Romania la zi Culisela pactului Ribbentrop-Molotov

RAPIREA BUCOVINEI SI NEGOCIERILE

RUSO-GERMANE

A elaborate eleva Balan Mirela cl.9

Cu toate ca Bucovina nu facea parte din partajul orientl al Tratatului’’Molotov-

Ribbentrop’’,Stalin o dorea intre granitele URSS. In vara lui 1940, intre

Moscova si Berlin s-au purtat negocieri intense cu privire la soarta acestei

provincii, pe care in ciuda insistentelor sovietice-nemtii nu doreau sa olase in

mina rusilor.In Bucovina,cindva provincie austrica, traia o numeroasa

comunitate germana, pe care Hitler nu dorea sa o abandoneze bolse vicilor.In

timpul acestor tratative secrete, un rol important a jucat ambasadorul

german in URSS ,contele Friedrich-Werner von Schulenburg. Inainte de a fi

trimis la post in capitala sovietica,Schulenburg fusese ambassador la

Bucuresti. Ulterior, a incercat sa-si convinga superiorii ca atacarea URSS-ului

este o greseala. Advertismentele sala nu au fost ascultate. Unul dintre sefii

contraspionajului sovietic, Victor Suvurov, a dezvaluit, insa ca, in vara

anului1941, si Stalin se pregatea s-ai atace pe germani. Generalul Jucov

semnase inca de la 5 mai 1941 directiva prin care Armata Rosie urma sa

ataca Romania. Data atacului sovietic trebuiea sa fie 12 iulie 1941 .Hitler a

fost, i9nsa, mai iute

CUM AU OCUPAT SOVIETICII BUCOVINA IN 1940….

In ziua de 19 august 1939, orele 15:00, Molotov intra in biroul lui Stalin, care

ii cere sa semneze imediat pactul cu Germania si s-ai abandoneze pe

occidentali.Molotov il suna la telefon pe ambasadorul Germaniei, contele von

Schulenburg, ii comunica faptul ca Stalin accepta conditii le pactuluisi il

convoaca pe ministrul de Externe German, Joachim von Ribbentrop, la

Moscova, pe 23 august, pentru semnarea pactului.

La 22 august 1939, tratativele franco-anglo-sovietice esueaza. Adoua zi, la

23 august1939, Stalin il primeste pe Ribbentrop la Kremlin, unde este

semnat Pactul de neagresiune dintre Germania si URSS, iscalit de ministrii de

Externe ai Germaniei naziste si Uniunii Sovietice, Joachim von Ribbentrop si,

respecrtiv, Veaceslav Molotov.

Cu aceasta ocazie se semneaza si ‘’Protocolul Aditional Secret’’ –aq carui

existenta nu va fi recunoscuta de Komintern pena la dizolvarea sa in 1943, si

nici de URSS pina in 1990/ Protocolul precizeaza la punctul 3 :’’In privinta

Europei sud-estice, partea sovietica subliniaza interesul pe care il mqanifesta

Pentru Basarabia.’’ Interes pe care, am adauga noi l-a manifestat permanent

incepend inca din 1918. In urma semnarii ‘’Protocolului Aditional Secret’’

Stalin are ‘’miinile libere’’ in Finlanda, Estonia, Letonia, Basarabia si Polonia

Orientala. Lituania ramine in sfera de influenta germana.

La 23 septenbrie 1939, dupa incherea Companiei germane din Polonia-

declansate la 25 august, apoi la 1 septembrie1939-swi a celei sovietice,

declansate la 17 septembrie 1939, cela doua puteri fac schimb de teritoriu in

Polonia, in baza unui protocol secret : URSS abandoneaza Polonia Centrala in

mana Germanie si capata in schimb Lituania.

Insa Moscova rivnea ci la ocuparea Bucovinei romanesti- care nu fusese

mentionata in ‘’Protocolul Aditional Secret’’- si cu care Germania nu putea fi

de acotd, din cauza numarului mare de etnici germani (‘’Volksdeutsche’’),

care ar fi trecut astfel sub administratia sovieto-comunista.

