Introducere - ANPMapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/2014/Acorduri/EIA... · 2014-06-25 · SC...

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro

199/2014 Fermă de creştere a ciprinidelor şi acipenseridelor în sistem mixt

Hârtie reciclată

1

Introducere

Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenţial al amplasăriiunei ferme de creştere a ciprinidelor şi acipenseridelor în sistem mixt, situată în oraşul Mărăşeşti, jud.Vrancea şi comuna Cosmeşti, jud. Galaţi.

Prezentul Studiu a fost elaborat în conformitate cu prevederile H.G. 918/2002, a O.M. 863/2002 şiţinând seama de legislaţia specifică naţională în vigoare, mai cu seamă de prevederile şi principiile LegiiMediului 256/2006 republicată, a Legii Apelor 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr.107/1996 precum şi de normele şi regulamentele europene în domeniu.

De asemenea s-au mai avut în vedere: Legea Nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor; Legea a securităţii şi sănătăţii în muncă Nr. 319/2006; Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactuluiasupra mediului pentru proiecte publice şi private;

La realizarea prezentului raport s-a mai ţinut cont de următoarele documente dezvoltate în cadrulproiectului Phare 2000 Asistenţă tehnică pentru asigurarea conformării cu Directivele privind EvaluareaImpactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor:

Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului; Manualul EIA; Ghid metodologic pentru includerea consideraţiilor de biodiversitate în procedura deevaluare a impactului asupra mediului; Ghid metodologic privind evaluarea adecvată(www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid_Evaluare_Adecvata.doc) precum şi de: Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002

Au fost luate în considerare şi prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409 "Păsări",92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii zonei în reţeaua naţională Natura 2000).

Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) şi oserie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie deprotecţie a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principiice stau la baza legislaţiei de protecţie a mediului:

iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite; evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor privind alegerea tehnologieioptime; necesitatea implicării factorilor instituţionali responsabili în procesul de luare a deciziilorprivind managementul proiectelor cu impact asupra mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidenţierea efectelor negative, dar şi a celorpozitive, ca urmare a unei activităţi proiectate sau a uneia în desfăşurare (în cazul proiectelor de dezvoltaresau modernizare a capacităţilor existente) asupra mediului.

Studiul de impact asupra mediului încearcă să anticipeze efectul proiectului şi a activităţilor legate deacesta, ţinând cont de spectrul condiţiilor fie ele variabile sau constante de mediu. Studiul de impact deMediu conţine analize tehnice prin care se oferă informaţii asupra cauzelor şi efectelor induse de proiect, aconsecinţelor cumulate ale acestora, sumate cu impactul cauzat de activităţi anterioare şi prezente,formulând ipoteze şi asupra unor dezvoltări viitoare, în scopul unei cuantificări cât mai fidele a nivelelor deimpact asupra factorilor de mediu de pe amplasamentul studiat.



Hârtie reciclată

2

Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şireducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o abordarepreventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Această evaluare caută săîncorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea preveniriisau reducerii impactului ecologic negativ al activităţii preconizate.

Astfel evalurea impactului de mediu asupra unui proiect dat are rolul de a furniza informaţii factorilorresponsabili, care să faciliteze şi să asiste procesul de decizie în scopul adoptării celor mai adecvate măsuripentru reducerea sau eliminarea efectelor negative asociate în eventualitatea acceptării proiectului în cauză.

Scopul elaborării Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului este obţinerea de către SCMarfishing SRL a Acordului de Mediu pentru desfăşurarea activităţii de creştere a ciprinidelor şiacipenseridelor în sistem mixt.

Zona se află situată în perimetrul administrativ al oraşului Mărăşeşti, jud. Vrancea şi al comuneiCosmeşti, jud. Galaţi.

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care săse realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă.Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, conform definiţiei date în OUG 164/2008 ceaduce cele mai recente modificări şi completări Legii mediului, este: „parte a documentatiei planurilor sauprogramelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicariiacestora si alternativele sale rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta, conformlegislatiei in vigoare”.

Astfel, acest document se doreşte a fi doar un instrument menit a asista procesul decizional alautorităţilor de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea proiectului propus asupra factorilor demediu, prin identificarea şi evaluarea efectelor posibile, semnificative asupra mediului, respectiv alternativelesale raţionale. Evaluarea realizată a luat în considerare elemente de documentare puse la dispoziţie de cătrebeneficiar coroborându-se cu informaţii relevante desprinse la momentul dat al studiului.

Dat fiind faptul cǎ proiectul propus se regǎseşte parţial cuprins într-un sit Natura 2000, în conformitatecu prevederile Legii 49/20111, în cadrul documentaţiei a fost inclus şi studiul de Evaluarea adecvatǎ, înmǎsurǎ a stabili eventualul impact negativ asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului.In acest sens, se insistǎ asupra faptului cǎ Evaluarea adecvatǎ este documentul ce se concentreazǎasupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor Natura 2000 ţintǎ.

Conform prevederilor legale în vigoare, noţiunea de impact negativ semnificativ trebuie determinată înrelaţie cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. Trebuie specificat faptul căceea ce poate prezenta un efect negativ semnificativ pentru o anumită arie naturală protejată de interescomunitar, poate să nu aibă acelaşi efect pentru un alt tip de arie naturală protejată de interes comunitar. Deaceea, fiecare evaluare este un caz individual care trebuie tratată în funcţie de obiectivele de conservare aleariei naturale protejate de interes comunitar şi de caracteristicile planului sau proiectului.

Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trǎsǎturile planului sau proiectuluilocalizate în interiorul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar şi din planul/proiectul localizat înafara acesteia, în afara acesteia.

In conformitate cu prevederile Legii 49/2011, art. 28, alin. 4, Evaluarea adecvatǎ a fost inclusǎ înprezenta documentaţie a Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

Evaluarea adecvatǎ are drept obiect evidenţierea efectelor cu potenţial negativ ce ar putea sǎaparǎ asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor Natura 2000 previzionate a apǎreaîn urma implementǎrii unui Plan sau Proiect, ce ar conduce la pierderea valorii conservative a sitului ţintǎ,prin afectarea negativǎ a elementelor de florǎ, faunǎ, sau a habitatelor, conducând la apariţia unordisfuncţionalitǎţi bio-ecocenotioce sau la efecte disruptive asupra reţelei Natura 2000.

1 art.28 alin.4



Hârtie reciclată

3

Evaluarea adecvatǎ s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şi reducereaconsecinţelor negative ale activitǎţilor antropice asupra reţelei Natura 2000 ce transpune obiectiveleDirectivelor europene 92/43 „Habitate”, respectiv 79/409 „Pǎsǎri”.

Evaluarea adecvatǎ a impactului asupra mediului nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin caresă se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zonaţintă. Evaluarea adecvatǎ este definitǎ în Legea Mediului completatǎ prin OUG 195/2005 (art.2 pct. 301) cafiind: procesul menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de obiectivele de conservare şi înconformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şisecundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legatură directă cu sau nu este necesar pentrumanagementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativaria, în mod individual ori în combinaţie cu alte planuri sau proiecte”

De asemenea, în documentele intitulate:- Managing Natura 2000 Sites - The provisions of Article 6 of the Habitats Directive 92/43/EEC2;- Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitats Directive 92/43/EEC3;

, se insistǎ asupra parcurgerii acestei etape de evaluare prin abordarea impactului potenţial(previzionat) al proiectului asupra elementelor criteriu (specii/habitate) ce au stat la baza desemnǎrii situluiîn cauzǎ.

2 European Communities, 2000, Luxemburg: Office for Official Publications of the European Communitities;3 Impact Assessment Unit: School of Planning, Oxford Brookes Univ., Luxemburg: Office for Official Publications ofthe European Communitities



Hârtie reciclată

4

Cap. 1. Informaţii generale

1.1. Informaţii despre titularul proiectului

SC Marfishing SRLPersoană juridică română, înfiinţată în baza Legii 31/1990, are forma juridică de Societate cu

Răspundere Limitată. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea Română şi cu prevederilestatutului societăţii.

Sediul social: loc. Mărăşeşti, Str. Republicii, nr. 79, bl M2, jud. VranceaInregistrare la registrul comertului sub nr. J39/10/2010Cod Unic de Inregistrare: RO 26383228Persoană de contact: Camelia DOBRIŞANTel: 0764 4602617

1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si alraportului la acest studiu

Autorul documentaţiei este:SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL

Sediul firmei: Str. Baladei, nr. 35, Cluj-Napoca, RomaniaInregistrare în Registrul Comerţului Cluj: J12/1014/2001Cod fiscal: RO 14054736Reprezentată prin Dr. Sergiu MIHUŢ în calitate de AdministratorPersoană de contact: Dr. Sergiu MIHUŢTel.: 0264-410071Fax: 0264-410071Mobil: 0744-826 619www.studiidemediu.ro, [email protected]

Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentru afaceri şi management,având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale.

In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi în domeniul cu o înaltăpregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă experienţă, în activităţi de proiectarea, promovarea şimanagementul unor proiecte specifice.



Hârtie reciclată

5

Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei dobândite şi a experienţei acumulate, USI a fostatestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoană juridică în măsură să elaboreze Studii deevaluare a impactului asupra mediului, resectiv Bilanţuri de mediu.

Incepând cu anul 2010, USI a fost înscrisǎ în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentruProtecţia Mediului, la poziţia 188, fiindu-i conferitǎ expertiza pentru elaborarea: Raporturilor de mediu,Raporturilor privind impactul asupra mediului, Bilanţurilor de mediu, Raporturilor de amplasament şi aEvaluǎrilor adecvate.

USI este certificatǎ prin Sistemul de Management al Calitǎţii prin ISO:9001 şi ISO:14001.Experienţa din domeniul documentării activităţilor antropice în relaţie cu factorii de mediu se

materializează prin peste 500 de documente de evaluare a resurselor naturale, rapoarte de evaluare aimpactului asupra mediului, bilanţuri de mediu nivel I şi II, planuri de monitorizare, modelări ale factorilor demediu, etc. realizate pentru mai bine de 300 de firme cu capital privat sau de stat.

Prezenta documentaţie a fost elaborată în cadrul unui colectiv compus din:- Dr. biol./jur. Sergiu MIHUŢ (coordonator);- specialist ingineria mediului ing. Raluca DRĂGAN;- expert biol. dr. Liliana JARDA;- biol./agron. Liana MIHUŢ;- geol. Adrian MUREŞAN;- geol. Daniela MUREŞAN;- ing. Luminiţa POPA;- specialist ştiinţa mediului Carmen ROŞCACoordonatorul responsabil de realizarea prezentei documentaţii este:

- Dr. Sergiu MIHUŢ - licenţiat în ştiinţe biologice (UBB Cluj-Napoca) şi drept (Univ. ”1 Dec. 1918, Alba-Iulia)Experienţa specialiştilor implicaţi în realizarea documentaţiei:

Nume/prenume ExperienţaDr. Sergiu MIHUŢ Coordonator responsabil al temei

Experienţă în domeniu: 17 aniValidat ca expert ihtiolog prin participarea la implementareaunor proiecte de studii ştiinţifice de fundamentare a unor măsuride conservare a siturilor Natura 2000

ing. Raluca DRĂGAN Specialist ingineria mediului;Experienţă în domeniu: 3 ani

Dr. Liliana JARDA BiologExperienţă în domeniu: 8 ani

Liana MIHUŢ BiologExperienţă în domeniu: 11 ani

Adrian MUREŞAN GeologExperienţă în domeniu: 9 ani

Daniela MUREŞAN GeologExperienţă în domeniu: 9 ani

ing. Luminiţa POPA InginerExperienţă în domeniu: 27 ani

Carmen ROŞCA Specialist ştiinţa mediului;Experienţă în domeniu: 3 ani



Hârtie reciclată

6

1.3. Denumirea proiectuluiFermă de creştere a ciprinidelor şi acipenseridelor în sistem mixt

1.4. Obiectul proiectuluiÎn acest moment, în locaţia destinată implementării proiectului se găsesc 7 excavaţii, rezultate în urma

exploatării pietrei, dispunând de o suprafaţă de dimensiuni mari (18 ha luciu de apă) care va fi folosită pentru obţinereaproducţiei de crap şi ciprinide asiatice.

Obiectul proiectului se centrează pe crearea unei ferme de creştere a ciprinidelor şi acipenseridelor în sistemmixt prin amenajarea a şapte bazine exterioare cu suprafeţe diferite, destinate creşterii şi iernării peştelui, precum şiconstruirea unei hale de producţie noi, în vederea inmulţirii şi creşterii acipenseridelor.

Strategia de realizare a unor heleştee4 piscicole reprezintă şi răspunsul cel mai nimerit în urma exploatăriiresurselor minerale de tipul nisipurilor şi pietrişelor din terase, conducând la o creştere semnificativă a productivităţiibiologice şi ecologice a perimetrelor, la o impulsionare a potenţialului socio-economic regional prin promovarea unorpractici alternative (acvacultură, turism, etc.), la îmbunătăţire funcţională a factorilor de mediu şi o revitalizare apeisajului.

1.5. Oportunitatea şi necesitatea proiectului5Dacă înainte de 1989 consumul de peşte pe cap de locuitor în România era de circa 8,5 kilograme pe

an, după Revoluţie acesta s-a redus drastic. În 1990 s-a ajuns la 2,5 kilograme, după care a revenit pecreştere, spre 4,7 kilograme prin 2006-2007, respectiv 6,5 kilograme, potrivit datelor RO-FISH (AsociaţiaProcesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România).(2005)

Pentru următorii ani este aşteptată o majorare a consumului de până la 8 kilograme.În anul 2008, producția anuală de peste era de 20.000 de tone, iar consumul anual pe cap de locuitor

era de 5,5 kg, față de media din Europa, de 20 kg/cap de locuitor.În anul 2012, România era pe locul al treilea din coada clasamentului în ceea ce privește consumul de

pește în Europa. Consumul anual era de 5,3 kg de pește pe an pe cap de locuitor, înaintea Ungariei (5,1 kg)și Bulgariei (4,2 kg). Media europeană era de 22,1 kg/an, iar cei mai mari consumatori de pește erauportughezii (61,6 kg/an), spaniolii (44,8 kg/an) și lituanienii (37,6 kg/an).

Importul de peşte a crescut semnificativ în România în ultima perioadă, în timp ce exportul are osporire aproape stagnantă. Cest deficit în producţia naţională, comparat cu consumul de peşte, poate fiinterpretat ca un potenţial pentru dezvoltarea sectorului piscicol în România, fără însă a neglija faptul căproducţia internă nu va putea acoperi necesarul de peşte de consum, într-o proporţie similară cu cea dedinainte de 1989. În ţara noastră, pentru a se dezvolta acvacultura, atât cât să acopere cererea de pe piaţăşi pentru o creştere a exportului, este necesară modernizarea capacităţilor de producţie existente şiînfiinţarea unor noi capacităţi de producţie.

La modul general, investiţia propusă vine în întâmpinarea nevoilor de creare a spaţiilor de creştere aspeciilor de ciprinide şi acipenseride şi comercializare a acestora ca răspuns la solicitările pieţei de consumtot mai ridicate. Astfel reducându-se impactul asupra speciilor aflate în medii şi habitate naturale.

De altfel, sturionii reprezintă una dintre cele mai vechi specii de pești migratori de pe planetă, ce auapărut acum 200 de milioane de ani, fiind multă vreme contemporani cu dinozaurii. Din cauza valorii lor

4 legislaţia din domeniu face în prezent o distincţie între termenii dedicaţi obiectivelor de amenajare piscicolă,încadrându-se în tendinţele din ecologie unde s-a încercat încetăţenirea unor termeni. Astfel, luând înconsiderare atât atribute definite prin Dicţionarul explicativ al limbii române (www.dexonline.ro) cât şielemente de ecologie, pentru amenajările piscicole artificiale s-a utilizat termenul de „heleşteu”. Heleşteulreprezintă un bazin piscicol realizat în săpătură sau umplutură, înconjurat total sau parţial de diguri,prevăzuut cu canale de alimentare, evacuare şi perimetrale, dotat cu construcţii hidrotehnice şi instalaţii dealimentare, reţinere şi evacuare a apei.

5 Aspecte legate de oportunitatea proiectului s-a realizat prin preluarea informaţiei din documentaţiile tehnice puse ladispoziţie de către beneficiar



Hârtie reciclată

7

economice, sturionii au fost pescuiți industrial, ceea ce a dus la scăderea dramatică a populațiilor. În Dunăresunt prezente azi ultimele populații de sturioni sălbatici din Europa, amenințate însă cu dispariția .

În anul 2006, România a fost prima ţară din regiune care a introdus interdicția la pescuitul de sturioni.Instituită pe o perioadă de 10 ani, interdicția va înceta la sfârșitul anului 2015. Urmând exemplulRomâniei, Bulgaria a introdus în anul 2011 prohibiţia pe o perioadă de un an, aceasta fiind ulterior extinsă totpână la finalul anului 2015.

În România, având în vedere interdicţia pescuitului de sturioni în vederea protejării speciei, piaţaproduselor sturionicole este o piaţă pe care se vând produse obţinute exclusiv din acvacultură, în principalimportate.

Aşadar situaţia actuală existentă trebuie depăşită fiind necesare investiţii masive în specii de peşte cuvaloare adăugată mare pentru a lărgi şi diversifica oferta către consumatori, trebuie încurajată producţiaautohtonă şi consumul de peşte autohton. Posibilitatea accesării finanţării prin Fondul European pentruPescuit antrenează stimularea investiţiilor în acvacultură şi dezvoltarea producţiei autohtone de sturioni.Fondul European pentru Pescuit (FEP) este propus de către Comisia Europeană drept un instrument nou deprogramare pentru pescuit, în cadrul perspectivei financiare a Uniunii Europene.

Programul Operaţional pentru Pescuit al României (POP) contribuie la realizarea viziunii strategiceexprimate în Planul Naţional Strategic pentru Pescuit, şi anume: „Un sector piscicol competitiv, modern şidinamic, bazat pe activităţi durabile de pescuit şi acvacultură care ia în considerare aspectele legate deprotecţia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstarea economică".

Necesitatea proiectului intervine şi din existenţa actuală a celor 7 excavaţii, rezultate în urmaexploatării pietrei, care urmează a fi amenajate în cadrul proiectului ca bazine piscicole destinate creşterii şiiernării puietului de ciprinide, precum şi a reproducătorilor şi remonţilor de sturion (cegă şi păstrugă). În urmaexploatării, au rămas numeroase gropi cu adâncime de 4-8 m faţă de nivelul terenului în care se află bălţi cuapă, unele din aceste gropi au fost unite, formând o salbă de lacuri. Nivelul apei în bălţi se află la 2,50-3,00m faţă de cotele terenului. Locaţia mai dispune de un bazin de dimensiuni mari (18 ha luciu de apă), care vafi folosit pentru obţinerea producţiei marfă de crap şi ciprinide asiatice. Spaţiile dintre lacuri sunt acoperite cupădure de salcâm, plop şi salcie.

În urma amenajării şi a implementării proiectului va rezulta un complex destinat practicării acvaculturii,care va avea în componenţă 7 bazine din pământ precum şi o staţie construită în vederea reproduceriiartificiale a sturionilor, incubării icrelor şi creşterii puietului până la vârsta de un an.

Aspecte legate de oportunitatea ecologică a proiectului

Valoarea ecologică a speciei cegăCega este o specie pur dulcicolă şi reofilă, care stă în curent la adâncimi mari, în cursuri cu patul de

curgere pietros sau nisipos, preferând adânciturile situate lângă un prag mai ridicat. Se apropie rar de malurişi numai acolo unde malurile sunt abrupte. La ora actuală, specia este prezentă pe tot traseul Dunării, fiindmai frecventă în amonte de Isaccea şi sporadică în Prut şi cursul inferior al Mureşului. Pe cursul Dunăriidistribuţia speciei este fragmentată. În trecut a fost semnalată şi în Tisa, Someş, Jiu, Olt, Argeş şi Siret, undeîn ultimele decade nu s-a mai regăsit.

Regresul puternic al speciei se datoreză deteriorării habitatului acvatic prin poluare şi eutrofizare,pescuitului industrial intensiv, dar şi braconajului, populaţiile speciei s-au diminuat simţitor în ultima perioadă,în tot arealul geografic al speciei. Începând din anul 2006, pescuitul cegii în scop comercial a fost interzis înRomânia pe o perioadă de 10 ani prin emiterea unui ordin al Ministerului Agriculturii Pădurilor şi DezvoltăriiRurale (nr.262) împreună cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (nr.330).

Creşterea artificială se poate face în condiţii ce presupun un control strict fizico-chimic al calităţiiapelor, în scopul asigurării unui optim de dezvoltare şi astfel obţinerea randamentului biologic maxim al



Hârtie reciclată

8

speciei. De subliniat faptul că înfiinţarea de crescătorii intensive conduce la o scădere semnificativă asupraresurselor sălbatice şi astfel la o diminuare drastică a braconajului.

Valoarea ecologică a speciei păstrugăPăstruga este o specie migratoare anadromă (care trăieşte în mare, dar în perioada de reproducere

urcă în apele dulci), bentonică, tipică apelor costiere din mare şi a cursurilor inferioare ale fluviilor, dar spredeosebire de celelalte specii de sturioni, poate fi găsită şi în straturile superioare ale apei. În ceea cepriveşte răspândirea în România, păstruga a fost prezentă în trecut pe tot traseul Dunării (actualmente nudepăşeşte barajul de la Porţile de Fier) şi tot lungul litoralului. Deşi păstruga cunoaşte un declin accentuat, înmomentul de faţă este specia cel mai bine reprezentată printre sturionii anadromi.

Din cauza celor două baraje: Porţile de Fier I şi II, a poluării, eutrofizării, a pescuitului industrialintensiv şi a braconajului, efectivele de păstrugă din Dunăre şi Marea Neagră au scăzut drastic în ultimeledecenii. Din acest motiv, în anul 2006 a fost interzis pescuitul păstrugii în scop comercial în România pe operioadă de 10 ani, prin emiterea unui ordin al Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (nr.262)împreună cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (nr.330).

Fermele de creştere în sistem intensiv a acestei specii în instalaţii industriale cu mediu acvaticcontrolat, contribuie la susţinerea speciei şi mai mult, au un impact important în scopul reducerii acţiunilor debraconaj şi a presiunii asupra populaţiilor naturale.

Valoarea ecologică a sistemelor de zone umede reabilitateZonele umede reprezintă habitate cu o productivitate deosebit de înaltă în măsură a oferi o serie

întreagă de servicii ecosistemice amintind aici funcţia de filtrare, de stocare a apei, de denitrificare şi rolultampon termin şi hidric manifest la nivel local. Astfel, menţinerea unor suprafeţe de zone umede reprezintăun beneficiu indiscutabil asupra economiei (factor de echilibru pentru agricultură), dar şi mediului ambiant.Zonele umede au astfel o relevanţă deosebită. În contextul regional, în condiţiile în care albia majoră a râuluiSiret a cunoscut modificări morfologice semnificative prin realizarea de barări transversale, adânciri aletalvegului, modificări ale regimelor de scurgere prin îndiguiri, etc. întreg ansamblul de zone umede asociateacestui râu tipic de câmpie ce prezenta numeroase meandre şi zone de revărsare, a cunoscut o restrângeredimensională şi funcţională ce la ora actuală este responsabilă în parte de instalarea şi perpetuareafenomenelor de aridizare accelerată, pierdere a productivităţii agricole, reducerii semnificative a volumelordisponibile de apă de utilizat.

Având în vedere impactul istoric asupra zonei, strategia de realizare a unor lacuri piscicole reprezintărăspunsul cel mai nimerit în urma exploatării resurselor minerale de tipul nisipurilor şi pietrişelor din terase.Un astfel de scenariu conduce la o creştere semnificativă a productivităţii biologice şi ecologice aperimetrelor, la o impulsionare a potenţialului socio-economic regional prin promovarea unor practicialternative (acvacultură, turism, etc.), la o îmbunătăţire funcţională a factorilor de mediu şi o revitalizare apeisajului.

Mai mult, având în vedere situaţia actuală a lacurilor existente şi gradul înalt de eutrofizare al apei,reabilitarea acestora reprezintă crearea unor condiţii propice care să dezvolte un mediu optim creşteriiindicelui de biodiversitate din zonă.

De altfel, relevanţa deosebită a sistemelor de lacuri piscicole (zone umede), asociate curgerilor derâuri, mai cu seamă a celor având tipologia râului Siret (curgere lentă, meandrată) este în mod plenarrecunoscută, făcând obiectul la ora actuală a unor demersuri eco-conservative strategice, aşa cum estecazul programului Coridorul Verde al Dunării Inferioare, iniţiat şi suţinut de WWF România6.

6 wwf.panda.org/ro/proiecte/dunare/ldgc/



Hârtie reciclată

9

Localizarea amplasamentului[imagine prelucrata după GoogleEarth]

1.6. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia7

Descrierea proiectuluiLucrările se desfăşoară pe un teren amplasat pe teritoriul a două judeţe (Vrancea şi Galaţi) şi a trei

zone (Mărăşeşti – zona extravilan, Mărăşeşti – zona Doaga şi Cosmeşti), existând deschise puncte de lucruîn fiecare din cele două judeţe şi în cele trei zone.

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se află în Câmpia Siretului Inferior, la contactul cupartea sudică a Culoarului Siretului. Terenul este situat în zona terasei joase a râului Siret, fiind cuprinsăîntre Fabrica de prefabricate Somaco Doaga, drumul DN 24 Tişiţa Tecuci, albia râului Siret în partea esticăşi terenuri aparţinând primăriei Mărăşeşti în sud.

7 Descrierea proiectului s-a realizat prin preluarea informaţiei din documentaţiile tehnice puse la dispoziţie de cătrebeneficiar



Hârtie reciclată

10

Plan de încadrare în localitate [imagine prelucrată în GoogleEarth]

În parcela localizată în oraşul Mărăşeşti (jud. Vrancea), proiectul este identificat prin următoarelecoordonate în sistem Stereo 70:

Sistem de proiecţie STEREO 70Pct. X Y1 677945,738 485913,8082 677952,853 485918,7623 677968,409 485938,8214 677999,771 485954,1035 678024,416 485966,7006 678046,240 485987,5347 678051,949 485990,4278 678060,338 485991,7089 678083,348 486004,10910 678096,514 486012,490



Hârtie reciclată

11

Planul de amplasament şi delimitare a imobilului (oraş Mărăşeşti, jud. Vrancea)

În parcela localizată în comuna Cosmeşti (jud. Galaţi) proiectul este identificat prin următoarelecoordonate în sistem Stereo 70:

Sistem de proiecţie STEREO 70Pct. X Y1 678370,766 486124,9472 678373,171 486125,8803 678381,775 486133,1974 678309,134 486144,3885 678410,721 486156,6846 678429,130 486161,2247 678458,878 486165,9308 678501,670 486176,0939 678530,170 486181,04410 678560,692 486188,627



Hârtie reciclată

12

Planul de amplasament şi delimitare a imobilului (comuna Cosmeşti, jud. Galaţi)

Proiectul este amplasat în cadrul a două situri Natura2000: Aria Specială de Conservare constituităconform Directive Habitate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi Aria de Protecţie Specială Avifaunisticăbazată pe Directiva Păsări ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Limitele amplasamentului în raport cu siturile Natura2000cu linie albastră – limita ROSPA0071; cu haşură roşie – ROSCI0162



Hârtie reciclată

13

Procesele de producţie se realizeză în cele 7 bazine de creştere din pământ amenajate peamplasamentul actualelor excavaţii de exploatare a pietrei cu o suprafaţă totală de aproximativ 24,5 ha,structurate astfel:

- bazin EC-1, cu o suprafaţă de 8026 mp;- bazin EC-2, cu o suprafaţă de 5222 mp;- bazin EC-3, cu o suprafaţă de 7103 mp;- bazin EC-4, cu o suprafaţă de 5730 mp;- bazin EC-5, cu o suprafaţă de 10337 mp;- bazin EC-6, cu o suprafaţă de 29838 mp;- bazin EC-7, cu suprafaţa de 178354 mp;- canale de legătură, cu suprafaţa de 12606 mp;Bazinele EC1-EC5, vor fi bazine adânci, cu maluri abrupte, destinate creşterii remonţilor şi

reproducătorilor de sturioni cu o adâncime maximă a apei de 3 m.Bazinele de creştere EC6 va avea adâncimea medie de 1,5 m şi maximă de 2,5 m. Este destinată

creşterii puietului de crap, sânger, novac şi cosaş, puiet destinat populării bazinului de creştere şi îngrăşareEC7. Bazinul de creştere EC7 are adâncime medie de 1 m şi este destinat creşterii şi îngrăşării puietului decrap, sânger, novac şi cosaş, puiet obţinut din EC6.

De asemenea se va realiza o staţie destinată reproducerii artificiale a sturionilor, incubării icrelor şicreşterii puietului până la vârsta de 1 an cu o suprafaţă construită de 2250 mp.

Descrierea etapelor de implementarePrima etapă care va fi realizată în construirea amplasamentului este reprezentată de transportul

utilajelor pe amplasament şi a materialelor necesare în vederea amenajării acestuia. Funcţionarea utilajelorva fi efectuată numai în zona frontului de lucru, neexistând perturbaţii de niciun fel în afara acestuia. În fazade construcţie va fi necesară mobilizarea unor utilaje grele şi a utilizării drumurilor de acces pe întreagadeschidere a acestora, însă ulterior, se va trece la refacerea parţială a zonei.

În cadrul organizării de şantier nu este nevoie de realizarea unor platforme tehnologice sauamenajarea altor suprafeţe tehnice decât cele prevăzute de proiect. Dat fiind faptul că activităţile sedesfăşoară în etape, amplasamentele şantierelor modificându-se odată cu înaintarea lucrărilor, nu estenecesară amenajarea de grupuri sociale, altele decât cele portabile, ecologice, deoarece personalul va fitransportat în zonele de lucru cu mijloace de transport. Estimǎm cǎ acţiunile de organizare de şantier nuconduc la apariţia unui impact direct asupra factorilor de mediu din zona studiată.

Utilajele ce vor fi utilizate în etapa de construcţie şi punere în operă se va face apel in cea mai mareparte la echipamente si utilaje de putere mica si medie, dat fiind specificullucrarilor de asumat. Se vor utiliyaastfel buldoexcavatoare cu sisteme de rulare pe cauciucuri, excavatoare medii, autobasculante cu patru axe,tractoare, automacarale etc.

In mod exceptional si dedicat acestui proiect, se va face apel la o draga aspiranta amfibie.Utilajul amfibiu la care se va face apel este un utilaj dedicat activitatilor de decolmatare a cursurilor deape sau apelor stagnante, ce este compus din punct de vedere structural dintr-un ansamblu mecanic demare putere foarte asemanator unui excavator, cu brat articulat, cu posibilitate de patrundere la 6-8m. Lacapatul bratului articulat este montat un dispoyitiv rotativ sau de tipu unor falci ce actioneaza in planorizontal si care antreneaza substratul spre un tub de suctiune de diametru mare (40-80 cm). Prin acesttub de aspirare, malul impreuna cu un mare volum de apa este antrenat si condus spre o zona situata pemal (sau o barja) unde are loc descarcarea. Apele antrenate se scurg inapoi in corpul de apa, ramanandsedimentele.Avantajul utilizarii unui astfel de echipament consta in:

1. Mobilitatea foarte mare de care dispune un astfel de utilaj, capabil a patrunde in toatepunctele de interes ale zonei tinta;

2. Posibilitatea de antrenare selectiva, a fractiunii usoare) mal, nisip, reziduu organic indescompunere, vegetatie, etc.), fiind lasat in urma un pat de tip pietros, cu permeabilitate



Hârtie reciclată

14

inalta, favorabil speciilor ce fac obiectul popularii, dar si refacerii scurgerilor subterane deprimenire;

3. Pastreaza intacte malurile, cu exceptia unui sector extrem de limitat de 6-8 m, pe undeurmeaza a se asigura patrunderea acestuia spre zonele de lucru. Astfel, malurile tivite cuvegetatia instalata in urma succesiunii naturale, cu specii valoroase (din punct de vedereecologic, peisager, etc.) si care ajuta la sustinerea malurilor, ramane ne-afectata;

4. Materialul extras ramane depozitat intr-un numar redus de puncte, de unde acesta poate ficolectat cu usurinta, prin incarcare in autobasculante, fiind ulterior imprastiat sau folosit camaterial de umplutura, astfel este evitata spalarea acestuia si re-colmatarea cuvetelor, incazul in care acesta ar fi fost excavat si depozitat de jur-imprejurul malurilor.

5. Pastrarea unor fronturi de lucru limitate ca extindere este in masura a permite speciilor defauna sa se retraga spre zone de liniste, fauna instalata in mod natural al acestor perimerepastrandu-se in cea mai mare parte.

Lucrările de decolmatare vor avea ca efect o primenire a corpurilor de ape. Aceste lucrari susţinpregătirea bazinelor de creştere prin colectarea vegetaţiei, desfundarea canalelor drenoare, curăţarea şinivelarea fundului acestora. Atunci când adâncimea bazinelor s-a redus semnificativ, se impunedecolmatarea vetrei de bazin, realizeazată prin îndepărtarea stratului de mâl. Colectarea vegetaţiei acvaticeplutitoare se execută cu ajutorul utilajului amfibiu pe care se montează un colector cu sită. Colectareavegetaţiei acvatice submerse, fixată prin sistemul radicular de substratul aluvial se execută prin tăiereavegetaţiei cu utilajul amfibiu pe care se montează o motocositoare şi colectarea vegetaţiei tăiate care se faceîn acelaşi mod ca şi colectarea celei plutitoare. Colectarea vegetaţiei acvatice emerse se face tot în douăetape succesive dar cu o motocositoare diferită, adaptată tipului de vegetaţie, iar tăierea se face sub nivelulapei, aproape de rădăcină. Lucrările de decolmatare propriu+zise constau în îndepărtarea stratului de mâlce s-a depus pe fundul lacurilor prin absorbţie cu draga submersibilă sau excavator amfibiu şi desfundareacanalelor drenoare.

Lucrările de construcţii şi montaj se referă în special la ridicarea staţiei destinate reproducerii artificialea sturionilor, incubării icrelor şi creşterii puietului. Această hală va avea structura metalică, închideriperimetrale din panouri sandwich din poliuretan şi tâmplărie din PVC, fiind organizată şi dotată cuechipament conform fluxului tehnologic. Construcţia realizată va avea formă triunghiulară cu dimensiuni93,73x24 m, adaptată formei şi dimensiunilor terenului, volumetria fiind condiţionată de fluxul tehnologicspecific fermei piscicole. Materialul biologic reproducător şi remont de sturion, necesar obţinerii producţiei depuiet planificate, va fi populat şi crescut in bazinele de pământ amenajate pe amplasamentul actualelorexcavaţii de exploatare a pietrei.

Staţia de reproducere, incubaţie şi creştere sturioni



Hârtie reciclată

15

Preluarea materiei prime, hrana şi livrarea producţiei de peşte se va face prin spaţii speciale, ce vorasigura zona de biosecuritate. Accesul personalului se va face pe circuitele bine stabilite, conformprocedurilor speciale. De asemenea, pentru accesul în clădire se vor monta porţi industriale cu dimensiunide 3x3 m şi uşi pietonale cu dimensiunea de 1x2 m. La interior vor fi montate uşi şi ferestre din PVC.

Gradul existent de ocupare a terenului (POT) este de 2,61%, în timp ce gradul propus de ocupare aterenului va fi de 32,61%. Coeficientul existent de utilizare a terenului (CUT) este de 0,326.

Datele tehnice ale construcţiilor sunt succint prezentate în tabelul de mai jos:Date tehnice CaracteristicăSuprafaţa construită 2250 m2

Suprafaţa construită desfăşurată 2250 m2

Suprafaţa utilă 2199,1 m2

Volumul construit 12 000 m3

Înălţimea la streaşină 3 mÎnălţimea la coamă 4,8 mRegim de înălţime parter

Construcţia bazinelor se va realiza pe amplasamentul actualelor excavaţii de exploatare a pietrei iarhala de reproducere pe teren liber de construcţii, iar materialul rezultat din escavaţii se va utiliza la nivelareaterenului şi ridicarea malurilor bazinelor de creştere.

Construcţia propusă este situată pe un teren cu o pantă mică, având o declivitate între 0 si 25%variabil. Amplasamentul nu pune probleme tehnice deosebite.

Pentru execuţia lucrărilor, se impun următoarele măsuri:- fundarea se va face cu încastrare în bolovăniş,- se vor face lucrări de drenaj pe conturul demisolului, pentru descărcarea infiltraţiilor, demisolul se va

executa în sistem etanş cuvă;- în timpul executării fundaţiilor se vor realiza epuismente, deoarece contactul prelungit al terenului de

fundare cu apa de infiltraţie, sau din precipitaţii, poate afecta portanţa acestuia şi stabilitatea săpăturii;- săpăturile mai adânci de 1,5 m vor fi executate cu sprijiniri;- apele de suprafaţă vor fi conduse pe rigole betonate, iar pe conturul imobilului se vor executa

trotuare ecologice;În vederea rezolvării circuitelor funcţionale la construcţia propusă, se organizează căi de acces din

exterior, căi de transport hrană şi transport produs finit (peşte) către procesator.Astfel vor fi obţinute următoarele spaţii:

Spaţii administrative şi căi de acces Suprafaţă (m2)Cameră tehnică 156,04Cameră tehnică 156,04Rampă acces 45Spaţiu producţie 1538Depozit furaje 258,60Birou operator 19,78Vestiar femei 8,69Toaletă 1,40Spălător 1,47Duş 1,26Vestiar bărbaţi 8,69Duş 1,26Spălător 1,47Toaletă 1,40

Lucrările de amenajare spaţii verzi şi refacere a mediului, de la finalul fazei de construire, încep prinretragerea de pe amplasament a organizării de şantier, a utilajelor şi a resturilor de materiale, înclusiv



Hârtie reciclată

16

deşeuri inerte. Astfel, instalaţiile, echipamentele şi utilajele ce au susţinut activitatea de construcţie şiamenajare vor fi retrase sau demontate şi transportate în afara perimetrului.

Cel mai impactat factor de mediu va fi solul prin fenomenul de tasare rezultat în urma mişcării utilajelorpe amplasament. Lucrările de refacere a mediului prevăd nivelarea terenului, resolificarea amplasamentuluiacolo unde este cazul şi pregătirea solului cu o freză de pământ uşoară.

Manopera de pregătire a terenului pentru plantare constă în separarea mecanizată (frezarea) aterenului, mărunţirea solului şi nivelarea terenului urmând curbele de nivel existente. Freza execută o bunămărunţire, afânare şi amestecare a solului în vederea pregătirii patului germinativ. Patul de sol astfel pregatitva fi insamantat cu un mix de specii ierboase componente ale florei locale, apartinand etajului de vegetatie.In acest sens propunem si utilizarea metodei de revegetare prin asternerea unui pat de fan.

Revegetarea realizată prin împrăştierea unui covor de fân reprezintă o metodă foarte eficientă pentrureintegrarea solului în circuitul natural de vegetaţie. Astfel, fânul este adus pe amplasament din imediatavecinătate a acestuia (pentru a nu introduce specii noi în vegetaţia şi flora autohtonă) şi depus într-un stratde câţiva centimetri urmând apoi a fi tasat cu ajutorul unui utilaj greu. Utilizat în acest mod, fânul reprezintă ometodă puţin costisitoare, oferă prin descompunere o cantitate deosebită de materie organică şi aduce cusine seminţele necesare revegetării cu specii ierboase locale.

Lucrări de finisaj au rol constructiv, funcţional, decorativ şi igienico-sanitar fiind executate după ceconstruirea staţiei destinate reproducerii artificiale a fost finalizată. De obicei, finisajele cuprind lucrări depardoseli, tencuieli, placaje, zugrăveli, vopsitorii şi partea de tâmplărie, aceste lucrări sunt urmate demontajul echipamentelor, amenajările interioare şi cele exterioare.

Pregătirea bazinelor de creştere în vederea populării are în vedere distrugerea agenţilor patogenirămaşi în bazin în urma decolmatării, prin administrare de var nestins (aproximativ 2000 kg/ha). În acelaşitimp, varul nestins distruge şi peştii fără valoare economică ce nu aduc un plus de venituri fermei piscicole,ci dimpotrivă arputea produce daune economice prin faptul că sunt concurenţi la hrana crapului.

În prezent, apa din bazine prezintă un grad înalt de eutrofizare marcată prin înflorirea masivă a bălţilor.Asfel, apa este îmbogăţită cu nutrienţi, în principal azot şi fosfor, care a condus la înfloriri algale, o creştereexagerată a vegetaţiei acvatice, o turbiditate ridicată, o dezoxigenare a apelor de la fundul lacului şi mai multdecât sigur un miros dezagreabil al apei. De asemenea, acumularea sedimentelor în cuveta lacurilor (abălţilor) dă naştere fenomenului de colmatare, fiind deopotrivă accelerată prin dezvoltarea excesivă avegetaţiei acvatice care duce la o degradare accentuată a acestora.

În vederea creării în heleşteele de creştere şi îngrăşare a peştelui a condiţiilor optime pentrudezvoltarea peştilor, se impune aplicarea lucrărilor de ameliorare. În practica piscicolă, pregătirea bazinelorde creştere trebuie începută prin golirea lor, operaţiune urmată de desfundarea canalelor drenoare,curăţarea şi nivelarea fundului acestora. Atunci când adâncimea bazinelor s-a redus semnificativ, se impunedecolmatarea vetrei de bazin, realizeazată prin îndepărtarea stratului de mâl.

Pentru realizarea acestor practici absolut necesare însă şi pentru protejarea malurilor, dragarea (înfuncţie de volumul de aluviuni care trebuiesc îndepărtate) se va executa cu utilajul amfibiu la care semontează draga absorbantă şi/sau graiferul cu braţ telescopic. Pentru volume mari şi adâncimi peste 2 m sefoloseşte o dragă păşitoare sau excavatoare, dragline sai graifere, şenilate şi fixate pe pontoane plutitoare.

În vederea creşterii productivităţii piscicole naturale pot fi aplicate unele metode biologice (care sereferă la populaţia piscicolă vizată a se creşte în bazin) şi nebiologice (referitoare la lucrările de întreţinere şiameliorare a bazinelor). Astfel, unele dintre cele mai importante metode vor fi aplicate în vederea pregătiriibazinelor ce urmează a fi populate, ţinând cont de necesităţile speciilor de interes, dar şi de situaţia factorilorabiotici.

Pentru vatra bazinului, administrarea îngrăşămintelor cu azot aduc o sporire semnificativă aproductivităţii naturale în bazinele piscicole cu sol sărac în humus şi lipsite de mâl. Fertilizarea prin gunoi degrajd în grămezi dispuse pe marginea apei şi îngrăşăminte verzi influenţează lent productivitatea naturală,



Hârtie reciclată

17

dar pentru o perioadă lungă de timp, iar administrarea de amendamente se face în scopul corectării acidităţiivetrei bazinelor şi accelerării proceselor de oxidare la acest nivel. Pentru fertilizarea şi creştereaproductivităţii naturale a bazinuuli se folosesc îngrăşăminte minerale complexe de tip NPK.

Probele tehnologice pentru verificarea funcţionalităţii structurilor, a echipamentelor, a instalaţiilor dealimentare cu apă, a izolaţiilor, a protecţiilor şi a întregii staţii de creştere vor fi efectuate înainte de punereacompletă în operă a proiectului pentru a detecta şi remedia probleme tehnice sau anumite scurgeri ce arputea să apară în timpul funcţionării proiectului. Testele au scopul de a evita anumite situaţii problematice(incluzând situaţiile de risc) şi de a asigura viitoarele condiţii optime în vederea menţinerii instalaţiilor înparametrii necesari funcţionării lor standard.

Popularea cu peşti în bazine va ţine cont de caracteristica fiecărui bazin în parte şi de viitoareautilizare a acestuia. Peştii se vor achiziţiona de la terţi de pe piaţa internă în urma unei cereri de ofertă.

Descrierea funcţionăriiSistemul tehnologic de creştere va fi de tip recirculant, în care apa rezultată din procesul tehnologic

este filtrată şi apoi refolosită in sistemul de creştere, staţia de reproducere, incubaţie şi creştere sturioni fiinddotată cu:

- Echipamente de pompare a apei- Echipamente de filtrare a apei- Echipamente de filtrarea biologică a apei- Echipamente de oxigenare a apei- Echipamente automate de hrănire a peştelui.Staţia de reproducere, incubaţie şi creştere este racordată la sistemul de distribuţie a energiei electrice

şi are în dotare un generator de curent electric cu o putere de 200 kw. În vederea utilizării radiaţiei solare şi aproducerii de energie electrică, va fi utilizat şi un sistem de panouri solare fotovoltaice format din 492 panourifotovoltaice amplasate pe acoperişul halei de producţie. Energia produsă va fi înmagazinată în acumulatori,ce vor ceda energie electrică în funcţie de cerinţe. Iradierea solară pe fiecare lună este prezentată succint întabelul de mai jos.

Lună Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec AnIradierea solară (Wh/m2/zi) 1247 1873 2845 4234 5288 5867 5976 5415 4101 2538 1412 983 3490

Sistemul de creştere este alimentat permanet cu apă proaspătă, provenită dintr-o sursă externă, bazinexterior şi/sau puţ forat, a cărei calitate trebuie să corespundă normelor. Grupul de pompare pentruasigurarea alimentării cu apă a bazinelor piscicole de creştere a crapului şi ciprinidelor asiatice funcţioneazăautomat (55 kW), menţinând presiunea din sistem constantă. Pentru asigurarea debitului de consumnecesar, electropompele intră în funcţiune şi se opresc succesiv, funcţionând numai cât sunt necesarepentru asigurarea debitului. Vor fi montate şi utilizate aeratoare electrice în bazine în vederea asigurăriiconcentraţiei optime de oxigen dizolvat.

Reglementarea etapei de funcţionare se va face în baza unei etape distincte ce va presupuneîntocmirea Fişei de prezentare şi Declaraţiei pentru care se va elibera Autorizaţia de mediu/Autorizaţie defuncţionare.

În perioada de funcţionare, materiile prime ce vor fi utilizate, vor fi apa ca resursă naturală,nutreţuri/furaje, amendamente chimice (NPK), substanţe de sinteză pentru tratarea peştilor, var, etc., toateacestea fiind detaliate într-un capitol distinct.



Hârtie reciclată

18

1.7. Durata etapei de construireDurata de implementare a proiectului va presupune atacarea în etape, în puncte distincte de lucru,

astfel, planul de execuţie ce cuprinde faza de construţie a halei şi cea de aplicare a lucrărilor de ameliorare alacurilor parcurge o perioadă estimată la 12 luni. Durata de construcţie este limitată în fapt la cele 12 luni,inclusiv prin impunerile de ordin obiectiv ce derivă din propunerea de proiect accesat prin instrumentefinanciare europene.

