Raport de activitate de activitate pe... · Curtea de Conturi a realizat, în perioada 22...

2019

Raport deactivitateRaport deactivitate

20192019

Raport deactivitateRaport deactivitate

2019

NOTĂRaportul de activitate pe anul 2019 a fost analizat și aprobat de plenul Curții de Conturi. Reproducerea textului este interzisă. Utilizarea datelor și informațiilor în diferite lucrări este permisă numai cu indicarea sursei.

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEIStrada Lev Tolstoi nr. 22-24, sector 1,Bucureşti, cod 011948

Tel.: (+4) 021 3078731Fax: (+4) 021 3078875

Website: www.curteadeconturi.ro

ROMÂNIA, BucureştiDecembrie 2019© CURTEA DE CONTURIISSN 2359-7275 (versiune tipărită)ISSN-L 2359-7275 ISSN 2359-7291 (versiune online)

CURTEA DE CONTURI

ROMÂNIA

Raportul de activitatepe anul 2019

Membrii Curții de Conturi a României:

Președinte Mihai BUSUIOCVicepreședinte Cosmin Vasile NICULA Vicepreședinte Nicu MARCU

Consilieri de conturi: Marta Aurona PELEA, Dan FÎRȚESCU, Bogdan Nicolae STAN, Lucian NEGREA, Ioan HURJUI, Miron NICA, Vasile GHERASIM, Petru LAKATOS, Aurel DUMITRU,

Attila DÉZSI, Carmen Georgeta STĂNESCU, Ileana Manuela PIELEANU

Autoritatea de AuditPreședinte Lucian Dan VLĂDESCU

Vicepreședinte Florin TUNARU Vicepreședinte Ilie SÂRBU

4

CURTEA DE CONTURI | Raportul de activitate pe anul 2019

www.curteadeconturi.ro

CUPRINS

ACCENT PE COLABORAREÎntâlnire de lucru cu structurile de audit intern de la nivelul administrației publice centrale.

EVENIMENT ÎN PREMIERĂCurtea de Conturi a României a găzduit la București Conferința președinților instituțiilor supreme de audit din statele membre ale Uniunii Europene.

FOCUS 2019 ȘI ACTIVITATEA NOASTRĂ ÎN CIFRE O privire de ansamblu asupra activității noastre profesionale de-a lungul celor 12 luni calendaristice.

DESPRE NOI 7 Cadrul legal 9 Cuvânt înainte 10 Calendarul evenimentelor din 201912 Focus 2019

Dintr-o privire, rezumatul activității în date și fapte.

13 Activitatea noastră în cifre 14 Dezvoltare instituțională

ORGANIZAREA INSTITUȚIONALĂ16 Conducerea Curții de Conturi

Detalii despre organismul colegial.17 Structura organizatorică

RESURSE UMANE ȘI FINANCIARE18 Resurse umane

Personalul, cea mai valoroasă resursă în dezvoltarea instituțională.

20 Resurse financiare Execuția bugetului Curții pe 2019.

ACTIVITĂȚI ȘI REZULTATE22 Activitatea plenului 24 Cum audităm

Pașii parcurși în activitatea de audit.26 Activitatea de audit public extern

Rezultatele activității specifice. 42 Sistemul de control al calității

activității de audit

66

12

57

5



ÎNTÂLNIRI PROFESIONALESchimb de cunoștințe și bune practici în domeniul auditului cu delegația Asociației „Tinerilor funcționari publici” din Olanda.

CONGRESUL INTOSAI, RUSIA 2019Participarea la cel de-al XXIII-lea INCOSAI alături de peste 650 de delegați reprezentând 168 de instituții supreme de audit din întreaga lume.

ARENA INTERNAȚIONALĂContribuția la activitatea grupurilor de lucru internaționale din cadrul INTOSAI/EUROSAI, în care reprezentanții Curții au activat în 2019.

69

71

57

43 Reprezentarea în instanțele judecătorești

44 Activitatea Autorității de Audit Misiunile realizate de singura autoritate națională competentă să efectueze auditul extern al fondurilor primite de la UE.

48 Activitatea Comitetului de etică49 Audit intern 49 Formarea profesională a

personalului Curtea a continuat să își extindă oferta de cursuri de formare profesională.

53 Programul de stagii de practică pentru studenți

54 Activitatea de comunicare, imagine și relații publice; transparența activității specifice

57 Alte întâlniri și evenimente profesionale

ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ61 Relații bilaterale 68 Relații multilaterale

Consolidarea formelor de cooperare internațională pe teme de interes comun.

71 Participări la grupuri de lucru internaționale

78 Prioritățile Curții de Conturi în 2020

Care sunt Misiunea, Viziunea și Valorile Curții?

Curtea de Conturi a RomânieiResponsabilitate, credibilitate, transparență și eficiență

Cine poate solicita Curții să efectueze un audit?

Cine realizează auditul extern al fondurilor

primite de la UE?

Ce înseamnă că suntem gardianul finanțelor publice?

Misiunea noastră constă în exercitarea funcției de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale sta-tului și ale sectorului public, punând la dispoziția Parlamentului, autorităților, instituțiilor publice și contribuabililor rapoarte privind utilizarea și admi-nistrarea performantă a acestora în condiții de eco-nomicitate, eficiență și eficacitate. Viziunea noastră pe termen mediu constă în asumarea unui rol de partener credibil și onest pentru entitățile auditate, bazat pe o activitate de audit profesionistă, eficientă și documentată, având ca țintă finală cheltuirea fondurilor publice în interesul cetățeanului. Valorile promovate de Curtea de Conturi sunt independența, obiectivitatea, profesionalismul, integritatea, trans-parența și eficiența.

Curtea de Conturi își întocmește și aprobă propriul program de activitate, în baza căruia realizează misiuni de audit. Pe parcursul execuției acestuia, Curtea își poate modifica și/sau completa progra-mul în urma identificării unor probleme sesizate de mass-media, pe baza informațiilor primite prin intermediul petițiilor sau în baza propriilor analize de risc. De asemenea, programul poate fi modificat și ca urmare a solicitărilor Camerei Deputaților și ale Senatului, solicitări care au titlu obligatoriu.

Autoritatea de Audit este singura autoritate națio-nală competentă să efectueze audit public extern asupra modului de utilizare a fondurilor europene nerambursabile primite de la Uniunea Europeană, în conformitate cu legislația europeană și națională.

Prin controlul pe care Curtea îl exercită asupra mo-dului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, aceasta reprezintă un adevărat gardian al finanțelor publice, un garant al utilizării corecte a fondurilor publice. Prin activitățile sale, Curtea avertizează asupra riscurilor existente, formulează observații și recomandări, asumându-și un rol activ în triunghiul responsabilității sociale, alături de Parlament și Guvern.

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.

(2) Funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, ela-borate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.

(3) Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, în con-formitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în prezenta lege, şi reprezintă România în calitatea sa de instituţie supremă de audit în or-ganizaţiile internaţionale ale acestor instituţii.

(4) Litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecăto-reşti specializate.

(1) Curtea de Conturi exercită con-trolul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condițiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se solu-ționează de instanțele judecătorești specializate.

(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național din exer-cițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate.

(3) La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate.

Articolul nr. 140 din Constituția României

Art. nr. 1 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi

CADRULLEGAL

9



Cuvânt înainte

Mihai BusuiocPreședinte

Raportul de activitate al Curții de Conturi pentru anul 2019 este o lucrare adresată publicului larg, prin care, în câteva rânduri, încercăm să subliniem plusvaloarea pe care instituția noastră o aduce în societate. Dincolo de cifre și statistici, de misiuni și rezultate, în final este vorba despre modul în care putem să răspundem ne-voilor cetățeanului, creșterii încrederii acestuia în rolul instituției oferind expertiză și profesionalism entităților responsabile de gestionarea banului public. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, în 2019 am încercat să facem pași importanți în creșterea calității rapoartelor de audit și în cultivarea unei culturi instituționale bazate pe transparență și deschidere către dialog, sprijinind astfel consolidarea managementului responsabil al finanțelor publice.

Activitatea instituției pe care am onoarea să o conduc împreună cu membrii plenului Curții de Conturi poate fi măsurată prin raportarea la câteva paliere esențiale: relevanța și prezența în spațiul public, activitatea specifi-că și capacitatea de comunicare a rezultatelor. Ne dorim permanent să împărtășim experiența noastră cu toate in-stituțiile supreme de audit, iar anul 2019 ne-a oferit opor-tunitatea de a face acest lucru la cel mai înalt nivel euro-pean. În marja președinției României la Consiliul Uniunii Europene, Curtea de Conturi a găzduit la București Conferința „Inovarea în domeniul auditului la nivelul Uniunii Europene și creșterea rolului de îndrumare al instituțiilor supreme de audit în beneficiul societății”, eveniment care a reunit președinți ai instituțiilor supreme de audit din statele membre ale Uniunii Europene și din țările candidate, Curtea de Conturi Europeană, precum și înalți reprezentanți ai statului român.

În contextul erei digitale, care se manifestă tot mai pregnant, al accesului la informații și tehnologie, al protecției datelor și al amenințărilor de tip cyber se-curity, instituțiile supreme de audit sunt preocupate de inovarea și de adaptarea tehnicilor folosite, a temelor de audit alese și a pregătirii resurselor umane pentru a răs-punde așteptărilor unei societăți în continuă schimbare. De aceea, Curtea de Conturi a României a demarat în acest an câteva proiecte cu finanțare europeană, care vizează un sistem informatic ce va asigura optimizarea activității de audit, dezvoltarea de strategii în zona comunicării și a resurselor umane și, nu în ultimul rând,

consolidarea capacității instituționale în conformitate cu standardele internaționale și contextul național.

Toate aceste eforturi instituționale trebuie să ajungă la cetățean, acesta fiind beneficiarul final al activității noastre. Din acest motiv am deschis un nou canal de comunicare cu toți cei care vor să vină în sprijinul activității noastre, prin lansarea adresei de e-mail [email protected], la care au putut fi trimise propuneri, sugestii ce se pot concretiza în acțiuni de audit ca elemente importante în programul de activitate al Curții de Conturi.

Anul 2019 a însemnat o continuare a acțiunilor de deschidere către societatea civilă, către mediul acade-mic, alături de care am organizat diferite evenimente culturale, și către viitor, prin studenții din țară sau din străinătate pe care i-am avut în stagii de pregătire sau în vizite de lucru la Curtea de Conturi a României.

Nimic nu ar fi fost însă posibil fără munca continuă, profesionistă și aplicată, anonimă de cele mai multe ori, dar cu o bogată valoare colectivă, a auditorilor publici externi ai Curții de Conturi și a celor care sprijină activitatea lor. Acest raport este în primul rând despre ei, despre colegii mei de la Curtea de Conturi, alături de care sunt mândru să lucrez și cărora le mulțumesc pentru că, prin firescul cotidian al muncii lor, aduc plusvaloare în viața românilor.

10



Organizată de Curtea de Conturi, „Întâlnirea de lucru cu structurile de audit intern de la nivelul administrației publice centrale” a reunit peste 100 de participanți.

„Probleme emergente și situații neprevăzute” a fost

tema Conferinței comune EUROSAI– ASOSAI, organizată

la Ierusalim.

11 aprilie

Reuniunea ofițerilor de legătură din cadrul instituțiilor supreme de audit din statele membre ale

Uniunii Europene, eveniment internațional organizat

pentru prima dată la București, în contextul exercitării de

către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene .

9 și 10 aprilie

Relațiile bilaterale de dezvoltare instituțională au fost consoli-date prin vizita profesională la Oficiul Național de Audit al Republicii Populare Chineze.

18-22 mai

6 și 7 maiÎn contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, Curtea de Conturi a găzduit la București Conferința „Inovarea în domeniul auditului la nivelul UE și creșterea rolului de îndrumare a SAI-urilor în beneficiul societății”.

Calendarul evenimentelor din 2019

24 ianuarie

25-28 februarie

Aniversarea a 155 de ani de la înființarea Curții de Conturi*.

14 martie

IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE

Vizita oficială la Oficiul Suprem de Audit al

Poloniei (NIK) a vizat schimbul de experiență și

bune practici, precum și prezentarea rezultatelor

reformei implementate la nivelul activității de audit

din cadrul NIK. *Vol

umul

„Cu

rtea

de C

ontu

ri și

lucr

ările

pub

lice

cont

rola

te

de a

ceas

ta -

la 1

55 d

e an

i”, a

utor

pro

feso

r Nic

olae

Șt.

Noi

ca.

11



Curtea de Conturi a organizat, împreună cu Academia Română, evenimentul de lansare a cărții „Curtea de Conturi și lucrările publice controlate de aceasta - la 155 de ani”, autor profesor Nicolae Ștefan Noica.

4 iulie

Comunitatea mondială a auditului a prezentat

noile abordări în auditul public extern și

a adoptat „Declarația de la Moscova” în cadrul celui de-al XXIII-lea

Congres INTOSAI (INCOSAI).

24-28 septembrie

Asociația „Tinerilor funcționari publici” din

Olanda (YoHoCo) a efectuat o vizită de studiu

la Curtea de Conturi, pentru un schimb de

experiență, cunoștințe și bune practici în

domeniul auditului.

31 octombrie

AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIEIULIE

29-31 octombrie

10-14 noiembrie

Președintele Curții de Conturi Europene, Klaus-Heiner Lehne, a efectuat o vizită de lucru în România, în cadrul discuțiilor fiind abordate teme legate de provocările activității de audit public extern în raport cu noile evoluții din tehnologie și societate.

Vizita oficială la Comitetul pentru Audit și Inspecție al Republicii Coreea de Sud, în contextul dezvoltării relațiilor bilaterale și al facilitării schimbului de informații și experiență.

Conferința Internațională pri-vind gestionarea datoriei, orga-nizată la Oficiul Națiunilor Unite din Geneva, Elveția, a adus în prim-plan aspecte privind manage-mentul datoriei și finanțelor publice.

Participarea la ceremonia oficială dedicată aniversării a 25 de ani de la înființarea instituției su-preme de audit din Republica Moldova.

18-20 noiembrie7 și 8 decembrie

Dintr-o privire, rezumatul activității

Curții în date și fapte.

Rezultate și activitățiPe tot parcursul anului, Curtea a auditat fondurile publice, benefici-arii finali ai activității de raportare fiind Parlamentul, Guvernul, cetă-țenii și alte părți interesate. În urma efectuării auditului public extern, instituția noastră raportează asupra conturilor de gestiune ale bugetu-lui public național din exercițiul bugetar încheiat. În 2019, situațiile financiare auditate au înregistrat o acuratețe îmbunătățită ca urmare a recomandărilor formulate de reprezentanții Curții și a imple-mentării acestora de către entitățile auditate. Întreg portofoliul de pu-blicații al Curții este disponibil pe www.curteadeconturi.ro.

Un pas înainte în comunicareÎn 2019, Curtea a continuat procesul demarat privind consolidarea res-ponsabilității instituționale în relația cu cetățenii. S-a comunicat mai bine la nivel intern și, totodată, s-au făcut publice informațiile despre misiunile de audit planificate, prin prezentarea Programului de activitate. Curtea a lan-sat adresa [email protected], un instrument de comunicare dedicat dialogului cu cetățenii și cu societatea civilă, în vederea propunerii unor teme care ar putea fi incluse în Programul de activitate al Curții de Conturi pe anul 2020. Comunicarea s-a realizat în mediul online prin publicarea rapoartelor specifice activității Curții, precum și a principalelor evenimente interne și externe în mass-media.

Evoluția resurselor umaneCreșterea nivelului calității activității desfășurate este strâns legată de experiența și cunoștin-țele profesionale ale întregului personal. În anul 2019 au fost organizate concursuri pentru ocuparea unor posturi vacante de auditori publici externi în structurile centrală și teritorială ale Curții de Conturi (19 posturi) și Autorității de Audit (7 posturi) și de personal pentru sprijinul activității de audit public extern.

Activitatea internaționalăPrin dezvoltarea colaborării cu alte instituții supreme de audit membre INTOSAI și EUROSAI, precum și prin celelalte activități de cooperare desfășurate în domeniul auditului fondurilor publice am continuat să contribuim la dezvoltarea de bune practici și la schimbul reciproc de cunoștințe și expertiză profesională. În 2019 ne-am inten-sificat activitatea în cadrul organizațiilor internaționale prin participarea la grupuri de lucru, reuniuni, seminare și conferințe, evenimente organizate pe teme precum auditul performanței, schimbările climatice, controlul intern sau auditul IT.

Zoom pe resursele financiareBugetul Curții a fost de 347.105 mii lei, reprezentând 0,20% din totalul cheltuielilor bugetului de stat. Ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor Curții a fost deținută de cheltuielile de personal (71,21%), fapt ce se explică prin caracterul specific al activității de audit. 19,60% din totalul bugetului au fost alocate proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambur-sabile, 5,79% pentru bunuri și servicii, cheltuielile de capital reprezentând 3,40% din execuția bugetară a anului 2019.

Modernizare instituționalăCurtea și-a propus modernizarea și consolidarea activității specifice printr-o deschidere către mediul extern. Astfel, și în acest an au fost organizate mai multe întâlniri la nivel național în vederea dez-voltării colaborării camerelor de conturi cu structurile de audit public intern de la nivelul județelor. Totodată, Curtea a continuat programul de practică destinat studenților și masteranzilor. În plus, în continuarea măsurilor de dezvoltare instituțională a început implementarea unor proiecte finanțate din fonduri structurale nerambursabile, ceea ce va permite realizarea unor acțiuni de anver-gură în reformarea activității instituției.

Transparență în gestionarea resurselor publicePrin activitățile sale, Curtea a depus eforturi pentru a face mai bine cunoscute acțiunile sale de protejare a intereselor financiare ale statului și ale sectorului public. Acest demers a implicat furnizarea de informații privind riscurile de fraudă și de corupție, precum și calitatea sistemelor de prevenire și de detecție, pentru ca astfel de abateri să nu se mai repete. De asemenea, publicarea progra-mului nostru de activitate a stimulat interesul public și potențialul Curții de a contribui, prin intermediul auditului, la gestionarea transparentă și eficientă a resurselor publice.

FOCUS 2019

Activitatea noastră în cifre

entități auditate

măsuri verificate din deciziile emise în anul 2019

procese-verbale de constatare a contravențiilor

măsuri implementate de entități în acest an

certificate de conformitate

ponderea bugetului Curții

în totalul cheltuielilor

bugetului de stat

Tipurile de audit și numărul acțiunilor desfășurate de Curte

Misiuni de audit financiar

Teme de audit al performanței

Misiuni de audit de conformitate

Acțiuni de verificare a modului

de implementare a recomandărilor

formulate în auditul performanței

Acțiuni de documentare

Acțiuni de follow-up

1.620 27 5.425 11717 525

rapoarte de audit

scrisori cu recomandări pentru utilizatorii fondurilor publice

2.291

113

rapoarte de follow-up

cazuri identificate de abateri, nereguli, erori

5.425

18.176

2.246

1.578

138

1.105

87

0,20%

14



Obiectivul acestui proiect este consolidarea capacității instituționale, cu accent pe activi-tatea de audit public extern, în concordanță cu standardele internaționale în domeniu și cu așteptările societății. Acest demers beneficiază de expertiza Băncii Mondiale, care va oferi consultanță pentru realizarea unei analize funcționale și elaborarea unui proiect de stra-tegie instituțională, precum și pentru actuali-zarea standardelor de audit și perfecționarea continuă a personalului de specialitate.

Instituția supremă de audit din România își propune prin acest proiect să răspundă provocărilor emergente ale societății con-temporane aflate într-o permanentă transfor-mare, să își redefinească, prin profesiona-lism și transparență, imaginea pe care o are în societate și, astfel, să devină un motor de dezvoltare și un factor de echilibru, care să aducă valoare adăugată în viața cetățenilor în slujba cărora își desfășoară activitatea.

Dezvoltare instituțională

În cadrul Strategiei de dezvoltare institu-țională, anul 2019 a reprezentat începerea demersurilor de creare a unui sistem de identificare rapidă și de păstrare a documen-telor existente la nivelul instituției, activitate realizată în cadrul proiectului cu finanțare europeană „Extinderea sistemului de plani-ficare strategică la nivelul ministerelor de resort” – SIPOCA 28. Noul sistem informatic va asigura operativitatea şi trasabilitatea des-făşurării activității Curții de Conturi într-o abordare obiectivă, asigurând astfel acurate-ţea datelor verificate în misiunile de audit şi creşterea calităţii rapoartelor transmise către Parlament şi societatea civilă.

În continuarea măsurilor de dezvoltare instituțională, în septembrie 2019 a început și implementarea proiectului „Curtea de Conturi a României – SAI pentru cetățean” –SIPOCA 744, finanțat din fonduri structurale nerambursabile.

În contextul realizării Obiectivului strategic ge-neral – dezvoltarea capacității profesionale prin promovarea unor proceduri moderne de audit din cadrul Strategiei de dezvoltare instituțională, în vederea îmbunătățirii continue a practicii de audit, plenul Curții a aprobat efectuarea, de către un grup

de lucru, a autoevaluării instituției cu ajutorul me-todologiei SAI PMF, cu scopul de a se identifica necesitățile de dezvoltare instituțională.

Grupul de lucru a început să lucreze efectiv la sfârșitul lunii noiembrie 2018, activitatea fiind continuată pe tot parcursul anului 2019.

Dezvoltarea capacității profesionale prin promovarea unor proceduri moderne de audit

Cadrul de măsurare a performanței instituțiilor supreme de audit, SAI PMF (Supreme Audit Institutions Performance Measurement Framework), își propune să ofere o evaluare completă și integrată, bazată pe dovezi, a performanței unei instituții supreme de audit. Această evaluare este realizată printr-o analiză asupra unor indicatori care reflectă activitatea SAI și capacitatea internă a acesteia.

AUTOEVALUAREA CURȚII DE CONTURI

15



Obiectivele principale ale evaluării realizate pe baza Metodologiei SAI PMF sunt:

identificarea punctelor forte și a punctelor slabe ale Curții de Conturi; crearea unei culturi organizaționale bazate pe valorile etice și principiile profesionale specifi-ce comunității INTOSAI; cultivarea unui nou tip de relații cu părțile inte-resate (Parlament, entități verificate, cetățeni etc.), bazat pe principii de responsabilitate și transparență; implementarea ISSAI (standardele internațio-nale ale instituțiilor supreme de audit) și îmbu-nătățirea standardelor de audit și a calității auditurilor.

Pe parcursul anului 2019, în cadrul lucrărilor gru-pului de lucru a fost finalizată analiza preliminară a indicatorilor prevăzuți de metodologie pentru domeniile: independență și cadru legal, guvernan-ță internă și etică, comunicarea și managementul relației cu părțile interesate și managementul financiar al bunurilor și serviciilor suport.

În paralel cu activitățile mai sus menționate, echipele de lucru care au ca obiect de verificare activitatea specifică a Curții de Conturi au de-marat evaluarea preliminară a indicatorilor care reflectă standardele de audit și managementul calității în cazul fiecărui tip de activitate de audit (audit financiar, audit de conformitate și audit al performanței).

Tot în luna septembrie 2019 a început și implementarea proiectului „Creșterea capa-cității instituționale a Curții de Conturi și a capacității de a interacționa cu mediul ex-tern”, derulat prin Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei Europene (SRSS). Proiectul vizează doi piloni esenți-ali pentru organizarea și desfășurarea activi-tății de audit public extern: comunicarea și resursele umane.

Astfel, se va dezvolta o nouă strategie de comunicare, care va promova soluții inovative pentru interacțiunea cu factorii interesați și dezvoltarea relațiilor cu aceștia, va îmbunătăți comunicarea internă la nivel central și local, va urmări promovarea Curții de Conturi ca instituție modernă și eficientă, cu rol de res-ponsabilizare a sectorului public și va repozi- ționa instituția noastră față de factorii interesați, bazându-se pe o nouă viziune și misiune.

Acest demers va conține și instrumente ino-vative în relația cu părțile interesate, inclusiv un ghid pentru entitățile auditate cu privire la modul în care se desfășoară misiunile de audit.

Noul cadru de performanță al resurselor umane, dezvoltat prin proiectul SRSS, va cu-prinde elaborarea unei strategii în domeniu, care va fi corelată cu nevoile de dezvoltare instituțională, împreună cu dezvoltarea unei politici de recrutare, orientare și instruire a personalului și a unei politici de evaluare a performanței acestuia și de gestionare a carierei.

Alături de elaborarea acestor documente strategice, cu suportul Serviciului de spri-jin pentru reforme structurale al Comisiei Europene, va fi elaborat și un mecanism de monitorizare și evaluare cu scopul de a sprijini implementarea cu succes a noilor strategii de comunicare și resurse umane.

16



Organizarea instituțională

Conducerea instituției este asigurată de un organism colegial, denumit plen, format din 18 membri, consi-lieri de conturi, cu statut de demnitari.

Membrii Curţii sunt numiţi de Parlament, cu avizul comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de nouă ani.

Din trei în trei ani, plenul Curții se înnoieşte cu o treime dintre consilierii de conturi. Pentru a fi numiți consilieri de conturi, persoanele propuse trebuie să fie absolvente de studii superioare economice, juri-dice sau inginereşti, să aibă o vechime de minimum

10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi pregătire profesională temeinică.

Dintre cei 18 membri ai plenului, Parlamentul numește președintele Curții de Conturi, președintele Autorității de Audit și cei patru vicepreședinți. 12 consi-lieri de conturi au calitatea de șefi de departament și sunt responsabili de organizarea și desfășurarea activităților specifice ale departamentelor pe care le coordonează. Președintele și ceilalți membri ai plenului sunt inde-pendenți în exercitarea atribuțiilor și în luarea deciziilor. Acești demnitari respectă principiul conducerii colective și pe cel al transparenței.

