RAPORT DE CERCETARE AL STUDIULUI TRANSPARENȚA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Inga Chistruga-Sînchevici, doctor în sociologie

10/25/18

CENTRUL NAȚIONAL DE ASISTENȚĂ ȘI INFORMARE

A ONG-URILOR DIN MOLDOVA CONTACT

1

CUPRINS:

1. ASPECTE METODOLOGICE

2. NIVELUL DE INFORMARE A MEMBRILOR COMUNITĂȚII PRIVIND

TRANSPARENȚA APL ÎN PROCESUL DE ACTIVITATE

3. NIVELUL DE PARTICIPARE A POPULAȚIEI LA DEZVOLTAREA

COMUNITARĂ

4. NIVELUL DE RESPECTARE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE A

PREVEDERILOR LEGALE PRIVIND ACCESUL LA INFORMAȚIE

5. PERCEPȚIILE AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE PRIVIND RESPECTAREA

PRINCIPIULUI TRANSPARENȚEI

2

1. ASPECTE METODOLOGICE

Scopul studiului a constat în analiza nivelului de participare a membrilor comunității și a a

societății civile la procesul decizional, a respectării de către autoritățile publice locale a cadrului legal

privind transparența în procesul decizional din cele 10 comunități implicate în proiectul „Sporirea

transparenței administrației publice locale în Republica Moldova prin implementarea politicilor

participative”.

În cadrul studiului au fost utilizate diverse metode, tehnici şi instrumente de cercetare

cantitative şi calitative:

Chestionarul – aplicat cetățenilor din cele 10 localități participante în cadrul proiectului. În

total au fost aplicate 1000 de chestionare, câte 100 în fiecare localitate. Grupul țintă l-au constituit

peroanele cu vârsta mai mare de 18 ani. Intervievatorilor li s-a oferit lista străzilor pe care urmau să

realizeze chestionarele în urma alegerii aleatorii a acestora. Pasul de realizare a interviurilor a fost de

peste două gospodării în a treia. În localitățile rurale, în care nu erau denumite străzile, aleatoriu au

fost selectate punctele de referință pentru începutul traseului. Gospodăriile au fost selectate după

același principiu de peste două, în a treia. Din gospodărie a fost selectat respondentul care a ajuns la

vârsta de 18 ani și care ultimul a sărbătorit ziua de naștere. Dacă această persoană a fost indisponibilă,

operatorul a întreprins 3 încercări de a contacta această gospodărie în diferite perioade ale zilei.

Durata de culegere a datelor – iulie 2018.

Din totalul respondenților 38,4% sunt bărbați și 61,6% femei. În funcție de variabila vârstă

24,4% sunt de 18-29 ani, 34,7% de 30-44 ani, 22,9% de 45-59 ani și 18% au mai mult de 60 de ani.

Eșantionul a cuprins și diferite categorii de populație după variabila ocupație. Astfel, 7,1% aveau

statutul de funcționat public, 3,9% - conducător/manager, 26,2% specialist, 12% - personal tehnic de

deservire, agricultor – 4,5%, auto-angajat (afacere proprie) – 5,5%, șomer – 8,7%, elev/student –

8,4%, pensionar/invalid – 13,6% și muncește peste hotare – 4,3%. De asemenea în cadrul eșantionului

se regăsesc diferite categorii de persoane după variabila nivel de studii – medii incomplete 6,9%,

medii – 25,9%, medii speciale – 24,5%, superioare incomplete 10,5%, superioare – 32,2%.

Chestionarul - aplicat reprezentanților APL din fiecare comunitate (primar, viceprimar,

secretar și consilieri locali), în total fiind aplicate la 78 de respondenți.

Discuţie de tip focus grup – a fost realizat 1 DFG cu reprezentanții societății civile.

3

2. NIVELUL DE INFORMARE A MEMBRILOR COMUNITĂȚII PRIVIND

TRANSPARENȚA APL ÎN PROCESUL DE ACTIVITATE

Într-o comunitate sănătoasă, cetăţenii participă la procesul de luare a deciziilor de interes

public, informându-se cu privire la problemele care îi afectează, solicitând autorităţilor să adopte

măsurile pe care ei le consideră de cuviinţă şi participă efectiv la punerea în practică a deciziilor luate1.

Una din formele de manifestare a a participării cetățenilor la dezvoltarea comunitară este informarea.

Parteneriatul dintre oameni şi administraţie depinde de modalitatea în care cetăţenii au acces

la informaţiile care le influenţează viaţa. Datele studiului relevă că cel mai frecvent populația discută

lucrurile din localitatea în care locuiesc cu membrii familiei, astfel, aproape jumătate dintre ei discută

deseori. Potrivit afirmațiilor respondenților, cu prietenii discută deseori lucrurile din localitatea lor în

proporție de 37,8%, cu colegii de la locul de muncă – 28,5%, cu vecinii în proporție de 24,8% și cu

reprezentanții administrației publice locale de numai 13% (Tabelul 1).

Tabelul 1. Persoanele cu care respondenții discută lucrurile din localitatea în care trăiesc

Cât de frecvent discutați lucrurile din localitatea dvs. cu Deseori Uneori Niciodată

1. Familia 48,3 41,7 10

2. Prietenii 37,8 52,4 9,8

3. Vecinii 24,8 47,5 27,7

4. Colegii de la locul de muncă 28,5 38,2 33,3

5. Reprezentanții administrației publice locale 13 36,2 50,8

Mai puțin de jumătate dintre respondenți din totalul eșantionului consideră că relația dintre

cetățeni și Primăria/Consiliul local al localității este foarte bună și bună (43,2%). Analizând în funcția

de localitate s-a constatat că cel mai pozitiv, relația dintre cetățeni și Primăria/Consiliul local este

apreciată în Copceac, Dubăsarii Vechi, Mereni și Glodeni, unde proporția variantelor de răspuns bună

și foarte bună depășește 50%. La celălalt pol opus se situează Chetrosu și Gura Bâcului cu mai puțin

de o treime.

1 http://www.sferapoliticii.ro/sfera/136/art07-murgescu.html

4

Figura 1. Relația dintre cetățeni și Primărie/Consiliul local (totalul variantelor de

răspuns bună și foarte bună)

La măsurarea nivelului de informare a populației în legătură cu inițiativele primăriei ce vizează

cetățenii s-a calculat Indicele Opiniei Dominante (IOPD). Acesta determină ponderea opiniilor

dominante în raport cu anumite fenomene, procese și este calculat după formula: (p-n)*(100-ne)/100,

unde: p – ponderea opiniilor pozitive, n – ponderea opiniilor negative, ne – ponderea opiniilor neutre.

Indicele variază pe o scară de la -100 până la +100. Cu cât indicele este mai aproape de 100, cu atât

opiniile/percepțiile/atitudinile sunt mai pozitive. IOPD a înregistrat cele mai favorabile valori în

Mereni (14,9), Dubăsarii Vechi (7,15), Glodeni (3,72) și Costești (1,92). Primele trei localități

(Dubăsarii Vechi, Mereni și Glodeni) se mențin și în ceea ce privește valoarea pozitivă a IOPD vizând

nivelul de încredere a populației în deciziile autorităților publice locale care interesează comunitatea

în ansamblul său.

La nivelul întregului eșantion valoarea IOPD privind nivelul de informare în legătură cu

inițiativele primăriei care privesc cetățenii este pozitivă (3,57), ia cea a nivelului de încredere în

deciziile autorităților publice locale este negativă (-3,53).

