Rapita.doc

8/14/2019 Rapita.doc

1/29

Rapia Sistematica.

Rapita "Colza" (Brassica napusL. Ssp oleifera DG) apartine clasei cruciferelor si a rezultat din

incrucisarea spontana intre Brassica compestris L.(2n=20) si Brassica oleracea (2n=!). rezultat o specie noua Brassica napus (2n=#!)(Dupa Balteanu)

Din constructia sistematica a noii specii$ rezulta ca tre%uie o atentie deose%ita pentru a see&ita orice posi%ilitate de incrucisare cu rapita sal%atica e'istenta pe camp cu planta. ceastaatentie tre%uie sa fie foarte mare in cazul folosirii in cultura a soiurilor sau i%rizilor rezistenti

la er(*+G). ,oate soiurile culti&ate in ultimul timp sunt de tipul "**" adica nu au in compozitia

cimica a uleiului$ acid erucic si lucozinolati. -ntrucat rapita de prima&ara are capacitatea mica de productie$ ma'im .000 /a in

Romania nu se pot culti&a decat soiurile de toamna care asiura productie de pana la 2.!00 #.000 /a$ in anii cand nu este ofectata de eruri.

S. C. 1lita rocemicals 1'im SRL are o politica de spriinire a culti&atorilor de rapita$asiurand impreuna cu culti&atorii culturile la S.C. llianz ,iriac S..

Compozitia chimica

Rapita este o specie foarte %oata in ulei. Continutul de ulei oscileaza intre 3! 42 5. 6oilesoiuri nu contin acid erucic si lucozinolati componenti to'ici pentru om. 7rmare a eliminarii

din compozitia cimica a acestora$ continutul in acid oleic a crescut pana la 80 5 si acidullinoleic pana la 20 5. -n ameliorarea rapitei se urmareste si reducerea continutului in acid

linoleic.

Semintele de rapita contin 20 23 5 proteine$ in sroturi asindu9se #! 32 5. :roteineledin rapita sunt asemanatoare cu proteinele de la soia fiind de foarte %una calitate.

Caracterizare biologica

Rapita este o planta anuala (cea de prima&ara) sau %ienala (cea de toamna). Radacina este pi&otanta$ profunda (40 80 cm).

,ulpina este ier%oasa cu inaltimea intre 0 40 cm si foarte ramificata. ;runzele suntnumeroase (20 22) simple$ alterne$ de culoare &erde$ %rumate. ;lorile sunt caracteristice

cruciferelor. :etalele sunt al%ene9aurii. :lanta este aloama entomofila. l%inele fiind celecare contri%uie cel mai mult la polenizare. Rapita este o foarte %una planta melifera. ;ructul

este o silic&a de 4 ! cm lunime formata din 2 carpele si despartita de o mem%rana pe caresunt prinse semintele. -ntr9o silic&a sunt 0 20 seminte.

Silic&ele sunt deiscante$ caracteristica care s9a eliminat la soiurile de data recenta. ltfeldaca se intarzie recoltatul se produc mari pierderi de recolta. Semintele sunt mici 4 = .000

%oa%e$ castanii9nere. Rapita culti&ata in Romania este de o%icei %ienala. Semanatul se face toamna la inceputul

lunii septem%rie. -ntarzierea semanatului nu pemite ca plantele sa intre &iuroase in iarna ceeace pro&oaca mari pau%e prin inet. :rima&ara isi reia ciclul &eetati& foarte timpuriu$ iarmaturizarea se face in luna iunie$ ceea ce face din rapita o foarte %una planta premeratoare

pentru cerealele de toamna. Din cauza sensibilitatii la temperaturi scazute, se produce calamitarea culturilor o

data la 3 4 ani.


2/29

:roducatorii considera ca tre%uie creat un soi de rapita rezistent la er$ cel putin #0


3/29

". DATE PRIVIND OR#ANI$AREA PRODUCTIEI

Cultivarea rapitei:

Zone foarte favorabile

partea de &est si de est a tarii$ :odisul ,ransil&aniei si zonele colinare adapostite

Zone favorabile:

partea de sud a tarii$ in conditii de iriare

Soiuri

n Romania se culti&a numai soiuri de rapita colza de toamnaA Cataloul *ficial +adora$ ,riumf$ alesca$ Bolero$ Eotan$ Col&ert$ CFclone$ Star

Celsi $ erona$ :asti$ 1'aon$ &iso

Hibrizii de rapita Monsanto

Hibridul Exagone

Hibrid semitimpuriu, omologat n Frana n 2004, Ungaria 2005.Avantaje:

Hibrid !oarte produ"tiv, adaptabil la di!erite "ondiii de mediu #i sol

e$"elent% re&isten% la '(oma lingam

re&isten% !oarte bun% la )"lerotinia s"lerotiorum

e$"elent% re&isten% la ger *+ 5+20 -/

se poate "ultiva n toate &onele de "ultur% pentru rapi% din om1nia.

ensitatea de "ultivare: 40 + 45 b.g.3mp.

Hibrid semi-timpuriu. Posed un potenial de producieridicat, cu un coninut ridicat de ulei i sczut de glucozinolai. EXAGOEeste cel mai bine !"ndut #ibrid $n Europa %&'.''' de uniti !"ndute $n(''), respecti! )'.''' uniti !"ndute $n (''*+. igurana produciei estedeterminat de ecelenta toleran la boli, %$n special P#oma lingam+ i ooarte bun rezisten la scuturare ceea ce reprezint garania satisacieicomplete a culti!atorilor.

