Ramtha - Ultimul Vals Al Tiranilor (Profetia Revizuita 2010)
-
Upload
priceputeanu -
Category
Documents
-
view
5.853 -
download
85
description
Transcript of Ramtha - Ultimul Vals Al Tiranilor (Profetia Revizuita 2010)
:ha predd despre ,,zilele ce vor veni" zilele care sunt deJa alcl hfrla apdrut, Ia sfArgitul anilor 1970. Ultimul uols al tlronlhtrevizuitd surprinde invdldhrrile 9i prezicerile lui Ramtha dc er uttt
udzeci de ani, care descriu schimbdrile dramatice care urmearA, tlliri ale nah-rrii 9i pAnd la probleme economice si politice. Rarnllrtio(ele din spatele acestor schimbdri 9i multele evenimentc dltrclusiv din viitorul nostru apropiat care au fost planificate cu aterrlhoameni.
r din lucrurile pe care le-a prezis Ramtha acum trei decenll pol llLte clar in multe din titlurile de stiri de astdzi, insi dupd Ramtha, rrnlsi altele. Desi viitorul poate pdrea descurajant si cumplit, Ranrllnrn destin mai miret, care se construieste, cu ajutorul civiltzalllhtrcare iubesc omenirea: aparilia supercongtiin{ei o noud erd gl <r
rni mai evoluatd.
AFP News, Copenhaga, 24 septembrie 2008
Sindicatul Nafional al Agricultorilor, 11 mai 2007.
Barton Biggs, Wealth, War, and Wisdom, 2008.
;t destin aceste schimbdri despre care am vorbit de atata vreme, in>stru se manifestd pe deplin. Mergeli 9i aruncati o privire. Ce vi se;nuit acum nu era aga pe atunci."
.*7': 't! Jr,4p,'f a,
i
-.""5
,5&rf,;a.W'-500260
str. Alexandru gnvdra, @ sc.e ap.lDTelefon:#I6W
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieiRAMTHA
_ Ultimul vals al tiranilor: profelia revizuite/Ramtha; trad.: Laura Cristiana- -BraSov: M,M.S.Publishing l{fffie, UIUW*ss42-a
z0loopnnf rrg
I. Cristiana, Laura (trad.)
2*rr
kh n oredactare: Elena David
,,Acestea sunt cele mai mdrete vremuri din toatd istoriavoastd inregistratd. Deti sunt wernuri grele gi pline deprovocdri, ali ales se tditi aici, in aceste timpuri, in scopulimplinhii pe care v-o aduce acest lucru.
Tututot vi s-a promis de atAta timp cd il veli vedea peDumnezeu in timpul vietii voastre, dar viald dupd viald nuvi s-a permis niciodatd sE il vedeli. ln aceastd viatd, cei maimulti dintre voi o sdJ vadd cu adevdrat.
Veli vedea cum aici va lua nagtere o impdrdlie magnificd €jvor apdrea civilizatii dapre care nu ave-afi nici cea mai micAidee cd exisE. €i va sufla un vint nou, iar iubirea, pacea gibucuria de a fi vor curge cu gralie in acest loc binecuvantatsrnaragdul universului vostru gi casa lui Dumnezeu."
Ramtha
La inceputul anilor'80
Titluri de gtiri actuale care confirm5 ceea ce preda Ramtha cu pestedoulzeci de ani in urm6, in anii 1980
.,Calota polard se topegte mai repede dec6t ne agteptam."
AFP News, Copenhaga, 24 septembrie 2008
,,Rdspunsuri: C6t de muJt va cre/e nivelul mdrii dacd se va topi ghealapolard. "
USATODAYcom, 21 noiembrie 2004
,,Alarmd cu privire la sldbirea dramaticd a Curentului Golfului "
The Guardian, Marea Britanie, 1 decembrie 2005
,,in lowa de EsL Ora€ul care nu se inundid niciodatd e la 4 melri sub apd."
The New York Times, 13 iunie 2008
,.Deplasarea unui jet de aer et<tinde Tropicele gi dete u le Pdmentului "
USATODAYcom, 25 mai 2OO6
..lncendii necruldtoare distrug California deSud, cel pulin o jumdlatede milion de oameni p;rdsesc zona."
CNN News, 23 octombrie 2007
Apd contaminatd in slstemul urban: .,Acel parazit, criptosporidium, a imbolndvit4OO.0O0 de oameni gi a pravocat moartea a peste 100 de persoane. De atunci,au inceput reviziiscumpe la vechile uzine de tratare a apei din Milwaukee."
CNN News, 2 septembrie 1995
..Substanle farmaceutice infesteazd apa potabild a Statelor Unite. "
MSNBC, l0 martie 2008
,,Sau g;sit medicamente in rezervele de ap; a 28 de zone" din StateleUnite.
Associated Press, 10 martie 2008
,,Expeiii spun cd nu mai este vorba de un singur caz. ci de o pandemie de gripdaviari care /ove€le populalia umand...
., Oceanele noastre sunl atacate €i se apropie de un punct de unde intoarcereanu mai estepostbild. Oare putem sd supravieluim dacd mdrilemor?,,Raportul Mother Jones, martie/aprilie 2006
.,Somonul Chinook dispare fdd umd.,,
Newyork Times, l7 martie 2O0g
.,Cele mai scdzute proujzii de hrcnd din ultjmij 50 sau IO0 de ani: Aparifia uneicrize mondiale a alimentelor.,'
National Farmers Union, 1l mai 2007
,,Oare chiar este posibil sd rdm6nem fdrd m6ncare?,,
MSN Finance News, 5 martie 200g
,,Fostul pre1edinte George H. W Bush gi Bi// C/inton ii indeamnd peamericani sd a4ianeze pentru a se preg;tj mai bine. pe ei. lamitiil) giafacerile.lor, penlru situalii de urgentd. "
Departamentul de Securitate Intern5 alSUA, 23 mai2005,.Modificarea climaticd amenintd supravieluirea recoltelor de cartofi sj de alune.sl::: cerce!;totii Fi trebuie uryent adunate,i depozitate seminte je lu ruJej.sdlbalice ale acestor plante, pentru a asigura hrana in vijtor.,,Decision News Media,23 mai 2e07
''care vor fi ameninrdrile acestui nou secoua adresa bundstdrjj? Terorkmur,rdzboaiele rellgioase sau o prdbufire a sistemrtri fin"ni..?)
-'
Barton Biggs, Weafth. War and Wsdom,2}Og
..Eu ded sincer... cd instituliile bancare sunt mai periculoase decitarmatele in formalie de luptd."
