INFORMARE ASUPRA CALITATII FACTORILOR DE MEDIUÎN ANUL 2016

Politica de protecţie a mediului este o componentă esenţială a dezvoltării durabile și în acest context, Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman a acţionat pentru adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi a alinierii la legislaţia europeană.

În anul 2016 activitatea Agenției pentru Protecția Mediului Teleorman a fost abordată pe baza unei strategii, care a inclus, cu prioritate, direcții de acțiune pentru promovarea și optimizarea performanțelor profesionale la nivelul serviciilor si compartimentelor de specialitate din cadrul instituției publice, precum și pregătirea profesională a personalului.

Coordonarea activităţii agenţiei s-a realizat conform Regulamentului de Organizare și Funcţionare (ROF), a Regulamentului de Organizare Interioară (ROI) și a fișei postului aprobată de ANPM, în scopul asigurării continuităţii și stabilităţii instituţionale.

OBIECTIVE GENERALE• Implementarea legislației specifice domeniului protecției mediului, la nivelul județului, în

scopul îmbunătățirii condițiilor de mediu, dezvoltării durabile și alinierea la standardele europene de mediu

• Monitorizarea factorilor de mediu în scopul protecției și ameliorării stării mediului și a calităţii vieţii

• Îndeplinirea Planului de Măsuri Prioritare pentru anul 2016 la nivel local • Realizarea măsurilor din Planul Local de Gestionare al Deșeurilor • Realizarea măsurilor din Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului • Realizarea atribuţiilor derivate din Planul anual de acţiuni pentru îndeplinirea obiectivelor

cuprinse în Programul de guvernare 2013 – 2017 la nivelul judeţului Teleorman• Optimizarea procesului de reglementare a activităților economice cu impact semnificativ

asupra mediului, în conformitate cu legislația specifică în vigoare • Minimizarea cheltuielilor și utilizarea eficientă şi rațională a fondurilor alocate • Asigurarea transparenței activității instituției publice, a procesului decizional și a accesului

liber la informația de interes public• Maximizarea gradului de conștientizare a publicului asupra problematicii protecției

mediului • Colaborarea pro activă, eficientă cu instituțiile publice, administrația publică locală,

organizații nonguvernamentale, cuantificată prin organizarea de acțiuni concertate, menite să conducă la promovarea conceptului de dezvoltare durabilă și sustenabilă la nivelul județului Teleorman

Starea de calitate a aerului înconjurător

Agenţia pentru Protecţia Mediului Teleorman, în cadrul Serviciului Monitorizare și Laboratoare realizează monitorizarea calităţii aerului prin staţii automate şi procedee de prelevare şi analize manuale efectuate în laborator.

În anul 2016, reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Teleorman a fost alcătuită din:

5 puncte de monitorizare a poluanţilor din aerul înconjurător prin staţiile automate de monitorizare din cadrul RNMCA: TR-1 Alexandria (staţie de fond urban), TR-2 Turnu Măgurele (staţie de trafic), TR-3 Turnu Măgurele (staţie de fond urban), TR-4 Turnu Măgurele (staţie industriala), TR-5 Zimnicea (staţie de fond urban);

1

7 puncte de control pentru pulberi sedimentabile (probe medii lunare) în localităţile urbane Alexandria, Turnu Măgurele şi Zimnicea;

1 punct de control pentru precipitaţii situat în municipiul Alexandria – sediul APM Teleorman.

Monitorizarea calităţii aerului prin staţiile automate din cadrul RNMCA

Staţia TR-1 (staţie de fond urban)Amplasare: municipiul Alexandria, la “sediul APM Teleorman”. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NOx, NO2, O3, CO, BTEX (benzen, toluen, etilbenzen, m-xilen, p-xilen, o-xilen), pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteorologici: temperatura, viteza vântului, direcţia vântului, precipitatii, radiaţia solară, umiditatea relativă, presiunea atmosferică. Staţia TR-2 (staţie de trafic)Amplasare: pe DN 51A care leagă municipiul Turnu Măgurele de oraşul Zimnicea, la ieşirea din municipiul Turnu Măgurele. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NOx, NO2, O3, CO, pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteorologici: temperatura, viteza vântului, direcţia vântului, precipitatii, radiaţia solară, umiditatea relativă, presiunea atmosferică. Staţia TR-3 (staţie de fond urban) Amplasare: municipiul Turnu Măgurele, str. Calea Dunării, în apropierea Primăriei Turnu Măgurele. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NOx, NO2, O3, CO, pulberi în suspensie (PM10, PM2.5). Staţia TR-4 (staţie industriala)Amplasare: în municipiul Turnu Măgurele, str. Portului, în apropierea combinatului SC Donau Chem SRL. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NOx, NO2, O3, CO, NH3, pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteorologici: temperatura, viteza vântului, direcţia vântului, precipitatii, radiaţia solară, umiditatea relativă, presiunea atmosferică. Staţia TR-5 (staţie de fond urban)Amplasare: în orașul Zimnicea, str. Împăratul Traian. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NOx, NO2, O3, CO, H2S, pulberi în suspensie (PM10, PM2.5) şi parametrii meteorologici: temperatura, viteza vântului, direcţia vântului, precipitatii, radiaţia solară, umiditatea relativă, presiunea atmosferică.

