CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XVI I nr . 13 (408) l 17 august 2015 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

REPERE ÎN COTIDIAN

Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” a participat înperioada 06.07-17.07.2015 la exercițiul multinațional„Pla tinum Lion 15.3”, desfășurat în Ba za de Instrucțiede la Novo Selo, Bulga ria, cu Plutonul 3 Manevră.

În ziua de 06 iulie, plu-tonul român, ală turi dedetașamente ale ar ma te lorbulgare, albaneze, britani -ce și U.S. Marine Corps auluat parte la ce remonialulde deschidere a exer ci țiu -lui. Oficialitățile prezenteau evi dențiat importanțaur mătoarelor două săptă -mâni de instrucție...

Exerciţiul multinaţional„Platinum Lion 15.3”

Dupã ºase luni de misiune în arºiþa toridã a Af ga nis -ta nu lui, cei 14 ofiþeri de stat major încadraþi în detaºa-mentul ROU AIAT (Army Institutional AdvisoryTeam) din NKC (New Kabul Compound) pot raporta cu

mândrie „MISIU NE ÎN -DE PLINITÃ!”.

Într-o atmosferã în -cãr catã de emoþii contra-dictorii, cele ale bucurieide a pleca acasã unde fa -mi l iile îi aºteaptã cu ne -rãb dare ºi cele ale regre -tu lui despãrþirii...

În semn de apreciere şi respect

În data de 23 august 1939 are loc semnarea PactuluiRibbentrop-Molotov (Pactul Hitler-Stalin) care a ser vitbazã pentru ocuparea teritoriilor româneºti de cãtre Ar -

ma ta Sovieticã la 28 iunie 1940. Din pãcate, pentru zeci de milioane

de oameni, care trãiau în Albania, Be -la rus, Bulgaria, Cehoslovacia, Repu -bli ca Democratã Germanã, Estonia,Le tonia, Lituania, Polonia, România ºiUngaria, ceea ce au hotãrât câþiva po -li ticieni, iniþial Hitler ºi Stalin, în1939, ulterior Churchill, Roosvelt...

Pactul Ribbentrop - MolotovPactul Ribbentrop - Molotov

KAKI 100%

În data de 15 iulie s-a desfã ºu rat ceremonia militarãprile jui tã de transfe rul de autoritate dintre Batalionul 2-327 Paraºutiºti ,,No Slack” ºi Batalionul 4-31 Infanterie,,Polar Bears” din Armata Statelor Unite ale Ame ricii.

La activitate au fost de faþã comandantul TAAC-South, ge ne ralul de brigadã Paul Bontrager, Seniorul Na -þio nal al Ro mâ niei, co lo -nelul Victor Mol do vea nu,locþiitorul comandan tu luiCombined Task ForceNO SLACK – POSADA,lo co tenen t -co lone lu lFlorin-Corneliu ªoltuz, ºicomandantul Ele men tuluiNaþional de Sprijin...

Transfer de autoritate în Afganistan

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

Dormitul pe o parte, faþã de dormitul pe spate sau peburtã, ar putea contribui la scãderea riscului de îm bol nã -vire de maladia Alzheimer, dar ºi de alte afecþi uni neu-rologice, conform unui nou studiu publicat în Journal ofNeuroscience. Atuncicând dormim pe oparte se deschide unpasaj în cre ier, denu-mit calea glim faticã,prin care sunt eli mi - nate substan þele chi -mice ne fo losi toa re dincreier, con f orm cer -cetãtorilor de la StonyBrook Unite...

ACTUALITATE

In f luenţa somnulu iInf luenţa somnulu iasupra creieruluiasupra creierului

Militarii Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizege-tusa” se raliazã iniþiativei Ministerului Apãrãrii Na þio -nale de a cinsti veteranii de rãzboi, oameni care au cu -nos cut cu vârf ºi îndesat ororile rãzboiului ºi care, îndem nitate ºi tãcere, îºi trãiesc ultima parte a vieþii, cu -nos cuþi sau mai puþin cunoscuþi de comunitãþile în caretrãiesc.

Astfel, în data de 22 iulie 2015, o echipã formatãdin colonelul Toader Andrecuþ, locotenent-colonelulNi colae Uszkai, locotenent-colonelul Dorinel Cotea ºima iorul Ionuþ Chivu, ofiþeri din statul major al Coman -da mentului brigãzii, l-au vizitat la domiciliu pe ve te ra -nul de rãzboi, plutonier (rtr.) Aurel Deteºan, pentru a-lfe licita cu ocazia zilei de naºtere.

Aceºtia i-au oferit cadouri ºi i-au transmis din par -tea comandantului marii unitãþi braºovene, generalulde brigadã Tudoricã Petrache, me sajul de apreciere ºimul þumire pentru sacrificiul per sonal adus þãrii în anii

de rãzboi ºi cele mai sincere fe licitãri cu ocazia îm pli -nirii venerabilei vârste de 96 de ani.

Întâlnirea de suflet a fost un prilej binevenit pentru

ca dom nul plutonier (rtr.) Aurel Deteºan sã depeneamintiri de pe front ºi sã rememoreze, atât ororilerãzboiului, cât ºi spiritul de sacrificiu al militarilorromâni în cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial.

Locotenent-colonel Dorinel COTEA

Dupã ºase luni de misiune în arºiþa toridã a Af ga nis -ta nu lui, cei 14 ofiþeri de stat major încadraþi în detaºamen-tul ROU AIAT (Army Institutional Advisory Team) dinNKC (New Kabul Compound) pot raporta cu mândrie„MISIU NE ÎNDEPLINITÃ!”.

Într-o atmosferã încãrcatã de emoþii contradictorii, celeale bucuriei de a pleca acasã unde familiile îi aºteaptã cune rãbdare ºi cele ale regretului despãrþirii de colegii ºi prie -te nii alãturi de care au petrecut ºase luni de momente ten -sio nate, dar ºi de bucurie, echipa româneascã, condusã delocotenentul-colonel Daniel Pop, a predat ºtafeta colegilordin noua rotaþie, în fruntea cãrora se aflã maiorul OlimpiuGolea, cu speranþa ºi convingerea cã aceºtia vor continuamun ca ºi eforturile depuse, cu acelaºi tonus.

Ceremonia de rãmas bun a detaºamentului românesc afost deschisã de momentul acordãrii Emblemei de Onoare

a Statului Major al Forþelor Terestre, maiorului Kim Berg,din armata regalã danezã, în semn de recunoºtinþã pentruefor tul depus în cooperarea dintre cele douã armate ºi în -de pli nirea obiectivelor comune în cadrul alianþei pe timpulMi siunii Resolute Support. Profund emoþionat, ofiþerul amul þumit membrilor detaºamentului, considerându-i larân dul sãu adevãraþi ambasadori ai valorilor ºi tradiþiilorsta tului ºi Armatei României.

Militarii români au înmânat, de asemenea, DirectoruluiArmy Institutional Advisory Team, colonelul britanic NeilUnsworth, în semn de apreciere ºi respect, însemnele Bri -gã zii 81 Mecanizate „General Grigore Bãlan” din Bistriþa.Onoa rea acordatã ofiþerului britanic a fost generatã de pro -fe sionalismul cu care a abordat activitatea structurii ro mâ -neºti ºi efortul depus de acesta în susþinerea muncii perso -na lului detaºamentului, precum ºi în egalã mãsurã pentru

de votamentul acestuia, manifestat ca lider al în tre gii e -chi pe de consilieri pe care o conduce. Fiind prima datãcând acesta a avut ºansa de a lu cra ºi a avea sub comandãper sonal român, a fost plãcut impresionat de gestul mili -ta rilor, mul þumind pentru profesionalismul ºi devota -men tul manifestat pe durata întregii misiuni de cãtreaceº tia. În finalul discursului sãu, co lo ne lul britanic ascos în evidenþã oportunitãþile ofe ri te de munca într-unme diu multinaþional, posi bi litãþile de uniformizare ºistan dardizare a me to delor ºi tehnicilor de lucru în echi -pã, în cadrul unui stat major, în ciuda barierei lingvistice.

Euforia ceremonialului s-a încheiat în scurt timp, fie -care întorcându-se la sarcinile ºi gându rile lui, unii spreo nouã misiune, alþii deja cu min tea la lungul drum sprecasã. Este practic ceea ce caracterizeazã zilnica rutinãdin Afganistan, contingente care vin ºi contingente careplea cã cu o singurã cauzã ºi un singur simbol –NATO.

Cãpitan Rãzvan ZEGLEANU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 13 (408) din 17 august 2015Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj.pr. Mihai Oane(tehnoredactor)Plt. Codruþ Mieilã