70

65

54

53

38

36

34

31

29

24

43.2

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Copceac, UTA Găgăuzia

Dubăsarii Vechi, Criuleni

Mereni, Anenii Noi

Glodeni

Ștefan Vodă

Costești, Ialoveni

Drochia

Leova

Gura Bâcului, Anenii Noi

Chetrosu, Anenii Noi

Total

5

Figura 2. Nivelul de informare a populației în legătură cu inițiativele primăriei ce vizează

cetățenii și nivelul de încredere în deciziile autorităților publice locale

Unul din obiectivele studiului a fost de a analiza nivelul de informare a populației cu privire

la diverse drepturi cetățenești. La absolut toate cele cinci drepturi menționate (Tabelul 2) mai mult de

80% dintre respondenți au selectat variantele de răspuns precum că sigur sau că probabil au

următoarele drepturi: administrația publică locală este obligată să răspundă solicitărilor de informație

publică venite din partea cetățenilor (89,3%); cetățenii au dreptul să solicite de la primărie informații

despre orice decizie de interes public (87,4%); administrația publică locală este obligată să facă

publice informațiile despre timpul și ora când au loc ședințele publice (86,3%) și că cetățenii pot

trimite sugestii sau propuneri, privind elaborarea deciziilor publice (80,2%).

Tabelul 2. Nivelul de informare a respondenților cu privire la drepturile cetățenești

Sigur Probabil

da

Probabil

nu

Cu

siguranță

nu

Îmi vine

greu să

răspund

1. Dvs. în calitate de cetățean aveți

dreptul să participați/asistați la orice

ședință a consiliului local

52,3 28,9 6,9 4,1 7,8

-37.41

7.15

14.9

3.72

-16.25

1.92

-9.72

-11.82

-8.28

-7.65

3.57

-1.17

16

12

1.66

-13.02

-6.24

-5.4

-11.96

-2.88

-12.6

-3.53

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

Copceac,

UTA

Găgăuzia

Dubăsarii

Vechi,

Criuleni

Mereni,

Anenii

Noi

Glodeni Ștefan

Vodă

Costești,

Ialoveni

Drochia Leova Gura

Bâcului,

Anenii

Noi

Chetrosu,

Anenii

Noi

Total

Nivelul de informare în legătură cu inițiativele primăriei care privesc cetățenii

Nivelul de încredere în deciziile autorităților locale

6

2. Administrația publică locală este

obligată să facă publice informațiile

despre timpul și ora când au loc

ședințele publice

59,1 27,2 5,9 2,8 5,0

3. Dvs. în calitate de cetățean aveți

dreptul să solicitați de la primărie

informații despre orice decizie de

interes public

56,9 30,5 5,0 3,3 4,3

4. Administrația publică locală este

obligată să răspundă solicitărilor de

informație publică venite din partea

cetățenilor

64,6 24,7 4,1 2,4 4,2

5. Dvs. puteți trimite sugestii sau

propuneri, privind elaborarea deciziile

publice

44,6 35,6 6,8 3,4 9,6

În conformitate cu opiniile respondenților APL îi informează întotdeauna despre proiectele de

decizie care urmează a fi discutate la Consiliul Local doar în 7,6% din situații, în 43,8% din cazuri

uneori sau foarte rar. În mai mult de o treime (34,7%) din situații populația nu este informată la acest

capitol, restul (13,9%) au subliniat că nu cunosc. De asemenea, un număr foarte redus din respondenți

(16,3%) au subliniat că reprezentanții Consiliului local îi invită să asiste la ședințele acestuia. Cele

mai frecvente modalități utilizate de înștiințare a populației sunt afișarea anunțurilor și avizelor în fața

primăriei (46,4%), repartizarea invitațiilor personale (27,4%) și publicarea anunțurilor în mass-media

(19,6%). Cel mai puțin se practică înștiințarea prin intermediul consilierilor (3,9%), restul au subliniat

că sunt informați prin alte practici (2,8%).

7

Figura 3. Opiniile respondenților privind unele acțiuni întreprinse de Consiliul local și

consilieri (doar ponderea răspunsurilor – da, în mod sistematic)

În mod sistematic, Consiliul Local face cel puțin un raport anula de activitate pe care îl prezintă

public comunității doar în 25,9% din cazuri, iar consilierii locali se întâlnesc periodic cu cetățenii doar

în 11,4% din situații. Analizând corelat răspunsurile în funcție de localitate s-a constat că lider la acest

aspect este satul Copceac cu 44 și respectiv 32%.

44

40

32

29

28

27

25.9

24

16

14

5

32

10

16

14

4

6

11.4

14.1

12

2

4

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Copceac, UTA Găgăuzia

Mereni, Anenii Noi

Drochia

Dubăsarii Vechi, Criuleni

Gura Bâcului, Anenii Noi

Ștefan Vodă

Total

Leova

Costești, Ialoveni

Glodeni

Chetrosu, Anenii Noi

Consilierii locali se întâlnesc periodic cu cetățenii

Consiliul local face cel puțin un raport anual de activitate, pe care îl prezintă public comunității

8

Figura 4. Posibilitatea de a consulta documentele de bază în activitatea administrației publice

locale (totalul răspunsurilor – da, permanent le consult și da, de câteva ori le-am văzut)

Rapoartele anuale de activitate a primăriei sunt documentele care cel la mai frecvent sunt

consultate de către cetățeni. Astfel, 19,5% din totalul respondenților au menționat că le consultă

permanent sau de câteva ori. Bugetul primăriei este consultat cu aceeași frecvență de către 17,7%,

planul strategic de 16,3% și raportul anual de transparență de numai 12,2%. În funcție de localitate s-

a constatat că cel mai frecvent, populația are posibilitatea de a consulta Planul strategic în localitățile

Gura Bâcului, Ștefan Vodă, Dubăsarii Vechi, Chetrosu și Mereni cu 38%, 30%, 23%, 22% și 21% a

totalului răspunsurilor - da, permanent le consult și da, de câteva ori le-am văzut. În privința celelalte

13

21

28

6

24

4

7

12

34

28

17.7

12

15

25

3

26

3

11

8

40

20

16.3

14

23

21

12

30

9

12

14

38

22

19.5

10

9

12.1

4

23

2

5

10

27.1

20

12.2

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Copceac, UTA Găgăuzia

Dubăsarii Vechi, Criuleni

Mereni, Anenii Noi

Glodeni

Ștefan Vodă

Costești, Ialoveni

Drochia

Leova

Gura Bâcului, Anenii Noi

Chetrosu, Anenii Noi

Total

Raportul anual de transparență Rapoartele anuale de activitate a primăriei Planul strategic Bugetul

9

documente (bugetul, planul strategic al localității raportul anual de transparență) satul Gura Bâcului

s-a evidențiat cu cele mai multe răspunsuri afirmative.

Sursele din care populația obține cele mai multe informații despre ceea ce se întâmplă în

administrația publică locală sunt – discuțiile cu familia, colegii de serviciu, vecinii - 47,3%, internetul

(rețelele de socializare) - 20,6%, panourile informative – 14,3%, televiziunea – 11,1%, presa scrisă –

4,2% și alte surse – 2,4%.

Figura 5. Proporția respondenților care au încercat să obțină informații direct de la

funcționarii publici din administrația publică locală

Din totalul respondenților mai puțin de jumătate (42,5%) au subliniat că au încercat să obțină

informații direct de la funcționarii publici. În localitățile Mereni și Gura Bâcului mai mult de jumătate

din respondenți au fost în această situație, 58 și respectiv 55%. Per total eșantion, mai mult de jumătate

din respondenți s-au declarat a fi foarte mulțumiți și mulțumiți de modul în care li s-a facilitat accesul

la informațiile de interes public dorit (58,9%). Participanții discuției focus-grup au subliniat că o mare

parte din oameni solicită informații doar de la primar, din considerentul că ceilalți specialiști

intenționat nu le-o oferă. ”Mulți oameni se adresează numai la primar pentru unele informații, cu

toate că unele informații le pot lua de la contabil, inginer cadastral. S-a format așa o gașcă că fără

el nu se dă nimic. Toți angajații primăriei sunt în supunere directă și nu dau informație la oameni,

decât dacă îi permite primarul. Așa practic se întâmplă la noi. Majoritatea oamenilor sunt timizi și

stau pe la cabinetele lor”. ”Transparența se rupe din cauza că funcționarii se subordonează doar

primarului. Informația nu se dă corect și respectiv nu poți lua decizia corect. Angajații au gândire de

58

55

49

43

42.5

42

42

42

41

32

21

0 10 20 30 40 50 60 70

Mereni, Anenii Noi

Gura Bâcului, Anenii Noi

Dubăsarii Vechi, Criuleni

Chetrosu, Anenii Noi

Total

Ștefan Vodă

Costești, Ialoveni

Leova

Glodeni

Drochia

Copceac, UTA Găgăuzia

10

supunere, că acesta e șeful și trebuie ascultat”. O altă problemă care survine în acest context se referă

la apartenența politică a autorităților. ”Politicul trebuie exclus. Unii consilieri sabotează din cauza că

au rămas de la fostul primar”.

