Raport de impact - ANPM

[Type here]

Titular de proiect UAT Sinaia

județul Prahova

Construire instalație de transport pe

cablu tip teleschi Valea Soarelui

Raport de impact asupra mediului

Revizie Data Elaborat de Verificat de Aprobat de

şi avizat

Rev2 0209 2019

V Milin

A Mureşan L Mihuţ

OJiman Locaţie

Domeniul schiabil Sinaia Valea Soarelui

L Popa S Mihuț

Domeniu de reglementare Agenția pentru Protecția Mediului

Prahova

wwwstudiidemediuro

R O M A N I A Cluj-Napoca

Str Baladei nr35 TelFax 0264 410071

ISO 9001

ISO 14001

copy Unitatea de Suport pentru Integrare ClujndashNapoca 2019

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL ClujndashNapoca conform legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe Nu este permisă reproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţămacircntul scris al SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL ClujndashNapoca icircn afara prevederilor legale

[Type here]

2

SC

Unitatea

de

Suport

pentru

Integrare

SRL

str Baladei nr 35

Cluj-Napoca

J1210142001

RO 14054736

Telfax 0264 410071

officestudiidemediuro

wwwstudiidemediuro

Societatea Comercială rdquoUnitatea de Suport pentru Integrarerdquo (USI) este o firmă cu capital integral privat organizată sub forma unei Societăţi cu responsabilităţi limitate icircnregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj cu nr de ordine icircnscris icircn Registrul Comerţului J12101412072001 şi avacircnd Codul unic de icircnregistrare RO 14054736 Obiectul principal de activitate al USI constă icircn Activităţi de consultare pentru afaceri şi management avacircnd icircnsă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări icircn ştiinţe fizice şi naturale Icircn activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi icircn domeniul cu o icircnaltă pregătire profesională icircn ştiinţe naturale şi o vastă experienţă icircn activităţi de proiectarea promovarea şi managementul unor proiecte specifice USI a fost atestată de către Autoritatea Centrală de Mediu pentru elaborarea Studiilor de imact şi a Bilanţurilor de mediu iar icircncepacircnd cu anul 2010 USI a fost icircnscrisă icircn Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului la poziţia 188 fiindu-i conferită expertiza pentru elaborarea Raporturilor de mediu Raporturilor privind impactul asupra mediului Bilanţurilor de mediu Raporturilor de amplasament şi a Evaluărilor adecvate USI este certificată prin Sistemul de Management al Calităţii prin ISO9001 şi ISO14001

Proiect

Construire instalație de transport pe cablu

tip teleschi Valea Soarelui

Titular

UAT Sinaia

Bulevardul Carol I nr 47 Sinaia județul Prahova

Telfax 0244 311788 0244 314509

contactprimaria-sinaiaro

Primar

Vlad OPREA

Responsabil de temă

Cristina HARAPU

[Type here]

3

Lista de abrevieri şi acronime utilizate ABA = Administraţia Bazinală de Apă AGA = Autorizaţie de Gospodărire a Apelor ANAR = Administraţia Naţională Apele Romacircne APM = Agenţia de Protecţie a Mediului BAT = Best Available Techniques (cele mai bune tehnici disponibile) BBOP = Business and Biodiversity Offset Progamme (program de echilibrare a biodiversităţii cu investiţiile) BH = Bazin hidrografic CJ = Consiliul Judeţean CL = Consiliul Local CLC = CORINE Land Cover CU = Certificat de urbanism DC = Drum comunal DJ = Drum județean DN = Drum național DS = Direcţia Silvică EA = Evaluare adecvată EIM = Evaluarea Impactului asupra Mediului EM = Evaluare de mediu GM = Garda de Mediu GNM = Garda Naţională de Mediu ha = Hectar (hectare) IPG = Indice de poluare globală IPJ = Inspectoratul de Poliţie Judeţean ITRSV = Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic IUCN = Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii kg = Kilogram(e) km = Kilometru(i) m = Metru (metri) mc = Metru (metri) cubi mp = Metru (metri) pătraţi OS = Ocol Silvic PATJ = Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean PATZ = Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PM = Plan de Management POT = Procent de ocupare al terenului PUG = Plan Urbanistic General PUZ = Plan Urbanistic Zonal RA = Raport de amplasament RIM = Raport evaluare de mediu RM = Raport de mediu RS = Raport de risc RSEIM = Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului ua = Unitate Amenajistică UP = Unitate de Producţie USI = SC Untatea de Suport pentru Integrare SRL UVM = Unităţi bdquoVită Marerdquo vl = valoare limită vla = valoare limită anuală vlo = valoarelimită orară vlz = valoare limită zilnică

Definirea şi icircnţelesul unor termeni utilizaţi Amprenta proiectului

= Este o măsură a impactului ce de cele mai multe ori face referire la desfăşurarea (proiecţia) dimensională a acestuia (aria de desfăşurare) suprapusă categoriilor de habitate

Amprenta ecologică

= Reprezintă totalitatea sarcinilor ecologice presupuse de implementarea unui proiect şi manifestate prin efectele induse de diversele categorii de impact (diretindirectcumulat etc)

Analiza expert = Reprezintă un demers prin care icircn lipsa unor elemente certe concrete de cuantificare se parcurge mai multe trepte de analiză cărora le corespunde cacircte un nivel de relaţionare stabilit icircn mod convenţional un astfel de procedeu este menit a facilita interpretarea uno scenarii soluţii modele etc

Harta conflictelor = Reprezintă modelul cartografic rezultat icircn urma suprapunerii elementelor propuse de dezvoltarea unui plan sau proiect cu elementeatribute de interes (icircn cazul evaluării de mediu) proprii factorilor de mediu zonele de suprapunere obţinute pot căpăta o gradaţie conform categoriei de impact asociate şi astfel pot facilita ilustrarea şi cuantificare impactului justificacircnd şicirc fundamentacircnd măsurile de dimuare propuse

Indicele de poluare globală

= Este un indice calculat pe baza unei metodologii propuse de V Rojanschi1 ce face apel la o scalare a categoriilor de impact ce acţionează asupra factorilor de mediu şi care pot fi cuantificaţi icircntr-o manieră cumulată prin parcurgerea unui algoritm de calcul ce face apel la o metodologie geometrică

Linii de vacircnătoare (de tragere)

= Culoare de regulă rectilinii de pacircnă la 15m lăţime realizate icircn interiorul formaţiunilor forestiere create prin despădurire şi icircntreţinute prin cosire destinate icircn mod particular susţinerii unor activităţi cinegetice icircnsă avacircnd şi alte roluri cum ar fi delimitare a unor arborete (ua) a limitării răspacircndirii incendiilor de litieră de favorizare a unor specii de faună etc

Metoda ilustrativă Rojanski

= Este o metodă propusă de V Rojanschi (vezi şicirc indicele de poluare globală) ce este larg utilizată la nivel naţional devenind un element curent de estimare a valorii impactului

1 Rojanschi V Diaconu S Florian G (2004) ldquoEvaluarea impactului ecologic şi auditul de mediurdquo Ed ASE

[Type here]

4

Cuprins

Introducere 6

Cap I INFORMAȚII GENERALE DESCRIEREA PROIECTULUI 10

11 Informații despre titularul proiectului 10

12 Informaţii despre autorul atestat al prezentei documentaţii 10

13 Denumirea proiectului 13

14 Amplasamentul proiectului 13

15 Caracteristici fizice ale proiectului 14

151Elemente tehnice ale proiectului 15

152Perioada de exploatare 17

153Decrierea tehnicilor și echipamentelor necesare 17

154Descrierea etapei de demontaredezafectareicircnchidereposticircnchidere 18

155Justificarea și oportunitatea proiectului 20

156Informații privind producția care se va realiza și resursele folosite icircn scopul producerii energiei necesare asigurării producției 22

157 Informații despre utilizarea curentă a terenului 22

16 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului și indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele 27

17 Arii naturale protejatezone protejate 28

18 Principalele caracteristici ale etapei de funcționare a proiectului 28

181 Descrierea proceselor tehnologice propuse 29

182 Descrierea etapei de amenajare a traseului de teleschi și a pacircrtiilor deservite 29

183 Descrierea etapei de icircnchidere şi dezafectare 30

184 Informații despre materiile prime 30

185 Resursele naturale utilizate 31

186 Solul și subsolul 31

187 Biodiversitatea 31

19 Estimarea deșeurilor generate și a emisiilor preconizate 32

191 Generarea deșeurilor 34

192 Managementul deșeurilor 34

193 Informații de bază despre corpurile de apă de suprafață 36

194 Emisii preconizate asupra factorului de mediu aer 41

195 Soluri Date generale 45

Cap II DESCRIEREA ALTERNATIVELOR REALIZABILE 53

Alternative privind tehnologia de construire și exploatare a instalației de transport pe cablu 54

Cap III DESCRIEREA STĂRII ACTUALE A MEDIULUI SCENARIUL DE BAZĂ 55

Cap IV DESCRIEREA FACTORILOR DE MEDIU SUSCEPTIBILI A FI AFECTAȚI DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 57

41 Populația 57


[Type here]

5

421 Informații despre biotopurile de pe amplasament CORINE 58

422 Informații despre biodiversitatea locală 58

423 Concluzii referitoare la impactul asupra reţelei Natura 2000 63

424 Rute de migrare adăposturi de animale pentru creștere hrană odihnă iernat 63

425 Potențialul de afectare al habitatelor de interes conservativ 64

426 Impactul prognozat 68

427 Explicitarea metodologiei de evaluare a impactului asupra elementelor componente a factorului de mediu biodiversitate 68

428 Afectarea covorului vegetal 69

429 Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversității 69

43 Peisajul 69

431 Informații despre peisaj icircncadrarea icircn regiune diversitatea acestuia 70

432 Caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament 71


434 Măsuri de diminuare a impactului 73

Cap V ANALIZA MĂRIMII IMPACTULUI 74

Metoda ilustrativă Rojanschi 75

Repere bibliografice 81

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL wwwstudiidemediuro

Memoriu de prezentare

15022019 Orașul Sinaia

Construire instalație de transport pe cablu tip teleschi Valea Soarelui

6

Introducere

Scopul prezentei documentaţii este de a identifica evalua şi prezenta impactul potenţial al proiectului de Construire instalație de transport pe cablu tip teleschi Valea Soarelui pe un amplasament situat icircn extravilanul localității Sinaia icircn zona Domeniului Schiabil Sinaia Prezentul Studiu a fost elaborat icircn conformitate cu prevederile

- Legea 2922018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului - OUG 1952005 privind protecţia mediului cu completările şi modificările ulerioare - OUG 572007 privind regimul ariilor naturale protejate conservarea habitatelor naturale a florei și faunei sălbatice - OM 192010 privind aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar şi ţinacircnd seama de legislaţia relevantă specifică naţională icircn vigoare

La realizarea prezentului raport s-a mai ţinut cont de următoarele documente dezvoltate icircn cadrul proiectului Phare 2000 Asistenţă tehnică

pentru asigurarea conformării cu Directivele privind Evaluarea Impactului Asupra Mediului ndash beneficiar Ministerul Mediului şi Gospodăririi

Apelor

bull Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului2

bull Manualul EIA3

bull Ghid metodologic pentru includerea consideraţiilor de biodiversitate icircn procedura de evaluare a impactului asupra mediului

bull Ghidul general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului4 şi ţinacircnd cont de documentații specificice cu relevanță directă amintind aici

bull Proumlbstl Kovac Knoll Ruffini Schmeider Martin (Eds) ldquoTourism in Natura 2000 sites - Guidlines and Recommendations for the management planning in the alpine spacesrdquo

bull Report on the International Expert Meeting at the International Academy of Nature Conservation (2005) ldquoNatura 2000 and Tourismrdquo

bull Proumlbstr U Prutsch A (2010) ldquoOutdoor Recreation and Tourism ndash a Guidline for the application of the Habitats Directive and Birds Directiverdquo

bull Comisia Europeană (2001) Ghidul ndash ldquoSustainable tourism and Natura 2000 ndash Guidlines initiatives and good practices in Europerdquo

bull Laiolo P Rolando A (2005) ldquoForest bird diversity and ski-runs a case of negative edge effectrdquo Zool Soc London

bull Wipf S Rixen Chr Fischer M Schmid B Steckli V (2005) ldquoEffects of ski piste preparation on alpine vegetationrdquo Journ Applied Ecol ndash British Ecol Soc

bull How these Ski Resorts are Offsetting their Environmental Impact5

bull Casagrande Bacchiocchi S Zerbe S Cavieres L Wellstein C (2019) ldquoImpact of ski piste management on mountains grassland ecosystem in the Southern Alpsrdquo Sustainability 2017 9 2150

bull Pintar M mali B Kraigher H (2009) ldquoThe impact of ski slopes management on Krvavec ski resort (Slovenia) on hydrological functions of soilsrdquo Biologia 643 639-642

bull Pintaldi E Hudek C Stanchi S Spiegelberger T Rivella E Freppaz M (2017) ldquoSustainable Soil Management in Ski Areas Threats and Challengesrdquo

prin care se stabilesc obie ctive ambiţioase legate de practicile turistice dintr-o perspectivă de utilizare durabilă In contextul dat de localizarea proiectului o atenție aparte a fost icircndreptată spre documente cum sunt

bull Planul de management integrat al Parcului Natural Bucegi și al sitului Natura 2000 ROSCI00136 - din conținutul căruia au fost extrase și elementele de referință legate de descrierea cadrului natural și a condițiilor de bază

bull Formularul standard de desemnare a sitului ROSCI0013 Bucegi

2 Participarea Publicului la Procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului - Asistenţǎ tehnicǎ pt asigurarea conformǎrii cu prevederile Directivelor

de Evaluare a Impactului asupra Mediului httpwwwanpmroFilesEIA_ghid_200710303743768pdf 3 httpswwwgooglecomsearchclient=firefox-b-dampq=manual+eia 4 Elaborarea ghidurilor necesare icircmbunătățirii capacitații administrative a autorităților pentru protecția mediului icircn scopul derulării unitare a procedurii de

evaluare a impactului asupra mediului (egeia)rdquo cod sipoca 19 5 httptheliftiereportrentskiscomtlrhow-these-ski-resorts-are-offsetting-their-environmental-impact 6 httpswwwgooglecomsearchclient=firefox-b-dampq=plan+de+management+bucegi





7

Conţinutul şi structura documentului elaborat a urmărit cacirct mai fidel cu putinţă materiale elaborate anterior dacircndu-se astfel posibilitatea

realizării unor analize comparative In acest sens au fost respectate unel formulări de la nivelul unor titluri de secţiuni aşa cum au fost

acestea formulate icircn cadrul unor normative de conţinut sau modele de lucru

Orice proiect plan sau program produce pe lacircngă efectele directe (pentru care a fost conceput) şi o serie de efecte indirecte care trebuiesc

gestionate icircn scopul conformării cu reglementările pe linie de protecţie a factorilor de mediu Necesitatea gestionării tuturor efectelor

determinate răspunde şi unor principii ce stau la baza legislaţiei de protecţie a mediului

bull iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite

bull evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor privind alegerea tehnologiei optime

bull necesitatea implicării factorilor instituţionali responsabili icircn procesul de luare a deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidenţierea efectelor negative dar şi a celor pozitive ca urmare a unei activităţi proiectate sau a uneia icircn desfăşurare (icircn cazul proiectelor de dezvoltare sau modernizare a capacităţilor existente) asupra mediului (icircn ansamblul său) iar din perspectiva efectelor poluării asupra sănătăţii umane Studiul de impact asupra mediului icircncearcă să anticipeze efectul proiectului şi a activităţilor legate de acesta ţinacircnd cont de spectrul condiţiilor fie ele variabile sau constante de mediu Studiul de impact de mediu conţine analize tehnice prin care se oferă informaţii asupra cauzelor şi efectelor induse de proiect a consecinţelor cumulate ale acestora sumate cu impactul cauzat de activităţi anterioare şi prezente formulacircnd ipoteze şi asupra unor dezvoltări viitoare icircn scopul unei cuantificări cacirct mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor de mediu de pe amplasamentul studiat Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază icircn identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului datorate activităţilor antropice reflectacircnd o abordare preventivă a managementului de mediu icircn scopul dezvoltării durabile Această evaluare caută să icircncorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare icircn vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activităţii preconizate Astfel evalurea impactului de mediu asupra unui proiect dat are rolul de a furniza informaţii factorilor responsabili care să faciliteze şi să asiste procesul de decizie icircn scopul adoptării celor mai adecvate măsuri pentru reducerea sau eliminarea efectelor negative asociate icircn eventualitatea acceptării proiectului icircn cauză O definire pentru acest tip de documentaţii s-a icircncercat icircncă din anil 1979 ajungacircnd ca icircn anul 1991 UNECE (United Nations Economic Commission for Europe) să conchidă asupra faptului că este vorba de o evaluare a impactului unei activităţi planificate asupra mediului De-a lungul timpului s-a concretizat faptul că EIM reprezintă un proces de analiză a impactului potenţial al unui proiect asupra factorilor de mediu Ghidul EIM defineşte EIM ca o procedură prin care se evaluează impactul asupra mediului şi prin care potenţialele efecte negative asupra mediului sunt diminuate sau eliminate dacă este posibil EIM reprezintă un proces organizat de culegere a informaţiilor utilizate pentru a identifica şi icircnţelege efectele proiectelor propuse asupra mediului icircnconjurator (aer apă sol faună vegetaţie etc) cacirct şi asupra mediului social şi economic al populaţiei potenţial afectate La nivelul Uniunii Europene funcţionează din anul 1985 Directiva nr 85337EEC privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor proiecte publice şi private (denumită icircn continuare Directiva EIA) revizuită amendată şi completată icircn mai multe racircnduri ce reprezintă fundamentul politicilor europene de reglementare pe linie de mediu şi care stă la baza sistemelor legislative naţionale de reglementare din domeniul mediului Din anul 1991 sub auspiciile ONU a fost ratificată Convenţia de la Espoo prin care s-au stabilit elementele de referinţă cu privire la impactul asupra mediului icircn context transfrontalier Icircn continuare pe plan internaţional evaluarea impactului asupra mediului a fost consacrată ca instrument esenţial de transpunere a politicilor de protecţie a mediului icircn anul 1992 cu ocazia Conferinţei de la Rio (principiul 17) devenind astfel un element de transpus la nivelul fiecărei naţiuni semnatare Evaluarea impactului asupra mediului este definită icircn Legea Mediului completată prin OUG 1952005 (art2 pct 31) ca fiind un bdquoproces menit să identifice să descrie și să stabilească icircn funcție de fiecare caz și icircn conformitate cu legislația icircn vigoare efectele directe și indirecte sinergice cumulative principale și secundare ale unui proiect asupra sănătății oamenilor și a mediuluirdquo existacircnd icircn acest sens obligativitatea ca icircn conformitate cu OM 1352010 (Anexa privind Metodologia de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private art 16 alin4) Raportul privind impactul asupra mediului să respecte conţinutul-cadru prevăzut icircn ghidurile metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului Studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului conform definiţiei date icircn OUG 1642008 ce aduce cele mai recente modificări şi completări Legii mediului este bdquoparte a documentației planurilor sau programelor care identifică descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi alternativele sale raţionale luacircnd icircn considerare obiectivele şi aria geografică aferentă conform legislaţiei icircn vigoarerdquo Astfel acest document se doreşte a fi doar un instrument menit a asista procesul decizional al autorităţilor de mediu cu privire la efectele induse de promovarea proiectului propus asupra factorilor de mediu prin identificarea şi evaluarea efectelor posibile semnificative asupra mediului respectiv alternativele sale raţionale Evaluarea realizată a luat icircn considerare elemente de documentare puse la dispoziţie de către beneficiar coroboracircndu-se cu informaţii relevante desprinse la momentul dat al studiului





8

Dat fiind faptul că proiectul propus intersectează areale cuprinse icircn rețeaua Natura 2000 icircn conformitate cu prevederile Legii 492011 icircn cadrul documentaţiei a fost inclus şi studiul de Evaluarea adecvată icircn măsură a stabili eventualul impact negativ asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului Insistăm a arăta faptul că procedura de Evaluare adecvată se concentrează asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 ţintă Conform prevederilor legale icircn vigoare noţiunea de impact negativ semnificativ trebuie determinată icircn relaţie cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un efect negativ semnificativ pentru o anumită arie naturală protejată de interes comunitar poate să nu aibă acelaşi efect pentru un alt tip de arie naturală protejată de interes comunitar De aceea fiecare evaluare este un caz individual care trebuie tratată icircn funcţie de obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar şi de caracteristicile planului sau proiectului Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trăsăturile planului sau proiectului localizate icircn interiorul unei arii naturale protejate de interes comunitar dar şi din planulproiectul localizat icircn afara acesteia Icircn conformitate cu prevederile Legii 492011 art 28 alin 4 Evaluarea adecvată a fost inclusă icircn prezenta documentaţie a Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului Evaluarea adecvată are drept obiect evidenţierea efectelor cu potenţial negativ ce ar putea să apară asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 previzionate a apărea icircn urma implementării unui Plan sau Proiect ce ar conduce la pierderea valorii conservative a sitului ţintă prin afectarea negativă a elementelor de floră faună sau a habitatelor conducacircnd la apariţia unor disfuncţionalităţi bio-ecocenotice sau la efecte disruptive asupra reţelei Natura 2000 Evaluarea adecvată s-a conturat ca un instrument de bază icircn identificarea şi reducerea consecinţelor negative ale activităţilor antropice asupra reţelei Natura 2000 ce transpune obiectivele Directivelor europene 9243 bdquoHabitaterdquo respectiv 79409 bdquoPăsărirdquo Evaluarea adecvată nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă Evaluarea adecvată este definită icircn Legea Mediului completată prin OUG 1952005 (art2 pct 301) ca fiind procesul menit să identifice să descrie şi să stabilească icircn funcţie de obiectivele de conservare şi icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare efectele directe şi indirecte sinergice cumulative principale şi secundare ale oricărui plan ori proiect care nu are o legatură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar dar care ar putea afecta icircn mod semnificativ aria icircn mod individual ori icircn combinaţie cu alte planuri sau proiecterdquo De asemenea icircn documentele intitulate - Managing Natura 2000 Sites - The provisions of Article 6 of the Habitats Directive 9243EEC - Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitats Directive 9243EEC se insistă asupra parcurgerii acestei etape de evaluare prin abordarea impactului potenţial (previzionat) al proiectului asupra elementelor criteriu (speciihabitate) ce au stat la baza desemnării sitului icircn cauză Prin aplicarea prevederilor art 6(3) și 6(4) se face trimitere și la unul din principiile fundamentale ce stau la baza legislației de mediu și anume principiul precauției Astfel evaluarea adecvată este declanșată de posibilitatea potențială a afectării elementelor ce au stat la baza desemnării siturilor și nu neapărat pe certitudini legate de existența unui indubitabil impact Cu toate acestea rămacircne de neacceptat ca atunci cacircnd există elemente suficiente prin care icircn mod firesc un impact semnificativ nu poate fi previzionat impunerea procedurii de evaluare adecvată să se ia icircn baza principiului precauției icircn luarea deciziei Astfel obiectul evaluării adecvate constă icircn analizarea situației presupuse de implementarea proiectului dat impactul pe care acesta icircl poate avea asupra elementelor ce au stat la baza desemnării sitului Natura2000 țintă dar și asupra integrității funcțiilor ecologice ale acestuia Prin această documentație sunt analizate Impactul (directindirectcumulat etc) pe care proiectul icircl poate avea asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului Evaluarea influenței proiectului asupra funcțiilor ecologice ale sitului ce pot a se răsfracircnge asupra capacității de suport a elementelor criteriu pentru care situl a fost desemnat Soluțiile de diminuare a impactului (și după caz de compensare a pierderilor ecologice) de asumat de către proponentul proiectului Elaborarea documentaţiei a pornit de la explicitarea unor elemente pentru a se putea icircnţelege icircn modul cel mai clar cu putinţă icircntregul proces de evaluare a mediului ce a fost parcurs drept pentru care la nivelul fiecărei secţiuni se regăsesc inserate elemente explicative de definire şi descriere considerate relevante Evaluarea adecvată este documentul icircn măsură a stabili eventualul impact negativ asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului In acest sens se insistă asupra faptului că există o concentrare asupra elementelor criteriu (habitatespecii) ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 ţintă Evaluarea adecvată a impactului asupra mediului nu reprezintă o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă Evaluarea adecvată este definită icircn Legea Mediului completată prin OUG 1952005 (art2 pct 301) ca fiind procesul menit sa identifice sa descrie si sa stabileasca in functie de obiectivele de conservare si in conformitate cu legislatia in vigoare efectele directe si indirecte sinergice cumulative principale si secundare ale oricarui plan ori proiect care nu are o legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria in mod individual ori in combinatie cu alte planuri sau proiecterdquo Astfel acest document se doreşte a fi doar un instrument menit a asista procesul decizional al autorităţilor de mediu cu privire la efectele induse de promovarea proiectului propus asupra obiectivelor de conservare (habitate specii de floră faună) ale sitului prin identificarea şi evaluarea efectelor preconizate asociate proiectului





9

Conform prevederilor legale icircn vigoare noţiunea de impact negativ semnificativ trebuie determinată icircn relaţie cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un efect negativ semnificativ pentru o anumită arie naturală protejată de interes comunitar poate să nu aibă acelaşi efect pentru un alt tip de arie naturală protejată de interes comunitar Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trăsăturile planului sau proiectului localizate icircn interiorul unei arii naturale protejate de interes comunitar dar şi din planulproiectul localizat icircn afara acesteia De aceea fiecare evaluare este un caz individual trebuind tratată icircn funcţie de obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar şi de caracteristicile planului sau proiectului Concluziile evaluării adecvate au fost preluate icircn prezenta documentație fiind discutate icircn cadrul Capitolului 4





10

Cap I INFORMAȚII GENERALE DESCRIEREA PROIECTULUI

11 Informații despre titularul proiectului

Fişa titularului

UAT Sinaia


Telfax 0244 311788 0244 314509


Primar

Vlad OPREA


Cristina HARAPU

12 Informaţii despre autorul atestat al prezentei documentaţii

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL denumită icircn continuare USI este o firmă cu capital integral privat organizată sub forma unei Societăţi cu responsabilităţi limitate icircnregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj cu nr de ordine icircnscris icircn Registrul Comerţului J12101412072001 şi avacircnd Codul Unic de Icircnregistrare RO 14054736 Obiectul principal de activitate al USI constă icircn Activităţi de consultare pentru afaceri şi management avacircnd icircnsă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări icircn ştiinţe fizice şi naturale Icircn activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi icircn domeniu cu o icircnaltă pregătire profesională icircn ştiinţe naturale şi o vastă experienţă icircn activităţi de proiectarea promovarea şi managementul unor proiecte specifice Din anul 2007 ca urmare a expertizei dobacircndite şi a experienţei acumulate USI a fost atestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoană juridică icircn măsură să elaboreze Studii de evaluare a impactului asupra mediului respectiv Bilanţuri de mediu Icircncepacircnd cu data de 13042010 USI a fost icircnscrisă icircn Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului la poziţia 188 fiindu-i conferită expertiza pentru elaborarea Raporturilor de mediu Raporturilor privind impactul asupra mediului Bilanţurilor de mediu Raporturilor de amplasament şi a Evaluărilor adecvate Cea mai recentă re-atestare a companiei a avut loc la data de 22042019 Cu toate acestea experiența icircn elaborarea documentațiilor de mediu este mult mai extinsă pornind din anul 2005 cacircnd de atestare conformă icircn domeniu au beneficiat persoane fizice angajate ale firmei Astfel la ora actuală USI rămacircne una dintre cele mai vechi firme cu activitate icircn domeniu portofoliul său de clienți cuprinzacircnd firme de Stat și private pentru care a finalizat servicii tehnico-științifice și administrative specifice materializate printr-un număr de peste 500 de documentații





11

Ca o recunoaștere a calității prestațiilor USI este certificată prin Sistemul de Management al Calităţii prin ISO9001 şi ISO14001 Prezenta documentaţie a fost elaborată icircn cadrul unui colectiv compus din

- ing silv Ana-Maria CETEAN - ing silv Horațiu CETEAN - ing de mediu Oana JIMAN - biolagron Liana MIHUŢ - Dr biol Sergiu MIHUȚ - biol Vlad MILIN - geol Adrian MUREŞAN - ingecon Luminiţa POPA

Fișa autorului atestat al documentației

Nume autor atestat SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL Adresa Str Baladei nr 35 Cluj-Napoca jud Cluj 400692 Date comerciale de identificare J1210142001 CUI RO 14054736 Telfax 0264 410071 Email officestudiidemediuro wwwstudiidemediuro





12





13

13 Denumirea proiectului

CONSTRUIRE INSTALAȚIE DE TRANSPORT PE CABLU TIP TELESCHI VALEA SOARELUI

14 Amplasamentul proiectului

Din punct de vedere geografic zona studiată se icircncadrează icircn zona centrală a Carpaților Meridionali pe culoarului racircului

Prahova

Din punct de vedere administrativ proiectul este localizat icircn perimetrul administrativ al orașului SInaia județul Prahova

Figura 1 Poziția zonei studiate raportată la nivel național (stacircnga) poziția uat Sinaia la nivelul județului Prahova (dreapta) (prelucrat după wwwwikipediaorg)

Coordonatele Stereo `70 ale punctelor de referinţă (colţuri) ale perimetrului sunt prezentate icircn anexele ce icircnsoțesc prezenta

documentație

Instalația de cablu ce face obiectul proiectului vizează dezvoltarea domeniului schiabil Sinaia punacircnd icircn valoare potențialul

unor versanți ce apar icircn perimetrul cunoscut sub denumirea ldquoValea Soareluirdquo

Figura 2 Poziționarea traseului liniei teleschi icircn zona țintă





14

Proiectul a fost reglementat inițial prin Certificatul de urbanism 9317052019 emis de Primăria orașului Sinaia Icircn parcursul

de reglementare s-a solicitat și s-a obținut avizul conform din partea Administrației Parcului Natural Bucegi

15 Caracteristici fizice ale proiectului

Proiectul vizează construirea unei instalații de teleschi pe un versant cuprins icircntre altitudinile de 1866 și 2004m

Icircn etapa de construire lucrările propuse constau icircn decopertări excavări mecanice și săpături manuale lucrări de construcții-

montaj și instalații La finalul etapei de construcții-montaj se va parcurge o perioadă de probe tehnologice reglaje și calibrări

respectiv de refaceri de mediu

Pentru realizarea proiectului nu sunt necesare nici un fel de lucrări de demolare terenul fiind icircn prezent liber fără a fi ocupat

de alte structuri edificate

Instalația de transport pe cablu de tip teleschi are icircn compunere următoarele

elemente de construcții

1048707 Stație inferioară amplasată la altitudinea de circa 1866 m icircn zona de bifurcație a pacircrtiei Valea Soarelui dreapta spre

Telescaun Valea Soarelui stacircnga spre Telescaun Valea Dorului se compune din fundație-suport pentru echipamentul

electro-mecanic al instalației și o cabină de comandăobservare

1048707 Stație superioară amplasată icircn zona de intersecție a pacircrtiilor Valea Soarelui cu Lăptici la altitudinea de aproximativ 2004

m se compune din fundație-suport pentru echipamentul electro-mecanic al instalației și o cabină de comandăobservare

1048707 Pilonii de linie ndash estimativ 7 - 10 bucăți amplasați icircn linie dreaptă de-a lungul traseului instalației se compun din fundații

pe care se vor monta echipamentele mecanice de susținere a cablului purtător-tractor

Stația inferioară și stația superioară constau din echipamente electro-mecanice de antrenare și de icircntindere a cablului

purtător-tractor echipamente ce se montează de regulă pe picioare metalice (sau de beton) ce sunt ancorate icircn fundații din

beton cu buloane de ancoraj Formele și dimensiunile stațiilor și fundațiilor acestora depind de soluțiile constructive ale

furnizorilor de teleschiuri

Cabinele de comandă și de observare ale teleschiului vor fi de tip container desfășurate pe un singur nivel ce se

montează pe cacircte patru picioare de beton Icircn funcție de furnitura teleschiului cabinele de comandă și de observare pot avea

structura din lemn Dimensiunile aproximative icircn plan ale cabinei de comandă sunt de 500 x 350 m ale cabinei de

observare de 250 x 350 m icircnaltimea acestora fiind de aproximativ 250 ndash 300 m

Pilonii de linie se compun din fundații pe care se monteaza echipamente mecanice de susținere a cablului purtător-tractor

Se estimează că linia de transport a teleschiului propus va fi formată din cca 7 - 10 piloni de linie amplasați icircn linie dreaptă

icircn lungul traseului instalației Pilonii constau de regulă dintr-o confecție metalică sub formă de T fiind ancorați cu buloane de

ancoraj icircn fundații de beton armat Pe piloni se montează bateriile cu role ce susțin cablul purtător-tractor al instalatiei

Amprenta la nivelul solului a unei fundații de pilon de linie este de aproximativ 150 x 200 = 300 mp

Teleschi Valea Soarelui ndash caracteristici aproximative7

- lungime pe orizontală le 55636 m (= lungime zonă de studiu)

- diferență de nivel ~ 138 m

- capacitate de transport le 1200 persoane oră

- viteză transport = 200 350 ms

7 caracteristicile exacte se vor putea stabili numai după ce se va desemna furnizorul instalației de teleschi icircn baza unei licitații publice conform prevederilor legale icircn vigoare





15

151 Elemente tehnice ale proiectului

Figura 3 Profilul traseului de teleschi suprapus pe versant





16

Figura 4 Dezvoltarea altitudinală a traseului de teleschi propus





17

Figura 5 Expoziția versanților icircn zona de dezvoltare a teleschiului

152 Perioada de exploatare Perioada de exploatare a instalației de teleschi nu este limitată icircn timp fiind proiectată o perioadă de utilizare normală de

aproximativ 25 de ani fără a fi nevoie de intervenții majore de retehnologizare sau reparații capitale Pe parcursul acestei

durate se vor asigura doar lucrări de mentenanță și intervenții icircn vederea icircnlăturării unor avarii

153 Decrierea tehnicilor și echipamentelor necesare Pentru punerea icircn operă a proiectului se va face apel la tehnici consacrate de construcții-montaj nefiind necesară mobilizarea unui număr mare de utilaje sau echipamente Este previzionată mobilizarea unei echipe de aproximativ 20 de lucrători ce vor opera următoarele utilaje

- 1 Buldoexcavator - 1 Tractor cu remorcă - 1 Autocamion transport - 1 Autoutilitară (microbuz) pentru transportul muncitorilor - 3 Autoutilitare (35t) pentru transportul materialelor de mici dimensiuni - 1 Automacara - 1 Grup electrogen

Icircn etapa de turnare a fundațiilor pentru piloni se va face apel la o formație de 5-7 autobetoniere (CIFA) ce vor transporta betonul necesar gata preparat spre punctele de turnare turnarea se va executa cu ajutorul unei pompe autopurtate sau remorcabile La instalarea cablului de transport se va utiliza un echipament de tonaj mediu (buldoexcavator pentru tensionarea acestuia





18

Energia electrică se va asigura prin racord icircngropat fiind prevăzută și o stație electrogenerator (utilizacircnd combustbil convențional ndash motorină) instalată la nivelul casei-motor ce va asigura energia icircn caz de avarie