(corespondenþã - expediþie) int. 0126

Tipografia U.M. 02214

Plt. Narcis GuþãGeorgeta Dumitrache

Lenuþa Boþoagã

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ

int. 0126

Secretar de redacþie

int. 0126

Redactori

M.m.III Monica Deacu

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 0126

ISSN 1582-1269

B 43515C53/ 2015

lWASHINGTON - Credibilitatea SUA va fi ºtirbitãdacã Congresul respinge acordul nuclear cu Iranul.Preºedintele american Barack Obama a declarat cã dacã Con-gresul american, dominat de republicani, respinge acordulnu clear între Iran ºi marile puteri, atunci credibilitatea Sta te -lor Unite va fi ºtirbitã, relateazã AFP. Dacã Congresul „ucideacest acord, vom pierde ceva mai preþios: credibilitatea Ame -ri cii ca lider al diplomaþiei, credibilitatea Americii ca ancorãa sistemului internaþional”, a declarat preºedintele Obama laWashington, într-un discurs de susþinere pentru acordul sem-nat cu Iranul la mijlocul lunii iulie. Totodatã, Barack Obamaa avertizat cã respingerea de cãtre Congresul american aacordului nuclear cu Iranul ar conduce la un rãzboi în Orien-tul Mijlociu. „O respingere a acordului de cãtre Congres arlãsa orice administraþie americanã hotãrâtã sã împiedice Ira -nul sã se doteze cu o armã nuclearã în faþa unei singure opþi-uni: un alt rãzboi în Orientul Mijlociu. Nu spun acest lucrupentru a fi provocator. Este un fapt”, a mai spus acesta. Cutoate acestea, preºedintele american a recunoscut cã o partedintre fondurile deblocate prin ridicarea sancþiunilor împotri -va Iranului, dupã acordul nuclear, vor fi folosite pentru „acþi-uni teroriste”. Însã, în opinia preºedintelui Obama, cea maimare parte a banilor va fi cheltuitã de cãtre autoritãþile ira nie -ne pentru a îmbunãtãþi situaþia populaþiei, subliniind cã nicichiar „un regim represiv precum Iranul nu poate ignora spe -ran þele” în rândul populaþiei. În acelaºi timp, Barack Obamaa desemnat Israelul ca fiind singura þarã care s-a exprimat pu -blic împotriva acordului dintre Iran ºi marile puteri, dând to -to datã asigurãri cã Teheranul va fi sancþionat dacã acordul nueste respectat. „Toate þãrile din lume care s-au exprimat pu -blic, cu excepþia guvernului israelian, au sprijinit acordul”, aspus Obama, al cãrui discurs, tradus în ebraicã, a fost trans-mis la postul de radio public israelian.lANKARA - Turciareîn noieºte statul major al armatei sale angajate pe maimulte fronturi. Turcia a reînnoit, cu ocazia Consiliului Mili -tar Suprem (YAS) anual, statul major al armatei sale, pe fon-dul intervenþiilor împotriva rebelilor kurzi ºi grupãrii StatulIslamic (SI) în Siria, a anunþat preºedinþia turcã, informeazãAFP. Pe parcursul a trei zile de reuniuni la Ankara, YAS,con dus de premierul islamo-conservator Ahmet Davutoglu, ade cis promovãri ºi avansãri de ofiþeri, în timp ce armata turcãluptã pe mai multe fronturi. Necdet Ozel, actualul ºef al sta -tu lui major al armatei turce, care se pensioneazã, a fost în lo -cuit, cum era de aºteptat de comandantul forþelor armate te -res tre, generalul Hulusi Akar, a anunþat purtãtorul de cuvântal preºedinþiei, Ibrahim Kalin. Forþele armate turce luptã pemai multe fronturi de peste douã sãptãmâni. Aviaþia sa mili-tarã ºi-a înteþit loviturile asupra bazelor Partidului Muncito -resc din Kurdistan (PKK), din sud-estul þãrii ºi din nordul Ira -ku lui, dupã ce a þintit jihadiºti în Siria. Actualul ºef al armateicare supravegheazã regiunile din Marea Egee (vest), genera -lul Galip Mendi, a fost promovat în fruntea jandarmeriei,corp militar ce organizeazã în special operaþiuni împotrivare belilor kurzi. Dupã procesele Ergenekon ºi Balyoz, douãdo sare rãsunãtoare care au zguduit instituþia militarã altãdatãin violabilã în Turcia, nominalizãrile ºi promovãrile în cadrular matei au fãcut obiectul unor controverse. Astfel, în marinã,cea mai afectatã de aceste cazuri de comploturi antiguver na -men tale, mandatul amiralului Bulent Bostanoglu a fost pre -lun git cu încã un an, deoarece nu exista un alt ofiþer cu ungrad la fel de înalt care sã-i poatã succeda. Prin recenta achi -ta re a mai multor sute de militari în cele douã dosare, aceºtiadin urmã sperã sã-ºi reia ascensiunea normalã în cariera. Pu -te rea islamo-conservatoare ce conduce Turcia, þarã membrãNATO din 2002, a pus în aplicare reforme pentru a stru ni ar -ma ta, care a iniþiat patru lovituri de stat din 1960 pânã în pre -zent. Un atac survenit la 20 iulie în Suruc (sud), care a fãcut32 de morþi printre tineri militanþi kurzi, a declanºat un ciclude re pre salii între gherila ºi armata turcã, aceasta din urmãfiind acuzatã cã nu a protejat populaþia localã de atacul dinpar tea SI. De atunci, armistiþiul cu PKK, care era în vigoarede mai mult de doi ani, a eºuat, iar aviaþia turcã a desfãºuratnu meroase bombardamente asupra PKK ºi jihadiºtilor dinSiria.lKABUL - Cel puþin 1.600 de oameni, uciºi în con -frun tãrile din Afganistan în primul semestru din 2015.Con fruntãrile din Afganistan s-au soldat cu aproape 1.600 demorþi în rândul civililor în prima jumãtate a anului 2015,anun þã Naþiunile Unite, informeazã Reuters. Potrivit unuibilanþ întocmit de experþi ONU, 1.592 de oameni au murit,iar alþi 3.329 au fost rãniþi în confruntãrile produse în Afga -nis tan în primele ºase luni ale acestui an. „Pe fondul dramelorcu care se confruntã poporul afgan, este necesar un nou anga -ja ment din partea pãrþilor aflate în conflict, în sensul protejã -rii civililor”, a declarat Danielle Bell, un oficial din cadrulmi siunii ONU în Afganistan. Administraþia prooccidentalãde la Kabul a iniþiat, de câteva luni, negocieri de pace cuinsur genþii talibani. În aceastã þarã rãmân aproximativ 12.000de militari NATO, implicaþi în principal în misiuni de an tre -nare a forþelor afgane.n

ACTUALITATEAPE SCURT

În zilele de 21 ºi 22 iu -lie a.c., în ca zar ma Ba ta -lio nu lui 228 Apã ra re An -tiae ria nã „Piatra Cra iu -lui” din Braºov,a avut loc fazape subunitãþi debrigadã a com -pe tiþiei „Subofi -þe rul/ Soldatula nu lui 2015”.Sco pul acesteiac tivitãþi a fostde a-i identificape cei mai binepre gãtiþi maiº -trii militari, sub-ofiþeri ºi soldaþigra daþi profe -sio niºti capabilisã lupte, condu - cã ºi sã-i mo ti ve ze pe mili -ta rii din subordine în ve -de rea înde pli nirii misiu ni -lor ce le revin.

Locul I la categoria„Subofiþerul Anului 2015”a fost al sergentului-majorBogdan Damian din Com-pania 206 Cerce ta re, loculII i-a revenit mais truluimi litar cls. a IV-a ClaudiuAvram din Compania 391Apãrare CBRN, iar loculIII a fost ocupat de sergen-tul Cosmin Moþ din cadrul

ace leiaºi subunitãþi.Locul I la categoria

„Sol datul Anului 2015” afost ocupat de cap. III

Daniel Moisã din Cp.391Ap.CBRN, locul II i-a re -ve nit soldatului Mã dã -lin Leaºu din cadrul Cp.206 Cc., iar locul III a fostre vendicat de cap. III ªte-fan Filipoiu, Compania249 Comunicaþii ºi Infor -ma ticã

Premierea a fost fãcutãde colonelul Florin Stan,ºeful operaþiilor ºi instruc -þiei brigãzii braºo vene.

Locotenent-colonelNicolae Uszkai

Competiţie militară Competiţie militară în Braşovîn Braşov

În semn de apreciere şi respectÎn semn de apreciere şi respect

Vizită de sufletVizită de suflet

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 13 (408) din 17 august 2015 Pagina 3

La 97 de ani, veteranul de rãzboi Ioan Mija a fostani versat la Prefectura Sibiu.

În contextul anului 2015, declarat „Anul Ve te ra ni -lor de Rãzboi” au fost organizate o serie de acti vitãþicon sacrate veteranilor de rãzboi din judeþul Sibiu. Peste30 de veterani cu vârste depeste 90 de ani (între caretrei au pãºit pragul celui de-al 100-lea an de viaþã) aufost omagi aþi la sediul Pre-fecturii.

Comitetul Consultativde di a log civic pentru pro -ble me le persoanelor vârst -ni ce, care se întruneºte lu -nar, a avut o re u ni une apar -te, dar ºi un invitat de onoa -re, în persoana ve te ra nu luide rãzboi Ioan Mija. Astfel,în prezenþa comandan tu luiGar nizoanei Sibiu, generalde bri gadã prof. univ. dr.ing. Ghi þã Bârsan, împreu -nã cu pre fectul judeþului,Ovi diu Ioan Sitterli, a co -man dantului Cen trului Mi -li tar Ju de þean, co lo nelMihai Adrian Zisu, a co -man dan tului Co menduiriiGar ni zoa nei Si biu, maiorMarius Ralea, dar ºi a mem-brilor Aso ciaþiei Na þio na le a Ve te ranilor de Rãzboi„General Traian Moºoiu” - Fi liala Sibiu, al cã rei pre -ºe din te este colonelul (rz.) Ioan Chiricã, a fost aniver-sat cãpita nul (rtr.) Ioan Mija. Acesta a împlinit venera-bila vârstã de 97 de ani. Evenimentul a fost onorat ºi devi ceprimarul municipiului, Corina Bokor.

În cadrul festivitãþii, au fost prezentate câteva datedi n biografia sãrbãtoritului. Ioan Mija a vãzut luminazilei la data de 24 iulie 1918, în localitatea Tãuni jud.Alba. Fiu de plugari, a primit o educaþie aleasã, fiindu-i insuflate valori precum dragostea de þarã, de ºcoalã,asu marea datoriilor cetãþeneºti. Pânã la data de 17 no -iem brie 1939, ºi-a împlinit stagiul militar obligatoriu,dupã care a fost concentrat ºi încadrat în Divizionul 6tu nuri munte Divizia 31 munte. A plecat de frontul deest, unde a luptat doi ani ºi 28 de zile. Dupã cei peste

doi ani de front, Ioan Mija a fost decorat cu medalia„Bãr bãþie ºi credinþã, cls a III- a cu spade”, cu medaliaSer viciul Credincios cu spade cls. a III-a., iar în 1944 ,cu insigna „Scutul Crimeei”. Cãpitanul a participat lalup tele celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, în zona

Cer nãuþiului ºi, ulterior, la luptele din Caucaz. A fostrã nit în septembrie 1943. Dupã vindecare, a fost exter-nat ºi lãsat la vatrã, fiind avansat onorific la gradul deplu tonier-adjutant. Dupã rãzboi, s-a cãsãtorit ºi s-a sta-bilit în Sibiu. În ca drul Asociaþiei Naþionale a Ve te ra -ni lor de Rãzboi „General Traian Moºoiu” - Filiala Si -biu a fost avansat ono rific la gradul de cãpitan în re tra -ge re ºi i s-a acordat „Crucea Comemorativã a Celuide-al Doilea Rãzboi Mon dial 1941-1945”.Pentru cu ra -jul ºi spiritul de sa crificiu de care a dat dovadã, a fostde corat cu „Crucea Serviciului Credincios”. Într-unca dru festiv, or ganizat la Prefectura Sibiu, cãpitanuluiîn retragere i s-a acordat, din partea generalului de bri -ga dã prof.univ.dr. ing. Ghiþã Bârsan, „Diploma deOnoa re pentru curaj”.

