STUDIU GEOTEHNIC - ANPM

STUDIU GEOTEHNIC

PUZ PENTRU ZONĂ DE AGREMENT

COMUNA REMETEA

JUDEȚUL HARGHITA

BENEFICIAR: ASOCIAȚIA RALF RO

ŞEF STUDIU

ING. SZÉKELY ISTVÁN

-IANUARIE 2018 -

STUDIU GEOTEHNIC

1.GENERALITĂŢI

Studiu geotehnic–PUZ pentru zonă de agrement comuna Remetea, județul HR Pag. 2

1.1. Prezentul Studiu geotehnic a fost elaborat în baza Contractului de servicii,

încheiat între SC GEO-TECH SRL Gheorgheni în calitate de proiectant de specialitate

şi Comuna Remetea în calitate de beneficiar.

1.2. Obiectul lucrării are drept scop stabilirea condiţiilor geotehnice de

proiectare şi execuţie a lucrărilor pentru – PUZ PENTRU ZONĂ DE AGREMENT,

COMUNA REMETEA, JUDEȚUL HARGHITA

1.3. Studiul a fost elaborat în conformitate cu tema de studii geotehnice pusă la

dispoziţie de către beneficiar, pe baza observaţiilor de pe teren, a forajelor geotehnice

executate, cartărilor de detaliu, a prospecţiunilor de teren şi a analizelor de laborator.

1.4. Lucrările de cercetare geotehnică s-au executat în conformitate cu

următoarele proceduri:

SR EN ISO 14688/1-2004 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere.

SR EN ISO 14688/2-2005 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

SR EN 1997/1-2006 Eurocode 7: Proiectarea geotehnică. Partea1: Reguli generale.SR EN 1997/2-2007 Eurocode 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi

încercarea terenului.SR EN ISO 22476/2-2006 Cercetări şi încercări geotehnice. Încercări pe teren. Partea 2:

Încercare de penetrare dinamică.STAS 1709/2-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri.

Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţNP124-2010 Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susţinereSTAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidităţii.STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor.STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul de fundare în cazul fundării directe.STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea

teritoriului României.STAS 8942/1-89 Teren de fundare. Determinarea compresibilităţii pământurilor

prin încercarea în edometru.STAS 8942/2-82 Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la

forfecare, prin încercarea de forfecare directă.NP 074-2014 Ordin pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind

documentaţiile geotehnice pentru construcţii”.NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.P100-1/2013 Cod de proiectare seismică. Prevederi de proiectare pentru

clădiri.

1.5. Conform Normativului NP0742014, toate lucrările ce se vor executa pe

acest sector se încadrează în categoria geotehnică 1-2, cu risc geotehnic redus

moderat, după cum rezultă din următorul punctaj

Factorii de avut în vedere pentru stabilirea categoriei geotehnice Punctaj

SC GEO-TECH SRL Gheorgheni


Condiţiile de teren Terenuri bune/medii 2/3Apa subterană Fără epuismente/Epuismente normale 1/2Categoria de importanţă Normal 3Vecinătăţi Fără riscuri/Risc moderat 1/3Zona seismică P-100-1-2013 Acceleraţia seismică a terenului ag=0,15 g 2Riscul geotehnic Redus/Moderat 9-12

2. AMPLASAMENT: Lucrările proiectate sunt amplasate în extremitatea sudică

a localității Remetea pe ambele maluri ale râului Mureș.

3. MORFOLOGIA TERENULUI este dominată de relieful plan orizontal a luncii

aluvionare a Mureșului și de pantele line și moderate ale zonelor de terasă a Mureșului

respectiv zona premontană.

În zona amplasamentului terenul este stabil, fără accidente naturale sau

artificiale. Altitudinea absolută față de nivelul mării este de între 735 (colțul-SV)-710

(E- albia Mureșului) m cote RNMN.

4. GEOMORFOLOGIA, GEOLOGIA ȘI TECTONICA ZONEI

4.1. Aspectul morfologic actual al regiunii este rezultatul evoluţiei geologice a

unei importante zone de ruptură a scoarţei.

Punerea în loc, de-a lungul acestui sistem de fracturi, a unor mari volume de roci

eruptive, ca şi scufundarea unor porţiuni din zona cristalino-mezozoică şi din zona



flişului, au dus la formarea unor depresiuni între lanţul eruptiv Călimani-Gurghiu-

Harghita şi Carpaţii Orientali .

