Raport studiu de Impact ROS ENERGY PELLETS

RAPORT LA STUDIU DE IMPACT ASUPRA

MEDIULUIProiect:

Amplasament:

Beneficiar:

Infiintare cultura salcie energetica

Extravilan com. Ceatalchioi, jud. Tulcea

S.C. ROS ENERGY PELLETS S.R.L.

Executant:Experti evaluatori EIM

Ecolog Corina TrofimBiolog Giorgiana Ghigu

Colaboratori: Dr. Ing. Viorel Rosca Biolog Silviu Covaliov Ing. Doctorand Cristina Racu

.Raport la studiu de impact asupra mediuluiINFIINTARE CULTURA SALCIE ENERGETICA

LUCRAREA S-A REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LADISPOZITIE DE BENEFICIAR SI A OBSERVATIILOR EFECTUATE PEAMPLASAMENTUL STUDIAT DE CATRE ECHIPA DE ELABORAREA STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.

RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR FURNIZATE REVINE BENEFICIARULUI.

PROPRIETATE INTELECTUALAAcest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorilor

Cuprins


Cuprins .............................................................................................................................................21. Informatii generale ...............................................................................................................61.1. Necesitatea si avantajele proiectului..............................................................................71.2. Descrierea proiectului si a etapelor acestuia .................................................................101.3. Informatii privind productia realizata si durata etapei de functionare ..........................241.4. Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitatea propusa ...............251.6. Informatii despre reglementarile existente in zona amplasamentului proiectului ........442. Procese tehnologice .............................................................................................................452.1. Procese tehnologice de productie ..................................................................................452.2. Activitati de dezafectare .................................................................................................493.

Deseuri..................................................................................................................................503.1. Deseuri generate in faza de infiintare ................................................................ ............503.2. Deseuri rezultate dupa punerea in exploatare a culturii ...............................................504. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora ...........................................................................................................................504.1. Apa ..................................................................................................................................504.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ......................................................504.1.2. Alimentarea cu apa..................................................................................................544.1.3. Managementul apelor uzate ...................................................................................554.1.4. Prognozarea impactului...........................................................................................554.1.5. Masuri de diminuare a impactului ..........................................................................564.2.

Aerul................................................................................................................................564.2.1. Date generale ..........................................................................................................564.2.2. Surse si poluanti generati ........................................................................................58


4.2.3. Prognozarea poluarii aerului ...................................................................................594.2.4. Masuri de diminuare a impactului ..........................................................................604.3.

Solul.................................................................................................................................614.3.1. Date generale ..........................................................................................................614.3.2. Surse de poluare a solurilor.....................................................................................624.3.3. Prognozarea impactului...........................................................................................634.3.4. Masuri de diminuare a impactului ..........................................................................634.3.5. Harti la capitolul Sol .............................................................................................644.4. Geologia subsolului .........................................................................................................654.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus .............................................654.4.2. Prognozarea impactului si masuri de diminuare.....................................................664.4.3. Harti la capitolul Subsol........................................................................................664.5. Biodiversitatea ................................................................................................................684.6. Peisajul ..........................................................................................................................1574.6.1. Informatii despre peisaj.........................................................................................157

Raport la studiu de impact asupra mediuluiINFIINTARE CULTURA SALCIE ENERGETICA

4.6.3. Impactul vizual ......................................................................................................1594.7. Mediul social si economic .............................................................................................1624.7.1. Informatii despre mediul social si economic din zona ...........................................1624.7.2. Impactul salciei energetice asupra zonelor locuite ..............................................1624.7.3. Impactul potential al proiectului si masurile de diminuare a impactului ..............1624.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ..........................................................1635. Analiza alternativelor...........................................................................................................1635.1. Alternativa zero proiectul nu este implementat .....................................................1635.2. Alternativa 1 proiectul este implementat...................................................................1645.2.3. Alternativa 2 proiectul este implementat folosind alta tehnologie .........................1696. Monitorizarea .......................................................................................................................1697. Situatii de risc .......................................................................................................................1827.1. Riscuri naturale ..............................................................................................................1828. Descrierea dificultatilor ........................................................................................................1829. Rezumat fara caracter tehnic ...............................................................................................183Anexe....................................................................................................................................................Bibliografie..........................................................................................................................................

Raport la studiu de impact asupra mediuluiINFINTARE CULTURA SALCIE ENERGETICA

1. Informatii generale

- Informatii despre titularul proiectului: numele si adresa companiei titularului, numele, telefonul si faxul persoanei de contact;

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces conform cu legislatia nationala de mediu si prevede ca activitatile cu impact semnificativ asupra mediului sa fie supuse unui proces de evaluare a efectelor asupra mediului.

Beneficiarul proiectului este S.C. ROS ENERGY PELLETS S.R.L., cu sediul in jud.Tulcea, str. Dunareni, nr. 153, camera 1, C1, loc. Dunavatu de Jos, com. Murighiol, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub numarul J36/263/ 2012, avand codul unic de inregistrarea RO 30239876 .

In locatia situata in extravilanul comunei Ceatalchioi, agentul economic urmeaza sa desfasoare activitatea de Infiintare cultura salcie energetica, pentru care solicita acordul de mediu.

Persoana de contact:Nume: Antonio A. DarosNumar de telefon: 0744 587 500

- Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu: numele si adresa (persoanei fizice sau juridice), numele, telefonul si faxul persoanei de contact;

Lucrarea a fost elaborata in baza unui Contract de prestari servicii intre:- Trofim Corina PFA reprezentata prin d-na Trofim Corina, inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 554, avand competenta de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM (raport de mediu), RIM ( raport privind impactul asupra mediului), BM ( bilant de mediu), EA (evaluare adecvata);- Ghigu A. Giorgiana -Maria PFA, reprezentata prin d-na Ghigu Giorgiana, inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 555, avand competenta de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM (raport de mediu), RIM ( raport privind impactul asupra mediului), EA (evaluare adecvata) in calitate de EXECUTANT si S.C. ROS ENERGY PELLETS S.R.L reprezentata de dl. Daros A. Antonio, in calitate de BENEFICIAR.

De asemenea, la elaborarea prezentului studiu de impact au participat si d-nul Viorel Rosca dr. biolog , d-nul Silviu Covaliov, biolog si d-na Cristina Racu, inginer doctorand in salcie energetica.

Date referitoare la biodiversitatea din zona amplasamentului au fost furnizate de catre d-nii dr. biolog Viorel Rosca si biolog Silviu Covaliov.

Lucrarea a fost elaborata in baza OUG 195/2005 privind protectia mediului; Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului; HG. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe; HG. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor.

6


- Denumirea proiectului;

Infiintare cultura salcie energetica

1.1. Necesitatea si avantajele proiectului

Politica UE se axeaza pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in anul 2020 conform urmatoarelor reglementari aplicabile ale UE:-Strategia Lisabona; -Cartea verde pentru Strategia europeana pentru energie durabila, competitiva si sigura; -Protocolul de la Kyoto; -Protocolul de la Goteborg; -Directiva 2001/77 EC Pentru promovarea energiei electrice produse din surse regenarabile de energie(RES).

Obiective in 2020: obiectiv general obligatoriu de 20% pentru ponderea energiei din RES in consumul final de energie(S2020); statele membre introduc masuri adecvate; obiectiv minim obligatoriu de 10% pentru biocombustibili in transporturi, prin benzina si motorina.

Tari Pondere 2005 Obiectiv 2020Belgia 2,2% 13%Bulgaria 9,4% 16%Republica Ceha 6,1% 13%Danemarca 17% 30%Germania 5,8% 18%Estonia 18% 25%Irlanda 3,1% 16%Grecia 6,9% 18%Spania 8,7% 20%Franta 10,3% 23%Italia 5,2% 17%Letonia 34,9% 42%Lituania 15% 23%Luxemburg 0,9% 11%Ungaria 4,3% 13%Malta 0,0% 10%Romania 17,8% 24%Slovenia 16,0% 25%Republica Slovaca 6,7% 14%Finlanda 28,5% 38%Suedia 39,8% 49%Regatul Unit 1,3% 15%

Tab.1

Tipul de resurse si potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania este prezentat sintetic in tabelul de mai jos:

7


Sursa de energie regenerabila

Potentialul energetic anual

Echivalent economie

energie(mii tep)

Aplicatie

Energie solara: - termica - fotovoltaica

60x106GJ 1.200 GWh

1.433,0 103,2

Energie termica Energie electrica

Energie eoliana 23.000 GWh 1.978,0 Energie electrica

Energie hidro., din care sub 10MW

40.000 GWh 6.000 GWh

7.597,0 Energie termica

Biomasa 318x106GJ 7.597,0 Energie ElectricaEnergie termica

Energie geotermala 7x106GJ 167 0 Energie termica

Tab. 2 HG 1535.Sursa: Studii de specialitate - ICEMENERG, ICPE, INL, ISPH, ENERO

Valorificarea potentialului energetic al biomasei, tinand seama de ponderea acesteia in sursele regenerabile exploatabile, ar putea sa acopere aproximativ 70% din angajamentele Romaniei referitoare la aportul surselor regenerabile in energia totala consumata.

Biomasa este considerata o sursa importanta de energie regenerabila, atat pentru producerea caldurii cat si a electricitatii. Biomasa provenita din salcie energetica este una din cele mai importante tipuri de biomasa la nivel european si mondial si se asteapta ca aceasta sa contribuie la atingerea targeturilor in ceea ce priveste proportia de energie electrica si termica provenita din energii regenerabile.

Studiile privind cultura salciei energetice au inceput in anul 1970, odata cu criza petrolului. Suedezii au fost primii care au manifestat interes cu privire la aceasta cultura. Studiile au inceput acum mai bine de 40 de ani la Institutul Lantmnnen Agroenergi.