154 Descrierea etapei de demontaredezafectareicircnchidereposticircnchidere Punerea icircn operă a instalației de transport pe schi (teleschi) nu are prevăzută o limită de funcționare drept pentru care etapa

de demontaredezafectareicircnchidereposticircnchidere este tratată generic făcacircnd obiectul unui exercițiu teoretic

Astfel icircn eventualitatea icircncetării funcționalității instalației teleschi se va trece la demontarea elementelor supraterane urmacircnd

apoi a fi dezafectate prin piconare fundațiile (cel puțin parțial pacircnă spre punctul de ancoraj icircn rocă) materialele rezultate din

demolăridezasamblări vor fi depozitate temporar pe categorii selectiv urmacircnd a fi evacuate spre folosințe ulterioare

(alternative) sau icircn vederea parcurgerii unor etape de gestiune ca deșeuri rezultate din construcții

Icircn acest sens se vor aplica principiile bunelor practici aferente gestiunii deșeurilor din construcții

Noţiunea de bune practici este definită ca fiind vacircrful dezvoltării tehnologice icircn domenii specifice prin transpunerea icircn practică a celor mai recente descoperiri ştiinţifice şi aplicarea celor mai eficiente soluţii ce presupun atingerea unor randamente şi a unei eficienţe extrem de icircnalte viabile pe termen lung Pornind de la această noţiune pentru domenii tehnologice au fost definite aşa numitele BAT-uri (Best Available Techniques = cele mai bune tehnici disponibile) ca reprezentacircnd stadiul de dezvoltare al proceselor de maximă actualitate a celor mai moderne facilităţi sau metode de operare care indică adecvarea la măsurile de limitare a emisiilor poluante8 BAT a fost de asemenea definit şi prin Directiva 6196EEC (art2) ca fiind

- B bdquobestrdquo (= cel mai bun) cel mai eficient şi icircnaintat stadiu de deszvoltare al activităţilor şi al metodelor de funcţionare corespunzătoare al tehnicilor speciale fiind considerat adecvat şi practic icircn principal ca bază pentru stabilirea valorilor limită de emisie pentru a preveni icircn general emisiile şi efectele asupra icircntregului mediu sau dacă acest lucru nu este posibil atunci să fie reduse

- A bdquoavailablerdquo (= disponibil) ndash acele tehnici dezvoltate la o scară care consideracircnd relaţia costuribeneficii fac posibilă aplicarea icircn condiţii economice şi realizabile tehnic icircn sectorul industrial respectiv indiferent dacă aceste tehnici sunt utilizate sau realizate icircn Statul Membru respectiv icircntrucacirct acestea rămacircn accesibile operatorului icircn condiţii rezonabile

- T bdquotechniquesrdquo (= tehnici) tehnicile şi tehnologia aplicată precum şi felul şi modul cum este instalaţia planificată construită exploatată sau scoasă din funcţiune rămacircn cele mai eficiente asiguracircnd atingerea unui nivel general ridicat de protecţie a mediului icircn ansamblul său

Prin definirea BAT-urilor se materializează paradigma conform căreia soluţiile cele mai eficiente pe termen lung se dovedesc a fi şi cele mai prietenoase cu mediul vizacircndu-se icircn aceste cazuri atingerea unei relevanţe pe termen Practic aplicarea unor tehnologii avansate icircn implementarea unor proiecte conduce icircn mod inevitabil la asumarea unor costuri icircnalte la momentul investiţiilor iniţiale ce cuprind un ansamblu larg de măsuri de prevenire a apariţiei unor riscuri limitarea propagării unor substanţe cu potenţial de poluare şi chiar asumarea unor acţiuni vizacircnd stingerea efectelor poluării istorice O astfel de abordare cu un profund caracter preventiv icircntruneşte şi o serie icircntreagă de principii ce stau la baza legislaţiei şi politicilor de mediu dar şi a conceptului de dezvoltare durabilă ce vizează creşteri economice pe termen lung Prevenirea unor efecte adverse şi asumarea din timp a unor acţiuni prudente este icircn măsură a asigura evitarea unor catastrofe de mediu a căror costuri de remediere rămacircn de cele mai multe ori extrem de icircnalte fiind icircn măsură a compromite nu doar icircnsăşi funcţionarea pe viitor a titularului de proiect ci şi a unei bune părţi a societăţii Icircn aceste condiţii asumarea BAT-urilor devine nu atacirct o impunere din partea sferelor socio-economice şi de mediu ci şi un interes particular manifest al titularilor de proiecte BAT-urile sunt definite prin documente specifice denumite BREF (=documente de referinţă privind cele mai bune practici disponibile) Icircn domeniul construcţiei echipamentelor de transport pe cablu nu au fost elaborate coduri de bune practici icircnsă la ora actuală sunt icircn elaborare mai multe ghiduri de bune practici și sunt dezvoltate soluții privind gestiunea durabilă a stațiunilor de ski (vezi referințe din secțiunea Introducere) Se găsesc icircnsă elemente relevante pentru proiectul de faţă enunţate prin Codul de bune practici privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări9 La nivelul acestui document se insistă asupra acţiunilor legate de eliminarea deşeurilor Astfel indiferent de categoria de lucrare sau tipul de șantier un bun management icircn construcţii implică

bull Elaborarea unui plan de gestionare a deşeurilor pentru fiecare amplasamentșantierpunct de lucru

bull Desemnarea unui responsabil care va avea responsabilitatea pentru deşeurile generate icircn cadrul șantierului

8 Definiţie data de HELCOM (Baltic Marine Protection Commission ndash Helsinki Comiission)123 9 Proiect LIFE10 ENVRO000727





19

bull Implicarea factorilor de management icircn aceste probleme și comunicarea personală cu angajații din șantier

bull Planificarea corespunzătoare a spațiilor de lucru icircn șantier și asigurarea zonelor pentru stocare manevrare deşeurilor din construcţii

bull Alegerea echipamentului adecvat (unelte de macircnă echipamente și mașini pentru demolare ridicare icircncărcare concasare stocare temporară pe amplasament) şi gestionarea adecvată a șantierului

bull Depozitarea şi manipularea materialelor de construcţie corect și icircn condiţii de siguranţă pentru a preveni pierderile și deteriorarea materialelor

bull Păstrarea produselor aprovizionate ambalate pacircnă cacircnd sunt gata pentru a fi utilizate

bull Auditarea activităților de gestionare a deșeurilor

bull Utilizarea de tehnici de demolare pentru reutilizare maximă şi sau reciclare a deşeurilor Asumarea acestor măsuri conduce la sprijinirea titularului icircn buna gestionare a deşeurilor din construcţii pentru

bull Asigurarea de servicii sustenabile și generarea unei alternative economice viabile

bull Conformarea cu politica legislaţia şi reglementările privind gestionarea deşeurilor

bull Eliminarea practicilor ilegale de depozitare necontrolată (dumping) şi icircnlăturarea efectelor negative asociate cu impactul asupra peisajului icircn special icircn zonele periurbane și rurale

bull Asigurarea unui mai bun control al eliminării deşeurilor şi costurilor de transport

bull Conservarea resurselor naturale şi a reducerea dependenţei de materii prime virgine

bull Reducerea volumelor de deşeuri generate și eliminate (redirecţionare de la depozitele de deșeuri)

bull Reducerea prejudiciului cauzat mediului prin depuneri de deşeuri și prevenirea exploatării ineficiente a materialelor virgine (icircn special pentru umpleri)

bull Utilizarea unor resurse energetice mai reduse icircn obţinerea produselor intermediare sau finite icircn construcţii Icircn contextul proiectului de realizare a instalației de transport pe cablu ce cuprinde o serie icircntreagă de activităţi perfect asimilabile celor de la nivelul unor şantiere pentru realizarea de construcţii noi se regăsesc o serie icircntreagă de norme pre-definite prezentate sintetic icircn tabelul nr 1 Tabel 1 Elemente de congruență cu tehnicile BAT de aplicat icircn etapa de dezafectaredemolare a instalației de cablu

Criteriul Măsura

Evaluarea corectă a tuturor costurilor de mediu (icircn totalitate incluzacircnd aici și controlul emisiilor și eventualele măsuri de protecție pentru vecinătăți ndash perdele de protecție fonice sau pentru praf perdele de apă izolare vizuală managementul deșeurilor reabilitarea amplasamentului după șantier etc) icircncă din faza de ofertare Acest lucru presupune vizitarea amplasamentului viitorului șantier și o corectă evaluare tehnică a situației

Cerinţele de proiectare și organizare a etapei de demolaredezafectare vor include şi măsuri punctuale bine definite asupra normelor ce trebuiesc asumate icircn realizarea unor structuri de limitare a impactului Şantierele de lucrări vor fi delimitate prin panouri textile de şantier (mesh) preferabil de culoare verde ce va avea pe lacircngă rolul de ecranare vizuală şi proprietatea de a reţine o parte din praf şi a diminua (absorbi) zgomotele Acolo unde va fi necesar (fronturi de lucru căi de acces nestructurate etc) se vor instala perdele de apă (sprinkler-e) La terminarea lucrărilor terenul se va aduce la forma iniţială şi se vor asuma icircn totalitate lucrările de reconstrucţie ecologică Pentru faza pre-proiect pentru fiecare erimetru la nivelul căruia urmează a se deschide şantierele de lucrări se va parcurge un protocol dedicat prin care se va stabili icircntr-un mod cacirct mai exact sarcina de mediu de asumat icircn baza unor formulare standardizate (fişe-tip) icircnsoţite de aerofotograme-martor sau imagini fotografice realizate de la sol ce urmează a icircndeplini rolul de elemente martor Pentru fiecare amplasament se va proceda la realizarea acestora icircn perioada de vegetaţie (mai-septembrie) pentru a se putea stabili cacirct mai fidel structura şi funcţiile ecologice ale amplasamentelor

O cacirct mai precisă evaluare a tipurilor și cantităților de deşeuri generate icircn special a celor periculoase

O evaluare a cantităţilor de deşeurilor se va parcurge pentru fiecare sector icircn parte facilitacircndu-se astfel o evaluare şi o cuantificare a deşeurilor generate





20

Criteriul Măsura

Evaluarea serviciilor disponibile icircn zonă pentru transportul tratarea valorificarea și icircn ultimă instanță eliminarea deşeurilor Asumarea regulile autorităţii publice locale privind gestionarea deşeurilor (chiar dacă de obicei lipsesc numărul localităților care promovează Hotăracircri de Consiliu Local pentru acest domeniu este icircn continuă creștere)

Se va analiza la nivelul UAT Sinaia soluţia de gestiune a deşeurilor urmacircnd a se perfecta contracte conforme cu entităţile icircnsărcinate cu aceste responsabilităţi pentru fiecare tip de deşeu icircn parte

Forma contractului de antrepriză (sau subcontractare) și definirea clară a obligațiilor ce revin raportat la evidențele și gestionarea deşeurilor

Se va perfecta cacircte un contract conform pentru fiecare tip de deşeu icircn parte Antreprenorii lucrărilor vor ţine o evidenţă conformă a deşeurilor

Modul de preluare icircn responsabilitate a terenului pe care se află șantierul și implicațiile privind culpa pentru eventuale poluări accidentale

Amplasamentele de lucrări vor fi stabilite prin documente juridice clare ce vor stabili icircn mod distinct responsabilităţile antreprenorilor compensaţiile de asumat dar şi abligaţiile legate de aducerea la starea iniţială a acestora Icircn baza acestor documente responsabilităţile de mediu vor fi concret definite icircn baza protocoalelor de pre-definire a sarcinilor de mediu asumate Astfel icircn baza principiilor ce stau la baza legislaţiei specific icircn vigoare (icircn mod particular principiul poluatorul plăteşte) antreprenorul icircşi va asuma remedierea tuturor efectelor negative produse din culpa acestuia

Adaptarea procedurilor existente icircn sistemul de management al calității și mediului la specificul șantierului sau icircn absența acestora icircndeplinirea condițiilor din actele de reglementare emise de autorități (Acord de mediu Aviz de gospodărire a apelor Aviz sanitar sau PSI după caz) referitor la acest aspect

Una din condiţionalităţile legate de selecţia antreprenorilor va fi reprezentată şi de certificarea ISO9001 respectiv ISO14001 (sau echivalent) garantacircndu-se astfel asumarea procedurilor existente icircn sistemul de management al calităţii şi de mediu Cerinţele din documentele de reglementare vor face obiectul unei preluări şi transpuneri fidele prin caietele de sarcini prescripţiile şi normativele de lucrări de elaborate

Identificarea autorităților cu competență icircn actul de control și inspecție pe șantier

Se va solicita icircntr-o primă fază o consultare informală cu autorităţile cu responsabilităţi icircn domeniu urmacircnd a se icircncheia o Minută prin care se vor trasa liniile directoare ale elementelor de conformare

Atribuirea responsabilităților cu privire la gestionarea problemelor de securitate și sănătate ocupațională mediu și după caz ndash gestionarea deșeurilor pentru amplasamentul șantierului

Antreprenorii vor desemna una sau mai multe persoane responsabile cu gestionarea problemelor de securitate și sănătate ocupațională mediu și după caz ndash gestionarea deșeurilor pentru amplasamentul șantierului

155 Justificarea și oportunitatea proiectului Ramura industriei turistice responsabilă de dezvoltarea sporturilor de iarnă a schiului icircn mod particular reprezintă principalul

motor de dezvoltare al zonelor montane ajungacircnd să asigure contribuții semnificative comunităților locale și să asigure

dezvoltarea unor proiecte (majore) investiționale icircn special de infrastructură și servicii

Prin proiect se propune a fi dezvoltată o instalație de transport pe cablu ce va conduce la diversificarea ofertei turistice și

sportive din zona Domeniului Schiabil Sinaia conducacircnd la scăderea presiunii asupra facilităților existente icircn paralel cu

creșterea capacităților legate de practicarea sporturilor de iarnă Investiția este parte a viziunii strategice de dezvoltare a

Domeniului Schiabil Sinaia ce urmărește creșterea standardelor de practicare a sporturilor de iarnă dar și dezvoltarea

ulterioară alternativă a unor practici de vară icircn măsură a permanentiza oferta turistică ce astfel va putea fi extinsă și icircn afara

sezonului rece





21

Turismul icircn Bucegi și pe Valea Prahovei a luat o amploare deosebită după anul 1870 cacircnd au icircnceput să se icircnființeze asociațiile

și societățile turistice Dintre ele amintim Societatea Carpatică Sinaia (1893) SC Brașov (1873) Societatea turiștilor din

Romacircnia (1873) Prin grija și entuziasmul acestor societăți au fost amenajate poteci și drumuri au fost executate marcaje au

fost construite adăposturi și cabane icircn munți

Cu timpul icircn zona subalpină și alpină s-au dezvoltat mai multe pacircrtii de schi constituindu-se astfel Domeniul Schiabil Sinaia

icircn prezent cel mai complex și complet domeniu schiabil din țară Cel mai mare avantaj al stațiunii rămacircne diferența de nivel

Sinaia fiind singura stațiune de iarnă din Romacircnia care are pacircrtii dispuse pe aproape 1000 de metri altitudine icircncepacircnd cu

Pacircrtia Nouă a cărei sosire se află la stația de pornire a Gondolei și terminacircnd cu pacircrtiile de altitudine din Valea Soarelui și

Valea Dorului

Astfel la Cota 2000 zăpada se menține mai mult timp datorită temperaturilor scăzute din golul alpin Practic Sinaia este

stațiunea cu cea mai mare durată a sezonului de iarnă

Domeniul schiabil al orașului deține icircn prezent 16 pacircrtii de schi omologate plus alte trei trasee de schi totalizacircnd un număr

de 25 de kilometri de pacircrtii Acest număr situează Sinaia icircn topul stațiunilor de munte din Romacircnia

1551 Congruența cu Planul Integrat de Management al Parcului Natural Bucegi și al Sitului Natura 2000 ROSCI0013 Prin scopul și obiectivele declarate ale Planului integrat de management al Parcului Natural Bucegi și al Sitului Natura 2000

ROSCI0013 se urmărește pe lacircngă conservarea naturii și prevenirea exploatării intensive a resurselor naturale și creșterea

potențialului și a posibilităților de recreere și turism

Icircn cadrul secțiunii 314 se fac precizări cu privire la Realizarea unui turism adecvat scopului instituirii Parcului arătacircndu-se

că se urmărește susținerea dezvoltării unor obiective de interes turistic printre acestea regăsindu-se și realizarea și

dezvoltarea instalațiilor de transport pe cablu

Icircn acest sens se arată icircn cadrul secțiunii 316 că se caută Crearea de beneficii și stimularea bunăstării comunităților locale

inclusiv prin icircncurajarea practicilor turistice

Icircn cadrul secțiunii dedicate ndash 43 Turism și recreere ndash sunt enunțate obiectivele legate de acest domeniu (secțiunea 431)

arătacircndu-se că Obiectivele strategice ale Parcului Natural Bucegi pentru activitatea de turism sunt

a) menținerea ca destinație turistică pe plan național și international

b) sursă de venit pentru dezvoltarea comunităților prin infrastructură administrație tradiții și a localnicilor prin investiții turistice

individuale locuri de muncă valorificarea produselor locale artizanat şi altele asemenea sau a operatorilor din

turism prin complexe turistice infrastructură specifică diverselor sporturi şi alte activități specifice

Obiectiv general implementarea Strategiei de vizitare favorabilă patrimoniului natural

Astfel se demonstrează că turismul reprezintă elementul central de legătură icircntre obiectivele de conservare și nevoia de

dezvoltare socio-economică reprezentacircnd una din căile durabile de valorizare a patrimoniului natural ce asigură o scădere

semnificativă a presiunii asupra resurselor (icircn special neregenerabile) icircnsă icircn măsură a asigura o creștere substanțială a

veniturilor și bunăstării comunităților locale

Icircn analiza SWOT parcursă se identifică icircn racircndul amenințărilor și eventualul eșec de aduce infrastructura turistică la nivel

european va duce la pierderea unor piețe turistice Devine astfel evidentă nevoia de dezvoltare și diversificare a soluțiilor de

transport pe cablu asiguracircndu-se astfel competitivitatea ofertei turistice locale Acest element coroborat cu aspectele enunțate

icircn cadrul secțiunii Puncte tari justifică necesitatea și oportunitatea dezvoltării unor astfel de proiecte

Numărul de vizitatori (turiști) reprezintă unul din criteriile legate de succesul aplicării măsurilor de management (secțiunea

434) dezvoltarea și diversificarea turismului fiind o măsură a gradului de succes al dezvoltării comunităților locale

Icircn vederea diminuării impactului turismului sunt propunse măsuri de monitorizare și un set de pre-condiționalități inclusiv icircn

relație cu dezvoltarea pacircrtiilor de schi popunacircndu-se icircn special o limitare a acestora icircn zonele forestiere

Devine astfel evidentă preocuparea pentru crearea unui cadru modern diversificat și civilizat de practicare a turismului pe

teritoriul Parcului Natural Bucegi ca element icircn măsură a asigura legătura dintre obiectivele de conservare ce reprezintă

temeiul de gestiune al Administrației și nevoia (imperioasă) de dezvoltare a comunităților locale





22

156 Informații privind producția care se va realiza și resursele folosite icircn scopul producerii energiei necesare asigurării producției

Instalația de transport pe cablu va asigura un flux susținut de turiști pe durata de funcționare a Domeniului Schiabil Sinaia icircn

sezonul rece energia necesară urmacircnd a fi asigurată prin racord subteran la rețeaua locală de curent electric

Icircn caz de avarie se va asigura energia electrică necesară de la un grup electrogen ce va utiliza ca sursă de combustibil

motorina Acesta va fi pus icircn funcțiune doar icircn momente de avarie

157 Informații despre utilizarea curentă a terenului O analiză asupra utilizării curente a terenului s-a realizat prin studiu direct la nivelul amplasamentului ce a fost străbătut la

pas astfel icircncacirct să poată fi observată cu atenție structura icircntregului amplasament

Studiul a fost documentat atacirct prin realizarea fotografiilor icircn format digital de icircnaltă rezoluție (min 10MPx) realizate de la nivelul

operatorului (perspective) fie făcacircndu-se apel la aerofotograme realizate cu ajutorul unor drone (prototip 4qrs DJI Phantom

II DJI Phantom III Advanced DJI Matrice Pro )

Documentarea asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar s-a făcut pornind de la elementele cuprinse icircn Formularele

standard de desemnare a siturilor Natura 2000 Utilizacircnd surse bibliografice de referinţă dar şi făcacircnd apel la informaţii

originale obţinute icircn urma studiilor de teren prin aplicarea unor metode consacrate s-au stabilit atribute asociate speciilor şi

habitatelor iar făcacircnd apel la tehnologia GIS au fost realizate modele arealografice cartrograme de răspacircndire şi suprapuneri

cu schemele de proiectare

Figura 6 Drona DJI Phantom III-Advanced pregătită de zbor (stacircnga) Dronă DJI Matrice 600 PRO cu unitate LiDAR

Pornind de la imaginile aeriene au fost realizate modele cartografice ale perimetrelor din zona de influenţă a proiectului

Modalitatea de realizare a cartogramelor a ţinut cont de detaliul urmăit (granulaţia-ţel) ce a fost stabilit ţinacircd cont de caracterele

ecologice-ţintă asociate fiecărui element criteriu ce a stat la baza desemnăii sitului icircn parte Modalitatea de abordare este

prezentată sintetic icircn figura nr7





23

Figura 7 Modalitatea de realizare a cartogramelor pornind de la imagini aeriene prin tehnica digitizării cu ajutorul

tehnologiei GIS Icircn partea de sus abordarea unui habitat icircn profunzime prin creşterea detaliilor de digitizare (creşterea granulaţiei) icircn partea

de jos evaluarea unor habitate forestiere făcacircnd apel la tehnica benzilor de analiză

Pornind de la analiza cartografică şi modelele GIS cunoscacircnd exigenţele ecologice ale speciilor criteriu ce au stat la baza

desemnării sitului respectiv analizacircnd hărţile de distribuţie a speciilor prezentate icircn cadrul anexelor la Planul de management

al sitului au fost realizate hărţi potenţiale10 de distribuţie la nivelul zonei de influenţă a perimetrului țintă

Icircn baza acestora a fost construită icircntreaga evaluare de mediu de parcurs stabilindu-se nivelul şi categoria de impact

facilitacircndu-se astfel stabilirea unui set de propuneri de diminuare a impactului astfel icircncacirct efectele şi riscurile de mediu să fie

minimizate

Pe lacircngă analiza descriptivă a structurii ecosistemelor de la nivelul fiecărui sit s-a realizat și o evaluare a categoriilor de

ecosisteme icircn baza definirii categoriilor de habitate CORINE analizacircndu-se elementele cartografice ale modelului generat prin

proiectul EEA Grants11 disponibil ca resursă liber accesabilă (wwwgeo-spatialorgdownloaddatele-corine-landcover-

reproiectate-in-stereo70) Arătăm că acest model a pornit de la o evaluare iniţială icircn anul 2000 urmată de o revizie icircn anul

2006 fiind ulterior detaliat la nivelul anului 2012 Icircn demersul nostru am preluat informaţia de la nivelul anului 2006 ce oferă

un grad de detaliere suficient din perspectiva evaluării parcurse icircn cadrul proiectului analizat ţinacircnd cont şi de faptul că modelul

realizat icircn anul 2012 nu a trecut prin fazele de validare finale şi putacircnd astfel suferi unele modificări

O analiză comparativă icircntre situaţia prezentată icircn Formularele standard de desemnare a siturilor Natura 2000 şi situaţia

relevată prin analiza modelelor cartografice CORINE arată disparităţi importante ce de cele mai multe ori sunt dublate de o

lipsă de concordanţă a informaţiilor legate de habitatele de interes comunitar şi cele descrise prin sistemul CORINE

10 Gontier M Balfors B Moumlrtberg U (2006) ldquoBiodiversity in environmental assessment-current practice and tools for predictionrdquo Elsevier

EnvironImp Assess Rev 26 268-286 11 EEA Grants Copyright EEA Copenhagen 2007 wwweeaeuropaeu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile wwwmmediuro şi Situl Canaralele Dunării Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare ldquoDelta-Dunăriirdquo wwwinddtimro





24

Conform Formularului standard de desemnare a sitului Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi este menţionată prezenţa unui număr

de 11 tipuri de habitate icircn sistemul de referinţă CORINE prezentate sintetic icircn tabelul de mai jos

Tabel 2 9 tipuri de habitate icircn sistemul de referinţă CORINE

Crt Denumire Cod

1 Racircuri lacuri N06 04

2 Tufișuri tufărișuri N08 424

3 Pajișți naturale stepe N09 1794

4 Pășuni N14 038

5 Alte terenuri arabile N15 027

6 Păduri de foioase N16 574

7 Păduri de conifere N17 3697

8 Păduri de amestec N19 3007

9 Stacircncării zone sărace icircn vegetație N22 168

10 Alte terenuri artificiale (localități mine) N23 046

11 Habitate de păduri (păduri icircn tranziție) N26 171

Figura 8 Tipurile de habitate CORINE aşa cum sunt ele descrise icircn CLC 2006 (2000)





25

O analiză succintă a tipurilor CORINE de la nivelul sitului ROSCI0013 Bucegi făcacircnd apel la resursele geo-spatialorg12 scoate

la iveală un număr 17 astfel de categorii faţă de doar 11 menţionate icircn formularul standard Natura 2000 apăracircnd astfel o

incosistenţă (semnificativă) icircn ceea ce priveşte suprafaţa şi procentajul ocupat de acestea la nivelul sitului Habitate cu o

importanţă deosebită icircn cadrul structurii sitului aşa cum este cazul pădurilor apar defiunite pe su[prafețe diferite icircn funcție de

documentațiile-sursă (Formularul Standard CLC CORINE Landcover)

Discuţie asupra habitatelor incluse icircn ROSCI0013 Bucegi

De la nivelul sitului au fost descrise un număr de 24 de categorii de habitate Natura 2000 de interes conservativ după cum

urmează

3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul racircurilor montane

3220 Vegetație herbacee de pe malurile racircurilor montane

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul racircurilor montane

4060 Tufărişuri alpine şi boreale

4070 Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

4080 Tufărişuri cu specii subarctice de Salix spp

6110 Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi

6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine

6230 Pajișt imontane de Nardus bogate icircn specii pe substraturi silicioase

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi icircnalte higrofile de la nivelul cacircmpiilor la cel montan și alpin

6520 Facircnețe montane

7140 Mlaștini turboase de tranziție si turbării oscilante

8110 Grohotișuri silicioase din etajul montan pacircnă la cel alpin

8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan pacircnă icircn cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

8160 Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajului colinar și montan

8210 Versanţi stacircncoşi calcaroşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

8310 Peşteri icircn care accesul publicului este interzis

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

9180 Păduri din Tilio- Acerion pe versanți abrupți grohotișuri și ravene

91E0 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion Alnion incanae Salicion albae)

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)

9420 Păduri de Larix decidua și sau Pinus cembra din regiunea montană

Suprafețele aproximative ocupate de tipurile de habitate de interes comunitarnațional de pe teritoriul sitului Natura 2000 sunt

prezentate icircn tabelul de mai jos

12 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile httpwwwmmediuro şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii httpwwwinddtimro





26

Tabel 3 Suprafețele aproximative ocupate de tipurile de habitate de interes comunitarnațional de pe teritoriul sitului Natura 2000

O situație comparativă a categoriilor de biomuri forestiere relevate icircn urma analizei elementelor de documentare este

prezentată sintetic icircn tabelul nr 4

Tabel 4 Situația distribuției biomurilor nemorale (forestiere) de la nivelul sitului analizat

CORINE

conform Fișei standard

CORINE

Analiza CLC

Situație habitate

conform Plan de management

28815 2753204 2618895

O analiză sumară a situației perimetrelor forestiere pornind de la sursele de documentare ce au stat la baza fundamentării deciziei de conservare indică o incosistențăincoerență asupra situație legate de distribuția biomurilor

157 Organizare de șantier Cu privire la soluția organizatorică și logistică adoptată pentru pentru proiectul de construire a instalației de transport pe cablu tip teleschi Valea Soarelui date fiind particularitățile amplasamentului respectiv ritmul de lucru și desfășurarea lucrărilor la realizarea organizării de șantier s-a propus 1 Pe amplasament urmează a fi funcționalizat ocazional pe perioada lucrărilor un sistem de containere modulare asimilabile unei organizări de șantier inclusiv amplasarea unui număr de pacircnă la 2 toalete vidanjabile cu bazin etanș tratat chimic 2 Sistemul adoptat va funcționa icircn regim temporar itineranturmărind fronturile de lucru astfel nu vor apărea suprafețe de teren ocupate





27

Lucrătorii implicați icircn activitătile de construcții-montaj vor fi cazați icircn zona localității Sinaia urmacircnd a fi transportați pe amplasament icircn zilele de lucru cu ajutorul mijloacelor de transport auto Pe amplasamentele lucrărilor vor fi depozitate pe perioade scurte de timp (orezile) elemente constructive aparținacircnd proiectului (stacirclpi cabluri role etc) ce vor fi ransportate spre pozițiile de montaj icircntr-o formă care să presupună un număr de manopere cacirct mai reduse (elemente prefabricate) eventuale scule sau unelte de macircnă sau utilaje mobile icircn zonele de parcaje organizate pe DJ 713

16 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului și indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Paradigma conform căreia soluţiile cele mai eficiente pe termen lung se dovedesc a fi şi cele mai prietenoase cu mediul a fost pe deplin icircnţeleasă şi asumată de către iniţiatorii şi promotorii proiectului Astfel de la bun icircnceput alegerea soluţiilor a vizat asigurarea unor randamente icircn exploatare pe termen lung fapt ce a asigurat pe deplin şi o convergenţă cu criteriile de sustenabilitate icircn ceea ce priveşte factorii de mediu icircntrunirea obiectivelor legate de dezvoltarea practicilor turistice toate icircn concordanță cu scopul Planului de management al Parcului Natural Bucegi Icircn ceea ce privesc criteriile de mediu proiectul a fost abordat din prisma principiilor ce stau la baza legislației de mediu ținacircndu-se cont de

a Principiul precauţiei icircn luarea deciziei Icircn primul racircnd avacircndu-se icircn vedere acest principiu a fost elaborat prezentul document ce a icircncercat să redea icircn modul cacirct mai fidel și cacirct mai detaliat proiectul asistacircnd astfel procesul de luare a deciziei din partea autorităților cu competențe icircn domeniu

b Principiul acţiunii preventive Principiul măsurii preventive presupune asumarea unei atitudini pro-active de implicare responsabilă Au fost avute icircn vedere soluții de bune practici icircn scopul realizării proiectului icircn special icircn faza de execuție astfel icircncacirct impactul asupra factorilor de mediu să fie pe cacirct posibil preicircntacircmpinat diminuat iar acolo unde e posibil să fie anulat prin asumarea unui set de acțiuni care la racircndul lor să participe la prevenirea propagării unor unde de impact (icircn special indirect) asupra unor elemente sau factori de mediu Icircn mod concret se are icircn vedere derularea pe perioada de construcție asumarea unui program de supraveghere prin care să se asigure o derulare conformă a etapelor de proiect dar care să fie icircn măsură și a adapta unele etape sau secvențe constructive icircn funcție de particularități spațio-temporare ce se vor ivi pe parcurs și asupra cărora nu a fost posibilă o evaluare icircn faza inițială

c Principiul reţinerii poluanţilor la sursă Acest principiu presupune realizarea unui inventar complet al surselor cu impact potenţial asupra elementelor de interes conservativ urmacircnd a stabili pentru fiecare dintre aceştia soluţii pentru limitarea şi reţinerea poluanţilor la sursă Pasul următor de aplicare a principiului ldquopoluatorul plăteşterdquo va fi icircn măsură a crea un cadru de icircnaltă responsabilitate şi conştientizare a responsabilităţilor faţă de mediu comunitate şi moştenirea comună

d Principiul ldquopoluatorul plăteşterdquo La acest principiu se face adeseori apel icircn aplicarea legislaţiei de mediu funcţionacircnd ca o modalitate de coerciţie destul de eficientă Cu toate acestea apar unele limitări legate de oportunitatea utilizării acestui instrument Se observă că de acest principiu se abuzează icircn cazuri icircn care operarea unor proiecte prezintă un interes particular de ordin economic (sau social) costurile de mediu fiind cuprinse icircn costurile de producție ce sunt transferate și astfel suportate icircn cele din urmă de consumatorii finali

e Principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural Cerinţa de conservare ldquoin siturdquo a biodiversităţii rămacircne fundamentală reprezentacircnd cea mai viabilă eficientă şi relevantă soluţie cu implicaţii ce sunt relevate la nivelul unui număr mare de planuri de acţiune Icircn mod concret măsurile de restaurare ecologică propuse au fost astfel dimensionate icircncacirct să asigure readucerea la stare mai favorabilă decacirct starea inițială amenajarea ca zonă umedă păstracircnd o relevanță bio-eco-cenotică mult mai ridicată față de oferta de nișe ecologice existente

f Principiul de informare şi participare a publicului la luarea deciziilor precum şi accesul la justiţie icircn probleme de mediu





28

Parcursul procedurii de reglementare a respectat icircntocmai acest principiu fiind adoptate măsuri de transparentizare a icircntregului parcurs tehnico-administrativ punacircndu-se la dispoziția publicului interesat pe site-ul APM Prahova şi de asemenea putacircnd fi consultat la sediul beneficiarului13 icircntregul set de material documentare Pe parcursul etapelor inițiale de evaluare de mediu s-a procedat la prezentarea proiectului icircn mass-media și asumarea unor etape de consultare inițială a comunităților locale

Din punct de vedere al alternativelor proiectului prin dimensiunea și desfășurarea acestuia localizarea geografică și

administrativă s-a menținut fiind elaborate doar variante de traseu icircn funcție de criteriile de selecție al alternativelor Din acest

punct de vedere există limitări serioase din punct de vedere al morfologiei și geografiei (microgeografiei) la care un astfel de

proiect trebuie să se adapteze adăugacircndu-se la acestea și elementele de racordaj la echiparea tehnico-edilitară (icircn special

posibilități de racordare la rețelele electrice)

Icircn vederea fundamentării deciziei privind alegerea amplasamentului beneficiarul a considerat mai multe aspecte după cum urmează

a Posibilitățile morfologice și microgeografice b Eficienţa economică c Accesibilitatea d Amprenta asupra factorilor de mediu

Urmărind argumentele privind alternativele de dezvoltare a unui astfel de proiect se observă că alegerea zonei a reprezentat soluţia cea mai apropiată de optimul de valorizare regăsindu-se proximal pante icircn măsură a fi utilzate ca pacircrtii de schi de dificultate scăzută și medie Domeniul Schiabil Sinaia urmacircnd a cacircștiga aproximativ 20ha icircn suprafață Eficiența economică a investiției este semnificativă aceasta alăturacircndu-se (coroboracircndu-se) elementelor funcționale ce se regăsesc la nivelul Domeniului Schiabil Sinaia Accesibilitatea este asigurată de infrastructura existentă icircn zonă noua instalație contribuind la diminuarea (diluarea) presiunii ce se exercită asupra infrastructurii existente creind condiții mult mai favorabile mult icircmbunătățite de practicare a sporturilor de iarnă Amprenta asupra factorilor de mediu a fost parcursă sumar icircn etapa de proiectare fiind dezvoltată icircn cadrul acestei documentații tehnice Pentru elementele cu potențial de risc sau a celor icircn măsură a imprima un impact negativ asupra factorilor de mediu au fost propuse măsuri de diminuare a impactului

