RAPORT DE MEDIUarpmag.anpm.ro/upload/70531_Comuna Iordacheanu.pdf · - H.G. nr. 1403/2007 privind...

SC VLAMIR CONSULTING SRLSC VLAMIR CONSULTING SRLSC VLAMIR CONSULTING SRLSC VLAMIR CONSULTING SRL

RC : J/29/391/2008 CUI : RO – 23264443 Tel: 0724 335017, Fax: 0244 582941, e-mail: office@ vlamirconsulting.ro

RAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIU

PENTRU PENTRU PENTRU PENTRU

PLANUL DE PLANUL DE PLANUL DE PLANUL DE URBANISM GENERAL URBANISM GENERAL URBANISM GENERAL URBANISM GENERAL

COMUNACOMUNACOMUNACOMUNA IORDACHEANUIORDACHEANUIORDACHEANUIORDACHEANU, , , ,

JUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVA

PLOIESTI – 2012

SC VLAMIR CONSULTING SRLSC VLAMIR CONSULTING SRLSC VLAMIR CONSULTING SRLSC VLAMIR CONSULTING SRL

RC : J/29/391/2008 CUI : RO – 23264443 Tel: 0724 335017, Fax: 0244 582941, e-mail: office@ vlamirconsulting.ro

RAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIU PENTRU PENTRU PENTRU PENTRU

PLANUL DE URBANISM GENERAL PLANUL DE URBANISM GENERAL PLANUL DE URBANISM GENERAL PLANUL DE URBANISM GENERAL

COMUNA COMUNA COMUNA COMUNA IORDACHEANUIORDACHEANUIORDACHEANUIORDACHEANU, , , ,

JUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVA

BENEFICIAR:BENEFICIAR:BENEFICIAR:BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI PRIMARIA COMUNEI PRIMARIA COMUNEI PRIMARIA COMUNEI IORDACHEANUIORDACHEANUIORDACHEANUIORDACHEANU

EXECUTANT:EXECUTANT:EXECUTANT:EXECUTANT: SC SC SC SC VLAMIRVLAMIRVLAMIRVLAMIR CONSULT CONSULT CONSULT CONSULTING ING ING ING SRL SRL SRL SRL

COORDONATOR LUCRARE COORDONATOR LUCRARE COORDONATOR LUCRARE COORDONATOR LUCRARE

ING. PATRASCU ING. PATRASCU ING. PATRASCU ING. PATRASCU MARIUSMARIUSMARIUSMARIUS

PLOIESTI – 2012

SC VLAMIR CONSULTING SRL

Comanda nr.

12 / 27.04.2010

RAPORT DE MEDIU LA PLANUL URBANISTIC GENERAL

COMUNA IORDACHEANU, JUD. PRAHOVA Pag. 1 / 83

AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

CUPRINS

CERTIFICAT DE ATESTARE pentru elaborarea studiilor de evaluare a

impactului asupra mediului

INTRODUCERE

3

I. DATE GENERALE

6

II. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale P.U.G, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante

10

III. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării P.U.G

23

IV. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

59

V. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.G

63

VI. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru P.U.G. şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii P.U.G

64

VII. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici,valorile,materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori

68

VIII. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier

78

IX. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării P.U.G

78

X. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea,inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

80

XI. Descrierea măsurilor pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării P.U.G

81

XII. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei

83


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

INTRODUCERE

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai

înalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor,

strategiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe

“sursa” impactului asupra mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in

urma producerii impactului.

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru

minimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi

programelor de mediu propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE

privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită

în continuare Directiva SEA) cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui

plan sau program, precum şi elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de

consultări şi luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor

în procesul de luare a deciziilor.

România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind SEA.

Actele normative care au stat la baza intocmirii Raportului de Mediu la Planul

Urbanistic General al Comunei Iordacheanu sunt:

- Ordonanta de Urgenta, nr. 195 din 22.12.2005, privind protectia mediului aprobata

prin Legea nr. 265 din 29 iunie 2006, modificata si completata cu OUG nr.114/2007

referitor la suprafata si evolutia in timp a spatiului verde, respectiv cu OUG nr. 164/2008;

- Ordonanta nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

- Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii

apelor nr. 107/1996;

-Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;

- Hotararea nr. 352/21.04.2005 privind modificarea si completarea H. G. nr. 188/2002

pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;

- Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor;

- H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea

listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementarii privind

evaluarea poluarii mediului;


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

- STAS nr. 10009/ 1988 privitor la stabilirea valorilor maxime admisibile ale

zgomotului pentru zona locuita;

- Hotararea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

- Ordinul MAAP nr. 303/2002 pentru aprobarea instructiunilor privind stabilirea

suprafetelor maxime care pot fi defrisate pentru realizarea obiectivelor prevazute la

art.23 alin (1) lit.b, c, si d din OG nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic

si administrarea fondului forestier national republicata, modificata si completata prin

Legea nr. 75/2002;

- HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si a infiintarii Comisiei si a

Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;

- Legea nr. 24/2007 republicata, privind reglementarea si administrarea

spatiilor verzi din intravilanul localitatilor;

- Ordinul MDLPL nr. 1549/2008 privind aprobarea Normelor tehnice pentru

elaborarea Registrului local al spatiilor verzi;

- O.G. nr. 47/2005, aprobata cu modificari prin Legea nr.73/2006, privind

reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala;

- Legea 49/2011 pentru aprobarea O.U.G nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice;

- H.G. nr. 1408/2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si

subsolului;

- H.G. nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor in care solul,subsolul si

ecosistemele terestre au fost afectate;

- H.G.621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje;

- Ordinul nr. 1298/28.04.2011 pentru modificarea Procedurii de emitere a

autorizaţiei de mediu, aprobată prin Ordinul MMDD nr.1798/2007;

- H.G. nr.1292/2010 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 349/2005

privind depozitarea deseurilor;

- Legea 313/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privind

reglementarea si administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane.

- H.G. nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi

mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

- ORDIN nr.1278/aprilie 2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind delimitarea

zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică

- O.M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei

- Ordinul nr. 1028/2004 pentru modificarea şi completarea OMS nr. 536/1997 pentru

aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

- OM nr. 2387/2011 pentru modificarea OM 1964/2007 privind instituirea

regimului de arie protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a

retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

- HG 1287/2007 privind declararea ariilor de protectie acvifaunistica ca parte

integranta a retelei ecologice Natura 2000 in Romania.

- Ordinul 971/5.10.2011 pentru modificarea si completarea HG 1287/2007

privind declararea ariilor de protectie acvifaunistica ca parte integranta a retelei

ecologice Natura 2000 in Romania.

- Ordinul M.M. nr. 979/2009, privind introducerea de specii autohtone,

interventiile asupra speciilor invazive, precum si reintroducerea speciilor indigene

prevazute in anexele nr. 4A si 4B la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 57

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si

faunei salbatice, pe teritoriul national.

Raportul de mediu pentru un Plan Urbanistic General are scopul unei evaluări a

factorilor de mediu înainte de realizarea obiectivelor propuse în plan şi a impactului

pe care îl vor avea aceste obiective după intrarea lor în funcţiune.

Raportul de mediu este destinat să asigure integrarea aspectelor de protecţie a mediului

în planul de urbanism general, contribuind la promovarea dezvoltării durabile a zonei în care se

află amplasat obiectivul sau în zonele cu care acesta este în legătură funcţională.

Raportul de mediu pentru Planul de Urbanism General - Comuna Iordacheanu, jud.

Prahova s-a realizat în conformitate cu HG nr. 1076 / 2004 – privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, având la bază informaţiile din Planul

Urbanistic General , realizat de SC ALTRIX SERVICE SRL în calitate de proiectant general.

De asemenea s-au utilizat informaţii obţinute direct, prin vizite de

documentare, de la Primăria Comunei Iordacheanu, şi prin discuţii cu cetăţeni ai

comunei.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

I. DATE GENERALE

DENUMIREA OBIECTIVULUI: Plan Urbanistic General – Comuna

Iordacheanu, judetul Prahova.

PROIECTANT GENERAL: SC ALTRIX SERVICE SRL Bucuresti,

PROIECTANT DE SPECIALITATE: SC Gecato Impex SRL.,

PROIECTANT RAPORT DE MEDIU: SC VLAMIR CONSULTING SRL, Ploieşti,

BENEFICIAR: Consiliul local al Comunei Iordacheanu, Jud. Prahova.

ATESTARE: Autorul raportului de mediu, SC VLAMIR CONSULTING SRL este

Elaborator de studii pentru protecţia mediului înregistrat în Registrul

Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului la poziţia 195.

DATE DESPRE OBIECTIV

Comuna Iordacheanu este situată în partea de est a judeţului Prahova la circa

30 km distanţă de Municipiul Ploieşti, fiind traversată de drumurile judeţene 102C,

102E şi are următorii vecini:

• la Nord: - comuna Podenii Noi si comuna Cornet Cricov

• la Est : - comuna Ceptura si orasul Urlati

• la Vest: - comuna Baltesti, comuna Plopu

• la Sud: - comuna Plopu si orasul Urlati

Intravilanul comunei este compus din 6 sate:

• sat Mocesti

• sat Iordacheanu

• sat Plavia

• sat Valea Cucului

• sat Straosti

• sat Varbila

Comuna Iordacheanu este situata pe ambele maluri ale raului Cricovul Sarat,

in zona colinara . Denumirea localitatii isi trage obarsia din antroponimul „Iordache”,

patronimicul respectiv apare in documente din secolul XVII, cand un vornic Iorgachi

isi lasa schitului din localitate intreaga sa avere astfel incat numele lui a trecut apoi

asupra intregii asezari.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Primele atestari documentare cunoscute se refera la satul Straosti (denumirea

arhaica) amintite intr-un hrisov semnat de Radu cel Frumos in 1464.

Satul Varbila este consfintit in 1521 prin pisania manastirii existenta in

localitate. Documentele mai vechi sau mai noi atesteaza existenta si continuitatea

satelor in secolele urmatoare.

Denumirea localitatii Plavia deriva din slavonul „Plavi” = ceva ce pluteste,

insula plutitoare. Prima atestare documentara cunoscuta se afla in memoriile

generalului Bauer.

Denumirea localitatii Valea Cucului este formata din termenul caracteristic

„vale” ca in cazul toponimului Hotarul Cucului. Istoricul asezarii este necunoscut,

prima atestare documentara este tarzie, de pe la 1872.

Denumirea localitatii Straosti are rezonanta arhaica si deriva de la primitivul

„Straoa”. Istoricul asezarii este necunoscut , prima atestare documentara apare in

1464 , apoi in memoriile generalului Bauer.

Denumirea localitatii Mocesti se raporteaza la un antroponim Mocea sau

Moceanu. Istoricul localitatii este necunoscut dar se considera ca in secolul XVII

asezarea exista.

Ocupatiile de baza ale locuitorilor, de-a lungul timpului, au fost agricultura,

viticultura, apicultura, pomicultura si cresterea animalelor.

Comuna Iordacheanu nu este străbătută de nici o linie de cale ferată.

La nivelul judeţului Prahova, comuna Iordacheanu prezintă legături rutiere,

astfel prin intermediul drumului judeţean DJ 102C se face legătura cu comuna

Gornet Cricov la nord şi orasul Urlati la sud si prin intermediul drumului judetean DJ

102E se face legatura cu DJ 100L catre comuna Mehedinta.

Zonarea agroeconomică în raport cu pretabilitatea folosinţelor fondului funciar

include comuna Iordacheanu în zone cu funcţiuni dominant agricole, cu zone

specializate în culturi vegetale.

Sub aspectul calităţii, fondul de locuinţe poate fi caracterizat ca fiind variat.

Gruparea unităţilor administrativ-teritoriale după numărul de locuitori plasează

comuna Iordacheanu în categoria unităţilor de talie mijlocie.

În afară de localitatea reşedinţă de comună, Iordacheanu mai are cinci sate

componente – Sat Mocesti, Sat Plavia, sat Valea Cucului, sat Straosti, sat Varbila.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Sub aspectul elementelor potenţiale de dezvoltare, comuna Iordacheanu se va

putea sprijini pe valorificarea terenurilor agricole, prin înfiinţarea şi diversificarea

unor capacităţi de producţie, precum şi pe dezvoltarea activităţilor terţiare (comerţ,

ocrotirea sănătăţii, învăţământ, servicii diverse), fără a neglija activităţile din sfera

micii industrii.

Ca încadrare în reţeaua de localităţi a judeţului, comuna Iordacheanu se

situează în categoria localităţilor ce necesită intervenţii prioritare în diversificarea şi

descentralizarea activităţilor secundare, terţiare şi îmbunătăţirea fondului locativ şi a

echipării edilitare, constituind un centru cu activităţi importante pentru susţinerea

centrelor cu caracter zonal.

Din punct de vedere al calităţii mediului înconjurător, comuna Iordacheanu nu

are surse de poluare care pot crea probleme majore şi nici zone cu suprafeţe

afectate de procese naturale distructive.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Harta judeţului Prahova şi amplasarea comunei Iordacheanu


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

II. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE

PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

Prezentul Raport de mediu vizează:

- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul

elaborării Actualizării PUG Iordacheanu;

- analiza contextului elaborării Proiectului de Actualizare a PUG şi posibilele

tendinţe viitoare în cazul în care PUG - actualizat nu este implementat;

- identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;

- identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea obiectivelor;

- propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare;

- asigură consultării în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul

interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate;

- informează factorii de decizie cu privire la documentul de programare şi

posibilele impacturi ale acestuia;

- notifică autorităţile relevante şi publicul general cu privire la forma finală a

PUG - actualizat şi motivele adoptării acestuia.

Evaluarea versiunii finale a PUG – actualizat s-a bazat pe următoarele etape:

- Analiza principalelor probleme şi tendinţe de mediu din zona analizată a

intravilanului localitatii.

- Analiza planurilor şi programelor de mediu relevante şi a strategiilor conexe la nivel local.

- Stabilirea obiectivelor de mediu relevante pentru PUG - actualizat.

- Evaluarea părţii descriptive a PUG - actualizat dacă reflectă în mod

corespunzător principalele probleme de mediu relevante pentru PUG.

- Propunerea unor indicatori de mediu pentru monitorizarea impacturilor de

mediu ale implementării PUG - actualizat.

- Propunerea criteriilor de mediu pentru selecţia proiectelor.

- Compilarea versiunii finale a raportului de mediu.

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi răspunde

programului de amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localităţii.

Planurile urbanistice generale constituie documentaţiile pe baza cărora se

stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile pe care trebuie să le adopte administraţia

locală pe perioada de acţiune a PUG (cca. 10 ani).


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Planurile urbanistice, orientează aplicarea unor politici coerente în domeniul

amenajării teritoriului şi a asigurării construirii acestuia în conformitate cu principiile

de urbanism şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Documentaţiei Planului Urbanistic General i se asociază şi Regulamentul de

Urbanism, întocmit pe baza acestuia.

PUG precizează modul şi condiţiile în care se poate construi pe teritoriul

comunei, menţionând documentaţiile tehnice necesare a se întocmi pentru obţinerea

autorizaţiei de construire.

Competenţe de apreciere:

Prin ordinul MLPAT nr.91/1991, a fost aprobată procedura de autorizare şi

conţinutul documentaţiilor prevăzute prin legea nr. 50/1991 si modificarile ulterioare.

Lucrarea de faţă se refera la PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI

IORDACHEANU şi stabileşte obiectivele şi acţiunile de dezvoltare ale comunei pentru

următorii 10 ani.

În conţinutul documentaţiei se va regăsi tratarea urmatoarelor categorii de probleme:

- probleme principale rezultate din analiza situaţiei existente, disfuncţionalitaţi

si prioritaţi de intervenţie atât in teritoriu, cât şi in cadrul comunei;

- zonificarea funcţională a teritoriului din localitate şi stabilirea regimului

juridic al acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate;

- volumul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă;

- potenţialul economic al localităţii;

- organizarea circulaţiilor şi a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;

- reabilitarea, protecţia şi conservarea patrimoniului construit;

- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

În urma studiului şi a propunerilor de soluţionare a acestei categorii de

probleme menţionate mai sus, materialul oferă instrumente de lucru necesare

elaborării, aprobării cât şi urmăririi aplicării Planului Urbanistic General în

urmatoarele domenii: proiectare, administraţie centrală şi locală, agenţi economici,

colectivităţi sau persoane particulare beneficiare.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

În scopul întocmirii prezentei lucrări au fost cercetate o serie de surse

documentare, referitoare la stadiul actual de dezvoltare al comunei Iordacheanu şi

propuneri de perspectivă:

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.) :

- Secţiunea I - Căi de comunicaţie (aprobată prin Legea nr. 71/1996);

- Secţiunea II - Apă, (aprobată prin Legea nr. 171/1997);

- Secţiunea III - Zone naturale şi construite protejate (aprobată prin Legea

nr. 5/2000);

- Secţiunea IV - Reţeaua de localităţi (aprobată prin Legea nr. 351/2001);

- Secţiunea V - Zone de risc natural (aprobată prin Legea nr. 575/2001).