1.8. Durata etapei de funcţionareDurata etapei de funcţionare va fi nelimitată în timp, pe parcursul funcţionării urmând a fi executate

doar măsuri de întreţinere, modernizare, reconsiderarea unor etape funcţionale şi tehnologice etc.

1.9. Informatii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul produceriienergiei necesare asigurarii producţiei8

Producţia anuală estimată s-a bazat pe speciile de peşte care urmează a fi obţinute din producţie şimai ales de scopul acestora, pentru consum sau care urmează a fi comercializat spre terţi. Astfel, producţiade peşte destinată consumului va fi compusă din crap şi ciprinide (sânger, novac, cosaş), iar cea destinatăcomercializării către unităţi de creştere va fi compusă din puiet de cegă şi păstrugă.

În vederea acestui aspect absolut important, dimensionarea tehnologică a fermei piscicole s-a realizatplecând de la obţinerea unei producţii anuale de 60 tone de peşte de consum şi 270000 exemplare de puietde cegă şi păstrugă.

1.10.Informaţii despre materii primeCa localizare, aplasamentul pe care se propune a se realiza investiţia se află în perimetrul fostei albii

şi terease a râului Siret. În urma exploatării balastului au rezultat o serie de bălţi (bazine exterioare) cuadâncimea actuală de 2-4 m.

Suprafaţa terenului pe care urmează a fi amplasat proiectul este de 621888 m2. Amenajarea bazinelorse va realiza pe amplasamentul actualelor excavaţii de exploatare a pietrei. În prezent, pe parcela care arecategoria de folosinţă curţi-construcţii (7500 m2) există o serie de construcţii provizorii, aflate într-o stareavansată de degradare, cu suprafaţa construită totală de 196 m2, realizate din lemn şi chirpici cu fundaţie depiatră spartă. Amplasarea acestor clădiri în teren nu impune nicio restricţie pentru investiţia propusă prinprezentul proiect.

Construcţia realizată în vederea reproducerii artificiale a sturionilor, incubării icrelor şi creşterii puietuluipână la vârsta de 1 an cu o suprafaţă construită de 2250 m2. Această hală va avea structura metalică,închideri perimetrale din panouri sandwich din poliuretan şi tâmplărie din PVC, fiind organizată şi dotată cuechipament conform fluxului tehnologic.

Materiile prime ce urmează a fi utilizate in vederea realizării construcţiei constau in beton, lemn,carburanţi fosili (motorină pentru majoritatea utilajelor, respectiv benzină, pentru unele echipamente decapacitate redusă – generatoare electrice portabile) pe perioada de construcţie.

Carburanţii vor fi achiziţionaţi de la staţiile de carburanţi, urmând a fi transportaţi pe amplasament cuautocisterne şi distribuite local. Ca urmare a arderii in motoarele cu combustie internă, se va degaja ocantitate de gaze de eşapare emise in aer ce variază in funcţie de tipul de utilaje folosite şi timpul defuncţionare al acestora, gradul de uzură al motorului şi sarcina de lucru in care se află.

8 Aspecte legate de producţia ce se va realiza sunt în relaţie cu etapa de funcţionare ce va face obiectul unei proceduridistincte pe linie de mediu – Autorizare de mediu. Astfel tratarea proiectului s-a făcut în mod particular dinperspectiva etapelor de punere în operă.



Hârtie reciclată

19

1.11.Flux tehnologicÎn implementarea proiectului analizat va fi urmărit următorul flux tehnologic:- Pregătire sumară a terenului (platforme operaţionale);- Transportul utilajelor, echipamentelor şi materialelor pe amplasament;- Realizarea organizării de şantier (organizarea de şantier va fi amplasată pe platformele betonate

existente, în zona nord-vestică a amplasamentului pe locul fostelor curţi şi spaţii administrative aleclădirilor preexistente);

- Organizarea căilor de acces şi a fronturilor de lucru;- Lucrări de decolmatare;- Lucrări de pregătire şi asanare a incintelor piscicole;- Lucrări de consolidare a malurilor (după caz);- Lucrări de dezafectare a unor structuri;- Lucrări de reabilitare a reţelelor tejnico-edilitare;- Lucrări de construcţii-montaj la nivelul clădirilor (asamplare hală din module prefabricate);- Lucrări de reparaţii şi renovări;- Lucrări de asigurare a perimetrului (împrejmuiri, delimitări, bariere de acces etc.);- Lucrări de refacere a perimetrelor afectate (restaurare ecologică);- Retragerea utilajelor;- Evacuarea materialelor ce nu mai sunt utilizate, a deşeurilor inerte, a mâlului drenat, etc.;- Lucrări de finisaj;- Probe tehnologice.Pe perioada funcţionării:- Alimentare cu apă a incintelor piccicole (se face prin cursurile subterane; alimentare endogee);- Populare cu peşte;- Administrare de nutreţ;- Menţinerea condiţiilor optime fito-veterinar-sanitare;- Activităţi de recoltare piscicolă;- Activităţi de pescuit sportiv;- Întreţinere spaţii verzi, căi de acces, clădiri;- Administrare şi pază.

La închidere se va realiza un bilanz de mediu ce va stabili condiţiile impuse beneficiarului legate deanularea eventualelor sarcini ecologice şi refacerea mediului.

1.12.Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitateapropusă

Factorii de mediu urmează a fi impactaţi pe perioada de organizare şi punere în operă a obiectivelor,estimată la 12 luni.

Durata de exploatare a obiectivelor este estimată a fi nelimitată în timp.Pentru minimizarea mărimii impactului, lucrările specifice vor fi însoţite de măsuri de diminuare a

impactului.Lucrările de reconstrucţie ecologică şi de integrare în peisaj, ce urmează a se implementa vor avea ca

obiectiv nu numai refacerea factorilor de mediu afectaţi de către proiect, ci şi atenuarea unor efecte aleimpactului anterior.

Atacarea lucrărilor în etape, conform propunerii de proiect, va genera un impact relativ limitat la zonelede lucru concentrate în jurul celor locaţiilor principale. Astfel, efectele generatoare de impact rămân relativlimitate. Zgomotul, vibraţiile şi emisiile de gaze de eşapament vor fi scăzute, producerea lor fiind discontinuă,pe perioade de timp reduse.



Hârtie reciclată

20

Sursele de poluanţi pentru ape provin din activitǎţile curente (igienǎ), creştere a peştilor, respectiv dela scurgerile accidentale de carburanţi. Apele pluviale de pe amplasament sunt conduse prin rigoleperimetrale. Vor fi realizate poldere deznisipatoare pentru evitarea poluǎrii (cu suspensii).

Modificǎrile fizice asupra factorului de mediu aer se datoreazǎ funcţionǎrii motoarelor cu combustieinternǎ ce utilizeazǎ carburanţi fosili. In etapa de construcţie, pentru sistemele de ecranare acustică suntsoluţii incluse în proiectul constructiv („din fabrică”) a utilzajelor in cauză şi constau din utilizarea panourilordublate cu materiale fonoabsorbante (tablă dublată de poliester sau paslă) a structurilor de caroserie,invelirea tamburilor benzilor transportoare in cauciuc, dotarea cu tobe de eşapament prevăzute cusilenţiatoare suplimentare, etc.

Pe perioada de punere in operă se va face apel la utilaje sau echipamente de putere mică sau medie,drept pentru care sunt preconizate a apărea local surse de zgomot sau vibraţii care insǎ estimǎm cǎ nu vordepǎşi limita frontului de lucru. Perioadele de lucru vor coincide doar cu perioadele active diurne, pentru ase evita apariţia oricǎror zgomote in mǎsurǎ a induce un deranj local. Utilajele şi echipamentele sunt dotatedin fabricaţie cu sisteme de atenuare a zgomotului (tobe de eşapare), utilizand sisteme de rulare pecauciucuri, fapt ce conduce la atenuarea vibraţiilor.

Principala sursa de poluare a solului si a subsolului ar putea reprezenta o avarie (fisura) la unul dinrezervoare de combustibili ale utilajelor, ceea ce ar duce la scurgerea accidentala de combustibil.

Alimentarea utilajelor se va realiza de la o cisternǎ autotractatǎ. Astfel alimentarea se va realizadeasupra unei prelate impermeabile, rezistente la hidrocarburi (de tipul Poliplan). Eventualele scurgeri vor fipreluate in recipienţi speciali. Orice fel de scurgeri accidentale, vor fi izolate şi tratate cu produşi dedescompunere (neutralizare) a hidrocarburilor (de tipul Petrolsynth).

Astfel, in zona fronturilor de lucru va exista o prelatǎ, respectiv o cantitate suficientǎ (min. 5 kg) dePetrolsynth şi un recipient (butoi metalic) pentru recuperarea resturilor scurse de hidrocarburi sau a solurilorafectate.

Măsurile directe de acţiune vor fi completate de mǎsuri tehnice de verificare a echipamentelor şiutilajelor, precum şi de un set de mǎsuri teoretice, de instruire a personalului in scopul asigurǎrii uneiintervenţii eficiente in caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi).

Pe perioada de funcţionare, echipamentele ce asigură funcţionarea obiectivului sunt racordate lareţelele tehnico-edilitare, energia fiind asigurată parţial de la reţeaua naţională prin racord, însă suntprevăzute şi panouri electro-voltaice în măsură a asigura o sursă alternativă de energie şi funcţionarea larandamente înalte cu consumuri scăzute energetice din surse convenţionale. Apa este asigurată din puţforat pentru incintele piscicole închise (hală producţie puiet), iar apa de primenire, pentru bazinele piscicoleeste asigurată din surse subterane, provenind din scurgeri naturale, endogee şi freatice. Pe perioada defuncţionare se vor utiliza utilaje cu motoare cu combustie internă, de putere mică, pentru lucrări deîntreţinere, operare, manevrare etc (buldoexcavator, stivuitor, motopompe, electrogenerator etc.). Acesteutilaje şi echipamente sunt dodate cu sisteme catalitice de ardere ce conduc la emisii scăzute de particulepoluante.

1.13.Alte tipuri de poluare fizică sau biologicăAu fost identificate sumar elemente de poluare fizică ce sunt discutate punctual în cadrul matricii de

evaluare a categoriilor de impact.Cu privire la potenţialul de poluare biologică, introducerea în cultură intensivă de creştere a

acipenseridelor prezintă un potenţial de risc cum ar fi introducerea unor noi cortegii de parazitoizi. Cu toateacestea, controlul strict sanitar-veterinar, regimul închis de creştere a puietului, trecerea în regim de finisare(îngrăşare) a materialului piscicol în bazine cu regime de scurgere controlată, dar şi aplicarea (directinteresată) a unor măsuri stricte de igienă (a se vedea secţiunile prin care sunt descrise tehnologiile decreştere), anulează astfel de riscuri de poluare biologică.



Hârtie reciclată

21

1.14. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motiveloralegerii uneia dintre ele

Infiinţarea unei crescătorii piscicole în regim intensiv reprezintă una din soluţiile cele mai productivedin punct de vedere economic, dar care păstrează şi o relevanţă bio-eco-cenotică aparte, prin menţinerea şidezvoltarea unor sisteme de zone umede. Accentul pus pe specii de sturioni, nu numai că reprezintă un atueconomic, dar este şi un obiectiv cu valoare mare pentru mediu, scăzând semnificativ presiunea asupraresurselor naturale sălbatice. Mai mult, proiectul urmăreşte şi realizarea unei incinte la nivelul căreia să sepermită practicarea pescuitului sportiv. Astfel, proiectul integrează un număr mare de obiective de ordineconomic şi ecologic definite de durabilitate, fapt ce conferă atât viabilitate economică cât şi relevanţăecologică. Alternativele studiate din punct de vedere constructiv (dragare prin aspiraţie vs. excavare),amenajarea unor incinte pe locul unei foste pescării dezvoltate pe amplasamentul unor exploatări vechi debalastru, sunt elemente ce răspund principiilor ce stau la baza dezvoltării durabile; din punct de vederefuncţional viabilitatea este conferită de atacarea mai multor posibile dezvoltări în locul unei abordărisimpliste, mono-direcţionate (amenajare piscicolă mono-specifică; amenajare piscicolă dedicată pescuituluisportiv, etc.).

Astfel, alternativa propusă a urmărit alegerea celor mai bune soluţii de viabilizare piscicolă a unorincinte pre-existente, fără a compromite elemente de peisaj (maluri), în scopul asigurării premiselor deintroducere a unor specii valoroase, chiar dacă soluţiile rămân mai costisitoare din punct de vedereeconomic.

1.15.Informatii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajareateritorială în zona amplasamentului proiectului

Proiectul se va dezvolta pe un teren situat în zona Mărăşeşti – Doaga după cum urmează:- Extravilanul oraşului Mărăşeşti, judeţul Vrancea, Tarla 166, Parcela 1603, 1603/5, 1605; aparţine

SC Marfishing SRL conform contractului de comodat nr. 442 din data 10.04.2013.- Localitatea Mărăşeşti, zona Doaga, judeţul Vrancea, Tarla 166, Parcela 1604, 1605; aparţine SC

Marfishing SRL conform contractului de concesiune nr. 596 din data de 03.02.2010;- Localitatea Cosmeşti, judeţul Galaţi, Tarla 40/1, Parcela 178; aparţine SC Marfishing SRL, conform

contractului de comodat nr. 442 din data de 10.04.2013;- Contractul de comodat este înscris în Cartea funciară – OCPI Vrancea – conform Extrasului de

Carte funciară nr. 50944 din data de 17.05.2013 şi în Cartea funciară – OCPI Galaţi – conformExtrasului de Carte funciară nr. 101699 din data de 17.05.2013;

- Contractul de concesiune este înscris în Cartea funciară – OCPI Vrancea – conform Extrasului deCarte funciară nr. 50072 din data de 27.05.2013.

1.16.Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentăPe amplasament se vor asigura racordurile la drumurile existente prin intermediul platformelor şi a

drumurilor de acces vicinale.Dotările tehnico edilitare vor fi asigurate în urma unor intervenţii de reabilitare a reţelelor pre-existente

(apă potabilă, canal, electricitate, etc.)



Hârtie reciclată

22

Cap. 2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de producţie

În etapa de construire, lucrările propuse constau într-un set de măsuri de amenajări ale celor 7excavaţii deja existente, cu suprafeţe diferite, care urmează a fi introduse în circuitul piscicol şi organizate cabazine destinate creşterii şi iernării peştelui. De asemenea, bazinele vor asigura necesarul de apă pentruhala de creştere şi înmulţire a puilor. În funcţie de caracteristicile fiecărui bazin în parte s-a stabilit speciamaterialului piscicol ce urmează a fi crescut, vârsta şi densitatea lui.

Procesele de producţie se realizeză în cele 7 bazine de creştere din pământ amenajate peamplasamentul actualelor excavaţii de exploatare a pietrei cu o suprafaţă totală de aproximativ 24,5 ha,structurate astfel:

- bazin EC-1, cu o suprafaţă de 8026 mp;- bazin EC-2, cu o suprafaţă de 5222 mp;- bazin EC-3, cu o suprafaţă de 7103 mp;- bazin EC-4, cu o suprafaţă de 5730 mp;- bazin EC-5, cu o suprafaţă de 10337 mp;- bazin EC-6, cu o suprafaţă de 29838 mp;- bazin EC-7, cu suprafaţa de 178354 mp;- canale de legătură, cu suprafaţa de 12606 mp;Pentru crearea în heleşteele de creştere şi îngrăşare a peştelui a condiţiilor optime pentru dezvoltarea

peştilor, se impune aplicarea lucrărilor de ameliorare. În practica piscicolă, pregătirea bazinelor de creşteretrebuie începută prin golirea lor, operaţiune urmată de desfundarea canalelor drenoare, curăţarea şinivelarea fundului acestora. Atunci când adâncimea bazinelor s-a redus semnificativ, se impunedecolmatarea vetrei de bazin, realizeazată prin îndepărtarea stratului de mâl.

Pentru realizarea acestora, însă şi pentru protejarea malurilor este necesară dragarea (în funcţie devolumul de aluviuni care trebuiesc îndepărtate) care se va executa cu utilajul amfibiu la care se monteazădraga absorbantă şi/sau graiferul cu braţ telescopic. Pentru volume mari şi adâncimi peste 2 m se foloseşteo dragă păşitoare sau excavatoare, dragline sai graifere, şenilate şi fixate pe pontoane plutitoare.

Combustibilul utilizat pentru utilaje este motorina, care nu va fi depozitată în cadrul punctelor de lucru(şantierelor locale). Alimentarea se va face de la rezervoare remorcate de tractoare, autocisterne saucisterne de capacitate mică (autotractate sau amplasate pe vehicule cu platformă).

Utilajele şi sculele ce funcţionează cu curent electric vor fi alimentate de la un grup generator, iar celecare funcţionează cu aer comprimat de la un motocompresor. Ambele echipamente (generator şimotocompresor), alimentate cu motorină, se încadrează în limitele de noxe emise, respectiv de zgomot.

Pe perioada construcţiei se vor utiliza scule şi unelte de mână (lopeţi, târnăcoape, hârleţe, căngi,securi, motoferăstraie, ţapină, perii de sârmă, etc.).

În faza de construcţie nu se vor folosi substanţe toxice şi periculoase. Utilajele, echipamentele şisculele vor fi verificate zilnic pentru prevenirea oricăror incidente ce ar putea duce la rănirea manipulanţilorsau producerea unor accidente ecologice.



Hârtie reciclată

23

Uleiurile (de motor, hidraulice, etc.) pentru funcţionarea vehiculelor de transport şi a utilajelor nu se vadepozita în incinta şantierelor de lucru, manoperele de întreţinere sau reparaţii urmând a se realiza în incintaunor unităţi specializate din localităţile din imediata proximitate.

Dat fiind faptul că pentru funcţionarea utilajelor este nevoie de o cantitate redusă de uleiuri şicarburanţi, nefiind necesare realizarea de depozite, stocuri sau rezerve suplimentare, nu se impunerealizarea rapoartelor de securitate pentru prevenirea riscurilor de accidente majore.

Deshidratarea materialului dragat este combinată de preferinţă cu separarea şlamului încomponentele de bază: material de origine vegetală, nisip şi nămoluri fine. Deshidratarea şi separarea suntprocese care se impun datorită în primul rând necesităţii protejării mediului şi al lipsei spaţiului de depozitare.Prin dragarea cu dragă aspirantă, şlamul (materialul de fundul lacului care trebuie îndepărtat) se află înproporţie de 10-30% (funcţie de natura aluviunilor şi de tipul de dragă) în materialul dragat restul fiind apă,astfel că volumul depozitului trebuie să fie de 3,3 până la 10 ori mai mare decât volumul aluviunilor caretrebuiesc îndepărtate. Prin deshidratare apa se reintroduce în lac iar şlamul se depozitează ca atare în locurispecial amenajate. Separarea duce la valorificarea unui procent însemat din şlam, care poate fi utilizat învederea stabilizării malurilor.

În etapa de amenajare, va fi construită şi o hală de producţie nouă în vederea înmulţirii şi creşteriiacipenseridelor cu suprafaţa construită de 2250 m2, fiind organizată şi dotată cu echipamente conformfluxului tehnologic. Această staţie are detinaţia reproducerii artificiale a sturionilor, incubării icrelor şi creşteriipuietului până la vârsta de un an. Hala va fi ridicată pe un teren liber de construcţii, iar materialul rezultat dinexcavaţii se va utiliza la nivelarea terenului şi ridicarea malurilor bazinelor de creştere.

Staţia de reproducere, incubaţie şi dezvoltare a puietului de sturioni are un volum util de apă deaproximativ 1180 m3, fiind compusă din trei sisteme de diferite capacităţi, destinate dezvoltării şi creşteriipuilor de sturion în diferite etape de dezvoltare.

Staţia de reproducere, incubaţie şi creştere sturioni

Construcţia propusă este situată pe un teren cu o pantă mică, având o declivitate între 0 si 25%variabil. Amplasamentul nu pune probleme tehnice deosebite.

Pentru execuţia lucrărilor, se impun următoarele măsuri:- fundarea se va face cu încastrare în bolovăniş,- se vor face lucrări de drenaj pe conturul demisolului, pentru descărcarea infiltraţiilor, demisolul se va

executa în sistem etanş cuvă;- în timpul executării fundaţiilor se vor realiza epuismente, deoarece contactul prelungit al terenului de

fundare cu apa de infiltraţie, sau din precipitaţii, poate afecta portanţa acestuia şi stabilitatea săpăturii;- săpăturile mai adânci de 1,5 m vor fi executate cu sprijiniri;



Hârtie reciclată

24

- apele de suprafaţă vor fi conduse pe rigole betonate, iar pe conturul imobilului se vor executatrotuare ecologice;

În urma implementării proiectului va rezulta o amenajare destinată practicării acvaculturii, care va aveaîn componenţă un număr de 7 bazine din pământ cu o suprafaţă totală de aproximativ 24,5 ha.

2.2. Activităţi pe perioada de funcţionare

Schema flux pentru funcţionarea staţiei de reproducere, incubaţie şi creştere sturioni este de tipul:- Pregătirea bazinelor pentru populare;- Popularea cu puiet;- Creşterea puietului pe clase de vârstă şi dimensiuni;- Hrănire;- Reproducere;- Recoltare;- Depopulare (după caz).În ceea ce privesc lacurile, în etapa de amenajare acestora le vor fi aplicate lucrări de ameliorare

pentru crearea condiţiilor optime în vederea creşterii şi îngrăşării peştilor. Pregătirea bazinelor de creştereimpune desfundarea canalelor drenoare, curăţarea şi nivelarea fundului acestora, iar atunci când adâncimeabazinelor s-a redus semnificativ, se impune decolmatarea vetrei de bazin, realizeazată prin îndepărtareastratului de mâl.

Schema flux pentru funcţionarea iazurilor piscicole este de tipul:- Pregătirea iazurilor pentru populare;- Popularea cu puiet;- Creşterea puietului pe clase de vârstă şi dimensiuni;- Hrănire;- Reproducere;- Recoltare;- Depopulare (după caz).Schema flux pentru funcţionarea obiectivului în ansamblul său este de tipul:- Lucrări de pregătire;- Lucrări de întreţinere;- Practici cu caracter turistic (pescuit sportiv);- Lucrări de recoltare şi valorificare a populaţiilor piscicole.

2.3. Măsuri şi mijloace de protecţia muncii coroborate cu protecţia calităţii mediuluiînconjurător pe timpul lucrărilor

Dat fiind specificul prezentei investiţii, pe lângă aspectele legate de activităţile de construcţii/montaj şidragarea în vederea amenajării, o componentă aparte este reprezentată de prezenţa liniilor electrice.

Astfel se impune o trecere în revistă a măsurilor speciale ce trebuiesc luate în scopul evitării unoraccidente cu efecte asupra sănătăţii umane, respectiv cu efect negativ asupra factorilor de mediu.

Măsuri generaleMasurile de protectia muncii au ca scop asigurarea conditiilor de munca, prevenirea accidentelor si a

imbolnavirilor profesionale si fac parte integranta din procesul de executie si exploatarea retelelor electrice.



Hârtie reciclată

25

Lucrarile de constructii-montaj, prevazute in prezenta documentatie, se vor executa cu respectareastricta a “Normelor specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice“, editatede MMPS in anul 2001. Lucrarile prevazute in prezenta documentatie se vor executa cu respectarea stricta aprevederilor normativelor si instructiunilor referitoare la acest gen de lucrari:

PE 106/2003 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune; PE 009/93 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru producerea,

transportul si distributia energiei electrice si termice:Vol. I – Norme de prevenire si stingere a incendiilor;Vol. II – Norme privind dotarea cu masini, instalatii, utilaje, aparatura, echipamente de protectie si

substante chimice destinate prevenirii si stingerii incendiilor.Anexe – Documente operative de exploatare aferente activitatii de prevenire si stingere a incendiilor:3.RE-I 1-83 Indrumar de exploatare a mijloacelor de protectie a muncii la lucrarile specifice

activitatilor IRE;3.RE-I 2-83 Instructiune privind incercarile electrice ale mijloacelor de protectie a muncii (republicate

in 1995);3.RE-I 25-81 Indicatii metodologice privind stabilirea locurilor de munca cu conditii de munca

deosebite din instalatii;1.RE-I 41-82 Instructiuni privind atributii si responsabilitati pentru aplicarea in activitatea de

proiectare a prevederilor de protectie a muncii cuprinse in legislatia in vigoare;3.1.RE-I 177-87 Instructiuni privind atributii si responsabilitati pentru aplicarea, in activitatea de

transport si distributie a energiei electrice, a prevederilor de protectie a muncii muncii cuprinse in legislatia invigoare.

Toate lucrarile se vor executa in conditiile scoaterii totale de sub tensiune, creandu-se zona de lucrusi numai pe baza autorizatiei de lucru.

Conducatorii locurilor de munca raspund de luarea masurilor privind securitatea muncii, deorganizarea corespunzatoare a lucrarilor si de instruirea personalului privind modul de lucru.

Confirmarea inceperii lucrarilor se va face in scris de catre unitatea de exploatare, mentionându-senatura lucrarilor, instalatiile in care se vor executa lucrarile, data cand se executa, precum si persoanaautorizata cu coordonarea lucrarilor.

2.4. Măsuri în perioada executării lucrărilorToate lucrarile cuprinse in proiect se vor realiza numai dupa scoaterea de sub tensiune, verificarea

lipsei de tensiune si legarea instalatiilor in scurtcircuit si la pamant.Inainte de inceperea lucrarilor si dupa identificarea instalatiilor sau partilor de instalatie la care

urmeaza a se lucra, se va verifica daca s-au luat toate masurile tehnice si organizatorice prevazute incapitolul 3 din Normele specifice de protectie a muncii. In cazul aparitiei unor situatii neprevazute ce potconduce la posibilitatea de accidentare, se vor intrerupe imediat lucrarile si se vor lua masuri suplimentarede protectie a muncii in consecinta.

Se vor respecta normele de protectia muncii referitoare la amplasarea utilajelor, incarcarea,depozitarea si manipularea materialelor. Amplasarea si depozitarea stalpilor a tamburilor cu conductoareprecum si a celorlalte materiale si echipamente, se face astfel incat sa nu impiedice circulatia pe drumurilepublice si sa nu provoace accidente.

Saparea gropilor pentru fundatii se va executa cu sprijinirea malurilor. Plantarea stalpilor in fundatiisau turnarea fundatiilor trebuie sa se faca in aceeasi zi cu saparea gropilor. Daca acest lucru nu este posibil,executantul are obligatia sa acopere si sa ingradeasca gropile pentru evitarea accidentelor oamenilor sauanimalelor, mai ales pe timpul noptii.

Şanţurile, gropile, excavaţiile ce vor rămâne descoperite mai mult timp, vor fi semnalizatecorespunzător în scopul evitării accidentelor şi vor fi prevăzute cu rampe din pământ pentru a putea fiescaladate de eventuale specii de faună căzute în acestea.



Hârtie reciclată

26

La urcare pe stalp, lucratorul va fi echipat cu centura de siguranta si casca de protectie.Se interzice executarea lucrarilor pe timp de ploaie sau descarcari electrice.Se interzice urcarea directa pe stalpii de beton uzi sau acoperiti cu gheata.Inainte de inceperea lucrarilor conducatorul lucrarii se va asigura ca in zona nu exista instalatii

subterane, iar, daca exista, se vor lua toate masurile pentru protejarea acestora si inlaturarea eventualelorpericole care le-ar provoca deteriorarea.

In cazul in care pe parcursul executiei vor fi intalnite instalatii subterane neidentificate anterior, sefulde lucrare va lua masuri pentru identificarea acestora si va dispune luarea de masuri corespunzatoare decomun acord cu proprietarul instalatiei, pentru evitarea accidentelor.

Lucrarile de constructii-montaj la liniile electrice subterane, pe trasee noi, trebuie sa se execute inbaza uneia din formele urmatoare: autorizatie de lucru (AL), instructiuni tehnice interne de protectia muncii(ITI-PM), atributie de serviciu (AS), dispozitie verbala (DV), proces verbal (PV).

Lucrarile la cablurile electrice aflate in exploatare, dupa decopertarea completa a acestora, se vorexecuta numai pe baza autorizatiei de lucru.

Saparea santului pentru pozarea cablurilor se va realiza numai manual. In cazul in care pozareacablurilor si astuparea santurilor nu se fac in aceeasi zi se vor lua masuri de ingradire pentru evitareaaccidentelor.

Cablurile si mansoanele care raman suspendate in urma unor sapaturi mai adanci decat pozitia lor inpamant, vor fi sustinute prin consolidare cu scanduri sau grinzi. Este interzis a se suspenda cablurile de altecabluri din vecinatate.

In apropierea cablurilor dezgropate prin sapare se monteaza indicatorul de interzicere ‘’STAI!PERICOL DE MOARTE!‘’, care sa atraga atentia asupra pericolului tensiunii. Descoperirea completa afluxului de cablu se va face utilizand numai lopeti cu cozi de lemn. Pe durata acestor operatii se va evitalovirea cablurilor cu scule sau unelte dure (lopeti, cazmale, tarnacoape, rangi, etc.).

Personalul care misca cablurile existente si care executa decopertarea lor va fi echipat cu manusi siincaltaminte electroizolanta, casca de protectie a capului si viziera de protectie a fetei.

In timpul derularii si desfasurarii cablurilor, executantii trebuie sa isi protejeze mainile, utilizand manuside protectie (palmare).

La pozarea manuala a cablurilor, prin sustinerea acestora pe umar, personalul executant trebuie sapoarte umerare, iar lungimea portiunii manevrate si numarul persoanelor trebuie astfel alese, incat uneipersoane sa-i revina o greutate mai mica de 30 kg. In timpul pozarii unui cablu prin acest procedeu, intregulpersonal va fi plasat pe aceeasi parte a cablului (santului).

La pozarea cablurilor in profile existente cu alte cabluri decopertate, aflate sub tensiune, personalultrebuie sa poarte obligatoriu casca de protectie a capului, incaltaminte electroizolanta si costum din tesaturatermorezistenta.

In cazul in care pozarea cablurilor se face pe role, personalul executant care ajuta la tragereacablurilor, trebuie sa se aseze cu fata spre tambur, la o distanta de cel putin 1 metru fata de rola din spate,pentru a se evita prinderea mainilor in role.

Pentru a se evita o eventuala rasturnare a tamburului in timpul derularii cablului, acesta trebuie sa fieasigurat corespunzator.

La incarcarea, descarcarea si manipularea tamburilor cu cabluri trebuie sa se respecte urmatoarelereguli:

- inaintea oricarei manipulari se va verifica buna stare a invelisului de protectie a tamburelor si se vorscoate cuiele proeminente;

- operatiile de incarcare a tamburelor se vor executa, de regula, cu ajutorul utilajelor de ridicare(automacarale, autoincarcatoare, etc.) sau cu mijloace de mica mecanizare (scripeti, palane, etc.), folosindaxe si cabluri, dimensionate corespunzator sarcinilor de ridicat;



Hârtie reciclată

27

- in autocamion sau remorca, tamburii trebuie asezati orizontal, cu sensul de rostogolire pe directia decirculatie. Pe platforma autocamionului sau remorcii, tamburii vor fi fixati prin ancorari sau pene solide sisuficient de mari. Se interzice transportul persoanelor pe aceeasi platforma cu tamburii;

- descarcarea tamburilor se va executa fie cu automacaraua, fie manual, pe un plan inclinat, rezematpe capre. Tamburul trebuie retinut cu franghii sau cabluri dinspre partea opusa miscarii, urmarindu-sedeplasarea corecta a tamburului pe planul inclinat. Este interzisa stationarea personalului in directiadeplasarii tamburului sau in apropierea planului inclinat. Toate operatiile de corectare a deplasarii la soltrebuie sa se execute cu ajutorul unor rangi lungi sau al unor pene cu coada lunga;

- manipularea tamburilor se face conform cu fisele tehnologice sau cu instructiunile tehnice de lucruelaborate in acest scop de unitatile producatoare ale cablurilor, corespunzator tipurilor de cabluri, tensiunii,izolatiei, etc. utilizand dispozitive speciale prevazute in normele specifice;

- operatiile de legare-dezlegare a tamburilor si dirijarea macaragiului sau a dispozitivului de ridicare(scripetelui) vor fi realizate de catre legatorul de sarcina;

Postul de transformare proiectat se va echipa pe partea de medie si joasa tensiune conform schemeielectrice monofilare, avandu-se grija ca personalul care echipeaza postul sa aiba instructajul facut privindmodul de montare a transformatorului, a cutiei de distributie, a instalatiei de legare la pamant si a racordariipostului de transformare la liniile de medie tensiune.

Toate lucrarile cuprinse in proiect se considera lucrari la instalatii in exploatare. Ele se vor executa subsupravegherea permanenta a sefului de echipa.

Se prevede folosirea obligatorie a echipamentului de lucru si acordarea primului ajutor in caz deacidente.

Puncte periculoaseSe va acorda o atentie deosebita realizarii liniilor electrice de joasa tensiune proiectate, in zona altor

linii sau in zona altor instalatii existente.Se vor respecta distantele minime admise intre elementele LEA, LES si PT si elementele drumurilor,

cladirilor, arborilor, constructiilor si instalatiilor, etc., in conformitate cu normativele in vigoare.Se prevede folosirea obligatorie a echipamentului de lucru si de protectie si supravegherea

permanenta a echipei de catre seful de echipa.Se interzice urcarea directa pe stalpii uzi sau acoperiti de polei.Se interzice executarea lucrarilor la inaltime pe timp de ploaie sau descarcari electrice.Se va acorda o atentie deosebita realizarii liniei electrice aeriene de medie tensiune proiectate, in

zona altor linii de medie tensiune, in zone frecvent circulate sau in zona altor instalatii existente.

Măsuri pentru perioada de exploatareDupa receptionarea lucrarilor, exploatarea si intretinerea instalatiilor intra in sarcina S.D.F.E.E.La orice interventie in instalatii se vor lua masuri de protectia muncii necesare.Se va verifica periodic existenta si integritatea instalatiilor de legare la pamant, mentinerea distantelor

prescrise pentru partile aflate sub tensiune, iar la eventualele avarii sau incidente se vor lua masuri deremediere a acestora.

Masuri pentru protectia mediuluiInstalatiile electrice, atat cele existente, cat si cele noi, nu impun luarea de masuri speciale pentru

protectia mediului si a apei, respectarea normelor generale fiind suficiente pentru minimizarea impactuluiasupra factorilor de mediu.

A) In timpul executiei lucrarilor- pe parcursul executiei lucrarilor, executantul are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru

protejarea mediului in interiorul si in afara santierului si de a evita orice paguba sau neajuns provocat



Hârtie reciclată

28

persoanelor, proprietatilor publice sau altora, rezultat din poluare, zgomot sau alti factori generati demetodele sale de lucru;

- constructorul este obligat sa solutioneze orice reclamatie intemeiata rezultata din nerespectarealegislatiei de mediu;

- constructorul este obligat sa respecte pe tot parcursul lucrarilor prevederile urmatoarelorreglementari, pentru a reduce la minim impactul asupra mediului:

- Legea protecţiei mediului 265/29.06.06 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a GuvernuluiRomaniei OUG 195/2005 cu privire la protectia mediului inconjurator promulgata prin Decretul 887/28.06.06– cu modificarile si completarile ulterioare;

- SR EN ISO 14001:2005 – Sistemul de Management al Mediului– Specificatii si ghid de utilizare;- Legea nr. 212/1997 pentru aprobarea OG 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor;- OG nr. 21/1992 privind protectia consumatorului;- Legea 10/1995 – Legea privind calitatea in constructii;- Legea 440/2002 - Legea pentru aprobarea OG nr. 95/99 privind calitatea lucrarilor de montaj pentru

utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale.B) La finalizarea lucrarilor- lucrarile se executa fara a fi afectati factorii de mediu: aer, apa, sol, astfel incat terenul aferent

lucrarilor executate va fi redat circuitului la starea initiala de folosinta;- se va limita drastic influenta asupra mediului a organizarilor de santier, prin măsuri specifice de

diminuare a impactului;- deseurile recuperabile de orice tip, rezultate din lucrarile executate vor fi predate in baza formalitatilor

de predare-primire catre gestionarul obiectivului si toate celelalte deseuri vor fi depozitate corespunzatorlegislatiei mai sus mentionate.

- solutionarea de catre constructor a oricarei reclamatii care are legatura cu problematica de protectiamediului si care a rezultat din vina constructorului.

Gestionarul obiectivului este obligat sa respecte urmatoarele prevederi/reglementari privindgestionarea deseurilor:

- Legea protecţiei mediului 265/29.06.2006 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a GuvernuluiRomaniei OUG 195/2005 cu privire la protectia mediului inconjurator promulgata prin Decretul 887/28.06.06– cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea 27/15.01.07 privind aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului Romaniei OUG 61/2006cu privire la modificarea si completarea OUG 78/2000 referitoare la regimul deseurilor;

- HG 856/2002 – hotarare de guvern privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listeicuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

- HG 349/2002 – privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje;- HG 162/2002 – privind depozitarea deseurilor.

Masuri de siguranta si protectie in functionareVerificarile si incercarile dinaintea predarii in exploatare trebuie astfel concepute, organizate si

desfasurate incat sa previna accidentele prin electrocutare, incendiile si exploziile.Dupa receptionarea lucrarilor exploatarea si intretinerea instalatiilor intra in sarcina S.D.F.E.E.Pentru protectia impotriva atingerilor directe, partile aflate sub tensiune si accesibile personalului, se

vor inchide in cutia de distributie a postului de transformare.Pentru protectia impotriva atingerilor indirecte, toate partile metalice ale liniilor si ale postului de

transformare, care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar pot primi in mod accidental o tensiune deatingere periculoasa, ca urmare a unui defect de izolatie, se vor lega la prizele de pamant. Se va faceverificarea prizelor de pamant pentru a avea rezistenta mai mica sau egala cu 4 ohmi.



Hârtie reciclată

29

Protectia la suprasarcina si la scurtcircuit a liniilor electrice de joasa tensiune proiectate se realizeazaprin sigurantele fuzibile din cutia de distributie a postului de transformare, de pe plecarile respective in LEAde joasa tensiune.

Pentru protectia impotriva tensiunilor de atingere si de pas in retelele de joasa tensiune se va aplicasolutia de protectie prin legare la nul. Pentru evitarea pericolului ce s-ar ivi datorita unei intreruperi a nulului,acesta se va lega la pamant la stalpii prevazuti cu prize artificiale de pamant, pozitionate conform planului desituatie. Instalatia de legare la pamant care deserveste reteaua de legare la nul trebuie astfel realizat incatrezistenta de dispersie fata de pamant, masurata in orice punct al retelei de nul sa fie de cel mult 4 ohmi.

La toti stalpii speciali cu legaturi de intindere, de derivatie sau terminale, la stalpii ancorati si la stalpiide sustinere prevazuti cu prize de pamant, nulul purtator al conductorului torsadat se leaga la bornasuperioara de legare la pamant a stalpului prin intermediul unui conductor OL-AL50 mmp, fixat la nul prinintermediul unei cleme de derivatie cu dinti si la stalp cu un papuc presat PP50. La toti acesti stalpi se vorlega la conductorul de nul toate partile metalice de pe stalp care pot fi atinse si care in mod normal nu suntsub tensiune, dar care in caz de defect pot ajunge la o tensiune periculoasa. Pentru aceasta ansamblul deprindere pe stalp se va lega la conductorul de nul prin intermediul unei platbande zincate de 40x4 mm, fixatala un capat de tija filetata si la celalalt capat cu un surub zincat la borna de legare la pamant a stalpului,acolo unde se leaga si conductorul de nul.

Lucrari de receptieExecutantii de servicii in retele electrice trebuie atestati conform reglementarilor in vigoare.

Materialele principale folosite in aceasta lucrare (conductoare, cleme, armaturi, tuburi izolante sau deprotectie, etc.) trebuie sa provina de la unitati aflate pe lista de furnizori de servicii si produse acceptati siatestate in baza standardelor SR EN ISO 9001: 2001 – “Sistemul de Management al Calitatii – Cerinte“ decatre S.C. ELECTRICA S.A., conform cod SCE-01 Ed.4, Revizia 0.

Produsele trebuie sa fie validate (omologate) de catre S.C. ELECTRICA S.A. si trebuie saindeplineasca cerintele specificatiilor tehnice.

La receptia lucrarilor, materialele utilizate vor fi insotite de certificate de calitate (declaratii deconformitate).

Lucrarile prevazute se vor executa de catre unitati aflate in lista de furnizori de servicii si produseacceptati si atestate in baza standardelor SR EN ISO 9000-1/95 ; 9001/1995 ; 9002/95; 9003/95.

Executia lucrarilor se va face in regim de asigurarea calitatii cu planificare conform SR EN ISO9001/2001.

Controlul proceslor pe fluxul de executie a lucrarii, inspectiile si incercarile finale se vor executaconform normativelor, instructiunilor si fiselor tehnologice:

PE 116/94 - “Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice”.LI-I 135-93 - “Instructiuni privind controlul calitatii si receptia lucrarilor la punerea in functiune a

LEA de MT si JT”, precum si pe baza planului calitatii elaborat de constructor conform Standard SRISO 10005/1999” Managementul calitatii – Ghid pentru planurile calitatii “ si a Legii nr. 168/1977 sistandard SREN ISO 9001: 2001.Certificarea conformitatii lucrarii se va face conform HG 273-94 privind intocmirea cartilor tehnice si

emiterea declaratiei de conformitate se va face conform HG 168-97.Executia lucrarilor se va face in regim de asigurarea calitatii cu planificare conform SR EN ISO 10 005

– 99.Consolele, armaturile, clemele, prizele pamant, elementele metalice de prindere si cometalice se vor

proteja impotriva coroziunii, prin zincare sau cadmiere, conform STAS 7221/90 si STAS 7222–90. Grosimeastratului de protectie va fi de minimum 0,025 mm Zn sau 0,012 mm Cd.

Instalatiile electrice vor avea inscriptionarea de identificare, inscriptionarea de securitate siinscriptionarea elementelor periculoase, conform PE 127/83, instructiuni care sunt anexate prezenteidocumentatii.



Hârtie reciclată

30

MASURI DE PRIM–AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTAREFormatiile de lucru din exploatare, reparatii, constructii-montaj in instalatiile transport si distributie a

energiei electrice, vor fi dotate cu truse sanitare de prim-ajutor. Aceste truse vor face parte integranta dindotarea formatiilor de lucru cu scule, dispozitive, utilaje, mijloace de lucru si de protectie. Trusele sanitarevor fi prevazute cu materiale de inventar si consumabile, precum si cu medicamente necesare, inconformitate cu baremurile stabilite prin reglementarile in vigoare.

Personalul este obligat sa intervina pentru acordarea primului ajutor in caz de nevoie,actionand imediat si corect, sa anunte sefii ierarhici superiori si sa actioneze, daca este cazul, pentruinterventia personalului medical de specialitate.

a. Masuri de prim ajutor in caz de electrocutareIn cazul in care electrocutatul este in contact cu parti aflate sub tensiune se vor lua urmatoarele

masuri:a) se va scoate electrocutatul de sub actiunea curentului electric;b) persoana care scoate electrocutatul de sub actiunea curentului electric nu trebuie sa se expuna

pericolului;c) persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune trebuie sa intrerupa imediat tensiunea;d) daca nu exista posibilitatea intreruperii tensiunii, persoana care scoate electrocutatul de sub

actiunea curentului electric, se asigura impotriva atingerii accidentale a partilor aflate sub tensiune sau aefectului arcului electric, aruncand un conductor legat la pamint peste faze provocind astfel un scurtcircuit;

e) daca nu exista nici una din posibilitatile indicate mai sus, atunci persoana care scoate electrocutatulde sub actiunea curentului electric se izoleaza fata de partile aflate sub tensiune (folosind manusielectroizolante si prajina electroizolanta, fiind asezat pe un covor electroizolant) si indeparteaza deelectrocutat conductoarele aflate sub tensiune, avand grija de a nu ajunge in contact direct sau prinintermediul altor elemente metalice cu parti aflate sub tensiune.

In cazul unui electrocutat, ramas suspendat la un stalp in centura de siguranta si cu respiratiapierduta, persoana care acorda primul ajutor, fara riscul de a intra sub influenta tensiunii, executa catevainsuflatii prin metoda gura la gura sau gura la nas inainte de a incepe coborarea de pe stalp.

b. Masuri de prim ajutor in caz de arsuriArsurile sunt rani ale pielii sau altor tesuturi si sunt produse prin actiunea arcului electric, a focului sau

agentilor chimici. La arsurile grave se va tine seama de urmatoarele:a) nu se va dezbraca accidentatul;b) nu se va sufla (respira) deasupra ranilor (arsurilor);c) nu se va aplica nici un tratament local;d) se va acoperi accidentatul cu o panza sterila;e) se va transporta de urgenta la un spital de specialitate;f) in sezonul rece se va evita racirea accidentatului.c. Masuri de prim ajutor in caz de asfixierea) scoaterea de urgenta a accidentatului din zona viciata;b) scoaterea sau taierea imbracamintei care stanjeneste respiratia accidentatului;c) efectuarea respiratiei artificiale cand accidentatul nu mai respira;d) solicitarea interventiei personalului medical de specialitate.d. Masuri de prim ajutor in caz de fracturi, luxatii si entorsea) acordarea primului ajutor la locul accidentului, exceptand cazul in care exista un pericol pentru

accidentat sau persoana de interventie. In acest caz, se va deplasa accidentatul in cel mai apropiat loc sigur,unde ranile sa poata fi temporar asistate si stabilizate;

b) linistirea si sprijinirea partii ranite pana la imobilizarea fracturii;



Hârtie reciclată

31

c) infasarea ranii pentru a stopa sangerarile si a preveni contaminarea ulterioara . Protejarea oricaruios exteriorizat cu fase inelare, dar nu cu fortarea oaselor inapoi in rana;

d) imobilizarea fracturii pentru a prevenii miscarea oaselor afectate; fixarea de atele pe oasele lungi insusul si josul fracturii, pentru a imobiliza incheietura;

e) ridicarea si sprijinirea membrului ranit, dupa imobilizare, pentru a reduce sangerarea si umflarea.Primul ajutor in caz de fracturi trebuie sa relaxeze durerea. Orice crestere a durerii indica gravitatea

ranii. In aceste cazuri trebuie recontrolata pozitia membrului lezat, pozitionarea bandajelor, a nodurilor,precum si circulatia sangelui la extremitati.

e. Masuri de prim ajutor in caz de raniri insotite de hemoragiia) se va acoperi rana cu pansamente sterile;b) se va transporta accidentatul in pozitie culcat;c) se vor lua masuri de incalzire a accidentatului;d) i se va da sa bea, pe cat posibil, bauturi calde (nealcoolice);e) oprirea sangelui se poate face prin compresiune (apasare) fie cu ajutorul mainilor, fie a unui garou

sau tifon rasucit.Măsurile pentru reducerea riscului de coliziune a speciilor de păsări zburătoare cu liniile electrice după

caz (răspunzând elementelor reper desprinse din programul de monitorizare reglementat de autorităţiilecompetente), sunt:

- Instalarea de ansambluri dispuse pe un singur nivel;- Instalarea de marcaje vizibile pe timp de zi – mingi de semnalizare, flapsuri pendante, dispozitiverotative acţionate de vânt;- Lumini de avertizare pe timp de noapte.