Conducerea Curții de Conturi

Mihai BUSUIOCpreședinte

Nicu MARCU, vicepreședinte

Marta AuronaPELEA

Ioan HURJUI

Aurel DUMITRU

Dan FÎRȚESCU

MironNICA

Attila DÉZSI

Bogdan Nicolae STAN

Vasile GHERASIM

Carmen Georgeta STĂNESCU

Lucian NEGREA

Petru LAKATOS

Ileana Manuela PIELEANU

Florin TUNARU, vicepreședinte Autoritatea de Audit

Lucian Dan VLĂDESCU, președinte Autoritatea de Audit

Cosmin Vasile NICULA, vicepreședinte

Ilie SÂRBU, vicepreședinte Autoritatea de Audit

consilieri de conturi

PLENUL CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI

17



II VIII X XI XII

Structura organizatorică urmărește să definească cadrul de acțiune al instituției, modul de constituire, grupare și subordonare a departamentelor, direcțiilor, serviciilor, birourilor și funcțiilor, precum și a princi-palelor legături care se stabilesc între ele, în vederea asigurării îndeplinirii obiectivelor instituției, stabilite de cadrul de reglementare.

Conform Regulamentului de organizare și func-ționare, Curtea își exercită activitatea specifică prin departamente, la nivel central, și prin camere de conturi, la nivelul județelor.

Cei doi vicepreședinți coordonează fiecare câte cinci departamente, iar președintele coordonează direct două departamente. Președintele coordonează, de asemenea, activitatea Direcției relații externe și protocol, a Direcției de control al achizițiilor publice, a Serviciului comunicare, imagine și relații publice și pe cea a Biroului audit public intern.

Obiectivele Curții sunt implementate de cele 12 de-partamente și 42 de camere de conturi, competențele fiind diferite în funcție de structura Guvernului și a administrației publice locale.

În vederea îndeplinirii unor obligații în dome-niul auditului extern, ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, în structura Curții funcționează Autoritatea de Audit, care este organizată ca organism independent din punct de vedere operațional.

În teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regio-nale în județele în care își desfășoară activitatea agen-țiile, autoritățile de management și/sau organismele intermediare care gestionează fondurile europene.

Condițiile operaționale pentru buna desfășurare a activității Curții de Conturi și Autorității de Audit sunt asigurate de către Secretariatul general, aflat în subordinea directă a președintelui Curții.

Structura organizatorică

ORGANIGRAMA CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI

Plen

Președinte

Vicepreședinte

Departamente

42 Camere de conturi

Serviciu și birou

Secretariatul general

I III IV V VIIX VII

Departamente Departamente

2 Direcții

Birou Serviciu

4 Direcții

Vicepreședinte

8 Direcții regionale de audit

2 Direcții 2 Direcții

Direcția coordonare, metodologie

Biroul comunicare și relații externe

Vicepreședinte Vicepreședinte

PreședinteAutoritatea de Audit

18



Resurse umane și financiareResurse umane

Structura posturilorPe categorii de personal, la sfârșitul anului 2019

sunt aprobate prin statul de funcții 1.966 de posturi (1.640 pentru Curtea de Conturi și 326 pentru

Autoritatea de Audit). Activității specifice îi revin cele mai multe posturi (1.621 pentru auditorii publici

externi), iar 345 de posturi revin activităților de sprijin al auditului (124 pentru funcționarii publici

și 221 pentru personalul contractual).

Profilul de vârstăConform profilului de vârstă al personalului aflat în

activitate la sfârșitul anului, aproape jumătate dintre angajații Curții au sub 45 de ani.

Profilul de genCurtea oferă personalului său egalitate de șanse

în carieră, indiferent de gen. Per ansamblu, 39% din personalul Curții este reprezentat

de bărbați și 61% de femei.

Pentru Curtea de Conturi, resursa umană constituie cel mai important capital. Personalul instituției este format din auditori publici externi, funcționari publici și personal contractual.

Auditori publici externi

Funcționari publici

Personal contractual

<25

25-30

31-35

36-40

41-45

46-50

51-55

56-60

61-65

>65102

14

104157

87183

102201

154222

67141

2472

929

51

61

248

13

21

1.373

111

200

vacante ocupate

bărbațifemei

61%

39%

19



Evoluția pensionărilorPentru perioada 2019-2022, evoluția pensionărilor se menține constantă. Se observă o ușoară scădere

a numărului de pensionări până în anul 2022.

Profilul profesionalDin punct de vedere al studiilor, auditorii

publici externi licențiați în domeniul economic dețin majoritatea. Domeniul juridic deține

o pondere de 8%, fiind urmat de cel de pregătire în alte specialități, cu 7%.

Pentru atingerea obiectivelor instituției, personalul trebuie să aibă o pregătire de

specialitate temeinică și să-și actualizeze în permanență cunoștințele dobândite.

Apartenența la organisme profesionaleO parte dintre auditorii publici externi dețin calitatea de membru al diferitelor organisme profesionale. Activitatea specifică determină

pregătirea auditorilor publici externi în domenii de interes pentru desfășurarea activității.

2019

2020

2021

2022

total pensionari din care auditori publici externi

studii juridice

alte studii

studii economice

CECCAR

CAFR

Altele

35

44

36

47

42

52

41

55

85%

8%7%

51%

33%

16%

20



Resurse financiareExecuția bugetului Curții de Conturi pe anul 2019Curtea de Conturi, potrivit statutului său de organism independent din punct de vedere organizatoric, financiar și operațional față de entitățile controlate, respectiv față de Guvern și administrația publică, își întocmește și aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite Guvernului în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat spre a fi supus aprobării Parlamentului.Bugetul Curții de Conturi reprezintă circa 0,20% din totalul cheltuielilor bugetului de stat.

Bugetul și execuția pe anul 2019

INDICATORI BUGET FINAL2019

EXECUȚIE2019 %

1 2 3 4=3/2

Total buget 353.500 347.105 98,19

Total cheltuieli curente 340.000 335.303 98,62

Titlul I: Cheltuieli de personal 247.486 247.186 99,88

Titlul II: Bunuri și servicii 21.057 20.047 95,20

Titlul VIII: Alte transferuri 25 24 96,00

Titlul X: Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020

69.567 66.225 95,20

Titlul XI: Alte cheltuieli 1.865 1.821 97,64

Titlul XIII: Cheltuieli de capital 13.500 11.802 87,42

- mii lei -

În anul 2019 au fost organizate con-cursuri pentru ocuparea unor posturi vacante de auditori publici externi în structurile centrală și teritorială ale Curții de Conturi și Autorității de Audit și de personal pentru sprijinul activității de audit public extern.

Ca urmare a acestor concursuri au fost recrutați 26 de noi angajați pentru posturile de audit, dintre care 19 auditori publici externi în cadrul Curții de Conturi a României și 7 auditori publici externi în cadrul Autorității de Audit.

Recrutarea personalului

197

Autoritateade Audit

Curtea de Conturi a

României

Auditori publici externi recrutați în anul 2019

21



Finanțare externă nerambursabilăÎn 2019, Curtea de Conturi a continuat derularea acti-vității de implementare a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, astfel:

La nivelul Curții de Conturi Programe din Fondul Social European (FSE)

Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort – SIPOCA 28; Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort – II – SIPOCA 612; Curtea de Conturi a României – SAI pentru cetă-ţean – SIPOCA 744.

La nivelul Autorității de Audit Programe din Fondul European de Dezvoltare (FEDR)

Sprijinirea Autorității de Audit în exercitarea atribu-țiilor legale – în cadrul Programului Interreg V-A România-Bulgaria 2014-2020, RO-BG - 827; Finanțarea activităților Autorității de Audit desfășu-rate în vederea implementării Programului Interreg IPA CBC România-Serbia 2014-2020, RO-SE 211; Sprijinirea Autorității de Audit în exercitarea atribu-țiilor legale – Program de Cooperare Transfrontalieră România-Ungaria 2014-2020, RO-HU 440.

�Programe�din�Instrumentul�European�de�Vecinătate�(ENI)

Sprijinirea Autorității de Audit în realizarea activități-lor specifice Programul Operațional Comun România-RepublicaMoldova 2014-2020, RO-MD 86360; Sprijinirea Autorității de Audit în realizarea activități-lor specifice Programul Operațional Comun România-Republica Ucraina 2014-2020, RO-UA 86401; Sprijinirea Autorității de Audit în vederea îndeplinirii rolului de Autoritate de Audit pentru Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre POC BMN 2014-2020, BMN 753.

Asistență�Tehnică�în�cadrul�Programului�Operațional�Asistență�Tehnică

Sprijinirea funcționării Autorității de Audit la stan-darde europene – cod 2.1.016; Continuarea sprijinului pentru finanțarea cheltuielilor de personal pentru personalul Curții de Conturi – Autorității de Audit implicat în coordonarea, gestiona-rea și controlul FESI II – cod 3.1.074; Sprijin pentru Autoritatea de Audit pentru derularea de activități de formare – cod 3.1.108; Perfecţionarea pregătirii profesionale a personalu-lui care îşi desfăşoară activitatea în domeniul fon-durilor ESI.

EXECUȚIEBUGET2019

347.105 mii lei

3,40% cheltuieli de capital

Cheltuielile de capital au avut ca destinație finanțarea unor reparații capitale, achiziționa-rea de mobilier și aparatură birotică, lucrări de construcții și mijloace de transport.

5,79% bunuri și servicii

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost efectuate preponderent pentru desfășurarea activității curente a instituției și pentru formare profesională.

19,60% proiecte cu finanțare externă nerambursabilă

În anul 2019 au fost derulate o serie de proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile atât pentru Curtea de Conturi, cât și pentru Autoritatea de Audit.

71,21% cheltuieli de personal

Ponderea cea mai mare în bugetul Curții o reprezintă cheltuielile de personal, deoarece personalul de specialitate constituie cea mai valoroasă resursă în dezvoltarea instituțională.

22



Activități și rezultate

Activitatea plenului

Activitatea Curții de Conturi este coordonată de plen, compus din 18 membri, care sunt consilieri de conturi numiți de Parlament.

Atribuțiile, sarcinile și răspunderile plenului sunt prevăzute în Regulamentul propriu al Plenului Curții de Conturi a României, adoptat în baza Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Președintele Curții de Conturi convoacă, propune ordinea de zi și conduce ședințele de plen. În lipsa pre-ședintelui, ședințele sunt conduse de un vicepreședinte al Curții. Plenul își exercită atribuțiile în prezența a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

Hotărârile de plen au caracter obligatoriu pentru întreg personalul Curții.

La ședințele plenului pot participa secretarul ge-neral, precum și, în calitate de invitați, specialiști cu înaltă pregătire în diferite domenii de activitate ce intră în competența Curții. Participarea persoanelor invitate are loc doar la acele puncte de pe ordinea de zi, la care prezența acestora este necesară.

Activitatea desfășurată de plen în anul 2019 pentru exercitarea prerogativelor stabilite conform legii și regulamentelor interne s-a realizat în ca-drul a 58 de ședințe. În urma analizei și dezbaterii materialelor înscrise pe ordinea de zi au fost emise 678 de hotărâri.

Ședințe de plen

58Materiale dezbătute

678Hotărări de

plen aprobate

678

23



Domeniile de activitate ale Curții, care au fost supuse dezbaterilor plenului, s-au concretizat în adoptarea a 678 de hotărâri.

276 de hotărâri au avut în vedere: aprobarea Programului de activitate al Curții de Conturi și a modificării acestuia; aprobarea unor rapoarte de activitate și de audit; aprobarea/respingerea solicitărilor camerelor de conturi de sesizare a organelor de urmărire penală privind fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale; avizarea/emiterea de puncte de vedere asupra unor proiecte de acte normative și inițiative legislative; aprobarea/implementarea strategiilor Curții; aprobarea rapoartelor privind evaluarea calității

activităților specifice desfășurate de structurile de specialitate ale Curții de Conturi; aprobarea rapoartelor referitoare la respectarea eticii în Curtea de Conturi, prezentate de Comitetul de etică; aprobarea soluțiilor prezentate de Comisia pentru aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curții de Conturi; alte aspecte privind: înființarea unor comisii/grupuri de lucru, unele măsuri pentru efectuarea misiunilor de audit, încheierea unor protocoale de colaborare etc.

73 de hotărâri s-au referit la: numiri definitive și temporare în funcții de conducere, recrutarea personalului, modifi-carea raporturilor de muncă; pregătirea profesională a personalului de specialitate.

158 de hotărâri au aprobat: participarea reprezentanților Curții de Conturi și ai Autorității de Audit la activitatea unor organisme internaționale.

41 de hotărâri au fost despre: aprobarea/modificarea Programului anual al achizițiilor publice, aprobarea proiectului de buget al Curții de Conturi; aprobarea/modificarea Programelor de achi-ziții publice aferente proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile.

130 de hotărâri s-au împărțit în: hotărâri cu soluție de amânare; hotărâri pentru diverse domenii de activitate.

ACTIVITATEA SPECIFICĂ

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI ADOPTATE ÎN 2019

RESURSE UMANE RESURSE FINANCIARE

ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ DIVERSE DOMENII DE ACTIVITATE

24



CUM AUDITĂM Pașii pe care îi parcurge Curtea în activitatea de audit.

Stabilirea echipei de auditCuprinsă în programul anual de activitate al Curții (realizat la inițiativa sa ori la solicitarea Camerei Deputaților sau a Senatului), misiunea de audit financiar, audit al performanței sau audit de conformitate este încredințată unei echipe de auditori publici externi. Curtea monitorizează permanent activitatea de audit prin organizarea unui sistem conti-nuu de asigurare și control al calității.

Etapa de planificareDupă notificarea entității auditate, echipa își

organizează misiunea la fața locului. Această etapă presupune înțelegerea activității entității, evaluarea

riscurilor, definirea obiectivelor misiunii, elabo-rarea Planului de audit. Din punct de vedere etic, întreaga activitate este protejată de declarația de

independență a tuturor membrilor echipei de audit.

Etapa de execuție Procedurile și tehnicile de audit sunt aplicate în cadrul misiunii pentru colectarea de probe suficiente și adecvate. Auditorii vor consemna într-un proiect al raportului de audit constatările, concluziile și recomandările formulate în urma acțiunii de audit.

Activitatea intermediarăProiectul raportului de audit, precum și anexele acestuia

sunt supuse unui proces de analiză și clarificare a

constatărilor, iar apoi sunt transmise entității auditate. Conducătorii acesteia își fac

cunoscute observațiile în termenele stabilite.

Se organizează întâlnirea de conciliere.

1

2

3

4

25



ConciliereaScopul este punerea de acord cu entitatea auditată a aspectelor identificate în urma efectuării auditului, precum și analizarea recomandărilor formulate pentru înlăturarea deficiențelor constatate. La sfârșitul procedurii de conciliere, rezultatul acestei analize a proiectului raportului de audit se consemnează într-o notă de conciliere.

Raportarea finalăRedactarea formei

finale a raportului de audit se realizează

ținând cont de punctul de vedere sau de eventualele probe

noi prezentate de către reprezentanții

legali ai entității auditate.

Acțiunile contencioaseActele rezultate în urma misiunilor de audit pot fi contestate, iar soluționarea acestora este realizată de comisiile constituite la

nivelul structurilor de specialitate din cadrul Curții, prin emiterea de încheieri. Litigiile

din această fază se soluționează de instanțele de contencios-administrativ competente.

PublicareaCurtea prezintă o imagine de ansamblu asupra rezultatelor misiunilor de audit prin rapoarte speciale și prin raportul public anual.

Urmărirea recomandărilorCurtea asigură o monitorizare riguroasă a implementării

recomandărilor sale pe baza informațiilor furnizate de entitățile auditate sau a propriilor evaluări realizate la fața locului.

5

6

7

8

9

26



Curtea de Conturi este instituția care realizează auditul public extern al finanțelor din sectorul public, iar prin activitatea sa urmărește promovarea responsabilității, a corectitudinii și a celor mai bune practici în gestionarea performantă a resurselor publice, în scopul consolidării managementului financiar în România.

Prin rapoartele întocmite ca urmare a misiunilor pe care le organizează și le desfășoară, Curtea contribuie la transparența operațiunilor economice și financiar-contabile guvernamentale și a modului în care serviciile sunt create și oferite cetățenilor, sprijinind Parlamentul, autoritățile, instituțiile publice și autoritățile deliberative ale unităților administra-tiv-teritoriale în buna gestionare a fondurilor publice.

Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de activitate. Misiunile de audit ale Curții nu pot fi oprite decât de Parlament și numai în cazul depășirii competențelor stabilite prin lege. Camera Deputaților sau Senatul pot solicita Curții de Conturi să efectueze controale în limitele compe-tențelor sale, acestea având un caracter obligatoriu. Nicio altă autoritate publică nu o mai poate obliga.

Activitatea de audit desfășurată de Curtea de Conturi se concentrează pe formarea și utilizarea corectă și eficace a resurselor financiare ale statului

și ale sectorului public, pe evaluarea modului de implementare a controlului intern managerial, pe consolidarea bunei gestiuni financiare, pe executa-rea corespunzătoare a activităților administrative, precum și pe informarea autorităților publice și a publicului larg prin întocmirea și furnizarea de rapoarte obiective.

Beneficiarii finali ai activității de audit public ex-tern efectuat de Curtea de Conturi sunt Parlamentul, Guvernul, entitățile verificate, cetățenii și alte părți interesate, care au așteptări cu privire la modul în care este cheltuit banul public. Conform legii de or-ganizare și funcționare, instituția supremă de audit este cea care, în urma efectuării auditului, prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de execuție ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat. Acest raport cuprinde şi neregulile constatate în cadrul misiunilor de audit.

Activitățile specifice desfășurate de Curtea de Conturi a RomânieiÎn cadrul misiunilor de audit, Curtea de Conturi acordă o importanță deosebită evaluării controlului intern managerial, considerat ca fiind fundamentul pentru o guvernanță corectă în utilizarea fonduri-lor publice pe destinațiile aprobate.

Activitatea de audit public extern

activitatea prin care se urmă-rește dacă situațiile financiare sunt complete, reale și confor-me cu legile și reglementările în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie

evaluarea independentă a modului în care o entitate, un program, o activitate sau o operațiune funcționează din punct de vedere al eficienței, economicității și eficacității

activitatea prin care se verifică și se urmărește modul de respectare a

legii privind constituirea, administra-rea și utilizarea fondurilor publice

activitatea pentru stabilirea și pentru introducerea în programul

de activitate a unor acțiuni de audit public extern

activitate distinctă, prin care se verifică modul de ducere la îndepli-nire a măsurilor dispuse prin decizii

și a recomandărilor formulate cu ocazia auditului performanței și

transmise entităților prin scrisoare

Audit financiar

Audit al performanței

Audit deconformitate

Misiuni de documentare

Misiuni de follow-up

27



În anul 2019, auditul financiar s-a desfășurat asupra următoarelor conturi anuale de execuție bugetară, la entitățile care, potrivit legii, sunt obligate să le întocmească, respectiv:

BUGETUL DE STAT

BUGETELE LOCALE

BUGETELE INSTITUȚIILOR ȘI AUTORITĂȚILOR PUBLICE CENTRALE

DATORIA PUBLICĂ

BUGETELE INSTITUȚIILOR FINANȚATE INTEGRAL DIN VENITURI PROPRII

BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

BUGETELE INSTITUȚIILOR PUBLICE AUTONOME

BUGETUL FONDURILOR SPECIALE

În cazul instituțiilor și autorităților publice ai căror con-ducători au calitatea de ordonatori principali de credite, situațiile financiare auditate au înregistrat o acuratețe îmbunătățită ca urmare a recomandărilor formulate de reprezentanții Curții de Conturi și a impactului acestora în activitatea desfășurată de entități, precum și a înțele-gerii beneficiului implementării acestor recomandări de

către entitățile auditate. Pe lângă auditul financiar asu-pra conturilor de execuție bugetară, Curtea a realizat și misiuni de audit de conformitate la operatori economici din sectorul guvernamental, servicii publice de interes local și la alte entități, precum și misiuni de audit al performanței al unor activități, proiecte, programe etc., în domenii finanțate din fonduri publice.

Principalele teme abordate în auditul de conformitate controlul situației patrimoniului și a legalității achizițiilor; controlul respectării prevederilor legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea ve-niturilor bugetului de stat; controlul situației, evoluției și modului de admi-nistrare a patrimoniului public și privat al statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor; controlul fondurilor alocate de la bugetul de stat prin ordonatorul principal de credite la entitățile subordonate/aflate sub coordonare; controlul respectării prevederilor legale privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltu-ielilor publice; controlul privind respectarea prevederilor și pro-cedurilor legale în derularea fondurilor primite de la stat pentru susținerea mediului de afaceri româ-nesc și a tranzacțiilor internaționale; controlul respectării prevederilor legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea ve-niturilor Bugetului general consolidat, administra-te de ANAF; situația, evoluția și modul de gestionare a patri-

moniului unităților administrativ-teritoriale aflate în administrarea ocoalelor silvice; controlul respectării prevederilor legale privind activitatea de inspecție economico-financiară desfășurată de Ministerul Finanțelor Publice și de structurile subordonate; controlul încheierii și administrării contractelor; controlul activității financiare și a administrării patrimoniului; controlul modului de formare și utilizare a venitu-rilor proprii obținute din prestări de servicii medi-cale de către unitățile spitalicești din subordinea unităților administrativ-teritoriale; controlul modului de gestionare a bazelor de trata-ment balnear; controlul modului de exercitare de către organele fiscale a atribuțiilor legale în domeniul contencio-sului administrativ și fiscal; controlul gestionarii creanțelor externe ale României; controlul modului în care UCAAPI și-a respectat atribuțiile și a realizat obiectivele stabilite de lege; controlul privind modul de organizare și desfășu-rare a Serviciului de interes economic general (SIEG) privind achiziția de imunoglobulină;

28



controlul situației, evoluției și modului de adminis-trare a patrimoniului public și privat al UAT de către regii autonome de interes local și societăți comerci-ale cu capital integral sau majoritar al UAT; controlul respectării prevederilor legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea ve-niturilor bugetelor locale; verificarea modului de utilizare și gestionare a mijloacelor materiale și bănești; verificarea unor aspecte înscrise în sesizările/peti-țiile primite de Curtea de Conturi cu privire la în-călcarea prevederilor legale în domeniul achiziții-lor publice; controlul respectării prevederilor legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea ve-niturilor Bugetului general consolidat, la nivelul activității vamale din cadrul ANAF; controlul respectării prevederilor legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor Bugetului general consolidat, la ni-velul activității de luptă antifraudă din cadrul ANAF; controlul legalității utilizării și rambursării sume-lor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor garantate de stat la entitățile beneficiare; controlul legalității contractării sau garantării, precum și a utilizării și rambursării finanțărilor rambursabile la nivelul unităților administrativ-te-ritoriale; verificarea modului de gestionare și utilizare a mijloacelor materiale și bănești, precum și asi-gurarea integrității patrimoniului public și pri-vat al UAT; verificarea modului de utilizare a fondurilor bă-nești destinate achizițiilor publice de bunuri și servicii și efectuării cheltuielilor de capital din bugetele locale; controlul respectării prevederilor legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea ve-niturilor Bugetului general consolidat, administra-te de ANAF, derulat la administrațiile județene ale finanțelor publice; controlul respectării prevederilor legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor Bugetului general consolidat, admi-nistrate de ANAF, derulat la administrațiile fisca-le pentru contribuabili mijlocii.

Principalele teme abordate în auditul performanței eficacitatea programelor și a măsurilor întreprinse atât în scopul prevenirii, cât și în cel al înlăturării efectelor unui cutremur major în municipiul București; eficiența utilizării programelor informatice la ni-velul unităților administrativ-teritoriale; auditul performanței utilizării fondurilor alocate pentru promovarea comerțului exterior; eficiența managementului general al procesului de privatizare desfășurat în România; eficiența și eficacitatea acțiunilor și măsurilor în-treprinse pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia Națională de Siguranță Rutieră pentru perioada 2016-2020; performanța administrării patrimoniului sportiv al Ministerului Tineretului și Sportului, în perioada 1990-2016; performanța administrării bazei didactice de stu-diu și cercetare, deținută de instituțiile de învăță-mânt superior; performanța activității specifice desfășurate de către Regia Autonomă Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA; economicitatea, eficiența și eficacitatea utilizării fondurilor alocate în cadrul Proiectului privind reforma sistemului judiciar; analiza și diagnoza în gestionarea deșeurilor menajere; auditul performanței activității de colectare și de-pozitare a deșeurilor la nivelul UATC-urilor; performanța și echitatea distribuirii resurselor pu-blice în România; performanța administrării și exploatării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale prin atribuirea drepturilor de pescuit recreativ sportiv și comercial, precum și a concesionarii terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole; performanța activității specifice desfășurate de Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR MARFĂ” S.A.; auditul performanței activității privind protecția consumatorilor; eficiența și eficacitatea activității de cercetare- dezvoltare, finanțată pentru institutele naționale; analiza modului în care realizarea veniturilor pro-prii la nivelul orașelor constituie o prioritate în stabilirea și menținerea echilibrului bugetar.

29



Obligațiile de raportare ale CurțiiCurtea de Conturi înaintează Parlamentului ra-portul public anual și, prin camerele de conturi județene, autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale rapoartele anuale referi-toare la finanțele publice locale. Prin observațiile

Curții de Conturi asupra conturilor de execuție a bugetelor auditate, prin concluziile rezultate din auditul efectuat, precum și prin recomandările for-mulate și măsurile dispuse prin deciziile emise se urmărește îmbunătățirea managementului financiar și a modului de utilizare a bugetului României.

Din infografic rezultă că misiunile de audit financiar sunt predominante ca urmare a angajamentului asumat de Curte de a audita anual conturile entităților din aparatul central, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite, și peste 30% din conturile entităților care administrează bugetul local, ai căror conducători au, de asemenea, calitatea de ordonatori principali de credite.