Stațiile automate de monitorizare a calității aerului TR-3, TR-4 și TR-5 au fost amplasate în anul 2015 prin proiectul „Monitorizarea în comun a riscurilor pentru situaţii de urgenţă în zona transfrontalieră a Dunării“ în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007-2013 cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Datele de la aceste 3 stații au început să se transmită la centrul local de validare date (EDAC) în luna iulie 2016, din acest motiv captura de date la aceste stații este redusă în anul 2016. Aceste stații au fost integrate în Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului la sfârșitul anului 2016.

Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul atmosferic

Dioxidul de azotÎn anul 2016, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului s-au înregistrat 16492 măsurători medii orare pentru dioxidul de azot. Valoarea limită anuală conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător este de 40µg/m3 şi nu a fost depăşită în niciun punct de control.Principalele surse de poluare sunt reprezentate de arderea combustibililor, procesele industriale şi traficul rutier.

Dioxidul de sulfÎn anul 2016, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului s-au înregistrat 9511 măsurători medii orare pentru dioxidul de sulf. Valoarea limită anuală conform Legii nr.

2

104/2011 privind calitatea aerului înconjurător este de 20 µg/m3 şi nu a fost depăşită în niciun punct de controlPrincipalele surse de poluare pentru oxizii de sulf sunt reprezentate de arderea combustibililor, procesele industriale şi traficul rutier.

Monoxidul de carbonÎn anul 2016, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului s-au înregistrat 25169 măsurători medii orare pentru monoxidul de carbon. Valoarea limită conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător este de 10 mg/m3 maximă zilnică a mediilor de 8 ore şi nu a fost depăşită în niciun punct de control.

OzonulÎn anul 2016 la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului s-au înregistrat 20320 măsurării medii orare pentru ozon. În cursul anului 2016, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din cadrul RNMCA s-au înregistrat următoarele depășiri ale valorilor limită, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător: 1 depăşire a valorii-ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore – 120 µg/mc) la staţia TR-2 Turnu Măgurele.

Conform Legii nr.104/2011, valoarea ţină pentru ozon este de 120 µg/m3 – valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore şi nu trebuie să se depăşească peste 25 de zile dintr-un an calendaristic.

Ozonul nu este un poluant emis, ci este un poluant secundar care se formează sub acţiunea razelor solare asupra oxizilor de azot şi a compuşilor organici volatili, la distanţă de sursele de emisie.

Pulberi în suspensie fracţiunea PM 10Pulberile în suspensie (PM10/PM2,5) și Pb nu s-au monitorizat în anul 2016 la nici una dintre stații, din cauza defecțiunilor tehnice apărute în funcționarea analizoarelor/pompelor de prelevare.

BenzenDatorită problemelor tehnice intervenite în functionarea gaz-cromatografului, în anul 2016 nu s-a determinat benzenul la stația TR-1 Alexandria.

Hidrogen sulfurat (H2S)Hidrogenul sulfurat a fost monitorizat în anul 2016 la statia TR-5 Zimnicea, dar captura de date este mică (27,7%). Valoarea limită orară este de 5 μg/m3 și a fost depășită în anul 2016 cu o frecvență de 2,08% . Valoarea limită orară a fost stabilită de acord comun între România şi Bulgaria pentru zona de graniţă, în context transfrontalier. Sursa emisiilor de hidrogen sulfurat se află la Sviştov, în Bulgaria (oraşul opus localităţii Zimnicea).