AVANTAJE - Potenial de producie ridicat /onsistena produciei-indierent de zona de cultur care o capacitate de producie oarte bun.Ecelenta rezisten la P#oma lingam. 0oarte bun rezisten lascuturare.1igoare oarte bun-posibilitatea $niinrii culturii ctre s"ritulepocii optime din zona de cultur. 2ezisten la iernare oartebun./oninut de ulei34*-456. /oninut redus de glucozinolati %7,& 8 (,&

#


4/29

9mol:g+. /apacitate de ramiicare puternic

Adaptat pentru toate zonele de cultur a rapiei din 2om"nia ;ez!oltarearapid $n toamn

CARACTERISTICI MORFOLOGICE

, i dac este ne!oie aplicarea de ,?, /a, @g precum i toate

celelalte micro-elemente.

0iind un #ibrid $nalt, puternic, se recomand olosirea regulatorilor decretere precum i ungicidele care s atenueze riscul distrugerii $n timpuliernii precum i protecie $mpotri!a bolilor.

Pentru a pre!eni eectele condiiilor climatice nea!orabile, care potaprea $n perioada recoltatului %!"nt puternic, urtun+, trebuie s se iamsuri pentru eliminarea pierderilor cauzate de scuturare, prin aplicareaunuia din produsele3 uilm 7) sau Elasti-',) l:#a, cu ) zile $nainte derecoltat sau desicarea culturii, c"nd umiditatea $n bob a aBuns la ='6,olosind erbicidul 2oundup, $n doza de (-= l:#a.

Hibridul ExecutiveHibrid timpuriu, omologat n U in 2002, e(ia 2004, )lova"ia 2004.

Avantaje:

Hibrid !oarte produ"tiv, adaptabil la di!erite "ondiii de mediu #i sol

e$"elent% re&isten% la '(oma lingam

re&isten% !oarte bun% la )"lerotinia s"lerotiorum

e$"elent% re&isten% la ger *+ 5+20 -/

se poate "ultiva n toate &onele de "ultur% pentru rapi% din om1nia

3


5/29

ensitatea de "ultivare 40 + 45 b.g.3mp.

Hibridul ExgoldHibrid timpuriu, omologat n 'olonia in anul 2005.

Avantaje: Hibrid !oarte produ"tiv, adaptabil la di!erite "ondiii de mediu #i sol

$"elent% re&isten% la 'iioma lingam e&isten% !oarte bun% la )"lerotinia

s"lerotiorum

Foarte bun% re&isten% la p%tarea brun% a !run&elor $"elent% re&isten% ia ger *+5

+ 20 -/

)e poate "ultiva n toate &onele de "ultura pentru rapi% din om1nia

oninut de ulei !oarte ridi"at *6 507/.

ensitatea de "ultivare 40 + 45 b.g,3mp.

Hibridul Xten

Hibrid semitimpuriu, omologat n Frana n 2005, 'olonia 2008.

Avantaje:

Hibrid !oarte produ"tiv, adaptabil ia di!erite "ondiii de mediu #i sol

$"elent% re&isten% la '(oma lingam

e&isten% !oarte bun% la )"lerotinia s"lerotiorum Foarte bun% re&isten% la

p%tarea brun% a !run&elor

$"elent% re&isten% la ger *+5 + 20-/

)e poate "ultiva n toate &onele de "ultur% pentru rapi% din om1nia oninut de ulei !oarte ridi"at *6 507/.

ensitatea de "ultivare 40 + 45 b.g.3mp.

ETEN!

Hibrid semi-timpuriu, cu un poteni de producie oarte ridicat %4-& t:#a+,oarte bun rezisten la scuturare, coninut ridicat de ulei %45-&'6+ iconinut sczut de glucozinolai. Cn Europa se culti! $n 0rana din (''& i$n Polonia din (''D. igurana produciei este datorat rezistenei lascuturare precum i rezistenei oarte bune la cdere. Adaptat pentru a i

culti!at $n toate zonele de cultur a rapiei din 2om"nia.A1A


6/29

, i dac este ne!oie aplicarea de ,?, /a, @g precum i toate

celelalte micro-elemente.

0iind un #ibrid $nalt, puternic, se recomand olosirea regulatorilor decretere precum i ungicidele care s atenueze riscul distrugerii $n timpuliernii precum i protecie $mpotri!a bolilor.

Pentru a pre!eni eectele condiiilor climatice nea!orabile, care pot aprea$n perioada recoltatului %!"nt puternic, urtun+, trebuie s se ia msuripentru eliminarea pierderilor cauzate de scuturare, prin aplicarea unuia dinprodusele3 uilm 7) sau Elasti-',) l:#a, cu ) zile $nainte de recoltat saudesicarea culturii, c"nd umiditatea $n bob a aBuns la ='6, olosind erbicidul2oundup, $n doza de (-= l:#a.

Noi soi"ri de rapita #Limagrain ROMANIA$%

Ontario

)oiul 9ntario are o de&voltare semi+tardiva. ste de talie mi"a spre medie, respe"tiv 50 "m.

Are o mare putere de rami!i"are, !le$ibilitate. 're&inta o buna re&istenta la "adere si un "omportament

bun la iernare, la )"lerotinia si Alternarea. ontinutul de ulei este ridi"at *48,+4;,g3(a.

Manitoba)oiul ?anitoba are o de&voltare semi+tardiva, respe"tiv 20 &ile. ste de talie mi"a spre

8


7/29

medie, respe"tiv 50"m. Are o mare putere de rami!i"are. e&ista la "adere. Are o re&istenta "res"uta

la boli. ontinutul de ulei este ridi"at *48,4+4;,0g3(a

@n toate "a&urile este un (ibrid !oarte produ"tiv si "are este destinat !ermierilor "are apli"a

intreaga te(nologie. aspunde !oarte bine la apli"area ingrasamintelor.