Cele 27 de acțiuni de documentare au fost efectuate fie în scopul obținerii unor informații relevante pentru includerea în Programul pe anul 2020 a unor noi acțiuni, fie pentru susținerea unor acțiuni derulate în 2019, acțiuni care au necesitat atât resurse umane, cât și fond de timp.

Totodată, s-au efectuat 5.425 de acțiuni de monitori-zare a implementării măsurilor dispuse prin decizii, 145

de acțiuni de verificare a realității argumentelor invocate de conducerile entităților în susținerea solicitărilor de prelungire a termenelor stabilite în decizii și 117 acțiuni de verificare a modului de implementare a recomandări-lor formulate în auditul performanței. Numărul mare al acțiunilor de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse a fost dat de faptul că mai există încă măsuri neimplementate din perioada anterioară, cauzele fiind diverse. Există situații în care măsurile au fost con-testate în instanță și care se află în diverse faze de judecată, dar și situații în care conducătorii entităților nu manifestă interes în implementarea lor, chiar și în cazurile în care instanțele de judecată au menținut deciziile Curții prin respingerea contestațiilor formulate de entitățile auditate.

Activitatea de audit în cifreAcțiuni realizateÎn anul 2019, Curtea de Conturi a efectuat 1.620 de misiuni de audit financiar, 17 teme de audit al performan-ței în domenii considerate prioritare la un număr de 234 de entități, 525 de misiuni de audit de conformitate, care au avut ca obiect 34 de teme, și a derulat 27 de acțiuni de documentare.

Tipurile de audit și numărul acțiunilor realizate în anul 2019

27

acțiuni de documentare

17teme de audital performanței

1.620525

misiuni de audit financiar

misiuni de audit de conformitate

30



Din figura de mai sus rezultă că verificările s-au desfășurat la 1.410 de ordonatori principali de credite, 28 de ordonatori secundari de credite, 471 de ordonatori terțiari de credite, 24 de companii naționale, 15 societăți naționale, 134 de societăți comerciale, inclusiv cele de interes local, 22 de regii autonome, inclusiv cele de interes local, precum și la 142 de alte entități de tipul asociațiilor și fundațiilor ș.a.

Numărul categoriilor de entități auditate în anul 2019

1.410 471 15

6 23

28 24

16 111 142

Ordonatori principali de credite

Regii autonomede interes național

Societăți comerciale de interes național

Ordonatori secundari de credite

Regii autonome de interes local

Societăți comerciale de interes local

Alte entități

Ordonatori terțiari de credite

Companii naționale Societăți naționale

Entități verificateÎn anul 2019, Curtea de Conturi a desfășurat misiuni de audit public extern la un număr de 2.246 de entități. Numărul entităților auditate nu este același cu numă-rul misiunilor efectuate, diferența explicându-se prin

faptul că la unele entități s-au efectuat mai multe tipuri de audit (financiar, de conformitate și auditul performanței), în funcție de obiectivele urmărite în cadrul fiecăreia.

Acte întocmite în 2019

DeciziiNote de constatare

Rapoarte de audit

Procese-verbale de constatare

ÎncheieriProcese-verbale de constatare a contravențiilor

Scrisori cu recomandări

2.291

1.546 132138

1.6151.877 113

Misiunile de audit efectuate la entitățile din sfera de competență a Curții se finalizează cu întocmirea mai multor tipuri de acte, în funcție de misiunea de audit. În anul 2019, pentru verificarea execuției

bugetare a anului 2018, actele întocmite ca urmare a realizării auditului public extern, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt prezentate în figura de mai jos.

Actele întocmite în anul 2019 pentru verificarea exercițiului bugetar 2018

31



Frecvența constatărilor Curții de Conturi pe obiectiveCu ocazia verificărilor desfășurate, urmărind obiectivele de audit stabilite, au fost identificate 18.176 de cazuri de abateri, nereguli și/sau erori, care sintetic, pe obiective, se prezintă astfel:

Frecvența constatărilor pe obiective

Obiectivele enunțate mai sus sunt cele urmărite în activitățile de audit și au vizat examinarea responsa-bilității manageriale în fundamentarea proiectului de buget, în utilizarea și administrarea fondurilor publice, în respectarea disciplinei financiar-fiscale, a bunei gestiuni economico-financiare, în scopul îmbunătățirii activității entităților auditate, al eliminării erorilor, precum și al dezvoltării unor sisteme de control și

audit intern de înaltă calitate și eficiență. Deși se poate afirma că managementul entităților auditate și-a însușit constatările auditorilor publici externi și s-a preocupat de înlăturarea abaterilor și de remedierea deficiențelor constatate în urma acțiunilor de audit desfășurate în anii anteriori, datele statistice de mai sus, referitoare la frecvența lor, scot în evidență faptul că mare parte dintre acestea s-au înregistrat și în anul 2019.

Calitatea gestiunii economico-financiare 6.576

4.460

4.169

1.096

459

27

1.389

Exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare

Modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor Bugetului general consolidat

Abateri privind auditul public intern

Elaborarea, fundamentarea proiectului de buget și modifi-carea bugetelor inițiale pe parcursul execuției bugetare

Achiziții publice

Alte abateri

Impactul financiar al verificărilor efectuateDeși activitatea entităților s-a îmbunătățit ca urmare a recomandărilor formulate de auditorii publici externi, totuși, misiunile de audit financiar și de conformitate efectuate de Curtea de Conturi în anul 2019 au identificat

și o serie de cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmărirea și neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii ori la dena-turarea unor date și informații din situațiile financiare.

Audit financiar Audit de conformitate TOTAL

Venituri suplimentare 147,92 573,70 721,62

Prejudicii 205,65 62,25 267,90

Abateri financiar-contabile 22.420,74 8.246,34 30.667,08

Evaluarea impactului financiar pe tipuri de acțiuni de audit

- milioane lei -

32



Opinii de auditOpinia de audit se exprimă la încheierea misiunilor de audit financiar asupra conturilor anuale de exe-cuție a bugetelor auditate, după ce auditorii publici externi prezintă în rapoartele de audit constatările și concluziile și formulează recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi luate de conducerea entită-ților verificate.

Din totalul opiniilor exprimate, 4,6% sunt opi-nii nemodificate, 25,8% sunt opinii cu rezerve, cu paragraf de evidențiere a anumitor aspecte, care nu reprezintă denaturări semnificative, 69,4% sunt opinii contrare, pentru situațiile în care nu au fost înregis-trate corespunzător veniturile, cheltuielile, activele și pasivele și în care nu a fost prezentată corespunzător

situația financiară la 31 decembrie 2018 sau în care operațiunile nu au fost conforme cu cadrul juridic sau cu reglementările specifice, iar 0,2% reprezintă opinii cu rezerve, cu paragraf de limitare a sferei de aplicare a auditului, și situații de imposibilitate a exprimării unei opinii. Acest ultim tip de opinie a reprezentat un caz izolat, în care auditul nu s-a putut efectua din varii motive, generate de entitatea auditată.

Curtea de Conturi observă totuși o tendință de creștere față de anii anteriori a procentului opiniilor nemodificate și, îndeosebi, a celor cu paragraf de evidențiere a unor aspecte, ceea ce demonstrează că procesul de valorificare a experienței anterioare este pe o curbă ascendentă, o parte a erorilor corectându-se chiar în timpul misiunilor de audit.

Opinii nemodificate Opinii cu rezerve cu paragraf de evidențiere

a anumitor aspecte

Opinii cu rezerve cu paragraf de limitare a sferei de aplicare a

auditului

Opinii contrare

1.578 1.105

Măsuri verificate din

deciziiMăsuri

implementate

Impactul implementării măsurilor dispuse prin deciziile Curții de ConturiPrin rezultatele de audit contribuim în mod nemij-locit la îmbunătățirea funcționării sectorului public. Mecanismele deficitare detectate de Curte sunt frecvent remediate de către entități, iar sistemele funcționale sunt întărite în vederea prevenirii unor erori și abateri în viitor. Măsurile dispuse și recoman-dările Curții constituie pentru autoritățile și instituțiile

publice ale administrației publice centrale și locale instrumentele prin care acestea au posibilitatea de a-și îmbunătăți activitatea de administrare a resurselor fi-nanciare ale sectorului public, de a crește performanța utilizării acestora și de a aduce un plus de valoare în ceea ce privește managementul financiar și gradul de satisfacție a cetățenilor. În anul 2019 s-au verificat 1.578 de măsuri din decizii emise în același an și s-au implementat 1.105 măsuri.

Opinii de audit exprimate la încheierea misiunilor de audit financiar în 2019

4,6% 0,2%25,8% 69,4%

33



Evaluarea impactului activității de audit public extern a Curții de Conturi asupra activității entităților auditate Prin recomandările formulate și măsurile dispuse în urma misiunilor de audit, Curtea de Conturi urmărește în mod continuu promovarea unei culturi a calității managemen-tului și îmbunătățirea performanței economico-financiare a entităților aflate în competența sa de auditare.

Întreaga imagine a activității specifice realizate de Curte în anul 2019 conține și acțiunile de follow-up, care, realizate periodic, arată de fapt în ce măsură misiunile de audit și-au atins scopul. Analiza acestora dezvăluie zonele în care entitățile publice întâmpină dificultăți în implementare și cauzele care au determinat acest impas.

În 2019, așa cum s-a arătat anterior, Curtea a întoc-mit 4.960 de rapoarte de follow-up, iar concluziile sunt prezentate în continuare.

În general, în rândul entităților auditate, prin măsu-rile și recomandările formulate de Curte, s-a remarcat o tendință ascendentă de conștientizare a modului de prognozare, fundamentare și programare a fondurilor publice în acord cu obiectivele entității, concomitent cu stabilirea unor indicatori de rezultate la nivelul acestora având ca scop evitarea imobilizărilor de credite buge-tare. Elaborarea procedurilor operaționale a condus la reglementarea activității de fundamentare a veniturilor și a cheltuielilor, la monitorizarea execuției indicatorilor cuprinși în aceasta și la respectarea principiilor bugetare concomitent cu o profilare și cunoaștere în orice moment a cheltuielilor aferente proiectelor derulate de entitate.

Responsabilizarea personalului și conștientizarea de că-tre acesta a importanței și acurateței datelor înregistrate în evidența contabilă și reflectate în situațiile financiare au crescut, fapt dovedit de acțiunile întreprinse pentru:

corectarea raportărilor financiar-contabile prin cu-prinderea în bugetul de venituri și cheltuieli a tuturor creditelor bugetare, anuale și/sau multianuale; reglementarea activității finanțate din venituri proprii prin delimitarea de cea finanțată de la bugetul de stat prin înregistrarea și evidențierea distinctă a cheltuie-lilor pentru cele două activități și definirea unei structuri cu personal propriu pentru desfășurarea și derularea acestei activități; majorarea capitalului social prin includerea unor tere-nuri pentru care au fost obținute certificate de atestare a dreptului de proprietate; respectarea cadrului legal în desfășurarea lucrărilor

de inventariere anuală a patrimoniului, care a avut ca efect stabilirea situației reale a elementelor de activ și pasiv, precum și înregistrarea corectă a activelor fixe corporale, inclusiv a celor amortizate integral, inclu-siv a diferențelor din reevaluarea imobilizărilor; analizarea unor obiective de investiții în curs, evi-dențiate în contabilitate, pentru care au fost imobili-zate fonduri bănești, dar care nu au fost finalizate și nu și-au atins scopul pentru care au fost proiectate; clarificarea și eliminarea neconcordanțelor existente între datele din evidența tehnico-operativă și cea fi-nanciar-contabilă prin aprobarea a 11 hotărâri de guvern, în perioada 2018-2019, în vederea actualiză-rii Anexei nr. 15 la HG nr. 1705/2006 pentru aproba-rea inventarului centralizat al bunurilor din dome-niul public al statului; evidențierea corectă a elementelor de natura active-lor prin realizarea unor confirmări lunare a stocurilor de vaccinuri, materiale sanitare și reactivi transmise cu titlu gratuit de Ministerul Sănătății, gestionate de direcțiile de sănătate publică; evidențierea consumu-lui real de reactivi și, implicit, întocmirea unor situa-ții financiare care să exprime realitatea prin elabora-rea procedurii operaționale privind intrările și ieșirile de reactivi prin consum; înregistrarea provizioanelor pentru acoperirea riscu-lui de plată pentru sumele aflate în litigiu; raportarea distinctă a contractelor și promisiunilor de garantare emise de entitate în cadrul Programului „Prima casă” pentru prezentarea corectă și reală a ga-ranțiilor și promisiunilor emise; prezentarea în situațiile financiare anuale a drepturi-lor de pensii cuvenite și neridicate, în cadrul terme-nului de prescripție, prin analizarea situațiilor trans-mise lunar de casele teritoriale de pensii pentru ca datoriile să oglindească realitatea; optimizarea sistemului de informare a conducerii băncii asupra situației debitorilor înregistrați în evi-dența contabilă; prezentarea în notele explicative, anexă la situațiile financiare întocmite, a tuturor informațiilor menite să furnizeze o imagine clară și fidelă a poziției finan-ciare a entității și a performanței entității.

Organizarea, implementarea și menținerea sistemelor de management și control intern a fost un obiectiv prin care Curtea a urmărit consecvent consolidarea controlu-lui intern managerial al entităților auditate, remedierea

34



progresivă fiind reflectată prin: asigurarea cadrului de elaborare a procedurilor ope-raționale formalizate astfel încât să devină instru-mente eficace de control intern; actualizarea și revizuirea procedurii privind angaja-rea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor prin adaptarea la specificul activității; exercitarea controlului financiar preventiv propriu în totală concordanță cu normele legale incidente; perfecționarea cadrului de reglementare internă pri-vind valorificarea mijloacelor fixe scoase din funcți-une și a obiectelor de inventar/materialelor casate; revizuirea procedurii operaționale privind organiza-rea și conducerea contabilității analitice a veniturilor și creanțelor provenite din cotele datorate de către investitori/proprietari persoane juridice și/sau fizice, la momentul creării și constituirii acestora; implementarea procedurilor formalizate pentru acti-vitățile specifice modului de acordare/justificare a sprijinului financiar al statului pentru lăcașurile de cult și salarizarea personalului clerical/neclerical din țară și străinătate; implementarea procedurii operaționale privind acor-darea avansurilor spre decontare personalului trimis în țară, în interes de serviciu, pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar; optimizarea sistemului de luare a deciziilor prin creșterea capacității sistemului de control intern de detectare a unor erori/abateri în activitățile curente; consolidarea securității sistemului IT pentru a răs-punde nevoilor activității desfășurate, a cerințelor legislative și riscurilor la care este expusă entitatea; instituirea unor instrumente de control la nivelul asociațiilor minorităților naționale, având drept scop reducerea riscurilor de eroare și utilizare nelegală a fondurilor alocate de la bugetul de stat; optimizarea modului de gestionare a resurselor uma-ne și salarizare a personalului pentru ca selectarea și angajarea personalului să se efectueze în conformita-te cu cerințele stabilite pentru ocuparea posturilor respective, concomitent cu perfecționarea cadrului de reglementare internă; reducerea riscurilor de eroare asociate procedurilor de achiziție și, respectiv, de încheiere a contractelor de prestări servicii; monitorizarea și controlul investițiilor de reabilita-re/consolidare/modernizare efectuate de către uni-tățile subordonate prin desfășurarea unor acțiuni de

control la unitățile subordonate ministerului; cuprinderea în programele de control ale comparti-mentelor funcționale ale entității cu atribuții de con-trol/audit a unor acțiuni de control al legalității plăți-lor indemnizațiilor aferente concediilor de odihnă acordate în afara funcției de bază; aprobarea prin ordin de ministru a regulamentelor de organizare și funcționare și a statelor de funcții pen-tru entitățile subordonate, la care s-a constatat lipsa acestora; cuprinderea în Planul multianual de audit intern, cel puțin o dată la trei ani, a unui audit de regularitate asupra activităților financiare desfășurate la nivelul instituției, conform prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern.

Impulsionarea urmăririi încasării veniturilor la Bugetul general consolidat, în cuantumul și la terme-nele prevăzute de lege, este un obiectiv permanent al Curții de Conturi, iar măsurile dispuse au determinat:

reîntregirea bugetului public cu sume reprezentând: creanțe datorate (16.316 mii lei); obligații fiscale ac-cesorii (104 mii lei); contravaloarea cheltuielilor ad-ministrativ-gospodărești, aferente spațiilor utilizate de alte entități pe bază de contract (397 mii lei); im-pozitul pe profit stabilit suplimentar, inclusiv al obligațiilor fiscale accesorii (26 mii lei); drepturi de personal neridicate (124 mii lei); recuperarea sumei de 48.833 euro, reprezentând contravaloarea ordinelor de modificare aprobate de către SC Electrificare CFR SA; virarea la Bugetul general consolidat a următoarelor: diferențe rezultate din calculul vărsămintelor dato-rate de persoane juridice ca urmare a neîncadrării persoanele cu handicap, conform legislației; sume reprezentând contribuție neachitată de către beneficiarii biletelor de tratament, care au realizat și venituri în luna anterioară repartiției, precum și actualizarea bazelor de date; sume rezultate din recuperarea drepturilor de pensii acordate necuvenit; sume recuperate de la furnizori, reprezentând con-travaloarea serviciilor privind biletele de tratament balnear acordate necuvenit persoanelor care au be-neficiat de acesta, dar care s-au aflat în același timp în regim de spitalizare continuă sau care au decedat; sume acordate necuvenit, cu titlu de indemnizație lunară pentru creșterea copilului, a stimulentelor

35



de inserție, a venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei; sume reprezentând garanții de participare la lici-tații, pentru care dreptul de solicitare la restituire s-a prescris;

creșterea încasărilor veniturilor prin facturarea veni-turilor din chirii (680 mii lei) și a veniturilor din uti-lități (196 mii lei); inițierea unor demersuri în vederea analizării servici-ilor medicale invalidate și nedecontate de CASMB, pentru deschiderea calendarului de validare aferent perioadei în care s-au prestat asiguraților servicii medicale spitalicești; evidențierea nivelului real al profitului realizat prin activitățile economice desfășurate de instituțiile pu-blice, stabilirea corectă a cheltuielilor nedeductibile și calcularea impozitului pe profitul datorat; optimizarea activității de monitorizare și colectare a veniturilor în vederea centralizării și analizei periodi-ce a datelor referitoare la operatorii/furnizorii/presta-torii de servicii comunitare de utilități publice de la nivelul fiecărui UAT.

Măsurile dispuse de Curtea de Conturi au condus la creșterea gradului de conformare cu principiile și regu-lile care guvernează efectuarea cheltuielilor bugetare și îmbunătățirea calității gestiunii economico-financiare concretizate în:

revizuirea încadrării întregului personalului clerical beneficiar al sprijinului financiar acordat de la buge-tul de stat pentru salarizare, asigurând conformitatea cu cadrul normativ specific acestui domeniu; utilizarea unui sistem informatic cu aplicații dedicate administrării sprijinului financiar acordat de la buge-tul de stat unităților de cult; demararea unui proiect cu finanțare nerambursabilă (aproximativ 20 mil. lei) și aprobarea achiziției unui sistem integrat IT de gestionare a datelor și informa-țiilor privind activitatea desfășurată de operatorii furnizori/prestatori de servicii comunitare de utilități publice, în vederea eficientizării reglementării, licen-țierii și avizării/aprobării prețurilor și tarifelor pentru serviciile de utilități publice; achiziționarea și implementarea unei aplicații infor-matice de gestionare a contractelor de închiriere sau vânzare la nivel național, pentru a permite operarea centralizată a încasărilor efectuate de unitățile admi-nistrativ-teritoriale de la chiriași sau cumpărători;

notificarea furnizorilor și prestatorilor de servicii co-munitare de utilități publice în vederea depunerii de-clarațiilor privind contribuția de 0,12% din veniturile obținute de operatori și cuvenită entității contractante; inițierea unor demersuri pentru îmbunătățirea colec-tării și monitorizării veniturilor, prin implementarea unor instrumente de control asupra informațiilor furnizate de unitățile administrativ-teritoriale referi-toare la unitățile locative primite în administrare, destinate închirierii sau vânzării; limitarea generării de cheltuieli suplimentare pentru imobilele deținute în proprietate/administrare prin corectarea modului eronat de calcul a cotelor de în-treținere lunare pentru perioadele de neutilizare; inițierea demersurilor pentru clarificarea și armoni-zarea cadrului legislativ în domeniul contractelor tip convenție civilă de prestări servicii pe plan local, utilizate în cadrul reprezentanțelor diplomatice ale României din străinătate; asigurarea condițiilor de garantare a creditelor acor-date prin verificarea tuturor contractelor de garanție mobiliară, a modului de înregistrare a acestora în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare și corectarea tuturor deficiențelor constatate; realizarea unui studiu de evaluare a nivelului mediu al costului de administrare existent pe piața imobili-ară în raport cu serviciile oferite de proprietarii imo-bilului închiriat, având în vedere faptul că nivelul costului de administrare lunar menționat în contrac-tele de închiriere încheiate de entitățile publice se si-tuează sub cel practicat pe piața imobiliară pentru imobile similare; remedierea modului de gestionare a deșeurilor medi-cale la nivel național prin elaborarea unui proiect de act normativ privind Strategia națională de gestiona-re a deșeurilor medicale și transmis spre avizare Ministerului Mediului.

Un efect important al misiunilor de audit ale Curții de Conturi a constat în reîntregirea creditelor bugetare ca urmare a recuperării unor prejudicii (47,4 mii lei), avansuri care nu au fost justificate în termenele legale (20,6 mii lei), plăți peste normele legale aprobate (2,2 mii lei), fără a avea la bază documente justificative (110,8 mii lei), drepturi de natură salarială acordate fără bază legală (120 mii lei), cauțiuni judiciare pentru solu-ționarea unor litigii în instanță (128 mii lei), penalități și dobânzi pentru neplata la termen a facturilor (311 mii lei), creanțe provenite din derularea contractelor de

36



Elaborarea de rapoarte și studii

asociere în participațiune (230 mii lei), garanția acorda-tă de Fondul Național de Garantare și Contragarantare pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii prin executarea si-lită a terților garanți și prin înscrierea în tabelul definitiv al creditorilor întocmit în urma declanșării procedurii de insolvență a debitorului (5.676 mii lei).

Prin misiunile de audit desfășurate de Curtea de Conturi au fost identificate unele carențe, inadvertențe sau imperfecțiuni legislative, pentru care au fost formulate recomandări ce au condus la adoptarea unor acte norma-tive sau administrative, precum și la modificarea și/sau completarea celor existente, dintre care exemplificăm:

modificarea legislației aplicabile, respectiv a Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii adminis-trate privat prin art. 81 din OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul inves-tițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene prin actualizarea infor-mațiilor de interes public referitoare la fondurile de pensii administrate privat, pentru care se achită lunar contribuții, și postarea lunară a informațiilor pe pagina oficială a instituției. Totodată, potrivit modificării art. 86 din Legea nr. 411/2004 prin OUG nr. 114/2018 s-a prevăzut achitarea unor su-me către Casa Națională de Pensii Publice de către fiecare fond de pensii administrat privat; reducerea cheltuielilor cu titlu de ajutoare de deces,

întrucât, începând cu data de 1.01.2018, acestea nu se mai acordă și de către angajatori, sarcina fiind ex-clusiv a caselor teritoriale de pensii ca urmare a mo-dificării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin OUG nr. 103/2017 pentru modi-ficarea și completarea unor acte normative din do-meniul asigurărilor sociale. Concomitent, angajato-rii au depus declarații rectificative în vederea recupe-rării sumelor, astfel corectându-se declararea/plata eronată a deducerii ajutoarelor de deces; actualizarea actelor normative în funcție de măsuri-le de eficientizare a fondurilor, pentru realizarea obiectivelor stabilite prin programele naționale de sănătate, prin elaborarea Ordinului președintelui CNAS nr. 141/2017 privind aprobarea formularelor specifice pentru verificarea respectării criteriilor de eligibilitate aferente protocoalelor terapeutice pentru unele medicamente; eliminarea limitei valorice în ceea ce privește realiza-rea veniturilor din activitatea de control oficial sani-tar-veterinar în unitățile care produc alimente de origi-ne animală/non-animală prin emiterea unui ordin de către președinte, vizând modificarea Anexei nr. 3 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 96/2014 pentru aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sa-nitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, publi-cat în Monitorul oficial nr. 718/20 august 2018, având impact asupra creșterii veniturilor entității.

În anul 2019, Curtea de Conturi a elaborat urmă-toarele documente:

în domeniul achizițiilor publice au fost elabora-te materiale informative cu privire la modificările legislative și interpretările date unor prevederi le-gale în materie de către autoritățile publice din România cu competență în domeniul achizițiilor publice, precum și la factorii de risc specifici do-meniului achizițiilor publice;

au fost întocmite rapoarte privind monitorizarea domeniului achizițiilor publice, pe baza informații-lor referitoare la domeniul achizițiilor publice, se-lectate prin coroborarea informațiilor identificate în mass-media cu cele referitoare la entitățile publice în legătură cu care s-au identificat factori de risc și care sunt disponibile pe website-urile respectivelor

entități publice, în FOREXEBUG și în sistemul electronic pentru achiziții publice, raportate la pre-vederile legale corespunzătoare aspectelor semna-late în mass-media;

a fost elaborat Raportul privind abaterile de la legalitate constatate în domeniul achizițiilor publi-ce de către Curtea de Conturi și factorii de risc asociați proceselor de atribuire a contractelor de achiziție publică, rezultați din activitatea de moni-torizare a acestui domeniu pentru anul 2018 și Raportul similar pentru semestrul I al anului 2019;

rapoarte privind activitatea de pregătire profesi-onală pe anul 2018, realizarea Programului de ac-tivitate pe anul 2018, utilizarea softului IDEA în activitatea de audit, rezultatele controlului calității la structurile evaluate.