Depăşiri ale valorilor limită şi valorilor ţintă privind calitatea aerului înconjurător în zonele urbane

În anul 2016 la staţiile automate nu s-au înregistrat depăşiri ca număr a valorii limită/valorii ţintă la indicatorii monitorizați conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Menţionăm că, pentru O3 valoarea ţintă nu trebuie depăşită mai mult de 25 de ori/an, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Evoluţia poluanţilor la staţiile automate în perioada 2012-2016

• Evoluţia 2012-2016 a poluanţilor monitorizaţi la staţia TR-1 Alexandria (stație de fond urban)

3

2012 2013 2014 2015 201605

10152025303540

Evoluția poluanților la stația TR-1 Alexandria

SO2 (µg/m3)NO2 (µg/m3)CO (mg/m3)O3 (µg/m3)PM10 (µg/m3)

Fig. I.1 Evoluţia concentrațiilor medii anuale la staţia automată TR-1 Alexandria

• Evoluţia 2012-2016 a poluanţilor monitorizaţi la staţia TR-2 Turnu Măgurele (stație de trafic)

2012 2013 2014 2015 201605

101520253035404550

Evolutia poluanților la stația TR-2 Turnu Magurele

SO2 (µg/m3)NO2 (µg/m3)CO (mg/m3)O3 (µg/m3)

Fig. I.2 Evoluţia conc. medii anuale la staţia automată TR-2 Turnu Măgurele

Monitorizarea precipitațiilorÎn anul 2016 s-au efectuat 61 de analize (294 determinări ale indicatorilor de calitate) la

precipitaţiile prelevate în punctul de control „sediul A.P.M. Teleorman” din Alexandria.Indicatorii analizaţi la probele de apă provenite din precipitaţii: pH, conductivitate electrică,

azotaţi, sulfaţi, cloruri, aciditate/alcalinitate, în funcţie de volumul de probă prelevat.Atunci cand pH-ul precipitațiilor are valoarea 5,6 unit. de pH, este considerat neutru. La valori < 5,6 unit. de pH, precipitatiile sunt acide.

Valorile indicatorilor analizați pentru evaluarea calității precipitațiilor se încadrează în valorile normale ale amplasamentului.

Emisiile de poluanţi atmosferici şi principalele surse de emisieAlături de măsurările efectuate în reţeaua de monitorizare a calității aerului, estimarea

emisiilor de poluanți atmosferici are un rol esențial în evaluarea şi gestionarea calităţii aerului, în aplicarea şi elaborarea/actualizarea strategiei şi reglementărilor naţionale şi locale pentru protecţia calităţii aerului înconjurător, în monitorizarea şi în atestarea conformării la cerințele din autorizațiile de mediu.

4

România a semnat Convenția pentru poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi (CLRTAP) în 1979, transpusă în legislația națională prin Legea 271/2003, precum și protocoalele semnate la Geneva în 1979, Aarhus în 1998 și Göteborg în 1999 și 2012.

În acest sens, anual se realizează estimarea emisiilor de poluanți atmosferici la nivel național în concordanță cu obligațiile de raportare asumate de România.

Ordinul MMP nr. 3299 din 2012 aprobă metodologia de realizare și raportare a inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă în mod unitar, pe întreg teritoriul țării, în conformitate cu prevederile legislației europene și ale convențiilor internaționale la care România este parte.

Inventarele locale de emisii constituie, împreună cu datele privind parametrii meteorologici care determină difuzia şi transportul poluanţilor în atmosferă, datele de intrare pentru modele matematice de dispersie care permit calculul concentraţiilor de poluanţi la sol. Pe baza acestor calcule se pot elabora hărţi de poluare care indică distribuţia spaţială şi nivelurile concentraţiilor de poluanţi în diferite arii de interes, aceste informaţii constituind elementele de bază pentru evaluarea impactului asupra calităţii aerului înconjurător la diferite scări spaţiale, alături de măsurările efectuate în reţelele de calitatea aerului.

Începând cu anul 2012, conform metodologiei EMEP/EEA 2009, sectoarele de activitate care se iau în considerare sunt clasificate astfel:- Sectorul energetic, categoria GRUPA 1 – ENERGIE: Subgrupa 1.A – Arderi; Subgrupa

1.B – Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi- Sectorul industrial și utilizarea produselor: GRUPA 2 – PROCESE INDUSTRIALE;

Subgrupa 2.A – Industria mineralelor; Subgrupa 2.B – Industria chimică;- Agricultura GRUPA 4 – Agricultură: Subgrupele: 4.D - Cultivarea plantelor şi terenuri

agricole; 4.F - Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale; 4.G - Alte activităţi agricole;- Deșeurile: GRUPA 6 – Deşeuri: Subgrupa 6.A - Depozitarea deşeurilor solide pe teren;

Subgrupa 6.B - Epurarea apelor uzate; Subgrupa 6.C – Incinerarea deşeurilor; Subgrupa 6.D – Alte deşeuri;

- Alte surse: GRUPA 7A;- Surse naturale: GRUPA 11 - Surse naturale.

În anul 2016, Inventarul privind emisiile de poluanţi atmosferici pentru anul 2015, s-a realizat în Sistemul Integrat de Mediu (SIM), on-line, conform Ordinului 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă, conform cerinţelor de raportare ale Uniunii Europene şi ale convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care România este parte.

