea la înăţimi de peste 100 m a componentelor grele ale fiecărei turbine eoliene: segmentele turnului de susţinere, nacela, rotorul.

În faza de montare a turbinelor, sunt transportate şi montate mai întâi macaralele de mari dimensiuni necesare.

Liniile electrice urmează să fie realizate conform standardelor aplicate în mod obişnuit.

Lucrările de refacere a terenului ocupat temporar în interiorul parcului eolian cuprind:

• curăţarea terenului de materiale, deşeuri, reziduuri

• transportul resturilor de materiale şi al deşeurilor în afara amplasamentului, la locurile de depozitare stabilite

• nivelarea terenului.

La încheierea tuturor lucrărilor pentru care este utilizată organizarea de şantier, se procedează la:

• retragerea macaralelor, a autovehiculelor de transport şi a celorlalte utilaje

• dezafectarea organizării de şantier

• refacerea terenului ocupat temporar, astfel încât să fie pregătit pentru utilizarea din perioada anterioară organizării de şantier.

Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară

Lucrările de realizare a parcului eolian parcurg următoarele faze:

A. pregătirea organizării de şantier

B. amenajarea drumurilor pentru transportul utilajelor şi al componentelor până la locaţiile turbinelor eoliene

C. construirea platformelor de beton pentru turbine şi transformatoare

D. montarea turbinelor eoliene şi a transformatoarelor

E. amplasarea liniilor electrice subterane interne care fac legătura de la turbine la staţiile electrice

F. refacerea zonelor din interiorul parcului folosite temporar pentru construcţia componentelor parcului eolian



29

G. dezafectarea organizării de şantier şi refacerea zonei respective.

Intervalele de timp pentru construirea platformelor de beton pentru turbinele eoliene includ durata necesară pentru întărirea betonului.

Montarea turbinelor eoliene presupune transport şi manevrare de echipamente foarte grele, cu solicitări mari ale capacităţii portante a terenului şi se efectuează în perioade fără precipitaţii.

În cadrul lucrărilor menţionate, se realizează şi sistemul de comandă şi control pentru conducerea de la distanţă şi supravegherea funcţionării turbinelor eoliene.

Durata lucrărilor de realizare a parcului eolian este estimată de până la 2 ani.

Durata de exploatare a turbinelor eoliene este de circa 25 de ani.

La încheierea duratei de exploatare, se va decide dacă turbinele eoliene vor fi înlocuite pentru a continua producerea energiei electrice, sau dacă ele vor fi demontate.

Dacă se va decide dezafectarea parcului eolian, vor fi executate următoarele lucrări:

• demontarea turbinelor eoliene şi a instalaţiilor parcului eolian şi dezafectarea staţiilor electrice şi a liniilor electrice

• înlăturarea platformelor şi construcţiilor

• transportarea tuturor componentelor şi deşeurilor în afara parcului eolian

• refacerea terenului astfel încât să fie pregătit pentru utilizarea din perioada anterioară realizării parcului eolian.

Dacă se va decide continuarea producerii energiei electrice, vor fi necesare

următoarele lucrări:

• verificarea tehnică a turbinelor eoliene şi a instalaţiilor parcului eolian, precum şi a staţiilor electrice şi a liniilor electrice

• verificarea tehnică a platformelor pe care sunt instalate turbinele şi a construcţiilor

• consultarea proiectanţilor şi modernizarea turbinelor, componentelor, sistemelor, sau refacerea construcţiilor, după caz.

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Proiectul se încadrează într-un ansamblu de reţele de turbine eoliene, prevăzut în următoarele proiecte propuse:

• Amplasare reţele centrale eoliene – Reţeaua TG



30

• Amplasare reţele centrale eoliene – Reţeaua TG-2

• Amplasare reţele centrale eoliene – Reţeaua DBE

• Amplasare reţele centrale eoliene – Reţeaua DBE-2

• Amplasare reţele centrale eoliene – Reţeaua DBW

• Amplasare reţele centrale eoliene – Reţeaua NB

• Amplasare reţele centrale eoliene – Reţeaua SL.

Acestea vor utiliza două staţii electrice propuse:

• Staţia electrică de 110 / 30 kV Târguşor 1 (SS2), propusă în extravilanul comunei Nicolae Bălcescu

• Staţia electrică de 110 / 30 kV Tîrguşor 2 (SS1), propusă în extravilanul comunei Tîrguşor

conectate între ele printr-o linie electrică aeriană de 110 kV.

Totodată, urmează să fie construite o staţie electrică de 110 / 400 kV la Stupina şi linia electrică de la Staţia electrică Târguşor 1 până la aceasta, pentru livrarea energiei către Sistemul Electroenergetic Naţional.

Construirea Staţiei electrice Târguşor 1 este un proiect separat, pentru care Primăria comunei Nicolae Bălcescu a emis Certificatul de urbanism nr. 68 din 23.11.2010.

Construirea Staţiei electrice de 110 / 30 kV Tîrguşor 2 este un proiect separat, pentru care APM Constanţa a emis Decizia etapei de încadrare nr. 10239RP/12.11.2010, stabilind că proiectul referitor la această staţie electrică nu se supune evaluării impactului asupra mediului.

Construirea Staţiei electrice de 110 / 400 kV în localitatea Stupina, comuna Crucea este un proiect separat, pentru care APM Constanţa a emis Decizia etapei de încadrare nr. 10238RP/12.11.2010, stabilind că proiectul referitor la această staţie electrică nu se supune evaluării impactului asupra mediului.



31

Reţeaua de centrale eoliene SL (indicată de săgeată), prezentată împreună cu alte

proiecte



32

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

În vederea realizării proiectului, titularul a luat in considerare alternative de

amplasare, alternative tehnologice de producere a energiei electrice şi alternative

privind modul de încadrare în Sistemul Electroenergetic Naţional.

Pentru alegerea unor amplasamente ale turbinelor eoliene cu un potenţial

energetic eolian optim sunt necesare informaţii detaliate referitoare, în primul rând, la

structura şi intensitatea vântului, dar şi la condiţiile climatice, particularităţile de relief,

accesul şi interferenţa cu mediul.