37



În anul 2019, rapoartele speciale realizate de Curtea de Conturi au vizat diferite domenii de analiză. Aceste rapoarte au fost transmise comisiilor parlamentare de specialitate, instituțiilor interesate și postate pe site-ul Curții.

RAPOARTE SPECIALE

Auditul�performanței�privind�gradul�de�ocupare�a�personalului�sanitar�din�sistemul�național�public�de�sănătate�în�perioada�2014-2017

Constatările Curții au arătat că:asigurarea unei distribuții echi-

tabile a instituțiilor și personalului sanitar între zonele rurale și urbane nu a fost avută în vedere, în sensul evitării inegalităților și al facilitării accesului pacienților la toate tipuri-le de asistență medicală;

Ministerul Sănătății nu deține toate informațiile referitoare la sistemul național public de sănăta-te, întrucât nu a creat mecanisme de colaborare cu rețeaua proprie

de unități sanitare, Colegiul medi-cilor și farmaciștilor din România, cu autoritățile administrației pu-blice locale și cu ministerele;

deși numărul posturilor nor-mate, aprobate și ocupate pentru medici a crescut în perioada 2014-2017, în fapt deficitul de posturi nu s-a ameliorat. Raportat la pos-turile normate și aprobate se con-stată existența unui deficit de pos-turi de medici pe specialități;

numărul posturilor ocupate de

personalul sanitar a înregistrat, în general, un trend crescător, cu excepția numărului posturilor ocupate de personalul sanitar su-perior, care a înregistrat o scăde-re în mediul rural;

posturile vacante care nu au fost scoase la concurs au repre-zentat, în medie, 68% din tota-lul posturilor vacante, iar gradul de ocupare a posturilor vacante scoase la concurs a fost, în me-die, de 59%.

● analizarea situației personalului din sănătate (existent, deficit, prognoze în profil teritorial și pe tipuri de personal etc.) și inițierea unor măsuri în vederea dezvoltării politicilor coerente de formare și alocare a resurselor umane; ● necesitatea implementării unor măsuri sustenabile de atragere și de retenție a medicilor și asistenților medicali în sistemul național public de sănătate, cu precădere în specialitățile și zonele deficitare;● elaborarea unor metodologii și proceduri privind stabilirea unui mod unitar de colaborare între spi-tale și instituțiile de învățământ superior medical privind formarea, dezvoltarea și alocarea resurselor umane în sectorul sanitar, pentru a acoperi necesarul

de personal în domeniile de sănătate prioritare;● organizarea și desfășurarea de acțiuni în comun cu factorii decizionali ai unităților sanitare pentru identificarea unor politici publice de sănătate care să asigure dimensionarea și dezvoltarea medicinei pe toate componentele: intraspitalicească, de familie, de urgență, școlară, asigurând, în paralel, resursele necesare în sănătate și creșterea accesu-lui populației la servicii de sănătate;● în vederea depășirii sincopelor din sistemul național de sănătate publică sunt necesare soluții bazate pe armonizarea deciziilor de planificare a acestuia cu necesitățile reale ale populației în domeniul sănătății.

Curtea de Conturi a formulat o serie de recomandări, dintre care menționăm:

Obiectivul misiunii de audit a fost evaluarea modului în care Ministerul Sănătății a asigurat personalul sanitar necesar, din punct de vedere al eficienței și eficacității. S-a urmărit evidențierea îmbunătățirii accesului la serviciile de sănătate, precum și a calității și siguranței actului medical în sistemul public de sănătate.

38



Obiectivul principal al misiunii de audit a fost confirmarea/infirmarea fap-tului că ROMATSA, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, și-a asumat și îndeplinit în mod real și eficace obiectivele, atribuțiile și respon-sabilitățile stabilite legal, referitoare la activitatea de exploatare a spațiului aerian al României și de furnizare de servicii de navigație aeriană. Auditul a fost efectuat ca urmare a interesului general privind asigurarea siguranței, ca-pacității și eficienței operaționale și economice a sistemului național de trafic aerian civil, aplicarea reglementărilor specifice în mod uniform și echitabil față de operatorii aerieni și sistemele de trafic aerian adiacente, cu respectarea cerințelor de protejare a mediului înconjurător și de securitate aeronautică.

Performanța�activității�specifice�desfășurate�de�Regia�Autonomă�Administrația�Română�a�Serviciilor�de�Trafic�Aerian�–�ROMATSA�în�perioada�2013-2017

Constatările Curții de Conturi au evidențiat faptul că:

ROMATSA și-a asumat și în-deplinit parțial obiectivele, atri-buțiile și responsabilitățile stabi-lite legal, referitoare la activitatea de exploatare a spațiului aerian al României și de furnizare de ser-vicii de navigație aeriană, având în vedere următoarele aspecte:

• serviciile de navigație aeriană au fost asigurate de ROMATSA cu încadrarea în cerințele stabilite la nivel european în ceea ce pri-vește siguranța traficului aerian;

• nu au fost luate măsuri suficiente și adecvate pentru realizarea obiectivului Strategiei privind modernizarea sistemelor de management al traficului aerian în contextul programului Single European Sky (SES), pentru a oferi compatibilitate pe termen lung cu evoluția rapidă a sistemelor de management al traficului aerian la nivel mondial;

nerealizarea integrală a indica-torilor de performanță a fost ge-nerată atât de factori interni (creșterea semnificativă a cheltu-ielilor de personal, nerealizarea investițiilor etc.), cât și de factori

externi (creșterea traficului etc.);în perioada 2013-2017, nivelul

indicatorilor privind productivi-tatea și eficiența costurilor s-a si-tuat sub nivelul realizat de ceilalți prestatori din cadrul grupului de comparație (Bulgaria, Polonia și Ungaria);

eficientizarea activității de terminal nereglementat (aero-porturi regionale) nu s-a realizat, pierderea totală înregistrată de ROMATSA din această activita-te fiind de peste 193 milioane lei, cu impact negativ asupra performanței sale;

numeroasele schimbări efec-tuate în managementul Regiei au constituit un factor perturbator în activitatea de elaborare și imple-mentare a unei strategii concrete, care să conducă la realizarea obiectivelor de performanță;

managementul Regiei nu a re-ușit să identifice și să exploateze eficient toate sursele potențiale de venituri, respectiv clădirile și terenurile aflate în proprietate, modalitățile de obținere de veni-turi suplimentare din consultanță și prestările de servicii în dome-niul propriu de activitate.

● analizarea de către conducerea administrativă și executivă a cau-zelor care au dus la:

• neimplementarea unui sistem de management al traficului aeri-an, care să permită îmbunătățirea capacității de a controla zborurile și luarea măsurilor care se impun;

• nerespectarea obiectivelor în domeniile-cheie din planurile de performanță și dispunerea măsuri-lor necesare în vederea încadrării în nivelul stabilit al țintelor asocia-te indicatorilor de performanță;

• neutilizarea sau utilizarea ineficientă a activelor aflate în proprietatea ROMATSA și luarea măsurilor care se impun, precum și identificarea celor mai eficiente modalități de valorificare sau de exploatare a tuturor spațiilor și terenurilor aflate în proprietate;

• nerealizarea programelor de investiții și luarea măsurilor necesare în vederea desfășurării acestei activități în condiții de eficiență și eficacitate;● identificarea modalităților de obținere a unor venituri suplimen-tare din consultanță și prestări de servicii în domeniul de activitate al Regiei, precum și din valori-ficarea produselor și aplicațiilor dezvoltate intern;● elaborarea de către conducerea ROMATSA a unei strategii în domeniul resurselor umane care să înlăture disfuncțiile identificate în planificarea forței de muncă la nivelul Regiei.

Câteva dintre recomandările Curții:

39



Auditul�performanței�privind�piața�de�gaze�naturale�în�perioada�2012-2016

Obiectivul misiunii de audit l-a constituit evaluarea modului de implementare a politicilor și strategiilor Guvernului în domeniul gazelor naturale, precum și a modului de funcționare a pieței gazelor naturale din perspectiva economicității, eficienței și eficacității activităților desfășurate de operatorii economici participanți la această piață.

Principalele constatări ale Curții au arătat următoarele:

deși au trecut peste 10 ani de la data aprobării Strategiei energetice a României, până la sfârșitul anului 2016, majoritatea investițiilor nu au fost realizate, unele dintre aces-tea nefiind încă demarate, iar altele aflându-se în stadiul de proiect;

dacă în perioada 2012-2015 im-portul de gaze naturale a înregistrat o diminuare semnificativă pe fondul scăderii consumului total de gaze naturale, în anul 2016, cantitatea de gaze naturale achiziționată din im-port a avut o creștere de circa șapte

ori comparativ cu anul 2015, aceas-tă evoluție fiind influențată atât de scăderea prețurilor de achiziție pentru cantitățile de gaze naturale importate, cât și de impozitarea su-plimentară a veniturilor obținute de producătorii de gaze naturale din producția internă;

în perioada 2014-2015, obligația de punere la dispoziția furnizorilor a cantităților de gaze naturale rezul-tate din activitatea de producție în scopul asigurării necesarului de consum pentru piața reglementată nu a fost respectată de toți producă-torii prezenți pe piață;

în perioada 2012-2016, ANRE nu a aprobat și nu a monitorizat planurile de investiții ale operatoru-lui de transport și nici nu a furnizat, prin rapoartele anuale de activitate publice, informații privind evalua-rea respectivelor planuri;

rețelele de distribuție a gazelor naturale prezentau un grad ridicat de uzură a conductelor și branșa-mentelor, circa 40% având durata normată de viață depășită. Astfel, la 31 decembrie 2016, conductele și branșamentele din oțel cu durata normată de viață depășită (peste 18 ani) reprezentau 57% din total.

● „Producția de gaze naturale în România”: moni-torizarea activității producătorilor de gaze naturale în vederea identificării celor care nu respectă regle-mentările emise de ANRE, precum și elaborarea de reglementări specifice domeniului; ● „Consumul de gaze naturale în România”: efectuarea unei analize asupra cantităților de gaze naturale utilizate de producătorii de gaze naturale, titulari de acorduri petroliere, pentru producerea de energie electrică în propriile centrale electrice, în vederea identificării acelor producători care nu au livrat energie electrică în regim reglementat, la nivelul stabilit de ANRE;● „Vânzarea gazelor naturale către țări din afara UE și către țări din UE”: monitorizarea schimburilor vir-tuale pentru identificarea furnizorilor de gaze naturale care nu respectă reglementările elaborate de ANRE;

● „Licențe și autorizații”: efectuarea unei analize asupra licențelor emise în domeniul gazelor naturale pentru identificarea celor pentru care nu au fost apro-bate și acordate „condiții de valabilitate” și asupra operatorilor economici care livrează gaze naturale pentru identificarea celor care au efectuat astfel de activități fără a avea licență valabilă;● „Situația și evoluția capacităților de transport, de înmagazinare și distribuție a gazelor naturale”: efectuarea de lucrări de investiții, care să conducă la creșterea gradului de retehnologizare/modernizare a rețelelor de transport și distribuție a gazelor, precum și la sporirea gradului de siguranță, fiabilitate și eficiență a rețelelor de gaze; efectuarea unei analize riguroase asupra stării tehnice a rețelelor de transport și distri-buție a gazelor naturale pentru identificarea zonelor vulnerabile și prioritizarea reparațiilor și reabilitării.

Curtea de Conturi a formulat o serie de recomandări, dintre care menționăm:

40



Auditul�performanței�privind�calitatea�și�managementul�apelor�în�perioada�2015-2017

În România, apele fac parte din domeniul public al statului, iar protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acțiuni de interes general. Obiectivul general al auditului desfășurat la Ministerul Apelor și Pădurilor l-a constituit evaluarea performanței privind calitatea și managementul apei în perioada 2015-2017, iar obiectivele specifice au vizat analizarea capacității instituționale cu privire la modul de gospodărire a apelor și a implementării programelor privind calitatea apei.

În urma misiunii de audit al performanței, Curtea a constatat:

tendința de diminuare a resur-selor financiare alocate desfășură-rii activității de monitorizare a calității apei din România, dar și a celor aferente materialelor de la-borator și reactivilor necesari în acest scop;

dotarea tehnică depășită nu per-mite monitorizarea tuturor substan-țelor prioritar periculoase, iar resur-sa umană existentă la nivelul labo-ratoarelor înregistrează un deficit semnificativ, având drept consecințe lipsa de monitorizare a unor

indicatori, supraîncărcarea și întâr-zierea în raportarea rezultatelor;

lipsa indicatorilor de perfor-manță pentru evaluarea eficienței cheltuielilor publice referitoare la calitatea apelor;

Inspecția de Stat a Apelor, care realiza activitățile de inspecție și control în domeniul gospodăririi apelor, nu a fost efectiv funcțională;

lipsa de relevanță a datelor pri-vind cantitățile de poluanți dever-sați și faptul că veniturile încasate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) din contribuții-le specifice de gospodărire a apelor

nu sunt utilizate direct la finanțarea depoluării apelor uzate arată vul-nerabilitățile modului de gospodă-rire a apelor;

în privința racordării locuitorilor la rețelele de canalizare și la stațiile de epurare, în anul 2017, România nu a reușit să respecte țintele prevă-zute în Planul național de imple-mentare, fapt pentru care, la 7 iunie 2018, Comisia Europeană a trans-mis Scrisoarea de punere în întârzi-ere - cauza 2018/2109, având ca obiect incorecta aplicare a Directivei 91/271/CEE a Consiliului privind tratarea apelor urbane reziduale.

● asigurarea funcționării adecvate a compartimentu-lui „Inspecția Apelor”, a resurselor umane și tehnolo-gice necesare funcționării laboratoarelor de calitatea apei din cadrul ANAR și implicarea, alături de alte autorități publice centrale responsabile, în comple-tarea cadrului legal ce reglementează finanțarea și realizarea sistemelor de colectare și epurare;● prioritizarea, la nivelul instituțiilor publice centrale și locale cu atribuții și responsabilități în implemen-tarea prevederilor Directivei nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, a aglomerărilor și lucrărilor necesare, respectiv planificarea surselor de finanțare și a lucrărilor necesare, a termenelor de re-alizare, pe baza unui acord/plan instituțional comun; ● analizarea și identificarea măsurilor de stimulare a

populației pentru conectarea la rețelele de canalizare și stațiile de epurare în vederea creșterii nivelului de conectare și asigurarea parametrilor pentru funcționa-rea infrastructurii de apă uzată; ● identificarea posibilităților de asigurare a finanțării proiectelor eligibile, completarea cerințelor pentru cele neeligibile, precum și realizarea de documentații și proiecte tehnice pentru restul situațiilor;● constituirea unei comisii de specialiști care să rea-nalizeze rezultatele și modul de valorificare a acestora în cazul studiilor privind calitatea apei;● monitorizarea, la nivelul unităților administrativ- teritoriale, a obligațiilor asumate prin convențiile de colaborare privind menținerea și operarea investițiilor pentru controlul integrat al poluării.

Curtea de Conturi a formulat următoarele recomandări:

41



Auditul�performanței�utilizării�fondurilor�publice�alocate�în�perioada�2002-2016�pentru�construirea�sălilor�de�sport�în�vederea�garantării�accesului�la�facilitățile�moderne�de�practicare�a�sporturilor��

Misiunea de audit a urmărit evaluarea Programului „Săli de sport”, re-glementat prin OG nr. 25/2001 privind înființarea Companiei Naționale de Investiții „C.N.I.” - S.A. și prin HG nr. 321/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru derularea Programului „Săli de sport” prin Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A.

Obiectivul auditului l-a reprezentat modul de utilizare a sălilor de sport construite în perioada 2002-2016, precum și identificarea vulnera-bilităților și a riscurilor specifice, a disfuncționalităților și a deficiențelor, a zonelor care permit îmbunătățiri.

Scopul inițial al programului a fost construirea de noi săli de sport pe lângă instituțiile de învățământ de toate gradele, la orașe și sate, în vede-rea asigurării cadrului de desfășurare a activităților sportive în condiții optime de confort și siguranță.

Evoluția în timp a numărului de săli construite prezintă un moment de vârf în anul 2004, în care au fost finalizate 376 de săli, reprezentând 34,8% din numărul total de 1.080 de săli realizate în perioada 2002-2016. Programul a cunoscut un declin abrupt în anul 2005 și a fost urmat de creștere și relansare până în 2009, iar începând cu anul 2010 s-a constatat o scădere semnificativă a numărului de săli de sport construite și recepționate.

Curtea de Conturi a constatat:deși strategiile și politicile

publicate au menționat ca obiec-tiv general realizarea de săli de sport, au lipsit indicatorii fizici concreți privind valoarea sau numărul sălilor de sport care ur-mau să fie construite;

instrumentele și indicatorii prin care să se evalueze perfor-manța programului, respectiv utilitatea obiectivelor de investi-ții puse în funcțiune în cadrul programului și/sau nivelul de utilizare a sălilor de sport nu au fost stabiliți;

acceptarea solicitărilor de in-troducere în program și alegerea tipului de sală nu s-au bazat pe evaluarea unor parametri/indica-tori cantitativi și calitativi pri-vind activitatea prognozată în sala de sport, nefiind analizate și

evaluate nici posibilitățile reale ale UAT-ului de a-și îndeplini obligațiile viitoare;

la nivelul unor UAT-uri a existat un nivel redus de res-ponsabilitate, care a condus la alegerea unor amplasamente greșite și care a determinat scă-derea eficienței și eficacității programului;

organizarea și desfășurarea recepției lucrărilor de construc-ții-montaj s-a realizat în unele cazuri fără racordarea sălii de sport la utilități;

s-au identificat situații de înde-părtare semnificativă de la obiec-tivele și scopul programului, în sensul încredințării spre adminis-trare și utilizare a sălilor de sport către alte persoane decât destina-tarii inițiali declarați la momentul includerii acestora în program.

● definirea de către finanțatorul programului (Guvern, prin MDRAP) a unor indicatori de rezultat, prin care să se asigure monitorizarea programului, re-spectiv cuantificarea impactului socio-economic al investițiilor și a nivelului de îndeplinire a scopului programului; ● implementarea unor condiții de admisibilitate, a unor instru-mente de evaluare a solicitărilor UAT-urilor și a unor indicatori care să permită ierarhizarea propunerilor de săli de sport;● consultarea și implicarea obli-gatorie a unităților de învățământ beneficiare în fazele premergă-toare alegerii amplasamentului pentru evitarea construirii unor săli de sport la distanțe mari de unitățile de învățământ și/sau în zone greu accesibile elevilor; ● monitorizarea de către finan-țatorul programului (MDRAP) a stării fizice a obiectivelor de investiții predate către benefi-ciari, a modului de utilizare a sălilor de sport și a gradului de îndeplinire a scopului progra-mului, propunând măsuri pen-tru remedierea deficiențelor;● identificarea de către finanța-torul programului (MDRAP) a unei soluții complementare de sprijin financiar pentru finanța-rea cheltuielilor de funcționare a sălilor de sport, în situația în care UAT-urile nu pot aloca fonduri corespunzătoare.

Câteva dintre recomandările Curții:

42



Sistemul de control al calității activității de audit public externCalitatea auditului se obține printr-un proces de identificare și administrare a activităților necesare pentru atingerea obiectivelor legate de calitate ale unei instituții supreme de audit. Toate tipurile de SAI-uri trebuie să înțeleagă beneficiile ce se pot obține odată ce calitatea auditului devine o prioritate. Îmbunătățirea calității auditului necesită o abordare sistematică valabilă pentru toate SAI-urile. În ceea ce privește calitatea auditului nu se pot obține remedii rapide. SAI-urile trebuie să procedeze metodic, în-tr-un mod organizat, pentru a rezolva pe rând fiecare problemă legată de calitate. Întrucât întotdeauna vor apărea noi probleme, acesta trebuie să fie un proces continuu pentru SAI-uri.

Procedurile de control al calității aplicabile pro-cesului de auditare în sine constituie un element vital în obținerea unei bune calități a activităților efectuate de instituțiile supreme de audit. O SAI trebuie să se asigure și de faptul că procedurile respective există și

funcționează în mod eficace. Experiența a demonstrat că o modalitate deosebit de eficientă de a obține acest rezultat este folosirea instrumentului numit „revizii de calitate post-audit”.

Urmând principiile internaționale (Standardul ISSAI 40 „Controlul calității pentru instituțiile supre-me de audit”), Curtea a organizat un sistem continuu de asigurare și control al calității activităților de audit.

Evaluarea calității activităților specifice desfășu-rate de Curtea de Conturi urmărește, în principal, ve-rificarea respectării, de către auditorii publici externi, a normelor, regulamentelor, procedurilor, tematicilor de control și a altor reglementări interne, precum și ale Codului de conduită etică și profesională.

Scopul evaluării este de a oferi o asigurare rezo-nabilă că politicile și procedurile privind sistemul de control al calității sunt relevante, adecvate, că funcționează eficient și că sunt respectate în practică, atingând obiectivele stabilite, precum și acela de a identifica oportunitățile menite să contribuie la îm-bunătățirea calității procesului de audit.

Obiectivele urmărite prin acțiunile de evaluare

elaborarea, modificarea și realizarea planului multianual și a programului anual de activitate; organizarea și efectuarea activităților specifi-ce, precum și asigurarea calității pe parcursul desfășurării acestora; valorificarea constatărilor înscrise în actele întocmite de către auditorii publici externi, inclusiv modul de urmărire a implementării recomandărilor/măsurilor stabilite; introducerea/actualizarea datelor în aplicația informatică INFOPAC; elaborarea rapoartelor speciale pe domenii de activitate; arhivarea documentelor; gradul de instruire a auditorilor publici ex-terni și acțiunile conducerii structurilor de specialitate în sensul perfecționării profesio-nale a auditorilor publici externi.

realizarea de către directorii structurilor de specialitate a unui număr mai mare de întâl-niri cu auditorii publici externi în vederea analizării unor fundamentări cât mai clare și corecte ale constatărilor și concluziilor în rapoartele de audit; evaluarea rapoartelor de audit de către con-ducerea structurilor este mai aplicată, abor-dându-se cu preponderență latura calitativă; prezentarea rapoartelor de audit într-o formă clară, concisă, în concordanță cu obiectivul general al auditului; corectarea bazei de date gestionate la nivelul Curții de Conturi.

Rezultatele acțiunilorde evaluare

43



Potrivit Constituției, Legii-cadru de funcționare și organizare a Curții și Regulamentului privind organi-zarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, litigiile rezultate din activitatea spe-cifică a Curții de Conturi se soluționează de instanțele de contencios administrativ competente, respectiv de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale tribu-nalelor, curților de apel și Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curtea de Conturi este reprezentată în fața instanțelor judecătorești și a altor autorități publice de către Departamentul juridic, structură funcțională în subordinea directă a președintelui.

Și în anul 2019 s-a menținut tendința generală de contestare, de către conducerea entităților verificate, a actelor rezultate în urma misiunilor de audit efectu-ate de departamente și de camerele de conturi.

Activitatea de reprezentare în instanțăActivitatea de reprezentare în instanță realizată de către Departamentul juridic s-a concretizat, în anul 2019, în 962 de cauze. Acestea au avut ca obiect atât cereri ale entităților verificate, care au privit anularea actelor de audit (847 de cauze), cât și cereri prin care s-a solicitat doar suspendarea executării actelor de audit (115 cauze). Dintre acestea, 72 au provenit din activitatea de audit public extern efectuat în anul 2019.

Din totalul de 962 de litigii, 355 au fost so-luționate definitiv și/sau irevocabil, iar 607 au rămas pe rolul instanțelor judecătorești, în curs de soluționare.

Referitor la cele 355 de cauze soluționate defi-nitiv, 311 cauze (88%) au fost în favoarea Curții, iar 44 de cauze (12%) au fost pierdute.

Reprezentarea în instanțele judecătorești

Sesizarea organelor de urmărire penalăPentru prejudiciile identificate și consemnate în actele de audit aferente anului financiar 2019, Curtea a for-mulat 39 de sesizări, la propunerea departamentelor

și a camerelor de conturi, din care, 18 sesizări în baza art. 64 și 21 de sesizări în temeiul art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

607litigii în curs

de soluționare

962total litigii

90%litigii care au ca obiect anularea

actului de audit

88%litigii care au ca obiect anularea

actului de audit

355 litigii soluționate

88%litigii câștigate

12%litigii pierdute

10%litigii care au ca obiect suspendarea actului de audit

12%litigii care au ca obiect suspendarea actului de audit

Activitatea de reprezentare în instanță în anul 2019

44



Tipul misiunilor de audit realizate în cursul anului 2019În cursul anului 2019, la nivelul Autorității de Audit au fost realizate 73 de misiuni de audit, finalizate cu 73 de rapoarte de audit, din care:

6 rapoarte de audit au vizat perioada de progra-mare 2007-2013;

67 de rapoarte de audit au vizat perioada de programare 2014-2020.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 127 alin. (5) lit. a) și b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, coroborate cu cele ale art. 63 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 1046/2018 al Parlamentului European și al Consiliului, au fost elaborate 16 ra-poarte anuale de control (RAC), însoțite de opiniile de audit aferente.

În cadrul acestor acțiuni au fost auditate peste 428 de entități și beneficiari și au fost verificate peste 1.601 cereri de rambursare/cereri de plată.