Alocuþiunea pe care a rostit-o în cadrul evenimentu -

lui a impresionat întreaga audienþã: „Am participat lalup tele grele de la Cernãuþi. Apoi la cele din Cri meea.Tot pe front am fost rãnit. Au fost momente dificile încare ne gândeam cã nu o sã apucãm sã ne revedem cucei dragi, cã nu o sã mai trecem pragul casei noastre.Este emoþionant sã vezi cã eºti preþuit pentru faptepeste care timpul a cernut uitarea. Sunt profund miº-cat de acest gest acum când port hainele bãtrâneþii, pecare le simt - de la an la an - tot mai grele. Celor caremã întreabã cum a fost pe front, celor care au respectfa þã de camarazii de front cunoscuþi sau necunoscuþi,le mulþumesc din inimã. Îmi pare rãu cã anii ºi-au pusam prenta ºi peste memoria mea ºi cã am mai uitat deune le evenimente. Oricum mulþumesc anticipat tuturorce lor care vor þine amintirea acelor ani treazã, celorcare vor povesti nepoþilor despre toþi eroii neamului,des pre cei pentru care România era sfântã”.

Tortul frumos ornamentat cu urarea „La MulþiAni!”, aplauzele ºi faptul cã cei prezenþi i-au cântat„Mulþi ani trãiascã” nu au trecut neobservate de cãtresãr bãtorit. I-am vãzut ochii... ºi în ciuda voinþei cãpita -nu lui, câte o lacrimã mai rãtãcea pe obrazul brãzdatadânc de vreme.

Ca din senin, o voce suavã a rostit urmãtoarele ver-suri: Priveºte, copile, cum trec veteranii/ În ºiruri tã -cu te, bãtrâni luptãtori/ Se duc! Se topesc! ªi-odatã cuanii/ Dispar în neant, anonimi cãlãtori.// ªi-acumapri veºte cum trec veteranii/ În ºiruri tãcute, eroi cerºe-tori!/ Se duc! Se topesc! ªi-odatã cu anii/ Dispar înneant... inutili trecãtori!

Versurile sunt din poezia „Se Sting Veteranii”,apar þinând colonelului (r) Gheorghe Lãcãtuºu, veterande rãzboi.

În partea a doua a activitãþii Comitetului Consulta-tiv de dialog civic pentru problemele persoanelor vârst -ni ce, colonelul(r) Ioan Chiricã, preºedintele Aso cia þieiNa þionale a Veteranilor de Rãzboi „General TraianMo ºoiu” - Filiala Sibiu, a dat citire unui mate ri al încare au fost prezentate drepturile legale cuvenite ve te -ra nilor ºi vãduvelor de rãzboi, aºa cum sunt trecute înno ile prevederi legale.

Activitatea de onorare a veteranilor de rãzboi vacon tinua, iar pânã la sfârºitul anului 2015, toþi cei careau slujit patria cu onoare ºi demnitate vor fi respectaþiºi onoraþi de cãtre comunitatea sibianã.

Colonel (rz) V. Neghinã

Onor Veterani lor !Onor Veterani lor !

În data de 15 iulie s-a desfã -ºu rat ceremonia militarã prile -jui tã de transfe rul de autoritatedintre Batalionul 2-327 Paraºu-tiºti ,,No Slack” ºi Batalionul4-31 Infanterie ,,Polar Bears”din Armata Statelor Unite aleAme ricii.

La activitate au fost de faþãcomandantul TAAC-South, ge -ne ralul de brigadã Paul Bon-

trager, Seniorul Naþional al Ro -mâ niei, colonelul Victor Mol -do veanu, locþiitorul comandan -tu lui Combined Task Force NOSLACK – POSADA, locote-nent-colonelul Florin-Corneliuªoltuz, ºi comandantul Ele -men tului Naþional de Sprijin(ENS), co lonelul AlexandruAlexandroaia, ºi au participatmi litari români din cadrul

ENS, din Batalionul de Infan -te rie Protecþia Forþei KAF, pre-cum ºi militari din cele douãba talioane americane. Locote-nent-co lo nelul ChristopherHossfeld, co mandantul Bata -lio nului 2-327 a predat ºtafetalocotenent-co lonelului Christo-pher Landers, comandantul Ba -ta lionului 4-31, destinat protec -þiei forþei Bazei Militare Kan -

da har, schimbându-ºiast fel de nu mirea înCombined Task ForcePolar Bears – Posada.

Partea românã aacor dat distincþii. Ast-fel, in cadrul aceleiaºice remonii, SeniorulNa þio nal al României acon ferit, din partea ºe -fu l ui SMG, Emblemade Onoa re a StatuluiMa jor General locote-nent-colonelului Hoss-feld ºi consilieruluiaces tuia, CSM Jones.La rândul sãu, locþii -torul coman dan tuluiCombined Task Force,locotenent-co lonelulFlorin-Corneliu ªoltuz,a acordat, din partea ºe -fu lui Statului Major alForþelor Terestre, Em -ble ma de Merit Parte -ner pentru Apã rare,unui numãr de ºapteofiþeri din cadrul ace -luiaºi batalion.

Cãpitan Ovidiu CIOBANU

Transfer de autoritate în Afganistan

Pe data de 6 august, odatã cuSchimbarea la Faþã a Domnu-lui, mi litarii români, dislocaþi înBa za Militarã Kandahar au par -ti cipat la dez ve lirea ºi sfin þi rea Mo nu men tului Eroi lor Cãzuþi laDa torie înTea trele deOpe ra þii dinAf ga nis tanºi Irak, cã -ru ia i-a fostapli catã opla cã co me -m o r a t i v ãdin mar mu -rã, inscrip þi -o natã cu nu -mele fi ecã -ruia. Aceas -tã de ci zie afost luatã înur ma tragi -cu lui eveni -men t dindata de 30 apri lie 2015, în careo pa tru lã debarca tã, formatã dinmi li tarii Batali o nu lui 33 Vânã-tori de Munte ,,Po sada” a fostata catã de un auto ve hi cul cap -ca nã.

Monumentul eroilor, aflat înlo cul de dis pu nere al Ba ta lio nu -lui de In fan terie Pro tec þia ForþeiKAF, a fost construit prin efor-tul în tru nit al tuturor mi litarilorcare au conlucrat în cadrul mi -si unii ISAF cu ba ta lioa nele dema ne vrã. Acesta se afla iniþialîn Baza Lagman. De-a lungultim pului, numele tuturor eroi lorcare s-au jertfit pentru þarã, în

lup ta îm po triva terorismului, aufost înscri se pe faþada lui, spreadu ce re aminte ºi cinstire. Laîn ce perea Misiunii ResoluteSu p port, militarii ElementuluiNa þional de Sprijin au conside -

rat de cuviinþã sã îl amplasezelân gã Capela Mi li tarã ºi catar-gul pe care fluturã Drapelul Ro -mâ niei.

Anterior acestei activitãþi,co mandantul Batalionului deIn fanterie Protecþia Forþei KAFa recompensat prin citare peOr dinul de Zi pe Unitate, o se -rie de ofiþeri ºi subofiþeri cares-au remarcat prin profe si o na -lis mul demonstrat în cadrul ac -ti vitã þilor comune româno-ame -ri cane sau administrativ-na þi o -na le.

Cãpitan Ovidiu CIOBANU

Monument dedicat eroilor căzuţi la datorie

Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni”a participat în perioada 06.07-17.07.2015 la exercițiul multinațional„Pla tinum Lion 15.3”, desfășurat în Ba -za de Instrucție de la Novo Selo, Bulga -

ria, cu Plutonul 3 Manevră.În ziua de 06 iulie, plutonul român,

ală turi de detașamente ale ar ma te -lor bulgare, albaneze, britanice șiU.S. Marine Corps au luat parte lace remonialul de deschidere a exer -ci țiului. Oficialitățile prezente auevi dențiat importanța următoarelordouă săptămâni de instrucție înceea ce priveşte sporirea interope -ra bilității dintre forțele partici-pante.

Pe data 07 iulie, au fost ținutecur suri teoretice și aplicații practicecu temele Cordon & Search și Tac-tical Site Exploitation. Cea dinurmă, colectarea de dovezi în câm-pul tactic, a avut caracter de nouta -te pentru militarii români. Procedu -ri le au fost însușite de către aceştiaprin rezolvarea unor situații ne cu -nos cute în poligonul pentru luptăur bană.

De asemenea, militari din ca -drul plutonului au luat parte la cur-surile de formare JTAC pentru rea -li zarea acestor capacităţi de soli ci -ta re precisă a sprijinului prin focae rian și de artilerie în cadrul subu -ni tăților de forțe convenționale.

În data 08 iulie, militarii români auexer sat proceduri de verificare corporalăși de imobilizare a unui suspect. Cursu -ri le au inclus și aspecte precum: dreptu -ri le deținuților conform Convenției de la

Ge neva și transportulaces tora. Cursul defor mare JTAC a conti -nuat prin aplicații pehar tă, în vederea pre -gă tirii pentru zilele încare militarii, în te re -nul de instrucţie, au si -mu lat solicitarea desprijin prin foc.

În data 09.07, mili-tarii români au partici-pat la ședințe de in -stru ire conduse depuș cașii marini în careşi-au însușit prin re pe -ti ții tacticile și proce-durile. Tematica abor-dată a inclus reacțiilela contact, ocupareaunei poziții de sprijinprin foc și acțiunileechi pei antiblindate lare perarea vehiculelor

ina mice. Aceştia au fost integrați în ca -drul echipelor pușcașilor marini în de -

ser virea sistemelor de armament. Cursul de formare JTAC a continuat

prin aplicații în poligonul de tragereunde militarii au utilizat harta și sistemede ochire avansate pentru solicitareaspri jinului prin foc real.

În 10 iulie, plutonul român a executatin strucție tactică cu tema „Atacul”, ast-

fel: comandantul de pluton și comandan -ții de grupe au luat parte la jocul de de -ci zii tactice, alături de liderii celorlaltesub unități, iar militarii, sub comanda in -struc torilor americani, au exersat proce-durile specifice atacului în teren. În ceade-a doua parte a zilei, s-a desfășurat cu -noașterea armamentului de bază al puș -

cașilor marini: mitraliera M240, armade asalt multifuncțională portati vă SMAW și aruncătorul cal. 60 mm.Mi litarii noștri şi-au însușit caracte -ris ticile tehnico-tactice, montarea, de -mon tarea și operațiunile pentru tra ge -re, pentru fiecare categorie de arma-ment în parte.