În afara factorilor tectonici şi a activităţii vulcanice, la crearea aspectului

morfologic actual al depresiunii a participat în mare măsură şi reţeaua hidrografică a

Mureşului, eroziunea ei accentuând caracterul depresionar. Aspectul morfologic al

văilor afluenţilor de pe partea dreaptă a Mureşului diferă mult faţă de cea a afluenţilor

de pe partea stânga datorită constituţiei litologice diferite a fomaţiunilor geologice care

alcătuiesc cadrul depresiunii. Astfel, văile săpate în formaţiunile cristaline de pe partea

estică a depresiunii sunt largi şi adânci, iar cele care traversează complexul

vulcanogen-sedimentar din partea vestică sunt scurte şi puţin adânci.

Valea depresiunii se extinde între cotele 640-850 m altitudine absolută.

Teritoriile cele mai joase sunt reprezentate de lunca Mureşului, tranziţia către zona

muntoasă făcându-se treptat, prin intermediul unor puternice conuri de dejecţie, care

formează pe bordura depresiunii un vast glacis.

Principala arteră hidrografică al bazinului este râul Mureş. Cursurile de apă ale

depresiunii şi stratele acvifere freatice sunt tributare Mureşului. Principalii afluenţi ai

Mureşului pe raza localităţii Remetea sunt: p. Köves, p. Eseniu, p. Iuharoş şi

Martonka (afluenţi de stânga), şi p. Lăzarea (afluenţi de dreapta).

Zona cercetată se află pe un teren slab înclinat de pe zona de platou din zona

de contact al depozitelor de umplutură al bazinului Gheorgheni cu depozitele

formaţiunilor aparţinând vulcanismului Neogen. Terenul are aspect stabil, fără

accidente naturale sau artificiale.

Situată la altitudinea de 700 m, pe malul Mureşului, în partea nord - vestică a

Bazinului Gheorgheni, localitatea Remetea are un climat de depresiune intramontană .

4.2. La alcătuirea geologică a zonei ce face obiectul acestui studiu iau parte

formaţiunile vulcanismului neogen şi cuaternar din munţii Gurghiu şi depozite recente,

de colmatare, ale depresiunii.

Într-un cadru mai larg, depresiunea Gheorgheni, formată în urma unei puternice

subsidenţe, se află între lanţul vulcanic Călimani-Gurghiu-Harghita şi zona cristalino-

mezozoică a Carpaţilor Orientali.

Rama depresiunii în zona vestică este constituită pe întreaga sa lungime din

formaţiuni eruptive neogene.

La est bordura depresiunii este alcătuită din şisturile cristaline ale zonei

cristalino-mezozoice şi este flancată în partea de nord-est de masivul alcalin de la

Ditrău.



Extremitatea nordică a bazinului este închisă la Gălăuţaş – Topliţa, prin

depozite piroclastice, iar cea sudică la Izvorul Mureşului, prin calcare cristaline, şi rocile

rezultate în urma vulcanismului Neogen.

Fundamentul depresiunii este alcătuit din formaţiuni cristaline şi din rocile

masivului alcalin de la Ditrău, care se afundă treptat spre sud şi est.

Formaţiunile sedimentare din depresiunea Gheorgheni sunt reprezentate prin

depozite pliocene şi cuaternare, constituite în special din piroclastite în alternanţă cu

depozite aluvionare psefitice, psamitice si pelitice, precum şi depozitele aluvionare

recente ale Mureşului.

4.2.1. Formaţiunile vulcanice

Edificiul munţilor Gurghiu, parte integrantă a catenei vulcanice Călimani-

Gurghiu-Harghita, este alcătuit din două compartimente structurale, în conformitate cu

desfăăşurarea activitatăţii eruptive, care s-a derulat în două etape principale.

În prima fază s-a format compartimentul inferior vulcanogen-sedimentar, iar în a

doua fază compartimentul superior stratovulcanic. Aceste compartimente au fost

edificate în intervalul de timp Malvensian superior ( Pannonian superior- zona E) -

Ponţian şi Pliocen.

4.2.2.Compartimentul inferior vulcanogen- sedimentar

S-a format în prima etapă, când activitatea explozivă a fost mai intensă,

acumulându-se depozite piroclastice cu grosimi mari şi extindere importantă. Astfel, pe

versantul vestic şi sud-vestic al catenei vulcanice aceste depozitre ating lărgimea de 40

km şi grosimea de 425 m. În general aceste depozite constituie bordura vestică şi

estică a catenei vulcanice, în partea centrală fiind acoperite de lavele şi piroclastitele

suprastructurii edificiului vulcanic.

Forma acestei unităţi structurale poate fi asimilată cu aceea a unei plăci

aşezate peste fundamentul prevulcanic. Este rezultatul conlucrării agenţilor endogeni şi

exogeni.