Pentru realizarea inventarului privind emisiile de poluanţi în atmosferă s-au parcurs următoarele etape:

- Avizarea operatorilor economici şi a instituţiilor/deţinătorilor de surse generatoare de emisii în atmosferă, transmiterea chestionarelor prevăzute în Anexa 3 a Ordinului 3299/2012, specifice pentru fiecare categorie de activitate desfăşurată. În acest sens au fost anunţaţi, reanunţaţi în repetate rânduri, 800 operatori economici şi primăriile din judeţul Teleorman;

- Consilierea operatorilor economici şi a reprezentanţilor instituţiilor asupra modului de raportare on-line. Au fost contactaţi pe e-mail, telefonic şi prin poştă, au fost instruiţi asupra modului de înscriere în SIM a punctelor de lucru şi asupra completării corecte a datelor de activitate şi a proceselor generatoare de emisii,

- Validarea cererilor electronice de înscriere în SIM sau de acces în aplicaţia “Inventare locale de emisii”;

- Colectarea on – line a datelor, verificarea şi corectarea datelor raportate5

- Verificarea, validarea (aprobarea)/respingerea chestionarelor înscrise în SIM: au fost validate 805 chestionare înscrise si finalizate 4600 de procese.S-a monitorizat implementarea la nivelul judeţului Teleorman a prevederilor HG nr. 568/2001

republicată şi actualizată prin Hotărârea nr. 958/26.09.2012 şi s-au actualizat bazele de date necesare realizării Registrului Naţional privind compuşii organici volatili rezultaţi de la depozitarea şi distribuţia benzinei:- au fost inventariate 68 de staţii de benzină, din care: 46 de staţii sunt conforme (funcţionale) şi 22 staţii sunt închise, nefuncţionale sau desfiinţate;- au fost inventariate 13 containere mobile, din care: 3 containere mobile sunt conforme (funcţionale), 1 container utilizat pentru alţi combustibili şi 9 containere scoase din uz;- s-a lucrat permanent pe aplicaţiile SIM F4 și SIM F2, pentru actualizarea emisiilor anuale de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi de la depozitarea şi distribuţia benzinei pentru fiecare staţie de benzină.

Radioactivitatea factorilor de mediuProgramul standard de supraveghere a radioactivitatii mediului

Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Zimnicea derulează un program standard de prelevare şi măsurare a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi, în conformitate cu prevederile Ordinului MMP nr. 1978/2010.

În cadrul SSRM Zimnicea s-au efectuat măsurări de radioactivitate pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă de suprafaţă (Dunăre), apă de fântână, sol, vegetaţie spontană. În cazul aerosolilor atmosferici, în anul 2016, s-au înregistrat 25 de valori peste pragul de atenţionare. După remăsurare, probele s-au încadrat în fondul natural de radiaţii.

De asemenea, s-au efectuat măsurări automate continue ale debitului de doză gama absorbită în aer la staţia automată, furnizată în cadrul proiectului PHARE 2003 – RO 2003/005.551.04.11.01.

Valorile măsurate s-au încadrat în limitele fondului natural.

Variația mediilor activității beta globale – măsurare imediată (exprimată în Bq/l) a apei din

6

Variatia mediilor anuale ale activitatii beta globale imediate aaerosolilor atmosferici

pânza freatică adică din fântână

2011 2012 2013 2014 2015 20160

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

Media(Bq/l)

2011 2012 2013 2014 2015 20160

20

40

60

80

100

120

7

Variatia mediilor anuale ale activității beta globale a fluviului Dunărea

Variaţia medie anuală a activităţii beta globale a vegetaţiei spontane

2011 2012 2013 2014 2015 20160

0.10.20.30.40.50.60.70.80.9

Media(Bq/mp*zi)

2011 2012 2013 2014 2015 2016160

170

180

190

200

210

220

Programul special de supraveghere a radioactivităţii mediului

În anul 2016, SSRM Zimnicea a derulat un program special de supraveghere a radioactivităţii mediului din zonele cu fondul natural modificat antropic, aprobat de către SLR- ANPM București, în conformitate cu prevederile Ordinului MMP nr. 1978/2010, în zonele Zimnicea şi Turnu Măgurele.

Programul special de recoltare s-a realizat în paralel cu programul standard de recoltare de probe.

Au fost prelevate probe speciale de apă brută- fluviul Dunăre (oraş Zimnicea, amonte şi aval de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele), vegetaţie spontană (oraş Zimnicea – pe direcţia N,V,E ; SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele), sol necultivat şi sol arabil (oraş Zimnicea – pe direcţia N,V,E; SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele).