Criteriile recomandate pentru alegerea unor amplasamente optime pentru

instalaţiile eoliene sunt următoarele:

§ potenţialul energetic eolian:

- viteza medie anuală cât mai mare;

- durata anuală a vitezelor în gama de funcţionare a turbinei

eoliene cât mai ridicată.

§ structura vântului:

- direcţia vântului să nu prezinte variaţii mari în perioade

scurte de timp;

- spectrul de frecvenţă al rafalelor să fie limitat la frecvente cât

mai mici;

- turbulenţa atmosferică să fie cât mai scăzută;

- variaţia pe verticală a vitezei vântului să fie cât mai mică.

§ morfologia reliefului:

- sunt recomandate formele de relief cât mai puţin accidentate

ca dealurile cu pante line şi forme rotunjite, câmpia

deschisă, plajele deschise ale litoralului, platouri şi câmpii

înalte, văi lungi paralele cu direcţia vânturilor dominante.

§ rugozitatea terenului:

- rugozitatea terenului cât mai mică;



33

- vegetaţie cât mai maruntă şi uniformă;

- lipsa obstacolelor naturale: copaci înalţi, denivelări locale

pronunţate;

- lipsa obstacolelor artificiale: clădiri înalte, depozite, turnuri,

ziduri etc.; se vor evita în general zonele urbane;

§ distanţa faţă de reţea:

- se va urmări apropierea de reţea.

§ existenţa căilor de acces:

- la turbinele eoliene de mare putere accesul la locul de

instalare va fi asigurat pentru mijloacele tehnice de instalare

şi deservire.

§ spaţii de protecţie şi siguranţă:

- la toate instalaţiile eoliene, dar mai ales la cele de mare

putere se vor asigura spaţii de protecţie şi de siguranţă.

Luând în considerare criteriile enumerate, s-a optat pentru varianta finală a

amplasamentului parcului eolian prezentat în Anexe.

Din punct de vedere al echipării cu turbine eoliene, au fost studiate mai multe

variante tehnologice disponibile: GAMESA G87, GAMESA G90 şi SIEMENS SWT-

2.3-101.

Caracteristicile tehnice ale celor trei tipuri de turbine eoliene sunt prezentate în

tabel.

Caracteristică Turbină GAMESA

G87-2.0 MW

Turbină GAMESA

G90-2.0 MW

Turbină SIEMENS

SWT-2.3-101 Puterea instalată 2000 kW 2000 kW 2300 kW Înălţimea turnului de susţinere 100 m 100 m 100 m Diametrul rotorului 87 m 90 m 101 m Numărul de pale 3 3 3 Viteza vântului la care porneşte turbina

4 m/s 3 m/s 4 m/s



34

Viteza vântului la care este oprită turbina

25 m/s 21 m/s 25 m/s

Durata de exploatare 25 ani 25 ani 25 ani

Se constată că turbinele de tip SIEMENS SWT-2.3-101 produc mai multă

energie electrică şi funcţionează într-un interval ceva mai larg de viteze ale vântului,

în condiţiile unor caracteristici constructive în general asemănătoare.

Turbinele eoliene propuse pentru acest proiect sunt fabricate prin cele mai noi

tehnologii din domeniu, sunt certificate conform cu standardele internaţionale pentru

asigurarea unui nivel înalt de securitate şi au implementată o strategie de comandă şi

control pentru maximizarea producţiei de energie electrică pentru un domeniu al

vitezei vântului mai larg.

În ceea ce priveste încadrarea reţelei de turbine energetice eoliene în SEN au

fost studiate următoarele variante:

§ Varianta A: colectarea energiei electrice produsă de întregul proiect prin

cabluri electrice de medie tensiune (20 kV), pozate subteran şi transmisă către 2

staţii de transformare 20/110 kV. Aceste 2 staţii de transformare vor fi conectate

prin cabluri de înaltă tensiune (110 kV), pozate subteran, la o staţie electrică de

conexiuni. Linia electrică aeriană de înaltă tensiune (110 kV) va conecta staţia

electrică de conexiuni cu staţia electrică terminală 110/400 kV.

§ Varianta B: colectarea energiei electrice produsă de întregul proiect prin

cabluri electrice de medie tensiune (30 kV), pozate subteran şi transmisă către 2

staţii de transformare 30/110 kV. Energia colectată la nivelul staţiei secundare

SS1 30/110 kV aflată în partea de est a amplasamentului este transmisă prin

intermediul unei linii electrice aeriene de înaltă tensiune (110 kV) către staţia

electrică secundară SS2 30/110 kV aflată în partea de vest a amplasamentului.

Linia electrică aeriană de înaltă tensiune (110 kV) dublu circuit va conecta staţia

electrica de transformare SS2 cu staţia electrică terminală 110/400 kV.

Se consideră că varianta B este mai rentabilă din punct de vedere economic.



35

Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului

Ca urmare a realizării ansamblului de turbine energetice eoliene vor exista în

zonă noi linii de transport al energiei electrice şi staţii de transformare.

Alte autorizaţii cerute de titular pentru proiect

Titularul proiectului deţine următoarele avize/autorizaţii:

• Certificat de urbanism 342/16.10.2009 emis de Consiliul Judeţean Constanţa;

• Certificat de urbanism 11/10.11.2010 emis de Primăria Comunei Siliştea Judeţul Constanţa;

• Aviz 98/15955/07.12.2009 emis de RAJA;

• Aviz 9041626/23.10.2009 emis de ENEL DISTRIBUŢIE DOBROGEA;

• Aviz 9758RP/27.01.2010 emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa pentru Planul Urbanistic Zonal „Amplasare reţele centrale eoliene – Reţeaua SL”;

• Aviz 11535R/23.11.2009 emis de Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa;

• Aviz D/996/20.07.2010 emis de Ministerul Apărării Naţionale;

• Aviz 1111179/1/14.06.2010 emis de MAI

• Aviz 60055/10.06.2010 emis de SRI

• Aviz 670/02.03.2010 emis de ANIF Sucursala Teritorială Dobrogea;

• Aviz 37/06.01.2010 emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Constanţa (DJCCPCN);

• Aviz 10289/400/28.05.2010 emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română;

• Aviz 936/14.04.2010 emis de TRANSGAZ;

• Aviz 1529/2009 emis de ROMTELECOM

• Aviz 8689/20.11.2009 emis de TRANSELECTRICA.