Cuvintarea lui Molotov din 29 martie 1940… La 29 martie 1940 trei luni inaintea ultimatului din 26 iunie 1940 adresat de

URSS guvernului roman – ministrul de Externe sovietic Veaceslav Molotov tine

un important discurs in fata Sovitului Suprem, privind pretentiile URSS, acum

aliata Germaniei, fata de Romania. Discursul a ramas inedit si vom vadea de

ce. Iata pasajul cu privire la Basarabia :

‘’Dintre statele vecine din sud pe care eu le-am mentionat, Romania esre

cea cu care noi nu avem un pact de neagresiune. Acest fapt se

datoreazaexistentei unei dispute nerezolvate, si anume problema Basarabiei,

a carei ocupare de catre Romania, Uniunea Sovietica nu a recunoscut-o

niciodata, desi noi nu am ridicat niciodata problema recistigarii Basarabiei

prin mijloace militare. De aceea nu exista nici un temei pentru inrautatirea

relatiilor sovieto-romane. Este adevarat ca , de mult timp, noi nu avem un

ministru plenipotential in Ramania, iar indatoririleacestuia au fost indeplinite

de un insarcinat cu afaceri. Faptul acesta s-a datorat unor imprejurari

specifice din trecutul apropiat.’’

Care sunt ‘’imprejurarile specifice’’? Molotov se grabeste sa le

explice:’’Daca este cazul sa ne ocupam de aceasta problema, atunci trebuie

sa reamintim rolul dubios pe care l-au jucat autoritatile ramane in anul1938

in legatura cu Butenko, ambasadorul Uniunii Sovietice in Romania. Este

binecunoscut faptul ca ulterior el a disparut in inprejurari misterioase nu

numai din incinta legatiei, ci si din Romania, si nici pina astazi guvernul

sovietic nu a reusit sa obtina vre-o informatie autentica cu privire la disparitia

lui si, ceea ce este si mai mult, s-a sperat ca noi vom crede ca autoritatile

romane nu au nimic de-a face cu aceasta afacere scandaloasa si criminala.

Nu mai este nevoie sa spunem ca astfel de lucruri ne se intimpla intr-o tara

civilizata sauintru-n stat bine organizat in acest scop. In urma acestei afaceri,

motivul pentru care am intirziat sa numim un ministru al Uniunii Sovitice in

Romania, este cit se poate de clar. Este de presupus insa ca Romania va

intelege ca astfel de lucruri nu pot fi tolerate.’’

Dupa cum se observa, Molotov pune cu ipocrizie neincherea unui tratat de

neagresiune cu Romania nu pe seama ambitiilor sovietice si ale

Kominternului, manifestate inca de la inceputul anilor’20, de acaparare a

Basarabiei-pod strategic al sovieticilor spre Balcani sisudul Europei-ci pe un

incident diplomatic nefericit, in care Romania nu a avut, de altfel, nici un rol :

disparitia subita a ambasadorului sovietic Butenko la Bucuresti, in urma

proceselor politice staliniste instrumentate la Moscova.

Ribbentrop salveaza o parte din Bucovina romaneasca…..

La 23 iunie 1940- cu trei zile inaintea ultimatului sovietic dat Romaniei-

ambasadorul german la Moscova, Von Schulenburg, avertiza,

Berlinul :’’Molotov mi-a facut astazi urmatoarea declaratie ; Rezolvarea

problemei basarabene nu mai sufera nici o aminare. Guvernul sovietic se mai

straduieste inca sa realizeze o solutionare pasnica a acestei probleme. Insa

este hotarit sa faloseasca forta, in caz ca Guvernul roman refuza o intelegere

pasnica ! Cererea sovietica se extinde, de asemenea, si asupra Bucovinei,

care are populatie ucraineana.’’