Thomas Jefferson. Sczs oare cdtreJohn Taytoa 1g16
,,P6nd ce uraganul Katrina sd /oveascd New Or/eans, era clar cd, acum, aceasta erametoda preferatd de avansare a abiectiveJor corporative, folosirea _"_L"ra* a"traumatism colectiv pentru a se angaJa intr-o modelure "ociJd U, )"or"*o,
radicald. "
Naomi KIein, The Shock Doctrine: TheRise ofDisaster Capitalism /Doctrina de,oc: Aparilia capitalsm ulu i dezastrelor. n. t. /. ZOOS
..Adevdrata ameninlare pentru republica noastrd esle acest guvern invizibil,care. ca o caracatild u afd, se intinde in toatd lungimea sa mucilaginoasdpeste tol oraful, peste tot statul j; pesle toatd natiunea. "
John F. Hylan, primar al oragului New York (1918 -1925), Discurs din 26martie 1922
,.Bush a rccunoscul pentru prima oard exislenla inchisorilor secrete incare sunt d4inuti suspqlii de terorism fi. .. a unui rdzboi secre! impotrhlaAl Qaeda, pentru oprirea atacun'lor inainte ca ele sd apard. "
Fox News, 8 septembrie 2006
,,hlvestitorii disperd din cauza unei economii nesigure, care a scufundat din noubursa... cea mai mare cddere din 26 oclombrie 1987, care a urmat dupd LuneaNeagrd, crashul din 19 octombrie care a dus la o cddere cu 22,6 procente intr osingurd gedinld."
Associated Press, New York, l5 octombrie 2008
,,lnvestjtorii cu amdnuntul cautd addpost in monedele de aur in mjezulc zei"
Marketwatch News, NewYork, 1 octombrie 2008
Henry A. Kissinger:,,Cu NAFIA, SUA creeazain sfargit o nou5 ordin€mondiala."
Los Angeles Times, 18 iulie 1993
,,Pre€edintele este hoErel sd-gi urmeze agenda tdcutd da a crea o uniune nordamerican1 din Statele Unite, Mexic Ai Canada, fdrd aprobarea poporului sau aCongresului."
Lou Dobbs, CNN, 29 noiembrie 2006
..Acum, ONU poate deveni catalhatorul "Noii ordini mondiale' spune Bush.'
Los Angeles Times, 24 seplembriel99T
,,Acest destin aceste schitnbdri despre care am vorbit cu aga de mult timpin urmd,in vremea voastrd ajunge la manifestarea deplind. Mergeli gi aruncali o p vire.Ceea ce acum vise pare obignuit, pe atunci nu era obignuit."
Ramtha
iulie7992
df
CUPRINS
MESAJ IMPORTANT CU PRIVIRE LA TRADUCERI
CUVANT INAINTE: JZ KNIGHT 9I RAMTHA,CUM AU iNCEPUT TOATE ASTEA
INTRODUCERE DE JZ KNIGHT OARE PROFETIILE DESPRE 2012SUNT DOAR O MARE PROPAGANDA?
CAPITOLUL UNU: O fereastrA c5treviitor..,.....-.......-..........Cunoagterea ili di posibilitateasd alegi .
Ce anume detemind destinul? ..
lmaginea Alter qo-ului omen irii ................
CAPITOLUL DOI' Napoleon gi nasterea ,,oamenilor cenugii'
Magina de rEzboigi Reze:a FederaldFinantare sttategicd in n umele democratiei ........ ..
Libeftatea amenintatd de letargie fi de complezenldScena americand: pretedintele Reagan gi crashul bursei .......................
Suveranitatea: o provocare pentru lumea modernd .......,,...,....,.,.,....,....
CAPITOLUL TREI: Agenda oamenilor cenugii: Unica Ordine Mondiala..-..
Libertatea spiritului gi alter ego-ulNumdrul fiarei gi cardul de debitAsa lt asupra Ma mei Naturd
CAPITOLUL PATRU: Iluminarea risipe5te ignoranta gi frica
CAPITOLUL CINCI: Combustibilii fosili, mediul
9i schimbirile PimAntuIui.......................lmpactul stratului de ozon asupta naturiiLupta Pdmantului pentru supravietuire .
Activitatea vulcanicd gi p/dcile tectonice ............
Topirea calotei polare gi incdlzirea globald .. .. ......
Wa(a in armon ie cu natura ................-................,.
13
15
27
29333537
41
45535657
62
6569TL
74
77
83a68991
9496
I
CAPITOLUL 9ASE: PregEtirea pentru schimbareAjutor de la afte civilzalii ti sfergitul tiraniei
CAPITOLUL $APTE: Put4i schimba lumea,p€ntru ca sunteti fiinle divine
Leclii de la maestrul invdldtorPuterea clasei de mijloc .......lluminareaPriorildlile principale pentru supravieluirea voastr|
CAPITOLUL OPT: Zorii superconstiintei ............................
CAPITOLUL NOUA: Ayutorul lui Ramtha pentru schimbarea lumii .........
EPILOG: Semnificatia unica a inv6tEturilor lui Ramtha
GLOSARUL LUI RAMTHA
BIBLIOGRAFIE
MESAJ IMPORTANTCU PRIVIRE I.A TBADUCERI
Aceasti carte se bazeaza pe Dialogurile lui Ramtha, o serie deirrregiskiri pe banda magnetica Ei pe compact disc a prelegerilor qi
invifSturilor oferite de Ramtha. Ramtha a ales-o pe americanca JZKnighi ca fiind singurul canal care si ii hansmita mesajul. Singuralimb6 pe care o folosegte penhu a{i comunica invi{iturile este limbacnglezi. Stilul discursului sau este unic Si extrem de neobi5nuit, fiindadesea inleles gre5it ca arhaic sau ciudat. Ramtha a explicat ca
alegerea cuMntelor, modificarea cuvintelor, conshuclia frazei qi aran-jarea verbelor gi a substantivelor, intreruperile qi pauzele in mijloculfrazei sunt toate intenfionate, penhu a aiunge la niveluri multiple deacceptare gi interpretare, prezente la un public compus din oameniproveniti dintr-o varietate de domenii culturale Si peturi sociale.
ln scopul p;strerii autenticiti$i mesajului hansmis de Ramtha,am tradus cartea cit mai aproape cu putinla de cuvintele originale,penhu a-i permite cititorului si aibl experienta invataturii, ca Si cumar fi fost prezent. Daci gasi$ fraze care par incorecte sau ciudatepenku forma lingvistici actuala a limbii dumneavoastri, ve incurai;mse mai cititi o datd paragraful respectiv, shiduindu-vE sA surprindetiinfelesul de dincolo de cuvinte, mai degrabi decit sA aveti, pur Si
simplu, o atifudine critici cu privire la constuc$a liierara. De asemenea,
vi incuraiim si faceg comparatie Si se consultati sursa, publica$aoriginali in englezi de la JZK Publishing, o diviziune a JZK, Inc., casprijin in scopul claritifii. VE dorim toate cele bune qi o lecturi plScutd.