E#$!E

Hibrid timpuriu tip 00

Hibrid prin"ipal "ultivat in estul uropei. atorita perioadei s"urte de vegetatie se pretea&a


8/29

pentru toate &onele de "ultura a rapitei din omania.

Hibrid simplu timpuriu "u perioada s"urta de vegetatie.

@naltimea plantelor "u tot "u rami!i"atii este medie spre lunga *80+0 "m/.

ami!i"a "u prioritatepe tulpina prin"ipalain"epand "u treimea in!erioara.

po"a in!loritului este medie iar durata in!loritului este de peste < de &ile. ??B este "uprins intre 4,5 si 5,5 g

ontinutul in ulei ajunge la 487.

'otential de produ"tie de peste 5000 >g3(a.

'rodu"tii reali&ate intre 400+4500 >g3(a

@n toate "a&urile (ibridul a dat produ"tii mari in "omparatie "u (ibri&ii martori.

E#%$S


Hibrid "unos"ut si apre"iat de "ultivatori datorita per!ormantelor saleprodu"tive.lvis este pe

primul lo" in omania "a supra!ata "ultivata.

Hibrid simplu timpuriu 00 7 !ertil.

@naltimea plantei medie "u rami!i"atii de 0+80 "m.

ami!i"a puterni" "(iar de la ba&a plantei.

po"a in!loritului este medie.

'rodu"tia de sili"ve este mare

??B este "uprins intre 4,2 si 8 grame.


'otential de produ"tie este de peste 5000>g3(a 'rodu"tii reali&ate 500+g3(a

@n toate "a&urile (ibridul a dat produ"tii mai mari de"at martorul "u "are sa "omparat.

ESH"&ROME#


Hibrid "ara"teri&at "a !oarte tolerant la "onditiile de stres. @n 200< a dovedit o "omportare

deosebita la se"eta.

Hibrid simplu timpuriu !oarte produ"tiv

@naltimea plantei este s"urta *20+40 "m/.

ami!i"a "u prioritate pe tulpina prin"ipala. ami!i"atiile pornes" din partea in!erioara a tulpinii.

po"a in!loritului este timpurie spre medie, dar in general este peste 40 de &ile

??B "uprins in jurul de 4,4 si 8 grame.


'otential de produ"tie de peste 5000 >g3(a

'rodu"tii reali&ate 500+400 >g3(a

@n toate "a&urile (ibridul a dat produ"tii mai mari de"at martorul

!


9/29

O#'(O

Hibrid timpuriu spre semitimpuriu tip 00

Hibrid "u produ"tii "onstante "(iar in "onditii mai putin !avorabile aspunde !oarte bine la

apli"area ingrasamintelor "(imi"e. Hibrid simplu timpuriu spre semitimpuriu "u talie mijlo"ie

@naltimea plantei este medie *50+g3(a

'rodu"tii reali&ate intre 500+400 >g3(a

@n toate "a&urile este un (ibrid produ"tiv si raspunde !oarte bine la apli"area ingrasamintelor.

Samanta este in saci care contin *+, milioane seminte. -n sac este recomandat sa se

samene +, ha. )achetul la sac mai cuprinde si ,/ ml insecticid )icus 0// recomandat pentru

tratatul semintelor din acel sac &aca se achita pana in 1/ septembrie //2+ sacul de samanta

costa 3/ RO( fara !%'. &aca se achita la *, iulie //4+ sacul de samanta costa 12/ Ron.

H


10/29


11/29

( +anualul de radare) 9pentru rapita e'ista o sinura clasa$ care are alocate doua rade9caracteristici oranoleptice aspect$ ust$ miros$ specifice produsului sanatos9corpuri straine$ 5

ma'. 490.

"! &ngrasaminte.

Rapita este o cultura mare consumatoare de elemente fertilizante$ cu un consum specific de#0944 azot$ 2092# fosfor$ #!984 potasiu la tona de seminte productie -n functie de

calitatea solului$ dozele optime sunt 9 azot H0980 /a

9 fosfor 809!0 /a9 potasiu 40980 /a

6ecesarul de su%stante fertilizante este mare. 7n ectar de rapita cu o productie normala(2.400/a) consuma 30 azot (6)$ 80 fosfor(:2*4)$ 20 potasiu(K2*) si 80

calciu(Ca*). Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot. zotul tre%uie aplicat fractionat toamna

si prima&ara. plicarea intreii doze de azot toamna sensi%ilizeaza cultura fata detemperaturile scazute.

;osforul este indicat sa se aplice la preatirea terenului pentru semanat$ el a&and un rolimportant la formarea radacinilor la cresterea rezistentei la er.

,enoloia de culti&are a rapitei

cele mai %une premeratoare pentru rapita sunt cerealele de toamna$ culturile furaeresi cartoful timpuriuA

pe aceeasi sol rapita poate re&eni dupa # aniA

nu se culti&a dupa soia si floarea soarelui.

Lucrarile solului

orim s% pun"t%m "1teva aspe"te privind modul "um trebuie pregatit solul imediat

dupa re"oltare, ast!el in"at a"esta sa se pre&inte in "onditii "at mai bune pentru in!iintarea

unei noi "ulturi de toamna.


12/29

$n cazul de fata ne vom referi la situatiain "are se va semana rapita de toamna dupa or& si

grau.

@n primul rand, subliniem !aptul "a "ele doua "ereale paioase sunt !oarte bune

premergatoare pentru rapita. Craul si or&ul au parti"ularitati biologi"e di!erite !ata de rapita,!apt "are !a"e "a "ele trei "ulturi sa nu aibe boli si daunatori "omune si sa aibe "erinte di!erite

!ata de !ertili&are.

'rin !aptul "a rada"inile graului se de&volta in straturile super!i"iale, iar rada"inile

rapitei patrund pro!und in sol, elementele nutritive ramase neutili&ate de grau vor !i valori!i"ate

de "atre plantele de rapita. e asemenea, datorita e$e"utarii araturii la adan"imi di!erite, se

va evita "rearea (arpanului.