Formaţiunea vulcanogen - sedimentară este alcătuită în proporţie de 90% din

roci piroclastice, roci epiclastice şi roci hibride foarte variate în ceea ce priveşte

granulometria şi tipul petrografic al fragmentelor. Variatele modalităţi de asociere ale

acestor roci cu particularităţi litogenetice variate cauzate de condiţiile de acumulare,

determină litologia complexă a formaţiunii.

În cadrul acestui compartiment au fost separate 3 nivele sau secvenţe cu

extindere regională considerabilă pe întreg teritoriul vulcanic. În alcătuirea acestor

nivele participă roci terigene şi vulcanogene variate privind granulometria, faciesul şi

tipul petrografic.



- secvenţa inferioară- are grosimi cuprinse între 30-100 m şi este constituită din

depozite piroclastice mixte depuse subacvatic în alternanţă cu depozite terigene de

vârstă pannoniană.

- secvenţa intermediară-are o grosime de cca. 270 m, este alcătuită din variate

tipuri de roci piroclastice şi epiclastice cărora li se asociază lave andezitice. Este

caracteristic participarea în cantităţi importante a depozitelor epiclastice. Rocile

terigene lipsesc. Secvenţa intermediară cuprinde cele mai importante indicaţii privind

momentele de întrerupere a activităţii vulcanice, dezvoltarea proceselor de eroziune şi

acumularea depozitelor în facies subacvatic şi subaerian.

- secvenţa superioară- atinge cca. 400 m grosime, este alcătuită din brecii,

microbrecii piroclastice, subordonat tufuri, lave şi corpuri andezitice. Se caracterizează

prin acumularea materialului exclusiv în condiţii subaeriene.

În compartimentul inferior al ariei vulcanice sunt cunoscute puţine corpuri

eruptive, majoritatea fiind evidenţiate în nord-estul şi sud-vestul munţilor Gurghiu.

În zona Remetea depozitele vulcanogen-sedimentare aflorează pe suprafeţe

extinse, reprezentate prin brecii şi microbrecii piroclastice, aglomerate şi

microaglomerate, cinerite şi tufuri grosiere sau fine, nisipuri şi aleurite. Elementele

constitutive sunt de natură andezitică şi subordonat sedimentară.

Zona cercetată aparţine acestei unităţi geologice.

4.2.3. Compartimentul superior stratovulcanic

Compartimentul stratovulcanic s-a format în timpul Pliocenului, când

activitatea vulcanică reîncepută a avut un caracter mixt, dând naştere la apariţa unor

importante curgeri de lave, corpuri intruzive şi piroclastite.

În urma activităţii mixte, preponderent efuzive a unor aparate complexe, de

dimensiuni variete, s-au edificat numeroase aparate vulcanice. Între structurile

vulcanice se remarcă deosebiri în ceea ce priveşte gradul de conservare, dimensiunile

şi alcătuirea petrografică.

Pe lângă edificiile cu calderă şi crater sunt cunoscute numeroase centre de

erupţii şi grupuri eruptive, dar în infrastructura edificiilor extrusive.

În zonă masa importantă de roci vulcanice a fost pusă în loc ca urmare a

activităţii aparatelor vulcanice de tip central Fâncel, Seaca-Tătarca, Şumuleu şi

Ciumani.

Tipurile de roci care s-au pus în loc în urma succesiunii de erupţii din etapa a II-

a a magmatismului sunt andezite cu hornblendă, andezite cu hornblendă şi piroxeni,

andezite cu piroxeni şi hornblendă, andezite cu piroxeni, uneori bazaltoide.

Piroclastitele constituie 3 nivele cu grosimi de 10-100 m, care alternează cu lave.



Aparatele vulcanice şi corpurile subvulcanice asociate se dispun în direcţia NW-

SE, paralel cu structura întregului orogen carpatic.

4.3.Formaţiunile sedimentare

Depresiunea Gheorgheni reprezintă un bazin colmatat prin sedimentarea

depozitelor pliocene şi cuaternare.

Sedimentarul bazinului este format din depozite de umplutură propriu-zisă, de

vârstă postvulcanogenă (Ponţian- Pleistocen inf.), cu caracter epiclastic, vulcanogen şi

subordonat terigen, provenite din bordura estică a bazinului şi depozite coluviale,

deluviale, aluviale, care acoperă parţial pe cele dintâi.

La sfârşitul Pleistocenului, în sectoarele cele mai coborâte ale depresiunii s-au

instalat lacuri cu ape puţini adânci. Subsidenţa activă a acestor zone şi aportul bogat

de material adus de reţeaua hidrografică au permis formarea unei stive groase de

depozite, alcătuită în cea mai mare parte din argile vinete sau negricioase, cu

intercalaţii de nisipuri fin granulare. Instalarea unui climat umed şi rece a dus la

dezvoltarea unei vegetaţii de mlaştină abundentă pe fundul acestor lacuri în curs de

colmatare, în acest ultim stadiu de evoluţie formându-se o serie de turbării eutrofe,

amplasate cu precădere în lunca dreaptă a râului Mureş.