17 Arii naturale protejatezone protejate

Perimetrul de proiect este cuprins icircn Parcul Natural Bucegi ce se suprapune icircn mare parte cu situl ROSCI0013 Bucegi icircn zona

de dezvoltare durabilă Suprafața ce urmează a fi afectată de implementarea proiectului luacircnd icircn considerare icircntreaga zonă

de influență repezentată de pacircrtiile deservite ce se pot desfășura icircn proximitate (aprox 20 ha)

Dat fiind impactul punctiform al proiectului propus - suprafaţa afectată reprezintă 005 din aria totală a sitului fără afectarea

speciilor de interes conservativ - posibile schimbări icircn evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar sunt

puţin probabile

18 Principalele caracteristici ale etapei de funcționare a proiectului

Etapele de funcționare ale proiectului sunt definite ca reprezentacircnd ansamblu de operații mecanice fizice chimice (după caz)

care prin acțiune simultană sau succesivă transformă materiile prime icircn bunuri sau realizează crearea asamblarea repararea

icircntreținerea unui sistem tehnic

După categoriile de echipamente implicate se disting tipuri de procese tehnologice după cum urmează manuale mecanizate

automatizate sau mixte după scopul urmărit procesele tehnologice pot fi de dezmembrare de distrugere de construire de

icircncercare de icircntreținere de măsurare de montaj de transport etc după procedeul care intervine icircn cursul desfășurării

13 wwwprimaria-sinaiaro





29

operațiilor se disting procese tehnologice mecanice termice electrice chimice electrochimice termochimice biochimice

etc

Icircn evaluarea de mediu se impune definirea clară a proceselor tehnologice ce urmează a fi abordate icircn implementarea

proiectului analizat astfel icircncacirct să se poată defini icircntr-un mod cacirct mai cuprinzător domeniul de influență a fiecărei etape

constructive asupra factorilor de mediu și pentru a se putea evalua cacirct mai exact amprenta ecologică a fiecărei etape sau

componente a proiectului Doar cunoscacircnd aceste detalii se poate previziona impactul potențial al proiectului icircn ansamblul său

și dimensiona icircn consecință soluțiile de asumat icircn ceea ce privește diminuarea (sau chiar stingerea) unor categorii de impact

181 Descrierea proceselor tehnologice propuse Icircn cadrul acestei etape icircn vederea construirii linie de teleschi Valea Soarelui se au icircn vedere lucrări de construcții montaj uzuale fără a fi nevoie a se face apel la tehnici sau tehnologii speciale

182 Descrierea etapei de amenajare a traseului de teleschi și a pacircrtiilor deservite Impactul generat icircn etapa de funcționare poate rămacircne semnificativ datoracircndu-se unui cumul de factori care vin să cotribuie

icircn special la modificarea structurii și funcționalității solurilor O particularitate a solurilor alpine și subalpine este reprezentată

de fragilitatea acestora Or pacircrtiile de schi contribuie la transformarea profundă a condițiilor ecologice icircn special prin inducerea

unor fenomene de icircntacircrziere a instalării primăverii (ca urmare a extinderii duratei de prezență a stratului de zăpadă ca urmare

a producerii de zăpadă artificială) a creșterii nivelului de tasare etc

Nivelul la care trebuie să se intervină este cel ce privește factorul de mediu sol Devine esențială menținerea funcțiilor esențiale

ale solului ce influențează icircn mod particular icircntreaga funcționare bio-ecocenotică

Dintre funcțiile solului ce trebuiesc gestionate cu atenție sunt ciclurile biogeochimice capacitatea de icircnmagazinare a apei

ciclurile de nutrienți controlul eroziunii șamd impunacircndu-se asumarea unor măsuri corective

Devine deosebit de importantă utilizarea durabilă a pacircrtiilor de schi ca zone de pășunat pe timpul verii menținacircndu-se capacitatea de suport a acestora sau a funcțiilor bio-ecocenotice asociate și reducacircndu-se vulnerabilitatea solurilor Din acest punct de vedere (vulnerabilitatea solurilor) au fost dezvoltați indicatori de complecși care să exprime gradul de agregare stabilitatea agregării indicele de gleizare consistența (icircn limitele Atterberg) drenajul capacitatea de oxigenare a stratelor inferioare aportul de săruri și ioni (icircn special la nivelul pistelor unde se asigură un aport de zăpadă artificială) nivelul de compactare toate raportate la condițiile locale (icircnclinație topografie vegetație) Toate aceste elemente sunt incluse icircn cadrul unui program de monitorizare pe termen lung icircn măsură a releva comportamentul și răspunsul de mediu respectiv de a genera un sistem de alarmare timpurie și intervenție adecvată Icircn gestiunea durabilă a pacircrtiilor sunt propuse trei abordări

- managementul stratului de sol vegetal această soluție deși implică costuri suplimentare consistente presupune icircnlăturarea sratelor superioare de sol (bdquosolul viurdquo) și depozitarea temporară a acestuia pacircnă la finalizarea lucrărilor de reconfigurare morfologică a traseelor de realizare a infrastructurii a drumurilor tehnologice etc solul astfel protejat va fi redisribuit prin recopertare la finalizarea lucrărilor măsura dovedindu-se extrem de valoroasă pe termen lung permițacircnd o redobacircnire rapidă a funcțiilor bioecocenotice respectiv a serviciilor de mediu asociate Această măsură pe lacircngă importanța ecologică prezintă și un rol aparte icircn facilitarea acceptării soluțiilor de dezvoltare turistică icircn context local asiguracircnd o bună integrare icircn peisaj ca urmare a redobacircndirii rapide a funcților peisagere a pajiștilor afectate

- aplicarea de mixuri de semințe icircn vederea refacerii indicilor de biodiversitate la finalizarea lucrărilor se impune asumarea unor acțiuni de icircnsămacircnțare și supra-icircnsămacircnțare cu mixuri din specii aparținacircnd etajului de vegetație caracteristice șicirc definitorii pentru covorul local de vegetație In acest sens pe lacircngă variantele comerciale deosebit de utile sunt soluțiile de așternere a unor ături de facircn cosit din imediata proximitate Pe lacircngă aportul de germeni această pătură asigură un aport consistent de materie organică și contribuie semnificativ la armarea solurilor superficiale contribuind la diminuarea apariției fenomenelor erozive de ravenare și spălare - management adaptat pe perioada de vară icircn această etapă se propune asumarea unor măsuri coerente și complexe icircn alternanță de pășunare și aplicare a unor tehnici de cosire (tacircrzie) speciale (ex cosire sinusoidală cosire icircn benzi etc) toate icircn baza derulării unui program minuțios de monitorizare

Icircn plus sunt propuse măsuri generale de diminuare a impactului asupra biodiversității ce concură la stabilitatea și funcționalitatea pacircrtiilor de schi prin care se propune o gestiune atentă și coerentă a unor zone de vegetație păstrarea de





30

zone tampon și coridoare ecologice crearea de zone umede șamd) toate menite a menține indici de biodiversitate cacirct mai icircnalți și astfel o stabilitate ecologică cacirct mai robustă Icircn acest context sunt propuse inclusiv măsuri adaptate de diversificare a nișelor ecologice

183 Descrierea etapei de icircnchidere şi dezafectare Icircn cazul acestui obiectiv de realizare a unei instalații de transport pe cablu destinată practicării sporturilor de iarnă (teleschi) etapa de icircnchidere și dezafectare nu poate fi decacirct abordată sub forma unui exercițiu teoretic Aspecte legate de acesastă problematică au fost discutate mai sus icircn cadrul secțiunii 154

184 Informații despre materiile prime Icircn cazul proiectului de faţă resursele naturale necesare implementării proiectului sunt reprezentate de materialele necesare construcției și montajului liniei de transport pe cablu (teleschi) O situație sintetică asupra situației materiilor prime și auxiliare este prezentată sintetic icircn tabelul nr5

Tabel 5 Materii prime și auxiliare ce urmează a fi utilizate icircn etapa de construire şi exploatare modul de depozitare al acestora și gradul de periculozitate

Materii

primeauxiliare Provenienţă Mod de depozitare

Grad de

periculozitate

Combustibili Staţii de carburanţi Se depozitează temporar icircn autocisterne la nivelul perimetrului

alimentarea se face direct din acestea icircn zona fronturilor de

lucrări

Periculos

Lubrifianţi şi alte

produse petroliere

Distribuitori

specializaţi

Magazii amenajate icircn acest scop icircn incinta perimetrului pe

durata construirii Periculos

Ingrăşaminte

amendamente

chimice

Distribuitori

specializaţi

Se utilizează la terminarea lucrărilor icircn etapa de redare a

funcţionalităţii terenurilor și amenajarea pistelor Nu necesită

depozitare se aplică imediat

Periculos

Elemente și

module

prefabricate

metalice

Distribuitori

specializaţi

Depozitare direct pe sol

Nepericulos

Armături și beton Distribuitori

specializaţi

Nu se depozitează se pun icircn operă direct pe amplasamentele

finale Nepericulos

La recepţia materialelor se va verifica corespondenţa cu certificatele de calitate icircnsoţitoare Materiile prime ce urmează a fi utilizate icircn vederea susţinerii producţiei constau din carburanţi fosili (motorină pentru majoritatea utilajelor respectiv benzină pentru unele echipamente de capacitate redusă ndash generatoare electrice portabile) Carburanţii vor fi achiziţionaţi de la staţiile de carburanţi urmacircnd a fi transportate pe amplasament cu autocisterne şi distribuite local (la nivelul exploatării șantierului) cu ajutorul unei staţii de carburant modulare Ca urmare a arderii icircn motoarele cu combustie internă se va degaja o cantitate de gaze de eşapare emise icircn aer ce variază icircn funcţie de tipul de utilaje folosite şi timpul de funcţionare al acestora gradul de uzură al motorului şi sarcina de lucru icircn care se află Modul de asigurare cu combustibil şi uleiuri minerale Aprovizionarea cu combustibil se va executa pe baze contractuale de către un distribuitor autorizat Aprovizionarea cu uleiuri minerale hidraulice şi de ungere se va realiza prin aducerea periodică a acestora de către un distribuitor autorizat care va asigura şi colectarea uleiurilor uzate Prestarea acestor servicii se va realiza pe baze contractuale Pentru depozitarea uleiurilor proaspete şi uzate lacircngă platforma de alimentare cu combustibil se va amenaja o platformă betonată care va fi depozitul de uleiuri Uleiurile proaspete vor fi depozitate icircn ambalajele originale iar uleiurile arse se vor depozita icircn recipienţi metalici Depozitele de combustibil şi uleiuri se vor securiza corespunzător iar personalul deservent va fi instruit şi responsabilizat icircn indeplinirea icircndatoririlor sale Necesarul de uleiuri estimat este de aproximativ 500 lan Icircn cadrul șantierului poluarea fizică sau chimică este determinată de





31

bull pulberi icircn suspensie gaze de eşapament (SOx CO2 CO CH4 COV etc) datorate activităţilor surselor fugitive şi dirijate de pe amplasamentul obiectivului

bull scăpările accidentale de produse petroliere (motorină ulei de motor ulei hidraulic etc)

bull icircmprăştierea accidentală a carburanţilor datorită manipulării necorespunzătoare icircn timpul descărcării icircn recipientele de stocare şisau icircn timpul alimentării utilajelor şi a mijloacelor de transport

bull depozitarea necorespunzătoare a uleiului uzat (butoaie de tablă amplasate icircn aer liber direct pe sol icircn depozitul de carburanţi şi lubrifianţi)

bull depozitarea necorespunzătoare a bateriilor de acumulatori scoase din funcţiune (golirea acumulatorilor de electrolit şi aruncarea acestuia pe sol fără neutralizare)

bull depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor (material inert excavat ulei uzat ambalaje ulei fier lemn cauciucuri uzate acumulatori uzati filtre uzate de motorină filtre uzate de ulei ambalaje hartie PET-uri gunoi menajer etc)

bull zgomot şi vibratii Pentru minimizarea mărimii impactului lucrările specifice vor fi icircnsoţite de măsuri de diminuare a impactului Lucrările de reconstrucţie ecologică şi de integrare icircn peisaj ce urmează a se implementa vor avea ca obiectiv nu numai refacerea factorilor de mediu afectaţi de către proiect ci şi atenuarea unor efecte ale impactului anterior Pe amplasament nu se produc ape uzate şi icircn consecinţă poluarea potenţială a cursurilor de ape rămacircne improbabilă Zgomotul vibraţiile şi emisiile de gaze de eşapament vor fi scazute producerea lor fiind discontinuă pe perioade de timp reduse fiind relativ scăzute ca amploare şi intensitate dată fiind extinderea limitată a șantierului respectiv dată de eșalonarea lucrărilor Temporar zonele afectate de derocări şi excavaţii vor duce la modificarea biocenozelor icircn direcţia unei sărăciri temporare prin icircnlăturarea completă a biostratelor Zonele afectate vor fi icircnsă recolonizate icircn etapa de icircnchidere şi reconstrucţie ecologică preconizacircndu-se o diversificare a nişelor ecologice datorită inducerii apariţiei unor noi tipuri de habitate (ex de tipul zonelor umede bolovănișuri etc ce păstrează o productivitate icircnaltă favorabile instalării unor specii valoroase) Din punctul de vedere al poluării sonore zgomotul pe perioada execuţiei nu va depăşi la limita șantierelor pragul de 50Db icircncadracircndu-se icircn limitele admise pentru localităţi Vibraţiile produse vor apărea doar local şi temporar pe perioadele de derocări (ancoraje icircn roci) impactul acestora rămacircnacircnd nesemnificativ datorită dimesiunilor şi ritmului de construire

185 Resursele naturale utilizate Nu sunt utilizate nici un fel de resurse naturale de la nivel local respectiv de la nivelul sitului ROSCI0013 Bucegi pe perioada de construire respectiv de funcționare

186 Solul și subsolul Aspecte legate de structura terenurilor au fost analizate icircn cadrul secțiunii 158 Nu există icircn zona amplasamentului şi nici icircn vecinătatea imediată obiective geologice valoroase protejate care să fi stat la fundamentarea vreunei decizii de desemnare a unui statutului de protecţie specială Obiectul de protecţie al zonelor desemnate ca sit Natura 2000 fiind acela de conservare a speciilor de florăfaună respectiv habitate naturale

187 Biodiversitatea Din zona studiată ce urmează a fi afectată de implementare proiectului nu au fost identificate habitate cu relevanță particulară

vitală pentru speciile criteriu ce au stat la baza desemnării sitului

Traseul teleschiului se suprapune pe suprafață unei pajiști naturale afectată icircnsă de activități antropice curente icircn special

pășunat fapt ce a condus la o pauperizare accentuată a faciesului acesteia marcat de simplificare și scădere a capacității de

suport





32

Figura 9 Traseul instalației de schi suprapus pe cartograma biomurilor CORINE descrise la nivelul sitului ROSCI0013

Impactul previzionat icircn perioada de construcţie a fost evaluat la un nivel scăzut limitat datoracircndu-se lipsei elementelor

(populații) criteriu de pe amplasamentul ţintă unde urmează a fi implementat proiectul şi a habitatelor cu relevanţă limitată ce

se regăsesc icircn zonă Cu toate acestea este admisă prezenţa potenţială a unor astfel de elemente icircn zonele limitrofe existacircnd

astfel un impact indirect

Icircn lipsa oricăror date certe asupra atributelor asociate speciilor criteriu de la nivelul sitului orice fel de evaluare cu privire la

dinamică rămacircne hazardată La nivelul sitului dar de asemenea de la nivel naţional lipseşte un sistem (bază de date

cuantificare numerică etc) a dimensiunii elementelor criteriu Natura 2000 care să poată să servească ca termen de comparaţie

şi unitate de măsură (de raportare) pentru stabilirea dinamicii localeregionale a unor populaţii

Ţinacircnd cont de densităţile extrem de mici ale poulaţiilor ţintă raportate la suprafaţa sitului la lipsa habitatelor relevante pentru

aceste specii din zona amprentei proiectului dar şi icircn lipsa unui impact potenţial indirect suntem icircn măsură a aprecia că

proiectul propus icircn faza de construcţie nu este icircn măsură a influenţa dinamica populaţiilor criteriu ce au stat la baza desemnării

sitului ROSCI0013 Bucegi la nivel local sau regional (sit) și care de asemenea reprezintă temeiul de protecție principal al

Parcului Natural Bucegi

19 Estimarea deșeurilor generate și a emisiilor preconizate

Conform OUG nr195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului deşeul este definit ca fiind bdquoorice substanţă preparat

sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor pe care deţinătorul icircl aruncă are

intenţia sau are obligaţia de a-l aruncardquo





33

Icircn general deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui produs (intervalul de timp icircntre data de fabricaţie a

produsului şi data cacircnd acesta devine deşeu)

Conform aceluiaşi act normativ citat mai sus deşeul reciclabil este considerat acel deşeu care poate constitui materie primă

icircntr-un proces de producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri icircn timp ce deşeurile periculoase sunt

reprezentate de deşeurile icircncadrate generic conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor icircn aceste tipuri sau

categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase

Icircn prezent problema gestionării deşeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora precum

şi a impactului lor negativ tot mai pronunţat asupra mediului icircnconjurător Depozitarea deşeurilor pe sol fără respectarea unor

cerinţe minime evacuarea icircn cursurile de apă şi arderea necontrolată a acestora ridică o serie de riscuri majore atacirct pentru

mediul ambiant cacirct şi pentru sănătatea populaţiei

De aceea legislaţia europeană transpusă prin actele normative naţionale a impus o nouă abordare a problematicii deşeurilor

plecacircnd de la necesitatea de a economisi resursele naturale de a reduce costurile de gestionare şi de a găsi soluţii eficiente

icircn procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deşeuri Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de

colectare transport tratare valorificare şi eliminare a deşeurilor inclusiv monitorizarea acestor operaţii şi monitorizarea

depozitelor de deşeuri după icircnchiderea lor

Prin HG nr8562002 pentru bdquoEvidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deșeurile inclusiv deșeurile

periculoaserdquo se stabilește obligativitatea pentru agenții economici și pentru orice alți generatori de deșeuri persoane fizice sau

juridice de a ține evidența gestiunii deșeurilor

Astfel titularul oricărei investiţii urmează a ţine o evidență a gestiunii deșeurilor pe baza ldquoListei cuprinzacircnd deșeurile inclusiv

deșeurile periculoaserdquo după modelul prezentat icircn anexa 2 a HG nr8562002 Datele centralizate anual privind evidenţa

gestiunii deşeurilor se transmit autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului la cererea acestora

Producătorii şi deţinătorii de deşeuri autorităţi publice de apărare ordine publică şi siguranţă naţională sunt obligaţi să

icircncadreze icircn codurile prevăzute icircn anexa nr 2 la Hotăracircrea Guvernului nr 8562002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi

pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deşeurile inclusiv deşeurile periculoase cu completările ulterioare fiecare tip de deşeu

generat de propria activitate pe baza reglementărilor specifice pentru gestionarea deşeurilor

Pentru icircncadrarea icircn anexa nr 2 a HG 8562002 a unui deşeu icircn mod individual agenţii economici au obligaţia codificării

acestora cu 6 cifre Deşeurile clasificate ca periculoase - deşeurile marcate cu asterisc () - prezintă una sau mai multe dintre

proprietăţile periculoase menționate icircn Legea 2112011 privind regimul deșeurilor

Icircn ceea ce priveşte aspectele legate de deşeuri ce pot rezulta din implementarea proiectului pornind de la iniţiativa Ministerului

Mediului şi Pădurilor devin relevante cacircteva elemente legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile de construcţie

şi demolare icircn scopul aplicării eficiente a măsurilor de gestionare a acestora aşa cum au fost prevăzute icircn Strategia şi Planul

Naţional de Gestionare a Deşeurilor cu modificările și completările ulterioare

Dat fiind faptul că cea mai mare parte a activităţilor legate de implementarea proiectului sunt asimilabile unor etape de

construire pentru a răspunde prevederilor legale icircn domeniu gestionarea deşeurilor urmează a se asigura

- clarificarea responsabilităţilor factorilor implicaţi icircn sistemul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile de

construcţii

- icircndeplinirea obiectivelor strategice naţionale privind colectarea separată a deşeurilor rezultate din activităţile de

construcţii

- obligativitatea existenţei unei evidenţe privind deşeurile rezultate din activităţile de construcţii (de la producător

valorificator pacircnă la eliminarea lor prin depozitare dacă este cazul) astfel icircncacirct să existe o bază de date cacirct mai

exactă care să reflecte realitatea existentă pe piaţă şi din care să rezulte clar rata de colectare şi valorificare a

acestei categorii de deşeuri

- dezvoltarea sistemului de facilităţi icircn vederea eliminării corespunzătoare a deşeurilor

- minimizarea şi reutilizarea deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii icircn măsura icircn care acestea nu sunt

contaminate

- selectarea la locul de generare a deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii

- tratarea deşeurilor contaminate rezultate din activităţile de construcţii icircn vederea recuperării sau eliminării

corespunzătoare





34

- recuperarea şi valorificarea materială şisau energetică a deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii

- aplicarea principiului ldquopoluatorul plăteşterdquo şi responsabilizarea producătorului prin

- obligaţia de a asigura sisteme de colectare la locul generării deşeurilor

- includerea icircn autorizaţiile de construire icircn cadrul procedurii de reglementare pentru proiecte publice şi private sau

pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente inclusiv pentru proiecte de dezafectare a unor condiţii clare

privind modul de eliminare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii

- aplicarea sancţiunilor icircn cazul neconformării

Implementarea acestui sistem va conduce la minimizarea cantităţii de deşeuri rezultate din activităţile de construcţii prin

asigurarea unui sistem eficient de separare la locul producerii prin valorificarea acestor deşeuri prin refolosire icircn măsura icircn

care nu sunt contaminate prin abordarea unor măsuri de stimulare a refolosirii deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii

icircn paralel cu limitarea producţiei de materii prime naturale

191 Generarea deșeurilor Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii dintre activităţile umane şi mediu Generarea deşeurilor urmează de obicei tendinţele de consum şi de producţie De exemplu generarea deşeurilor menajere (cantitatelocuitor) creşte odată cu creşterea nivelului de trai Creşterea producţiei economice dar şi gestionarea ineficientă a resurselor conduc la generarea de cantităţi mari de deşeuri Pe perioada lucrărilor vor rezulta următoarele deşeuri uleiuri arse de la utilajele folosite şi maşinile de transport resturi menajere şi produse fecaloide de la muncitori La acestea se adaugă cantităţile de descopertă şi material excavat de la nivelul săpăturilor (șanțuri și fundați) Lucrările de construire se vor realiza cu ajutorul utilajelor ce vor utiliza carburant din rezervoarele proprii Alimentarea se va face de la autocisterne sau cisterne de capacitate mică (autotractate sau amplasate pe vehicule cu platformă) pe baza unui contract de furnizare de la un distribuitor de carburanți autorizat Uneltele de macircnă vor fi aduse pe amplasamentele de lucru de către personalul specializat atunci cacircnd este nevoie motouneltele vor fi alimentate cu amestecul de carburant (benzină Euro 3 + ulei 2T benzină sau motorină) icircn perimetre special amenajate din zona fronturilor de lucru de la rezervoare amplasate pe autoutilitare sau direct din recipienţi metalici portabili cu respectarea măsurilor de siguranţă şi protecţie a factorilor de mediu Dat fiind specificul lucrărilor nu sunt aşteptate probleme deosebite legate de poluarea apelor subterane sau de suprafaţă cu produşi chimici Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate perimetrele respective fiind decopertate şi apoi tratate pentru neutralizarea poluantului Pentru evitarea scurgerilor de produse petroliere utilajele vor fi amănunţit verificate icircnainte de a fi utilizate fiind temeinic spălate sub jet cu presiune pentru icircndepărtarea petelor sau a zonelor cu scurgeri de gresaj icircn incinta organizării de şantier Icircn acest perimetru se va realiza un batal de prefiltrare şi deznisipare depunerile urmacircnd a fi extrase şi transportate periodic la rampa de deşeuri Deşeurile menajere extrem de reduse cantitativ icircn etapa de construire vor fi colectate icircn saci tip pubelă şi transportate icircn afara perimetrului urmacircnd a intra icircn sistemul de management al deşeurilor din zona de implementare a proiectului Cantitatea de produse fecaloide provenite de la muncitori pe perioada lucrărilor este extrem de redusă şi se va gestiona prin intermediul toaletelor portabile ecologice Astfel icircn cadrul organizărilor de şantier se preconizează montarea unui număr de 4 toalete ecologice cu rezervor vidanjabil tratat chimic ce va rezolva această potenţială sursă de risc minimizacircnd icircn special eventuala posibilitate de apariţie a unor focare cu potenţial patogen Icircn perioada de funcționare se preconizează organizarea unui punct gospodăresc ce va cuprinde o baterie de pubele pe categorii de deșeuri respectiv montarea unui număde două toalete modulare cu bazin etanș vidanjabil tratat chimic

192 Managementul deșeurilor Principiile generale ale gestionării deşeurilor sunt concentrate icircn aşa-numita bdquoierarhie a gestionării deşeurilorrdquo Principalele

priorităţi sunt prevenirea producţiei de deşeuri şi reducerea nocivităţii lor Cacircnd nu se poate realiza nici una nici alta deşeurile

trebuie reutilizate reciclate sau folosite ca sursă de energie (prin incinerare) Icircn ultimă instanţă deşeurile trebuie eliminate icircn

condiţii de siguranţă





35

Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale Implementarea acestor

schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societăţii persoane individuale icircn calitate de consumatori icircntreprinderi

instituţii social-economice precum şi autorităţi publice

Conceptul de bdquomanagementul deșeurilorrdquo se referă la operațiunile ce trebuie desfășurate după apariția deșeurilor Totuși icircntr-

o accepțiune mai largă acest concept se referă și la activități de prevenire a apariției deșeurilor și de minimizare a costurilor

Fiecare dintre fluxurile generatoare de deșeuri va fi separat pentru a asigura ca materialele incompatibile să nu fie depozitate

impreună și să se icircndeplinească țintele de reciclare și reutilizare prestabilite Containerele de depozitare a deșeurilor vor fi

aranjate astfel icircncacirct să asigure accesul adecvat pentru transferul containerelor și pentru intervenție icircn caz de urgență Deșeurile

destinate eliminării icircn afara amplasamentului vor fi colectate la nivelul unoir locații speciale

Modul icircn care se realizează depozitarea temporară a deșeurilor generate de proiect precum și modul de dispunere a acestora

este prezentat icircn următorul tabel

Clasificarea deşeurilor rezultate icircn cadrul activităților de construcţie proiect precum şi din activităţile de operare a acestuia s-a

realizat icircn conformitate cu HG 8562002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deşeurile

inclusiv deşeurile periculoase

Datele despre cantităţile de deşeuri generate vor fi incluse icircn Raportările lunare privind evidenţa gestiunii deşeurilor și pentru

aprobarea listei cuprinzacircnd deşeurile inclusiv deşeurile periculoase raportări ce se vor transmite către Agențiile de Protecție

a Mediului conform HG nr 8562002 cu modificările și completările ulterioare

Datele privind colectarea selectivă a deşeurilor vor fi transmise lunar la APM Prahova conform prevederilor Legii nr 1322010

privind colectarea selectivă a deşeurilor

Icircn funcție de conținutul periculos și de criteriile de acceptare la depozitare aceste tipuri de deșeuri pot fi clasificate generic

(conf Ord nr952005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la

depozitare și lista națională de deșeuri acceptate icircn fiecare clasă de depozit de deșeuri) icircn trei categorii principale

bull deșeuri nepericuloase ndash deșeuri municipale și asimilate și deșeuri tehnologice nepericuloase

bull deșeuri periculoase

bull deșeuri inerte

Pentru reducerea poluării gospodărirea acestor deşeuri se va face astfel

Uleiul uzat se va depozita icircn butoaie şi se va transporta la punctele de colectare

Toaletele cu fosa vidanjabilă şi tratată chimic amplasate icircn zona organizării de şantier din cadrul perimetrului vor fi golite de

conţinut periodic iar deşeurile rezultate se vor transporta icircn locuri special amenajate sau la staţiile de epurare din localităţile

din proximitate apelacircnd la servicii de specialitate

Deşeurile specifice menajere se vor colecta icircn pubele cu saci de plastic Acestea vor fi golite periodic iar gunoiul rezultat va

fi transportat icircn afara perimetrului şi depozitat icircn puncte special amenajate

Nu se produc deşeuri periculoase icircn timpul execuţiei respectiv icircn timpul exploatării instalației teleschi

Deşeurile inerte se vor halda şi se vor utiliza fi ca material de fundare sau rambleiere icircn etapa de realizare a elementelor de

fundare sau urmacircnd a fi utilizate ca material de rambleiere

Solul vegetal se va depune icircn cadrul unei stive cu dezvoltare verticală redusă pentru a fi icircn măsură a păstra calităţile

funcţionale Solul vegetal va fi utilizat integral pentru recopertarea suprafeţelor unde activitatea de construcție s-a finalizat fiind

utilizat apoi icircn totalitate icircn vederea redării funcționalității ecologice a unor perimetre inclusiv afectate istoric

Tabel 6 Managementul deşeurilor

Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice

Managementul deşeurilor

cantitatea prevăzută a fi generată

(tan)

valorificată eliminată rămasă

icircn stoc

Deşeuri

menajere 1 S 20 01 08 - - - 1 -





36

Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Ape uzate

(menajere şi

fecaloide)

08 kgomzi L 17 05 04 - - - 08

kgomzi -

Anvelope

uzate 6 S - - - - 6buc -

Resturi

metalice 06 S - - - 06 - -

Uleiuri uzate 15 L - - - - 15l -

Sol de

excavație 6 S 01 01 02 - - - 300mc -

prin rambleiererealizare d eumpluturi

193 Informații de bază despre corpurile de apă de suprafață Prin definiţia dată de Directiva Cadru bdquoApeldquo (200060CE) apele de suprafaţă cuprind totalitatea scurgerilor de ape (izvoare pacircracircuri racircuri fluvii) lacuri ape tranzitorii şi ape costiere Apele de suprafaţă sunt cuprinse icircn bazine hidrografice ce reprezintă acea suprafaţă totală de teren de pe care icircşi colectează apele un curs de apă principal (fluviu sau racircu) prin afluenţii săi cuprinzacircnd şi corpurile de ape stagnante (lacuri bălţi iazuri etc) La nivelul Romacircniei au fost definite 12 administraţii bazinale la care se adaugă domeniul apelor costiere (Litoral) (vezi Figura 10 Suprapunerea cu bazinele hidrografice de la nivelul Romacircniei Proiectul se suprapune cu ABA Ialomița-Buzău

Figura 10 Suprapunerea cu bazinele hidrografice de la nivelul Romacircniei





37

A Caracterizarea elementelor de calitate ale apelor de suprafaţă Corpul de apă de suprafaţă se caracterizează prin elementele de calitate indicate icircn Anexa V a Directivei Cadru Apa Icircn elaborarea stării ecologice a corpurilor de apă se utilizează icircn cadrul grupei ldquoElemente generale de calitaterdquo următorii indicatori fizico-chimici generali

bull Condiţii termice temperatura apei bull Starea acidifierii pH bull Regimul de oxigen oxigen dizolvat CBO5CCO-Cr bull Nutrienţi N-NH4 N-NO2 N-NO3 Ntotal P-PO4 Ptotal

Pentru elementele fizico-chimice generale au fost stabilite valorile limită şi metodologiile necesare evaluării stării ecologice pe baza cărora se realizează icircncadrarea icircn 5 clase de calitate

- starea foarte bună - stare bună - stare moderată - stare slabă - stare proastă

Calitatea apelor de suprafaţă este redată prin intermediul categoriilor sintetice de calitate atribuite unor sectoare de reţea pe baza indicatorilor de calitate determinaţi icircn secţiunile de control Calculul icircncadrării icircn categoriile de calitate se face pe baza indicatorilor fizico-chimici determinaţi icircn secţiunile de control icircn cadrul laboratoarelor de specialitate prin protocoale de monitorizare icircn flux lent Majoritatea secţiunilor de control traversate de proiectul se icircncadrează icircn categoriile I şi II conform Ordinului MMGA nr 161 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă icircn vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă De regulă icircncadrările icircn categoria a III-a de calitate sunt datorate unor factori conjuncturali şi mai puţin fenomenelor de poluare antropică amintind aici situaţii datorate

- debitelor mari datorate topirii zăpezilor care au provocat creşteri ale cantităţilor de aluviuni icircn suspensie (depăşiri la ldquogradul de mineralizarerdquo) - scăderii debitelor icircn perioadele de vară cu depăşirea indicatorilor la ldquoregim de oxigen-O dizolvat CCO-Mn

Suprapunacircnd cartograma ce ilustrează starea de calitate a racircurilor din Romacircnia cu proiectul se observă că apele de regulă din zonele de cacircmpie păstrează atribute de calitate moderată şi bună De pe amplasamentul studiat lipsesc curgerile de ape permanente sau acumulările de ape cu caracter permanent sau prelungit (bălţi) respectiv zone umede cu valoare ecosistemică aparte Apar cu toate acestea ochiuri de băltire reduse ca extindere (pacircnă la 5-8 mp) a căror structură trădează remanenţa limitată icircn timp icircn directă relaţie cu aportul de ape meteorice Estimăm că perioada de menţinere a acestor băltiri nu depăşeşte 2-5 zile (ocazional mai mult pacircnă la 7 zile) icircn funcţie de condiţiile climatice (episoade de ploi prelungite topirea masivă a zăpezilor etc) In aceste condiţii nu apar premisele menţinerii unor structuri de floră şi faună particulare asociate acestora drenajul menținacircndu-se foarte bun atacirct datorită structurii solului cacirct și icircnclinației pantelor Proximal apar cursuri ale unor văi de șiroire și a unor pacircraie icircn proximitatea cărora se dezvoltă vegetație tipică zonelor umede de altitudine dominate de juncete (Juncus sp) Pe amplasament nu se produc ape uzate Pe perioada construcției și a funcționării instalarea de toalete mobile ecologice va rezolva problema resturilor fecaloide şi a apelor uzate De asemenea icircn incinta organizării de şantier va funcţiona şi o cişmea alimentată prin cădere de la un rezervor de apă din polietilenă Utilizarea acestei surse va fi limitată la măsuri sumare de igienă (spălat pe macircni spălatul unor legume sau fructe etc) Apa se va transporta cu ajutorul mijloacelor auto alimentarea făcacircndu-se de la izvoarele din zonă Apa uzată se va colecta şi transporta rin intermediul unei ţevi din polietilenă cu diametrul de 110 mm spre un bazin de retenţie cu descărcare treptată ce va funcţiona ca treaptă mecano-biologică de epurare (autoepurare) Practic conţinutul de detergenţi materii icircn suspensie etc va rămacircne extrem de redus nefiind icircn măsură a depăşi funcțiile şi capacitatea de epurare naturală a bazinului de retenţie al apelor pluviale De asemenea apele pluviale colectate de pe amplasamentul organizării de şantier și din lungul facircșiei de lucru la nivelul căreia se va interveni pentru punerea icircn operă a teleschiului vor fi colectate şi conduse spre acest bazin de retenţie ce va stoca şi limita eventualele efecte ale poluării cursurilor de apă din proximitate O cantitate redusă de apă va fi utilizată pentru stropirea căilor de acces pe perioadele de uscăciune pentru diminuarea afectării factorului de mediu aer ca urmare a activităţilor curente (transport) cu particule icircn suspensie Alte utilizări majore ale apei nu sunt prevăzute astfel că nu vor rezulta ape uzate pe perioada execuţiei