În ziua de 11 iulie, a avut loc pla -ni fi carea operației în comun cu puș-cașii ma rini unde, pe baza unei ma -che te a te renului, comandantul deplu ton și-a pre zentat concepția exe-cuției în fața sub ordonaților. Coman-danții de grupe au verificat înțe le ge -rea intenției co man dantului și a sche -mei de manevră de către toți militarii.Ordinul de ope ra ție a fost completatîn urma re cu noaș terii terenului deinstrucție. Exercițiul planificat a fostexecutat în ur mă toarea zi, în teren, decătre întregul efec tiv al plutonului.Această repetiție a pregătit exercițiultactic cu trageri de lup tă desfăşurat încomun.

Locotenent Constantin-Horia ȘTIOP

CMYK

Curierul ARMATEINr. 13 (408) din 17 august 2015Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

Prima platformă subacvatică românească Prima platformă subacvatică românească

O echipã de specialiºti ai Centruluide Cercetare ªtii nþificã pentru ForþeleNa vale, din cadrul Agenþiei de Cercetarepentru Tehnicã ºi Tehnologii Militare, apre zentat joi, 6 august, la sediul din mu -ni cipiul Constanþa, principalele realizãriîn domeniu. Printre acestea, se numãrãLa boratorul de acusticã ºi hidroacusticã,ca pabilitate unicã pe plan naþional, dez -vol tatã în cadrul cen trului de cercetare,ºi proiectul Sistem pentru de tec þia, clasi -fi carea ºi identificarea factorilor subac -va tici lo cali generatori de riscuri de se -cu ritate SECRIS, pri ma platformã sub -ac vaticã autonomã (AUV) clasa man-por table integratã în România, in for mea -zã Departamentul pentru Armamente alMi nisterului Apãrãrii Na þi o nale. Inte -gra rea diverºilor senzori pe un vehiculsub acvatic fãrã operator uman ºi opera -rea unui astfel de ve hicul în scopurilepre zentate mai sus reprezintã o nou tateab solutã în România.

Programul activitãþilor a cuprins ºiun exerciþiu de mon strativ de prezentarea capabilitãþilor platformei sub ac vatice

au tonome, care s-a desfãºurat în PortulMi li tar Mangalia.

Robotul, proiect integral românesc,este telecomandat de un operator uman,

prin intermediul unei console, co mu ni -ca rea se realizeazã printr-o interfaþã wi -re less, iar comenzile se transmit pe ofrec venþã de 900 MHz. Acesta are la

bord un sistem GPS, care îi permite sã seori en teze ºi o camerã video. Are patrusu prafeþe inde pen dente de control di rec -þi e pentru a creºte performan þe le ma ne -vri ere în spaþii res trân se. Cercetãtorii nuau ig norat nici pro ble ma au to no mi ei,mo di fi ca rea a u to ma tã plan mi si u ne în si -tu a þia epui zã rii re sursei ener ge tice fiindpo sibilã prin con tro la rea în cãr cãrii acu -mu la to ri lor ºi mo ni to ri zarea con su mu luicu un mo dul echi pat cu mi cro con tro er.

Conform teh no mil.net, pri mul AUVro mânesc va putea realiza stu dii ºi in -spec þii hi dro grafice, lo ca lizarea ºi carto -gra fierea zonelor cu epa ve, mo ni to ri za -rea unor zone ma ri ne protejate, ope ra þi -uni de cãu tare ºi salvare. Ca utilizare purmi litarã, ro botul va servi la si mulareaam pren tei platfor me lor de tip subma rinîn misiuni de an tre nament pentru luptaan ti submarin, cercetarea-dez vol tarea ºiex pe rimentarea de sen zori subacvati ci.În statele oc cidentale, asemenea ve hi cu -le fãrã echi paj uman sunt pro iectate ºipen tru a realiza misiuni de atac sub ni ve -lul mãrii. n

Baza de Instrucţie de la Novo Selo, Bulgaria

Exerciţiul multinaţional „Platinum Lion 15.3”

CMYK

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 13 (408) din 17 august 2015

Din Carpaţi în CaucazDin Carpaţi în Caucaz

În perioada 05 – 24 iulie 2015, militari din Brigada1 Mecanizatã „Argedava” au participat la exerciþiulmul tinaþional „Agile Spirit 15” în baza de pregãtireVa ziani din Georgia, la care au participat militari dincinci þãri NATO (Bulgaria, Lituania, Letonia, Româ-nia, USA) ºi observatori din Moldova ºi Armenia.

Exerciþiul a debutat cu ceremonialul de deschiderela care a fost prezent ºeful Statului Major General geor-gian, general-maior Vakhtang Kapanadze. ªefii dele-gaþiilor (Georgia, Bulgaria, SUA, România) au luatcuvântul. Din partea detaºamentului românesc co lo -nelul Iuri TÃNASE a mulþumit pentru invitaþia de aparticipa la activitate ºi a transmis cã acesta reprezintãpentru toþi o oportunitate bunã în vederea creºterii in te -ro pe ra bili tãþii acþionale, a nivelului de pregãtire profe-sionalã, pre cum ºi a dezvoltãrii unor relaþii profesiona -le ºi de prietenie durabile între militari.

Agile Spirit 15 a avut douã componente. În primulrând, discutãm despre un exerciþiu de comandament(CPX) prin care a fost exersat procesul de luare a de ci -ziei (MDMP) de cãtre un comandament multinaþionalcreat pe structura Brigãzii 4 Mecanizate georgiene ºide Regimentul 10 Marinã SUA ºi au fost conduse ope -ra þiile unitãþilor subordonate care au utilizat sistemul

de simulare din dotarea Corpului de Puºcaºi Mariniame ricani (USMC) - MTWS (Marines Tactical War-fare Simulation) prin celule de rãspuns de nivel batali -on. În al doilea rând, îl menþionãm pe cel de antrena-ment în teren (FTX), de nivel batalion, pe timpul cãruiaplutonul de infanterie din cadrul Batalionului 2 Infan-terie „Cãlugãreni” a acþionat în cadrul unei companiigeorgiene.

Pornind de la un scenariu fictiv ºi de la o structurãmultinaþionalã flexibilã, Brigada 4 Mecanizatã (douãba talioane de infanterie mecanizatã, unul de tancuri –na þionale, un batalion de infanterie mecanizatã bulgar,

unul de infanterie ro -mâ nesc ºi un regimentUSMC) a exe cu tat ooperaþie ofen si vã decucerire a unor obiec-tive importante. Ulte-rior, a trecut la conso -li darea ºi menþinereaacestora în scopul sta -bi lirii unei stãri denor malitate în zona deoperaþii ºi pentru im -pu nerea pãcii.

Iniþial, militarii dincomandamentul bri gã -zii georgiene ºi per-sonalul care a aug -men tat structura (doimi litari din comanda-mentul Brigãzii 1 Me -ca nizate) au parcurs,în douã zile, procesulde luare a deciziei(MCPP – procesul de

pla nificare a corpului depuº caºi marini, variantã aMDMP-ului) explicând ºiexem plificând fiecare pas,astfel încât cooperarea cupar tenerii sã se realizeze încon diþii optime. Exerciþiulpro priu-zis s-a desfãºurat pedurata a 4 zile, 12 ore pe zi.

C e l u l ade rãspunsdin cadrulBa talionului2 a parcursun pro gramin tensiv decunoaºtereºi utilizare as is temuluiM T W S ,care a con-stat în orede pregãtiret e o r e t i c ã ,

concomitent cu executarea unor exer-ciþii de micã amploare, menite sã uºu -reze procesul de instruire.

Întreaga activitate s-a desfãºurat înlim ba englezã, eventualele bariereling vistice fiind depãºite prin adop ta -rea unui limbaj operaþional comun.

Programul plutonului de infanteriea fost structurat pe trei perioade. Primaa fost destinatã executãrii ºedinþelor detragere de luptã cu armamentul indivi -dual. Aceasta a inclus ºi aºa numitul

marksmanship (tragericu armamentul armatelorþãrilor participante). Mi -li tarii au avut prilejul,prin acest schimb de ex -pe rienþã, sã îºi dezvoltenivelul de instruire per-sonal.

A doua perioadã afost alocatã exerciþiilorde rezolvare a unei situa -þii tactice (STX) care auavut ca scop armonizareaprocedurilor de operarepe câmpul de luptã. Ac -þiu nile desfãºurate auaco perit întreg spectrulope raþiilor – ofensivã,ofen sivã în mediul urban(asaltul ºi cucerirea unuiobiectiv), apãrare, apã ra -re în mediu urban (apã -ra rea unui obiectiv), sta-bilitate (patrulare, pazaunui obiectiv important).În cepând cu aceastã pe -rioa dã, structurile parti -ci pante au fost dislocateîn tabãra organizatã înpo ligonul de instrucþieVa ziani. Plutonul de in -

fan terie a fost preluat sub comandã operaþionalã de cã -tre Compani BRAVO/ Batalionul 42 Mecanizat/ Briga-da 4 Mecanizatã georgianã.

A treia parte, alocatã FTX-ului ºi Zilei DistinºilorVizitatori, a cumulat procedurile exersate în perioadeleanterioare. Exerciþiul s-a desfãºurat la nivel batalion ºia avut ca temã „Modul de acþiune a batalionului de in -fan terie în mediul urban”.

Importanþa lui „Agile Spirit 15” a fost datã ºi de vi -

zi ta preºedintelui Georgiei, Giorgi Margvelashvili, ºi aministrului Apãrãrii, Mindia Janelidze, în baza militarãVaziani, care s-au întâlnit cu detaºamentele forþelorpar t enere.

Ceremonialul de final al exerciþiului multinaþional aconsemnat încheierea participãrii efectivelor din cadrulBrigãzii 1 Mecanizate „Argedava” la activitãþile de in -struire în comun organizate în cadrul BSRF 15 (BlackSea Rotational Force).

Faptul cã au fost parte activã din exerciþiu a arãtatdin nou importanþa instrucþiei militarilor în mediul ur -ban, atât pe timp de zi, cât ºi pe timp de noaptea, abili -tã þile ºi deprinderile pe care le au în a angaja inamiculîn orice condiþii, precum ºi nivelul ridicat al pregãtiriifizice. De asemenea, cunoaºterea limbajului operaþio -nal, a procedurilor NATO de planificare ºi conducere aope raþiilor, precum ºi familiarizarea în folosirea siste -mu lui de simulare au permis integrarea ofiþerilor destat major în comandamentul multinaþional, în condiþiioptime.

Fiind prima participare a Armatei României cu ofi -þeri din categoria menþionatã ºi cu o subunitate de ma -ne vrã la exerciþii militare multinaþionale, organizatesub eg ida NATO, pe teritoriul Georgiei, din ultimii 20de ani, prin alocuþiunile lor, oficialitãþile prezente laDVDay ºi la ceremonialul de încheiere au apreciat lasu perlativ nivelul de pregãtire ºi implicare al miliarilorromâni, fiind reiteratã invitaþia de a participa la exerci -þiul planificat în anul 2016.

