IX Intr-adevar, eetatea roman a ajunsese atlt de pu~'ternica, incH se putea masura in razboi eu oricare din ce-tatile' vecine. :Qar din prieina lipsei de femei puterea

1 Numi'trul senatorilor (patl'es), initial de 100, a crescut pinella 600 in timpul republicii, la 900 in timpul lui Caesar ~i a fostredus de Augustus la 600. Senatul (serzatus), constituit numai dinpatricieni, a fost institutia cea mai importanta ~i forul suprem a1conducedi statului lnilitarist roman in perioa.da republicii. Injurisdictia sa intrau toate problemele din domeniul intern ~i ex-tern, fiind bastionul· aristocratiei conduciitoare: confirmarea ma.-gistratilor alC'!!i, probleme.le pacii ~i ale razboiului, conducereilpoliticii cxterne, controlul cultelor, acordarea de puteri exceptio.-nale etc. . .'., .. .:,

. 2 SabinE sau sabelii, populatie vedna eu latini~, supusa de 1'0-

.mani in 430 i..e.n. )mpreunii cu latinii, umbri~ ~i oscii erau eele.mai vechi popuJatii italice .autohtcme. Ramura cea mai numeroasiia triburiJor sabelice em fOr1TI<ltadin samniti, grupati in confe-deratia samniUl care, in ,prim;:! perioa:d~l ,,1 repubIicii romane, s-aiI:npotrivit 200 .~f;..ani expnnsiunLi romane.l~i aveau' a5ezarile inregiunea Apeninilor.

n-avea sa dureze mai mult decit 0 virsta de om, deoarece'eei din cetate nu puteau nutri speranta de a avea urmaq;il?i nici eu populatiil~ veeine nu puteau ineheia ciisatorii.Atunci, urmind sfatul senatorilor, Romulus a trimis solila gintile inveeinate, pentru a Ie propune sa incheiealiante ~i casatorii cu poporul de curind injghebat. ,,$icelelalte cetati - Ie spuneau solii - au inceputuri mo-deste ; eu vremea insa, multumita ~i ajutorului zeilor, da-torita ~i propriei lor vitejii, unele eetati ajung la 0 mare'inflorire si-si dobindese 0 faima stralucita.

Se sti~ bine ea la 'intemeierea Romei n-a lipsit ajuto-rul zeiior ~i ea locuitorilor ei nu Ie 'lipse~te nid Yitejia ;de aceea cetatenii straini nu trebuie sa se simta jignitidaca 'isi 'incrueiseaza s'ingele cu romanii." Nieiiieri insasolii R~mei nu a~ fost bine primiti, atit de mult erau dis-pretuiti romanii! AUt de tare se temeau megie~ii, pen-tru ei ~i pentru urma~ii lor, de aceasta putere care seridica amenintatoare in mijlocul lor! Solii romani, izgo-niti de peste tot erau adeseori intrebati de ce n-au cleschisun azil ~i pentru femei, caci numai a~a romanii VOl' aveaparte de casatorii demne de ei.

Tineretul roman a 'indurat foarte greu aeeste vorbede ocara ; ~i totul arata ca se va recurge la forta.

In acest seop l?i pentru a oferi un prilej nimerit, Ro-mulus i~i ascunse necazul ~i pregati 'in cinstea lui Neptu-nus Equester 1 ni~te festivitati nemaipomenite pina atunci,pc care Ie numi "Consualia". Apoi dadu porunea sa fieanuntati ~i vecinii de acest spectaeol ~i organiza jocurileeu 0 pompa cit mai stralucita, cu toata priceperea ~i posi-bilitatiIe de care dispunea incit sa Ii se cluca vestea si saatrag~ pe oameni. S-a ad~nat lume multa, impinsa prin-tre altele ~i de dorinta de a:vedea noul ora~. Au venit inprimul rind locuitorii din tinuturile mai apropiate, din