Figura 6. Existența panourilor informative în altă parte decât la primărie

Mai mult de jumătate din totalul respondenților (52,4%) au subliniat că în localitatea lor sunt

panouri informative. Localitățile în care cel mai puțin se regăsesc panouri informative în altă parte

decât la primărie sunt Copceac și Glodeni cu 4% și respectiv 29%. În restul localităților mai mult de

jumătate din respondenți au declarat că au asemenea panouri. Foarte redusă este proporția

răspunsurilor la întrebarea dacă informația prezentată pe panourile informative este întotdeauna clară

și suficientă (27%).

Tabelul 3. Modalitățile de anunțare a ședințelor publice în prealabil

Ședințele publice ale APL

sunt anunțate în prealabil

Prin afișarea

anunțurilor la sediul

Primăriei

Prin afișarea

anunțurilor pe

situl primăriei

Prin afișarea

anunțurilor în mass

media

Total 51,8 42,9 25,3

Drochia 44 56 24

Glodeni 24 64 31

Dubăsarii Vechi, Criuleni 71 58,6 31,3

Mereni, Anenii Noi 62 26 30

Chetrosu, Anenii Noi 52 21 13

Costești, Ialoveni 64 66 46

Gura Bâcului, Anenii Noi 92 8 9

83

63.6

63.6

61.2

57

56

54

52.4

52

29

4

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Gura Bâcului, Anenii Noi

Dubăsarii Vechi, Criuleni

Ștefan Vodă

Mereni, Anenii Noi

Leova

Chetrosu, Anenii Noi

Drochia

Total

Costești, Ialoveni

Glodeni

Copceac, UTA Găgăuzia

11

Leova 35 46 26

Ștefan Vodă 51 45 13

Copceac 23 39 30

Ședințele publice ale APL cel mai adesea sunt anunțate în prealabil prin afișarea anunțurilor

la sediul Primăriei, potrivit afirmațiilor a 51,8% din respondenți. Mai puțin de jumătate din

respondenți (42,9%) au menționat că această informație se plasează pe situl primăriei și numai un sfert

din respondenți (25,3%) au subliniat că ședințele publice se anunță în mass media. Afișarea

anunțurilor la Primărie se aplică preponderent în localitățile Gura Bâcului, Dubăsarii Vechi, Costești

și Mereni. Plasarea anunțurilor pe situl primăriei se practică îndeosebi în Costești, Glodeni și

Dubăsarii Vechi. Publicarea unor asemenea anunțuri în mass-media cel mai frecvent se înregistrează

în Costești, Dubăsarii Vechi și Glodeni. Ședințele administrației publice locale sunt anunțate

întotdeauna cu trei zile înainte în numai 18,8% din situații, uneori și foarte rar sunt anunțate în 33,5%.

Unii participanți discuția de focus grup au menționat că o modalitate eficientă de informare a

populației este editarea unor ziare, foi volante. ”Altfel este atunci când se plasează în ziar. Noi am

avut o problemă cu o gunoiște, am editat două pagini, voluntarii au dus la fiecare casă și e bine”.

Deși plasarea informației la TV este considerată una eficient, autoritățile nu își pot permite achitarea

serviciilor acestora. ”Televiziunile sunt foarte bune, dar majoritatea sunt private și au niște prețuri

colosale”.

La întrebarea dacă autoritățile administrației publice locale selectează și angajează cadrele în

serviciu pe bază de concurs și într-un mod transparent 41,3% au răspuns afirmativ. În cadrul ședinței

de focus grup, participanții acestuia de asemenea au menționat că acest proces este corect și

transparent. Mai mult decât atât, din cauza deficitului de personal, mai multe funcții în administrația

publică locală sunt vacante.

3. NIVELUL DE PARTICIPARE A POPULAȚIEI LA DEZVOLTAREA

COMUNITARĂ

În opinia celor mai mulți respondenți deciziile cu privire la dezvoltarea comunității sunt luate

de către consilierii locali - 44,9%, aceștia sunt urmați de către primar cu 41,3. 7,5% consideră că

oamenii de afaceri sunt cei care iau asemenea decizii, 3,9% cetățenii de rând 1,1% altcineva și 1,1%

consideră că nimeni nu ia deciziile.

12

Figura 7. Aprecierea măsurii în care respondenții consideră că pot influența procesul de

luare a deciziilor în localitate

Din totalul respondenților doar 36,9% au subliniat că pot influența procesul de luare a

deciziilor din localitatea în care trăiesc (totalul răspunsurilor în mare măsură și într-o oarecare

măsură). Cei mai mulți respondenți care consideră că pot influența procesul de luare a deciziilor în

localitate sunt din Costești, Mereni, Dubăsarii Vechi și Chetrosu.

Tabelul 4. Rolul cetățenilor în procesul de luare a deciziilor

Ședințele publice ale APL

sunt anunțate în prealabil

Mobilizarea

cetățenilor în

susținerea sau

împotriva anumitor

decizii

Vin cu

critici

constructive

în adresa

APL

Particip

activ la

ședințele

APL

Vin cu

inițiative

Nici

un

rol.

Total 13,2 14,4 6,5 20,4 45,5

Drochia 8 10 2 12 68

Glodeni 7 28 7 10 48

Dubăsarii Vechi, Criuleni 22 5 10 29 34

Mereni, Anenii Noi 10 32 12 32 14

Chetrosu, Anenii Noi 37 4 14 24 21

Costești, Ialoveni 10 16 4 18 52

Gura Bâcului, Anenii Noi 7 16 0 25 52

Leova 12 26 7 16 39

Ștefan Vodă 16 6 6 31 41

Copceac 3 1 3 7 86

52

48

44

44

38

37

36.9

36

34

22

14

0 10 20 30 40 50 60

Costești, Ialoveni

Mereni, Anenii Noi

Dubăsarii Vechi, Criuleni

Chetrosu, Anenii Noi

Leova

Glodeni

Total

Gura Bâcului, Anenii Noi

Ștefan Vodă

Drochia

Copceac, UTA Găgăuzia

13

Din totalul eșantionului, aproape jumătate din ei nu au nici un rol în procesul de luare a

deciziilor la nivel de dezvoltare comunitară. Totuși, una din acțiunile cel mai des întreprinse de către

respondenți este propunerea unor inițiative (20,4%). O proporție mai redusă din respondenți au

subliniat că vin cu critici constructive în adresa APL (14,4%) și mobilizează cetățenii în susținerea

sau împotriva anumitor decizii (13,2%). Un număr cu mult mai redus participă la ședințele APL

(6,5%). Cei mai activi cetățeni se găsesc în Mereni, Chetrosu, Dubăsarii Vechi, Leova și Ștefan Vodă.

Potrivit participanților la focus-grup la ședințele consiliului se prezintă doar persoanele interesate de

ordinea de zi. ”La consiliu vin persoane ale căror persoane se discută la consiliu. Acolo se mai discută

și alte probleme și așa le apare interesul de a mai veni”. În unele localități odată cu transmiterea

online a acestora s-a diminuat numărul participanților la ședințe. ”La noi la Costești din cauza că au

fost puse camere de vedere, acum mai puțini din cauza că stau acasă și se uită pe internet”.