'atul germinativ pentru rapita se reali&ea&a in "onditii bune da"a paiele de la "ultura

premergatoare se marunteste si se distribuie uni!orm la re"oltare, sau se indepartea&a dupa

a"eea. )entru fiecare tona de paie incorporata 5pentru a evalua cantitatea totale de paiese inmulteste cu *+1 productia de boabe6+ se aplica 27*/ 8g (9ha+ pentru a evita

:foamea de azot:.

'entru o mai buna de&voltare a sistemului radi"ular de rapita, solul trebuie sa !ie

!isurat si mobili&at pe adan"ime de 5+ "m, de a""ea, la pregatirea patului germinativ sunt

de pre!erat utilajele "are au organele a"tive de tip dinte, nu dis".

&e asemenea este foarte important controlul buruienilor pana la semanat.A"est

lu"ru se reali&ea&a prin mai multe metode *me"ani"e sau utili&and erbi"ide/, tinand seama de

spe"trul de buruieni din !ie"are sola, de re&erva de apa din sol si de dotarea te(ni"a

disponibila.and este su!i"ienta apa in sol, e!e"tuarea araturii pre"edata de de&miristit este o

2


13/29

varianta apli"ata "u bune re&ultate. upa aratura, solul trebuie maruntit de obi"ei prin doua

lu"rari. ste bine "a "el putin "ea de a doua lu"rare sa !ie "u "ombinatorul *sau "u un utilaj

"omple$ "are tasea&a super!i"ial solul/. a"a nu se poate reali&a a"est lu"ru si patul

germinativ este prea a!anat, trebuie tavalugit inainte de semanat.

and e$ista putina apa in sol, "ele mai bune variante sunt "ele in "are se !oloses" mai

putine lu"rari, !ara o mobili&are a""entuata a solului. @n !un"tie de dotarea te(ni"a si de

"ara"teristi"ile solului din !ie"are e$ploatatie, se pot alege mai multe variante de pregatire a

patului germinativ:

prin lu"rari reduse *+2 lu"rari "u dis"ul 3 "ombinatorul 3 utilaje "omple$e/D

s"ari!i"area urmata de "ultivatie totala *"and se seamana "u o semanatoare"omple$a/D

de&miristire super!i"iala *5+< "m/ pentru stimularea imburuienarii, urmata de o lu"rare

"u dis"ul pentru distrugerea plantelor aparute *"and semantul se reali&ea&a "u o

masina "are seamana dire"t in miriste/D

paiele sunt to"ate la re"oltarea plantei premergatoare, samulastra si buruienile "e

apar inainte de semanat sunt distruse prin apli"area unui erbi"id total *in situatia in

"are se seamana dire"t in miriste/.

Autori: Horia Victor Halmajan, Anastase Iorgu

(Info Summit/ nr 6/2008)

,erenul pentru infiintarea unei culturi de rapita tre%uie sa fie curat de %uruieni$ %ineapro&izionat cu apa si maruntitA

ratura se e'ecuta imediat dupa recoltarea plantei premeratoare la adancimea de 20

24 cm$ cu pluul in areat cu rapa stelataA :ana la semanat aratura se mentine curata de %uruieni$ maruntita si afanata prin lucrari

#


14/29

cu rapa cu discuri in areat cu rapa cu coltiA :reatirea patului erminati& se &a dace cu com%inatorul la adancimea de semanatA Daca terenul este prea afanat se ta&alueste inainte de semanat. Dupa semanat se poate face o ta&aluire daca solul este uscat.

:entru com%aterea %uruienilor$ dar$ in special$ pentru samulastra de la culturile

cerealiere se foloseste cu succes ,R1;L6 3! 1C 2 l/a. -n cazul cand nu se poateproceda la incorporare se poate folosi ;R*6,-1R $4 l/a$ G7RD-6 2 l/a$R1L 2 l/a :entru com%aterea %uruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeazaer%icidul Lontrel #00 in doza de 0$2 0$# l/a. :entru com%aterea costreiului se foloseste Gallant Super $4 l/a. Sunt o serie de %oli criptoamice. ceste %oli se pre&in cu e'ecutarea lucrarilor in

%une conditii$ o fertilizare ecili%rata si tratamentul semintelor cu funicide. * serie de daunatori pot produce pau%e ra&e. :uricii de pamant (:Flotreta spp.)

produc pau%e la tinerele plantute$ araritele (CeutorrFncus spp.)$ andacul luciuos(+elFetes aeneus) si andacul rosu (1ntomoscelis adonidis) tre%uie com%atute cu

ria. Se foloseste R1G16, 0$ 5$ D1C-S 24 1C 0$# 0$ l/a$ CL:S* 3!0 SC0$ l/a.

'ertilizarea (n vegetaie

(utritiv /// 5aport de (/


15/29

rassitrel este un ingrasamant !oliar de amestee" "are "ontinebor, mangan si molibden"u magne&iu si sul!.

@ompozitia chimica garantata prin analiza 7solubil in apa

,< bor 56+

2< mangan 5Mn6+

/.D< molibden 5Mo6+

*1.1< oxid de magneziu 5MgO6 7 4< magneziu 5Mg6

10.1< trioxid de sulf 5SO16 7 *D.,< sulf 5S6

'rodus de: EAA 'H9)E Gtd., 'o">lington, Eor>, E942 , U

Recomandari de folosire la rapita

&oza1 8g9ha;

?omentul de apli"are #a rapita de toamna se aplica o fertilizare foliara inainte de

intrarea culturii in repausul din timpul iernii+ iar a doua aplicare primavara pana la

aparitia butonului floral. #a rapita de primavara se aplica cand planta are intre D73

frunze adevarate+ urmata de a doua aplicare la */ zile;

%olumul de aparecomandat // l9ha;)e mai poate apli"a si la alte "ulturi Brassi"a"eae *Bro"oli, ar&a, onopida, ar&a

"(ine&eas"a/, Fasole, ?a&are, Gupin, ?or"ov, ereale, eapa, )alata.