Tipul și numărul rapoartelor de audit realizate de Autoritatea de Audit în cursul anului 2019

Situația�cheltuielilor�declarate�Comisiei�Europene�și�auditate�în�cursul�anului�2019În cadrul perioadei de referință, Autoritatea de Audit a realizat verificări asupra cheltuielilor efectuate din fonduri europene nerambursabile aferente atât perioadei de programare 2007-2013, cât și perioadei de programare 2014-2020. În cadrul misiunilor de audit de operațiuni, Autoritatea de Audit a verificat cheltuieli în sumă de 7.090.183 mii lei, reprezentând 27,97% din totalul cheltuielilor declarate, respectiv suma de 25.347.332 mii lei. Au fost identificate

nereguli în valoare de 156.948 mii lei, din care 74.579 mii lei reprezintă valoarea cheltuielilor neeligibile constatate, iar 82.369 mii lei reprezintă impactul în cheltuielile declarate în anul 2018 al corecțiilor fi-nanciare aplicate ca urmare a nerespectării legislației din domeniul achizițiilor publice.

Reprezentarea situației privind auditul de operațiuni realizat de Autoritatea de Audit pentru cele două perioade de programare este evidențiată în graficul prezentat pe pagina alăturată.

Activitatea Autorității de AuditÎn vederea îndeplinirii obligaţiilor în domeniul auditului extern, ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, Autoritatea de Audit, organism independent din punct de vedere operațional față de Curtea de Conturi, este singura autoritate națională competentă să efectueze audit public extern al fondurilor europene nerambursabile în conformitate cu legislația europeană și națională.

Rapoarte – Audit de sistem

Rapoarte anuale de control

Rapoarte – Audit de operațiuni

Rapoarte – Audit de certificare

Rapoarte – Audit de conturi

Rapoarte – Audit de follow-up

Rapoarte – Audit la solicitarea CE

Rapoarte – Audit de închidere

17262

15

2

65

16

45



Situația privind auditul de operațiuni realizat de Autoritatea de Audit pentru cele două perioade de programare

Cheltuieli declarate

2007-2013 2014-2020

Cheltuieli auditateErori detectate cu impact financiarîn cheltuielile auditate

- mii lei -

Principalele� tipuri� de� deficiențe� identificate� în�cursul�misiunilor�de�audit�desfășurate�în�anul�2019

A) Dintre principalele tipuri de deficiențe identificate în cadrul misiunilor de audit de sistem ce au fost derulate pentru perioada de programare 2014-2020 exemplificăm:

La nivelul autorității de management/autorității responsabile (inclusiv pentru sarcinile delegate):

întârzieri mari pe parcursul procesului de evalu-are și de selecție, la nivelul anumitor programe operaționale; demersuri insuficiente pentru a-i sprijini pe bene-ficiarii în vederea evitării întârzierilor în depune-rea de proiecte; verificări insuficiente cu ocazia vizitelor pe teren; necesitatea îmbunătățirii și completării unor pro-ceduri de lucru legate în special de verificarea achizițiilor publice; disfuncționalități ale sistemului informatic SMIS 2014+; lipsa actualizării Registrului de nereguli și debitori cu date din exercițiul financiar curent;

absența misiunii de verificare a funcțiilor delegate și a descrierii unor aspecte privind supervizarea activităților delegate; în cazul programelor de cooperare teritorială s-a constatat lipsa unui cadru procedural complet pentru managementul securității informației, pre-cum și lipsa unei proceduri de gestionare a planului de recuperare în caz de dezastru pentru activitățile de management al sistemului informatic eMS și a unui plan de recuperare în această situație; necesitatea asigurării unei piste de audit adecvate; personal insuficient pentru anumite procese și su-praîncărcat pentru realizarea în condiții optime a propriilor atribuții, existând riscul suprapunerii sarcinilor și având astfel o influență negativă asu-pra gradului de absorbție al fondurilor europene; absența/insuficiența unor sesiuni de instruire profe-sională constante, adresate personalului, inclusiv a unora privind măsurile antifraudă, în unele cazuri.

La nivelul autorității de certificare: neimplementarea recomandării referitoare la ar-monizarea cadrului legal național și a cadrului procedural cu prevederile europene în ceea ce

30156.918

351.707 351.707

24.995.625

6.738.476

46



privește elaborarea documentelor aferente închi-derii anului contabil, inclusiv mecanismul de tra-tare a neregulilor; necesitatea completării procedurilor de lucru pen-tru aspecte ce vizează monitorizarea sumelor pentru care evaluarea legalității și regularității nu a fost finalizată la data transmiterii conturilor, conform prevederilor art. 137.2 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

B) Dintre tipurile de deficiențe identificate în cadrul misiunilor de audit de operațiuni derulate pentru ambele perioade de programare exemplificăm:

În ceea ce privește achizițiile publice: utilizarea unor criterii de calificare și selecție re-strictive sau a unor specificații tehnice de natură să restricționeze participarea ofertanților; nerespectarea principiului tratamentului egal; nerespectarea principiului transparenței; nerespectarea principiului proporționalității; supraevaluarea prevederilor bugetare aferente unor achiziții, rezultând achiziționarea de bunuri fără respectarea principiului unui management fi-nanciar riguros.

În ceea ce privește respectarea regulilor de eligibili-tate a cheltuielilor:

solicitarea nejustificată la rambursare a unor cheltuieli cu salariile și contribuțiile aferente pentru membrii echipei de implementare a pro-iectului; solicitarea nejustificată la rambursare a unor chel-tuieli de personal calculate eronat; cheltuieli neeligibile ca urmare a nerespectării principiului unui management financiar riguros.

Pentru toate deficiențele identificate, Autoritatea de Audit a formulat recomandări pentru corectarea acestor deficiențe, inclusiv pentru recuperarea sume-lor plătite necorespunzător, dar și în sensul prevenirii producerii unor nereguli similare pe viitor, fiind stabilite, totodată, și termene de implementare.

Modul de implementare a acestor recomandări este monitorizat la nivelul Autorității de Audit conform procedurilor de lucru aprobate și urmărit cu ocazia misiunilor de follow-up.

Cazuri� transmise� la� Departamentul� pentru� Lupta�AntifraudăÎn anul 2019, Autoritatea de Audit a transmis Departamentului pentru Lupta Antifraudă două sesi-zări referitoare la detectarea unor indicii de fraudă, respectiv: o sesizare referitoare la 12 proiecte finan-țate din Programul Operațional Regional și o sesizare în cadrul Programului Operațional Competitivitate.

Misiuni�de�audit�în�curs�de�finalizareÎn al doilea semestru al anului 2019 au fost demarate/continuate 24 de misiuni de audit, dintre care 23 de misiuni aferente perioadei de programare 2014-2020 și o misiune de audit aferentă perioadei de progra-mare 2007-2013, a căror finalizare se va realiza, în principal, în primul trimestru al anului 2020.

Alte activități ale Autorității de Audit, derulate în perioada de raportareÎn cursul anului 2019, pe lângă activitatea specifică de audit, la nivelul Autorității de Audit au fost re-alizate o serie de activități menite să-i consolideze poziția de instituție competentă și responsabilă pentru realizarea auditului public extern al fonduri-lor nerambursabile acordate României de Comisia Europeană, după cum urmează:

Îndeplinirea�obligațiilor�de�raportareÎn cursul anului 2019 a fost asigurată îndeplinirea tu-turor obligațiilor de raportare care îi revin Autorității de Audit atât pe plan european, către Comisia Europeană, cât și la nivel național, către plenul Curții de Conturi a României.

În ceea ce privește obligațiile de raportare către Comisia Europeană, în temeiul art. 127 alin. (5) lit. a) și b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, coroborat cu art. 63 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 1046/2018 al Parlamentului European și al Consiliului, la 15 februarie 2019 au fost transmise Comisiei Europene rapoartele anuale de control și opiniile de audit aferente anului contabil 2018, acestea fiind acceptate de Comisia Europeană, cu excepția Programului Operațional Regional. Totodată, referitor la obligațiile de raportare la nivel național, pe parcursul anului au fost elaborate și prezentate plenului Curții de Conturi, în conformitate cu art. 15 alin. (3) lit. (q) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și

47



funcționarea Curții de Conturi, republicată, informă-rile semestriale cu privire la activitatea desfășurată de Autoritatea de Audit pe parcursul semestrului II 2018 și al semestrului I 2019.

Sprijinirea cadrului general de reglementare a fondurilor europeneÎn contextul pregătirii noului cadru de referință post- 2020, reprezentanții Autorității de Audit au formulat propuneri corespunzător nivelului de competență al Autorității de Audit, pentru clarificarea unor aspecte ce pot avea impact în activitatea de audit viitoare.

În perioada de raportare, reprezentanții Autorității de Audit au fost implicați în activitatea grupului de lucru constituit la inițiativa Comisiei Europene privind îmbunătățirea pistei de audit. Aceștia au participat la discuțiile deschise în cadrul grupului de lucru și au furnizat materiale privind practica de au-dit la nivelul Autorității de Audit în ceea ce privește structura listelor de verificare, completarea acestora de către auditori, precum și constituirea dosarului de audit, analizând împreună cu membrii grupului de lucru constatările Curții Europene de Conturi și ale Comisiei Europene, formulate la nivelul autorităților de audit din statele membre referitor la păstrarea unei piste de audit adecvate.

Totodată, Autoritatea de Audit s-a implicat în ac-tivitățile defășurate de Rețeaua tematică pentru sim-plificare în cadrul FSE, constituită la nivelul Uniunii Europene, al cărei obiectiv principal este acela de a identifica măsuri de simplificare la nivelul Fondului Social European (FSE) prin utilizarea opțiunilor de costuri simplificate (SCO).

De asemenea, în cursul perioadei de referință, Autoritatea de Audit a formulat punctual observații referitoare la propuneri de modificare a OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancțio-narea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice nați-onale aferente acestora și a Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Reuniuni și întâlniri de lucru desfășurate în cursul anului 2019Reprezentanții Autorității de Audit au participat la reuniuni și întâlniri de lucru organizate atât în afara țării – sub coordonarea directă a Comisiei Europene și/sau a altor organisme internaționale, cât și în țară,

organizate de Autoritatea de Audit și/sau de alte instituții naționale.

În data de 13 iunie 2019, Autoritatea de Audit, în colaborare cu TESIM - Asistență Tehnică pentru Implementarea și Gestionarea ENI CBC, a organi-zat la București cea de-a doua întâlnire a Grupului Auditorilor pentru Programul ENI CBC România-Ucraina 2014-2020; În data de 14 iunie 2019, Autoritatea de Audit, în colaborare cu TESIM - Asistență Tehnică pentru Implementarea și Gestionarea ENI CBC, a organi-zat la București cea de-a doua întâlnire a Grupului Auditorilor pentru Programul ENI CBC Bazinul Mării Negre 2014-2020; În perioada 2-5 septembrie 2019, Autoritatea de Audit a găzduit o întâlnire de lucru cu reprezen-tanții Serviciului de Audit de Stat din Ucraina. Vizita de studiu a fost organizată și finanțată de Instrumentul de asistență tehnică și schimb de informații al Comisiei Europene - TAIEX. Scopul întâlnirii de lucru a vizat prezentarea experienței Autorității de Audit din România în contextul pregătirii aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Totodată, în cursul vizitei de studiu a avut loc și un schimb de experiență și bune practici între cele două instituții.

Prezentarea metodologiei de audit cu privire la verificarea modului de gestionare și implementare a fondurilor europene nerambursabile în țara noastră a fost realizată de reprezentanți ai Direcției de coor-donare, metodologie din cadrul Autorității de Audit.

Consolidarea�capacității�administrative�prin�inter-mediul�proiectelor�de�asistență�tehnică�cu�finanțare�nerambursabilă�europeanăÎn cursul anului 2019 a continuat implementarea celor două proiecte de asistență tehnică, care au fost aprobate în anul 2016, prin care se asigură desfășurarea în condiții adecvate a activității Autorității de Audit: proiectul „Sprijinirea funcțio-nării Autorității de Audit la standarde europene” și proiectul „Perfecționarea pregătirii profesionale a personalului Autorității de Audit care își desfășoară activitatea în domeniul auditului Fondurilor ESI”, cofinanțate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020.

48



Principalele activități desfășurate de Comitetul de etică au fost următoarele:

a analizat, în ședințele lunare ordinare și extraordinare: ● peste 8.800 de declarații de indepen-

dență depuse de auditorii publici externi înainte de declanșarea fiecărei acțiuni de verificare;

● 23 de sesizări și documente referitoare la domeniul său de competență, care au fost analizate și soluționate conform prevede-rilor din Cod;

a transmis structurilor de specialitate, precum și auditorilor publici externi, prin poșta electronică, șase adrese de reamintire a obligațiilor cu semnifi-cație etică sau de clarificare a modului în care se aplică prevederile etice;

a elaborat rapoarte, prezentate plenului, privind: ● datele din declarațiile de interese depuse de

auditorii publici externi în baza Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice;

● chestionarele primite de la entitățile verifi-cate pentru exprimarea opiniei cu privire la respectarea normelor de etică și integritate de către auditorii publici externi;

● informările lunare pe probleme etice primite de la directorii structurilor de specialitate și declarațiile de independență ale auditorilor publici externi;

a colaborat cu Biroul de audit intern la com-pletarea unui chestionar cu privire la evaluarea stadiului implementării în Curtea de Conturi a Strategiei Naționale Anticorupție pentru peri-oada 2016-2020.

a participat în perioada iulie-septembrie, prin trei reprezentanți, la activitățile privind dezvol-tarea și implementarea unui „Sistem de identifi-care rapidă și păstrare a documentelor existente la nivelul Curții de Conturi a României” (SPID), modulul aferent Comitetului de etică, definiti-vând documentul de analiză care va sta la baza creării aplicației informatice.

În scopul asigurării condițiilor pentru perfecționa-rea profesională, în cursul lunii iunie 2019 a fost semnată o nouă cerere de finanțare pentru un nou proiect „Sprijin pentru Autoritatea de Audit pentru derularea de activități de formare”, cofinanțat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020, a cărui durată este de 43 de luni, acest demers de implementare fiind necesar întrucât proiectul similar existent a fost finalizat la mijlocul anului 2019.

Având în vedere faptul că, la data de 29 februarie 2020, proiectul privind sprijinirea funcționării Autorității de Audit se finalizează, pentru asigurarea continuității acestei activități și a fondurilor aferente necesare în semestrul II al acestui an, Autoritatea de Audit a depus cererea de finanțare pentru un nou proiect cu titlul „Sprijin pentru funcționarea Autorității de Audit la standarde europene”, care urmează să fie cofinanțat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020.

Activitatea Comitetului de eticăComitetul de etică este o structură de lucru a plenului Curții de Conturi, care își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Codului de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi.

Comitetul de etică monitorizează respectarea de către toți auditorii publici externi a principiilor şi va-lorilor etice şi ale integrității prevăzute de Cod. De asemenea, Comitetul asigură cadrul intern la care să apeleze auditorii publici externi pentru consiliere etică, promovează în mod activ comportamentul etic în cadrul instituției, asigură creșterea gradului de conștientizare de către auditorii publici externi a principiilor și valorilor etice și a integrității şi sprijină conducerea executivă şi plenul în rezolvarea problemelor şi situaţiilor apărute sau sesizate cu privire la încălcarea prevederilor Codului, ale Statutului auditorului public extern, precum și a altor reglementări proprii ale Curții de Conturi.

49



În anul 2019, Biroul de audit intern a realizat misiuni de audit de regularitate în baza Planului anual de au-dit intern. Acest plan a cuprins sumarul activităților principale din cadrul Curții, prin evaluarea nivelului de risc și prin respectarea frecvenței auditurilor pe o perioadă de până la trei ani.

Misiunile au avut un caracter preponderent de evaluare a sistemului de control intern, în vederea identificării și gestionării riscurilor semnificative asociate. Activitățile structurilor auditate au fost apreciate, în general, ca fiind funcționale, nefiind iden-tificate neconformități sau disfuncționalități majore.

Recomandările au vizat limitarea, într-o cât mai mare măsură, a riscurilor, elaborarea și actualiza-rea procedurilor de sistem și a celor operaționale, precum și îmbunătățirea pregătirii profesionale a personalului.

Pe lângă activitățile prezentate mai sus, Biroul de audit intern a efectuat un audit pe o tematică stabilită de comun acord de UCAAPI (Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern) și de Ministerul Justiției, privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020.

Auditul internBiroul de audit intern este organizat numai la nivel central și furnizează servicii de asigurare și consultanță independente și obiective, cu scopul de a îmbunătăți performanța activităților suport ale Curții. Rezultatele activității de audit intern sunt raportate direct președintelui Curții. Astfel, se asigură respectarea principiilor de bază privind auditul intern, respectiv raportarea la cel mai înalt nivel. Prin atribuțiile pe care le exercită, activitatea de audit intern este o funcție distinctă și independentă de activitățile desfășurate de celelalte struc-turi ale Curții, furnizând conducerii o asigurare rezonabilă și obiectivă asupra funcționalității sistemului de management bazat pe gestiunea riscului, a controlului intern și a proceselor de administrare.

Formarea profesională a personaluluiFormarea profesională a auditorilor publici externi își propune să asigure pregătirea necesară pentru dez-voltarea competenței profesionale în vederea realizării activității de audit conform cerințelor standardelor profesionale, reglementărilor, normelor și regulilor din domeniu.

Procesul de formare profesională include aprofun-darea și actualizarea cunoștințelor de specialitate, dezvoltarea abilităților și modelarea aptitudinilor necesare pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor specifice și atingerea unor performanțe și rezultate de nivel calitativ ridicat. Formarea profesională constă în formarea profesională inițială și formarea profesională continuă.

Pregătirea inițială a auditorilor publici externi nou angajațiDupă fiecare sesiune de recrutare, Curtea organizează și desfășoară, începând din anul 2012, un curs intro-ductiv, la care participă toți auditorii publici externi nou angajați, atât din structura centrală, cât și din cea teritorială. Scopul formării profesionale inițiale îl constituie familiarizarea auditorilor publici externi nou angajați cu cunoștințele profesionale tehnice,

administrative și abilitățile interpersonale necesare îndeplinirii atribuțiilor ce le revin în desfășurarea activităților specifice Curții.

În 2018, acțiunea de recrutare a personalului de specialitate s-a finalizat la sfârșitul anului, astfel încât cursul de formare profesională inițială a audi-torilor publici externi nou angajați s-a desfășurat în semestrul I al anului 2019, pe parcursul a patru săp-tămâni. La această formă de pregătire au participat 109 auditori publici externi nou angajați, repartizați în patru grupe de studiu.

Îndrumarea și integrarea în activitatea instituției a noilor angajațiPentru a facilita integrarea în colectiv și în activi-tatea desfășurată, începând cu anul 2019, auditorii publici externi nou angajați beneficiază, după fina-lizarea cursului de formare inițială, de îndrumare

50



Programul de formare profesională a personalului de specialitate 2019

SUPLIMENTAR Seminarul Auditul performanței, susținut de un auditor superior din cadrul Curții de Conturi Europene Seminar managerial pentru directorii adjuncți Seminar Focus de dezvoltare personală Cursuri de limbă engleză și franceză

profesională în primul an. Această activitate este asi-gurată de conducerea structurilor de specialitate din care fac parte sau de persoane desemnate de aceasta, în baza unui calendar concret. În procesul complex constituit de activitatea de îndrumare, în 2019 au fost desemnați îndrumători (directori, directori adjuncți, șefi de echipă de audit) pentru a coordona dezvolta-rea aptitudinilor noului angajat.

Formarea profesională continuă Această activitate presupune participarea audi-torilor publici externi la programele de formare profesională organizate de Curte, la dezbateri în cadrul fiecărei structuri de specialitate, la studiu individual, la conferințe și reuniuni organizate de organismele profesionale.

Programul multianual și, implicit, cel aferent anului 2019 au fost elaborate în scopul îmbunătăți-rii calității formării profesionale. 2019 a fost primul an de derulare a Programului multianual de formare

profesională 2019-2021, în care s-au organizat și desfășurat 52 de seminare, la care au participat 947 de auditori publici externi.

Formarea profesională a fost asigurată de corpul de traineri interni ai Curții, care au urmat cursul de formare de formatori. Aceștia sunt preponderent auditori publici externi cu funcții de conducere sau de execuție, reprezentanți ai Curții de Conturi a României în diferite grupuri de lucru ale INTOSAI/EUROSAI, cu experiență profesională și expertiză în elaborarea de metodologii, precum și cu abilități de formare și de diseminare a cunoștințelor.

Activitatea de formator este adițională activității de audit desfășurate în mod curent de către auditorii publici externi. Consecință a implicării și interesului manifestat de auditorii publici externi cu aptitudini în domeniul formării profesionale, în anul 2019, majoritatea tematicilor prevăzute în programul anual de formare profesională au fost susținute de către formatori interni.

TEME SUSȚINUTE15

SEMINARE52

PARTICIPANȚI947

51



Sesiuni suplimentare de formare profesionalăPe lângă temele incluse în Programul anual de for-mare profesională au avut loc, pe parcursul anului 2019, și alte sesiuni de formare profesională, în scopul creșterii calității activității de audit:

pentru a aduce plusvaloare activității de audit s-a considerat oportună demararea unor programe de pregătire profesională, susținute de specialiști ai Curții de Conturi Europene. Astfel, în luna martie a fost organizat un seminar pe parcursul a două zile, cu tema „Auditului performanței”, susținut de Luc T'Joen ‒ auditor superior în cadrul Curții de Conturi Europene și șef al misiunii „Auditul performanței privind cofinanțarea de către Uniunea Europeană a infrastructurii de transport de maximă importanță – Transport Flagship Infrastructure (TFI)”. În cadrul seminarului au avut loc prezentări plenare și sesiuni de lucru pe grupuri, simulări ale unor audituri ale performan-ței, analize de caz, exemple de recomandări, ra-poarte de audit etc. Au participat 46 de auditori publici externi atât cu funcții de conducere, cât și de execuție de la Curtea de Conturi și doi auditori publici externi de la Autoritatea de Audit; a continuat organizarea seminarelor destinate auditorilor publici externi cu funcții de conduce-re (directori) în scopul dezvoltării de competențe și abilități legate de promovarea imaginii indivi-duale, de grup și de organizație. În acest an a fost abordată tema „Rolul și importanța resurselor umane în formarea imaginii individuale, de grup și de organizație”, la care au participat 62 de di-rectori atât din structura centrală, cât și din cea teritorială. Întrucât pentru această tematică parti-cipanții au exprimat un grad ridicat de interes, conducerea Curții de Conturi a decis organizarea acestui seminar și pentru directorii adjuncți din structurile centrală și teritorială ale Curții, cu scopul de a întări cultura organizațională și de a promova suplimentar valorile instituției noastre. Astfel, au fost organizate trei seminare, la care au participat 51 de directori adjuncți; în vederea îmbunătățirii calității rapoartelor de audit și din perspectiva utilizării optime a com-petențelor și abilităților din domeniul IT, la soli-citarea uneia dintre camerele de conturi, toți au-ditorii din structura respectivă au participat la

seminarul „Îmbunătățirea competențelor privind utilizarea tehnicilor de calcul și a programelor de editare, text și calcul tabelar”; conform cerințelor și bunelor practici europene, auditorii publici externi ai unei instituții supreme de audit trebuie să demonstreze competență, profesionalism și abilități de comunicare în spa-țiul multicultural. În acest sens, pentru îmbună-tățirea performanțelor lingvistice ale auditorilor publici externi, în scopul facilitării accesării di-recte a materialelor de specialitate emise de INTOSAI și EUROSAI, conducerea Curții de Conturi a decis organizarea, în ultimul trimestru al anului 2019, de sesiuni de instruire pe niveluri de cunoaștere a limbii engleze; tot în acest sens, pentru consolidarea competen-țelor lingvistice și profesionale de limbă france-ză, Curtea de Conturi a răspuns invitației Institutului Național de Administrație (INA) de a participa la cursurile colective de limbă france-ză și la seminarele tematice: „Le cadre financier pluriannuel de l'Union Européenne” și „Le fonc-tionnement de l'UE” oferite prin Initiative Francophone d'Établissement; în scopul dezvoltării pe plan personal și profesional, în vederea îmbunătățirii modului de lucru în echipă, personalul de specialitate din cadrul unui departa-ment a participat la un seminar Focus de dezvoltare personală, proces cu impact semnificativ asupra eficientizării activităților profesionale.

Cursanți la seminarul Auditul performanței, susținut de un auditor superior din cadrul Curții de Conturi Europene

52



Sesiunile de instruire în cadrul Autorității de Audit s-au desfășurat sub forma cursurilor/seminarelor interne și externe. Programul de pregătire profesională s-a adresat personalului de specialitate atât din cadrul structurii centrale, cât și din cadrul structurilor teritoriale ale Autorității de Audit. Au fost realizate 1.982 de zile-instruire, din care: 1.466 de zile-instruire în cadrul cursurilor/seminarelor interne și 516 zile-instruire în cadrul vizitelor de studiu externe. La sesiunile de instruire au participat 219 auditori publici externi, reprezentând 78,77% din totalul de 278 de posturi de specialitate ocupate la nivelul Autorității de Audit.

În cadrul sesiunilor de instruire au fost abordate următoarele teme: managementul riscurilor în cadrul proiectelor finanțate din fondurile Uniunii Europene; managementul fraudelor și neregulilor în cadrul contractelor finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții pentru perioada de programare 2014-2020; instrumentele financiare pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții; achizițiile publice pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții ‒ reglementări europene și na-ționale, norme, politici și practici europene privind achizițiile publice; analiza de risc, verificarea și auditul Fondurilor Europene Structurale și de Investiții; conturile anuale și documentele justificative din pachetul de asigurare; auditul de performanță al investițiilor cofinanțate de Uniunea Europeană; opțiunea „costuri simplificate” pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții; abordările inovative în analiza riscului și a verificărilor de audit; auditul extern și performanța programelor și proiectelor finanțate de Uniunea Europeană în perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027; gestionarea eficientă, auditul și controlul Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare și al Fondului pentru Securitate Internă în perioada de programare 2014-2020 și post-2020; introducere în legislația Uniunii Europene privind azilul și migrația; prevenirea și combaterea faptelor de corupție și promovarea standardelor de etică și integritate.