1 Patronul tagmei cavalerilor (m'do equester), identificat ell

zeul Co-nsus, divinitate italica, sarblltorit de trei o-ri pe an,

Caenina, Crustumerium ~i Antemnae 1; au 'venit $i 0Inare multime de sabini, cu copiii ~i eu nevestele lor. Oas-peW, bine gazduiti 'in case, eontemplau a~ezarea ora$ului,zidurile ~i numeroasele loeuinte $i se minunau cit derepede a crescut puterea romana. C'ind a venit vremeaspectacolului, 'in timp ce atentia $i privirile tuturor erauatintite la jocuri, Romulus dezlal1tui atacul planuit mai'inainte : la un semnal dat, tinerii romani se repezira dintoate partile ca"sa rapeasca fetele. 0 mare parte din eleau fost 'in$facate la intimplare de catre fiecare rapitor.Altele, mai frumoase, au fost destinate patricienilor celormai de vaza, fiind duse la ei acasa de eatre plebei anume'insareinati eu aceasta treaba. Una dintre acestea, cea maifrumoasa' dintre toate, se spune cii fusese rapita de oa-menii unui oareeare Thalasius. Deoareee multimea numai eontenea eu intrebarea "unde 0 due?" $i pentru eanu cumva sa-I faea cineva \'l'eun neajuns, rapitorii stri-gau : ,,0 dueem lui Thalasius". De atunei a intrat aceststrigat in traditia nuntilor. Petreeerea odata intrerupU;din pricina spaimei, parinW fetelor fugira eupriU'!i dejale, strigind ca s-a caleat legea ospetiei ~i invoclnd spri-jinul zeului la a earui sarbatoare ~i la ale carui joeurivenisera, 'in~elati de eueernicia $i buna-eredinVi a gaz-delor.

Nici fetele rapite nu spera,u la 0 soal\ta mai buna, dupacum nid indigoarea nu Ie era mai mica. 1nsa Roi11ulusInsul?i mergea de la una la alta ~i Ie spunea ea aeest Iu-cru s-a intimplat din cauza trufiei parintilor care se 'im-potrivisera easatoriei lor cu vecinii; ea ele VOl' devenisotiile romanilor, ou care VOl' imparti toate bunurile ~ipatria, bueur'indu-se de ceea ce omul are maiseump pelume : copiii. De aceea sa-~i potoleasca minia $i sa-~i da-ruiasca sufletul aeelora earora soarta Ie dac1use trupurilelor, cad adesea din du~manie se na~te mai tirziu buna

intelegere ; di ele VOl'avea parte de barbati buni caCl eise VOl'straduica, indeplinindu-f;'i indatoririle de soti saIe potoleas.ca ~i dorul de parinti I';)ide patrie. . ,

La aceasta se mai adaugau mingiierile f;'i vorbele duleiale sotilor, care dadeau vina p;e dragoste 9i pe inim.ile 101-"patimaf;'e - astfel de argumente fiind cele mai convinga-toare pentru fire a femeii.

X Astfel minia fetelor rapite se potolise intr-o oare-care masura; in schimb parintii lor cautau sa--9i atiteconcetatenii prin hainele de doliu, prin lacrimile si tin-guielile lor. Ei, nu numai ca nU-f;'itineau suparar~a in-chisa intre peretii caselor lor, ci se duceau din toatepartile la Titus Tatins, regele sabinilor; tot felul de tri-111if;'ise adunau acolo pentru ca Tatius se bucura deceamai mare vaza in tot tinutul acela. Dintre parintii lezatideJomani 0 parte erau caenini, crustumini si antemnati .~cestor populatii parindu-li-se ea Tatius si 'sabiniiactio~:neaza prea incet, pregatira impreuna razboiul impotflvaromanilor ~i navalira pe teritoriul lor. Pe 'dnd pustiautinutul roman raspinditi in cete, Romulus Ie iese inaintecu oastea lui ~i intr-o lupta u~oara Ie dovede~te ca mi11iafara putere nu inseamna nimic. El impra~tie cetele vraj-ma~e, Ie pune pe fuga ~i, in vreme ce urmarei?te pe fu-gari, n rapune in lupta pe regele lor ~i-i ia armele. Dupadoborirea capeteniei du~manilor ora~ul cazu din primuliuref;'. Apoi Romulus, in' fruntea trupelor invingatoare 91ea un erou acoperit de slava ~i mindru de ispdivile sale,perrtru eei toata lumea sa 9tie de romani, w;;ezaarmeleeapeteniei vrajmage pe o.tip,sie anume faurita f;>is~ ureain.Capitbliu 1. Aicidepuse trofeul la poalele unui stejar 2

1Col,ina pe care se va inalta vestitul tempJu al lui Jupitersituat 'pe stinca Tarpeia dih Homa; Huga zidiJl eetatii. •