36

III.6. Localizarea proiectului

Amplasamentul proiectului se află în extravilanul comunelor Siliştea şi

Târguşor din judeţul Constanţa şi este la distanţă mare de graniţe.

Localităţile cele mai apropiate de amplasamentul parcului eolian sunt:

§ Mireasa situată în nord

§ Târguşor situată în est.

Teren pe care urmează să fie amplasate turbine eoliene

Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia

Terenul pe care se propune amplasarea reţelei de turbine eoliene este teren

agricol arabil şi teren cu destinaţie specială – căi de comunicaţie rutieră (drum de

exploatare).



37

La finalul lucrărilor de construcţie-montaj, pe suprafeţele neocupate se vor

practica în continuare activităţi cu specific agricol.

Politici de zonare şi de folosire a terenului

Pentru zona aflată în studiu în vederea amplasării obiectivului Reţeaua SL, nu

au fost menţionate direcţii de dezvoltare speciale, fiind terenuri extravilane. Nu au

fost prevăzute lucrări majore de echipare edilitară, de dezvoltare a structurii

drumurilor sau alte operaţiuni economice cu efect în plan urbanistic.

Dezvoltarea economică poate fi marcată favorabil prin oferta de locuri de

muncă pe perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie, prin apariţia unor investiţii

noi atrase de prezenţa dotărilor.

Investiţia va contribui la dezvoltarea economică a zonei.

Arealele sensibile

La nord şi la nord – est de amplasamentul reţelei de centrale eoliene se află

situl de importanţă comunitară ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia şi aria de protecţie

specială avifaunistică ROSPA0019 Cheile Dobrogei.

Aceste arii naturale protejate sunt reprezentate pe planşa din Anexe.

Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare

Pentru acest proiect au fost luate în considerare mai multe variante cu privire

la amplasamentele turbinelor eoliene.

Fiind luate în considerare diferite aspecte, aşa cum s-a menţionat mai sus, au

rezultat multe variante de amplasare, iar configuraţia adoptată este flexibilă.

În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului

Constanţa, titularul proiectului a fost de acord să realizeze modificările sugerate, în

scopul protejării biodiversităţii din ariile naturale protejate învecinate.



38

III.7. Caracteristicile impactului potenţial

Caracteristicile impactului potenţial decurg din activităţile de construcţie şi din

modul de funcţionare a parcului eolian.

Se poate considera că impactul în perioada de construcţie este pe termen

scurt, cel din perioada de funcţionare este pe termen lung, iar în intervalul de

dezafectare este pe termen scurt.

Proiectul propus nu are impact transfrontieră.

Caracteristicile impactului potenţial asupra populaţiei şi sănătăţii umane

Comuna Târguşor, alcătuită din localităţile Mireasa şi Târguşor, avea 1670

locuitori în anul 2006.

Comuna Siliştea, alcătuită din localităţile Siliştea şi Ţepeş Vodă, avea 1403

locuitori în anul 2001.

Impact direct asupra locuitorilor poate apărea numai în caz de accident în

timpul transportului sau manevrării componentelor foarte mari şi grele ale turbinelor

eoliene (segmentele turnului de susţinere, rotorul, palele, nacela).

Totodată poate apărea impact direct cauzat de căderea unor componente

dacă are loc un cutremur puternic. Stabilitatea şi integritatea turbinelor eoliene

trebuie să fie asigurate de către proiectanţi.

Activităţile de construcţie-montaj se vor desfăşura in extravilanul localităţilor.

Pentru prevenirea poluării apei în perioada de construcţie, se iau măsuri de

prevenire a unor eventuale accidente şi măsuri de reducere a poluării în cazul

producerii accidentelor cu risc pentru calitatea apei.

Pentru reducerea efectelor negative asupra populaţiei şi sănătăţii umane,

lucrătorii vor fi informaţi şi instruiţi cu privire la respectarea regulilor privind protecţia

calităţii apelor şi prevenirea accidentelor.

În etapa de operare a centralei electrice eoliene nu se va utiliza apă, prin

urmare funcţionarea turbinelor eoliene nu are impact negativ asupra factorului de

mediu apă.



39

Efecte negative asupra apelor s-ar putea produce doar în caz de scurgeri

accidentale de ulei sau carburanţi pe sol, dar se vor lua măsuri de prevenire a

poluării.

Funcţionarea utilajelor şi vehiculelor utilizate pentru activităţi de transport,

construcţie şi montaj va genera o serie de poluanţi specifici arderii motorinei. Se vor

lua măsuri de prevenire şi reducere a poluării aerului, măsuri ce vor fi respectate pe

întreaga perioada de construcţie.

În perioada de exploatare, funcţionarea turbinelor eoliene nu produce emisii

de poluanţi în aer.

Proiectul de parc eolian contribuie la diminuarea cantităţilor de gaze cu efect

de seră emise în atmosferă prin faptul că produce energie electrică dintr-o sursă ce

nu arde combustibili fosili.

Zgomotul va proveni de la vehicule grele utilizate pentru transportul

componentelor şi al materialelor de construcţie pe drumurile publice şi va apărea în

lungul drumurilor care străbat localităţile aflate pe rutele de transport. Impactul va fi

pe termen scurt. Conducătorii auto vor avea obligaţia să respecte vitezele legale de

circulaţie, în mod deosebit când tranzitează zonele rezidenţiale.

Zgomotul emis de utilajele şi vehiculele folosite pe şantier pentru activităţi de

construcţie-montaj se diminuează pe măsura creşterii distanţei faţă de sursă.