Direcția de coordonare, metodologie din cadrul Autorității de Audit a organizat, în cursul primul trimestru al anului 2019, o sesiune de instruire dedicată noilor angajați. Seminarul a abordat principalele teme speci-fice muncii de audit, precum și prezentarea în detaliu a tipurilor de audit realizate de Autoritatea de Audit conform procedurilor interne de lucru.

Cum percep auditorii Curții activitatea de formare profesională

Pentru a îmbunătăți și dezvolta în permanență acti-vitatea de formare profesională, anual se realizează o centralizare a chestionarelor care sunt puse la dispoziția participanților la finalul fiecărui seminar.

În urma analizei răspunsurilor consemnate s-a constatat că participanții la seminarele desfășurate în anul 2019 au considerat că sesiunile de pregătire s-au desfășurat la un nivel ridicat, iar informațiile îi vor ajuta să facă față provocărilor viitoare.

97% - obiectivele seminarului au fost atinse

92% - echilibru bun între teorie și practică

95% - informațiile prezentate au fost actuale

98% - competență profesională ridicată a formatorilor de a transmite informația

87% - au apreciat că au învățat lucruri noi

53



Curtea și rolul său în formarea viitoarei generații de profesioniștiStagiarii au avut oportunitatea, timp de trei săptămâni, să afle mai multe informații despre modul de funcționare și organizare a instituției de la auditori publici externi cu experiență. Studenții au apreciat cunoștințe-le dobândite și au declarat că acestea le vor fi utile în viitoarea carieră.

Acest stagiu de practică a fost cel mai interesant dintre toate cele pe care le-am făcut până în acest moment și sunt fericită că am rămas

cu multe informații despre dreptul adminis-trativ, despre activitatea Curții de Conturi și că am cunoscut atât de multe persoane mi-nunate, ne-a spus Ana-Maria Călin, studentă în anul III la Facultatea de Drept din cadrul Universității din București.

Programul de stagii de practică pentru studenți Curtea de Conturi a realizat, în perioada 22 aprilie-17 mai 2019, un program de stagii de practică dedicat studenților, în colaborare cu Academia de Studii Economice, cu Facultatea de Drept din cadrul Universității din București și cu cea din cadrul Universității „Nicolae Titulescu”.

Încurajăm implicarea tinerilor Deschiderea Curții de Conturi către mediul academic și generarea unui cadru adecvat pentru valorificarea și completarea pregătirii tinerilor asigură acestor studenți cu potențial și idei inovatoare o experiență directă și unică în managementul responsabil al finanțelor publice.

Pe parcursul celor trei săptămâni de prac-tică, 11 studenți au participat la întâlniri, pre-zentări și dezbateri cu reprezentanții conducerii Curții de Conturi și cu cei ai structurilor de specialitate. Sub îndrumarea tutorilor (directori ai unor structuri de specialitate), studenții au demonstrat un interes ridicat pentru proiectele economice și juridice care vizează activitatea instituției, respectiv pentru rapoartele specifice domeniului de audit public extern.

Vicepreședintele Curții de Conturi, Cosmin Vasile Nicula, în timpul discuțiilor cu studenții participanți la stagiul de practică

Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, împreună cu studenții

Detalii de la Marta Pelea, consilier de conturi, și Mariana Punguță, director

Vicepreședintele Curții de Conturi, Nicu Marcu, a captat interesul tinerilor

54



Activitatea de comunicare, imagine și relații publiceCurtea asigură liberul acces la informațiile de interes public și acreditarea reprezentanților mass-mediei, garantând, totodată, respectarea dreptului de petiționare/adresare al cetățenilor, al organizațiilor legal con-stituite și al reprezentanților instituțiilor/autorităților publice.

Activitatea de monitorizare a informațiilor din mass-media se realizează prin colectarea și dise-minarea știrilor la nivel instituțional. Integritatea și transparența în exercitarea funcțiilor și demnităților publice se obțin prin procesarea declarațiilor de avere și de interese ale angajaților și prin postarea acestor documente pe www.curteadeconturi.ro.

Informațiile de interes public privind activitatea Curții de ConturiAccesul liber al cetățenilor la informațiile de interes public a generat înregistrarea unui număr total de 340 de solicitări. Dintre acestea, 338 de solicitări au făcut referire la informații privind comunicarea datelor de interes public produse și gestionate de Curtea de Conturi (328 de cereri au vizat rezultate ale misiunilor de audit și acțiuni-lor de control efectuate, iar zece cereri au vizat acte normative, reglementări interne, programe de activitate, publicații și personal). Din cele 340 de solicitări, 94 au fost formulate de reprezentanții mass-mediei, iar celelalte 246 de alte persoane interesate, fizice sau juridice. Toate solicitările au fost soluționate în termenele legale.

Activitatea de soluționare a petițiilor/adreselorÎn cadrul Serviciului comunicare, imagine și rela-ții publice și al camerelor de conturi teritoriale au fost soluționate 2.564 de lucrări (2.294 de petiții și 270 de adrese).

În cazul a 1.876 de petiții și adrese (73% din total) s-au semnalat aspecte privind domenii din competența de audit a Curții de Conturi. Dintre acestea, 972 de sesizări au fost verificate (524 de sesizări confirmate și 448 de sesizări necon-firmate), alte 832 de lucrări au fost reținute spre verificare, 62 de lucrări au privit aplicarea unitară a prevederilor legale și 10 lucrări au primit răspun-suri referitoare la reglementări interne, programe de activitate și personal.

Totodată, 490 de petiții/adrese (19% din total) au avut ca obiect aspecte neîncadrate în prero-gativele Curții de Conturi, iar 198 de petiții (8% din total) au făcut parte din categoria lucrărilor anonime, ilizibile, fără date de identificare a peti-ționarilor sau cu obiect inexistent și conexate.

La nivelul Autorității de Audit au fost înregis-trate 55 de petiții, din care 54 au fost soluționate, una fiind în termenul legal de soluționare.

Informațiile solicitate de către părțile interesate au vizat:

informații privind misiunile de audit

detalii despre acte normative, reglementări interne, programe de activitate

date privind activitatea altor instituții

96% 3% 1%

55



De asemenea, s-a răspuns în termenul prevăzut de lege la 11 solicitări de informații în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Declarațiile de avere și de interesePentru asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice au fost procesate 1.622 de declarații de avere și 1.623 de declarații de interese. Acestea au fost depuse de consilierii de conturi, personalul de conducere, audi-torii publici externi atât din structura centrală, cât și din cea teritorială, precum și de funcționarii publici angajați în cadrul Curții, inclusiv la Autoritatea de Audit, care au avut obligația depunerii acestora.

Documentele au fost postate pe portalul extern al website-ului, www.curteadeconturi.ro, în secțiunea ,,Informații interes public”. Au fost respectate atât obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, cât și termenele legale afe-rente. Persoanele responsabile pentru implementarea prevederilor privind gestionarea documentelor au oferit consultanță deponenților astfel: 164 de persoa-ne (10% din total) în ceea ce privește declarațiile de avere și 243 de persoane (15% din total) în privința declarațiilor de interese.

Informarea publicului și a mass-mediei. Acreditarea reprezentanților preseiÎn 2019, Curtea a acreditat 15 reprezentanți ai instituțiilor mass-mediei pentru transmiterea de informații în timp real publicului larg. Jurnaliștii acreditați au primit prin e-mail, concomitent cu publicarea pe site-ul www.curteadeconturi.ro (în modulul ,,Evenimente” și în secțiunea ,,Media”), comunicate, informări și declarații de presă. Au fost furnizate astfel publicului și, în mod direct, unui număr de 40 de reprezentanți ai celor mai impor-tante publicații și agenții de presă informații privind principalele evenimente interne și externe.

Prezența Curții de Conturi în mass-media și alte știri de interes instituționalGestionarea procesului de colectare, reproducere și diseminare a știrilor a presupus monitorizarea modului în care edițiile tipărite și electronice ale presei din România au prezentat materiale jurnalis-tice despre activitatea Curții sau au semnalat unele aspecte de interes instituțional privind exercitarea competențelor și îndeplinirea în termenele legale a atribuțiilor acesteia. Au fost identificate și centrali-zate în total 2.956 de știri.

Știri de interes instituțional pentru Curtea de Conturi

Activitatea instituției

Activitatea autorităților locale

2.956 știri

Activitatea președintelui

și a membrilor conducerii

Activitatea Curții prin prisma executivului

Activitatea Curții prin prisma

legislativului

Activități externe

44 130936 1.596140 110

56



Transparența activității specificeRespectând principiul transparenței, potrivit căruia instituțiilor supreme de audit le revine obligația de a raporta public și în timp util, credibil, clar și pertinent asupra activității desfășurate, în 2019, Curtea și-a îndeplinit obiectivul de a furniza informație de calitate părților interesate. Un rol major pentru informarea publicului revine rapoartelor elaborate, pe care instituția noastră le publică online și le transmite Parlamentului.

CUM COMUNICĂM

Un nou canal de comunicareCurtea a lansat oficial adresa de e-mail [email protected], un instrument de comunicare dedicat dialogului cu cetățenii și cu societatea civilă în vederea propunerii unor teme care ar putea fi incluse în Programul de activitate al Curții de Conturi pe anul 2020. Prin această inițiativă, Curtea urmărește continuarea procesului demarat privind consolidarea responsabilității și a transparenței instituționale în relația cu cetățenii.

Au� fost� publicate� online� rapoarte� întocmite� în� urma� desfășurării�activității�specifice:• 5 sinteze ale rapoartelor de audit al performanței pe diverse domenii.

42�de�rapoarte�privind�finanțele�publice�locale�au�fost�transmise:• autorităților publice deliberative ale unităților administrativ- teritoriale; • consiliilor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București;• consiliilor județene;• Consiliului General al Municipiului București.

Au� fost� trimise� la�Parlament,�Președinția�României,�Guvern� și� la�Banca�Națională�a�României,�fiind�publicate�și�online:• Raportul public anual (Monitorul Oficial al României, partea a III-a);• Raportul de activitate anual;• Rapoartele privind finanțele publice locale.

57



Întâlniri și evenimente profesionale

La�nivelul�administrației�publice�centraleCurtea de Conturi a României, în colabo-rare cu Academia de Studii Economice din București, a organizat în luna aprilie o întâlnire de lucru cu structurile de audit intern de la nivelul administrației publice centrale. Evenimentul a reunit peste 100 de participanți de la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale.

Cu această ocazie, președintele Curții a vorbit despre importanța realizării unui audit public intern eficient la nivelul en-tităților publice, în contextul anticipării și prevenirii erorilor și omisiunilor într-o fază incipientă, mai rapid decât o poate face auditul public extern.

Astfel, în contextul publicării și pre-zentării „Raportului special privind acti-vitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice centrale”, dezbaterile au vizat o analiză amplă privind rolul și impor-tanța activității de audit public intern în vederea identificării unor posibilități de perfecționare a colaborării dintre auditul public extern și auditul intern.

La eveniment au participat peste 100 de auditori publici interni

Focus pe rolul și importanța activității de audit public intern

La�nivelul�administrației�publice�localeCamerele de conturi au continuat și în anul 2019, cu precădere începând cu luna iunie, practica organizării întâlnirilor de lucru anuale cu auditorii din structurile de audit public intern, care efectuează audit pentru entitățile publice din sfera de competență a fiecărei camere de conturi – practică demarată în anul 2018 la inițiativa conducerii executive a Curții de Conturi. Tema generală a întâlnirilor a fost „dezvoltarea colaborării cu structurile de audit intern de la nivelul județelor în vederea asigurării complementarității dintre auditul public extern și auditul public intern şi a creșterii eficienței activităţii de audit intern”.

Întâlniri�cu�auditorii�interni,�organizate�de�UCAAPIÎn perioada 18-20 noiembrie, un reprezentant al Curții a participat la două întâlniri organizate de UCAAPI cu auditorii interni. Prima întâlnire a avut loc în 18 și 19 noiembrie, la Scheia, județul Suceava, și i-a reunit pe auditorii interni din sistemul asociativ al județelor Neamț, Iași, Vaslui, Bacău, Suceava și Botoșani (ACoR și ADI-uri). Cea de-a doua întâlnire a avut loc în data de 20 noiembrie în Aula Carmen Sylva a Universității Gheorghe Asachi din Iași, la discuții participând auditorii de la DGRFP Iași, din consiliile județene Iași, Bacău și Vaslui, precum și cei din primăriile din județele Iași, Bacău, Suceava, Neamț și Botoșani. Principalele subiecte ale dezbaterii au vizat modul de planificare, realizare, întocmire a rapoartelor de audit intern, relația de audit intern cu Curtea de Conturi, supervizarea activității de audit public intern și coordonarea echipelor de audit.

Întâlniri de lucru cu structurile de audit intern

58



Participarea președintelui Curții de Conturi la aniversarea a 159 de ani de existență a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din IașiÎn contextul dezvoltării unei colaborări active cu insti-tuțiile academice, președintele Curții a participat în lu-na octombrie la ceremonia organizată de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași cu ocazia aniversării a 159 de ani de existență.

Cu acest prilej, președintele Curții a vorbit despre beneficiul unei cooperări în scopul îmbunătățirii calității învățământului universitar specific domeniu-lui de audit public și gestionării resurselor publice

pentru consolidarea managementului financiar.Curtea de Conturi își propune, alături de

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, rea-lizarea unei colaborări în vederea desfășurării unor programe, proiecte și acțiuni de interes reciproc, or-ganizării de evenimente științifice, de workshop-uri pe tematici specifice auditului public și de stagii de practică pentru studenți.

Schimbul continuu de informații și de experiență cu mediul academic din România reprezintă pentru Curtea de Conturi un pas important pentru formarea resurselor umane și pentru promovarea domeniului auditului public în scopul eficientizării modului de administrare și de întrebuințare a resurselor financia-re ale sectorului public.

La finalul ceremoniei, președintele Curții de Conturi a primit din partea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași o diplomă de excelență pentru contribuțiile aduse la dezvoltarea unei culturi a ca-lității managementului financiar în România, pentru promovarea normelor și liniilor directoare privind utilizarea corectă și performantă a fondurilor publi-ce, precum și pentru energiile angrenate permanent în vederea asigurării compatibilității cu standardele internaționale în domeniu.

Vizita de studiu a Asociației „Tinerilor funcționari pu-blici” din Olanda la Curtea de Conturi O delegație a Asociației „Tinerilor funcționari publici” din Olanda (YoHoCo) a efectuat o vizită de studiu la Curtea de Conturi, în vederea schimbului de experiență, cunoștințe și bune practici în domeniul auditului.

Cu acest prilej, în cadrul sesiunii interactive de între-bări și răspunsuri, o echipă de auditori din cadrul Curții de Conturi a prezentat membrilor delegației modul de desfășurare a unui audit de performanță efectuat alături de mai multe instituții supreme de audit, sub coordonarea SAI-urilor din Polonia și Olanda.

Totodată, președintele Curții a prezentat modul de organizare și funcționare a instituției, precum și planurile de viitor ale acesteia, iar la finalul discuțiilor a transmis un mesaj de prietenie către SAI Olanda din partea plenului Curții de Conturi.

În cadrul acestei vizite de studiu în România, Asociația „Tinerilor funcționari publici” din Olanda a avut întâlniri și cu reprezentanții Parlamentului, ai Consiliului Legislativ și ai Avocatului Poporului.

Colaborare activă cu mediul academic din Iași

Tinerii profesioniști din Olanda alături de președintele Curții

La finalul discuțiilor, președintele Mihai Busuioc a transmis un mesaj de prietenie către SAI Olanda din partea plenului Curții de Conturi a României

59



Curtea, în calitatea sa de instituție supremă de audit, și-a exprimat de la început susținerea pentru Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2016-2020. La scurt timp după aprobarea SNA de către Guvern, plenul a adoptat în anul 2016, prin hotărâre, Declarația de aderare la implementarea SNA 2016-2020.

În anul 2019 s-a continuat implementarea obiec-tivelor din Planul de integritate al Curții de Conturi pentru implementarea SNA 2016-2020, document care are la bază unele dintre obiectivele cu incidență asupra activității și care au fost asumate de Curte. Totodată, coordonatorul Planului de integritate al SNA 2016-2020 în cadrul Curții (membru al plenului) a participat la ședințele organizate la Ministerul Justiției în cadrul Platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție pentru implementarea SNA.

Curtea a transmis Ministerului Justiției Raportul pe anul 2018 privind stadiul implementării de către Curtea de Conturi a SNA 2016-2020, Raportul pe anul 2018 privind implementarea inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, precum și indicatorii de evaluare.

Curtea de Conturi a organizat în data de 4 iulie, împreună cu Academia Română, evenimentul de lan-sare a cărții cu titlul „Curtea de Conturi și lucrările publice controlate de aceasta - la 155 de ani”, lucrare realizată sub atenta îngrijire a profesorului Nicolae Ștefan Noica. Cartea reprezintă o analiză documen-tată a rolului pe care l-a jucat Curtea de Conturi a României în dezvoltarea statului român modern.

Activitatea desfășurată în cadrul Curții privind Strategia Națională Anticorupție 2016-2020

Lansarea volumului „Curtea de Conturi și lucrările publice controlate de aceasta - la 155 de ani”

Vizita studenților de la Universitatea Babeș-Bolyai la Curtea de ConturiÎn luna aprilie, Curtea de Conturi a României și-a deschis porțile pentru un grup de 34 de studenți de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Studenții s-au aflat într-o vizită de studiu și de cunoaștere a instituțiilor din administrația publică centrală din București.

În cadrul întâlnirii, studenții au aflat informații referitoare la rolul Curții, organizarea și funcționa-rea instituției în raport cu Parlamentul și Guvernul,

activitatea de audit și la importanța acesteia în gesti-onarea eficientă a banului public.

Prezent la întâlnirea cu studenții, președintele Curții le-a vorbit acestora despre oportunitatea de a face carieră într-o instituție de prestigiu și tradiție din România.

În cadrul discuțiilor, studenții au avut oportunitatea de a adresa întrebări legate de activitatea instituției, iar la finalul întâlnirii au fost rugați să transmită impresiile, gândurile și observațiile proprii în urma vizitei lor de studiu la Curtea de Conturi.

În prim plan, Attila Dézsi, consilier de conturi

Înalți demnitari ai Curții de Conturi și personalități publice

Studenții, atenți atât la detaliile des-

pre activitatea Curții, cât și

la cele despre oportunitatea

de a face carieră într-o instituție de prestigiu și tradiție din

România

60



Activitatea internaționalăCurtea de Conturi a României a rămas activă în arena internațională și în anul 2019. A continuat coope-rarea cu instituțiile supreme de audit din alte țări, cu organizațiile internaționale și cu instituțiile de audit din Europa și din întreaga lume. Prin activitatea externă, Curtea urmărește să își extindă cunoștințele privind standardele de audit și bunele practici internaționale, precum și să își împărtășească experiența și realizările altor organizații din întreaga lume.

61



Cei doi înalți demnitari și semnarea Acordului de cooperare

Shi Yaobin, conducătorul delegației chineze, și Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, în cadrul întâlnirii oficiale

Imagine din cadrul vizitei oficiale efectuate la București

Întâlnirea dintre reprezentanții celor două instituții a avut drept scop dezbaterea unor aspecte de interes comun și prezentarea rezultatelor reformei imple-mentate la nivelul activității desfășurate în cadrul Oficiului Suprem de Audit din Polonia. Temele abordate au vizat planificarea strategică a progra-mului anual de audit, planificarea și desfășurarea misiunilor de audit financiar și al performanței, controlul și asigurarea calității rapoartelor de audit, suportul IT în activitatea de audit, procedurile de revizuire și asumare a rapoartelor de audit în ierar-hia instituțională, precum și aspecte referitoare la desfășurarea procedurii de conciliere, asumarea și publicarea rapoartelor finale de audit.

În vederea consolidării relațiilor bilaterale și a facilitării schimbului de experiență și de bune practici, cei doi oficiali au semnat Acordul de cooperare între Curtea de Conturi a României și Oficiul Suprem de Audit al Poloniei. Documentul prevede desfășurarea de misiuni de audit comune, schimbul de experiență și de personal de specialita-te la nivelul celor două instituții supreme de audit, precum și împărtășirea celor mai bune practici și metode în domeniul auditului.

RELAȚII BILATERALEVizita� oficială� a� președintelui� Curții� de� Conturi�a� României,� Mihai� Busuioc,� la� Oficiul� Suprem�de� Audit� al� Poloniei� (NIK),� Varșovia,� Polonia,� 25-28�februarie�2019

Întâlnirea� președintelui� Curții� de� Conturi� a�României,�Mihai�Busuioc,�cu�președintele�Comisiei�pentru�Afaceri� Bugetare� din�Adunarea�Națională�a� Republicii� Populare� Chineze,� Shi� Yaobin,�București,�România,�9�mai�2019��

Delegația chineză, condusă de președintele Comisiei pentru Afaceri Bugetare a Comitetului Permanent al Adunării Naționale a Republicii Populare Chineze, Shi Yaobin, alături de reprezentanți ai Legislativului și ai Ambasadei Republicii Populare Chineze la București, a efectuat o vizită oficială în România la invitația Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților – Parlamentul României.

În contextul acestei vizite, președintele Curții de Conturi a avut o întrevedere cu președintele Comisiei pentru Afaceri Bugetare, în cadrul dis-cuțiilor fiind dezbătute subiecte de interes privind schimbul de experiență și de bune practici în scopul consolidării relațiilor bilaterale dintre Curtea de Conturi a României și reprezentanții Legislativului Republicii Populare Chineze. Temele de discuție abordate au avut în vedere relațiile de lucru dintre instituțiile cu rol activ în gestionarea eficientă și eficace a finanțelor publice.

62



Întâlnirea de lucru dintre cei doi președinți a avut loc în contextul Acordului de cooperare semnat în anul 2012, la Beijing, între Curtea de Conturi a României și Oficiul Național de Audit al Republicii Populare Chineze. Prin acest document, cele două instituții și-au luat angajamentul de a se sprijini reciproc prin schimbul de experiență și de informații în domeniul metodologiei auditului public extern, prin coopera-rea privind pregătirea profesională a personalului de specialitate în domeniul standardelor, precum și prin organizarea de audituri și proiecte comune conform

prevederilor legislative specifice României și Chinei.În vederea consolidării unei strânse cooperări pri-

vind relațiile bilaterale de dezvoltare instituțională și de modernizare a activității de audit, pe agenda discuțiilor, principalele teme abordate au vizat dezbaterea aspec-telor de actualitate în domeniul auditului public extern din perspectiva auditului IT, utilizarea sistemelor infor-matice integrate și analizarea bazelor de date statistice (Big Data) în sprijinirea activității de audit.

Totodată, discuțiile s-au concentrat pe o serie de subiecte de interes comun privind organizarea și funcționarea activităților specifice acestor instituții, coordonarea activităților desfășurate la toate nive-lurile instituționale centrale și teritoriale, precum și accentuarea relațiilor dintre instituțiile supreme de audit și parlamentele naționale.

Programul oficial a inclus și o vizită de lucru la Oficiul Regional de Audit Chongqing, în cadrul că-reia cele două delegații au discutat despre specificul activității de audit desfășurate la nivel local, despre exemplele de bună practică identificate la nivelul entităților auditate și despre misiunea de audit pri-vind Strategia de protecție a mediului desfășurată de Oficiul Național de Audit din China la nivelul a 11 provincii.

Vizita� oficială� a� delegației� Curții� de� Conturi� a�României�la�Oficiul�Național�de�Audit�al�Republicii�Populare�Chineze,�Beijing,�China,�18-22�mai�2019

În vederea continuării dezvoltării relațiilor bilaterale de cooperare instituționa-lă, cei doi înalți oficiali au abordat în cadrul discuțiilor teme de interes comun privind organizarea și desfășurarea activității instituțiilor supreme de audit din România și Slovacia, evaluarea obiectivelor specifice de audit, precum și analiza riscurilor identificate în elaborarea programului anual de activitate.

În acest context, unul dintre principalele subiecte a vizat necesitatea mo-dernizării SAI-urilor în auditul public extern din perspectiva implementării progreselor din domeniul IT&C prin racordarea activității de audit la tehnici și instrumente specifice, în scopul dezvoltării de noi aptitudini pentru auditori prin programe de formare și activitate autodidactică.

De asemenea, un punct important al discuțiilor a vizat întărirea și creșterea rolului de îndrumare al instituțiilor supreme de audit în beneficiul societă-ții, precum și promovarea unei comunicări eficiente cu opinia publică prin elaborarea rapoartelor de audit într-un limbaj facil, accesibil cetățeanului ca beneficiar final.

Vizita�oficială�a�președintelui�Curții�de�Conturi�a�României�la�Biroul�Suprem�de�Audit�al�Republicii�Slovace,�Bratislava,�Slovacia,�21-23�octombrie�2019

Grupul prezent la întâlnirea de la Oficiul Național de Audit al Republicii Populare Chineze

O parte a delegației Curții de Conturi în cadrul discuțiilor profesionale de la Biroul Suprem de Audit al Republicii Slovace

63



Oficialii europeni au avut o serie de discuții cu mem-brii plenului Curții de Conturi, în cadrul dezbaterilor fiind abordate teme generale legate de provocările activității de audit public extern în raport cu noile evo-luții din tehnologie și societate, în vederea identificării de elemente inovative care să aducă plusvaloare auditurilor desfășurate.

Președintele Curții de Conturi Europene, Klaus-Heiner Lehne, a subliniat importanța transparenței și a responsabilității în actul de audit public extern, ca bază a creșterii încrederii cetățenilor în activitatea desfășurată de instituțiile supreme de audit.