Aici, utilizand surse de germoplasma provenite din colectii europene si din Rusia, s-au efectuat hibridari cu scopul de a obtine soiuri productive, care sa aiba un ritm de crestere rapid si cu o putere calorica ridicata. Speciile utilizate pentru obtinerea hibrizilor sunt : Salix viminalis, Salix dasyclados , Salix schwerinii, Salix triandra, Salix pentandra. Soiurile obtinute din aceste specii au o putere calorica de pana la 4900 kcal/kg, inregistreaza o crestere zilnica, in perioada de vegetatie, de 3-3,5 cm si sunt rezistente la boli, daunatori si inghet.

In prezent tari ca Suedia, S.U.A., Regatul Unit al Marii Britanii fac cercetari continue pentru a imbunatati caracteristicile soiurilor in ceea ce priveste productivitatea, puterea calorica, rezistenta la factori pedoclimatici si rezistenta la boli si daunatori. Pe langa aceste scopuri plantatiile de salcie energetice sunt studiate din punct de vedere al impactului asupra mediului, asupra proprietatilor solului, aerului si efectul asupra biodiversitatii.

8


Proiectul culturilor de salcie energetica in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii isi propune urmatoarele obiective:- Sa reduca presiunea asupra resursei piscicole prin implicarea populatiei locale in alte activitati generatoare de profit care sa contituie alternative la activitatea de baza din zona pescuitul, agricultura si cresterea animalelor.- Sa ofere un precedent si un exemplu de bune practici si pentru alte zone ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii unde astfel de culturi pot fi initiate.- Sa contribuie la reconstructia ecologica a terenurilor agricole retrase din regimul natural al luncii Dunarii si la ameliorarea solurilor precum si a valorii peisagistice a terenurilor vizate.- Sa contribuie la constientizarea opiniei publice si in special a populatiei locale de pe teritoriul R.B.D.D. privind valorificarea durabila a resurselor naturale locale regenerabile si obtinerea de profit prin infiintarea si exploatarea de culturi energetice.

Dezvoltarea unui astfel de proiect aduce urmatoarele avantaje:

Beneficii socio-economice: Crearea de locuri de munca pe termen scurt (in faza de constructie si

dezafectare a proiectului) si pe termen lung (faza de mentenanta). Venituri suplimentare pentru proprietarii de terenuri din zona, rezultate din cedarea dreptului de folosinta asupra terenului pe care se va planta cultura de salcie energetica. Beneficii economice indirecte cresterea cererii de servicii suport pentru prelucrarea biomasei recoltate in urma culturii de salcie energetica (echipamente si utilaje, servicii de transport, etc.)

Imbunatatirea calitatii mediului: Biomasa obtinuta va contribui la reducerea consumului de combustibili fosili.

Culturile de salcie energetica contribuie la retentia dioxidului de cabon din atmosfera si astfel reducerea efectului de sera la nivel global. Acest fenomen este de 3-5 ori mai pronuntat la culturile de salcie energetica decat in cazul padurilor clasice. Acest aspect are si un precedent in istoria Deltei Dunarii cand malurile Dunarii si digurile de aparare au fost consolidate cu plantatii de plop euramerican (Populus x canadensis) care avand un ritm de crestere rapid acumuleaza biomasa in timp mai scurt decat speciile autohtone si retine carbonul atmosferic cu o rata accelerata. Imbunatatirea calitatii panzei freatice prin cresterea capacitatii de drenaj. Radacinile culturilor de salcie energetica patrund in sol la adancimi mult superioare culturilor clasice, permitand apei sa patrunda in sol mai usor si prin aceasta contribuie la ameliorarea calitatii freaticului. Fiind insa o cultura hidrofoba, trebuie luat in considerare o marja de 30 de metri fata de canalele drenoare, astfel incat efectul de suctiune a apei sa nu produca blocarea acestora. Nu este cazul aici, deoarece canalele drenoare existente sunt foarte colmatate si cultura ar contribui la imbunatatirea functiei acestora.

Rol de epurare a apelor de la statiile de epurare, datorita caracteristicilor salciei Solutionarea problemelor namolurilor din statiile de epurare prin folosirea acestora ca fertilizator Se poate cultiva pe solurile cu potential de erodare, ajutand la prevenirea acestui efect si pe solurile cu panza freatica ridicata. Poate fi cultivate pe terenurile poluate cu metale grele sau continut ridicat de nitriti si nitrati.

9


Plantatiile de salcie energetica imbunatatesc aspectul estetic al zonei si biodiversitatea, oferind adapost pentru numeroase specii de mamifere, pasari, insecte si plante.

1.2. Descrierea proiectului si a etapelor acestuia

- Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere);

Se doreste infiintarea unei culturi de salcie energetica cu valoare economica ridicata, cu dezvoltare rapida, rezistenta la diferite conditii de mediu si care reprezinta o sursa de biomasa ieftina.

Terenul nu se afla in interiorul zonelor naturale strict protejate, fiind amplasat in categoria zonelor economice cu regim de practicare a activitatilor economice / traditionale cu impact redus asupra mediului.

Terenul pe care se va infiinta cultura este amplasat in comuna CEATALCHIOI, F12 EXTRAVILAN, T2 A49; T26 A23; T2 A46;T3 A39/1; T3 A39; T3 A44; T3 A46;T2 A50; T3 A45;T3 A40;T1 A 41; T7 A95; T7 A92; T7 A56; T6 A56; T5 A56. Jud.TULCEA, intr-o zona antropizata, cu destinatie agricola. Suprafata este de 46,49 ha, detinuta de beneficiar in baza contractelor de comodat nr.249/29.01.2013 si 1846/31.07.2013(anexa 1 si 2).

Terenurile detinute in vederea infiintarii culturii de salcie energetica se afla in partea de vest a localitatii CEATALCHIOI si la est de localitatea SALCENI.

Vecinatati: Nord : Teren agricol proprietati privateVest : Teren agricol proprietati private si limita de est a satului Ceatalchioi ;Est : Teren agricol proprietati private si islaz sat Salceni;Sud : Teren agricol proprietate privata, canal de desecare si dig de centura a incintei Ceatalchioi

Terenurile analizate au destinatie agricola, terenuri arabile conform P.U.G. avizat si aprobat, iar accesul se face pe drumurile de exploatare existente, acestea nu necesita lucrari de imbunatatire.

Terenurile fac parte din circuitul agricol, fiind cultivat cu diferite specii de plante si cereale de-a lungul anilor.

Coordonatele in sistem STEREO 70 ale amplasamentului sunt urmatoarele:

coordonate T7 A92: 18.260m 2 1. 425930 7974602. 425964 7974323. 425809 7970304. 425774 797058

coordonate T7 A95: 20.000m 2 1. 425727 797096 2. 425719 797102

3. 425801 7973084. 425750 7975925. 425758 797599 6. 425882 797497

10


coordonate T 7 A56: 17.848m 2 1. 426823 7962442. 426972 7966283. 426936 7966574. 426787 796272

coordonate T 6 A56: 14.372m 2 1. 426676 7958472. 426823 7962253. 426794 7962484. 426647 795870

coordonate T5 A56: 25.279m 2 1. 426457 7952992. 426660 7958383. 426625 7958674. 426421 7953275. 426434 795317

coordonate T1 A 41: 25.000 m 2 1. 426982 7955702. 427017 7955413. 426734 7950664. 426699 795095

coordonate T26 A 23: 5.531,75 m 2 1. 494493 7598642. 494472 7598803. 494357 7597054. 494378 759864

coordonate T2 A 50: 50.000 m 2 1. 427605 7955172. 427604 7955143. 427593 7954884. 427588 795476 5. 427584 795467 6. 426836 796071 7. 426857 796121

coordonate T2 A 49: 55.000 m 2 1. 427584 7954672. 427576 7954483. 427561 7954124. 426813 796016 5. 426836 796071

coordonate T2 A 46: 30.000 m 2 1. 426761 7958922. 426749 7958623. 427497 795258 4. 427501 7952705. 427509 795288

11


coordonate T3 A 39: 20.476 m 2 1. 427638 7960122. 427004 7965223. 426996 7964994. 426983 7964585. 427647 795924

coordonate T3 A 39/1: 52.500 m 2 1. 427638 7960122. 427004 7965223. 426996 7964994. 426983 7964585. 427647 795924

coordonate T3 A 40: 30.000 m 2 1. 427650 7958912. 427654 7958443. 426963 7963994. 426975 796434

coordonate T3 A 44: 20.000 m 2 1. 426919 7962992. 426911 7962793. 427659 7956784. 427659 7956795. 427659 - 795705

coordonate T3 A 45: 30.000 m 2 1. 427659 7956782. 426911 7962793. 426901 796257 4. 426898 7962505. 427653 - 795643

coordonate T3 A 46: 23.877 m 2 1. 427649 7956152. 427653 7956433. 426898 7962504. 426887 796227.

12


Fig. 1. - Pozitionare amplasament zona 1 din proiect in PUG Ceatalchioi

13


Fig.2. - Pozitionare zonele 4-6 din proiect in PUG Ceatalchioi

Fig. 3.- Pozitionare Zonele 2 si3 din proiect in PUG Ceatalchioi

14


Fig.4. - Pozitionare Zona 9 din proiect in PUG Ceatalchioi

15


Fig.5.- Pozitionare Zona 10 din proiect in PUG Ceatalchioi

16


Fig. 6.- Pozitionare Zona 7 din proiect in PUG Ceatalchioi

17


Fig. 7.- Pozitionare Zona 7 din proiect in PUG Ceatalchioi

18


Fig. 8 .- Pozitionare Zona 7 din proiect in PUG Ceatalchioi

Starea initiala a terenului, asa cum a fost achizitionat de titular, este din categoria teren agricol, asa cum se poate vedea si in figurile 9, 10 si 11.

19


Fig.9. - Starea initiala a terenului in care se va planta salcia energetica

20


Fig.10. Aspecte cu starea initiala a terenului in care se va planta salcie energetica

Fig. 11. Starea initial a terenului agricol lasat in parloaga, la limita de sud a incintei, zona 10 din proiect, cu Cirsium arvense si Tanacetum vulgare

21


Amplasamentul se afla in perimetrul RBDD si in perimetrul retelei Natura 2000 care cuprinde aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si in situl de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii.