Programul special realizat de SSRM Zimnicea a constat în prelevarea probelor, pregătirea şi transmiterea probelor către SSRM Craiova şi ANPM Bucureşti conform instrucţiunilor de lucru primite:- pregătirea probelor şi măsurările beta globale s-au efectuat la SSRM Zimnicea;- pregătirea probelor prelevate pentru analizele gama s-a efectuat de către SSRM Zimnicea, iar

analizele gama spectrometrice au fost efectuate la SSRM Craiova; - pregătirea preliminară a probelor prelevate pentru analizele beta s-a realizat la SSRM Zimnicea,

iar analizele beta spectrometrice s-au efectuat la SLR – ANPM.8

Variația mediilor anuale ale activităților beta globale adepunerilor atmosferice imediate

Variația medie anuală a activității beta globale a solului

DEBITELE CURSURILOR DE APĂ

Pe teritoriul judeţului Teleorman reţeaua hidrografică aparţine mai multor bazine hidrografice: Argeş, Vedea si Călmăţui, fiind un număr total de 71 de cursuri de apă cadastrate.

Bazinul Argeş - cod cadastral X, cu subbazinul său Neajlov - cod cadastral X.23, drenează partea de nord-est a judeţului;

Bazinul Vedea, cod cadastral IX, are cea mai mare pondere în cadrul judeţului Teleorman si se dezvoltă în zona centrală a acestuia;

Bazinul Călmăţui, cod cadastral XIV.31, drenează partea de sud-vest a judeţului.

Harta judeţului Teleorman

Urmărirea hidrometrică a cursurilor de apă pe teritoriul judeţului Teleorman se realizează la 6 staţii hidrometrice, după cum urmează:

Situaţia hidrometrică a cursurilor de apă în jud. Teleorman

9

Nr. Crt. Statia hidrometrică Râul Bazin hidrografic

1 Alexandria Vedea

Vedea2 Vârtoapele Pârâul Câinelui

3 Tătărăştii de SusTeleorman

4 Teleormanu

5 Furculeşti UrluiCălmăţui

6 Crângu Călmăţui

Pentru anul 2016, nu deţinem date pentru judeţul Teleorman, deoarece ABA Argeș Vedea nu a furnizat datele necesare, invocând adresa MMAP nr. 6391/GLG/16.09.2015, prin care se comunică că, datele vor fi transmise la nivel naţional de către Administrația Națională ,,Apele Române”, repectiv Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Expertize asupra evacuărilor de ape uzate în ape de suprafaţă

Laboratorul din cadrul serviciului Monitorizare şi Laboratoare al A.P.M. Teleorman a efectuat în anul 2016 un număr de 66 expertize fizico-chimice (639 determinări ale indicatori de calitate) la surse cu potenţial de poluare (staţii de epurare urbane şi industriale ale operatorilor economici) care evacuează ape uzate în cursurile de apă.

Indicatorii analizaţi: indicatori fizici, indicatorii regimului de oxigen, indicatori de salinitate, nutrienţi, alţi indicatori chimici relevanţi (detergenţi, substanţe extractibile cu solvenţi organici, materii în suspensie). În anul 2016 s-a constatat un număr redus de depăşiri ale valorilor limită reglementate la indicatorii de calitate ai apelor uzate monitorizaţi.

Calitatea solurilor: stare și tendințeRepartiția terenurilor pe clase de calitate

Clasa I. (Foarte bună) - Terenuri fără limitări în cazul utilizării ca arabil – 50538 ha

Clasa a II-a. (Bună) - Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil – 205607 ha

Clasa a III-a. – (Mijlocie) - Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării ca arabil -165392 ha

Clasa a IV-a. – (Slabă) - Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil - 29938 ha.

Clasa a V-a. – (Foarte slabă)- Terenuri cu limitări extrem de severe nepretabile la arabil, vii şi livezi

- 3601 ha

Repartiția terenurilor pe clase de calitate - 2016

Folosinţă

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha

% din total

folosinţă

ha

% din total folosinţă

ha

% din total folosi

nţă

ha

% din total folosinţă

ha

% din total folosi

nţă

arabil 50538 11 205607 45 165392 36 29938 7 3601 1Păşuni şi

fâneţe 76 0 10313 33 18402 59 2419 8 226 1

Vii 664 8 4114 50 2853 35 517 6 98 1livezi 4 1 150 29 250 49 86 17 20 4

10

Total cartat 51282 220184 186898 32960 3944

Sursa: O.S.P.A. Teleorman

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V0

102030405060

Ponderea terenurilor agricole pe clase de calitate dupa nota de bonitate la nivel judetean, in anul 2016

arabil

pasuni si fanete

vii

livezi

%

Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

Utilizare și consumul de îngrășăminte

Cantități de îngrășăminte utilizate pe ultimii 5 ani (tone s.a.)