În cadrul vizitei oficiale, președintele Curții de Conturi Europene a primit din partea Senatului Academiei de Studii Economice din București titlul onorific „Doctor Honoris Causa”, în semn de recu-noaștere a contribuției acestuia la promovarea valo-rilor europene la nivel internațional și la dezvoltarea cadrului legislativ european, acordat de prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rector al ASE, și de prof. univ. dr.

Pavel Năstase, președinte al Senatului ASE.În discursul de mulțumire pentru distincția primită,

președintele Curții de Conturi Europene, Klaus-Heiner Lehne, a vorbit despre importanța colaborării instituțiilor supreme de audit cu mediul academic pentru a anticipa și a răspunde articulat provocărilor cu care societatea europeană se va confrunta în viitor în activitatea de audit public extern.

În contextul dezvoltării relațiilor bilaterale și al facilitării schimbului de informații și experiență, înalții demnitari ai celor două instituții supre-me de audit au discutat despre organizarea și funcționarea acestora în vederea eficientizării și modernizării activității de audit.

Principalele teme abordate au vizat dezbaterea aspectelor de interes comun privind utilizarea analizei de risc în selectarea temelor de audit și a instrumentelor specifice sistemului informatic în sprijinirea activității de audit.

Cu această ocazie, delegația Curții de Conturi a României a fost primită de către Yong-sik Moon, președintele Agenției Naționale pentru Societate Informațională (NIA) cu sediul în Je-Ju, context în care au fost purtate discuții privind Strategia națională de informatizare a societății din Republica Coreea, respectiv obiec-tivele strategice de dezvoltare pentru următorii trei ani.

De asemenea, discuțiile s-au concentrat pe o serie de subiecte privind relația instituțională a celor două SAI-uri cu parlamentele naționale, analiza activității specifice de audit din perspectiva indicatorilor de performanță, precum și expertiza Comitetului pentru Audit și Inspecție al Republicii Coreea în activitățile pentru prevenirea și combaterea corupției.

Primirea� de� către� președintele� Mihai� Busuioc� a� delegației� Curții� de� Conturi� Europene,� condusă� de� președintele�Klaus-Heiner�Lehne,�București,�România,�29-31�octombrie�2019

Vizita� oficială� a� delegației� Curții� de� Conturi� a� României,� condusă� de� președintele� Mihai� Busuioc,� la�Comitetul�pentru�Audit�și�Inspecție�al�Republicii�Coreea�de�Sud,�Seul,�Coreea�de�Sud,�10-14�noiembrie�2019�

Plenul Curții de Conturi a României alături de Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții de Conturi Europene

Dezbaterea aspectelor de interes comun în cadrul vizitei oficiale la Comitetul pentru Audit și Inspecție al Republicii Coreea de Sud

64



În contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a deschis lucrările prilejuite de Reuniunea ofițerilor de legătură din cadrul instituțiilor supreme de audit din statele membre ale Uniunii Europene.

Obiectivele principale ale Reuniunii au vizat planificarea și coordonarea activităților desfășurate în marja Comitetului de Contact al Președinților Instituțiilor Supreme de Audit din statele membre ale

Uniunii Europene, actualizarea procedurilor și a re-glementărilor specifice acestuia, precum și stabilirea temelor de discuție care au fost incluse pe agenda evenimentului ce s-a desfășurat la Varșovia, în luna iunie 2019.

Discuțiile din cadrul acestui eveniment au avut drept scop analiza activităților curente ale grupurilor de lucru, precum și pregătirea lucrărilor Comitetului de Contact cu tema „Europa Digitală – Provocări și Oportunități pentru SAI-urile din UE”.

Președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, împreună cu o delegație oficială a instituției, a participat la Ceremonia de aniversare a 25 de ani de la înființarea Curții de Conturi din Republica Moldova. La eveniment au fost prezenți președintele Curții de Conturi a Turciei, Seyit Ahment Baș, în prezent președinte EUROSAI, reprezentanți ai Curții de Conturi Europene și ai instituțiilor supreme de audit din Suedia, Letonia, Polonia, foștii președinți și actualii membri ai Curții de Conturi din Republica Moldova, respectiv membri ai Consiliului Consultativ.

Vizita�oficială�la�Curtea�de�Conturi�a�Republicii�Moldova,�cu�ocazia�ceremoniei�oficiale�dedicate�aniversării�a� 25� de� ani� de� la� înființarea� instituției� supreme� de� audit� din�Republica�Moldova,�Chișinău,�Republica�Moldova,�6�decembrie�2019

Reuniunea�ofițerilor�de�legătură�din�cadrul�instituțiilor�supreme�de�audit�din�statele�membre�ale�Uniunii�Europene,�eveniment�organizat�pentru�prima�dată�la�București,�România,�9�și�10�aprilie�2019

EVENIMENTE ÎN CONTEXTUL EXERCITĂRII DE CĂTRE ROMÂNIA A PREȘEDINȚIEI CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE

Ceremonia oficială dedicată aniversării a 25 de ani de la înființarea Curții de Conturi a Republicii Moldova

Întâlnire de lucru a ofițerilor de legătură din cadrul SAI-urilor din statele membre ale Uniunii Europene

www.curteadeconturi.ro 65www.curteadeconturi.ro

Reuniunea ofițerilor de legătură din cadrul instituțiilor supreme de audit a cuprins o sesiune premergătoare dezbaterilor de la Varșovia cu privire la Strategia digitală a Uniunii Europene în contextul provocărilor legate de auditarea proceselor de digitalizare la nive-lul UE și al pregătirii instituțiilor supreme de audit pentru astfel de audituri. Totodată, s-au trecut în re-vistă rezultatele obținute de coordonatorii grupurilor de lucru, stabilindu-se calendarul activităților pentru perioada 2020-2021.

În cadrul evenimentului au fost prezenți și repre-zentanții instituțiilor din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană, invitați în calitate de observatori activi.

Rețeaua ofițerilor de legătură din instituțiile supre-me de audit deține un important rol de coordonare, respectiv de asigurare a cooperării eficiente și eficace în ceea ce privește pregătirea deciziilor și întâlnirilor Comitetului de Contact al Președinților SAI-urilor din statele membre UE.

Grupul ofițerilor de legătură din cadrul instituțiilor supreme de audit din statele membre ale Uniunii Europene

Cuvântul de bun venit al președintelui Mihai Busuioc Stop-cadru în timpul discuțiilor ofițerilor de legătură


În contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, Curtea de Conturi a României a găzduit la București Conferința „Inovarea în domeniul auditului la nive-lul Uniunii Europene și creșterea rolului de îndru-mare al instituțiilor supreme de audit în beneficiul societății”, eveniment care i-a reunit pe președinții instituțiilor supreme de audit din statele membre ale Uniunii Europene și din țările candidate, din Curtea de Conturi Europeană, precum și înalți reprezen-tanți ai statului român.

În cadrul dezbaterilor au fost abordate subiecte de interes comun privind inovarea în domeniul auditului public extern ca răspuns la provocările actuale ale Uniunii Europene, precum și importanța creșterii rolului de îndrumare al instituțiilor supre-me de audit în beneficiul întregii societăți.

Prezentările susținute de reprezentanții institu-țiilor supreme de audit în cadrul celor două teme principale ale conferinței s-au concentrat asupra ana-lizei celor mai importante subiecte privind impactul inovației în audit asupra rolului instituțiilor supreme de audit, asupra perspectivelor auditului sectorului public în Europa, a digitalizării auditului financiar,

Conferința�președinților�instituțiilor�supreme�de�audit�din�statele�membre�ale�Uniunii�Europene�privind�coo-perarea�în�auditul�public�extern,�București,�România,�6�și�7�mai�2019

CURTEA DE CONTURI ÎN PRIM PLAN

Prezenți la evenimentul de la București, președinții instituțiilor supreme de audit din statele membre ale Uniunii Europene și din țările candidate, președintele Curții de Conturi Europene, precum și înalți reprezentanți ai statului român

În deschiderea conferinței, președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, a vorbit despre necesitatea continuă de reformare

Participanți la evenimentul internațional de la București, conducătorii SAI-urilor din Turcia și Polonia


a creșterii rolului consultativ al SAI-urilor în benefi-ciul societății și a contribuției SAI-urilor în creșterea calității vieții cetățenilor și în creșterea impactului social al auditurilor prin activități consultative.

Cu ocazia Conferinței președinților instituțiilor supreme de audit au fost lansate emisiunea filatelică dedicată primului președinte al Curții de Conturi a

României, Alexandru Romalo, de la a cărui naștere s-au împlinit 200 de ani, precum și albumul filatelicdedicat președinților Curții de Conturi. De aseme-nea, evenimentul a marcat și împlinirea a 155 de anide la înființarea instituției, fiind prezenți la ceremo-nie trei dintre foștii președinți ‒ Ioan Condor, DanDrosu Șaguna și Nicolae Văcăroiu.

Ceremonia de lansare a emisiunii fila-telice în prezența unor înalte personalități

Președinți ai SAI-urilor din UE și înalți reprezentanți ai statului român

Cadru surprins în timpul prezentărilor despre cele două teme principale ale Conferinței: „Inovarea UE în domeniul auditului” și „Rolul consultativ al SAI-urilor în beneficiul societății”

În cadrul dezbaterilor au fost abordate subiecte de interes comun privind inovarea în domeniul auditului public extern

68



Conferința a reunit 21 de președinți de SAI-uri și peste 130 de reprezentanți din 43 de SAI-uri din Europa și Asia, inclusiv Secretariatul General al INTOSAI.

Tema principală a Conferinței comune EUROSAI-ASOSAI a vizat aspecte legate de provocările unei economii globale bazate pe tehnologie, raportate la noile confruntări ale societății pe probleme emergen-te, în contextul stimulentelor guvernamentale pentru inovare. Subiectele de discuție s-au concentrat asupra domeniului situațiilor de urgență din perspectiva strategiei privind managementul dezastrelor, a luptei

împotriva atacurilor teroriste, precum și a amenințări-lor de securitate cibernetică.

Cu această ocazie, președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a avut o întâlnire bilaterală cu omologul său, Joseph Chaim Shapira, președintele Oficiului Controlorului Statului și Avocatul Poporului din Israel, care a salutat deschiderea Curții de Conturi a României către reformă și modernizare, în consens cu necesitatea instituțiilor supreme de audit de a răspunde problemelor emergente și situațiilor neprevăzute.

Totodată, în contextul Conferinței comune EUROSAI-ASOSAI, președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a fost primit de către președintele Statului Israel, Reuven Rivlin, în cadrul unei întâlniri care a reunit înalți oficiali ai instituțiilor supreme de audit. Conferința comună „Probleme emergente și situații neprevăzute” a reprezentat o bună ocazie pentru a împărtăși cele mai bune experiențe și cunoștințe în domeniul auditului, pentru a învăța prin schimbul de bune practici despre diferitele provocări cu care instituțiile supreme de audit se confruntă în cazul problemelor și situațiilor de urgență.

RELAȚII MULTILATERALE

Cea�de-a�III-a�Conferință�comună�EUROSAI-ASOSAI,�eveniment�găzduit�de�Oficiul�Controlorului�Statului�și�de�Avocatul�Poporului�din�Israel,�Ierusalim,�10-14�martie�2019

Reuniunea�Comitetului�de�Contact�al�Președinților�Instituțiilor�Supreme�de�Audit�din�Uniunea�Europeană,�Varșovia,�Polonia,�27�și�28�iunie�2019

Tema principală a evenimentului a fost „O Europă digitală: Provocări și oportunități pentru SAI-urile din Uniunea Europeană”. Cu această ocazie au fost prezentate elementele centrale ale Strategiei digitale a Uniunii Europene, provocările legate de auditarea proceselor de digitalizare în cadrul Uniunii și do-meniile pe care ar trebui să se concentreze activita-tea de audit. De asemenea, s-au dezbătut pregătirea instituțiilor supreme de audit pentru aceste acțiuni și modalitățile de consolidare a cooperării între SAI-uri pe problematica europeană.

Instituțiile supreme de audit din UE vor coopera pe această temă în cadrul Comitetului de Contact al SAI-urilor. La Varșovia, președinții acestor institu-ții au fost primiți de președintele Republicii Polone, care a subliniat rolul esențial pe care instituțiile supreme de audit îl au în funcționarea corectă și eficientă a statelor democratice.

Cei 28 de membri ai Comitetului de Contact au adoptat o declarație privind utilizarea tehnologiilor moderne în procesul de audit

Președinții SAI-urilor, prezenți la Conferința comună EUROSAI-ASOSAI „Probleme emergente și situații neprevăzute”

69



În contextul în care în ultimii ani tehnologia informa-ției a contribuit în mod semnificativ la modernizarea serviciilor oferite societății în raport cu nevoile cetățe-nilor, cele două teme principale ale Congresului au fost ,,Tehnologia informației pentru dezvoltarea administra-ției publice” și ,,Rolul instituțiilor supreme de audit în realizarea priorităților și obiectivelor naționale”.

Cu acest prilej au fost abordate subiecte precum implementarea tehnologiei informației, dezvoltarea de noi produse digitale, securitatea informatică, tehnologia cloud, Big Data și inteligența artificială, componente esențiale pentru un proces decizional mai rațional și mai eficient în cadrul activităților desfășurate de instituțiile supreme de audit.

Discuțiile din cadrul Congresului au vizat și contextul macroeconomic al auditului din perspectiva provocărilor globale, cu care societatea se confruntă în prezent. Astfel, în conformitate cu misiunea INTOSAI de continuă dezvoltare a capacităților instituțiilor supre-me de audit, un punct important al dezbaterilor a vizat necesitatea consolidării strategice a activităților de audit care să aducă plusvaloare în viața cetățenilor.

La finalul dezbaterilor, prin votul majorității șefilor de delegații a fost adoptată Declarația de la Moscova, fiind stabilite principiile cu privire la modul în care fiecare SAI, la nivel național, s-ar putea raporta la sectorul public de audit al evoluțiilor și dezvoltărilor tehnologice pentru a rămâne relevant la nivelul

societății, răspunzând nevoilor părților interesate și adăugând valoare.

În contextul Congresului INTOSAI, președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a avut o întrevedere cu președintele Instituției Supreme de Audit din Statele Unite ale Americii (GAO), Gene Dodaro, ocazie cu care au fost identificate oportunități de coo-perare bilaterală între cele două instituții supreme de audit în domenii precum asigurarea calității auditului, tehnici inovative de redactare a rapoartelor de audit și furnizarea de expertiză în vederea dezvoltării unor noi abilități profesionale pentru auditori.

Delegația Curții de Conturi, condusă de președintele Mihai Busuioc, alături de Alexei Kudrin, președintele SAI Federația Rusă

Cel�de-al�XXIII-lea�Congres�INTOSAI�(INCOSAI),�eveniment�organizat�de�Curtea�de�Conturi�a�Federației�Ruse,�Moscova,�Rusia,�24-28�septembrie�2019

O dată cu debutul celei de-a patra revoluții industriale și al primei revoluții în administrația publică la nivel global, comunitatea mondială a auditului a identificat noi posibiltăți de inovare în cadrul celui mai important eveniment, Congresul INTOSAI

70



Evenimentul a avut drept obiectiv principal schimbul de experiență și de bune practici în domeniul auditu-lui SDG (Obiective de Dezvoltare Durabilă) pentru realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, în vederea implementării obiectivelor, a proiectelor și a sarcinilor prevăzute în Planurile Strategice ale AFROSAI și EUROSAI.

Temele de discuție abordate în cadrul seminarului au vizat structurarea planului de colaborare dintre AFROSAI și EUROSAI privind pregătirea și implementarea auditu-rilor SDG în scopul creșterii gradului de conștientizare a importanței cooperării instituționale în acest domeniu pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor.

De asemenea, în contextul dezvoltării și consolidării relațiilor profesionale din domeniul auditului la nivel

european, Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României, a avut discuții bilaterale cu Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții de Conturi Europene, cu Vitor Manuel Caldeira, președintele Curții de Conturi a Portugaliei, cu Ivan Klesic, auditor general al Oficiului de Audit al Republicii Croația, precum și cu Karol Mitrik, președintele Oficiului Suprem de Audit al Republicii Slovacia. Mai mult, au fost abordate și subiecte de actu-alitate referitoare la problematica Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit cu Seyit Ahmet Baș, pre-ședintele Curții de Conturi a Turciei, în prezent președin-te EUROSAI, dar și aspecte privind sfera de cooperare din domeniul auditului IT cu Hu Zejun, auditor general al Oficiului Național de Audit al Republicii Populare Chineze, respectiv cu Choe Jaehyeong, președinte al Consiliului de Audit și Inspecție al Republicii Coreea.

Seminarul�comun�EUROSAI-AFROSAI�„Schimbul�de� experiență� privind� auditul� SDG� –� o� perspec-tivă� din� diferite� regiuni”,� Lisabona,� Portugalia,� 21�și�22�noiembrie�2019

La Congresul INTOSAI organizat la Moscova au participat peste 650 de delegați, reprezentând 168 de instituții supreme de audit

La primul seminar EUROSAI-AFROSAI privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă au fost peste 150 de participanți din 50 de țări

Conferința� la� nivel� înalt� „Consolidarea� încrederii�și� rolul� instituțiilor� supreme� de� audit� în� asigurarea�unor� date� fiscale� credibile”,� Helsinki,� Finlanda,� 28�și�29�noiembrie�2019Conferința internațională la nivel înalt a fost organizată de Oficiul Național de Audit al Finlandei, în cooperare cu Institutul de Statistică din Finlanda. Evenimentul a fost organizat în contextul Președinției rotative finlandeze la Consiliul European și a reunit reprezentanți ai instituțiilor supreme de audit din statele membre UE, precum și invi-tați din instituțiile de stat din Finlanda și ai unor instituții naționale de statistică din statele UE. Principalele teme au fost: informațiile statistice ca surse de date credibile pentru planificarea și luarea deciziilor referitoare la po-liticile fiscale; dezvoltarea standardelor de contabilitate publică, a practicilor de raportare și rolul pe care îl au instituțiile supreme de audit în acest context.

Reprezentanții instituțiilor supreme de audit din statele membre ale UE, prezenți la conferința internațională de la Helsinki, Finlanda

71



PARTICIPĂRI LA GRUPURI DE LUCRU INTERNAȚIONALEPentru a avea o imagine completă asupra dimensiunii participării Curții de Conturi a României la activitățile organismelor la care este membră, prezentăm schematic grupurile de lucru, grupurile operaționale și subgru-purile în care reprezentanții instituției au activat în anul 2019.

Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit

(INTOSAI)

Comitetul pentru Standarde Profesionale

Subcomitetul pentru auditul de conformitate

Subcomitetul pentru standarde de control intern

Subcomitetul privind auditul performanței

Comitetul pentru Schimbul de Experiență

Grupul de lucru privind auditul mediului

Grupul de lucru privind datoria publică

Organizația Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit

(EUROSAI)

Grupul de lucru privind auditul mediului

Grupul de lucru privind fondurile alocate în caz de catastrofe și dezastre naturale

Grupul de lucru privind auditul IT

Grupul operativ pentru audit și etică

Grupul operativ privind auditul municipalităților

Grupul de proiect – Obiectiv strategic 2 – Dezvoltarea capacității instituționale; Utilitatea socială și transparența auditurilor publice

Grupul de proiect – Obiectiv strategic 2 – Dezvoltarea capacității instituționale; Rolul SAI-urilor în diseminarea culturii integrității

Comitetul de Contact al Instituțiilor Supreme de Audit

din Uniunea Europeană

Grupul operativ privind Standardele Europene de Contabilitate pentru Sectorul Public (EPSAS)

Grupul de lucru privind activități de audit comune (copreședinte)

Grupul de lucru privind auditul TVA

Grupul operativ privind rolul SAI-urilor în Uniunea Bancară (observator)

Rețeaua de audit a Strategiei Europa 2020

Rețeaua de audit a politicilor fiscale

Grupul de lucru privind prevenirea și combaterea neregulilor și a fraudei

72



PARTICIPĂRI în cadrul reuniunilor INTOSAICea� de-a� 16-a� Reuniune� a� Subcomitetului� de�audit� de� conformitate,� Lisabona,� Portugalia,� 27�și�28�mai�2019Principalele subiecte au fost proiectul în curs de desfășurare privind implementarea Planului de Dezvoltare Strategică a Cadrului Internațional de Declarații Profesionale (FIPP) și planul de activitate al Subcomitetului pentru auditul de conformitate (CAS - Compliance Audit Subcomittee) pentru perioada 2019-2021. SAI România a prezentat actualizarea celui de-al doilea proiect „Utilizarea standardelor ISSAI în concordanță cu mandatul SAI și efectuarea de audituri combinate”. România a sugerat un nou Plan de dezvoltare strategică pentru perioada 2020-2025, în care principalele proiecte sunt revizuirea ISSAI 140 – Controlul calității în SAI-uri și îmbunătățirea declarațiilor asupra fraudei, prevenirii și detectării corupției. SAI-urile partici-pante au prezentat bunele lor practici în domeniul auditului de conformitate.

Întâlnirea�Subgrupului�de�lucru�al�Comitetului�de�Contact�Core�Group�2��privind�auditul�TVA,�Praga,�Cehia,�27�și�28�iunie�2019În cadrul reuniunii au avut loc mai multe sesiuni de lucru, în care s-au dezbătut teme precum: dezvoltarea de măsuri pentru a combate evaziunea TVA la nivel european și național, administrarea fiscală în Cehia, e-commerce, stabilirea sistemului de funcționare a TVA-ului în cadrul Comunității Europene.

Cea� de-a� 19-a� Întâlnire� anuală� a� Grupului� de�lucru�INTOSAI�privind�auditul�mediului�(WGEA),�Bangkok,�Thailanda,�6-9�august�2019

Dezbaterile au fost structurate în nouă sesiuni, în care s-au abordat mai multe subiecte precum: Obiectivele

de Dezvoltare Durabilă (ODD), Inițiativa INTOSAI referitoare la ODD și tehnologia informației, Planul de lucru WGEA 2020-2022, proiecte viitoare ale WGEA, audituri în colaborare.

Cel�de-al�7-lea�Program� internațional�de� training�cu�tema�„Introducere�în�auditul�mediului”,�Jaipur,�India,�25�noiembrie-7�decembrie�2019SAI India și INTOSAI WGEA au organizat, în cadrul Unității Globale de Training (GTF), cel de-al 7-lea Program internațional de training cu tema „Introducere în Auditul de Mediu”. Programul de training a avut loc la Centrul Internațional pentru Mediu și Dezvoltare Durabilă (iCED), situat în Jaipur, India.

Trainingul a implicat exerciții practice, cu accent pe claritatea conceptuală, pe vizite în teren și pe împărtășirea experiențelor relevante. Trainingul a fost supervizat de experți în domeniul respectiv. Principalele teme abordate anul acesta în cadrul Programului internațional de training: Auditul mediu-lui ‒ Dezvoltare durabilă și obiective de dezvoltare durabilă; Identificarea problemelor legate de mediu și dezvoltare durabilă; Bazele auditului de mediu și al dezvoltării durabile; Biodiversitatea ‒ esența bio-diversității; Selectarea unui subiect de audit din sfera biodiversității; Designul auditurilor biodiversității; Deșeuri ‒ perspective generale referitoare la deșeuri; managementul de mediu; Schimbarea climatică ‒ formularea întrebărilor de audit; Perspective asupra problemelor legate de aer și schimbări climatice.

Prima� Întâlnire� dedicată� auditului� în� cooperare�privind� deșeurile� de� plastic,� Cracovia,� Polonia,� 10�și�11�decembrie�2019Evenimentul a avut loc la sediul filialei regionale a SAI Polonia, în Cracovia. Scopul acestei întâlniri a fost de a stabili cadrul legal și metodologic, tematica în detaliu, precum și identificarea riscurilor care să fie avute în vedere pe parcursul derulării auditului în cooperare.

PARTICIPĂRI în cadrul reuniunilor EUROSAIUtilitatea� socială� și� transparența� auditurilor� sectorului�public,�Budapesta,�8�februarie�2019Workshop-ul s-a desfășurat la sediul Oficiului de Audit al Ungariei, la eveniment participând 11 reprezentanți ai instituțiilor supreme de audit. Prin Strategia 2017-2023, aprobată la Congresul al

Grupul de lucru INTOSAI privind auditul mediului

73



X-lea, EUROSAI își propune ca până în anul 2023 să devină un broker de cunoștințe și un facilitator care să răspundă nevoilor specifice ale membrilor săi, în contextele sociale și administrative variate în care SAI-urile operează, cu resursele care le sunt disponibile. Oficiul de Stat pentru Audit al Ungariei (SAO), unul dintre membrii activi al comunității EUROSAI, care participă la punerea în aplicare a Planului strategic, a înființat, cu apro-barea EUROSAI, Grupul de lucru privind proiec-tul „Utilitatea socială și transparența auditurilor sectorului public”. Din acest Grup de lucru face parte și Curtea de Conturi a României.

A� 13-a� Reuniune� a� Grupului� de� lucru�EUROSAI� privind� auditul� IT,� Floriana,� Malta,� 4�și�5�aprilie�2019Curtea de Conturi a fost invitată să participe de către auditorul general al Maltei, în calitate de gazdă și de președintele Oficiului Suprem de Audit al Poloniei, în calitate de președinte al Grupului de lucru EUROSAI privind auditul IT. Grupul de lucru EUROSAI privind auditul IT (ITWG) a fost înființat la Congresul EUROSAI, desfășurat la Moscova în data de 31 mai 2002. Grupul este prezidat de SAI Polonia, ce a preluat conducerea grupului de la SAI Elveția, la al IX-lea Congres al EUROSAI din 19 iunie 2014. Grupul cuprinde 36 de membri perma-nenți, între care și Curtea de Conturi a României.