Fig. 12. Amplasament PUZ ( sursa Google Earth )

Salcia energetica apartine familiei botanice Salicaceae, genul Salix. Genul Salix cuprinde 350 de specii lemnoase, perene, cu frunze cazatoare. Sunt specii iubitoare de apa care in mod natural se intalnesc in emisfera nordica, in apropierea apelor.

Un numar de 4 soiuri au fost testate si omologate de Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor pentru cultura in Romania ( anexa 3 raport examinare a celor doua soiuri Tordis si Inger)

Cele patru soiuri de salcie energetica sunt mentionate si descrise in Catalogul oficial al soiurilor la pagina 88 si provin de la soiurile Salix viminalis, Salix dasyclados, Salix schwerinii si Salix triandra (anexa 4) si proces verbal al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale cu privire la inregistrarea soiurilor de salcie energetica Tordis si Inger - ca planta agricola ( anexa 5).

22


Pentru infiintarea plantatiilor s-au ales soiurile Tordis si Inger. Cele doua soiuri au fost alese deoarece prezinta rezistenta ridicata la precipitatii scazute si temperaturi ridicate si deoarece sunt hibrizi obtinuti din genotipuri apartinand speciei Salix viminalis si Salix triandra.

Salix viminalis este o specie indigena, arbustiva. La noi apare frecvent in luncile raurilor la campie si pana in zona montana inferioara, adesea in amestec cu Salix purpurea. Este o specie autohtona in Rezervatia Deltei Dunarii, situandu-se pe lista rosie a speciilor pe cale de disparitie in aceasta zona.

Salix triandra este o specie indigena, arbustiva, la noi apare frecvent pe malul apelor, in zavoaie, luncile raurilor din zona de campie si de dealuri, sporadic apare si la munte. Se afla pe lista speciilor specifice Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Pentru planificarea infiintarii culturilor de salcie energetica in Delta Dunarii, s-au luat in calcul factorii pedoclimatici si factorii restrictivi ai zonei. Avand in vedere regimul de precipitatii redus din aceasta zona s-au ales doua soiuri rezistente la seceta: Inger si Tordis.

Soiurile au simbolul 41 Plante Energetice ( conform anexei 4 Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania), nu intra in categoria organismelor modificate genetic, simbolul 39.

Inger este un un hibrid obtinut in urma incrucisarii dintre doua genotipuri de Salix viminalis si Salix triandra.

Sexul plantei este dioic femela, acest lucru insemnand ca nu produc polen, astfel un transfer de gene prin polen transportat de vant sau de insecte este imposibil. Infrunzirea in primavara este timpurie. Portul lastarului principal este drept. Numarul de ramuri mai lungi de 5 cm, pe lastarul principal, este mare spre foarte mare. Unghiul intre ramura si lastarul principal este mediu. Portul ramurii este curbat in sus. Lungimea limbului frunzei este scurta la mijloc. Latimea limbului este mijlocie spre lata. Culoarea fetei superioare a limbului este verde mijlociu. Lungimea petiolului este scurta spre mijloc. Culoarea ramurii este verde cu tenta galbena. Radacina este ramuroasa, dezvoltandu-se pana la adancimea de 50-60 cm. Nu prezinta radacini adventive si nu drajoneaza, neavand posibilitatea de a se extinde necontrolat.

Tordis este un hibrid obtinut din incrucisarea unor genotipuri de Salix viminalis.Sexul plantei este dioic femela, acest lucru insemnand ca nu produc polen, astfel

un transfer de gene prin polen transportat de vant sau de insecte este imposibil. Infrunzirea in primavara este timpurie spre mijloc. Numarul de ramuri mai lungi de 5 cm, pe lastarul principal este mic. Unghiul intre ramura si lastarul principal este mijlociu spre mare. Portul ramurii este curbat in sus. Limbul frunzei este lung si latimea este lata spre foarte lata. Petiolul este lung spre foarte lung. Culoarea ramurii este bruna cu tenta rosie. Radacina este ramuroasa, dezvoltandu-se pana la adancimea de 50-60 cm. Nu prezinta radacini adventive si nu drajoneaza, neavand posibilitatea de a se extinde necontrolat.

Proiectul va avea 3 etape, si anume infiintarea culturii, crestere/intretinere/exploatare, si desfiintarea culturii. In Tab. 3 sunt prezentate principalele etape ale proiectului.

Nr. Etapa Detalierea activitatilor

23


a . Infiintarea culturii - alegerea solului .

- pregatirea solului(scarificare, aratura si rotofrezare, aplicare de produse fitosanitare dupa caz) ;

- plantarea

- lucrari de irigare sau ameliorare a starii panzei freatice prin reactivarea canalelor drenoare/colectoare adiacente terenurilor agricole in cauza

b. Crestere/Intretinere/Exploatare - monitorizare cultura; - lucrari de intretinere; - recoltarea

c. Desfiintarea culturii - refacerea amplasamentului la utilitatea anterioara demararii proiectului

Tab. 3 Principalele etape ale proiectului

1.3. Informatii privind productia realizata si durata etapei de functionare

- Durata etapei de functionare;

Durata de viata a unei culturi este de 25-30 de ani fiind recoltata anual sau din doi in doi ani si este folosita ca sursa energetica.

- Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei;

Prin infiintarea acestei culturi se urmareste generarea de energie regenerabila ieftina atat pentru producerea caldurii cat si a electricitatii. Biomasa provenita din salcie energetica este una dintre cele mai importante tipuri de de biomasa la nivel european si mondial si se asteapta ca aceasta sa contrubuie la atingerea targeturilor in ceea ce priveste proportia de energie electrica si termica provenita din energii regenerabile.

Soiurile alese au o putere calorica de pana la 4900 kcal/kg, fiind cu mult mai ridicata in raport cu alte plante, chiar decat a stejarului.

24


Energia consumata pentru producerea Salixului este de numai 5% din energia rezultata prin utilizarea ei ca sursa de energie.

Estimam ca productia obtinuta sa fie de 30-35 t/ha, daca lucrarile agricole sunt efectuate corect, puterea calorica fiind de 683403000 kcal/productie/1 sau 2 ani.

1.4. Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitatea propusa

- Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa (zgomot); alte tipuri de poluare fizica sau biologica;

Zgomotele generate de diferitele activitati: arat, discuit, scarificat, retofrezare ( in perioada pregatirii solului) in perioada de plantare se face manual sau mecanizat cu utilaje speciale, recoltarea se poate realiza manual (cu motocoasa) sau mecanizat, masini simple care pot recolta pana la cca. 50 ha/sezon. Aceste zgomote pot atinge diferite niveluri de 80 95 dB (A).

In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomotul utilajelor si foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot in acest caz este influentat de mediul de propagare a zgomotului, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de masurare. In acesta situatie, intereseaza nivelul acustic obtinut la distante cuprinse intre cativa metri si cateva zeci de metri fata de sursa.

Tip echipamentNivel zgomot dB(A)

la 30 m La 250 La 500 La 1000 La 2000 m

Tractor 91,1 80,1 74,1 69,1 64,1Combina 90,2 81,2 75,2 69,2 63,2Utilaje speciale plantat 93,1 82,1 76,1 70,1 66,1

Tab. 4 Nivel zgomot

Ca o concluzie finala, zgomotul generat de utilaje se incadreaza in cerintele specificate de legislatia romana, fiind in parametrii normali efectuarii diferitelor lucrari agricole.

Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Nu este cazul.

1.5. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate, etc.

Parcelele de teren pe care se executa lucrarea au destinatie agricola si nu se schimba destinatia zonei, conform P.U.G. comunei Ceatalchioi.

25


Accesul la cultura de salcie se face pe drumurile de exploatare existente fara a se interveni asupra acestora, modificari la structura solului sau peisajul, fiind necesara doar umplerea gropilor si nivelarea drumurlor de pamant. Aceste drumuri pot fi conexate atat cu drumul pietruit ( partial asfaltat) dintre Ceatalchioi si Tulcea ( Bratul Tulcea al Dunarii)cat si cu drumul Ceatalchioi Chilia sau cu Bratul Chilia al Dunarii ce delimiteza o buna parte a teritoriului administrativ al comunei Ceatalchioi. Drumurile existente sunt utilizate in prezent pentru intretinerea si transportul recoltelor obtinute in incinta agricola Ceatalchioi unde va fi amplasat proiectul de infiintare a culturii de salcie energetica si sunt de interes public.

Zona este libera de constructii.Conform coordonatelor Stereo 70, de delimitare a perimetrului obiectivului,

amplasamentul se afla in perimetrul R.B.D.D. si in perimetrul retelei ecologice europene Natura 2000 care cuprinde aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si in situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii.

Obiectivul analizat este amplasat in extravilanul comunei Ceatalchioi, jud.Tulcea, pe un teren in suprafata totala de 46,49 ha. Acest perimetru se afla cca 99 % in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, este inclus in aria naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si aria de importanta avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

Zona proiectului este situata pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, sit UNESCO de importanta internationala, sit - RAMSAR si totodata parte integranta a Retelei Natura 2000 in Romania, reprezentata concret prin Sit-ul de Importanta Comunitara - Delta Dunarii - Cod:ROSCI0065 si Aria de Protectie Speciala Avifaunistica - Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie - Cod:ROSPA0031. Ambele situri de importanta comunitara se suprapun in teritoriu, diferind doar prin functionalitate.