2 Fiind eonsaerat lui Jupiter" stejaml era soeotit ca arboreI'in.

spcotit de pastori ea sfint. Odata eu depunerea ofrandeiel desemneaza un loc pe care avea sa se ridice un templuin cinstea lu'i Jupiter 1 caruia i se adreseaza eu un aItapelativ : ,,,Jupitl=r Feretrius, spuse <:;1,iti adue armeleunui rege 1nvins, pe care ti Ie dedic eu, Romulus, regeleinvingator, Tot in cinstea ta mai ridie un templu pe acestloc, pe care I-am insemnat in mintea mea, fiind harazitsa primeasc-a cele mai stralueite trofee, pe care, dupapilda mea, Ie VOl'aduce aid urmaf;>iimei de la regii f;'iea-peteniile vrajmaf;'e doborite in lupta."

Aceasta e originatemplului - eel dintii din toate -care a fost inaugurat la Roma. Zeii au voit sa nu fierbstite in de~ert euvintele ctitorului, care declarase eaurl11a~iisai VOl'aduce la templu asemenea trofee. Ei insan-au ingaduit ca din cauza unui numar prea mare de 1n-vingatori, gloria unei asemenea ofran de sa-~i piarda dininsemnatate. De atunci, in decursul atitor ani de razboi,uumai de doua ori s-au obtinut cele mai stralucite trofee- spolia opima - 2 aUt, de rar barazef?te ursita aceastacinste oamenilor !

CUr"r A FOST PEDEPSITA TARPEL\ P!'::NTRUTHADARE

XI Pe cind romanii erau ocupati cu aceste solemnitatipe Capitoliu, oastea antemnatilor, profitind de impreju------~ ..

1 Jupiter, veehe divinitate italiea, identificata eu' Zeus al gre-cilor, este eel mai important zeu din panteonul roman. Jupiterera'socotit zeul eerului, luminei, atmosferei: trasnetului !?i tot-odata ~i cape tenia suprema a zeilor. Apelativele sale er~u Opti-Jn1Ls Maximus (prea bunul ~i eel mare). Era soeotit ea protectoral RomeL ' ' " "

2 In latinel;>te sp.qUa 6,pima inseamnii eel mai bogat trofeu de<:11'J;l1eluat de pe cimpul de lupia de un luptiHor roman, de 1a Ulladversar eu foade U11Jltafaima.

rare, Ie ataca hotarele l;amase fara aparare. Legiunea 1'0-

mana adusa in graba surprinse pe dw,;man impra~tiat peogoare. De la cel dintii strigat de lupta ~i de la primaciocnire du~manii au fost pu~i pe fuga, iar ora~ul lor cu-cerit. Dupa aceasta dubla biruinta, Hersilia, la staruin-tele sabinelor rapite ruga pe Romulus, sotul sau, sa-I iertepe parintii lor ~i sa-i primeasca in cetate; dupa parereasa, prin aeeasta impa·care avea sa ereasea puterea Romei.Romulus a eonsimtit bueuros. Apoi el a pOl'nit impotrivaerustuminilor, em;e ~i ei dezUintuisera razboiul.

De duta aeeasta lupta a fost mai scurta, Hindea infrin-gerile eelorlalti faeusera sa scada ew'ajuLcrustuminilor.tn amindoua orasele au fost trimisi colonisti. Mai multiccloni;;ti s-au ins~ris pentru Crust~minium' datorita rod-niciei pamintului. Dar ~i la Roma au venit multi emi-branti din ace:;te teritorii, mai cu seama parinti ~i rudede-ale fetelor dipite.

Cel din urma razboi a fost cel eu sabinii, care a fost~i cel' mai indelungat dlci sabinii l~au dus fara graha ~itara minie ; fara ca amenintarile sa premeal'ga n1zboiullii

La iscusinta, sabinii au adaugat ~i viclen ia. TW'I l,j1I<;

era comandantul ceta\uii Romei. Pe fiica sa '1'(11'pcirtI,fecioara, care ie~ise din intlmplare in afa1'a zidu1'ilol' 01'(1-:;.ului eEl sa ia apa pentru sacrificii, Tatius a cumparat-ocu aur, pentru a da drumul ostasilol' inarmati in cetatuie.° data intrati insisi dusmal~ii au omorit-Cl pe tr&da-, , " ,toare, zdrobind-o sub greutatea scuturilor lor, fie pentrua face. sa se creada ca au ocupat cetatuia prin forta ar-melor, fie pentru a demonstra ca fata de tradatori nu serespecta cU\'intul dat.