Deoarece Bucovina romaneasca nu fusese obiectul partajului oriental din

‘’Pactul Aditional Secret’’ germano-sovietic, von Schulenburg primeste

instructiuni pe 25 iunie 1940- o zi inaintea ultimatului sovietic adresat

Romaniei- sa faca o declaratie Guvernului sovitic , in numele celui german,

care la punctul 2 apreciaza[ :

‘’Revendicarea de catre Uniunea Sovietica a Bucovinei constitue o

noutate pentru noi. Dupa cum se srie, Bucovina a fost in trecut o provincie a

Coroanei austriece si este dens populata de germani. Germania esta

interesata, in mod deosebit, de soarta acestora Volksdeutsche.’’

Tot din instruntiunile privind declaratia ambasadorului german la

Moscova, von Schulenburg, mai citam :’’Va rog sa-i expuneti din nou in mod

clar domnului Molotov ca noi avem un interes deosebit ca Romania sa nu

devina un teatru de razboi.’’

La 26 iunie 1940, ora 12.59 a.m., von Schulenburg telegrafiaza la Berlin si

anunta, ca in seara precedenta, la orele 21 ;00, ii prezentase lui Molotov

declaratia oficiala a Guvernului german.’’I-an aratat lui Molotov ca renuntarea

de catre Uniunea Sovietica la Bucovina care nu a apartinut niciodata, nici

macar Rusiei tariste, ar putea facilita in mod substantial o solutionare

pasnica. Molotov a raspuns ca Bucovina constitue ultima parte care mai

lipseste dintr-o Ucraina unificata si tocmai din aceasta cauza guvernul sovietic

trebuie sa acorde inportanta cfuvenita rezolvarii acestei probleme, in mod

simultan cu problema Basarabiei. Cu toate acestea ,Molotovnu a exclus cu

totul posibilitatea renuntarii la Bucovina, in cursul negocierilor cu Romania.’’

Pe de alta parte, in cursul intrevederii cu ambasadorul von Schulenburg ,

Molotov a incercat un santaj abil :’’Molotov a mentionat ca Guvernul sovietic

isi urmareste doar propriile interese si nu are intentia de a incuraja celelalte

state(Ucraina, Bulgaria) sa ceara anumite parti in Romania.’’ Un santaj abil,

pentruca dezmembrarea Romaniei era inscrisa intre obiectivele

Kominternului si ale Partidului Comunist din Romania.

Tot pe 26 iunie 1940, von Schulenburg comunica urgent la

Berlin :’’Molotov m-a convocat astazi dupa amiaza si mi-a spus ca Guvernul

sovietic- pe baza convorbirii avute cu mine aseara- a hotarit sa isi limiteze

cererile la partea de nord a Bucovinei, impreuna cu orasul Cernauti.’’

Alt pasaj din telegrama lui von Schulenburg se refera la tezaurul Bancii

Nationale a Romaniei, din care citam :’’La declaratia mea ca s-a putea ajunge

la o solutionare pasnica mult mai usor, in cazul in care Guvernul sovietic ar

inapoia rezerva de aur a Bancii Nationale a Romaniei, rezerva care a fost

transferata spre pastrare la Moscova in cursul Primului Razboi Mondial,

Molotov a raspuns ca aceasta problema nici nu se mai pune, deoarece

Romania a exploatat mult timp Basarabia.’’

Asadar, fara interventia si prasiunea ministrului de externe de la Berlin,

Joachim von Ribbentrop, si ale ambasadorului german, von Schulenburg, aste

foarte probabil ca harta Romaniei ar fi suferit in 1940 nio modificari

importante in partea de nord-est si ca sovieticii nu s-ar fi oprit in cel mai

fericit caz decit la Iasi.

Cedarea fara lupta a Basarabiei si Bucovinei de Nord a provocat o adevarata

isterie nationala la Budapesta. Incepute la Turnul-Severin, tratativele romano-

ungare au esuat.