26


Figura xxx harta Sit-ului de Importanta Comunitara - Delta Dunarii - Cod:ROSCI0065 si Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica - Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie - Cod:ROSPA0031 (Sursa: http://dev.adworks.ro/natura/situri/174/Delta-Dunarii.html )

Situl de Importanta Comunitara - Delta Dunarii - Cod:ROSCI0065

PREZENTARE GENERALADelta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe au primit mai multe recunoasteri nationale

si internationale din punct de vedere al protectiei naturii. In 1938, Padurea Letea a fost declarata Rezervatie Naturala. In 1978, zona Rosca-Buhaiova a fost declarata Rezervatie a Biosferei. Din 1990, Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe au fost declarate Rezervatie a Biosferei in cadrul Programului UNESCO Omul si Biosfera. Delta Dunarii a fost recunoscuta ca zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa, in cadrul Conventiei Ramsar, iar o suprafata de 312000 de hectare a fost recunoscuta ca parte a patrimoniului natural universal in cadrul Conventiei UNESCO de protejare a patrimoniului universal cultural si natural. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost desemnata Sit de Importanta Comunitara si Arie de Protectie Speciala Avifaunistica. Mozaicul de habitate dezvoltate in Delta Dunarii este extrem de variat si gazduieste o mare varietate de comunitati de plante si animale al caror numar a fost apreciat la 5429 de specii, incadrate in 30 de tipuri de ecosisteme.

Delta Dunarii este o adevarata banca naturala de gene, cu o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural mondial. In cadrul sitului sunt cuprinse 30 de habitate

27


protejate la nivel european, dintre care opt sunt strict protejate, unele fiind intalnite doar in Romania.

Flora din cadrul sitului este reprezentata de 1839 de specii, dintre care 14 sunt periclitate, iar cinci specii sunt de importanta comunitara (doua specii de vinetele s.n. vinetica, otratel, capul-sarpelui, trifoias de balta). Circa 70% din vegetatia deltei este dominata de stuf si papura care formeaza o asociatie vegetala complexa si ocupa o suprafata de 235000 ha, constituind cea mai intinsa suprafata compacta de stufarisuri din lume. Vegetatia forestiera din Delta Dunarii este caracterizata in special de zavoaie de salcie si plop. In padurile Letea si Caraorman se intalnesc paduri formate din diferite specii de stejar si frasin, cu specii variate de arbusti si plante cataratoare, dintre care cea mai interesanta este o liana de origine mediteraneana cu lungimea de 25 m care atinge aici limita nordica din Europa. Padurea Letea este cea mai nordica padure subtropicala din lume. Pe malul lacului Erenciuc se dezvolta singura padure de anin negru din Delta Dunarii. In sit au fost descoperite doua specii de plante noi pentru stiinta, o specie de vinetica si Elymus pycnattum deltaicus. Alaturi de acestea mentionam specii de plante endemice precum Centaurea pontica si Centaurea jankae, precum si existenta a numeroase specii de orhidee. Stufarisul apare in ape putin adanci (sub 1 m), ocupa suprafete intinse si joaca un important rol de filtru biologic precum si de protectie a malurilor. In asociatie cu stuful gasim si papura, feriga de balta, pipirig, galbinele, rachitan, macris-de-balta, tataneasa, rogoz, busuioc de balta.

Studiile pentru inventarierea diversitatii biologice au condus la identificarea unui numar mare de specii si subspecii noi atat pentru fauna Romaniei, cat si pentru stiinta (30 de specii sunt considerate endemice, 194 de specii noi pentru Romania, dintre care 138 sunt viespi si albine, 19 specii de gandaci, 19 specii de pureci de plante).

Dintre nevertebrate, in sit sunt prezente 11 specii de interes comunitar. Lacusta endemica Isophya dobrogensis nu mai exista decat pe insula Popina.

Dintre fluturi mentionam prezenta fluturelui diurn iris, iar dintre gandaci putem mentiona populatii reprezentative de nasicorn si gandac-de-balta.

Dintre amfibieni si reptile, in sit sunt prezente 24 de specii, dintre care sase sunt specii de interes conservativ. Alaturi de acestea putem intalni si alte specii importante de reptile precum soparla cenusie (soparla de nisip) sau sarpele de alun.

Grupul liliecilor este reprezentat prin circa 20 de specii. Acest grup nu este suficient cercetat. Dintre cele 133 de specii de pesti semnalate in apele sitului, 15 specii sunt considerate de importanta comunitara. Alte specii prezente sunt considerate importante, rare sau periclitate (morunas, caracuda, lin, cega, morun, pastruga, oblet mare, tipar, vaduvita etc.). Dintre mamifere, la desemnarea ca sit de importanta comunitara au contribuit speciile de popandau, vidra (lutra), nurca europeana, dihor patat, dihor de stepa.

Dintre micromamifere mentionam prezenta unor populatii semnificative de soarece pitic, chitcan mic de apa, chitcan de apa, chitcan pitic. Grindurile Letea si Caraorman, constituite in cea mai mare parte din depozite nisipoase, sunt cele mai reprezentative forme de relief prin inaltimea lor (12,4 m Letea si 7,5 m Caraorman) si prin relieful eolian deosebit, rezultat din nisipul nefixat. Cele mai mari grinduri maritime alcatuiesc asa numitul cordon initial (Letea, Caraorman si Crasnicol) care s-a format cu circa 10000-11000 de ani in urma, barand golful deltaic si formand delta fluviala de astazi, constituind in acelasi timp limita dintre delta fluviala si delta fluvio-maritima.

BIOTOPGEOLOGIE/GEOMORFOLOGIE

Teritoriul Deltei Dunarii si Complexului lagunar Razim-Sinoe face parte, din punct de vedere geostructural, din Depresiunea Marii Negre, fiind situat in Depresiunea Predobrogeana, la contactul dintre Platforma Nord-Dobrogeana si Platforma Scitica.

Delta Dunarii este cea mai tanara formatiune a reliefului din Romania, fiind formata in perioada cuaternara intr-un golf al Marii Negre. Nivelul marii a oscilat pe verticala,

28


inundand uscatul prin transgresiuni marine sau retragandu-se in faze intermediare de regresiune, formand depozitele deltaice. Faza de golf a evoluat intr-o faza ulterioara de liman, care in timp s-a colmatat formand delta. Depozitele deltaice au grosimi cuprinse intre 30 si 100 m si sunt constituite dintr-o succesiune de complexe litologice care trec treptat de la nisipuri grosiere la prafuri nisipoase. Depozitele deltaice reprezinta o asociatie intre depozitele marine lagunare si continentale, reflectand alternarea mediilor de sedimentare (ape dulci, salmastre si marine).

Golful marin Halmyris, pe care se gaseste astazi Complexul lacustru Razim-Sinoe, a evoluat mai incet decat golful din zona deltei propriu-zise. Delta a depasit faza de liman, pe cand Complexul Razim-Sinoe se gaseste in faza de laguna. In prezent, se constata o inecare continua a reliefului deltaic din delta fluvio-maritima si o inaltare prin colmatare a reliefului jos din delta fluviala. De asemenea, se constata procese de acumulare fluvio-marina in fata bratelor Dunarii (delta Chilia, bara Sulina, Sfantu Gheorghe-insula Sacalin) si de eroziune intensa in sectoarele Sulina, grindul Saraturile, Sfantu Gheorghe-zona Zatoanelor, zona litorala a Complexului lacustru Razim-Sinoe.

Depozitele deltaice au in componenta aluviuni ce alcatuiesc grindurile fluviale, aluviuni de natura organica in zonele depresionare si nisipuri marine pe litoral (nisipuri, prafuri, argile, maluri si turbe care variaza atat pe orizontala cat si pe verticala, avand o stratificatie incrucisata de tip deltaic).

In delta fluviala predomina prafurile, argilele si turbele, iar nisipurile mai putin extinse se gasesc in constitutia grindurilor fluviale si lacustre. In zonele de divagare fluviala se depun depozite cu caracter prafos, iar in zonele depresionare depozite argiloase-prafoase cu un bogat continut organic. Datorita reliefului si prezentei celor trei brate ale Dunarii, unitatile morfohidrografice din zona continentala a Deltei Dunarii sunt grupate in trei mari unitati deltaice (Letea, Caraorman si Dranov). Unitatea Letea (155000 ha) se desfasoara intre bratele Chilia, Tulcea si Sulina si tarmul marin, incluzand resturi ale uscatului predeltaic Chilia si Stipoc, grinduri marine si fluviatile, arii depresionare (Sireasa), o vasta depresiune lacustra (Matita-Trei Iezere-Merhei). 42,8 % din suprafata este scoasa din regimul natural prin amenajari agricole (Sireasa, Pardina, Babina, Cernovca), silvice (Papadia) si piscicole (Chilia Veche, Maliuc, Stipoc, Obretin, Popina). Reteaua hidrografica dintre bratele Dunarii si spatiile interioare se realizeaza prin intermediul retelei de garle si canale, care alimenteaza peste 200 de lacuri de interes piscicol. Unitatea Caraorman (101300 ha) include grinduri marine (Caraorman, Sasaturile), grinduri fluviatile (Rusca, Balteni), arii depresionare lacustre (Gorgova-Isac-Uzlina, Rosu-Puiu).

Suprafetele amenajate prin indiguire sunt mai putin extinse si cuprind amenajari piscicole (Tusca, Litcov si Murighiol), amenajari agricole (Carasuhat) si silvice (Rusca, Murighiol).

Unitatea Dranov (85000 ha) este cuprinsa intre bratul Sf. Gheorghe si Lacul Razim si se caracterizeaza prin prezenta unei arii depresionare in partea de vest avand cote sub nivelul marii si al unui complex de grinduri (Crasnic-Perisor) in partea de est.

Sunt prezente lacuri nesemnificative ca suprafata, exceptie facand lacul Dranov (2170 ha). Unitatea cuprinde amenajarea agricola Murighiol-Dunavat si amenajarile piscicole Dranov, Dunavat, Holbina, Perisor, Periteasca, Iazurile-Calica, Sarinasuf.

Teritoriile predeltaice au apartinut Campiei Bugeacului, din care au fost decupate prin eroziune fluviala, formand Campul Chiliei si partea centrala a grindului Stipoc, constituite din depozite loessoide si diferentiindu-se de subunitatile limitrofe. Grindurile fluviale se individualizeaza in lungul bratelor principale (Chilia, Tulcea, Sfantu Gheorghe si Sulina) si au inaltimi variabile, scazand din amonte spre aval. La bifurcatii se realizeaza adevarate campuri aluviale cu inaltimi de peste 3 m (Patlageanca-Ceatalchioi), ajungand la 0,5 m in apropiere de tarmul marii. Suprafata grindurilor fluviale este apreciata la circa 50250 ha (15% din suprafata). Grindurile maritime sunt dispuse perpendicualar pe directia bratelor principale ale Dunarii, constituindu -se in baraje morfologice.