INSCRIPTIONAREA RETELELOR ELECTRICEÎn cazul în care vor exista reţele aeriene (transport energie, linie de monitorizare, cablaje de

comunicare etc.), acestea vor fi montate pe traseul celor preexistente, iar acolo unde va fi cazul vor fimontate balize în scopul creşterii vizibilităţii acestora şi evitării coliziunilor cu specii de păsări. Eventualesectoare de risc, vor putea fi puse în evidenţă doar în baza unui program de monitorizare post-implementare(reglementat de către autorităţiile responsabile).

1. Inscriptionarea retelelor electrice aeriene cuprinde:a) Inscriptionarea de identificare – permite recunoasterea instalatiilor si a elementelor componente.b) Inscriptionarea de securitate – avertizeaza persoanele straine de pericolul atingerii stalpilor si

elementelor instalatiei.c) Inscriptionarea elementelor periculoase – avertizeaza personalul asupra instalatiilor sau

elementelor de instalatie cu conditii deosebite de exploatare.2. Inscriptionarile se fac inainte de punerea in functiune a instalatiei si se fac periodic, ori de cate ori

este necesar, in cazul in care s-au deteriorat.

a. Inscriptionarea de identificare1.1. Inscriptionarea de identificare a liniilor electrice aeriene se face prin montarea pe elementele

retelei a unor indicatoare, care trebuie sa cuprinda:- denumirea liniei, cu indicarea circuitelor in cazul liniilor cu mai multe circuite;- pozitia fazelor pe stalp, pentru fiecare circuit (numai la stalpii speciali);- numarul de ordine a stalpului;- sucursala gestionara (numai la stalpii speciali);- anul punerii in functiune;a) – denumirea liniei se compune din indicarea tensiunii nominale si a punctelor (localitatilor) de

plecare si sosire;b) – fazele circuitului (circuitelor) se noteaza cu literele R, S, T, indicandu-se pozitia fazelor pe stalp;



Hârtie reciclată

32

c) - numarul de ordine al stalpului este in conformitate cu proiectul de executie (profilul longitudinal sifoaia de pichetaj), in asa fel incat pe traseu, un numar sa se gaseasca o singura data, indiferent dedelimitare intre sucursale.

1.2. Inscriptionarea de identificare se realizeaza pe fiecare stalp, pe acea parte a stalpului care esteperpendiculara pe aliniament, orientata in sensul cresterii numerotarii stalpilor.

1.3. Ori de cate ori la o linie existenta se racordeaza o statie de transformare noua in sistemul intrare-iesire, din faza de proiectare trebuie sa se prevada modificarea inscriptionarii intregii linii in ceea ce privestedenumirea, numerotarea stalpilor si pozitionarea fazelor.

In situatia in care in aliniamentul unei linii existente se executa lucrari de consolidari sau devieri, careconduc la plantarea de stalpi noi, se recomanda sa se pastreze vechea numerotare, stalpii nou introdusi fiindnumerotati cu numarul stalpilor adiacenti insotit de “bis”.

1.4. Inscriptionarea de identificare se executa de regula astfel:a) in cazul stalpilor din beton:- scriere cu vopsea pe stalp;- montare de placute din metal sau din material plastic;- lipire de placute din material plastic.b) in cazul stalpilor din lemn:- montare de placute din metal sau material plastic.- in cazul stalpilor din metal (zabreliti):- montare de placute din metal sau material plastic.Placutele indicatoare se monteaza pe stalp la o inaltime de cca.2,2 m de la sol. Se admite ca scrierea

cu vopsea sa se faca la o inaltime de cca. 1 m de la sol.Placutele din metal pot fi realizate din tabla de fier sau aluminiu, protejate prin vopsire sau emailate.b. Inscriptionarea de securitate

Inscriptionarea de securitate se realizeaza prin montarea pe elementele retelei a unui indicator desecuritate confectionat conform STAS 297/2 in vigoare.

A. Pe stalpii liniilor electrice se monteaza un indicator de securitate (interzicere), realizat conformSTAS 297/2 si un indicator auxiliar pe care se scrie textul: “NU ATINGETI STALPII, NICI FIRELE CAZUTELA PAMANT!“.

Indicatoarele de securitate se monteaza cel putin cate doua bucati pe fiecare stalp, pe fetele paralelecu aliniamentul, deasupra indicatorului de identificare, conform PE 127 si PE 104-95.

B. Pe usa celulelor, tablourilor si cutiilor de distributie se monteaza un indicator de avertizare, realizatconform STAS 297/2 si un indicator auxiliar pe care sa scrie textul: “PERICOL DE ELECTROCUTARE!“.

c. Inscriptionarea elementelor periculoaseInscriptionarea instalatiilor sau elementelor de instalatie cu conditii deosebite de exploatare, se face

prin marcarea in teren a locurilor de munca in care exista un pericol potential de producere a unui accidentdatorat unor instalatii sau elemente de instalatie care nu mai prezinta siguranta in functionare.

Locurile de munca cu conditii deosebite de exploatare se marcheaza astfel incat sa atraga atentiapersonalului care lucreaza in aceste locuri asupra conditiilor deosebite de lucru.

Marcarea se face dupa cum urmeaza:- cu banda rosie vopsita pe stalp, se marcheaza stalpii din lemn putrezi;-cu indicator de avertizare, “PERICOL DE ELECTROCUTARE!” se marcheaza:

- posturile de transformare necorespunzatoare;- elementele obiectivelor aflate la distante necorespunzatoare fata de instalatiile sub tensiune;- elementele retelelor care sunt strambe, inclinate sau cu grad avansat de corodare;- posturile de transformare aeriene cu separator pe acelasi suport;- cutii de distributie necorespunzatoare din punct de vedere al protejarii impotriva punerii

accidentale sub tensiune a partilor metalice;- instalatie electrica cu priza de pamant necorespunzatoare;



Hârtie reciclată

33

- stalp cu separator de bucla;- linii electrice aeriene la care nu se respecta distantele intre conductoare sau circuite;- stalpii la care este montat cablu neprotejat in tub pana la inaltimea prevazuta in normative;- instalatie provizorie, realizata pentru inlaturarea unor avarii.

Asupra acestor instalatii sau elemente de instalatii trebuie sa se actioneze cu ocazia primei revizii saureparatii, in sensul aducerii lor la solutii tehnice conform normelor si la un grad de siguranta in functionarecorespunzator.



Hârtie reciclată

34

Cap. 3. Condiţii iniţiale

Istoricul zoneiTerenul pe care urmează să se realizeze investiţia este situat în tona terasei joase a râului Siret şi

este cuprins între fabrica de prefabricate Somaco Doaga, drumul DN 24 Tişiţa Tecuci, albia râului Siret lapartea estică şi terenuri aparţinând primăriei Mărăşeşti Sud. În urma retragerii albiei pe actualul curs, aurămas multe meandre cu ochiuri de apă, astfel, de-a lungul timpului în această zonă s-a exploatat balastrupentru construcţii.

În urma exploatării au rămas numeroase cuvete cu adâncime de 4-8 m faţă de nivelul terenului în carese află bălţi cu apă, unele dintre aceste gropi au fost unite, formând o salbă de lacuri. Momentan, nivelulapei în bălţi se află la 2,5-3 m faţă de cotele terenului.

3.1. Aspecte juridiceIn conformitate cu OM 1964/2007, în zonă a fost propusă desemnarea unor Situri de Importanţă

Comunitară astfel Aria Specială de Conservare constituită conform Directive Habitate ROSCI0162 LuncaSiretului Inferior şi Aria de Protecţie Specială Avifaunistică bazată pe Directiva Păsări ROSPA0071 LuncaSiretului Inferior.

3.2. Geografie şi aspecte de biogeografieLa nivelul României se întrepătrund numeroase limite de răspândire ale arealelor unor plante şi

animale cu mare valoare bioindicatoare. Astfel, România se plasează şi la interferenţa unor importantedomenii biogeografice, fiind evidentă o regionare netă în cadrul căreia Carpaţii joacă un rol esenţial.

Aspectelor climatologice regionale, se suprapun particularităţile de ordin biogeografic ce daucaracterul de unicitate zonei Carpaţilor Occidentali.

Principalele domenii biogeografice europene întâlnite la nivelul ţării noastre sunt: Domeniul Pannonic(în vestul ţării, Câmpia de Vest), Domeniul Continental, ce coboară de-a lungul Arcului Carpatic, dinsprelatitudini înalte, reprezentând importantă cale de pătrundere a elementelor siberiene în Europa, DomeniulStepelor Ucrainene, în zona de nord-est şi est a ţării şi Domeniul Pontic (Dobrogea şi o parte din sudul ţării)[European Environment Agency, Europe’s Environment, 1995].



Hârtie reciclată

35

Domeniile biogeografice Europene

Ulterior, regionarea biogeografică a fost completată fiind acceptată la ora actuală şi o eco-regionarecare îmbină atât elemente bio-geografice cât şi caracteristici particulare ecologice decelabile la nivelcontinental.

La nivelul României sunt decelabile 5 astfel de eco-regiuni: Continentală, Alpină, Stepică, Panonică şiPontică. Alături de Ucraina care la rândul său are 5 astfel de eco-regiuni, sunt statele cu cea mai marediversitate eco-regională, reflexie fidelă a condiţiilor particulare ale naturii acestor ţări.

Repartiţia celor 5 ecoregiuni europene de la nivelul României în versiunea acceptatǎ de MMDD (OM 776/2007)[dupǎ, Török, Z. – GIS used for delimiting the Eurpoean biogeographical regions from Romania 2008]

Taiga vest eurasiatică

AtlanticZona muntoasă central-europeanăBorenomoral

Continental

Stepa pontică

PanonianZonă muntoasă Balcanică



Hârtie reciclată

36

Din punct de vedere climatic, zona se situează sub influenţa unui regim climatic care corespundeclimei continentale, caracterizat prin veri foarte calde, uscate şi ierni reci, marcate de viscole puternicealternând cu perioade de încălzire care determină discontinuităţi în distribuţia stratului de zăpadă.

Harta climatică a României cu temperaturile medii multianuale

Temperatura medie multianuală în orasul Marasesti si comuna Comsesti



Hârtie reciclată

37

Judeţul VranceaCaracteristică din punct de vedere altimetric, este dispunerea reliefului în trepte ce coboară de la vest

spre est.Dispunerea reliefului în trepte, ce coboară către est, deschide larg spaţiul în primul rând influenţelor

est-continentale dar, în acelaşi timp, şi climatului nordic şi sudic. Totodată, Carpaţii de curbură au funcţiaunui deversor natural pentru masele de aer vestice. Influenţa reliefului este predominantă în traseulizotermelor. Câmpia are o temperatură medie anuală mai mare de 9 grade Celsius, dealurile subcarpatice,inclusiv glacisul subcarpatic între 6 şi 9 grade Celsius, iar munţii între 2 şi 6 grade Celsius. Circulaţia diferităa maselor de aer, de la o perioadă la alta, determină schimbări nepericuloase ale stării vremii, tocmaidatorită faptului că teritoriul judeţului Vrancea este destul de deschis maselor de aer de provenienţă şi cuproprietăţi diferite, formate în zone situate la mii de kilometri.

Aici se primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare de 400 mm. Relieful determină însă, o repartiţieinegală de precipitaţii. Astfel, în Câmpia Siretului, treapta de relief cea mai joasă, cantitatea medie deprecipitaţii este mai mică de 600 mm, în regiunea dealurilor subcarpatice, însă ea nu depăşeşte decât local800 mm, pe când în regiunea muntoasă această cantitate ajunge până la 1200 mm.

Intervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie – februarie, cu prelungiri până înluna martie. Căderile de precipitaţii în cantităţi mai mari de 30 mm în 24 ore sunt foarte frecvente pe întregteritoriul judeţului. Cea mai mare cantitate de precipitaţii, 199.5 mm în 24 ore, a fost înregistrată îndepresiunea intra-deluroasă Mera. Foarte frecvente sunt cantităţile cuprinse între 40 şi 80 mm în 24 ore,ceea ce arată agresivitatea mare a precipitaţiilor şi, implicit, rolul important pe care îl are scurgereasuperficială, fie în pânze, fie concentrată, în eroziunea solurilor de pe întinsul teritoriului judeţului, în speciala celor din regiunea dealurilor şi glacisului subcarpatic. Referitor la căderile de zăpadă şi păstrarea lor pesol, în regiunea muntoasă şi în dealurile subcarpatice înalte aceasta persistă 80 – 120 de zile, pe dealurilejoase, iar pe dealurile Tutovei rămâne între 60 – 80 zile.

Rețeaua hidrografică a județului Vrancea măs oară 1756 Km cursuri de apă codificate cu următoarelesubbazine hidrografice principale:

1. Sub-bazinul Siret, 1.230 Suprafața km²2. Sub-bazinul Trotuș, 130 Suprafața km²3. Sub-bazinul Putna, 2.480 Suprafața km²4. Sub-bazinul Râmnicu Sărat, 673 Suprafața km²

Total: 4.513 km²

Judeţul GalaţiTeritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de climã continentalã (partea sudicã şi

centralã însumând mai bine de 90% din suprafaţã, se încadreazã în ţinutul de climã de câmpie, iarextremitatea nordicã reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climã de dealuri). În ambele ţinuturiclimatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi deîntreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determinã intervale deîncãlzire şi de topire a stratului de zãpadã. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunãriiintroduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificãri care conduc la crearea unuitopoclimat specific de luncã, mai umed şi mai rãcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece iarna.

Circulaţia generalã a atmosferei are ca trãsãturi principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente deaer temperat-oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor deaer temperat-continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente deaer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S.

Reţeaua hidrografică a judeţului Galaţi – constituită de cursul inferior al râului Siret (cu afluenţiiprincipali: Bârlad, Geru şi Suhu), Prut (cu afluenţii principali: Elan – bazinul inferior, Liscov şi Chineja),precum şi de bazinul hidrografic al fluviului Dunărea (de la km 155 – confluenţa cu râul Siret şi până la km134 – confluenţa cu râul Prut). Aceste cursuri de apă, împreună cu afluenţii lor, au generat o lungime de



Hârtie reciclată

38

reţea hidrografică codificată de 1524 km (din care 110 km frontieră de stat – râu Prut), cu o suprafaţă de4465 km2, în cele trei bazine hidrografice: Dunăre, Siret şi Prut.

3.3. Factorul de mediu apăIn proximitatea amplasamentului, reţeaua hidrografică de suprafaţă rămâne dominata de curgerea raului Siret.Suprafaţa studiată aparţine terasei joase şi medii a râului Siret care a avut cursul pe acest spaţiu,

amplasamentul se află în Câmpia Siretului Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului.În timpul retragerii albiei pe actualul curs, au rămas multe meandre cu ochiuri de apă, de-a lungul

timpului, în această zonă s-a exploatat balast pentru construcţii, rămânând numeroase gropi cu adâncimi de4-8 m faţă de nivelul terenului în care se află bălţi cu apă, însă care nu au funcţionat niciodată ca amenajăripiscicole.

Lacurile vor fi amenajate pe amplasamentul actualelor excavaţii de exploatare a pietrei şi vor fitransformate în bazine piscicole destinate creşterii şi iernării puietului de ciprinide, precum şi areproducătorilor şi remonţilor de sturion. Locaţia mai dispune de o suprafaţă de dimensiuni mai (18 ha) luciude apă, care va fi folosit pentru obţinerea producţiei marfă de crap şi ciprinide asiatice.

Sistemul de creştere (staţia de reproducere) este alimentat permanet cu apă proaspătă, provenitădintr-o sursă externă, bazin exterior şi/sau puţ forat, a cărei calitate trebuie să corespundă normelor.

Pentru consumul curent cu apă potabilă a vestiarelor şi grupurilor sanitare, instalaţia va fi branşată lareţeaua exterioară propusă cu alimentare provenită de la puţul forat propus.

În etapa de construcţie pe amplasament nu se produc ape uzate. Astfel, instalarea de toalete mobileecologice rezolvă problema resturilor fecaloide.

De asemenea în incinta organizării de şantier, funcţioneaza şi o cişmea alimentată prin cădere de laun rezervor de apă din polietilenă. Utilizarea acestei surse este limitată la măsuri sumare de igienă (spălatpe mâni, spălatul unor legume sau fructe, etc.).

În etapa de funcţionare spaţiile administrative vor fi racordate la un sistem de canalizare propriu ce vaconduce apele uzate către o microstaţie de epurare care va evacua apele cu respectare NTPA 001.

Pentru bazinele piscicole, evacuarea spre aval se va face difuz, prin patul de balastru sau prinintermediul unor canale de evacuare prevăzute cu călugăr.

3.4. Factorul de mediu solÎn estul judeţului Vrancea, respectiv în partea de vest a judetului Galaţi apar suprafeţe întinse de soluri

aluviale în lunci şi arii de divagare, cu cernoziomuri şi cernoziomuri cambice, uneori vertice, alteori freatic-umede, de câmpuri şi terase sau cu soluri cenuşii în zona de contact cu regiunea deluroasă.

Alte tipuri de soluri întâlnite, importate pentru dezvoltarea vegetaţiei, în afată de cele nisipoase, sunt:molisoluri cernoziomice tipice, argiluvisoluri brune tipice şi litice (predominante), soluri neevoluate aluvialetipice şi molice (hidromorfe) şi erodisoluri tipice gleizate.

Prin specificul său, proiectul analizat nu presupune apariţia unor surse de poluare a solului.În cursul constririi, substanţele care ar putea polua local şi accidental solul sunt combustibilii,

lubrifianţii şi reziduurile acestora, care ar putea fi manevrate, depozitate sau deversate neglijent în timpulfuncţionării utilajelor şi autovehiculelor pentru transportul materialelor. O altă sursă de poluare o constituieprodusele fecaloide ale personalului angrenat în lucrările de execuţie a obiectivelor.

Prin măsurile de protecţie a mediului considerate în mod special dată fiind destinaţia de zone deprotecţie naturală a terenurilor în cauză se vor lua toate măsurile de precauţie, conform normelor tehnice desecuritate pentru evitarea scurgerii de carburanţi sau lubrifianţi pe sol, respectiv prin instalarea unei toaletevidanjabile şi tratate chimic.

3.5. Factorul de mediu aerCăile de transport utilizate sunt cele pre-existente, urmând a se realiza consolidări sumare odata cu

extinderea fronturilor de exploatare.



Hârtie reciclată

39

Pe amplasament sunt menţinute drumuri tehnologice temporare.Circulaţia pe căile de transport utilizate se va supune legislaţiei specifice în vigoare, inclusiv în ceea

ce priveşte încărcarea (sarcina maximă admisă), gabaritul şi viteza de rulare.Sursele de poluanţi atmosferici sunt în parte legaţi şi de activităţile de transport aferenţi obiectivului

fiind prezentate sintetic în tabelul de mai jos.Surse de poluanţi atmosferici

Nr.crt. Tipul sursei Poluanţi emişi Faza în care acţionează

1. Surse de combustie de tip motoare cuardere internă (punctiforme în zona frontuluide lucru):- vehicule cu combustibil motorină;

- pulberi- oxizi de sulf- monoxid de carbon- oxizi de azot- hidrocarburi- aldehide- acizi organici

- construire

3.6. Floră şi vegetaţiePe parcela care are categoria de folosinţă curţi-construcţii (7500 m2) există o serie de construcţii

provizorii, aflate într-o stare avansată de degradare, aici urmând a fi construită staţia de reproducere,incubaţie şi dezvoltare a puietului de sturioni. Construcţia bazinelor se va realiza pe amplasamentulactualelor excavaţii de exploatare a pietrei. Spaţiile dintre lacuri sunt acoperite cu pădure de salcâm, plop şisalcie.

In conformitate cu studii botanice [ŞT. CSUROS, 1972], vegetaţia primară, de-a lungul cursului de apă,era dominată de specii lemnoase higrofile, grupate în asociaţii specifice, cum ar fi: Salicetum purpurae,sau Salicetum triandrae, care în funcţie de dimensiunile luncii, ocupau porţiuni mai mult sau mai puţinextinse. Speciile ce se regăseau în aceste păduri de luncă erau: Salix alba, S. fragilis, Populus alba, P.nigra, P. tremula, Alnus glutinosa, A. imcana.

Vegetaţia ierboasă (alianţele Nanocyperion şi Polygono-chenopodion) se dezvolta în zona prundişului,nisipului sau nisipului mâlos, ajunsă la zi numai în perioadele când apele atingeau cotele minime (iulie-septembrie). In zonele favorabile apăreau, asociaţii dominate de stuf (Scirpo-Phragmitetum), întreţesute sauînvecinate cu tufărişuri higrofile.

Pe locul pădurilor de luncă s-au dezvoltat secundar asociaţii ierboase, în care, în mod caracteristicapar specii de Carex (C. acutiformis, C. riparia, C. gracilis, C. inflata etc.) şi de graminee (Molinia coerulea,Deschampsia cespitosa, Poa trivialis, Agrostis alba, A. tenuis, Alopecurus pratensis, Festuca pratensis, F.rubra, Poa pratensis, Trisetum flavescens, Agropyrum repens, Arrhenaterum elatius etc.).

Datorită activităţilor antropice în relaţie cu exploatarea resurselor naturale încă din cele mai vechitimpuri, înainte chiar de cuceririle romane, este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat ooarecare integritate naturală, unde să se mai regăsească echilibre naturale funcţionale.

Discontinuităţile covorului vegetal descriu direcţii ecogeografice de evoluţie luate în parte din planulcontinental, regional sau local, asemeni unor “felii” din continuul reprezentat de sfera producătorilor primarivegetali. Aceste “felii” au primit denumirea de ecocline (aşa cum au fost ele definite de STUGREN). .Ecoclinele vegetale, se reflectă fidel asupra fitofagilor, prin acţiune directă, făcând să fie resimţită undarespectivă de discontinuitate în final asupra întregului ansamblu arhitectural biocenotic.

In zona studiată covorul vegetal prezintă rezultatul interacţiunii factorilor naturali cu cei antropici,apărând manifeste efectele impactelor multiple şi deosebit de accentuate ale factorului antropic.

Factorii naturali ce influenţează dezvoltarea covorului vegetal cuprind influenţele abiotice şi celebiotice.

Dintre influenţele abiotice un rol preponderent este imprimat de substratul geologic. În această zonăînsă stratele geologice au cunoscut intense perturbaţii prin dislocarea şi scoaterea la suprafaţă a materialuluigeologic, sortarea acestuia şi formarea aşa numitului steril de carieră ce a fost mai apoi datorită acţiunii



Hârtie reciclată

40

factorilor naturali şi antropici, împrăştiat acoperind suprafeţe de dimensiuni ce variază de la câteva sute demetri pătraţi şi până la zeci de hectare. Astfel nu se mai poate pune accentul pe speciile bioindicatoare fărăa se lua în considerare şi efectul perturbant al dispersiei sterilului de carieră.

De menţionat de asemenea efectul de distorsiune al habitatelor naturale ca urmare a pătrunderii unorspecii invazive cum ar fi Polygonatum japonicum sau Impatiens sp. Astfel flora specifică habitatelorripariene, extrem de valoroasă din punct de vedere bio-ecocenotic, fiind descrise de altef asociaţii cedefinesc habitate de interes conservativ, au fost înlocuite de masive alcătuite din aceste specii, ce apar pesecţiuni întinse, dezvoltate de-a lungul căilor de acces, însă mai cu seamă de-a lungul văi apelor. Douaasociatii vegetale ruderale prezente pe amplasament (Cynodonto-Atriplicetum tataricae si Hordeo murini-Cynodontetum) apartin ordinului Sisymbrietalia Tx. In Lohm. et al. 1962 si clasei Stelarietea mediae Tx. et al.ex von Rochow 1951. Asociatia Sclerochloo-Polygonetum avicularis apartine ordinului Plantaginetaliamajoris Tx. et Preising 1950 si clasei Plantaginetea majoris Tx. Et Preising 1950, iar asociatia Convolvulo-Agropyretum repentis ordinului Agropyretalia repentis Oberd. et al. 1967, clasei Artemisietea vulgaris Lohm.et al. in Tx. 1950.

Acestea sunt asociatii vegetale ruderale lipsite de valoare conservativa, instalate pe terenuri batatoritesau pe marginea cailor de acces, in componenta carora speciile stepice sunt in proportie mai micacomparativ cu cele ruderale si segetale (buruienile de culturi agricole).

Aceste asociatii apartin comunitatilor ruderale (habitatul R8701 conform manualului Habitatele dinRomania-Donita et al, 2005), prezente mai ales in apropierea drumului de acces si imediata vecinatate acarierei. Comunitatile ruderale au inlocuit in general pajistile naturale in apropierea agroecosistemelor si pesuprafetele puternic afectate de utilajele de exploatare, de pe care covorul vegetal primar a fost indepartat.

3.7. FaunăFauna va fi afectată în limite foarte reduse de prezentul proiect, impactul manifestându-se local şi pe o

perioadă scurtă (pe perioada de execuţie ce nu depăşeşte 12 luni). Majoritatea speciilor sunt cantonate lahabitate, altele decât cele ce urmează a fi impactate direct de proiect.

Pentru unele specii apare chiar plauzibilă eventualitatea unei revigorări a populaţiilor în perioadaimediat următoare, datorită creării unor condiţii favorabile (băltiri, zone lentice etc.), precum şi datorităinstaurării regimelor de protecţie tehnologică a obiectivelor, fapt ce va diminua mult amplitudinea şi frecvenţaimpactelor antropice în zonă şi intensificarea acţiunilor de supraveghere şi monitorizare a factorilor demediu.

Măsurile de reconstrucţie/reabilitare ecologică ce sunt prevăzute pentru diminuarea impactului apărutîn perioada de execuţie, urmează a oferi nişe ecologice suplimentare, utilizabile direct/indirect de cătreaceste specii, prin diversificarea habitatelor creându-se premisele creşterii unor indici de biodiversitate.

3.8. Descrierea stării acuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

In urma studiilor din teren asumate cu prilejul documentǎrii prezentului studiu, s-a putut contura oconcluzie generalǎ asupra impactului produs de activitǎţile antropice curente din cadrul perimetrului cuprinsîn siturile Natura 2000.

Gradul de accesibilitate deosebită a zonei, prezenţa unor numeroase aşezări şi căi de acces, a unorobiective de interes socio-economic, dar şi a creşterii interesului turistic, au făcut ca în ansamblul sǎuîntreaga zonă să resimtă un impact semnificativ. Cu toate acestea, în unele puncte, cu accesibilitate limitată,cadrul natural beneficiază de o stare relativ bună de conservare.

Impactul asociat unor exploatǎri majore a unor resurse naturale, au condus la apariţia unui impactsemnificativ pe perimetre extinse. In ansamblul său situl apare astfel impactat moderat spre accentuat, cunuclee ce şi-au păstrat intactă o oarecare integralitate, în alternanţǎ cu zone impactate major.



Hârtie reciclată

41

Situaţia stǎrii actuale de conservare a sitului, pornind de la distribuţia biomurilor majore descriseconform Formularului standard Natura 2000 ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, este prezentatǎ sintetic întabelul de mai jos, unde au fost considerate 3 nivele de impactare:

- roşu = nivel de impactare semnificativa;- galben = nivel de impactare moderata;- verde = nivel de impactare redusa;

Crt. Denumire Cod % suprafatadin total (ha)

1 Plaje de nisip 331 4 1003,242 Rauri, lacuri 511, 512 25 6270,253 Mlastini, turbarii 411, 412 5 1254,054 Pajisti naturale, stepe 321 5 1254,055 Culturi, teren arabil 211-213 8 1254,056 Pasuni 231 8 1254,057 Paduri de foioase 311 34 8527,548 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) 324 11 2758,91

Urmărind sistemul codificat al activităţilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stării factorilorde mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic din etapa pre-proiect (înainte de implementarea proiectului), sau aşa numita analiză a sţarii actuale a perimetrului studiat.

In acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activităţilor antropice, a fost întocmittabelul de stare prezentat mai jos, în cadrul căruia au fost identificate 49 de categorii de impact prezent înfaza pre-proiect la nivelul sitului. Pentru cele 49 de categorii de impact s-a realizat o explicitare sumară.

Cod CategorieAgricultură, silvicultură

100 Cultivare101 modificarea tehnicilor de cultivare X102 tundere / tăiere X110 Folosirea pesticidelor X120 Fertilizare X130 Irigare X140 Păşunat X141 abandonarea sistemelor pastorale X150 Restructurarea posesiei asupra pământului X151 eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor X160 Managementul general al silviculturii X161 plantarea pădurilor162 plantarea artificială X163 replantarea pădurilor164 defrişarea pădurilor X165 îndepărtarea subarboretului X166 îndepărtarea arborilor morţi şi bolnavi X167 exploatarea fără reîmpădurire X170 Creşterea animalelor X171 Hrănirea animalelor X180 Arderea X190 Activităţi agricole şi silvicole nemenţionate mai sus

Pescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor200 Piscicultura şi conchilicultura210 Pescuitul profesionist X211 pescuitul la loc fix X212 pescuitul cu traulerul



Hârtie reciclată

42

Cod Categorie213 pescuitul cu plasă X220 Pescuitul de agrement X221 punerea momelii230 Vânătoarea X240 Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi241 colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.) X242 scoaterea din cuib (a şoimului)243 punerea de capcane, otrăvirea, braconajul X244 alte forme de adunare a faunei250 Adunarea/îndepărtarea florei; generalităţi251 spolierea zonelor floricole290 Activităţi de vânătoare, pescuit sau de adunare nemenţionate mai sus

Mineritul şi extracţia materialelor300 Extracţia nisipului şi pietrişului X301 cariere302 îndepărtarea materialelor de pe litoral X310 Extracţia turbei311 tăierea manuală a turbei312 îndepărtarea mecanică a turbei

320 Exploatarea şi extracţia petrolului sau gazelor naturale330 Minele331 exploatare minieră la zi332 exploatare în subteran340 Minele de sare390 Mineritul şi extragerea materialelor nemenţionate mai sus

Urbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare400 Zone urbanizate, locuirea umană401 aşezări permanente X402 aşezări discontinue403 aşezări dispersate409 alte tipuri de aşezări X410 Zone industriale sau comerciale411 fabrici412 depozite industriale419 alte zone industriale sau comerciale420 Evacuări421 depozitarea reziduurilor menajere X422 depozitarea reziduurilor industriale423 depozitarea materialelor inerte X424 alte evacuări430 Structuri agricole X440 Depozitarea materialelor490 Alte activităţi urbane, industriale şi similare

Transporturi şi comunicaţii500 Reţele de comunicaţii501 cărări, circuite, trasee pentru biciclişti502 şosele, autostrăzi X503 linii de cale ferată,TGV504 zone portuare505 aeroporturi506 aerodromuri, eliporturi507 poduri, viaducte508 tuneluri509 alte reţele de comunicaţii



Hârtie reciclată

43

Cod Categorie510 Transportul energiei511 linii electrice X512 conducte de petrol513 alte forme de transportare a energiei520 Transport naval X530 Îmbunătăţirea accesului la sit590 Alte forme de transport şi comunicaţii

Agrement şi turism (unele sunt incluse mai sus sub alte denumiri)600 Structuri de agrement şi turism601 terenuri de golf602 piste de schi603 stadioane604 circuite, piste605 hipodromuri606 parcuri de distracţii607 terenuri de sport denivelate608 campinguri pentru rulote şi caravane609 alte complexe de agrement/sport610 Centre de interpretare620 Sporturi în aer liber şi activităţi de agrement621 sporturi nautice622 mersul pe jos, călăritul şi vehiculele nemotorizate623 vehicule motorizate624 alpinismul, căţăratul şi speologia625 sportul cu planorul, delta planul, parapanta şi balonul626 schiul, sporturi extreme (off-piste)629 alte sporturi în aer liber şi de agrement690 Alte sporturi în aer liber şi de agrement nemenţionate mai sus

Poluarea şi alte activităţi/consecinţe ale activităţilor umane700 Poluarea701 poluarea apei X702 poluarea aerului X703 poluarea solului X709 alte forme sau forme combinate de poluare710 Poluarea sonoră720 Transportul cu nave neautorizate; Uzarea730 Manevrele militare740 Vandalismul790 Alte activităţi sau consecinţe poluatoare

Schimbări ale stării mediilor umede şi marine induse de activitatea umană800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea şi uscarea pământului; generalităţi801 îndiguirea depresiunilor802 îndiguirea pământurilor din zona marină, a estuarelor sau mlaştinilor803 umplerea cu pământ a şanţurilor, zăgazurilor, heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor

sau gropilor810 Drenarea811 managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul drenării820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol…) X830 Canalizarea840 Inundarea850 Modificarea funcţionării sistemului hidrografic; generalităţi851 modificarea curenţilor marini852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă continentale853 managementul nivelurilor de apă860 Depunerea şi depozitarea aluviunilor în suspensie



Hârtie reciclată

44

Cod Categorie870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi X871 lucrări de apărare în faţa mării sau de protejare a coastei890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului X

Procese naturale (biotice şi abiotice)900 Eroziunea X910 Aluvionarea X920 Uscarea X930 Inundarea X940 Catastrofele naturale941 inundaţii X942 avalanşe943 scufundări ale terenului şi alunecări de teren944 furtuni, cicloane945 vulcani946 cutremure947 maree948 incendii (naturale)949 alte catastrofe naturale950 Evoluţia biocenotică951 acumularea de materii organice X952 eutrofizare953 acidifiere954 invazia unei specii X960 Relaţii faunistice interspecifice961 competiţia (de exemplu: pescăruşul/rândunica de mare)962 parazitismul X963 introducerea unei boli964 poluarea genetică965 animale de pradă966 antagonismul datorat introducerii unei specii noi967 antagonismul faţă de animalele domestice969 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor faunistice interspecifice970 Relaţii floristice interspecifice971 competiţia972 parazitismul973 introducerea unei boli974 poluarea genetică975 lipsa agenţilor de polenizare976 pagube datorate vânatului979 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor floristice interspecifice990 Alte procese naturale

In urma analizei sumare a categoriilor de impact prezente in zona, au fost identificate 49 astfel de categorii.

Dintre categoriile de impact ce contribuie la vulnerabilizarea acestui sit, parte dintre acestea au fostidentificate la nivelul perimetrului studiat fiind explicitate sumar. Pe lângă acestea au fost identificate altecategorii de impact cu efect restrâns (local), însă prezente la nivelul perimetrului ţintă.

Unele din categoriile de impact au fost considerate ca nefiind prezente la nivelul perimetrului studiat(sau cu efecte neglijabile), însă pentru unele au fost identificate şi explicitate sub-categorii constituente.

In urma implementării proiectului propus, se estimează că nu vor fi induse noi categorii de impact, datăfiind pre-existenţa căilor de acces ce face în această etapă doar obiectul unui proiect de reabilitare. Datefiind investiţiile asociate acestei investiţii, precum şi setul de măsuri de diminuare a impactului propuse, esteperfect plauzibilă diminuarea intensităţii unor categorii de impact.



Hârtie reciclată

45

Stabilirea stării iniţiale a mediului prin intermediul Matricii Leopold adaptateUrmărind sistemul codificat al activităţilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stării factorilor

de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic prezent, sau aşanumita analiză a starii actuale a perimetrului studiat.

Pornind de la principiul propus de Leopold9 pentru evaluarea impactului asupra mediului, larg utilizat îndocumentaţiile tehnice de specialitate, am adaptat la categoriile de impact considerate atributele„magnitudine”, respectiv „importanţa”.

Atributul magnitudine este utilizat în acest context pentru a exprima scara de extindere a impactului.Exprimarea scarii de extindere a impactului este facuta procentual, iar pentru o mai buna ilustrare, s-a utilizatun cod de culori:

MagnitudineNota Procent suprafa de habitat criteriu afectat /

populaţie specie criteriuCod deculoare

1 <1%2 2-5%3 6-15%4 16-30%5 31-45%6 45-55%7 56-65%8 66-75%9 76-90%

10 91-100%

Atributul importanţa este utilizat în acest context pentru a exprima semnificaţia impactului.Exprimarea semnificaţiei impactului este facuta procentual, iar pentru o mai buna ilustrare, s-a utilizat un codde culori:

ImportanţaNota Efectul impactului Cod de

culoare1 Impact improbabil2 Impact probabil, în cazul confirmarii prezenţei elementului criteriu3 Impact probabil, potenţial, asupra elementelor criteriu4 Impact indirect, limitat, de intensitate redusa asupra elementelor criteriu5 Impact indirect cu potenţial de risc pentru elementele criteriu6 Impact indirect ce urmeaza a afecta semnificativ elementele criteriu7 Impact direct, însa limitat, reversibil în timp chiar în lipsa masurilor compensatorii

8 Impact direct ce urmeaza a afecta a afecta elementele criteriu, compensabil prinaplicarea unor masuri de diminuare a impactului

9 Impact direct ce urmeaza a periclita elementele criteriu, impunându-se masuricompensatorii

10 Impact direct ce conduce la ablarea/extincţia elementului criteriu

9 Leopold, L. B., F. E. Clarke, B. B. Hanshaw, and J. E. Balsley. 1971. A procedure for evaluating environmentalimpact. U.S. Geological Survey Circular 645, Washington, D.C.



Hârtie reciclată

46

od Categorie Magnitudine Importanţa1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Agricultură, silvicultură100 Cultivare101 modificarea tehnicilor de cultivare 15102 tundere / tăiere 8110 Folosirea pesticidelor 25120 Fertilizare 12130 Irigare 1140 Păşunat 6141 abandonarea sistemelor pastorale 4150 Restructurarea posesiei asupra pământului 2151 eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor 10160 Managementul general al silviculturii 3161 plantarea pădurilor 2162 plantarea artificială 2163 replantarea pădurilor 1164 defrişarea pădurilor 9165 îndepărtarea subarboretului 7166 îndepărtarea arborilor morţi şi bolnavi 7167 exploatarea fără reîmpădurire 2170 Creşterea animalelor 4171 Hrănirea animalelor 2180 Arderea 45190 Activităţi agricole şi silvicole nemenţionate mai susPescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor200 Piscicultura şi conchilicultura210 Pescuitul profesionist211 pescuitul la loc fix



Hârtie reciclată

47


212 pescuitul cu traulerul213 pescuitul cu plasă 3220 Pescuitul de agrement 1221 punerea momelii 1230 Vânătoarea 2240 Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi 1241 colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.) 1242 scoaterea din cuib (a şoimului)243 punerea de capcane, otrăvirea, braconajul 3244 alte forme de adunare a faunei250 Adunarea/îndepărtarea florei; generalităţi251 spolierea zonelor floricole 1290 Activităţi de vânătoare, pescuit sau de adunare

nemenţionate mai susMineritul şi extracţia materialelor300 Extracţia nisipului şi pietrişului 10301 cariere 5302 îndepărtarea materialelor de pe litoral 5310 Extracţia turbei311 tăierea manuală a turbei312 îndepărtarea mecanică a turbei320 Exploatarea şi extracţia petrolului sau gazelor naturale330 Minele331 exploatare minieră la zi332 exploatare în subteran340 Minele de sare390 Mineritul şi extragerea materialelor nemenţionate mai



Hârtie reciclată

48


susUrbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare400 Zone urbanizate, locuirea umană 1401 aşezări permanente 3402 aşezări discontinue 2403 aşezări dispersate 1409 alte tipuri de aşezări 1410 Zone industriale sau comerciale 1411 fabrici 1412 depozite industriale 1419 alte zone industriale sau comerciale 1420 Evacuări 1421 depozitarea reziduurilor menajere 3422 depozitarea reziduurilor industriale 1423 depozitarea materialelor inerte 1424 alte evacuări 1430 Structuri agricole 8440 Depozitarea materialelor 1490 Alte activităţi urbane, industriale şi similare 1Transporturi şi comunicaţii500 Reţele de comunicaţii 2501 cărări, circuite, trasee pentru biciclişti 2502 şosele, autostrăzi 2503 linii de cale ferată,TGV 2504 zone portuare505 aeroporturi506 aerodromuri, eliporturi



Hârtie reciclată

49


507 poduri, viaducte 1508 tuneluri509 alte reţele de comunicaţii510 Transportul energiei 1511 linii electrice 1512 conducte de petrol 14513 alte forme de transportare a energiei 1520 Transport naval530 Îmbunătăţirea accesului la sit590 Alte forme de transport şi comunicaţiiAgrement şi turism (unele sunt incluse mai sus sub alte denumiri)600 Structuri de agrement şi turism 1601 terenuri de golf602 piste de schi603 stadioane604 circuite, piste605 hipodromuri606 parcuri de distracţii607 terenuri de sport denivelate608 campinguri pentru rulote şi caravane609 alte complexe de agrement/sport610 Centre de interpretare620 Sporturi în aer liber şi activităţi de agrement621 sporturi nautice622 mersul pe jos, călăritul şi vehiculele nemotorizate623 vehicule motorizate 2624 alpinismul, căţăratul şi speologia



Hârtie reciclată

50


625 sportul cu planorul, delta planul, parapanta şi balonul626 schiul, sporturi extreme (off-piste)629 alte sporturi în aer liber şi de agrement690 Alte sporturi în aer liber şi de agrement nemenţionate

mai susPoluarea şi alte activităţi/consecinţe ale activităţilor umane700 Poluarea701 poluarea apei702 poluarea aerului703 poluarea solului 25709 alte forme sau forme combinate de poluare 1710 Poluarea sonoră 1720 Transportul cu nave neautorizate; Uzarea730 Manevrele militare740 Vandalismul 1790 Alte activităţi sau consecinţe poluatoareSchimbări ale stării mediilor umede şi marine induse de activitatea umană800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea şi uscarea

pământului; generalităţi801 îndiguirea depresiunilor 6802 îndiguirea pământurilor din zona marină, a estuarelor

sau mlaştinilor803 umplerea cu pământ a şanţurilor, zăgazurilor,

heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor sau gropilor810 Drenarea 3811 managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul

drenării



Hârtie reciclată

51


820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol…)830 Canalizarea 1840 Inundarea850 Modificarea funcţionării sistemului hidrografic;

generalităţi3

851 modificarea curenţilor marini852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă

continentale1

853 managementul nivelurilor de apă 1860 Depunerea şi depozitarea aluviunilor în suspensie870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi871 lucrări de apărare în faţa mării sau de protejare a

coastei890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului 1Procese naturale (biotice şi abiotice)900 Eroziunea 2910 Aluvionarea 1920 Uscarea 1930 Inundarea940 Catastrofele naturale941 inundaţii942 avalanşe943 scufundări ale terenului şi alunecări de teren944 furtuni, cicloane945 vulcani946 cutremure947 maree



Hârtie reciclată

52


948 incendii (naturale)949 alte catastrofe naturale950 Evoluţia biocenotică951 acumularea de materii organice952 eutrofizare953 acidifiere954 invazia unei specii 12960 Relaţii faunistice interspecifice961 competiţia (de exemplu: pescăruşul/rândunica de

mare)962 parazitismul 1963 introducerea unei boli964 poluarea genetică965 animale de pradă966 antagonismul datorat introducerii unei specii noi967 antagonismul faţă de animalele domestice969 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor faunistice

interspecifice970 Relaţii floristice interspecifice971 competiţia972 parazitismul973 introducerea unei boli974 poluarea genetică975 lipsa agenţilor de polenizare 5976 pagube datorate vânatului 1979 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor floristice

interspecifice



Hârtie reciclată

53


990 Alte procese naturale

Total 327



54

Hârtie reciclată

Pentru interpretarea impactului cumulat, este propusa o înmulţire a notelor alocate indicilormagnitudine cu intensitate.

Se obţine astfel o nota a impactului cumulat cuantificabilă şi comparabilă între diferitelealternative sau stări/faze ale proiectului.

Celor 168 de categorii de impact le revine un scor echivalent cu „0” pentru zonele pristine,virgine, de unde orice fel de impact antropic. O astfel de situaţie ramâne însă ipotetica şi improbabiladata fiind extinderea unor categorii de impact antropic ce vin sa afecteze chiar şi indirect suprafeţeextinse (ex. ploi acide, schimbari climatice - manifeste prin efecte superpozabile unor categorii deimpact: uscare, evoluţie ecocenotica). Pe de alta parte, într-un caz ipotetic, de impact maximal, undeîntr-o anumita zona data sa fie manifeste toate categoriile de impact, la o magnitudine şi intensitatemaximala, scorul va fi de 168 X 10 X 10 = 16.800. Astfel, plaja de manifestare devine una extrem deextinsa.

Se poate obţine un scor înalt datorita unei manifestari extinse a magnitudinii şi importanţeidiferitelor categorii de impacta, fara însa atinge valori individual calculate semnificative, astfel încâtmanifestarea acestora sa se reflecte asupra elementelor criteriu doar ipotetic, indirect. In acelaşi timp sepoate obţine un scor scazut, însa manifestarea unei ategorii de impact asupra unui element criteriu safaca fie deosebit de înalta, facând astfel proiectul inacceptabil pentru a fi implementat.

Scorul de obţinut nu este în masura a oglindi cu suficienta fidelitate nivelul impactului cumulat altuturor categoriilor de impact. Scorul rezultat permite însa o comparare între diferite proiecte, eventualealternative ale acestuia, faze de implementare. Este bine ca pentru fiecare categorie sa fie discutatasituaţia pre- respectiv post-implementare, pentru a se putea observa şi cuantifica efectul asupra fiecaruielement criteriu.

Scorul impactului cumulat ramâne o valoare relativa, deschizând însa calea spre o facilacomparare, aşa cum aratam mai sus între diferite alternative sau stari/faze ale proiectului.

Pentru zona studiata scorul obtinut este de 327 puncte.O analiza succinta a categoriilor de impact asociate proiectului, va conduce la aparitia unor noi

categorii de impact (marcate cu bold în tabel), dar în egală măsură şi la diminuarea semnificativă a uneimari părţi a categoriilor de impact preexistente.

Matricea de mediu in zona luncii râului Siret este puternic alterata de impactul antropic ce acondus la o modificare profunda a biostratelor. Ca urmare a practicilor agricole extensive, urmate de ochimizare dezordonata a agriculturii, alaturi de o exploatare salbatica a resurselor raului Arges (pornindde la proiecte hidrotehnice si pana la pescuit) mare parte a zestrei naturale s-a pierdut in perioada dedinainte de anul 1989.