NOTA:

Se foloseste numai acolo unde este recomandat;

Nu trebuie sa depaseasca doza recomandata;

epetarea fertilizarilor foliare! dupa caz la un inter"al de #0$#% zile&

&e ce sa folosim rassitrel

apita !iind o "ultura "u "erinte mari !ata de anumite elemente nutritive *)ul!, Bor,

?angan, ?agne&iu si ?olibden/, aportul suplimentar adus de !ertili&area "u Brassitrel va

du"e la "resterea re&istentei la iernare si boli pre"um si la sporuri de produ"tiei.

Brassitrel este o "ombinatie optima de elemente nutritive ne"esara unei "resteri si

de&voltari armoniose a plantelor.

@are sunt avantaFele utilizarii rassitrel

4


16/29

Asigura un aport suplimentar de elemente nutritive esentiale unei "resteri si de&voltari

armonioaseD

"ontribuie la obtinerea unei "ulturi bine in"(eiate in toamnaD

"reste re&istenta plantelor la iernat redu"and pierderile de plante peste iarnaD

ajuta la regenerarea plantelor in primavaraD

in!lorire mai buna si maturare uni!ormaD

"reste produ"tivitatea si "alitatea uleiului din seminte.

@and se aplica rassitrel

+"and dorim sa obtinem produ"tii ridi"ate si sa prevenim mani!estarea "arentelor si a bolilorD

+pentru "resterea re&istentei la !a"torii de stress *ger, se"eta, arsita, et"./D

+"1nd in sol e$ista un de&e"(ilibru "reat de planta premergatoare.

@um se aplica rassitrel

)e umple re&ervorul masini de stropit trei s!erturi si se porneste instalatia de agitare.

Apoi se toarna produsul u#or in re&ervor si se "ompletea&a "u restul de apa ne"esar pana la

nivel. u opriti instalatia de agitat de"at dupa terminarea tratamentului.

vitati apli"area tratamentelor in "onditii "limati"e e$treme "um ar !i: ploaie, arsita,

vant puterni" sau "and se anunta peri"ol de ing(et sau ploaie Brassitrel este "ompatibil in

ameste" "u marea majoritate a produselor de u& !itosanitor.

'entru mai multe detalii despre amestecuri intrati pe siteul &tanmi*&com

C)*+-R +)/&/)R 0& D12-)R&/)R

1APUD : Info Summit

!ratamentul *

@ombatere boli:

Boli: !ainare si putregaiD

'roduse: =opsin


17/29

'roduse: urelle 503500: do&a 0,4 l3(aD FJ!anon 50 ): 2,0 l3(aD

e"omandari: se apli"a la aparitia in masa a adultilorD se pot ameste"a "u !ungi"idele

=opsin sau @mpa"tD

!ratamentul

@ombatere daunatori:

aunatori: ganda"ul lu"ios al rapitei *?eliget(es aeneus/

'roduse: urelle 503500: do&a 0,4 l3(aD ovadim progres ,5 l3(aD

e"omandari: se apli"a in stadiul de butoni !lorali uniti, la aparitia primelor inse"teD

"and plantele au talie redusa volumul de solutie este de 00 l3(aD

!ratamentul 1

@ombatere daunatori:

aunatori:garagarita sil"velorD ganda"ul lu"ios al rapiteiD padu"(ele "enusiuD

'roduse: ?ospilan 20 )C 50grame3(aD

e"omandari: se apli"a ?ospila 20 )C deoare"e nu a!e"tea&a albineleD se apli"a "u

avionulD terestru se apli"a avand e"(ipament ade"vat pentru "ulturi "u talie inalta.

Mentiuni

u sunt ne"esare "ele trei tratamente intotdeauna, da"a ata"ul de daunatori lipseste sau se

gaseste sub pragul e"onomi" de daunare.

$nsecticidul A"A'(O(

Se va evita aplicarea in timpul infloritului deoarece este toxic pentru albine.'re&entare inse"ti"id organo!os!ori" pe ba&a de ?AGA=@9 destinat "ombaterii

inse"telor daunatoare din pomi"ultura, "ereale, legume, vita de vie, et". ste unul din "ele

mai utili&ate inse"ti"ide organo!os!ori"e din lumeD

Formulare FJ!anon 50 , FJ!anon UG *!olosit in igiena publi"a/.

)ubstanta a"tiva malat(ionD

?od de ambalare 20 ml, 200 ml, l, 5 l D

'rodu"ator (eminova + anemar"a

@aracteristici tehnice


18/29

pre&inta a"tiune de "onta"t, ingestie si respiratie

"ombaterea se mani!esta asupra adultilor dar si a oualelor.

pre&inta si e!e"t a"ari"id

a"tionea&a !oarte bine si asupra inse"telor din depo&ite nu este !itoto$i" pentru plantele de "ultura

nu pre&inta !orme de re&istenta

Recomandari de utilizare

A'@=A Canda"ul aramiu *?eliget(es spp./, viespea rapitei *At(alia rosea/ 2,0 l3(a D

)'A=@@ C9AG '9K@=A aunatori de depo&itD do&a de 27 *50 ml

emulsie3mpD

AG '9K@=A= )itop(ilus granarius, )itop(ilus orJ&ae, (i&opert(a

domini"a, =ribolium "on!usum, et".D do&a de 20 ml3t *apli"at pe banda tr/FEFA9 !a"e parte din grupa a @+a de to$i"itate. @n sol si apa se degradea&a

repede si nu pre&inta e!e"te de bioa"umulare in mediu in"onjurator. u omoara ba"teriile si

!ungiile !olositoare, ramele, mel"ii, reptilele, am!ibienii si animalele.