29


Factorii principali ce contribuie la formarea grindurilor marine sunt curentii marini circulari (specifici bazinului Marii Negre) si valurile. Contributia Dunarii se rezuma la transportul de material aluvionar, deversat in zona litorala si preluat apoi de valuri si curenti marini.

Pe langa materialul fluvial, un rol important in furnizarea depozitelor grindurilor maritime il au falezele din nord-vestul Marii Negre si materialul organic (cochilifer). Din familia grindurilor maritime fac parte si cordoanele litorale, destul de fragile, supuse unei presiuni puternice a valurilor (configuratia si pozitia lor fiind in continua schimbare).

Grindurile maritime Letea si Caraorman reprezinta limita dintre delta fluviala si cea fluvio-maritima, fiind cele mai inalte subunitati geografice. Suprafata grindurilor maritime este de circa 34900 ha (10,5% din suprafata). Terenurile mlastinoase ocupa zonele din jurul lacurilor si complexelor lagunare. Reteaua hidrografica joaca un rol determinant in aparitia, evolutia si functionarea sistemului deltaic. Bratele principale si garlele au evoluat in decursul timpului in functie de factorii neotectonici si de intensitatea procesului de colmatare.

Procesul de autoreglare al subsistemului hidrografic in conditii naturale a fost dirijat in scopuri economice incepand cu primele lucrari de corectare a bratului Sulina. Pe langa garlele naturale au aparut numeroase canale, care asigura circulatia apei pentru imbunatatirea productiei piscicole in regim natural. Ulterior au fost construite numeroase incinte pentru stuficultura, piscicultura, agricultura si silvicultura, impunandu-se realizarea unor cai de legatura pe ape si de drenaj in interiorul acestora. Reteaua de canale a devenit astfel mult mai complexa, iar multe garle care aveau un anumit rol in functionarea sistemului deltaic au disparut. Modificari importante au suferit si bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Bratul Sulina, ca urmare a actiunii de realizare a caii navigabile maritime, a fost scurtat de la 91,9 km la 63,75 km si adancit corespunzator. Bratul Sfantu Gheorghe a fost supus corectiei meandrelor principale intre Km 17-85, scurtandu-se de la 108 km la 70 km. Bratul Chilia, prin avansarea deltei secundare, a crescut in lungime.

Lacurile constituie o categorie morfohidrografica importanta. Multe lacuri si complexe lacustre au fost desecate, spre exemplu Pardina si Sireasa. Inainte de 1980, existau 668 de lacuri insumand 31262 ha (9,28% din suprafata deltei). In urma actiunii de desecare, numarul acestora s-a redus la 479, iar suprafata la 25794 ha (7,82% din suprafata). Sub aspectul numarului si marimii lacurilor se constata o diferentiere intre cele din vest si din est datorita proceselor de aluvionare mai intense in vest, precum si a gradului mai mare de interventie a omului. In Sireasa si Rusca, lacurile au suprafete mici (15-40 ha) in timp ce in ariile depresionare din est numarul lacurilor este mai mic, dar cu suprafete mai mari (Furtuna 977 ha, Gorgova 1377 ha, Isac 1101 ha, Matita 652 ha, Merhei 1057 ha, Rosu 1445 ha, Lumina 1367 ha, Dranov 2170 ha).

PEDOLOGIEDelta Dunarii se caracterizeaza printr-o structura specifica zonelor aluvionare si

zonelor umede, cu soluri tinere in formare, cu fertilitate redusa si vulnerabilitate ridicata. In sit sunt prezente soluri aluviale, limnosoluri, gleisoluri, psamosoluri, solonceacuri, cernisoluri, histosoluri, antrosoluri. Solurile aluviale sunt raspandite predominant pe grindurile fluviale si au o textura nisipo-luto-argiloasa, fiind sarace in materie organica (in sectorul marin sunt frecvent salinizate).

Psamosolurile sunt legate de prezenta grindurilor marine. Cele din zonele vestice si centrale ale grindurilor Letea si Caraorman prezinta un continut ridicat de calcar (macinis de cochilii), iar pe cordonul litoral sunt frecvent asociate cu nisipuri mobile.

Gleisolurile sunt caracteristice sesului deltaic mlastinos-submers si prezinta o textura predominant luto-argiloasa, cu un continut ridicat de materie organica. Limnisolurile reprezinta sedimente de pe fundul lacurilor, din laguna Sacalin si golful Musura (namoluri cu textura lutoasa, marnoase, sapropelice, organice, salinizate etc.).

Solurile balane sunt localizate in campul Chiliei si grindurile Razboinita, Stipoc si

30


Fantana Dulce. Unele sunt afectate de saraturare, iar la Stipoc sunt modificate puternic ca urmare a includerii lor in amenajarea piscicola. Solonceacurile apar atat pe loess (in estul campului Chilia) cat si pe nisipuri (in cadrul grindurilor marine Letea, Caraorman si Saraturile).

O particularitate o constituie solonceacurile organice din zona gurii bratului Sfantu Gheorghe. Histosolurile sunt prezente in zona complexelor lacustre Gorgova-Uzlina, Rosu-Puiu si Matita-Merhei (50% fiind reprezentate de plaur si continand sulfuri). Grosimea materialelor organice variaza intre 1,2 si 5 m. Fragilitatea solurilor deltei la utilizare agricola, silvica si piscicola rezulta din formarea lor intr-un mediu excesiv umed, maturarea fizica redusa, materia organica usor mineralizabila, climatul de ariditate accentuata si apele freatice cu mineralizare ridicata.

Pe grindurile marine Letea, Caraorman si Saraturile, substratul nisipos, climatul si mineralizarea apei freatice constituie factorii de baza ai acestei fragilitati.

HIDROLOGIEHidrografia include fluviul Dunarea (de la Cotul Pisicii pana la Ceatalul Chilia), cele

trei brate principale (Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe) la care se adauga bratele secundare (Tataru, Cernovca, Babina si Musura, Garla de Mijloc, Garla Turceasca).

Bratul Chilia (120 km) este cel mai important brat al Dunarii sub aspectul scurgerii. Acviferele de adancime prezinta cea mai mare extindere in depozitele deltaice, fiind cantonate in pietrisuri si nisipuri cu o buna permeabilitate. Grosimea acestor acvifere este de 15-20 m in partea centrala a deltei (fiind sub presiune), intre 0,5-15 m in vest si intre 20-40 m in est. Acviferele freatice sunt in stransa legatura cu morfologia deltei in ceea ce priveste adancimea si cu regimul hidrologic al Dunarii sub aspectul variatiei nivelului. Pe masura distantarii de bratele principale, acviferele au o mai mare independenta, reducandu-se insa gradul de potabilitate. Avand in vedere configuratia morfohidrografica, asociatiile vegetale si impactul activitatilor antropice, in sit au fost identificate opt tipuri de corpuri de apa (ecosisteme naturale, partial modificate de om).

Garlele si canalele cu circulatie activa a apei (1) sunt reprezentate prin brate abandonate ale Dunarii (Dunarea Veche) sau canale importante (Mila 35, Sireasa-Sontea, Eracle, Cazanel, Bogdaproste, Litcov, Crisan-Caraorman, Dunavat, Dranov). Artere de legatura intre bratele principale si complexele lacustre, canalele se caracterizeaza prin curgerea apei cu viteze variabile, cu sensuri reversibile de curgere in functie de sezon (ape mari de primavara, ape mici de vara-toamna), turbiditate descrescatoare dinspre brate spre interior.

Mineralizarea se modifica treptat, printr-o imbogatire in saruri ca urmare a intensificarii procesului de evaporatie, pe masura ce se reduce viteza si creste temperatura apei. Garlele si canalele cu regim liber dar cu circulatie redusa a apei (2) se caracterizeaza prin lungimea lor (Stipoc-Ocolitor, Dovnica, Madgearu, Perivolovca, Litcov-Imputita, Puiu-Eremciuc, Palade, Buhaz-Zatoane) si prin viteza mica de curgere a apei. Garlele si canalele din interiorul amenajarilor (3) se caracterizeaza prin lipsa unei legaturi directe cu reteaua hidrografica activa. Au un rol de drenaj sau de alimentare, in functie de regimul statiilor de pompare si de tipul amenajarii (piscicol, agricol sau silvic). De regula, aceste canale nu au o circulatie a apei, comportandu-se ca ape stagnante cu un grad de imbatranire accentuat, invadate de vegetatie, atat submersa cat si emersa.

Lacurile mari, cu schimb de ape cu reteaua hidrografica secundara (4) sunt reprezentate prin Furtuna, Matita, Babina, Trei Iezere, Cazanel, Bogdaproste, Gorgova, Isac, Uzlina, Puiu, Lumina, Rosu-Rosulet, Razim-Golovita-Zmeica.

Limita lor nu este una morfologica, ci este data de vegetatia de stuf si papura sau de plaur.

In afara de legatura directa prin garle si canale, lacurile din depresiuni comunica 31


prin masa de vegetatie si pe sub plaur, chiar si in faza apelor mici de vara-toamna. Prin aportul crescut de apa dulce din Dunare si inchiderea legaturii cu Marea

Neagra (Gura Portitei), lacurile Razim si Golovita si-au schimbat semnificativ nivelul de salinitate. Lacul Sinoe a suferit si el modificari catre mediul usor dulcicol.