38

Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate perimetrele respective urmacircnd a fi decopertate şi apoi tratate pentru neutralizarea poluantului fiind astfel evitată eventualitatea poluării cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere Necesarul de apă pentru nevoile muncitorilor (altele decacirct cele de apă potabilă) precum şi ale utilajelor (sistemele de răcire) se vor sigura prin intermediul unei cisterne autopurtate alimentate din cursurile de ape din imediata proximitate

1931 Descrierea surselor de alimentare cu apă Pe durata de construire nu sunt prevăzute lucrări specifice care să asigure alimentarea cu apă a lucrărilor datorită faptului că procesele tehnologice nu presupun asigurarea unor debitevolume de ape Fronturile de lucru drumurile tehnologice sau platforme vor fi stropite icircn scopul diminuării (eliminării) emisiilor de praf Volumele de apă necesare vor fi prelevate din corpuri proximale de ape de suprafaţă prin pompare şi transport pe amplasamentele de udat prin intermediul unor autocisterne sau cisterne tractate

1932 Alimentarea cu apă Pe perioada de construcţie alimentarea cu apă potabilă a lucrătorilor se va face prin intermediul unor recipienţi reciclabili (returnabili) din polietilenă Pentru alimentarea cu apă potabilă a muncitorilor se vor utiliza recipienţi din plastic ce vor fi transportaţi pe amplasament cu autovehiculele din dotare odată cu transportul muncitorilor Consumul de apă potabilă estimat este următorul

bull zilnic maxim 3 lom = 0003 m3zi

bull anual 260 zile lucrătoare = 078 m3anpersoană

bull total consum apă potabilă 078 m3 X 4 = 312m3 (3120l)

bull consum lunar estimat 312 m312 = 026 m3 = 260 l Calculul a fost realizat icircn condiții de operare uzuală a unui șantier icircnsă ținacircnd cont de specificul zonei și de amprenta meteo-climatică ce va limita icircn mod drastic activitatea de construire la aproximativ 100-120 de zilean se estimează că icircn acest caz consumurile de apă vor fi semnificativ mai mici

1933 Caracteristici cantitative ale sursei de apă icircn secțiunea de prelevare Volumele de apă ce urmează a fi prelevate din corpurile de apă de suprafaţă icircn etapa de construcţie rămacircn limitate cantitativ acestea urmează a fi prelevate din corpurile de ape proximale luacircndu-se măsurile necesare pentru a se evita apariţia unor fenomene cu potenţial negativ asociate scăderii debitelor (prelevări masive devolume de apă din pacircraiele și văile proximale)

1934 Informații privind calitatea apei folosite Icircn etapa de construire apele prelevate direct din corpurile naturale vor păstra parametri calitativi aşa cum au fost definiţi la nivel local Dat fiind faptul că icircn cele mai multe perimetre calitatea apelor rămacircne cel puţin de nivel moderat activităţile de stropire şi astfel riscurile de difuzare a unor poluanţi cu afectarea imediată directă a factorului de mediu sol nu vor fi icircn măsură a conduce la dezechilibre locale (ex prin creșterea turbidității)

1935 Managementul apelor uzate Icircn general apele ce rezultă din procesele tehnologice sunt de regulă icircncărcate cu poluanţi de natură fizică chimică sau biologică ce rezultă din fluxurile tehnologice Astfel prin aplicarea principiilor ce stau la baza legislaţiei de mediu entităţile responsabile de poluarea factorului de mediu sunt obligate a-şi asuma măsurile de epurare asiguracircndu-se ca la redarea icircn mediu calitatea apelor să fie conformă Conform cerinţelor legale icircn vigoare evacuarea apelor se poate face doar după parcurgerea acelor etape de epurare care să asigure o conformare cu normele de calitate NTPA001NTPA002 Soluţiile sau tehnologiile de epurare sunt adaptate tipului şi cantităţilor de poluanţi ce presupun de regulă mijloace mecanice fizico-chimice biologice Icircn cazuri excepţionale atunci cacircnd metodele uzuale de epurare nu sunt suficiente nefiind icircn măsură a asigura o epurare corespunzătoare a apelor se aplică metode şi tehnologii avansate Pentru proiectul studiat nu au fost preconizate a fi asumate măsuri de gestiune și management al apelor dat fiind că nu este preconizat a se produce ape uzate





39

Pentru obiectivele funcţionale icircn etapa de construire și funcționare apele menajere uzate sunt stocate icircn bazine vidanjabile şi tratate chimic din cadrul toaletelor modulare Apele uzate stocate sunt preluate periodic icircn baza unui contract cu un operator specializat urmacircnd a fi transportate la staţia de epurare proximală (Sinaia)

1936 Refolosirea apelor uzate De la nivelul tuturor etapelor proiectului nu rezultă ape uzate icircn urma unor procese tehnologice particulare apele uzate provin din activităţi curente ale personalului implicat icircn diverse faze ale proiectului pe perioada de construire păstracircnd caracteristicile unor ape uzate menajere Asfel refolosirea unor astfel de ape icircnainte de parcurgerea unor etape corespunzătoare de epurare rămacircne incompatibilă desfăşurării oricăror alte procese tehnologice apele uzate avacircnd o icircncărcare cu materii fecale Icircn aceste condiții volumele utilizate pe amplasament nu pot face obiectul unei reutilizări acestea urmacircnd a fi transportate la stația proximală de epurare rin vidanjare

1937 Alte măsuri pentru micșorarea cantității de ape uzate și de poluanți Icircn abordarea proiectului o atenţie aparte a fost acordată etapei de construcţie fiind alese acele soluţii care să asigure o amprentă de mediu cacirct mai scăzută Icircn acest sens s-a acordat o atenţie particulară factorului de mediu apă alegacircndu-se icircn acest sens acolo unde s-a considerat oportun alegerea unor soluţii care să conducă la o minimizare a impactului O astfel de soluţie a fost reprezentată de realizarea tranșeelor de gardă și a bazinelor de deznisipare din lungul facircșiei ce urmează a fi delimitate pe perioada de construire Astfel apele pluviale ce spală amplasamentele după traversarea unor rigole icircnierbate și a unor bazine de retenție cu descărcare treptată (şi după caz prevăzute cu bazine de separare a hidrocarburilor) sunt epurate mecanic reținacircdu-se o bună parte din particulele icircn suspensie şi astfel de a limita semnificativ poluanţii generaţi icircn măsură a icircncărca cursurile din aval

1938 Sistemul de colectare a apelor uzate Icircn zona fronturilor de lucru apele menajere sunt colectate icircn rezervoarele etanşe vidanjabile ale toaletelor modulare ce urmează a fi amplasate Icircntreţinerea acestora (vidanjare igienizare etc) va cădea icircn sarcina unei firme specializate icircn baza unui contract de prestări servicii Apele uzate cu icircncărcătură fecaloidă vor fi transportate cu autovidanje la staţiile de epurare proximale (Sinaia)

1939 Prognozarea impactului asupra factorului de mediu apă Prin specificul legat de etapele de construcţie şi funcţionare proiectul icircn ansamblul său nu prezintă un impact semnificativ asupra factorului de mediu apă pornind de la faptul că pe durata acestor etape nu sunt necesare volume semnificative de ape

19310 Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă provocat de apele uzate generate și evacuate Pe durata construcţiei şi a exploatării instalației teleschi nu sunt generate ape uzate care să fie deversate icircn mediu fără a parcurge etape de epurare conforme prevederilor legale icircn vigoare Icircn acest sens au fost prevăzute rigole și bazine icircnierbate cu descărcare treptată ce funcţionează ca trepte mecanice de epurare (icircn scopul reţinerii particulelor icircn suspensie dar avacircnd şi un rol de detoxificare şi neutralizare a unor eventuali poluanţi) Astfel un impact potenţial asupra ecosistemelor de apă provocat de apele evacuate rămacircne cel puţin improbabil

19311 Măsuri de diminuare a impactului Propunerile legate de măsurile de diminuare a impactului reprezintă răspunsul dimensionat astfel icircncacirct să contrabalanseze elementele de impact potenţial identificate pe parcursul etapei de evaluare Pentru factorul de mediu APA una din soluţiile cu relevanţa cea mai mare pentru reținerea eventualilor poluanți la sursă și diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă este reprezentată de realizarea rigolelor și a bazinelor de retenție icircnierbate cu descărcare treptată ce replică sisteme naturale de zone umede și care vor fi realizate acolo unde va fi cazulicircn zona tuturor obiectivelor majore din etapa de construire Dimensiunile acestor structuri se vor realiza icircn corespondenţă cu suprafeţele drenate (vezi figura nr11 )





40

Figura 11 Structura rigolelor de realizat Se observă zonele de descărcare treptată a acestora zonele de acumulare suplimentară structuri de limitare a vitezei de curgere dispuse icircn structura rigolelor

Pentru rigolele perimetrale se va păstra o structură icircnierbată a acestora şi utilizarea unde este cazul de piatră naturală pentru creşterea stabilităţii şi limitarea eroziunii facilitacircnd penetrarea apei spre orizonturile profunde icircn măsură a fi compensate astfel pierderile de suprafeţe ce au fost impermeabilizate Subliniem aici faptul că astfel de structuri cu descărcare treptată nu reprezintă zone de acumulare a apelor pluviale ci mai degrabă suprafeţe predilecte de infiltrare a apelor spre orizonturile profunde de sol limitacircndu-se astfel fenomene erozive și contribuind la menținerea apei la nivelul habitatelor

19312 Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale ale apelor Icircn scopul prevenirii unor poluări accidentale a apelor rămacircn relevante o serie icircntreagă de măsuri preventive de ordin general icircn măsură a elimina eventuale riscuri Icircn acest sens se va insista pe luarea tuturor măsurilor necesare pentru evitarea scurgerilor de produse petroliere Astfel utilajele vor fi amănunţit verificate icircnainte de a fi utilizate fiind temeinic spălate sub jet cu presiune pentru icircndepărtarea petelor sau a zonelor cu scurgeri de gresaj icircn incinta organizării de şantier pe platforme amenajate corespunzător impermeabilizate şi prevăzute cu bazine cu compartimente de separare a hidrocarburilor şi decantare Alimentarea se va realiza doar icircn zone impermeabilizate prevăzute cu sisteme de retenţie de tipul cuvelor Cantitatea de combustibil ce se va utiliza nu va depăşi consumul zilnic normat pentru schimbul de lucru evitacircndu-se astfel icircn cazul unor accidente sau situaţii neprevăzute deversarea unor cantităţi mari de combustibili Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate perimetrele respective fiind decopertate şi apoi tratate pentru neutralizarea poluantului fiind astfel evitată eventualitatea poluării cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere Icircn etapa de construcţie se va organiza pe lacircngă pichetul PSI şi un pichet de intervenţie icircn caz de poluare accidentală ce urmează a fi utilat cu următoarele materiale

- Minimum 5 baloţi de paie utili icircn cazul unor deversări accidentale Icircmprăştierea unor strate de paie (pe sol sau la nivelul unor luciuri de apă va contribui la limitarea propagării undei de poluare (prin absorbţie) şi va facilita ulterior icircndepărtarea poluantului (prin adunare)

- Minimum 1 sac cu talaş sau rumeguş (de utilizat pentru absorbţia şi icircndepărtarea unor pete de poluanţi ndash hidrocarburi) - Minimum 5 kg de produs destinat tratamentului pentru hidrocarburi solvenţi şi derivaţi tip Petrolsynth14 - ca produs

de intervenţie rapidă icircn caz de poluare accidentală - Minimum un recipient metalic tratat anticoroziv etanş utilizabil icircn caz de poluare accidentală pentru stocarea unor

volume de poluanţi sau materiale icircmbibate cu poluanţi (prelevate din mediu după intervenţia icircn caz de poluare accidentală)

14 Petrolsynthcopy este un ansamblu de culture bacteriene selecţionate icircn combinaţie cu enzyme hidrolitice şi coenzime ce accelerează reacţia de descompunere a hidrocarburilor solvenţilor şi derivaţilor icircn elemente simple facilitacircnd pătrunderea acestora icircn ciclurile natural biochimice





41

Riscurile datorate deversării accidentale a resturilor de combustibili lubrifianţi şi reziduurile acestora pot fi eliminate prin măsurile stabilite cu ocazia organizării şantierelor de lucru prin

- atacarea icircn etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje materiale şi forţă de muncă - amenajarea de platforme impermeabilizate pentru depozitarea temporară de carburanţi şi depozitarea icircn butoaie a

oricăror materiale cu potenţial de poluare pentru apă - amenajarea de toalete cu fosă vidanjabilă tratată chimic impermeabilă pentru colectarea produselor fecaloide

Impactul prognozat asupra factorului de mediu ndash apa ndash poate fi redus dacă icircn timpul activităţilor se respectă şi următoarele aspecte

- traseele autovehiculelor vor fi limitate şi reduse la strictul necesar impunacircndu-se utilizarea reţelei de căi de acces existente pentru evitarea icircncărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule icircn suspensie ce pot fi spălate de la nivelul unor amplasamente afectate de eroziune şi tasare se va evita cu stricteţe traversarea prin albii

- se va proceda la reconstrucţia ecologică cacirct mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal ierbos icircn toate suprafeţele libere şi acolo unde este posibil plantarea de specii de arbori din flora spontană locală pentru evitarea eroziunii solurilor şi icircncărcarea cursurilor de ape cu material icircn suspensie

Icircntreg personalul va beneficia de un instructaj conform care să le permită o identificare corectă a riscurilor de poluare a apei asumarea unor măsuri preventive şi de remediere după caz şi iniţierea secvenţelor de alarmare şi informare conformă a autorităţilor responsabile

194 Emisii preconizate asupra factorului de mediu aer Aerul reprezintă denumirea generică dată atmosferei terestre ce este compusă din stratele de gaze ce icircmpresoară Terra şi care sunt utilizate icircn procesele respiratorii şi de fotosinteză ale organismelor vii Aerul conţine 7809 azot (N) 2095 oxigen (O2) 093 argon (Ar) 0039 dioxid de carbon (CO2) şi icircn proporţie mică alte gaze Aerul conţine şi un procent de aproximativ 1 vapori de apă Poluarea aerului reprezintă introducerea icircn atmosferă a unor substanţe chimice a particulelor de materie (praf) sau a celor biologice Poluanţii atmosferici sunt icircn măsură a altera drastic structura fizico-chimică a atmoseferei conducacircnd la efecte ce datorită icircntinderii spaţiale capătă o expresie largă Aerul rămacircne unul dintre factorii de mediu cei mai expuşi la poluare şi icircn egală măsură cel mai fragil subsistem de mediu dată fiind capacitatea redusă foarte limitată de absorbţie şi de neutralizare a poluanţilor Practic atmosfera se comportă ca un rezervor de poluanţi ce sunt transportaţi de la o regiune la alta şi preluaţi de alte nivele de mediu

Efectele poluării aerului sunt reprezentate de modificări profunde ale biocenozelor şi conduc la alterarea stării de sănătate a populaţiei

1941 Date generale Principalii poluanţi ai aerului ce sunt asociaţi proiectelor de construcţii sunt oxizii de sulf (SOx) şi monoxidul de carbon (CO) ce rezultă din arderea combustibililor oxizii de azot (NOx) ce rezultă din arderile la temperaturi icircnalte (suduri) şi particulele icircn suspensie (praf) ce rezultă din activităţile curente (transport excavaţii etc)

1942 Caracterizarea surselor de poluanți atmosferici aferente obiectivului A NOXE POLUANTE Sursele de poluare a aerului sunt clasificate icircn surse fixe şi surse mobile Sursele fixe (staţionare) sunt instalaţiile de tip industrial ce eliberează icircn atmosferă poluanţi rezultaţi icircn urma proceselor tehnologice (arderecombustie procese industriale etc) Sursele mobile sunt reprezentate de mijloacele de transport şi sunt responsabile de emisia icircn atmosferă a poluanţilor rezultaţi icircn primul racircnd din arderea combustibililor icircn motoare dar şi de producerea de particule de praf ce rezultă icircn urma parcurgerii căilor de transport B ZGOMOTUL ŞI VIBRAȚIILE Legislația romacircnă privind structura și conținutul studiului de evaluare a impactului asupra mediului prevede și analiza impactului potențial datorat zgomotului și vibrațiilor generate ca urmare a activităților investiției15 Acest aspect se analizează pentru a

15 Ordinul Ministrului Apelor și Protecției Mediului nr 863 Anexa 2II ldquoStructura raportului la studiul de impact asupra mediuluirdquo a managementul

categoriilor potențiale de impact generat de zgomot și vibrații asupra lucrătorilor și a locuitorilor din comunitățile icircnvecinate reprezintă un factor cheie icircn proiectarea planificarea și implementarea oricaror proiecte moderne deoarece acestea pot afecta sănătatea și capacitatea de muncă a lucrătorilor precum și





42

efectua o evaluare a impactului potențial a zgomotului și vibrațiilor generate de activitățile obiectivului de investiții precum și pentru identificarea măsurilor de atenuare a impactului a celor mai bune practici de management și a celor mai bune tehnici disponibile icircn vederea atingerii următoarelor obiective

bull minimizarea sau acolo unde este posibil eliminarea impactului generat de zgomote și vibrații potențial dăunătoare sau de natură să creeze disconfort asupra unor receptori sensibili sau asupra unor construcții

bull asigurarea unor condiții de siguranță și igienă a muncii pentru toți lucrătorii icircn concordanță cu normele naționale și internaționale de management al zgomotelor și vibrațiilor la locul de muncă

Impactul asupra forței de muncă este icircn general deja atenuat prin implementarea unor programe de protecție auditivă utilizare a unor bariere acustice sau ecranare și a altor dispozitive de limitare a zgomotului pentru sursele mecanice majore (mobile și staționare) și prin utilizarea echipamentelor personale de protecție pentru prevenirea pierderii auzului și a altor efecte asupra sănătății Impactul zgomotului și vibrațiilor ambientale pot să varieze icircn limite largi icircn funcție de distanța la care se află zone locuite sau clădiri sensibile la zgomot și vibrații Icircn plus percepția unui impact de natură să genereze disconfort (adică la un nivel la care zgomotele sau vibrațiile pot icircntrerupe cursul normal al unor activități zilnice) este deosebit de subiectivă variind icircn limite largi icircn funcție de percepția personală a fiecarui receptor O matrice ilustrativă a nivelelor de zgomot este prezentată icircn Tabel 7 Nivelele de zgomot Tabel 7 Nivelele de zgomot

Sursa de zgomot Distanţa faţă de sursă (m)

Nivelul de zgomot (dBA)

Echivalent Efecte

Sirenă de alarmă 140 120 Limita durerii

Decolarea unui avion 61 110 Concert rock

Sirenă de ambulanţă 31 90 Centrală termică Foarte puternic

Tren de marfă 15 80

Ciocan pneumatic 15 80 Tipografie Puternic

Autostradă 31 70 Relativ puternic

Aspirator 31 60 Centru comercial

Trafic uşor 31 50 Birou Slab

Turbină lt 1MW 200 49

Turbină gt 1MW 300 45

Transformator 61 40

Șoaptă 2 30 Dormitor Limita auzului

Inexistentăzgomot de fond ambiental

20 Studio de icircnregistrare

după National Wind Co-ordinating Committee 200216

Zgomotul Specialiștii icircn acustică utilizează descriptori specifici și diferite unități de măsura icircn evaluarea nivelele sonore și a impactului generat de zgomot Zgomotul este de obicei definit ca un sunet nedorit care interferează cu comunicarea verbală și cu percepția auditivă sau care poate afecta comportamentul uman Icircn anumite condiții zgomotul poate determina pierderea auzului poate interfera cu activitățile umane și pe diferite căi poate afecta sănătatea umană și bunăstarea Decibelul (dB) este unitatea standard acceptată pentru măsurarea nivelelor sonore datorită faptului că acesta poate fi asociat unor variații mari icircn amplitudinea presiunii sonore Toatele nivelele de zgomot analizate icircn acest capitol sunt exprimate icircn raport cu o valoare de referință standard de 20 microP Atunci cacircnd se descrie sunetul și efectul acestuia asupra organismelor umane se utilizează de regulă nivele sonore bdquoponderate Ardquo dB(A) pentru evalua răspunsul urechii umane Termenul de bdquoponderat Ardquo se referă la o filtrare a semnalului sonor icircntr-o maniera corespunzătoare căii prin care urechea umană percepe sunetul Nivelul

confortul locuitorilor din așezările umane apropiate icircn cazul icircn care acestea există icircn imediata proximitate și ndash icircn situațiile icircn care se produc vibrații ndash

integritatea fizică a unor construcții potențial sensibile 16 National Wind Co-ordinating Committee NWCC (2002) Permitting of Wind Energy Facilities A Handbook wwwnationalwindorgpubspermitpermitting 2002pdf





43

de zgomot ponderat A se corelează bine cu evaluările umane asupra zgomotului fiind utilizat la nivel internațional timp de mulți ani pentru măsurarea și evaluarea zgomotului industrial Deși scara ponderată A și măsurarea energiei echivalente sunt utilizate icircn mod obișnuit pentru cuantificarea limitelor răspunsului uman la evenimente individuale sau la nivele sonore de ansamblu gradul de disconfort sau a altor efecte de răspuns depind de asemenea de mai mulți alți factori de percepție incluzacircnd

bull nivelul sonor ambiental (de fond)

bull natura generală a condițiilor existente (zone rurale linistite față de zone urbane aglomerate)

bull diferența dintre magnitudinea nivelului evenimentului sonor și condițiile ambientale

bull durata evenimentului sonor

bull anotimpul (probabilitatea de a se afla icircn interior sau icircn aer liber șisau de a avea ferestrele deschise sau icircnchise)

bull frecvența și repetitivitatea evenimentelor

bull perioada din zi cacircnd are loc evenimentul

1943 Gaze cu efect de seră Gazele cu efect de seră sunt reprezentate de emisiile gazoase icircn măsură a absorbi și a emite radiația icircn spectru infraroșu

Astfel de gaze sunt dioxidul de carbon metanul oxidul azotic ozonul și compușii clorofluorocarbonici Emisiile datorate

activităților de tip antropic contribuie la acumularea icircn atmosferă a concentrațiilor la nivel glbal apăracircnd și efecte locale icircn cazul

unor emisii semnificative

Efectele gazelor de seră rămacircn lipsite de semnificație icircnaltă atacircta timp cacirct emisia acestora rămacircne modestă soluții de

diminuare și atenuare a efectelor trebuind luate atunci apar emisii masive fugitive sau necontrolate dată fiind capacitatea lor

de acțiune ce se poate icircntinde pe perioade lungi pacircnă la foarte lungi

Asociate acestui proiect icirci sunt emisiile de gaze cu efect de seră generate pe perioada de construcție rezultate de la arderea

combustibililor icircn motoarele utilajelor ce participă la etapele de punere icircn operă

1944 Descrierea surselor fixe de poluare potenţială a aerului icircn timpul funcţionării obiectivului (etapa de exploatare) Au fost luaţi icircn considerare parametrii de funcţionare ai unor utilaje utilizate frecvent icircn lucrări similare la care se poate face raportarea şi echivalarea icircn cazul utilizării unor utilajeechipamente asemănătoare Menţionăm de asemenea că diversitatea apărută icircn ultima perioadă icircn racircndul dotării companiilor de construcţii face extrem de dificilă evaluarea impactului produs de motoarele cu ardere Această evaluare este cu atacirct mai dificil a se realiza cu cacirct perioada de activitate este icircndelungată fapt ca presupune schimbarea cel puţin parţială a unor elemente din cadrul parcului de lucru Combustibili pentru alimentarea utilajelor folosite se va utiliza motorina Consumurile medii de motorină utilaj determinate la timpul mediu de lucru pentru fiecare utilaj sunt urmatoarele Tabel 8 Consumurile medii de motorină utilaj determinate la timpul mediu de lucru

Utilaje echipate cu motoare

Diesel

Nr utilaje

Consum orar

l utilaj

Timp efectiv de funcţionare ore zi

utilaj

Consumuri totale

Loră L zi

L durata de construire (estimativ)

Buldoexcavator 1 12 4 12 48 1000

Autocamion 8x4 1 10 6 10 60 300

Grup generator 1 6 12 6 72 1500

TOTAL (litri combustibil) 28 180 2800

Uleiuri minerale se utilizează uleiuri hidraulice şi de ungere Necesarul de uleiuri minerale hidraulice Tabel 9 Necesarul de uleiuri minerale hidraulice





44

Tip utilaj consum specific mediu

l100 ore funcţionare nr utilaje

consum total

llună landurata de construire (estimativ)

buldoexcavator 15 1 30 45

grup generator 5 1 10 20

Total 40 65

Modul de asigurare cu combustibil şi uleiuri minerale Aprovizionarea cu combustibil se va executa pe baze contractuale de către un distribuitor autorizat Icircn incinta perimetrului nu se va amenaja depozit de combustibil sau uleiuri Aprovizionarea cu uleiuri minerale hidraulice şi de ungere se va realiza prin aducerea periodică a acestora de către un distribuitor autorizat care va asigura şi colectarea uleiurilor uzate Prestarea acestor servicii se va realiza pe baze contractuale Icircn condiţiile actuale icircn care se pune accentul pe diminuarea costurilor de execuţie prin economii de carburant calculele noastre pot fi interpretate ca maximale dat fiind faptul că acestea au făcut referire la echipamente şi utilaje de tehnicitate mai redusă cu un consum mediu de combustibili relativ ridicat Consumul mediu al utilajelor exploatate pe timpul lucrărilor este prezentat sintetic icircn tabelul de mai jos Cantitatea de gaze de eşapare emise icircn aer variază funcţie de tipul de utilaje folosite şi timpul de funcţionare al acestora gradul de uzură al motorului şi sarcina de lucru icircn care se află Cantitatea medie de combustibil consumat pentru o oră de funcţionare a utilajelor la capacitatea medie de funcţionare este estimată conform tabelului de mai sus rezultacircnd o cantitate maximă de carburanţi consumaţi de 2800 litri pe durata de construire Avacircndu-se icircn vedere că emisiile medii rezultate din consumarea unui litru de motorină sunt -NO25g -SO56 g -CO11g -COV122 g Rezultă că la cantitatea medie de combustibil (motorină) consumat pe oră se vor emite icircn atmosferă -NO 70 kgdurata de construire -SO 1568 kg durata de construire -CO 308 kg durata de construire -COV 3416 kg durata de construire Datorita faptului ca emisiile gazelor de esapament icircn aer nu sunt limitate in conformitate cu Ordinul 4621993 nu se poate efectua o icircncadrare a valorilor evaluate icircn prevederile acesteia Dată fiind extinderea mare a lucrărilor la unitatea de suprafaţă cu concentrări reduse de utilaje şi activităţi de transport relativ intense pe tronsoane de drum icircntinse afectarea cu noxe va fi mult atenuată Se poate concluziona că noxele eliberate icircn atmosferă rămacircn reduse ele putacircnd fi preluate de procesele naturale de transformaredegradare urmacircnd a fi detoxificate local

1945 Măsuri de diminuare a impactului Pulberile antrenate icircn timpul funcţionării utilajelor icircn zona frontului de lucru se disipează icircn atmosferă nefiind vorba de trafic intens sau concentrare de utilaje (fronturile de lucru admise vor fi mici) De asemenea condiţiile de drum existente icircn zonă nu permit rularea cu viteze mari şi astfel ridicarea unor cantităţi importante de praf care să afecteze factorii de mediu Pe timpul funcţionării nu există surse cu impact potenţial asupra factorului de mediu aer icircn consecinţă nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului Măsurile de diminuare a impactului pe timpul execuţiei sunt prezentate sintetic icircn tabelul de mai jos Tabel 10 Măsuri propuse icircn vederea diminuării a impactului





45

Nr crt Tip activitate Măsuri de reducere

1 Funcţionare utilaje Folosirea de utilaje periodic verificate tehnic de generaţie recentă dotate cu sisteme catalitice de reducere a poluanţilor

2 Transport materiale Trasee optime Udarea drumului pe perioadele de uscăciune

3 Parcări şi spaţii de servicii Evitarea mirosurilor neplăcute prin - Amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor - Organizarea colectării periodice şi transportul la

depozitele ecologice icircn vederea depozitării definitive - Icircntreţinerea sistemului de colectare şi evacuare a apelor

pluviale din zonele de organizare de şantier

4 Front de lucru Udarea frontului de lucru pentru evitarea emisiei de praf icircn atmosferă Oprirea motoarelor utilajelor icircn momentele de aşteptare

195 Soluri Date generale Resursa de sol icircn Romacircnia este tot atacirct de importantă ca şi resursa de apă Din suprafaţa totală a ţării de 238391 km2 6171 reprezintă suprafaţa agricolă 2828 păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 981 apele şi alte suprafeţe La nivel naţional solurile sunt clasificate17 icircn 12 clase 32 de tipuri diferenţiate prin structură şi capacitate productivă Zona studiată se regăsește localizată icircntr-un perimetru cu productivitate limitată a solurilor datorită paryticularităților legate de funcționarea biocenozelor alpine Acestea păstrează o capacitate de suport limitată fiind utilizate ca pășuni pe o perioadă limitată (restracircnsă) de timp

1951 Caracteristicile solurilor dominante Solurile dominante sunt cele de tipul litosolurilor slab productive scheletice cu expunerea rocii la zi acoperirea cu strat vegetal fiind astfel modestă aceastea rămacircn superficiale asiguracircnd o acoperire puţin profundă puternic spălate lipsite icircn mare parte de componentă organică şi humus de unde şi caracterul acestora slab productiv

1952 Surse de poluare a solurilor Surse de poluare a solului fixe sau mobile ale activitatii economice Sursele de poluare potenţială a solurilor icircn contextul proiectului pe durata construcției sunt

bull platformele punctelor gospodăreşti la nivelul cărora se depozitează deşeurile menajere din zona fronturilor de lucru

bull perimetrele la nivelul cărora sunt organizate căile de acces şi zonele de parcare ale utilajelor şi autovehiculelor

bull punctele la nivelul cărora urmează a se amplasa cabinele modulare de toalete ecologice cu bazine vidanjabile tratate chimic

Tipuri și cantitățiconcentrații estimate de poluanți Pe perioada de construire şi funcţionare poluanţii ce pot afecta factorul de mediu sol sunt reprezentaţi de scurgerile de hidrocarburi (carburanţi lubrefianţi etc) de la echipamentele şi utilajele implicate icircn lucrările de la nivelul fronturilor de lucrări Accidental se mai pot produce poluări cu ape uzate cu icircncărcări fecaloide de la nivelul bazinelor de reţinere a apelor uzate a toaletelor modulare Cantităţile şi concentraţiile deversate rămacircn reduse icircn cazuri excepţionale ajungacircnd cifrate la sute de litri (spargerea unor rezervoare de combustibil sau a rezervoarelor de la nivelul toaletelor ecologice) Pe perioada de funcționare pot apărea efecte negative manifeste asupra factorului de mediu sol datorate utilizării perimetrelor ca pacircrtii de schi Aceste efecte sunt asociate menținerii prelungite a stratului de zăpadă (ca urmare a producerii de zăpadă artificială) și a tasării

17 POS-MediuICPA





46

1953 Prognozarea impactului Impactul fizic asupra solului se va manifesta la faza de punere icircn operă şi operare (exploatare) icircn special icircn fazele de excavare şi derocare ca urmare a ablării stratelor de sol existente (icircnsă modest exprimate) şi a ocupării Icircn calitatea şi icircn structura solului (căi de acces temporare) vor interveni următoarele modificări inevitabile (dar recuperabile icircn timp)

- modificarea proceselor pedogenetice prin icircntreruperea ciclurilor de viaţă ale vegetaţiei microfaunei şi mezofaunei - modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului textura starea de afacircnare (tasarea) coeziunea şi frecarea

internă - modificarea proprietăţilor hidrofizice de aeraţie şi termice

Figura 12 Aspect al unui teren icircnierbat afectat de circulaţia unor utilaje pe şenile (stacircnga) respectiv pe cauciucuri (dreapta)

1954 Suprafața grosimea și volumul stratului de sol fertil care este decopertat icircn timpul diferitelor etape ale implementării proiectului Impactul cel mai semnificativ se va icircnregistra icircn etapa de construire cacircnd vor fi mobilizate stratele de sol de la nivelul orizonturilor A (sol superficial) B (sol profund) şi C (substratul parental) Ca o particularitate a perimetrului stratul profund şi cel parental se pot considera a fi inexistente datorită unui fenomen de solificare slab exprimat date fiind condițiile de drenaj puternic exprimate și a structurii pantelor Grosimea solului este de aproximativ 30 cm Pe perioada de construire se vor lua măsuri de icircndepărtare temporară a suprafețelor de sol de la nivelul facircșiei de lucru această măsură trebuind a fi icircnţeleasă ca o soluţie de protecţie a acestei resurse evitacircndu-se expunerea acesteia la fenomenele agresive (tasare risc de poluare cu produse petroliere etc) ce urmează a se desfăşura icircn zona de construcție a teleschiului Astfel descoperta va fi depozitată separat evitacircndu-se amestecul acesteia cu eventuale strate de pămacircnt profund

1955 Impactul fizic (mecanic) asupra solului provocat de activitatea propusă (proiect) Impactul fizic (mecanic) asupra solului se manifestă icircn etapa de construire odată cu activităţile de descopertare excavare şi transport Suprafeţele de teren ce sunt afectate coincid cu perimetrul de construire La nivelul acesteia urmează a fi afectată textura apăracircnd şi fenomene de tasare şi amestecare a orizonturilor (icircn special A şi B ndash acolo unde acesta se prezintă) Compactarea solurilor apare ca urmare a tasării provocate de circulaţia unor utilaje grele icircn special de-a lungul traseelor de drumuri tehnologice Acest fenomen duce la presarea particulelor de sol micşoracircnd spaţiul disponibil dintre acestea avacircnd ca efect reducerea volumului potenţial disponibil pentru apă şi aer Scade astfel aerajul solurilor şi cantitatea de apă ce poate fi icircnmagazinată de soluri icircn porii acestuia Solurile compactate devin mult mai expuse la fenomenele erozive şi de spălare icircnsă apar şi fenomene cum sunt creşterea impermeabilităţii suprafeţelor şi scăderea disponibilităţii apei ce pătrunde mai greu icircn sol scăderea potenţialului de asmilare al azotului şi potasiului de către plante Ca urmare fertilitatea acestor suprafeţe este mult diminuată fiind limitată creşterea rădăcinilor suprafeţele expuse la efectele secetei Icircn plus prin spălare stratele fertile bogate icircn conţinut organic se pierd Icircn lipsa unor intervenţii adecvate prompte suprafeţele afectate se extind devenind expuse la invazia speciilor ruderale avacircnd ca efect afectarea unor suprafeţe extinse Pe icircntinsul perimetrului de lucru icircntreaga suprafaţă a acesteia va fi supusă efectelor de tasare după cum urmează

- spre limita perimetrului vor apărea fenomene de tasare superficială datorate depozitării stivelor de sol vegetal - icircn zona drumurilor tehnologice tasarea va fi profundă





47

Se impune astfel ca pe icircntreg perimetrul să fie asumate măsuri adecvate de corectare la icircncetarea lucrărilor

1956 Modificarea factorilor care favorizează apariția eroziunilor Aşa cum s-a arătat icircn secţiunile anterioare proiectul este icircn măsură a conduce la modificarea unor factori care să favorizeze apariţia eroziunii făcacircnd icircn acest sens o recapitulare sumară