Editorul
101
106
111
7l:1
727125130
137
145
155
165
779
Dragd Cititorule:
Cartea ce urmeaze sa o citegti se laieazd pe conceptele uneivct:hi gcoli de mistere, redescoperite spre finalul secolului XX - o erd{ c se rostogolesie inh-un materialism alarmant, in care nici biserica,incituqat5 in propria sa dogmi qi in intrigi politice, nici qtiinla, inchisiiu limitele materiei, nu $tiu cum s6-i facS pe oameni si fie intregi. Nu(,stc nevoie ca gtiinfa s5-gi schimbe metodele, ci doar s5-gi lSrgeascS
:;fera de actiune; iar religia nu kebuie s6-qi schimbe tradiliile, ci, maiclcgrabi, sa-Si aducA aminte de originile sale: Spiritul Ei semnificatiasa primordialS. Refacerea legdturii dintre cele vizute qi cele nwizute,in scopul aplicbrii uiile a omnipotenfei in viefile noashe de zi cu zi,
devine noua punte ficuti in mod con$tient penhu haversarea abisului
ce separE cerul de pimdnt. Acest efort se nume$te Marea Lucrare.Academia conceptului $colii de infelepciune Sh6veche a lui Ramtha
se construiegte pe misurS ce fiecare inifiat/student devine o piatride conshucge individuali.
in centrul qcolii de mistere se afli ceea ce Ramtha numegte Vidul:un vast nimic din punct de vedere material, insi totul din punct de
vedere potential - Si pe care Piiagora il numegte Absolutul. Aceasta
este esenfa fiin{ei necreate - Dumnezeul necreat - nimicul din care
iau naqtere toate potentialele. Vidul este marele nemanifestat din care
lumile efemere sunt materializate. in timp ce lumile manifestate se
schimbi gi, in cele din urm5, dispar, Vidul rdmAne neschimbat.
Aceasii esenfi eterna a fost ascunsi omenirii, deoarece omul nupercepe decdt lucrurile tangibile, fdrd si $tie ca aceste forme sunt
IUthtLul vals a/ tinutih;t
shans unite cu infinitul. Atunci devine posibil ca omenirea sa cunoascil
cunoaSterii gtiin{ifice, cu inferegerea ezotefica a spiriturui, arSturi destdpanirea lucrurilor prin voinfa, stip6nind astfel furtunile personalece il separa pe om de unitatea ce-L exprimi pe Dumnezeu ca Sihe.
Cuv'nt inainle
, rrrrr',lir culcatd in mormintul sbu $i vede cum, din intunericul unei
' ', ,t ,ll llri stele, apare un punct str6lucitor de lumina. Punctul incepe,
rr,,,1, :i; se deschidd ca o floare radiantS, centrul sau incandescent
' l, .1.'rL indu-se gi intinzAndu-se ca un trandafir de lumini strilucitoare,, ,r ,, rnic de petale. Noi suntem floarea ce se desface din Sursi. Din,,, , 1 rnoment, Dumnezeu este amanifestat - noi, voi, eu. Din acel
r,r,rrcnt, 9i noi am contemplat gi am dublat Sinele in substanll,ltvlril)ili. Definem acum ingredientul activ al con$tiintei gi energiei,r,,l'rczentat in gcolile strAvechi de gAndire ca masculinul etern(,,,rrttiinta) qi femininul etern (energia). Prin urmare, aceastA uniune
l,, rlccti de congtiinte gi energie creeazi uniunea perfecie de
t,,,.,ibilitate generative Ei reproductivi, care, mai apoi, va genera lumea'rl cscnta lui Dumnezeu, ca noi ingine. Aceasti uniune este res-
I ,, rrrsabili de desfSgurarea lui Dumnezeu in timp, dimensiune $i spatiu.Dumnezeu, noi ingine, poate fi definit acum ca fiinla umana -
rrn vegmdnt corporal purtat de citre Dumnezeu ca Spirit, in scopul,lr'a face cunoscut necunoscutul in materia lumii tridimensionale.'irrfletul omului inregistreazA acest progres, in forme energeticelrolografice, ca un jurnal de bord al cilEtoriei. Acest amestec de corp, a veEmAnt, suflet ca memorie Si Spirit ca Dumnezeu, ce lucreaza intr-o,rrmonie distincta, este ceea ce faciliteazi crearea realit6;ii. Cunoag-tcrea acestor lucruri reprezintd cheia propriu-zise pentru via!5, de lat:onstituirea celulei la constituirea hiperfizici a omenirii, ca Dumnezeu.'liiada naturii tripartite a corpului, sufletului gi Spiritului producelcnomenul pe care il numim mintea omului, ce construieste forme-g6nd in jurul cdrora este modelata energia, creind lichidul realit6gicosmice. Omenirea, $i numai ea, este responsabild de wolu$a materieiaflate in rid6cinile piminteqti, in scopul experimenterii fizice a
acesteia, al nagterii tuturor potenfialelor din Md, ink-o experienfe ce
poate fi cunoscuti. Acesie ganduri creatoare aduc lumile aflate inevolu$e, inlSturdnd, treptat, acele v6luri ce acopere insugi procesul
drv'lnrtallt.
JZ Knight
1A
I
INTRODUCERE DE JZ KNIGHT:oARE PROFETnLE DESPRE 2012
SUNT DOAR O MARE PROPAGANDA?
"fn prezent, perspectiveJe pe care le are lumea noastri sunt
v4i, in cd mai bun caz, mai alq dacd includqn 9i 2012. Darnu ne lipsesc resursele de voin$, de inspiralie gi o dorinld dea ldsa la o parte ldcomia care ne-a adus la ptepaslie Putemsd alqem fie si ne coboram intr-o prdpastle lie sd mergemmai departe cdtre un viitot mai luminos."