Zgomotul din perioada de construcţie poate avea un impact pe termen scurt.

Activităţile de şantier se vor desfăşura în perioada normală de lucru, în afara

orelor de odihnă 20,00-7,00.

În perioada de funcţionare, zgomotul va proveni de la turbinele eoliene. Nivelul

zgomotului va fi variabil, în funcţie de viteza de rotaţie, care depinde de viteza

vântului în diverse intervale de timp. Cu cât viteza vântului este mai mare cu atât

nivelul de zgomot generat de turbine va fi mai puternic.

Puterea acustică a turbinelor eoliene foarte mari depăşeşte 100 dB(A).

Nivelul zgomotului la sol şi spre zonele învecinate va fi variabil, cu valori mai

mici decât la sursă.



40

Atenuarea naturală a zgomotului depinde mai ales de distanţele dintre sursă şi

receptori.

Umbrirea, umbrirea intermitentă şi sclipirea datorate acţiunii luminii soarelui

asupra turnului şi palelor turbinelor eoliene sunt fenomene specifice etapei de

operare a centralei electrice eoliene şi pot avea impact asupra unei comunităţi sau a

unei căi rutiere aflate în apropiere.

Conform specificaţiilor producătorului turbinelor eoliene, suprafaţa turnului de

susţinere şi a palelor prezintă proprietatea de a atenua strălucirea solară.

Proiectul de parc eolian prezintă impact pozitiv pentru localnici prin crearea de

locuri de muncă pe durata perioadei de construcţie.

Contractele încheiate cu proprietarii terenurilor vor contribui la veniturile

acestora.

Realizarea unei activităţi economice profitabile pe teritoriul localităţii va

contribui la creşterea veniturilor la bugetul local, precum şi la bugetul naţional.

În acest mod, proiectul va contribui la dezvoltarea economică şi socială în

zonă.

Producţia de energie electrică va contribui la acoperirea cerinţelor

consumatorilor, prin intermediul operatorului regional al reţelei de distribuţie a

energiei electrice.

Utilizarea energiei eoliene va sprijini eforturile la nivel global de evitare a

creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de diminuare a acestora într-o

perspectivă mai lungă.

Protecţia lucrătorilor va fi realizată prin aplicarea măsurilor generale de

protecţia muncii şi prin măsuri specifice.

Măsurile de protecţia muncii vor fi aplicate şi în timpul lucrărilor de întreţinere

şi reparaţii.

În perioada de dezafectare, impactul va fi asemănător cu cel din perioada de

construcţie a parcului eolian.



41

Caracteristicile impactului potenţial asupra faunei şi florei

Ecosistemele terestre sunt caracterizate prin floră şi faună caracteristice

regiunii de tip stepic şi terenurilor agricole.

În amplasamentele analizate nu sunt zone împădurite.

În perioada de construcţie a parcului eolian se va îndepărta vegetaţia

existentă din zonele unde au loc activităţi de excavare.

Creşterea prezenţei oamenilor în zona amplasamentului va fi temporară, doar

pe perioada de construcţie.

După perioada de construcţie, se va reveni la condiţiile de teren iniţiale pe

toate suprafeţele ocupate temporar.

Impactul direct al generatoarelor eoliene asupra ariilor protejate va fi prevenit

prin evitarea amplasării lor în asemenea arii.

După intrarea în funcţiune a generatoarelor eoliene, se va urmări impactul

asupra păsărilor pentru a obţine evaluări specifice pentru amplasament şi în

vecinătate şi pentru a stabili măsuri suplimentare de diminuare a impactului dacă se

va dovedi necesar.

Exploatarea unui parc eolian nu necesită un număr mare de angajaţi pe

amplasament care să deranjeze fauna existentă în zonă.

După punerea în funcţiune a turbinelor eoliene nivelul de zgomot pe

amplasament va fi mai ridicat. Vor fi necesare activităţi de monitorizare a zgomotului.

Pentru a semnala prezenţa turbinelor eoliene ca obstacole, sunt prevăzute

lumini care să fie instalate pe acestea.

Caracteristicile impactului potenţial asupra solului

Investigaţiile geotehnice, reprezentate prin foraje geotehnice realizate în zona

comunei Nicolae Bălcescu, au evidenţiat o succesiune geolitologică după cum

urmează:

-un strat de sol vegetal cu o grosime de 0,30 m,



42

-în unele foraje, un strat de umplutură din praf argilos cu moloz, pietriş şi

fragmente de cărămizi, îndesată, cu grosimi de 0,50 – 0,80 m,

-un strat de praf argilos, loessoid, cafeniu-deschis, plastic vârtos, sensibil la

umezire, cu grosimi cuprinse între 5,50 – 7,20 m

Impactul asupra solului constă în ocuparea unor arii de către platformele

turbinelor eoliene şi de către drumurile necesare pentru deplasarea până la turbine.

Pe suprafaţa ocupată de organizarea de şantier, impactul este temporar, pe

durata activităţilor de construire a parcului eolian. Apoi, vor fi aplicate măsuri de

refacere pentru ca suprafaţa respectivă să poată reveni la folosinţa anterioară.

În perioada de construcţie a parcului eolian poluarea solului şi a subsolului s-

ar putea produce în caz de scurgeri accidentale de carburanţi şi uleiuri de la

vehiculele şi utilajele de construcţie folosite.

Impactul deşeurilor rezultate în urma activităţilor desfăşurate poate fi prevenit

prin colectare în sistem selectiv, urmând a fi valorificate sau eliminate de pe

amplasament de către operatorii economici autorizaţi.

În proiect vor exista măsuri pentru prevenirea scurgerilor accidentale de uleiuri

pe sol.

Deşeurile rezultate în urma activităţilor de întreţinere a parcului eolian nu vor fi

depozitate pe sol. Acestea vor fi colectate în recipiente speciale şi eliminate de pe

amplasament.

Caracteristicile impactului potenţial asupra folosinţelor

Terenul neocupat de turbinele eoliene şi de drumuri îşi va păstra folosinţa

existentă.