Maior Bogdan Nãstase

Prin Maica Domnului, Dumnezeu S-a pogorât pânã lanoi ºi firea noastrã s-a ridicat pânã de-a dreapta mãririiîntru cele înalte, pânã de-a dreapta lui Dumnezeu-Tatãl.Fi rea în care este îmbrãcat Hristos astãzi, adicã firea ome -neas cã fãrã de pãcat, a luat-o din preacuratele sân giuiriale Mai cii Domnului.

Dintre toþi sfinþii, pe care trebuie sã-i cinstim, sã cin-stim mai tare pe Maica Domnului. Biserica o laudã peMai ca Domnului, numind-o „Scaun de Heruvimi, Fe cioa -ra”. În axionul (imn de slavã, în biserica ortodoxã) de laSfân ta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare se spune cã„pân tecele tãu (al Maicii Domnului) mai desfãtat decâtce rul a lucrat!”. Comoara ºi vistieria tuturor darului Du -hu lui Sfânt a fost Maica Domnului!

Ea este scara lui Iacov pe care se pogorau ºi se suiauîn gerii lui Dumnezeu, pe care a vãzut-o Iacov când dor -mea. Dumnezeu S-a pogorât pe aceastã scarã prin întru-pare pânã la noi, S-a întrupat de la Duhul Sfânt ºi dinprea curatele sângiuiri ale Fecioarei Maria ºi a ridicat fireanoas trã cea cãzutã.

Fericitã este casa ºi familia aceea care are în casã icoa -na Maicii Domnului, cãci mult pot ºi sfinþii lui Dumne -zeu, dar nici unul cât Maica Domnului. Dacã nu eraMaica Domnului în ceruri, între Sfânta Treime ºi noi, lu -mea se peirdea de mult. Ea pururi stã în genunchi ºi seroa gã Prea Sfintei Treimi. Ea este a patra faþã du hov ni -ceas cã din ceruri. Întâi este Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt,adi cã Sfânta Treime, apoi a patra este Maica Domnului.

Biserica cântã în mod minunat „Ceea ce eºti mai cin-

stitã decât heruvimii ºi mai mãritã fãrã de asemãnaredecât serafimii”. De ce? Ea a purtat în pântecele ei pe celce a zidit serafimii ºi heruvimii din nefiinþã. Ea n-a purtatun sfânt în pântecele ei, ci pe Fiul lui Dumnezeu, pe Celce a fãcut heruvimii ºi serafimii numai cu gândirea, pecare L-a purtat în pântecele ei.

Maica Domnului este Împãrãteasa Heruvimilor (o cla -sã specialã de îngeri, care urmeazã ierarhic dupã arhan -gheli. Înseamnã „înþelegere, revãrsare de înþelepciune”,îm pãrãteasa a toatã fãptura, cãmara întrupãrii lui Dumne -zeu Cuvântul. Uºa Luminii, cã lumina cea neapropiatãgân ditoare prin ea a venit în lume. Uºa vieþii, cã ViaþaHris tos prin ea a intrat. Poarta cea încuiatã prin care n-atre cut nimeni, decât Domnul, cum spune Prorocul Ie ze -chil.

Din aceste cuvinte înþelegem cã cinstirea Maicii Dom-nului este voitã ºi rânduitã de însuºi Dumnezeu. Aceastãcin stire pe care i-o dã Biserica Ortodoxã Fecioarei Mariafor meazã cultul Maicii Domnului. În cadrul cultului Prea -sfin tei Nãscãtoare de Dumnezeu, amintim mai întâi praz -ni cele împãrãteºti închinate ei, cum sunt: Naºterea MaiciiDom nului (8 septembrie), Intrarea în Bisericã (21 noiem-brie), Buna Vestire (25 martie) ºi Adormirea Maicii Dom-nului (15 august). Apoi slujbele ce se fac în biserici ºi mã -nãs tiri în cinstea ei, acatistele ºi icoanele împodobite atâtde frumos, mai ales cele fãcãtoare de minuni ºi multe alteru gãciuni prin care cerem ajutorul Maicii Domnului întoate zilele vieþii noastre.

Cinstim pe Maica Domnului pentru cã ea este maicã

dupã trup Fiului lui Dumnezeu ºi cea dintâi rugãtoarepentru lume înaintea Prea Sfintei Treimi. Ea ne ajutã celmai mult la dobândirea mânturii prin sfintele ei rugã ciuni.

Fiind Maicã a Mântuitorului, Fecioara Maria a primitcea mai mare cinste pe care o poate avea o fãpturã. Zã -mis lind de la Duhul Sfânt pe Mântuitorul, a fost cu totulcu rãþitã de pãcate, ca nici un alt om, oricât de sfânt ar fifost. Prezenþa Maicii Domnului în viaþa Bisericii se da to -rea zã legãturii strânse dintre ea ºi Capul Bisericii, Fiul luiDum nezeu care a fost purtat în pântece de ea, zãmislit ºinãs cut de ea, ce L-a purtat în braþe ca prunc ºi a rãmasuni tã cu el prin iubirea omeneascã culminatã, proprie uneima me. Fecioara Maria nu poate fi pusã pe acelaºi plan cuIisus Hristos, propriul autor al Mântuirii, dar este în unirecea mai strânsã cu fiul ei pentru cã este Maica lui Dumne -zeu, Mântuitorul lumii ºi Capul Bisericii. De aceea, Bi se -ri ca o considerã Cãlãuzitoare, Mijlocitoare, Mai ca du hov -ni ceascã ºi-i cere direct ajutorul, convinsã cã mij locireamai cii Sfinte la Fiul ei are o deosebitã eficien þã.

Numai în Maica Domnului credinciosul evlavios vedemo dul unei experienþe morale privind legãtura noastrã cuper soana divinã ca în taina fecioriei sale întrezãreºte sen-sul castitãþii, puritatea, mãreþia stãpânirii de sine ºi a sme -re niei, credinþa ºi discreþia, sfiala de apucãturile uºuraticeºi de vârtejul ameþitor al pasiunilor înrobitoare, virtuþiprin care sufletele noastre îºi dobândesc curãþia ºi pãºescpe linia unei frumuseþe morale, a unui caracter superior.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

În data de 23 august 1939 are loc semnarea Pactu-lui Ribbentrop-Molotov (Pactul Hitler-Stalin) care aser vit bazã pentru ocuparea teritoriilor româneºti decãtre Armata Sovieticã la 28 iunie 1940.

Din pãcate, pentru zeci de milioane de oameni,care trãiau în Albania, Belarus, Bulgaria, Cehoslova-cia, Republica Democratã Germanã, Estonia, Letonia,Lituania, Polonia, România ºi Ungaria, ceea ce auhotãrât câþiva politicieni, iniþial Hitler ºi Stalin, în1939, ulterior Churchill, Roosevelt ºi, din nou, Stalin,în 1945, dintr-o simplã trasare de condei, avea sã fie otra gedie pentru 2 sau 3 generaþii.

Cu ocazia semnãrii Tratatului de Neagresiune din-tre Reichul german ºi Uniunea Republicilor SovieticeSocialiste (U.R.S.S.), la Moscova, în data de 23 au -gust 1939, plenipotenþiarii semnatari din partea celordouã pãrþi au discutat, în cadrul unor convorbiri strictconfidenþiale, problema delimitãrii sferelor de influen -þã în Europa rãsãriteanã. Conform Actului AdiþionalSecret al Pactului, partea sovieticã accentueazã intere-sul pe care-l manifestã faþã de teritoriul dintre râurilePrut ºi Nistru, iar partea germanã îºi declarã dezinte -re sul politic total faþã de acesta. Pactul este semnat dinpar tea Reichului german de I.V. Ribbentrop, iar dinpartea Guvernului U.R.S.S. de cãtre Veaceslav Molo-tov, în prezenþa lui Stalin.

Adoptarea protocolului secret a permis ocupareate ritoriilor româneºti de cãtre U.R.S.S., la 28 iunie1940. Administraþia ºi armata noastrã se retrag dinzona dintre Prut ºi Nistru a României, precum ºi dinBu covina de Nord, iar în ziua de 28 iunie 1940 pri -mele unitãþi militare sovietice pãtrund în teritoriile in -di cate.

Conþinutul pactului Ribbentrop-MolotovGuvernul Reich-ului German ºi cel al Uniunii Re -

pu blicilor Sovietice Socialiste, orientate spre îmbu nã -tã þirea pãcii dintre Germania ºi U.R.S.S., pornind dela Acordul de Neutralitate semnat în Aprilie 1926 în -tre Germania ºi U.R.S.S., au elaborat prezentul Acord:

Articolul I. Ambele Importante Pãrþi Contractantese obligã reciproc a evita orice forme de violenþã, oriceac þiune violentã ºi orice atac una asupra celeilalte, atâtin dividual, cât ºi în alianþã cu alte Puteri.

Articolul II. În cazul în care una dintre cele douãIm portante Pãrþi Contractante devine parte beligeran-tã cu o a treia Putere, cealaltã Importantã Parte Con -trac tantã trebuie sã se abþinã de la oricare forme deaju tor pentru aceastã a treia Putere.

Articolul III. Guvernele celor douã ImportantePãrþi Contractante trebuie pe viitor sã menþinã contac-tul reciproc în scopul consultãrii pentru schimbul dein formaþii pe subiecte ce afecteazã interesele lor co -mune.

Articolul IV. În cazul în care disputele ºi conflic -tele între Importantele Pãrþi Contractante vor creºte,aces tea vor participa în orice grupãri de Puteri, care,di rect sau indirect, þintesc cealaltã parte.

Articolul V. În cazul apariþiei disputelor sau con -flic telor între Importantele Pãrþi Contractante asuprasu biectelor de un fel sau altul, ambele pãrþi vor aplanaaceste dispute sau conflicte exclusiv în cadrul unor

schimburi de opinii prieteneºti sau, dacã este necesar,prin crearea comisiilor de arbitraj.

Articolul VI. Prezentul acord este elaborat petru operioadã de zece ani, cu condiþia cã, ulterior, una din-tre Importantele Pãrþi Contractante nu-l va denunþa cuun an înainte de expirarea perioadei de valabilitate,va liditatea prezentului Acord automat se prelungeºtecu încã cinci ani.

Articolul VII. Prezentul Acord va fi ratificat în celmai scurt timp posibil. Ratificarea va fi fãcutã la Ber -lin. Acordul va intra în viguare din momentul semnã -rii.