(Sursa : Info Summit)

Gar'arita t"pinior de rapita

Wednesday, 27 February 2008 19:25

@n primavara anului 200< a !ost inregistrat un ata" mediu spreputerni" de Cargarita tulpinelor de rapita.

Ga in"eperea "resterii tulpinii, se mani!esta ata"ul de Cargarita. Garvele de garagarita

produ" pagube mari prin galeriile pe "are le sapa in tulpina. 'lantele ata"ate rami!i"a

puterni", stagnea&a in "restere si se !rang la vanturile mai mari.

Adultii nu produ" pagube insa trebuie "ombatuti inainte de depunerea pontei. Garvele

aparute in interioar sunt aproape imposibil de "ombatut.

'entru "ombatere e!i"ienta se re"omanda produsele organo!os!ori"e *ovadim

'rogress +,5 l3(a/ sau piretroi&i de sinte&a *FurJ 0,25 l3(a/.

Preturi:

ovadim 'rogress + 4 lei3litru

FurJ 0 + 5; lei3litru

Phyllotreta sp.

-nsecta acti&a la sfarsitul lunii uust$ numai adultii afectand cultura $atacandplantutele la inceputul perioadei de &eetatie.

!


19/29

Psylliodes chrysocephala L:-nsecta$ adulti ataca plantele mici in perioada de rasarire. Lar&a infesteaza frunzele siapoi intra in tulpini. 1ste o insecta periculoasa$ tre%uie a&uta in &edere un incepereaunuitratament daca mai mult de # plante din 0 sunt atacate.

CeutorrFncus picitarsis GFll.-nsectele adulte apar in *ctom%rie$ 6oiem%rie. Lar&a se dez&olta in tulpina panaaproape de muurele terminal. Daunele pot fi maore$ se recomanda un tratament la094 zile dupa primul atac al adultilor.

Delia radicum Bouch-nsecta. Lar&a sapa auri in radacina$ pro&ocand daune importante. Sinurul tratamenteficient tratarea semintelor.

Ceuthorrynchus napi Gyll.-nsecta de prima&ara$ adultii apar dea in luna fe%ruarie/martie. ;emela depune oualein tulpina$ acolo unde lar&ele pro&oaca daune importante. 1ste o%liatorie efectuareatratamentului la cate&a zile dupa atacul adultilor.

H


20/29

Meliethes sp.insecte de prima&ara$ adultii se ranesc cu polen inaceasta faza$ din muurele floral.:rincipala dauna este distruerea muurilor. ,ratamentul se efectueaza atunci cand adult melietes este pe o planta in stadiul D$ sau se asesc 29# in stadiul 1.

Ceuthorrynchus assimillis Pay!.insect de prima&ara. pare la inflorire. ;emela ramane in silic&a preatind terenul

pentru DasFneura %rassicae Einn.,ratamentul tre%uie inceput cand se o%ser&a o

insecta la 2 plante.

Dasyneura brassicae "inn.insecta de prima&ara. :ro&oaca daune prin lar&e care se dez&olta in silic&e. cesteapot intra daca e'ista o aura $ de aceea tre%uie pre&azut atacul de CeutorrFncusassimillis.

:oma linam Desm.Boala$SimptomeSe o%ser&a pete al%e9ri pe cotiledoane$ frunze si uneori pe tulpini sisilic&e. 6ecrozele se dez&olta pe tulpina si opresc circulatia elementelor nutriti&e in

planta. Daune moarte plantei$ caderea plantelor daca necrozele nu sunt complte.6umai toleranta enetica este eficienta .

20


21/29

Cylindrosporium concentricumBoala$ Simptometoamna$ frunzele par acoperite cu plum%$ pete ri descis apar pefrunze care pot cadea. :rima&ara$ frunzele par a fi arse iar daca muurii florali suntatacati acestia pot a&orta. :oate deasemenea contamina silic&a si stopa dez&oltarea

%oa%elor. :ot fi eficiente atat toleranta enetica cat si tratamentul cimic.

#clerotinia sclerotiorum:

Boala$Simptome :rimele simptome apar la sfarsitul iernii cand frunzele de&intranslucide si cad. :rima&ara frunzele infectate pot contamina si restul plantei care &amuri in final. -n acest caz se aseste in tulpina un miceliu al%. La inflorire se dez&olta

pe frunze muceai$ apar pete al%e pe tulpina atunci cand parazitul trece din frunze.:arasitul trece in tulpina unde se pot o%ser&a sclerotii neri. Silic&a poate fi si eacontaminata si se pot asi scleroti si in interiorul acesteia. :au%ele sunt importantedar depind de momentul atacului. +asuri de protectie controlul rotatiei$ tratamentcimic$ &arietati tolerante.

Glucosinolatescateorie de componenti oranici care contin sulf$ azot si o rupare deri&ata dinlucoza. cestia produc un meta%olism secundar in multe tipuri de plante din ordinulBrasicalae asa cum este rapita. :lantele folosesc su%stante deri&ate din lucozinolatica pesticide naturale si ca metode de aparare impotri&a ier%i&orelorA aceste su%stantesunt responsa%ile pentru ustul amar sau aspru din mustar$ ridice$ rean$ creson$conopida$ %roccoli$ &arza$ napi sau rapita.

Datorita continutului in lucozinolati al acestor plante ele nu pot fi folosite in stareprimara in rana animalelor deoarece s9a do&edit ca au un efect neati&. :entru acest

2


22/29

scop se folosesc plante cu un continut scazut in lucozinolati.