Deoarece Berlinul se temea ca un conflict militar ar pune in primejdie

livrarile de petrol din Romania, pe 30 august 1940, Hitler a convocat la

palatul Belvedere din Viena partea ungara si pe cea romana si a impus ceea

ce s-a numit ‘’Dictatul de la Viena’’, document prin care Romania pierde toata

parte de nord-vest a Ardealului. Aceasta insa nu era totul : Bulgaria formula si

ea revendicari. Tratativele romano- bulgare incep la 19 august 1940, la

Craiova, si se inchee ,la 7 septembrie 1940, printr-un tratat care Romania

ceda jumatate din Cradilater, mai exact judetele Durostor si Caliacra.

In 1940, in mai putin de trei luni, Romania reintregita in 1918 era, in mare

masura, dezmembrata,. Prinsa inrte doua mari puteri-Germania lui Hitler si

URSS-ul lui Stalin- Romania incercase sa ramina, cit mai mult, in afara

sferelor lor de influenta.O incercare sortitade la bun inceput esecului.

URSS urma sa atace in iulie 1941……

Victor Suvorov, unul dintre sefii contraspionajului sovietic- care a ‘’defectat’’

in Paris, in 1989, o carte intitulata ‘’Le brise- glace’’ (‘’Spargatorul de

gheata’’), care i-a bulversat pe isorici sip e analistii politici. Suvorovsustine, pe

baza unei minutioase documentari in arhivele militare sovietice, ca Stalin, in

vara lui1941, daduse ordin ca Armata Rosie sa fie gata de atac.

Victor Suvorov ar putea fi suspectat, la urma urmelor, ca a scris o carte de

intoxicare, de dezinformare sau, pur si simplu, a coutat sa faca senzatie.

Lucrurile nu stau insa asa. El s-a refugiat in Occident avind asupra lui o

veritabila arhiva cu documente militare secrete sovietice, pe care le-a copiat,

unul cite unul, de-a lungul multor ani. Documentele aduse de Suvorov sunt

foarte minutioase si cuprind informatii de mare valoare privind toate armele.

Aceste documente primare prezentate in cartea lui Victor Suvorov vin sa

demonstreze ca Pactul Ribbentrop-Molotov a fost utilizat si de Hitler, si de

Stalin drept o modalitate de a cistiga timp.

La 24 august 1939, Hitler i-a scris triumfator lui Musollini ca avea, in sfirsit,

miinile libere in Est, astfel ca putea dezlantui razboiul in Vest in orice

moment. Si, am vazut ca, intradevar, potrivit arhiveimicrofilmate a

Abwehrului, Hitler a ordonat atacarea Poloniei prima data la 25 august 1939,

orele4.15 dimineata. Considerente diplomatice l-au facut sa revoke ordinal,

intirziind declansarea conflictului o saptamina, sis a atace din nou Polonia la

1 septembrie 1939. Tot pe baza Pactului Ribbentrop-Molotov, Germania

nazista-sa nu uitam- si-a facutcampania din Vestul Eurapei, din 1940, cu

petrolul oferit de Stalin, care facea la rindul sau, o afacere buna vinzind

petrolul pe divizie forte.

In sfirsit, in decembrie 1940, cind Hitler cucerise si stapinea ferm Europa

Occidentala, a pus la punct planul Barbarossa de atacare a URSS. Unele

amanunte legate de ‘’Barbarossa’’ sunt foarte interesante, pentruca au avut

ulterior o influenta cruciala asupra evenimentelor. Aceste informatii, din

pacate, sunt evocate rareori.