Protocolul Adiþional SecretArticolul I. În eventualitatea unor rearanjamente

po litice ºi teritoriale în regiunile ce aparþin StatelorBal tice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), hotarulde nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor dein fluenþã ale Germaniei ºi U.R.S.S. În aceastã privinþãinteresul pentru Lituania în regiunea Vilna este re cu -nos cut de ambele pãrþi.

Articolul II. În eventualitatea unor rearanjamentepo litice ºi teritoriale în regiunile ce aparþin Poloniei,sfe rele de influenþã ale Germaniei ºi ale U.R.S.S. vorfi limitate conform liniei râurilor Narev, Vistula ºiSan. Chestiunea privind modul în care interesele am -be lor pãrþi fac doritã pãstrarea statului independentPo lon ºi cum acest stat trebuie demarcat poate fi deter-minat doar în cursul viitoarelor discuþii politice. Înorice caz, ambele Guverne vor rezolva aceastã între -ba re printr-un acord prietenesc.

Articolul III. Privitor la sud-estul Europei, atenþiaeste atrasã de cãtre partea Sovieticã privitor la intere-sul acesteia în Basarabia. Partea Germanã declarã de -zin teresul politic total în aceastã regiune.

Articolul IV. Prezentul Protocol trebuie tratat deam bele pãrþi ca unul strict secret.

www.istoria.md

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 13 (408) din 17 august 2015Pagina 6

Pactul Ribbentrop - MolotovPactul Ribbentrop - MolotovREPERE CULTURALELec þ ia de i s to r i e

CarteGhidul nesimþituluiRadu ParaschivescuCum trebuie sã te porþi ca sã-þi indispui

se menii? Care sunt trãsãturile definitoriiale nesimþitului carpatin? Cât e instinct ºicât premeditare în comportamentul lui dezi cu zi? Iatã câteva întrebãri care meritãun rãspuns în registru ironic. Fiindcã ne -sim þitul a devenit o prezenþã ubicuã ºiagre sivã, fãrã de care traiul cotidian numai poate fi conceput. Ghidul nesimþituluipoate fi citit ca un fals tratat de proastãcreº tere, în mãsura în care oferã cãi deper fecþionare celor care nu au ajuns la ni -ve lul suprem de nesimþire. Dar, rostul lui adevãrat e sã întâmpineprin râs câteva dintre smintelile atitudinale din viaþa noastrã laîn ceput de mileniu. În transportul public sau pe trotuar, la restau-rant sau în intimitatea propriului apartament, la bisericã sau latea tru, nesimþitul român corodeazã nervi, provoacã stupori ºi teîm pinge spre o vorbã a lui Mark Twain: „Omul e singurul animalcare roºeºte. Sau ar trebui s-o facã.”

www.humanitas.roConcertIRIS ºi Cristi MinculescuVino miercuri, 2 septembrie, începând cu ora 21:00 sã pe treci

o searã de neuitat la Hard Rock Cafe ºisã îi asculþi într-un concert pe IRIS ºiCris ti Minculescu. Vei putea sã asculþipie se de legendã precum „Somn Bi -zar”, „Noaptea”, „Sã nu crezi nimic”,„Ulti mul mic dejun al lui Bon”,„Baby”, „Totul sau nimic” sau „De veiple ca”, totul în cadrul unui concerteve niment pentru fanii de toate vâr ste -le.

Preþul biletelor variazã în funcþiede preferinþe, astfel: VIP (cu loc la ma -sã în faþa scenei) – 90 de lei, iar acce-sul general (cu loc la masã în salã, sauîn picioare) – 60 de lei

www.music.roFilmHitman: Agent 47În data de 28 august 2015 va avea premiera în România un

nou film bazat pe celebra serie de jo -curi. Rupert Friend este Agentul 47, unasa sin neîntrecut în eliminarea þintelorsale. Cea mai recentã misiune o are încen trul atenþiei pe Katia, o tânãrã ce fu -ge de o organizaþie extrem de puternicã,Sin dicatul. Ce nu ºtie agentul este cãpar tenera sa îl va face sã descopere lu -cruri incredibile despre propriul trecut,arun cându-l în acelaºi timp într-un con-flict nimicitor cu misteriosul Sindicat.Este un film sub regia lui AleksanderBach care îi are drept principali prota -go niºti pe Zachary Quinto, ThomasKretschmann, Rupert Friend, HannahWare ºi se încadreazã în genurile acþiu -ne, crimã, thriller.

www.cinemagia.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Cins t i rea Maic i i Domnu lu iC ins t i rea Maic i i Domnu lu i

Înfrângerea e o condiþie temporarã, Dacãre nunþi, o faci permanent.

Omul trãieºte pe pãmânt nu pentru a de ve -ni bogat, ci pentru e deveni fericit.

Sinceritatea e un lux pe care numai oame -nii bogaþi sufleteºte ºi-l permit.

Pentru ca rãul sã se întâmple este de ajunsca cei buni sã nu facã nimic.

Munca e bunã doar dacã o faci cu tãrie. Depreferat, pãlincã.

Nu lãsa viaþa sã te descurajeze, toþi care auajuns departe au fost nevoiþi sã înceapã de un -de va.

Cât încã ardem pe pãmânt, speranþa-i sorãcu norocul.

Dacã faci bine nu þine minte. Dacã facirãu, nimeni nu uitã. Viaþa este prea scurtã sãle faci tu pe toate.

Când ai bogãþie, cugetã cum sã rabzi cuvred nicie sãrãcia.

Col. (rz.) ªtefan MITINCU

Domniºoarã, de câ -te ori îmi surâdeþi îmivine sã vã invit la mi -ne.

- Vai, sunteþi se du -cã tor!

- Nu, sunt dentist.☺

Un rocker ajunge dimineaþa aca -sã beat mangã ºi dã peste ma mã-saîn bucãtãrie.

- Mamãããã! Mi-e rãããuuuuu...- Ce sã îþi dau, dragul mamei sã

îþi treacã?- Pune-mi o manea sã vãrs!

☺- Ce faci?- Nimic!- Pãi, asta ai fãcut ºi ieri...- Încã nu am terminat.

☺Bulã ºi cu ªtrulã în maºinã se

lan seazã într-o depãºire inconºtien-tã:

- Bã! Cred cã ãla m-a înjurat rãu

de tot pentru cã prea gesticula...- Stai liniºtit! Þie nu þi-a zis ni -

mic... cu mama ta avea ceva.☺

Un bãieþel privea atent la unpreot care îºi repara gardul casei.

- De ce te uiþi atât de atent, fi ule?- Vreau sã vãd ce zice un popã

când îºi dã cu ciocanul peste de ge te.☺

Doi prieteni, un englez ºi un chi -nez, se plimbau prin Londra.

- Uitã-te la toate steagurile aces -tea! Îmi umplu sufletul de mân driepatrioticã!

- Dar, Chan, tu eºti chinez, iaraces tea sunt steaguri britanice!

- Da? Uitã-te la etichete!☺

- Mãmico, nu pot sã dorm!- Spune-mi, te rog, o poveste!- E trecut de unu noaptea. Lasã

cã vine tãticul imediat ºi când o sã îlîn treb pe unde a fost, o sã ne spunãel o poveste...!

☺- De ce au blondele întotdeauna

un cuþit în maºinã?- Sã poatã tãia mai bine cur be le.

☺- Serviþi mormoloci în acest res -

tau rant?- Servim pe oricine! Luaþi loc!

☺Dacã soþia a aflat de amantã, dar

merge liniºtitã sã-þi gãteascã ci na, sere comandã sã iei un antidot pentruotravã cu spectru larg.

☺Tatãl îi spune fiului:- Gata, s-a terminat cu distracþia,

de mâine te duci la muncã. Cã n-o sãne þinã mã-ta pe amândoi toatã via- -þa!

☺Soþul aºteaptã lângã salonul de

în frumuseþare. Dupã un timp în de -lun gat iese de acolo soþia sa.

- Bine, mãcar ai încercat...www.bancuri.ro

Inovaţie în medicinã, ochiul bionicChirurgii din oraºul britanic Manchester au realizat

primul implant din lume al unui ochi bionic pe un pa -cient diagnosticat cu degenerescenþã macularã legatãde vârstã (DMLV).

Bărbatul foloseºte în prezent un implant retiniancare transformã în imagini înregistrãrile video realiza -

te de o ca -me rã vi deominia tura lãata ºatã deo c h e l a r i isãi, pu tândast fel sãur mã reas cãdi rec þia dede plasare aunor liniialbe pe e -cra nul u nuicompu ter.De aseme-

nea, el poate sã va dã fãrã proble me si luetele uma ne ºifor mele o biec telor.

Implantul Argus II, conceput de firma americanãSecond Sight, reprezintã un ochi bionic ce primeºte in -for maþiile vizuale de la o camerã video miniaturalãam plasatã pe ochelarii purtaþi de pacient. Imaginilesunt convertite în impulsuri electrice ºi transmise wire-less la o reþea de electrozi miniaturali ataºaþi de retinã.Electrozii stimuleazã celulele rãmase funcþionale de lani velul retinei, care trimit mai departe acele informaþiivi zuale cãtre creier.

Alþi patru pacienþi cu acest tip de DMLV vor bene -fi cia de acest implant revoluþionar la acelaºi spital dinManchester, în cadrul unui test clinic. Argus II costãapro ximativ 150.000 de lire sterline, însã aceastã sumãin clude cheltuielile de spitalizare ºi preþul operaþiei. Înschimb, toþi pacienþii din testul clinic vor fi trataþi gra-tuit.

Influenţa somnului asupra creieruluiDormitul pe o parte, faþã de dormitul pe spate sau

pe burtã, ar putea contribui la scãderea riscului de îm -bol nãvire de maladia Alzheimer, dar ºi de alte afecþi -

uni neurologice, conform unui nou studiu publicat înJournal of Neuroscience.

Atunci când dormim pe o parte se deschide un pasajîn creier, denumit calea glimfaticã, prin care sunt eli -mi nate substanþele chimice nefolositoare din creier,con form cercetãtorilor de la Stony Brook Universitydin SUA. În urmã cu mai mulþi ani, oamenii de ºtiinþãau apelat la imagistica prin re zo nanþã magneticã(RMN) pentru a observa calea glim faticã la rozãtoare,aflât astfel cã procesul de curãþare a creierului este maieficient în timpul som nului. Astfel sunt îndepãrtateproteinele amiloid ß ºi tau care, dacã se acumuleazã îndepuneri pe creier, pro voacã maladii grave.