1 De la Tarpeia. dupa legenda. fiica lui Spurius Tarpeius su-pl'imata pentru tradare. a capataL numele stinca Tarpeia d~ peColina CRpitolina, de uncle erau arunc8ti cei condamnati la moarte.

XI I In orice caz sabinii au ocupat cetatuia. A doua zi,oastea romana rinduita in linie de bataie a oeupat ~esuldintre Palatin ~i Capitoliu. SabinE nici n-au apucat sa Ieiasa in intimpinare ca romanii, impin~i de minie ~i dedorinta de a recuceri cetatuia incepura ataeul de jos, dela poalele colinei. in amindoua taberele capeteniile .i~iindemnau osta~ii 1a lupta ; pe sabini Ii comanda MettmsCurti us, iar pe romani Hostius Hostilius. Acesta, stateai'n primele rinduri ~i intr-un loc prim.ejdios ~i-~i imbar-bata ostasii prin cmajul ~i indrazneala sa. insa Hostiuscazind in' lupta, o~tirea romana se retrase ~i fugi in ne-orincluiaJa pina la \'echea poarta a Palatinului. Romulusinsusi, tirit de multimea fugarilor, i~i ridici:i armele sprecer ~i zise : ,,0, Jupiter Stator 1 ! Supunindu-ma zboruluipasa~·jlor tale, am pus aiei pe Palatin, temelia ora~ului !Sabinii au ocupat eetatuia, cumparata prin tradare, iaracum oastea lor a trecut valea care-i des parte de noi :;;1seinclreapta incoace. Tu, insa, tat a al zeilor ~i al omnenilor,indeparteaza-i macar deaici pe vrajma~i ! Curma spaimaromanilor ~i opre~te fuga lor ru~inoasa! Tie, 0, JupiterStator, fagaduiesc sa-ti inalt in acest loc un temp~u c~resa aminteasca urma~ilor ca O1'a~ul a fost salvat pnn aJu-torul tau !"

Dupa ce a rostit aceasta ruga.ciune, ea ~f sum ar 1isimtit ca rugikiunea i-a fast ascultata, Romulus zi,:-;e:"Ro~nani, prea puternicul Jupiter' va porunce~te sa ince-tati fuga ~i sa reincepeti lupta". Atunci romanii se opriradin retragere, ca la 0 porunca divina, insu~i Romulusavintindu-se in primele rinduri.

In fruntea sabinilor, Mettius Curtius se napustise dininaltimea cetatuii pe urma romanilor impra~tiati pe toatainti~derea fOrl~lui de astazi. Nu era prea departe de poarta

Palatin ului, cind incepu sa strige: "Am invins pe acestegazde mincinoase, P€ ace~ti vrajma~i la~i. Abia acum i~idau d seama ca una e sa rape~ti fecioare ~i aHa e sa tebati ell barbatii." Pe dnd Curtius se falea astfel, Romu-lus 11ataca cu 0 eeata de tineri foarte curajo~i. Intimpla-tor, in clipa aceea, Mettius lupta calare, de aceea i-a fastmai u~or sa fuga. El nu scapa insa de m'marire. Resh.:iltrupelor romane, inflacarate de curajul lui Romulus, iipusera pe fuga pe sabini. Mettius fu trintit intr-o mlaf?-tina de calul sau, speriat de zarva urmaritorilor. Vazindprimejdia prin care trecea ciipetenia lor, sabinii s-au in-tors din drwn f?iMettlus sdipa, incurajat de indemnul ~idragostea multimii. Romanii ~i sabinii reincep lupta invalea dintre cele doua dealuri ; dar situatia romanilor eramai avantajoasa.

XIll Atunci sabinele, din pncllla caror'a se nascusedizboiul, cu parul despletit ~i ve~mintele sfi~iate, lasindla 0 parte teama femeiasea de primejdii, patrund printresu),itele care zburau intre cele doua armate, pun st~lVl1aostilitatilor f?ipornirilor de ura; ele implora eind pe pa-rinti, cinel pe soti sa nu se faca de rUf?ine,minjindu-se eusingele ginerilor, ori eu al soerilor, ~i sa nu pingareasea,printr-un paridd, zamislirea ~i na~terea pruneilor lor, fiiiunora, nepotii eelorlalti.