Ultimele doua decenii marcheaza o crestere fara precedent a cererii de materii prime si materialepentru constructii, fapt ce a antrenat o exploatare prea putin normata, coordonata si controlata aresurselor minerale (pietris si nisip) din albie. Ca urmare, talvegul a scazut cu 4 pana la 12 m, iar uneleexploatari dezvoltate in zona albiei majore, au afectat in mod direct vegetatia ripariana.

Valoarea impactului antropic in zona este deosebit de inalta, fiind manifeste 79 de categorii deimpact a caror valoare cumulata este de 327 puncte, fapt ce poate conduce la plasarea intregului intr-ozona de risc ecologic major.

Riscul major de expunere se datoreaza atat unor elemente oarecum predictibile, cat si unoraspecte ce nu sunt cunoscute pe deplin (asa cum este cazul unor facilitati de exploatare petroliera) cein unele cazuri, prin deranjarea unor pungi acumulate in zone de avarie sau a unor conducte necartate,pot conduce la compromiterea intregului ecosistem local.



55

Hârtie reciclată

Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusivposibile schimbǎri în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar

La nivelul zonei studiate considerăm că o continuare a exploatării resurselor minerale în modnecontrolat, orientată pe producţia de nisip şi pietriş în special, va conduce la o degradare accelerată apatrimoniului natural.

De remarcat faptul că la nivelul Siret există o serie întreagă de barare transversală ce blocheazătransportul aluvionar. Exploatarea în paralel a resurselor minerale din albie se constituie astfel într-oexploatare a unei resurse neregenerabile, fapt ce conduce la o modificare profundă a tuturor sistemelorasociate patului de curgere. Poate că cel mai adânc efect este cel datorat prăbuşirii talvegului descurgere ce a condus la o adâncire a pânzei freatice. În condiţiile drenajului foarte bun de la nivelulcâmpiei Luncii Siretului Inferior şi a Tecuciului se observă instalarea unor procese severe de aridizare;faciesurile naturale trădează această tendinţă, martor fiind procesul de uscare şi ca urmare, restrângerea arealului ocupat de pădurile de plop negru ce utilizează nivelurile freatice puţin profunde datorităsistemului radicular de tip trasant.

La aceste categorii de impact se adaugă şi turismul necontrolat sau unele practici agricoleagresive (suprapăşunatul) ce vor contribui cumulativ la accelerarea ritmului de pauperizare în lipsa unuiefort conservativ concertat şi concentrat.

Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitarAbandonarea pajiştilor a condus la o invazie acceleratǎ a unor specii ruderale, sinantrope,

adventive, etc., care în lipsa unui management adecvat va conduce la o pierdere cel puţin parţială astructurii ecocenotice a habitatelor eremiale.



56

Hârtie reciclată

Cap. 4. Deşeuri

4.1. Generarea deşeurilorPe perioada lucrărilor vor rezulta următoarele deşeuri: uleiuri arse de la utilajele folosite şi

maşinile de transport, resturi menajere şi produse fecaloide de la muncitori.Lucrările se vor realiza cu ajutorul utilajelor ce vor utiliza carburant din rezervoarele proprii.

Alimentarea se va face în perimetrele de organizare de şantier, de la rezervoare remorcate de tractoare,autocisterne sau cisterne de capacitate mică (autotractate sau amplasate pe vehicule cu platformă).

Uneltele de mână (motounelte, generatoare, etc.) vor fi aduse pe amplasamentele de lucru decătre personalul specializat atunci când este nevoie, fiind alimentate cu amestecul de carburant(benzină Euro 3 + ulei 2T) în perimetre special amenajate, de la rezervoare amplasate pe autoutilitare,sau direct din recipienţi metalici portabili. În zona organizării de şantier nu vor exista rezervoare decombustibil.

Dat fiind faptul că activităţile se desfăşoară în etape, amplasamentele şantierelor modificându-seodată cu înaintarea lucrărilor, nu este necesară amenajarea de grupuri sociale, altele decât celeportabile, ecologice, deoarece personalul va fi transportat în zonele de lucru cu mijloace de transport.

Dat fiind specificul lucrărilor, nu sunt aşteptate probleme deosebite legate de poluarea apelorsubterane sau de suprafaţă cu produşi chimici.

Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiinddecopertate şi apoi tratate pentru neutralizarea poluantului.

Cantitatea de mâl deshidratat provenit din dragarea fundului lacurilor este estimată la aproximativ60.000 m3, acesta este considerat a fi un deşeu inert şi va fi ulterior utilizat pe amplasament ca materialde umplutură. De asemenea vor rezulta deşeuri din demolarea construcţiilor şi clădirilor existente dejape amplasament şi deşeuri inerte rămase după construcţia lacurilor şi a halei, care nu mai au altăîntrebuinţare.

Deşeurile menajere extrem de reduse cantitativ, vor fi colectate în saci tip pubelă şi transportateîn afara perimetrului, urmând a intra în sistemul de management al deşeurilor din zona de implementarea proiectului.

Cantitatea de produse fecaloide provenite de la muncitori pe perioada lucrărilor este extrem deredusă şi se va gestiona prin intermediul toaletelor portabile ecologice. Astfel, în cadrul organizărilor deşantier, se preconizează montarea unei toalete cu rezervor vidanjabil, tratat chimic, ce va rezolvaaceastă potenţială sursă de risc, minimizând în special eventuala posibilitate de apariţie a unor focarecu potenţial patogen.

În etapa de funcţionare vor fi generate deşeuri menajere de la muncitori şi turiştii care ajung peamplasament, însă acestea vor fi extrem de reduse cantitativ şi vor fi colectate în saci de tip pubelă şipreluate de firme specializate, în baza unui contract prestabilit. De asemenea, cantitatea de produsefecaloide provenite de la turişti, foarte redusă, se va gestiona prin intermediul toaletelor ecologice cufund vidanjabil. Produsele fecaloide provenite din grupurile sito-sanitare de la angajaţi vor fi dirijate spresistemul de canalizarea la care va avea racord investiţia şi apoi spre staţia de epurare.



57

Hârtie reciclată

4.2. Managementul deşeurilorPentru reducerea poluării, gospodărirea acestor deşeuri se va face astfel:Uleiul uzat se va depozita în butoaie şi se va transporta la punctele de colectare. Nu se vor

efectua măsuri de întreţinere (schimburi de ulei, gresaje, etc.) în zonele de lucru sau organizare deşantier ci doar intervenţii în caz de avarii. Lucrările de revizie sau întreţinere se vor efectua în cadrulunor unităţi specializate.

Toaleta cu fosa vidanjabilă şi tratată chimic amplasată pe şantierul de lucru, în zona organizării deşantier va fi golit de conţinut periodic, iar deşeurile rezultate se vor transporta în locuri specialamenajate sau la staţiile de epurare din localitate, apelând la servicii de specialitate.

Deşeurile specifice menajere, se vor colecta în pubele cu saci de plastic. Acestea vor fi goliteperiodic, iar gunoiul rezultat va fi transportat în afara perimetrului şi depozitat în puncte specialamenajate. Deşeurile menajere şi cele de construcţie se vor colecta în europubele în spaţii specialamenajate, în conformitate cu un contract cu o firmă specializată pentru ridicarea acestora.

Nu se produc deşeuri periculoase în timpul execuţiei investiţiei şi nici în timpul funcţionăriiacesteia.

Deşeurile provenite din demolările clădirilor existente, precum şi cele rămase în urma construcţieilacurilor şi a halei de producţie puiet, vor fi transportate în afara perimetrului şi depozitate în spaţiispecial amenajate sau la rampa de deşeuri din apropiere.

Mâlul rezultat în urma decolmatării vetrei bazinelor, considerat deşeu inert, va fi depus peamplasament în vederea deshidratării acestuia. Astfel, mâlul deshidratat va fi utilizat pentru acţiuni derambleere, nivelarea suprafeţelor de la nivel local etc. Solul vegetal va fi depozitat temporar înproximitatea fronturilor de lucru, urmând ca acesta să fie folosit imediat după terminarea lucrărilor camaterial de recopertare.

Cantitatea acestora nu poate fi estimată aceasta depinzând de o serie întreagă de factori variabili.

Managementul deşeurilor

Denumiredeşeu

Cantitateaprevăzută afi generată

Starea fizică(Solid-S,Lichid-L,Semisolid-SS)

Coduldeşeului

Codulprivindprincipalaproprietatepericuloasă

Codulclasificăriistatice

Managementul deşeurilor, cantitateaprevăzută a fi generată (t/an)

valorificată eliminată rămasăîn stoc

Deşeurimenajere 1 kg/zi S 20 01 08 - - - 1 kg/zi -

Ape uzate(menajereşifecaloide)

0,8 kg/om/zi L - - - 0,8kg/om/zi -

Deşeuriinerte de ladragare(mâl)

60 000 m3 SS 17 05 06 - - 60 000 m3 - -

Deşeuriprovenitedindemolări

30 m3 S 17 09 04 - - - 30 m3 -

Deşeuriinerte dinconstrucţii

20 m3 S 17 09 04 - - - 20 m3 -



58

Hârtie reciclată

4.3. Eliminarea şi reciclarea deşeurilorExecuţia săpăturilor, a terasamentelor şi amenajarea platformelor pentru echipament, generează

deşeuri din material vegetativ care se folosesc pentru stabilizarea unor zone învecinate ale malurilorlacurilor. Depozitul de material vegetal şi decopertă va constitui un depozit temporar pentru uscarea şiîncărcarea în autobasculante a pământului excavat.

În perioada de construcţie, se va evita orice agresiune asupra mediului prin poluarea apei,aerului, solului cu deşeuri, produse petroliere, depăşiri ale nivelului de zgomot admis.

Deseurile menajere si cele de constructie se vor colecta în europubele în spatii specialamenajate, iar beneficiarul va încheia contract cu o firmã specializata pentru ridicarea acestora.Deşeurile menajere, împreună cu deşeurile inerte provenite din demolări şi construcţii vor fi predate laprocesatorii autorizaţi de deşeuri din zonă. Mâlul provenit din activităţile de decolmatare şi dragare alacurilor va fi valorificat (după deshidratare) ca material de rambleere, nivelare a suprafeţelor de la nivellocal etc.

După finalizarea lucrărilor suprafaţa terenului se va aduce cel puţin la starea iniţială, însă proiectulpresupune ameliorarea lacurilor şi amenajarea suprafeţei.



59

Hârtie reciclată

Cap. 5. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupracomponentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora

5.1. ApaDe pe amplasamentul studiat lipsesc curgerile de ape permanente, de suprafaţă, curgerile fiind

predominant de tip endogeu, interstiţial, minfluenţate de scurgerile subterane, în relaţie cu talvegulrâului Siret, ce se dezvoltă în imediata proximitate. Cuvetele provenite din exploatarea balastului în cares-a acumulat apă, sunt în relaţie directă cu curgerile alimentate subteran, dar şi pluvial. Acestea se aflăîntr-o stare avansată de eutrofizare şi nu au fost niciodată utilizate în vederea exploatatării piscicole.

În timpul construirii pe amplasament nu se produc ape uzate.Pe perioada exploatării, instalarea de toalete mobile ecologice va rezolva problema resturilor

fecaloide şi a apelor uzate.De asemenea în incinta organizării de şantier, va funcţiona şi o cişmea alimentatǎ prin cădere de

la un rezervor de apă din polietilenă. Utilizarea acestei surse va fi limitată la măsuri sumare de igienă(spălat pe mâni, spălatul unor legume sau fructe, etc.).

Apa se va transporta cu ajutorul mijloacelor auto, alimentarea fǎcându-se de la izvoarele dinzonă. Apa uzaţă se va colecta şi transporta prin intermediul unei ţevi din polietilenǎ cu diametrul de 110mm, spre un polder ce va funcţiona ca treaptǎ mecano-biologicǎ de epurare (autoepurare). Practicconţinutul de detergenţi, materii în suspensie, etc. va rămâne extrem de redus, nefiind în măsură adepăşi funcţiile şi capacitatea de epurare naturaţă a polderului.

De asemenea, apele pluviale colectate de pe amplasamentul organizǎrii de şantier, vor ficolectate şi conduse spre acest polder ce va stoca şi limita eventualele efecte ale poluării cursurilor deapă din proximitate.

O cantitate redusă de apă va fi utilizată pentru stropirea căilor de acces pe perioadele deuscăciune, pentru diminuarea afectării factorului de mediu aer ca urmare a activitǎţilor curente(transport), cu particule în suspensie.

Alte utilizări majore ale apei nu sunt prevăzute astfel că nu vor rezulta ape uzate pe perioadaexecuţiei.

Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective urmând a fidecopertate şi apoi tratate pentru neutralizarea poluantului, fiind astfel evitată eventualitatea poluăriicursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere.

Pentru alimentarea cu apă potabilă a muncitorilor se vor utiliza recipienţi din plastic ce vor fitransportaţi pe amplasament cu autovehiculele din dotare, odată cu transportul muncitorilor.

polder = reprezintǎ o structurǎ artificialǎ depresionarǎ, rezultatul unor mǎsuri hidrotehnice prin care apa estereţinutǎ permanent sau temporar (preluacrat dupǎ wikipedia.org)



60

Hârtie reciclată

În prezent, societatea are un singur angajat (specialist acvacultură). Forţa de muncă ocupată prinrealizarea investiţie este estimată la 12 angajaţi (un inginer piscicol, 1 economist, 9 muncitori piscicoli şiun şofer).

Consumul de apă potabilă estimat este următorul: zilnic maxim: 3 l/om = 0,003 m3/zi; anual: 260 zile lucrătoare = 0,78 m3/an/persoană total consum apă potabilă (anual): 0,78 m3 X 12 = 9,36 m3 (9.360 l) consum lunar estimat: 9,36 m3/12 = 0,78 m3 = 780 l

Necesarul de apă pentru nevoile muncitorilor (altele decât cele de apă potabilă), precum şi aleutilajelor (sistemele de răcire) se vor sigura prin intermediul unei cisterne autopurtate, alimentate dincursurile de ape din imediata proximitate.

Astfel, în etape de construire nu rezultă ape uzate, un management al acestora nefiind necesar.Cu toate acestea se propune realizarea unui sistem de preluare a apelor din zona organizării de şantier,prin canale de gardă, tuburi de canalizare şi rigole, ce vor converge către 2 poldere.

În perioada de funcţionare, spaţiile administrative vor fi racordate la un sistem de canalizarepropriu ce va conduce apele uzate către o microstaţie de epurare care va evacua apele cu respectareNTPA-001.

Pentru bazinele piscicole, evacuarea spre aval se va face difuz, prin patul de balastru sau prinintermediul unor canale de evacuare prevăzute cu călugăr.

Debitul de întreţinere este pentru compensarea pierderilor de apă din perioada de vară, pierderiprin infiltraţii şi prin evaporaţie. Debitul de întreţinere este de 0,5-1 l/s/ha în funcţie de temperaturaaerului ambiant.

Debitul de întreţinere în luna august este calculat astfel:EC 6 = 1 litru x 2,9ha x 3,6 x 24 ore = 250 m3/ziEC 7 = 1 litru x 18ha x 3,6 x 24 ore = 1550 m3/ziTotal = 1800 m3/zi.

Debitul pentru acoperirea pierderilorLuna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Qpierderi l/s/ha - - - 0,2 0,6 0,6 0,8 1 - - - -Qpierderi m3/zi - - - 360 1080 1080 1445 1800 - - - -

Debitul de primenire este de 1-2,5 l/s/ha pentru perioada vegetativă mai-septembrie. Pentruperioada de iarnă debitul de primenire în bazinul EC7 la o densitate a peştelui de 450-500 kg/ha este de1 l/s/ha.

Debitul de întreţinere în luna august este calculat astfel:EC 6 = 2,5 litri x 2,9ha x 3,6 x 24 ore = 620 m3/ziEC 7 = 2,5 litri x 18ha x 3,6 x 24 ore = 3880 m3/ziTotal = 4500 m3/zi.

Debitul de primenire iarna: EC 7 = 1 litru x 18ha x 3,6 x 24 ore = 1550 m3/zi.

Debitul de primenire mediuLuna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Qprimenire l/s/ha 1 1 - - 1 1,5 2 2,5 1 - 0,5 1Qprimenire m3/zi 1550 1550 - - 2250 2700 3600 4500 2250 - 775 1550



61

Hârtie reciclată

Volumul de apă utilizat pe parcursul unui an este calculat prin însumarea volumului de umplere abazinelor cu volumul de întreţinere şi volumul de primenire.

Vapă = Vumplere + Vîntreţinere + Vprimenire

Volumul de umplere: EC6 = 29.000 m2 x 1,5 m = 44.000 m3

EC7 = 180.000 m2 x 1,7 m = 306.000 m3

Total = 350.000 m3

Necesar lunar de apă (mii m3)Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII total

Vumplere - - 44 - - - - - - 150 156 - 350Vpierderi - - - 11 33 33 45 54 - - - - 176

Vprimenire 48 44 - - 70 81 111 135 70 - 24 48 631Vtotal lunar 48 44 44 11 103 114 156 189 70 150 180 48 1157

Q max m3/oră 65 65 59 15 139 158 210 263 94 201 250 65 -

Din tabel reiese că volumul de apă consumat pentru creşterea ciprinidelor într-un an este de1.157.000 m3, iar dimensionarea sistemului de alimentare trebuie să ţină cont de debitul maximnecesar, de 263 m3/oră (73 l/s). Volumul de apă va fi asigurat prin pompare din bazinul EC2 însuprafaţă de 0,52 ha, bazin care va fi adâncit până la un nivel al apei de 4 metri, pentru a putea asiguradebitul necesar.

Prognozarea impactuluiLucrările preconizate nu vor presupune crearea pe plan local a unui dezechilibru în regimul apelor

de suprafaţă şi/sau subterane, datorită lipsei unor cursuri de apă (cartate, permanente).Prezenţa apelor freatice rǎmâne doar prezumtivǎ, ţinând cont de amplasamentul carierei.

Argumente în acest sens rezidǎ şi din faptul cǎ din zona întregului masiv studiat lipsesc izvoarele, astfelcurgerea apelor pluviale rǎmâne una de tip superficial, lumitatǎ la curgerile de suprafaţǎ (rapide),respectiv la cele din volumul solului (curgeri capilare).

Din punctul de vedere al echilibrelor ecologice, dacă se respectă setul minimal de măsuri deprotecţie a factorului de mediu apă, aceste lucrări nu vor afecta şi nu vor induce consecinţe negativecomunităţile acvatice din imediata proximitate.

Nu se pune problema afectării unor reţele de utilităţi (apǎ potabilǎ şi/sau canalizare) prinexecutarea lucrărilor dat fiind faptul că astfel de reţele nu există în zona de implementare.

În zona frontului de lucru, în timpul funcţionării utilajelor, pot apărea accidental şi local emisii carear putea polua difuz apele şi solul. Acestea sunt din categoria pulberilor în suspensie sau acombustibililor, lubrifianţilor şi reziduurilor acestora, care pot fi manevrate, depozitate sau deversateneglijent în timpul funcţionării utilajelor şi autovehiculelor pentru transportul materialelor. O altă sursă depoluare potenţialǎ o constituie produsele fecaloide ale personalului antrenat în lucrările de execuţie aobiectivelor şi care ar putea în mod accidental sǎ ajungǎ în mediu (rǎsturnarea toaletelor ecologice,spargerea rezervoarelor de stocare a produselor fecaloide în timpul manipulǎrii acestora, etc.).

Măsuri de diminuarea impactuluiPrevenirea impactului se poate realizeaza prin utilizarea metodelor de determinare a calităţii apei

tehnologice. Evaluarea valorilor parametrilor chimici ai apei tehnologice se efectuează conform ord.161/2006 prin determinarea periodică a oxigenului dizolvat, a pH-ului, substanţei organice, clorurilor (Cl-), azotaţilor (NO3-), azotiţilor (NO2-), amoniacului liber (NH3), ionului amoniu (NH4+), alcalinităţii şi adioxidului de carbon.



62

Hârtie reciclată

Impactul prognozat asupra componentei de mediu – apa – poate fi redus, dacă în timpulactivităţilor se respectă următoarele norme de ordin general:

- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de căi de acces existente pentru evitareaîncărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie - evitarea traversărilor repetate prinalbiile de pâraie sau torenţi din zonă.

- reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covorvegetal, ierbos în toate suprafeţele libere şi acolo unde este posibil, plantarea de specii de arbori dinflora spontană locală pentru evitarea eroziunii solurilor şi încărcarea cursurilor de ape cu material însuspensie;

- plantarea unor specii de arbori din flora spontană locală (în special arin Alnus glutinosa, dar şispecii de salcie, răchită, plop sau frasin) pentru stabilizarea terasamentelor.

- realizarea unor poldere cu umplere treptată (în trepte) pentru preluarea unor debite maximalepentru diminuarea efectelor unor creşteri de debite ale torenţilor şi reţinerea particulelor în suspensie depe amlasamentul carierei, respectiv a organizǎrii de şantier;

Dat fiind faptul că manoperele cu produse petroliere vor presupune un control permanent alutilizării, nu se include posibilitatea de impurificare a cursului de apă.

Riscurile datorate deversării accidentale a resturilor de combustibili, lubrifianţi şi reziduurileacestora, pot fi eliminate prin măsurile stabilite cu ocazia organizării şantierului de lucru:

- atacarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje, materiale şi forţă de muncă;- amenajarea de platforme impermeabilizate pentru depozitarea temporară de carburanţi şi

depozitarea în butoaie a uleiului uzat;- amenajarea de toalete ecologice cu fosă vidanjabilă, tratată chimic impermeabilă, recuperabilă,

pentru colectarea produselor fecaloide.

5.2. AerulPrognozarea impactuluiCăile de transport utilizate sunt cele pre-existente, urmând a se realiza consolidǎri sumare.Menţionăm că drumul pre-existent ce urmează a fi consolidat (drum tehnologic), nu traversează

aşezări umane, el fiind utilizat în mod tradiţional pentru efectuarea unor lucrări agricole sezoniere, fiindutilizat şi pentru exploatarea anterioară în cariera din perimetrului ţintă.

Pe amplasament vor fi menţinute drumuri tehnologice temporare a căror configuraţie şidesfăşurare va fi stabilită în etapa de proiectare de detaliu (etapa de autorizare).

Circulaţia pe căile de transport utilizate se va supune legislaţiei specifice în vigoare, inclusiv înceea ce priveşte încărcarea (sarcina maximă admisă), gabaritul şi viteza de rulare.

Sursele de poluanţi atmosferici sunt în parte legaţi şi de activităţile de transport aferenţiobiectivului sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos.

Nr.crt.

Tipul sursei Poluanţi emişi Faza în care acţionează

1. Surse de combustie de tip motoare cuardere internă (punctiforme în zona frontuluide lucru):- vehicule de mare putere cu combustibilmotorină;

- pulberi- oxizi de sulf- monoxid de carbon- oxizi de azot- hidrocarburi- aldehide- acizi organici

- construcţie- transport

Funcţionarea utilajelor în timpul execuţiei obiectivuluiActivitatea utilajelor cuprinde în principal decaparea şi depozitarea locală a solului vegetal,

săpături şi umpluturi, precum şi vehicularea materialelor.



63

Hârtie reciclată

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depinde de nivelul tehnologic al motorului,puterea motorului, consumul de carburanţi pe unitatea de putere, etc. Dat fiind faptul că se vor utilizautilaje de capacitate mică şi medie adaptate condiţiilor de lucru limitate înguste, acestea vor fi dincategoria utilajelor de tehnicitate avansată.

Descrierea surselor fixe de poluare potenţială a aerului în timpul funcţionării obiectivului(etapa de exploatare)

Au fost luaţi în considerare parametrii de funcţionare ai unor utilaje utilizate frecvent în lucrărisimilare, la care se poate face raportarea şi echivalarea în cazul utilizării unor utilaje/echipamenteasemănătoare.

Menţionăm de asemenea că diversitatea apărută în ultima perioadă în rândul dotării companiilorde construcţii face extrem de dificilă evaluarea impactului produs de motoarele cu ardere. Aceastăevaluare este cu atât mai dificil a se realiza cu cât perioada de activitate este îndelungată, fapt capresupune schimbarea cel puţin parţială a unor elemente din cadrul parcului de lucru.

In condiţiile actuale în care se pune accentul pe diminuarea costurilor de execuţie prin economiide carburant, calculele noastre pot fi interpretate ca maximale, dat fiind faptul că acestea au făcutreferire la echipamente şi utilaje de tehnicitate mai redusă, cu un consum mediu de combustibili relativridicat.

Consumul mediu al utilajelor exploatate pe timpul lucrărilor este prezentat sintetic în tabelul demai jos.

Cantitatea de gaze de eşapare emise în aer variază funcţie de tipul de utilaje folosite şi timpul defuncţionare al acestora, gradul de uzură al motorului şi sarcina de lucru în care se află.

Avându-se în vedere că emisiile medii rezultate din consumarea unui litru de motorină sunt:

-NO...........25g-SO...........5,6 g-CO...........11g-COV.........12,2 g

Modificǎrile fizice asupra factorului de mediu aer se datoreazǎ funcţionǎrii motoarelor cucombustie internǎ ce utilizeazǎ carburanţi fosili într-o cantitate apreciatǎ la 50.000 l ce vor conduce laemiterea în atmosferă:

-NO................. 1.3 t-SO................. 0,280 t-CO................. 0,550 t-COV.............. 0,61 t

Datorita faptului ca emisiile gazelor de esapament în aer nu sunt limitate in conformitate cuOrdinul 462/1993, nu se poate efectua o încadrare a valorilor evaluate în prevederile acesteia.

Dată fiind extinderea mare a lucrărilor la unitatea de suprafaţă, cu concentrări reduse de utilaje şiactivităţi de transport relativ intense pe tronsoane de drum întinse, afectarea cu noxe va fi multatenuată.

Se poate concluziona că noxele eliberate în atmosferă rămân reduse, ele putând fi preluate deprocesele naturale de transformare/degradare, urmând a fi detoxificate local.



64

Hârtie reciclată

5.3. SolulPrin specificul său, proiectul analizat nu presupune apariţia unor surse de poluare a solului.În cursul exploatării, substanţele care ar putea polua local şi accidental solul sunt combustibilii,

lubrifianţii şi reziduurile acestora, care ar putea fi manevrate, depozitate sau deversate neglijent întimpul funcţionării utilajelor şi autovehiculelor pentru transportul materialelor. O altă sursă de poluare oconstituie produsele fecaloide ale personalului angrenat în lucrările de execuţie a obiectivelor.

Prin măsurile de protecţie a mediului considerate în mod special dată fiind destinaţia de zone deprotecţie naturală a terenurilor în cauză se vor lua toate măsurile de precauţie, conform normelortehnice de securitate pentru evitarea scurgerii de carburanţi sau lubrifianţi pe sol, respectiv prininstalarea unei toalete vidanjabile şi tratate chimic.

Prognozarea impactuluiPrin executarea lucrărilor în faza de execuţie a obiectivului, se va produce o afectare a suprafeţei

bentice, care va determina modificarea proprietăţilor sale naturale, dar fără a se înregistra o poluare aacestuia. Se va înregistra un impact care va modifica proprietăţile pedologice, fizico-mecanice şihidrofizice, strict pe suprafeţele afectate.

Prin natura lucrărilor declanşarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecările de terensau accentuarea eroziunii hidrice (săparea de ogaşe, viroage prin scurgerea necontrolată a apei),rămân practic excluse.

Cu toate acestea temporar pot apărea fenomene de:- de compactare şi tasare în perioada execuţiei prin circulaţia utilajelor;- de eroziune superficială;

Accidental, în timpul execuţiei lucrărilor de investiţie, s-ar putea deversa pe sol substanţe cucaracter poluant de tipul:

- combustibili, lubrifianţi şi reziduurile acestora, care pot fi depozitate şi manevrateneglijent;

- produsele fecaloide ale muncitorilor antrenaţi la lucrările de execuţie;Aceste riscuri pot fi eliminate prin măsurile stabilite cu ocazia organizării şantierului de lucru.

Impactul fizic asupra solului provocat de activitatea propusăImpactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de exploatare, în special în fazele de

excavare şi derocare ca urmare a decopertărilor dar şi pe parcursul efectuării transporturilor. În calitateaşi în structura solului (căi de acces temporare) vor interveni următoarele modificări inevitabile (darrecuperabile în timp):

- modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viaţă ale vegetaţiei,microfaunei şi mezofaunei;

- modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare (tasarea),coeziunea şi frecarea internă;

- modificarea proprietăţilor hidrofizice, de aeraţie şi termice;- pierderile termice se vor limita la 2%.

Modificarea factorilor care favorizează apariţia eroziunilorRealizarea şi funcţionarea obiectivului nu va modifica factorii care favorizează apariţia eroziunilor.

Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbareadensităţii solurilorDupă cum s-a amintit şi în paragrafele precedente, pe parcursul desfăşurării lucrărilor de

punere în operă în structura solului vor interveni modificări ale proprietăţilor fizico-mecanice ale solului.



65

Hârtie reciclată

Având în vedere că săpăturile vor avea adâncimi relativ micice vor fi re-umplute pe cale naturală(depunere aluvionară), nu se va produce o amestecare a straturilor de sol.

Modificări în activitatea biologică a solurilor, a calităţii, vulnerabilităţii sau a rezistenţeiAşa cum s-a arătat în capitolele anterioare nu apar pierderi de suprafeţe prin ocuparea cu

construcţii sau instalaţii cu caracter permanent.Cu toate acestea sunt propuse o serie întreagă de lucrări de reconstrucţie ecologică ce vor

minimiza pierderile din biostrate şi vor prelua sarcina creată de dezvoltarea investiţiei.

Modificări ale versanţilorPrelevarea de material va duce la apariţia unor structuri verticale parietale ce va duce la

modificarea drastică a structurii solurilor.Intregul versant va fi decopertat de solul fertil vegetal ce urmează a se depozita într-o stivă

realizată în trepte şi acolo unde este cazul cu structuri antierozionale (cleionaje).

Măsuri de diminuare a impactuluiIntregul perimetru va fi supus unui proces de reconstrucţie ecologică ce va viza ameliorarea

capacităţii de suport a habitatelor.Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu SOL se vor lua următoarele măsuri:

Se vor lua măsuri de reconstrucţie ecologică a unor perimetre afectate anterior ce au suferitdenudaţii prin exploatare, sau expuneri la acţiuni torenţiale..

Se va modela zona astfel încât să se permită instalarea unui mozaic de habitate de zoneumede intercalate între biomuri de tip xeric şi zone acoperite de vegetaţie (ce sunt înmăsură să reţină strate de sol de peste 10 cm).

Se vor face copertări cu sol vegetal cu grosimi de până la 1 m pentru a permite instalareaunei succesiuni naturale de vegetaţie care să ducă în mod natural la re-apariţiaformaţiunilor vegetale tipice.

Alimentarea utilajelor se va realiza de la o cisternǎ autotractatǎ. Astfel alimentarea se va realizadeasupra unei prelate impermeabile, rezistente la hidrocarburi (de tipul Poliplan).

Eventualele scurgeri vor fi preluate in recipienţi speciali. Orice fel de scurgeri accidentale, vor fiizolate şi tratate cu produşi de descompunere (neutralizare) a hidrocarburilor (de tipul Petrolsynth).

Astfel, in zona fronturilor de lucru va exista o prelatǎ, respectiv o cantitate suficientǎ (min. 5 kg)de Petrolsynth şi un recipient (butoi metalic) pentru recuperarea resturilor scurse de hidrocarburi sau asolurilor afectate.

Măsurile directe de acţiune vor fi completate de mǎsuri tehnice de verificare a echipamentelor şiutilajelor, precum şi de un set de mǎsuri teoretice, de instruire a personalului in scopul asigurǎrii uneiintervenţii eficiente in caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi).

5.4. Geologia şi subsolulNu există în zona amplasamentului şi nici în vecinătatea imediată obiective geologice valoroase

protejate care să fi stat la fundamentarea vreunei decizii de desemnare a unui statutului de protecţiespecială.

5.5. Impactul prognozat asupra unor valori istoriceIn perimetrul de exploatare şi în imediata vecinătate a acestuia nu au fost semnalate situri de

interes arheologic, istoric şi preistoric.



66

Hârtie reciclată

In cazul în care vor apărea pe parcursul construcţiei unele semne ale unor posibile vestigii,perimetrul urmează a fi izolat şi întreaga activitate în imediata vecinătate a acestuia va înceta. Vor fiinformate autorităţiile şi instituţiile abilitate în vederea realizării descărcării de sarcină arheologică,urmând a se stabili ulterior perimerele exploatabile.

5.6. Biodiversitatea5.6.1. Analiza elementelor de patrimoniu naturalIn conformitate cu OM 1964/2007, în zonă a fost propusă desemnarea unor Situri de Importanţă

Comunitară astfel Aria Specială de Conservare constituită conform Directive Habitate ROSCI0162Lunca Siretului Inferior şi Aria de Protecţie Specială Avifaunistică bazată pe Directiva PăsăriROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Situl ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior are o suprafaţă de 25081 ha şi se extinde pe teritoriul a4 judeţe. În cea mai mare parte, situl se regăseşte pe teritoriul administrativ al judeţului Galaţi (49%),urmat de judeţul Vrancea (42%) şi într-o mică măsură pe teritoriile judeţelor Bacău (2%) şi a judeţuluiBrăila (7%). Energia de relief este redusă, altitudinea maximă regăsită în sit este de 302 m, iar ceaminimă este de 0 m.

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior are o suprafaţă de36492 ha şi se extinde pe teritoiul administrativ a 3 judeţe. În cea mai mare parte, situl se regăseşte peteritoriul administrativ al judeţului Galaţi (66%), urmat de judeţul Vrancea (29%) şi într-o mică măsură peteritoritoriul judeţului Brăila (7%). Energia de relief este redusă, altitudinea maximă regăsită în sit estede 302 m, iar cea minimă este de 0 m.

Speciile şi habitatele criteriu pe baza cărora a fost constituit situl de Importanţă Comunitară suntprezentate succint in tabelul de mai jos:

Nr. Crt. Specie/habitat Caracterizare1. 3260 Cursuri de apă din zonele de

câmpie, până la cele montane, cuvegetaţie din Ranunculion fluitantis şiCallitricho-Batrachion

Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetaţiesubmersă sau natantă din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei în timpul verii) sau muşchi acvatici.Acest habitat este uneori asociat cu comunităţile de Butomusumbellatus de pe maluri. Este important să se ţină cont de acestaspect în procesul de selecţie a siturilor de importanţă comunitară.Cursurile de apă sunt habitate dinamice, sub multe influențe care potacționa solitar sau în combinație pentru a determina distribuția,compoziția și abundența comunităților de plante asociate. Aceste râurisunt strâns legate de habitate de luncă și funcționează ca și coridoareimportante pentru fauna sălbatică. Comunitățile de plante acvatice sunto componentă importantă a diversității fizice și biologice, structurahabitatului și ecologia canalelor fluviale, oferind habitat și hrană pentruo serie de specii, în special nevertebrate și pești. Plantele acvatice, deasemenea, influențează și modifică dinamica fluxului de nutrienți șisedimente.

2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii Habitatul cuprinde pajişti aluviale cu regim natural de inundareaparţinând alianţei Cnidion dubii, în condiţii climatice continentale pânăla subcontinentale. Habitatul include luncile râurilor de câmpie, caresunt inundate în mod regulat, dar care devin uscate în timpul verii dincauza climatului continental uscat. Habitatele din Româniacorespunzătoare acestui habitat sunt: R3712 – Comunități dacice cuDeschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera, R3715 –Pajiștidanubian-panonice de Agrostis stolonifera , R3716 –Pajiști danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis și Alopecurus pratensis.

3. 91F0 Păduri ripariene mixte cuQuercus robur, Ulmus laevis, Fraxinusexcelsior sau Fraxinus angustifolia, din

Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia majoră arâurilor, expuse regulat inundaţiilor în perioda creşterii nivelului apei,sau în zone joase, expuse inundaţiilor provocate de înălţarea apei



67

Hârtie reciclată

lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solulpoate fi bine drenat între inundaţii sau poate rămâne ud. Ca urmare aregimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparţin genurilorFraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cuvegetaţie de Chenopodion rubri şiBidention

Acest habitat este reprezentat de malurile nămoloase ale râurilor dinzona de câmpie până în etajul submontan, cu vegetaţie pionierăanuală, nitrofilă, din alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p.Primăvara şi la începutul verii, acest habitat de maluri nămoloase seprezintă fără nici un fel de vegetaţie (ea dezvoltându-se mai târziu întimpul anului). Dacă condiţiile nu sunt favorabile, această vegetaţie sedezvoltă puţin sau poate fi total absentă.

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populusalba

Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al MăriiNegre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcieînrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă multistratificatemediteraneene şi central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salixspp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q.pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile deplop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălţimea lor;aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite grupări vegetale, care suntatunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.

6. 91I0* Vegetaţie de silvostepăeurosiberiană cu Quercus spp.

Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Climaeste continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratulconstă din loess (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q.pedunculiflora şi Q. pubescens domină stratul arborescent al acestorpăduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale şi geofite dinAceri tatarici-Quercion Zólyomi 1957. .

7. 91E0* Păduri aluviale cu Alnusglutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicionalbae)

Păduri de luncă de Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa ale cursurilorde apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai Europei temperate şiboreale (44.3: Alno-Padion); păduri de luncă de Alnus incana alerâurilor montane şi submontane din Alpi şi Apeninii de nord (44.2:Alnion incanae); galerii arborescente formate din exemplare înalte deSalix alba, S. fragilis şi Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar şi zona de câmpie (44.13:Salicion albae). Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate îndepozite aluviale), inundate periodic de creşterea nivelului râului (saupârâului) cel puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi aerate înperioada în care debitul apei este scăzut. Stratul ierbos includeîntotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendula ulmaria,Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp.,Cirsium oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale, precumRanunculus ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalissolida. Acest habitat include mai multe subtipuri: păduri de frasin şianin ale izvoarelor şi râurilor aferente (44.31 – Carici remotae-Fraxinetum); păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere rapidă(44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae); păduri de frasin şi anin alerâurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum);galerii montane de anin alb (44.21 - Calamagrosti variae-Alnetumincanae Moor 1958); galerii submontane de anin alb (44.22 - Equisetohyemalis-Alnetum incanae Moor 1958); păduri-galerii de salcie albă(44.13 Salicion albae).

8. 1355 Lutra lutra Prezența vidrei este strâns legată de existența resurselor de hrană.Locurile bogate în pește, atrag vidra până sus la munte, la peste 1500de metri, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilorprielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munților.Vidra este un animal cu activitate nocturnă și aurorală. Când îi lipseștehrana se deplasează mult, depărtându-se de râu, putând trece



68

Hârtie reciclată

la munte, dintr-un bazin hidrografic în altul.Vânează între 3 și 5 ore pezi. Masculii trăiesc solitari, iar femelele se ocupă de creștereapuilor. Puii pot fi ușor dresați de om.

9. 1335 Spermophilus citellus În urma ultimelor studii, se constată că specia preferă pajiştile cuexpoziţie sud-estică, pe această parte fiind găsite cele mai multegalerii. Trăiește în pajişti stepice cu vegetaţie scurtă, izlazuri, valuri saudiguri de pământ, la marginea terenurilor agricole, margini de drum deţară. În timpul iernii hibernează în cuiburi construite în galerii.

10. 1220 Emys orbicularis Trăieşte în diverse habitate umede dulcicole: lacuri, bălţi, diverse apestătătoare şi lin curgătoare, de la nivelul mării până la cel al dealurilorînalte, precum şi în Delta şi Lunca Dunării şi complexul lagunar Razim-Sinoe (unde tolerează şi ape uşor salmastre). În fauna ţării este destulde comună, înoată şi se scufundă foarte bine. Un habitat propiceţestoaselor îl reprezintă zonele izolate (cu impact antropic redus),microhabitate semiacvatice (preferă un nivel de apă sub 1 m) custufăriş, mlăştinoase, dar în acelaşi timp deschise, pentru otermoreglare reuşită.

11. 1166 Triturus cristatus Este un animal predominant terestru, un amfibian din ordinulsalamandrelor care traieşte în Europa şi Asia Centrală, mai ales înlocurile uscate şi doar câteva luni în apa lacurilor, iazurilor sau abălţilor, în perioada de reproducere. Este cea mai mare specie detriton din România, predominant acvatică, preferând ape stagnantemari cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnit în bazine artificiale,iar altitudinal îl găsim între 100-1000 m. Pe uscat poate fi găsit învecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede,atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru.

12. 1188 Bombina bombina Este o specie diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvaradevreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie.Iernează pe uscat în ascunzişuri. Deşi este foarte uşor de crescut încaptivitate, nu se reproduce niciodată fără stimulare hormonală.Specia este vulnerabilă în special datorită dispariţiei a numeroasehabitate prielnice. Nepretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă,permanent sau temporar, în bălţi de la şes şi câmpie, urcând şi înregiunea dealurilor, la altitudini între 0-400. În lacurile din lunca şi DeltaDunării, pe maluri, în zonele cu vegetaţie, deşi cel mai frecvent ocupăbălţile temporare inundate. Preferă bazinele puţin adânci sau marginilelacurilor mai mari; în afara perioadei de reproducere trăieşte pe uscat.

13. 1130 Aspius aspius Specie dulcicolă şi nectonică, peşte răpitor, preferând râurile mari deşes cu curs lent, bălţile şi apele salmastre. Juvenilii consumă plancton,adulţii peşti (mai ales obleţi). Se reproduce în martie-mai.

14. 1149 Cobitis taenia Specii dulcicole sau salmastricole, bentice, caracteristice apelor lincurgătoare sau stătătoare, din zona colinară până în Delta Dunării. Sehrănesc cu viermi, larve de insecte, alge. Se reproduc în aprilie-iunie.

15. 2511 Gobio kessleri Specie reofilă bentofagă, din zona colinară şi de şes; preferă zone nufoarte adânci, cu fund nisipos şi un curs relativ rapid; în şenalul Dunăriişi braţelor ei apare şi la adâncime. Se reproduc în mai-iunie.

16. 1124 Gobio albipinnatus Specie reofilă bentofagă, din zona de şes. Preferă zone cu apă lincurgătoare, relativ adâncă, cu fund de nisip fin sau argilă. Se reproducîn mai-iunie.

17. 1157 Gymnocephalus schraetzer Specie dulcicolă, reofilă, bentofagă, preferând râuri şi fluvii mari cucurs lent. Preferă zone cu fund de pietriş, sau nisip. Consumănevertrebate, icre sau puiet de peşte. Se reproduce în aprilie-mai.

18. 1145 Misgurnus fossilis Peşte de fund al apelor foarte liniştite şi cu substrat mâlos. Este foarterezistent la deficitul de oxigen, fiind capabil să respire aer atmosfericînghiţindu-l. Datorită acestui fapt, scos din apă scoate sunete ca un felde ţipăt, de aici numele popular care i s-a dat - ţipar.

19. 2522 Pelecus cultratus Specie dulcicolă şi ocazional salmastricolă, nectonică, preferând



69

Hârtie reciclată

râurile mari de şes cu curs lent, bălţile şi apele salmastre. Consumăplancton, peşti mici, nevertebrate. Se reproduce în aprilie-iunie.

20. 1134 Rhodeus sericeus amarus Specie dulcicolă specifică bălţilor şi porţiunilor de râu cu curs lent.Consumă alge, resturi de palne, detritus. Se reproduce în aprilie-august, în mai multe reprize, la intervale de 10-12 zile. Dependentpentru reproducere de scoicile unionide din genurile Unio şi Anodonta;femela depune icrele în cavitatea branhială a scoicilor, unde sedezvoltă alevinii până la alia de 7-8 mm.

21. 1146 Sabanejewia aurata Specie bentică reofilă, răspândită de la munte, prin zona colinară,până la şes. Consumă diatomee, mici nevertebrate. Se reproduce înmai-iulie.

22. 1160 Zingel streber Specie bentică, reofilă, preferând râuri colinare şi de şes, cu curs rapidşi apă adâncă. Preferă zone cu fund de pietriş, nisip sau argilă.Consumă nevertrebate, rar icre sau puiet de peşte. Se reproduce înmartie-mai.

23. 1159 Zingel zingel Specie bentică, reofilă, preferând râuri colinare şi de şes, cu cursmoderat rapid şi apă adâncă. Preferă zone cu fund de pietriş, nisip sauargilă. Consumă nevertrebate, icre sau puiet de peşte. Se reproduce înmartie-aprilie.

24. 1083 Lucanus cervus Specia trăieşte în păduri bătrâne de foioase, în special în pădurile destejar, dar poate fi întâlnită şi în zonele de stepă sau silvostepă. Deasemenea, poate fi întâlnită în parcuri şi grădini, mai ales din zoneurbane unde există abundenţă de lemn mort. Lucanus cervus este ospecie crepusculară, iar masculii adulţi pot fi observaţi din luna maipână în luna august în căutarea femelelor, mai ales în serile calde devară, când zboară spre lumină. Adulţii trăiesc doar câteva săptămâni,singurul lor scop fiind împerecherea.Această specie a fost introdusă în anexele actelor normative privindprotecţia mediului datorită scăderii efectivelor populaţiei, precum şidatorită pierderii habitatului preferat. În cadrul proceselor de curăţare apădurilor prin înlăturarea materialului lemnos mort sau îmbătrânit, estenecesar ca aceste măsuri să fie conduse ţinându-se cont de faptul căastfel se înlătură habitatul multor insecte xylofage. Este necesară deasemenea protejarea şi conservarea biotopurilor caracteristice –păduri seculare de stejar, precum şi protejarea arborilor bătrâni dinpădurile de foioase.

25. 1014 Vertigo angustior Specia preferă zonele cu exces de umiditate, de unde lipsesc speciilelemnoase, arbustive sau o vegetaţie excesiv de luxuriantă, la nivelulcărora se menţin însă zone de băltire şi de umbrire moderată de cătrespecii ierboase de talie medie. Un mozaic de microhabitate la nivelulcărora se regăsesc bălţi de mici dimensiuni reprezintă habitatulpreferat al acestei specii. Deşi este asociată zonelor umede, specia nutolerează nivele de inundare prelungite sau cu ape foarte mari.Specia se regăseşte într-o varietate mare de tipuri de habitate, cum arfi: pajişti cu exces de umiditate, estuare, în mlaştini costiere, zonemicrodepresionare unde se acumulează apa şi apar zone de(micro)băltire, doline, preferând în mod particular substratelecalcaroase şi evitând mlaştinile acidofile cu Sphagnum sp.; multe dinastfel de habitate întrunesc condiţiile de definire ca habitate cebeneficiază de un statut de conservare.Zone de (micro)habitate din jurul bălţilor, a zonelor de revărsare arâurilor, etc., apărând adeseori în zona benzii de ecoton din jurulcursurilor de ape sau a pajiştilor inundate periodic, cu vegetaţie nufoarte luxuriantă.