Depozitele aluvionare în valea Mureşului sunt alcătuite dintr-un amestec

nesortat de pietrişuri şi nisipuri, în care predomină elementele constituite din andezite,

şisturi cristaline, calcare, cu un grad de rulare puţin avansat. Depozite aluvionare se

întâlnesc şi sub forma unor conuri de dejecţie la gura afluenţilor mai mari, fiind

reprezentate prin bolovănişuri şi pietrişuri colmatate cu argilă, argilă nisipoasă şi

cinerite.

În zona localităţii Remetea sedimentarul este reprezentat prin depozitele

aluvionare ale Mureşului şi depozite de turbă.

4.4. Fundamentul preterţiar al depresiunii Gheorgheni a fost afectat de o serie

de dislocaţii noi, care se resimt şi în edificiul structural al lanţului vulcanic Călimani-

Gurghiu-Harghita, inclusiv în formaţiunile vulcanogen-sedimentare .

Linia Mureşului reprezintă cu certitudine principalul sistem de dislocaţii, ea

constând probabil din mai multe fracturi paralele.

Perpendicular pe această dislocaţie acţionează deasemenea o serie de fracturi

transversale, cu direcţia aproximativ W-E, care au provocat decroşări în această

direcţie .

In zona cercetată nu există semnele care ar atesta prezenţa unor rupturi,

aceste trecând de obicei în zonele de vale.

5. HIDROGRAFIA, HIDROGEOLOGIA ȘI CLIMA ZONEI



5.1. Principala arteră hidrografică a bazinului este râul Mureş cu afluenții săi

pârâul Lunca, pârâul Sineu și pârâu Martonca.

Cursurile de apă ale depresiunii şi stratele acvifere freatice sunt tributare

Mureşului.

5.2. Pe baza datelor hidrogeologice disponibile se constată că şi în această

zonă, condiţiile hidrogeologice au o mare diversitate, datorită reliefului diferenţiat, a

litologiei foarte variate a principalelor complexe de roci cu acvifere, precum şi datorită

influenţei unui sistem complicat de falii majore şi locale, care fragmentează structurile

geologice, hidrogeologice.

Din studiile de arhivă sau cele publicate se cunoaşte existenţa în regiune a unor

ape subterane cantonate aproape în toată seria formaţiunilor ce iau parte la constituţia

geologică a regiunii, începând cu depozitele cuaternare şi terminând cu şisturile

cristaline.

Principalele sisteme acvifere existente în subsolul zonei sunt cantonate în

depozitele holocene, plio-pleistocene, neogene şi cristaline.

În zona studiată în cadrul apelor subterane pot fi separate două grupe mari :

ape subterane freatice şi ape subterane de adâncime.

5.1. Ape subterane freatice

Stratele freatice sunt dezvoltate mai ales în complexul celor mai noi formaţiuni

cuaternare din zonă, formaţiuni constituite în cea mai mare parte din aluviuni recente

ale luncilor, conuri de dejecţie şi deluviuni, în materialul aluvionar-terigen din interiorul

bazinului şi în complexul vulcanogen-sedimentar din bazinul Gheorgheni. Sistemul

acvifer freatic este constituit din unul sau mai multe strate cu legături hidrodinamice

între ele. Stratele freatice din zonele formaţiunilor vulcanogen – sedimentare sunt slab

dezvoltate datorită permeabilităţii scăzute a acestor tipuri de roci.

În cadrul bazinului Gheorgheni se pot separa mai multe zone geomorfologice

-structurale -hidrogeologice, a căror poziţie este deter-minată mai ales de aşezarea lor

faţă de albia şi lunca Mureşului. Mureşul drenează orizontul acvifer freatic pe toată

întinderea bazinului, deci apele freatice asigură, în mare parte, alimentarea râului. Ca o

legitate generală se poate menţiona, că adâncimea oglinzii freatice faţă de suprafaţa

terenului (hidroizobatele) scade treptat dinspre bordura muntoasă a bazinului spre

zona centrală a depresiunii şi mai ales spre lunca şi albia Mureşului. În consecinţă,

adâncimile de 5-10 m sau chiar 10-20 m (uneori mai mari de 20 m), ale oglinzii freatice,

înregistrate de-a lungul bordurii vestice a bazinului, scad treptat spre interiorul

depresiunii, ajungând la valori de 2-5 m, iar apoi chiar 0-2 m, mai ales în sectoarele

înmlăştinite ale zonei centrale şi pe lunca Mureşului.