"Daea va este scirb<1de aceasta inrudire dintre voi,de casniciile incheiate, asupra noastra varsati-va minia!Noi sintem cauza razboiului, noi sintem pricina ranilorf?imortii hal'baWor ~i parintilor no:;;tri! Mai bine sa pierim'noi, dedt sa traim far a voi, raminind vaduve, sau 01'-

fane!" Vorbele lor au mi~cat ~i pe osta~i ~i pe condudi'-torii lor.

Deodata se a:;;ternu tacerea peste tot cimpul de bataie.Comandantii se apropiara hotariti sa se lnteleaga. $i n:unumai ca se incheie pace, dar cele doua cetati se ~i con-

'tbpesc intr-una singura, capeteniile lor se asociazii la'domnie iar Romei i se acorda rolul· de conducere.

Infelul acesta Roma ajunge de doua ori mai mare.Pentru a Ii se da ~i sabinilor 0 satisfactie, toti ceto1teniitomani au fost denumiti quiTites 1, de la numele forta-retei sabine Cures. In ~mintirea acestei lupte, locul incare calul lui Curtius i~i salvase stapinul cazut in mla;;-tina, scotindu-l la mal, a primit denumirea de laculCurtius.2

Dupa un razboi aUt de groaznic a urma~ bir:efi'\c~to~-rea pace, care a facut pe sabine 9i mai drag1 sot1lor 91pa-rintilor lor si in primul rind lui Romulus. De aceea cmda i~1partit poporul in 30 de curii 3, a d~~ :ur.iilor. n~mel~acestor fem.ei. Numarul femeilor era fara mdmala mmmare dedt al curiilor; traditia nu 11espune insa daca.ceJ~care au dat numele curiilor au fast alese dupa v1rsta,.dupa rangul lor sau al sotHor, sau dadi au fost trase lasorti. Tot atunci s-au alcatuit trei centurii de cavaleri:nm~1nenSeS,care i~i trage numeJe de la Romulus, Titi.en-ses, de la Titus Tatius, 9i Luceres, a carui nume nu .poateIi expJicat, deoarece nu i se cunoa~te originea.

De atunci, cetatea romano1a fost drmuita in comun9i in deplina intelegere de catre doi regi.

XIV Peste citiva ani niste rude de-ale regelui Ta-tius insultara p~ trimi9ii la~rentinilor. De9i laurentiniise pIing 9i cer satisfactie in numele dreptului gintHor,totu;;i asupra lui Tatius au avut mai mare putere innUe!1t~!?i rugaminti1e alor so1i.Prin aceasta !?i-a atras asupra-l?1pedeapsa pe care 0 meritau rudele sale, cad, venind la--I ~nire oriciala a cetatenilor romuni convocati in Aduna-rea poporului. ...'

2 Lacul Curtius, inainte de secare, era slluat ill centrul foru-lui roman. .d' + 1

.;1 Ulterior Curia desemna locul unde senalul i\i tinea ~e LllyC e.

Lavinium, la solemnitatea unui sacrificiu, Tatius esteucis intI'-o busculada.

Se spune ca aceasta ip.timplare nu i-a pricinuit preamare durere lui Romulus, a~a cum s-ar Ii cuvenit, fiepentru di Tatius nu fusese un tovara~ sinceI' la domnie,fie pentru ca socotea ca disparutul i?i-a meritat soarta. Deaceea s-a abtinut de la razboi. Totru;;i ca 0 ispa~ire pen-

. tru insultele aduse solilor a fost reinnoit tratatul dintreRoma ~i Lavinium 1. In pofida a~teptarilor, pacea dintreromani ~i laurentini s-a past rat tot~i. In schimb un altrazboi izbucne.<;;te,mult mai aproape, chiar la porti1eRameL

Fidenatii 2, socotind primejdioasa Yecinatatea eu 0putere care creii'tea tot mai mult se grabesc sa declarerazboi Romei cu un ceas mai devreme, pma a nu se in-Hiri aceasta prea mult, caci alt£el n-ar mai 1i putllt s-oinvinga.

Ei trimit impotri\"a Romei' cete de tineri inarma1;i ii'idevasteaza tinutul dintre Roma ii'i Fidenae, Apoi pornescspre stinga, deoarece spre dreapta erau impiedeci:lti deTibru, ~i incep sa je.fuiasca ~i sa pustiasca tolul in jur,virind groaza in tarani. Ace~tia i ug de-a wilma 1a Roma,unde aduc vestea ca au navalit dusmanii.