- Secţiunea VI - Zone cu resurse turistice (aprobată prin Legea nr. 190/2009).

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (P.A.T.J.) Prahova

• Date statistice de la Centrul National de Statistică

• Suportul topografic al lucrarii, scara 1 :5000, este reactualizat la finele

anului 2007 de S.C."PROTELCO SA"

• Date privind limita intravilanului, obtinute din proiectele elaborate anterior

de CONSPROIECT SA – Ploiesti , respectiv din proiectul 4/13902-PUG comuna

Iordacheanu aprobat de Consiliul local al comunei in anul 1997

• Datele privind zonele expuse riscurilor naturale obtinute din Studiu geotehnic.

• Date de analiza si optiuni de la Consiliul Local al comunei Iordacheanu.

La elaborarea Planului Urbanistic General al Comunei Iordacheanu s-a avut in

vedere relaţia acestuia cu alte planuri şi programe relevante .

Potrivit Programului de Acţiune pentru Mediul Înconjurător privind aprobarea

Planului de acţiune al Programului de guvernare, comunei Iordacheanu îi revin obligaţii privind:

protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice, apărarea împotriva calamitaţilor

naturale şi accidentelor, aplicarea fermă a legislaţiei de mediu la sistemul de norme, standarde

şi reglementari al Uniunii Europene, dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă,

gestiunea deşeurilor menajere şi industriale, consolidarea capacităţilor instituţionale şi formarea

competenţelor necesare, constituirea fondului de mediu, facilitarea şi stimularea dialogului

dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind

mediul şi dezvoltarea socio-economica a comunei, conservarea şi dezvoltarea capitalului uman

în domeniul mediului precum şi îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în

vederea unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Ţinând cont de cele prezentate mai sus, obiectivele generale şi

imediate sunt:

1. Aplicarea fermă a legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme,

standarde şi reglementări compatibile cu exigenţele Uniunii Europene;

2. Îmbunătăţirea calităţii aerului;

3. Sprijinirea dezvoltării managementului durabil al resurselor de apă;

4. Îmbunătăţirea calităţii solului şi gestiunea deşeurilor

5. Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice;

6. Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu;

7. Extinderea spaţiilor verzi;

8. Promovarea turismului ecologic;

9. Facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra

strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-

economică a comunei;

10. Îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea

formării unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei;

Luând în considerare liniile strategice şi obiectivele generale privind

reabilitarea şi protejarea mediului în contextul unei dezvoltări durabile , pentru

fiecare problemă de mediu prioritară selectată în cadrul procesului de elaborare a

PLAM au fost stabilite:

- obiectivul general necesar a fi atins prin soluţionarea problemei de mediu

respective,

- obiectivele specifice corespunzătoare, ţintele necesar a fi avute în vedere şi

indicatorii care permit cuantificarea rezultatelor implementării acţiunilor pentru

soluţionarea problemei de mediu.

Acest grup de elemente, inclus în matricile-plan, a condus la identificarea

acţiunilor necesare pentru soluţionarea fiecărei probleme de mediu prioritare.

- Planul National de Gestionare a deseurilor si Strategia Nationala de

Gestionarea deseurilor aprobate prin HG 1470/2004, Planul Regional de Gestionare

a deseurilor –Regiunea 3 Sud Muntenia aprobat prin Ordinul 1364/1499/2006 si Planul

Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Prahova, documente care abordeaza

toate aspectele legate de gestionarea deseurilor municipale la nivel national, regional si

judetean, servind ca baza pentru politica in acest domeniu.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

- Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd

urmatoarele ţinte privind deşeurile biodegradabile municipale:

a) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75%

din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani

de la data de 16 iulie 2001;

b) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50%

din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani

de la data de 16 iulie 2001;

c) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35%

din cantitatea totală exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15

ani de la data de 16 iulie 2001.

În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea

deşeurilor se menţionează că România nu solicită perioada de tranziţie pentru

îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate.

Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art. 5(2) lit. a si b din Directiva, România va

aplica prevederile paragraful 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării

ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, până la 16 iulie 2010 şi

respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţintă va fi atinsă la termenul prevăzut

în Directiva, respectiv 16 iulie 2016.

PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR care reprezintă un

document programatic pentru autorităţile judeţene şi cele locale, necesar organizării

pentru atingerea obiectivelor Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor.

In acelasi timp, Planul judeţean de Gestionare a Deşeurilor Prahova

reprezinta cadrul de planificare pentru:

- Conformarea cu politica de deşeuri şi atingerea ţintelor propuse: planul

judeţean de gestionare a deşeurilor contribuie la implementarea politicilor şi la

atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor pe plan naţional şi

regional;

- Stabilirea necesarului de infrastructură şi echipamente caracteristice pentru

gestionarea deşeurilor: planul judeţean de gestionare a deşeurilor prezintă fluxurile

şi cantităţile de deşeuri care trebuie colectate, reciclate, tratate şi/sau eliminate în

vederea estimării necesarului de investiţie;


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

- Controlul tipurilor de tehnologii aplicabile: prezentarea fluxurilor de deşeuri

asigură identificarea domeniilor în care sunt necesare măsuri tehnologice speciale

pentru eliminarea sau minimizarea cantităţilor anumitor tipuri de deşeuri;

- Prezentarea cerinţelor economice şi de investiţie: planul judeţean de

gestionare a deşeurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerinţelor

financiare pentru înfiinţarea şi operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare şi

eliminare a deşeurilor. Pe aceasta bază, pot fi determinate necesităţile pentru

investiţiile în instalaţii de reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor.

Planul este necesar pentru respectarea la nivel local a principiilor de

bază ale gestionării deşeurilor:

- Principiul protecţiei resurselor primare - stabileşte necesitatea de a minimiza

şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile;

- Principiul măsurilor preliminare, care nu presupune costuri excesive;

- Principiul prevenirii stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a

deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei;

- Principiul poluatorul plăteşte, reprezintă obligaţia celui care utilizează

resursele libere ale mediului să plătească pentru aceasta, corelat cu principiul

responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului;

- Principiul substituţiei stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime

periculoase cu materii prime nepericuloase;

- Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei stabileşte că deşeurile

trebuie să fie tratate şi eliminate pe cât posibil pe teritoriul naţional;

- Principiul subsidiarităţii stabileşte acordarea competenţelor;

- Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac

parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor este în deplină conformitate cu

principiile şi obiectivele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi cu Planul

Regional de Gestionare a Deşeurilor, precum şi cu legislaţia română şi europeană

aplicabilă în domeniu.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI IORDACHEANU

CU PLANUL REGIONAL SI JUDEŢEAN DE GESTIUNEA DEŞEURILOR

PLAN PROPUS PUG COMUNA

IORDACHEANU DOMENIUL

OBIECTIVE PRINCIPALE

OBIECTIVE SECUNDARE

INDICATORI DE PERFORMANTA

1. Dezvoltarea politicii regionale

Elaborarea de reglementari specific regionale/locale in concordanta cu politica de gestionare a deseurilor si cu legislatia pentru inplementarea unui sistem integrat dpdv economic si ecologic. Cresterea importantei aplicarii efective a legislatiei privind gestionarea deseurilor

Constientizarea populatiei de faptul ca gestionarea calificata a deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea populatiei Cresterea eficientei structurilor institutionale la toate nivelurile printr-o definire clara a responsabilitatilor

Cresterea gradului de valorificare a deseurilor cu 95%

2. Finantarea sectorului de gestionare al deseurilor

Stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economico financiare si a celor de gestionare a mediului pe baza principiilor “poluatorul plateste” si a principiului subsidiaritatii.

Incurajarea utilizarii tuturor mecanismelor economic financiare in vederea colectarii selective a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor periculoase, menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice, a vehiculelor scoase din uz.

Obtinerea finantarii sectorului de gestionare al deseurilor

3. Constiintizarea factorilor implicate

Campanii publice referitoare la imbunatatirea calitatii sanatatii

Imbunatatirea informarii publicului referitor la riscurile cauzate de depozitarea necontrolata a deseurilor si de poluarea apelor subterane si a solului

Realizarea unor campanii publice pentru informarea publicului despre riscurile cauzate de depozitarea necontrolata a deseurilor

Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor

4. Prevenirea generarii deseurilor

Maximizare prevenirii in ceea ce priveste generarea deseurilor

Promovarea ,incurajarea si implementarea principiului prevenirii la producator. Incurajarea consumatorilor sa implementeze principiul prevenirii generarii deseurilor

Realizarea unor campanii publice pentru informarea publicului despre prevenirea generarii deseurilor


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI IORDACHEANU

DOMENIU/ASPECTE DE MEDIU


OBIECTIVE SECUNDARE/OBIECTIVE

RELEVANTE PENTRU COMUNA IORDACHEANU

Turismul de odihna si recreere

Turism rural Se propune ca pentru localitatile evaluate ca avand disponibilitate pentru agroturism sa se asigure modernizarea drumurilor de acces, extinderea alimentarii cu apa in sistem centralizat, canalizare, telecomunicatii. Se propune initierea unor activitati de prelucrare si comercializare a produselor agrozootehnice locale in vederea stimularii interesului local Turism pentru promovarea zonei .

Infrastructura Reabilitarea retelei locale de transport rutier

Extinderea si modernizarea urmatoarelor drumuri : DJ 102C care vine dinspre orasul Urlati, traverseaza satele Plavia, Iordacheanu si Mocesti si se indreapta in partea de nord spre comuna Cornet Cricov DJ 102E care vine dinspre orasul Urlati, traverseaza satele Straosti si Valea Cucului si se indreapta in partea de nord spre DJ 100L –localitatea Mehedinta DJ 102E care vine dinspre orasul Urlati, traverseaza partial satul Straosti si se ramifica spre vest strabatand satul Varbila

Recomandari cadru pentru componenta de mediu aer

Imbunatatirea calitatii aerului prin lucrari de reparatii ale drumurilor aflate in stare necorespunzatoare,prin utilizarea de mijloace de transport ale caror emisii sa fie cat mai reduse.

Pentru perioada 2010-2015 sunt prevazute lucrari de modernizare drumuri. Plantarea de fasii verzi de protectie de-a lungul drumurilor fara a periclita vizibilitatea in trafic

Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa

Extinderea retelei de alimentare cu apa si realizarea reţelelor de canalizare a apelor menajere si pluviale

Apele uzate vor fi colectate intr.-un sistem divizor si vor fi transportate gravitational catre statia de epurare. Apele pluviale urmând să fie colectate prin canalele practicate pe marginea drumului (care pot fi lăsate deschise sau se pot închide cu plăci de beton). Canalele de colectare ape pluviale vor conduce apele în canale de colectare ape meteorice Indicatorii de calitate pentru apele menajere epurate se vor incadra in limitele admise conform prevederilor legii (HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005)


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

DOMENIU/ASPECTE DE MEDIU


OBIECTIVE SECUNDARE/OBIECTIVE

RELEVANTE PENTRU COMUNA IORDACHEANU

Apele pluviale se vor incadra la descarcare in apele de suprafata in limitele admise conform prevederilor legii (NTPA 001/2002) si actelor de reglementare detinute.

Recomandari cadru pentru componenta de mediu sol si gestiunea deseurilor

Starea actuală a solului pe amplasament poate fi influenţată de: - Folosirea îngrăşamintelor în zona cu terenuri agricole. - Depuneri de pulberi datorită incalzirii locuintelor, circulaţiei rutiere şi a activităţilor industriale din zonă. - Infiltraţii la nivelul solului cu ape pluviale potential contaminate provenite de pe drumurile judetene si comunale existente Nu au fost semnalate soluri cu potential de contaminare istorica.

Reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor Îmbunătăţirea calităţii solurilor şi utilizarea durabilă a resurselor de sol - Reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor uzate. - Reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi antropice. - Remedierea zonelor afectate de poluări accidentale. Reducerea poluării solului prin gestionarea adecvată a deşeurilor de pe amplasament.

Recomandari cadru pentru ecologizarea agriculturii si dezvoltarea durabila a zonelor rurale

Amenajarea zonelor de agrement pe baza de PUZ. Valorificarea terenurilor agricole existente din cadrul comunei

Incurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurala durabila. Protectia , conservarea si refacerea biodiversitatii specifice agrosistemelor prin incurajarea proiectelor care vizeaza aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculture durabile. Colaborarea cu institutii de profil pentru inventarierea terenurilor degradate apartinand fondului funciar in vederea reabilitarii acestora.

Oportunităţi Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Prahova

• perspectivă pentru dezvoltarea sectorului agricol şi zootehnic, cu accent pe

dezvoltarea unei agriculturi “ecologice” sau “organice”, conform cerinţelor Uniunii

Europene;

• dezvoltarea programelor de înfiinţare de noi exploataţii agricole, viabile din

punct de vedere economic, precum şi pentru dezvoltarea celor existente;

• instruirea fermierilor prin forma de pregătire continuă;

• modernizarea tehnică a exploataţiilor agricole;

• investiţii în industria agroalimentară pe baza surplusului de produse

provenite din agricultură (lapte, carne);

• diversificarea activităţilor comunei spre activităţi economice non-agricole

prin promovarea micii industrii locale prelucrătoare;


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

• utilizarea căminului cultural al comunei pentru activităţi specifice satului

românesc;

• posibilităţi pentru integrarea monumentelor istorice şi de arhitectură în

circuite turistice regionale.

• constituirea unei rezerve de terenuri / a unui fond de terenuri în cadrul

primăriei, terenuri care să fie folosite pentru eventuale investiţii.

- Din punct de vedere al relatiei cu programele de gestiune a calitatii

aerului se vor impune in conformitate cu Ordinul 35/2007 masurile necesare

reducerii nivelului noxelor atmosferice si incadrarea lor in limitele admise.

Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsa din

surse regenerabile pe piata unica de energie si legislatia romaneasca de referinta

fixeaza urmatoarele titluri indicative:

- stabilirea unei cote tinta privind consumul de energie electrica produsa din

surse regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta;

- adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul

surselor regenerabile de energie;

- simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a

planurilor de valorificare a surselor regenerabile de energie

Un alt obiectiv al planului este acela de a reduce emisia de noxe în atmosferă,

cum ar fi CO2 , SO2 şi NOx prin înlocuirea unei părţi din energia electrică produsă de

termocentrale. Prin aceasta România va putea să-şi atingă angajamentele asumate

prin Protocolul de Kyoto.

Comisia Europeana a adoptat "Pachetul Energie"pe parcursul anului 2007, cu

câteva obiective principale. Principalul aspect al noii politici reprezinta un obiectiv

energetic primordial pentru Europa: Uniunea Europeana trebuie să reducă emisiile de

gaze cu efect de sera cu 20% pana in anul 2020.

Potentialul Romaniei in domeniul energiei verzi este urmatorul:

• 65% biomasa

• 17% energie eoliana

• 12% energie solara

• 4% microhidrocentrale

• 1% + 1% voltaic +geothermal


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt interesante doar zonele in care

viteza medie a vantului este cel putin egala cu 4m/s, la nivelul standard de 10 metri

deasupra solului (la care, de altfel, se fac masuratorile in cadrul statiilor

meteorologice).

Exceptie fac zonele montane, unde conditiile meteorologice vitrege fac dificila

instalarea si intretinerea agregatelor eoliene.

Harta resurselor de vant ale Romaniei

Energia solara este utilizata in special pentru producerea de apa calda

menajera din locuintele individuale. Potentialul energetic solar este dat de cantitatea

medie de energie provenita din radiatia solara incidenta in plan orizontal care, in

Romania, este de circa 1100 kWh/metri cubi pe an”.

Nivelul de insolaţie este foarte bun, comparativ cu a altor ţări cu climat

temperat,iar diferenţele, funcţie de zona geografică, sunt foarte mici. România este

împărţită în trei zone principale de însorire:

• zona roşie (>1450 kWh/m2/an), coincide cu zona de sud: Oltenia,

Muntenia, Dobrogea şi sudul Moldovei;


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

• zona galbenă (1300 – 1450 kWh/m2/an), include regiunile carpatice şi

subcarpatice ale Munteniei, toată Transilvania, partea de mijloc şi nord a Moldovei şi

tot Banatul;

• zona albastră (1150 – 1300 kWh/m2/an), include, în principal, regiunile de

munte.

Harta resurselor solare ale Romaniei

Daca am exploata la maximum intregul potential solar din tara noastra, am

putea substitui in aceasta forma aproximativ 50% din volumul de apa calda

menajera sau 15% din cota de energie termica pentru incalzirea curenta. In

conditiile meteo-solare din Romania, un captator solar-termic functioneaza, in

conditii normale de siguranta, pe perioada martie - octombrie, cu un randament care

variaza intre 40% si 90%.