Destul de redusă este proporția respondenților care au afirmat că au fost consultați vreodată de

către autoritățile locale în probleme de interes general – 28,8%. Aproape tot aceeași proporție de

respondenți au menționat că au răspuns vreodată unor inițiative ale autorităților publice de implicare

a cetățenilor în procesul decizional - 25,9%. Inițiativele la care au răspuns sunt – ședințe deschise

publicului (45,1%), sondaje de opinie (43,9%), mese rotunde cu cetățenii (20,9%), întâlniri (20,7%).

Tabelul 5. Frecvența participării respondenților la diferite acțiuni ce vizează problemele din

comunitate

Da, de

multe ori

Da, de

câteva ori

Niciodată NS/NR

1. Consultarea bugetului localității 4,3 12,2 80,2 3,3

2. Repartizarea bugetului localității 2,3 9,5 83,2 5

3. Atragerea investițiilor 3,2 9,1 83,3 4,4

4. Elaborarea planului strategic al comunității 3,7 10,1 82 4,2

5. Câștigarea de granturi pentru localitate 3,1 11,2 80,7 5,0

6. Elaborarea proiectelor comunitare 3,4 12,4 80 4,2

7. Adunări comunitare 6,5 35,2 54,8 3,5

8. Crearea condițiilor pentru business 2,6 6,2 84,6 6,6

Datele prezentate în tabelul 5 relevă că populația are un nivel redus de participare la diferite

acțiuni ce vizează problemele din comunitate. Modalitatea de participare cea mai frecventă este

adunările colective, 41,7% din respondenți se implică de mai multe ori sau de câteva ori în astfel de

activitate. În cazul celorlalte activități participarea este foarte redusă (mai puțin de 20%) - consultarea

bugetului localității, repartizarea bugetului localității, atragerea investițiilor, elaborarea planului

14

strategic al comunității, câștigarea de granturi pentru localitate, elaborarea proiectelor comunitare și

crearea condițiilor pentru business.

Tabelul 6. Implicarea cetățenilor în rezolvarea problemelor comunitare (totalul

răspunsurilor da, de multe ori și da, de câteva ori)

Ședințele publice ale APL

sunt anunțate în prealabil

Donaț

ii

băn

ești

Munci

Par

tici

par

e

la a

udie

ri

publi

ce

Info

rmar

ea

loca

lnic

ilor

Ela

bora

rea

pro

iect

elor

pen

tru

com

unit

ate

Iniț

iere

de

pet

iții

/scr

is

ori

cole

ctiv

e

Org

aniz

are

a de

audie

ri

publi

ce

Total 56,7 58,1 32,1 38,7 18,8 16,3 12,6

Drochia 26 26 30 24 18 12 8

Glodeni 15 48 28 26 9 26 10

Dubăsarii Vechi, Criuleni 78 61 51 48 31 11 15

Mereni, Anenii Noi 72 62 48 50 32 20 26

Chetrosu, Anenii Noi 89 84 16 50 3 8 8

Costești, Ialoveni 30 66 16 38 10 12 8

Gura Bâcului, Anenii Noi 61 72 33 46 29 13 9

Leova 74 52 35 43 29 20 11

Ștefan Vodă 60 66 46 45 21 17 23

Copceac 62 44 18 17 6 24 8

La un nivel foarte redus este și implicarea cetățenilor în rezolvarea problemelor comunitare.

Cel mai mult populația se implică prin prestarea de munci pentru comunitate (58,1%) și donații bănești

(56,7%). Puțin mai mult de o treime (38,7%) din respondenți se implică în informarea localnicilor cu

privire la anumite acțiuni sau evenimente. La audieri publice participă 32,1% din totalul populației.

Cu oferirea de donații bănești s-au evidențiat locuitorii din Chetrosu, Dubăsarii Vechi. Leova

și Mereni. Prestează munci pentru dezvoltarea comunitară cel mai mult cetățenii din Chetrosu, Gura

Bâcului, Costești și Ștefan Vodă. Participarea la audieri publice se înregistrează cel mai adesea în

Dubăsarii vechi, Mereni și Ștefan Vodă. În celelalte acțiuni – informarea localnicilor, elaborarea

proiectelor pentru comunitate, inițierea de petiții/scrisori colective și organizarea de audieri publice

predomină aceleași localități.

Principalele cauze invocate de respondenți pentru neimplicarea lor în rezolvarea problemelor

comunitare sunt – lipsa de timp (59,2%), lipsa de interes (12,3%), lipsa de bani (9,5%), frica de

certuri/conflicte (9,2%) și alte motive (9,8%). În cazul celor care au menționat alte motive cel mai

adesea au subliniat că nu se implică din cauza aflării peste hotare o mare parte din timp, adică a

migrației.

15

Din totalul populației investigate doar 14,3% au înaintat vreodată propuneri la APL privind

îmbunătățirea situației din localitate. Doar în 21% propunerile au fost discutate și implementate, în

36,7% au fost discutate, însă nu au fost implementate, în 3,9% nu au fost discutate, însă au fost

implementate și în restul situațiilor nu au fost nici discutate și nici implementate.

La întrebarea de ce nu au înaintat sugestii APL privind îmbunătățirea situației din localitate,

cei mai mulți au menționat lipsa încrederii în faptul că sugestiile vor fi luate în considerare (24,2%).

Un număr important a subliniat lipsa timpului – 19,4%. Nu știau despre faptul că pot înainta sugestii

în acest sens – 15,4% și aproape tot aceeași proporție au subliniat că nu se implică în acest proces

(14,7%). La 9,2% predomină convingerea cetățenilor că APL este responsabilă de toate în comunitate.

Pe de o parte 7,2% au declarat că nu înaintează sugestii fiindcă sunt foarte mulțumiți de APL, pe de

altă parte 5% au menționat că APL nu acceptă sugestii din partea cetățenilor ceea ce contribuie ca unii

din ei să se simtă neglijați și neluați în seamă.

Tabelul 7. Principalele impedimente în procesul de luare a deciziilor ce țin de comunitate

În

primul

rând

În al

doilea

rând

În al

treilea

rând

Indicele

sintetic

1. Nu am timp să mă implic 45,6 14,5 9,8 56,4

2. Nu sunt suficient de informat 18,7 30 12,2 47,3

3. Nimeni nu se interesează de opiniile mele 7 10,3 11,6 20,5

4. Nu am interes, am lucruri mai importante de

realizat

2,6 7 9 12,3

5. Deciziile trebuie să fie luate de persoane bine

instruite

17,1 24,2 28 49,2

6. Trebuie să am grijă de copii și gospodărie 2,4 6,5 14,2 14,3

7. Este suficient că soțul/soția participă 6,4 1,5 4,7 9,8

8. Nu-mi permite vârsta 2,4 3,3 4,8 7,2

9. Nu-mi permite sănătate 1,6 2,8 5,3 6,3

10. Alte motive 2,1 0,3 2,2

La determinarea principalelor impedimente ale cetățenilor în procesul de luare a deciziilor s-a

calculat indicele sintetic. Specificăm că la calcularea indicelui sintetic pentru fiecare impediment în

parte la totalul răspunsurilor de la prima alegere s-a dat ponderea 1, la răspunsurile de la a doua alegere

– ponderea 0,75 și la răspunsurile de la a treia alegere – ponderea 0,5. În conformitate cu aceste calcule

principalele impedimente invocate de respondenți sunt lipsa timpului, urmat de percepția că deciziile

trebuie să fie luate de persoane bine instruite și că nu sunt suficienți de informați. Aceleași motive și

16

în aceeași ordine ierarhică au fost menționate și în ceea ce privește impedimentele ce țin de implicarea

în procesul de dezvoltare comunitară (tabelul 8).