Lacurile cu schimb redus de ape cu reteaua hidrografica secundara (5) includ Merheiul Mare si Mic, Rosca, Poleacova, Nebunu, Ledeanca, Dovnica, Raducu, Porcu, Tataru, Murighiol. Se caracterizeaza printr-un grad avansat de impotmolire, nu atat prin procedee aluvionare, cat prin cantitatea de material organic depusa pe fund. Lacurile din interiorul amenajarilor piscicole (6) includ Obretinul Mare, Dranov, Babadag, Cosna, Leahova Mare si Mica. Prin intreruperea schimbului natural de ape cu reteaua hidrografica activa si intrarea in regimul amenajarii piscicole, aceste lacuri au suferit modificari structurale importante. Lacurile salmastre si sarate (7) sunt Istria si Nuntasi (Tuzla), situate in sudul Complexului lacustru Razim-Sinoe. Legatura restransa, printr-o garla, a lacului Istria cu Sinoe, precum si a Lacului Nuntasi cu Istria, conditiile climatice semiaride, evaporatia ridicata, lipsa unui aport subteran si superficial de apa dulce au condus la acumularea de saruri si la formarea namolului cu calitati balneo-terapeutice. Lagunele conectate la mare (8) sunt reprezentate prin lacurile Sinoe si Zatonul Mare. Lacurile Razim-Golovita-Zmeica reprezinta astazi un bazin cu apa dulce pentru irigatii, asigurand tranzitarea unui important volum de apa dulce spre mare prin Periboina.

ASPECTE CLIMATOLOGICEClima se incadreaza in tipul temperat-continental, cu influente pontice, fiind extrem

de complexa. Durata medie anuala de stralucire a soarelui este de circa 2300-2500 de ore, iar radiatia solara este insemnata. Temperatura medie anuala este de 11,0 C la Tulcea, 11,2 C la Gorgova si 11,6 C la Sulina. In cazul valorilor extreme, ca si in cel al valorilor medii, se remarca rolul Marii Negre in modelarea regimului termic.

Precipitatiile atmosferice inregistreaza o scadere de la vest spre est. In timp ce pe suprafata uscatului limitrof deltei, sub influenta curentilor de aer ascendenti din timpul zilei se formeaza nori cu producerea precipitatiilor, in interiorul deltei si in special catre tarmul marii, datorita proceselor de evaporatie si evapotranspiratie, se formeaza ziua curenti descendenti ce determina destramarea norilor si lipsa precipitatiilor.

Pe suprafata grindurilor Letea, Caraorman si Saraturile, cu nisipuri fara vegetatie, procesele de convectie pot duce la producerea precipitatiilor. Precipitatiile medii multianuale sunt de 455 mm la Tulcea, 400 mm pe grindurile Letea si Caraorman si de 343 mm la Sulina. Precipitatiile sub forma de zapada se produc izolat si rar.

Numarul zilelor cu caderi de zapada scade de la 15 in vest, la 11 in est. Umezeala aerului este ridicata (circa 84%), Delta Dunarii si litoralul marin prezentand valorile cele mai ridicate din Romania. In anotimpul rece, umezeala ajunge la 90% la Sulina.

Numarul de zile senine si cu cer acoperit inregistreaza cele mai mari si respectiv cele mai mici valori din tara. Vantul are o frecventa mare (calmul reprezentand sub 20%) si bate din toate directiile, dominant fiind cel din NV, urmat de cel din nord. Viteza medie este mai mare in apropiere de mare (Sulina 8,4 m/s pe directia nord, Sfantu Gheorghe 5,5 m/s pe NV si Gorgova 3,6 m/s pe NE).

Brizele reprezinta o caracteristica a zonei litorale limitofe deltei si Complexului lacustru Razim-Sinoe ca urmare a contrastului termic dintre uscat si apa. Briza dinspre mare se resimte intre orele 10 si 20 (briza de zi), iar spre mare intre orele 23 si 7 (briza de noapte).

BIOCENOZA

32


VEGETATIEIn cadrul sitului au fost identificate 30 de tipuri de ecosisteme si inventariate 1835

de specii de plante, dintre care 828 de specii de plante inferioare si 1007 specii de plante superioare. Dintre acestea, 37 de specii sunt noi pentru Romania si doua specii sunt noi pentru stiinta.

Cel mai mare numar de specii de alge, cu predominanta alge verzi, se inregistreaza in apele cu circulatie activa. In Delta Dunarii predomina elementele floristice eurasiatice si circumpolare, in compozitia asociatiilor acvatice si iubitoare de apa fiind cuprinse peste 120 de specii de plante. Grupa plantelor acvatice include specii submerse (cu radacinile fixate in substrat, tulpina si frunzele subacvatice, numai floarea ridicandu-se deasupra apei pentru polenizare), specii cu frunze natante si specii cu frunze emerse. Speciile submerse se intalnesc in ecosistemele acvatice cu adancime medie a apei (penita apei, bradis, cosor, sarmulita, pasa, broscarita, mot). Unele plante plutesc in masa apei, neavand contact cu substratul, floarea fiind singura care se ridica deasupra apei (otratel de balta, aldrovanda). Speciile cu frunze plutitoare se dezvolta aproape de maluri, avand radacinile fixate in mal (nufar alb, nufar galben, plutnita, iarba broastelor, cornaci, troscot de apa).

Speciile cu frunze emerse au varfurile frunzelor deasupra nivelului apei, baza acestora si tulpina fiind scufundata in apa (rizeac, limbarita, sageata apei, crin de balta etc.). Plantele superioare formeaza asociatii vegetale ce se dezvolta pe zonele mai inalte, neinundabile.

In functie de conditiile pedoclimatice se deosebesc specii adaptate sa reziste la continutul ridicat in saruri al grindurilor (branca, patlagina, albastrica, saricica), precum si specii adaptate la viata de nisip caracteristica grindurilor fluvio-maritime si cordoanelor nisipoase litorale. Principalul rol de fixare al nisipului il joaca perisorul, iar pe solurile mai bogate in humus traieste carcelul. In zone cu umiditate mai redusa traiesc volbura de nisip, vinetel de nisip, siminoc, iarba-de-mare. Pe nisipurile cordoanelor litorale se intalnesc tufarisuri de catina alba, salcie taratoare, salcioara.

Grindurile Letea si Caraorman ofera conditii pedo-climatice ce au favorizat aparitia stepelor danubian-deltaice, caracterizate prin unele specii submediteraneene (colilie, sadina).

Pe dunele inalte, cu nisip nefixat, traiesc specii de perisor, vinetelul de nisip, troscot de nisip, pelin de nisip etc.

Pe solul stancos din Complexul lagunar Razim-Sinoe s-a instalat un tip special de asociatie stepica, caracterizat prin specii caucaziene si balcanice (cimbrisor dobrogean, pir crestat, paius dobrogean, ceapa ciorii, armirai salbatic).

Dintre habitatele acvatice prezente mentionam formatiunile de plaur. Acestea sunt constituite din rizomi de stuf, intretesuti cu rizomii altor plante, cu grosimi de 0,5-1,5 m, incarcate cu humus si materii organice netransformate. Alaturi de stuf cresc si papura, pipirigul, sageata apei, rogozul, busuiocul de balta etc. In solul plaurului, care rezulta din transformarea resturilor organice traiesc foarte multe animale mici si microscopice. Pe masura ce se incarca cu un strat de sol si resturi organice, plaurul se fixeaza pe substrat, fiind ridicat doar la ape foarte mari.

Din suprafetele insulelor de plaur se rup bucati mai mici care sunt purtate de vant si de curentul de apa in gura garlelor si canalelor, blocand circulatia barcilor si a salupelor. Aceste situatii se intalnesc frecvent in complexele lacustre Matita-Merhei-Trei Iezere-Bogdaproste si Rosu-Puiu-Lumina.

In actiunea de amenajare a incintelor pentru agricultura si piscicultura, plaurul constituie un impediment si in acelasi timp o sursa nociva deoarece se intrerupe circulatia apei si indepartarea hidrogenului sulfurat. Apar si situatii critice cand apa de sub plaur nu este primenita suficient si deci oxigenata.

Cantitatea mare de hidrogen sulfurat rezultat din procesul de descompunere a 33


substantelor organice produce asfixierea pestilor. Specifica pentru Delta Dunarii este lipsa aproape totala a padurilor de lunca

formate din arbori cu lemn tare si a zavoaielor de anin, ramanand dominante zavoaiele de plop si salcie. Grindurile din delta, inguste, putin inalte si frecvent inundate, favorizeaza padurile de salcie instalate pe aluviuni putin solificate. Specia dominanta este salcia, la care se adauga rachita. Etajul de arbusti lipseste, iar cel ierbos-arbustiv este relativ sarac (mur de miriste, piperul baltii, dentita, stanjenel galben, lasnicior).

Pe grindurile Letea si Caraorman sunt prezente paduri compuse din stejar, frasin, ulm, mesteacan. Acestea sunt invadate de plante agatatoare (vita salbatica, iedera, hamei, curpen si Periploca graeca, o liana de origine mediteraneana). Toate aceste fitocenoze formeaza un hatis greu de patruns, indeosebi vara. In functie de nivelul de organizare, de intretinere si de amendare cu ingrasaminte si pesticide, amenajarile agricole (peste 39000 ha) pot fi considerate ca areale scoase de sub actiunea legitatilor de functionare a sistemului deltaic.

Amenajarile silvice au fost realizate (dupa 1960) prin indiguire, defrisarea vegetatiei forestiere spontane si plantarea unor specii de salcie si plop euroamerican (ce ocupa 97% din totalul speciilor, restul de 3% fiind frasin, plop alb, plop negru, plop cenusiu). Aceste amenajari silvice au fost facute in scopuri economice si nu s-a avut in vedere rolul lor ecologic, in sensul realizarii unui spectru floristic diversificat care sa asigure biotopuri pentru fauna deltaica. Suprafata totala amenajata pentru silvicultura este de circa 6400 ha (Papadia 2000 ha, Rusca 1200 ha, Carasuhat 620 ha, Pardina 425 ha, Murighiol 400 ha).