JZ Knight
I
up; umila mea parcte,2012 a dq)enit o dati de tulburitoarenesiguranli in toatd lumea, penhu cei mai mulfi oameni. in
cea mai mare parte, fatidica dati igi datoreaza teribila popularitatetraditiilor religioase care previd un sfirqit apocaliptic al civilizafiei.Referirile la un rizboi inspiimintitor, singeros, care culmineazd cu
un sfirgit catashofal gi de cogmar pentru omenire, apar in doctrinelecregtinismului, hinduismului, iudaismului, New Ageului spiritual gi al
altor migc;ri. in continuare, subshatul fenomenului 2012 se infrndemult mai departe de comunitifile religioase, croindu-qi drum pinE lanumeroase secte, in care tonurile subiacente ale acestor profefii au
fost ,,vizute" de profefi, vizionari, oameni cu capacitefl exhasenzoriale,
mediumuri gi gamani de toate convingerile. Nenumirate ca4i de autoricum ar fi Nostradamus, Edgar Cayce, Graham Hancock, ZechariaSitchin, Peter Russel, Whitley Strieber, ca sd enumerim doar cifiva,contribuie gi ele la frica din ce in ce mai mare de o catastrofi mondialScare o si aibd loc in 2012. Calendarul maiaq se termind in 2012, opresupunere ci atunci va avea loc o ,,dispari$ein negru". Cartea recent6
a lui Zecharia Sitchin, The End ofDays: Armageddon and Propheciesof the Refurnt,vorbeqte despre reaparifia Anunnaki gi despre revenirea
celei dea douisprezecea planete, poate chiar pe un curs de coliziunecu Pdmintul. Cartea Apocalipsei din Biblie, o viziune terifiant; a
pedepsei picitogilor, povestegte cum va arita ,,sfArgitul timpurilor" gi
intoarcerea lui lisus, la o dati inc6 nesiguri. Suntem avertizali ci ocometi va lovi Pdmdntul, ci Pimintul se va roti pe axa sa, ci va exista
o inversare a cimpului magnetic al Pimintului, ci Pimintul va intraintr-un cimp de fo(6 ciudat din spatiu Si aga mai departe.
I Sfirgilul zileloc Armageddon gi proleliile intoarcerii (n.1.).
IUtimul vals al li,tni/t>r hiltoducoc dc JZ KN|GI lT
, ,'ll .rl globului, ritmul distrugerii mediului inconjuritor este evident Si'.,'irrriutdtegte din ce in ce mai mult. AI Gore, care, impreunA cu( r,urisia lnterguvernamentalS a ONU pentru Schimbarea Climei, a, ,r,.ligat Premiul Nobel peniru Pace in 2007, arati ci miezul crizei se.rll,i in relatia dintre dezvoltarea noasfua tehnologici, dependenfa de.r r('r gia bazata pe petrol gi explozia de populafie. Alegerea politici de,r irlnora consecinlele politice ale acestui lucru ne-a plasat pe cursulrrrc'i coliziuni frontale cu ecosistemele planetei, care sunt intrinseci
l,('ntru a ne sustine propria viatA. Omenirea a provocat incdlzirea,1lr>lrald qi, pe zi ce Vece, pericolele se transformi intr-o urgenfi larrivcl planetar. Calotele polare se topesc cu ileze incredibile. Nivelulrrririi cregte. Munfi glaciari, care ne furnizeazE apa de biut, se topesc.
Vjrfurile de zEpadd ale mun[ilor dispar. Avem valuri record de caldure,rrr ogane, taifunuri gi secetS. Unele plSci iectonice terestre se scufund6,i, rr rAurile gi lacurile dispar. O ingrijorare recenta este avintul curenfilor()ceanici ai lumii, toti legali laolaltd intr-o bucli numitd centura de
lr ansmisie oceanici global6, prin care Curentul Golfului, cu ape calde,t urge pe Coasta de Est a Americii, apoi se une$te cu curenlii de profun-rime, cu ape reci, din apele Arcticului de nord. Savanfii descriu aceasiS
r:cnturd ca pe o ,,pompe termohalinS" uriaq6, deoarece este actionata.rtdt de cilduri, cit Ei de salinitatea apei. Aceasti pompa alimenteazafluxul continuu al curenfilor oceanici ai lumii. in prezent, efecteleincilzirii globale au diminuat echilibrul fragil al acestei pompe pana lao capacitate de patruzeci $i nou6 la suta. Ce s-ar intAmpla cu Europa,daci ea s-ar opri de tot? Oare ar apdrea peste noapte o paiure degheafi, care ar acoperi cea mai mare parte a Americii de Nord qi aEuropei? Oare am avea o noui epoci glaciarS? Savanfii sunt ingrijorali,pentru ca acest lucru s-a mai intamplat. Dr. Ruth Curry, cercetitoroceanograf, este foarte ingrijoratd de topirea rapidi a calotei de gheafidin Groenlanda, unde apa dulce, rece, curge in centura de hansmisieadiacentd, coplegindu-i in mod dramatic echilibrul delicat. ScEderearecent; a puterii centurii pinb la patruzeci gi nou6 la suti se datoreazdtopirii ghelii din Groenlanda. Savanfii au determinat c6, in trecutulindepirtat, acest lucru a blocat sistemul, ducand la o eri glaciard. Oaresuntem pregetili si se inidmple din nou aga ceva? Oare asta se vaintdmpla in 2012?
2 Un adeuidr incomod (n,1.),
IUtimul vals al tiranilot
lntroducere dc JZ KNIGHT
llr crrmpdrafi produse ambalatein plastic. Nu vi pune$ cumpiriturilell l,rrngi de plastic. Aducefi-vi pungile voashe, din materiale ecologice,
1l 1 ,rrrre[i cump6riturile in ele. Stingefi luminile atunci cind nu le folosifi.
I'l,rrrtafi copaci peste tot. Punefi in casi gi la birou multe plante vii, c6ci,'lt' irrdepirteazi dioxidul de carbon din aer gi produc oxigen curat.I ,rt cli provizii de mincare, ap5, produse medicale qi imbriciminte,rrr,rl ales haine groase, suficiente pentru doi ani. Daca locuifi lingi,,r r';rne, mai gindifi-vi o dat6 la problema vulnerabilitilii voashe gi a
lrrniliei voastre in apropierea apei gi luafi in considerare ideea de avirrrrrla intr-un loc mai inalt. Daci putefi si sipafi o fintini penhu ap6,
l,rr'cfi acest lucru qi verificali puriiatea apei. Acestea sunt lucrurirrrlclepte, la care si v5 gindili penhu a vi imbunitdti viafa, a voastrE gi
r familiei voastre, lucruri despre care Ramtha ne-a vorbit profetic cu
rrai mult de dou6zeci de ani in urma, dupe cum veti vedea in aceasta
r arte. Sunt modificiri necesare, care vi vor imbunitifi sentimentul de
',lguran!d, sentimentul ce sunteti pregatiti. Esentialmente, aceste.,r:himbiri sunt o investitie inh-o sigurante viitoare, care ve va aiuta se
irraintafi gi si evitali o calamitate iminentS.