Doar 19,7% din totalul respondenților au participat la vreo dezbatere publică organizată de

Primărie.

Tabelul 8. Principalele impedimente în procesul de dezvoltare comunitară

În

primul

rând

În al

doilea

rând

În al

treilea

rând

Indicele

sintetic

1. Nu am timp să mă implic 45,6 13,5 11 61,2

2. Nu sunt suficient de informat 18,2 32,2 9,5 47

3. Nimeni nu se interesează de opiniile mele 6,5 9,5 13,5 20,3

4. Nu am interes, am lucruri mai importante de

realizat

3,4 8,8 7,3 13,6

5. Deciziile trebuie să fie luate de persoane bine

instruite

16,3 23,9 31,6 50

6. Trebuie să am grijă de copii și gospodărie 2,3 5,7 13,5 13,2

7. Este suficient că soțul/soția participă 0,6 0,4 4,8 3,3

8. Nu-mi permite vârsta 1,9 2,9 3,9 5,9

9. Nu-mi permite sănătate 1,7 2,8 4,7 6,1

10. Alte motive 3,4 0,1 0,2 3,5

4. NIVELUL DE RESPECTARE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE

A PREVEDERILOR LEGALE PRIVIND ACCESUL LA INFORMAȚIE

Doar în 20,1% din situații, APL organizează în comunitate seminare despre sistemul de lucru

al APL și posibilitățile cetățenilor de participare la viața publică. Din totalul celor care au menționat

că la ei în localitate se organizează seminare despre sistemul de lucru al APL și posibilitățile

cetățenilor de participare la viața publică numai 27,3% (106 persoane) au menționat că participă la

ele. Mai mult de jumătate (58,3%) au subliniat că nu au participat la asemenea seminare din cauza că

nu au știut despre asemenea eveniment, un sfert din ei din lipsă de timp, pentru 11,4% asemenea

seminare nu prezintă interes și restul au invocat alte motive.

17

Figura 8. Nivelul de informare a respondenților cu unele activități întreprinse de către

APL

Aproape două treimi din respondenți (76,2%) cunosc despre desfășurarea ședințelor

Consiliului local. Puțin mai mult de jumătate dintre ei (53,4%) sunt la curent cu organizarea dărilor

de seamă publice ale primarului. În jurul la o treime din respondenți cunosc despre organizarea

audierilor publice, despre întâlnirile consultative la locul de trai și despre organizarea dezbaterilor

publice. Foarte redus este nivelul de participare a cetățenilor la diverse activități întreprinse de către

APL, unde fiecare doar al patrulea respondent a declarat ca participă la ședințele consiliului local, la

prezentarea dărilor de seamă publice ale primarului și la întâlnirile consultative la locul de trai, iar

aproape fiecare al treilea la dezbateri și audieri publice. Unii participanți la focus-grup au subliniat că

deși în localitatea lor se organizează consultații publice, modul de desfășurarea a acestora lasă de dorit.

83

90

56

72

77.8

65 64

90

8381

76.277

70

35

50

39

17

64

46

57

79

53.4

33

41 4044

40

7

44

56

26

58

38.9

28

23

29

52

31

4

32

50

15

52

31.6

13

37

2226

2123

32

54

19

74

32.1

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Gura

Bâcului,

Anenii

Noi

Dubăsarii

Vechi,

Criuleni

Ștefan

Vodă

Mereni,

Anenii

Noi

Leova Chetrosu,

Anenii

Noi

Drochia Costești,

Ialoveni

Glodeni Copceac,

UTA

Găgăuzia

Total

Ședințele Consiliului Local Organizarea dărilor de seamă publice ale primarului

Audierile publice Dezbaterile publice

Întâlnirile consultative la locul de trai

18

”La noi la Costești la crearea unui parc s-a consultat populația, ce copaci să se sădească, cât de

mare să fie”. ”Consultații publice la noi s-au organizat dar sunt haotice, nu este o formulă după

care să fie organizate, după niște practici corecte”. ”Câteodată se întâmplă așa că populația se

consultă, dar oricum vine cineva și spune că eu sunt șeful și trebuie de făcut așa”.

O parte din participanții discuției focus grup au menționat că în scopul luării de către APL a

unei decizii bine fundamentate mai rar se aplică metoda sondajelor și solicitarea opiniei experților.

”Se fac sondaje, dar mai rar. De exemplu au fost întrebați locuitorii unei mahala care sunt cele mai

stringente probleme și au hotărât că e vorba de drumuri”. ”Opinia experților nu prea se cere fiindcă

nu pre sunt experți”.

Figura 9. Nivelul de participare a respondenților la unele activități întreprinse de către

APL

Motivele invocate de cei care nu participă la asemenea activități sunt în mare parte aceleași

invocate și în situațiile prezentate mai sus – lipsa de timp (38,1%), necunoașterea despre faptul că

18

23

2728

22

1312

26

12

16

19.7

46

41

18

24

1416 16

6

1615

21.2

17

2826 26

22

6

16

6

1514

17.6

14

1920

32.7

19

5

8

12

9 9

14.7

87

29

2018

1210

34

14

27

18.9

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Gura

Bâcului,

Anenii Noi

Dubăsarii

Vechi,

Criuleni

Ștefan

Vodă

Mereni,

Anenii Noi

Leova Chetrosu,

Anenii Noi

Drochia Costești,

Ialoveni

Glodeni Copceac,

UTA

Găgăuzia

Total

Ședințele Consiliului Local Organizarea dărilor de seamă publice ale primarului

Audierile publice Dezbaterile publice

Întâlnirile consultative la locul de trai

19

asemenea activități sunt publice (32,5%), nu au fost invitați la asemenea acțiuni (20,1%), accesul la

aceste ședințe este permis doar funcționarilor publici (3,8%) și alte motive (5,5%). În rezultat oamenii

neparticipând la aceste acțiuni nu sunt la curent cu conceperea și implementarea a diferitor programe

și strategii de dezvoltare locală. De asemenea neparticipând, ei sunt mai puțin înclinați să susțină

deciziile autorităților publice locale.

Unii participanți ai discuțiilor de focus grup consideră că este necesar ca populația să fie

implicată intens în dezbateri publice până la luarea deciziilor în cadrul ședințelor Consiliului. ”La

consiliu deja deciziile sunt luate, acolo doar se formalizează. Omul vine la consiliu și este pus în fața

faptului împlinit. Ceea ce se propune la consiliu se spune că se va discuta la următorul consiliu. Dar

dacă nu se notează aceasta. Nu se mai discută. Ei trebuie să scrie cerere în scris și să o înregistreze.

Ei sunt o gașcă (cei de la consiliu) care au niște practici foarte comode”.

Este necesar să remarcăm faptul că mai puțin de jumătate (46,4%) din respondenți cunosc

despre faptul că la ei în localitate activează ONG-uri. Întrebându-i despre rolul ONG-urilor din

comunitate, 22,2 au menționat că acestea mobilizează cetățenii în susținerea sau împotriva anumitor

decizii; 18,5% vin cu inițiative; 9,7% vin cu critici constructive în adresa APL; 6,5% participă direct

la luarea deciziilor deoarece persoanele active din ONG fac parte din APL și 5,1% participă activ la

ședințele APL. Este alarmant faptul că din totalul respondenților 37,9% nu cunosc despre rolul

acestora.

Figura 10. Proporția respondenților care cunosc că în localitatea lor activează ONG-uri

72

65

62

59

53

51

46.4

32

25

25

20

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Costești, Ialoveni

Dubăsarii Vechi, Criuleni

Mereni, Anenii Noi

Ștefan Vodă

Chetrosu, Anenii Noi

Leova

Total

Drochia

Gura Bâcului, Anenii Noi

Glodeni

Copceac, UTA Găgăuzia

20

Absolut toate problemele prezentate respondenților sunt considerate a fi necesare a fi

rezolvate de către APL: drumuri și poduri 56%; canalizare (34,7%); terenuri de joacă pentru

copii/terenuri sportive (25,2%); sisteme de colectare și evacuare a gunoiului (16,2%); iluminare

stradală (13,2%); problema criminalității (10,5%); edificii de sănătate (9,3%); școli, grădinițe,

instituții extrașcolare (9,3%); sisteme de apă (8%); centre comunitare/case de cultură (7,7%); mediul

ambiant (7%); sisteme de gaz (1,4%).