- decopertarea suprafeţei de sol vegetal ce conţine sistemele radiculare ale covorului vegetal ce asigură o bună ancorare a suprafeţei

- expunerea orizontului B de sol acolo unde acesta este prezent Cu toate acestea lucrările de refacere ecologică vor presupune redarea morfologiei complexe ce presupune şi ancorarea stratelor şi (re)crearea coeziunii şi funcţionalităţii dintre orizonturile A şi B ale solului Icircn ceea ce priveşte modificarea factorilor care favorizează apariţia eroziunii solurilor cele mai importante rămacircn cele legate de afectarea sistemelor radiculare ce asigură pe de-o parte ancorajul dintre straturi dar şi sistemele ce asigură fluxul de apă aer materii organice şi minerale de la nivelul solurilor Prin crearea facircşiei de lucru se va contribui la o afectare semnificativă a coeziunii solurilor şi fragmentarea sistemelor sistemelor funcţionale de o parte şi de cealaltă a acesteia

1957 Modificări icircn activitatea biologică a solurilor a calității vulnerabilității și rezistenței Pe perioada de construire odată cu decopertarea stratului de sol fertil icircntreg icircnvelişul biologic dominat de specii de floră dar şi micro-organismele şi speciile de microfaună asociate acestui mediu urmează a suferi un deranj profund Pe perioada de construire practic activitatea biologică a solurilor va fi anulată Se aşteaptă icircnsă o reversibilitate a acestui impact ca urmare a măsurilor de reconstrucţie ecologică de asumat la finalizarea exploatării Perioada icircn care activitatea biologică a solurilor va fi anulată coincide cu etapele de construcție Activitatea biologică a solurilor de regulă este exprimată prin cantitatea biomasei microbiale (partea de materie organică ndash micro-organisme cu dimensiuni mai mici de 5-10microm3) exprimată de regulă icircn miligramekilogram sol sau prin micrograme carbon per gram de sol complet desicat Valorile biomasei microbiale reprezintă un procent cuprins icircntre 1 şi 5 din masa solului Dat fiind faptul că decoperaterea solului vegetal reprezintă o măsură de protecţie a acestuia menită a feri această resursă extrem de valoroasă de riscurile asociate perimetrelor de şantier este de aşteptat că icircn ceeea ce priveşte activitatea biologică a solurilor să nu apară modificări semnificative acestea păstracircndu-şi proprietăţile pe durata decopertării şi depozitării temporare icircn stive Mai mult decacirct atacirct printre măsurile de diminuare a impactului au fost prevăzute acţiuni vizacircnd compostarea materiei vegetale recoltate icircn prealabil de pe suprafeţele ce urmează a fi decopertate (debris vegetal) favorizacircnd astfel procesele biologice şi augmentarea cantităţii de materie organică anulacircnd astfel efectele negative asociate proceselor ce decurg din etapele de decopertarerambleiere (recopertare) şi restaurare ecologică Icircn ceea ce priveşte calitatea solurilor cele mai importante atribute ce participă la definirea acestui atribut sunt reprezentate de activitatea biologică a acestuia (explicitată icircn paragraful de mai sus) cantitatea de humus compoziţia chimică şi textura acestuia Icircn ceea ce priveşte cantitatea de humus aspectele discutate icircn ceea ce priveşte activitatea biologică inclusiv măsurile de diminuare a impactului propuse Din activitatea de construire (ce presupune decopertarea depozitarea şi recopertarea solurilor) nu se intervine asupra compoziţiei chimice Icircn ceea ce priveşte textura solurilor datorită acţiunilor de decopertare ce vor fi executate prin icircmpingerea stratelor de sol vegetal cu ajutorul buldozerelor şi depozitarea acestuia icircn stive de depozitare temporară va apărea un fenomen acut de modificare a acestui parametru

1958 Măsuri de diminuare a impactului Acolo unde solul vegetal va fi depus icircn stive pe o durată ce va depăşi 30 de zile se vor lua măsuri de asigurare a aerajului prin instalarea unor tuburi din polietilenă cu perforaţii (tip filtru) la nivelul feţelor bermei alternativ Tuburile de aeraj urmează a fi icircmplacircntate perpendicular la mijlocul fiecărul plan albermei distanţa dintre cele două tuburi (de o parte a faţetei) urmacircnd a fi de aproximativ 2m Adacircncimea la care se vor icircmplacircnta tuburile de aeraj va fi de aproximativ 1-15m un capăt de aproximativ 05m urmacircnd a fi lăsat spre exterior bdquoIcircmpănarealdquo bermelor cu tuburi de aeraj va permite continuarea proceselor biologice de la interiorul stivei de sol vegetal acesta păstracircndu-şi proprietăţile biologice Măsurile de diminuare a impactului constau icircn aplicarea măsurilor de control prevenţie limitare şi diminuare a impactului pe icircntreaga durată a construcţiei





48

Se vor lua măsuri constacircnd din - Identificarea unor eventuale areale sensibile apărute ca urmare a denudării unor soluri cu sensibilitate crescută - Utilizarea de echipamente şi utilaje icircn stare de funcţionare corespunzătoare fără a prezenta defecţiuni urme de

scurgere de fluide etc - Optimizarea minimizarea şi creşterea randamentului utilajelor de lucru icircn scopul minimizării consumurilor - Icircn timpul lucrărilor de realizare a teraselor se vor lua măsuri de sprijinire şi consolidare a zonelor susceptibile de

prăbuşire sau alunecare - Lucrările de realizare a excavaţiilor se vor efectua icircn condiţii meteo optime fără precipitaţii sau cu aplicarea unor

măsuri de protecţie icircn scopul evitării inundării zonelor de lucru (ex realizarea de rigole perimetrale) - Asumarea unui program de informare şi conştientizare a lucrătorilor astfel icircncacirct să fie evitate orice-fel de incidente

iar atunci cacircnd acestea apar să fie activate procedurile corecte de alarmare şi intervenţie Măsurile de diminuare a impactului din faza de construire se vor prelungi icircn etapa de reconstrucţie ecologică a amplasamentului cacircnd se urmăreşte redarea icircn circuit agricolnatural a suprafeţelor afectate Pe perioada de funcționare se vor lua măsuri de menținere a coeziunii stratelor de sol prin asumarea unor lucrări de gestiune adaptate

1959 Reconstrucţia ecologică a factorului de mediu sol Icircntre noţiunile teoretice derivate din ecologie ce presupun măsuri de refacere cacirct mai completă şi fidelă a factorilor de mediu şi transpunerea icircn practică există o imensă prăpastie18 Posibilităţile de surpasare a acestei prăpastii fac obiectul unei ştiinţe noi emergente ce poartă numele de restaurare19 ecologică20 Restaurarea ecologică experimentată icircn ultimii ani a cunoscut o dezvoltare viguroasă pe plan internațional Temele studiate formează o ierarhie de la populații la peisaje iar sfera modalitătilor de abordare este foarte largă Schemele de restaurare ecologică include pe lacircngă măsurile de refacere a faciesurilor primare de vegetaţie şi asumarea unor măsuri de re-colonizare a comunităţilor faunistice cu un rol deosebit icircn evoluția și stabilitatea ecosistemelor21 Restaurarea ecologică reprezintă acel demers prin care se icircncearcă atingerea atributelor icircntrunite de un tip de ecosistem natural ţintă prin parcurgerea unor căi ce favorizează instalarea accelerată a unei succesiuni naturale de vegetaţie şi asumarea unor măsuri de gestiune ce vor asista icircntregul sistem pentru a depăşi obstacolele ce icirci limitează evoluţia Astfel măsurile propuse icircn vederea restaurării ecologice depăşesc cu mult impunerile legate de practicile uzuale de reconstrucţie ecologică adeseori abordate stereotip simplist şi rezumate la măsuri punctuale de camuflare a impactului cauzat de activităţile destructive Se consideră a fi icircncheiat un proces de restaurare parţială atunci cacircnd se ajunge la o stare de echilibru de stabilitate sau de climax de maturitate pentru ecosisteme sau la refacerea efectivelor unei specii Dar niciodată nu se va ajunge la situația existentă anterior impactului 100 Astfel de procese se pot desfășura icircn ecosisteme naturale antropizate sau zone protejate avacircnd la bază metode științifice (supuse legităţilor biologice și ecologice) ce implică şi utilizarea unor tehnici agricole silivice horticole pisciculturale etc icircn funcție de scopul urmărit Icircn demersurile de refacere a factorilor de mediu apar patru categorii principale de abordări Regenerarea naturală sau regenerare pasivă Regeneation onis = reicircntoarcere la viață a face ceva să traiască din nou

Icircn accepțiunea ecologiei restaurative este procesul natural prin care se realizează refacerea structurii și funcțiilor unui ecosistem sau complex de ecositeme sau refacerea efectivelor unor specii după ce acestea au fost afectate de o formă oarecare de impact

Caracteristici - Proces natural spontan fară intervenția omului - Se desfășoară icircn conformitate cu acțiunea factorilor de mediu acțiune simultană cu fluctuații cu procese de

sinergism sau inhibitoare - Se realizează exclusiv prin hazard conform legilor natuale

18 Temperton amp Colab (2004) Assembly Rules and Restoration Ecology - Bridging the Gap between Theory and Practice Society for Ecological

Restoration International Island Press Washington-Covelo-London pg410 19 Termenul de restaurare provine din latinul ldquorestaurordquo ndash a repara a reface a reclădi a reacircnnoi a restabili a restaura 20 Clewell A F amp Aronson J (2007) Ecological Restoration - Principles Values and Structure of an Emerging Profession Society for Ecological

Restoration International Island Press Washington-Covelo-London 21 Dancea L Mazare V Gaica I Refacerea Vegetatiei pe Haldele de Steril de la Carierele Doman si Anina (Judetul Caras ndash Severin)

ProEnvironment 2 (2009) 287 ndash 290





49

- Sub aspect financiar costurile sunt nule sau minime - Este un proces cu o evoluție lentă de durată foarte mare (ex refacerea unei păduri 80-110 ani)

Se consideră a fi icircncheiat un proces de regenerare naturală atunci cacircnd se ajunge la o stare de echilibru de stabilitate sau de climax de maturitate pentru ecosisteme sau la refacerea efectivelor unei specii Condițiile necesare pentru realizarea regenerării naturale

- Icircncetarea acțiunii oricărei forme de impact cea care a cauzat deteriorarea sau distrugerea ecosistemeului sau alte forme noi ce pot aparea (specii invazive)

- Evaluarea exactă a efectelor impactului grad de afectare a suprafeței a factorilor abiotici si biotici (a efectivele speciilor) mai ales a solului icircn funcție de tipul de impact intensitate durată de acțiune tipul scurs de la impact --gt restaurare (uneori se păstrează rezerva de semințe rizomi bulbi tuberculi sau micorizele din sol)

- Necesitatea prezenței unor fragmente suprafețe minime din vechiul ecosistem sau a unui număr mimim de indivizi pentru refacerea efectivului unei specii

- Cunoșterea structurii anterioare a ecositemului afectat a biologiei speciilor componente cu accent pe specii cheie caracteristice dominante

- Programul de monitorizare Situații neprevăzute şi presiuni

- Presiunea speciilor invazive - Aparițiamenţinerea unor noi forme de impact - Schimbări climatice globale =gt modificări ale hidrologiei a geomorfologiei etc

Restaurarea parțială sau reabilitare ecologică Presupune asumarea unor măsuri parţiale limitate de reconstrucţie ecologică fiind apoi abordate alte soluţiiscenarii restaurative (ex succesiune naturală de vegetaţie) obiectivul urmărit fiind de regulă de diminuare (anulare) a efectelor unui impact de intensitate scăzută pacircnă la medie Caracteristici

- Proces ce presupune intervenţii punctuale fiind permise icircnsă şi evoluţii naturale spontane non-intervenţioniste - Se desfășoară icircn conformitate cu acțiunea factorilor de mediu acțiune simultană cu fluctuații cu procese de

sinergism sau inhibitoare intervenindu-se corectiv - Se realizează sub o atentă monitorizare urmărindu-se evoluţie cenotică astfel icircncacirct să fie evitate deviaţii nedorite faţă

de traiectoria dorită - Sub aspect financiar costurile sunt limitate - Este un proces cu o evoluție relativ lentă ce se icircntinde pe decade

Condițiile necesare pentru realizarea regenerării naturale - Diminuarea semnificativă a acțiunii oricărei forme de impact responsabile de deteriorarea sau distrugerea

ecosistemului sau alte forme noi ce pot apărea (specii invazive) - Evaluarea exactă a efectelor impactului grad de afectare a suprafeței a factorilor abiotici și biotici (a efectivele

speciilor) mai ales a solului icircn funcție de tipul de impact intensitate durată de acțiune tipul scurs de la impact --gt restaurare (uneori se păstrează rezerva de semințe rizomi bulbi tuberculi sau micorizele din sol)

- Absenţă de pe amplasamente a unor fragmente suprafețe minime din vechiul ecosistem sau a unui număr mimim de indivizi pentru refacerea efectivului unei specii poate fi compensată prin măsuri active de recolonizare


- Adaptarea unui Program de monitorizare Situații neprevăzute şi presiuni


Eurestaurarea (reconstrucție propriu-zisă) sau reconstrucție completă Conform ecologiei restaurative este un proces dirijat de refacere a structurii și funcțiilor unui ecosistem grup de ecosisteme sau a efectivelor unor specii grav afecate de o forma de impact (retrogresiune ecologică) ce presupune asumarea unor măsuri sau intervenţii active bull A restaura (DEX) = a repara a reface icircn forma inițială bull Restauratio onis = a reface a reicircnoi





50

bull To restore = a repara a retușa pentru a arăta ca originalul a reinoi Caracteristici

- Proces ce presupune intervenţii semnificative inclusiv icircn perioada post-implementare icircn scopul corectării unor dinamici nedorite

- Se desfășoară icircn conformitate cu acțiunea factorilor de mediu acțiune simultană cu fluctuații cu procese de sinergism sau inhibitoare intervenindu-se corectiv

- Se realizează sub o atentă monitorizare urmărindu-se evoluţie cenotică astfel icircncacirct să fie evitate deviaţii nedorite faţă de traiectoria dorită

- Sub aspect financiar costurile sunt semnificative - Este un proces cu o evoluție relativ lentă ce se icircntinde pe decade - Condițiile necesare pentru realizarea regenerării naturale - Diminuarea semnificativă a acțiunii oricărei forme de impact responsabile de deteriorarea sau distrugerea

ecosistemului sau alte forme noi ce pot aparea (specii invazive) - Evaluarea exactă a efectelor impactului grad de afectare a suprafeței a factorilor abiotici și biotici (a efectivele


- Absenţă de pe amplasamente a unor fragmente suprafețe minime din vechiul ecosistem sau a unui număr mimim de indivizi pentru refacerea efectivului unei specii va fi compensată prin măsuri active de recolonizare




Restaurarea prin substituție sau reconstrucție ecologică integrală Restaurarea ecologică reprezintă cel mai complex demers de refacere a mediului prin care sunt asumate măsuri complexe vizacircnd anularea icircn totalitate a categoriilor de impact şi redarea funcţionalităţii sistemelor naturale Prin măsurile de restaurare ecologică se urmăreşte refacerea structurii unor medii naturale a compoziţiei de specii (floră şi faună) precum şi a funcţionalităţii ecosistemelor ţintă garantacircndu-se astfel o bună stabilitate pe termen lung fără a mai fi nevoie de intervenţii substanţiale Caracteristici

- Proces ce presupune intervenţii semnificative ce se limitează icircnsă din punct de vedere temporal la etape iniţială de restaurare propriu-zisă

- Ține cont de acțiunea factorilor de mediu acțiune simultană cu fluctuații cu procese de sinergism sau inhibitoare procesele măsurile adaptacircndu-se icircn consecinţă


- Sub aspect financiar costurile sunt importante icircn faza iniţială icircnsă devin nule icircn fazele ulterioare post-intervenţie - Este un proces cu o evoluție accelerată ce asigură o refacere a factorilor de mediu icircn mod prompt - Condițiile necesare pentru realizarea regenerării naturale - Diminuarea semnificativă a acțiunii oricărei forme de impact responsabile de deteriorarea sau distrugerea



- Sunt luate măsuri active de recolonizare a unor specii - Cunoșterea structurii anterioare a ecositemului afectat a biologiei speciilor componente cu accent pe specii cheie

caracteristice dominante - Adaptarea unui Program de monitorizare

Situații neprevăzute şi presiuni - Presiunea speciilor invazive





51

- Aparițiamenţinerea unor noi forme de impact - Schimbări climatice globale =gt modificări ale hidrologiei a geomorfologiei etc

Dat fiind impactul semnificativ identificat asupra factorului de mediu sol (atacirct prin magnitudine cacirct şi ţinacircnd cont de fragilitatea acestei resurse şi limitarea disponibilităţii acesteia) reconstrucţia ecologică a acestei componente de mediu se va face cu o atenţie particulară Astfel măsurile asumate nu se vor limita la o refacere de mediu icircntr-o abordare formală parţială ci dimpotrivă vor urmări o stingere a tuturor efectelor negative derivate din etapa de construire avacircnd ca obiectiv o restaurare efectivă a perimetrelor afectate şi readarea pe deplin a funcţiilor acestora Astfel acţiunea de restaurare ecologică a factorului de mediu sol va comporta mai multe componente după cum urmează

A REFACEREA STRUCTURII FIZICE A STRATELOR DE SOL AFECTATE Icircn cadrul acestei prime faze se va proceda la copertarea zonelor afectate de construcție a traseelor cablurilor icircngropate a zonelor de fundare și a facircșiei de lucru descopertate După refacerea geometrică a amplasamentului prin rambleierea solului excavat se va proceda la o revegetare atentă precedată de aşternerea unui strat de paie (balotate) icircntr-o pătură de cacircţiva cm realizacircndu-se astfel o armare preliminară ce va asigura o mai bună coeziune a stratului de sol vegetal ce urmează a fi aşternut Stratul de sol vegetal se va aşterne pe suprafaţa facircşiei de lucru de unde acesta a fost decopertat realizacircndu-se un strat cacirct mai uniform cu putinţă După recopertarea cu sol vegetal se va proceda la o discuire icircn lungul facircşiei de lucru şi o frezare icircn latul facircşiei de lucru pregătindu-se astfel solul vegetal pentru următoarele etape

B ASIGURAREA STABILITĂȚII STRATULUI DE SOL Pentru asigurarea stabilităţii stratelor de sol acolo unde este cazul se va proceda la aşternerea unei pături de facircn cosit provenit din imediata proximitate recoltat de la nivelul unor biotopuri similare celor ce fac obiectul restaurării ecologice Facircnul cosit va fi aşternut icircn pături cacirct mai compacte icircn grosime de cacircţiva cm Peste pătura de facircn cosit se va aşterne un strat superficial de sol şi se va proceda la o tasare superficială cu ajutorulul unui cilindru agricol ce exercită o presiune de pacircnă la 25 kgdmp Soluţia de utilizare a facircnului cosit reprezintă o soluţie extrem de valoroasă pentru restaurarea factorului de mediu sol participacircnd atacirct la asigurarea stabilităţii structurale dar asiguracircnd o cantitate icircnsemnată de materie organică şi un aport suplimentar de germeni ce asigură o recolonizare rapidă a suprafeţelor afectate şi refacerea comunităţilor de floră şi microfaună Acolo unde va fi cazul (pante abrupte zone expuse la eroziune etc) se va proceda la realizarea de cleionaje din material vegetal şi amplasarea unor geogrile protejacircndu-se astfel pantele abrupte inclusiv cele ce urmează a fi amenajate pentru schi (deservite de instalația de teleschi) Realizarea icircnsămacircnţării Suprafeţele de sol refăcute morfologic şi pregătite pentru a rezista fenomenelor erozive vor fi icircnsămacircnţate cu mixuri de seminţe ce corespund etajului de vegetaţie şi structurii naturale a biocenozelor iniţiale (ante-proiect) Pe cacirct posibil se vor utiliza şi seminţe recoltate de la specii de floră de pe amplasamentele traversate sau achiziţionate de la distribuitori de seminţe specializaţi Se vor corecta eventualele faciesuri de masive de vegetaţie ruderală sau dominate de specii invazive După icircnsămacircnţare se va proceda la o discuire uşoară icircn lungul facircşiei de lucru şi apoi tasarea uşoară cu tăvălugi agricoli ce exercită o presiune de pacircnă la 10 kgdmp Acolo unde rezultatele icircnsămacircnţării rămacircn modeste gradul de germinare fiind redus iar acoperirea solului cu covor vegetal la un interval de 3 săptămacircni de la icircnsămacircnţare va fi de sub 60 se va proceda la o supraicircnsămacircnţare Icircn acest sens suprafeţele vor fi iniţial cosite materialul vegetal păstracircndu-se pe loc urmacircnd a se repeta icircnsămacircnţarea După icircnsămacircnţare se va proceda la o discuire uşoară icircn lungul curbelor de nivel şi apoi tasarea uşoară cu tăvălugi agricoli ce exercită o presiune de pacircnă la 10 kgdmp Acolo unde va fi cazul icircn scopul parcurgerii icircntr-o manieră cacirct mai rapidă a etapelor de stabilizare a stratelor de sol redarea funcţiilor acestora şi reintroducerea acestora icircn circuitele economicenaturale se va proceda după caz la cosirea tacircrzie a unor perimetre corectarea unor fenomene erozive prin realizarea unor cleionaje din material vegetal şi asigurarea unor zone de drenaj prin amplasarea de bolovănişe limitarea pătrunderii speciilor invazive prin cosirea acestora icircnainte de fructificare etc

C EVALUAREA SUCCESULUI RESTAURĂRII ECOLOGICE A FACTORULUI DE MEDIU SOL O evaluare a succesului măsurilor implementate vizacircnd restaurarea ecologică a factorului de mediu sol se va realiza prin comparare cu starea iniţială a amplasamentelor sau prin comparare cu zone similare proximale Se va considera atingerea succesului măsurilor de restaurare ecologică atunci cacircnd se va reuşi aducerea la starea iniţială a amplasamentelor prin redarea funcţionalităţii economicenaturale a acestora şi eliminarea oricăror martori erozivi de tasare sau a masivelor de plante ruderaleinvazive





52

Icircn etapa de funcţionare pierderea permanentă a unor suprafeţe (ex suprafața ocupată de amprenta pilonilor teleschi) va fi compensată prin creşterea capacităţii de suport prin realizarea de perdele de tufărișuri sau microhabitate

Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat Icircntregul volum de sol decopertat va fi utilizat icircn faza de refacere a mediului ca material de copertă ce va fi distribuit icircn mod uniform icircn strat continuu

Măsuri de diminuare a poluarii Icircn ceea ce privesc măsurile de diminuare a poluării urmează a fi asumate programe de instruire a personalului implicat icircn activităţile de construcţie prin care acesta să dobacircndească aptitudinile necesare evitării manevrelor ce presupun riscuri de poluare (ex alimentarea cu carburanţi a utilajelor etc) dar şi icircn scopul luării unor măsuri adecvate de limitare a poluărilor accidentale şi de eliminare a poluanţilor icircn acest sens vor fi făcute cunoscute instrucţiunile adecvate pentru declanşarea lanţurilor de alarmare Icircn scopul diminuării poluării solurilor se va proceda la depozitarea strictului necesar de materiale şi materii prime şi se vor lua măsuri de diminuare a deşeurilor de orice natură evitacircndu-se depozitarea acestora icircn zone sensibile Se vor organiza puncte gospodăreşti de colectare selectivă a deşeurilor la nivelul principalelor obiective ale proiectului Se vor lua măsuri pentru reciclarea materialelor şi reducerea cantităţilor de deşeuri generate

Măsuri de diminuare a impactului fizic asupra solului Impactul fizic asupra solului se va manifesta icircn faza de construire şi se va datora decopertării ocupării şi circulaţiei utilajelor grele şi utilizării drumurilor tehnologice Icircn acest sens se vor lua măsuri pentru limitarea presiunii exercitate de utilajele cele mai frecvent utilizate prin utilizarea de trenuri de rulare lărgite (anvelope balonate şenile lăţite) amplasarea de platelaje (icircn special icircn punctele de sprijin ale unor utilaje sau arealele de funcţionare icircndelungată) Se va evita circulaţia pe drumuri tehnologice neorganizate icircn perioadele cu exces de umiditate cacircnd impactul fizic este amplificat Se vor lua măsuri de icircntreţinere corespunzătoare a drumurilor tehnologice cărora li se va asigura planeitatea evitarea băltirilor urmacircnd ca acestea să fie demarcate prin benzi de ghidaj evitacircndu-se depăşirea amplasamentelor Unde va fi posibil se vor organiza trasee alternative astfel icircncacirct să nu apară fenomene de amplificare a tasării





53

Cap II DESCRIEREA ALTERNATIVELOR REALIZABILE Paradigma conform căreia soluţiile cele mai eficiente pe termen lung se dovedesc a fi şi cele mai prietenoase cu mediul a fost pe deplin icircnţeleasă şi asumată de către iniţiatorii şi promotorii proiectului Astfel de la bun icircnceput alegerea soluţiilor a vizat asigurarea unor randamente icircn exploatare pe termen lung fapt ce a asigurat pe deplin şi o convergenţă cu criteriile de sustenabilitate icircn ceea ce priveşte factorii de mediu Icircn alegerea și optimizarea traseului inițial au fost luate icircn considerare următoarele criterii

I Criteriul de securitate icircn exploatare ținacircnd cont de importanța acestei investiții au fost analizate și adoptate soluțiile cele mai sigure existente la nivel internațional cu integrarea tuturor standardelor tehnologice de calitate

II Criteriul economic au fost analizate cele mai eficiente soluții și metodologii de construire care icircn egală măsură să asigure o durată de exploatare optimizată astfel icircncacirct investiția să poată fi racordată la elementele Domeniului Schiabil Sinaia

III Criteriul social traseele au fost astfel alese icircncacirct activitatea comunităților locale din zona de influență a proiectului să fie cacirct mai puțin afectată atacirct icircn perioada de construire cacirct și icircn etapa de exploatare (ce presupune instaurarea unor perimetre de protecție tehnologică cu o serie icircntreagă de regime de restricționare a unor activități ex pășunat)

Icircn ceea ce privesc criteriile de mediu proiectul a fost abordat din prisma principiilor ce stau la baza legislației de mediu ținacircndu-se cont de


b Principiul acţiunii preventive Principiul măsurii preventive presupune asumarea unei atitudini pro-active de implicare responsabilă Au fost avute icircn vedere soluții de bune practici icircn scopul realizării proiectului icircn special icircn faza de execuție astfel icircncacirct impactul asupra factorilor de mediu să fie pe cacirct posibil preicircntacircmpinat diminuat iar acolo unde e posibil să fie anulat prin asumarea unui set de acțiuni care la racircndul lor să participe la prevenirea propagării unor unde de impact (icircn special indirect) asupra unor elemente sau factori de mediu Se are icircn vedere derularea pe perioada de construcție asumarea unui program de monitorizare prin care să se asigure o derulare conformă a etapelor de proiect astfel icircncacircț situațiile de risc să fie prompt identificate propunacircndu-se măsuri concrete directe de limitare (eliminare) a efectelor

c Principiul reţinerii poluanţilor la sursă Acest principiu presupune realizarea unui inventar complet al surselor cu impact potenţial asupra elementelor de interes conservativ urmacircnd a stabili pentru fiecare dintre aceştia soluţii pentru limitarea şi reţinerea poluanţilor la sursă Pasul următor de aplicare a principiului ldquopoluatorul plăteşterdquo va fi icircn măsură a crea un cadru de icircnaltă responsabilitate şi conştientizare a responsabilităţilor faţă de mediu comunitate şi moştenirea comună Icircn mod concret acest principiu s-a materializat prin propunerea de realizare la nivelul fiecărui obiectiv (front de lucru organizare de șantier) a unor bazine de retenție icircnierbate cu descărcare treptată care să funcționeze atacirct ca treapta mecanică de epurare cacirct și ca element capabil a reține eventuali poluanți la nivelul surselor potențiale de poluare

d Principiul ldquopoluatorul plăteşterdquo La acest principiu se face adeseori apel icircn aplicarea legislaţiei de mediu funcţionacircnd ca o modalitate de coerciţie destul de eficientă Cu toate acestea apar unele limitări legate de oportunitatea utilizării acestui instrument Se observă că de acest principiu se abuzează icircn cazuri icircn care operarea unor proiecte prezintă un interes particular de ordin economic (sau social) costurile de mediu fiind cuprinse icircn costurile de producție ce sunt suportate (transferate) icircn cele din urmă de consumatorii finali

e Principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural Cerinţa de conservare ldquoin siturdquo a biodiversităţii rămacircne fundamentală reprezentacircnd cea mai viabilă eficientă şi relevantă soluţie cu implicaţii ce sunt relevate la nivelul unui număr mare de planuri de acţiune Icircn mod concret măsurile de restaurare ecologică propuse au fost astfel dimensionate icircncacirct să asigure readucerea la starea inițială a





54

suprafețelor impactate fiind considerate inclusive acțiuni de relocare (translocare) temporară a unor elemente icircn zone proximale urmacircnd ca imediat după terminarea lucrărilor să poată fi asigurată o relocare reversibilă

f Principiul de informare şi participare a publicului la luarea deciziilor precum şi accesul la justiţie icircn probleme de mediu Parcursul procedurii de reglementare a respectat icircntocmai acest principiu fiind adoptate măsuri de transparentizare a icircntregului parcurs tehnico-administrativ punacircndu-se la dispoziția publicului interesat icircntregul set de material documentare O dovadă icircn acest sens este reprezentată de schimbul de informații și fluxuri de date ce a existat pe icircntreg parcursul cu publicul interesat față de care titularul de proiect a manifestat o mare deschidere existacircnd mai multe etape de comunicări răspunsuri la adrese și petiții realizarea de materiale tehnice de informare șamd

Dată fiind legățura cu elemente aparținacircnd Domeniului Schiail Sinaia instalația de teleschi analizată va asigura o extindere a acestuia (dimensională) și va contribui la creșterea capacității de absorbție a turiștilor la nivelul pacircrtiilor de schi Soluţia tehnică adoptată pentru realizarea obiectivului a fost aleasă icircn urma unei analize tehnico-economice avacircndu-se la bază următoarele criterii A Menţinerea situaţiei existente - creșterea nivelului de aglomerare a pacircrtiilor de schi - creșterea riscurilor de accidenare - imposibilitatea valorizării potențialului turistic local icircn ansamblul său B Realizarea unor alte proiecte alternative - deschiderea unor pacircrtii de schi noi alternative la zona Domeniului Schiabil Sinaia reprezintă o investiție ce presupune costuri uriașe (pornind de la costurile de asigurare a infrastructurii de bază) inclusiv de mediu (afectarea unor zone pristine)

Alternative privind tehnologia de construire și exploatare a instalației de transport pe cablu

Alegerea soluției de transport pe cablu prin realizarea instalației de tip teleschi s-a ales pornind de la un calcul de eficiență economică fiind cea mai puțin costisitoare soluție Se are in vedere icircntr-un orizont de timp nu foarte icircndepărtat o eventuală intervenție de retehnologizaremodernizare icircn direcția transformării acestuia icircn instalație telescaun cu o capacitate de transport ușor mărită și oferind un grad de confort mai icircnalt Din punct de vedere al consecințelor pentru mediu cele două variante nu conduc la efecte datorate impactului distincte





55

Cap III DESCRIEREA STĂRII ACTUALE A MEDIULUI SCENARIUL DE BAZĂ

Aspecte legate de starea habitatelor de la nivelul amplasamentului sunt analizate și la nivelul secțiunii 158Informații despre utilizarea curentă a terenului De asemenea a mai fost icircntocmită o documentație distinct icircn acest sens (nr 15012019 ndash Studiu de condiții inițiale) prin intermediul căruia sunt definite aspectele legate de starea actuală a mediului și anexată prezentei documentații Evoluția probablă a amplasamentului pornind de la indiciille oferite de succesiunea naturală de vegetație respectiv de observațiile icircntreprinse pe o perioadă de aproximativ 2 ani (icircncepacircnd cu anul 2017) indică o stare de oarecare echilibru al biocenozelor decelacircndu-se o dinamică racordată la tendițiile și variațiile meteo-climatice dezvoltarea acestuia (icircn special debutul vernal) fiind icircn stracircnsă legătură cu persistența stratului de zăpadă dar și cu cantitățile de precipitații icircnregistrate pe durata unui an Icircn acest sens faciesul pajiștilor din zona Domeniului Schiabil Sinaia se prezintă bine icircnchegate oferind un grad de acoperire important și cu o bio-productivitate icircnsemnată Icircn ciuda instalării tacircrzii a sezonului cald cantitatea mare de precipitații a oferit condiții bune de dezvoltare a speciilor ierboase icircnsă se observă o oarecare icircntacircrziere a icircnfloririi unor specii de dicotiledonate

Figura 13 Aspect de ansamblu din zona subalpină ndash Domeniul Schiabil SInaia ndash se observă structura bine icircnchegată a

covorului vegetal





56

Figura 14 Aspect de detaliu al structurii covorului vegetal din zona Domeniului Schiabil Sinaia ndash se observă gradul de

acoperire oferit de formațiunile ierboase





57

Cap IV DESCRIEREA FACTORILOR DE MEDIU SUSCEPTIBILI A FI AFECTAȚI DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

41 Populația

Odată cu evaluarea impactului asupra mediului una din componentele de instrumentat este direcţionată spre analiza impactului social asociat proiectului de analizat Icircn acest demers dificultatea o reprezintă imposibilitatea de scalare şi cuantificare a nivelului şi undelor de şoc transmise de fiecare proiect icircn parte icircn condiţiile socio-economice atacirct de complexe icircntr-un context ce tinde spre globalizare La ora actuală ştiinţele sociale icircşi propun a stabili soluţii prin care să se poată decela efecte ale unor proiecte asupra dezvoltării socio-economice de la nivel local regional sau mondial şi prin care să se creeze modele predictive şi de asistare a procesului decizional astfel icircncacirct să se poată face o ajustare conformă a măsurilor de diminuare a impactului asupra mediului social şi economic De cele mai multe ori efortul de evaluare a impactului social şi economic rămacircne un demers teoretic icircn contextul extrem de dinamic socio-economic cacircnd situaţii previzionate se pot metamorfoza complet sau doar să icircşi ajusteze unele componente constitutive elemente ce icircmpiedică realizarea unor previziuni Realizarea investiţiei va contribui la sporirea premiselor dezvoltării ofertei de servicii contribuind la impulsionarea dezvoltării ramurilor industriei de construcţii din zonă prin utilizarea resurselor naturale locale Proiectul de faţă va asigura un număr de cel puţin 10 locuri de muncă Angajarea membrilor comunităţii locale reprezintă un avantaj pentru titularul de proiect urmărindu-se astfel creşterea eficienţei şi randamentului muncii prin scăderea timpilor datoraţi transportului personalului de la şi spre şantierele operaţionale Nivelul de generare a unor categorii de impact negativ asupra factorului social şi economic legate de proiectul rămacircn limitate fiind analizate icircn mod particular unele scenarii teoretice ce prezintă o probabilitate de incidenţă scăzută icircn condiţiile respectării unor norme generale de lucru şi a codurilor de bune practici tehnologice cum ar fi

bull Implementarea măsurilor de limitare a impactului asupra mediului socio-economic chiar dinainte demarării unor lucrări

bull Stabilirea unor orare şi programe de lucrări adaptate unor elemente locale astfel icircncacirct să fie eliminate suprapunerile cu perioade sensibile (proiecte sociale locale tacircrguri sărbători legale etc) Respectarea orarelor de lucru a normelor de lucrări şi adaptarea programului de lucru la condiţiile meteo-climatice

bull Asigurarea pentru toţi lucrătorii de condiţii de muncă decente punacircndu-le la dispoziţie echipament de protecţie adecvat Respectarea normelor de protecţie şi securitate a muncii