Cercetările hidrogeologice din depresiunea Gheorgheni au stabilit că linia

Mureşului, pe porţiunea care străbate depresiunea, corespunde cu o linie aproape

continuă de apariţie naturală la zi a CO2, care mineralizează în parte stratul acvifer

freatic.

În zona Remetea stratul acvifer mineralizat cu CO2 se dezvoltă de-a lungul

Mureşului pe o fâşie de circa 1 km lăţime, şi este pus în evidenţă printr-un puţ săpat în

sud-estul comunei şi cele două izvoare de apă minerală din comună. Deasemeni, în

zona comunei, pe întreaga lungime a Mureşului, apar în talveg puternice barbotări de

CO2 liber.

5.2. Ape subterane de adâncime

În depresiunea intramontană Gheorgheni, datorită litologiei favorabile, în

depozitele plio-pleistocene permeabile, s-au format orizonturi captive ascendente.

Ape de adâncime sunt cantonate într-un complex de strate permeabile,

variabile ca număr, grosime şi granulozitate, care de multe ori se efilează sau se

conjugă, dar au, în general, o bună legătură hidraulică între ele.

Zona de alimentaţie a stratelor acvifere de adâncime este comună. Alimentarea

stratelor acvifere de adâncime se realizează prin înfiltrări mai ales în zonele marginale

ale depresiunii.

Pe rama vestică al bazinului alimentarea acviferelor se face prin înfiltrarea

directă al apei din precipitaţii, unde formaţiunea vulcanogen-sedimentară este bine

deschisă, ca şi prin drenarea unei bune părţi din apa afluenţilor Mureşului dinspre

Munţii Gurghiu.

Din datele de prospecţiune geologică şi hidrogeologică rezultă că în bazinul

Gheorgheni există mai multe zone cu posibilităţi favorabile pentru formarea unor

importante acumulări de ape subterane, potabile şi minerale.

5.3. Situată la altitudinea de 700 m, pe malul Mureului, în partea vestică a

bazinului Gheorgheni, localitatea Remetea are un climat de depresiune intramontană.

Aici se individualizează un topoclimat specific caracterizat prin frecvenţe mari şi

persistenţe îndelungate ale inversiunilor termice nocturne şi de iarnă. Aceste fenomene

fac ca depresiunea Gheorgheni să se situeze printre regiunile cele mai reci ale

României, atât în semestrul cald (datorită inversiunilor termice nocturne), cât şi în

semestrul rece (datorită inversiuniulor termice care persistă mai multe zile în şir).

Temperatura medie anuală este de cca. 5,5 oC (media lunii iulie este de 16,4 oC, iar a

lunii ianuarie este de - 7,3 oC ).

Precipitaţiile medii anuale ating 595 mm, cu un maxim în luna iunie de 98,7 mm

şi un minim în luna februarie de 18,5 mm .



Vânturile cele mai frecvente sunt cele din sectorul nord-vestic, în depresiune

predominând calmul atmosferic.

6. CONDIŢII GEOTEHNICE

6.1. Din punct de vedere morfologic în zona amplasamentului terenul este

cvaziorizontal în lunca Mureșului și pantă lină-moderată cu urcare spre V în zona de

terase. Prezintă un aspect stabil, fără accidente naturale sau artificiale.

Pentru relevarea condițiilor geotehnice a amplasamentului au fost executate 12

(2017) +3 (2018) în total 15 foraje geotehnice cu adâncimi cuprinse între 5-10 m atât în

zona de luncă cât și de terasă: Forajele au fost executate cu foreza autopurtată pe

suport Carpați în sistem uscat cu probare continuă, stuțuri (probe coezive), și pungi

(probe necoezive) analizele de laborator au fost efectuate în laboratorul geotehnic

propriu al SC GEO-TECH SRL de grad II. Deasemenea au fost utilizate datele de

arhivă referitoare la lucrările efectuate în zonă.



Forajele executate pe amplasament au interceptat următoarele formațiuni

geologice.