Principalele recomandări propuse de cetățeni pentru a stimula implicarea cetățenilor în

procesul decizional și soluționarea problemelor comunitare sunt următoarele – amplificarea

comunicării directe cu cetățenii, luarea a în considerare a opiniilor cetățenilor, promovarea proiectelor

și acțiunilor întreprinse de APL în mass-media, organizarea dezbaterilor publice, informarea

populației despre dreptul la participare în procesul decizional, prezentarea publică a dărilor de seamă

de activitate, manifestarea receptivității în lucrul cu cetățenii de către autorități, creșterea nivelului de

încredere a populației în autorități, sporirea spiritului civic etc.

Figura 11. Interesul respondenților de a participa la dezbateri publice în care primăria

consultă cetățenii în vederea luării unor decizii ce privesc interesul comunității

Este remarcabil faptul că 83,5% din respondenți manifestă interes pentru a participa la

dezbateri publice în care primăria consultă cetățenii în vederea luării unor decizii ce privesc interesul

comunității.

95

91

91

90

85

85

83.5

83

80

78

57

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Chetrosu, Anenii Noi

Ștefan Vodă

Gura Bâcului, Anenii Noi

Drochia

Dubăsarii Vechi, Criuleni

Leova

Total

Glodeni

Costești, Ialoveni

Mereni, Anenii Noi

Copceac, UTA Găgăuzia

21

5. PERCEPȚIILE AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE PRIVIND

RESPECTAREA PRINCIPIULUI TRANSPARENȚEI

La întrebarea ce înțelegeți prin termenul de transparență, răspunsurile respondenților au fost

următoarele: oglindă; fără secrete; claritate; accesibilitate; informație detaliată; informație pe înțelesul

tuturor; informație simplu de accesat, aproape de oameni, consultarea tuturor deciziilor cu oamenii,

informare permanentă, informare corectă, activitate publică participativă. În opinia unor respondenți

transparența mai semnifică situația când deciziile și acțiunile APL sunt accesibile pentru orice cetățean

și când populația este informată despre tot ce se întâmplă în comunitate.

În opinia majorității reprezentanților APL cetățenii pot participa în procesul de luare a

deciziilor la nivel de comunitate (98,7%). Modalitățile prin care populația poate participa la acest

proces sunt – depunerea petițiilor/cererilor către APL (24,4%); participarea la ședințele APL (23,1%);

prin poziții exprimate în cadrul adunărilor generale ale cetățenilor (20,5%); prin opțiunea de vor

exprimată în cadrul alegerilor (16,7%); prin intermediul ONG-urilor (9%) și prin relații speciale cu

funcționarii APL (6,4%). În cadrul discuției de focus grup unii participanți au menționat că ”după

validarea alegerilor populația nu prea are mari pârghii pentru a acționa”.

Tabelul 9. Cele mai dese căi de informare a cetățenilor utilizate de către primărie privind

procesul decizional

Deloc

utilizată

Utilizată Foarte

utilizată

1. Plasarea anunțurilor în fața primăriei 6,4 66,7 26,9

2. Audiențele cetățenilor 7,7 47,4 44,9

3. Participarea la ședințele consiliului 6,4 78,2 15,4

4. Organizarea de dări de seamă publice 10,3 85,9 3,8

5. Plasarea în presa locală 34,6 55,1 10,3

6. Plasarea anunțurilor în locurile publice 23,1 56,4 20,5

7. Organizarea dezbaterilor publice 35,9 60,3 3,8

8. Informarea prin intermediul consilierilor locali

sau a altor actori sociali din comunitate

12,8 73,1 14,1

În opinia autorităților publice locale intervievate cele mai frecvente căi de informare a

cetățenilor pe care le aplică sunt - plasarea anunțurilor în fața primăriei, participarea la ședințele

consiliului, audiențele cetățenilor, organizarea de dări de seamă publice și informarea prin intermediul

consilierilor locali sau a altor actori sociali din comunitate. Aproape un sfert din autoritățile publice

intervievate au recunoscut că niciodată nu plasează anunțuri în locurile publice, iar puțin mai mult de

o treime din ei nu plasează informații în presa locală și nu organizează dezbateri publice. Cu toate

22

acestea ponderea celor care consideră că aceste metode sunt bune și eficiente este mai mare (Tabelul

10).

Tabelul 10. Cele mai bune căi de informare a cetățenilor utilizate de către primărie

privind procesul decizional

Deloc

utilizată

Utilizată Foarte

utilizată

1. Plasarea anunțurilor în fața primăriei 5,1 73,1 21,8

2. Audiențele cetățenilor 2,6 47,4 50

3. Participarea la ședințele consiliului 5,1 61,5 33,3

4. Organizarea de dări de seamă publice 7,7 62,8 29,5

5. Plasarea în presa locală 10,3 62,8 26,9

6. Plasarea anunțurilor în locurile publice 5,2 57,1 37,1

7. Organizarea dezbaterilor publice 15,4 55,1 29,5

8. Informarea prin intermediul consilierilor locali

sau a altor actori sociali din comunitate

5,1 64,1 30,8

În conformitate cu datele studiului doar o treime din autoritățile publice locale au menționat

că întotdeauna informează cetățenii despre proiectele de decizie care urmează a fi discutate la

Consiliu. Marea majoritatea informează uneori sau foarte rar (60,2%) și restul niciodată.

Reprezentanții Consiliului local invită cetățenii să asiste la ședințele sale în 87,2% din cazuri. Cel mai

adesea populația este invitată prin intermediul invitațiilor personale (31%). Un sfert din ei (25,4%)

respondenți au declarat că publică anunțuri în mass-media, 22,5% afișează anunțuri și avize în fața

primăriei, 18,5% înștiințează prin intermediul consilierilor și restul aplică alte metode precum rețelele

de socializare. Unul dintre respondenți cu statutul de consilier a menționat că ”intenționat se anunță

în așa fel informația ca să ajungă cât mai puțin la oameni”.

Tabelul 11. Unele opinii ale autorităților publice locale privind procesul de transparență (I)

Da, în mod

sistematic

Da, dar nu

întotdeauna

Nu NS/N

R

1. Consiliul local face cel puțin un raport anual de

activitate, pe care îl prezintă public comunității

16,7 41 30,8 11,5

2. Consilierii locali se întâlnesc periodic cu

cetățenii

12,8 56,4 20,5 10,3

3. Primăria din localitate face raport anual asupra

transparenței și accesului la informații de interes

public

33,3 25,6 26,9 14,1

4. Primăria face cel puțin un raport anual de

activitate, pe care îl prezintă public comunității

51,3 29,5 7,7 11,5

23

Datele din tabelul 11 relevă că o serie de elemente ce țin de procesul de transparență al

autorităților publice locale nu se respectă. Astfel, doar în jumătate din situații primăria face sistematic

cel puțin un raport anual de activitate, pe care îl prezintă public comunității. Doar o treime din primării,

în mod sistematic fac raport anual asupra transparenței și accesului la informații de interes public.

Destul de redus este numărul cazurilor când consilierii locali se întâlnesc periodic cu cetățenii (12,8%)

și când Consiliul local face cel puțin un raport anual de activitate, pe care îl prezintă public comunității

(16,7%). În cadrul discuției de focus grup de asemenea s-a menționat că populația este insuficient

informată din cauza neimplicării consilierilor locali. ”Consilierii chiar dacă au zona lor de oameni cu

care trebuie să lucreze ei nu o fac. Se duc numai la ședințe și votează fie pro sau contra”. Mai mult

decât atât au fost prezentate unele situații când consilierii au votat pentru unele decizii total

nefavorabile pentru populație. ”Cetățeanul de rând nu prea se poate implica în procesul decizional.