42 Biodiversitatea

Biodiversitatea este definită ca reprezentacircnd numărul de specii de floră şi faună de la nivelul unui anumit teritoriu Icircn contextul evaluării de mediu biodiversitatea este analizată atacirct la nivelul componentelor sale specifice (floră şi faună) cacirct şi icircn ceea ce priveşte ansamblul relaţiilor dintre specii habitatele cu relevanţă particulară ale acestora Icircn evaluarea de mediu abordarea factorului de mediu biodiversitate rămacircne extrem de importantă dată fiind valoarea bioindicatoare a multor specii ce sunt astfel icircn măsură a avertiza din timp şi de a ajuta icircn cuantificarea impactului cauzat de implementarea unui plan sau proiect respectiv desfăşurarea acestuia Pentru evaluarea impactului asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 ca parte componentă a reţelei pan-europene (ROSCIROSPA) a fost parcursă etapa de evaluare adecvată Evaluarea adecvată s-a conturat ca un instrument de bază icircn identificarea şi reducerea consecinţelor negative ale activităţilor antropice asupra reţelei Natura 2000 ce transpune obiectivele Directivelor europene 9243 bdquoHabitaterdquo respectiv 79409 bdquoPăsărirdquo





58

Evaluarea adecvată nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă Evaluarea adecvată este definită icircn Legea Mediului completată prin OUG 1952005 (art2 pct 301) ca fiind procesul menit să identifice să descrie şi să stabilească icircn funcţie de obiectivele de conservare şi icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare efectele directe şi indirecte sinergice cumulative principale ş i secundare ale oricărui plan ori proiect care nu are o legatură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar dar care ar putea afecta icircn mod semnificativ aria icircn mod individual ori icircn combinaţie cu alte planuri sau proiecterdquo De asemenea icircn documentele intitulate

- Managing Natura 2000 Sites - The provisions of Article 6 of the Habitats Directive 9243EEC22 - Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitats Directive 9243EEC23

se insistă asupra parcurgerii acestei etape de evaluare prin abordarea impactului potenţial (previzionat) al proiectului asupra elementelor criteriu (speciihabitate) ce au stat la baza desemnării sitului icircn cauză Evaluarea adecvată este documentul icircn măsură a stabili eventualul impact negativ asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului Icircn acest sens se insistă asupra faptului că există o concentrare asupra elementelor criteriu (habitatespecii) ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 ţintă24

421 Informații despre biotopurile de pe amplasament CORINE Icircn perimetrul sitului se regăsesc predominant formaţiuni antropizate (agroecosisteme aşezări rurale căi de acces etc)

sisteme de zone umede perimetre nemorale aparţinacircnd etajului de vegetaţie de amestec și al rășinoaselor arborete

secundare şi foarte reduse petice de arborete de foioase pure perimetre de pajişti dintre acestea dominante fiind păşunile

alpinesubalpine

422 Informații despre biodiversitatea locală O evaluare a impactului faţă de cele mai importante specii de floră şi faună s-a realizat prin documentaţiile de Evaluare adecvată (vezi documentația conexată la prezenta nr 15032019 ndash Evaluare adecvată) pornind de la datele desprinse din Formularul standard de desemnare respectiv Planul de management ce tratează icircnsă doar elementele criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 O situație sintetică este prezentată icircn tabelul nr11 Tabel 11 Speciile criteriu ce au stat la baza desemnării sitului ROSCI0013 Bucegi

Specia Prezența Localizarea Populația Discuție icircn relație cu proiectul analizat

Rosalia alpina certificată rară icircn făgete

bătracircne

Specie asociată

pădurilor de fag

eventual șicirc celor de

amestec acolo unde

apar exemplare

foarte bătracircnd de fag

și volume importante

de lemn mort

(inclusiv uscat pe

picior)

ne-evaluată Din zona de implementare a proiectului

lipsesc habitate nemorale Un impact (chiar și

indirect) rămacircne exclus

Proiectul nu este icircn măsură a afecta

populațiile speciei

Cucujus cinnaberinus

certificată rară icircn păduri de

foioase Semnalată

din zona Dobrești




22 European Communities 2000 Luxemburg Office for Official Publications of the European Communitities 23 Impact Assessment Unit School of Planning Oxford Brookes Univ Luxemburg Office for Official Publications of the European Communitities 24 OUG 1952005 cu completările ulterioare republicată art 52 alin 5 bdquo[]ţinacircndu-se cont de obiectivele de conservare a acesteia []rdquo Legea

492011 art 28 alin 2 bdquo[]avacircndu-se icircn vedere obiectivele de conservare a acesteiardquo prevederile generale desprinse din OM 192010

privind aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor

naturale protejate de interes comunitar





59


Specie asociată

pădurilor bătracircne și

volume importante de

lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)



Lucanus cervus certificată rară icircn păduri de

foioase Semnalată

din zona Sinaia-

Comarnic

Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)






Pholidoptera transsylvanica

certificată caracteristică

pajiștilor și lizierelor

cu vegetație ierboasă

icircnaltă zone ripariene

mai ales icircn zona

Stacircnii Regale

ne-evaluată In zona de implementare a proiectului specia

apare icircnsă populațiile sunt restracircnse ca

mărime zona de implementare a proiectului

este utilizată icircn mod curent ca pășune

condițiile de habitat rămacircnacircnd sub-optimale

Specia poate fi afectată pe perioada etapei de

construire habitatul-suport urmacircnd a fi afectat

de lucrări impactul rămacircne reversibil ca

urmare a lucrărilor de restaurare ecologică

asumate

In perioada de exploatare (sezonul de iarnă)

specia se regăsește icircn faza inactivă (de

repaos preimaginal) Măsurile legate de

creșterea capacității de suport a habitatelor

din etapa de restaurare sunt icircn măsură a

compensa pierderile de habitat-suport

(amprenta pilonilor de susținere a instalației

teleschi)

Proiectul va afecta icircn etapa de construire

habitatul-suport al speciei fără icircnsă a

afecta populațiile de la nivelul sitului

(impact indirect) In etapa de operare nu

este evidențiat nici un fel de impact

Chilostoma banaticum

certificată specie asociată

habitatelor ripariene

cu vegetație

luxuriantă

ne-evaluată Zona de implementare a proiectului nu se

suprapune cu habitate vitale pentru specie



Colias myrmidone

specie probabilă specie asociată

habitatelor de pajiști

puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații


suprapune cu categorii de habitate care să

corespundă exigențelor ecologice ale speciei

In zonă nu a fost regăsită specia de plantă

gazdă (Chamaecytisus sp) faciesul pajiștilor

fiind dominat de specii de graminee In plus

stațiunea altitudinală la care se regăsește

zona de implementare a proiectului rămacircne icircn

afara optimului climatic al speciei





60




Euphydryas aurinia



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații




Faciesul pajiștilor rămacircne dominat de specii

de graminee In plus stațiunea altitudinală la

care se regăsește zona de implementare a

proiectului rămacircne icircn afara optimului climatic

al speciei



Nymphalis vaualbum

specie cu prezență

probabilă

Este o specie cu

prezență ocazională

icircn Romacircnia

migratoare ce

ajunge rar să

colonizeze (a II-a

generație) zone de

luncă și arborete

unde regăsește plop

(planta gazdă) Nu

poate ierna icircn

condițiile climatice

ale țării noastre




In plus stațiunea altitudinală la care se

regăsește zona de implementare a proiectului

rămacircne icircn afara optimului climatic al speciei



Vertigo genesii certificată specia preferă zonele

cu exces de

umiditate ierburi

icircnalte (vegetație

luxuriantă) și volume

icircnsemnate de lemn

mort






Isophya costata certificată specie asociată icircn

special pajiștilor

dominate de

graminee mai

uscate cu specii

termofile bine

drenate icircn special

din etajul colinar și

montan inferior






Odontopodisma rufipes



montane










asumate





61









teleschi)






Cordulegaster heros

certificată specia este asociată

zonelor umede

semnalată din zona

Lespezi






Cottus gobio certificată racircuri de munte cu

bolovani de mari

dimensiuni răspacircndiți

icircn albii sub care icircși

poate găsi adăpost


lipsesc curgeri de ape icircn măsură a susține

populații ale acestei specii



Barbus meridionalis

probabilă racircuri cu ape puțin

afectate de poluare

cu curgere constantă

ne-evaluată

(specia lipsește

din

documentația de

Plan de

management)

Din zona de implementare a proiectului





Bombina variegata

certificată specie puțin

pretențioasă ce poate

fi regăsită și icircn bălți

temporare rigole

toleracircnd bine

impactul antropic

Semnalată icircn special

din zona Lespezi

ne-evaluată In proximitatea zonei de implementare a

proiectului au fost observați indivizi izolați

Proiectul nu afectează zone umede sau

habitate vitale icircn măsură a susține populații

semnificative



Triturus montandoni

certificată specia apare icircn

special icircn etajul

pădurilor mai rar icircn

zone umede formate

icircn etajul alpin și

subalpin Semnalată

de la Lespezi

Captare Rătei

Deleanu Simon

Vicircrdaleș

ne-evaluată Proiectul nu afectează zone umede sau


semnificative



Canis lupus certificată populația locală este

cantonată de regulă

icircn zonele acoperite

de masive forestiere

55-65 indivizi Proiectul urmează a afecta indirect inducacircnd

stress pe perioada de construire atunci cacircnd

populațiile acestei specii pătrund spre pajiștile





62


pătrunzacircnd mai rar icircn

zona subalpină și

alpină

alpine și subalpine urmărind turmele de oi pe

care ocazional ajung să le prădeze

Pe perioada de funcționare ce se suprapune

cu sezonul de iarnă haiticurile se retrag spre

zonele icircmpădurite acolo unde reușesc să icircși

asigure hrana prădacircnd icircn special cervide

Astfel pe perioada de construcție a

teleschiului este admis un impact probabil

indirect limitat reversibil fără icircnsă a conduce

la afectarea semnificativă a populațiilor

acestei specii

In etapa de operare nu este evidențiat nici

un fel de impact

Lynx lynx certificată populația locală este




pătrunzacircnd mai rar

(excepțional) icircn zona

subalpină și alpină




alpine și subalpine urmărindu-și prada icircn

aceste zone (cocoș-de-munte capre negre

etc)


cu sezonul de iarnă specia se retrage spre

zonele icircmpădurite unde continuă să vacircneze

specii sălbatice





acestei specii


un fel de impact

Ursus arctos certificată populația locală este







pe timpul verii icircn

special icircn zonele de

afinișe



urșii pătrund spre pajiștile alpine și subalpine

Pe perioada de funcționare icircnsă această

specie intră icircn hibernare





acestei specii


un fel de impact

Barbastella barbastellus

specie identificată din

proximitatea PNB

specia utilizează doar

habitate de la limita

PNB ca și cartiere de

hrăniere

ne-evaluată Proiectul nu este icircn măsură a afecta


Rhinolophus hipposideros

certificată (pacircnă la

alt de 1160m)

Peștera lui Bogdan

Peștera Tunelului

Tunelul Apelor

Peștera Ialomiței

Peștera Mică







63


Peștera Urșilor

Peștera Rătei

423 Concluzii referitoare la impactul asupra reţelei Natura 2000 Lipsa impactului potenţial al proiectului faţă de majoritatea speciilor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului ROSCI0013

Bucegi este explicat pe de o parte de densităţile reduse ale speciilor raportate la suprafaţa sitului respectiv de asocierea

acestora cu habitatele ce lipsesc din amprenta proiectului

De asemenea au mai fost propuse o serie icircntreagă de măsuri de diminuare a impactului ce vin să minimizeze efectele şi

riscurile potenţiale legate de implementarea proiectului de exploatare a resurselor minerale asupra elementelor Natura 2000

Icircn ceea ce priveşte impactul potenţial asupra speciilor criteriu datorită suprapunerilor modeste cu habitate vitale a afectării

unor habitate altele decacirct cele de interes conservativ s-a evaluat că proiectul nu este icircn măsură a afecta integritatea şi

stabilitatea populațiilor ce fac obiectul protecției

Icircn evaluarea parcursă au fost urmăriţi paşii conformi după cum urmează

1 Proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservarea naturii Răspuns nu

2 Proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului Răspuns nu Motivaţie lucrările se vor desfăşura

pe suprafeţe reprezentacircnd un procent redus mult sub 1 din suprafaţa totală a acestora

3 Proiectul nu este icircn măsură a conduce la fragmentarea unor habitate sau populaţii

4 Proiectul nu este icircn măsură a induce categorii de impact (directindirectrezidualcumulat etc) icircn măsură a afecta

semnificativ populaţii desemnate criteriu la fundamentarea siturilor şi nu este icircn măsură a afecta semnificativ habitate vitale

ale acestora

424 Rute de migrare adăposturi de animale pentru creștere hrană odihnă iernat Conform unor studii consacrate (Mătieş 1986 Filipaşcu 1973 Munteanu 1985) a datelor sintetice existente (Harta migraţiei păsărilor ndash Societatea Ornitologică Romacircnă) zona se regăseşte icircn afara principalelor traseerute de migraţie Pe culoarele de migraţie a speciilor de păsări se suprapun icircn mare parte culoarele de migraţia a speciilor de chiroptere impactul asupra acestora fiind astfel unul limitat (cel puţin icircn perioada de migraţie)

Figura 15 Principalele culoare de migraţie ce traversează Romacircnia cu galben ndash culoarul Panono-Balcanic cu roz culoarul

europeano-asiatico-balcanic Sensul săgeţilor indică direcţia de migraţie de toamnă icircn perioada de primăvară direcţia de migraţie aceleaşi traiectorii icircnsă pe un sens invers

Icircn zona perimetrului sau icircn imediata proximitate a acestuia nu au fost identificate puncte de hrănire organizate de administratorii fondurilor de vacircnătoare sau personalul silvic





64

425 Potențialul de afectare al habitatelor de interes conservativ La nivelul ROSCI0013 au fost identificate 24 de categorii de habitate de interes conservativ după cum urmează

bull 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul racircurilor montane

bull 3220 Vegetație herbacee de pe malurile racircurilor montane

bull 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul racircurilor montane

bull 4060 Tufărişuri alpine şi boreale

bull 4070 Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

bull 4080 Tufărişuri cu specii subarctice de Salix spp

bull 6110 Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi

bull 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine

bull 6230 Pajiști imontane de Nardus bogate icircn specii pe substraturi silicioase

bull 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi icircnalte higrofile de la nivelul cacircmpiilor la cel montan și alpin

bull 6520 Facircnețe montane

bull 7140 Mlaștini turboase de tranziție si turbării oscilante

bull 8110 Grohotișuri silicioase din etajul montan pacircnă la cel alpin

bull 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan pacircnă icircn cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

bull 8160 Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajului colinar și montan

bull 8210 Versanţi stacircncoşi calcaroşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

bull 8310 Peşteri icircn care accesul publicului este interzis

bull 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

bull 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

bull 9180 Păduri din Tilio- Acerion pe versanți abrupți grohotișuri și ravene

bull 91E0 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion Alnion incanae Salicion albae)

bull 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

bull 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)

bull 9420 Păduri de Larix decidua și sau Pinus cembra din regiunea montană Icircn baza analizei condițiilor ecologice și staționare dintre habitatele de interes conservativ icircn zona de implementare a proiectului este admisă prezența potențială a habitatului de pajiște 6230 Pajiști imontane de Nardus bogate icircn specii pe substraturi silicioase drept pentru care a fost parcursă o analiză aprofundată icircn vederea identificării caracterizării și definirii acestuia respectiv a eventualului impact asociat proiextului de implementat Conform definiţiei din Manualul de Interpretare al Habitatelor Europene (Interpretation Manual of European Union Habitats -

EC - DG Env 2003) acest tip de habitat apare pe soluri silicioase din regiunile Atlantice sub-Atlantice şi boreale din zonele de

deal sau montane Bogăţia icircn specii a siturilor icircn cauză trebuie interpretată ca avacircnd un număr remarcabil de mare de specii

Astfel habitatele degradate ireversibil de suprapăşunat trebuie excluse

Suprapăşunatul este definit25 ca fiind practica de păşunare ce conduce la pierderea de nutrienţi icircntr-atacirct icircncacirct sunt pierduţi

nutrienţi nemaifiind icircn stare a asigura hrana pentru ierbivore De asemenea acest termen este asociat şi degradării ce semnifică

reducerea calităţii unei zone Termenul asociat habitatelor eremiale mai este explicitat şi ca practica ce conduce la pierderea

de materie organică

Astfel suprapăşunatul este recunoscut ca unul dintre principalii factori ce contribuie la pierderea biodiversităţii (vezi Eldredge

N 2002 Life on Earth - An Encyclopedia of Biodiversity Ecology and Evolutiuon 694 Hester amp Harrison 2007 Biodiversity

under Threat Pop Florescu 2008 Habitatele alpine şi subaline de interes comuniat incluse icircn proiectul LIFE05 NatRo000176

bdquoHabitate prioritare alpine subalpine şi forestiere din Romacircnia - Ameninţări Potenţiale recomandări de management şi

monitorizarerdquo 41 etc)

Astfel zonele ce au suferit de pe urma practicilor de păşunare necontrolate icircn special din zonele montane icircnalte prezintă un

facies distorsionat al pajiştilor dominat de specii de graminee cu o proporţionalitate redusă de dicotiledonate

Conform Manualului de interpretare al habitatelor europene speciile de plante ce se regăsesc icircn astfel de păşuni sunt

Antennaria dioica Arnica montana Campanula barbata Carex ericetorum C pallescens C panicea Festuca ovina Galium

25 Dictionary of Environment and Ecology - fifth edition PH Collin Bloomsbury PublPlc 2004





65

saxatile Gentiana pneumonanthe Hypericum maculatum Hypochoeris maculata Lathyrus montanus Leontodon helveticus

Leucorchis albida Meum athamanticum Nardus stricta Pedicularis sylvatica Platanthera bifolia Polygala vulgaris Potentilla

aurea P erecta Veronica officinalis Viola canina

Icircn lucrarea Habitatele din Romacircnia (Doniţă amp Colab 2005) suprafaţa estimată la nivel naţional a acestui habitat este de 2000-

4000 ha regăsindu-se astfel pe suprafeţe extrem de reduse de regulă din zonele icircnalte ferite de păşunat sau acolo unde

păşunatul a fost strict controlat

In lucrarea Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romacircnia (Gafta amp Mountford 2008) la definirea habitatului

se precizează că bogăţia relativă a acestor pajişti este icircn general corelată cu o acoperire a speciei Nardus stricta de pacircnă la

50 din acoperirea totală a vegetaţiei

Icircn lucrarea Habitatele alpine şi subalpine de interes comuniat incluse icircn proiectul LIFE05 NatRo000176 bdquoHabitate prioritare

aline subalpine şi forestiere din Romacircnia - Ameninţări Potenţiale recomandări de management şi monitorizare (Pop Florescu

2008) se precizează că bdquoIcircn data de 20 iulie 2007 la Grădina Botanică din Cluj Napoca a fost organizată o icircntacirclnire pe tema

bdquoHabitatul 6230 - Pajisti montane de Nardus bogate icircn specii pe substraturi silicioase ndash identificare icircn teren şi linii directoare

de gospodărirerdquo Au participat Prof dr Cristea Vasile (Universitatea ldquoBabeş-Bolyairdquo Cluj Napoca Facultatea de Biologie şi

Geologie) CP I dr Coldea Gheorghe (Institutul de Cercetări Biologice - Cluj Napoca) Conf dr ing Gafta Dan (Universitatea

ldquoBabeş-Bolyairdquo Cluj Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie) Sef lucrări dr Sima Nicusor Flavius (Universitatea de Stiinte

Agricole şi Medicină Veterinară - Cluj Napoca Facultatea de Agricultură) CP I dr Maruşca Teodor (Institutul de Cercetare şi

Dezvoltare pentru Cultura Pajistilor ndash Brasov)

Dr ing Stăncioiu Tudor şi Ecol Florentina Florescu (Proiect LIFE05 NATRO000176 - WWF DCP) Icircn urma acestei icircntacirclniri

referitor la corespondenţa actuală din lucrarea Habitatele din Romacircnia (Doniţă amp colab 2005) s-au concluzionat următoarele

Corespondenţa habitatului 6230 poate fi completată Astfel habitatul bdquoR3610 Pajişti sud-est carpatice de Poa mediardquo poate

fi considerat ca şi corespondent cu habitatul 6230 Iniţial această referinţă a fost făcută icircn manualul de habitate dar icircntr-o

variantă anterioară publicării Avacircnd icircn vedere suprafeţele reduse pe care aceste pajişti de altitudine se găsesc icircn Carpaţi cacirct

şi faptul că specia Nardus stricta este frecventă şi numărul de specii participante este destul de mare icircn general acest habitat

s-a considerat ca potenţial corespondent cu cel european La descrierea habitatului bdquoR3609 - Pajişti sud-est carpatice de

ţăpoşică şi Viola declinatardquo se menţionează că specia Nardus stricta poate deveni monodominantă (proporţie pacircna la 95)

şi compoziţia pajiştilor este săracă icircn specii Cu toate acestea există suficiente cazuri icircn care habitatul din asociaţia Violo

declinatae ndash Nardetum nu se rezumă la această structură simplificată (ie poate conţine un număr ridicat de specii iar proporţia

speciei Nardus stricta este mai redusă) Ca atare se propune aici chiar o menţiune pentru a elimina confuzia icircn ceea ce

priveşte corespondenţa cu habitatul european 6230 proporţia speciei Nardus stricta să nu depăşească 50 (şi bineicircnţeles

condiţia de diversitate floristică să fie icircndeplinită) Totodată au fost propuse şi alte corespondenţe cu Festuco rubrae-

Agrostietum tenuis (foarte răspacircndită icircn Carpaţi) subasociaţia nardetosum strictae asociaţia Hypochoeri radicatae ndash

Agrosteum tenuis (sursa Pop Cristea Hodişan Gergely 1988 Contribuţii Botanice 1999 ndash 2000 Cluj Napoca 2002 p 19 p

115 ndash 116 tab 26 p 117-119) una dintre cele mai răspacircndite pajişti mezofile montane de la noi din ţarărdquo

Icircn cele ce urmează facem o prezentare a corespondențelor naționale pentru habitatul de interes conservativ 6230

a) R3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens

Răspacircndire Carpaţii Orientali Munţii Maramureşului Munţii Rodnei Munţii Călimani Munţii Rarău Lăcăuţi-

Izvoarele Putnei (Jud Vrancea) Carpaţii Meridionali Munţii Bucegi Munţii Gacircrbova Munţii Iezer-Păpuşa Munţii Piatra

Craiului Munţii Făgăraş Munţii Retezat Munţii Paracircng Oltenia Carpaţii Occidentali Pietrele Albe (Vlădeasa) icircn regiunea

montană şi etajele subalpin şi alpin

Suprafeţe 1000ndash2000 ha

Staţiuni Altitudine 900ndash2340 m Clima T = 60ndash -150C P = 950ndash1450 mm Relief versanţi platouri Substrat

diferit Soluri disticambosoluri cu profil scurt şi saturate icircn baze (20ndash25) şi pH = 4ndash45 Structura Habitat mesofil şi

mesohigrofil de pajişte secundară dezvoltată icircn urma defrişării pădurilor de molid Stratul arbustiv ndash foarte redus icircn pajişti

pătrund specii arbustive dintre care Vaccinium myrtillus Vaccinium vitis-idaea Stratul ierbos ndash dominant speciile

caracteristice Scorzonera rosea şi Campanula abietina definesc caracterul regional al grupării Specia edificatoare





66

Festuca nigrescens realizează o acoperire cuprinsă icircntre 35ndash85 Icircn structura floristică sunt prezente numeroase specii

mezofile caracteristice pentru Arrhenatheretea Specia Nardus stricta are o constanţă ridicată şi o acoperire icircntre 5ndash10

Au fost descrise subasociaţia typicum care este icircntacirclnită icircn etajul montan superior cu numeroase specii caracteristice

pentru Caricetalia curvulae şi subasociaţia festucetosum airoidis Coldea 1987 prezentă icircn etajul subalpin cu numeroase

specii microterme şi cu diferenţialele ecologice Festuca supina Agrostis rupestris şi Avenula versicolor Stratul muşchilor

ndash redus numărul de specii este mic menţionăm Polytrichum commune Polytrichum juniperinum

Valoare conservativă moderată habitat endemic sud-est carpatic şi prioritar european mare numai icircn fitocenozele

unde este prezentă specia Tozzia carpathica (DH2)

Compoziţie floristică Specii edificatoare Scorzonera rosea Festuca nigrescens Specii caracteristice Scorzonera

rosea Festuca nigrescens Viola declinata Poa media Alte specii importante Tozzia carpathica Geum montanum

Potentilla ternata Campanula serrata Geum montanum Ligusticum mutellina Gentiana kochiana Hieracium

aurantiacum Hipochoeris uniflora Thymus balcanus Antennaria dioica Carex ovalis Euphrasia stricta Hieracium

pillosela Potentilla erecta Luzula sudetica Thymus pulegioides Alchemilla glaucescens Danthonia decumbens

Hypericum umbellatum Arnica montana Luzula campestris Alchemilla flabellata Polygala vulgaris Nigritella rubra

Literatură selectivă Csuumlroumls et Resmeriţă 1960 Csuumlroumls 1963 Buia et al 1962 Raclaru 1967 Puşcaru et al 1956

Puşcaru- Soroceanu 1981 Todor et Culică 1967 Sacircrbu I et al 1999 Alexiu 1998 Mihăilescu S 2001 Popescu G et al

2001 Coldea 1987 1990 1991 Sanda et al 2001 Sanda 2002 Mihăilescu S 2003ndash2005 (ined)

b) R3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata

Răspacircndire Carpaţii Orientali Munţii Maramureşului Munţii Rarău Lăcăuţi- Izvoarele Putnei (Jud Vrancea) Vf

Goru (Jud Vrancea) Muntele Siriu Muntele Penteleu Carpaţii Meridionali Munţii Bucegi Muntele Gacircrbova Munţii Piatra

Craiului Munţii Iezer-Păpuşa Munţii Făgăraş Munţii Paracircng Munţii Retezat Oltenia Carpaţii Occidentali Valea

Feneşului Valea Sebeşului Vlădeasa Transilvania icircn regiunea montană şi etajele subalpin şi alpin inferior


Staţiuni Altitudine 800ndash2070 m Clima T = 60ndash00C P = 900ndash1400 mm Relief platouri versanţi văi şi coaste

domoale pacircnă la moderat icircnclinate Substrat acid Soluri spodisoluri cu profil scurt sărace icircn baze (5ndash10) slab aerate

şi acide pH = 36ndash45

Structura Habitat oligotrof xerofil acidofil Stratul arbustiv ndash foarte redus icircn pajişti pătrund specii arbustive dintre

care Vaccinium myrtillus Vaccinium vitis-idaea Stratul ierbos specia caracteristică carpatobalcanică Viola declinata are

o acoperire redusă mai ales icircn grupările unde Nardus stricta are o acoperire de pacircnă le 95 este monodominantă şi

numărul de specii din compoziţia floristică este foarte mic Specia Festuca nigrescens are o constanţă ridicată dar cu o

acoperire de pacircnă la 5 Au fost descrise subasociaţiile typicum care este icircntacirclnită icircn etajul montan superior şi

festucetosum airoidis Coldea 1987 prezentă icircn etajul subalpin cu numeroase specii microterme şi cu diferenţialele

ecologice Stratul muşchilor este redus iar numărul de specii mic menţionăm Polytrichum commune Polytrichum

juniperinum Dicranum scoparium Pleurozium schreberi Hylocomium splendens

Valoare conservativă moderată habitat prioritar european

Compoziţie floristică Specii edificatoare Viola declinata Nardus stricta Specii caracteristice Viola declinata

Nardus stricta Scorzonera rosea Poa media Alte specii importante Hieracium aurantiacum Hypochoeris uniflora

Calluna vulgaris Campanula serrata Geum montanum Ligusticum mutellina Potentilla ternata Campanula abietina

Leucorchis albida Genista sagittalis Festuca nigrescens Antennaria dioica Luzula campestris Carex ovalis Polygala

vulgaris Euphrasia stricta Hieracium pilosella Hieracium lactucella Potentilla erecta Luzula sudetica Alchemilla

glaucescens Alchemilla flabellate Carex pallescens Danthonia decumbens Hypericum maculatum Arnica montana

Literatură selectivă Puşcaru et al 1956 Buia et al 1959 1962 Resmeriţă 1963 Resmeriţă et al 1963 Raclaru

1967 Todor et Culică 1967 Csuumlroumls et Resmeriţă 1970 Dihoru 1975 Raclaru 1967 Puşcaru-Soroceanu 1981 Hodişan

1968 Sacircrbu I et al 1999 Alexiu 1998 Mihăilescu S 2001 Popescu G et al 2001 Coldea 1987 1990 1991 Sanda et

al 1977 2001 Ştefan N et al 1999 Sanda 2002 Mihăilescu S 2003ndash2005 (ined)

Tabel 12 Habitatul 6230 - corespondența cu habitatele de la nivel național





67

Habitatul Codul Natura

Cod R Prezenta SCI

Procente () SCI

Suprafețe (ha)Donita

Valoare conservativa

Pajişti montane de Nardus bogate icircn specii pe substraturi silicioase

6230

3608

1000-2000 moderată

3609 1000-2000 moderată

Total 2000-4000

Se observă astfel că habitatul poate fi prezent icircn Munții Bucegi fiind icircntrunite condițiile de mediu ecologice și staționale icircnsă este foarte important de observat că această categorie de habitat apare și se menține doar acolo unde pășunatul se realizează icircn mod rațional astfel icircncacirct proporția speciilor dicotiledonate să se păstreze superioară unei proporții de 50 Icircn scopul edificării au fost realizate trei relevee situate icircn partea inferioară mediană și superioară a traseului de teleschi propus situația fiind prezentată sintetic icircn tabelul de mai jos Tabel 13 Situația determinată la nivelul unui număr de trei relevee parcurse icircn zona propusă pentru dezvoltarea teleschiului Valea Soarelui

Specia R1 R2 R3

AD

Antennaria dioica - - +

Achillea millefolium + + +

Agrostis capillaris + + +

Calamagrostis arundinacea + + +

Calluna vulgaris - + -

Carex pallescens + 1 +

Deschampsia flexuosa 1 1 +

Epilobium montanum - - +

Festuca ovina + 1 +

Hypochoeris maculata - + -

Polygala vulgaris - + -

Festuca airoides - + -

Festuca rubra + + +

Leucanthemum vulgare + + +

Luzula campestris + + +

Luzula luzuloides + + -

Nardus stricta 4 4 4

Veratum album + + +

Urtica dioica + - +

Rumex obtusifolius + - +

Veronica officinalis - + -

Viola canina + + +

Viola declinata + + -

Leontodon autumnalis + + -

Carex nigra + + +





68

La nivelul cvadratelor de probă dominanța gramineelor este evidentă gradul cel mai icircnalt de reprezentare fiind ocupat de specia Nardus stricta fiind trădat caracterul secundar al pajiștilor distorsionat icircn mod particular de practicile cel puțin ne-durabile de pășunat Icircn aceste conditii se demonstrează icircn mod obiectiv că la nivelul zonei studiate nu se poate vorbi de prezența acestei categorii de habitat

426 Impactul prognozat Evaluarea impactului prognozat al s-a făcut pornind de la speciile criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 parcurgacircndu-se etapa studiilor de evaluare adecvată Evaluarea adecvată s-a conturat ca un instrument de bază icircn identificarea şi reducerea consecinţelor negative ale activităţilor antropice asupra reţelei Natura 2000 ce transpune obiectivele Directivelor europene 9243 bdquoHabitaterdquo respectiv 79409 bdquoPăsărirdquo Icircn conformitate cu prevederile Legii 492011 art 28 alin 4 Evaluarea adecvată a fost inclusă icircn prezenta documentaţie a Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului Evaluarea adecvată are drept obiect evidenţierea efectelor cu potenţial negativ ce ar putea să apară asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 previzionate a apărea icircn urma implementării unui Plan sau Proiect ce ar conduce la pierderea valorii conservative a sitului ţintă prin afectarea negativă a elementelor de floră faună sau a habitatelor conducacircnd la apariţia unor disfuncţionalităţi bio-ecocenotioce sau la efecte disruptive asupra reţelei Natura 2000 Evaluarea adecvată nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă Evaluarea adecvată este definită icircn Legea Mediului completată prin OUG 1952005 (art2 pct 301) ca fiind procesul menit să identifice să descrie şi să stabilească icircn funcţie de obiectivele de conservare şi icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare efectele directe şi indirecte sinergice cumulative principale şi secundare ale oricărui plan ori proiect care nu are o legatură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar dar care ar putea afecta icircn mod semnificativ aria icircn mod individual ori icircn combinaţie cu alte planuri sau proiecterdquo De asemenea icircn documentele intitulate - Managing Natura 2000 Sites - The provisions of Article 6 of the Habitats Directive 9243EEC26 - Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitats Directive 9243EEC27 se insistă asupra parcurgerii acestei etape de evaluare prin abordarea impactului potenţial (previzionat) al proiectului asupra elementelor criteriu (speciihabitate) ce au stat la baza desemnării sitului icircn cauză Astfel evaluarea adecvată a pus accentul pe elementele criteriu realizacircndu-se o evaluare a impactului asupra acestora

427 Explicitarea metodologiei de evaluare a impactului asupra elementelor componente a factorului de mediu biodiversitate Evaluarea biodiversităţii din perspectiva studiilor tehnice de reglementare rămacircne un proces dominat de componenta administrativă a demersului căutacircnd a identifica şi certificarea prezenţeiabsenţei impactului cauzat de implementarea proiectului asupra elementului criteriu (speciehabitat) icircn cauză Astfel parcurşi următorii paşi Analiza Formularului standard de la nivelul fiecărui sit şi sistematizarea elementelor ce fac obiectul evaluării Icircn baza acestei analize a fost icircntocmit un tabel de stare prin care s-a inventariat componenţa pe specii şi habitate criteriu de la nivelul fiecărui sit identificat Icircn baza studiilor preliminare a fost realizat un inventar sumar al prezenţeiabsenţei elementului criteriu potenţial afectat Studiile preliminare au avut ca scop stabilirea prezenţeiabsenţei elementelor criteriu de la nivelul perimetrului utilizacircndu-se metodologii şi tehnici consacrate de investigare Icircn scopul creşterii eficienţei şi randamentului acţiunilor iniţiale de inventariere s-a icircntocmit pentru fiecare specie icircn parte o matrice icircn care s-a marcat perioada de maximă activitate cacircnd şansele de a fi icircntacirclnită icircn teren sunt cele mai mari Matricea prin care se marchează perioada de maximă activitate a speciilor este prezentată sub formă tabelară De asemenea a fost consultat Planul de management al sitului ROSPA0011 Blahnița respectiv s-a parcurs o analiză a cerinţelor ecologice ale fiecărui element criteriu (specii şi habitate) icircn parte Pentru speciile listate a fost icircntocmită o Fişă