Perspectivele penhu lumea noastri, in prezent lumea voash;, casa
voastri, sunt funeste, in cel mai bun caz, cu atat mai mult daci maipunem la socoteale gi 2012. Dar nu ne lipsesc resursele de voint6 $i deinspiratie, al6turi de o dorinfi de a l6sa deoparte lScomia care ne-a
adus in pripastie. Putem si alegem sa ne cobor3m intr-o pripastiesau sd ne acordem o a doua Sans5, sa mergem inainte, cdhe un viitormai shilucitor. Depinde de noi; firi glumi, firE propagandS.
JZ Knight
CAPITOLUL UNUO fereashd cihe viitor
,.Se attem inainte timwri groaznice, tetibile ri asta de cevaweme. N-ali fost conttienli de elq cel pufin, in weo mdsurd,pentru cd nu a lldmanzit, nu wa fos! foame, nu ali ldsat sdtd mdnAnce bolile aga cd, deocamdatd, totul e bine fnsEac6t de.tin ac6te schimbEri dapre care wam vorbit cua6ta timp in umd, in wanunfevadreajugela manifdareasa depline. Merg4l gi aruncali o privirc. Ceea ce ui se pareobignuitacum, pe atunci erc neobignuit,"
Ramtlzaiulie 1992
HO
C-fuf aid4; si facem un toast. fucultafi cuvintele. Simfifi-le. Cu-
r-,1 \,vintele sunt ceea ce se numeste umbre ale unor emotii maiputernice. Simfiti emotia 9i lisali-o si pitrundi. Repetafi cuvintele,dar nu de dragul de a le repeta, ci cu o semnificafie profundi penbuvoi, c6ci prin ele il salutim pe Dumnezeu cel Atotputernic.
Din Domnul Dumnezeul fiinlei mele
intru Tatil care e in minevino in aceast6 zi
si-mi deschizi ochiica si pot si vid,
s5-mi deschizi viafa
ca sA pot se ftaiesc,gi si-mi dai infelepciuneca se pot sa am curaiul
si m5 schimb.
Din Domnul Dumnezeul fiinfei mele,
inhu gloria lui Dumnezeu
de-a pururea,
mereugi intotdeauna.
A,Ea si fie.
Vreau sdvi spun ceva. Lucrurile astea pe care vi le predau nu sunt
spuse gi nu vi sunt dezviluite ca si incurajeze frica gi tremuratul,supirarea gi disperarea. Lucrurile acestea nu au fost create ca oconspirafie impotriva voasha, pentru a crea frica p€ piate, nici nu
sunt date penku ca cineva si vi posede. Nimeni nu poate si vi posede,
1Utintul vals a/ tirani/,,
decit Dumnezeu care e in voi $i alter ego-ul pe care il posedati voi, carepermite altora sa va ia suveranitatea. Acesta e un mesaj care, cusiguranta, nu este dat unui spiritualist care are cine Stie ce afacere dehocus-pocus. Cu siguran!i, nu e un mesaj pe care il dai unei entitificare se ascunde in spatele unor mantii spirituale Si nu are curajul sitrAiasce in lumea real6.
Acest mesaj, in aceastd zi, este dat ca gi cum ar fi o fereastrd de pecare s-au tras la o parte toate perdelele, ca si putefi si vedeti orizontulindepSrtat, iar cAnd iegiti pe uga colibei voashe, sa $titi unde mergeti,penku cA pana acum, foarte putini dintre voi afi gtiut unde merge$.Pur Ei simplu, era o chestiune de a hii in ceea ce se numeste o congtiinlesocialS gi de a spune ,,Vai, asta e tot ce poate si fie,,. Aceste inv66turisunt pentru cei maturi intru Spirit. Esie o infelegere aplicabili insegiexistentei voastre. Cu siguran!5, nu e ceva pentru iocuri de copii, ciciwemurile acelea s-au dus.
Dorinfa de a avea aceastd cunoagtere spune multe despre cinesunte$. Reflectd asupra voastri faptul c6, orice ar fi in viitor gi chiar inceea ce se numeste Acum, veli avea ocazia ca, prin alegere, si Iuatideciziile corecte, care sunt importante pentru darul pe care l-afi numitviafi. Curajul este cu adevirat imanent in ceea ce se numegteDumnezeul care v-a creat, care este in interiorul vostru qi in afaravoastri. Alter ego-ul nu are curai. El are doar scuze.
Nu toti o sd vi amintili tot ce predau, penku ci veli avea o tendin(isi inviluiti in ceata tot ce nu wefi s6 qtifi de fapt, e vorba de alter ego,care lillreazd ceea ce duce la fiinfa interioari, astfel cd vefi avea lacunede memorie. insi cei mai mulli dintre voi veli infelege Si veti avea oviziune clari despre ceea ce urmeaz6, nu numai in acest plan, darinevitabil qi in propria voastrA micuti lume intimi.
Toate cuvintele mele sunt doar vorbirie qi sigur c6 am fost criticatpentru vorbiria mea, dar asta este pur gi simplu o reflexie a voastr6 gi
a ceea ce infelegefi voi. Vorbiria e acolo doar ca sa descrie realit;ti.Cuvintele schilodesc in disperare emo{iile, dar cuvintele care sunt datevor avea un foc viu, al lor. Aceste cuvinte care sunt atat de inhepitrunsecu destinulvor avea o revelatie qi se vor manifesta, deoarece cuvinteleevoca pur qi simplu viziunea interioarS, pentru a vedea ceea ce nu ativizut de acolo. Se int6mpli mult mai multe decAt poate fi pus in cuvinte.
O lereaslrd citre viitor
ExistA multe niveluri care sunt implicate in acest nivel demonstrativnumii viafd. Multe dintre ele sunt dincolo de cuvinte. Nu pot fi rostite,
iar daci ar putea, voi nu afi putea si le infelegefi. Aceste momente pe
care voi Ei cu mine le pehecem impreuni vor fi penhu ca voi s6 inlelegeli
cuvinte care vi vor permite si inlelegeti schimbari. Vor fi la fel. Nimicnu va fi oprit din ceea ce poate fi spus, iar voi veti reacliona la ele dupicum alegefi.