Iată în urmă ce ceva timp la câteva zeci de hectare de pământ li s-a schimbat destinația și acum acolo

activează o carieră care nici nu este înregistrată. De asemenea a fost vândut un conac istoric care ar

fi putut fi reabilitat și să devină cartea de vizită a localității. Acestea sunt câteva acțiuni votate de

către consilieri fără dezbatere publică”.

În pofida acestor probleme, participanții discuției focus grup au menționat că se observă deja

o activizare sporită a cetățenilor în ceea ce privește participarea în procesul decizional. ”Avem cazuri

că populația a scos de pe agenda unele punct, de exemplu strategia de dezvoltare a societății”.

Proiectele de acte normative ce urmează a fi dezbătute la Primărie sau consiliu local în 41,1%

se afișează la sediul primăriei, în 46,6% pe site, în 6,8% în mass media și restul situațiilor (5,5%) nu

se afișează. Acestea sunt difuzate întotdeauna cu cel puțin 30 zile înainte de supunerea spre adoptare

doar în 12,8% din cazuri. Uneori sau foarte rar le afișează în 47,5% din situații și în restul cazurilor

niciodată. Proiectele de acte normative de interes pentru anumite grupuri sunt comunicate direct

acestora în 73% din cazuri.

Ședințele publice sunt anunțate în prealabil în 55% din cazuri prin afișarea anunțurilor la sediul

Primăriei, 71,8% prin afișarea anunțurilor pe situl primăriei și 37,2% prin afișarea anunțurilor în mass

media. 64,1% au declarat că întotdeauna acestea sunt anunțate cu 3 zile înainte, 30,8% uneori sau

foarte rar și restul niciodată.

Proiectul de buget local este public și poate fi consultat de orice doritor în 88,5% din situații.

Procedura de adoptare a bugetului local a presupus organizarea dezbaterilor publice în 21,4%,

participarea oricărui doritor – 35,7%, anunțul despre organizarea dezbaterilor a fost făcut public cu

24

cel puțin 3 zile înainte de dezbatere – 15,7%, anunțul de organizare a dezbaterii a fost făcut public

prin mijloacele disponibile la acel moment – 12,9% și alte metode – 14,3%. Programul achizițiilor

publice este prezent în cadrul bugetului ca anexă a acestuia în 46,2% din situații. În procesul de

stabilire a necesităților comunității au fost implicați mai mulți cetățeni prin organizarea unor dezbateri

publice în 64,1%. Raportul de execuție bugetară a primăriei este public și a fost prezentat public în

70,1% din situații. În cadrul focusului grup, respondenții au subliniat o serie de probleme la acest

capitol. ”Licitațiile publice nu sunt transparente, nici acordarea de terenuri și nici formarea prețurilor

la tarife”.

În localitate sunt organizate seminare, training-uri despre posibilitățile de participare a

cetățenilor la viața publică a comunei în 71,8% din cazuri.

În opinia autorităților publice locale cea mai mare abatere a autorităților administrației publice

locale de la cerințele legale privind transparența în procesul decizional constă în faptul că proiectele

de decizii nu sunt întotdeauna supuse consultărilor publice – 37,7%. În 28,6% APL nu utilizează toate

modalitățile prevăzute de lege de informare a cetățenilor. 20,8% nu elaborează şi aprobă reguli interne

de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, 10,4% omit

informarea despre inițierea elaborării unei decizii. Restul (2,6%) au invocat alte motive.

În concepția majorității respondenților, politica de promovare profesională și dezvoltare a

resurselor umane în autoritățile administrației publice locale are la bază principiul selectării și

angajării cadrelor în serviciu pe baza de concurs și într-un mod transparent – 67,9%. Mai mult decât

unii participanți la focus-grup au menționat că APL se confruntă cu deficit de cadre. ”Nu avem pe cine

angaja, nici contabil nu este”. ”Pentru anumite funcții se caută persoana și apoi se anunță

concursul”.

Cauzele principale care duc la neimplementarea de către autoritățile administrației publice

locale a legislației ce se referă la transparența în procesul decizional sunt – lipsa resursele/mijloacele

financiare, tehnice, umane pentru implementarea cerințelor legale (52%); normele legii privind

transparența în procesul decizional nu sunt cunoscute de toți reprezentanții APL (32%); mecanismul

de implementare a legii este ineficient (13,3%) și alte cauze (2,7%), precum lipsa unei persoane care

să se preocupe de acest aspect.

25

Tabelul 12. Unele opinii ale autorităților publice locale privind procesul de transparență (II)

Întotdeauna Uneori Nu sunt

informați

1. Cetățenii din comunitate sunt informați despre proiectele de

decizie ce urmează a fi discutate la Consiliul local

24,4 61,5 14,1

2. Cetățenii din comunitate sunt invitați de către reprezentanții

Consiliului local la ședințele sale

32,1 62,8 5,1

3. Anunță locuitorii comunității cu un interval între 3-7 zile

înainte de discuțiile programate în cadrul Consiliului

34,6 47,4 17,9

4. Întâlnirile consilierilor locali cu cetățenii au loc în mod

sistematic

11,5 66,7 21,8

5. Raportul anual de activitate al Consiliului Local este

prezentat public în mod sistematic

23,1 39,7 37,2

6. Raportul anual de activitate al Consiliului Local este

prezentat o dată pe an în cadrul sărbătorilor organizate în

localitate

21,8 44,9 33,3

7. Funcționarii publici se asigură că la prezentare sunt prezenți

majoritatea locuitorilor

16,7 48,7 34,6

Datele din tabelul 12, încă o dată confirmă carențele în ceea ce privește asigurarea

transparenței în procesul de activitate al APL. Astfel doar în 11,5% din cazuri întotdeauna consilierii

au întâlniri sistematice cu cetățenii; în 16,7% funcționarii publici se asigură că la prezentare sunt

prezenți majoritatea locuitorilor; 21,8% raportul anual de activitate al Consiliului Local este prezentat

o dată pe an în cadrul sărbătorilor organizate în localitate; în 23,1% raportul anual de activitate al

Consiliului Local este prezentat public în mod sistematic; 24,4% în Cetățenii din comunitate sunt

informați despre proiectele de decizie ce urmează a fi discutate la Consiliul local; în 32,1% cetățenii

din comunitate sunt invitați de către reprezentanții Consiliului local la ședințele sale și în 34,6%

locuitorii comunității sunt anunțați cu un interval între 3-7 zile înainte de discuțiile programate în

cadrul Consiliului. Potrivit opiniilor respondenților discuției focus-grup procesul de transparență în

activitatea APL nu se respectă din cauza instruirii insuficiente a autorităților în acest sens. Deja se

întreprind măsuri concrete în acest sens și apar unele schimbări. ”Mulți primari nu cunosc cum să

respectă principiul transparenței din cauza că ei nu s-au născut primari și nu cunosc cum să-l

respecte. Despre transparență recent s-a început a discuta. Să fii primar e foarte greu. Înainte nu era

transparentă, eu de la grădiniță cu ani nu știam câți bani aveam, acum nimeni nu ia un leu. Când

rămân bani, primarul singur ne zice să-i cheltuim să nu-i pierdem”. ”În acest sens ar fi bine să fie

continuitate, nu pleacă un primar pregătit și vine altul nepregătit. Să meargă după pași ca într-un

sistem”.

26

Este apreciabil faptul că 89,7% au subliniat că solicită recomandări din partea cetățenilor din

localitatea în diferite probleme de interes general. Cu toate acestea foarte mult și destul de mult se ține

cont de recomandările cetățenilor în 76,8% din cazuri, în restul nu prea mult sau chiar deloc.