F1- executat în zona de platformă pe terasa sup. Mureșului

Adâncime

Grosime

strat

Fărăapă

Caracterizarea stratului kPa

0.30 0.30 Sol vegetal0.90 0.60 Argilă prăfoasă cafenie închisă, consistentă 1802.00 1.10 Argilă prăfoasă slab nisipoasă cafenie, vârtoasă 2205.00 3.00 Argilă prăfoasă slab nisipoasă cafenie, vârtoasă 260

F2- executat în zona de platformă pe terasa sup. Mureșului

Adâncime

Grosime

strat

Fărăapă


0.30 0.30 Sol vegetal1.20 0.90 Argilă prăfoasă cafenie închisă, consistentă 200

3.001.80

Nisip mixt cu rar pietriș slab argilos ruginiu spre bază cenușiu, mediu îndesat, de origine vulcanogen sedimentară

250

3.40 0.40 Argilă prăfoasă gălbui deschisă, consistentă 180

6.001.60

Nisip mixt cu pietriș, cenușiu, mediu îndesat, de origine vulcanogen sedimentară

280

F3- executat în zona de pantă pe terasa sup. Mureșului

Adâncime

Grosime

strat

Fărăapă



3.001.30

Nisip cafeniu, mediu îndesat, de origine vulcanogen sedimentară

270

5,002.00

Nisip mixt cu pietriș, slab argilos, cenușiu, mediu îndesat, de origine vulcanogen sedimentară

320-330

F4- executat în zona cvaziorizontală pe terasa sup. Mureșului

Adâncime

Grosime

stratCaracterizarea stratului kPa




Fărăapă

2.100.80

Argilă prăfoasă cu rar pietriș și intercalații nisipoase cenușii ruginii, consistentă

200-220

2.90 0.80 Argilă cafenie, consistentă/ vârtoasă 200

3.500.60

Nisip mixt cu pietriș, slab argilos, cafeniu gălbui, mediu îndesat, de origine vulcanogen sedimentară

270

4.00 0.50 Nisip mixt, slab argilos, cafeniu gălbui, mediu îndesat 2705.00 2.00 Argilă nisipoasă cenușie, vârtoasă 280

8,002,00


320-330

F5- executat în zona cvaziorizontală pe terasa sup. Mureșului

Adâncime

Grosime

strat

Fărăapă


0.30 0.30 Sol vegetal2.00 1.70 Argilă prăfoasă cafenie gălbuie, consistentă/ vârtoasă 210

4.002.00

Argilă prăfoasă cafenie cu intercalații de nisip ruginiu, vârtos

220

5.001.00

Argilă prăfoasă cafenie cu intercalații de nisip ruginiu, vârtos 250

F6 – executat în zona de pantă dintre terasa Mureșului și lunca aluvionară

Adâncime

Grosime

strat

Fărăapă


0.30 0.30 Sol vegetal2.50 2.20 Argilă prăfoasă cafenie, consistentă 1804.00 1.50 Nisip mixt cu pietriș, cafeniu gălbui, mediu îndesat 2806.40 2.40 Nisip mixt cu pietriș, cafeniu gălbui, mediu îndesat 2506.90 0.50 Nisip mediu cenușiu, mediu îndesat 300

8.001.10


300

10.02.00


290

F7– executat în zona de pantă dintre terasa Mureșului și lunca aluvionară

Adâncime

Grosime

strat

INF2.00


0.30 0.30 Sol vegetal0.60 0.30 Argilă prăfoasă cafenie, consistentă

2.602.00

Nisip mixt cu pietriș slab argilos, cafeniu cenușiu, mediuîndesat

260

4.10 1.50 Nisip fin, gălbui albicios caolinizat, mediu îndesat 2704.70 0.60 Nisip mediu gălbui, mediu îndesat 2807.10 2.40 Nisip fin slab argilos albicios cenușiu, mediu îndesat 300

10,02,90

Nisip mixt cu pietriș mic, cenușiu, mediu îndesat/ îndesat (semicimentat), de origine vulcanogen sedimentară

320

F8– executat în zona de pantă dintre terasa sup. și inf. Mureșului

Adâncime

Grosime

stratCaracterizarea stratului kPa

0.30 0.30 Sol vegetal 0.70 0.40 Argilă prăfoasă cafenie închisă vârtoasă



1.400.70

Argilă prăfoasă nisipoasă cenuşie gălbuie cu rar pietriş,pl consistentă

200

2.000.60

Pietriş cu nisip în matrice argiloasă gălbuie, mediu îndesat

250

2.40 0.40 Nisip fin - mediu cenuşiu , mediu îndesat 200

4.201.80

Argilă prăfoasă cu nivele nisipoase cu concreţiuni, pl consistentă

190

6.001.80

Pietriş bolovăniş blocuri andezitice, în argilă nisipoasă, mediu îndesat

290

F9– executat în zona cvaziorizontală de pe terasa inf a Mureșului

Adâncime

Grosime

strat

Fărăapă


0.30 0.30 Sol vegetal

0.700.40

Argilă prăfoasă cafenie închisă cu pietriş, consistentă spre vârtoasă

3.002.30

Argilă prăfoasă cafenie maronie cu rar pietriş, consistentă

180

4.401.40

Argilă prăfoasă cafenie maronie cu rar pietriş, consistentă spre vârtoasă

200

6.00 1.60 Argilă nisipoasă cafenie ruginie, vârtoasă 230F10– executat în zona cvaziorizontală de pe terasa inf a Mureșului