Caracteristicile impactului potenţial asupra bunurilor materiale

Pentru suprafeţele de teren pe care le va ocupa, parcul eolian va produce

energie electrică, valorificând ariile respective în toate anotimpurile.



43

Caracteristicile impactului potenţial asupra calităţii şi regimului cantitativ al

apei

În perimetrul parcului eolian nu există corpuri de apă de suprafaţă.

Acviferul freatic constituie sursa principală de alimentare cu apă a majorităţii

localităţilor din Dobrogea Centrală.

Vor fi luate măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea scurgerilor accidentale care

ar putea polua apa subterană.

La organizarea de şantier, se va evita scurgerea de ape uzate pe sol, acestea

fiind evacuate din zona respectivă.

În etapa de operare a centralei electrice eoliene nu se va utiliza apă, prin

urmare funcţionarea turbinelor eoliene nu au impact negativ asupra factorului de

mediu apă.

Efecte negative asupra apelor s-ar putea produce doar în caz de scurgeri

accidentale de ulei sau carburanţi pe sol, dar în proiect vor exista măsuri de

prevenire a poluării.

Caracteristicile impactului potenţial asupra calităţii aerului şi asupra climei

În perioada de construcţie, impactul proiectului asupra aerului constă în

generarea de poluanţi atmosferici de către sursele următoare :

§ vehicule rutiere pentru transportul componentelor turbinelor eoliene, al

echipamentelor staţiei interne de transformare, al materialelor de

construcţie;

§ utilaje şi vehicule pentru diferite activităţi de construcţie-montaj;

§ manipularea materialelor de construcţie aflate sub formă de pulberi.

Vor fi luate măsuri pentru limitarea emisiilor.

Funcţionarea unei turbine eoliene nu produce emisii de poluanţi în aer.

Proiectul de parc eolian contribuie la diminuarea cantităţilor de gaze cu efect

de seră emise în atmosferă prin faptul că produce energie electrică dintr-o sursă ce

nu arde combustibili fosili.



44

În acest mod, proiectul are o contribuţie pozitivă, de diminuare a schimbărilor

climatice prognozate.

Caracteristicile impactului potenţial asupra zgomotelor şi vibraţiilor

În perioada de construcţie a parcului eolian, vehiculele şi utilajele folosite

pentru transport şi în activităţile de şantier vor avea impact asupra zgomotului.

Zgomotul generat de utilajele de construcţie şi vehicule va fi temporar.

În perioada de funcţionare, nivelul de zgomot va fi sporit datorită mişcării unor

componente ale turbinelor eoliene (rotorul cu palele sale, precum şi diferite

angrenaje).

Puterea acustică de la funcţionarea unei turbine mari depăşeşte 100 dB(A).

Nivelul zgomotului va fi variabil, în funcţie de viteza vântului. Nivelul

zgomotului la sol şi spre zonele învecinate va fi variabil, cu valori mai mici decât la

sursă.

Atenuarea naturală a zgomotului depinde mai ales de distanţă. De aceea,

principala măsură pentru a obţine un impact diminuat este alegerea amplasamentului

parcului eolian la distanţă suficientă faţă de localităţile învecinate.

Totodată, monitorizarea zgomotului după intrarea în exploatare a parcului

eolian poate aduce elemente utile pentru reducerea impactului.

În Notificarea emisă de DSPJ Constanţa, este introdusă o clauză care cere să

se asigure normele de zgomot pentru locuinţele din localitatea vecină.

Caracteristicile impactului potenţial asupra peisajului şi mediului vizual

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme,

precum şi şanţuri şi pământ de la lucrările de excavaţii, utilajele necesare,

componente aduse pentru a fi montate, diverse materiale.

Generatoarele eoliene vor schimba aspectul vizual al peisajului spre orizont. În

timp, este de aşteptat acomodarea oamenilor cu noul peisaj.



45

Se va urmări limitarea efectului generatoarelor eoliene asupra peisajului, prin

adoptarea culorii gri deschis, mată.

Caracteristicile impactului potenţial asupra patrimoniului istoric şi cultural

Vestigii arheologice se află în localităţile Târguşor şi Gălbiori, precum şi la

distanţe mai mari spre est de parcul eolian.

În cursul efectuării săpăturilor pentru amenajarea drumurilor de acces, pentru

realizarea fundaţiilor turbinelor eoliene şi staţiei de transformare sau pentru

realizarea reţelei de cabluri subterane ar putea fi întâlnite alte vestigii arheologice. În

aceste cazuri vor fi urmate procedurile legale.

În perioada de funcţionare, nu sunt de aşteptat efecte asupra obiectivelor de

patrimoniu.



46

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

IV.1. Protecţia calităţii apelor

Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

Sursele de poluare a apei asociate perioadelor de construcţie şi dezafectare a

parcului eolian sunt:

§ Activităţile igienico-sanitare ale personalului.

§ Întreţinerea şi igienizarea spaţiilor administrative aferente organizării de

şantier.

Apele uzate vor fi transportate de către o firmă specializată la cea mai

apropiată staţie de epurare sau vor fi deversate în reţeaua de canalizare locală.

Funcţionarea turbinelor eoliene nu necesită apă tehnologică, ca urmare nu vor

rezulta ape uzate.

Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

În perioada de construcţie, pentru apele uzate rezultate din întreţinerea şi

igienienizarea spaţiilor administrative se poate utiliza o microstaţie de preepurare.

Proiectarea microstaţiei se va face de către o firmă specializată. Apa preepurată va fi

deversată în cea mai apropiată staţie de epurare.

Valorile indicatorilor şi parametrilor de calitate ai apei preepurate vor respecta

limitele prevăzute în Normativul NTPA 002/2005 privind condiţiile de evacuare a

apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare.



47

IV.2. Protecţia aerului

Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi emişi

În perioada de construcţie a parcului eolian sursele de poluanţi atmosferici

sunt reprezentate de:

§ vehicule rutiere utilizate pentru transportul componentelor

turbinelor eoliene, al altor echipamente, al materialelor de construcţie şi

montaj;

§ utilaje pentru diferite activităţi de construcţie-montaj;

§ manipularea materialelor de construcţie aflate sub formă de

pulberi.