Recoltarea

-nainte de recoltare$ cultura se trateaza cu desicantul Jar&ade 24 ; care duce la o recoltaremai timpurie cu pana la 0 zile. ,ratamentul se aplica cu 0 zile inainte de recoltare cand /# din silic&ele din zone demiloc sunt al%ene.Doza recomandata este de 2 l/a. -n aceste conditii$ in zona unde este posi%ila iriarea culturii$ prin recoltarea foartetimpurie se pate semana o cultura du%la. Recoltarea este un moment foarte importante pentru ca altfel se aduc pau%e foarte mari

prin scuturare. Recoltarea se face direct cu com%ina din lan cand semintele sunt %runificate siumiditatea este de 8 ! 5. :entru a nu scutura tecile se reduce rotirea ra%atorului lama'im 20 rotatii pe minut si reducerea paletelor ra%atorului. Com%ina inainteaza cu o &iteza de 2 # m/ora. ,uratia to%ei 9 400 00 rotatii/minut.

d! /egislatia nationala

*rdonanta de urenta nr.84/2008 pri&ind unele masuri de spriin financiar care seacorda producatorilor aricoli pentru infiintarea culturilor din toamna anului 2008

*rdonanta de urenta nr. 2#/2008 pentru apro%area acordarii spriinului financiarproducatorilor aricoli din sectorul &eetal$ zootenic$ al im%unatatirilor funciare si aloranizarii si sistematizarii teritoriului

*rdonanta de urenta nr.24/2008 pentru apro%area scemelor de plati directe si platinationale directe complementare$ care se acorda in aricultura incepand cu anul 200$si

22


23/29

pentru modificarea art. 2 din leea nr. #8/HH pri&ind societatilor aricole si alteforme de asociere in aricultura

Jot@rMre nr. !/ 200 pri&ind apro%area acti&it@ilor pentru care se acord@ spriinfinanciar ?n anul 200 produc@torilor aricoli din sectorul &eetal$ a cuantumuluispriinului Ni a sumei totale alocate fiec@rei acti&it@i

*rdin nr. 8!/200 pri&ind modificarea ane'ei ; la *rdinul ministrului ariculturii$p@durilor Ni dez&olt@rii rurale nr. !40/2008 pentru apro%area normelor metodoloicepri&ind modul de acordare a spriinului financiar pentru acti&it@ile din sectorul &eetal$zootenic$ al ?m%un@t@irilor funciare Ni al oraniz@rii Ni sistematiz@rii teritoriului$

precum Ni condiiile de elii%ilitate Jot@rMre nr. 8#8/200 pri&ind declararea st@rii de calamitate natural@ ?n aricultur@

pentru culturile ?ns@mMnate ?n toamna anului 2008 Ni ?n prim@&ara anului 200$precum Ni pentru sta%ilirea ni&elului ma'im al sumei ce poate fi acordat@ cadesp@u%ire.

Jot@rMre nr. 2/200! pri&ind apro%area acti&it@ii pentru care se acord@ spriinfinanciar produc@torilor aricoli din sectorul &eetal ?n anul 200!$ a cuantumuluispriinului financiar Ni a sumei totale alocate acestei acti&it@i

*rdin nr. 3 din H martie 200! pri&ind modificarea Ni completarea ane'elor 1$ ;$ J$O$ K Ni L la *rdinul ministrului ariculturii$ p@durilor Ni dez&olt@rii rurale nr. !40/2008

pentru apro%area normelor metodoloice pri&ind modul de acordare a spriinuluifinanciar pentru acti&it@ile din sectorul &eetal$ zootenic$ al ?m%un@t@irilor funciareNi al oraniz@rii Ni sistematiz@rii teritoriului$ precum Ni condiiile de elii%ilitate

e! /egislatie comunitara

Reulamentul C1 nr. !2/200# pri&ind sta%ilirea normelor comune pentru reimurile

de sustinere directa in cadrul politicii aricole comune si sta%ilirea altor reimuri desustinere in fa&oarea aricultorilor.

"! Sustinerea productiei

% anul 5569 40 lei/a producatorilor aricoli care infiinteaza culturi in toamna anului 2008 (seminte$

inrasaminte si pesticide)$ su% forma de %onuri &alorice9 #H$2 lei/a ( su%&entionarea cu un leu/litru de motorina utilizata pentru infiintarea culturilor

din toamna anului 2008 pentru cantitatea de #H$2 litri/a)

% anul 5579 300 lei/a pentru motorina/ %iodiesel$ seminte$ pesticide si inrasaminte$ necesare culturiloraricole din toamna anului 200 su% forma de %onuri &alorice

9 40$44 P/a plata unica pe suprafata( S:S)9 3$0 P/a$ plati nationale directe complementare (:6DC)

9 34 P/a pentru culturi eneretice9 ma'. 800 lei/a 9 Despau%iri pentru calamitati

% anul 5589 #H$0 lei/a (su%&enionarea cu un leu/litru de motorin@ utilizat@ pentru lucr@rile mecanice de

?nfiinare a culturilor aricole de prim@&ar@$ respecti& pentru toamna anului 200!$ pentru

cantitatea de #H$0 litri/a).