26 European Communities 2000 Luxemburg Office for Official Publications of the European Communitities 27 Impact Assessment Unit School of Plannin Oxford Brookes Univ Luxemburg Office for Official Publications of the European Communitities





69

analitică (ce a cuprins o trecere icircn revistă a exigenţelor ecologice (nişă trofică nişă spaţiale) discutacircndu-se aspecte legate de ameninţări şi a fost interpretată prezenţa probabilă (potenţială) a speciilor ce nu au fost identificate icircn perioada studiilor de teren Asupra prezenţei potenţiale a speciilor de interes conservativ s-a conchis şi icircn baza parcurgerii unei analize a calităţii habitatelor de la nivelul amplasamentelor ce urmează a fi afectate de realizarea proiectului punacircndu-se icircn relaţie cu cerinţele ecologice ale speciilor ţintă

428 Afectarea covorului vegetal Proiectul presupune ablarea unei suprafeţe de aproximativ 35 ha teren cu productivitate scăzută Icircn prealabil se propune ca icircnainte de demararea lucrărilor de descopertare a solului vegetal să se procedeze la icircndepărtarea materialului vegetal prin cosire Acesta urmează a fi uscat şi depozitat icircn căpiţe icircn imediata proximitate a amplasamentului urmacircnd a fi utilizat icircn faza de reconstrucţie ecologică ca material de armare a stratelor superficiale de sol cu rol antierozional şi ca material suplimentar de aport organic Odată cu terminarea lucrărilor şi aducerea la starea iniţială a terenului se vor lua măsuri de favorizare a instalării succesiunii naturale de vegetaţie astfel că pierderile de suprafaţă vor fi anulate iar afectarea covorului vegetal va fi reversibilă

429 Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversității Deşi nu a putut fi identificat un impact potenţial cu semnificaţie icircnaltă pentru elementele criteriu ce au stat la baza desemnării

siturilor icircn general invocacircnd exigenţele legate de responsabilitatea generală de mediu şi elementele ce stau la baza principiului

de asumare a precauţilor icircn luarea deciziilor (inclusiv de implementare a proiectului) dar şi principiul de luare a tuturor măsurilor

de evitare a impactului şi prejudiciere a factorilor de mediu a fost asumat un set complet de măsuri de reducere şi eliminare a

impactului de ordin general ce urmează a se aplica la nivelul perimetrului de exploatare după cum urmează

- icircntreținerea căilor de acces se va realiza prin punerea icircn operă a unui profil de drum convex cu partea cea mai proeminentă spre axa drumului dezvoltarea pe icircnălţime urmacircnd a se realiza pe 10-12cm O astfel de morfologie va facilita scurgerea icircn lateral a apelor pluviale de pe suprafaţa căilor de acces şi astfel evitarea erodării acestora şi a băltirilor ce pot duce la acumularea de amfibieni expuşi incidentelor cauzate de trafic icircntreţinerea atentă a căilor de acces astfel icircncacirct să fie evitată formarea de băltiri

- utilizarea de surse luminoase de intensitate scăzută cu vapori de sodiu (din a cărei lungime de undă lipseşte radiaţia UV) pentru a se evita atragerea insectelor şi implicit a speciilor de chiroptere care vin icircn urmărirea acestora Icircn acest mod se reduce impactul potenţial asupra speciilor de lilieci De asemenea se vor evita surse de iluminat puternice ce pot disturba migraţia sau eraţia de noapte a unor specii

- şanţurile şi tranşeele vor fi prevăzute cu rampe din pămacircnt pentru a facilita escaladarea acestora de către eventuale specii de microvertebrate ce cad icircn acestea

- pe căile de acces se va rula cu viteză scăzută pentru a se evita incidentele ridicarea prafului zgomotul etc - icircn perioadele de trafic intens (transport materiale etc) căile de acces se vor stropi

Icircn etapa de icircnchidere se vor lua măsuri de susţinerii a instalării succesiunii naturale de vegetaţie

Pe baza posibilităţii fitocenologice şi a spectrului de specii-ţintă avute icircn vedere se propune realizarea unui proiect (design)

de restaurare ecologică icircn cadrul căruia sunt integrate nişele ecologice (spaţialetroficede adăpost) ale speciilor ţină prin

configurarea mozaicului de covoare vegetale (ierbosarbustiv) şi suprapunerea unei reţele de micro-habitate elemente

sinuziale şi bio-skene

Sse vor lua măsuri de icircnurajare a pătrunderii speciilor caracteristice etajului de vegetaţie imediat după finalizarea etapei

lucrărilor de readucere la o stare cacirct mai apropiată (emulare) a unor structuri morfologice a terenului şi refacerea icircnvelişului de

sol vegetal O importanţă deosebită pentru accelerarea proceselor de re-colonizare şi redobacircndire a indicilor de biodiversitate

(ce astfel asigură stabilitatea icircntregului ansamblu de perimetre restaurate ecologic) o are asigurarea de microhabitate Aceste

microhabitate au un rol deosebit icircn creşterea capacităţii de suport şi astfel redobacircndireacompensarea funcţiilor ecologice ale

perimetrelor afectate

43 Peisajul





70

Recunoscacircndu-se importanţa elementelor de peisaj individualizat la nivel european icircn cadrul celei de-a 718 icircntacirclniri a Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei s-a luat decizia iniţierii parcursului administrativ icircn scopul elaborării şi semnării unei Convenţii dedicate protecţiei peisajului A luat naştere astfel la Florenţa la 20 Octombrie 2000 icircn cadrul Conferinţei de protecţie a peisajului textul iniţial pentru a fi semnat de părţi Rădăcinile acestei iniţiative icircşi au originea icircncă din Rezoluţia 2561994 din cadrul celei de-a 3-a Conferinţe a Regiunilor Mediteraneene ce şi-a propus realizarea unei Carte a Peisajului Mediteranean identificacircnd trei regiuni de maximă valoare Andalusia (Spania) Languedoc-Roussillon (Franţa) şi Toscana (Italia) Eforturile au continuat icircn anul 1991 fructificacircndu-se icircn publicaţia Agenţiei Europene de Protecţie a Mediului (Europersquos Environment the Dobris Assessment28) sub forma unui capitol dedicat (cap 8) ce tratează icircn mod particular elementele de peisaj european cu accent pe peisajul din mediul rural fiind creat şi un grup ad-hoc format din autorităţi reprezentative de la nivel local şi regional icircn scopul redactării unei propuneri de convenţie a peisajului Icircn anul 1995 IUCN29 icircn colaborare cu o serie icircntreagă de instituţii icircn cadrul lucrării Parks for life actions for protected areas in Europe a reiterat necesitatea protejării peisajului rural de la nivel european Elemente de ancoraj au fost stabilite cu documente similare relevante la nivel internaţional cum ar fi Convenţia UNESCO privind Protecţia Moştenirii Culturale şi Naturale Mondiale Convenţia pentru Protecţia Moştenirii Arhitecturale Europene Convenţia pentru Conservarea Vieţii Sălbatice Europene şi a Habitatelor Naturale sau Convenţia pentru Protecţia Moştenirii Arheologice Icircn anul 1997 au fost consultate ministerele relevante de la nivelul naţional al fiecărui Stat Membru pregătindu-se astfel Conferinţa de la Florenţa din anul 1998 Icircn cadrul acestei conferinţe a fost prezentată sub formă de draft Convenţia asupra peisajului ce a fost adoptată ulterior icircn cadrul celei de-a 5-a Sesiuni plenare a Consiliului Congresului European a Autorităţilor Locale şi Regionale (CLRAE) sub forma unei recomandări Recomandarea icircn sine a fost preluată de Consiliul Comitetului de Miniştri Europeni fiind supusă apoi spre examinare şi adoptare preliminară către Adunarea Parlamentul Consiliului European Icircn baza opiniilor desprinse pe parcursul anilor 1998-1999 din cadrul unui comitet de experţi a fost propusă o a doua formă a Convenţiei Peisajului ce a fost adoptată la 19 iulie 2000 de către Comitetul de Miniştri deschizacircnd-o spre semnare la 20 octombrie 2000 Prin Legea 45108072002 Romacircnia a ratificat Convenţia europeană a peisajului angajacircndu-se astfel pe un parcurs menit a conduce spre o protecţie efectivă a peisajului Cu toate acestea demersul atacirct la nivel european cacirct mai cu seamă la nivel naţional rămacircne unul teoretic Convenţia asupra peisajului respectiv legislaţia naţională este lipsiţă de un sistem cuantificabil de evaluare şi realizare a unor clasificări precum şi de scalare a nivelului de impact potenţial etc Astfel aplicabilitatea icircntregului demers de conservare devine limitată la aspecte declarative lipsind elemente ferme care să faciliteze aplicarea unor norme sau măsuri

431 Informații despre peisaj icircncadrarea icircn regiune diversitatea acestuia 4311 Valoarea peisajului Icircn interpretarea valorii peisajului este luată icircn considerare valoarea acestuia ca - parte esenţială a resurselor naturale de bază - rezervor de evidenţă istorică şi arheologică - matrice de mediu pentru floră şi faună (inclusiv populaţia umană) - o resursă de evocare a răspunsurilor de sens cultură şi spiritualitate ce contribuie la calitatea vieţii - o valoroasă resursă de recreere Astfel peisajul reprezintă mai mult decacirct o percepţie vizuală a combinaţiilor de forme terestre şi acvatice de icircntrepătrundere a spaţiilor naturale cu cele antropizate Peisajul reprezintă o ilustrare a parcursului istoric de utilizare a terenurilor de cultură de biodiversitate peste care se suprapune elementul climatic şi cel sezonier

4312 Metodologia de lucru icircn evaluarea peisajului Metodologia de evaluare a peisajului (respectiv evaluare a impactului asupra peisajului) preia o serie icircntreagă de elemente din demersurile tehnice de evaluare a impactului asupra mediului ce se bucură de un sistem de reglementare bine definit

28 Dobris Assessment - Europersquos Environment - The fourth Assessment European Environment Agency 1995 29 World Conservation Union = International Union for Conservation of Nature





71

Pornind de la o stare iniţială icircn cadrul căreia sunt definite elementele de peisaj se previzionează efectele induse de un anume plan sau proiect asupra peisajului local Procesul presupune o combinare a unor demersuri de ordin obiectiv cu cele de ordin subiectiv O scară a acestora este prezentată schematic icircn fig16 peisajului

Figura 16 Evaluarea peisajului

Icircn abordarea studiului de evaluare a impactului asupra peisajului trebuie făcută o distincţie netă icircntre impactul vizual (ce rămacircne relaţionat documentelor tehnice de evaluare a impactului asupra mediului - secţiunea dedicată populaţiei) şi impactul asupra peisajului (ce rămacircne un aspect distinct de analiză) chiar dacă icircntre cele două componente există elemente puternice de legătură Efectele asupra peisajului derivă din schimbările fizice induse ce conduc la racircndul lor la modificarea caracterului şi a percepţiei acestuia Procesul descriptiv şi de analiză a efectelor asupra resurselor de peisajului va lua icircn calcul atacirct efectele pozitive (benefice) cacirct şi cele negative (adverse) ale schimbărilor induse Dată fiind natura dinamică a peisajului schimbările induse nu sunt necesar a avea o semnificaţie icircnaltă putacircnd rămacircne localizate punctuale Astfel pentru a putea icircnţelege efectele unui proiect propus asupra peisajului este necesară considerarea următoarelor aspecte Elementele - reprezintă acele componente ale peisajului ce reţin privirea (culmi de dealuri văi păduri arbori izolaţi tufărişuri lacuri drumuri clădiri etc) Acestea sunt de regulă cuantificabile şi uşor de descris Caracteristicile - denotă trăsăturile elementelor sau a combinaţiei de elemente reprezentacircnd spre exemplu sălbăticia unui peisaj Caracterul - este determinat de elementele definitorii distincte şi recognoscibile ale unui peisaj anume şi cum sunt acestea percepute de către populaţie Caracterul reflectă combinaţia dintre elementele de geologie morfologie structură a solurilor utilizare a terenurilor şi a tipurilor de aşezări umane

432 Caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament Amplasamentul se regăseşte icircntr-o zonă de subalpin-alpină la nivelul unui versant din zona Platoului Bucegi

Aspecte MASURABILE Evaluarea CARACTERELOR

Evaluarea CALITATII

Evaluarea FRUMUSETIIperspectivei

Evaluari EXPERT

Preferinta PUBLICA





72

Figura 17 Aspect de la nivelul Domeniului Schiabil Sinaia

433 Impactul prognozat Nivelul de impact asupra peisajului depinde de percepţia populaţiei aparţinacircnd comunităţii locale de atitudinea acestora faţă de peisaj de componentele acestuia educaţie icircnţelegerea problematicilor tehnico-ştiinţifice şi de mediu atitudinea iniţială faţă de orice tip de prezenţă disturbare sau activitate la nivelul teritoriului Astfel acceptabilitatea proiectelor depinde de acceptarea publicului şi a tehnologiei icircn sine de multe ori invocarea impactului asupra peisajului căzacircnd icircntr-o abordare subiectivă Impactul asupra peisajului rămacircne icircnsă raportat şi cuantificat prin vizibilitatea acestuia Icircn acest sens sunt definite eventualele puncte de vizibilitate şi perspectivă ce devin afectate de implementarea proiectului Icircn etapa de construcţie impactul se va manifesta pe o perioadă de aproximativ 6 de luni (ce se suprapune cu perioada preconizată de construire) urmacircnd a fi cauzat de disturbările generale datorate fronturilor de lucru Impactul se va manifesta prin inducerea la nivel de peisaj a unor elemente contrastante agresive ca urmare a modificărilor de morfologie Icircn perioada de execuţie se va păstra o vizibilitate asupra fronturilor de lucru Cu toate acestea dată fiind amplitudinea (dezvoltarea) pe verticală a acestor repere vizibilitatea va rămacircne limitată Proiectul va imprima un impact vizual zonei de tip contrastant la nivel local limitat datorită retragerii faţă de axa principală de

acces respectiv a lucrărilor desfăşurate sub cota terenului şi a desfăşurării limitate a unor structuri pe verticală (halde de steril

perimetrale)

Icircn cadrul componentei de peisaj menţionăm şi potenţialul de poluare luminoasă indusă de instalaţii sau sistemele de

supraveghere pe timp de noapte

Pentru a se evita un impact major icircn acest sens toate sursele de iluminare vor fi de tipul celor cu vapori de sodiu a căror

radiaţie este lipsită de componenta UV care astfel nu atrage speciile cu activitate nocturnă (insecte amfibieni etc) evitacircndu-

se astfel aglomerarea acestora icircn preajma surselor de lumină unde icircn urma unor activităţi directe sau indirecte ar putea fi

omoracircte

Iluminatul pe timp de noapte al uvrajelor va fi făcut doar cu respectarea regulamentelor privind semnalizarea unor astfel de

obiective şi cu condiţia utilizării unor surse de iluminat cu vapori de sodiu ce nu au radiaţie UV care să afecteze unele populaţii

de faună cu activitate nocturnă





73

434 Măsuri de diminuare a impactului Pentru etapa de construcţie şi exploatare a perimetrului se vor aplica măsuri de diminuare a impactului constacircnd din plantarea perimetrală a unui cordon arbustiv şi lemnos icircn măsură a contribui la mascarea parţială a zonelor generatoare de contrast dar şi pentru o icircncadrare icircn matricea de mediu unde astfel de structuri rămacircn extrem de valoroase a fi dezvoltate icircn cadrul etapei de operare





74

Cap V ANALIZA MĂRIMII IMPACTULUI

O cuantificare a mărimii impactului s-a realizat aplicacircnd metodologii și tehnici uzuale larg utilizate ce permit pe lacircngă analiza mărimii impactului și comparații icircntre proiecte sau icircn interiorul proiectului pentru faze ale proiectului sau repere temporale S-a utilizat astfel - METODA ILUSTRATIVĂ ROJANSCHI30 ce permite o ilustrare a dimensiunii impactului prin metoda analitică a unor figuri geometrice supra-impuse Impactul a fost analizat pentru fiecare factor de mediu (apă aer sol geologie și subsol biodiversitate peisaj mediul social și economic) fiind analizate și alternativele rezonabile De menționat faptul că față de această metodologie au fost realizate alternative și variante ale metodei ilustrative Rojanschi ce presupun o disociere a factorilor de mediu icircn 5 sau 6 categorii (față de varianta inițială cu 4 categorii) presupunacircnd o evaluare distinctă pentru factorii de mediu apă aer sol (subsol) biodiversitate (floră și faună) și mediul social Ținacircnd icircnsă cont de specificul proiectul dorința de corelare cu proiecte similare ce au parcurs anterior evaluarea de mediu ce a fost utilizat icircn permanență ca element de referință și termen martor am utilizat icircn evaluarea mărimii impactului varianta cu 4 termeni de referință apă aer sol-subsol-biodiversitate respectiv factorul social După probabilitatea de apariţiei a efectelor induse de categoriile de impact acestea pot fi probabile (predictibile aşteptate) atunci cacircnd apariţia acestora este de aşteptat icircn mod firesc respectiv improbabile Şi icircn acest caz pe baza unor modele matematice sau interpretări statistice comparative se poate aprecia nivelul probabilistic de apariţie al efectelor generate de impact După domeniul (teritoriul) geografic de exprimare impactul poate fi

- Punctual atunci cacircnd acesta se manifestă la nivelul unui perimetru restracircns de doar cacircţiva (zeci-sute) mp - Local atunci cacircnd manifestarea impactului se extinde la nivelul mai multor (zeci-sute) de ha - Regional atunci cacircnd manifestarea impactului se resimte la nivelul mai multor (zeci-sute) kmp - Transnaţional atunci cacircnd efectele impactului depăşesc graniţele unui Stat

După scara de timp la care categoriile de impact acţionează acestea sunt - temporare (au o durată de viaţă scurtă limitată net icircn timp) fiind de regulă asociate etapei de construcţie - permanente fiind icircn măsură a genera impact pe toată durata de viaţă a proiectului de regulă rămacircnacircnd asociate

etapei de funcţionare Tot din punct de vedere temporar icircn funcţie de durata impactului acestea pot fi pe termen scurt (de regulă zile luni) mediu (de regulă 2-5 ani) sau lung (peste 5 ani) O analiză detaliată dicotomizată pe fiecare criteriu de manifestare a impactului conduce la o matrice aplicabilă fiecărui factor de mediu icircn parte ce cuprinde un număr de 32 de atribute pentru fiecare din cele trei categorii principale de impact (directindirectcumulat) ce pot fi evaluate pentru fiecare din cei şapte factori de mediu (vezi tabelul nr14) Tabel 14 Analiză detaliată pe fiecare criteriu de manifestare a impactului

Impact pozitivneutrunegativ

Probabil

Punctual

Termen scurt Termen mediu Termen lung Permanent

Local


Regional


Transnaţional Termen scurt

30 Rojanschi V (1991) ldquoPosibilități de evaluare globală a impactului poluării asupra calității ecosistemelorrdquo Mediul Inconjurător abordări sistemice Vol II nr 1-2 (45-52)





75

Termen mediu Termen lung Permanent

Improbabil

Punctual


Local


Regional


Transnaţional


Estimarea indicilor legaţi de dimesiunea impactului s-a făcut aplicacircnd o scară cu 10 trepte de bonitate ce sunt corelate unor nivele de impact şi icircn baza cărora se alocă Indicii de calitate a mediului (Ic) conform unei propuneri ce rămacircne larg aplicată publicată de Rojanschi

Metoda ilustrativă Rojanschi Estimarea indicilor de calitate ai mediului s-a făcut ţinacircnd cont de bonitate a acestora prezentată icircn tabelul nr15

Tabel 15 Scara de bonitate a indicilor de calitate a mediului

Nota de

bonitate Valoarea Ic Efectele activităţii asupra mediului

1 2 3

10 Ic = 0 minus Mediu neafectat

9 Ic = 00 - 025 minus Mediu afectat icircn limite admise

minus Nivel 1

minus Influenţe pozitive mari


minus Nivel 2

minus Influenţe pozitive medii


minus Nivel 3

minus Influenţe pozitive mici

6 Ic = -10 minus Mediu afectat peste limitele admise

minus Nivel 1

minus Efectele sunt negative

5 Ic = -10 rarr -05 minus Mediu afectat peste limitele admise

minus Nivel 2



minus Nivel 3


3 Ic = -025 rarr -0025 minus Mediul este degradat





76

Nota de


minus Nivel 1

minus Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ic = -0025rarr-00025 minus Mediul este degradat

minus Nivel 2

minus Efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic = sub -00025 minus Mediul este degradat

minus Nivel 3

minus Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

Indicele de calitate pentru APĂ (Ic APĂ) Icircn prezent referindu-ne la perimetrul vizat de proiect sursele de apă nu sunt afectate din punct de vedere al potabilităţii sau

influenţate de deversări de noxe sau alţi poluanţi

Investiţia nu presupune preluarea din mediu a unor debite de apă sau a unor volume semnificative iar pe perioada de

construcţie funcţionare şi dezafectare nu va fi afectată calitatea apei

Sunt prevăzute măsuri de dimininuare a impactului conforme fiecărei etape de impementare a proiectului şi măsuri de

reconstrucţie a arealelor afectate

Icircn aceste condiţii alocăm Ic APĂ = 0 -025

Indicele de calitate pentru AER (Ic AER) Factorul de mediu aer nu va fi afectat decacirct foarte limitat icircn perioada de execuţie

Alocăm Ic aer = 0 -025

Indicele de calitate pentru SOL VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ (Ic SVF) Activităţile desfăşurate la faza de execuţie a obiectivului de investiţii vor afecta factorii de mediu sol subsol vegetaţie şi faună

icircnsă la finalizarea lucrărilor terenul va fi redat icircn circuit naturaleconomic pri restaurare ecologică

Nu a putut fi evidenţiat un impact semnificativ individualizat asupra unor speciihabitate sau icircn ansamblu asupra biodiversităţii

Cu toate acestea ablarea unei suprafețe de 2 ha prin decopertare și ocuparea pentru o perioadă de timp a perimetrului

reprezintăun impact de semnificație mai icircnaltă

Icircn aceste condiţii estimăm că realizarea obiectivului va conduce la o afectare icircn limite admisibile asupra factorilor de mediu SOL

SUBSOL VEGETAŢIE şi FAUNĂ ceea ce icircnseamnă Ic SVF = 050 - 10

Indicele de calitate AŞEZĂRI UMANE (IC AŞ UM) Realizarea investiţiei va creşte oferta locală de locuri de muncă icircnsă icircn mod limitat

Icircn consecinţă valoarea indicelui de calitate Ic AŞ UM se apreciază ca fiind egală cu -1 -- -05

bull Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de calitate calculat pentru fiecare factor de mediu se face utilizacircnd Scara de

bonitate a indicelui de calitate atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat

Tabel 16 Tabelul de bonitare pentru investiţia propusă

FACTOR DE MEDIU Ic Nb

APĂ 0-025 9

AER 0-025 9

SOL VEGETAŢIE FAUNĂ 050 - 10 7





77


AŞEZĂRI UMANE 0-025 10

Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii

Factorii de mediu SOL VEGETAŢIE şi FAUNĂ vor fi afectate icircn limite admise nivel 1

Factorul de mediu apă va fi afectat icircn limite admise nivel 1

Factorul de mediu aer va fi afectat icircn limite admise nivel 1

Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE apreciem că va fi influenţat la un nivel neutru

Calculul indicelui de poluare globală

Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor utilizacircnd Metoda ilustrativă V Rojanschi cu ajutorul notelor de bonitate pentru

indicii de calitate atribuiţi factorilor de mediu se construieşte o diagramă Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură

geometrică regulată icircnscrisă icircntr-un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate

Metoda de evaluare a impactului global are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare a mediului pe baza indicelui de

poluarea globală IPG Acest indice rezultă din raportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului

Metoda grafică propusă de V Rojanschii constă icircn determinarea indicelui de poluare globală prin raportul dintre suprafaţa ce

reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea reală adică

IPG = Si Sr

unde

Si = suprafaţa stării ideale a mediului

Sr = suprafaţa stării reale a mediului

Pentru IPG = 1 - nu există poluare

Pentru IPG gt 1 - există modificări de calitate a mediului

Pe baza valorii IPG s-a stabilit o scară privind calitatea mediului (vezi tabelul nr17)

Tabel 17 Scara privind calitatea mediului

Valoarea IPG

IPG = Si Sr Efectele activităţii asupra mediului icircnconjurător

IPG = 1 minus Mediul este natural neafectat de activitatea umană

IPG = 1 ndash 2 minus Mediul este afectat de activitatea umană icircn limite admisibile

IPG = 2 ndash 3 minus Mediul este afectat de activitatea umană provocacircnd stare de disconfort

formelor de viaţă

IPG = 3 ndash 4 minus Mediul este afectat provocacircnd tulburări formelor de viaţă

IPG = 4 ndash 6 minus Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculos formelor de

viaţă

IPG gt 6 minus Mediul este degradat impropriu formelor de viaţă

Pentru obiectivul studiat relaţia grafică icircntre notele de bonitate calculate pentru factorii de mediu este o figură geometrică

neregulată a cărei suprafaţă este Sr = 153

Rezultă că IPG pe care icircl va determina investiţia va fi

IPG = Si Sr = 200 153

IPG = 13

Indicele de poluare globală IPG are valoarea 13 ceea ce arată că investiţia de realizare se va icircncadra icircn limitele

admisibile de afectare a mediului





78

Aer

Sol

Vegetatie

Fauna

Asezari

Umane

Apa

10

10

10

10

8

8

8

8

6

6

6

6

4

4

4

4

2

2

2

2

Figura 18 DIAGRAMA ROJANSCHII cu referire la proiectul de realizare a instalației de teleschi Valea Soarelui de la nivelul

Domeniului Schiabil Sinaia

Dată fiind absenţa din zona de implementare a proiectului a unor populaţii semnificative ale speciilor criteriu ce au stat la baza

desemnării sitului respectiv ritmul de lucru şi persistenţa impactului din etapa de operare nu poate fi apreciată prezenţa unei

perturbări semnificative de durată ce urmează a fi resimţite de elementele criteriu din cadrul sitului

Figura 19 Matricea de abordare a planurilor şi proiectelor ce afectează siturile Natura 2000





79

Au fost urmăriţi paşii conformi după cum urmează

1 Planul sau proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservarea naturii Răspuns nu

2 Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului Răspuns nu Motivaţie lucrările se vor

afecta un procent redus mult sub 1 din suprafaţa totală a acestora

Icircn condiţiile absenţei unui impact direct respectiv indirect asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului

rezultă un nivel neutru al impactului cumulat indiferent de numărul şi intensitatea celorlalte categorii de impact manifeste la

nivelul sitului

Icircn condiţiile absenţei unui impact direct respectiv indirect asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului rezultă un nivel neutru al impactului cumulat indiferent de numărul şi intensitatea celorlalte categorii de impact manifeste la nivelul sitului De asemenea icircn conformitate cu algoritmul asociat procesului de evaluare adecvată (OM 192010) proiectul propus nu are legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar cu toate acestea nu a putut fi pus icircn evidenţă un impact potenţial asupra sitului respectiv asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului autoritatea de mediu fiind astfel icircn măsură a emite actul de reglementare





80

Figura 20 Schema procedurii adecvate





81

Repere bibliografice

1 (1987) Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate - STAS 12574-87 RSR Comitetul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie Inst Rom de Standardizare 2 (1993) ldquoLarousse de la Naturerdquo Vol I La Planete de la Vie Vol II La Flore et la Fauna Ed Larousse Paris 3 (1995) Europersquos Environment ndash The Dobris Assessment European Environment Agency Ed David Stanners amp Philippe Bourdeau Copenhagga 1995 4 (2004-2006) The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania MMGA Ameco EVD project PPA03RM75 5 bdquoFormularele standard de desemnare a siturilor natura 2000rdquo wwwn200biodiversityro 6 Bălan M (2007) bdquoEnergii regenerabilerdquo UT Press Cluj-Napoca 7 Bănăduc D (2006) Important Areas for Fish in Romania - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania Final Report Bureau

Waardenburg bv amp Ecotur Sibiu 8 Biebighauser T R (2002) ldquoA Guide to Creating Vernal Pondsrdquo USDA Forest Service Ducks Unlimited Inc amp I Walton League of America S Morehead KY

40351 USA 9 Botnariuc N Tatole V (2005) Cartea Roşie a Vertebratelor din Romacircnia Acad Rom Muz Naţ Ist Nat Gr Antipa Bucureşti 10 Cheremisinoff N P Bendavid-Val A (2001) ldquoGreen Profitsrdquo The Manager`s Handbook for ISO 14001 and Pollution Prevetion Butterworth-HeinemannWoburn

MA 11 Chiriac V Ghedermin V Ionescu-Sisesti Vl Negulescu CAL (1977) ldquoEpurarea apelor uzate si valorificarea rezidurilor din industria alimentara si

zootehnicardquo Ed Ceres Bucuresti 12 Ciplea L I Ciplea Al (1978) ldquoPoluarea mediului ambiantrdquo Ed Tehnica Bucuresti 13 Coste I (1982) ldquoOmul biosfera si resursele naturalerdquo Ed Facla Timisoara 14 Davis L S Johnson K N Bettinger P S Howard Th E (2001) ldquoForest Managementrdquo IVth Ed Mc Graw Hill Eds 15 Delbaere B (2002) ldquoBiodiversity Indicators and Monitoring Moving Towards Implementationrdquo ECNC Tilburg Netherlands 16 Gherasimov I P şi Colab (1960) ldquoMonografia geografică a Romacircniei ndash vol I Geografia Fizicărdquo Ed Acad RPR Bucureşti 17 Gilbert G Gibbons D W Evans J (1995) ldquoBird Monitoring Methodsrdquo RSPB 18 Grigorescu A (2000) ldquoManagementul proiectelor de mediurdquo Ed Dacia Europa Nova Lugoj 19 Grigorescu A (2000) ldquoManagementul proiectelor de mediurdquo Ed Dacia Europa Nova Lugoj 20 Gruin M (1996-1997) ldquoEvaluarea impactului asupra mediuluirdquo Curs de specializare postuniversitara Eco-management industrial Univ Tehnica din Cluj ndashNapoca 21 Gruin M (1996-1997) ldquoEvaluarea impactului asupra mediuluirdquo Curs de specializare postuniversitara Eco-management industrial Univ Tehnica din Cluj ndashNapoca 22 Iancu I Iancu V (1984) ldquoPadurea si apardquo Ed Stiintifica si enciclopedica Bucuresti 23 Ichim R (1994) ldquoBazele ecologice ale gospodaririi vanatului in padurile din zona montanărdquo Ed Ceres Bucuresti 24 Ionel A Manoliu Al Zanoschi V (1986) ldquoCunoaşterea si ocrotirea plantelor rarerdquo Ed Ceres Bucuresti 25 Ionescu Al Barabas N Lungu V (1992) ldquoEcologie si protecţia mediuluirdquo Imprimeria ldquoCeresirdquo Bucuresti 26 Ionescu M Cusa V (1988) ldquoIndrumar metodologic de toxicologie acvaticardquo Consiliul national al apelor Institutul de cercetari si proiectari pentru gospodarirea

apelor 27 Kudrna O (1986) bdquoAspects of the Conservation of Butterflies in Europerdquo ndash In Butterflies of Europe 8 Kudrna O (ed) Aula-Verlag Wiesbaden pp 323 28 Marinescu D (2003) ldquoTratat de dreptul mediuluirdquo Ed All Beck Bucuresti 29 Mihuţ S Dincă V E (2006) Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania Final Report Bureau

Waardenburg bv amp CFMCB 30 Mohan Gh Ardelean A (1993) ldquoEcologie si protectia mediuluirdquo Manual preparator Ed ldquoScaiulrdquo Bucuresti 31 Platon V (1997) ldquoProtecţia mediului si dezvoltarea economicardquo Institutii si mecanisme in perioada de tranzitie Ed Didactica si pedagogica Bucuresti 32 Pop T (1996-1997) ldquoMonitorizarea mediului si controlul poluariirdquo Curs de specializare postuniversitara Eco-management industrial Univ Tehnica din Cluj ndash

Napoca 33 Popse C Vrabete M (1996-1997) ldquoLegislatie si etici de mediurdquo Curs de specializare postuniversitara Eco-management industrial Univ Tehnica din Cluj ndashNapoca 34 Preda V Soran V Nemes M (1978) ldquoEcosistemele artificiale si insemnătatea lor pentru omenirerdquo Lucrarile simpozionului din 14 ianuarie 1977 Academia

Republicii Socialiste Romania Filiala Cluj-Napoca Subcomisia Om si Natura 35 Rosetti-Balanescu C (1961) ldquoUrmele animalelor salbaticerdquo Ed Stiintifica 36 Rosu Al Ungureanu I (1977) ldquoGeografia mediului icircnconjuratorrdquo Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 37 Rosu Al Ungureanu I (1977) ldquoGeografia mediului icircnconjuratorrdquo Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 38 Rusu T (1996-1997) ldquoTehnologii nepoluanterdquo Curs de specializare postuniversitara Eco-management industrial Univ Tehnica din Cluj ndashNapoca 39 Sacircrbu A amp Colab (2006) Important Areas for Plants - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania Final Report Bureau

Waardenburg bv amp Ecotur Sibiu Stugren B (1994) ldquoEcologie teoreticardquo Ed ldquoSarmisrdquo Cluj-Napoca 40 Seppelt R (2003) ldquoComputer-Based Environmental Managementrdquo Wiley-VCH Eds USA 41 Tumanov S (1989) ldquoCalitatea aeruluirdquo Ed Tehnica Bucuresti Acte normative

Legea pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei muncii nr 901996 publicată icircn M Of nr 52224 oct 2000 Hotăracircrea de Guvern 8562002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzacircnmd deşeurile inclusiv deşeurile periculoase publicată icircn

M Of nr 6595 sep 2002 Hotăracircrea de Guvern nr 21512004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zonepublicată icircn M Of nr 3812 ian 2005 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile publicată icircn M Of nr 667 feb 2001 şi republicată icircn M

Of nr 1047 feb 2002 Ordinul nr 3881996 privind aprobarea Normelor metodologice icircn aplicarea prevederilor Legii protecţiei muncii nr 901996 Ministerul Muncii şi Protecţiei

Sociale publicat icircn M Of nr 24915 oct 1996 Ordinul 1841997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu Ministerul Apelor Pădurilor şi Protecţiei Mediului M Of nr 303 bis6 noi

1997 Ordinul nr 7561997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului Ministerul Apelor Pădurilor şi Protecţiei Mediului M Of nr 303 bis6

noi 1997 Directiva Consiliului 9243EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice Directiva Consiliului 79409EEC privind conservarea păsărilor sălbatice





82

OUG nr1952005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare Legea nr 51991 pentru ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanta internationala icircn special ca habitat al păsărilor acvatice icircncheiată la

Ramsar la 2 februarie 1971 M Of Nr 1826011991 Legea nr581994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică adoptată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1994 - M Of nr 19902081999 Decretul 1871990 de acceptare a Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei

Naţiunilor Unite pentru Educaţie Ştiinţă şi Cultură la 16 noiembrie 1972-MOf nr 4631031990 Legea nr 131993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa Berna la 19071979 - MOf nr

6225031993 Legea nr131998 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 - MOf nr

2426011998 Legea nr 892000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african ndash eurasiatice - M Of nr 23630052000 Legea nr 902000 pentru aderarea Romacircniei la Acordul privind conservarea liliecilor icircn Europa - MOf nr 22823052000 Legea nr912000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului - MOf

nr23930 mai 2000 Hotăracircrea Guvernului nr 2302003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi icircnfiinţarea administraţiilor acestora -