70

Hârtie reciclată

5.6.2. Impactul potenţial al proiectului asupra elementelor criteriu din arile naturale protejate deinteres comunitar

In cadrul studiului de evaluare adecvatǎ trebuie analizat impactul asociat planului/proiectului deimplementat asupra fiecǎrui element criteriu ce a stat la baza desemnǎrii sitului (OM 19/2010 -secţiunea 2.2./a/10 din Anexa - Ghid Metodologic). Obiectivele de conservare ale unei arii naturaleprotejate de interes comunitar au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Astfel stabilirea obiectivelor de conservare ale siturilortrebuie centratǎ pe aceste elemente criteriu.

Conform Formularului standard de desemnare a siturilor Natura 2000, pentru ROSCI0162 LuncaSiretului Inferior elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului se regǎsesc listate în cadrulsecţiunilor 3.1, respectiv 3.2. Pentru situl ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, speciile de păsări ce austat la baza desemnării acestuia se găsesc listate la secţiunea 3.2.a.

Dintre elementele criteriu, cel puţin o parte sunt improbabil (prezenţǎ discutabilǎ) a se regǎsi înzona studiatǎ, datǎ fiind lipsa unor elemente de definire, a unor date certe asupra răspândirii acestora,etc.

Pornind de la principiul de analizǎ a mǎrimii impactului propus de Rojanski, pe baza metodologieiilustrative de suprapunere proporţionalǎ a unor figuri geometrice, pentru ansamblul speciilor criteriuNatura 2000 din zona am realizat un sistem adaptat prin care mǎrimea impactului este reprezentatǎconform unei scǎri pe 6 nivele (de la 0 la 5).

Pentru speciile/habitatele de interes conservativ asupra cărora s-a stabilit existenţa unui impactpotenţial al proiectului s-a realizat o analiză detaliată, însoţită de măsuri de diminuare a impactului.

Pentru fiecare specie/habitat s-a alocat o notă de relevanţă pentru a se putea stabili o valoareglobală a indicelui de impactare.

Notele de relevanţă au fost stabilite după cum urmează:- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei/habitatului respectiv;- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei/habitatului respectiv, manifest cu

precădere prin efecte indirecte;- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei/habitatului respectiv;- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă acesta este

reversibil chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucţie ecologică;- 4 - proiectul generează impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă sunt prevăzute măsuri

de reconstrucţie ecologică;- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei/habitatului respectiv.

Nr. Crt. Specie/habitat Nota derelevanţă Justificare

1 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până lacele montane, cu vegetaţie din Ranunculionfluitantis şi Callitricho-Batrachion

0 Habitatul nu este prezent in zona de interes.

2 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0 Habitatul este prezent in zona de interes insa nu va fiafectat de amenajari.

3 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenionminoris)


4 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie deChenopodion rubri şi Bidention

1 Habitatul nu va fi afectat de proiect deoarece lucrarilevor fi efectuate in afara cursului raului.

5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 2 Habitatul nu va fi afectat in demersurile realizariiproiectului. Speciile caracteristice habitatului vor fiprotejate prin masuri specifice.

6 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu 0 Habitatul nu este prezent in zona de interes.



71

Hârtie reciclată

Quercus spp.7 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,Salicion albae)


8 1655 Lutra lutra 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de interes.

9 1335 Spermophilus citellus 0 Specia este sensibila la prezenta zonelor antropizate.10 1220 Emys orbicularis 1 Specia poate fi prezenta datorita apelor stagnante

existente, dar este sensibila la prezenta zonelorantropizate.

11 1166 Triturus cristatus 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de interes.

12 1188 Bombina bombina 2 Specia se adapteaza relativ usor la zone antropizate.Nepretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă,permanent sau temporar, în bălţi de la şes şi câmpie,urcând şi în regiunea dealurilor.

13 1130 Aspius aspius 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

14 1149 Cobitis taenia 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

15 2511 Gobio kessleri 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

16 1124 Gobio albipinnatus 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

17 1157 Gymnocephalus schraetzer 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

18 1145 Misgurnus fossilis 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

19 2522 Pelecus cultratus 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

20 1134 Rhodeus sericeus amarus 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

21 1146 Sabanejewia aurata 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

22 1160 Zingel streber 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

23 1159 Zingel zingel 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

24 1083 Lucanus cervus 0 Specia trăieşte în păduri bătrâne de foioase, înspecial în pădurile de stejar.

25 1014 Vertigo angustior 0 Specia nu tolerează nivele de inundare prelungite saucu ape foarte mari.

In scopul evaluarii impactului potenţial al proiectului propus asupra elementelor criteriu ce au statla baza desemnǎrii ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, a fost întocmit un tabel de relevanţǎ.

Pentru fiecare specie s-a alocat o notă de relevanţă pentru a se putea stabili o valoare globală aindicelui de impactare.

Notele de relevanţă au fost stabilite după cum urmează:- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei/habitatului respectiv;- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei/habitatului respectiv, manifest cu

precădere prin efecte indirecte;- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei/habitatului respectiv;- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă acesta este

reversibil chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucţie ecologică;



72

Hârtie reciclată

- 4 - proiectul generează impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă sunt prevăzute măsuride reconstrucţie ecologică;

- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei/habitatului respectiv.

Dat fiind impactul potenţial limitat al acestui proiect asupra ornitofaunei, notele de relevanţă suntdiscutate succint şi sistematizate în cadrul tabelului de mai jos:

Nr. Crt. Specie/habitat Nota derelevanţă Justificare

1. Alcedo atthis 3 Este o specie larg răspândită însă fără a avea poulaţiiputernice, numeroase, rămânând strict legat de cursuri deape, zone umede, etc.Răspândirea altitudinală este limitată până la o altitudine decca. 900 m, lipsind de regulă din etajele înalte, unde luciurilede ape sunt o lungă perioadă acoperite de gheaţă.Teritoriul ocupat de acestă specie este în general cuprinsăîntre 1 şi 3 perechi la fiecare 10 km liniari de habitat.Este astfel admisă prezenţa speciei în zona de implementarea proiectului, însă ţinând cont de limitările altitudinale şi dehabitat, numărul de perechi clocitoare fiind de maxim 2.Impactul potenţial al lucrărilor poate afecta temporar habitatefavorabile (ripariene), însă reversibil, nefiind în măsură aconduce la eliminarea speciei din zonă.

2. Ardea purpurea 0 In Europa, cele mai numeroase populaţii se regǎsesc înzonele sudice şi estice. Având o rǎspândire atât de largǎ,stârcul roşu poate fi întâlnit într-o varietate mare de regiuniclimatice, cum ar fi cele temperate, mediteraneene,silvostepice şi stepice, etc. Preferǎ însǎ zonele mlǎştinoasecu vegetaţie densǎ, luxuriantǎ, preferând habitatele de zoneumede din preajma apelor dulci, stufǎrişuri ce mǎrginescluciuri de ape, orezǎrii, diguri şi canale din zonaagroecosistemelor, pescǎrii, etc.

3. Ardeola ralloides 1 Este o specie asociatǎ zonelor umede dulcicole naturale sauartificiale (orezǎrii). Cele mai însemnate populaţii europene seregǎsesc în estul continentului, unde se observǎ o scǎdere apopulaţiilor. Se pare cǎ fluctuaţiile populaţionale sunt legate înspecial de condiţiile din cartierele de iernare sub-sahariene.Este documentatǎ o dublare a populaţiei cuibǎritoare dinRomânia pe o perioadǎ de aproape o decadǎ, între anii 1994-2002.

4. Aythza nyroca 1 Este o specie ce preferǎ apele stagnante dulcicole, tolerândfoarte bine luciurile de ape cu vegetaţie natantǎ luxuriantǎ,spre deosebire de alte specii ale genului Aythya ce preferǎluciurile de ape libere. Habitatele de cuibǎrire includstufǎrişurile foarte dese unde se regǎsesc ochiuri de apǎlibere, braţe moarte ale unor râuri, maluri cu vegetaţieluxuriantǎ. Cea mai mare populaţie europeanǎ este prezentǎîn România (30-50%), concentratǎ în special în zona DelteiDunǎrii. Declinul acestei specii este pus pe seamadesecǎrilor, a distrugerii habitatelor de zone umede.

5. Chlidonias hybridus 1 Preferǎ regiunile cu climat mediteranean şi stepic, apǎrând înregiunea continentalǎ în zonele cu climat temperat.Habitatele prim are sunt reprezentate de ape dulcicole,stagnante sau slab curgǎtoare, cu vegetaţie luxuriantǎ,bogatǎ. In afara habitatelor naturale, cuibǎreşte în orezǎriisau amenajǎri piscicole cu vegetaţie hidrofilǎ emersǎ.

6. Chlidonias niger 1 Pentru a se hrăni prinde pradă de la suprafaţa apei sau



73

Hârtie reciclată

insecte în zbor şi foarte rar se scufundă. De obicei sehrăneşte la o distanţă de până la 2-5 km de colonie. Zboarăcu o viteză medie de 34 km/h. Evită pentru cuibărit zoneleumede cu o suprafaţă mai mică de 4 ha. Longevitateacunoscută este de până la 21 de ani. Cuibăreşte în coloniimici, aşezate pe vegetaţie acvatică, în zone cu apă avândadâncime mică (1-2 m). Cuibul este alcătuit din resturivegetale şi la construirea lui participă ambii parteneri.Iernează în Africa.

7. Ciconia ciconia 1 Specie ce cuibăreşte în zonele adiacente, în special în mediulrural. Cartierele de hrănire sunt localizate în preajma luncilor,a pajiştilor şi zonelor deschise. Este rar observată în zona deimplementare a proiectului, prezenţa acesteia fiind datoratăunor indivizi eratici.In zona de implementare a proiectului este probabilă doarprezenţa unor exemplare erante, accidentale, impactul fiindmanifest doar prin efecte indirecte (stress).

8. Circus aeruginosus 1 Este o specie asociată zonelor umede, stufărişurilor, prezenţaprobabilă a speciei în zonă fiind doar în perioada de pasaj.

9. Cygnus cygnus 1 Este o pasăre migratoare, care vine in Romania din nord însezonul rece, iar primăvara se înapoiază spre locurile dereproducere din nordul Eurasiei; la noi este răspândită înlagune și pe lacurile litorale (complexul lagunar Razim etc.) șiîn Delta Dunării.

10. Egretta alba 1 Preferă stufărişurile sau malurile cu vegetaţie luxuriantă,pădurile ripariene, estuarele sau zonele costiere. Pentrucuibărit are nevoie de stufărişuri ne-deranjate, rareoricuibărind în arbuşti scunzi, tufe sau sălcii.Participă la formarea unor colonii mixte, împreună cu lopătari(Platalea leucorodia), ţigănuş (Plegadis falcinellus) şi altespecii de stârci. In Delta Dunării formează colonii laxe,cuiburile fiind dispuse la distanţe cuprinse între 10 şi 50m.Işi caută activ hrana pe pajişti, în lungul digurilor, în orezării,sau unele culturi agricole de plante joase.

11. Egretta garzetta 1 Cuibăreşte în colonii care ocupă arbori (în special Alnus sp. şiSalix sp.), mai rar în alte specii de dimensiuni reduse sauarbuşti, din zona pădurilor ripariene sau din interiorulstufărişurilor. Coloniile formate sunt de regulă mixte, cuibărindalături de alte specii de stârci. In cadrul coloniilor mixte,cuiburile de egretă sunt situate la un nivel mai mic decât cel alstârcilor de noapte (Nycticorax nycticorax).Cartierele de hrănire sunt localizate în biomuri variate de zoneumede dulcicole, salmastre sau sărate.Este o specie cu distribuţie largă în Europa, ocupând etajelede altitudine mică. Populaţiile cuibăritoare, dar şi arealulacestei specii au cunoscut în ultima perioadă o creşteresemnificativă în regiunile mediteraneene, în timp ce din estulEuropei s-a înregistrat un regres. In iernile foarte geroase, seobservă o rată de mortalitate însemnată, astfel că dinamicapopulaţională poate fi pusă în seama particularităţilorclimatice.

12. Gelochelidon nilotica 0 Pescăriţa râzătoare este o specie caracteristică zonelorlagunare cu apă salmastră şi ţărmurilor nisipoase, dar apare şipe lacurile cu apă dulce şi mlăştinoase.

13. Glareola pratincola 2 Ciovlica poate fi intalnita in zonele litorale ale Marii Negre siMarii Mediterane, cu o densitate mai mare in Peninsula



74

Hârtie reciclată

Iberica, Italia si zona Balcanica. In Romania poate fi intalnitasi pe cursul inferior al Dunarii. Ciovlica prefera zonele aride siarse de soare dar mereu din apropierea apelor deoarecehabitatele ideale ale acestei pasari sunt terenurile secate,lipsite de vegetatie.

14. Ixobrychus minutus 1 Este o specie retrasă, foarte discretă, a cărei prezenţă înhabitat este destul de greu de certificat datorităcomportamentului său, preferând să stea ascunsă în zonelede stufărişuri sau cu vegetaţie bogată din zonele umede. Inplus, nu îşi demarcă teritoriul prin semnale sonore evidenteaşa cum este cazul buhaiului de baltă (Botaurus stellaris).Astfel monitorizarea acestui stârc rămâne o sarcină dificilă,date asupra acestei specii rămânând încărcate deincertitudine. Ocupă zone de stufărişuri din preajma bălţilor,canalelor, apelor lin curgătoare, a iazurilor şi eleşteelor,putând ocupa petece de habitat reduse ca extindere, neavândexigenţe ecologice pentru întinderi continue de habitate dezone umede. Astfel răspândirea acestei specii este relativlargă la nivel european, suprapunându-se pe habitatelefavorabile de zone umede, chiar şi de dimensiuni reduse (deordinul sutelor de metri pătraţi).

15. Lanius collurio 1 Specie destul de frecventă în zonă. Date fiind însă secvenţelecomportamentale particulare, un impact potenţial asuprapopulaţiei locale ca urmare a implemenării proiectului fiindpuţin probabil.

16. Lanius minor 1 Specie destul de frecventă în zonă. Date fiind însă secvenţelecomportamentale particulare, un impact potenţial asuprapopulaţiei locale ca urmare a implemenării proiectului fiindpuţin probabil.

17. Larus minutus 1 Pescăruşul mic este o specie caracteristică zonelor umedereprezentate de lacuri bogate în stuf, mlaştini sau coastelagunare cu apă salmastră sau marine. Este cel mai mic dintrepescăruşi.

18. Nycticorax nycticorax 1 Este o pasăre a zonelor umede, cu bălți și stufărișuripresărate cu arbori, la noi mai cu seamă prezentă în DeltaDunării și de-a lungul fluviului; există colonii de cuibărire și înalte arii cu habitate prielnice; trăiește în zone cu vegetațieabundentă, de pe la malul cursurilor de ape sau a lacurilor,bălților și zonelor lagunare. Ziua este petrecută în odihnă,când stârcii de noapte stau retrași în grupuri laxe în arboridenși sau în tufe; dacă se simt deranjați, se ridică în zboraproape vertical, exploziv, în timp ce emit croncăniturilecaracteristice.

19. Pelecanus onocrotalus 1 Zonele preferate de pelicani sunt cele cu apa putin adanca sicu ape domoale, bogate in peste, unde isi pot prinde usorprada cu ciocurile lor imense. La noi in tara ii gasim de lasfarsitul lunii martie si pana in octombrie in Delta Dunarii,unde revin an de an pentru a-si face cuiburile si pentru acreste puii. Coloniile de pelican comun se stabiles in jurulplaurilor, mici insule de stuf plutitoare, pe care isi fac cuibul.

20. Platalea leucorodia 1 Această specie extrem de specializată se regăseşte în zoneleumede, cu ape puţin adânci din zonele temperate, stepice şitropicale uscate.Habitatele favorabile se regăsesc în zona deltelor, a luncilorinundabile, a zonelor umede întinse, unde această speciecuibăreşte în stufărişuri, insule, arbori, la adăpost de deranjsau prădătorii tereştri.



75

Hârtie reciclată

In perioada de iarnă această specie se agregă în preajmaestuarelor şi a zonelor costiere marine. Pentru hrănire arenevoie de ape puţin adânci, ce abundă în surse trofice lipsitede vegetaţie.

21. Recurvirostra avosetta 1 Este o pasare specifica zonelor litorale, a lagunelor cu apasarata, a deltelor si a mlastinilor, baltilor si lacurilor cu apamica din apropierea tarmurilor. Ciocintors este o pasare raracare necesita masuri de conservare. In Romania poate fiintalnita in Delta Dunarii, pe tarmul marii si in apropierealacurilor litorale.

22. Sterna hirundo 1 Este o specie asociată zonelor costiere, însă pătrunde adâncînspre regiunile continentale în lungul cursurilor mari de ape,rămânând însă la etaje altitudinale scăzute.Astfel în zonele de interior, continentale, preferă habitate dezone umede, balastiere inundate, acceptând uşor habitatele şistructurile artificiale.Eutrofizarea zonelor umede, a lacurilor în special a condus lao creştere a populaţiilor acestei specii la nivelul regiuniicontinentale europene.

Din analiza de mai sus se observă relevanţa scăzută a impactului generat de proiect pentruspeciile de păsări ce fac obiectul conservării în zona avuta in vedere.

Impactul nul evaluat în unele cazuri, se datorează lipsei habitatelor potenţiale pentru unele speciicriteriu de pe amplasament, situarea la distanţe mari (peste 1400m) de astfel de habitate (cartiere dehrănire/cuibărire). Cu toate acestea este admidssă prezenţa potenţială a unor astfel de elemente înzonele limitrofe, existând astfel un impact indirect asupra acestora, lipsit însă de semnificaţie datoritănivelului scăzut de intrevenţie, distanţelor mari faţă de eventuale habitate de interes conservativ, a stăriihabitatelor adiacente (păşuni, terenuri înţelenite, etc.).

Modificarea habitatelor ca urmare a implementării proiectuluiPrin realizarea proiectului, urmează a fi impactate, în perioada de execuţie si constructie o

suprafaţă de habitate redusă. Amprenta propriu-zisă a proiectului rămâne limitată, avându-se în vedere:- intervenţia punctuală la nivelul luciurilor de ape a utilajului amfibiu de dragare prin aspirare

a sedimentelor;- intervenţia limitată a măsurilor de punere în operă a halei în perimetrul ocupat de construcţii

pre-existente;Indirect vor fi afectate suprafeţe de habitate în perioada de execuţie (organizări de şantier, etc.)

care însă vor face obiectul unor măsuri de reconstrucţie ecologică, acestea urmând a fi reintegrate şiredate în circuitul natural.

Impactul asupra florei se va manifesta doar în perioada de execuţie şi va fi unul local, manifest peo perioadă scurtă de timp de până la 12 luni. In cadrul unor mǎsuri specifice de minimizare a impactului,vor fi întreprinse activitǎţi de pregǎtire a terenului pentru minimizarea impactului asupra unor specii.

Toate suprafeţele afectate urmeazǎ a fi supuse acţiunilor directe de reconstrucţie ecologică.Din măsurile generale de diminuare a impactului asupra florei şi vegetaţie enumerăm:- reconstrucţia ecologică cât mai grabnică spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor

vegetal, ierbos în toate suprafeţele libere şi acolo unde este posibil, plantarea de specii de arbori dinflora spontană locală în scopul refacerii unor habitate naturale;

- plantarea unor specii de arbori din flora spontană locală (în special arin Alnus glutinosa, dar şispecii de salcie, răchită, plop sau frasin) pentru stabilizarea malurilor lacurilor.



76

Hârtie reciclată

In conformitate cu propunerea elaborată de grupul de lucru constituit pentru desemnarea siturilorNatura 2000 în România, a fost elaborată o hartă de relevanţă a grupelor taxonomice ce urmează a fiocrotite în cadrul Reţelei Natura 2000 constituită la nivel naţional.

5.6.3. Identificarea şi evaluarea impactuluiLa alegerea amplasamentului s-a avut în vedere faptul că în zonă existau cele 7 cuvete în care în

decursul timpului s-a adunat apă, acestea fiind rezultatele exploatării istorice a balastrului din luncarâului Siret. De asemenea a fost luat în considerare şi potenţialul turistic al zonei dezvoltat în urmaamenajării, prin urmare după punerea în funcţiune a obiectivului zona poate deveni un punct importantde atracţie pentru pescari şi turişti.

Pentru evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, s-a ţinut cont de valorile maximale aleparametrilor proiectaţi (dimensiuni maximale ale exploatării, suprafeţe maximale de reconstruit din punctde vedere ecologic, etc.)

a.Impact directImpactul direct este datorat activităţilor de efectuare a lucrărilor în zona fronturilor de lucru;Impactul direct asupra vegetaţiei şi faunei terestre existente pe amplasamentul va fi resimţit din

faza de execuţie a lucrărilor de pregătire şi până la construirea şi popularea lacului.Organizarea de şantierIn cadrul organizării de şantier nu este nevoie de realizarea unor platforme tehnologice sau

amenajarea altor suprafeţe tehnice.Dat fiind faptul că activităţile se desfăşoară în etape, amplasamentele şantierelor modificându-se

odată cu înaintarea lucrărilor, nu este necesară amenajarea de grupuri sociale, altele decât celeportabile, ecologice, deoarece personalul va fi transportat în zonele de lucru cu mijloace de transport.

Estimăm că acţiunile de organizare de şantier nu conduc la apariţia unui impact direct asuprafactorilor de mediu din zona studiată.

Organizarea de şantier va ocupa perimetrul construit, unde se regăsesc şi zone de parcaje şiplatforme betonate ce se pretează depozitării de materiale de construcţie, garării utilajelor, etc..

Poziţia de amplasare a organizării de şantier (cerc alb)



77

Hârtie reciclată

Ocuparea terenului.Impactul direct este reprezentat de ocuparea permanentă a unor suprafeţe de terenuri,

corespunzând amprentei obiectivelor. Dat fiind faptul că amplasamentul propus al halei şiu celorlaltespaţii administrative şi tehnice urmează a ocupă un perimetru anterior utilizat pentru obiectiveconstruite, domeniul de acţiune al acestei categorii devine unul nul. Obiectivele proiectului urmează a seamplasa pe locul unor foste incinte construite, platforme betonate, etc.

Incintele piscicole urmează a se realiza prin asanarea cuvetelor pre-existente rezultate în urmaexploatării balastrului şi lăsate în părăsire.

Căile de acces vor fi realizate prin reabilitarea şi sistematizarea celor existente; se vor păstra doarcăi de acces înierbate şi pietruite parţial, în cea mai mare parte a perimetrului accesul rămânândpietonal.

Efectuarea de lucrări în zona fronturilor de lucruLucrările previzionate a se desfăşura în zona fronturilor de lucru presupun efectuarea activităţilor

propriu-zise de construire şi punere în operă a halei de producţie puiet, de tip clasic.In cazul lacurilor piscicole, dragarea acestora se va realiza cu un utilaj amfibiu, absorbant, cu

sistem de refulare intubat al materialului semi-solid.Asumarea acţiunilor de reconstrucţie ecologicăPresupun lucrări de intervenţie pentru refacerea covorului vegetal (în special în zonele din

imediata vecinătate a viitoarelor lacuri piscicole). Scopul final al investiţiei este realizarea unuor lacuripiscicole destinate producţiei de peşte, agrementului şi pescuitului sportiv, însă şi a unei hale deproducţie puiet de acipenseride.

Intregul complex, pe lângă valenţele dedicate producţiei piscicole în regim intesiv se doreşte aavea şi valenţe turistice, contribuind astfel la creşterea ofertei din domeniul pescuitului sportiv, petreceriitimpului liber, etc.

b.Impact indirectIn perioada de construireIn secţiunile anterioare s-au discutat aspecte legate de impactul indirect cauzat de funcţionarea

utilajelor în zonele fronturilor de lucru, propunându-se un set de măsuri de diminuare a impactului,dimensionate obiectiv şi cu adresabilitate punctuală. Aspecte ale impactului indirect parcurse au fostlegate de funcţionarea utilajelor în zona fronturilor de lucru, având ca efect tasarea, eliberarea de noxedin arderea combustibililor, emisii de praf şi de zgomot.

Se va pune accent de asemenea pe o gestiune corectă şi responsabilă a deşeurilor, o atenţieparticulară urmând a fi alocată modalităţii de depozitare temporară şi eliminare a deşeurilor inerte (mâlulprovenit din dragarea vetrelor bazinelor, deşeurilor inerte din demolări şi construcţii).

Astfel, mâlul pompat spre zonele de mal va fi depozitat temporar în pile (halde) temporare,urmând ca acesta să fie utilizat (în funcţie de consistenţă şi compoziţie) pentru rambleiere sau chiar caşi fertilizant pentru terenuri agricole.

In perioada de funcţionareAsanarea cuvetelor va conduce la redarea funcţiilor de producţie biologică, dând posibilitatea

utilizării în regim productiv. Funcţiile naturale nu sunt neglijate, o atenţie aparte fiind îndreptată în acestsens la păstrarea structurii malurilor, a vegetaţiei de tip riparian, elemente ce au un rol deosebit înmenţinerea echilibrelor naturale şi implicit a productivităţii.

Construirea şi amenajarea lacurilor piscicole va avea un impact pozitiv asupra zonei, prin creareaunei suprafeţe mari de luciu de apă, care se vor încadra armonios în peisaj şi vor creşte valoareapeisagistică a zonei. Deopotrivă, construirea şi funcţionarea unei ferme de creştere a peştilor, cufuncţionare intensivă creşte economia locală şi deschide noi oportunităţi turistice asupra zonei.



78

Hârtie reciclată

c.Impactul pe termen scurtImpactul pe termen scurt (imediat) se manifestǎ doar în perioadele de pregătire a terenului, de

construire a halei şi amenajare a amplasamentului ce se va desfăşura în zona frontului de lucru (ex.:echivalentul lungimii braţului excavatorului: 3-5 m, înşiruirea utilajelor: 15m; înmulţite cu lǎţimea zoneide mişcare a utilajelor şi muncitorilor 4-5 m). Perioada de manifestare a impactului pe aceste zonecoincide calendarului lucrǎrilor. Se estimeazǎ cǎ în perioada de maximǎ activitate programul se vaderula pe aproximativ 10-12 ore.

Impactul direct si indirect se va manifesta pe o perioada de 1 an: perioada de construcţie a haleide obţinere a puietului de peşte şi a amenajării lacurilor piscicole în vederea populării lor.

d. Impactul pe termen lungConform observaţiilor realizate în zonǎ, s-a putut pune în evidenţǎ faptul cǎ succesiunea de

vegetaţie a solurilor deranjate (mobilizate superficial) pe suprafeţe ce nu au beneficiat însǎ de mǎsuri dereconstrucţie ecologicǎ, s-a stins dupǎ primul ciclu parcurs de un sezon de vegetaţie, existând elementepunctiforme ce au persistat.

În general vorbind impactul pe termen lung al proiectului (lacuri piscicole şi construcţia unei halede producţie a puietului de peşte) va fi unul pozitiv.

Impactul asupra populatiilor speciei de Lutra lutra şi a celor de herpetofaună in perioada deimplementare a proiectului va fi neutru, ritmul de implementare şi modalitatea de lucru (ce nu afecteazămalurile) nefiind în măsură a deranja semnificativ habitatele acestor specii, ce au în plus timp a seretrage pe perioada lucrărilor în zone adiacente. Realizarea lacului piscicol va fi o sursa suplimentara dehrana pentru vidre (va avea impact pozitiv) şi o lărgire a zonelor umede propice speciilor de amfibieni.Consideram ca vor fi conditii pentru a asigura conservarea speciilor pe termen lung.

Astfel funcţionarea proiectului rămâne compatibilă menţinerii stării factorilor de mediu, inclusiv asusţinerii şi creştere a indicelui biodiversităţii.

e.Impactul din faza de construcţie, operare şi dezafectareImpactul din faza de construcţie se suprapune categoriei de impact explicitatǎ în cadrul secţiunilor

de mai sus: Impactul direct şi indirect.In faza de operare efectele impactului direct se vor stinge. Intreţinerea elementelor funcţionale vor

presupune doar intervenţii punctuale de mentenanţǎ şi remediere a unor eventuale defecţiuni.Momentan, pe amplasament există unele construcţii vechi şi aflate într-o stare avansată de

degradare, care urmează a fi demolate. Deşeurile provenite din demolare vor fi scoase de peamplasament şi depozitate în locuri special amenajate sau pe rampa de deşeuri din apropiere.

Perioada de viaţă a exploatării halei de puiet şi a lacurilor piscicole destinate producţiei, dar careau şi scopul susţinerii agrementului şi pescuitului sportiv este nedeterminată în timp.

f. Impactul rezidualNu se va manifesta un impact rezidual negativ. Impactul rezidual se va suprapune categoriei de

impact pe termen lung.Având în vedere că scopul final este realizarea unei hale de producţie a puietului de peşte şi

amenajarea lacurilor piscicole destinate producerii economice a peştelui, dar şi susţinerii agrementuluişi pescuitului sportiv, aplicarea mǎsurilor de reconstrucţie ecologicǎ va conduce la îndepǎrtarea celeimai mari pǎrţi a impactului datorat punerii în operǎ a proiectului, dupǎ un interval scurt de aproximativ12 luni.



79

Hârtie reciclată

g. Impactul cumulativImpactul cumulativ este definit10 ca reprezentând efectul unui grup de activitǎţi/acţiuni cu incidenţǎ

asupra unei suprafeţe sau a unei regiuni, a cǎror relevanţǎ (impact) asupra mediului în manifestaresingularǎ este lipsitǎ de semnificaţie, însǎ în asociere cu alte activitǎţi, inclusiv cele previzionate a serealiza în viitor, poate conduce la apariţia unui impact.

Evaluarea impactului cumulat a fost realizatǎ în baza metodei expert, ce presupune utilizareaunui numǎr de 6 termeni: pozitiv semnificativ, pozitiv, neutru, negativ nesemnificativ, negativ, negativsemnificativ.

Urmărind sistemul codificat al activităţilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stăriifactorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic dinetapa pre-proiect (înainte de implementarea proiectului), sau aşa numita analiză a stǎrii actuale aperimetrului studiat, ce a fost prezentatǎ în cadrul secţiunii dedicate.

Impactul datorat activitatilor de implementare a proiectului in perimetrul analizat nu va fisemnificativ negativ asupra speciilor si habitatelor identificate in situl ROSCI0162 Lunca SiretuluiInferior. In perioada de construire şi funcţionare a proiectului nu sunt emisii in apa – nu va exista unimpact cumulative asupra factorului de mediu apa.

Impactul asupra factorului de mediu aer, datorat emisiilor de poluanti in perioada de exploatare anisipului şi pietrişului, este negativ nesemnificativ.

In lipsa evaluǎrii unor proiecte similare implementate anterior o analizǎ a efectelor cumulative nuse poate realiza la data actualǎ. Se propune ca în etapa de monitorizare de stabilit în baza actelor deconformare emise de autoritǎţile responsabile sǎ fie cuprinsǎ şi o evaluare pe termen lung a impactuluicumulativ de realizat pe suprafaţa de implementare a proiectului.

Imposibilitatea de cuantificare a perioadei de acţiune a impactului ce se cumuleazǎ prezentuluiproiect face posibilǎ doar o apreciere a efectelor de la data realizǎrii studiului.

Conform analizei realizate pentru impactul cumulativ al proiectului se poate observa osuprapunere potenţialǎ cu categorii de impact relevate din zona de implementare a proiectului.

Analiza impactului cumulat relevǎ un nivel neutru datorat mǎsurilor compensatorii, reparatorii şide reconstrucţie ecologicǎ de asumat.

In aceste condiţii apreciem cǎ din punctul de vedere al impactului cumulat al proiectului cuactivitǎţile în desfǎşurare pe amplasamentul studiat nu pot fi evidenţiate elemente de impact negativ înmǎsurǎ a conduce la o afectare ireversibilǎ a zonei. Impactul cumulat este în final compensat prinscopul iniţial al proiectului (construcţia halei de producţie puiet peşte şi amenajarea lacurilor piscicole învederea exploatării acestora), acesta având o relevanţǎ deosebitǎ din punct de vedere bio-ecocenotic(habitate lentice complementare/alternative ce oferǎ nişe ecologice complexe extrem de valoroasepentru specii de interes – în special Lutra lutra şi ihtiofaună).

Considerarea nivelului de impact cumulat al proiectului cu activitǎţile curente, respectiv cu celeprevizionate, rǎmâne astfel neutru, nefiind identificate elemente în mǎsurǎ a participa la sumaţii ce arconduce la un impact cu semnificaţie aparte pentru situl analizat.

Suprafaţa relativ redusǎ a zonei de implementare a proiectului raportatǎ la suprafaţa totalǎ asitului rǎmâne un argument luat în considerare pentru afirmarea unui impact nesemnificativ în raport cuintegritatea ariei naturale protejate de interes

5.6.4. Evaluarea semnificaţiei impactuluiEvaluarea semnificaţiei impactului se realizeazǎ în baza unui set de criterii stabilite prin

OM19/2010, ce face trimitere la o serie de atribute cuantificabile, dupǎ cum urmeazǎ:

10 Dictionary of Environment & Ecology (5th Ed.): PH Collins, 2004:51



80

Hârtie reciclată

Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdutRealizarea obiectivului presupune schimbarea parţială a destinaţiei actuale a unei suprafeţe de

teren de cca. 24,5 ha. Construcţia bazinelor se va realiza pe amplasamentul actualelor excavaţii deexploatare a pietrei iar hala de reproducere pe teren liber de construcţii, iar materialul rezultat dinexcavaţii se va utiliza la nivelarea terenului şi ridicarea malurilor bazinelor de creştere.

Se poate afirma cǎ nu vor exista suprafeţe de habitate semnificative ocupate, în plus dată fiindabsenţa unor elemente criteriu de la nivelul acestora, pierderea din punct de vedere bio-ecocenoticrămâne nesemnificativă.

Astfel nu se poate vorbi de suprafeţe de habitate pierdute.Aşa cum s-a arătat în secţiunile anterioare, este admis un impact potenţial limitat, manifest prin

acţiuni indirecte asupra unor elemente criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor, pe perioadalucrǎrilor de exploatare, manifeste în special prin efecte indirecte, potenţiale (probabile).

Dat fiind faptul cǎ impactul este unul de duratǎ relativ scurtǎ (pe perioada de construcţie a halei şibazinelor – 12 luni), în cea mai mare parte reversibil, iar mare parte din habitatele impactate urmeazǎ afi redate în circuit natural imediat dupǎ terminarea lucrǎrilor, se estimeazǎ cǎ impactul general varǎmâne punctiform. Limitarea impactului este ilustratǎ şi de procentul foarte mic al suprafeţelorimpactate, dar mai cu seamă de destinaţia finală a proiectului care pune în vedere crearea de noihabitate de zone umede propice speciilor criteriu pe baza cărora a fost desemnat situl ROSCI0162Lunca Siretului Inferior.

Fragmentarea habitatelor de interes comunitarPerimetrul este situat în interiorul ariilor naturale protejate de interes comunitar, sit Natura 2000

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.Impactul negativ asupra vegetaţiei şi faunei terestre existente pe amplasamentul lacului piscicol

va fi resimţit din faza de execuţie a lucrărilor de pregătire, până la construirea şi finalizarea halei şiamenajarea lacurilor în vederea populării lacurilor.

În faza de exploatare a investiţiei se va îmbunătăţi biodiversitatea naturală prin plantarea dearbuşti şi sălcii şi popularea lacului piscicol cu speciile de peşti de interes.

În concluzie, considerăm că proiectul de faţă nu va avea un impact negativ asupra habitatelornaturale, ci dimpotrivă va reprezenta un pol de întărire a indicilor de biodiversitate, prin transformareacovorului vegetal într-un complex de habitate de zone umede favorizante pentru specii de florăvaloroase ce vor putea reprezenta suport pentru specii de faună de interes deosebit (ştiinţific, economic,conservativ).

Durata sau persistenţa fragmentǎriiNu se poate vorbi despre o fragmentare a habitatelor de interes comunitar, însă situaţia

persistenţei activităţilor agresive asupra mediului rǎmâne extrem de redusǎ. Pentru întreg ansamblul afost admisă o prezenţă a disturbării de maximum 12 luni (perioada de construcţie, amenajare şi punereîn operă a proiectului), însă ţinând cont de specificul lucrărilor şi de scopul final al acestora, care va creanoi habitate favorabile pentru anumite specii ţintă, refacerea habitatelor naturale se va face treptat şi seva urmări crearea unor habitate de zone umede.

Vegetaţia şi habitatele actuale, aflate într-o stare departe de cea naturală, vor fi înlocuite cuhabitate de tip seminatural, ce vor fi manageriate în direcţia refacerii unor habitate prioritare pentruconservare, de tipul celor ripariene.

Durata sau persistenţa perturbǎrii speciilor de interes comunitarDatǎ fiind absenţa din zona de implementare a proiectului a unor populaţii semnificative ale

speciilor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor, respectiv ritmul de lucru şi persistenţa impactuluipost-implementare asociat acestuia, nu poate fi apreciatǎ prezenţa unei perturbǎri semnificative deduratǎ ce urmează a fi resimţite de elementele criteriu din cadrul siturilor.



81

Hârtie reciclată

Considerăm că proiectul de faţă nu va avea un impact negativ asupra habitatelor naturale, cidimpotrivă va reprezenta un pol de întărire a indicilor de biodiversitate, prin transformarea covoruluivegetal într-un complex de habitate de zone umede favorizante pentru specii de floră valoroase ce vorputea reprezenta suport pentru specii de faună de interes deosebit (ştiinţific, economic, conservativ).

Schimbǎri în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţǎ)Lipsa prezenţei populaţiilor semnificative de specii criteriu din zona de implementare a proiectului

demonstratǎ mai sus, conduce la concluzia cǎ nu vor fi induse modificǎri în densitatea populaţiilorspeciilor criteriu.

Impactul asupra speciilor in perioada de implementare a proiectului va fi neutru. Consideram ca înurma amenajării amplasamentului, vor fi create conditii optime pentru a asigura conservarea speciilor petermen lung.

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectuluiConform evaluǎrii realizate în cadrul secţiunii Identificarea şi evaluarea impactului, pentru

mǎsurile de reconstrucţie ecologicǎ asumate, sunt create premisele unei refaceri a habitatelor dupăîncetarea punerii în operă a proiectului (12 luni).

Datǎ fiind destinaţia actuală a terenului şi schimbarea acesteia în vederea amenajării lacurilorpiscicole, vor fi create condiţii optime pentru crearea şi menţinerea unor habitate preţioase din punct devedere conservativ.

O reprezentare graficǎ generală a scǎrii de timp pentru ritmul de înlocuire a speciilor esteprezentatǎ schematic în figura de mai jos.

Pornind de la o reprezentare ce face apel la codurile de culori, s-au luat în considerare 4 stǎri alefaciesurilor de vegetaţie, pornind de la faciesul natural, lipsit de modificǎri datorate impactului antropic(reprezentat cu verde), urmat de un facies ce poartǎ marca unui impact antropic ce a condus la omodificare moderatǎ a stǎrii (reprezentat cu galben), ajungând la o stare dominatǎ de impact antropic(culoare roşie) spre faciesurile ce poartǎ marca unui impact extrem (culoare albastrǎ), antropizate întotalitate.

In cazul studiat, habitatele ce urmeazǎ a fi impactate, poartǎ urmele unui impact antropic datoratactivitǎţilor pastorale, respectiv antropic general, faciesul de vegetaţie fiind impactat într-un nivel mediu.

Activitǎţile de diminuare a impactului ce vor fi asumate imediat dupǎ terminatea lucrǎrilor, vorconduce la o refacere rapidǎ a zonelor impactate în special prin scopul final al proiectului, adică acelade amenajare a unul lac piscicol. Încetarea exploatării agregatelor minerale de nisip şi pietriş şiconstruirea lacului va conduce la o refacere a zonelor impactate, ce vor redobândi un facies mult maipotrivit decât iniţial care făcea parte din circuitul agricol.



82

Hârtie reciclată

100% Natural (nedegradat)

50% Seminatural

50% Impactat

100% Antropizat

12 luni 24 luni 36 luni 48 luni

Reprezentarea graficǎ a scǎrii de timp necesare pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementareaproiectului

Pe verticalǎ scara de integritate a faciesurilor naturale; pe orizontalǎ scara de timp

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificǎri legate de resursele de apǎ sau de alteresurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate deinteres comunitar

Principalele produse chimice utilizate în realizarea proiectului sunt cele de tipul hidrocarburilor(carburanţi şi uleiuri).

Pe toatǎ perioada de punere în operǎ, utilajele şi echipamentele se vor verifica periodic astfelîncât sǎ fie evitate orice fel de scurgeri accidentale.

Mǎsurile directe de acţiune vor fi completate de mǎsuri tehnice de verificare a echipamentelor şiutilajelor, precum şi de un set de mǎsuri teoretice, de instruire a personalului în scopul asigurǎrii uneiintervenţii eficiente în caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi).

Evaluarea semnificaţiei impactului proiectului asupra elementelor criteriuParcurgând atributele asociate impactului potenţial al proiectului discutate mai sus, asupra

elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor Natura 2000, putem conchide urmǎtoareleaspecte:

- implementarea proiectului nu va conduce la pierderi semnificative de habitate şi nu va afecta înmod direct nici un fel de habitat criteriu pentru conservare;

- implementarea proiectului nu va afecta negativ habitate folosite pentru necesitǎţile de hranǎ,odihnǎ şi reproducere a speciilor criteriu;

- proiectul nu este în mǎsurǎ a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar; măsurisuplimentare de limitare a efectelor fragmentării vor putea fi dimensionate doar în baza unui program demonitorizare din perioada de exploatare, atunci când noii indicatori de trafic îşi vor face apariţia;

- durata/persistenţa fragmentǎrii habitatelor (inclusiv habitate altele decât cele de interescomunitar) este lipsitǎ de relevanţa majorǎ pentru speciile criteriu;

- proiectul nu este în mǎsurǎ a perturba speciile de inters comunitar ce au stat la baza desemnǎriisitului; ca o măsură suplimentară de precauţie, au fost propuse măsuri de diminuare a impactului,pentru fiecare specie criteriu în parte ce ar putea fi afectate, dar şi pentru alte specii de faună;



83

Hârtie reciclată

- implementarea proiectului nu va conduce la schimbǎri ale densitǎţiilor populaţiilor de specii deinteres comunitar;

- durata de timp necesarǎ pentru refacerea habitatelor, exprimatǎ prin scara de timp pentruînlocuirea speciilor, este relativ scurtǎ;

- nu au putut fi puşi în evidenţǎ indicatori cheie responsabili de inducerea unor modificǎri la nivelulsitului;

Parcurgand atributele asociate impactului potential al proiectului discutate mai sus, asupraelementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor, putem concluziona:

- implementarea proiectului nu va conduce la pierderi de habitate criteriu;- implementarea proiectului nu va afectata habitate folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si

reproducere a speciilor criteriu;- proiectul nu este in masura a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar sau/cu

semnificatie pentru speciile criteriu ce au sta la baza desemnarii sitului;- implementarea proiectului nu va perturba speciile criteriu;- implementarea proiectului poate sa creeze habitat pentru speciile de herpetofaună;- nu au putut fi pusi in evidenta indicatori cheie responsabili de inducerea unor modificari la nivelul

sitului.

5.7. PeisajulProiectul nu va imprima un impact vizual negativ zonei ci dimpotriva, la finalul investitiei impactul

pozitiv va fi accentuat. Investiţia propusa vine in intampinarea nevoilor de creare a spaţilor de creştere aspeciilor de ciprinide şi acipenseride şi comercializare a acestora ca răspuns la solicitărilor pieţei deconsum tot mai ridicate. Astfel reducandu-se impactul asupra speciilor aflate in medii şi habitatenaturale.

In cadrul componentei de peisaj menţionăm şi potenţialul de poluare luminoasă indusă deinstalaţii sau sistemele de supraveghere pe timp de noapte.

Pentru a se evita un impact major în acest sens, toate sursele de iluminare vor fi de tipul celor cuvapori de sodiu, a căror radiaţie este lipsită de componenta UV, care astfel nu atrage speciile cuactivitate nocturnă (insecte, amfibieni, etc.), evitându-se astfel aglomerarea acestora în preajmasurselor de lumină, unde în urma unor activităţi directe sau indirecte ar putea fi omorâte.

Iluminatul pe timp de noapte al uvrajelor va fi făcut doar cu respectarea regulamentelor privindsemnalizarea unor astfel de obiective, şi cu condiţia utilizării unor surse de iluminat cu vapori de sodiuce nu au radiaţie UV care să afecteze unele populaţii de faună cu activitate nocturnă.

5.8. Impact asupra condiţiilor socio-economiceRealizarea investiţiei va contribui la sporirea premiselor dezvoltării ofertei de servicii, contribuind

la impulsionarea dezvoltării ramurilor industriei pisciculturii din zonă.Proiectul de faţă va asigura un număr de cel puţin 20 de locuri de muncă. Angajarea membrilor

comunităţii locale reprezintă un avantaj pentru titularul de proiect, urmărindu-se astfel creştereaeficienţei şi randamentului muncii prin scăderea timpilor datoraţi transportului personalului de la şi spreşantierele operaţionale.

Astfel acest proiect, prin crearea de locuri de munca, dezvoltarea turismului si crestereaeconomiei locale, va contribui în mod direct la o îmbunătăţire a condiţiilor socio-economice din zonă.



84

Hârtie reciclată

5.9. Impact asupra condiţiilor culturale şi etniceObiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice din zonă, urmărind revigorarea condiţiilor

socio-economice locale, printr-o mai bună valorificare a resurselor naturale şi creare a premiselor deîncurajare a unor practici care să completeze oferta turistică.



85

Hârtie reciclată

Cap. 6. Măsuri de diminuare a impactului

6.1. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului apăImpactul prognozat asupra componentei de mediu – apa – dei nesemnificativ, poate fi redus,

dacă în timpul activităţilor se respectă următoarele:- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de căi de acces existente pentru evitarea

încărcării suplimentare a cursurilor de apă din vecinatate cu particule în suspensie - evitareatraversărilor repetate prin albie;

- reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covorvegetal, ierbos în toate suprafeţele libere şi acolo unde este posibil, plantarea de specii de arbori dinflora spontană locală pentru evitarea eroziunii solurilor şi încărcarea cursurilor de ape cu material însuspensie;

- plantarea unor specii de arbori din flora spontană locală (în special arin Alnus glutinosa, dar şispecii de salcie, răchită, plop sau frasin) pentru stabilizarea malurilor atât în amonte de investiţii cât şi înaval.

- realizarea unor poldere de mici dimensiuni cu umplere treptată (în trepte) pentru preluarea unordebite maximale pentru diminuarea efectelor unor creşteri de debite;

Dat fiind faptul că manoperele cu produse petroliere vor presupune un control permanent alutilizării, nu se include posibilitatea de impurificare a apei din lacuri si nici a cursului de apă dinvecinatate.