Adâncime

Grosime

strat

Fărăapă


0.30 0.30 Sol vegetal 0.80 0.50 Argilă prăfoasă maronie închisă, plastic consistentă

2.201.40

Argilă prăfoasă nisipoasă, cu pietriş mic sub 1,80 m, gălbui cenuşie albicioasă cu zone ruginii, plastic consistentă

150-180

4.70 2.50 Argilă prăfoasă cenuşie albicioasă, plastic consistentă 200

6.001.30

Pietriş cu bolovăniş în matrice nisipo prăfos, argilos, cenuşiu albăstrui, plastic vârtos

340

F11– executat în zona cvaziorizontală de pe terasa inf a Mureșului

Adâncime

Grosime

strat

Fărăapă


0.30 0.30 Sol vegetal 0.70 0.40 Argilă prăfoasă maronie închisă, plastic consistentă 140

2.301.60

Argilă prăfoasă nisipoasă gălbui cenuşie albicioasă cu zone ruginii, plastic consistentă

200

4.00 1.70 Argilă nisipoasă cenuşie albicioasă, plastic consistentă 350

6.002.00

Pietriş cu bolovăniş în matrice nisipo prăfos, argilos, cenuşiu albăstrui, plastic vârtos

140

F12– executat în zona de pantă dintre terasa Mureșului și lunca aluvionară

Adâncime

Grosime

strat

Fără


0.30 0.30 Sol vegetal2.00 1.70 Argilă prăfoasă cafenie gălbuie, consistentă↑ 200



apă6,004.00

Argilă prăfoasă cafenie cu intercalații de nisip ruginiu, vârtoasă

220-250

F13–2018- executat în zona cvaziorizontală de pe terasa inf a Mureșului

Adâncime

Grosime

strat

Fărăapă


0.30 0.30 Sol vegetal 0.70 0.40 Argilă prăfoasă maronie închisă, plastic consistentă 190

2.301.60

Argilă prăfoasă nisipoasă gălbui cenuşie albicioasă cu zone ruginii, plastic consistentă

150

4.10 1.80 Argilă nisipoasă cenuşie albicioasă, plastic consistentă 210

6.001.90

Pietriş, bolovăniş, nisipos argilos cenuşiu albăstrui, mediu îndesat

350

F14-2018 - executat în zona de platformă pe terasa sup. Mureșului

Adâncime

Grosime

strat

Fărăapă



1.901.80

Argilă prăfoasă cafenie galbuie cu noduli feruginosi, consistentă/vartoasa

200

3.201.30

Argilă prăfoasă cafenie galbuie- cenusie, consistentă/vartoasa

210

5.50 2.30 Argilă prăfoasă cenusie, vartoasa 220F15-2018- executat în zona de platformă pe terasa sup. Mureșului

Adâncime

Grosime

strat

Fărăapă



1.101.00

Argilă prăfoasă cenusie slab galbuie, consistentă/vartoasa

200

1.700.60

Argilă prăfoasă nisipoasa cafenie ruginie, vartoasa, cu pietris mic

210

3.20 1.50 Argilă prăfoasă cenusie, vartoasa 2305.50 2.30 Nisip argilos cenusiu, pe alocuri ruginiu, mediu indesat 280

În urma cercetărilor de teren și laborator s-a realizat o raionare din punctul de

vedere al condițiilor geotehnice.

1. Zona terasei superioare cu terenuri cvaziorizontale și pante line.

- Aceste terenuri de pe marginea taluzului și platforma terasei sunt în pante line

sau cvaziorizontale și partea lor superioară este formată din depozite eluvial-deluviale

ale versanților de origine vulcanogen sedimantară.

-Sunt terenuri bune pentru fundare directă și continuă cu presiuni convenționale

de calcul mai mari de 200-250 kPa la adâncimea de fundare minimă de 1,30 m.

- Granulometric sunt formate predominant din strate coezive de tip argile

prăfoase nisipoase ± pietriș consistente spre vârtoase (F1, F3, F4, F5, F14, F15)

sau nisip mixt cu rar pietriș slab argilos ruginiu spre bază cenușiu, mediu

îndesat, de origine vulcanogen sedimentară (F2)



- în această zonă sunt preconizate construcțiile de căsuțe tip Bungalow,

centrala termică care se pot funda direct și continuu respectiv bazinul în aer liber

recomandat a se funda pe radier general legat de pereți hidrozolați și terenurile de

sport, fundarea acestora se va face conform nomativelor în vigoare din sorturi de

balast, piatră spartă, nisip în straturi elementare bine definite pentru terenurile de sport

cu zgură eventual beton ca și suprafață de joc.