Tip îngrășăminte

2012 2013 2014 2015 2016

Chimice 26851 27030 24413 24141 26973Azotoase 21755 22445 19812 19627 22450Fosfatice 4856 4386 4435 4311 4388Potasice 240 199 166 203 135Naturale 84966 99529 66386 74229 88350

Sursă: INS-TEMPO-Online, 2016

2012 2013 2014 2015 20160

20000

40000

60000

80000

100000

Utilizarea îngrășămintelor chimice în agricultură, în perioada 2012-2016

Chimice

Azotoase

Fosfatice

Potasice

Naturale

Tone

subs

tanț

ă ac

tivă

11

2012 2013 2014 2015 20160

20000400006000080000

100000120000

Tendința în utilizarea îngrășămintelor chimice în agricultură, în perioada 2012-2016

Chimice

Azotoase

Fosfatice

Potasice

Naturale

Sursă: INS-TEMPO-Online, 2016

Consumul de produse de protecția plantelor

Consumul de produse de protecția plantelor (kg substanță activă) pe ultimii 5 aniCategorii de

pesticide2012 2013 2014 2015 2016

Insecticide 37068 35450 30960 33849 109240Fungicide 69832 71200 148599 168940 111560Erbicide 129979 123075 198293 169838 154980Total 236879 229725 377852 372627 375780Sursă: Direcția pentru Agricultură a Județului Teleorman, 2016

Variația consumului de produse de protecția plantelor (kg/ha) pe ultimii 5 aniCategorii de

pesticide2012 2013 2014 2015 2016

Insecticide 0.30 0.32 0.31 0.30 0.21Fungicide 0.62 0.67 1.12 1.47 0.22Erbicide 0.76 0.72 0.94 0.74 0.31Total 1.68 1.71 2.37 2.51 0.74Sursă: Sursă: Direcția pentru Agricultură a Județului Teleorman, 2016

2012 2013 2014 2015 20160

0.51

1.52

2.53

1.68 1.712.37 2.51

0.74

Variația anuală a consumului total de pesticide (kg/ha) în perioada 2012-2016

Substanță activă

kg/h

a

12

2012 2013 2014 2015 20160

0.51

1.52

0.3 0.32 0.31 0.3 0.210.62 0.62

1.121.47

0.220.76 0.76 0.94 0.74 0.74

Variația anuală a consumului pe sorturi de pesticide (kg/ha) în perioada 2012-2016

Insecticide Fungicide Erbicide

an

kg/h

a

Sursă: Direcția pentru Agricultură a Județului Teleorman, 2016

Poluări accidentale

În anul 2016 s-au înregistrat 6 incidente de mediu, care au afectat calitatea solului prin deversări accidentale de ţiţei şi apă sărată de la SC OMV Petrom SA - Zona de Producție IV Moesia.

APM Teleorman a informat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă şi ANPM, conform procedurilor stabilite prin Ordinul MMP nr. 2579/09.07.2012.

Domeniul zgomot

Directiva 2002/49/CE din 25.06.2002 este transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea nr. 321/2005 privind gestionarea şi evaluarea zgomotului ambiant, modificată şi completată prin Hotărârea 674/2007. Legislaţia stabileşte valori limită pentru nivelul de zgomot ambiant la care este expusă populaţia, respectiv pentru:

zonele urbane construite, mai ales pentru cele construite pe verticală; parcurile şi grădinile publice; zonele liniştite din aglomerări şi din spaţiile deschise; apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la zgomot.

APM Teleorman întocmeşte şi execută anual un Program propriu de monitorizare a zgomotului ambiant în localităţile urbane ale judeţului Teleorman. Pentru fiecare oraş sau municipiu s-au efectuat determinări ale nivelului de zgomot exterior pe arterele de circulaţie rutiere (stradă de categoria tehnică II, de legătură, stradă de categoria tehnică III, de colectare), precum şi în interiorul unor zone funcţionale (pieţe şi parcuri publice). Pentru monitorizarea nivelului de zgomot ambiant, în anul 2016, s-au efectuat 315 de determinări de zgomot în localităţile urbane: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea şi Videle, astfel: - 237 determinări zgomot în traficul rutier, - 78 determinări în parcuri şi pieţe publice. De asemenea, la solicitarea agenţilor economici, conform prevederilor propriilor autorizaţii de mediu, au fost efectuate 31 determinări ale nivelului de zgomot produs în activitatea acestor societăţi, care au fost comparate cu nivelul maxim admisibil prevăzut în STAS.

13

Zgomot ambiant - Evaluarea performanţelor prin participarea la scheme de comparări interlaboratoare

În anul 2016, A.P.M. Teleorman a participat la Schema de intercomparare pe domeniul măsurării zgomotului ambiant organizată de ANPM.