Aceste surse nu sunt de tipul surselor industriale staţionare şi au emisii

temporare.

Poluanţii generaţi în atmosferă sunt cei specifici arderii motorinei precum şi

particule în suspensie cu un spectru dimensional larg.

Gazele de eşapament de la vehiculele şi utilajele acţionate de motoarele cu

ardere internă conţin:

§ oxizi de azot (NOx şi N2O);

§ oxizi de carbon (CO şi CO2);

§ compuşi organici volatili (metan şi compuşi non metanici);

§ metale grele (cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc);

§ poluanţi organici persistenţi.

În perioada de funcţionare a parcului eolian, nu sunt surse de emisii de

poluanţi chimici în aer.



48

Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

În scopul limitării emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la

motoarele autovehiculelor şi utilajelor, vor fi urmărite măsurile necesare pentru ca

acestea să fie verificate tehnic şi să funcţioneze cu parametrii normali.

IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Sursele de zgomot şi de vibraţii

În perioadele de construcţie şi dezafectare a parcului eolian, sursele de

zgomot şi vibraţii sunt reprezentate de vehiculele şi utilajele folosite pentru activităţi

de transport, construcţie, montaj şi dezafectare.

În perioada de funcţionare a parcului eolian sursele de zgomot şi vibraţii sunt

reprezentate de turbinele eoliene.

Potrivit Notificării emise de DSPJ Constanţa, se cere să se asigure normele de

zgomot pentru locuinţele din localitatea vecină.

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Vor fi utilizate vehicule şi utilaje aflate în stare bună de funcţionare, care

corespund cerinţelor de mediu privind emisiile acustice.

După punerea în exploatare a parcului eolian, se vor realiza activităţi de

monitorizare a zgomotului în mai multe zone.

IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor electromagnetice

Sursele de radiaţii electromagnetice

În perioada de exploatare a parcului eolian, liniile electrice subterane de medie

tensiune (30kV) pozate la adâncimea de 1,2 m vor genera câmp electromagnetic.

Valorile acestuia descresc rapid cu adâncimea de pozare a cablurilor.



49

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor electromagnetice

Echipamentele de transformare sunt proiectate astfel încât să nu se

depăşească valorile limită de expunere la câmpuri electromagnetice, prevăzute în

actele normative în vigoare.

Amplasamentul transformatoarelor se află în extravilanul localităţilor, într-o

zonă nelocuită.

Cablurile electrice de medie tensiune vor fi pozate la adâncimea de 1,2 m , în

zone nelocuite.

IV.5. Protecţia solului şi a subsolului

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

Proiectul nu conţine surse de poluare a solului.

În etapele de construcţie şi dezafectare a parcului eolian sursele de poluanţi

pentru sol, subsol şi ape freatice pot fi reprezentate de eventualele scurgeri

accidentale de combustibil şi/sau substanţe chimice folosite la utilajele şi vehiculele

prezente pe şantier.

În etapa de operare sursele potenţiale de poluare a solului, subsolului şi apei

freatice sunt:

§ scurgeri accidentale de uleiuri şi lubrifianţi existenţi în diferite

echipamente ale turbinelor eoliene;

§ scurgeri accidentale de ulei de la transformatoarele staţiei electrice de

transformare;

§ scurgeri accidentale de carburanţi şi/sau ulei de la vehiculele folosite

pentru întreţinerea parcului eolian.



50

Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului

Transformatoarele vor fi amplasate pe o platformă betonată, impermeabilă la

ulei de transformator. În momentul schimbării uleiului de transformator vor fi luate

toate măsurile necesare pentru a preveni scurgerea acestuia pe sol.

Se vor utiliza doar vehicule şi utilaje aflate în stare bună de funcţionare,

corespunzător cerinţelor din domeniul protecţiei mediului.

Periodic se vor realiza inspecţii şi operaţii de întreţinere a turbinelor eoliene.

Deşeurile generate pe amplasament vor fi colectate în sistem selectiv şi

transportate de o firmă specializată către un depozit conform.

IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Areale sensibile ar putea fi situl de importanţă comunitară ROSCI0215 Recifii

Jurasici Cheia şi aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0019 Cheile

Dobrogei, dacă activităţile proiectului ar fi efectuate într-o zonă mai extinsă.

Localizarea ROSCI0215 (zona haşurată) faţă de localităţile

Mireasa şi Târguşor



51

Localizarea ROSPA0019 (zona haşurată) faţă de localităţile

Mireasa şi Târguşor

Centrala eoliană cea mai apropiată de limita siturilor protejate RO SCI 0215 –

Recifii jurasici Cheia şi RO SPA 0019 – Cheile Dobrogei se află la 1350 m.

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

Activitaţile de construcţie nu se vor desfăşura în ariile protejate.

În proiect există măsuri de prevenire a impactului asupra calităţii aerului şi

nivelului de zgomot.

După intrarea în funcţiune a generatoarelor eoliene, se poate urmări impactul

asupra păsărilor pentru a obţine evaluări specifice pentru amplasament şi în

vecinătate şi pentru a stabili măsuri suplimentare de diminuare a impactului dacă se

va dovedi necesar.

IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Identificarea obiectivelor de interes public

Amplasamentul viitorului parc eolian se află în judeţul Constanţa, în extravilanul localităţilor Siliştea şi Târguşor.



52

Amplasamentul parcului eolian este traversat de o linie electrică aeriană de 20 kV paralelă cu şoseaua DJ225.

La nord-est şi est de amplasament şi în localitatea Târguşor se află vestigii

arheologice.

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi / sau de interes public

În perioada de construcţie, se vor lua măsuri de prevenire a căderii

accidentale a componentelor turbinelor în timpul transportului prin localităţi.

În perioada de exploatare, aşezările umane vor putea fi protejate prin

asigurarea unei distanţe suficiente pentru reducerea zgomotului produs de turbinele

eoliene.