- în cazul când săpăturile pentru fundații vor genera denivelări mai mari de 1 m

dintre partea spre luncă și partea spre amonte a construcțiilor, fundația dinspre amonte

se va proiecta din beton armat ca să poată prelua funcția unui zid de sprijin

contracarând împingerile taluzului destabilizat în urma săpăturilor

2. Zona de trecere dintre terasa superioară și cea inferioară.

- Aceste terenuri de pe taluzul terasei superioare sunt în pante moderate și

partea lor superioară este formată din depozite eluvial-deluviale ale versanților de

origine vulcanogen sedimantară.



- Granulometric sunt formate predominant din strate coezive de tip argile

prăfoase nisipoase ± pietriș consistente spre vârtoase (F6, F8, F12) sau necoezive

de tip nisip mixt cu pietriș slab argilos, cafeniu cenușiu, mediu îndesat (F7)

- în cazul când săpăturile pentru fundații vor genera denivelări mai mari de 1 m

dintre partea spre luncă și partea spre amonte a construcțiilor, fundația dinspre amonte

se va proiecta din beton armat ca să poată prelua funcția unui zid de sprijin

contracarând împingerile taluzului destabilizat în urma săpăturilor

3. Terenuri cvaziorizontale de luncă aluvionară și terasă joasă

- Aceste terenuri cu capacități portante medii recomandate pentru construcții de

orice tip de fundație directă și sunt formate la partea superioară din depozite aluvionare

coezive de tip argile prăfoase nisipoase ± pietriș consistente spre vârtoase (F9,

F10, F11, F13)



4. Terenuri din zona de luncă cu meandre vechi ale Mureșului, dificile

îmbibate cu apă cu aspect mâlos, nerecomandate pentru construcții

-aceste terenuri nu sunt recomandate pentru fundații directe fără schimb de

material sau alte metode de îmbunătățire a terenului



Modelul geologic reprezentat într-o secțiune cu direcția V-E ┴ pe albie

În caz de apariție a unor strate mai moi se recomandă folosirea fundațiilor

directe cu tălpi lărgite sau înlocuirea stratelor moi cu material tip balast din gropi de

împrumut.

Calculul fundaţiilor şi terenului de fundare se va face şi la starea limită de

deformaţie SLDU în cazul stratelor necoezive respectiv SLCP în cazul sratelor

necoezive aluvionare.

Pe baza datelor din foraje a fost efectuat un calcul de stabilitate în zona clădirii

principale din care a fost obținut un factor de stabilitate acceptabil după Janbu 7,90

≥1,50, respectiv Bishop 7,90 ≥1,50 și 7,80 ≥1,50 după Fresenius (factori de corecție

ASD) sau 6,31 după Morgnestein –Price cu standard EN 1997

Caracteristicile geomecanice, care se pot lua în considerare la proiectare sunt

prezentate detaliat în fișele forajelor



Apa subterană a fost întâlnită până la adâncimea cercetată decât sub formă de

infiltrații la adâncimile de NA(F7) =-2.00 m respectiv NA(F8) =-4.20 m şi are un

caracter oscilant în funcție de regimul precipitațiilor și debitele râului Mureș.

Săpăturile pentru turnarea fundaţiilor pot fi executate vertical sau cu taluz 1/2,

cu respectarea prevederilor Normativului C169-88 privind măsurile de sprijinire în cazul

stratelor necoezive.

7. ADÂNCIMEA DE ÎNGHEŢ, conform STAS-6054-85 pentru zona Remetea

este egală cu -1,10 m .

8. SEISMICITATEA ZONEI: Conform Normativ P100-1-2013, întreg

amplasamentul se situează în zona cu o acceleraţie seismică a terenului ag = 0,15 g şi

perioada de colţ Tc=0,7 sec.

9. TERENURILE în care se vor executa săpături, se încadreaza conform

normativului TS din 1981, după următorul tabel:

Denumirea rocii Categorie de teren dupa modul decomportare la săpatmanual mecanic

Pământ vegetal uşor IPraf argilos mijlociu IArgilă prăfoasă, argilă mijlociu IIArgila nisipoasa tare INisip usor IINisip argilos mijlociu INisip prăfos mijlociu IPietriş cu bolovăniş colmatat cu nisipuriargiloase şi argile nisipoase

foarte tare III

Marnă foarte tare III


STUDIU GEOTEHNIC - ANPM

Documents

Transcript of STUDIU GEOTEHNIC - ANPM