Biomasa

Biomasa este principalul combustibil rural - folosit mai ales pentru incalzirea

caselor si a apei, precum si pentru gatit. Exploatarea la maximum a potentialului de

biomasa presupune utilizarea in totalitate a reziduurilor din exploatarile forestiere, a

rumegusului si altor resturi din lemn, a deseurilor agricole rezultate din cereale sau

tulpini de porumb, resturi vegetale de vita de vie precum si deseuri si reziduuri

menajere urbane.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Pe termen mediu si lung, cresterea cantitatii de biomasa se poate asigura din

plantatii pe suprafete degradate, terenuri agricole dezafectate sau scoase din

circuitul agricol.

In vederea scaderii consumului de energie din surse conventionale pentru

Comuna Iordacheanu sunt necesare studii de specialitate pentru alegerea uneia sau

mai multor variante respective energia solara, energia eoliana sau biomasa. Pentru

realizarea acestui deziderat pot fi accesate fonduri europene sau accesarea fondurilor

de la Administratia Fondului de Mediu.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

III. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării PUG

III.1. Caracteristicile reliefului

Comuna Iordacheanu este amplasată în Câmpia Română.. Suprafaţa terenului este

în general accidentata satele componente dezvoltandu-se de-a lungul raului Cricovul Sarat

care curge de la nord la sud. Comuna Iordacheanu este amplasată in zona de racord intre

Campia Romana si dealurile sabcarpatice prahovene si pot fi distinse doua unitati

morfologice compuse din zona de dealuri si coline (majoritara) si zona de campie.

Terenuri agricole la marginea pădurii Vărbila

III.2. Reţeaua hidrografică

Teritoriul comunei Iordacheanu este strabatut de cursul râului Cricovul Sarat.

Exista cateva paraie cu caracter torential strans legate de precipitatiile ce pot cadea

in teren si care au cursuri meandrate, maluri inalte si erodate.

Albia Cricovului Sarat în zona satului Iordăcheanu


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Există de asemenea o reţea de canale de pământ, ce străbat în general

terenurile extravilane, canale folosite iniţial pentru irigaţii si colectarea pluviaţiei.

Acum aceste canale sunt abandonate, local colmatate, dar preiau în continuare

pluviaţia (astfel încât acesta stagnează doar local, pe zonele mai coborâte).

Sursele de apă potabilă sunt acvifere freatice de mica si medie adancime,

izvoare ,insa au debite mici iar in perioadele secetoase devin inexistente.

Zonele de protectie ale cursurilor de apa in conformitate cu Legea 107/1996

cu completarile si modificarile ulterioare, sunt urmatoarele:

Latimea cursului de apa (m) sub 10 10-50 peste51

Latimea zonei de protectie (m) 5 15 20

Cursuri de apa regularizate (m) 2 3 5

Cursuri de apa indiguite (m) toata lungimea dig-mal, daca aceasta este

mai mica de 50 m

- pentru diguri: 4m spre interiorul incintei

III.3.Clima

Din punct de vedere climatic, zona în care este situată comuna Iordacheanu

se caracterizează printr-un climat temperat continental cu ierni în general reci şi veri

călduroase. Trecerea de la iarnă la vară se face brusc, primăvara fiind scurtă.

Regimul temperaturilor

- temperatura medie anuala: +10,00 C

- temperatura medie in luna ianuarie -3,00 C C

- temperatura medie in luna iulie: +22,00C

• Adancimea maxima de inghet 0,90 -1,00m

- presiunea de referinta a vantului, mediata pe 10 min. la 10 m si 50 ani

interval mediu de recurenta:0,4 kPa ;

• Incarcari date de zapada:

- incarcarea din zapada pe sol, pentru o perioada de revenire

IMR = 50 – 2 kN/mp


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea de inghet, conform STAS 6054/77,

„Adancimi maxime de inghet”

Zonarea teritoriului Romaniei conform STAS 10101/20-90, „Incarcari date de vant”


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Zonarea teritoriului Romaniei conform STAS 10101/21-92 „Incarcari date de zapada”

III.4. Caracteristici geomorfologice

Din punct de vedere geologic, in subteran sunt prezente toate tipurile de

depozite cuaternare.

Cercetarea s-a efectuat prin observaţii directe asupra terenului (deschideri

naturale) şi prin analiza informaţiei geotehnice cunoscută în zonă din cercetări

anterioare (foraje geotehnice de mică adâncime, executate pentru obiective din

zonă).

Perimetrul comunei este situat pe pante medii local afectate de mici eroziuni si

este incadrat in categoria zonelor cu restrictii si amenajari. Terenul de fundare este

reprezentat prin pamanturi argiloase-prafoase, uneori loessoide bune sau medii

pentru fundare care admit calculul definitiv al fundatiilor pe baza presiunilor

conventionale (presiuni cuprinse intre 200-300 kPa).

Concluzia este ca perimetrul construit prezintă suprafeţe relativ plane şi

orizontale sau cu pante line, stabile. În timp nu s-au manifestat alunecări de teren pe

teritoriul comunei.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

În adâncime nu sunt prezente zacaminte de săruri solubile sau nisipuri

lichefiabile care, în condiţii specifice (dizolvare în urma infiltrării apelor pluviale sau

lichefieri la şocuri seismice) ar putea da deformaţii nedorite la suprafaţa terenului.

Terenul în amplasamentul cercetat nu pune problema din punct de vedere al

stabilităţii generale (nu este afectat de alunecări de teren active).

Exista zone cu pante medii si agresive sau zone cu eroziuni in maluri ce

afecteaza in foarte mica masura gospodariile

În adâncime nu sunt prezentate zăcăminte de săruri solubile sau nisipuri

lichefiabile care, în condiţii specifice (dizolvare în urma infiltrării apelor pluviale sau

lichefieri la şocuri seismice) ar putea da deformaţii nedorite la suprafaţa terenului.

Nu sunt prezente nici zăcăminte de minerale exploatabile, care să necesite

perimetre de protecţie unde nu sunt admise construcţii.

Pe teritoriul comunei nu sunt prezente obiective poluante şi nici nu se

desfăşoară activităţi poluante, ce ar putea contamina solul sau freaticul din surse

concentrate de la suprafaţă. Singura contaminare a solului poate proveni din

folosirea unor îngrăşăminte chimice sau ierbicide, însă cu efect local şi de scurtă

durată.

La proiectarea unor viitoare construcţii se va ţine seama de încadrarea

terenului în funcţie de construibilitatea acestuia şi anume:

- Terenuri bune pentru construit, fără restricţii – unde se pot amplasa

construcţii fără probleme, terenurile fiind stabile, orizontale sau cu pante line etc.

- Terenuri construibile, însa cu restricţii (amenajări specifice)- zone

restrânse, în intravilan unde se manifestă exces de umiditate şi, doar la debite

excepţionale, inundaţii.

În aceste zone construcţiile pot suferi degradări, datorită condiţiilor geologice

şi hidrogeologice, în cazul în care nu vor fi recomandate măsuri constructive specifice

(drenuri, rigole etc.).

- Terenuri improprii construirii – zonele inundabile sau cu eroziuni active

(însă situate în mare parte în extravilan).

În aceste zone nu se recomandă amplasarea unor alte construcţii (decât cele

deja existente) .


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Harta geologica a Romaniei

III.5. Date seismice

Conform normativului P100 -1/2006, perimetrul comunei Iordacheanu este

caracterizat prin următoarele valori:

- perioada de colţ a spectrului de raspuns: Tc=1,6 sec.

- valoarea de varf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având

IMR = 100 ani: ag = 0,28g


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei

terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta

IMR=100 ani, conform P100-1/2006 „Cod de proiectare seismica” perioada de colt a

spectrului de raspuns : Tc = 1,6 sec.

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a

spectrului de raspuns, conform P100-1/2006 „Cod de proiectare seismica”


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

III.6.Date geotehnice

Terenul de fundare pe teritoriul comunei este alcătuit în principal din

pământuri argiloase – prăfoase deluviale, rareori cu caracter slab leossoid. Acestea

sunt pământuri bune pentru fundare, care admit calcului definitiv al fundaţiilor pe

seama presiunilor convenţionale de bază.

Caracteristicile fizico-mecanice ale acestor pământuri sunt însă afectate de

prezenta apelor superficiale şi de infiltraţie, astfel încât pământurile sunt moi sau

consistente şi nu este de recomandat executarea unor spaţii utilizabile în subteran

(beciuri, subsoluri).

Categoria geotehnică în care poate fi încadrat amplasamentul examinat

reprezintă riscul geotehnic al acestuia, ce poate fi exprimat în funcţie de o serie de

factori legaţi atât de teren, cât şi de vecinătăţi.

Pentru terenurile din intravilan, categoria geotehnică poate fi apreciată după

cum urmează (conform NP 074/2007):

Condiţii de teren:

-pământurile din amplasament sunt considerate terenuri bune:

2 pct.

-apa subterană: pot fi necesare epuismente: 2 pct.

-clasificarea construcţiilor dupa importanţă: redusă: 2 pct.

-vecinătăţile: risc scăzut al unor degradări ale construcţiilor sau reţelelor

învecinate 1 pct.

-zona seismică: 2 pct.

Total: 9 pct

Riscul geotehnic este scăzut, deci amplasamentul poate fi încadrat in categoria

geotehnică 2.

Aceasta încadrare în categoria geotehnică este orientativă si caracterizează în

general teritoriul intravilan al comunei.

Categoria geotehnică va fi stabilită pentru fiecare construcţie în parte ce se

intenţionează a fi proiectată, în funcţie de condiţiile specifice ale amplasamentului. În general

se vor construi locuinţe şi de aceea au fost considerate viitoare clădiri de importanţă redusă.

De asemenea, riscul geotehnic poate fi moderat în cazul în care la adâncimea

de fundare se vor întâlni pământuri sensibile la umezire.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Terenul în amplasamentul cercetat nu pune problema din punct de vedere al

stabilităţii generale (nu este afectat de alunecări de teren active).

În aceste zone nu se recomandă amplasarea unor alte construcţii (decât cele

deja existente) decât în momentul în care vor fi executate lucrări de regularizare a

albiei şi de stabilizare a malurilor într-un sistem unitar (nu numai local).Prezentul

studiu a fost întocmit pentru PUG şi conţine informaţii generale asupra teritoriului

comunei.

Caracteristicile terenului de fundare şi eventualele măsuri constructive speciale

(rigole, drenaje etc.) se vor dimensiona pe baza unor studii geotehnice la nivel de

PAC sau PT-DDE, pentru fiecare amplasament ce se va construi în parte.

III.8. Rezerve naturale exploatabile

Pe teritoriul comunei nu exista rezerve nalurale.

III.9. Monumente istorice

În satele comunei Iordăcheanu există următoarele obiective :

SAT MOCESTI – Biserica Sfantul Nicolae din 1795 (monument de arhitectura)

Are in patrimoniu 4 icoane mari, 11 icoane mici si un crucifix semnate de Barbu

Zugravu , pictura tempera pe lemn.

- Monument in cinstea eroilor din primul razboi mondial.

SAT PLAVIA - Biserica Sfantul Nicolae zidita pe la 1817

- Cruce de piatra , sec. XIX

SAT VARBILA - Manastire cu biserica Sf. Mihail si Gavril zidita intre

1510 – 1525 ( monument de arhitectura)

- Zona protejata cu valoare istorica

- Monument in cinstea eroilor din primul razboi mondial

situat in padurea Varbila.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Biserica din satul Moceşti

Biserica din satul Iordăcheanu

Monumentul eroilor din pădurea Vărbila


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

III.10. Monumente ale naturii

Pe teritoriul comunei Iordacheanu nu sunt arii naturale protejate

III.11. Activitati economice

Comuna Iordacheanu, încadrată în zona de est a judeţului din care face parte,

zona cu funcţiunea dominantă agricolă, şi-a dezvoltat complex această ramură

economică valorificând favorabil fondul funciar şi microclimatul existent, cu ramurile:

pomicultura, cultura cerealelor şi zootehnie.

În domeniul turismului nu există dotări şi activităţi specifice.

Industria

Activitatea industrială este foarte slab reprezentată, la nivelul comunei

desfăşurându-şi activitatea câteva unităţi de mica industrie agricola şi de depozitare.

Potenţialul economic industrial al comunei Iordacheanu este redus, dar există

rezerve de creştere atât calitativă, cât şi cantitativă a activităţilor diverse din unităţile

existente, inclusiv de adaptare şi transformare a lor pentru a răspunde mai bine

cerinţelor economiei de piaţă.

Noi unităţi pot fi construite, preponderent cu funcţiune de mică industrie

(industrie prelucrătoare) şi depozitare, atât în localitatea Iordacheanu cât şi în

comunele vecine ; aceste unităţi pot absorbi forţa de muncă disponibilă .

Agricultura

Terenuri agricole în satul Valea Cucului

Funcţiunea agricolă se materializează în producţiile de origine vegetală şi

animală în microcentre (puncte) de prelucrare primară a unor produse, depozite

pentru produse agricole, reţele de desfacere a acestor produse.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Analiza situaţiei existente agricole are ca punct de plecare modul de folosinţă a

terenurilor agricole.

În tabelul de mai jos se prezintă situaţia terenului agricol aferent comunei

Iordacheanu pe categorii:

- Situaţia utilizării teritoriului agricol în anul 2006

Comuna Iodracheanu Specificaţie U.M. Suprafaţa %

Suprafaţa agricolă totală, din care: Ha 2130 100 ▪ Suprafaţa arabilă Ha 972 45,64 ▪ Suprafaţa livezi şi pepiniere pomicole Ha 99 4,65 ▪ Suprafaţa vii şi pepiniere viticole Ha 244 11,45 ▪ Suprafaţa păşuni Ha 493 23,15 ▪ Suprafaţa fâneţe Ha 322 15,11

Terenul arabil deţine cea mai mare pondere de 45,64% din totalul suprafeţei

agricole, este urmat de pasuni cu 23,15% iar restul revenind celorlalte tipuri de utilizari.

III.12. Servicii

Servicii administrative

Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei localităţi este realizarea

obiectivelor care să servească tuturor locuitorilor comunităţii respective. Pentru

asigurarea condiţiilor de realizare a obiectivelor de utilitate publică propuse, sunt

necesare următoarele elemente de bază:

- rezervarea terenurilor pentru obiective;

- identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor;

- stabilirea circulaţiei terenurilor, în funcţie de necesităţile de realizare a

obiectivelor.

Obiectivele de utilitate publică cuprind următoarele domenii :

- instituţii publice şi servicii,

- gospodărie comunală,

- cai de comunicaţie,

- protejarea monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice,


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Categoria de interes Obiective de utilitate publica National Judetean Local

Suprafata teren (mp)

SATUL MOCESTI 1 Scoala cu clasele I-IV X 2569 2 Gradinita X 1234 3 Biblioteca X 196 4 Discoteca X 50 SATUL

IORDACHEANU

5 Primarie X 1498 6 Posta X 291 7 Politie X 2297 8 Dispensar X 150 9 Scoala de Arte si

Meserii cu cl. I-X X 6753

SATUL PLAVIA 10 Gradinita X 185 11 Fosta scoala cu cl. I-IV X 1200 SATUL VALEA

CUCULUI

12 Camin cultural X 1363 13 Scoala generala X 3675 14 Zona agrement lacuri,

sport X 15000

SATUL STRAOSTI 15 Sediul Romtelecom X 80 SATUL VARBILA

16 Scoala generala X 2800 17 Gradinita X 1500 18 Cabinet medical X 70

În concluzie, atât potenţialul economic cât şi structurile economice pentru

valorificarea acestuia sunt monofuncţionale - de tip agricol.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Baza sportivă din Valea Cucului

Căminul cultural din satul Straosti

Sănătate

În comuna Iordacheanu există 2 cabinete medicale si o farmacie.

Circulatia

Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice, in traversarea

localitatilor rurale, distanta dintre gardurile sau constructiile situate de o parte si de

alta a drumurilor va fi de minimum 24 de m pentru drumurile judetene.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Zonele de siguranta ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioara a

amprizei drumului pana la:

- 1,5 m de la marginea exterioara a santului, pentru drumului situate la nivelul

terenului;

- 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile in rambleu;

- 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu cu

inaltimea pana la 5,00 m inclusive;

- 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu cu

inaltimea mai mare de 5,00 m .

Zonele de protectie sunt cuprinse intre marginile exterioare ale zonelor de siguranta

si marginile zonei drumurilor. Pentru drumurile judetene aceasta distanta este de 20,00 m.