Intre bratele principale si digurile longitudinale ale amenajarilor agricole, piscicole sau silvice se planteaza plop euroamerican, atat cu scop de protectie, cat si pentru valorificare economica. Aceste fasii de plantatii s-au facut prin defrisarea zavoaielor de salcii care protejau mult mai bine malurile bratelor prin sistemul lor radicular. Din pacate, plantatiile de plop euroamerican raspund numai cerintei economice, deoarece sub aspect ecologic sunt sarace in diversitate.

Amenajarile piscicole formeaza un tip de ecosistem specific, bazat pe un regim hidrologic controlat, cu inundari si desecari succesive, cu bazine acvatice artificiale si cu durata limitata, sezoniera de inundare. Acestea ocupa terenuri dintre cele mai variate ca amplasament: terenuri inundabile situate la periferia marilor complexe lacustre si care constituiau, in regim natural, zone de pasunat dar si importante zone de reproducere naturala pentru peste (amenajarile piscicole Iazurile, Sarinasuf, Lunca, Chilia), lacuri naturale care au fost indiguite si carora li s-a modificat regimul hidrologic natural (Obretin, Dranov, Babadag) sau terenuri mai inalte folosite anterior pentru agricultura sau pasunat (Popina, Stipoc, Chilia, Rusca).

Suprafata totala ocupata de amenajarile piscicole este de circa 45000 ha, dintre care doar circa 15000 ha sunt folosite pentru o piscicultura extensiva. Din restul amenajarilor piscicole, o parte nu au fost folosite vreodata (Holbina I, Gradina Olandezului, Popina), sau au fost abandonate ca urmare a cheltuielilor mari de exploatare (Obretin II, Stipoc, Litcov). In unele amenajari piscicole terenurile sunt folosite pentru agricultura, activitate prin care destinatia initiala a terenurilor a fost schimbata total sau partial (Rusca, Litcov, Popina).

Amenajarile complexe se refera la cateva areale in care se practica piscicultura, agricultura si silvicultura. Este cazul amenajarii Maliuc, unde sunt construite atat helesteie pentru piscicultura, cat si parcele pentru agricultura si silvicultura. Cea mai mare parte a amenajarilor agricole si piscicole din perimetrul Delta Dunarii au avut o perioada de functionare inainte de 1990 conform tehnologiilor de exploatare proiectate.

Dupa 1990, din cauza lipsei de eficienta economica a activitatilor si a faptului ca unele nu au fost finalizate (amenajarile agricole Babina, Cernovca, amenajarea piscicola Gradina Olandezului etc.), multe dintre acestea au fost abandonate sau folosite in alte scopuri. Ca urmare a acestei situatii s-a constatat o degradare a terenurilor prin aparitia

34


fenomenului de saraturare si de schimbare a regimului hidrologic. O parte dintre aceste amenajari sunt in prezent incluse in programul de reconstructie ecologica prin care vor fi reintegrate in regimul hidrologic natural.

FAUNAPatrimoniul faunistic este reprezentat de 3503 specii, incluzand 3024 de specii de

nevertebrate si 479 de specii de vertebrate. Dintre acestea au fost inventariate 1097 de specii si subspecii noi, incluzand 260 de specii noi pentru Romania si 37 de specii noi pentru stiinta.

Nevertebratele sunt raspandite pe teritoriul sitului in toate mediile de viata (terestru, subteran, acvatic) si sunt reprezentate prin moluste, viermi, insecte, crustacee, arahnide, miriapode. Insectele sunt prezente prin de 2216 specii, dintre care 26 sunt endemice.

Clasa insectelor este reprezentata de un numar mare de albine si viespi, gandaci, plosnite, fluturi si mai ales de muste si tantari. 196 de specii de insecte sunt periclitate (rusalia nu a mai fost observata in delta in ultimii ani). Printre speciile protejate sunt prezente lacusta Saga pedo, fluturele de zi Apatura metis, fluturasul purpuriu, fluturele apollo mic si fluturele sfingid.

Crustaceele (raci, crabi etc.) sunt reprezentate de 114 specii, dintre care trei specii endemice. Crustaceii formeaza o buna parte a zooplanctonului dulcicol, cuprinzand specii filtratoare precum si specii pradatoare.

Paianjenii sunt reprezentati de 168 de specii (unele specii rare din familia paianjenilor cu cruce, vaduva neagra, paianjenul de apa).

Dintre nevertebratele de interes conservativ mentionam specii precum fluture-buha, tarancuta, albilita portocalie, albilita mica, fluturasul purpuriu, libelula, carabusul, croitorul cenusiu, melcul cu carlig, gandacul de apa etc.

Vertebratele sunt foarte bine reprezentate prin grupuri faunistice specifice conditiilor de viata din zona (pesti, pasari, reptile, amfibieni si mamifere).

Clasa pestilor este reprezentata atat de pesti cartilaginosi-ososi, cat si de cei cu scheletul complet osificat. Dintre cele peste 300 de specii din Europa si 185 din Romania, in sit au fost identificate 133 de specii, gazduite de o varietate mare de habitate acvatice, dulcicole, salmastre, marine. Au fost identificate 54 de specii exclusiv dulcicole (stiuca, lin, vaduvita etc), 66 de specii exclusiv marine (sprot, hamsie, bacaliar, stavrid, calcan), precum si 13 specii care traiesc atat in ape dulci cat si salmastre sau chiar in Marea Neagra (guvizi, morun, nisetru, pastruga, scrumbie de Dunare, somon de Marea Neagra, cambula). Sunt si specii care prezinta un usor grad de adaptare, putand fi intalnite in numar redus si in apele Marii Negre in fata gurilor Dunarii (crap, avat, biban, somn, salau etc). Dintre cele 133 de specii semnalate, sase provin de pe alte continente (caras argintiu, biban soare, sanger, cosas (s.n. cteno) si novac, precum si o specie adusa accidental din China cu loturile de ciprinide).

Incepand cu 1994 a fost semnalata si o specie de talie mica din neamul bibanului care a patruns in special in Complexul lagunar Razim-Sinoe. In perimetrul sitului au fost identificate noua specii de amfibieni (broasca de lac, buhai de balta cu burta rosie, brotacel, broasca de pamant bruna, broasca de pamant siriaca, broasca raioasa bruna, broasca raioasa verde, triton cu creasta dobrogean, triton comun). Reptilele sunt reprezentate de 16 specii, dintre care noua sunt strict protejate (broasca testoasa de apa, testoasa dobrogeana, soparla de camp, soparla de nisip, gusterul vargat, soparla de iarba, vipera de stepa etc.).

Mamiferele sunt reprezentate preponderent de rozatoare si insectivore. Cel mai numeros grup, atat ca numar de specii cat si ca marime a populatiilor, este cel al micromamiferelor, care constituie hrana preferata a multor specii de pasari rapitoare de zi sau de noapte, precum si a mamiferelor carnivore (nevastuica, hermelina, dihor).

Nurca europeana si vidra sunt specii care se hranesc cu pesti si alte animale 35


acvatice, in timp ce bursucul este semnalat mai rar. Dintre rozatoare, cel mai adesea se intalneste bizamul, specie legata de mediul

acvatic care isi construieste galerii in malul apelor, uneori musuroaie pe lacuri sau japse. Iepurele apare frecvent in padurile Letea si Caraorman, precum si in incintele agricole.

Dintre carnivorele canide, cele mai intalnite sunt cainele enot (semnalat prima oara in Romania in 1951, iar in Delta Dunarii in 1953), vulpea, precum si sacalul (venit pe cale naturala, din Asia Mica, prin Bulgaria).

Copitatele sunt reprezentate prin numarul mare de porci mistreti, care prefera arealele mlastinoase, precum si de caprior, cu efective in scadere.

Pasarile se intalnesc intr-o varietate impresionanta in toate ecosistemele, acvatice sau terestre, naturale sau antropice. Dintre cele aproximativ 400 de specii de pasari care traiesc in Romania, 331 se intalnesc pe teritoriul sitului. Din acestea, 166 sunt specii cuibaritoare (pelican comun, pelican cret, barza alba, cormoranii, majoritatea starcilor, dumbraveanca, prigorie etc). Celelalte specii sunt oaspeti de toamna, iarna si primavara, cuibarind in teritoriile nordice euro-asiatice pe care le parasesc odata cu racirea vremii, poposind in sit pentru hranire si odihna (garlite, lebada de iarna, rata sulitar, rata lingurar, ferestrasi, erete vanat etc). Gasca cu gatul rosu este o specie periclitata la nivel international care gaseste importante zone de odihna pe teritoriul Deltei Dunarii.

In Uniunea Europeana, Romania si Bulgaria prezinta singurele zone de iernare ale acestei specii. In anul 2011, in cadrul Deltei Dunarii au fost inventariate 68 de colonii de pasari, dintre acestea 34 fiind mixte si 38 monospecifice. Cele mai multe colonii apartin cormoranului mare. Zonele cu valoare avifaunistica ridicata sunt repartizate uniform, atat in zone cu regim de protectie integrala (Rosca-Buhaiova, Sacalin-Zatoane, Periteasca-Leahova, Letea, Saraturi-Murighiol, Caraorman, Nebunu, Insula Popina, Capul Dolosman etc.), cat si in afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, lacul Dranov, zona localitatii Sfantu Gheorghe etc.)

ASPECTE SOCIO-ECONOMICE SI CULTURALEMajoritatea localitatilor din zona sitului prezinta o economie de tip rural, axata pe

agricultura, cresterea animalelor, viticultura, apicultura, piscicultura, exploatarea si prelucrarea lemnului. Orasele Babadag si Tulcea, precum si comuna Niculitel au o traditie in viticultura si vinificatie. Babadag si Issacea au cateva unitati industriale bazate pe silvicultura si exploatarea lemnului. Satele si comunele din Delta Dunarii sunt inca tributare pescuitului industrial (comercial) si exploatarii resurselor naturale (extensiv sau intensiv).

In Ceamurlia de Jos exista si activitati de tip panificatie si fabricarea bauturilor. In ultimii ani s-a dezvoltat sectorul turismului (in general turism sezonier) precum si agroturismul (Murighiol, Crisan, Mila 23, Sulina, Bestepe, Chilia Veche). In unele localitati (Mahmudia, Issacea s.a) s-a dezvoltat industria extractiva (minereu de calcar siderurgic, cariere de piatra), precum si comertul cu marfuri alimentare si nealimentare.