Curtea�de�Conturi�a�participat� la�a�V-a�Reuniune�a� Grupului� de� lucru� EUROSAI� privind� auditul�fondurilor� alocate� pentru� dezastre� și� catastrofe,�Tirana,�Albania,�24�și�25�aprilie�2019Participanții au fost reprezentanți ai instituțiilor su-preme de audit din 12 țări (Ucraina, Albania, Belarus, Bulgaria, Georgia, Kazahstan, Moldova, Polonia, Serbia, Slovacia și Turcia), ai Curții de Conturi Europene și experți în managementul deșeurilor. În cadrul evenimentului a fost prezentat Raportul de activitate al Grupului de lucru pentru perioada martie 2018-aprilie 2019, precum și programul de activitate al grupului de lucru, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2020, urmând a fi elaborate rapoartele comune pe trei categorii de dezastre: deșeuri, inundații și cutremure.

Delegația Curții de Conturi a prezentat un ma-terial referitor la stadiul auditului de performanță în desfășurare, cu tema „Eficiența și eficacitatea

programelor și măsurilor întreprinse pentru pre-venirea, intervenția și eliminarea efectelor unui cutremur major”.

Cu ocazia întrevederii avute de delegația Curții de Conturi a României cu președintele Camerei de Conturi a Ucrainei a fost prezentată invitația președintelui Curții de Conturi a României de a fi organizată cea de-a VI-a Reuniune anuală a Grupului de lucru al EUROSAI în anul 2020 în România.

Sesiunea� de� primăvară� a� Grupului� de� lucru�privind� auditul� mediului,� Kalopanayiotis,� Cipru,� 7�și�8�mai�2019Curtea de Conturi a fost invitată de către auditorii generali ai Ciprului și Estoniei să participe la întâl-nirea Grupului de lucru privind auditul mediului. Sesiunea de primăvară din acest an a Grupului de lucru privind auditul mediului a avut ca obiectiv discutarea tendințelor și rolul instituțiilor supreme de audit în promovarea gestionării deșeurilor, precum și evitarea risipei acestora pentru o economie circulară.

Întâlnirea�Grupului�de�lucru�pe�tema�„Standardelor�Europene�de�Contabilitate�pentru�Sectorul�Public�(EPSAS)”,�organizată�de�către�EUROSTAT,�Roma,�Italia,�13�și�14�mai�2019În cadrul reuniunii au fost analizate cadrul EPSAS și documentele în vigoare emise de EPSAS cu privire la control, consolidare și concesiuni. De asemenea, în agenda reuniunii a fost inclusă și actualizarea documentelor emise de EPSAS pentru sprijinirea reformelor privind contabilitatea de angajamente în statele membre ale Uniunii Europene, rapoartele privind activitățile părților interesate, precum și evoluția/impactul actual. Conferința� Guvernanței� regionale� din� Europa� și�Asia� Centrală� privind� construirea� unor� instituții�eficiente,�responsabile�și�incluzive,�Ankara,�Turcia,�11�și�12�iunie�2019Curtea de Conturi a participat la invitația Băncii Mondiale. În cadrul conferinței au avut loc șase sesiuni plenare de discuții, în cadrul cărora s-au dezbătut subiecte precum: consolidarea proceselor de politici publice, managementul resurselor publi-ce, guvernarea furnizării de servicii, consolidarea interfeței public-privat & guvernanța economică, factorii eficienței politicilor, prezentarea GovTech.

74



Cel� de-al� 3-lea� Seminar� al� Grupului� operativ�EUROSAI�privind�auditul�municipalităților�(TFMA)�și�Întâlnirea�anuală�a�TFMA,�Lisabona,�Portugalia,�10�și�11�octombrie�2019În cadrul Seminarului, principalele teme abordate au fost funcțiile îndeplinite de municipalități, finanțarea acestora, procesele de descentralizare și prezentarea rezultatelor auditurilor efectuate de SAI-uri în această zonă. Schimbările demografice, îmbătrânirea societății și dezvoltarea tehnologiei informației schimbă obiceiurile populației, mobili-tatea acesteia și nevoile de servicii și, prin urmare, serviciile îndeplinite de municipalități trebuie să fie revizuite și adaptate. Distribuirea corectă a acestor funcții contribuie la creșterea eficienței economice și la o mai bună satisfacere a nevoilor populației.

În cadrul Întâlnirii anuale a Grupului operativ, cele mai importante teme de discuție au fost activi-tățile implementate și rezultatele acestora, precum și

proiectul Programului de lucru al Grupului operativ EUROSAI pentru auditul municipalităților în 2020.

Reprezentanții SAI-urilor din Croația, România și Letonia au prezentat rezultatele unui studiu, iar concluzia a fost că sprijinul metodologic ar putea fi util, de exemplu, în planificarea strategică (identificarea subiectelor potențiale de audit), în selectarea eșantionului de audit sau în monitoriza-rea riscurilor la nivelul administrației locale. Deși multitudinea de diferențe dintre SAI-uri ar putea îngreuna dezvoltarea unor metodologii comune, TFMA ar putea iniția subgrupuri de lucru pentru colectarea celor mai bune practici și distribuirea acestor informații tuturor SAI-urilor. Seminarul� Grupului� de� lucru� EUROSAI�privind auditul fondurilor alocate pentru dezastre� și� catastrofe,� Belgrad,� Republica� Serbia,� 30�octombrie�2019

Întâlnirea� membrilor� Consiliului� Standardelor�Internaționale� de� Audit� Intern� (IIASB)-IA,�Anaheim,�SUA,�10-12�iulie�2019Datorită cooperării dintre INTOSAI și Institutul Auditorilor Interni, ca urmare a încheierii unui Memorandum de Înțelegere aprobat pentru prima dată la Congresul INTOSAI în anul 2007, repre-zentanți ai celor două instituții participă reciproc la activitățile pe care le desfășoară aceste organisme.

Întâlnirea� membrilor� Consiliului� Standardelor�Internaționale� de� Audit� Intern� (IIASB)-IIA,�Orlando,�Florida,�SUA,�3-5�decembrie�2019Reprezentantul Curții de Conturi a României, desemnat de INTOSAI, a participat la invitația președintelui Institutului Auditorilor Interni, Richard F. Chambers. Discuțiile dintre membri au fost purtate în jurul declarației aspiraționale că „până în anul 2030, Institutul Auditorilor Interni se așteaptă ca profesioniștii din auditul intern să fie recunoscuți universal ca fiind indispensabili pentru o guvernare eficientă,

pentru gestionarea riscurilor și control”. Întrebarea la care se caută răspuns în cadrul

Consiliului este: Standardele internaționale pentru practica profesională a auditului intern, în starea lor actuală, susțin profesioniștii pentru îndeplinirea misiunii de a îmbunătăți și proteja valoarea organizațională, oferind asigurare, consiliere bazată pe riscuri și obiective și o bună cunoaștere? Pentru deziderat s-a continuat cu efectuarea unei analize SWOT.

Activitatea desfășurată de reprezentantul Curții de Conturi a României, desemnat de INTOSAI, în Consiliul Standardelor Internaționale de Audit Intern (IIASB) din cadrul Institutului Auditorilor Interni din SUA

Membrii Consiliului Standardelor Internaționale de Audit Intern, Orlando, SUA, 3-5 decembrie 2019

75



Acest seminar a avut tema „Contribuind la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în sfera preven-ției și consecințelor eliminării dezastrelor și catastro-felor”. În cadrul seminarului au fost prezentări ale experților invitați, s-au schimbat opinii cu privire la auditurile țărilor participante în acest domeniu și la aplicarea standardelor ISSAI.

Întâlnirea�Grupului�de�lucru�pe�tema�„Standardelor�Europene�de�Contabilitate�pentru�Sectorul�Public�(EPSAS)”,� organizată� de� către� EUROSTAT,�Luxemburg,�18�și�19�noiembrie�2019La această întâlnire au fost invitați să participe re-prezentanți ai Ministerelor Finanțelor și ai SAI-urilor din statele membre ale Uniunii Europene, membri ai Grupului de lucru.

În cadrul reuniunii au fost analizate aspectele privind cadrul EPSAS, progresele înregistrate, urmărirea lucrărilor EPSAS, rapoartele cu privire la activitățile părților interesate, evoluțiile actu-ale în statele membre. De asemenea, în agenda reuniunii a fost inclusă și analizarea documen-telor emise de EUROSTAT pentru sprijinirea reformelor privind contabilitatea de angajamente în statele membre ale Uniunii Europene, precum și evoluția/impactul actual.

Reuniunea� anuală� a� Grupului� operativ� de�lucru� privind� auditul� și� etica� (Task� Force� on�Audit� &� Ethics� ‒� TFA&E),� Bonn,� Germania,� 10�și�11�decembrie�2019Agenda evenimentului a cuprins aspecte despre:

suportul pentru implementarea ISSAI 30, încurajarea SAI-urilor pentru a promova integritatea în sectorul public, etica auditului/integritatea, cazuri de audit le-gate de etică, precum și detalierea activităților pentru Planul de lucru TFA&E.

Alte participări la evenimente internaționale și grupuri de lucruConferința�„Make� it�Work”�&�IMPEL�(Rețeaua�Uniunii� Europene� de� implementare� și� aplicare�a� legislației� privind� mediul),� Roma,� Italia,� 20�și�21�martie�2019Evenimentul a fost organizat de Institutul pentru Protecția și Cercetarea Mediului din Italia (ISPRA), în colaborare cu Ministerul Infrastructurii și Managementului Apei din Haga, Olanda, în cadrul căruia a fost inițiat proiectul „Make it Work” & IMPEL pentru managementul deșeurilor și economia circulară.

Tema centrală a conferinței a fost „A face economia circulară să funcționeze. Conectând politica, legislația și practica”. La eveniment au fost invitați toți membrii Grupului de lucru EUROSAI privind auditul mediului. În cadrul conferinței a fost dezbătută provocarea pu-nerii în practică a conceptului de economie circulară. O condiție de bază pentru ca economia circulară să funcționeze este aceea de a realiza o conexiune cât mai eficientă între politică, legislație și practică.

Principalele obiective ale conferinței au fost: con-tribuția la dialogul dintre autoritățile de reglementare, factorii de decizie, legiuitori și mediul afaceri pentru a face ca economia circulară să funcționeze în prac-tică, punându-se accentul pe adaptarea inovațiilor

Participări în cadrul Comitetului de Contact al Instituțiilor Supreme de Audit din UE

Întâlnirea�Ofițerilor�de�Legătură�Troika+,�Varșovia,�Polonia,�28�mai�2019Conform procedurii de organizare a Reuniunilor de Contact al Președinților SAI-urilor din UE, ofițerii de legătură din grupul rotativ Troika+ se reunesc anual, cu aproximativ o lună înainte de desfășurarea propriu-zisă a Reuniunii Comitetului de Contact, pentru a definitiva agenda întâlnirii. În 2019, Troika+ a fost formată din ofițerii de legătură ai ECA, SAI Croația, SAI Polonia și SAI România.

Întâlnirea�Subgrupului�de�lucru�al�Comitetului�de�Contact�Core�Group�2��privind�auditul�TVA,�Praga,�Cehia,�27�și�28�iunie�2019În cadrul evenimentului au avut loc mai multe sesiuni de lucru, în care s-au dezbătut teme precum: dez-voltarea de măsuri pentru a combate evaziunea TVA la nivel european și național, administrarea fiscală în Cehia, e-commerce, stabilirea sistemului de funcționare a TVA-ului în cadrul Comunității Europene, noutăți legislative în domeniul TVA-ului.

76



circulare la legislația de mediu a UE; înțelegerea cât mai bună a rolurilor și perspectivelor autorităților de reglementare, a factorilor de decizie, a legiuitorilor și mediului de afaceri și a tot ceea ce este necesar pentru a depăși decalajul dintre politică, legislație și practică; sensibilizarea opiniei publice referitor la nevoia de a împuternici autoritățile de reglementare și de a identifica acțiuni pe care aceștia le pot iniția pentru a-și îndeplini cât mai eficient rolul; efectuarea schimbului de bune practici referitoare la reguli, experiențe, idei și inițiative etc.

A� doua� Reuniune� anuală� a�Alianței�Auditorilor� din�cadrul� Organizației� pentru� Cooperare� și� Dezvoltare�Economică�(OCDE),�Paris,�Franța,�22�martie�2019Această Reuniune a Alianței Auditorilor s-a desfășurat ca parte a Săptămânii integrității OCDE, s-a axat pe tema „Auditori și tehnologie” și a analizat oportunitățile, provocările și inovațiile pe care tehnologia le aduce comunității de audit public. Temele de dezbatere de la a doua Reuniune anuală a Alianței Auditorilor au fost ur-mătoarele: auditarea într-o epocă a provocărilor digitale; analiza strategică de audit pentru asigurarea integrității; purtători de cuvânt și informații despre audiență: inovații în audit și utilizarea noilor tehnologii; inteligența artifici-ală și automatizarea auditului: oportunități și riscuri.

Conferința�privind�Cooperarea�dintre�Oficiul�de�Stat�pentru�Audit�și�Parlamentul�Republicii�Macedoniei�de�Nord,�eveniment�care�a�marcat�și�cea�de-a�20-a�ani-versare�a�Oficiului�de�Stat�pentru�Audit�al�Republicii�Macedonia�de�Nord�(SAO),�Skopje,�Macedonia�de�Nord,� 29�și�30�martie�2019Conferința a fost organizată de Oficiul de Stat pentru Audit al Republicii Macedonia de Nord în cadrul Proiectului de twinning „Îmbunătățirea capacităților administrative și eficiența auditului extern al Oficiului de Stat pentru Audit” și a fost urmată de marcarea celei de-a 20-a aniversări a Oficiului de Stat pentru Audit al Republicii Macedonia de Nord. Tema conferinței a fost „Cooperarea dintre instituțiile supreme de audit și parla-mentele naționale”, în care s-a prezentat importanța co-operării dintre instituțiile supreme de audit și parlamente precum și experiențe de bună practică în cooperarea cu parlamentele atât din statele membre UE, cât și din statele candidate la aderarea la UE.

Având în vedere că rezultatele de audit trebuie să contribuie la îmbunătățirea capacității administrative,

în cadrul discuțiilor a fost subliniată necesitatea concen-trării pe rezultatele de audit cu impact relevant asupra vieții cetățenilor. S-a arătat că zonele importante, pe ca-re ar trebui să se concentreze SAI-urile, ar fi: controlul intern, managementul financiar și sistemul managerial.

Conferința�Internațională�cu�tema�„Științe�sociale�în�contextul�celor�mai� recente�evoluții�din� lume”,�Istanbul,�Turcia,�18�și�19�aprilie�2019Scopul Conferinței a fost de a aduce împreună profe-sioniști în audit și academicieni din toată lumea pen-tru a discuta și dezbate evoluții în măsurarea valorii adăugate a auditului efectuat atât de companiile din sectorul privat, cât și de instituțiile publice. A fost dezbătut impactul auditului și modul în care acesta poate fi cuantificat.

Conferința� „Forumul� ECA� de� raportare� a� sustena-bilității:� încredere,� transparență� și� rolul� auditorilor”,�Bruxelles,�Belgia,�17�iunie�2019Curtea de Conturi a participat la invitația ECA. Evenimentul a fost alcătuit din patru sesiuni de comuni-care în care s-au dezbătut probleme precum:

Starea raportării sustenabilității ‒ în cadrul acestei se-siuni a fost explorată starea actuală a raportării suste-nabilității în sectorul public și cel privat. Informațiile privind sustenabilitatea, de care au nevoie părțile interesate ‒ în această sesiune a fost dezbătută perspectiva investitorului și a pieței asupra riscurilor sustenabilității, ce sunt de fapt riscuri financiare. Încrederea în informațiile referitoare la sustenabilitate. Auditorii au un rol important în acest aspect – profesia lor poate contribui la creșterea credibilității și încrede-rea părților interesate cu privire la informațiile despre raportarea sustenabilității. Agenda 2030 ‒ Perspective în auditarea obiectivelor Agendei 2030.

Întrevedere� între� reprezentanții� Curții� de� Conturi�a� României� și� reprezentanții� OCDE� pentru� pro-iectul� „Corelarea� planificării� politicilor� cu� Cadrul�de� Finanțare� pentru� Sprijinirea� Implementării�Obiectivelor� de� Dezvoltare� Durabilă� în� România”,�București,�8�octombrie�2019Misiunea a avut ca scop analiza mecanismelor institu-ționale, de planificare și bugetare, necesare implemen-tării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) în România. Pe parcursul acesteia, reprezentanții OCDE

77



s-au consultat cu reprezentanții Curții de Conturi, cu cei ai instituțiilor/organizațiilor guvernamentale și negu-vernamentale, mediul academic, care dețin informații referitoare la procesul de implementare a ODD-urilor în România, pentru a înțelege cât mai bine măsura în care mecanismele existente susțin implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

OCDE este un for interguvernamental, care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea și evalua-rea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creșterii economice, prosperității și dezvoltării sustena-bile în rândul statelor membre, precum și la nivel global.

Cea� de-a� XX-a� Conferință� a� CNUCED� privind�gestionarea� datoriei� publice,� Geneva,� Elveția,� 18-20�noiembrie�2019CNUCED (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare), prin președintele SYGADE (Serviciul dato-riilor publice și finanțarea dezvoltării), Gerry Teeling, a invitat Curtea de Conturi să participe la această confe-rință. Au fost abordate probleme importante precum: evoluția crizei datoriilor în țările în curs de dezvoltare; inițiativele recente cu privire la transparența datoriilor; măsurile pentru asigurarea sustenabilității datoriei pe termen lung; importanța măsurilor de reducere a dato-riilor și de intervenție în caz de dezastre; contribuția comunității internaționale pentru o mai bună gestiune a datoriilor.

Seminarul� „Implementarea� auditului� financiar�ISSAI”,�Istanbul,�Turcia,�18-22�noiembrie�2019Principalele obiective urmărite în cadrul seminarului au fost: înțelegerea bazelor cadrului ISSAI; împărtă-șirea experiențelor SAI-urilor participante cu privire la practicile de audit financiar; înțelegerea bazelor Metodologiei de audit financiar din cadrul „ISSAI nivelul 4 - Orientări de audit”; înțelegerea provocărilor implementării ISSAI-urilor în diferite SAI-uri.

Conferința� Serviciului� de� Audit� Intern� al� Comisiei�Europene,�Bruxelles,�Belgia,�27�noiembrie�2019Comisia Europeană, prin Serviciul de Audit Intern, a organizat o conferință cu tema „De la retrospecție la introspecție – Cum poate auditul intern să contribuie la stabilirea previziunilor?”, la care au fost invitați să par-ticipe și reprezentanți ai Curții de Conturi ai României.

Conferința din acest an a abordat următoarele teme: Retrospecție/Introspecție/Previziuni... a privi

mai în detaliu și a vedea mai departe? Câți auditori (interni) pot oferi previziuni?; COSO și modelul celor trei linii de apărare: Cum pot contribui mai mult la introspecție și nu numai?; Pot auditorii (interni) ține pasul cu așteptările crescânde ale părților interesate? Ce pot face auditorii (interni) pentru a rămâne rele-vanți?; Asigurarea organizării, proceselor, abilităților și tehnologiei corecte: Cum trebuie să-și adapteze auditorii (interni) metodele de lucru pentru a oferi și adăuga valoare.

Conferința� Big� and� Open� Data� pentru� Instituțiile�Supreme�de�Audit�ale�Uniunii�Europene,�Luxemburg,� 27�și�28�noiembrie�2019Conferința a abordat teme importante precum: Politica UE Open Data (DG CONNECT); Portaluri europene Open Data pentru instituțiile UE și statele membre; Politica și acțiunile UE Big Data (DG CONNECT); Administrarea bazată pe date în UE.

Conferința� „Consolidarea� colaborării� dintre�Autoritățile�Anticorupție�(ACA)�și�Instituțiile�Supreme�de�Audit�pentru�prevenirea�și�depistarea�infracțiunilor�de�corupție”,�Abu�Dhabi,�14�și�15�decembrieObiectivul a vizat stabilirea unei platforme de coope-rare între Instituțiile Supreme de Audit și Autoritățile Anticorupție, precum și alte părți interesate, care să contri-buie la consolidarea eforturilor de prevenire și combatere a corupției. Au fost susținute prezentări pe următoarele subiecte: strategia anticorupție și planuri de lucru; eva-luarea riscurilor; achiziții/privatizări în sectorul public; recrutarea și ocuparea forței de muncă în sectorul public; planul de lucru pentru sprijinirea Memorandumului INTOSAI-Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate.

Prezentări susținute în timpul Conferinței Serviciului de Audit Intern al Comisiei Europene, Bruxelles, Belgia

Prioritățile Curții de Conturi în 2020Gânduri de viitor

PROGRES TEHNOLOGIC La nivel mondial, ne aflăm la cea de-a patra revoluție industrială, pe fondul progresului din domeniul IT, și în pragul primei revoluții la ni-velul administrației publice, care presupune inclusiv redefinirea rolului instituțiilor statului.

Raportat la această realitate socială internațională, este necesară o regândire a rolului instituțiilor supreme de audit și, implicit, al audi-torului public extern, în ansamblul construcției statale. În anul 2020, Curtea va continua dezvoltarea infrastructurii IT și a softurilor specifi-ce în sprijinul unui audit modern, efectuat în condiții de performanță. Tehnologiile oferă ample posibilități de inovare în activitatea de audit, iar volumele mari de date (big data) și datele deschise (open data) asigură opțiuni precum corelațiile rapide, analizele intersectoriale, fundamentarea politicilor publice.

Investiția în resursa umană este foarte importantă, motiv pentru care, în anul următor, Curtea vizează să dezvolte capacitatea pro-fesională a personalului propriu inclusiv prin programe de formare furnizate prin intermediul platformelor e-learning dedicate.

CONTRIBUITOR STRATEGIC LA ACTUL DE GUVERNARECircumstanțele moderne solicită o îmbunătățire a activității specifice, noi abordări în misiunile de audit și un rol activ în procesele de responsa-bilizare în raport cu politicile publice puse în practică de executiv. Curtea de Conturi trebuie să rămână relevantă la nivel național printr-o raportare permanentă la evoluțiile internaționale din domeniul auditului și dezvoltările tehnologice, pentru a asigura manage-mentul eficient al finanțelor publice și pentru a răspunde coerent la proble-mele emergente în societate. Totodată, rolul asumat în triunghiul responsabi-lității sociale, alături de Parlament și Guvern, impune și pe viitor consolida-rea independenței, o viziune integrată asupra ciclului bugetar și furnizarea de expertiză, concretizată în recomandări sustenabile, formulate în cadrul misiu-nilor de audit, pentru a putea contribui la atingerea obiectivelor naționale pe termen mediu și lung.

PENTRU UN VIITOR SUSTENABILDincolo de planificarea activității specifice, realiza-tă în mod independent de Curte în cadrul Programului anual și al Programului multianual, aceasta va conti-nua procesul de identificare a principalelor direcții de acțiune, concretizate într-o strategie instituțională pe termen mediu, dar și în strategii sectoriale, precum cea din domeniul resurselor umane și din cel al co-municării, domenii care susțin activitatea de audit și care o aduc mai aproape de cetățean.

SAI DESCHIS PENTRU SOCIETATE Una dintre prioritățile Curții de Conturi în anul 2020 este creșterea transparenței instituționale în folosul ce-tățeanului, prin promovarea unei comunicări mai bune cu stakeholderii și prin elaborarea rapoartelor de audit într-un limbaj facil, accesibil cetățeanului ca beneficiar final. Clarificarea recomandărilor și facilitarea imple-mentării acestora rămân obiective imediate ale Curții în scopul îmbunătățirii activității entităților auditate. De asemenea, colaborarea cu mediul academic și organis-mele profesionale, cu reprezentanții societății civile și ai structurilor asociative profesionale ale administrației publice centrale și locale va continua să reprezinte un pilon al dezvoltării activității de audit.

79



FINANȚARE EUROPEANĂ ȘI EXPERTIZĂ INTERNAȚIONALĂUtilizând fonduri europene alocate în cadrul bugetar 2014-2020, Curtea de Conturi continuă pro-cesul de creștere a capacității instituționale prin implementarea unor proiecte care vizează cele trei dimensiuni recomandate de Ghidul INTOSAI privind modernizarea instituțiilor supreme de audit, alături de experți ai Băncii Mondiale și experți europeni, punând astfel laolaltă cunoștințe și practici variate pentru fundamentarea unor direcții de acțiune viitoare sustenabile și în beneficiul entităților auditate. „Creșterea capacității insti-tuționale a Curții de Conturi și a capacității de a interacționa cu mediul extern”, finanțat prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale, „Curtea de Conturi a României ‒ SAI pentru cetățean”, „Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort”, finanțate prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, sunt câteva dintre instrumentele prin care Curtea de Conturi a României va materializa un concept unitar de modernizare instituțională.

AUDITORUL VIITORULUIInteligența emoțională și înțelegerea mediului în care acționăm, a lumii într-o permanentă schimbare, sunt doar câteva dintre calitățile pe care auditorul viitorului trebuie să le dezvolte sau să le dobândească. Curtea se concentrează pe abordarea strategică a adaptării la schimbările globale în auditul public, punând accent pe profesionalizarea personalului și pe formarea de echipe cu experiență în analiza datelor.

Doar inovând, chiar și în domeniul strict al auditului, vom putea relaționa mai ușor cu părțile interesate. Auditul viitorului presupune ca auditorii să dobândească noi competențe și abilități, precum gândirea stra-tegică, capacitatea de analiză a datelor sau comunicarea eficientă. În sprijinul acestora, Curtea va susține programe de formare atât în domeniul specific, cât și în domenii conexe.

Tipărit la C.N. „Imprimeria Naţională”-S.A.


Raport de activitate de activitate pe... · Curtea de Conturi a realizat, în perioada 22...

Documents

Transcript of Raport de activitate de activitate pe... · Curtea de Conturi a realizat, în perioada 22...