Dr. Helene Benveniste, coordonatoarea acestui stu -diu, ºi echipa sa au folosit tehnologia RMN ºi mo de la -rea cineticã pentru a evalua rata de schimb a fluidelorcerebrospinale ºi interstiþiale la rozãtoare. Cu ajutorulteh nicilor de microscopie fluorescentã ei au observatcã eliminarea substanþelor nocive pentru creier se faceîn mod mai eficient atunci când rozãtoarele dorm pe oparte. „Foarte multe tipuri de demenþã sunt legate detul bu rãri ale somnului, inclusiv dificultate de a ador-mi”, a susþinut Dr. Nedergaard, adãugând cã astfel deafec þiuni ar putea fi favorizate de faptul cã substanþeleno ci ve din creier nu sunt eliminate corespunzãtor.„Din ce în ce mai mulþi oameni de ºtiinþã sunt de pã -re re cã tulburãrile de somn pot accelera pierdereame moriei la pacienþii care suferã de Alzheimer”, aadãu gat ea.

Deocamdatã oamenii de ºtiinþã avertizeazã cã aces-te rezultate sunt concludente doar în cazul rozãtoa re -lor, fiind nevoie de mai multe studii ºi experimentepentru a le demonstra validitatea ºi în cazul oamenilor.

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 13 (408) din 17 august 2015

Pagina 7

Intel lanseazã Skylake K desktop

Intel lanseazã douã modele cu mul -ti plicator deblocat, Core i7 6700K ºiCore i5 6600K. Acestea sunt pre zen -tate drept soluþia ideala pentru gaming.Skylake este cea de-a doua în cercare laIntel pe procesul tehnolo gic de 14 nm,dupã Broadwell. Prin noul controller

de memorie integrat de Skylake, com -pa tibil DDR4 dual channel (2133MHz), dar ºi DDR3L (1600 MHz, totdual channel), Intel a dorit sã ofereceva flexibilitate.

Procesoarele Skylake pun la dispo -zi þia utilizatorului 16 benzi PCI-E 3.0,pentru plãcile video, ºi folosesc nouama gistralã DMI 3.0 pentru a comuni cacu chipset-ul (capabilã de 3.93 GB/sec). O altã modificare de care se bucu -rã noile procesoare þine de voltaj, însensul cã acesta va fi încã o datã con -trolat de placa de bazã. Aºa se naºteHD Graphics 530, cu 24 UnifiedShaders ºi o frecvenþã ma xi mã de 1150MHz.

În medie, Skylake aduce un spor deperformanþã la aceeaºi frecvenþã denu mai 3.7% peste Broadwell sau nu -mai 6% peste Haswell (cu tot cu avan -ta jul adus de DDR4). De asemenea, oserie de latente suplimentare (încã in -

com plet elucidate) fac din Skylake unju cãtor mai prost ca Haswell Devil’sCanyon (la jocuri ne referim).

Una peste alta, lipsa de concurenþãdin partea AMD a micºorat din ce în cemai mult pipeta prin care Intel ne lan -sea zã noi arhitecturi ºi procesoare.Cine doreºte un nou sistem, sau un nouCPU si are în minte ºi over clocking-ul,poate opta pentru Skylake K. În Româ-nia, Core i7 6700K are un preþ de 1.720lei (170 lei peste i7 4790K), iar i56600K este 1.200 lei (130 lei mai multdecât i5 4690K). La acesta se adaugãcostul unei plãci de bazã, ºi al unui kitDDR4.

Mouse Natec GenesisGV44

Acest mic mouse, mare la primave dere, este unul destinat pasionaþilorde jocuri. Calitatea materialelor nu estestra lu citã, plas ticul fiind mat, dur, însãre zis tent în timp. Butoa ne le sunt destulde zgomotoase, dar în a cest segment depreþ nici nu poþi a vea pre tenþii.

Swit ch-urile Omron pot rezista

pânã la 5 mi lioane de apãsãri, acest lu -cru fãcând mouse-ul unul dedicat ga -me rilor amatori.

Senzorul este unul optic, însã esteun Avago A3000, ºi el realizat pentruacest tip de activitate. DPI-ul, ajus ta bil

în 3 paþi, vine cu o baterie la pachet detip AA ºi transmiþãtor USB.

Tastatura Natec GenesisRX66, pro şi contra

Natec este în prezent singura com -pa nie care reuºeºte sã ofere un raportpreþ/ performanþã foarte bun. Tastaturacostã în jur de 200 de lei. La aceºti banise poate spune cã face concurenþã cualte modele de la producãtori mai cu -nos cuþi, precum Logitech, Thermal-

take sau poate Genius.

PRO: este accesibilã ºi oferã unraport preþ/ performanþã foarte bun;tastele sunt mari, cursa este lungã, iarma terialele folosite sunt de bunã cali-tate; dispune de taste multimedia ºipen tru diferite profile; palm rest gene -ros; taste cu o duratã mare de viaþã, depânã la 15 milioane de apãsãri; estefoar te confortabilã la sesiuni lungi degaming; silenþioasã.

CONTRA: deºi logo-ul este ºi elilu minat, dispune de mai multe culoride cât tastele în sine; butonul de schim-bare al profilurilor este prea aproape deESC, riscaþi sã apãsaþi pe el din gre -ºealã

www.arenait.net

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...REALÃ

TRUISM

PLÃCI DETERACOTÃ

FERME

ªPERÞ

ÎN BLOC!

POTECI

PLAFOANE

IMENS

STAT

NESIGUR

PARTER

ZGÂRCITÃ

METAL

GRÃSAN

O FATÃ

UNEORI

BOALA DEURECHE

TRATAT DEFIZICÃ (pl.)

MORFEUINDIGEN

FONTÃ

AMABILE

STABILIT DINVREME

DIN STUP!

RESORT!

REGELEFIARELOR

PUSEUI!

FIRE DEURZEALÃ

BOLDURI

MIXTURÃ

BUIMAC

Printre sarcinile/ misiunile Batalionului de InfanteriePro tecþia Forþei KAF „Posada” se aflã controlul accesu-lui/ ieºirii la poarta principalã.

Militarii Companiei 4 Protecþie Forþã (Control Acces)din cadrul batalionului îndeplinesc aceastã misiune dindata de 21 mar ti e 2015, misiune pe care au preluat-o de lao companie americanã.

Activitatea se desfãºoarã pe trei schimburi, presupuneve rificarea tuturor autovehiculelor ºi persoanelor care so -li citã accesul în baza militarã ºi este organizatã pe posturifixe ºi mobile de control cu sarcini specifice pentru fi e ca -re în parte, ºi anume: aspectare persoane ºi autovehicule,ve ri fi care documente identitate personalã ºi auto, do cu -men te de acces, de însoþire ma te ri ale. De asemenea, le re -vi ne ºi scanarea cu aparaturã performantã, verificareacor po ra lã, reþinerea ºi returnarea la ieºirea din bazã a apa -ra turii elec tronice cu posibilitãþi de filmare, fotografiere ºiînre gis trare, coordonarea deplasãrii în interiorul punctuluide ac ces, supravegherea persoanelor ce urmeazã a fi în so -þi te de es corte.

Componenta cea mai importantã a misiunii o consti -tuie identificarea de substanþe ºi materiale interzise ce potfi uti lizate la confecþionarea dispozitivelor explozive im -pro vi zate.

În sprijinul militarilor români acþioneazã o echipã spe-cializatã, dotatã cu câini bine antrenaþi, care rãspundeper manent solicitãrilor, cel mai des de veri fi care a auto ve -hi culelor de mare tonaj, încãrcate cu mãrfuri.

Comandantul com paniei, locotenentul Gabriel Ion,precizeazã: ,,Nu avem voie sã greºim. Pericolul poate fi,atât din exterior, cât ºi din interior. Orice autovehicul, ori -ce persoanã care aºteaptã sã intre în ECP reprezintã unpo tenþial pericol. Abia dupã ce se face scanarea cu raze Xºi mai apoi verificarea anti-bombã ºi anti-drog, rãsuflãmuºu raþi. Pe lângã verificarea autovehiculelor ºi personalu-

lui care intrã în Baza Militarã Kandahar, militarii compa -niei mele au sarcina de a le face ve rificarea ºi celor careies din bazã. Pe lângã materialele pentru care existã apro-bare de scoatere din FOB, diverºi contractori în cearcã sãsustragã altele, în vederea comerciali zã rii ulterioare. Pen-tru a ne fi mai uºor, am fost ne voiþi sã învãþãm foarte mul -te expresii în pashto sau dari, cele douã limbi oficiale alestatului.”

„Printre cei care tranziteazã poarta de acces principa -lã, se aflã ºi reprezentanþi ai Guvernului Afganistanuluisau lideri ºi seniori din cadrul Forþelor de Securitate Af -ga ne (ANSF), persoane considerate drept VIP-uri. Mili-tarii ANSF se supun aceloraºi reguli de veri fi care, nefiin-du-le permis accesul cu arma men tul din dotare. Acest as -

pect presupune mult tact din par tea noastrã,întrucât aici, în Af ganistan, nu este delocuºor sã-i iei arma unui militar apar þi nând al -tei þãri ºi sã-i în mâ nezi un tichet în schimb.Trebuie sã le explici re gu li le ºi sã-i faci sã leînþeleagã totodatã”, spu ne ºeful de stat ma -jor, maior Con stan tin Cîrjan, responsa bil cuprotecþia inte ri oa rã a ba zei militare Kan da - har.

La toate aceste mãsuri concurã structu ri -le de con trainformaþii specializate în iden ti -fi ca rea do cumentelor de acces false sau aper soa ne lor care au un trecut îndoielnic înba za de da te exis ten tã.

Importanþa misiunii este confirmatã decã tre con silierul comandantului Batalionuluide In fan terie Protecþia Forþei KAF „Posa-da” pen tru pro blemele maiºtrilor militari ºisub o fi þe ri lor, plu tonierul-adjutant principalLucian Talpa zan: ,,O singurã greºealã poatesã con du cã cãtre cursul cel mai periculos de

ac þiune al insurgenþilor ºi anu me atacul din interior, carepoa te produce efecte majore asu pra militarilor cartiruiþi ºiun impact evident asupra în de plinirii misiunii ResoluteSup port în partea de sud a Af ga nistanului”.

Ca toate aceste activitãþi sã se desfãºoare în ritmul im -pus de importanþa misiunii, militarii Companiei 4 Protec -þie Forþã, prin rotaþie, dupã un grafic în toc mit de cãtre co -mandantul companiei, asigurã liniºtea ºi pro tecþia punctu-lui de acces, prin executarea serviciului de pazã în tur-nurile de protecþie, amenajate ºi dispuse în aºa fel încât sãpermitã vizibilitate maximã, ziua ºi noap tea, spre zonadin afara bazei.