Cunoagterea ili dd posibilitatea sd alegi
Dreptul de a alege este dreptul inalienabil pe care il are fiecare
entitate, dotat6 de creatorul ei cu liberul arbitru. Liberul arbitru este
capacitatea de a alege $i, din acea alegere, de a instiga cocrearea cu
eternulSunt, cu Principiul Mam5r4at5, cu Dumnazeu Atotputernicul,cu tot ce este totul. Liberul arbihu este ceea ce vi deosebegte de ingeri,cAci voi inhuchipafi misterul tuturor formelor de viafi gi un suflet care
a fost insuflat in ceea ce sunteli, pentru a evolua prin procesele numiteviali o alegere. Tot ce alegeli si facefi, faceli, iar instrumentul acela se
numegte alegere in suflet. Fiecare dintre voi va auzi aceste lucruri, inaceste zile, in ritmul voshu, Si totugi cunoagterea ve este dati doarpentru ca voi s; puteti sE reactionati dup6 propriile voashe alegeri.
Asta este zeshea pe care o aveti de Ia ceea ce se numeqte Dumnezeu,
Principiul Mamir/Tatd, care se afl5 in voi, dreptul vostru de a alege
unul dintre cele mai mari daruri pe care le aveti, iar cAnd pierdefi
libertatea, atunci ali pierdut dreptul de a alege. Pini la acest momentdin timpul vostru, aceasti alegere poate fi activatA.
Nu trebuie sd credeti sau s6 acceptali ceea ce spun eu aici. Pute$
si spuneli: ,,Asta nu e deloc adevirat pentru mine" qi n-o si fie. Pute$
si alegeli si spunefi: ,,Asta nu exist6" qi n-o se existe Si tot o s5 fitiiubi$. Tot sunteti importanfi, indiferent care e alegerea voastr6. Vefi
alege si reacfionali la invafeturile mele in funcfie de locul in care viaflafi, in dezvoltarea voastri gi de realitatea pe care o alegeli. Alegerileva permit s; evoluati sau sd ramane$ blocafi pe cale, lucru pe care mullidintre voi l-afi experimentat. Alegerile va permit sd aducefi woluliaacasi, unde ii e locul, iniuntrul vostru. Ceea ce vi se di aici s-ar putea
Utimul vals al titanilot
se nu corespundi propriului voshu adevir concis. poate cA nu - vetida voie si corespundi gi e gi asta o alegere. Vreau si gtifi c6 nu sunte{iobligafi si reactionati sau si facefi nimic din ce vi invif aici, iar dacivecinii voshi o iau razna gi va spun c6 cel mai bine ar fi sd facefi asta,sau ci o sd vi pari riu, tot alegerea voastra e. Folosifi-o in tot ce aflafiastSzi.
Voi afi ales aceste invataturi. Putefi si alegeti daci si vd fie fricisau si invSfafi. Frica este cea care tine paznicul la poartb, ceea ce senumegte alter ego-ul vostru, care vi men{ine intr-un tipar de viafi.Puteti sd alegefi si avansati conform cunoagterii sau si o lisa$ s6 vislibeascS. Putefi si alegefi sd o folosifi in via{a voastri sau si o lisafideoparte. Deqi sunte$ carne Ei oase gi suntefi gi foarte firavi, c6cisentimentele voashe pot sd fie rdnite ugor, la fel cum o mici zgirieturiinh-un fesut vi face si singerap, sunteti totugi divini, cici voi sunteticeea ce se numegte gloria omeneasci a Iui Dumnezeu. Depinde de voice vefi face cu ceea ce aflali aici. Ceea ce vi se d6 este cunoagtere, agacum e vdzuti. Cuvintulviu se va manifesta, c6ci cuvintul viu este dejain chinurile facerii, citre manifestare. Multe din aceste Iucruri pe carevi le predau se intAmpls deja qi multe altele se vor mai desfigura, inurma acestora.
in esen[6, timpul este o iluzie, iar cei care nu percep nevizutulsunt, fn esentd, nigte ipocrili, pentru ci ei adori timpul. Ei triiesc dupiceea ce se numegte ceas, fie ci e vorba de un ceas de apd, de o clepsidrbsau de un ceas mecanic. Penhu cd timpuleste iluzoriu, elnu este vbzutca un adevir absolut, deoarece iluzia fluctueazi in funcfie de cei carecreeazi iluzia. Ceea ce vi se di in aceasti zi este vizut in moment, a$acum este vizut acum. Mulfi dinhe voi inheba(i: ,,CAte zile mai am? Sifac lucrul acesta azi? Ar fi trebuit sE il fi ficut ieri?" Ceea ce vi se va dase va baza cu atat mai aproape de cadrul voshu temporal, cu cit simfifici aveti nevoie sb se bazeze gi va fi vazut in acest moment, aga cumeste. Astfel ci se calculeazi din acest moment.
Tot ce exista acum este produsul unei fo(e creatoare de ieri:gAnduri, atitudini, dorinfe, weri gi chiar alegeri. Ceea ce se numestedestinul manifestatin raport cu drama omeneasca, cu elementul uman,este manifestat in vietile voastre in conformitate cu alegerile pe care lefaceli pe baza atitudinii colective pe care o avefi. Dac6 sunteli blocati
O lereash d ()dtre viilal
in alter ego-ul vostru $i viata voastra nu e decdt o repetare rapida a zileide ieri, atunci afi ales si trii{i intr-o atitudine repetitiva, care re-creeazamereu ziua de mAine. Puteli sa dovediti c5 miine o si vind? Puteg sidovedifi cd momentul ,,peste doua siptdmAni" o si vini, folosind altcevadec3t calendarele voastre? Trebuie sE vin5, pentru ci aveti atatea intalniricare contati si aibd loc peste dou5 siptdm6ni. Aga gtifi ci vine acelmoment, dar din aceasti clipi, nu se poate dovedi ci acel moment vaexista. in doui siptimini de acum inainte, in viata voastr;, se vamanifesta destinul vostru intim, conform atitudinilor voastre emolionalepe care le-ati inhezdrit astizi. Viata voastra se va schimba in douesiptbmini, din cunoaqterea lSrgiti pe care o primifi in aceasti zi, ciciatunci cAnd v6 lirgifi realitatea qi vi lirgig percepfia, se lirgeqte gi destinulpe care il manifestati.