Acest tip de circulaţie ce atrage după sine o serie de probleme se face în

present prin tranzitarea localităţii pe drumurile locale şi cele judeţene. Se propune

instituirea unui traseu special pentru acest tip de transport, separate de circulaţia

principal la nivelul localităţii, utilizand parte din structura deja existenta pe anumite

sectoare (segmente de drum balastat) şi prin extindere şi dimensionare corectă.

Circulaţia pietonală se face în condiţii necorespunzătoare în prezent, astfel

încât s-au prevăzut în lungul drumurilor prezentate trotuare noi, sau lărgirea celor

existente. Traversările se vor realiza în locuri stabilite şi marcate .

Arterele principale de circulaţie ce tranzitează teritoriul administrativ al

comunei Iordacheanu sunt:

� DJ 102C care vine dinspre orasul Urlati, traverseaza satele Plavia,

Iordacheanu si Mocesti si se indreapta in partea de nord spre comuna Cornet Cricov

� DJ 102E care vine dinspre orasul Urlati, traverseaza satele Straosti si Valea

Cucului si se indreapta in partea de nord spre DJ 100L –localitatea Mehedinta

� DJ 102E care vine dinspre orasul Urlati, traverseaza partial satul Straosti si

se ramifica spre vest strabatand satul Varbila

Principalele disfuncţionalităţi ale reţelei stradale sunt generate de:

- amenajarea incompletă sau necorespunzătoare a unor intersecţii rutiere

- profiluri transversale cu gabarite şi elemente necorespunzătoare (lipsă

trotuare şi evacuare defectuoasă a apelor pluviale);

- zone ale intravilanului existent fără asigurarea unei trame stradale;

- existenta unor drumuri nemodernizate.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Cultura

În comuna Iordacheanu există doua camine culturale in satul Valea Cucului si

satul Starostea, o biblioteca in satul Mocesti si in satul Valea Cucului o baza sportiva

si de agrement.

Învăţământ

În comuna Iordacheanu există învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial cuprins în 7 unităţi

de învăţământ: 3 grădiniţe şi 4 şcoli in satele Mocesti,Iordacheanu,Plavia,Valea Cuculului si Varbila .

Turism

Datorita organizarii regionale, facilitatilor fiscale si avantajelor oferite, la

nivelul zonei exista posibilitati multiple de a se investi in turism.

Cadrul natural si monumentele istorice cu valoare deosebita aflate pe raza

comunei Iordacheanu favorizeaza dezvoltarea turismului de agrement si turismul

religios De asemenea se poate dezvolta si agroturismul.

Populatia, elemente demografice si sociale

Principalele opţiuni ale strategiei privind evoluţia populaţiei, a resurselor de

muncă şi a populaţiei ocupate, cuprinse şi în cadrul PATJ Prahova ce au fost preluate

şi în prezentul studiu sunt:

Oprirea tendinţei de declin demografic, menţinerea numărului de locuitori în

următorii 5 ani şi realizarea stabilizării evoluţiei populaţiei;

Menţinerea echilibrului demografic între diferitele categorii de localităţi,

necesităţile de forţă de muncă din centrele economice asigurându-se din localităţile

învecinate prin deplasări pentru muncă (navetism) şi nu pe baza migraţiei;

Evoluţia în perspectivă a numărului de locuitori va fi determinată de 3 categorii

principale de elemente:

- elemente demografice, luând în calcul posibilităţile de creştere naturală a

populaţiei în funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor

de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi a mortalităţii etc.;

- probabilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de

muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi aceste

locuri de muncă;


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

- gradul de atractivitate al comunei, consecinţă directă a numărului şi calităţii

dotărilor publice, condiţiilor de locuit, a gradului de echipare edilitară.

Sub aspectul structurii demografice ar trebui create premize pentru atragerea

populaţiei tinere prin crearea de noi locuri de muncă, dezvoltând activităţile din

domeniile serviciilor, învăţământului, transporturilor, construcţiilor şi a sectorului

privat industrial.

Populaţia stabilă la 1 iulie 2006 era de 5427 locuitori şi face parte din

comunele cu o populaţie de marime medie (date furnizate de Consiliul local şi

Institutul Naţional de Statistică). Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei Iordacheanu reflectă un relativ

echilibru între ponderea populaţiei feminine (49,03%) şi a celei masculine (50,96%).

Din totalul populaţiei de 5427 locuitori, 2661 sunt femei, iar 2766 locuitori

sunt barbaţi.

POPULATIA SCOLARA PE NIVELURI DE EDUCATIE

• Copii inscrişi în grădiniţe 157

• Elevi înscrişi în învăţământul arte si meserii 219

• Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial 477

• Elevi înscrişi în învăţământul primar 258

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care

reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată

(un an calendaristic). În anul 2006, conform datelor obţinute la recensământ, în comuna

Iordacheanu s-au inregistrat 56 de nascuti vii fata de 65 in 2004.

Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul

celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic),

iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator

al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici precum accesul la

serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici. Numarul

persoanelor decedate în 2006 este de 60, cu 20 mai mult fata de 2004.

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele

două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creştere naturală a unei

populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care

au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Un spor natural pozitiv poate fi compensat de un spor migratoriu negativ, ceea

ce face ca volumul populaţiei să rămână constant deşi se înregistrează o creştere

naturală a acesteia.

Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală

a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie.

Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate

la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale. Dacă înainte de 1989 fluxurile

migratorii interne erau orientate dinspre sat spre oraş, situaţia s-a inversat

după1997 - numărul celor care se stabilesc în sat fiind mai mare decât al celor care

se stabilesc la oraş.

Mişcarea migratorie a populaţiei comunei Iordachenu

PERSOANE ANUL venite plecate

SOLD MIGRATORIU

2006 78 73 +5

În comuna Iordacheanu se înregistrează solduri migratoare pozitive.

În ceea ce priveşte populaţia ocupată se remarcă o creştere a numărului

mediu de salariaţi de la 156 în 2004 la 188 salariaţi în 2006 . Conform Anuarului

Statistic al Institutului Naţional de Statistică structura salariaţilor în domeniul

învăţământului şi sănătăţii se prezintă astfel :

Număr mediu salariaţi învăţământ

• Învăţământ preşcolar 7

• Învăţământ primar şi gimnazial 29

• Învăţământ arte si meserii 2

Numar mediu salariaţi sănătate

• Medici 3

• Stomatologi 0

• Farmacişti 1

• Personal sanitar mediu 1

Diferenţa de 145 de salariaţi îşi desfăşoară activitatea în alte domenii de

activitate.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

III.13.Intravilan existent si propus

Comuna Iordacheanu, în afara localităţii de reşedinţă, mai include cinci sate

componente – Plavia, Mocesti, Straosti, Valea Cucului, Varbila. Unităţile (UTR-urile) sunt

delimitate de străzi existente sau propuse, precum şi de limitele de parcele cadastrale şi

coincid cu perimetrele pe care se pot elabora studii urbanistice (PUZ şi PUD).

Funcţiile dominante care caracterizează unităţile teritoriale sunt:

- Zona de locuinţe şi alte funcţiuni complementare;

- Zona de tip central – centru comunal si sătesc (ce cuprinde toate instituţiile

şi serviciile de interes public);

- Zona mixtă (mici unităti productive nepoluante, activităti conexe

transportului de marfă pe calea ferată, servicii dispersate, agrement);

- Zona căilor de comunicaţie şi transport;

- Zona de spaţii verzi, sport, agrement, protecţie;

- Zona construcţiilor tehnico-edilitare;

- Zona de gospodărie comunală, cimitire;

Pe zone funcţionale, bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse in com.

Iordacheanu se prezintă astfel:

Suprafaţa totală ha

Agricolă Păduri ha

Ape ha

Drumuri ha

Curţi construcţii ha

Neproductiv ha

555,51 398,34 - 37,93 119,24 - 100% 71,70 - 6,83 21,47 -

Bilanţ teritorial sat Mocesti, sat Iordacheanu, sat Plavia

Sat Mocesti , Sat Iordacheanu si Sat Plavia

ZONA FUNCTIONALA SUPRAFATA ha %

terenuri agricole,paduri 221,40 68,50

locuire (curti-constructii) 67,57 20,90

comert 0,75 0,23

invatamant 1,12 0,35

institutii publice 0,40 0,12

culte 0,52 0,16

gospodarie comunala,cimitir 0,81 0,25

industrie agricola 13,35 4,13

circulatii 17,33 5,36

TOTAL INTRAVILAN 323,25 100,00%


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Bilanţ teritorial sat Straosti, sat Varbila

Straosti, Varbila

ZONA FUNCTIONALA SUPRAFATA ha

%

terenuri agricole 106,03 70,66

locuire 29,95 19,96

comert 0,30 0,19

invatamant 0,50 0,33

cultura - -

culte 0,50 0,33

cimitir 0,27 0,18

circulatii 12,50 8,35

TOTAL INTRAVILAN 150,05 100,00%

Bilanţ teritorial sat Valea Cucului

Valea Cucului

ZONA FUNCTIONALA ARIE (ha) %

terenuri agricole 70,91 68,48 locuire (curti-constructii) 21,72 20,97 comert 0,16 0,15 invatamant 0,37 0,35 institutii publice 0,14 0,13 culte 0,21 0,20

gospodarie comunala,cimitir 1,94 1,89 circulatii 8,10 7,90 TOTAL INTRAVILAN 103,55 100,00%

Se remarcă ocuparea majoritară a suprafeţei intravilanului satelor

Iordacheanu, Mocesti, Plavia, Valea Cucului, Straosti, Varbila de către terenurile

agricole pe care se practică defapt o agricultură de subzistenţă .

Zona de locuinţe este a doua consumatoare a suprafeţei intravilanului existent.

Cea mai mare parte a locuinţelor sunt parter sau P+1, specifice zonelor rurale,

de factură relativ bună, prin utilizarea unor materiale durabile în timp.

Ca formă de proprietate asupra locuinţelor predomină proprietatea privată.

Fondul de locuinţe este în stare medie-bună de funcţiune.

Zona unităţilor industriale şi de depozitare, precum şi zona unităţilor

agrozootehnice este a treia consumatoare din suprafaţa totală a intravilanului.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Suprafeţele de teren în cazul unităţilor agrozootehnice sunt ocupate cu

construcţii ce adăposteau înainte de 1990 funcţiuni de mecanizare, depozitarea

produselor agricole sau creşterea animalelor, iar în prezent se află în conservare.

Declinul acestor activităţi, după 1990, a condus la degradarea unor construcţii

şi diminuarea importanţei lor în circuitul economic.

Prin valoarea terenurilor lor şi parţial a construcţiilor, activităţile economice pot

fi relansate, atât în domeniul productiv, cât şi al serviciilor.

Zona căilor de comunicaţie cuprinde drumuri judetene.drumuri comunale,

strazi secundare.

Zona cu funcţiuni complexe de interes public include clădirile pentru

învăţământ, sănătate, cultură, culte, administraţie.

Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, precum şi pe baza concluzilor studiilor

efectuate, zonele funcţionale au suferit modificări în structura şi mărimea lor.

Astfel, limita intravilanului localităţilor s-a modificat incluzând toate suprafeţele

de teren ocupate de construcţii şi amenajări , precum şi suprafeţe necesare

dezvoltării în urmatoarea perioadă de 10 ani.

Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu intravilanul existent

sunt justificate de următoarele necesităţi:

- corectarea limitei intravilanului existent georeferenţiată care în prezent este

trasată aleator fără a ţine cont de limite de proprietate . Corectarea intravilanului a

urmărit extinderea intravilanului deoarece era imperios necesara atribuirea de loturi

de teren pentru construirea de noi locuinte ;

- localitatea fiind total lipsita de spatii verzi de agrement, echipamente

sportive etc. cere asigurarea unei suprafeţe de teren destinate acestor tipuri de

dotari. Pentru realizarea acestor dotari în cadrul intravilanului existent nu s-a

identificat o suprafaţa de teren necesara astfel s-a considerat util de a introduce o

suprafaţă de teren din extravilanul localităţii în intravilan astfel mărindu-se suprafaţa

intravilanului existent ;

- având în vedere potenţialul turistic al zonei au fost introduse în intravilan

suprafeţe de teren situate în apropierea unui cadru natural deosebit ( luciu de apa)

în vederea dezvoltării unei infrastructuri de cazare turistice destinate în special agro-

turismului ca activitate suplimentară celei de baza ( agricultura de subzistenţă).


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Teritoriul intravilan propus in cadrul P.U.G. are in vedere realizarea celor mai

bune condiţii de dezvoltare a comunei cu păstrarea si integrarea cadrului natural

existent care sa satisfacă cerinţele conceptului dezvoltării durabile.

Zonele funcţionale au fost structurate si delimitate potrivit funcţiunilor

necesare dezvoltării locale si sunt ilustrate in bilanţul teritorial după cum urmează:

Suprafaţa intravilanului propus este de 742,46 ha.

Principalele zone funcţionale la nivelul comunei Iordacheanu se menţin pe

aceleaşi amplasamente.

În determinarea zonificării funcţionale se menţine, în general, configuraţia

existentă a părţilor ce compun intravilanul propus cu un trup principal pentru fiecare

sat aparţinător comunei.

Bilanţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanţul

teritorial al intravilanului existent, corectat cu mutaţiile de suprafeţe în functie de

planul parcelar.

Intravilanul propus pe categorii de folosinţă la nivelul intravilanului com

Iordacheanu se prezintă astfel:

Suprafaţa totală ha

Agricolă Păduri ha

Ape ha

Drumuri ha

Curţi construcţii ha

Neproductiv ha

697,95 398,34 - 39,39 260,22 - 100% 57,07 - 5,65 37,28 -

Suprafaţa teritoriului intravilan propusă în P.U.G. cuprinde zone funcţionale

definite de potenţialul existent determinat pe baza studiilor de fundamentare,

stabilindu-se prin Regulamentul de Urbanism, delimitarea funcţiunilor dominante,

permisiuni si condiţii de conformare si amplasare a construcţiilor, indicatori maximi

admisibili P.O.T. si C.U.T. condiţionări si restricţii.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale cuprinse în intravilan propus

Bilanţ teritorial sat Mocesti, Iordacheanu, Plavia

ZONA FUNCTIONALA ARIE(ha) % terenuri agricole,paduri 221,40 58,20 zona locuire 124,72 32,80 zona mixta: -comert 0,75 0,20 invatamant 1,12 0,30 institutii publice 0,40 0,10 culte 0,52 0,13 zona gospodarie comunala,cimitir 0,81 0,21 zona industrie agricola 13,35 3,51 circulatii 17,33 4,55 TOTAL INTRAVILAN 380,40 100,00%

Bilanţ teritorial sat Straosti, sat Varbila

ZONA FUNCTIONALA ARIE(ha) % terenuri agricole,paduri 106,03 53,85 zona locuire 76,61 38,94 zona mixta: -comert 0,30 0,15 invatamant 0,50 0,25 institutii publice - - -culte 0,50 0,25 zona gospodarie comunala,cimitir 0,50 0,25 zona industrie agricola - - circulatii 12,50 6,31 TOTAL INTRAVILAN 196,71 100,00%

Bilanţ teritorial sat Valea Cucului

sat Valea Cucului ZONA FUNCTIONALA ARIE(ha) % terenuri agricole,paduri 70,91 42,90 zona locuire 66,88 40,45 zona mixta: -comert 0,16 0,10 invatamant 0,37 0,22 institutii publice 0,14 0,08 -culte 0,21 0,12 zona gospodarie comunala,cimitir 2,12 1,28 zona spatii verzi, lacuri, agrement, sport 15,00 9,07 circulatii 9,56 5,78 TOTAL INTRAVILAN 165,35 100,00%

Pe total comună, creşterea suprafeţei intravilanului este de 165,61 ha.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Prin noul intravilan s-a realizat: • Majorarea zonei de locuit astfel incat să corespundă cerinţelor de dezvoltare

ale fiecărui sat, în funcţie şi de necesitatea şi oportunitatea populaţiei.

• S-au delimitat zonele de protecţie ale acestora faţa de cimitire şi alte zone

funcţionale- activităţi economice- industriale-agricole.

• S-a prevăzut dezvoltarea unei zone cu construcţii de locuinţe de odihnă

agroturism ce pune în valoare potenţialul natural al comunei situat în apropierea

unor importante aglomerări urbane.

• S-a stabilit structura şi configuraţia căilor de comunicaţie, definindu-se

categoria şi profilul străzilor cu amenajările acestora , retragerile şi planeităţile de

aliniament care să asigure fluenţa şi siguranţa circulaţiei, iar prin retrageri condiţii de

protecţie a locuinţelor şi în acelaşi timp să asigure legătura între zonele funcţionale şi

cu localităţile vecine.

Suprafetele aferente gospodariei comunale ( statii epurare, platforma gunoi si

put sec) si cimitirului amplasate in extravilan au fost incluse in bilanturile teritoriale

intocmite pentru satul Valea Cucului si satele Straosti si Varbila.