Domeniul biodiversitate - arii naturale protejate

În județul Teleorman, până în anul 2007 au fost desemnate un număr de 5 arii naturale protejate de interes național ce însumează o suprafață de 1782 ha (17,82 km2) și până în anul 2011 un număr de 11 arii naturale protejate de interes comunitar ce însumează o suprafață de 59903,48 ha (599,03 km2), iar in anul 2016 au mai fost declarate un număr de 4 arii naturale protejate de interes comunitar ce însumează o suprafață de 1717 ha (17,17 km2). În total suprafața ariilor naturale protejate de interes comunitar ce însumează o suprafață de 61619,48 ha (616,1948 km2). Suprafața totală a ariilor naturale protejate desemnate la nivel de județ este de 63401,48 ha (634,0148 km2) și reprezintă un procent de 0,26% din suprafața țării și 10,95% din suprafața județului, cu 0.3% mai mult in anul 2016 față de anul 2015.

REZERVAŢII NATURALE

1. Rezervaţia naturală PǍDUREA TROIANU – comuna Troianu, 71 ha2. Rezervaţia naturală OSTROVUL GÂSCA –comuna Năsturelu - 58 ha3. Rezervaţia naturală OSTROVUL MARE - comuna Islaz - 140 ha4. Rezervaţia naturală PǍDUREA POJORÂTELE - comuna Drăgăneşti de Vede - 58 ha

ARII DE PROTECŢIE SPECIALǍ AVIFAUNISTICǍ 1. Balta Suhaia – comuna Suhaia - 1455 ha.

Din cele 5 arii naturale protejate ale judeţului, în custodie sunt doar 4 arii naturale protejate, în urma încheierii convenţiilor de custodie: -Rezervaţia naturală Ostrovul Mare (împreună cu siturile Natura 2000: ROSPA0024 Confluenţă Olt-Dunăre şi ROSCI0044 Corabia-Turnu Măgurele) este preluată în custodie de către Asociaţia Echilibru. -Rezervaţia naturală Ostrovul Gâsca (împreună cu siturile Natura 2000: ROSPA0108 Vedea -Dunăre şi ROSCI0088 Gura Vedei-Șaica-Slobozia) este preluată în custodie de către AVPS Interagro. -Aria de protecție specială avifaunistică Balta Suhaia împreună cu situl Natura 2000 ROSPA0102 Suhaia este preluată în custodie de către AVPS Interagro.- Rezervaţia naturală PǍDUREA POJORÂTELE (împreuna cu situl Natura 2000 ROSCI0386 Râul Vedea) este preluată în custodie de către SC ROMDECA SRL

În ceea ce priveşte Reţeaua Natura 2000, la nivelul judeţului Teleorman sunt declarate un număr de 15 situri Natura 2000 (6 situri SPA şi 9 situri SCI), a căror suprafaţa totală este de 61619,48 ha (616,1948 km2), reprezentând 10,44% din suprafaţa judeţului și un procent de 0,25% din suprafața țării: 6 situri SPA (arii de protecţie specială avifaunistică) a căror suprafață totală este de

38596,12 ha, reprezentând 6,66% din suprafața județului:

ROSPA0108 VEDEA –DUNĂRE- suprafaţa de 8988,8 ha, în jud. Teleorman ROSPA0024 CONFLUENŢĂ OLT-DUNĂRE- suprafaţa de 14672 ha, în jud. Teleorman

14

ROSPA0102 SUHAIA - suprafaţa de 4473 ha ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR- suprafaţa de 8973,62 ha, în jud. Teleorman ROSPA0146 VALEA CÂLNIŞTEI – suprafaţa de 380,7 ha, în jud. Teleorman ROSPA0148 VITĂNEŞTI-RĂSMIREŞTI – suprafaţa de 1108 ha

9 situri de interes comunitar(SCI), a căror suprafaţă totală este de 23023,36 ha, reprezentând 3,97 % din suprafaţa judeţului:

ROSCI0044 CORABIA – TURNU MĂGURELE - suprafaţa de 6201,52 ha, în jud. Teleorman ROSCI0088 GURA VEDEI – ŞAICA – SLOBOZIA - suprafaţa de 2663,92 ha, în jud.

Teleorman ROSCI0179 PĂDUREA TROIANU - suprafaţa de 79 ha ROSCI0386 RÂUL VEDEA - suprafaţa 7261,6, în jud. Teleorman ROSCI0376 RÂUL OLT ÎNTRE MĂRUNŢEI ŞI TURNU MĂGURELE - suprafaţa de

5101,32 ha, în jud. Teleorman ROSCI0422 Dandara – Corneanca - suprafața sitului este de 546 ha. ROSCI0423 Dorobanțul - suprafața sitului este de 647 ha. ROSCI0426 Pădurea Ștorobăneasa - suprafața sitului este de 417 ha. ROSCI0433 Seaca - suprafata sitului este de 107 ha.