Cãpitan Ovidiu CIOBANU

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 13 (408) din 17 august 2015Pagina 8

Accesul în baza mi l i tară Kandahar - Accesul în baza mi l i tară Kandahar - s iguranţă ş i profes ional ism s iguranţă ş i profes ional ism

O mânã de oameni mistuiþi de dorul de casã au reuºit încâ teva ore, sã rãvãºeascã viaþa întregii comunitãþi din NKC(New Kabul Compound), Afganistan.

Personalul românesc compus din militarii Detaºamentu-lui ROU AIAT (Army Institutional Advisory Team) apar þi -nând Brigãzii 81 Mecanizate „General Grigore Bãlan” Bis -tri þa ºi ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã „Mihai Vi -tea zul”, împreunã cu 8 militari ai Jandarmeriei Române, aureuºit sã impresioneze personalul coaliþiei, aflat sub în sem -nele Resolute Support, cu dragostea lor faþã de þarã, faþã deceea ce înseamnã sã fii român, în faþa simbolului care ne re -u neºte ca naþiune oriunde ne-am afla în lume – cele trei cu -lori ale Drapelului Naþional. În prezenþa generalului de bri -ga dã german Bartscher Michael, oºtenii români ai celor douãmi nistere au oferit, prin modul de pregãtire a zilei de cele -bra re a DRAPELULUI NAÞIONAL, o adevãratã lecþie deis to rie, culturã ºi patriotism care cu greu va putea fi uitatã dere prezentanþii celor 12 naþiuni aflate în NKC.

„Nu aº putea sã mã caracterizez ca fiind un om slab, însã,de câte ori îl vãd arborat, lacrimile stau sã-mi curgã. Pen trumi ne, strãlucirea lui reprezintã: copilul meu, mama mea, fa -mi lia mea - pe scurt þara mea, ceea ce cu alte cuvinte AMJU RAT SÃ APÃR” spune cãpitanul Rãzvan Zegleanu.

Participanþii ºi-au manifestat dorinþa de a afla cât maimulte despre noi ca naþiune, despre noi ca popor, des pre noica þarã, dar au fost impresionaþi, în cele din urmã, de noi caOAMENI. A fost o competiþie acerbã între dorinþa de acunoaºte ºi a ºti cât mai multe ºi aceea de a le spune ºi a learã ta cât mai multe.

„Am crezut cã va fi o celebrare ca oricare alta de pânãacum, to tul formal ºi fãrã viaþã. Ceva însã s-a întâmplat, in -ten þia noas trã de a ne prezenta þara ºi valorile ei a avut efect.

M-am spe riat ºi totodatã m-am lãsat purtat de iureºul ameþi-tor al în tre bãrilor ce nu se mai opreau. Pânã ºi profesorulmeu de is to rie ar fi fost uimit cu câtã uºurinþã ºi pasiune pre -zen tam is to ria þãrii mele.” ne spune, vizibil marcat, maiorulLiviu Lisandru.

Activitatea s-a desfãºurat în una dintre sãlile de conferin -þe ale bazei ºi a fost dominatã de cele trei culori ale Drapelu-lui Na þional Românesc. Atmosfera a fost aºa cum ºi-au doritcei care au organizat evenimentul, plinã de entuziasmulcom patrio þi lor ºi de respectul invitaþilor. O salã destinatãîntrunirilor cu peste 100 de invitaþi a de venit neîncãpãtoare.S-a transmis, din vorbã în vorbã, cã aici are loc cea mai vielec þie de patriotism pe care o pot da, departe de tot ce le estedrag, o mânã de oa meni dintr-o þarã care este, ca urmare a si -tua þiei geo po li ti ce, vârf de lance al alianþei.

„Am uitat la un moment dat unde mã aflu ºi realizam cãtransmit frumosul lanþ al evoluþiei drapelului nostru unorper soane strãine, deºi în minte aveam imaginea copiilor mei.A decurs precum o lecþie pãrinteascã despre strãmoºii lor ºice ea ce au însemnat culorile acestea pentru ei. Acest lucrucred cã au realizat ºi cei din auditoriu ºi tocmai aceastã pa si -u ne i-a miºcat.”, ne spune maiorul Sorin Cârþiº.

Gândul cã eºti departe de casã are un efect de liant caream plificã, de regulã, spiritul camaraderesc specific mediuluimi litar. Aºa s-a întâmplat ºi în îngemãnarea efortului depusalã turi de personalul M.Ap.N. de cãtre militarii JandarmerieiRo mâne prezenþi în NKC.

„Nu aº putea spune acum de unde a apãrut ideea, a cuimai exact a fost iniþiativa, cred cã a fost efectiv o reflexie asu fletului fiecãruia, a dorului de casã ºi respectului faþã detre cutul þãrii, nu au fost sarcini sau responsabilitãþi, fiecare asim þit nevoia sã contribuie cu ceva ºi iatã ce a ieºit, o mare

de oameni impresio -naþi de ceea ce pot sãtre zeas cã trei culori:al bastru, galben ºiroºu.” ne spu ne, vizi -bil uimitã de nu mãrulmare de parti ci panþi,locotenent-colonelulNicoleta Pri mãvãruºdin echipa jan dar me -riei.

Activitatea a fostpla nificatã iniþial pen-tru douã ore, însãe fec tele ge ne rate debi ne cunoscu te le sar -ma le cu mã mã li gu þã,„bat jocorite cu o lea - cã de smântânã”, vor -ba lui Ion Creangã, aufãcut ca cei din con -du cerea campului sã nu-ºi doreascã încheierea unui aºa eve - niment ce a fost transformat într-unul de socializare, cares-a întins pe întreaga duratã a dupã-amiezii.

„ªtiam câte ceva despre þara voastrã, însã nu mi-am ima -gi nat nici o clipã cã poate fi aºa de fascinantã. Am vãzut înpre zentarea bãieþilor cã prinþul moºtenitor al Marii Brita niiare proprietãþi acolo. Nu cred cã poate fi altceva în topul pri -o ri tãþilor mele pentru urmãtoarea vacanþã, decât România”,afir mã maiorul american Rosa Ramirez.

Ca aceastã zi de sãrbãtoare sã aibã un final demn de is -to ria ce a marcat Drapelul nostru Tricolor, afarã, în aer li ber,sub catargul drapelelor celor 12 naþiuni ale bazei, militariiro mâni i-au invitat pe toþi cei care le-au fost alãturi înaceastã zi de sãrbãtoare, sã afle rolul pe care l-a jucat naþiu -nea noastrã încã din cele mai vechi timpuri, cu ajutorul fil -mu lui is to ric „MIRCEA”.

Locotenent-colonel Daniel POPFoto: Cpt. Rãzvan ZEGLEANU

Drapelul NaţionalDrapelul Naţional

Sărbătorit la 5.107 km de ţarăSărbătorit la 5.107 km de ţară

Baza militarã NKC (New Kabul Com -po und) a fost gazda ceremoniei de me da li -ere a detaºamentului român ºi a celui da -nez din cadrul AIAT (Army Institutional

Ad vis ory Team). ROU AIAT, dislocat laîn ce putul lunii februa rie în teatrul de ope -ra þii din Afganis tan, face par te din Misiu -nea Resolute Support, menitã sã co n du cã

tâ nãra armatã af ga nã pe lun-gul drum al construc þi ei ºitran sformãrii, spre una mo -de rnã, capabilã sã fur nizezesin gurã un mediu de se cu ri -ta te stabil ºi sigur pen tru po -pu laþia Republicii Is la mi ceAf ganistan.

Ceremonia organizatã ºicon dusã de cãtre colonelulbri tanic Neil Unsworth a re -pre zentat încheierea celor 6lu ni de misiune pentru perso -na lul celor douã naþiuni. Însemn de recunoºtinþã a mun -cii ºi efortului depus, mili ta -ri lor români li s-a acordat

me dalia NATO „Non Articol 5”, în pre -zen þa comandantului contingentului ro -mân, co lo ne lul Alexandru Militaru.Aces ta a fost impresionat de cu vin telede admiraþie ale membrilor coaliþiei, re -

fe ritoare la mun ca desfãºuratã de cãtreper sonalul ro mâ n ºi a adresat mulþumiri fi -e cãrui ofiþer din ca drul detaºamentuluipen tru modul în care ºi-a desfãºurat ac ti vi -ta tea ºi a înþeles sã re pre zinte ROMÂNIApe parcursul celor ºase luni de mi siu ne.

Totodatã, pe baza rezultatelor obþinuteºi pentru con tri buþia adusã la îndeplinireaobiec tivelor fazei I a Misiunii ResoluteSup port, cei 14 ofiþeri de stat major aflaþisub con ducerea locotenent-colonelului Da -ni el Pop, au fost pro puºi de cãtre con du ce -rea CJ 7 pentru acor darea „Army Com -men dation Medal” ºi „Army Achi e vementMe dal”.

Pregãtitã ºi desfãºuratã dupã modelulbri tanic, cere mo nia a emoþionat deopotrivãmi litarii participanþi, ºi au dienþa, zgomotulto belor Batalionului 2 al regimentului dein fanterie britanic generând o atmosferãspe cificã curþii re gale. Întreaga activitate a

fost desfãºuratã la lumina tor þe lor, aspectca re a constituit un prilej de atracþie pentruîn treaga co mu nitate din NKC.

Generalul german Michael Podzus, co -man dantul CJ7 a mulþumit tuturor pentruac tivitate ºi efortul de pus în ca drul misi u -nii, evidenþiind con tribuþia personaluluiro mân la consolidarea ºi dezvol ta rea mi si -u nii de consiliere a For þe lor de SecuritateAf ga ne. În plus, i-a felicitat pe militaripen tru modul în care ºi-au re prezentat þaraºi pe fiecare naþiune pentru felul în care ºi-a se lectat oamenii pentru acest tip de misi -u ne. Acesta ºi-a ex primat admiraþia pentruopor tunitatea de a avea în sub or dinemilita ri români, fiind plãcut impresionatde calita tea umanã ºi profesiona lis mul ri -di cat al acestora. De asemenea, a tran smissa lutãri familiilor, care au fost tot timpulcu sufletul ºi gândul alãturi de ei, sublinii -nd faptul cã efor tul ºi sacrificiul ce rute deRe solute Support, au fost deo po trivã ºi alece lor de acasã.

Cãpitan Rãzvan ZEGLEANU

NATO ştie să spună mulţumescNATO ştie să spună mulţumesc