Riscurile datorate deversării accidentale a resturilor de combustibili, lubrifianţi şi reziduurileacestora, pot fi eliminate prin măsurile stabilite cu ocazia organizării şantierului de lucru:

- atacarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje, materiale şi forţă de muncă;- amenajarea de platforme impermeabilizate pentru depozitarea temporară de carburanţi şi

depozitarea în butoaie a uleiului uzat;- amenajarea unei toalete cu fosă vidanjabilă, tratată chimic impermeabilă, recuperabilă, pentru

colectarea produselor fecaloide.Dată fiind desemnarea terenurilor ca perimetre de protecţie a naturii, vom insista asupra

importanţei zonelor umede ce urmează a fi create şi care, în opinia noastră, în relaţie cu cazul de faţăvor duce la o creştere a indicilor de biodiversitate. Prin urmare efectele vor fi benefice pentruperimetrele de protecţie, fiind aşteptată o creştere a stabilităţii întregii bio-ecocenoze din siturilleintegrate în reţeaua Natura 2000.

Zonele umede se găsesc în locuri joase, de luncă, de-a lungul şesurilor, pe lângă râuri şi pâraie.Acolo unde apele se revarsă, apar lacuri şi bălţi, terenuri înmlăştinite şi inundabile. Aceste habitate, cuvegetaţie abundentă, susţin o varietate mare de specii de faună. De regulă, zonele umede suntîmpânzite de vegetaţie acvatică, stufărişuri şi păpuriş. Valoarea acestora este extrem de mare atâtpentru autoepurarea apelor, datorită funcţiei denitrificatoare, dar şi pentru conservarea unei bogatebiodiversităţi. Pe lângă funcţiile ecologice însemnate, zonele umede oferă o serie întreagă de produsesecundare şi servicii (în special funcţii de reglare a balanţei hidrice) cu o valoare deosebită înagricultură.

In zona studiată, datorită preluării masive de balastru din trecut, se observă o adâncire a şenaluluide scurgere a apelor şi o scădere locală a nivelului pânzei freatice.



86

Hârtie reciclată

Ca urmare parte a zonelor umede dezvoltate de-a lungul văii râului Siret (braţe moarte,înmlăştiniri, etc.) şi mai cu seamă în zona luncii largi, se regăsesc într-un proces avansat de degradareca urmare a scăderii aportului de apă (revărsat/freatic).

Recrearea de zone umede cu un indice ridicat de biodiversitate, va reprezenta o componentăvaloroasă a perimetrului, ce va câştiga mult din punct de vedere economic, dar şi din punctul de vedereal biodiversităţii.

Importanţa zonelor umede este dată de valoarea ecosistemică a acestora conferind stabilitatehabitatelor adiacente în măsură să ofere numeroase beneficii (directe/servicii) oamenilor.Componentele de faună şi floră sunt şi ele avantajate prin diversificarea nişelor, a structurii habitatelor.

Funcţiile zonelor umede includ protecţia şi îmbunătăţirea calităţii apei, funcţia de adăpost ca şihabitat pentru fauna sălbatică, funcţia estetică şi cea de producător biologic primar. Valoarea zonelorumede este estimată ca foarte importantă pentru societate şi pentru dezvoltarea unor practici alternativesustenabile legate de promovarea turismului. Pe de altă parte o gama largă de beneficii generate defuncţiile pe care zonele umede le au, determină valoarea fiecărei zone umede în parte, valoare careeste greu de apreciat deoarece aceste diferite tipuri de zone umede nu au aceleaşi funcţii, iar acestefuncţii nu se manifestă în mod unitar pe toată suprafaţa sau pe tot timpul anului.

Funcţia de stocare a apei este aceea de burete natural capabil să înmagazineze o cantitate marede apă în cazul unor inundaţii, apă pe care o înapoiază circuitului în mod lent, fără a se generacatastrofe. Totodată această eliberare lentă a apei diminueaza procesul erozional şi practic opreşteorice inundaţie provenită din precipitaţii abundente. Totuşi, o zonă umeda de mici dimensiuni nu poatestoca o mare cantitate de apă, dar dacă se păstrează în natură o mică reţea de mici zone umede,acesta pot înmagazina la nevoie cantităţi enorme de apă. Acest aspect al funcţiilor zonelor umede oferăşi o dimensiune economică a importanţei acestor zone, protejându-se peisajul, evitându-se dezastrele şipierderile de vieţi omeneşti.

Aceast aspect este fericit abordat de realizarea acestui ansamblu de structuri, care atât direct(crearea de suprafeţe de dimensiuni mici de ape) cât şi indirect (inducerea apariţiei unor băltiri, etc.).

Funcţia de filtrare a apei se realizează astfel: după ce apa este oprită de către mlaştinile şi bălţiledin zonele umede, apa vine în contact cu părţile vegetale din aceste zone, în aşa fel încât sedimentelecare vin odată cu apele se depun pe terenul pe care cresc aceste specii vegetale higrofile. Nutrienţii dinfertilizările aplicate, din bălegar, din gunoaiele organice menajere, se dizolva în apă şi în ce mai mareparte sunt absorbite de rădăcinile plantelor şi/sau descompuse de către microorganismele care trăiescîn solurile umede ale mlaştinilor. Alţi poluanţi rămân aglutinaţi de particulele de sol. În cele mai multe dincazuri aceste filtrări reduc mult din poluanţi şi consumă mult din nutrienţi, până în momentul în care apapărăseşte zona umedă, adică apa se purifică aproape în totalitate în mod natural. Unele tipuri de zoneumede sunt atât de eficiente ca şi filtru biologic pentru apă încât se construiesc artificial astfel de zonepentru a filtra apa provenită din diferite surse.

Această funcţie este de relevanţă majoră unde se observându-se o serie întreagă de deversări şidepozitări necontrolate ce au dus la o scădere drastică a calităţii apelor râului Izvorul Băilor, în perioadade ape mari antrenând prin spălare şi substanţe chimice scurse/deversate în imediata proximitate.

Creşterea suprafeţei de contact a zonei de ecoton umed/uscat va avea consecinţe beneficeasupra proceselor bio-regenerative ale factorului de mediu apă.

O altă funcţie foarte importantă a zonelor umede este aceea de producător biologic primar,acestea constituind ecosistemul cu cea mai mare producţie biologică. Vegetaţia abundentă şi apeleoferă habitate pentru peşti dar şi pentru alte specii de faună. Speciile de floră acvatică se dezvoltă celmai bine în medii bogate în nutrienţi, acestea consumând nutrienţii, transportând energie pentrucelelalte verigi trofice cu care se află în legătură. Iată de ce această funcţie de producător biologicprimar are şi ea o dimensiune economică pentru că oferă hrană peştilor. Dimensiunea economică



87

Hârtie reciclată

pisciculturală are o relevanţă deosebită în acest context în special ca şi catalizator al unor activităţi depescuit sportiv.

In zona studiată, datorită preluării de balastru de pe anumite sectoare, se observă o adâncire aşenalului de scurgere a apelor şi o scădere locală a nivelului pânzei freatice.

Ca urmare parte a zonelor umede dezvoltate de-a lungul văilor (braţe moarte, înmlăştiniri, etc.) şimai cu seamă în zona microluncilor, se regăsesc într-un proces avansat de degradare ca urmare ascăderii aportului de apă (revărsat/freatic).

Astfel vegetaţia secundară, instalată în aceste zone, supusă unor practici extensive (pe alocuriabuzive) de exploatare (păsunare) a ajuns la un facies cu o valoare economică şi bio-ecocenoticăextrem de redusă.

6.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului aer

Măsurile de diminuare a impactului pe timpul execuţiei sunt prezentate sintetic în tabelul de maijos.

In perioada de constructie, pulberile antrenate în timpul funcţionării utilajelor în zona frontului delucru se disipează în atmosferă, nefiind vorba de trafic intens sau concentrare de utilaje (fronturile delucru admise vor fi mici).

De asemenea condiţiile de drum existente nu permit rularea cu viteze mari şi astfel ridicarea unorcantităţi importante de praf care să afecteze factorii de mediu.

Măsuri propuse în vederea diminuării a impactului in perioada de construireNr. crt. Tip activitate Măsuri de reducere

Pe toată perioada de execuţie a lucrărilor

1 Funcţionare utilaje Folosirea de utilaje periodic verificate tehnic, de generaţie recentă, dotatecu sisteme catalitice de reducere a poluanţilor

2 Transport materiale Trasee optime

Udarea drumurilor pe perioadele de uscăciune

3 Organizări de şantier Evitarea mirosurilor neplăcute prin:

- Amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor;

- Organizarea colectării periodice şi transportul ladepozitele ecologice în vederea depozitării definitive;

- Întreţinerea sistemului de colectare şi evacuare aapelor pluviale din zonele de organizare de şantier.

In perioada de construire, nivelul de zgomot produs de excavator este de 80 dB (A), iar cel produsde autobasculanta cu motor Diesel este de 70 dB (A). Acest tip de zgomot are caracter de joasă frecvenţăşi nu afectează mediul înconjurător şi personalul din incintă.

Nivelul de zgomot generat este de cca. 90 dB, caracterul zgomotului fiind de asemenea de joasăfrecvenţă.

În situaţia în care în zona fronturilor de lucru funcţionează simultan mai multe utilaje, nivelul dezgomot se calculează cu relaţia:

LMD = 10 x log (1070/10 + 1080/10 + 1090/10) = 90,4 dB (A)



88

Hârtie reciclată

Nivelul de zgomot calculat la limita frontului de lucru (aproximativ 20 m) este următorul:

201log20 MDMD LL = 64,4 dB (A)

În conformitate cu prevederile STAS 10009/88, valoarea admisibilă a nivelului de zgomot la limitafrontului de lucru este de 65 dB (A), valoare mai mare decât valoarea nivelului de zgomot calculat lalimita incintei de 64,4 dB (A).

In proximitatea principalelor fronturi de lucru nu există aşezări umane astfel că nu se impunerealizarea unui calcul al nivelelor de zgomot la limita unor aşezări.

Se observă că zgomotul produs în incinta şantierelor de construcţii-montaj nu sunt în măsură aafecta aşezările omeneşti, zgomotul produs situându-se mult sub pragul limitei admise.

6.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

Intregul perimetru va fi supus unui amplu proces de reconstrucţie ecologică ce va vizaameliorarea capacităţii de suport a habitatelor. In perioada de construire apar fenomene de tasare sieroziune accentuata ca urmare a traficului intens, insa numai in zona organizarii de santier.

Alimentarea utilajelor se va realiza de la o cisternǎ autotractatǎ. Astfel alimentarea se va realizadeasupra unei prelate impermeabile, rezistente la hidrocarburi (de tipul Poliplan). Eventualele scurgerivor fi preluate in recipienţi speciali. Orice fel de scurgeri accidentale, vor fi izolate şi tratate cu produşide descompunere (neutralizare) a hidrocarburilor (de tipul Petrolsynth).

Astfel, in zona fronturilor de lucru va exista o prelatǎ, respectiv o cantitate suficientǎ (min. 5 kg)de Petrolsynth şi un recipient (butoi metalic) pentru recuperarea resturilor scurse de hidrocarburi sau asolurilor afectate.

Mǎsurile directe de acţiune vor fi completate de mǎsuri tehnice de verificare a echipamentelor şiutilajelor, precum şi de un set de mǎsuri teoretice, de instruire a personalului in scopul asigurǎrii uneiintervenţii eficiente in caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi).

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu SOL se vor lua următoarele măsuri: După finalizarea lucrărilor suprafaţa terenului se va aduce la starea iniţială. Se vor lua măsuri de reconstrucţie ecologică a unor perimetre afectate anterior ce au suferit

denudaţii prin executarea de fundări, sau expuneri la acţiuni torenţiale. La nivelul lizierelor nou apărute se vor transloca arbori de dimensiuni reduse din imediata

proximitate pentru a se asigura o fixare naturală a stratelor.

6.4. Măsuri generale de diminuare a impactului asupra biodiversităţii

In vederea realizării unor elemente suplimentare de siguranţă, se va realiza o monitorizare atentăa speciilor de faună, precum şi a zonelor de acumulare, dispersie şi a culoarelor de migraţie/eraţieutilizate de către acestea.

Datorita faptului ca lacurile provin din foste exploatari de balastru, zona poate fi consideratadegradata si lipsita de interes conservativ al biodiversitatii. Gradul actual accentuat de eutrofizare albaltilor existente arata ca acestea contin ape in care, din cauza proliferarii artificiale sau naturale amateriilor organice si/sau substantelor nutritive, vegetatia emersa si submersa s-a dezvoltat in asamasura incat a diminuat foarte mult oxigenul necesar faunei acvatice ceea ce duce in timp ladistrugerea acesteia.

În vederea creării în heleşteele de creştere şi îngrăşare a peştelui a condiţiilor optime pentrudezvoltarea peştilor, se impune aplicarea lucrărilor de ameliorare. În practica piscicolă, pregătireabazinelor de creştere trebuie începută prin golirea lor, operaţiune urmată de desfundarea canalelor



89

Hârtie reciclată

drenoare, curăţarea şi nivelarea fundului acestora. Atunci când adâncimea bazinelor s-a redussemnificativ, se impune decolmatarea vetrei de bazin, realizeazată prin îndepărtarea stratului de mâl.

Pentru realizarea acestor practici absolut necesare însă şi pentru protejarea malurilor, dragarea(în funcţie de volumul de aluviuni care trebuiesc îndepărtate) se va executa cu utilajul amfibiu la care semontează draga absorbantă şi/sau graiferul cu braţ telescopic. Pentru volume mari şi adâncimi peste 2m se foloseşte o dragă păşitoare sau excavatoare, dragline sai graifere, şenilate şi fixate pe pontoaneplutitoare.

Astfel, se va îmbunătăţi biodiversitatea naturală prin plantarea de arbuşti şi sălcii şi popularealacului piscicol cu diferite specii de peşti (clean, avat, plătică, babuşcă, roşioară, somn, biban, caras,crap, ştiucă, etc.), procurate puiet de la crescătorii autorizate.

Refacerea habitatelor naturale se va face treptat şi se va urmări crearea unor habitate de zoneumede. Vegetaţia şi habitatele actuale, aflate într-o stare departe de cea naturală, vor fi înlocuite cuhabitate de tip seminatural, ce vor fi manageriate în direcţia refacerii unor habitate prioritare pentruconservare, de tipul celor ripariene.

În concluzie, considerăm că proiectul de faţă nu va avea un impact negativ asupra habitatelornaturale, ci dimpotrivă va reprezenta un pol de întărire a indicilor de biodiversitate, prin transformareacovorului vegetal într-un complex de habitate de zone umede favorizante pentru specii de florăvaloroase ce vor putea reprezenta suport pentru specii de faună de interes deosebit (ştiinţific, economic,conservativ).

6.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra peisajului

Obiectivele industriale rămân de dimensiuni extrem de reduse comparativ cu alte asemeneainvestiţii. Utilizarea de materiale locale va contribui la o bună încadrare în peisaj a acestora. In plus,faţadele sau structurile masive vor fi îmbrăcate în piatră de râu şi/sau rocă din imediata proximitate, lacare se vor adăuga structuri din lemn ce vor contribui în plus la o mai bună integrare în peisaj.

Clădirea urmează a se pune în operă, urmând variante arhitecturale locale sau caracteristicezonelor montane (pereţi din zidărie de rocă şi/sau piatră de râu), şarpante de lemn, etc.

Reţelele electrice vor fi amplasate de asemenea de-a lungul drumului, cu braţele de susţinereîndreptate spre drum, minimizându-se astfel impactul asupra vegetaţiei forestiere dezvoltate de-a lungulacestuia şi evitându-se tăierea pe cât posibil a ramurilor. Astfel impactul asupra peisajului va fiminimizat şi se va suprapune pe cel generat de drumul judetean.

Măsurile de reabilitare/reconstrucţie ecologică ce se vor suprapune măsurilor de integrare înpeisaj vor duce la o diminuare a impactului presupus de implementarea proiectului dar şi la refacereaunor factori de mediu, ce poartă mărturia unui impact anterior (podeţe, parapeţi, etc.).

In consecinţă considerăm că efectul acestui proiect asupra piesajului va fi unul minim.In cadrul componentei de peisaj menţionăm şi potenţialul de poluare luminoasă indusă de

instalaţiile tehnologice şi industriale.Pentru a se evita un impact major în acest sens, toate sursele de iluminare vor fi de tipul celor cu

vapori de sodiu, a căror radiaţie este lipsită de componenta UV, care astfel nu atrage speciile cuactivitate nocturnă (insecte, amfibieni, etc.), evitându-se astfel aglomerarea acestora în preajmasurselor de lumină, unde în urma unor activităţi directe sau indirecte ar putea fi omorâte.

Iluminatul pe timp de noapte al uvrajelor va fi facut numai, în condiţiile utilizării unor surse deiluminat cu vapori de sodiu ce nu au radiaţie UV care să afecteze unele populaţii de faună cu activitatenocturnă;



90

Hârtie reciclată

6.6. Prezentarea calendarului implementǎrii şi monitorizǎrii mǎsurilor de reducere aimpactului

Criteriile la care s-a fǎcut apel în propunerea calendarului implementǎrii şi monitorizǎriimǎsurilor de reducere a impactului au pornit de la prevederile legale în vigoare, dupǎ cum urmeazǎ:

- mǎsurile de reducere a impactului şi de monitorizare sunt parte integrantǎ a proiectuluipropus;

- mǎsurile sunt adresate direct impactului derivat din implementarea proiectului;- mǎsurile sunt funcţionale la momentul producerii impactului (acestea fiind asumate imediat

dupǎ finalizarea etapelor de punere în operǎ);- au la bazǎ cele mai recente date ştiinţifice din teren, rezultate în urma investigaţiilor asumate;Calendarul implementǎrii şi monitorizǎrii mǎsurilor de reducere a impactului sunt prezentate

sintetic în tabelul de mai jos:

Mǎsura Impact adresat Perioada de implementareAplicarea proiectului de refacere amediului

Eliminarea impactului rezultat în fazade pregătire şi exploatare

Imediat dupǎ încetarea etapei deexploatare

Acoperirea cu pǎturǎ de fân cosit Perimetre afectate de tasare/eroziune superficialǎ

Punctual - refacerea zonelordenudate, erodate

Supraînsǎmânţare, lucrǎrisuplimentare de refacere a pǎturii desol

Eroziune superficialǎ în zoneleimpactate

Lunar pe perioada de vegetaţie (mai-septembrie), pânǎ la asigurarearefacerii covorului vegetal

Monitorizare Evaluarea impactului general şievaluarea succesului reconstrucţieiecologice

Lunar pe perioada de vegetaţie (mai-septembrie), pânǎ la stingerea înansamblu a tuturor efectelorimpactului asociat

Datǎ fiind lipsa unui impact potenţial asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎriisitului, nu se impune asumarea unor mǎsuri compensatorii.

Prin obiectivele sale proiectul propus necesită monitorizarea mediului, atât în faza deexploatare, pentru a nu apărea fenomene de eroziune sau poluare accidentală cu combustibili sauuleiuri ca urmare a nerespectării măsurilor prevăzute, cât şi în perioada de funcţionare (lacul piscicol)pentru a se identifica eventualele efecte negative induse mediului.

Din punct de vedere al managementului biodiversităţii se va realiza un inventar cantitativ şicalitativ al unor grupe cheie, urmând schemele de monitorizare consacrate, pentru comparareaefectelor investiţiei. In acest sens propunem realizarea unor inventare pentru speciile cheie, ceurmează a fi comparate cu datele existente cu referire la perimetrul în cauză pre- şi post proiect.

Eventualele efecte negative vor fi evidenţiate propunându-se măsuri de diminuare a impactului şievaluarea acestora până la conformarea la cerinţele ecologice specifice.

Se propune realizarea unui Plan de monitorizare pe perioada de execuţie a exploatării (12 luni)urmat de un Plan de supraveghere ecologică pe perioada de 36 de luni. In cazul în care în perioada desupraveghere nu se vor identifica elemente susceptibile de a genera impacte negative asupra speciilorde interes, programul de supraveghere se va reduce la un sistem de observaţii sumare.

Trecând peste o serie întreagǎ de teorii şi puncte de vedere, se desprind o serie elementecerte, ce reprezintǎ puncte solide de ancoraj în abordarea scenariilor de restaurare ecologicǎ a unorobiective.

Un prim element de ancoraj este constituit de speciile ţintǎ avute în vedere, ce întrunesc atribute de interespentru zona în care se face restaurarea, fie cǎ este vorba de specii cu valoare economicǎ (de ex. specii de interespiscicol), specii de interes cinegetic, specii de interes conservativ, etc. In acest sens se procedeazǎ la realizarea unei



91

Hârtie reciclată

liste a speciilor ţintǎ, ce devin în cadrul demersului de restaurare ecologicǎ, specii-cheie.Pentru perimetrul vizat de realizarea investiţiei urmează a se realiza o listă a speciilor-ţintǎ, fǎcându-se o

diferenţiere între speciile certe (identificate a fi prezente în baza observaţiilor directe sau a urmelor acestora de la nivelulamplasamentelor), respectiv cele potenţiale (pentru care s-au identificat nişele ecologice ce ar putea fi exploatate deacestea).

Un alt element de ancoraj deosebit de important este cel legat de posibilitatea fitocenologicǎ a perimetruluiţintǎ. Astfel din studiul fitocenologic al peisajului11 se va desprinde setul de informaţii cu privire la etajul de vegetaţie,asociaţiile vegetale zonale (locale), elemente de particularitate climaticǎ (şi microclimaticǎ), lista sistematicǎ a florei, etc.Se stabileşte astfel tipul de formaţiune vegetalǎ ţintǎ, spre care procesele de restaurare ecologicǎ sunt îndreptate, astfelîncât acestea sǎ fie în mǎsurǎ sǎ susţinǎ un ansamblu cât mai stabil de elemente faunistice (de interes).

Pe baza posibilitǎţii fitocenologice şi a spectrului de specii-ţintǎ avute în vedere, se trece la realizarea proiectului(design-ului) de restaurare ecologicǎ. In cadrul proiectului sunt integrate nişele ecologice (spaţiale/trofice/de adǎpost) alespeciilor prin configurarea mozaicului de covoare vegetale (ierbos/arbustiv/arboricol) şi suprapunerea unei reţele demicro-habitate, elemente sinuziale şi bio-skene. Proiectul va integra acele scenarii strategice ce vizeazǎ fie realizareaunui mozaic complex de habitate fragmentate (disparate) de forma unui puzzle (abordarea strategicǎ de tipul SeveralSmall), fie realizarea de habitate masive dedicate unor specii de interior (Single Large), fie favorizarea instalǎrii unor liniiample de ecoton.

In functie de obiectivele tinta ale demersului de restaurare ecologica, inercand o comparare a strategiilorabordate, acestea pot fi asemuite:Procesului de „defragmentare” a unui hard-disk de computer (scenariul Single Large)

In cadrul acestui proces, blocurile disparate, asemeni peticelor de habitate imprastiate la nivel de peisaj, suntcomasate in grupuri functionale, limitand efectul de margine, sporind calitatea si dimensiunea absoluta a habitatelor deinterior si garantand o functionare mai coerenta a intregului sistem. O astfel de abordare se preteaza in specialperimetrelor aflate in proximitatea unor masive unitare de habitat, efectul fiind acela de reducere a entropiei, incadrare insistemele naturale existente, diminuare a efectelor de margine si o accelerare a proceselor de succesiune naturala,recolonizare si re-integrare in matricea de mediu.Procesului de realizare a unei multitudini de habitate, cat mai diverse, reunite in cadrul unui sistem de tip mozaicat,urmarind astfel o crestere a diversitatii de nise ecologice, o sporire dimensionala a zonelor de ecoton, o inlaturare amonotoniei, generand indici de biodiversitate inalti (Scenariul Severall Small)

Acest scenariu, poate fi asemuit unui joc de cuburi, unde o suprafata monotona (de regula caracterizata prin indicide biodiversitate scazuti, cum ar fi zone intinse de habitate secundare) este mobilata cu o serie intreaga de blocuri diversconformate, ce ofera un numar mare de nise ecologice, ocupabile de un numar mare de specii.

La nivelul proiectelor de restaurare ecologica, pot fi aplicate simultan cele doua concepte, sau o combinatie intrecele doua concepte la nivelul unor areale diferite, astfel incat sa fie maximizat efectul de stabilitate ecologica.

Astfel, prin realizarea unor structuri racordate la matricea de mediu, prin care sa se obtina blocuri semnificativedimensional de categorii de habitate (trupuri de padure, luciuri de ape, masive de stufarisuri, etc.) se obtine efectulurmarit de strategia Single Large. O asociere a blocurilor de dimensiuni mari, intre ele, creaza conditiile unor perimetre dehabitate, raportate la structura regionala a peisajului in care se incadreaza perimetrul, de tipul Several Small.

La nivelul blocurilor de habitate create, daca se realizeaza o retea de microhabitate (de exemplu realizarea debolovanisuri, zone umede, stive de lemn mort, adaposturi, hranitori, etc. la nivelul unei zone impadurite), se obtine efectulSeveral Small ce asigura o diversitatemare de nise ecologice ce concura la o crestere a stabilitatii ecologice a trupului depadure, ce va conferi ansamblului proiectului de restaurare ecologica, o stabilitate ecologica inalta.

Pentru a crea un sistem cât mai unitar de lucru, mǎsurile au fost cuprinse în structuri compacte, de tipul unorblocuri ce includ fiecare în parte setul de lucrǎri, materii prime şi materiale, permiţând o cuantificare cât mai exactǎ aefortului material şi uman.

Utilizarea sistemului de blocuri, faciliteazǎ o mai bunǎ ilustrare a scenariilor strategice abordate fǎcând posibilǎ şimonitorizarea şi evaluarea rezultatelor pe traiectul parcursurilor de refacere ecologicǎ.

Având cele douǎ elemente de ancoraj se poate previziona un parcurs de la starea de fapt actualǎ (mediuputernic impactat) şi starea previzionatǎ. Parcursul va ţine cont de soluţiile tehnologice de închidere, constrângerileecologice de pe amplasament, posibilitǎţile materiale, eficienţǎ şi randamentul ecologic, etc.

Un element de maximǎ relevanţǎ, ce ocupǎ un loc central în proiectul de restaurarea ecologicǎ îl constituiefactorul de mediu apǎ. Relevanţa unei gestiuni corecte a factorului de mediu apǎ este ambivalentǎ. Pe de o parte seasigurǎ succesul demersului eforturilor de restaurare ecologicǎ, prin asigurarea unui flux continuu, vital pentru refacere şisusţinerea întregii comunitǎţi de florǎ şi faunǎ instalate, garantând o productivitate biologicǎ crescutǎ şi menţinerea unor

11 termenul de peisaj este utilizat în acest context pornind de la valoarea sa în ecologie, derivat fiind din termenulenglez landscape, respectiv cel german landschaft. Inţelesul acestui termen cuprinde întregul ansamblu alelementelor ce compun matricea vie dintr-o suprafaţǎ datǎ.



92

Hârtie reciclată

indici de biodiversitate înalţi, iar pe de altǎ parte, prin funcţiile ecologice complexe (filtru viu cu rol deznisipator, de limitarea unor efecte cu caracter catastrofal în aval, etc.).

Pentru fiecare din proiectele de restaurare ecologicǎ, este bine a se avea în vedere proiectarea unor poldere12,destinate reţinerii parţiale a apelor pluviale din bazinele de recepţie şi redarea unor cantitǎţi de apǎ în mod cât maiconstant cǎtre habitatele ce au fǎcut obiectul mǎsurilor de restaurare ecologicǎ.

Argumente în privinţa utilizǎrii polderelorZonele umede se regǎsesc de regulǎ în locuri joase, de luncă, de-a lungul şesurilor, pe lângă râuri şi pâraie, în

lunci.Acolo unde apele se revarsă, apar lacuri şi bălţi, terenuri înmlăştinite şi inundabile. Aceste habitate, cu vegetaţie

abundentă, susţin o varietate mare de specii de faună. De regulă, zonele umede sunt acoperite de un covor luxuriant devegetaţie acvatică. Valoarea acestora este extrem de mare atât pentru autoepurarea apelor, datorită funcţieidenitrificatoare, dar şi pentru conservarea unei bogate biodiversităţi. Pe lângă funcţiile ecologice însemnate, zoneleumede oferă o serie întreagă de produse secundare şi servicii (în special funcţii de reglare a balanţei hidrice) cu ovaloare deosebită pentru habitatele adiacente.

Cu valoare deosebitǎ în cadrul peisajului rǎmân şi micro-habitatele de acest gen, ce asigurǎ remisele instalǎriiunor comunitǎţi aparte de florǎ şi faunǎ ce contribuie la creşterea indicilor de biodiversitate locali.

Re-crearea în cadrul fostelor perimetre de exploatare a unui numǎr de astfel de zone umede considerăm că vareprezenta o componentă valoroasă ce va contribui la re-dobândirea structurii şi funcţiilor ecologice, ce urmeazǎ a fireflectate în mod obiectiv de indicii de biodiversitate.

Funcţiile zonelor umede includ protecţia şi îmbunătăţirea calităţi apei, funcţia de adăpost ca şi habitat pentrufauna sălbatică, funcţia estetică şi cea de producător biologic primar. Valoarea zonelor umede este consideratǎ a fi foarteimportantă pentru societate şi pentru dezvoltarea unor practici alternative sustenabile legate de promovarea unoractivitǎţi durabile. Pe de altă parte, gama largă de beneficii generate de funcţiile pe care zonele umede le au, determinăvaloarea fiecărei zone umede în parte, valoare care este greu de apreciat deoarece aceste diferite tipuri de zone umedenu au aceleaşi funcţii, iar aceste funcţii nu se manifestă în mod unitar pe toată suprafaţa sau pe tot timpul anului.

Funcţia de stocare a apei este similarǎ celei unui burete însǎ de aceastǎ datǎ, natural capabil să înmagazineze ocantitate mare de apă în cazul unor inundaţii, apă pe care o înapoiază circuitului în mod lent (rol de tampon hidric),limitând astfel apariţia unor efecte cu potenţial catastrofal (curgeri de pe versanţi, torenţi, inundaţii etc.), această eliberarelentă a apei diminueaza procesul erozional şi practic opreşte orice inundaţie provenită din precipitaţii abundente. Totuşi, ozonă umeda de mici dimensiuni nu poate stoca o mare cantitate de apă, dar dacă se păstrează în natură o mică reţea demici zone umede, acesta pot înmagazina la nevoie cantităţi enorme de apă, iar la nivel local, se poate gestiona cufacilitate un set de mǎsuri orientate în direcţia diminuǎrii (şi chiar anulǎrii) impactului asupra factorului de mediu apǎ.Acest aspect al funcţiilor zonelor umede oferă şi o dimensiune economică a importanţei acestor zone, protejându-sepeisajul, evitându-se dezastrele şi pierderile de vieţi omeneşti, remedierea factorilor de mediu, re-echilibrarea unorbalanţe ecologice funcţionale, etc.

Funcţia de filtrare a apei se realizează astfel: după ce apa este oprită de către mlaştinile şi bălţile din zoneleumede, apa vine în contact cu părţile vegetale din aceste zone, în aşa fel încât sedimentele care vin odată cu apele sedepun pe terenul pe care cresc aceste specii vegetale higrofile. In cazul unor terenuri afectate de nutrienţi din fertilizărileaplicate sau din bălegar, din gunoaiele organice menajere, acestea sunt spǎlate de apele pluviale şi în cea mai mareparte sunt absorbite de rădăcinile plantelor şi/sau descompuse de către microorganismele care trăiesc în solurile umedeale mlaştinilor. Alţi poluanţi rămân aglutinaţi de particulele de sol şi sunt supuşi proceselor biochimice de degradare şichiar detoxificare. În cele mai multe din cazuri aceste filtrări reduc mult din poluanţi şi „consumă” o cantitate însemnatǎdin nutrienţi, procese ce se desfǎşoarǎ şi sunt mijlocite în mediul hidric, astfel cǎ la momentul în care apa părăseştezona umedă, aceasta este în cea mai mare parte purificatǎ în mod natural. Unele tipuri de zone umede funcţioneazǎastfel ca eficiente filtre biologice pentru apă fiind utilizate în mod curent ca structuri cu destinaţie primarǎ pentru filtrareaapelor provenite din diferite surse.

O altă funcţie foarte importantă a zonelor umede este aceea de producător biologic primar, acestea constituindecosistemul cu cea mai înaltǎ productivitate biologicǎ, îndeplinind o complexitate de funcţii ecologice. Vegetaţiaabundentă şi apele oferă habitate pentru o multitudine de specii de faună.

Funcţii asociate bǎlţilor temporareZonele umede sunt percepute în general ca perimetre extinse. Insǎ de o importanţǎ deosebitǎ sunt zonele

restrânse de zone umede, adeseori trecute cu vederea, cum sunt bǎlţile, micile zone inundabile din depresiunile situateîn lunci, smârcurile, peticele cu exces de umiditate, etc. Toate aceste structuri sunt privite generic ca “bǎlţi temporare”.Astfel de bǎlţi temporare, de doar câţiva zeci de metri pǎtraţi, se regǎsesc într-o diversitate mare de habitate, având un

12 polder = reprezintǎ o structurǎ artificialǎ depresionarǎ, rezultatul unor mǎsuri hidrotehnice prin careapa este reţinutǎ permanent sau temporar (preluat dupǎ wikipedia.org)



93

Hârtie reciclată

rol deosebit de important în complexul bio-ecocenotic regional. Rolul devine cu atât mai însemnat cu cât tipul de habitat-matrice în care se regǎsesc este mai uscat (xeric). O încercare de definire a acestor micro-habitate face trimite la douǎdin atributele ce le caracterizeazǎ, şi anume o prezenţǎ limitatǎ a apei (apǎrând astfel o succesiune ciclicǎ umed-uscat,fiecare episod succesional oferind o serie întreagǎ de nişe ecologice), respectiv lipsa faunei piscicole.

Locaţia bǎlţilor temporare poate avea o influenţǎ mare asupra structurii comunitǎţilor de faunǎ şi florǎ. Ilustrareaacestor diferenţe este prezentatǎ sintetic în tabelul de mai jos ce permite compararea între douǎ astfel de micro-habitate:

Chiar dacǎ în unele zone, persistenţa apei în aceste bǎlţi este scǎzutǎ (ore-zile, de regulǎ apǎrând în perioadeleploioase), bǎlţile temporare adǎpostesc specii extrem de importante, susţinând lanţuri trofice particulare ce contribuie la ocreştere semnificativǎ a indicilor de biodiversitate şi conducând la o creştere a stabilitǎţii sistemelor. Comunitǎţile defaunǎ ce se grupeazǎ la nivelul acestor micro-habitate cuprind un numǎr mare de specii de insecte (coleoptere, diptere,etc.), mici vertebrate (amfibieni, insectivore), existând chiar unele grupe taxonomice strict asociate acestor bǎlţitemporare (Crustaceae: Anostraca, Conchostraca, Notostraca).

Altǎdatǎ, aceste tipuri de micro-habitate aveau o prezenţǎ comunǎ în matricea de peisaj, având o distribuţie maimult sau mai puţin densǎ. In ultima perioadǎ însǎ, aceste structuri au avut de suferit de pe urma ameliorǎrilor agro-funciare, a extinderii şi intensificǎrii agriculturii, a poluǎrii, devenind prezenţe din ce în ce mai rare, odatǎ cu acesteadispǎrând un întreg cortegiu de specii asociate.Pregǎtirea unor zone de recepţie/descǎrcare a apelor pluviale din lungul căilor de acces

Apa pluvialǎ de pe amplasament se va colecta şi transporta prin intermediul unui sistem de rigole, spre polderulcentral ce va funcţiona inclusiv ca treaptǎ mecano-biologicǎ de epurare (autoepurare), cu rol desnisipator (de reţinere aparticulelor în suspensie). Sistemele de rigole vor fi realizate din material brut (bolovani 100-400 mm) aşezaţi pe un patde argilǎ, având o formǎ uşor concavǎ şi urmând un traseu cu sinuozitǎţi domoale în scopul diminuǎrii vitezei descurgere. Pe parcursul acestor rigole se vor amenaja zone de revǎrsare (vezi mai jos

Malurile se vor înierba, acolo unde va fi oportun urmând a se planta pâlcuri de arbori/arbuşti, respectiv se va sporistabilitatea prin realizarea unor consolidǎri sumare de mal cu bolovǎniş, aceste mǎsuri având rolul de a diversifica ofertade nişe ecologice.

Pentru stabilizarea malurilor polderelor, în special în zonele de scurgere (prea-plin) respectiv umplere (dindreptul barierelor de umplere), se vor realiza copertǎri sumare cu covor din anrocamente, de regulǎ în zona polderelortemporare, afectând parţial şi zona polderelor permanente.

Funcţiile primare vizate sunt:1. Rol antierozional şi de stocare a apei în perimetru (limitare a efectelor inundaţiilor locale)2. Nişǎ ecologicǎ (troficǎ/adǎpost) pentru un numǎr mare de specii3. Rol peisager deosebit4. Rol de sechestrare a particulelor în suspensie (rol de bio-filtrare)5. Funcţii ecologice complexe6. Zone ţintǎ în cadrul proceselor de monitorizare7. Asigurǎ productivitatea biologicǎ cea mai înaltǎ şi menţinerea unor indici crescuţi de biodiversitate8. Funcţie de tampon hidricIn aceste condiţii, sistemele de poldere vor fi în mǎsurǎ a prelua atât debitele pluviale calculate pentru

amplasamentul studiat, cât sǎ le şi stocheze, respectiv sǎ le descarce treptat în mediu, în cadrul unei curgeri cu regimcvasi-permanent, de relevanţǎ deosebitǎ în cadrul amplasamentului.

Crearea unor reţele de microhabitateIntregul perimetru de reconstruit din punct de vedere ecologic urmeazǎ a fi completat cu o serie întreagǎ de

micro-structuri care sǎ replice micro-habitate cu semnificaţie pentru unele specii de interes. Asumarea acestui efort vaavea ca efect o accelerare a proceselor de recolonizare a perimetrelor ţintǎ cu specii de florǎ/faunǎ şi ca urmare ocreştere semnificativǎ a indicilor de biodiversitate.

In acest sens s-au avut în vedere urmǎtoarele:a. Bolovǎnişuri, aglomerǎri de materialeAceste structuri reprezintǎ refugii importante pentru specii de faunǎ, oferind nişe importante de adǎpost.c. Lemn mortLemnul mort are o valoare deosebitǎ în ecosistem, reprezentând o verigǎ extrem de valoroasǎ în lanţurile

trofice şi oferind numeroase nişe de adǎpost.In funcţie de etapa de degradare/descompunere, lemnului mort îi sunt asociate diverse nişe ecologice extrem

de valoroase, contribuind în mod semnificativ la aportul de materie organicǎ.d. Micro-poldereIn completarea sistemelor de drenare a apelor pluviale se vor realiza (pe parcursul reţelelor de drenare)

perimetre de revǎrsare ce vor da naştere unor acumulǎri temporare de ape. In aceste zone cu exces de umiditate aparinstalate comunitǎţi de florǎ/faunǎ aparte ce contribuie în mod semnificativ creşterea indicilor de biodiversitate.



94

Hârtie reciclată

e. Structuri artificialeIn completarea structurilor destinate re-creerii de micro-habitate, o valoare certǎ revine structurilor artificiale de

tipul cǎsuţelor pentru specii de pǎsǎrele, hibernacule, structuri destinate speciilor de insecte, etc.Toate acestea grǎbesc în mod semnificativ re-colonizarea perimetrelor ţintǎ.

Instalarea vegetaţiei ierboase pe zonele afectate de tasare sau eroziuneIn scopul încadrǎrii în peisaj matricea de realizat va presupune un set de acţiuni ce vor pune accentul pe o

refacere a unui covor vegetal de tip eremial.Covorul ierbos pe lângǎ rolul de reducere a fragmentǎrii peisajului va avea un rol de ancorare (antierozional) a

orizonturilor de sol de la nivelul întregului perimetru. Se propune asumarea procedeului de hidro-însǎmânţare (hydro-seeding) utilizând un mix în a cǎrei compoziţie vor intra minim 5 specii: (de preferat: Festuca arundinacea, F. rubra,Trifolium repens, Lolium perene, Agropyrum repens). Avantajele acestui procedeu constau în ritmul accelerat de intrareîn vegetaţie a covorului ierbos, garantat de compoziţia mulch-ului (lichidului de omogenizare) ce conţine pe lângǎsuportul de ancorare iniţialǎ (sub forma unei paste de celulozǎ), apa necesarǎ iniţierii procesului de germinaţie şi nutrienţiimediat asimilabili şi necesari primelor stadii de vegetaţie.

Se va proceda la realizarea matricii pentru întreg amplasamentul.Hidroînsǎmânţarea se va realiza iniţial mecanizat, prin intermediul utilajelor specializate, intervenindu-se apoi

punctual (înainte de iniţierea vegetalizǎrii), unde va fi cazul (zone erodate/spǎlate) de asemenea, mecanizat. Dupǎiniţierea vegetalizǎrii, se va interveni punctual, cu echipamente uşoare (bidoane de spate, re-însǎmânţare/supra-însǎmânţarea manualǎ) în scopul evitǎrii afectǎrii stratelor ierboase instalate.

Se va interveni în cel puţin 2 episoade anuale de cosire alternativǎ (în tablǎ de şah) pe o perioadǎ de minimum 5ani. Excedentul de fân se va putea utiliza ca material organic de adaus pentru perimetrele cu soluri scheletice, sporindcapacitatea de suport a acestora şi grǎbind procesele de integrare eco-cenoticǎ, dar mai cu seamǎ pentru ancorareazonelor supuse eroziunii.

Programul de monitorizare propus, este structurat pe următoarele secţiuni:a. Acţiuni îndreptate în vederea conformării cu cerinţele legislative naţionale privind protecţia

mediului, sănătatea şi securitatea, armonizate la cerinţele UE;b. Proceduri pentru evaluarea de mediu, cu accent pe elementele de biodiversitate, racordate

la fundamentele bunelor practici internaţionale din domeniu;c. Acţiuni necesare pentru remedierea efectelor impactului (inclusiv istoric) asupra

biodiversităţii, precum şi a efectelor impactului rezidual şi remanent din fazele deconstrucţie;

d. Acţiuni îndreptate spre creşterea valorii perimetrului pentru biodiversitate, cu favorizareaacelor elemente ce nu ridică riscuri, din etapa de funcţionare.

Propunerea de program de monitorizare este prezentată sintetic sub forma sintetizată a uneimatrici, şi se va întinde pe durata a cel puţin 36 de luni.

Realizarea unui Plan de management al biodiversitătii, incluzând propunerea de program de monitorizare pe fiecarefactor de mediu în parte va cuprinde:

- setul de mǎsuri prevǎzute a fi luate pentru diminuarea/minimizarea impactului- acţiunile de asumat în perioada de funcţionare în scopul utilizǎrii durabile a resurselor naturale din

administrarea/proprietatea beneficiarului (de ex. strategie pe termen lung de utilizare a terenurilor ) într-o manierǎcât mai prietenoasǎ mediului, venind în întâmpinarea dezideratelor comunitǎţii locale, prin asigurarea unui sprijinsuplimentar şi rǎspunzând pe deplin principiilor de responsabilitate socialǎ, respectiv bunǎ vecinǎtate(investitor/comunitǎţi locale)

Obiecte de realizat: Document tehnic „Plan de management al biodiversitǎţii”



95

Hârtie reciclată

Cap. 7. Analiza alternativelor

7.1. Descrierea alternativelorSoluţia tehnică adoptată pentru realizarea obiectivului a fost aleasă în urma unei analize

tehnico-economice, avându-se la bază următoarele criterii:- menţinerea situaţiei existente;- construcţia bazinelor se va realiza pe amplasamentul actualelor excavaţii de exploatare a

pietre;- menţinerea unor suprafeţe degradate şi a unor terenuri agricole slab productive;- cresterea artificiala a acipenseridelor, specii ocrotite;- creare a spatilor de crestere a speciilor de ciprinide ca raspuns la solicitarile pietei de consum

tot mai ridicate.

7.2. Analiza alternativelorPentru proiectul de faţă nu au fost identificate alternative de amplasament, sau tehnologice

care să prezinte o valoare a impactului semnificativ mai redusă faţă de mediu.Proiectul rămâne viabil din punct de vedere economic doar într-o abordare de ansamblu.In ceea ce privesc conceptele ce stau la baza conservării naturii şi a principiilor dezvoltării

durabile, trebuie subliniat faptul că zona rămâne una relativ puternic impactată ca urmare aactivitǎţilor antropice din trecut (ce au condus la fragmentarea si degradarea habitatelor).

De asemenea este de menţionat şi impactul social pozitiv al acestui proiect, cu acţiune directă(crearea de locuri de muncă, dezvoltarea economiei locale si a turismului), respectiv indirectă(îmbunătăţirea şi modernizarea ofertei locale) manifestată în special în direcţia creării premiselor cestau la baza dezvoltării practicilor turistice - obiectiv esenţial identificat ca având o relevanţădeosebită în zonă.



96

Hârtie reciclată

Cap. 8. Analiza mărimii impactului

8.1. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea si eficienta masurilor deameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pe fiecare componenta de mediu

Reamintim ca dezvoltarea proiectului poarta urmele unui impact antropic antropic istoric puternicşi în mod curent este afectat în continuare de o serie întreagă de categorii de impact. In consecinţă,odată cu întărirea supravegherii sectorului în cauză (ca măsură directă urmărită de beneficiar în scopulmenţinerii viabile a investiţiei realizate) este de aşteptat ca cel puţin o parte din activităţile necontrolate,abuzive să se reducă ca intensitate şi frecvenţă.

In urma studiilor din teren a putut fi observat impactul produs de activitǎţile antropice istorice dincadrul perimetrului propus acesta fiind inclus în reţeaua Natura 2000, mai cu seamǎ cele asociatepracticilor agricole.

Afectate de practici necontrolate (în special paşunat, dar şi turism agresiv, practicare de sporturimotorizate, etc.) sunt şi pajiştile unde pe suprafeţe extinse se observǎ o distorsiune a faciesurilor îndirecţia modificǎrii abundenţei/dominanţei speciilor de graminee în detrimentul altor specii (în specialdicotiledonate), indicii de biodiversitate fiind astfel alteraţi profund. La acestea se adaugǎ o ruderalizareavansatǎ a unor suprafeţe extinse. Cu toate acestea, considerǎm cǎ impactul asupra acestor pajiştieste unul moderat ce poate fi contracarat prin asumarea unor mǎsuri directe de managementconservativ, centrate pe practici pastorale echilibrate.