MOf nr 19026032003 Legea nr 4512002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului Florenţa 20102002-M Of nr53623072002 Ordinul nr5522003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale din punct de vedere al necesităţii de conservare a

diversităţii biologice - MOf nr64811092003 Legea nr 1031996 republicată icircn 2002 privind fondul cinegetic şi a protecţiei vacircnatului- MOf nr32817052002 Ordinul nr 2462004 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate (modificat prin OM 6042005) Ordinul nr3742004 pentru aprobarea Planului de acţiune privind conservarea cetaceelor din apele romacircneşti ale Mării Negre - Monitorul Oficial nr 849 din 16

septembrie 2004 HG nr 2151 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone MOf 38 din 12012005 Ordinul 4942005 privind aprobarea procedurilor de icircncredinţare a administrării şi de atribuire icircn custodie a ariilor naturale protejate - M Of nr 487 din

9062005 care abroga Ordinul nr 8502003 Ordinul 6042005 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate ndash M Of nr 655 din 22072005 Legea muntelui nr 34714 iulie 2004 - M Of nr 670 din 26 iulie 2004 HG 15812005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone ndash MOf nr 24 din 11012006 Hotăracircrea de Guvern 12842007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 icircn

Romacircnia Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 19642007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 icircn Romacircnia





83

NOTE

La realizarea prezentei documentaţii s-a utilizat structura documentațiilor unor proiecte similare

Astfel orice referiri accidentale asupra unor elemente desprinse din studiile mai sus amintite se datorează exclusiv unor erori de tehnoredactare datorate preluării unor date

structuri generale desprinse din normativele de conţinut etc şi astfel trebuie tratate ca atare (erori de tehnoredactare)

Responsabilitatea faţă de mediu

SC USI SRL rămacircne o firmă responsabilă atentă şi sensibilă la aspectele de conservare a mediului aplicacircnd principiile dezvoltării

durabile De aceea la tehnoredactarea prezentei documentaţii s-a utilizat fontul Arial Narrow cu dimensiune de 12 la un singur racircnd ce

conduce la o economie de hacircrtie de mai bine de 60 faţă de cazul utilizării fontului Arial cu dimensiune de 12 la un racircnd

SC USI SRL este certificată prin Sistemul de Management al Calităţii prin ISO9001 şi ISO14001

Documentaţia a fost tipărită pe hacircrtie reciclată care deşi e mai scumpă decacirct hacircrtia obişnuită a fost obţinută icircn baza unor tehnologii

prietenoase mediului fără a face apel la resurse naturale (celuloză)

Licenţe utilizate

Windows amp Microsoft Office

Corel Draw

Drepturi intelectuale

Beneficiarul se obligă să recunoască SC USI SRL dreptul de proprietate intelectuală asupra prezentei documentaţii

In acest sens datele nu vor putea fi utilizate nici măcar icircntr-o formă parţială icircn alte scopuri decacirct cele pentru care acesta a fost icircntocmit şi anume parcurgerea etapelor

administrative pentru autorizareaavizarea activităţilor şi conformarea pe linie de mediu icircn condiţiile legii In caz contrar consultantul icircşi rezervă dreptul de a face apel la

mijloacele legale icircn vigoare pentru despăgubirea unor eventuale daune produse ce derivă şi din clauza de confidenţialitate stabilită contractual cu firma beneficiară Materialul

va putea icircnsă fi utilizat icircn condiţiile Legii privind liberul acces la informaţia de mediu

Prezentul Studiu a fost realizat pe baza unor date publicate a unor prelucrări originale şi a unor observaţii din teren asupra cărora consultantul SC USI SRL icircşi asumă

responsabilitatea

[Type here]

2

SC

Unitatea

de

Suport

pentru

Integrare

SRL

str Baladei nr 35

Cluj-Napoca

J1210142001

RO 14054736

Telfax 0264 410071

officestudiidemediuro

wwwstudiidemediuro

Societatea Comercială rdquoUnitatea de Suport pentru Integrarerdquo (USI) este o firmă cu capital integral privat organizată sub forma unei Societăţi cu responsabilităţi limitate icircnregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj cu nr de ordine icircnscris icircn Registrul Comerţului J12101412072001 şi avacircnd Codul unic de icircnregistrare RO 14054736 Obiectul principal de activitate al USI constă icircn Activităţi de consultare pentru afaceri şi management avacircnd icircnsă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări icircn ştiinţe fizice şi naturale Icircn activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi icircn domeniul cu o icircnaltă pregătire profesională icircn ştiinţe naturale şi o vastă experienţă icircn activităţi de proiectarea promovarea şi managementul unor proiecte specifice USI a fost atestată de către Autoritatea Centrală de Mediu pentru elaborarea Studiilor de imact şi a Bilanţurilor de mediu iar icircncepacircnd cu anul 2010 USI a fost icircnscrisă icircn Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului la poziţia 188 fiindu-i conferită expertiza pentru elaborarea Raporturilor de mediu Raporturilor privind impactul asupra mediului Bilanţurilor de mediu Raporturilor de amplasament şi a Evaluărilor adecvate USI este certificată prin Sistemul de Management al Calităţii prin ISO9001 şi ISO14001

Proiect

Construire instalație de transport pe cablu

tip teleschi Valea Soarelui

Titular

UAT Sinaia


Telfax 0244 311788 0244 314509


Primar

Vlad OPREA


Cristina HARAPU

[Type here]

3




Amprenta ecologică











[Type here]

4

Cuprins

Introducere 6


































41 Populația 57


[Type here]

5










43 Peisajul 69












6

Introducere






Apelor


bull Manualul EIA3























7















8






9






10



Fişa titularului

UAT Sinaia


Telfax 0244 311788 0244 314509


Primar

Vlad OPREA


Cristina HARAPU







11









12





13





Prahova




documentație








14










































15







16






17












18





















19
















Criteriul Măsura









20

Criteriul Măsura





















sezonului rece





21









Valea Dorului







































22

























23









minimizate

















24




Crt Denumire Cod




4 Pășuni N14 038













25








urmează
































26





CORINE


CORINE

Analiza CLC

Situație habitate


28815 2753204 2618895







27














28
















puţin probabile













29


etc
























30





Materii


Grad de

periculozitate



lucrări

Periculos


produse petroliere

Distribuitori

specializaţi



Ingrăşaminte

amendamente

chimice

Distribuitori

specializaţi




Periculos

Elemente și

module

prefabricate

metalice

Distribuitori

specializaţi


Nepericulos


specializaţi


finale Nepericulos






31














suport





32























33




































construcţii


construcţii







contaminate



corespunzătoare





34





















35








































Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Deşeuri

menajere 1 S 20 01 08 - - - 1 -





36

Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Ape uzate

(menajere şi

fecaloide)

08 kgomzi L 17 05 04 - - - 08

kgomzi -

Anvelope

uzate 6 S - - - - 6buc -

Resturi

metalice 06 S - - - 06 - -


Sol de

excavație 6 S 01 01 02 - - - 300mc -








37












38















39












40













41


















42







Echivalent Efecte











Transformator 61 40












43




















Diesel

Nr utilaje

Consum orar

l utilaj


utilaj

Consumuri totale

Loră L zi



Autocamion 8x4 1 10 6 10 60 300








44



consum total




Total 40 65







45















17 POS-MediuICPA





46












47











48


















49

























50


























51










52









53















54










55




covorului vegetal





56







57


41 Populația





42 Biodiversitatea






58







alpinesubalpine




bătracircne

Specie asociată

pădurilor de fag


amestec acolo unde

apar exemplare



de lemn mort

(inclusiv uscat pe

picior)








foioase Semnalată

din zona Dobrești












59


Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)




foioase Semnalată

din zona Sinaia-

Comarnic

Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)












Stacircnii Regale










asumate








teleschi)









cu vegetație

luxuriantă





Colias myrmidone



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații














60




Euphydryas aurinia



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații








al speciei



Nymphalis vaualbum


probabilă

Este o specie cu


icircn Romacircnia

migratoare ce

ajunge rar să

colonizeze (a II-a

generație) zone de

luncă și arborete


(planta gazdă) Nu

poate ierna icircn


ale țării noastre










cu exces de

umiditate ierburi




mort







special pajiștilor

dominate de

graminee mai

uscate cu specii

termofile bine



montan inferior









montane










asumate





61









teleschi)






Cordulegaster heros


zonelor umede

semnalată din zona

Lespezi







bolovani de mari









Barbus meridionalis


afectate de poluare


ne-evaluată

(specia lipsește

din

documentația de

Plan de

management)






Bombina variegata




temporare rigole

toleracircnd bine

impactul antropic


din zona Lespezi





semnificative



Triturus montandoni




zone umede formate


subalpin Semnalată

de la Lespezi

Captare Rătei

Deleanu Simon

Vicircrdaleș



semnificative














62



zona subalpină și

alpină











acestei specii


un fel de impact













etc)




specii sălbatice





acestei specii


un fel de impact










afinișe










acestei specii


un fel de impact



proximitatea PNB




hrăniere





alt de 1160m)

Peștera lui Bogdan

Peștera Tunelului

Tunelul Apelor

Peștera Ialomiței

Peștera Mică







63


Peștera Urșilor

Peștera Rătei
















ale acestora









64















































65



















































66



















































67


Cod R Prezenta SCI

Procente () SCI




6230

3608

1000-2000 moderată

3609 1000-2000 moderată

Total 2000-4000


Specia R1 R2 R3

AD









Festuca ovina + 1 +




Festuca rubra + + +





Veratum album + + +

Urtica dioica + - +



Viola canina + + +



Carex nigra + + +





68









69























43 Peisajul





70









71






Evaluarea CALITATII


Evaluari EXPERT

Preferinta PUBLICA





72




perimetrale)






omoracircte








73






74







Probabil

Punctual


Local


Regional








75


Improbabil

Punctual


Local


Regional


Transnaţional





Nota de


1 2 3



minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3



minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3







76

Nota de


minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3
























APĂ 0-025 9

AER 0-025 9






77
















IPG = Si Sr

unde







Valoarea IPG





formelor de viaţă



viaţă





IPG = Si Sr = 200 153

IPG = 13







78

Aer

Sol

Vegetatie

Fauna

Asezari

Umane

Apa

10

10

10

10

8

8

8

8

6

6

6

6

4

4

4

4

2

2

2

2











79







nivelul sitului






80






81






















82

















83

NOTE











Licenţe utilizate


Corel Draw








responsabilitatea

[Type here]

3




Amprenta ecologică











[Type here]

4

Cuprins

Introducere 6


































41 Populația 57


[Type here]

5










43 Peisajul 69












6

Introducere






Apelor


bull Manualul EIA3























7















8






9






10



Fişa titularului

UAT Sinaia


Telfax 0244 311788 0244 314509


Primar

Vlad OPREA


Cristina HARAPU







11









12





13





Prahova




documentație








14










































15







16






17












18





















19
















Criteriul Măsura









20

Criteriul Măsura





















sezonului rece





21









Valea Dorului







































22

























23









minimizate

















24




Crt Denumire Cod




4 Pășuni N14 038













25








urmează
































26





CORINE


CORINE

Analiza CLC

Situație habitate


28815 2753204 2618895







27














28
















puţin probabile













29


etc
























30





Materii


Grad de

periculozitate



lucrări

Periculos


produse petroliere

Distribuitori

specializaţi



Ingrăşaminte

amendamente

chimice

Distribuitori

specializaţi




Periculos

Elemente și

module

prefabricate

metalice

Distribuitori

specializaţi


Nepericulos


specializaţi


finale Nepericulos






31














suport





32























33




































construcţii


construcţii







contaminate



corespunzătoare





34





















35








































Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Deşeuri

menajere 1 S 20 01 08 - - - 1 -





36

Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Ape uzate

(menajere şi

fecaloide)

08 kgomzi L 17 05 04 - - - 08

kgomzi -

Anvelope

uzate 6 S - - - - 6buc -

Resturi

metalice 06 S - - - 06 - -


Sol de

excavație 6 S 01 01 02 - - - 300mc -








37












38















39












40













41


















42







Echivalent Efecte











Transformator 61 40












43




















Diesel

Nr utilaje

Consum orar

l utilaj


utilaj

Consumuri totale

Loră L zi



Autocamion 8x4 1 10 6 10 60 300








44



consum total




Total 40 65







45















17 POS-MediuICPA





46












47











48


















49

























50


























51










52









53















54










55




covorului vegetal





56







57


41 Populația





42 Biodiversitatea






58







alpinesubalpine




bătracircne

Specie asociată

pădurilor de fag


amestec acolo unde

apar exemplare



de lemn mort

(inclusiv uscat pe

picior)








foioase Semnalată

din zona Dobrești












59


Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)




foioase Semnalată

din zona Sinaia-

Comarnic

Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)












Stacircnii Regale










asumate








teleschi)









cu vegetație

luxuriantă





Colias myrmidone



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații














60




Euphydryas aurinia



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații








al speciei



Nymphalis vaualbum


probabilă

Este o specie cu


icircn Romacircnia

migratoare ce

ajunge rar să

colonizeze (a II-a

generație) zone de

luncă și arborete


(planta gazdă) Nu

poate ierna icircn


ale țării noastre










cu exces de

umiditate ierburi




mort







special pajiștilor

dominate de

graminee mai

uscate cu specii

termofile bine



montan inferior









montane










asumate





61









teleschi)






Cordulegaster heros


zonelor umede

semnalată din zona

Lespezi







bolovani de mari









Barbus meridionalis


afectate de poluare


ne-evaluată

(specia lipsește

din

documentația de

Plan de

management)






Bombina variegata




temporare rigole

toleracircnd bine

impactul antropic


din zona Lespezi





semnificative



Triturus montandoni




zone umede formate


subalpin Semnalată

de la Lespezi

Captare Rătei

Deleanu Simon

Vicircrdaleș



semnificative














62



zona subalpină și

alpină











acestei specii


un fel de impact













etc)




specii sălbatice





acestei specii


un fel de impact










afinișe










acestei specii


un fel de impact



proximitatea PNB




hrăniere





alt de 1160m)

Peștera lui Bogdan

Peștera Tunelului

Tunelul Apelor

Peștera Ialomiței

Peștera Mică







63


Peștera Urșilor

Peștera Rătei
















ale acestora









64















































65



















































66



















































67


Cod R Prezenta SCI

Procente () SCI




6230

3608

1000-2000 moderată

3609 1000-2000 moderată

Total 2000-4000


Specia R1 R2 R3

AD









Festuca ovina + 1 +




Festuca rubra + + +





Veratum album + + +

Urtica dioica + - +



Viola canina + + +



Carex nigra + + +





68









69























43 Peisajul





70









71






Evaluarea CALITATII


Evaluari EXPERT

Preferinta PUBLICA





72




perimetrale)






omoracircte








73






74







Probabil

Punctual


Local


Regional








75


Improbabil

Punctual


Local


Regional


Transnaţional





Nota de


1 2 3



minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3



minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3







76

Nota de


minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3
























APĂ 0-025 9

AER 0-025 9






77
















IPG = Si Sr

unde







Valoarea IPG





formelor de viaţă



viaţă





IPG = Si Sr = 200 153

IPG = 13







78

Aer

Sol

Vegetatie

Fauna

Asezari

Umane

Apa

10

10

10

10

8

8

8

8

6

6

6

6

4

4

4

4

2

2

2

2











79







nivelul sitului






80






81






















82

















83

NOTE











Licenţe utilizate


Corel Draw








responsabilitatea

[Type here]

4

Cuprins

Introducere 6


































41 Populația 57


[Type here]

5










43 Peisajul 69












6

Introducere






Apelor


bull Manualul EIA3























7















8






9






10



Fişa titularului

UAT Sinaia


Telfax 0244 311788 0244 314509


Primar

Vlad OPREA


Cristina HARAPU







11









12





13





Prahova




documentație








14










































15







16






17












18





















19
















Criteriul Măsura









20

Criteriul Măsura





















sezonului rece





21









Valea Dorului







































22

























23









minimizate

















24




Crt Denumire Cod




4 Pășuni N14 038













25








urmează
































26





CORINE


CORINE

Analiza CLC

Situație habitate


28815 2753204 2618895







27














28
















puţin probabile













29


etc
























30





Materii


Grad de

periculozitate



lucrări

Periculos


produse petroliere

Distribuitori

specializaţi



Ingrăşaminte

amendamente

chimice

Distribuitori

specializaţi




Periculos

Elemente și

module

prefabricate

metalice

Distribuitori

specializaţi


Nepericulos


specializaţi


finale Nepericulos






31














suport





32























33




































construcţii


construcţii







contaminate



corespunzătoare





34





















35








































Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Deşeuri

menajere 1 S 20 01 08 - - - 1 -





36

Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Ape uzate

(menajere şi

fecaloide)

08 kgomzi L 17 05 04 - - - 08

kgomzi -

Anvelope

uzate 6 S - - - - 6buc -

Resturi

metalice 06 S - - - 06 - -


Sol de

excavație 6 S 01 01 02 - - - 300mc -








37












38















39












40













41


















42







Echivalent Efecte











Transformator 61 40












43




















Diesel

Nr utilaje

Consum orar

l utilaj


utilaj

Consumuri totale

Loră L zi



Autocamion 8x4 1 10 6 10 60 300








44



consum total




Total 40 65







45















17 POS-MediuICPA





46












47











48


















49

























50


























51










52









53















54










55




covorului vegetal





56







57


41 Populația





42 Biodiversitatea






58







alpinesubalpine




bătracircne

Specie asociată

pădurilor de fag


amestec acolo unde

apar exemplare



de lemn mort

(inclusiv uscat pe

picior)








foioase Semnalată

din zona Dobrești












59


Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)




foioase Semnalată

din zona Sinaia-

Comarnic

Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)












Stacircnii Regale










asumate








teleschi)









cu vegetație

luxuriantă





Colias myrmidone



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații














60




Euphydryas aurinia



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații








al speciei



Nymphalis vaualbum


probabilă

Este o specie cu


icircn Romacircnia

migratoare ce

ajunge rar să

colonizeze (a II-a

generație) zone de

luncă și arborete


(planta gazdă) Nu

poate ierna icircn


ale țării noastre










cu exces de

umiditate ierburi




mort







special pajiștilor

dominate de

graminee mai

uscate cu specii

termofile bine



montan inferior









montane










asumate





61









teleschi)






Cordulegaster heros


zonelor umede

semnalată din zona

Lespezi







bolovani de mari









Barbus meridionalis


afectate de poluare


ne-evaluată

(specia lipsește

din

documentația de

Plan de

management)






Bombina variegata




temporare rigole

toleracircnd bine

impactul antropic


din zona Lespezi





semnificative



Triturus montandoni




zone umede formate


subalpin Semnalată

de la Lespezi

Captare Rătei

Deleanu Simon

Vicircrdaleș



semnificative














62



zona subalpină și

alpină











acestei specii


un fel de impact













etc)




specii sălbatice





acestei specii


un fel de impact










afinișe










acestei specii


un fel de impact



proximitatea PNB




hrăniere





alt de 1160m)

Peștera lui Bogdan

Peștera Tunelului

Tunelul Apelor

Peștera Ialomiței

Peștera Mică







63


Peștera Urșilor

Peștera Rătei
















ale acestora









64















































65



















































66



















































67


Cod R Prezenta SCI

Procente () SCI




6230

3608

1000-2000 moderată

3609 1000-2000 moderată

Total 2000-4000


Specia R1 R2 R3

AD









Festuca ovina + 1 +




Festuca rubra + + +





Veratum album + + +

Urtica dioica + - +



Viola canina + + +



Carex nigra + + +





68









69























43 Peisajul





70









71






Evaluarea CALITATII


Evaluari EXPERT

Preferinta PUBLICA





72




perimetrale)






omoracircte








73






74







Probabil

Punctual


Local


Regional








75


Improbabil

Punctual


Local


Regional


Transnaţional





Nota de


1 2 3



minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3



minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3







76

Nota de


minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3
























APĂ 0-025 9

AER 0-025 9






77
















IPG = Si Sr

unde







Valoarea IPG





formelor de viaţă



viaţă





IPG = Si Sr = 200 153

IPG = 13







78

Aer

Sol

Vegetatie

Fauna

Asezari

Umane

Apa

10

10

10

10

8

8

8

8

6

6

6

6

4

4

4

4

2

2

2

2











79







nivelul sitului






80






81






















82

















83

NOTE











Licenţe utilizate


Corel Draw








responsabilitatea

[Type here]

5










43 Peisajul 69












6

Introducere






Apelor


bull Manualul EIA3























7















8






9






10



Fişa titularului

UAT Sinaia


Telfax 0244 311788 0244 314509


Primar

Vlad OPREA


Cristina HARAPU







11









12





13





Prahova




documentație








14










































15







16






17












18





















19
















Criteriul Măsura









20

Criteriul Măsura





















sezonului rece





21









Valea Dorului







































22

























23









minimizate

















24




Crt Denumire Cod




4 Pășuni N14 038













25








urmează
































26





CORINE


CORINE

Analiza CLC

Situație habitate


28815 2753204 2618895







27














28
















puţin probabile













29


etc
























30





Materii


Grad de

periculozitate



lucrări

Periculos


produse petroliere

Distribuitori

specializaţi



Ingrăşaminte

amendamente

chimice

Distribuitori

specializaţi




Periculos

Elemente și

module

prefabricate

metalice

Distribuitori

specializaţi


Nepericulos


specializaţi


finale Nepericulos






31














suport





32























33




































construcţii


construcţii







contaminate



corespunzătoare





34





















35








































Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Deşeuri

menajere 1 S 20 01 08 - - - 1 -





36

Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Ape uzate

(menajere şi

fecaloide)

08 kgomzi L 17 05 04 - - - 08

kgomzi -

Anvelope

uzate 6 S - - - - 6buc -

Resturi

metalice 06 S - - - 06 - -


Sol de

excavație 6 S 01 01 02 - - - 300mc -








37












38















39












40













41


















42







Echivalent Efecte











Transformator 61 40












43




















Diesel

Nr utilaje

Consum orar

l utilaj


utilaj

Consumuri totale

Loră L zi



Autocamion 8x4 1 10 6 10 60 300








44



consum total




Total 40 65







45















17 POS-MediuICPA





46












47











48


















49

























50


























51










52









53















54










55




covorului vegetal





56







57


41 Populația





42 Biodiversitatea






58







alpinesubalpine




bătracircne

Specie asociată

pădurilor de fag


amestec acolo unde

apar exemplare



de lemn mort

(inclusiv uscat pe

picior)








foioase Semnalată

din zona Dobrești












59


Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)




foioase Semnalată

din zona Sinaia-

Comarnic

Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)












Stacircnii Regale










asumate








teleschi)









cu vegetație

luxuriantă





Colias myrmidone



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații














60




Euphydryas aurinia



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații








al speciei



Nymphalis vaualbum


probabilă

Este o specie cu


icircn Romacircnia

migratoare ce

ajunge rar să

colonizeze (a II-a

generație) zone de

luncă și arborete


(planta gazdă) Nu

poate ierna icircn


ale țării noastre










cu exces de

umiditate ierburi




mort







special pajiștilor

dominate de

graminee mai

uscate cu specii

termofile bine



montan inferior









montane










asumate





61









teleschi)






Cordulegaster heros


zonelor umede

semnalată din zona

Lespezi







bolovani de mari









Barbus meridionalis


afectate de poluare


ne-evaluată

(specia lipsește

din

documentația de

Plan de

management)






Bombina variegata




temporare rigole

toleracircnd bine

impactul antropic


din zona Lespezi





semnificative



Triturus montandoni




zone umede formate


subalpin Semnalată

de la Lespezi

Captare Rătei

Deleanu Simon

Vicircrdaleș



semnificative














62



zona subalpină și

alpină











acestei specii


un fel de impact













etc)




specii sălbatice





acestei specii


un fel de impact










afinișe










acestei specii


un fel de impact



proximitatea PNB




hrăniere





alt de 1160m)

Peștera lui Bogdan

Peștera Tunelului

Tunelul Apelor

Peștera Ialomiței

Peștera Mică







63


Peștera Urșilor

Peștera Rătei
















ale acestora









64















































65



















































66



















































67


Cod R Prezenta SCI

Procente () SCI




6230

3608

1000-2000 moderată

3609 1000-2000 moderată

Total 2000-4000


Specia R1 R2 R3

AD









Festuca ovina + 1 +




Festuca rubra + + +





Veratum album + + +

Urtica dioica + - +



Viola canina + + +



Carex nigra + + +





68









69























43 Peisajul





70









71






Evaluarea CALITATII


Evaluari EXPERT

Preferinta PUBLICA





72




perimetrale)






omoracircte








73






74







Probabil

Punctual


Local


Regional








75


Improbabil

Punctual


Local


Regional


Transnaţional





Nota de


1 2 3



minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3



minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3







76

Nota de


minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3
























APĂ 0-025 9

AER 0-025 9






77
















IPG = Si Sr

unde







Valoarea IPG





formelor de viaţă



viaţă





IPG = Si Sr = 200 153

IPG = 13







78

Aer

Sol

Vegetatie

Fauna

Asezari

Umane

Apa

10

10

10

10

8

8

8

8

6

6

6

6

4

4

4

4

2

2

2

2











79







nivelul sitului






80






81






















82

















83

NOTE











Licenţe utilizate


Corel Draw








responsabilitatea





6

Introducere






Apelor


bull Manualul EIA3























7















8






9






10



Fişa titularului

UAT Sinaia


Telfax 0244 311788 0244 314509


Primar

Vlad OPREA


Cristina HARAPU







11









12





13





Prahova




documentație








14










































15







16






17












18





















19
















Criteriul Măsura









20

Criteriul Măsura





















sezonului rece





21









Valea Dorului







































22

























23









minimizate

















24




Crt Denumire Cod




4 Pășuni N14 038













25








urmează
































26





CORINE


CORINE

Analiza CLC

Situație habitate


28815 2753204 2618895







27














28
















puţin probabile













29


etc
























30





Materii


Grad de

periculozitate



lucrări

Periculos


produse petroliere

Distribuitori

specializaţi



Ingrăşaminte

amendamente

chimice

Distribuitori

specializaţi




Periculos

Elemente și

module

prefabricate

metalice

Distribuitori

specializaţi


Nepericulos


specializaţi


finale Nepericulos






31














suport





32























33




































construcţii


construcţii







contaminate



corespunzătoare





34





















35








































Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Deşeuri

menajere 1 S 20 01 08 - - - 1 -





36

Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Ape uzate

(menajere şi

fecaloide)

08 kgomzi L 17 05 04 - - - 08

kgomzi -

Anvelope

uzate 6 S - - - - 6buc -

Resturi

metalice 06 S - - - 06 - -


Sol de

excavație 6 S 01 01 02 - - - 300mc -








37












38















39












40













41


















42







Echivalent Efecte











Transformator 61 40












43




















Diesel

Nr utilaje

Consum orar

l utilaj


utilaj

Consumuri totale

Loră L zi



Autocamion 8x4 1 10 6 10 60 300








44



consum total




Total 40 65







45















17 POS-MediuICPA





46












47











48


















49

























50


























51










52









53















54










55




covorului vegetal





56







57


41 Populația





42 Biodiversitatea






58







alpinesubalpine




bătracircne

Specie asociată

pădurilor de fag


amestec acolo unde

apar exemplare



de lemn mort

(inclusiv uscat pe

picior)








foioase Semnalată

din zona Dobrești












59


Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)




foioase Semnalată

din zona Sinaia-

Comarnic

Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)












Stacircnii Regale










asumate








teleschi)









cu vegetație

luxuriantă





Colias myrmidone



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații














60




Euphydryas aurinia



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații








al speciei



Nymphalis vaualbum


probabilă

Este o specie cu


icircn Romacircnia

migratoare ce

ajunge rar să

colonizeze (a II-a

generație) zone de

luncă și arborete


(planta gazdă) Nu

poate ierna icircn


ale țării noastre










cu exces de

umiditate ierburi




mort







special pajiștilor

dominate de

graminee mai

uscate cu specii

termofile bine



montan inferior









montane










asumate





61









teleschi)






Cordulegaster heros


zonelor umede

semnalată din zona

Lespezi







bolovani de mari









Barbus meridionalis


afectate de poluare


ne-evaluată

(specia lipsește

din

documentația de

Plan de

management)






Bombina variegata




temporare rigole

toleracircnd bine

impactul antropic


din zona Lespezi





semnificative



Triturus montandoni




zone umede formate


subalpin Semnalată

de la Lespezi

Captare Rătei

Deleanu Simon

Vicircrdaleș



semnificative














62



zona subalpină și

alpină











acestei specii


un fel de impact













etc)




specii sălbatice





acestei specii


un fel de impact










afinișe










acestei specii


un fel de impact



proximitatea PNB




hrăniere





alt de 1160m)

Peștera lui Bogdan

Peștera Tunelului

Tunelul Apelor

Peștera Ialomiței

Peștera Mică







63


Peștera Urșilor

Peștera Rătei
















ale acestora









64















































65



















































66



















































67


Cod R Prezenta SCI

Procente () SCI




6230

3608

1000-2000 moderată

3609 1000-2000 moderată

Total 2000-4000


Specia R1 R2 R3

AD









Festuca ovina + 1 +




Festuca rubra + + +





Veratum album + + +

Urtica dioica + - +



Viola canina + + +



Carex nigra + + +





68









69























43 Peisajul





70









71






Evaluarea CALITATII


Evaluari EXPERT

Preferinta PUBLICA





72




perimetrale)






omoracircte








73






74







Probabil

Punctual


Local


Regional








75


Improbabil

Punctual


Local


Regional


Transnaţional





Nota de


1 2 3



minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3



minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3







76

Nota de


minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3
























APĂ 0-025 9

AER 0-025 9






77
















IPG = Si Sr

unde







Valoarea IPG





formelor de viaţă



viaţă





IPG = Si Sr = 200 153

IPG = 13







78

Aer

Sol

Vegetatie

Fauna

Asezari

Umane

Apa

10

10

10

10

8

8

8

8

6

6

6

6

4

4

4

4

2

2

2

2











79







nivelul sitului






80






81






















82

















83

NOTE











Licenţe utilizate


Corel Draw








responsabilitatea





7















8






9






10



Fişa titularului

UAT Sinaia


Telfax 0244 311788 0244 314509


Primar

Vlad OPREA


Cristina HARAPU







11









12





13





Prahova




documentație








14










































15







16






17












18





















19
















Criteriul Măsura









20

Criteriul Măsura





















sezonului rece





21









Valea Dorului







































22

























23









minimizate

















24




Crt Denumire Cod




4 Pășuni N14 038













25








urmează
































26





CORINE


CORINE

Analiza CLC

Situație habitate


28815 2753204 2618895







27














28
















puţin probabile













29


etc
























30





Materii


Grad de

periculozitate



lucrări

Periculos


produse petroliere

Distribuitori

specializaţi



Ingrăşaminte

amendamente

chimice

Distribuitori

specializaţi




Periculos

Elemente și

module

prefabricate

metalice

Distribuitori

specializaţi


Nepericulos


specializaţi


finale Nepericulos






31














suport





32























33




































construcţii


construcţii







contaminate



corespunzătoare





34





















35








































Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Deşeuri

menajere 1 S 20 01 08 - - - 1 -





36

Denumire

deşeu

Cantitatea

prevăzută a

fi generată

(tanmc

kgzi)

Starea

fizică

(Solid-S

Lichid-L

Semisoli

d-SS)

Codul

deşeului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Codul

clasificării

statice



(tan)


icircn stoc

Ape uzate

(menajere şi

fecaloide)

08 kgomzi L 17 05 04 - - - 08

kgomzi -

Anvelope

uzate 6 S - - - - 6buc -

Resturi

metalice 06 S - - - 06 - -


Sol de

excavație 6 S 01 01 02 - - - 300mc -








37












38















39












40













41


















42







Echivalent Efecte











Transformator 61 40












43




















Diesel

Nr utilaje

Consum orar

l utilaj


utilaj

Consumuri totale

Loră L zi



Autocamion 8x4 1 10 6 10 60 300








44



consum total




Total 40 65







45















17 POS-MediuICPA





46












47











48


















49

























50


























51










52









53















54










55




covorului vegetal





56







57


41 Populația





42 Biodiversitatea






58







alpinesubalpine




bătracircne

Specie asociată

pădurilor de fag


amestec acolo unde

apar exemplare



de lemn mort

(inclusiv uscat pe

picior)








foioase Semnalată

din zona Dobrești












59


Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)




foioase Semnalată

din zona Sinaia-

Comarnic

Specie asociată



lemn mort (inclusiv

uscat pe picior)












Stacircnii Regale










asumate








teleschi)









cu vegetație

luxuriantă





Colias myrmidone



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații














60




Euphydryas aurinia



puțin pășunate

strategia de

supraviețuire se

bazează pe

metapopulații








al speciei



Nymphalis vaualbum


probabilă

Este o specie cu


icircn Romacircnia

migratoare ce

ajunge rar să

colonizeze (a II-a

generație) zone de

luncă și arborete


(planta gazdă) Nu

poate ierna icircn


ale țării noastre










cu exces de

umiditate ierburi




mort







special pajiștilor

dominate de

graminee mai

uscate cu specii

termofile bine



montan inferior









montane










asumate





61









teleschi)






Cordulegaster heros


zonelor umede

semnalată din zona

Lespezi







bolovani de mari









Barbus meridionalis


afectate de poluare


ne-evaluată

(specia lipsește

din

documentația de

Plan de

management)






Bombina variegata




temporare rigole

toleracircnd bine

impactul antropic


din zona Lespezi





semnificative



Triturus montandoni




zone umede formate


subalpin Semnalată

de la Lespezi

Captare Rătei

Deleanu Simon

Vicircrdaleș



semnificative














62



zona subalpină și

alpină











acestei specii


un fel de impact













etc)




specii sălbatice





acestei specii


un fel de impact










afinișe










acestei specii


un fel de impact



proximitatea PNB




hrăniere





alt de 1160m)

Peștera lui Bogdan

Peștera Tunelului

Tunelul Apelor

Peștera Ialomiței

Peștera Mică







63


Peștera Urșilor

Peștera Rătei
















ale acestora









64















































65



















































66



















































67


Cod R Prezenta SCI

Procente () SCI




6230

3608

1000-2000 moderată

3609 1000-2000 moderată

Total 2000-4000


Specia R1 R2 R3

AD









Festuca ovina + 1 +




Festuca rubra + + +





Veratum album + + +

Urtica dioica + - +



Viola canina + + +



Carex nigra + + +





68









69























43 Peisajul





70









71






Evaluarea CALITATII


Evaluari EXPERT

Preferinta PUBLICA





72




perimetrale)






omoracircte








73






74







Probabil

Punctual


Local


Regional








75


Improbabil

Punctual


Local


Regional


Transnaţional





Nota de


1 2 3



minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3



minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3







76

Nota de


minus Nivel 1



minus Nivel 2



minus Nivel 3
























APĂ 0-025 9

AER 0-025 9






77
















IPG = Si Sr

unde







Valoarea IPG





formelor de viaţă



viaţă





IPG = Si Sr = 200 153

IPG = 13







78

Aer

Sol

Vegetatie

Fauna

Asezari

Umane

Apa

10

10

10

10

8

8

8

8

6

6

6

6

4

4

4

4

2

2

2

2











79







nivelul sitului






80






81






















82

















83

NOTE











Licenţe utilizate


Corel Draw








responsabilitatea

Raport de impact - ANPM

Documents

Transcript of Raport de impact - ANPM