La 25 martie 1941, Iugoslavia semnase la Viena ‘’Pactul Tripartit’’, in

sctimbul promisiunii lui Hitler ca va respecta suveranitatea Iugoslaviei si ca

fortele Axei nu vor solicita dreptul de a traversa Iugoslavia. Doua zile mai

tirziu, la 27 martie 1941, un puci orghestrat de serviciile de serviciile secrete

britanice si americane ( exista dovezi ca Bill Donovan, viitorul director al OSS,

American fusese in secret la Bolgrad pentru organizarea actiunii) rasturna de

la putere Consiliul de Regenta si pe Printul Paul. Astfel, regele Petru era

propulsat de agentii anglo-americani pe tronul Iugoslaviei, iar puterea

executiva incredintata generelului de aviatie Simovici, instalat in fruntea unui

guvern antigerman !

Raspunsul lui Hitler la lovitura de stat din Iugoslavia, orchestrata de anglo-

americani, a fost ‘’Directiva 25’’, prin care ordona ocuparea imediata a

Iugoslaviei. Aici s-a jucat o mare carte a celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Potrivit planului Barbarossa, Hitler stabilise atacarea Uniunii Sovietice cel

mai tirziu pentru luna mai a anului 1941, dar cea mai elementara regula de

prudenta tactica il obliga sa-si asigure mai intii flancul de sud, cel balcanic.

Manevra serviciilor anglo-americane de la Belgrad ii silea insa sa-si amine

atacul asupra URSS , planuit initial pentru 7 mai 1941, si sa rezolve mai intii

‘’problema iugoslava’’. Abia la 12 aprilie 1941, generalul von Kleist intra in

Belgrad, in timp ce regele Petru parasea la bordul unui avion Iugoslavia la 14

aprilie 1941. La 17 aprilie 1941,Iugoslavia semna armistitiu cu Germania,

care pierduse in operatiunea-fulger din regiune doar 200 soldati. Zece zile

mai tirziu, pe 27 aprilie 1941, trupele Wehrmachtului patrundeau in Atena,

asigurind latura sudica a uriasului teatru de operatiuni care se pregatea.

In ciuda armistitiului, un Guvern iugoslav in exil este constituit imediat la

Londra si isi incepe activitatea cerind tuturor iugoslavilor, dupa modelul De

Gaulle, sa puna mina pe arme si sa lupte contra ocupatiei germane.

Un guvern in exil constituit in asemenea circumstante are, in primul rind,

scopul de a impedica puterile straine sa recunoasca noile autoritati instalate

in urma loviturii de stat, ceea ce in cazul Iugoslaviei provoca niste complicatii

diplomatice comsiderabili.

Apelul Guvernului iugoslav din exil, lansat la insistentile lui Winston

Churchill, a gasit ecou in rindul ofiterilor armatei regale iugoslave, care au

inceput un indelungat razboi de rezistenta. ‘’Cetnicii’’, cum erau numiti ofiterii

de sub comanda generalului Draga Mihailovici, au fost recunoscuti ca

forrmatiune de rezistenta de catre Londra la 7 ianuarie 1941. Ulterior, Stalin

va infiinta si sustine unitatile combatate comuniste de sub conducerea lui

Iosiv Broz ‘’Tito’’, agent GRU, cu vechi state de serviciu, avind la activ misiuni

dificile si duse la bun sfirsit la Ancara, Teheran si Kabul. Toate aceste

evenimente au avut consecinte mari asupra desfasurarii razboiului din Est.

Mai, intii Hitler a trebuit sa-si reprogameze atacul contra Urss pentru iunie

1941, o aminare din cauza careia, cu toata inaintarea rapida a trupelor

germane, s-a vazut obligat sa dea batalia pentru Moscova abia in decembrie

1941, la temperaturile siberiene ale ‘’Generalului Iarna’’, cum a fost poreclita

vifornita ruseasca, cu efecte pustiitoare asupra unitatilor germane, in

intregime monotorizate.

Uleiurile de motor, care nu erau capabile sa asigure functionarea la

temperaturi de minus 22 de grade Celsius, au dus la intepenirea motoarelor

tuturor mijloacelor de trnsport, provocind Germaniei prima infringare de

razboi si facindu-l pe Stalin sa cistiga astfel timp ca sa transfere, in mare

graba, trupe suplimentare din Extremul Orient.