Actualele zone funcţionale se menţin în gruparea şi relaţiile existente,

cu amplificările teritoriale ale unora (în special zona de locuinţe)

Zona de locuinţe va ocupa suprafaţa predominanta din cadrul intravilanului propus,

dezvoltându-se firesc, pe amplasamente în continuarea zonei de locuit existente.

Locuinţele individuale pe parter şi P+1 (chiar şi P+2) vor predomina şi în perspectivă. Nu

s-au avansat propuneri pentru realizarea unor locuinţe colective (blocuri).

Zona unităţilor industriale, de depozitare şi agrozootehnice cunoaşte

o creştere relativ semnificativă la nivelul comunei Iordacheanu.

Zona cu funcţiuni complexe de interes public va cunoaşte o creştere, unele

instituţii necesitând reamenajări dar şi dezvoltări.

În prezent suprafaţa cimitirelor este insuficientă în cele sase sate .

Sunt necesare lucrări de regularizare şi amenajare a malurilor suprafeţei de

apă de pe râul Cricovul Sarat.

Suprafaţa spaţiilor verzi, agrement şi perdele de protecţie va cunoaşte o creştere

însemnată datorită amenajării unor zone de agrement (individuale şi colective) de-a lungul

luciurilor de apă, a perdelelor de protecţie pentru terenurile agricole şi realizării unor

perdele de protecţie în jurul unităţilor industriale si a cimitirelor.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Având în vedere că fondul locuibil este într-o stare medie şi indicii de locuire

indică un confort sub media pe judeţ, se apreciază că populaţia va continua

îmbunătăţirea nivelului de confort al locuinţelor existente prin:

• Reparare, consolidare, modernizare;

• Extinderi cu camere de locuit;

• Extinderi cu dependinţe şi anexe;

• Extinderea lucrărilor de alimentare cu apă;

• Introducerea canalizării.

Necesităţile de teren pentru construcţii de locuit se pot satisface eficient doar

prin asigurarea unui flux funciar în toate zonele intravilanului, care să furnizeze

permanent investitorilor terenuri aflate în proprietate particulară.

Extinderile în suprafeţe mari pe terenuri agricole introduse în intravilan fără

reţea stradală se vor face pe baza unor studii (PUZ sau PUD – specificate în

reglementările urbansitice).

Zona de locuit este prevăzută a fi protejată de zonele producătoare de

disconfort. Astfel, au fost rezervate zone de protecţie sanitară a locuinţelor,

dimensionate conform normelor şi prevăzute în general cu plantaţii de protecţie,

astfel:

• Cimitire – 50m

• Zone industriale conform studiilor de impact – 15m

• Zone agricole conform studiilor de impact – 200m

• Dispensar veterinar – 30m

• Staţie epurare ape uzate – 1000m cu reducere la 300m

• Unităţi gospodărie comunală – 200m

Aceste distanţe de siguranţă sunt minime, distanţele reale vor fi stabilite prin

studiile de impact şi vor fi însoţite de alte măsuri pentru protecţia mediului odată cu

atacarea investiţiilor (studii de fezabilitate). Amplasarea şi conformarea construcţiilor

se va stabili prin Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG.

Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, precum şi pe baza concluziilor studiilor

efectuate, zonele funcţionale au suferit modificări în structura şi mărimea lor.

Astfel, limita intravilanului localităţilor s-a modificat incluzând toate suprafeţele

de teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţe necesare

dezvoltării în urmatoarea perioadă de 10 ani.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Localitatea neavând suficiente de spaţii verzi de agrement, este necesară

mărirea suprafeţei de teren destinate cerintelor legislative in vigoare .

Teritoriul intravilan propus în cadrul P.U.G.-ului are în vedere realizarea celor

mai bune condiţii de dezvoltare a comunei cu păstrarea şi integrarea cadrului natural

existent care să satisfacă cerinţele conceptului dezvoltării durabile.

Spaţii verzi

Tratarea sistemică, integrativă, a componentelor de mediu abordată pentru

teritoriul administrativ al comunei Iordacheanu ne-a permis să identificăm la acest

nivel tipologia şi structura peisajului. Dincolo de aspectul vizibil şi perceptibil care

este subiectiv, fizionomia pe care o are acest teritoriu la momentul actual este

rezultatul asocierii dinamice a elementelor naturale cu cele antropice, care

interacţionează între ele formând o entitate unitară şi nedisociabilă, aflată în continuă

evoluţie.

Tipologia şi specificul spaţiilor verzi Sunt considerate spatii verzi

urmatoarele tipuri de terenuri existente in intravilanul localitatilor:

a) spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fâsii

plantate;

b) spatii verzi publice cu folosinta specializata;

c) spatii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement,

complexuri si baze sportive;

d) spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa;

e) culoare de protectie fata de infrastructura tehnica;

f) paduri de agreement

In sensul prezentelor norme tehnice, spatii verzi publice cu folosinta

specializata sunt:

a) gradini botanice si zoologice, muzee in aer liber, parcuri expozitionale, zone

ambientale si de agrement pentru animalele dresate in spectacolele de circ;

b) cele aferente dotarilor publice: crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau

de protectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire;

c) baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta

Zone verzi intravilane Zonele verzi reprezintă componenta foarte

importantă în relaţia de ansamblu natură – mediu construit.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Rolul zonelor verzi nu se reduce doar la cel de „accesoriu ambiental” în

dezvoltarea spaţiului public; ele contribuie la ameliorarea condiţiilor de microclimat,

la reducerea poluării, la crearea condiţiilor favorabile pentru agrement, sport şi

recreere, exercitând o puternică influenţă binefăcătoare asupra sănătăţii oamenilor.

Elementele naturale interioare sau periferice comunei trebuie să condiţioneze

intervenţiile asupra structurii construite, politica peisagistică şi nu în ultimă instanţă o

abordare inovatoare în proiectele de dezvoltare spaţială viitoare a comunei, în acord

cu principiile dezvoltării durabile.

Suprafaţa spaţiilor verzi, agrement şi perdele de protecţie va cunoaşte o

creştere însemnată circa 13,83 ha datorită amenajării unor zone de agrement

(individuale şi colective), datorita amenajarii de parcuri si plantatii de aliniament de-a

lungul cursurilor de apă.

Astfel, au fost rezervate zone de protecţie sanitară a locuinţelor,

dimensionate conform normelor şi prevăzute în general cu plantaţii de protecţie,

astfel:

- Cimitire – 50m

- Ferme de porci, pana la 2 000 de capete: 500 m

- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin: 1.000 m

- Unităţile de mica industrie, comerciale si de prestări servicii, care pot crea

riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot,

vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplasează in clădiri

separate, la distanţă de minimum 15 m de ferestrele locuinţelor.

- Zone industriale conform studiilor de impact – 15m

- Zone agricole conform studiilor de impact – 200m

- Dispensar veterinar – 30m

- Staţie epurare ape uzate – 1000m cu reducere la 300m

- Unităţi gospodărie comunală – 200m

- Latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa

- Latimea cursului de apa (m) sub 10 10-50 peste 51

- Latimea zonei de protectie (m) 5 15 20

- Cursuri de apa regularizate (m) 2 3 5

- Cursuri de apa indiguite (m) toata lungimea dig-mal, daca aceasta este mai

mica de 50 m


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

- Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor naturale:- indiferent de

suprafata, 5 m la care se adauga zona de protectie stabilita in conformitate cu art. 5.

- Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor de acumulare: intre Nivelul

Normal de Retentie si cota coronamentului.

- Latimea zonei de protectie de-a lungul digurilor:- 4 m spre interiorul incintei.

- Latimea zonei de protectie de-a lungul canalelor de derivatie de debite:-3m.

- Pentru lucrari de alimentare cu apa, conform HG 930/2005:

- Raza de 10 m din centrul forajului, pentru puturi forate de mare adancime

- Distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru rezervoare

- Distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru statia de

tratare

- Distanta de 10 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru statia de

pompare

- Distanta de 10 m de o parte si alta a conductelor de aductiune apa

- Aceste distanţe de siguranţă sunt minime, distanţele reale vor fi stabilite prin

studiile de impact şi vor fi însoţite de alte măsuri pentru protecţia mediului odată cu

atacarea investiţiilor (studii de fezabilitate).

Zonele de protectie sanitara se stabilesc, ca forma, marime si mobilare, pe

baza studiilor de impact asupra sanatatii populatiei si mediului inconjurator.

- Amplasarea şi conformarea construcţiilor se va stabili prin Regulamentul

Local de Urbanism aferent PUG.

- Staţia de epurare va fi amplasată la o distanţă de 300 m (zonă de protecţie

sanitară) de ultima construcţie, prezentata in PUG-ul localitatii conform Ordinului

Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997cu modificarile si completarile ulterioare.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

BILANTUL SPATIILOR VERZI (propus)

SPATIU VERDE SUPRAFATA (ha) PROCENT(%) Zona spatiu verde public- parc 1,45 0,22 Zona spatiu verde public – plantatii de aliniament

12,38 1,87

TOTAL SPATII VERZI PUBLICE 13,83 2,09

III.14. Zone de riscuri naturale

În urma studiului geotehnic pe teritoriul comunei Iordacheanu au fost

depistate şi delimitate:

- zone cu eroziuni pe malurile înalte a râului Cricovul Sarat

- zone inundabile situate în mare parte în extravilanul localităţii

- zone cu exces de umiditate, in mare parte in extravilanul localitatii

• Actualele zone funcţionale se menţin în gruparea şi relaţiile existente, cu

amplificările teritoriale ale unora (în special zona de locuinţe)

• În prezent suprafaţa cimitirelor este insuficientă în cele sase sate .

• Sunt necesare lucrări de regularizare şi amenajare a malurilor pe râul

Cricovul Sarat.

• Suprafaţa spaţiilor verzi, agrement şi perdele de protecţie va cunoaşte o

creştere însemnată datorită amenajării unor zone de agrement (individuale şi

colective) de-a lungul luciurilor de apă, a perdelelor de protecţie pentru terenurile

agricole şi realizării unor perdele de protecţie.

Terenurile afectate de eroziuni şi/sau inundaţii au fost reglementate ca fiind

Terenuri improprii construirii – zonele inundabile sau cu eroziuni active (însă situate

în mare parte în extravilan).

În aceste zone nu se recomandă amplasarea unor construcţii decât în

momentul în care vor fi executate lucrări de regularizare a albiei şi de stabilizare a

malurilor într-un sistem unitar (nu numai local) sau extinderea intravilanului .

Evaluarea domeniilor cheie de intervenţie şi a măsurilor specifice sugerate

pentru minimizarea şi compensarea efectelor potenţiale ale acestora,în funcţie de

obiectivele relevante în domeniul mediului, s-a evaluat modul in care domeniile cheie

de intervenţie contribuie (sau nu) la îndeplinirea obiectivelor de mediu relevante.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

III.15. Sisteme edilitare existente

Gospodarirea apelor




Sursele de apă potabilă sunt acvifere freatice de mica si medie adancime,

izvoare, insa au debite mici iar in perioadele secetoase devin inexistente.

Alimentarea cu apa

● Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor din comună se asigura printr-

un sistem centralizat de alimentare care se va moderniza şi extinde în viitor.

● Distribuţia apei potabile se realizeaza printr-o reţea, care acopera toată

trama stradală. Aceasta va fi echipată cu vane de aerisire şi de golire, precum şi cu

hidranţi pentru incendiu exterior.

● Reţelele de distribuţie vor asigura apa necesară utilizatorilor în cantitatea,

calitatea şi la presiunea cerută, conform normativelor în vigoare. Pentru sectorizarea

reţelei, se vor prevedea cămine de vane. Pentru combaterea eventualelor incendii,

pe reţeaua de apă se vor prevedea hidranţi exteriori.

● Amplasarea reţelelor de apă se va face urmărind trama stradală (atât

drumurile existente cât şi cele propuse prin PUG). Calculul necesarului de apă s-a

făcut în ipoteza asigurării alimentării cu apă prin instalaţii interioare de apă rece şi

canalizare pentru locuitorii existenţi din cele patru sate şi prin instalaţii interioare de

apă şi canalizare, pentru populaţia de perspectivă.

In prezent, satele comunei Iordacheanu (Iordacheanu, Mocesti, Plavia,

Straosti, Valea Cucului si Varbila) sunt deservite de retele de alimentare cu apa,

astfel :

1. Satele Iordacheanu, Mocesti, Plavia, Straosti si Valea Cucului

Pentru alimentarea acestor sate au fost realizate doua gospoarii de apa, una in

satul Valea Cucului si una in satul Iordacheanu, sistemul de alimentare cu apa

cuprinzand:

a. - surse, doua foraje F1 si F2, cu adancimea de 100 m, amplasate in satul

Valea Cucului, la o distante de 500 m unul de celalalt

- in prezent se afla in curs de executie alte doua foraje, F3 si F4, amplasate in

partea de N a satului Straosti


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

b. Instalatii captare – doua puturi forate echipate cu electropompe

submersibile tip Grundfos.

c. Instalatii de tratare :

– statie deferizare SD dimensionata pentru un debit de 6,12 l/s, compusa din

container oxidare, filtrare si container clorare si dozare raectivi, amplasata in incinta

gospodariei de apa din Valea Cucului

d. Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei:

- rezervor tampon RT suprateran cu V= 15 m3, amplasat in incinta

gospodariei de apa din sat Valea Cucului ;

- rezervor inmagazinare RI1 suprateran cu V= 150 m3, amplasat in intravilan

sat Valea Cucului ;

- rezervor inmagazinare RI2 suprateran cu V= 100 m3, amplasat in incinta

gospodariei de apa sat Iordacheanu ;

- rezervor inmagazinare apa suprateran, amplasat in satul Mocesti ;

- conducta refulare foraj F1 – foraj F2 – statie deferizare SD, in lungime de

569 m, executata din PEID Pn6, Dn 65-115 mm;

- conducta aductiune gospodarie apa sat Valea Cucului – rezervor

inmagazinare apa Valea Cucului ; in lungime de 997 m, executata din PEID Pn10, Dn

100 mm;

- conducta aductiune gospodarie apa sat Valea Cucului – rezervor

inmagazinare apa Iordacheanu ; in lungime de 1735 m, executata din PEID Pn6, Dn

65 mm;

- condcuta aductiune rezervor inmagazinare Iordacheanu – rezervor

inmagazinare Mocesti;

- in prezent se afla in executie conducta de refulare foraj F3 – foraj F4 –

statie deferizare SD.

e. Reteaua de distributie:

- reteaua de distributie a apei in satele Valea Cucului si Straosti realizata din

PIED, Pn6, Dn 50-100 mm, L=7,196 km, cu alimentare prin curgere gravitationala;

- reteaua de distributie a apei in satele Iordacheanu, Mocesti si Plavia

realizata din PIED, Pn6, Dn 50-100 mm, L=15,210 km, cu alimentare prin pompare

si gravitational;


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Apa pentru stingerea incendiilor este asigurta prin :

- volum intangibil V i1 = 47,03 m3 in rezervorul de inmagazinare RI1 din sat

Valea Cucului ;

- volum intangibil V i2 = 22,76 m3 in rezervorul de inmagazinare RI2 din sat

Iordacheanu;

Modul de folosire al apei :

- necesarul total de apa – maxim 267,9 m3/zi

– mediu 189,3 m3/zi

- cerinta totala de apa – maxim 300 m3/zi

– mediu 212 m3/zi

2. Satul Varbila

Pentru alimentarea cu apa a acestui sat, reteaua de distributie apa este

alimentata din conducta de apa apartinand Schelei Petrom.

Staţia de tratare a apei

Perspective privind inbunatatirea alimentarii cu apa potabila se refera la

extindere reţea în Moceşti si înlocuirea in timp a conductelor metalice cu conducte de

polipropilenă.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Canalizare

Satele comunei Iordacheanu nu dispun de instalaţii centralizate pentru

canalizarea apelor menajere şi a celor pluviale.

Locuinţele individuale sunt prevăzute cu haznale de tip rural, fără posibilităţi

de vidanjare, astfel că apele uzate se infiltreză în sol poluând pânza subterană .

Ỉn scopul îmbunătăţirii echipării edilitare a zonei, precum şi pentru asigurarea

diminuării poluării mediului, se propune un sistem centralizat de canalizare (reţele de

canalizare, staţii de pompare, staţie de epurare), care să permită racordarea

gospodăriilor comunei şi a obiectivelor existente şi propuse în zonă.

Investiţia în reţeaua de canalizare este o prioritate pentru asigurarea unei stări

de sănătate normale în rândul populaţiei, pentru evitarea poluării mediului şi

atragerea de investiţii.

În funcţie de configuraţia zonei, se propune realizarea unei reţele de

canalizare cu regim gravitaţional şi parţial prin pompare, cu asigurarea depoluării

apelor uzate înainte de descărcarea în canalele ce deversează în emisar prin

intermediul unei staţii de epurare compactă, de capacitate corespunzătoare.