În anul 2016, au fost efectuate 4 verificări în ariile naturale protejate ale judeţului (ROSCI0148 Vitănești-Răsmirești, ROSCI0423 Pădurea Dorobanțul, ROSCI0422 Dandara-Corneanca, ROSCI0179 Pădurea Troianu, ROSCI0426 Pădurea Ștorobăneasa) unde nu au fost constatate nerespectări ale legislaţiei în vigoare din domeniul protecţiei naturii.

Specii invazive întâlnite în judeţul Teleorman:-Arţar american (Acer negundo)-Cornuţi (Xanthium italicum)-Dud alb (Morus alba)-Napi porceşti (Helianthus tuberossus)-Salcâmul (Robinia pseudacacia)-Amorfa (salcâmul pitic) (Amorpha fruticosa)-Sânziene canadiene (Solidago canadensis)-Viţă canadiană (Parthenocissus inserta)Notă: Pentru speciile invazive din cadrul vertebratelor şi nevertebratelor nu deţinem date, fapt pentru care nu se poate realiza o interpretare grafică a indicatorului din ghid.

Spaţiile verzi şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în municipiul Roșiorii de Vede

În municipiul Roșiorii de Vede, în perioada 2012-2013, suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor a rămas constantă, iar din anul 2014 suprafața a crescut ușor cu 0,02 ha față de anul 2013. În perioada 2014-2016, suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor a rămas constantă, așa cum se observă în tabelul de mai jos.

15

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)în municipiul Roșiorii de Vede

An Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)2012 32,462013 32,462014 32,482015 32,482016 32,48

Sursa: Primăria Roşiorii de Vede

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)în municipiul Roșiorii de Vede

2012 2013 2014 2015 201632.45

32.455

32.46

32.465

32.47

32.475

32.48

32.485

Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în municip-iul Roșiorii de Vede

Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în municipiul Roșiorii de Vede

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în orașul Videle.

În tabelul de mai jos se observă faptul că, în perioada 2012-2013 suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor a rămas constantă fiind de 31,84 mp/cap de locuitor, în perioada 2014-2015 această suprafață a rămas a scăzut comparativ cu anul 2013 cu 1,26 mp/cap de locuitor. În 2016 suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor a crescut comparativ cu anul 2015 cu 2,40 mp/cap de locuitor.

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)în orașul Videle

Anul Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)2012 31,842013 31,842014 30,582015 30,582016 32,98

Sursa: Primăria Videle

16

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în orașul Videle

2012 2013 2014 2015 201629

29.5

30

30.5

31

31.5

32

32.5

33

33.5

Suprafața spațiu verde pe cap de locuitor (mp) în orașul Videle

Suprafața spațiu verde pe cap de locuitor (mp) în orașul Videle

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în municipiul Turnu Măgurele

Analizând tabelul de mai jos se observă o creștere în municipiul Turnu Măgurele a suprafeței spațiului verde pe cap de locuitor în periada 2012-2016 a ramas constantă.

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)în municipiul Turnu Măgurele

Anul Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)2012 16,42013 16,42014 16,42015 16,42016 16,4

17

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)în municipiul Turnu Măgurele

2012 2013 2014 2015 20160

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în municipiul Turnu Măgurele

Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în municipiul Turnu Măgurele

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în municipiul Alexandria

Din analiza tabelului de mai jos se observă că în ultimii 5 ani suprafața ocupată de spații verzi pe cap de locuitor, în municipiul Alexandria a crescut cu 2,85 mp, în anul 2016 față de anul 2012.

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)în municipiul Alexandria

Anul Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)2012 21,842013 20,252014 20,252015 20,252016 20,30

Sursa: Primăria Alexandria

18

Situaţia spaţiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în municipiul Alexandria

2012 2013 2014 2015 201619

19.5

20

20.5

21

21.5

22

Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în municip-iul Alexandria

Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în municipiul Alexandria

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în orașul Zimnicea

Din analiza tabelului de mai jos se observă că în ultimii 5 ani suprafața ocupată de spații verzi pe cap de locuitor, în orașul Zimnicea a crescut cu 2,1 mp/cap de locuitor.

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)în orașul Zimnicea

Anul Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)2012 25,22013 26,52014 27,32015 27,32016 27,3

Sursa: Primăria orașului Zimnicea

19

Evoluția suprafeței spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp)în orașul Zimnicea

2011 2012 2013 2014 2015 201621

22

23

24

25

26

27

28

Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în orașul Zimnicea

Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor (mp) în orașul Zimnicea

20