In mod cert, cele mai valoroase habitate rǎmân cele de zone umede, balţi, braţe moarte,înmlaştiniri, lunci inundabile, stufarişuri, etc.

Cu toate acestea se observa elemente ale unui impact punctual datorat taierilor necontrolate (înzona plantaţiilor de plop sau a perdelelor forestiere dominate de salcâm) şi a unor incendieri alemiriştilor, precum şi menţinerea unor zone deschise (supuse eroziunii) pentru facilitarea accesului(drumuri de pǎmânt) în vederea exploatǎrii agricole sau chiar a resurselor minerale (gropi de prelevarea nisipului şi balastrului).

Pentru habitatele eremiale previzionǎm o continuare a degradǎrii ce va conduce la pierdereafuncţiilor ecologice şi a patrimoniului natural asociat, în lipsa aplicǎrii unui management conservativdirect. Implementarea unui set de mǎsuri responsabile de refacere a mediului va conduce la oredobândire a indicilor de biodiversitate în aproximativ 1 decadǎ. Adoptarea unei strategii non-intervenţioniste (pǎstrarea succesiunii naturale de vegetaţie) va presupune o perioadǎ mult maiextinsǎ, de peste 60 de ani, existând în acest sens şi riscul extinderii semnificative a tufǎrişurilor şiastfel pierderea unei mari pǎrţi a patrimoniului natural asociat acestor formaţiuni.

Estimarea indicilor de calitate ai mediului se face după scara de bonitate a acestora, prezentată întabelul următor:



97

Hârtie reciclată

Scara de bonitate a indicilor de calitate a mediuluiNota debonitate Valoarea Ic Efectele activităţii asupra mediului

1 2 310 Ic = 0 Mediu neafectat

9 Ic = 0,0 - 0,25 Mediu afectat în limite admise Nivel 1 Influenţe pozitive mari

8 Ic = 0,25 - 0,50 Mediu afectat în limite admise Nivel 2 Influenţe pozitive medii

7 Ic = 0,50 - 1,0 Mediu afectat în limite admise Nivel 3 Influenţe pozitive mici

6 Ic = -1,0 Mediu afectat peste limitele admise Nivel 1 Efectele sunt negative

5 Ic = -1,0 -0,5 Mediu afectat peste limitele admise Nivel 2 Efectele sunt negative

4 Ic = -0,5 -0,25 Mediu afectat peste limitele admise Nivel 3 Efectele sunt negative

3 Ic = -0,25 -0,025 Mediul este degradat Nivel 1 Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ic = -0,025-0,0025 Mediul este degradat Nivel 2 Efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic = sub -0,0025 Mediul este degradat Nivel 3 Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

Indicele de calitate pentru APĂ (Ic APĂ)In prezent, referindu-ne la perimetrul vizat de proiect, sursele de apă nu sunt utilizate şi nu există

nici poluanţi.Investiţia nu va presupune preluarea din mediu a unor debite de apă.In scopul limitării efectelor cu potenţial de poluare a factorului de mediu apă, s-a avut în vedere

realizarea unor poldere cu descărcare treptată.În aceste condiţii alocăm Ic APĂ = 0 - 0,25

Indicele de calitate pentru AER (Ic AER)Factorul de mediu aer nu va fi afectat decât foarte limitat în perioada de construcţie, prin

mobiloizarea unui număr însemnat de utilaje ce urmează a fi folosite pentru decopertare.Impactul asura factorului de mediu aer rămâne limitat pe perioada exploatării ca urmare a

măsurilor de diminuare la care se va face apel.



98

Hârtie reciclată

Alocăm Ic aer = 0 - 0,25

Indicele de calitate pentru SOL, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ (Ic S,V,F)Activităţile desfăşurate la faza de execuţie a obiectivului de investiţii vor afecta factorii de mediu

sol, subsol, vegetaţie şi faună, însă la finalizarea lucrărilor terenul va fi adus la o stare ameliorată,asumându-se în compensare şi măsuri de reîmpădurire şi revegetare a unor surafeţe extinse ceurmează a fi renaturate.

În aceste condiţii, estimăm că realizarea obiectivului va avea efecte negative asupra factorilor demediu SOL, SUBSOL, VEGETAŢIE şi FAUNĂ, în perioada de construcţie şi funcţionare cel puţin parţialcontrabalansate de măsurile de reconstrucţie ecologică asumate. Alocăm în acest sens Ic S,V,F = 0,5 - 1.

Indicele de calitate AŞEZĂRI UMANE, (IC AŞ. UM.)

Realizarea investiţiei va creşte oferta locală de locuri de muncă.În consecinţă, valoarea indicelui de calitate Ic AŞ. UM. se apreciază ca fiind egală cu 0, întrucât

realizarea obiectivului va avea efecte pozitive asupra factorului de mediu AŞEZĂRI UMANE.

Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de calitate calculat pentru fiecare factor de mediu seface utilizând Scara de bonitate a indicelui de calitate, atribuind notele de bonitate corespunzătoarevalorii fiecărui indice de calitate calculat.

Tabelul de bonitare pentru investiţia propusă

FACTOR DE MEDIU Ic Nb

APĂ 0 - 0,25 9AER 0 - 0,25 9SOL, VEGETAŢIE, FAUNĂ 0,5 - 1 7AŞEZĂRI UMANE 0 10

Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii: Factorii de mediu SOL, VEGETAŢIE şi FAUNĂ vor fi afectaţi în limite admise, nivel 3; Factorul de mediu apă va fi afectat în limite admise nivel 1; Factorul de mediu aer va fi afectat în limite admise, nivel 1; Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE va fi influenţat pozitiv de funcţionarea obiectivului.

Calculul indicelui de poluare globală

Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând Metoda ilustrativă V. Rojanski, cuajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de mediu se construieşte odiagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică regulată înscrisă într-un cerccu raza egală cu 10 unităţi de bonitate.

Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare amediului pe baza indicelui de poluarea globală I.P.G. Acest indice rezultă din raportul dintre stareaideală Si şi starea reală Sr a mediului.



99

Hârtie reciclată

Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluare globală prinraportul dintre suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea reală, adică:

I.P.G. = Si / Srunde:Si = suprafaţa stării ideale a mediului;Sr = suprafaţa stării reale a mediului;Pentru I.P.G. = 1 - nu există poluare;Pentru I.P.G. > 1 - există modificări de calitate a mediului.

Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:

Scara privind calitatea mediuluiValoarea I.P.G.I.P.G. = Si / Sr Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

I.P.G. = 1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umanăI.P.G. = 1 – 2 Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile

I.P.G. = 2 – 3 Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare dedisconfort formelor de viaţă

I.P.G. = 3 – 4 Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă

I.P.G. = 4 – 6 Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculosformelor de viaţă

I.P.G. > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă

Pentru obiectivul studiat, apar elemente ale impactului antropic doar în etapa de construcţie,etapa de funcţionare putând fi asimilatǎ unui proiect de reconstrucţie ecologicǎ; relaţia grafică întrenotele de bonitate calculate pentru factorii de mediu este o figură geometrică neregulată, a căreisuprafaţă este Sr = 153.

Rezultă că I.P.G. pe care îl va determina investiţia:I.P.G. = Si / Sr = 200 / 153I.P.G. = 1,3Indicele de poluare globală I.P.G. are valoarea 1,3 ceea ce arată că etapa de construcţie se va

încadra în limitele admisibile de afectare a mediului.



100

Hârtie reciclată

Aer

SolVegetatieFauna

AsezariUmane

Apa

10

10

10

10

8

8

8

8

6

6

6

6

4

4

4

4

2

2

2

2

DIAGRAMA ROJANSKIcu referire la etapa de construcţie

Pentru proiectul de faţă nu au fost identificate alternative de amplasament, sau tehnologice caresă prezinte o valoare a impactului semnificativ mai redusă faţă de mediu.

Dimpotriva, este de menţionat impactul social pozitiv al acestui proiect, cu acţiune directă(crearea de locuri de muncă, amenajarea peisajului degradat existent), respectiv indirectă(îmbunătăţirea şi modernizarea infrastructurii şi a ofertei de utilităţi) manifestată în special în direcţiacreerii premiselor ce stau la baza dezvoltării practicilor turistice (abordarea scenariului de reconstrucţieecologicǎ a fostei exploatari în direcţia realizǎrii lacurilor piscicole si a pescuitului sportiv).

In ceea ce privesc conceptele ce stau la baza conservării naturii şi a principiilor dezvoltăriidurabile, trebuie subliniat faptul că zona rămâne una relativ puternic impactată ca urmare a unorexploatări şi utilizări anterioare.

Alternativa "0" de abandonare a proiectului, va duce la perpetuarea unor practici abuzive şinecontrolate pe termen scurt şi mediu, refacerea ecologică a zonei şi reinstalarea succesiunii naturale,întârziind a apărea datorită menţinerii unor factori perturbatori.

8.2. Analiza mărimii impactului proiectului propus faţă de siturile Natura2000

In conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu ghidul Natura2000: Conservare înparteneriat, elaborat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, a fost într-o primă fază analizatăprocedura schematică de abordare a planurilor şi proiectelor ce afectează siturile Natura2000.



101

Hârtie reciclată

Au fost urmăriţi paşii conformi, după cum urmează:1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservarea naturii? Răspuns:

nu2. Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului. Răspuns: nu.

Motivaţie: lucrările se vor desfăşura pe perimetre reduse, afectând sub 1% din suprafaţa Siturilor deImportanţă Comunitară (SIC/SCI), respectiv a Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică, având astfel oinfluenţă punctiformă raportată la suprafaţă şi nu vor afecta în mod semnificativ nici una dintrepopulaţiile de specii criteriu ce au stat la baza desemnării acestora.

S-a evaluat impactul asupra habitatelor/speciilor în cauză prin desemnarea unei note de relevanţăa impactului generat de proiectul de realizare a fermei de crestere a ciprinidelor si acipenseridelor.

Notele de relevanţă au fost stabilite după cum urmează:- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra habitatului respectiv;- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra habitatului respectiv, manifest cu precădere

prin efecte indirecte;- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra habitatului respectiv;- 3 - proiectul generează un impact asupra habitatului respectiv, însă acesta este reversibil chiar

şi în lipsa unor măsuri de reconstrucţie ecologică;- 4 - proiectul generează impact asupra habitatului respectiv, însă sunt prevăzute măsuri de

reconstrucţie ecologică;- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra habitatului respectiv.



102

Hârtie reciclată

Nr. Crt. Specie/habitat PrezentaReala Potentiala

Nota derelevanţă

1 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până lacele montane, cu vegetaţie din Ranunculionfluitantis şi Callitricho-Batrachion

Da 0

2 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii Da 03 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenionminoris)

Da 0

4 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie deChenopodion rubri şi Bidention

Da 1

5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Da 26 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu

Quercus spp.Da 0

7 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şiFraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,Salicion albae)

Da 0

8 1655 Lutra lutra Da 09 1335 Spermophilus citellus Da 010 1220 Emys orbicularis Da 111 1166 Triturus cristatus Da 012 1188 Bombina bombina Da 213 1130 Aspius aspius Da 014 1149 Cobitis taenia Da 015 2511 Gobio kessleri Da 016 1124 Gobio albipinnatus Da 017 1157 Gymnocephalus schraetzer Da 018 1145 Misgurnus fossilis Da 019 2522 Pelecus cultratus Da 020 1134 Rhodeus sericeus amarus Da 021 1146 Sabanejewia aurata Da 022 1160 Zingel streber Da 023 1159 Zingel zingel Da 024 1083 Lucanus cervus Da 025 1014 Vertigo angustior Da 0

Din tabelul de mai sus se observă relevanţa scăzută a impactului generat de proiect pentruhabitatele şi speciile criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000.

Nr. Crt. Specie/habitat Nota derelevanţă

1. Alcedo atthis 32. Ardea purpurea 03. Ardeola ralloides 14. Aythza nyroca 15. Chlidonias hybridus 16. Chlidonias niger 17. Ciconia ciconia 18. Circus aeruginosus 19. Cygnus cygnus 110. Egretta alba 111. Egretta garzetta 112. Gelochelidon nilotica 0



103

Hârtie reciclată

13. Glareola pratincola 214. Ixobrychus minutus 115. Lanius collurio 116. Lanius minor 117. Larus minutus 118. Nycticorax nycticorax 119. Pelecanus onocrotalus 120. Platalea leucorodia 121. Recurvirostra avosetta 122. Sterna hirundo 1

Din tabelul de mai sus se observă relevanţa scăzută a impactului generat de proiect pentruspeciile criteriu de pasari ce au stat la baza desemnării sitului Natura 2000.

Reprezentarea graficǎ a nivelelor de relevanţǎ pentru ansamblul speciilor/habitatelor criteriu dinzona Luncii Siretului Inferior este prezentatǎ sintetic în diagrama de mai jos:

Specia/habitatul 1 2 3 4 53260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie dinRanunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,Salicion albae)1655 Lutra lutra

1335 Spermophilus citellus1220 Emys orbicularis1166 Triturus cristatus1188 Bombina bombina1130 Aspius aspius1149 Cobitis taenia2511 Gobio kessleri1124 Gobio albipinnatus1157 Gymnocephalus schraetzer1145 Misgurnus fossilis2522 Pelecus cultratus1134 Rhodeus sericeus amarus1146 Sabanejewia aurata1160 Zingel streber1159 Zingel zingel1083 Lucanus cervus1014 Vertigo angustiorAlcedo atthisArdea purpureaArdeola ralloidesAythza nyroca



104

Hârtie reciclată

Chlidonias hybridusChlidonias nigerCiconia ciconiaCircus aeruginosusCygnus cygnusEgretta albaEgretta garzettaGelochelidon niloticaGlareola pratincolaIxobrychus minutusLanius collurioLanius minorLarus minutusNycticorax nycticoraxPelecanus onocrotalusPlatalea leucorodiaRecurvirostra avosettaSterna hirundo

Nivelul cumulat al impactului asupra speciilor/habitatelor criteriu din cadrul ROSPA0071 siROSCI0162 exprimat prin intermediul unei metode ilustrative adaptate dupǎ modelul propus deRojanski, cu ajutorul notelor de relevanţǎ este interpretat prin intermediul unei diagrame.

Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică exprimatǎ procentual ca având100% ce defineşte cele 47 X 5 cvadrate = 235.

Corelarea procentualǎ sinteticǎ, exprimatǎ procentual poate fi exprimatǎ astfel:- 0% - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra ansamblului speciilor/habitatelor

criteriu;- 0-20% - proiectul generează un impact scăzut asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu;- 20-40% - proiectul generează un impact limitat asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu;- 40-60% - proiectul generează un impact cu semnificaţie mare asupra ansamblului

speciilor/habitatelor criteriu;- 60-80% - proiectul generează impact cu semnificaţie deosebit de mare asupra ansamblului

speciilor/habitatelor criteriu, impunându-se măsuri complexe de compensare/reconstrucţie ecologică;- 80-100% - proiectul generează un impact extins asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu

ce conduce la o afectare ireversibilǎ a patrimoniului natural al sitului.Notele de relevanţǎ vor structura o diagramǎ în cadrul cǎreia fiecare cvadrat va cǎpǎta o valoare

procentualǎ ce se va raporta la numǎrul total de cvadrate.Exprimarea procentualǎ va releva nivelul de impact cumulat asupra biodiversitǎţii.Numǎrul total de cvadrate ce relevǎ prezenţa impactului este de 3.Calculul procentual relevǎ o valoare de 6,38% ce se rǎsfrânge asupra speciilor potenţiale ce

corespunde unui nivel de impactare de ansamblu extrem de scǎzut.Calculul procentual relevǎ o valoare de 6.38% ce se rǎsfrânge asupra unui numǎr de 47 de specii

şi habitate potenţiale (conform Formularelor Standard de desemnare a siturilor), ce corespunde unui nivelde impactare de ansamblu scǎzut.



105

Hârtie reciclată

Nivel de impactare Numǎr de specii/habitate criteriu Exprimare procentualǎ0 44 93.621 3 6.382 0 03 0 04 0 05 0 0

Conform datelor prezentate în tabele de mai sus, se observǎ o relevanţǎ foarte scǎzutǎ deansamblu a proiectului asupra biodiversitǎţii din Luncii Siretului Inferior, existând un numǎr redus despecii ce ar putea fi afectate de acţiunile propuse.



106

Hârtie reciclată

Cap. 9. Monitorizarea

Prin obiectivele sale proiectul propus necesită monitorizarea mediului, atât în faza de execuţie,pentru a nu apărea fenomene de eroziune sau poluare accidentală cu combustibili sau uleiuri ca urmarea nerespectării măsurilor prevăzute, cât mai cu seamă în perioada de funcţionare pentru a se identificaeventualele efecte negative induse mediului, cu privire specială asupra habitatelor ripariene pentru carese impune realizarea unui Plan de monitorizare adecvat.

Din punct de vedere al managementului biodiversităţii se va realiza un inventar cantitativ şi calitatival unor grupe cheie, urmând schemele de monitorizare consacrate, pentru compararea efectelorinvestiţiei. In acest sens propunem realizarea unor inventare pentru speciile cheie, ce urmează a ficomparate cu datele existente cu referire la perimetrul în cauză pre- şi post proiect.

Eventualele efecte negative vor fi evidenţiate propunându-se măsuri de diminuare a impactului şievaluarea acestora până la conformarea la cerinţele ecologice specifice.

Se propune realizarea unui Plan de monitorizare pe perioada de execuţie a lucrărilor (12 luni) urmatde un Plan de supraveghere ecologică pe perioada de 36 de luni. In cazul în care în perioada desupraveghere nu se vor identifica elemente susceptibile de a genera impacte negative asupra speciilor deinteres, programul de supraveghere se va reduce la un sistem de observaţii sumare.

In lipsa unor elemente de comparare, a unor studii martor sau a unor baze de date funcţionale lanivel naţional, exprimarea unor date asupra efectivelor şi densităţilor (pentru oricare element de florăsau faună) rămâne o sarcină futilă, nefiind posibile spre exemplu aprecieri chiar şi elementare, legate deînsemnătatea dimensiunii populaţiei (este populaţia identificată una mare sau mică? – comparativ cucele de la nivelul sectoarelor de râul locale/regionale/naţionale), etc. Sarcina studiilor întreprinse a fostcea de relevare a existenţei unor populaţii şi de identificare a unor soluţii de menţinere a acestora,datele urmând a fi comparate cu cele din etapa post-implementare, când se va putea aprecia sarcinaecologică a investiţiei.

O propunere concretă de calendar de monitorizare se va putea realiza doar de către instituţiile curesponsabilităţi în domeniu, urmând a se realiza prin intermediul actelor de reglementare, în bazapropuneriii unui Plan de monitorizare ce va cuprinde protocoale standardizate (tip) şi metodologiiadecvate.

Propunere de protocol pentru monitorizarea vegetaţieiUtilizarea metodei suprafeţelor de probă permanente a fost şi este recomandată de majoritatea

ecologilor, deoarece prezintă avantajul efectuării studiilor comparative.Suprafeţele de probă permanente pătrate sunt recomandate pentru monitorizarea comunităţilor

de plante unde nu există evident un gradient de vegetaţie cauzat de factorii ambientali (factorii ecologicişi/sau antropo-zoogeni). Unde gradienţii de vegetaţie sunt evidenţii este recomandată metodatransectelor de vegetaţie permanente de-a lungul desfăşurării programului de monitoring(recomandarea acestor metode este făcută de UNESCO Programul Om şi Biosferă MAB).

Protocolul de monitorizare al fitodiversităţii, prezentat în continuare, este bazat pe utilizareasuprafeţelor de probă permanente, de formă pătrată, de diferite mărimi, în funcţie de tipul de vegetaţieanalizat.

Celelalte variabile legate de comportamentul speciilor sau funcţiile ecosistemului, precumperiodicitatea înfloririi, suprafaţa fotosintetică, potenţialul reproductiv (ex: numărul tulpinilor florifere, data



107

Hârtie reciclată

înfloririi, cantitatea de seminţe, viabilitatea seminţelor, densitatea anuală a puieţilor, respectiv aplantulelor) vor fi monitorizate, prin intermediul speciilor cheie.

În cadrul programului de monitoring propunem utilizarea următoarele suprafeţe de probă înzonele ripariene:

Suprafeţe de probă permanente de formă pătrată de 0,025 ha (20 x 20 m) pentru monitorizareavegetaţiei arbustive şi subarbustive

Suprafeţe de probă permanente de 5 x 5 m pentru monitorizarea vegetaţiei arbustive şi/saupraticole

Suprafeţe de probă permanente de 1 x 1 m pentru monitorizarea vegetaţiei praticole Transecte permanente de 10 m lungime şi 1 m lăţime Transecte permanente de 5 m lungime şi 1 m lăţime.

1.Etapa pregătitoareObservaţiile şi datele culese în deplasările pe teren constituie baza tuturor prelucrărilor şi

interpretărilor, în vederea obţinerii unor rezultate cât mai obiective şi de valoare ştiinţificăa. Alegerea terenului de studiu se face în acest caz la solicitarea beneficiarului. După

delimitarea ariei de studiu, pe o hartă topografică la scară mare se stabilesc suprafeţele ce urmează săfie străbătute.

b. Consultarea bibliografiei este necesară pentru interpretarea compoziţiei covorului vegetal înfuncţie de condiţiile fizico-geografice ale zonei cercetate. Este indicat să fie consultate şi unele lucrări dearheologie şi istorie medie şi modernă, pentru a cunoaşte vechimea influenţei antropice în regiune(Cristea, 1991).

c. Fixarea aspectelor floristice şi de vegetaţie presupune, pe de o parte cunoaştereacontribuţiilor anterioare la descifrarea compoziţiei vegetaţiei din regiune, iar pe de altă parte revizuireacaracterelor morfologice şi ecologice ale speciilor existente în regiune şi a celor posibil de întâlnit.Ultimul inventar al cormoflorei ţării noastre cuprinde aproape 4000 de taxoni şi infrataxoni de plante,motiv pentru care această fixare, este absolut necesară. Consultarea lucrărilor referitoare la vegetaţiepoate ajuta la alegerea suprafeţelor de probă de analizat, a numărului acestora, precum şi la stabilireaperioadelor optime de efectuare a acestor observaţii.

d. Pregătirea materialelor şi echipamentului necesar: înregistrarea datelor: fişe şi caiet de teren, ustensile de scris, aparat foto, laptop etc. orientare în teren: hartă topografică, busolă, GPS colectarea probelor de sol: pungi de plastic, sondă de sol pentru profile microclimatice: termometru de sol, psihrometru, evaporimetru pentru identificarea şi colectarea materialului biologic: herbar, lupă, determinator, daltă sau

lingură pentru scos plantele, botanieră pentru determinări cantitative: dendrometru, clupă forestieră, ramă metrică, ruletă

2.Stabilirea pe teren a suprafeţelor de probă permanente (studiul în staţionar)Deoarece aceste suprafeţe trebuie vizitate şi analizate periodic, pentru amplasarea acestora va

ţine cont de desfăşurarea celorlalte activităţi, precum şi de posibilitatea desfăşurării proceselor deinventariere şi monitorizare într-un mod cât mai facil şi sistematic. O atenţie deosebită se va acordaamplasării acestor suprafeţe de probă în cazul în care ele trebuie relevate de pe amplasamentele pecare se monitorizează şi vegetaţia din alte strate (cazul păturii erbacee). De asemenea dacă suprafeţelede probă (eşantioanele) fac parte din suprafeţe de probă mai mari, se va evita amplasarea acestora pecolţuri, pentru a evita efectul de muchie.



108

Hârtie reciclată

Numărul minim de suprafeţe quadrate (eşantioane): Depinde în general de resurseledisponibile, de prelucrările statistice ulterioare şi de numărul speciilor existente. Stabilirea număruluiminim de suprafeţe de probă se va face în urma unui studiu pilot în care se va nota numărul de speciiexistent în 20 de quadrate de 1 m x 1 m. Numărul de specii şi numărul de quadrate vor servi laalcătuirea curbei areal-specie. Punctul de inflexiune al curbei va corespunde cu numărul minim dequadrate necesare monitoringului.

3.Etapa efectuării releveelorPentru studierea asociaţiilor vegetale cea mai utilizată metodă, este cea a releveului

fitosociologic, după modelul indicat de Braun-Blanquet şi Pavillard (1928). Pentru realizarea releveului,regiunea studiată este parcursă astfel încât, să poată fi cuprinse toate tipurile de staţiuni şi variantelelor, urmând anumite trasee şi itinerarii prestabilite. La alegerea suprafeţelor de probă trebuie evitateporţiunile de ecoton. Mărimea suprafeţei de probă este stabilită în funcţie de tipul de vegetaţie cercetat.Matematic această mărime se stabileşte prin calcularea arealului minim (curba areal-specie). În prezent,mărimea suprafeţei de probă se poate stabilii din literatura de specialitate conform tabelului de mai jos:

Valorile minime pentru suprafeţele de probă în studiul diverselor grupări vegetaleTipul de vegetaţie Mărimea suprafeţei de probă (mp),

după şcoala clujeană

păduri 400-1000

tufărişuri 50-100

pajişti 25-100

mlaştini oligotrofe 9-25

mlaştini eutrofe 25-50

vegetaţie ruderală 6-25

vegetaţie segetală 25-100

stâncării 1-25

Toate datele adunate de pe aceste suprafeţe de probă se trec în fişa de teren (vezi model anexă) sauîn carnetul de lucru. Pentru a nu omite unele aspecte s-au întocmit fişele model care cuprind:

data efectuării ridicării fitosociologice; datele referitoare la aşezare şi toponimie; mărimea suprafeţei de probă altitudinea, expoziţia, înclinarea pantei date biometrice: înălţimea şi/sau diametrul gradul de închegare al coronamentului arborilor, şi/sau acoperirea cu vegetaţie a terenului; grosimea lizierei, note cu privire la activităţile antropice din zonă; indicele de abundenţă-domonanţă al fiecărei specii prezente, după scara din tabelul de mai

jos:



109

Hârtie reciclată

Stabilirea valorii indicelui de abundenţă-dominanţă AD% media Indicele AD

75-100 87,5 5

50-75 62,5 4

25-50 37,5 3

10-25 17,5 2

1-10 5 1

0,1-1 0,5 +

0,01-0,1 0,05 r

4.Proiecţii orizontale, profile şi transecte de vegetaţieRealizarea acestora evidenţiază structura spaţială a fitocenozelor, relaţiile dintre populaţiile de plante,

în plan orizontal şi vertical, eşalonarea pe verticală a diferitelor fitocenoze în funcţie de dinamica factoruluiorografic.

a.) Proiecţiile orizontale se realizează grafic pe teren, în cadrul suprafeţei considerată ca tip pentru oanumită asociaţie vegetală. În cazul pajiştilor se utilizează rama metrică. Cu ajutorul unor semne prestabilitese reprezintă grafic la scară mare proiecţia părţilor active pentru fiecare fitopopulaţie în parte.

b.) Profilele de vegetaţie (proiecţii verticale) se realizează în vederea stabilirii succesiunii peorizontală şi dispunerii pe verticală a componentelor unei fitocenoze, afinităţilor microspaţiale şi asuprafrecvenţei de apariţie a indivizilor. Pentru realizarea acestor profile se procedează astfel:

Se stabilesc şi se delimitează, în mod aleator, unităţi de lungime în cadrul fitocenozelor (ce potsau nu să corespundă suprafeţelor de probă), care sunt de obicei de 1 m lungime pentru pajişti şi de 20-100m lungime pentru păduri;

Se notează distanţa, pe orizontală, faţă de punctul de origine la care apare fiecare individ, precumşi înălţimea la care se ridică partea sa activă sau vârful vegetativ;

Rezultatele acestor operaţii se pot transpune într-o schemă direct pe teren, însă de cele maimulte ori datele se prelucrează în laborator, unde după un sistem de două coordonate pe care semarchează unităţile de lungime, respectiv de înălţime. Semnele utilizate pot fi unele convenţionale sauunele care să redea habitusul speciei de reprezentat.

c.) Transectele de vegetaţie (secţiuni de vegetaţie) se schiţează pe teren după parcurgerea unuiitinerar, în care se succed mai multe grupări vegetale cu localizare dependentă de factorii edafo-climaticilocali şi/sau de cei antropo-zoogeni. Totodată, pe harta topografică se notează (în funcţie de altitudine)punctele de contact între fitocenozele a două asociaţii ori între două stadii de evoluţie ale aceleaşi asociaţii.Etapa următoare se desfăşoară în laborator unde se conturează o secţiune prin unitatea de relief analizatăori prin succesiunea de unităţi orografice diferite, înscriindu-se prin semne convenţionale locul ocupat deindivizii fiecărei asociaţii. Transectul trebuie să respecte lungimea şi înclinaţia pantei, după cum reiese şidupă vizualizarea hărţii în care sunt reprezentate curbele de nivel.

HabitateInventarierea habitatelor rămâne o acţiune de o relevanţă primordială pentru realizarea

programele de monitorizare şi gestiune a biodiversităţii.Acţiunea de inventariere a habitatelor nu rămâne o simplă înşiruire, ci datorită atributelor asociate

această acţiune va parcurge unele etape sau va presupune atingerea unor obiective specifice cum ar fi:1. Identificarea priorităţilor de conservare din cadrul perimetrului ţintă;2. Inglobarea unor date ştiinţifice şi faptice locale rezultate în urma unor cercetări;



110

Hârtie reciclată

3. Dezvoltarea unei strategii de conservare;4. Determinarea condiţiilor specifice în relaţie cu indicatorii locali;5. Fundamentarea deciziilor de monitorizare (ce? unde? cum? cât?);6. Colectarea datelor;7. Utilizarea unor resurse ajutătoare (imagini, hărţi, scheme, etc.);8. Transpunerea într-un format care să permită abordări interdisciplinare (de preferinţă GIS).Dată fiind întinderea spaţială a proiectului pe o suprafaţă vastă, la care se adauă necesitatea

coroborării şi prelungirii unor măsuri în cadrul unor habitate adiacente, sunt propuse următorii paşi deevaluare:

1. Identificarea principalelor tipuri majore de habitate ripariene (nemorale/eremiale);In această etapă, pe baza unor imagini actuale (aerofotograme, imagini satelitare, fotografii de

perspectivă, etc.) se vor identifica principalele componente ale matricii locale.Biomurile nemorale (pădurile). Pentru o reflectare obiectivă care să faciliteze procesul de luare a

deciziilor şi să se suprapună pe sistemul legislativ în măsură să fundamenteze implementarea unoracţiuni, s-a acceptat definireapădurii ca acea suprafaţă acoperită de vegetaţie lemnoasă, a căreiînălţime este de minimum 4 m, respectiv suprafaţă totală de minimum 0,1 ha.

Biomurile eremiale (pajiştile). In această categorie au fost incluse perimetrele acoperite devegetaţie ierboasă, având o suprafaţă minimă de 0,01 ha.

Ca şi componente secundare, au mai fost defnite şi următoarele componente:a. Antropic: zone de locuire, funcţiuni industriale active, reţele de comunicaţii terestre, suprafeţe

arabile.b. Neproductiv: zone degradate ca urmare a unor activităţi antropice.c. Biomuri ripariene: zone cu dezvoltare liniară, de-a lungul unor cursuri de apă inclusiv cu

curgere temporară/torenţială.d. Stâncării şi grohotişuri: zone denudate total/parţial de vegetaţie ca urmare a unor condiţii

ecologice ce nu sunt direct legate de factorul antropic.Rezultatul interpretării principalelor tipuri de habitate va fi o hartă a funcţiunilor terenului ( land-

cover map).In vederea unei detalieri aprofundate a acestei hărţi primare, se va trece la realizarea unei hărţi a

principalelor tipuri de habitate, definite conform manualelor uzuale de interpretare a habitatelor.In baza corespondenţelor existente între tipurile fundamentale de pădure, staţiunile forestiere cu

habitatele Natura 2000 se va întocmi o hartă a habitatelor forestiere conform nomenclaturii Natura 2000.Pentru habitatele eremiale, respectiv cele de stâncărie şi ripariene, se va trece la etapa

identificării asociaţiilor vegetale prin metoda releveelor botanice. Prin extrapolare se va putea realizaharta habitatelor eremiale în baza criteriilor stabilite pentru desemnarea habitatelor Natura 2000, acolounde acestea apar.

In această fază se va putea realiza o hartă primară a habitatelor naturale având corespondenţecu nomenclatorul pentru definirea habitatelor Natura 2000.

2. Identificarea de detaliu a habitatelorPentru habitatele în stare naturală şi seminaturală, în baza speciilor criteriu definite de manualele

de interpretare a habitatelor, se va putea trece la realizarea nei hărţi de detaliu a habitatelor curelevanţă aparte conform descrierilor şi a nomenclatoarelor pentru habitatele Natura 2000.

Delimitarea habitatelor rămâne o sarcină dificilă dat fiind faptul că de cele mai multe ori nu existăo demarcare netă, clară între acestea, putând să apară zone sau benzi de lărgimi diverse ale unor zonede ecoton ce prezintă caracteristici comune habitatelor adiacente.

Cele mai utilizate metodologii de cartare a habitatelor sunt:



111

Hârtie reciclată

a. Decelarea vizuală a omogenităţi făcându-se apel la aerofotograme, imagini satelitare şi diversealte tehnici de teledetecţie (Remote Sensing & Imagery).

b. Identificarea omogenităţii covorului vegetal, prin metode de analiză a asociaţiilor vegetale,făcându-se apel şi la metode statistice, prin care să se certifice încadrarea în tipurile de habitateprestabilite, în baza unor criterii bine determinate.

Există şi posibilitatea îmbinării celor două metodologii prin analiza de detaliu al unor habitate şiextrapolarea ulterioară a informaţiei în baza unor imagini de ansamblu asupra perimetrului ţintă.

Alegerea metodologiilor se face în baza limitărilor de ordin uman/material, respectiv de timp.Obiectivele monitoringului reflectate în măsurile de management trebuie să ofere următoarele

informaţii:a. Suprafaţa habitatelor definite conform crteriilor de identificare;b. Localizarea habitatelor în matricea de mediu luată în studiu;c. Distribuţia potenţială a habitatelor în condiţii naturale (primare);d. Diversitatea speciilor asociate (constelaţia de specii);e. Distribuţia speciilor cu relevanţă particulară în cadrul habitatelor.Pentru fiecare tip de habitat identificat se va face şi o analiză asupra:a. fragmentăriib. reprezentativităţiic. integrităţiid. capacităţii de suporte. valorii ecosistemice definite prin indicii de biodiversitate asociaţiRezultatul acestei etape va duce la realizarea unui plan cartografic al relevanţei ecosistemice a

habitatelor din zona vizată de proiect.Acest instrument reprezintă o sursă vitală de informaţie pentru gestiune, deoarece reflectă

degradarea, pierderea, sau dimpotrivă refacerea unor habitate, oferind argumente justificate obiectivpentru deciziile luate.

3. Identificarea microhabitatelorIn cadrul habitatelor majore se va trece la realizarea unei analize a structurii si morfologiei

microhabitatelor (zone de stâncărie, bălţi temporare, lemn mort, sinuzii, etc.) pentru care se vor întocmispectrele de asociere şi harta de distribuţie a acestora în cadrul perimetrului.

In cadrul acestei etape se va face apel şi la metoda de analiză a cvadratelor de probă.4. Realizarea hărţii conflictelorCa urmare a suprapunerii planului cartografic al relevanţei ecosistemice a habitatelor din zona

vizată de proiect, cu planul de dezvoltare finală a obiectivelor industriale, va rezulta harta conflictelor, ceva evidenţia punctele în care vor apărea suprapuneri între cele două extreme ale strategiei demanagement teritorial.

Punctele în cauză vor face obiectul unor măsuri de management activ în vederea minimizăriiimpactului asupra elementelor cu valoare bio-ecocenotică.

Protocol pentru monitorizarea speciilor de faunăDat fiind faptul că la ora actuală încă nu există pus la punct un sistem de indicatori acceptat la

nivel internaţional care să reflecte conceptul de dezvoltare durabilă, cuantificarea acţiunilor menite afundamenta deciziile strategice în acest sens rămâne relativă. Cu toate acestea este clar definitănecesitatea păstrării unui anumit echilibru ale componentelor economic, socio-cultural şi de mediu cereflectă acest concept. Relaţiile de stabilit dintre aceste componente rămâne însă a fi stabilită la nivelulguvernelor în baza politicilor specifice ce sunt fundamentate pe monitoring, inclusiv monitoringulbiodiversităţii.



112

Hârtie reciclată

Astfel, cu referinţă la componenta de mediu, evaluarea stării factorilor este de neconceput în lipsaunui sistem de monitorizare obiectiv. In ultima perioadă, datorită unor limitări de ordin tehnic, dar nunumai, monitoringul biodiversităţii a devenit o componentă esenţială a evaluării de mediu.

Monitoringul speciilor de nevertebrateMonitoringul nevertebratelor afectează în cea mai mare măsură speciile de insecte, date fiind

atributele asociate acestora. La speciile de insecte se adaugă Araneele, acoperind în mod satisfăcătorcerinţele monitoringului speciilor de nevertebrate terestre.

Astfel, monitorizarea speciilor de insecte terestre, sarcina devine cu atât mai dificilă cu cât celpuţin la nivelul României nu există studii complete, de o suficientă complexitate care să permităaccesarea unor metodologii eficiente de evaluare şi gestiune a mediului.

Insectele, prin numărul lor covârşitor de specii şi indivizi, valoarea lor bioindicatoare denetăgăduit, implicarea esenţială în ciclurile trofice şi geo-chimice, rămân o componentă fără de caremonitoringul de mediu rămâne situat la un nivel declarativ.

Pentru monitorizarea insectelor exisă puse la punct o serie întreagă de metodologii şi protocoaleprin care se pot trage concluzii pertinente asupra stării mediului, privind eficacitatea unor măsurimanageriale, etc.

Dezvoltarea unor planuri eficiente de gestiune, presupune parcurgerea a trei etape principale:1. Alcătuirea listelor de specii;2. Realizarea modelelor generale de distribuţie a speciilor în relaţie cu factorii de mediu;3. Realizarea unor modelări predictive asupra căilor potenţiale de evoluţie a unor atribute legate

de populaţiile ţintă (densitate, vitalitate, etc.).Concluziile trebuie să fie însoţite de o justificare statistică extrem de complexă ce face apel la

existenţa unor baze de date pertinente şi a unui sistem de monitorizare complex..Date fiind realităţile biogeografice şi ecologice ale României, ale zonei de implementare a

proiectului minier în special se impun a se aborda o serie întreagă de acţiuni.In primul rând dat fiind faptul că la nivel regional, respectiv naţional nu există o bază de referinţă

privind biodiversitatea, având ca punct de pornire inventare coplete ale unor biomuri, se impunedemararea unor studii martor, pe suprafeţe restrânse (de ordinul a zeci de metri pătraţi) unde să fiedemarate aşa numitele inventare totale, vizând cele mai relevante grupe taxonomice.

Odată stabiliţi termenii martor de comparaţie se poate verifica care din modelele statistice deevaluare a indicilor de biodiversitate (α, Margalef, Berger-Parker, 1-D'Simpson', Shannon, etc.) reflectăîn modul cel mai fidel realitatea obiectivă, şi de asemenea care dintre metodologiile de evaluare rapidă(rapid assessment) îşi demonstrează eficienţa.

De asemenea trebuie definite pentru fiecare dintre speciile cu relevanţă aparte, care sunt nivelelelimită de alertă (exprimate în procentual în relaţie cu nivelele populaţionale), care să declanşeze lanţulunor măsuri dedicate de restaurare, nivelele optime, nivelele maximale, etc.

Avantajele unei astfel de abodări constau în:1. Realizarea unei baze de referinţă pentru evaluarea impactului regional (în special ca rezultat al

efectului GAP indus de suprafaţa mare a zonei ce urmează a fi impactate);2. Un standard de calibrare şi dezvoltare a metodelor de evaluare a eficienţei măsurilor de

gestiune a bio-diversităţii;3. Realizarea unui sistem de referinţă naţional care ă reflecte în mod obiectiv impactul, evoluţia şi

recuerarea sistemelor bio-ecocenotice de la nivelul erimetrului afectat de proiect;4. O interfaţă deschisă către mediul academic în vederea promovării unor programe de

colaborare.In ceea ce priveşte alegerea setului de specii cu valoare indicatoare, se va ţine seama de

următoaree atribute asociate, după cum urmează:



113

Hârtie reciclată

1. Sistem taxonomic cunoscut, lipsit de dubii de încadrare, facilitate de identificare cu maximumde acurateţe a taxonilor;

2. Istorie naturală bine cunoscută;3. Monitorizare şi manipulare facilă;4. Răspândire suficient de largă a grupei taxonomice, cel uţin la nivel naţional;5. Plasticitate ecologică suficient de mare;6. Receptivitate şi reactivitate suficient de mare faţă de fatorii perturbatori;7. Posibilitatea realizării unor studii statistice;8. Relevanţă economică;

Metode de monitorizareŢinând cont de specificul proiectului, este propusă realizarea unui sistem de monitorizare a

speciilor de nevertebrate astfel încât să fie atinse obectivele propuse în scopul fundamentării deciziilorde diminuare a impactului şi monitorizarea factorilor de mediu, etc.

In acest sens, pentru fauna de nevertebrate propunem următoarele metodologii/tehnici:

1. Realizarea unui inventar al faunei de nevertebrateAceastă acţiune este una din cele mai des întâlnite tehnici de monitorizare a biodiversităţii. Cu

toate lista în sine nu aduce o informaţie suficientă în ceea ce privesc atributele ecologice ale unuiperimetru ţintă, oferă unele indicii asupra stării factorilor de mediu, facilitând realizarea unor comparaţiiprimare cu alte zone.

In acest sens, pe baza protocoalelor de inventaere a faunei de neverterate, prin intermediul uneibaze de date computerizate se va întocmi o listă a speciilor de nevertebrate ce va putea fi utilizată atâtîn ordine sistematică cât şi în ordine alfabetică a taxonilor.

In acest scop se va face apel la o gamă largă de tehnici de observare/colectare/capturare, peperioade temporare, sezoniere şi circadiene cât mai diverse pentru a surprinde o parte cât mai largă aspectrului de specii.

Conform practicii generale în acest sens se va porni de la lista speciilor potenţiale (posibilprezente în erimetrul de inestigare) ce se va întocmi pe baza ucrărilor publicate, a unor date decolectare indirecte, a extrapolării informaţiei cu referire la structura şi constelaţia specifică a habitatelor.

Pornind de la această listă primară, vor fi adăugate speciile noi întâlnite şi confirmate celeprezente în mod cert. Pentru speciile ce înă nu au fost întâlnite, eforturile de investigare vor ficoncentrate în direcţia habitatelor optime, caracteristice acestora.

In cazul speciilor de neverterate, în baza listei sistematice a plantelor identificate în zona destudiu, se poate realiza o listă a speciilor potenţiale asociate acestora (în special a celor fitofage).

Identificarea taxonilor se va face până la nivel de specie, dat fiind că informaţia asupra taxonilorsupraspecifici nu prezintă relevanţă (cel puţin pentru situaţia de faţă). Astfel în lista de specii vor fiincluse doar indivizii identificaţi în mod cert până la nivel de specie.

2. Monitorizarea în transecte paralele (simultane)Pentru unele specii de nevertebrate cu valoare bioindicatoare (în special fluturi-de-zi) se poate

realiza monitoringul în transecte paralele sau simultane. Această metodă va presupune identificareaspeciilor, cu marcarea eventualelor specii cu relevanţă aparte.

Realizarea de transecte paralele este mentă a identifica elemente de detaliu de la nivelul unorhabitate (identificarea microhabitatelor, biomurilor, etc.), respectiv preferinţa unor specii faţă de atributeasociate habitatului ţintă (identificarea optimului speciei). Astfel în cadrul unui tip habitat se vor marca o



114

Hârtie reciclată

serie de linii paralele ce vor fi străbătute în cadrul unei unităţi de timp prestabilite, urmând ca rezultatelesă fie interpretate statistic. Se poate realiza astfel o evaluare comparativă la nivelul zonelor de ecoton,centrale, marginale, etc.

In cazul transectelor simultane, se vor alege două habitate (distincte, similare sau identice) îninteriorul cărora se vor stabili trasee similare de parcurs, în cadrul unei unităţi de timp prestabilite,urmând ca în mod simultan să se realizeze observaţile ce urmează apoi a fi comparate.

3. Monitorizarea prin intermediul ratei de întâlnireAceastă metodă reprezintă una dintre cele mai simple (elementare) modalităţi de evaluare a

abundenţei unei specii.Date fiind însă caracteristicile asociate speciilor de nevertebrate, această metdă prezintă

relevanţă doar entru grupe restrânse, aşa cum sunt de exemplu fluturii-de-zi.Cu toate acestea calitatea şi cantitatea informaţiei este deosebită în raport cu efortul depus, fiind

posibilă realizarea unor evaluări comparative a unor specii cu relevanţă deosebită.

4.Realizarea curbei descoperirii de speciiCaracterizaea habitatelor şi asocierea indicilor de biodversitate rămâne una din sarcinile primare

ale monitoringului biodiversităţii. Astfel realizarea curbei descoperirii de specii ne oferă date preţioaseasupra nivelelor de biodiversitate.

Se cunoaşte faptul că numărul de specii creşte direct proporţional cu efortul (timpul dedicat)studierii unui habitat anume.

Astfel, devine dificil a se compara indicii de biodiversitate ai unor habitate pentru care au fostalocate perioade diferite de timp.

In acest sens, se va nota ata (ora) pentru fiecare specie nou identificată în suprafaţa investigată.Pe un sistem de axe se va rerezenta pe pe abscisă numărul de specii, iar pe ordonată unitatea de

timp (zile, ore). Curba rezultată va prezenta o tendinţă de liniarizare, marcând astfel momentul la carecontinuarea eforturilor de inventariere a speciilor îşi pierde din relevanţă.

Aplicaţiile statistice asociate acestei metode (exprimare logaritmică sau exponenţială), marcheazăîn mod distinct această relaţi şi timpul ce este suficient a se aloca fiecărui tip de habitat în parte.

Astfel numărul de specii identioficate în fiecare perioadă de timp de exemplu zi) poate fi exprimatăîn log10; acolo unde linia de regresie intersectează axa x este relevat numărul probabil de speciiasociate habitatului respectiv.

Această metodă are o relevanţă particulară în cadrul sistemelor de monitorzare rapidă (RapidAssessment), prin care sunt evaluate numărul probabil de specii asociate unui habitat prin identificarearepetată în intervale de timp scurte - de exemplu 30 de minute; inventarierea se opreşte în etapa de 30de minute în care nu a mai fost identificată o specie nouă. Această metodă se pretează în specialpentru perimetre cu suprafeţe restrânse.

5.Realizarea inventarelor de specii în unităţi de timpAceastă metodă reprezintă o abordare extrem de valoroasă, prin faptul că se apropie de

acurateţea metodelor transectului, respectiv a observaţiilor în staţionar, însă timpul dedicat acesteimetode rămâne cu mult mai redus.