Staţia de epurare va fi amplasată la o distanţă de 300 m (zonă de protecţie

sanitară) de ultima construcţie, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997

cu modificarile si completarile ulterioare.

Staţia de epurare va fi modulară, creată special pentru utilizarea în localităţi

mici şi mijlocii, în scopul curăţirii biologice a apelor uzate.

Se prevede canalizare în sistem mixt, apele pluviale urmând să fie colectate

prin canalele practicate pe marginea drumului (care pot fi lăsate deschise sau se pot

închide cu plăci de beton). Ỉn măsura în care, în urma întocmirii proiectului de

specialitate, se constată că este necesar, se vor prevedea construcţii de atenuare a

debitelor meteorice prin rezervoare de înmagazinare şi staţii de pompare.

Canalele de colectare ape pluviale vor conduce apele în canalul de colectare

ape meteorice existent, executat parţial descoperit, parţial acoperit (la

subtraversări).

Stabilirea tehnologiei de epurare va avea în vedere epurarea apei în condiţii de

eficienţă ridicată, astfel încât să se respecte limitele de calitate a efluentului, conform

prevederilor normelor NTPA 001/2005.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Se va respecta normativele şi standardele în vigoare:

- STAS 1343/1 - 1995: ’’Alimentarea cu apă. Determinarea cantităţilor de apă

necesare pentru localităţi’’;

- STAS 1478/1990: ’’Alimentarea cu apă pentru construcţii civile şi industriale’’;

- STAS 8591/1-1995: ’’Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane

executate în săpătură’’;

- Ordinul M.S. nr. 536/1997: ’’Norme de igienă şi recomandări privind mediul de viaţă

al populaţiei’’;

- Legea nr. 101/1997: “Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de

protecţie sanitară”;

- Legea nr. 107/1996: ’’Legea apelor’’ cu completările şi modificările ulterioare.

Având în vedere situaţia existentă, se menţionează că este strict necesară

respectarea legislaţiei privind protecţia apelor, prin asigurarea unei distanţe de

protecţie de 10 m în jurul captărilor acviferelor şi prin realizarea sistemului de

canalizare al apelor uzate (conform: Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi

completările ulterioare, art. 16 şi 19; HG 930/11.08.2005 şi Normele speciale / 11.08

2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică) .

Alimentarea cu energie electrica

Comuna Iordacheanu cu satele aparţinătoare este alimentată cu energie

electrică din sistemul energetic naţional, respectiv din LEA 20 kV .

Întrucât posturile de transformare existente permit amplificarea puterilor

astfel: pentru PTA pe un stalp până la 250kVA respectiv PTA pe 2 stalpi până la

400kVA , acestea pot prelua eventualii consumatori.

În cazul în care căderea de tensiune la capetele reţelei de joasă tensiune

depăşeşte limitele admise, se vor înlocui conductoarele existente neizolate cu

conductoare cu secţiune superioară.

Pentru estimarea puterilor s-a ţinut cont de normativul PE 132/2003 -

Normativ pentru proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică.

Pentru alimentarea cu energie electrică a unor eventuali consumatori care pot

apărea pe zonele introduse în intravilan, linia electrică de joasă tensiune existentă se

va extinde pe drumurile existente/propuse în aceste zone.

Pentru zonele menţionate mai sus se va extinde şi iluminatul public.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Latimea zonei de protectie si de siguranta pentru LEA 110kV este de 37m.

Pentru a se putea construi este necesar sa se respecte distanta minima de

siguranta de 4m intre conductorul extrem al liniei, la deviatia maxima si cea mai

apropiata parte a cladirii fara sa constituie traversare.

Se interzice amenajarea de parcaje auto pe platforme in aer liber traversate

de LEA 20kV si LEA 110kV.

Se interzice traversarea de catre LEA 20kV si LEA 110kV a conductelor

supraterane de transport gaze.

Pentru posturile de transformare aeriene zona de protectie si de siguranta este

delimitata de conturul fundatiei stalpilor si de proiectia pe sol a platformei suspendate.

Pentru LEA MT – zona de protectie si zona de siguranta coincid cu culoarul de

trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei – 24m.

Distanta minima de siguranta a LEA 20kV fata de constructii este 3m intre

conductorul extrem al LEA 20kV si cea mai apropiata parte a constructiei fara sa

constituie traversare.

LEA 20kV se construiesc la marginea drumurilor, in culoare amplasate in

zonele de protectie ale drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a acestora.

Pentru LEA J.T. – zona de protectie si de siguranta se delimiteaza la 0,1m in

exteriorul conductoarelor extreme ale liniei.

Se interzice amplasarea instalatiilor ce genereaza in jurul lor zona exploziva, la

o distanta mai mica de 1,5 ori H deasupra solului a celui mai inalt stalp fata de limita

zonei explozive.

In cazul instalarii in pamant a cablurilor de medie/joasa tensiune zona de protectie

coincide cu zona de siguranta, este simetrica fata de axul traseului si are latimea de 0,8m.

La realizarea de obiective noi, se va obtine in mod obligatoriu avizul de

amplasare de la Filiala de Distributie a Energiei Electrice.

Telefonia

Comuna Iordacheanu , din punct de vedere al comunicatiilor are implementata

o retea telefonica fixa , ce asigura posibilitatea racordarii intregii localitati la serviciile

oferite. Infrastructura telefonica este aeriana pe stalpi de tip TC proprii si EE.

De asemenea acoperirea telefonica pentru telefonia mobila este in proportie

de 100%.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Alimentarea cu gaze

Comuna Iordacheanu dispune parţial de reţea de alimentare cu gaze

naturale.

Satele Plavia, Iordacheanu şi Mocesti sunt racordate la conducta de

aducţiune de la Urlaţi.

În viitorul apropiat reţeaua de distribuţie a gazelor naturale se va extinde şi în

satele Valea Cucului, Straosti şi Vărbila.

Managementul deseurilor

În toate satele aparţinând comunei Iordacheanu se realizează colectarea

neselectivă a deşeurilor menajere.

Comuna Iordacheanu dispune de un Contract de delegare a gestiunii

serviciului public de salubrizare prin concesiune cu SC Romprest Service SA .

Din totalul de gospodării ale comunei aproximativ 80 % au incheiate

contracte individuale cu operatorul de salubritate.

Deseurile sunt colectate neselectiv si sunt transportate la depozitul de deseuri

Valenii de Munte.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

IV. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV

Evaluarea domeniilor cheie de intervenţie şi a măsurilor specifice sugerate

pentru minimizarea şi compensarea efectelor potenţiale ale acestora, în funcţie de

obiectivele relevante în domeniul mediului, s-a evaluat modul in care domeniile cheie

de intervenţie contribuie (sau nu) la îndeplinirea obiectivelor de mediu relevante.

Metoda utilizata in evaluarea stării actuale a factorilor de mediu este metoda

grafica de evaluare globala a efectelor activitatii asupra calitatii ecosistemelor, prin

valoarea INDICELUI POLUĂRII GLOBALE.

Fiecarui factor de mediu posibil afectat i s-a acordat o nota de bonitate

apreciata in functie de gradul de poluare prezent şi potential.

Valoarea indicelui poluării globale se încadrează în clasa a II –a

corespunzătoare unui mediu supus activităţii umane in limite admisibile.

Indicele de poluare globala se obtine prin raportul dintre suprafetele

reprezentand grafic starea ideala si starea reala a factorilor de mediu.

Valorile obtinute indica sugestiv calitatea mediului in zona supusa impactului in

conformitate cu punctele prezentate in studiul de impact.

Atunci cand valoarea indicelui de poluare globala este:

IPG=1 - mediul natural neafectat de activitatea umana,

1<IPG<2 - mediul supus activitatii umane in limite admisibile,

2<IPG<3 - mediul supus activitatii umane, care provoaca fenomene de

disconfort formelor de viata,

3<IPG<4 - mediul afectat de activitatea umana provocand tulburari

formelor de Viata,

4<IPG<6 - mediul grav afectat de activitatea umana,

IPG>6 - mediul degradat, impropriu formelor de viata

In cazul analizat s-au luat în considerare şase factori de mediu şi s-au acordat

următoarele note de bonitate :

A – Factorul de mediu apă – 8,

B - Factorul de mediu aer – 10

C - Factorul de mediu sol - 9,

D - Factorul de mediu deşeuri menajere –9,

E – Sănătatea populaţiei – 9,

F – Floră – faună – 10.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

În figură este reprezentat hexagonal stării de poluare ABCDEF, în interiorul

hexagonului stării ideale MNPQRT.

Prin raportul suprafeţelor celor două hexagoane se calculeaza indicele poluării

globale, IPG.

( )

195.1502

600

8101099999910108

600

4

34

31006

S

S IPG

ABCDEF

MNPQRT

==⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅

=

=⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅⋅

⋅⋅==

OAOFOFOEOEODODOCOCOBOBOA

Hexagoanele utilizate pentru calculul Indicelui Poluării Globale

Prin valoarea indicelui poluării globale, starea mediului în comuna Gornet

Cricov se incadrează în categoria “ mediu suspus activităţii umane în limite

admisibile ”.

Calitatea aerului

Pe teritoriul comunei calitatea aerului poate fi influentata de activitatile

industriale, activitati umane, agrozootehnice sau de constructie.

R

A(8)

B(10)

C(9)

D(9)

E(9)

F(10)

Q

P

M

0

T N


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Un alt factor ce poate influenta calitatea aerului il constituie noxele produse de

circulatia rutiera de tranzit.

Principala sursa de zgomot si vibratii il constituie activitatea industriala, traficul

de transport in comun, cat si utilajele agricole ce traverseaza comuna.

Centralele termice si incalzirea locuintelor cu combustibili solizi prin ardere in

sobe constituie de asemeni surse de poluare ce pot fi diminuate prin folosirea unor

centrale cu randament superior .

Calitatea apei de suprafata si subterane




Eroziunile în maluri afectează doar local, în mică masură , terenurile comunei.

Calitatea apelor de suprafaţă, este depreciată datorită unor cauze naturale

(temperaturi foarte ridicate, grad mare de evaporare în sezonul cald), la care s-au adăugat

o serie de activităţi umane cu impact asupra florei, faunei şi sănătăţii omului.

Calitatea apei freatice este afectată de poluare, datorită nerespectării

distanţelor sanitare între puţurile de apă, haznale de tip rural şi fosele septice din

gospodării.

Calitatea solului

Calitatea solului este influentata de factori naturali si factori antropici:

• factori naturali

1. limitari datorate unor caracteristici chimice ale solului - rezerva de humus

mica si foarte mica;

2. limitari datorate unor caracteristici fizice ale solului - textura fina la

majoritatea arealelor, textura grosiera la protosoluri aluviale, compactitate.

3. limitari datorate eroziunii sau alunecarilor - panta terenului si eroziunea de

suprafata.

4. limitari datorate excesului de umiditate - exces de umiditate freatica,

-inundabilitate prin revarsare.

• factori antropici

- poluarea cu deseuri menajere si dejectii animale (datorate lipsei unui

management corespunzator al deseurilor si a lipsei retelei de canalizare );


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

- pericol de acidifiere ca urmare a folosirii unilaterale si indelungate a anumitor

sortimente de ingrasaminte chimice cu azot ;

- limitari datorita unor degradari antropice ( excavatii, halde, deponii) ;

- drumuri de exploatare agricola, ca surse de declansare a eroziunii de

adancime, prin amplasarea lor incorecta.

Solurile specifice zonei teritoriului Iordacheanu sunt rezultatul interacţiunii şi

interdependenţei factorilor de solificare: climă, relief, rocă parentală, vegetaţie, etc.

Teritoriul comunei, cuprinde o gamă variată de soluri, ce s-au format în

condiţii diferite de relief, vegetaţie şi rocă parentală, cu însuşiri şi caracteristici

distincte fiecărei unităţi de sol în parte.

În zona de câmpie se întâlnesc solurile brune eumezobazice ce s-au format pe

suprafeţe în general plane (câmpia înaltă), în condiţii de climă umedă.

Ca principale roci de formare se pot menţiona pietrişurile fluviatile, pe cea mai

mare parte din suprafaţă şi luturile, aceste materiale fiind bogate în calciu sau alte

elemente bazice.

În zona de luncă se întâlnesc protosolurile aluviale, formate sub influenţa

apelor curgătoare prin acţiunea de eroziune, transport şi sedimentare, acestea fiind

răspândite în lunca râului Cricovul Sarat.

În zona colinară s-au format solurile brune luvice (podzolite), ce se întâlnesc

răspândite împreună cu solurile brune argiloiluviale.

Solurile brune luvice ocupă terenurile mai slab drenate, aflate sub influnţa unei

cantităţi mai mari de apă, ceea ce a contribuit la orientarea solificării în direcţia luvierii, în

timp ce solurile brune argiloiluviale ocupă relieful cu drenaj extern bun (coame înguste,

versanţi, etc.), pe care o parte din apa de precipitaţii se scurge, nu se infiltrează şi deci,

solificarea decurge ca şi cănd ar avea loc în condiţii de climă mai putin umedă, adică

levigarea, debazificarea şi migrarea coloizilor nu sunt prea intense.

Terenurile din perimetrul construit prezintă zone relativ plane şi aproape

orizontale sau cu pante line, cu uşoară înclinare generală de la nord-est către sud-

vest şi sunt perfect stabie.

Terenurile din extravilan sunt deasemenea în mare parte orizontale, local au

pante line medii, dar în general sunt stabile. Înclinare accentuată prezintă numai

fruntea terasei Cricovului Sarat, însă eroziunile manifestate local, nu pun în pericol

stabilitatea perimetrului construibil.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

V. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUG

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva

2001/42/CE, factorii de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de

mediu pentru planuri şi programe, sunt: aerul, zgomotul şi vibraţiile, sănătatea

umană, apa solul/utilizarea terenului, biodiversitatea, populaţia, managementul

deşeurilor, infrastructura rutieră/transportul şi peisajul.

Problemele de mediu existente în prezent la nivelul comunei Iordacheanu,

relevante pentru Planul de Urbanism General sunt legate de:

• Inexistenţa unui sistem unitar de colectare a apelor menajere şi pluviale,

respectiv a unor staţii de epurare a apelor uzate;

• Construirea unei gospodarii de apa in satul Varbila;

• Existenta unor zone cu eroziuni pe malurile inalte a raului Cricovul Sarat ;

• Existenta unor zone inundabile situate in mare parte in extravilanul

localitatii;

• Existenta unor zone cu exces de umiditate in extravilanul localitatii;

• Controlul strict al depozitării deşeurilor menajere şi respectarea normelor în

vigoare;

• Reglementarea statutului terenurilor aflate în imediata apropiere a surselor

de poluare de toate tipurile;

• Stabilirea unor soluţii pentru evacuarea deşeurilor de provenienţă biologică din

zona fermelor, precum şi posibilităţile de conversie a zonelor respective în alte funcţiuni;

• Recuperarea terenurilor degradate de eroziuni torenţiale prin consolidări,

plantaţii şi alte lucrări de combatere a eroziunii; recuperarea terenurilor afectate de

depuneri de deşeuri zootehnice;

• Protecţia apelor subterane şi a captărilor existente prin delimitarea strictă a

zonelor cu regim sever şi respectarea reglementărilor în domeniu;

• Creşterea gradului de echipare tehnico-edilitară;

• Reabilitarea retelei de drumuri din comuna trebuie realizata pe un proiect

integrat care sa includa si introducerea in subteran a tuturor retelelor de utilitati

publice inainte de reabilitarea sau realizarea covorului asfaltic;

• Extinderea colectarii selective a deşeurilor;

• Promovarea producerii energiei din surse regenerabile


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

VI. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL,

CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PUG

Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din

Europa pot fi legate de următoarele cinci obiective majore ale dezvoltării regionale

durabile:

• echilibrarea structurii spaţiale urbane sau rurale;

• îmbunătăţirea calităţii vieţii;

• menţinerea identităţii regionale: renaşterea moştenirii culturale;

• administrarea integrării: cooperarea dintre reţelele de infrastructura regională;

• noi parteneriate în planificare şi implementare.

Propunerile de amenajare şi dezvoltare urbanistică a comunei Iordacheanu se

vor înscrie în prevederile P.U.G.–ului localităţii şi al Regulamentului aferent acestuia.

Prin măsurile ce au fost prevăzute în cadrul PUG Iordacheanu se doreşte

dezvoltarea economică a zonei şi rezolvarea în sistem unitar a construcţiei de

locuinţe precum şi a utilităţilor necesare acestora.

Posibilităţile oferite de potenţialul natural şi al fondului funciar, amplasarea în

teritoriu şi profilul localităţii, resursele locale pot conduce la o dezvoltare armonioasă

a localităţii în corelare cu teritoriul din care face parte. Strategiile la nivel

macroteritorial, regional si judetean au un impact deosebit asupra dezvoltarii locale,

de aceea este necesara o corelare a politicilor locale si prioritatilor de dezvoltare cu

cele macroteritoriale.