Consideră utilă participarea cetățenilor la luarea deciziilor administrative și în procesul de

elaborare a proiectelor de legi la nivel local – 84,6%. Cauzele implicării scăzute a cetățenilor și altor

părți interesate în procesul decizional sunt: cetățenii comunităților locale nu cunosc dreptul lor la

informare, consultare, participare în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor locale (29,9%);

lipsește un proces de comunicare continuă și eficient între APL și cetățeni (27,3%); lipsește încrederea

în APL (15,6%); cetățenii nu consideră că merită să se implice în procesul decizional (23,4%) și

indiferența (3,9%). Unii respondenți au specificat că cetățenii se implică doar atunci ”când le sunt

afectate interesele personale”.

În opinia autorităților publice locale intervievate ONG-urile au un rol esențial în procesul de

luare a deciziilor, prin faptul că mobilizează cetățenii în susținerea sau împotriva anumitor decizii

(25,7%); vin cu critici constructive în adresa APL (10%); participă direct la luarea deciziilor deoarece

persoanele active din ONG fac parte din APL (15,7%), participă activ la ședințele APL (14,3%), vin

cu inițiative (31,4%) și nu cunosc despre rolul lor – 2,9%. Primăria ajută ONG-urile în desfășurarea

activității acestora prin acordarea ajutorului financiar (în limita posibilităților) – 28,4%, oferirea

consultațiilor și a informației necesare – 34,3%, susținerea din punct de vedere organizatoric și logistic

– 37,3%. Relația de colaborare dintre APL și ONG-ul/urile locale este apreciată în 65,3% din cazuri

drept una foarte bună și bună, în 20% - așa și așa și în restul nesatisfăcătoare.

În cadrul discuției de focus grup unii participanți au recunoscut că în localitățile pe care le

reprezintă nu întotdeauna există colaborarea cu dintre APL și ONG. ”ONG colaborează în funcție de

cine este la primărie. Primarii spun de ONG că spală bani. Un ONG a vrut să deschidă un centru

pentru copii, primăria i-a spus că nu trebuie. I-a trimis și procuratura peste ei, iată exemplu de

conlucrare”. ”ONG la noi nu conlucrează, asta-i gândirea, că cum apare un grup de oameni mai

isteți, apare ideea că aceștia vor să ne ia locul”. ”La noi apelează la primărie numai un ONG de la

biserică pentru ale da listele la familiile vulnerabile și a le da careva donații”. ”Foarte des activează

separat. Avem încă gândirea sovietică”.

27

Tabelul 13. Repartizarea răspunsurilor la întrebarea ce trebuie să facă APL pentru a

implica ONG-urile în soluționarea problemelor

În primul

rând

În al

doilea

rând

În al

treilea

rând

Indicele

sintetic

1. Să fie cât mai transparentă 55,1 6,6 10,5 65,3

2. Încurajarea participării la ședințele APL 9 23,7 10,5 31,9

3. Încurajarea creării și dezvoltării ONG-urilor 16,7 23,7 13,2 41

4. Solicitarea opiniei pentru deciziile mai

importante

7,7 19,7 14,5 29,6

5. Organizarea discuțiilor/dezbaterilor publice 7,7 18,4 22,4 32,7

6. Informarea mai activă despre deciziile

adoptate

3,8 7,9 28,9 24,1

Tabelul 14. Repartizarea răspunsurilor la întrebarea ce trebuie să facă APL pentru a

implica cetățenii în soluționarea problemelor

În primul

rând

În al

doilea

rând

În al

treilea

rând

Indicele

sintetic

1. Să fie cât mai transparentă 55,8 3,9 14,5 65,9

2. Încurajarea participării la ședințele APL 10,4 34,2 6,6 39,3

3. Încurajarea creării și dezvoltării ONG-urilor 7,8 13,2 11,8 23,6

4. Solicitarea opiniei pentru deciziile mai

importante

7,8 19,7 19,7 32,3

5. Organizarea discuțiilor/dezbaterilor publice 6,5 21,1 15,8 30,2

6. Informarea mai activă despre deciziile

adoptate

11,7 7,9 31,6 33,4

Atât pentru a stimula implicarea ONG-urilor, cât și a cetățenilor, este necesar ca APL să fie

transparentă. În discuția de focus grup s-a specificat că până la inițierea proiectului ”Sporirea

transparenței administrației publice locale prin implementarea politicilor participative” considerau că

aceasta se asigură. ”Până a se forma aceste grupuri de inițiativă o parte din cetățeni credeau că

primăria este transparentă, după ce au cum au aflat cum ar trebui să fie transparența și-au dat seama

că nu mai suntem atât de transparenți”.

Sugestiile oferite de respondenți pentru sporirea transparenței de care ar trebui să dea dovadă

APL sunt – angajarea unei persoane speciale în domeniul respectiv care ar asigura transparența și

accesul permanent la informație a cetățenilor; organizarea dărilor de seamă săptămânal în formă online

și cu posibilitatea de a da întrebări și oferi răspunsuri; dezvoltarea parteneriatului dintre APL și

28

societatea civilă; elaborarea unui mecanism de sancționare în cazul în care nu se asigură transparența;

difuzarea online a ședințelor Consiliului local, invitarea populației la ședințe; crearea unui regulament

intern de informare a cetățenilor; elaborarea unui mecanism clar de comunicare dintre APL și cetățeni.

Concluziile studiului

Interesul cetățenilor pentru implicarea în viața publică și administrativă a comunităților locale

este scăzut. Aceasta denotă că populația nu cunoaște despre importanța participării în activitățile și

deciziile administrației publice locale. În acest sens este necesară sensibilizarea populației în sensul

că implicarea cetățenilor în viața publică și administrativă a comunităților locale conferă calitate

actului de administrare.

Pe de altă parte nici autoritățile publice locale nu stimulează participarea cetățenilor, cu toate

că implicarea acestora îmbunătățește performanța și imaginea instituțiilor democratice.

Populația are un nivel redus de participare la diferite acțiuni ce vizează problemele din

comunitate - consultarea bugetului localității, repartizarea bugetului localității, atragerea investițiilor,

elaborarea planului strategic al comunității, câștigarea de granturi pentru localitate, elaborarea

proiectelor comunitare și crearea condițiilor pentru business.

Administrația publică locală este obligată să emită informații către cetățeni privind activitatea

sa, pentru ca aceștia să poată înțelege corect direcțiile prioritare de dezvoltare. Cu toate acestea, într-

o proporție însemnată informația prezentată pe panourile informative nu este întotdeauna clară și

suficientă ceea ce necesită consolidarea competențelor autorităților publice locale în prezentarea

acestora.

Potrivit opiniilor respondenților în frecvente situații propunerile înaintate APL privind

îmbunătățirea situației din localitate nu sunt nici discutate și nici implementate.

Predomină convingerea cetățenilor că APL este responsabilă de toate în comunitate

Mai puțin de jumătate din respondenți cunosc despre faptul că la ei în localitate activează

ONG-uri.

Rezultatele studiului denotă necesitatea accentuării transparenței procedurale a autorităților

publice locale și o mai bună informare a cetățenilor îndeosebi prin intermediul dezbaterilor publice.

În rezultat acțiunile administrației ar corespunde în mai mare măsură nevoilor și dorințelor cetățenilor.

29

Cetăţenii ar trebui informaţi cu privire la modalitatea prin care se formează bugetul local,

devenind astfel conştienţi de greutăţile şi oportunităţile financiare existente. Reprezentanţii

administraţiei trebuie să acorde o importanţă reală modului în care furnizează informaţii publicului

despre operaţiunile şi planurile ei.

Studiu elaborat în cadrul proiectului

„Sporirea transparenţei administraţiei publice locale în Republica Moldova prin

implementarea politicilor participative”

realizat de Centrul CONTACT cu suportul financiar al Fondului pentru Democație

al Națiunilor Unite (UNDEF)