Romulus, chernat in graba,' dici razboiu1 era pl'eaaproape ~i nu mai ingaduia nici 0 intirziere, seoate ar-mata ~i-i?iinstaleaza tabara la 1000 de pa~i ;j de Fidenae.Acolo lasa numai 0 mica garnizoana, apoi pleaca eu toatetrupele. Dupa ce a~eaza la pinda 0 parte din trupe, inni~te locuri aeoperite cu tufi~uri, pentru a atrage incapcana pe du~mani, merge mai departe cu grosul pe-destrimii ~i eu toata eavaleria. Aeeasta tactica, operHta

1 Cetatea LaviniwD era consideraLil dupa legenda cen trul urban'a1 popu1a~iei de ginta latina.

2 Locuitorii cetiltii Fidenae (Castello Guibilio) situata la 3,5 kmde Roma intre Tibru si Anio. -

II Pasul era 0 masllra l'omanil pentru lungimi, avind 1,49 m.

intr-o aparenta dezordine, ca 9i incursiunile cavaleriei,Pina aproape de por.ti~e.?raii'u~ui,ageme.ne~te pe~dw~man.

Actiunea cavalenel facu sa para mal flreasea fuga pecare 0~ta9ii 'trebuiau s-o simuleze. $i, cum caval:ria pa-rea ca sta la indoiala daca sa dea batiilia sau sa se re-retraga, iar pedestrimea inc:pea. 9i ea. sa dea inap?i,dusmanii se napustesc deodata prm port1le larg deschlsepe 'urmele armatei romane ~i, i? ~orinta l~~ invequnatade a-I urmari, 9i nimici pe romam, smtatra91 m locul undeera organizata ambuseada. . . ~.

Atunci romanii ies pe neaii'teptate dm aseunzaton ~ise reped din £lanc asupra du~manilor. Spaima fi~enatilo~creste si mai mult viizind ca unitatile de soldatl romamcar~ fusesera insarcinate eu paza castrului pornesc ii'ielela atac. AsHel, cople9iti de numarul romanilor care rasa-reau din toate par1;ile, fidenatii inspaimintati 0 iau lagoana, incH Romulus ~i calaretii sai abia au timp sa seintoarca in goana cailor. .

Intr-adevar, 0 fuga ca asta de mult nu s-a mal po-meni,t; fiind 0 fuga reala du~manii alergau spre ora~ullor intr-o neorinduiala muIt mai mare dedt romanii, pecare ii urmarisera eu putin mai inainte, in fuga lor simu-lata. Cu toa.te acestea fidenatii n-au putut sa se sa1veze ;romanii ii urmaresc indeaproape, pas cu pas, 9i, mai ina-inte de a se inchide portile, patrund de-a valma in orafl,ca ~i cum cele doua armate n-ar £i fost dedt una singura.

XV Razboiul fidenatilor a innuentat fli pe veieoti 1, eucare se i~rudeau (caci ~i fidenatii erau etrusci). In plus,Ii stimula si neEnistea pe care le-o producea vecinatateacu romanii, 1a gindul ca acefltia ~i-ar fi putut indreptaa~mele impotriva tuturor vecinilor. Veientii au naviHit--1 Locuitorii orasului Veii (azi satul Isola Farnese) cel I?ai im-portant centru din 'ce1e 12 confederatii etrusce. Veii era sltuat la4;5 km nord de Roma.

pe t~r~toriu~ r~man mai degraba ca nii?te cete de prbl.-dal~lcl, ?e:lt

v

m!r-un dl.zboi adeva.rat. Fara. sih;i a~ezetabara i?l fara sa a~tepte armata romana, dU1?maniis-auintors .~aVei~,.cu pdizile luate de pe ogoare. Dimpotriva.,romann, negasmd pe dU1?maniin tinutul lor au treeutTib~'~l!indu~ti in Jinie de,.ba~aie, prega.titi. sa' dea 0 luptadeclsl:,a. Aflmd ca romm~ll 1?l-aua~ezat tabara ~i ca seaprople de Ol'a~ullor, velentii Ie-au iesit in intimpinarepreferind sa lupte in dmp desehis dedt inchisi in cetate'In adapostul meterezelor. ' , ,

De data aceasta regele roman a invins numai prinaVlntul veteranilor sai, Hira sa mai recurga la vreo stra-iage~na. El i-a pus pe fuga pe du~mani 9i i-a urmarit pina1<1 zldurile ora~ului lor, dar nu a indraznit sa Ie ataceeetatea, care era prea puternica datorita pozitiei 9i ziduri-lor sale. La intoarcere' insa a devastat ogoarele mai multeEl represalii dedt pentru prada.