IV.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate

Deşeurile rezultate în urma desfăşurării activităţilor de construcţie-montaj,

(codificate conform HG nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa 2) sunt

următoarele:

§ deşeuri din construcţii: cod 17

- pământ şi piatră rezultată din excavaţii, cod 17 05;

- deşeuri de materiale de construcţie, cod 17 01 rezultate din

eventuala rebutare a unor şarje de betoane dacă nu se respectă

graficele de lucru;

- deşeuri metalice, în cantităţi rezultate din montajul turnului de

susţinere a ansamblului de producere a energiei electrice din

potenţial eolian şi altor subansamble, din activitatea de

întreţinere a utilajelor de la organizarea de şantier cod 17 04;

§ deşeuri de ambalaje şi deşeuri asimilabile din comerţ: cod 15 şi cod 20



53

- deşeuri de hârtie şi carton de la ambalaje - cod 20 01 01/15 01

01 rezultate din activităţile de birou în cadrul organizării de

şantier;

- deşeuri de lemn de la ambalaje - cod 20 01 38/15 01 03

rezultate din activitatea curentă de pe şantier ;

- deşeuri de mase plastice de la ambalaje - cod 20 01 39/15 01 02

rezultate din activităţile de birou în cadrul organizării de şantier;

- alte tipuri de deşeuri în cantităţi nesemnificative, cod 20 01 şi 20

02.

§ deşeuri nespecificate în altă parte: cod 16

- deşeuri de la tehnologia de montare a echipamentelor electrice

şi cablurilor electrice - cod 16 02;

- deşeuri de la baterii şi acumulatori - cod16 06;

Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod

continuu.

Acivitatea de mentenanţă a unui parc eolian poate genera deşeuri din

întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice

rezultate din această activitate sunt:

§ uleiuri uzate;

§ degresanţi pentru întreţinerea echipamentelor;

§ piese de schimb (mai rar);

§ consumabile (filtre de aer şi ulei):

§ materiale textile de curăţat;

§ ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;

§ ambalajele materialelor consumabile.



54

Modul de gospodărire a deşeurilor

Surplusul de excavaţie constând în piatră sfărâmată şi eventual pământ

vegetal se va utiliza de către primărie pentru diferite lucrări de construcţii şi pietruirea

drumurilor; cantităţile rămase vor fi transportate şi depozitate în locurile indicate de

către autorităţile competente.

Pentru realizarea eficientă şi organizarea optimă a colectării şi transportului

deşeurilor şi materialelor reciclabile se va avea în vedere alegerea unui sistem

adecvat de colectare.

Se recomandă colectarea de tip selectiv, în recipiente speciale alese în funcţie

de tipurile şi cantităţile de deşeuri generate.

Transportul deşeurilor dintr-un loc în altul pe teritoriul României este supus

unei proceduri de reglementare şi control stabilite prin Hotărârea nr.1061/2008

privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.

Procedura de reglementare şi control al transportului de deşeuri se aplică

deşeurilor periculoase şi nepericuloase.

Transportul deşeurilor se va realiza numai de către operatorii economici care

deţin autorizaţie de mediu conform legislaţiei în vigoare pentru activităţile de

colectare/stocare temporară/tratare/valorificare/eliminare.

Ruta de transport al deşeurilor periculoase se stabileşte de către expeditor şi

transportator, avându-se în vedere pe cât posibil ocolirea oraşelor, şi se iau toate

măsurile necesare. Deşeurile periculoase care fac obiectul transportului trebuie să fie

ambalate şi etichetate corespunzător.

IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi / sau produse

Pentru funcţionarea utilajelor şi vehiculelor utilizate în perioada de construcţie

a parcului eolian se va folosi motorină. Se vor lua măsuri de prevenire a scurgerii

acestui combustibil pe sol.



55

La unele echipamente ale turbinelor eoliene şi la transformatoare vor fi

utilizate uleiuri şi lubrifianţi.

În cadrul activităţilor de exploatare a parcului eolian nu se produc substanţe

sau preparate chimice periculoase.

Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei

Se vor lua măsuri de prevenire a scurgerii motorinei pe sol. Periodic se vor

realiza verificări pentru prevenirea unor eventuale scurgeri de motorină.

Uleiurile folosite pentru diverse componente ale turbinelor eoliene precum şi

pentru transformatoare nu se vor stoca pe amplasament, fiind aduse cantităţile

necesare în funcţie de graficul lucrărilor de întreţinere.

Scurgerile de uleiuri şi lubrifianţi de la diverse echipamente sunt prevenite prin

sistemele de etanşare sau chiar dublă etanşare sau sunt reţinute în vase colectoare.

Transformatoarele vor fi amplasate pe o platforma betonată, impermeabilă la

ulei de transformator.



56

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

După intrarea în exploatare a parcului eolian, vor fi necesare activităţi de monitorizare a zgomotului în mai multe zone:

§ în apropierea generatoarelor eoliene

§ la limita parcului eolian

§ la limitele unor arii protejate învecinate

§ la limitele localităţilor din apropiere.

Alte activităţi de monitorizare pot avea ca obiect observarea păsărilor, în diferite zone:

§ în interiorul şi în vecinătatea parcurilor eoliene;

§ la limitele unor arii protejate învecinate.



57

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deşeurilor etc.)

Directiva IPPC

Prevederile Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării, cunoscută sub denumirea de Directiva IPPC, au fost transpuse în legislaţia

naţională prin OUG nr.152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al

poluării, aprobată prin Legea nr.84/2006.

Obiectivul Directivei 96/61/CE este realizarea unui sistem integrat pentru

prevenirea şi controlul poluării provenită de la activităţile specificate în Anexa I a

Directivei 96/61/CE. Această anexă nu menţionează proiecte de tipul celui prezentat

în acest memoriu.