Metoda se bazează pe aptul că speciile comune sunt cele care sunt primele observate într-unhabitat, continuând a fi identificate pe parcursul etapelor succesive de monitorizare.

Astfel, se împarte un interval orar de 60 de minute, în 6 etape de câte 10 minute. Pentru fiecareetapă de 10 minute se notează speciile observate. Odată o specie marcată, aceasta nu va mai fi luatăîn considerare în intervalele următoare de timp. Pentru fiecare etapă, speciile identificate sunt bonitate



115

Hârtie reciclată

pe o scară de la 6 la 0. Cele oservate în primul interval de 10 minute sunt notate cu 6, speciile oservateîn următorul interval sunt notate cu 5,... iar cele observate în ultimul interval sunt notate cu 0.

In acest mod sunt evidenţiate speciile cu prezenţa cea mai comună, respectiv cea mai rară înhabitate, fără însă a se putea face o referire şi la abundenţa acestora.

6.Inregistrarea absenţei speciilorIn mod ironic, absenţa speciilor este mult mai dificil de documentat, însă relevanţa ecologică a

acestei informaţii este cu totul aparte.In acest sens se face apel la calculul statistic prin care este evaluat numărul total de observaţii

(No) prin care specia în cauză să fie identificată:

No = ln(nivel a)ln(1-P)

unde P reprezintă probabilitatea de a găsi specia în cauză în urma unei observaţii de teren, iarnivelul a reprezintă riscul ca specia să fie prezentă însă aceasta să rămână prezentă în habitat, fiindconsiderată însă (prin absenţa acesteia) ca extinctă. Astfel nivelul a = 0 apare atunci când suntemconvinşi că specia este extinctă.

Probabilitatea de identificare poate fi evaluată prin compararea speciei în habitatele în care apareîn mod curent, prin examinarea probabilităţii de identificare a acesteia.

Tehnici de monitorizare

Sistemul de colectare prin "cosire" cu fileul entomologicPentru colectarea unor specii de nevertebrate (în special insecte) colectarea cu fileul entomologic

rămâne una din metodele clasice.In acest sens în suprafeţele de probă, cu ajutorul unui fileu entomologic se parcurge o distanţă

dată, vegetaţia ierboasă fiind "cosită" printr-un număr fix de mişcari (de exemplu 20 de cosiri la untransect de 25 de metri).

Insectele colectate în fileul entomologic sunt apoi transferate într-un borcan cu alcool, urmândapoi a fi triate şi prelucrate în laborator.

Sistemul de monitorizare cu capcane BarberUtilizarea capcanelor Barber reprezintă una dintre cele mai curente metode de inventariere a

faunei de nevertebrate (dar nu numai) terestre (edafice), permiţând realizarea unor observaţii ecologicecomplexe în special în zona habitatelor ripariene.

1. Monitoringul cantitativPrin intermediul acestei metodologii grupurile ţintă sunt cele de macro-nevertebrate (în special

insecte) terestre, edafice. Studiile în acest sens au scos în evidenţă valoare bioindicatoare a speciilor deCarabide (Coleoptera: Carabidae), Stafilinide (Coleoptera: Staphylinidae), dar şi a Araneelor (Arahnida:Araneea), Colembolelor (Colembola), furnicilor (Hymenoptera: Formicidae).

Modalitatea de amplasare este prezentată în Anexa I. Amplasarea capcanelor Barber serealizează in diverse modele (randomizat, grupat, transecte, etc.).

Pentru studiile statistice, capcanele Barber nu se amorsează cu momeli, iar lichidul de conservareeste de preferat a nu avea nici un fel de proprietăţi atractante/repelente. In acest fel, captura sebazează pe probabilitate.



116

Hârtie reciclată

2. Monitoringul calitativAceastă metodă este utilizată pentru întocmirea listelor de specii, a inventarelor faunistice, dar şi

pentru realizarea unor studii comparative de genul inventarelorrapide (Rapid Biodiversity Assessment).Faţă de metoda prezentată anterior, capcanele Barber sunt amorsate cu momeli, pentru a atrage

cât mai multe dintre speciile ţintă, şi pe cât posibil de pe suprafeţe cât mai mari.Avantajul acestei metode constă în utilizarea unui număr redus de capcane Barber, fapt ce

uşurează mult activitatea de triere, determinare, prelucrare a materialului.Amplasarea capcanelor Barber amorsate cu momeli se realizează de asemenea randomizat,

grupat sau în transecte, existând şi posibilitatea de a amplasa în anumite zone capcane izolate.

Schema propusă pentru monitorizarea biodiversităţiiMonitorizarea speciilor de nevertebrate se va face pe cât posibil într-o manieră superpozată

sistemului de monitorizare a habitatelor, respectiv a florei şi vegetaţiei, în scopul identificării relaţiilorfiziologice ce stau la baza funcţionării sistemelor ecologice.

Datele de monitorizare a nevertebratelor a florei, vegetaţiei şi habitatelor vor fi completate cu dateasupra faunei de vertebrate punându-se accent pe speciile criteriu Natura2000.

Observaţiile asupra speciilor de vertebrate, datorită constrângerilor de ordin administrativ, tehnicdar şi etic se vor limita la observaţii de teren fără a fi necesară colectarea de material.

Relevanţa pentru Proiect:Schema de monitorizare trebuie să răspundă unui set de cerinţe specifice de maxim interes

pentru investitor, din zona de implementare a proiectului, şi anume:1. Care sunt indicii de biodiversitate (pre- post-proiect)?2. Care sunt habitatele cu valoare deosebită (economică, ecologică, ştiinţifică)?3. Care este capacitatea de suport a habitatelor supuse impactului?4. Care este capacitatea de suport a habitatelor ce urmează a prelua sarcina ecologică?5. Care sunt măsurile de gestiune pentru facilitarea preluării sarcinii ecologice de către habitatele

adiacente?6. Este preluată în mod satisfăcător presiunea ecologică de către habitate în scopul evitării unei

stări de colaps ecologic?7. Sunt funcţionale din punct de vedere ecologic habitatele gestionate (autoreglare)?8. Care este responsabilitatea faţă de mediu a proponentului? sau Cât trebuie reconstruit?9. Care este dimensiunea (ecologică, economică şi ştiinţifică) a arealului re-construit? Este cel

puţin superpozabil cu starea iniţială?10. Sunt întrunite condiţiile pentru a se declara reuşita procesului de re-construcţie?

Din punct de vedere al managementului biodiversităţii se realizează un inventar cantitativ şicalitativ al unor grupe cheie. În acest sens propunem realizarea unor inventare pentru speciile criteriu ceau fundamentat desemnarea sitului Natura 2000 precum şi a speciilor de plante şi a stării habitatelor, ceurmează a fi comparate cu datele existente cu referire la perimetrul în cauză.

Programul de monitorizareTrecând peste o serie întreagǎ de teorii şi puncte de vedere, se desprind o serie elemente certe,

ce reprezintǎ puncte solide de ancoraj în abordarea scenariilor de restaurare ecologicǎ a unorobiective.

Un prim element de ancoraj este constituit de speciile ţintǎ avute în vedere, ce întrunesc atributede interes pentru zona în care se face restaurarea, fie cǎ este vorba de specii cu valoare economicǎ(de ex. specii de interes piscicol), specii de interes cinegetic, specii de interes conservativ, etc. In acest



117

Hârtie reciclată

sens se procedeazǎ la realizarea unei liste a speciilor ţintǎ, ce devin în cadrul demersului de restaurareecologicǎ, specii-cheie.

Pentru perimetrul vizat de realizarea investiţiei urmează a se realiza o listă a speciilor-ţintǎ,fǎcându-se o diferenţiere între speciile certe (identificate a fi prezente în baza observaţiilor directe sau aurmelor acestora de la nivelul amplasamentelor), respectiv cele potenţiale (pentru care s-au identificatnişele ecologice ce ar putea fi exploatate de acestea).

Un alt element de ancoraj deosebit de important este cel legat de posibilitatea fitocenologicǎ aperimetrului ţintǎ. Astfel din studiul fitocenologic al peisajului13 se va desprinde setul de informaţii cuprivire la etajul de vegetaţie, asociaţiile vegetale zonale (locale), elemente de particularitate climaticǎ (şimicroclimaticǎ), lista sistematicǎ a florei, etc. Se stabileşte astfel tipul de formaţiune vegetalǎ ţintǎ,spre care procesele de restaurare ecologicǎ sunt îndreptate, astfel încât acestea sǎ fie în mǎsurǎ sǎsusţinǎ un ansamblu cât mai stabil de elemente faunistice (de interes).

Pe baza posibilitǎţii fitocenologice şi a spectrului de specii-ţintǎ avute în vedere, se trece larealizarea proiectului (design-ului) de restaurare ecologicǎ. In cadrul proiectului sunt integrate nişeleecologice (spaţiale/trofice/de adǎpost) ale speciilor prin configurarea mozaicului de covoare vegetale(ierbos/arbustiv/arboricol) şi suprapunerea unei reţele de micro-habitate, elemente sinuziale şi bio-skene. Proiectul va integra acele scenarii strategice ce vizeazǎ fie realizarea unui mozaic complex dehabitate fragmentate (disparate) de forma unui puzzle (abordarea strategicǎ de tipul Several Small), fierealizarea de habitate masive dedicate unor specii de interior (Single Large), fie favorizarea instalǎriiunor linii ample de ecoton.

Programul de monitorizare propus, este structurat pe următoarele secţiuni:a. Acţiuni îndreptate în vederea conformării cu cerinţele legislative naţionale privind protecţia

mediului, sănătatea şi securitatea, armonizate la cerinţele UE;b. Proceduri pentru evaluarea de mediu, cu accent pe elementele de biodiversitate, racordate la

fundamentele bunelor practici internaţionale din domeniu;c. Acţiuni necesare pentru remedierea efectelor impactului (inclusiv istoric) asupra biodiversităţii,

precum şi a efectelor impactului rezidual şi remanent din fazele de construcţie;d. Acţiuni îndreptate spre creşterea valorii perimetrului pentru biodiversitate, cu favorizarea acelor

elemente ce nu ridică riscuri, din etapa de funcţionare.Propunerea de program de monitorizare se va întinde pe durata a cel puţin 36 de luni.

Măsuri pentru monitorizarea efectelor implementării proiectuluiMăsurile de monitorizare sunt prevăzute în următorul tabel, fiind parte integrantă a documentaţiei

de mediu.

13 termenul de peisaj este utilizat în acest context pornind de la valoarea sa în ecologie, derivat fiind din termenulenglez landscape, respectiv cel german landschaft. Inţelesul acestui termen cuprinde întregul ansamblu alelementelor ce compun matricea vie dintr-o suprafaţǎ datǎ.



118

Hârtie reciclată

Factor de mediu Masuri de monitorizare Indicatorul Frecvenţa

Apǎ

Monitorizarea cursurilorde ape (inclusiv curgerile

temporare/nepermanente) de pe

amplasament(Se vor stabili secţiuni de

probǎ/ zone martor desedimentare)

Incǎrcarea cu suspensii înainte de începerea lucrǎrilor,respectiv la finalizarea lucrǎrilor

Aer

Monitorizarea emisiei depraf din proximitatea

punctelor de acces (trafic):se vor stabili minim 3

puncte de monitorizareMonitorizarea emisiei de

praf din proximitateaorganizǎrii de şantier,respectiv a frontului de

lucru

Particule în suspensie

Pe perioada de construcţie amicrohidrocentralei, cel puţin în

seturi (trafic/organmizare deşantier/front de lucru)

Monitorizarea emisiilorsonore (mǎsurǎtori

sonometrice)Zgomot

Mǎsurǎtori orare pe perioada depunere în operǎ a

microhidrocentralei la o distanţǎde 100 m, respectiv la 1000 m

Un set de 12 mǎsurǎtorisonometrice (zilnice - 12 zile

consecutive, la intervale orare)în etapa de funcţionare

Sol Bilanţ teritorial Suprafaţǎ pre- post proiect

Biodiversitate Observaţii Vezi tabelul de mai jos

Pentru speciile de păsări se propune un calendar de monitorizare pe o perioadă de minim 36 deluni, conform matricii prezentate sintetic mai jos:

Perioada(luna)

Numǎr deobservaţii Perioada Durata Puncte de

observaţiiXI-II 1 ziua 2 ore 1

II-IV saptamânalziua

(2 observaţiinocturne pe clar de

lunǎ)4 ore 2 (simultane)

IV-VI la 2 sǎptǎmâniziua


lunǎ)2 ore 1

VI-VIII la 3 sǎptǎmâniziua


lunǎ)2 ore 1

VIII-X saptamânalziua


lunǎ)4 ore 2 (simultane)



119

Hârtie reciclată

Monitorizarea speciilor de chiroptere se va realiza pe o perioadă de minim 36 de luni între lunilemartie şi noiembrie. Monitorizarea va viza determinarea următoarelor aspecte:- dinamica comparativă a populaţiilor (calitativă şi cantitativă) în etapele pre proiect/construcţie şi

post-implementare;- modificări ale structurii populaţiilor induse de realizarea parcului eolian – se va realiza

comparativ, prin monitorizarea teritoriului ţintă, respectiv a unui teritoriu similar din punct devedere al mozaicului de habitate, din imediata proximitate

Evoluţia covorului vegetal se va ilustra pe o perioadă de minim 36 de luni, prin întocmirea hărţilorde vegetaţie (landcover) pentru principalele fenofaze (primăvară/vară/toamnă). O atenţie particulară vafi îndreptată asupra dinamicii comunităţilor de plante invazive/pioniere/ruderale.

Se vor întocmi inventare calitative (însoţite de atribute elemente cantitative pentru speciile deinteres conservativ) pentru speciile de faună şi floră.

Realizarea unui Plan de management al biodiversitătii, incluzând propunerea de program demonitorizare pe fiecare factor de mediu în parte va cuprinde:

- setul de mǎsuri prevǎzute a fi luate pentru diminuarea/minimizarea impactului- acţiunile de asumat în perioada de funcţionare în scopul utilizǎrii durabile a resurselor naturale

din administrarea/proprietatea beneficiarului (de ex. strategie pe termen lung de utilizare a terenurilor )într-o manierǎ cât mai prietenoasǎ mediului, venind în întâmpinarea dezideratelor comunitǎţii locale,prin asigurarea unui sprijin suplimentar şi rǎspunzând pe deplin principiilor de responsabilitate socialǎ,respectiv bunǎ vecinǎtate (investitor/comunitǎţi locale).

Anul I şi II: (24 de luni)Etapa de monitorizare a dinamicii dinetapa de reabilitare a habitatelor afectate– se vor alege sectoare de monitorizaredin lungul zonelor de mal

b.1. Monitorizarea dinamicii speciilor de faunăb.2. Monitorizarea dinamicii speciilor de florăb.3. Dinamica speciilor invazive de florăb.4. Monitorizarea dinamica speciilor de faunăb.5. Evaluarea capacităţii de suport

Anul III: (12 luni)Etapa de validare a măsurilor de

restaurare sau compensarec.1. Validarea rezultatelor din etapa de monitorizare 2013-2014c.2. Decizie în vederea continuării sau nu a măsurilor de management al

biodiversităţiiEtape de raportare d.1. Raport final

Frecvenţa monitorizării:- perioada de iarnă (noiembrie-februarie) o inventariere lunară (faună macrovertebrate)- perioada vernală (martie-aprilie) o inventariere lunară (floră prevernală, cartiere de înmulţire

ihtiofaună, amfibieni)- perioadă estivală (mai-septembrie) 2 sesiuni de inventariere lunare (floră, specii invazive,

starea habitatelor, nivele populaţionale ihtiofaună, comunităţi de nevertebrate, amfibieni, etc.)- perioadă autumnală (septembrie-octombrie) inventariere lunară (floră, productivitate/capacitate

de suport habitate, rată de înmulţire ihtiofaună)Se va urmări structura şi dinamica cuvetelor (prin metoda batimetriei), astfel încât orice alterări cu

potenţial modificator (eroziuni, modificări morfologice, afectări ale malurilor, etc.) să fie promptsemnalate – permanent, dar şi structura şi morfologia malurilor (prin cartare).



120

Hârtie reciclată

In perioada de funcţionare se va propune parcurgerea unui Program de monitorizare axat pespeciile de faună asociate mediilor ripariene. Eventualele modificări populaţionale vor face obiectul unorpropuneri de modificare a soluţiilor constructive şi/sau a regimelor de funcţionare.

O propunere de calendar de monitorizare se va putea realiza doar de către instituţiile curesponsabilităţi în domeniu, urmând a se realiza prin intermediul actelor de reglementare, în bazapropuneriii unui Plan de monitorizare ce va cuprinde protocoale standardizate (tip) şi metodologiiadecvate.



121

Hârtie reciclată

Cap. 10. Situaţii de risc

Evaluarea şi managementul riscului reprezintă un instrument de control pentru angajarea oricăruiproiect major. În cadrul evaluării impactului asupra mediului sunt căutate răspunsuri la întrebări precum:

• Poate funcţiona în condiţii de siguranţă , fără riscul major de accidente sau efecte asuprasănătăţii pe termen lung?

• Mediul înconjurător din zona aferentă local va putea face faţă deşeurilor şi eventualei poluărisuplimentare ce ar putea apărea ca urmare a executării proiectului?

• Va intra amplasarea proiectului în conflict cu destinaţia terenului din împrejurimi sau va excludedezvoltările ulterioare din zonă?

• Ce resurse umane va necesita sau va înlocui şi ce efecte sociale poate avea asupracomunităţii?

• Ce pagube accidentale poate provoca ecosistemelor?

10.1. Riscuri naturalePe timpul realizării investiţiei, pentru evitarea eventualelor riscuri naturale la care pot fi supuşi

muncitorii, se vor respecta normele de protecţia muncii detaliate şi se va ţine cont de avertizările devreme nefavorabilă ce ar putea duce la creşteri rapide ale debitelor râului.

Toate celelalte riscuri (precipitaţii foarte abundente ş.a.) vor fi mult diminuate prin amenajărilepropuse.

10.2. Accidente potenţiale şi măsuri de prevenire a accidentelorPe timpul realizării investiţiei nu există riscul unor accidente potenţiale, dacă sunt respectate toate

normele tehnice de execuţie a lucrărilor, cât şi cele de protecţia muncii.Riscul de incendiu este practic inexistent, în eventualitatea apariţiei unui asemenea fenomen,

extinderea acestuia şi dezvoltarea într-un incendiu de pădure fiind limitat de căile de acces existente,respectiv de caracteristicile hidro-pedologice.

Cap. 11. Descrierea dificultăţilor

Nu s-au întâmpinat dificultăţi de ordin tehnic sau practic în vederea realizării investiţiei propuse,pe parcursul efectuării evaluării impactului asupra mediului



122

Hârtie reciclată

Cap. 12. Rezumat fără caracter tehnic

Investitia isi propune crearea unei ferme de creştere a ciprinidelor şi acipenseridelor în sistem mixt prinamenajarea a şapte bazine exterioare cu suprafeţe diferite, destinate creşterii şi iernării peştelui, precum şiconstruirea unei hale de producţie noi, în vederea inmulţirii şi creşterii acipenseridelor.

În acest moment, în locaţia destinată implementării proiectului se găsesc 7 excavaţii, rezultate în urmaexploatării pietrei, dispunând de o suprafaţă de dimensiuni mari (18 ha luciu de apă) care va fi folosită pentruobţinerea producţiei marfă de crap şi ciprinide asiatice.

Prezentul studiu analizează posibilitatea amenajării celor sapte balti existente pentru crestereaciprinidelor si a constructiei unei hale de productie in scopul inmultirii si cresterii acipenseridelor.

Habitatele ce urmează a fi impactate vor fi supuse unor măsuri de reconstrucţie/reabilitareecologică, iar structurile cu destinaţie industrială vor fi încadrate în peisaj fiind abordate soluţiiconstructive în scopul diminuării impactului asupra speciilor de faună, în direcţia sporirii ofertei de nişeecologice, etc. Nu au fost identificate habitate sau populaţii de specii criteriu care să fie afectate în modsemnificativ de implementarea proiectului.

Investiţia aduce o serie întreagă de beneficii de ordin economic, dar sunt decelabile şi uneleavantaje din punct de vedere ecologic, în special ca urmare a întăririi statutului de conservare, prindesemnarea unor perimetre de protecţie tehnologică/industrială. Este de aşteptat o îmbunătăţire afactorilor de mediu, un control eficient al unor fenomene cu efect catastrofal şi chiar creşterea indicilorde biodiversitate şi implicit a stabilităţii echilibrelor locale/regionale prin crearea premiselor apariţiei unorhabitate noi de zone umede (habitate lentice) cu un inalt potential bioconservativ.

Factorii de mediu aer şi sol sunt impactaţi în limite admisibile şi la nivele reduse;

Factorul de mediu SOL:Va fi impactat local şi pe o perioadă scurtă de timp în etapa de constructie si execuţie. Gradul de

ocupare de către obiectivele construite va fi extrem de redus.

Factorul de mediu APĂ:Va fi extrem de putin impactat şi pe o perioadă scurtă de timp în etapa de execuţie. Măsurile de

diminuare a impactului propuse in special atentia sporita in vederea manipularii corecte a produselor sitehnologiilor reprezintă soluţii eficiente pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu apă.

Factorul de mediu AER:Va fi impactat local şi pe o perioadă scurtă de timp în etapa de execuţie. Cu toate acestea

impactul generat nu este considerat a fi unul major în măsură să creeze disfuncţionalităţi la nivel localsau regional şi care astfel să impună luarea unor măsuri de diminuare a impactului sau a unor norme deprotecţia muncii altele decât cele uzuale.

Factorul de mediu BIODIVERSITATE:Impactul asupra biodiversităţii se va manifesta preponderent pe perioada execuţiei, acesta

rămânând unul local şi limitat în timp (maxim 12 luni). Se aşteapă, în etapa de funcţionare, chiar orevitalizare a unor populaţii valoroase prin refacerea unor habitate specifice sau prin întărirea regimuluide protecţie ca urmare a instituirii zonelor de protecţie tehnologică/industrială.



123

Hârtie reciclată

Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE:Realizarea investiţiei va avea un efect pozitiv asupra populaţiei locale, direct, prin crearea de

locuri de munca, creându-se şi premisele dezvoltării unor practici eco-turistice prin asigurarea uneiinfrastructuri şi de utilităţi, răspunzându-se astfel dezideratelor strategice axate pe dezvoltareapracticilor turistice, contribuind la creşterea nivelului de trai şi a dezvoltării socio-economice pe bazedurabile, ca urmare a implementării unor tehnologii noi, prietenoase mediului.

Pentru evaluarea impactului global asupra mediului s-a realizat estimarea efectelor activităţii princuantificarea datelor, făcând apel la metoda ilustrativă (Rojanski), calculul costului ecologic alamenajarilor si exploatarilor piscicole, respectiv algoritmul de evaluare a impactului proiectului în cadrulsiturilor Natura 2000. Rezultatele obţinute au pus în evidenţă că în etapa de execuţie obiectivului mediulva fi afectat în limite admisibile, existând posibilitatea reversibilităţii impactului generat, a diminuăriiacestuia şi generarea de beneficii în sfera economică dar şi în cea ecologică.

In aceste condiţii, propunem analizarea documentaţiei în vederea eliberării acordului de mediu.



124

Hârtie reciclată

Echipa care a participat la realizarea prezentului studiu

- Dr. biol./jur. Sergiu MIHUŢ (coordonator);- specialist ingineria mediului ing. Raluca DRĂGAN;- expert biol. dr. Liliana JARDA;- biol./agron. Liana MIHUŢ;- geol. Adrian MUREŞAN;- geol. Daniela MUREŞAN;- ing. Luminiţa POPA;- specialist ştiinţa mediului Carmen ROŞCA

Coordonatorul responsabil de realizarea prezentei documentaţii este:- Dr. Sergiu MIHUŢ - licenţiat în ştiinţe biologice (UBB Cluj-Napoca) şi drept (U”1 Dec. 1918, Alba-

Iulia)

CURRICULUM VITAESergiu MIHUŢ

1. Nume şi prenume: MIHUŢ Sergiu2. Data şi locul naşterii: 21.11.1973, Cluj-Napoca3. Naţionalitatea: Română4. Pregătire/aptitudini profesionale:

InstituţiaData: de la (luna/anul) - la (luna/anul) Diploma / certificatul obţinut

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca09/1992 – 06/1997

Licenţiat în biologie

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca10/1997 – 11/2003

Doctor în ştiinţe biologice

Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba-Iulia09/2004 – 02/2008

Licenţiat în drept

Ministerul Mediului06/2007

Expert Evaluator/Auditor de mediu Atestat MinisterulMediului şi Dezvoltării Durabile

04/2010 Ministerul Mediului şi Pǎdurilor Inscris în Registrul Naţional al Experţilor de Mediu

5. Ani de experienţă profesională:1997-prezent (14)

6. Experienta profesionala relevanta (în ordine cronologică, începând cu cea mai recentă):Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia

2004-prezent România, Cluj-Napoca SC U.S.I. SRL Expert biolog, administratorDescriere activitatii desfasurate:Gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupra mediului, respectv auditare învederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2005-2009 România, Cluj-Napoca SC Natura Consulting Expert biologDescriere activitatii desfasurate:



125

Hârtie reciclată

Gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupra mediului, respectv auditare învederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia11.2004-04.2005 România, Oradea Direcţia Silvică Oradea, Parcul

Natural ApuseniBiolog

Descriere activitatii desfasurate:Monitoring ecologic, studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale, implementare proiect PHARE CBC

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia01.2000-08.2004 România, Cluj-Napoca Agenţia de Protecţie a Mediului Consilier IDescriere activitatii desfasurate:Autorizare, monitoring de mediu, implementare proiect LIFE – III – Natura 7174

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia10.1997-12.1999 România, Cluj-Napoca Institutul de Cercetări Biologice BiologDescriere activitatii desfasurate:Studii şi cercetări în ştiinţe naturale

Curriculum vitaeRaluca DRĂGAN

1. Nume şi prenume: ing. Raluca DRĂGAN2. Data şi locul naşterii: 30.04.1989, Alba Iulia3. Naţionalitatea: Română4. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Ştiinţa şi Ingineria MediuluiMasterat: Gestiunea şi Protecţia Mediului2011 – 2013

Diplomă de master

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Ştiinţa şi Ingineria MediuluiSpecializare: Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice2007 – 2011

Licenţiat în ingineria mediului

5. Ani de experienţă profesională:2011-prezent (3)6. Experienta profesionala relevanta (în ordine cronologică, începând cu cea mai recentă):

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2011-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Ingier ecologDescriere activitatii desfasurate:Gestiunea factorilor de mediu, realizare studii de impact asupra mediului şi evaluare adecvată, realizării bilanţurilor de mediunivel I şi II.



126

Hârtie reciclată

Curriculum vitaeLiliana JARDA

5. Nume şi prenume: dr. Liliana JARDA6. Data şi locul naşterii: 03.06.1979, Năsăud7. Naţionalitatea: Română8. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Biologie şi GeologieDoctorat: Ambianţa ecocenotică şi metode de conservare exsitu pentru taxonul Dianthus giganteus sussp. banaticus2008 – 2011

Diplomă de doctor în biologie

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Biologie şi GeologieMasterat: Ecologie sistemică şi conservarea biodiversităţii2006 – 2007

Diplomă de master

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Biologie şi Geologie2002-2006



Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2012-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Expert biologDescriere activitatii desfasurate:Studii pe teren, relevee fitosociologice, alcatuirea listelor de specii, studii de biodiversitate, etc.

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2008-2011 România, Cluj-Napoca Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-

NapocaFacultatea de Biologie şiGeologie

Doctorand

Descriere activitatii desfasurate:Ambianţa ecocenotică şi metode de conservare ex situ pentru taxonul Dianthus giganteus sussp. banaticus

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2008-2010 România, Cluj-Napoca Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-

NapocaGrădina Botanică „Al. Borza” Cluj-Napoca

Asistent cercetare ştiinţifică

Descriere activitatii desfasurate:Studii pe teren, relevee fitosociologice, alcatuirea listelor de specii, studii de biodiversitate, etc.



127

Hârtie reciclată

Curriculum vitaeLiana MIHUŢ

1. Nume şi prenume: Liana MIHUŢ2. Data şi locul naşterii: 03.01.19813. Naţionalitatea: Română4. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-NapocaFacultatea de AgriculturăSecţia: Biologie şi Ştiinţe Agricole2000-2004


5. Ani de experienţă profesională:2001-prezent6. Experienta profesionala relevanta (în ordine cronologică, începând cu cea mai recentă):

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2001-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Expert biologDescriere activitatii desfasurate:Botanică, ecologie, sistematică, taxonomie, fitosociologie, analiza habitatelor, evaluare impact de mediu-componentabiodiversitate.

2003 –consultant habitate forestiere și arbustive în inventarierea capitalului natural de pe raza Ocolului Silvic PrivatNăruja în vederea certificării managementului forestier, beneficiar AOV Năruja

2004 – consultant Prevenirea incidentelor cauzate de păsări asupra LEA în zonele critice de migraţie, beneficiarTranselectrica

2005 – expert habitate ripariene, arbustive și de pajiști echipa de consultanți în domeniul biodiversităţii, beneficiarRoşia Montana Gold Corporation

2001 – membru în echipa de evaluare a elementelor criteriu – habitatem – echipa de implementare Proiectul Reţeaecologică funcţională în Centrul Câmpiei Transilvaniei, finanţator Comisia Europeană Programul LIFE – III – Natura, valoare600.000 Euro; beneficiar APM Cluj;

2002 – expert habitate și nișe ecologice în Proiectul Monitoringul calităţii mediului urban pe baza monitorizăriibioindicatorilor, finanţator Partnership Foundation Miercurea-Ciuc, beneficiar SOR, proiectare rețelelor de garduri vii urbanecu relevanță pentru speciile de faună;

2003 – expert habitate Proiectul Forum local pentru monitorizarea şi conservarea biodiversităţii, finanţator Programulde asistenţă tehnică al Ambasadei Canadei la Bucureşti,beneficiar CFMCB;

2003 – expert habitate Proiectul Reabilitarea rezervaţiilor de la Fânaţele Clujului şi salvarea unicei populaţii specieiMaculinea nausithous din România, finanţator Fundaţia Rufford Anglia, beneficiar CFMCB;

2011-2012 – expert habitate arbustive și coridoare ecologice contract servicii de realizare studii, Servicii decartografiere, COD CPV 79311200-9; 71354000-4; Beneficiar Asociația Pro Natura Drobeta, Mehedinți, Programul POSMediu;

2011-2012 - expert habitate arbustive și coridoare ecologice contract servicii de realizare studii, Servicii decartografiere, COD CPV 79311200-9; 71354000-4; Beneficiar APM Mehedinți, Programul POS Mediu;

2011-2012 – expert habitate Servicii de conservare a faunei și florei sălbatice; Servic ii de cartografie digitală; Serviciide consultanță privind impactul asupra mediului; COD CPV 92534000 -3; 74274100-1; 74141900-8; Beneficiar CL Turda,Programul POS Mediu.



128

Hârtie reciclată

Curriculum vitaeAdrian MUREŞAN

1. Nume şi prenume: Adrian MUREŞAN2. Data şi locul naşterii: 19.11.19813. Naţionalitatea: Română4. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Biologie şi Geologie2000 – 2005

Licenţiat în geologie – inginer diplomat


Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2011-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Inginer geologDescriere activitatii desfasurate:Modelare GIS, gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupra mediului,respectiv auditare în vederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II, EA.

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2010-2011 România, Cluj-Napoca Agenţia Regională pentru Protecţia

Mediului Cluj NapocaConsilier

Descriere activitatii desfasurate: Consilier în cadrul Biroului de Arii Protejate

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2006-2010 România, Cluj-Napoca Agenţia Protecţia Mediului Cluj ConsilierDescriere activitatii desfasurate:Consilier în cadru Serviciului Implementare Politici de Mediu, Compartimentul Protecţia Naturii, Protecţia Solului/Subsolului,

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2005-2006 România, Cluj-Napoca Agenţia Protecţia Mediului Cluj Muncitor IIIDescriere activitatii desfasurate: Muncitor III în cadrul Serviciului Administrativ, Financiar, Contabilitate, Resurse Umane



129

Hârtie reciclată

Curriculum vitaeDaniela MUREŞAN

1. Nume şi prenume: Daniela MUREŞAN2. Data şi locul naşterii: 03.04.19813. Naţionalitatea: Română4. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Ştiinţa MediuluiMasterat: Gestiunea şi protecţia resurselor naturale2005 – 2006

Diplomă de masterat

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Biologie şi GeologieSpecializarea: Geologie tehnică2000 – 2005

Licenţiat în geologie – inginer diplomat


Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2012-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Inginer geologDescriere activitatii desfasurate:Realizare studii geologice, gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupramediului, respectiv auditare în vederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II, EA, modelare GIS.

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2013-prezent România, Cluj, loc. Aghireş SC Bega Minerale Industriale SA Inginer geologOptimizează stocurile de marfă; Respectă procedurile sistemului de management integrat implementat în societate;Elaboreaza proiecte in vederea dezvoltarii societatii (imbunatatire flux tehnologic)



130

Hârtie reciclată

Curriculum vitaeLuminiţa POPA

5. Nume şi prenume: ing. Luminiţa POPA6. Data şi locul naşterii: 15.05.1963, Cluj Napoca7. Naţionalitatea: Română8. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor2003 – 2005

Licenţiat în ştiinţe economice

Institutul Politehnic Cluj-NapocaFacultatea de Automatizări-Calculatoare1982 – 1998

Diplomă de inginer


Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2005-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Director financiarDescriere activitatii desfasurate:Lucrări contabile, expertize economico-financaire, modelări de costuri, inclusiv ecologiceExpertizǎ tehnicǎ procese tehnologice

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2003-2005 România, Cluj-Napoca CFMCB Director financiarDescriere activitatii desfasurate: Management financiar proiecte de mediu

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2000-2003 România, Cluj-Napoca Societatea Ornitologică Română Conducător departament financiarDescriere activitatii desfasurate: Management financiar proiecte de mediu

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia1992-2000 România, Cluj-Napoca Institutul de Cercetări Biologice Inginer contabilDescriere activitatii desfasurate: Lucrări contabilitate



131

Hârtie reciclată

Curriculum vitaeCarmen ROŞCA

1. Nume şi prenume: Carmen ROŞCA2. Data şi locul naşterii: 20.04.1988, Cluj Napoca3. Naţionalitatea: Română4. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Chimie şi Inginerie Chimică2010 – 2012

Diplomă de master

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului2007 – 2010

Licenţiat în ştiinţa mediului


Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2011-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Ingier ecologDescriere activitatii desfasurate:Gestiunea factorilor de mediu, realizare studii de impact asupra mediului, realizare bază de date BIMS



132

Hârtie reciclată

Bibliografie selectivă

1. Arad, V., D. (2004): “Mecanica rocilor”, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti2. Bănăduc, D., (2006): "Important Areas for Fish in Romania - The implementation of EU Nature Conservation

Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu3. Bălan, M. (2007): „Energii regenerabile”, UT Press, Cluj-Napoca4. Biber, J., -P. (1988): “Hedges”, Steering Committee for the Conservation and Management of the Environment and

Natural Habitats, Planning and Management Series, No. 1, Strasbourg5. Biebighauser, T., R. (2002): “A Guide to Creating Vernal Ponds”, USDA Forest Service, Ducks Unlimited, Inc. & I.

Walton League of America, S. Morehead, KY 40351, USA6. Botnariuc, N., Tatole, V (2005): "Cartea Roşie a Vertebratelor din România", Acad. Rom., Muz. Naţ. Ist. Nat. "Gr.

Antipa", Bucureşti7. Cheremisinoff, N. P., Bendavid-Val, A. (2001): “Green Profits”, The Manager`s Handbook for ISO 14001 and

Pollution Prevetion, Butterworth-Heinemann,Woburn, MA8. Chiriac, V., Ghedermin, V., Ionescu-Sisesti, Vl., Negulescu, C.A.L. (1977): “Epurarea apelor uzate si valorificarea

rezidurilor din industria alimentara si zootehnica”, Ed. Ceres, Bucuresti9. Cindea, M., 1976, Conspectul sistematic al plantelor vasculare de pe Dealul Cetăţii Deva, Sargeţia, Acta Musei

Devensis, XI-XII: 139-156.10. Ciplea, L., I., Ciplea, Al. (1978): “Poluarea mediului ambiant”, Ed. Tehnica, Bucuresti11. Coste, I. (1982): “Omul, biosfera si resursele naturale”, Ed. Facla, Timisoara,12. Cristea, V., Denaeyer, S. (2004): “De la biodiversitate la OMG-uri?”, Ed. Eikon, Cluj-Napoca13. Cucu, V. (1980): “Revista ocrotirea mediului inconjurator - Natura, Terra”, Subtitlul Terra, Anul XII (XXXII), nr.2,

Societatea de stiinte geografice din RSR14. Davis, L., S., Johnson, K., N., Bettinger, P., S., Howard, Th., E. (2001): “Forest Management”, IVth Ed., Mc. Graw

Hill Eds.15. Delbaere, B. (2002): “Biodiversity Indicators and Monitoring: Moving Towards Implementation”, ECNC, Tilburg,

Netherlands16. Fabian, A., Onaca, R. (1999): “Ecologie aplicata - Cine se teme de ecologie?”, Ed. Sarmis, Cluj-Napoca,17. Ghinea, L. (1978): “Apărarea naturii”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti18. Gilbert, G., Gibbons, D., W., Evans, J. (1995): “Bird Monitoring Methods”, RSPB19. Gluck, P. (1996-1997): “Eficienta utilizarii energiei in industrie”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-

management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,20. Grigorescu, A. (2000): “Managementul proiectelor de mediu”, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj21. Gruin, M. (1996-1997): “Evaluarea impactului asupra mediului”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-

management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,22. Iancu, I., Iancu, V. (1984): “Padurea si apa”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti23. Ichim, R. (1994): “Bazele ecologice ale gospodaririi vanatului in padurile din zona montană”, Ed. Ceres,

Bucuresti24. Ionel, A., Manoliu, Al., Zanoschi, V. (1986): “Cunoaşterea si ocrotirea plantelor rare”, Ed. Ceres, Bucuresti25. Ionescu, Al., Barabas, N., Lungu, V. (1992): “Ecologie si protecţia mediului”, Imprimeria “Ceresi”, Bucuresti26. Ionescu, M., Cusa, V. (1988): “Indrumar metodologic de toxicologie acvatica”, Consiliul national al apelor,

Institutul de cercetari si proiectari pentru gospodarirea apelor27. Kudrna, O. (1986): „Aspects of the Conservation of Butterflies in Europe” – In: Butterflies of Europe 8, Kudrna,

O. (ed.), Aula-Verlag, Wiesbaden, pp. 32328. Manescu, Al. (1977): “Protectia mediului, curs postuniversitar, protectia si epurarea apelor”, Institutul de

Construcţii Bucuresti,29. Marinescu, D. (2003): “Tratat de dreptul mediului”, Ed. All Beck, Bucuresti30. Mihuţ, S., Dincă, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature

Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB31. Mohan, Gh., Ardelean, A. (1993): “Ecologie si protectia mediului”, Manual preparator, Ed. “Scaiul”, Bucuresti,32. Negulescu, M. (1978): “Epurarea apelor uzate orasenesti”, Ed. Tehnica, Bucuresti33. Oarcea, Z. (1999): “Ocrotirea naturii”, Filozofie si impliniri, Parcuri nationale, Parcuri naturale, Ed. Presa

Universitara Romana, Timisoara,34. Platon, V. (1997): “Protecţia mediului si dezvoltarea economica”, Institutii si mecanisme in perioada de tranzitie,

Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti,



133

Hârtie reciclată

35. Pop, T. (1996-1997): “Monitorizarea mediului si controlul poluarii”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,

36. Popse, C., Vrabete, M. (1996-1997): “Legislatie si etici de mediu”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,

37. Preda, V., Soran, V., Nemes, M. (1978): “Ecosistemele artificiale si insemnătatea lor pentru omenire”, Lucrarilesimpozionului din 14 ianuarie 1977, Academia Republicii Socialiste Romania, Filiala Cluj-Napoca, Subcomisia Om siNatura

38. Rákosy, L., Goia, M. & Z. Kovács (2003): "Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der SchmetterlingeRumäniens". – Soc. lepid. rom., Cluj-Napoca, 446 pp.

39. Rosetti-Balanescu, C. (1961): “Urmele animalelor salbatice”, Ed. Stiintifica ,40. Rosu, Al., Ungureanu, I. (1977): “Geografia mediului înconjurator”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti41. Rusu, T. (1996-1997): “Tehnologii nepoluante”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial,

Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,42. Sarkany-Kiss, A., Hamar, J. (1999): "The Upper Tisa Valley"., Tiscia Monograph Series, Szeged43. Sârbu, A., & Colab. (2006): "Important Areas for Plants - The implementation of EU Nature Conservation

Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu Stugren, B. (1994): “Ecologieteoretica”, Ed. “Sarmis”, Cluj-Napoca

44. Schell, L., M., Smith, M., T., Bilborough, A (1993): "Urban ecology and health in the Third World", CambridgeUniversity Press

45. Sendzimir, J., Kibert, C., J., Bradley Guy, G. (2002): "Construction Ecology - Nature as the basis for greenbuildings", Spon Press, UK

46. Seppelt, R., (2003): “Computer-Based Environmental Management”, Wiley-VCH Eds., USA47. Suciu, I. (1981), mai: “Consecinţe ecologice ale poluarii cu metale grele”, Om-biosfera, Lucrari si sinteze

stiintifice, Intreprinderea poligrafica Sibiu48. Toader, T., Dumitru, I., & Colab. (2004): "Pădurile României - Parcuri Naţionale şi Parcuri Naturale", RNP -

Romsilva49. Tufescu, V., Tufescu, M. (1981): “Ecologia şi activitatea umana”, Ed. Albatros, Bucuresti50. Tumanov, S. (1989): “Calitatea aerului”, Ed. Tehnica, Bucuresti51. Vaughan, D. J., Wogelius, R. A. (2000): “Enviromental Mineralogy”, volume 2, Eotvos University Press, Budapest,52. Zamfir, Gh. (1979): “Efectele unor poluanţi si prevenirea lor”, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania,

Bucuresti53. * * * (1987): "Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate - STAS 12574-87", RSR, Comitetul Naţional pentru

Ştiinţă şi Tehnologie, Inst. Rom. de Standardizare54. * * * (1993): “Larousse de la Nature”, Vol. I: La Planete de la Vie, Vol. II: La Flore et la Fauna, Ed. Larousse, Paris55. * * * (1994): "Legea 58 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro

la 5 iunie", Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 2 august 199456. * * * (1995): "Europe’s Environment – The Dobris Assessment", European Environment Agency, Ed. David

Stanners & Philippe Bourdeau, Copenhagga 199557. * * * (2002): "Legea 451 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20

octombrie 2000", publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 200258. * * * (2003): "Hotărâre privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi

constituirea administraţiilor acestora", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 190 din 26 martie2003

59. * * * (2003): "Parcuri Naţionale, Naturale şi Rezervaţii ale Biosferei din România", MAPM, Fiman-GEF, Bucureşti60. * * * (2004-2006): "The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania", MMGA, Ameco,

EVD project: PPA03/RM/7/561. * * * „Formularele standard de desemnare a siturilor natura 2000”; www.n200biodiversity.ro

Acte normative

Legea 465/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilorindustriuale reciclabile, publicată în M. Of. nr. 422/30 iul. 2001 şi republicată în M. Of. 623/3 oct. 2001

Legea nr.194 din 23 iunie 2005 pentru modificarea si completarea Legii protectiei muncii nr. 90/1996, publicată înMonitorul Oficial nr.592 din 8 iulie 2005

Hotărârea de Guvern 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzânmd deşeurile,inclusiv deşeurile periculoase, publicată în M. Of. nr. 659/5 sep. 2002



134

Hârtie reciclată

Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone,publicată înM. Of. nr. 38/12 ian. 2005

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, publicată în M.Of. nr. 66/7 feb. 2001 şi republicată în M. Of. nr. 104/7 feb. 2002

Ordinul nr. 388/1996 privind aprobarea Normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protecţiei muncii nr.90/1996, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale publicat în M. Of. nr. 249/15 oct. 1996

Ordinul 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, Ministerul Apelor, Pădurilor şiProtecţiei Mediului, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997

Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, Ministerul Apelor, Pădurilorşi Protecţiei Mediului, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997

Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice;

Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice;

OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare;

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi fauneisălbatice;

Legea nr. 5/1991, pentru ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanta internationala, în special cahabitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, la 2 februarie 1971 M. Of. Nr. 18/26.01.1991;

Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro la 5 iunie1994 - M. Of. nr. 199/02.08.1999;

Decretul 187/1990 de acceptare a Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată deConferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 noiembrie 1972-M.Of. nr.46/31.03.1990;

Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale dinEuropa, Berna la 19.07.1979 - M.Of. nr. 62/25.03.1993;

Legea nr.13/1998 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice,adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 - M.Of. nr. 24/26.01.1998;

Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african – eurasiatice -M. Of. nr. 236/30.05.2000;

Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa - M.Of. nr.228/23.05.2000;

Legea nr.91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şidin zona contiguă a Atlanticului - M.Of. nr.239/30 mai 2000;

Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturaleşi înfiinţarea administraţiilor acestora - M.Of. nr. 190/26.03.2003;

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, Florenţa, 20.10.2002-M. Of.nr.536/23.07.2002;

Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct devedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice - M.Of. nr.648/11.09.2003;

Legea nr. 103/1996, republicată în 2002 privind fondul cinegetic şi a protecţiei vânatului- M.Of. nr.328/17.05.2002;

Ordinul nr. 246/2004 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate (modificatprin OM 604/2005);

Ordinul nr.374/2004 pentru aprobarea Planului de acţiune privind conservarea cetaceelor din apele româneşti aleMării Negre - Monitorul Oficial nr. 849 din 16 septembrie 2004;

HG nr. 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone M.Of. 38 din 12.01.2005;



135

Hârtie reciclată

Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilornaturale protejate - M. Of. nr 487 din 9.06.2005 care abroga Ordinul nr. 850/2003;

Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate – M. Of. nr.655 din 22.07.2005;

Legea muntelui nr. 347/14 iulie 2004 - M. Of. nr. 670 din 26 iulie 2004;

H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone – M.Of. nr. 24 din 11.01.2006.

Hotărârea de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă areţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31octombrie 2007;

Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară caparte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România nr. 98 din 7 februarie 2008;

Introducere - ANPMapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/2014/Acorduri/EIA... · 2014-06-25 · SC...

Documents

Transcript of Introducere - ANPMapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/2014/Acorduri/EIA... · 2014-06-25 · SC...