Aceasta groazniea lovitura, care a fost totatit de dure-rnasa pentru veienti ea 9i infringerea suferita, ii sile9te sa

.' tl"imita soli la Roma, ca sa ceara pace. Li seacorda unarmistitiu pe timp de 100 de ani, dar cu pretul unei partieli[l teritoriu.~Cam acestea sint faptele savir9ite in timpul domnieilui Romulus, inlauntrul i?i in afara eetatii. Toate ispravile~ale n-au dezinintit cu nimic credinta ca e scoboritor dinzei ;;1ca s-:a inaltat la cer dupa moal'te, atit prin curajulde care a dat dovada dnd a pus din nou in scaun pe buniculsau, dt 9i pI'in hotarirea de a intemeia Roma,' pe care ainUirit-o in timp de pace ~i de razboi. Intr-adevar, datorita.puteri1 pe care i-a dat-o el, Roma s-a putut bucura de-pace 91lini!?te timp de 40 de ani. ..

Totu;;i Romulus a fost mai drag poporului dedt patri-(·i(·nilo.'.Nimeni n-a fost atit de iubit de ostasi ca el. Nu"'IIII/1i 111 t.imp de razboi, ci i?i in timp de pace a avut 0

.. garda personala de 300 de oameni inarmati, pe care Ii. numea celeres 1,

XVI Dupa aeeste fapte nemuritoare, intr-o zi, pe dnd1;;iinspecta armata adunata intr-un dmp de linga mlai?tinaCaprei 2, a izbucnit deodata 0 furtuna insotita de vuiete flitunete puterniee, in timpul careia regele a fost invaluitde un nor ntit de des, indt a disparut clin ochii mul~imii,De atunci Homulus n-a mai fost vazut pe pamint. Dupaaceasta vijelie, .cind cerul s-a inseninat ~i a reaparut luminasoarelui, tineretul roman, revenindu-~i din spaima pri n.care trecuse fl1viizind trollul gol, fu inclinat sa creada pesenatorii care ~ezusera foarte aproape de rege i?i carespuneau ca Romulus a fost rapit in timpul furtunii $i di.s-a iniH~at la cer. Totu$i, zguduiti ca de pierderea unuitata, tinedi s-au intristat pastrind 0 adinca tacere. Apoi,urmind pilda dtorva, toti incepura sa-l aclame ea pc .,un.zeu ~iun fiu de zeu, ca pe regele ~iparintele Homei", cerin-du--i sprijinul ~i rugindu-l sa Ie po?rte nOrGc~i sa·-i ocro-teasea intotdeauna ea pe fiii sai. ered ca au fast atunci 'Fiunii care au spus in taina ca regele fusese ueis de senatorieu propriile lor milni. Intr-adevar, s-a raspindit ~i acest

.zvon, dar numai intr-ascuns. Admirati.(l pentru er.ou ~i

.spaima din momentul aeela au raspindit insa cealalta le~genda, eareia i s-a dat fli mai mult crezamint, datoritaiscusitei inehipuiri a unui siogur om. Astfel, ciod eetateatulbura.ta i~i plingea regele ~i era inveql1nata impotrivapatrieienilor, se istorise.'ite ea Proculus Iulius, un orn cugreutate, care intotdeauna era crezut, chi.ar daca era vorba

. de lucruri nemaipomenite, a venit in mijlocul aduna-rii ;;ia spus : "Qui,riti ! Astazi, in zorii zilei, Romulus, parinteleacestui orai?a coborit din cel' deodata fli rni s-a aratc,tt:'Cu-prins de spaima, dar 'l?i de cucernicie, m-am ridicat de

1 Cei iuti de piciol':' .2 In partea sndic& a cimpului lni Marte, in rcginnca drcului lui

Flaminius.

jos rU?indu-~ sa-~~ permita a-mi ridiea privirile spre eJ. 'AtLlnCl,el ml-a gralt : "Du-te si vesteste "I'omanilorea zeiiVOl'sa faea ~~n Roma mea eapitala l~mii intregi ; ea ur-mare romanu trebuie sa se indeletniceasea eu razboiul.Spu~1e-le sa ~tie 9i sa invete 9i pe urm39ii lor ea uiei 0fory~ omeneasea nu va putea tine piept armatelor 9i pu-teru r~mane." Este de mirare cita crezare li s-a dat eel6rpovestIte de acest barbat 9i cit de mult s-a potolit durereapop~rului 9i a .09tirii pentru pierclerea regelui Jor, Iiindcadupa aceea tOtl au crezut in nemul'irea lui.