Fiinfele umane sunt chiar foarte nestatornice. Sunt creaturialunecoase. Regulile karmei, ale picatului etern gi toate aceste elementecare apa4in unor invifeturi limitate apa(in unor infelegeri limitate,pentru ca, prin alegere, pog s5 te rizgAndegti in orice clipi - lucrucare iti schimbi destinul. Destinul este clipa, este Acum, aga cum este
vezut acum. Daci te trezegti dimineat6 9i schimbi toati atitudinea a
cine egti nu mai egti o pisicufi mucoase Si speriat6, ci te treze$ti curajosca un urs gi cu o cunoagtere interioara noua, atunci momentulAcum,destinul tiu se va schimba, Sunteli foarte flexibili. Viegle voastre suntfoarte flexibile. Totul se bazeazd pe alegere. Nu e mai mire! si iubegtidec6t s6 uriqti? Nu e mai m6ret sa ierli decit sd te rizboieEti? Totuldepinde de alegere.
Ce anume determind destinul?
Momentul acesta este rezultatul unei clipe de acum douisiptbmini, din trecut, care sa inchegat. Asta a creat acest moment.Omenirea, ca intreg, funcfioneazi pe acelagi principiu. Nu suntefidiferifi de frafii vogtri care triiesc qi igi fac treaba, dupi cum s-ar spune.Sunteti ca gi ei. Destinul rasei cmene$ti este un destin manifestat pebaza aiitudinii colective a fiintei umane. DupE cum se vede in aceasticlip5, omenirea igi manifesid destinul in fluxul temporal, conform
lr
Ultrrtu I v.ls .l !tr,uttl"t
atitudinji sale de acum. Deci, cum putem sa vorbim despre viitor'/ Este
greu sa precizAm zile sau momente. Si vorbeEti despre viitoru I omeniriieste simplu, pentru ca, oricare ar fi aiitudinea sa colectiv;, ea produce
destinul manifestat in viata tuturor.O si abordez drama omeneasci, distrugerea omului Si a naturii
de citre om. Aceste lucruri care se vAd in drama omeneasci, care vor
fi in peisajul vbzut de la fereastra voastri, se 6azeaz6 in intregime pe
migcarea colectivd a omenirii din aceasti clip6. Ele se bazeaza pe
obiectivele pe care le are omenirea in acest moment, obiective care
sunt in curs de manifestare, cici ceea ce simtiti qi adopta$ in aceastS
zi, aceea este legea.
Previzibilitatea iubililor vogtri fra$, a omenirii, este simplS. Degi
are opfiunea sb se schimbe in orice clip6, fiinla umani, in cea mai
mare parte, este singurul lucru care nu s-a schimbat in acest univers inpermanentd schimbare, care merge mereu inainte. Natura este
splendoarea lui Dumnezeu in evolufie, in permanenta schimbare,
mereu inaintdnd, firi si atingd weodati perfecfiunea, cAci asta se
nume$te o limitare. $i totugi, in acest univers mereu in evolulie, existS
o specie care refuz6 sd evolueze, fiinfa umani, gi face asta din cauza
lnc .
Vom aborda previzibilitatea gi destinul manifestat al fiin{elor umane
ca intreg. Asta afecteazi mai profund ceea ce suntefi, pentru ci destinul
manifestat vd va schimba radicalstilul de viafd. Aga gi trebuie. Natura,prin evolufie, este intr-o migcare de inaintare pentru totdeauna, care
este determinati cu usurinta, dar firi timp. Natura se deplaseazd
inainte, in ciuda stagnarii fintei umane. Si vorbim despre voi gi despre
frafii voEtri qi s6 vedem de ce schimbirile, zilele carevor veni, vin mai
rapid gi de ce vor avea un efect gt6 de profund asupra a cine qi ce
suntefi gi, da, asupra locului in care triili 9i muncili. Refinefi c6 aceastiinfelegere este cunoaqtere. Alegefi si infelegefi, c;ci printr-o privireprin aceastd fereastra, putefi s6 vi schimbali direcfia gi calea gi putefi
s6 supravieluifi prin toate astea.
Subiectul supravietuirii este imperativ in zilele ce urmeaz6, pentru
cei care sunt pe propria lor cale gi care inainteazi in aliniere cu natura,penhu a supraviefui multelor lucruri care urmeazS. Aceastd cunoagtere
vi d5 oportunitatea sa supravietuifi la toate. Vi di gi iluminare gi vi
., , ,,rlc din trica Si din dogmele superstifioase care v-au flnut in ignorantS'
( , i (rare vor supravietui acestor lucruri care vin sunt cei care sunt
rr r r1r rrternici!i prin cunoagtere'
Imaginea Alter ego-ului omenitii
Am abordat ceea ce se numeEte birbatulgi femeia 9i ctearea alter
, 11o ului. Motivul pentTu care omenirea e blocatE in tiparul ei repetitiv
,'rto .a u creat alter ego-ul. Alter ego-ul este ceea ce se numegte
Anticristul. Este numit riutatea omului, tiparul familiar pe care l-au
lrarcurs toli oamenii' incb din timpurile mele El a devenit imaginea'
iclcntitatea, iar aceasti imagine 9i identitate trebuie hrinite in mod
.,ingular mereu Atunci cSnd b6rbatul Ei femeia triiesc prin alter egeul
lor,"ei i9i neagi divinitatea lau o parte din divinitatea lor pentru a-Ei
-entine puteiea, pentru a-5i pistra un aspect bun' pentru a face tot ce
trebuie, a vedea iot ce trebuie, a trai aqa cum trebuie' insi divinitatea
care e suprimati este marele ego' care este Dumnezeul -diniuntru'
Aceasta este stagnarea sufletului, care nu a evoluat de 35'000 de ani'
lbtul este investit in sustinerea imaginii
Atunci cind tTaim pentru o imagine, existi anumite lucruri pe
caretrebuiesilefacem,pentrucaimagineasir;miniviegiinstarebuni. Pdni nu demuli, omul credea ci trebuie si faca anumite lucruri
ca si devini birbat, iar o femeie credea ci nu poate sa supravietuiasca
decitficAndanumitelucruri,astfelcisupravietuireaeieraasigurat6prinir-un UarUat. inlelegind evolufia sufletu)ui' infelege$ imediat qi alter
ego-ul gi locul pe care il are el, pAni in zilele de asllzl
Genul masculin, in impulsul pentru schimbare' este rispunzitor
pentru ceea ce se intimpla in lumea voastri la nivel economic 9i ceea
ce se intimpli in lumea voastri cu prlvire la foamete qi la rizboi'
Creindu-se separarea de femei, cu eoni in urmS' a fost nevoie ca
birbatul si nu aibi nicio asociere cu o femeie' pentru ci Dumnezeu'
Laurmaurmei,erabirbat,fiulluierabirbatqis-aspuschiarqidespreSfrn,ulDrhciesteb6rbat'Dupiinlelegereab6rb6teasc6'barbafiierau divini in mod suprem, pe c6nd femeile erau acolo doar ca si
,fulnu."i Si putnuu si obfini divinitatea numai prin rugimintile sotilor
() lcrcnshi cJtre viitot
I
i
lr
ll
I
I
O lereastri ciilrc viitorUtimul vals al tiranilor
lor cdtre Dumnezeu. La birbafi a inceput sa apara o car actetizaredistincti atunci c6nd femeile au inceput si fie considerate lipsite de
suflet, in aceste wemuri de demult. Birbalii, din frica de reflexie, trebuias5-$i preia anumite capacitifi emofionale, care sd le permitS si fieexaltati, dar separali totugi, de femeile lor. Toate aceste emotii care
tormeazd imaginea sunt suprimate in corp. Bdrbatul nu avea voie siplingi sau si arate compasiune Si gingegie, pentru ca, daci ficea acest
lucru, ar fi fost considerat slab gi, ca urmare, ar fi fost considerat femeie,
despre care gtim cu tofii cE nu sunt considerate divine. Penhu ci birbatulhebuia si fie un realizator, un invingitor, nu putea se fie un egec; egecul
indica o femeie. Birbatul a inceput s5-gi dea seama cl datoria lui eranu numai si-gi lase siminla in lume, dar gi si vadi de treburile lumii,astfel ci birbatul a inceput sa creeze o imagine in care pofta lui de auterealizare ar fi puterea supremi.