2#


24/29

:ropuneri pentru anul 200! 9 spriin din ;ondurile 1uropene ce se &or acorda prin :-9 80$4 P/a plata unica pe suprafa@( S:S)

9 3$ P/a$ pl@i naionale directe complementare (:6DC)9 34$0 P/a$ plati pentru culturi eneretice

C. D- R&9&2D R-1R&/ &- &2-R2

9 2003 = H4! lei/ (sursa -6S)

9 2004 = 0.800 lei/ (sursa -6S)

9 2008 = 0.30 lei/ (sursa -6S)

9200 =0.40 lei/ (sursa -6S)

9200! =0.H40 lei/ (sursa -6S)

9 pentru anul 200 Ni 200!$ saptamanal pe site9ul +DR pot fi asite preturile minime sima'ime pe udete practicate in taruri si o%oare

Conditii de calitate

puritate min. H45$ erminatie min. !49H05

23


25/29

Reusita culturii de rapita depinde de dez&oltarea plantelor la intrarea in iarna. -nc@ dintoamna$ principalele limitari ale productiei de rapia sunt numarul redus de plante ras@rite si

plantele insuficient dez&oltate.

De o%icei$ rasarirea neuniforma a culturii de rapita este pusa pe seama secetei. Dar este oareseceta sinurul factor care poate determina rasarirea neuniforma si reducerea numarului de

planteQ

1'perienta anilor trecuti ne9a demonstrat faptul ca atacul daunatorilor (n primele "aze devegetatieale culturii de rapita poate duce la compromiterea culturii intr9un timp foarte scurt.sa cum s9a &azut si in toamna anului 2008$ in anumite zone ale tarii atacul produs de &iespearapitei (talia rosae) a distrus complet cultura in doar cate&a zile.

iespea rapiteieste cel mai periculos daunator din toamna al culturii de rapitaA atacul lar&elorse manifesta atat toamna cat si prima&ara$ insa cele mai importante daune din punct de &edereeconomic sunt produse toamna$ cand cultura de rapita este in primele faze de dez&oltare.

:uricele neru(:Fllotreta spp.) este un daunator al carui atac are un impact puternic asupraculturii de rapita. :Mn@ ?n stadiul de doua frunze al culturii$ atacul produs de aduli poatedistrue in totalitate plantele.

Com%aterea acestor daunatori se poate realiza si prin tratamente foliare$ insa$ pentru caacestea sa fie eficace$ se impune o monitorizare riuroasa a solelor culi&ate cu rapita. cest

lucru poate parea aproape imposi%il a&and in &edere ca perioada in care rapita rasare si estefoarte sensi%ila la atacul de daunatori$ coincide cu perioada in care in ferma se efectueaza sialte lucrari specifice culturilor de toamna. :rin urmare$ cea mai sigura metoda de protectie aculturii de rapita impotriva daunatorilor in primele "aze de vegetatie este tratamentul semintelor.

6u tre%uie neliat atacul %olilor cu transmitere prin samanta si sol. Boli$ precum fuzarioza(;usarium spp.)$ caderea plantutelor (:Ftium spp.) si rizoctonia (Rizoctonia spp.)$ suntinamici in&izi%ili ai culturii$ dar care in realitate reduc foarte mult numarul plantelor rasarite.:ractica aricola ne9a demonstrat faptul ca maoritatea acestor %oli nu pot fi controlate decatcu produse pentru tratamentul semintelor.

24
http://www.syngenta.ro/


26/29

Cruiser *SR 9 control eficace al daunatorilor si %olilor.

Cruiser *SR este sinurul insecto9funicid creat special pentru tratamentul semintelor derapita.(*SR 9 *il Seed Rape = rapita pentru ulei).

:rin cele trei su%stante acti&e ale sale$ Cruiser *SR proteeaza tinerele plante impotri&a

principalilor daunatori precum si a celor mai importante %oli care apar in primele faze de&eetatie ale culturii de rapita9 insecticid sistemic pentru controlul &iespii rapitei (talia rosae)$ afidelor si puricilor(:Fllotreta spp.)A9 funicid sistemic pentru controlul caderii plantutelor (:Ftium spp.) si manei (:eronospora

%rassicae)A9 funicid de contact si penetrant impotri&a fuzariozei (;usarium spp.) si rizoctoniei(Rizoctonia spp.).Componenta insecticida din Cruiser *SR are actiune puternic sistemicaA eli%erata din samantaeste preluata prin radacinile tinerei plante si este transportata catre frunze pentru a proteaintreaa planta impotri&a daunatorilor.

Cruiser *SR$ prin cele doua componente funicide$ are mod multiplu de actiune (contact$penetrant si sistemic). Controleaza atat infectiile superficiale$ cat si pe cele adanci (dinsamanta) si$ in plus$ formeaza o zona de protectie in urul semintei.

:rin actiunea sa sistemica$ produsul proteeaza semintele si tinerele plante in cele mai timpuriistadii de dez&oltare$ asiurand o rasarire rapida si uniforma$ precum si o protectie eficienta anoilor cresteri.Cruiser *SR asiura culturii o rasarire mai rapida si un sistem radicular %ine format.Rasarirea mai rapida face ca plantele sa fie mai &iuroase la intrarea in iarna (tulpina

inrosata)$ ceea ce duce la o rezistenta mai %una a acestora la iernare.ceasta &ioare a plantelor este &izi%ila si in prima&ara$ printr9o capacitate de ramificare mai%una.

Solutia completa pentru tratarea semintelor de rapita9 Com%ate principalii daunatori si cele mai importante %oli din primele stadii de dez&oltare aleculturii de rapitaA9 Rasarire uniforma si rapida a culturiiA9 :lante &iuroase si rezistente la iernareA9 Selecti&itate e'celenta fata de cultura.

'rhiva

Rapita intra si ea in foarfecele preturilorG

28
http://www.romanialibera.ro/a98765/rapita-intra-si-ea-in-foarfecele-preturilor.htmlhttp://www.romanialibera.ro/a98765/rapita-intra-si-ea-in-foarfecele-preturilor.html


27/29

$lie Serbanescu+ analist economic?ier"uri, 20 @unie 200

Rapita.doc

Documents

Transcript of Rapita.doc