Ordonanţa nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a

infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural cuprinde o serie de obiective

generale (art.3) printre care se numără: ,,dezvoltarea şi modernizarea spaţiului rural

românesc, format din satele componente ale comunelor, satele aparţinând oraşelor

şi municipiilor şi zonele periurbane, prin legarea zonelor unde se aplică Programul la

reţeaua de drumuri publice comunale, judeţene şi naţionale prin poduri, podeţe şi

punţi pietonale, platforme de gunoi, în conformitate cu planurile regionale de

gestionare a deşeurilor, precum şi prin dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu

apă potabilă, de canalizare şi epurare’’.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

În OUG nr. 104/2007 privind infiintarea Fondului pentru dezvoltarea satului

romanesc, sunt specificate direcţiile de dezvoltare ale spaţiului rural din ţara noastră:

fondul pentru dezvoltarea satului romanesc se utilizeaza pentru finantarea

urmatoarelor categorii de investitii din infrastructura rurala:

a) pietruirea, reabilitarea, modernizarea si/sau asfaltarea drumurilor de

interes local clasate;

b) sisteme de alimentare cu apa potabila;

c) canalizare si epurare;

d) platforme de deseuri;

e) poduri, podete si punti pietonale;

f) reparatii capitale ale obiectivelor prevazute la lit. a-e.

Pentru perioada 2007-2013 Strategia de dezvoltare a Regiuniii SUD-

MUNTENIA este concentrată pe cerinţele economice, sociale şi de mediu ale regiunii,

necesare asigurării unei dezvoltării regionale durabile.

Aceasta va implica dezvoltarea unei abordări pe termen lung în contextul unui

mediu economic schimbător şi pusă în aplicare printr-o serie de mecanisme ce

includ:

- Programele Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene (Programele

Operationale Sectoriale şi Regionale);

- Finanţări ale Uniunii Europene pentru cooperare interregională (INTERREG);

Politica Agricolă Comuna a Uniunii Europene (PAC), incluzand Programul de

Dezvoltare Rurală;

- Programe de Finanţare Naţionale şi alte programe de ajutor.

Pe termen lung, scopul strategic principal de dezvoltare al Regiunii Sud

Muntenia este: „creşterea capacităţii regiunii în vederea dezvoltării economice şi

sociale durabile şi echilibrate a acesteia, care să conducă la reducerea disparităţilor

şi creşterea coeziunii economice şi sociale, la creşterea prosperităţii şi standardului

de viaţă al locuitorilor regiunii” .

Acesta implică asigurarea unui standard de viaţă ridicat, prin creştere şi

dezvoltare economică bazată pe resursele şi mediul regiunii.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Strategia dezvoltării regionale decurge din problemele-cheie identificate în

analiza socio-economică naţională - regională şi cele opt analize regionale specifice,

probleme cum ar fi accesibilitate - precondiţie pentru dezvoltarea locală, populaţie în

declin şi îmbătrânită, rate ridicate de dependenţă, reflectate într-o cerere crescândă

de servicii de sănătate şi servicii sociale, posibila apariţie a unui fenomen de

stagnare economică în zonele montane, calitatea slabă a infrastructurii publice

(infrastructura de transport, de sănătate, socială şi educaţională), utilităţi publice

urbane învechite şi necesitatea conservării valorilor istorice şi culturale.

Proiectele ce vor primi finanţare prin intermediul Programului Operaţional

Regional pot transforma regiunea Sud Muntenia într-un loc mai atrăgător, atât

pentru cei care locuiesc, lucrează sau studiază aici cât şi pentru vizitatori şi

investitori. Practic acest program va răspunde unor necesităţi locale stringente, prin

realizare acestea vor avea un impact vizibil şi aproape imediat asupra comunităţilor

locale.

În continuare se prezintă sub formă tabelară aceste obiectivele de mediu

specifice pentru PUG propus, grupate în categorii de obiective strategice (care sunt

corespondente cu obiectivele de mediu stabilite la nivel naţional, regional şi local) şi

în ordinea priorităţilor de mediu stabilite. Pentru fiecare din aceste obiective se

prezintă consideraţii privind modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective la

elaborarea proiectului în fază PUG propus.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategică a PUG Iordacheanu

ASPECTE DE MEDIU OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE AER Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în

cadrul limitelor stabilite de normele legale Reducerea impacturilor asupra calităţii aerului

APA Limitarea poluării apei de la sursele de poluare din zonă SOL Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului şi

facilitarea protejării solului SCHIMBARI CLIMATICE Scăderea emisiilor care cauzează schimbări climatice BIODIVERSITATE Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei SANATATEA UMANA Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor amplasamentelor

în ceea ce priveşte transportul, mai ales zgomotul, vibraţiile şi noxele

MANAGEMENTUL RISCULUI DE MEDIU

Creşterea protejării populaţiei în faţa riscurilor asociate cu dezastrele naturale

CONSERVAREA SI GESTIONARE DURABILA A RESURSELOR

Limitarea utilizării resurselor naturale epuizabile

PATRIMONIU NATURAL SI CULTURAL

Asigurarea protejării patrimoniului cultural şi natural

EFICIENTA ENERGETICA SI RESURSE REGENERABILE DE ENERGIE

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor de energie neconventionala

POPULARIZAREA ASPECTELOR DE MEDIU

Îmbunătăţirea comportamentului responsabil faţă de mediu prin implicarea publicului în rezolvarea problemelor de mediu


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

VII. EFECTE POTENŢIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:

BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE

MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA

RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI

Efectele potentiale asupra mediului cauzate de implementarea planului de

urbanism propus, au fost estimate considerându-se relatia dintre obiectivele PUG si

principalele aspecte de mediu identificate cu ocazia realizarii evaluarii. În speta s-a

evaluat modul si gradul în care actiunile implicate de implementarea PUG vin sa

rezolve problemele de mediu identificate, sa le accentueze sau chiar eventual sa

creeze altele noi.

Rezultatele evaluarii redate în prezentul raport prezinta doar acele situatii în

care s-a estimat posibilitatea aparitiei unui impact (pozitiv sau negativ), cazurile de

neutralitate fiind eliminate dupa o prima etapa de analiza.

Întreaga evaluare a tinut cont de de criteriile recomandate prin anexa nr. 1 la

HG 1076/2004, pentru cuantificarea amplorii prognozate a impactului avându-se în

vedere efectele asupra mediului:

• directe si indirecte

• pe termen scurt si lung

• reversibile sau ireversibile

• izolate, interactive si cumulative

Efectele interactive apar atunci când un factor de mediu poate suferi schimbari

calitative (pozitive sau negative) atât în mod direct sub actiunea unei presiuni

externe cât si indirect, consituindu-se în receptorul unor modificari induse prin

intermediu altui factor de mediu (cale) - ex: poluarea solului din cauza traficului

poate interveni în mod direct prin scurgeri de produse petroliere dar si indirect prin

sedimentarea unor noxe eliminate de trafic în aerul atmosferic. În general, receptorii

cei mai susceptibili a fi afectati în acest mod interactiv sunt biodiversitatea si

sanatatea populatiei.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Efectele cumulative pot sa apara:

• fie în situatia în care un factor de mediu se constituie în receptorul unui

aceluiasi tip de poluant / presiune cauzate de activitati diferite din cadrul aceluiasi

proiect / plan (ex. sanatatea populatiei = receptor al zgomotelor provenite din surse

diferite)

• fie în cazul unor suprapuneri ale unor presiuni similare induse prin

implementarea a 2 sau mai multor planuri / proiecte în zone învecinate (parte dintr-

un areal comun) (ex: efecte cumulate ale traficului asupra calitatii aerului;

exploatarea în comun a unei surse de apa cu debit limitat, utilizarea comuna a unui

curs de apa pentru deversarea apelor uzate etc.)

Importanta acestor efecte cumulative apare atunci când se constata ca, desi

analizate individual, activitati sau planuri/programe diferite nu se dovedesc a cauza

un impact semnificativ, analizate cumulativ arata ca pot genera un impact

semnificativ asupra unor factori de mediu sau de alt interes.

Aplicând principiul precautiei, în analiza impactului s-a tinut cont în general de

situatiile cele mai putin favorabile din punct de vedere al calitatii factorilor de mediu

(activitati desfasurate simultan, situatii accidentale diferite suprapuse etc.).

Pentru depistarea situatiilor în care ar fi posibila aparitia unui impact de tip

interactiv, a fost mai întâi realizata matricea sursa-cale-receptor. Au fost astfel

identificate posibilele CAI de transmitere a eventualelor efecte (pozitive sau

negative) produse de catre activitatile/actiunile generate de implementarea PUG

(SURSE) spre RECEPTORII specifici prezenti în zona.

Au fost considerate urmatoarele interactiuni posibile:

• interactiunea obisnuita dintre unii factori de mediu;

• interactiunea dintre acesti factori de mediu si alti factori de interes

protective.

Aparitie continua sau in majoritatea timpului a impactului major legat de

principalele aspecte globale de mediu (ex:schimbari climatice, dezvoltare durabila,

conservarea biodiversitatii)

- reactie extrem de puternica pro sau contra a publicului

- sustinere/reticenta probabila din partea autoritatilor

- mediatizare puternica

- implicatii majore asupra reusitei/nereusitei proiectului/planului


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Aparitie Regulata a impactului major asupra unor factori de mediu cheie

(calitatea aerului, calitatea apei, resurse naturale, specii amenintate)

- reactie importanta pro sau contra a publicului

- sustinere/reticenta posibila din partea autoritatilor

- mediatizare posibila

- implicatii asupra reusitei/nereusitei proiectului/planului

Aparitie periodica a impactului moderat legat de principalele aspecte globale

de mediu (ex: schimbari climatice, dezvoltare durabila, conservarea biodiversitatii)

- reactie posibila pro sau contra din partea unei categorii a publicului

- implicare posibila din partea autoritatilor

- mediatizare probabila

- implicatii asupra reusitei/nereusitei proiectului/planului

Aparitie putin probabila a unui impact moderat asupra unor factori de mediu

cheie (calitatea aerului, calitatea apei, resurse naturale,specii amenintate)

- reactie putin probabila pro sau contra din partea publicului

- implicare putin probabila din partea autoritatilor

- implicatii asupra reusitei/nereusitei unor componente ale proiectului/planului

Aparitie rara sau deloc a unui impact minor asupra factorilor de mediu locali

-fara interes din partea- publicului

- a autoritatilor

- a masmediei

- irelevant pentru succesul proiectului/planului

Folosinta terenului. Sol / subsol.

Calitatea actuala a solului poate fi influentata de managementul apelor uzate,

de traficul rutier,de activitatile agro-industriale specifice zonei si potentialul

management defectuos al deseurilor.

Analiza legata de posibilele surse de impact si eventual impact cauzat prin

permiterea schimbarii folosintelor terenurilor este centrata pe unele zone mai

sensibile si cu predilectie pe suprafetele de teren propuse în plus spre reglementare

fata de planul de urbanism aflat în vigoare.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Pentru identificarea corecta a zonelor posibile a suferi un eventual impact în

urma implementarii planului propus, ar fi fost fireste necesara prezentarea atât a

planului aflat actual în vigoare cât si a celui propus în forma suprapusa (sau cel putin

georeferentiata pentru ca aceasta suprapunere sa fie posibila).

În conditiile în care acest lucru nu a fost posibil la nivelul evaluatorului,

estimarea unui posibil impact datorat cresterii suprafetei reglementate fata de starea

actuala s-a realizat tinând cont de:

- principiul precautiei;

- folosinta actuala a terenurilor din zonele aproximate ca reprezentând

diferenta de suprafata dintre planuri;

- informatiile concrete din teren de pe aceste zone (acoperirea cu vegetatie,

starea cursurilor de apa etc.);

- prevederi legislative actuale din domeniul silvic si al protectiei mediului

Apa de suprafata. Apa subterana.

Surse de impact preconizate. Efecte posibile (impact).

- toate constructiile din zona reglementata se prevad a fi racordate la reteaua

publica de distributie a apei potabile sau sa aiba asigurat necesarul de apa din sursa

proprie cu toate avizele legal prevazute;

impact pozitiv: exploatarea rationala a resurselor de apa

- colectarea apelor pluviale si eliminarea lor în cursuri de apa de suprafata se

va face dupa separarea hidrocarburilor

impact pozitiv: evitarea poluarii chimice a apelor de suprafata prin deversari

de ape pluviale încarcate cu produse petroliere

Aer atmosferic. Schimbari climatice.

Calitatea aerului din comuna Iordacheanu este putin influentata de activitatile

agro-industriale.

Ca surse de poluare locale se subliniaza cu predilectie traficul auto .

Principalele surse posibile de emisii atmosferice, atât în perioada de construire

a unor obiective în cadrul reglementat de PUG, cât si în perioada normala de

activitate din comuna Iordacheanu sunt redate sintetic mai jos:


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Surse fixe de emisii a poluantilor atmosferici :

- lucrari generale de santiere ce implica manevrarea materialelor excavate pe

suprafate relativ constante;

- particule în suspensie;

- particule sedimentabile;

- sisteme de încalzire(centraletermice);

- particule în suspensie (PM10);

- oxizi de azot (NOx);

- oxizi de sulf (SOx);

- mono si dioxid de carbon (CO; CO2);

În rezumat, ca surse posibile generatoare a unui eventual impact asupra

calitatii aerului în zona subliniem:

- suplimentarea traficului în zona datorata reabilitarii si extinderii intravilanului

- impact negativ: cresterea concentratiilor de noxe eliminate în atmosfera din

traficul auto;

Biodiversitatea

In situatia implementarii PUG-ului propus pentru comuna Iordacheanu, pot sa

apara ca si surse de impact asupra biodiveristatii urmatoarele:poluare directa si

indirecta:

Caile pe care aceasta poate actiona asupra biodiversitatii se pot fi clasificate astfel:

1. Poluare fizica: posibil generata atât în perioada de constructie a obiectivelor

reglementate de PUG cât si ulterior, în faza de activitate curenta în cadrul comunei.

Aici se încadreaza poluarea fonica posibil a fi cauzata de zgomotul produs atât

de traficul rutier, cât si de activitatile curente din comuna;

2. Poluare chimica: posibil sa apara în mod similar atât în etapele de

construire, cât si pe timpul activitatii curente, grupeaza:

- poluarea indusa pe cale atmosferica generata de functionarea motoarelor cu

combustie interna (trafic), a surselor de încalzire (centrale termice), incendii etc.

- poluarea cauzata de catre unele substante petroliere posibil provenite din

accidente sau incidente rutiere sau de alta natura (cu precadere atunci când afecteaza

cursurile de apa de suprafata ce se constituie în sursa pentru fauna din zona; sau în

cazul unor suprafete de sol afectând astfel flora si vegetatia din zona etc.)


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

- poluarea posibil sa apara datorita unui management defectuos al deseurilor

(mai ales în perioadele de construire), cu o cale de transmitere de risc mai mare de

asemenea prin intermediul apelor de suprafata

3. Efectul indirect asupra ecosistemelor poate sa apara printr-o suprapunere a

efectelor acestor presiuni de ordin fizic si chimic enumerate mai sus asupra

teritoriilor din imediata vecinatate .

Dimensiunea spatiala a acestui eventual efect va fi data fireste de aparitia

fiecarei componente (atât ca intensitatea, ca frecventa, cât si ca efect caracteristic),

dar si de modul de compunere (acolo unde este cazul) a efectelor variatelor poluari

(fizice si chimice).

Compunerea efectelor acestor presiuni se face obisnuit dupa o functie având

urmatoarele argumente principale:

- caracteristicile presiunilor, specificitatea etc.

- receptivitatea sistemului fata de presiunea intervenita (fata de un anumit tip

de poluant sau de un anumit mod de disturbare)

- intensitatea interventiei

- periodicitatea interventiei

- durata interventiei

- momentul interventiei

- relatia dintre durata interventiei si rezilienta sistemului afectat (suportabilitatea

sistemului afectat de a absorbi respectiva presiune cu un timp de revenire la starea de

echilibru care sa asigure functionalitatea sa fara sincope majore) etc.

Zgomot si vibratii

Principala sursa de zgomot în comuna Iordacheanu este reprezentata de

traficul auto.

Zgomotul este un agent de disturbare care se disipeaza mult în mediu, desi

este foarte greu de masurat comparativ cu noxele si praful, acesta este considerat

unul dintre factorii majori de poluare.

În câmp deschis zgomotul utilajelor este influentat de mediul de propagare a

acestuia, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele

de constructie) si punctele de masurare. Limitele maxim admisibile, pe baza carora se

apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in arealul unui obiectiv sunt

prevazute in STAS 10009/88 (Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot).