Pe linga aceasta ‘’intirziere strategica’’, serviciile secrete anglo-americane l-

au silit pe Hitler sa mentina in Iugoslavia numeroasa unitati, care se

confruntau cu agerba rezistenta iugoslava. Ceea ce insemna blocarea in sud a

unor unitati de elita, care, astfel, ar fi fost indreptate spre frontul sovietic.

Potrivit documentatiei expuse de Victor Suvorov, Stalin, ca si Hitler a vezut

in Pactul Ribbentrop-Molotov un mijloc de a cistiga timp.

In vrema ce Hitler se lupta in Vest, Stalin isi organiza unitatile sovietice

pentru a ataca Germania pe la spate. Hitler a fost mai iute. Cu toate

straduintele lui Stalin. Victor Suvorov demonstreaza, ca dacumuntele militare

secrete din arhivele URSS, ca ,inin iunie 1941, Armata Rosie nu ere delon in

defcit de armament si oameni. Lipsa de pregatire militara a Uniunii Sovietice

a faot un ‘’mit’’, lansat si cultivat constant de conducerea de la Kremlin abia

dupa moartea lui Stalin. Potrivit lui Suvorov, inaintarea rapida a germanilor in

Urss se datora unui detaliu pe care militarii il inteleg mai bine ca civilii :

Armata Rosie era plasate, in iunie 1941, in despozitiv de atac, asa ca a fost

surprinsa de Wehrmacht fara baze de retragere in spate, ceea ce a provocat

pierderi umane imense si o rapida dezorganizare a frontului.

Jucov a semnat pe 5 mai 1941 directiva de atac contra Romaniei…. In privinta intentiilor ofensive ale lui Stalin din iunie 1941 pledeaza si alti

autori, afara de Victor Suvorov : Jacques de Launay-‘’Grandes decisions de la

II-e guerre mondial I’’ ; Ernst Topitsch-‘’Stalin’s Krieg’’ ; Joachim Weber-

‘’Operation Barbarossa’’, in ‘’Criticon’’ din mai 1991 etc. Aceste dezvaluiri

contraziceau insa ‘’mitul’’ fundamental lansat de Hrusciov, care in

transformase pe Stalin (dupa moartea acestuia) intr-un incopetent, un betiv si

unsangvinar. Victor Suvorov reproduce in carte si directiva secreta din 5 mai

1941, semnata de generalul Jukov, directiva prin care Armata Rosie urma sa

atace Romania la 12 iulie 1941.

Istoriografia comunista sicriptocomunista, raminind fidela ‘’miturilor’’ sale

esentiale, a ignorat si ignora aceste documente, deoarece ela incurca tabloul

general pe care se straduie sa-l planteze in mintile celor creduli. Aceste date

noi privesc si Romania, care a fost acuzata de atac prin surprindere, alaturi de

Germania, contra URSS.

Cartea lui Victor Suvorov- tradisa in romaneste- nu a atras atentia decit in

foarte mica masura istoricilor, desi, cum observom, Victor Suvorov nu este

simgurul autor care combate ‘’mitul’’ inceperii celui de-al Doilea Razboi

Mondial.

Sa ne aducem bine aminte ca asasinatele in masa de la Katyn si

Starobielsk au fost onsderate, timp de 50 de ani,drept investitiilor ale

amatorilor de ‘’teorii conspirationiste’’, chiar si in vest, ca sa nu mai vorbim de

est. Aceasta optica, incredibil de deformata, a dainuit si a fost mentinuta cu

seninatate de istorici dintre cei mai avizati pina in 1994, cind Boris Eltin i-a

remis lui Lech Walesa otdinul de executie semnat de Politbiroul sovitic.

Pe de alta parte, planul Uniunii Sovietice de a ataca Romania in 1941,

dejucat de Hitler, este in perfecta concordanta cu strategia de amenintare

permanenta a Romaniei intregite….