XViII In vremea aeeea era vestita dreptatea si evla-via lui Numa. Aeesta loeuia Ja Cures, in tinutul sa'binilor,9i pentru vremurile acelea eJ era un foarte bun cunoscatoral dreptului divin 9i profan, in tot cuprinsul lui.

Se pretindea, insa fara temei, ca Numa ar :fi avut capl'ofesor pe Pythagoras J din Samos 2, aceasta, pentru cauu ~e eun09tea vreun altul. Dar se 9tie ca abia peste unseeol ~i mai bine, in timpul domniei lui Servius Tullius ljitocmai la eapatul Italiei, in apropiere de Mct'lpontull1 .1,

Heracles 4 9i Crotona 5, 9i-a adunat Pythagoras un gl'Updetineri dorniei de invatatura.

Caci, de pe acele tarimuri, ehiar daca aeesta ar Ii traitin vremea lui Numa, cum i s-ar £i putut duce vestea

1 Pythagoras din Samos, filozof ~i matematician grec 580-500~.e.n",fondatorul ~colii pitag.ol'iciene. I se atribuie descoperil'ea ta-blei de in.multire ~i a teoremei ce-i poal'til numele.

2 Insuliidin arhipelagul Sporadelor situata in mat'ea Egee in-tre Milet ~i Efes (Asia Mica). '

a Ora~ portuar situat in go!ful Tarent, pe coasta estica a Lu-( dlli ••1

pina la sabini ? Sau in ee limba ar fi putut frezi euivadorinta de a-I urma invataturile? $i insotit de ee pazaar Ii putut ajunge viitorul rege pina la el, trecind pe Inatltea popoare diferite ,ca limba $i datini? Mai curindcred ea Numaavea din fire un sl:tflet plin de virtuti ~iea a fost influentat in viata nu atit de invataturile luatede la straini, cit' de disciplina aspra s;i seY~ra a vechi-lor sabini, cel mai cUl'at popor din vremurile apuse.

Auzind de renumele lui Numa, del?i senatorii romanil~l dadeau bine seama ca a alege un rege dintre sabiniputea sa insemne prepunderenta aeestora, totu~i niri1€',il1-a indraznit sa prefere unui asemenea barbat pe vre~ma1tul dintre ei sau din tabara lor, senator sau simplu ce-tatean, ci to~i, pina la unul, hotarira sa-i incl'edintE'zedomnia lui Numa Pompilius. '

Cind a fost adus la Roma', Numa Pompilius a urmatexemplul lui Romulus, care a intemeiat Roma si a ob-tinut domnia eereetind vrerea zenor; de aceea' ~i el a"eerut sa se intrebe ce hotarase zeii in privinta sa. "

Un augur 1, a dirui funetie a ramas de atunci 0 dem-nitate ofieiala, publica 9i sacerdotala, I-a condus p"eeeta-tu!e. ~A,:ol?, Numa s-a al?ezat pe 0 piatdl. eu fat a spre11l13Za-Zl, rar augurul la stinga lui, eu eapul aeoperiteuun voal l?i tinind in mina lui dreapta un toiag incovoiats;i fara noduri, numit lituus, Apoi, dupa ce a imbriHisatell privirea oral?ul ~i cimpiile l?ia invoeat pe zei, aug~l:ul.a trasat pe eel' ~i pe pamint 0 linie inehipuiti:i eu baslo-nul augural, de la rasarit, la apus 9i a spus ea la dreapt.ase aHa miaza-zi, iar la stinga miaza-noapte : in fata si-af.ixat in minte un punet, la departarea pi~a la c~re' se

1 Auguratul era 0 institutie religioasii de or:iginii eirusca de-ser~ita de 3, apoi 9 preoti (auguri), prin legea Ogulnla din 3{)0 i.e.n~trlbuJi~ augurilor consta in luarea auspiciilor. consacrarea prea-tllor ~l rnaugurarea templ€lor. Augurii hotarau valabilitatea ale-get'll consulilor sau a dictatorilor.