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Gestiunea deseurilor

Comuna Iordacheanu dispune de un Contract de delegare a gestiunii

serviciului public de salubrizare prin concesiune cu SC Romprest Service SA .

Din totalul de gospodării ale comunei aproximativ 80 % au incheiate

contracte individuale cu operatorul de salubritate.

Deseurile sunt colectate nelelectiv si sunt transportate la depozitul de deseuri

Valenii de Munte.

Deseurile menajere vor fi colectate selectiv ,iar deseurile rezultate din

activitatile zootehnice vor fi depozitate in conformitate cu legislatia in vigoare si vor fi

folosite ca ingrasaminte dezvoltand premizele unei agriculture ecologice.

Impact pozitiv: evitarea poluarilor sistematice sau accidentale datorate

depozitarilor necontrolate de deseuri.

Sanatate umana

Starea de sanatate a populatiei este pusa în legatura în cazul de fata cu:

- conditiile generale de trai;

- calitatea apei potabile asigurate la nivelul comunei;

- modului de eliminare a apelor uzate menajere si a celor pluviale;

- calitatea aerului din zona influentata negativ de trafic;

- nivelul de zgomot generat de traficul auto;

- modul de gestionare a deseurilor în comuna.

La ora actuala, în comuna Iordacheanu, aceste conditii genereaza per

ansamblu o situatie favorabila vis a vis de starea de sanatate a populatiei.

Surse de impact preconizate. Efecte posibile (impact).

- propunerea de utilizare a resurselor regenerabile în procent de min. 12% în

cadrul sistemelor de încalzire ale spatiilor de primire turistica;

- cresterea procentului de spatii verzi amenajate;

- impact pozitiv: cresterea calitatii aerului respirat - toate constructiile din

zona reglementata trebuie sa fie racordate la reteaua publica de distributie a apei

potabile (sau sa-si aiba asigurat necesarul de apa din sursa proprie cu toate avizele

legal prevazute) si la reteaua de canalizare a apelor menajere;

- impact pozitiv: asigurarea securitatii sanatatii populatiei în ceea ce priveste

alimentarea cu apa si eliminarea apelor uzate;

- asigurarea unui management corespunzator pentru deseuri;


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Peisaj

În cadrul Legii 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului,

adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000, la Art. 1, pct. a) regasim urmatoarea

definitie pentru peisaj:

a) „peisajul desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de catre

populatie, al carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali

si/sau umani” Conform art. 5, statul român ca si parte semnatara a Conventiei de la

Florenta, s-a angajat

b) sa stabileasca si sa implementeze politicile peisajului care au ca scop

protectia, managementul si amenajarea acestuia, prin adoptarea de masuri specifice

mentionate în prezenta conventie;

c) sa stabileasca proceduri de participare pentru publicul larg, autoritati

regionale si locale, precum si pentru alti factori interesati la definirea si

implementarea politicilor peisajere mentionate la lit. b);

d) sa integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si

în cele culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu

posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.”

PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU

Protecţia apelor

Apele sunt supuse protecţiei ca resurse pentru aprovizionarea populaţiei şi

satisfacerea celorlalte nevoi ale economiei naţionale. Protecţia apelor se asigură prin:

a) desfăşurarea coordonată a acţiunilor necesare pentru conservarea,

dezvoltarea şi valorificarea optimă a resurselor de apă în baza planurilor de

amenajare a bazinelor hidrografice şi a planului de amenajare a apelor de pe

teritoriul ţării.

b) folosirea raţională a apei cu respectarea reglementărilor stabilite de

organele de specialitate, evitarea risipei de apă în toate domeniile, precum şi

creşterea gradului de reutilizare a apei.

c) realizarea şi darea în funcţiune în termenele planificate a lucrărilor,

instalaţiilor şi dispozitivelor destinate prevenirii şi combaterii poluării apelor,

exploatarea la parametri proiectaţi a acestora.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

d) apărarea apelor prin orice măsuri împotriva poluării, ca acestea să poată fi

folosite în scopurile necesare populaţiei şi a economiei.

Se interzice evacuarea, aruncarea in apele supuse protecţiei, a apelor uzate,

deşeurilor, reziduurilor sau produselor de orice fel, precum şi desfăşurarea

activităţilor economico-sociale ce pot modifica regimul de scurgere sau de calitate a

apelor.

Acest lucru este admis numai în condiţiile stabilite de organele de specialitate,

potrivit prevederilor legii.

Protectia aerului

Sursele de poluare a aerului se datoreaza activitatilor industriale, activitati

umane, dejectii menajere si animale.

Un alt factor poluant al aerului il constituie noxele produse de circulatia rutiera

de tranzit.

Centralele termice si incalzirea locuintelor cu combustibili solizi prin ardere in

sobe constituie de asemeni surse de poluare ce pot fi diminuate prin folosirea unor

centrale cu randament superior sau folosirea surselor de energii neconventionale.

Protectia calitatii aerului ambiental se realizeaza prin conditionarea

functionarii agentilor economici potential poluatori numai in baza autorizatiilor de

mediu in care sunt stabilite masuri specifice fiecarei activitati de limitare si reducere

a poluantilor la sursa.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Principalele surse de zgomot si vibratii sunt cauzate de activitatile industriale,

traficul de transport in comun, cat si de utilajele agricole ce traverseaza comuna.

Factorul de mediu aşezări umane

Realizarea acestui proiect, va avea un impact social şi economic pozitiv prin

crearea de noi locuri de muncă şi ridicarea standardului de viaţă a locuitorilor zonei.

Factori de mediu ca biodiversitatea, fauna, flora, nu vor fi afectaţi de P.U.G.-ul

analizat.

Patrimoniul arhitectonic şi cultural nu va fi afectat, dimpotrivă se are în vedere

conservarea lui şi punerea lui în valoare .


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Protecţia pădurilor şi a altor forme de vegetaţie

Protejarea pădurilor se va realiza prin:

a) extinderea tratamentelor intensive de gospodărire a pădurilor;

b) aplicarea susţinută a măsurilor tehnice prevăzute în aranjamentele silvice;

c) sportul, recreerea, agrementul şi alte asemenea, se pot desfăşura în

cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea reglementărilor legale, stabilite de

organele de specialitate competente.

d) suprafaţa totală a pădurilor nu poate fi micşorată decât cu aprobare

specială;

e) interzicerea utilizarii semnalelor sonore;

f) interzicerea iluminarii soselelor in zone de padure si utilizarea doar a

semnalizarilor fara sursa de iluminat propriu pe acest sector;

g) interzicerea vanatului si braconajului

În vederea asigurării condiţiior de agrement, recreaţie trebuie:

a) întreţinute spaţiile verzi existente în acord cu tehnicile stabilite de organele

de specialitate, se propune utilizarea speciilor locale;

b) ameliorate terenurile degradate prin impadurire cu specii autohtone

adecvate zonei biogeografice;

c) conservate habitatele naturale, a florei si faunei salbatice ;

d) să se planteze arbori, flori şi alte plante, în jurul clădirilor, in zonele de

protectie sanitara ( zone de gospodarie comunala ocupate de statie de epurare,

gospodaria de apa) şi în alte locuri unde există terenuri ce pot fi destinate acestor

scopuri;

e) interzisă micşorarea spaţiilor verzi sau tăierea arborilor,metodele de

exploatare a florei şi vegetaţiei spontane, care împiedecă regenerarea şi dezvoltarea

lor normală şi influenţează în mod negativ echilibrul ecologic.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

VIII. EFECTE POSIBILE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIER

Poziţionarea comunei Iordacheanu, respectiv a judeţului Prahova exclude

posibilitatea influenţării factorilor de mediu cu efecte transfrontiere.

IX. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS

ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PUG IORDACHEANU

• Dezvoltarea infrastructurii respectiv a retelelor de utilitati si a drumurilor

precum si investitiile in unitatile de invatamant si infrastructura educationala trebuie

corelate permanent cu evolutia si prognozele demografice pentru localitate;

• Productia de produse agricole animale inregistreaza o usoara crestere,

aceasta tendinta trebuie mentinuta prin incurajarea producatorilor si facilitarea de

catre autoritati a infiintarii pe raza comunei de ferme agrozootehnice , intreprinderi

colectoare si prelucratoare

• Dezvoltarea turismului si agroturismului prin valorificarea peisajului si a

monumentelor cu valoare istorica ajutand astfel la dezvoltarea comunel.

• Reabilitarea retelei de drumuri din comuna trebuie realizata pe un proiect

integrat care sa includa si introducerea in subteran a tuturor retelelor de utilitati

publice inainte de reabilitarea sau realizarea covorului asfaltic.

• Realizarea unui sistem ecologic de management al apei prin impunerea unui

sistem de colectare si epurare a apelor uzate din comuna Iordacheanu. Investitia

trebuie sa fie o prioritate pentru asigurarea unei stari de sanatate normale in randul

populatiei, pentru evitarea poluarii mediului si atragerea de investitii, inclusiv in zona

de turism rural.

• Incurajarea dezvoltarii intreprinzatorilor privati va trebui sa fie o politica

prioritara in dezvoltarea comunei, atat in planificarea urbanistica si amenajarea

teritoriului cat si in politica fiscala. Dezvoltarea in comuna a microintreprinderilor trebuie

sustinuta mai ales daca acestea folosesc sau antreneaza forta de munca locala si

valorifica resurse naturale locale. Din acest motiv autoritatile administratiei publice vor

identifica suprafetele de teren disponibile pentru amplasarea viitoarelor intreprinderi.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

• Extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă;

• Realizarea unui sistem de canalizare pentru ape menajere uzate şi pentru

ape pluviale;

• Reabilitarea retelelor de drumuri;

• Imbunatatirea managementului deşeurilor din întreaga comună.

În planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor – Prahova (PJGD) pentru zona

comunei Iordacheanu se va implementa sistemul de colectare selectiva a deşeurilor.

• Realizarea unei reţele de alimentare cu energie termica

Utilizarea resurselor naturale existente în teritoriu (energia solară, energia

eoliană, pompe de caldură).Acestea vor putea fi utilizate eficient în mod

complementar cu cele folosite în prezent.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

X. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE

Elaborarea PUG Iordacheanu a reprezentat un proces de durata. Procedura

SEA a fost demarata dupa elaborarea primei versiuni a planului care continea

obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru comuna Iordacheanu.Obtinerea

variantei de plan supusa evaluarii de mediu nu s-a realizat prin selectarea unei

alternative, ci prin remodelarea succesiva a primei versiuni de plan.

In formularea obiectivelor si masurilor/directiilor de actiune propuse s-a tinut

cont de :

- tendintele de dezvoltare manifestate in ultimii ani;

- optiunile si limitarile privind potentialul de dezvoltare al zonei;

- decalajul dintre situatia existenta la nivelul comunei si cea care se doreste a

fi realizata;

- nevoile si optiunile populatiei comunei Iordacheanu;

- cerintele planurilor si programelor locale, judetene, regionale si nationale.

Metodologia de elaborare PUG a presupus formularea obiectivelor si ulterior a

masurilor in urma realizarii unei analize a punctelor tari si slabe.

PUG-ul nu prezinta alternative de masuri pentru atingerea obiectivelor

stabilite.

Formularea masurilor s-a facut in principal pentru a raspunde nevoilor

identificate in cadrul analizei SWOT, mentinandu-se un nivel redus de detaliere care

sa permita o oarecare flexibilitate in definirea ulterioara a solutiilor de implementare.

S-a adoptat si o metodă de interpretare de tip cantitativ şi calitativ pe bază

de indici de poluare (Ip) pe factori de mediu.

În acest scop starea fiecărui factor de mediu se exprimă sintetic prin indicatori

de calitate.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

XI. DESCRIEREA MĂSURILOR PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUG

Monitorizare privind reducerea impactului asupra mediului

Se vor monitoriza următoarele aspecte:

Eliminarea poluării tuturor factorilor de mediu în zona amplasamentului şi

zonele adiacente pe timpul lucrărilor de construcţie şi în perioada de exploatare.

Această activitate de monitorizare se referă la modul de gestionare a

materialelor de construcţie şi modul de lucru al utilajelor de construcţie în perioada

construcţiei, în vederea evitării poluări.

De asemenea se va urmări modul de utilizare a stratului de pământ fertil de la

suprafaţa solului ce va fi decopertat, în vederea utilizării lui pe amplasament la

crearea de spaţii verzi.

Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea

necontrolată a deşeurilor. Se va monitoriza modul de colectare şi gestiune a

deşeurilor menajere, în vederea respectării normelor existente.Se va pune accent pe

colectarea selectivă a diferitelor tipuri de deşeuri

Realizarea unei suprafeţe de spaţii verzi care să corespundă normelor

naţionale şi europene.

În cadrul PUG – analizat este prevăzută realizarea unor suprafeţe de spaţii

verzi şi perdele de protecţie vegetală, ca o măsură importantă în vederea asigurării

unui confort sporit localnicilor.

Monitorizarea este în sarcina unităţilor abilitate de lege în acest scop ( Garda

de mediu, Agenţia de protecţie a mediului, Primăria locală).


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

RECOMANDĂRI GENERALE DE MONITORIZARE ALE EVALUATORULUI DE MEDIU

Un sistem competitiv şi eficient de monitorizare şi evaluare a impactului PUG asupra

mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra mediului al

programului, ci şi la amplificarea efectelor pozitive, atât în ceea ce priveşte mediul, cât şi

calitatea proiectului analizat.

Pentru monitorizare, trebuie realizate următoarele:

• Integrarea indicatorilor de mediu propuşi în sistemul general de monitorizare a

impactului realizat prin implementarea PUG actualizat Iordacheanu;

• Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selecţie a

proiectelor, pe baza criteriilor de mediu, unde este cazul;

• Publicarea periodică a rezultatelor de monitorizare (cel puţin o dată pe an);

• Asigurarea unui număr suficient de personal cu abilităţi profesionale din domeniul

mediului pentru monitorizarea PUG;

• Implicarea APM Pahova în discuţiile privind sistemul general de monitorizare, în special

modalitatea de integrare a temelor de mediu în acest sistem înainte de lansarea programului;

• Asigurarea că solicitanţii au primit suficiente informaţii privind problemele de mediu şi

posibila legătură dintre proiectele scrise şi mediu, pentru proiectele ce vor fi demarate în viitor.

Sistemul de monitorizare cuprinde următoarele activităţi:

• Evaluarea proiectelor depuse, pe baza criteriilor de mediu adaptate situaţiilor şi operaţiunilor;

• Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor din

proiecte) adaptat situaţiilor şi operaţiunilor;

Examinarea rezultatelor de monitorizare, cu alte cuvinte trecerea în revistă a

modificărilor indicatorilor de mediu, dacă s-au modificat;

• Iniţierea demersurilor stabilite în cazul în care se descoperă că PUG produce efecte

negative asupra mediului;

• Publicarea rezultatelor de monitorizare;

• Comunicarea cu autoritatea de evaluare competentă (APM Prahova ) şi cu alte

autorităţi/organisme active în domeniul protecţiei mediului;

• Consiliere pe tema mediului pentru angajaţii din structura de implementare a PUG,

mai ales pentru membrii comisiilor de evaluare şi selecţie pentru operaţiunile selectate;

• Servicii de consultanţă oferite celor ce depun proiecte în domeniul mediului;

• Informarea tuturor părţilor interesate cu privire la aspectele de mediu ale PUG.


Comanda nr.

12 / 27.04.2010



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

XII. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI

Planul Urbanistic General a fost realizat în vederea creări condiţiilor de

îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare a comunei Iordacheanu.

S-a urmărit implementarea proiectelor cu privire la:

• Extinderea teritoriului intravilan pentru a răspunde cerinţelor de dezvoltare

ale comunei;

• Realizarea de lotizări destinate construirii de locuinţe pentru satisfacerea

creşterii demografice;

• Extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă;

• Realizarea sistemului de canalizare pentru ape menajere uzate;

• Realizarea sistemului de canalizare pentru apele meteorice;

• Cresterea suprafetelor destinate spatiilor verzi;

• Extinderea si modernizarea cailor de comunicatii;

• Modernizarea sistemului de alimentare cu energie electrica;

• Imbunatatirea managementului deseurilor;

• Incurajarea implementarii folosirii de surse de energii neconventionale;

• Creşterea potenţialului economic de servicii şi agrement în vederea atragerii

de turişti şi investitori.

O dată cu aprobarea Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local de

Urbanism acestea obţin valoare juridică oferind baza legală de lucru necesara

administraţiei locale în realizarea obiectivelor propuse.

RAPORT DE MEDIUarpmag.anpm.ro/upload/70531_Comuna Iordacheanu.pdf · - H.G. nr. 1403/2007 privind...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIUarpmag.anpm.ro/upload/70531_Comuna Iordacheanu.pdf · - H.G. nr. 1403/2007 privind...