Directiva SEVESO

Prevederile Directivei 96/82/CE privind controlul accidentelor majore în care

sunt implicate substante periculoase (SEVESO II) au fost transpuse în legislaţia

naţionala prin HG nr.804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă risc de

accident major in care sunt implicate substanţe periculoase, Ordinul nr.1084/2003

privind procedurile de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a

accidentelor majore in care sunt implicate substanţe periculoase si respectiv, a

accidentelor majore produse, etc.

Turbinele eoliene nu se încadrează în domeniul avut în vedere de HG

804/2007.

Directiva COV

Prevederile Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici

volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la



58

terminale la staţiile de distribuţie a carburanţilor, au fost transpuse în legislaţia

naţională prin HG 568/2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea

emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea,

descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină, modificată şi

completată prin HG 893/2005.

Proiectul nu intră sub incidenţa acestei directive.

Directiva LCP

Prevederile Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor de poluanţi în aer

proveniţi de la instalaţiile mari de ardere (Directiva LCP) au fost transpuse în

legislaţia naţională prin HG nr.440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea

emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere.

Proiectul nu intră în categoria instalaţiilor mari de ardere.

Directiva – Cadru Apă

Directiva – cadru privind apa a fost transpusă în legislaţia naţională prin legea

nr.310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996.

Implementarea proiectului se va face astfel încât să respecte prevederile din

Legea apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, prin realizarea

unui management corect al apelor uzate în perioada de construcţie şi prevenirea

scurgerilor de poluanţi pe sol în timpul construcţiei şi exploatării astfel încât să nu

existe efecte asupra apelor subterane.

Directiva – Cadru Aer

Proiectul nu va afecta calitatea aerului, având doar influenţă temporară locală

în perioada de construcţie.



59

Directiva – Cadru Deşeuri

Directiva Cadru privind deşeurile a fost transpusă în legislaţia României prin

OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată prin Legea nr. 426/ 2001,

modificată şi completată de OUG nr.61/2006, aprobată prin Legea 27/2007, HG

nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprizând

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, precum şi prin alte reglementări.

Deşeurile rezultate în perioada de construcţie a parcului eolian vor fi colectate

în sistem selectiv şi transportate de pe amplasament de către o firmă specializată.

Prin modul de obţinere a unei cantităţi însemnate de energie electrică din

potenţialul energetic eolian, proiectul de parc eolian contribuie atingerea obiectivului

general de diminuare a producerii de deşeuri.



60

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier

Organizarea de şantier cuprinde amenajări temporare pentru:

• parcul de utilaje, autovehicule, autocisterne

• depozitarea echipamentelor, pieselor, materialelor, pieselor de schimb

• verificarea şi pregătirea pentru transport şi montaj a unor componente ale parcului eolian

• depozitarea temporară a deşeurilor de diferite categorii

• spaţii necesare personalului de conducere şi tehnic

• spaţii în care să fie efectuate reparaţii

• spaţii necesare personalului de pază.

Lucrările pentru organizarea de şantier cuprind:

• curăţarea şi nivelarea terenului

• amenajarea platformelor

• construcţii sumare

• îngrădirea incintei.

Localizarea organizării de şantier

Amplasamentul pentru organizarea de şantier a fost ales luând în considerare:

• accesul de la reţeaua de drumuri naţionale spre parcul eolian

• disponibilitatea terenului

• accesul de la organizarea de şantier spre locaţiile turbinelor eoliene.

Amplasamentul propus al organizării de şantier se află în partea de est a

reţelei de centrale eoliene.



61

Descrierea impactului asupra mediului al lucrărilor organizării de şantier

Efectele asupra mediului în aria organizării de şantier decurg din:

• ocuparea terenului

• amenajarea platformelor

• depozitarea deşeurilor.

Durata impactului este limitată, până la terminarea lucrărilor şi dezafectarea organizării de şantier, urmată de refacerea terenului.

Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier

În zona organizării de şantier, apar emisii de poluanţi în aer de la motoarele autovehiculelor.

Totodată, se produce zgomot de la autovehicule şi de la activităţi de depozitare, manevrare, reparaţii.

Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu

Se vor lua măsuri de verificare tehnică pentru a evita emisii mari datorate unor defecţiuni.

Depozitarea materialelor şi depozitarea deşeurilor vor fi realizate astfel încât acestea să nu ajungă pe sol şi să nu fie sub influenţa precipitaţiilor, pentru a evita infiltraţiile de poluanţi în sol.



62

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE

Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii

La finalul perioadei de construcţie vehiculele şi utilajele folosite vor fi îndepărtate de pe amplasament.

Platforma organizării de şantier va fi dezafectată permiţând revenirea la folosinţa anterioară.

Deşeurile generate vor fi eliminate de pe amplasament şi transportate de o firmă autorizată către un depozit conform.

Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări

accidentale

În cazul unor scurgeri de motorină sau uleiuri, vor fi luate imediat măsuri de

colectare şi prevenire sau înlăturare a poluării solului, pentru a preveni infiltrarea în

adâncime spre apa subterană.

Aspecte referitoare la închiderea / dezafectarea / demolarea instalaţiei

În cazul dezafectării, vor fi executate lucrări de demontare a turbinelor eoliene

şi de demolare a platformelor.

Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului

Dacă după trecerea duratei de exploatare se va decide dezafectarea,

activităţile specifice vor include demontarea şi îndepărtarea elementelor parcului

eolian.

Reabilitarea mediului va include:



63

§ Excavarea şi îndepărtarea elementelor constructive ale parcului eolian;

§ Curăţarea terenului de posibile resturi de materiale de constructie;

§ Umplerea excavaţiilor cu pământ de calitate similară cu cel din zona

învecinată acestora;

§ Aşezarea unui strat de sol vegetal la suprafaţa terenului astfel încât să

permită desfăşurarea activităţilor agricole anterioare pe terenurile

reabilitate.



64

IX. ANEXE - PIESE DESENATE

Plan de încadrare în zonă – Reţeaua de centrale eoliene SL

Planuri de situaţie – Reţeaua de centrale eoliene SL

Parc Eoliene

Documents

Transcript of Parc Eoliene