Sfantu Gheorghe si Sulina se axeaza pe turism, navigatie si transport de marfuri pe apa, pescuit si agricultura. Comuna Corbu a intrat pe harta industriei materialelor de constructii cu cea mai moderna fabrica de var din Romania.

Municipiile Galati (325000 de locuitori) si Tulcea (95000 de locuitori) au traditie in industria navala si cea metalurgica, fiind prezente activitati de constructii nave, prelucrarea materialelor de constructii, prelucrarea lemnului, industrie textila (confectii si pielarie), industrie alimentara (peste, carne, lactate, vin, legume, fructe).

Pescuitul si industria prelucrarii pestelui au suferit un declin dupa 1990, in zona sitului aparand noi directii de dezvoltare (turism, activitati financiare, bancare si de asigurari, constructii, comunicatii, depozitare, procesare industriala a produselor agricole,

36


silvice, piscicole si de acvacultura, activitati mestesugaresti, artizanale si de mica industrie).

Aceasta regiune a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Au fost descoperite multe asezari neolitice, tumuli si tell-uri (sat Lunca, Dealul Caraiuc), precum si fortificatii din perioada Hallstatt (sat Bestepe). De mentionat este si necropola tumulara din epoca greco-getica, descoperita pe Grindul Ivancea (sat Caraorman). Cetatea Halmyris dateaza din sec. IV i.e.n. VII d.e.n., Epoca greco-romana (sat Murighiol). Epoca romana este deosebit de bine reprezentata prin asezari, ziduri de aparare, fortificatii (Babadag, Camena, Baltenii de Jos, Tulcea, Galati). Cetatea Noviodunum, cu sistemul sau defensiv, dateaza din sec. I-VII epoca romana si romano-bizantina. Legenda orasului Babadag atribuie intemeierea asezarii conducatorului unui grup de 10-12000 de turci selgiucizi care au cerut imparatului bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul dreptul de a se aseza in imperiu.

Pentru a intari apararea granitelor de la gurile Dunarii, imparatul a aprobat stabilirea acestora pe malul lacului Razim, intre anii 1262-1263. In ceea ce priveste denumirea comunei Sfantu Gheorghe, legenda spune ca in 1821 a venit in sat o corabie de razboi turceasca in care era si un pasa. In ziua aceea, in sat rasuna cavalul ciobanilor si cantecul pescarilor. Era tocmai ziua de Sfantu Gheorghe si, in cinstea acestei zile, pasa a botezat satul Katarlez, adica Sfantu Gheorghe. Denumirea localitatii Periprava este data de catre pescarii rusi lipoveni (denumirea inseamna in ruseste vad sau loc de trecere peste o apa), iar denumirea de Murighiol este de origine turca si inseamna lacul vanat, probabil datorita culorii albastre-cenusii pe care o capata uneori apele lacului din apropierea satului.

Numele localitatii Patlageanca are legatura cu legumicultura, o activitate traditionala in zona respectiva. In turceste, cuvantul patligan, de la care a derivat forma romanizata Patlageanca, semnifica patlagea vanata, prin extensiune locul unde se cultiva vinetele. Dintre mestesugurile traditionale ale zonei le mentionam pe cele practicate pana in timpurile moderne: dogarie, rotarie, fierarie, impletit de stuf si papura, sculptura in lemn si os.

In regiunea Tulcea-Niculitel se pastreaza si astazi unele traditii populare multiseculare (Paparuda, Caloianul, Dragaica, Dragobetele si Olaria aprinderea focurilor pe dealuri). In zona Babadag se pastreaza prelucrarea manuala a covoarelor orientale, prelucrarea rachitei. Expozitia de arta orientala organizata in Casa Panaghia prezinta piese ce apartin artei populare traditionale a turcilor si tatarilor din Dobrogea, precum si piese ce apartin artei orientale traditionale si moderne. In localitatile locuite de rusi lipoveni (Letea, Mila 23, C.A. Rosetti, Periprava, Sfistofca, Cardon, Jurilovca etc.) se pastreaza case traditionale lipovenesti acoperite cu stuf, tesaturi si haine traditionale lipovenesti (poisul, chicica etc.).

Impletiturile din rachita si papura, prelucrarea lemnului precum si pictura de icoane pe lemn/sticla (icoane lipovenesti) reprezinta traditii si mestesuguri locale care au supravietuit pana in zilele noastre. Dintre evenimentele culturale mentionam Festivalul solzilor de peste (Sarichioi), Festivalul Vinului Pelin (Zebil), Festivalul Sfintei Treimi (Enisala), Festivalul International de Film Independent Anonimul (Sf. Gheorghe, 9-15 august), Sarbatoarea Teilor (23 iunie, Luncavita), Festivalul Ziua Pescarului (luna august, Mahmudia), Festivalul de Creatie si Interpretare Sulina si Festivalul Minoritatilor (iulie-august, Sulina).

ACTIVITATI CARE SE DESFASOARA IN SIT SI IN AFARA PERIMETRULUI ACESTUIAAccelerarea procesului de eutrofizare este cauzat de aportul ridicat de nutrienti

(azot si fosfor) din apele Dunarii, rezultat al chimizarii agriculturii. Pentru refacerea starii acestor ecosisteme se impune reducerea cantitatii de nutrienti si realizarea unui regim hidrologic eficient.

37


Poluarea apei produce schimbari majore la nivelul structurii ecosistemelor din delta, afectand ireversibil unele specii de plante sa habitate. In Dunare se gasesc reziduuri de pesticide (HCH si DDT) in concentratii medii anuale care depasesc maximele admise. Cauzele acestor depasiri sunt deversarea apelor industriale uzate in Dunare, precum si antrenarea pesticidelor de pe terenurile agricole, prin irigatii sau de catre apa de ploaie.

Alte substante poluante, cu impact toxicologic sunt metalele, in special fier, cadmiu si plumb. Acestea provin din deversarea in Dunare a apelor uzate orasenesti si industriale.

Depozitarea gunoiului menajer creaza probleme serioase de mediu. Localnicii arunca de multe ori gunoiul la marginea satelor, pe diguri, terenuri necultivate sau chiar in apa. Turistii care strabat Delta si pensiunile turistice pot reprezenta de asemenea surse de deseuri.

Braconajul piscicol reprezinta o serioasa amenintare la adresa tuturor speciilor de pesti. Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii a estimat ca piata neagra absoarbe circa 75% din captura de peste. Vanatoarea si braconajul cinegetic afecteaza grav echilibrul ecosistemelor si ameninta populatiile speciilor vizate.

Parcurile eoliene (Baia, Murighiol, Istria etc) pot afecta habitatele si valoarea peisagistica a Deltei Dunarii.

Amenajarile si constructiile turistice pe plaja (Sulina, Chituc, Corbu) afecteaza in mod ireversibil vegetatia specifica acestora, unele fiind habitate strict protejate la nivel european.

Prezenta pasunatului intensiv in unele zone afecteaza grav habitate si specii de plante protejate. In acelasi timp, lipsa pasunatului in unele zone in ultimii ani (ex. Grindul Lupilor) a dus la disparitia unor habitate precum saraturile. Se recomanda un management adecvat al activitatilor de pasunat. Sustragerea de masa lemnoasa afecteaza grav unele paduri strict protejate (Letea, Caraorman). Prin arderea vegetatiei (practica arderii miristilor sau a deseurilor) se produce distrugerea unor habitate protejate la nivel european. Incendierea reprezinta un factor de amenintare a fondului forestier, a habitatelor si speciilor de interes conservativ.

Poluarea bazinului Dunarii are un impact major si permanent. Poluarea Dunarii afecteaza atat habitatele cat si speciile, avand un caracter accidental sau periodic. Aportul crescut de nutrienti (azot si fosfor) determina proliferarea algelor albastre si diminuarea pana la disparitie a speciilor de alge verzi. Reducerea speciilor din verigile consumatorilor determina deplasarea populatiilor, in sensul dezvoltarii unor pesti de talie mica si cu valoare economica redusa (babusca, biban, caras etc.), in detrimentul altor specii (stiuca, somn, crap). In prezent, unele specii de pesti sunt periclitate pe intreaga suprafata a Deltei (caracuda, linul, vaduvita). O alta sursa de poluare o prezinta parcurile reci (cimitirele de nave) de pe teritoriul Deltei Dunarii, in care sunt circa 120 de nave.

Circulatia ambarcatiunilor provoaca modificari semnificative asupra malurilor, prin fenomenele de suctiune si de val, precum si prin producerea de zgomote si vibratii care afecteaza fauna in special in perioada de cuibarire si de hranire. La limita sitului sunt planificate peste 500 de turbine eoliene, unele fiind deja construite. Aceste parcuri eoliene afecteaza habitatele limitrofe sitului si, in mod special, valoarea peisagistica a zonei. Actualele practici de gestionare a deseurilor solide sunt total necorespunzatoare, generand un impact negativ asupra ecosistemelor si sanatatii umane. Depozitate necontrolat, deseurile afecteaza solul si subsolul, resursele de apa, aerul, flora si fauna, la care se adauga aspectul dezolant, mirosurile neplacute si potentialele focare de infectie.Sursa(http://dev.adworks.ro/natura/situri/174/Delta-Dunarii.html)

Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007:

38


3160 - Lacuri distrofice si iazuri6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice2110 - Dune mobile embrionare (in formare)2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides2190 - Depresiuni umede intradunale3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoto-Nanojuncetea3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention62C0 * - Stepe ponto-sarmatice6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara1150 * - Lagune costiere92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007:

1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel)2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc)2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc)4067 - Echium russicum (Trifoias de balta)

39


Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Aria de Protectie Speciala Avifaun

Raport studiu de Impact ROS ENERGY PELLETS

Documents

Transcript of Raport studiu de Impact ROS ENERGY PELLETS