Degi asta se intimplS inci de acum 35.000 de ani, in fiecare viati,ftecare generafie cimenteazi separarea dintre birbafi gi femei gi imaginileacestora. Realizarea supremS a birbatului in imagine a fost si nuiubeasci. Realizarea lui supremi a fost si aibi putere, cAci aceasta
didea putere imaginii lui 9i ii didea credibilitate. Chiar gi invdldturilelui Dumnezeu, in multe feluri, au separat birbatii de femeile lor. intimp ce realizarea supremi a unei femei ar fi ca birbatul ei perfect sio iubeasci, realizarea supremi a acelui b6rbat perfect in imaginea Iui
ar fi afacerile gi puterea, nu femeia. Acum infelegeli de ce birbatii igi
hatau afacerile cu lejeritate gi se tivileau toate ziua in fin. Pentru ei,
asta nu insemna nimic, doar satisfacfie sexual5 gi eliberare de putere,putere fruskatS.
Pe misuri ce au inceput sd heacd secolele, imaginea aceasta a
devenit din ce in ce mai puternica. Birbatul era regele gi birbatul erarizboinicul. Birbatul era cuceritorul qi intotdeauna crea rizboaie,adesea folosindu-l ca scuz6 pe Dumnezeu, pentru a putea sd linigteasciacest alter ego, aceasti uriage imagine conform cireia hebuie sihEiasc6. in fiecare viaf6, obiectivul acelui suflet era si obfind putere.
Nu era iubirea. Iubirea nu are loc in alter ego. Dumnezeul diniuntruacolo se afli da, nu in imaginea care se suprapune peste voi toti.
Daci dwii cuceritor gi cuceresti un alt cuceritor, atunci ai putere,
dar ea e aga de trecitoare, pentru ci masele sunt nestatornice Si nu va
kece mult, pane ce vor uita ci ai ficut ceva ASa ca trebuie si ie duci 9i
sh mai cucereEti 5i trebuie si menlii totul' ca si te glorifice; 9i reline cb
acea glorificare e suprimat; de alter ego' Alter egoul tiu sti ca un
paznic al sufletului gi al subcongtientului tiu' Nu pemite si se aqeze in
suflet nimic din ce nu se pohiveste cu imaginea lui Cu alte cuvinte' s6
vi se spuni ci sunteli iubi$ alter egoulvostru va spune: ,,Fugi deaici!"'
iar mesajul nu aiunge niciodati la sufletul vostru' El nu las6 in suflet
decdt ceea ce se potrive$te cu imaginea lui, in fiecare viafd' De asta afi
fost atita weme pringi intr-o rutini.
CAPITOLUL DOINapoleon gi nagterea
,,oamenilor cenugli'
..Pdnd in 1920, oamenii cenugii ajunseserd sd aibedou4sprezece familii. Ei erau cei care delineau bdncileintemationale fi, literalmente, intreaga Elv4ie. Ei erau ceicare fdcuserd rqula cd aurul nu mai en comod de purtal cusine, Ei erau cei care creaserd banii de he ie. Ei creaserd
Banca Londrei, Ei delineau Banca Londrei, Ei au creat oRezervd Federald malbrd in fiecare lard imprtantd, undepereau bani dupe cum voiau gi in funclie de ptanurile lor de
putete-"
Ramthanoienbrie 1987
g3 irbafii au continuat si se lupte, sb formeze guverne, siIormeze regale, adesea in numele lui Dumnezeu gi aga a
inceput teroarea cuceririi unei liri de cihe alta Ei mizeria umana care
a existat weme de 35.000 de ani gi, mai recent, continui de gase mii
de ani in timpul voshu. Ceea ce era important pentru cuceritor era siprade gi si caute comorile victimei sale. De aceea veli gesi comoristravechi peste tot, in lume, afigate cu atita mindrie artefacte strirrechi
care stau in mausolee, piese cenhale ale unor autostrizi, iar ei le privesc
cu atita mAndrie.
"Da, da, da, acela era acul Cleopatrei."
$i toati lumea spune: ,Oh, nu-i aga ci e minunat? E fantastic. E ooperi de arti."
Dar nimeni nu inheabi: ,,$i cum a aiuns la noi?"
Deci comorile furate erau onorate ca realiziri- Asta ince mai odsta
gi azi. Asta a devenit prada unui regat stepanit Si cucerit. Iar priditoriierau foarte drep$. Porneau la rizboi, cucereau, stipSneau, iar faptul ciaveau un drept si faci asta mai e valabil gi astizi. Nu e nicio problemise asaltezi mormintul unui rege gi si ii iei comorile, in numele istoriei-
Nu inseamni nimic sa asaltezi un templu ingropat Si sa ii iei toate
comorile. Pur gi simplu, aga stau lucrurile.
futa a continuat o weme qi toti regii au avut intotdeauna tot aurul
de care aveau nevoie ca si mirgiluiasci gi si ocupe orice pozi$e.
Erau foarte bogafi. In cuceririle lor, ei luau de la oameni pimintul,defrigau pEduri gi plantau griu, grine gi tot ce putea sa producipimdntul. Apoi, violau pim6ntul gi luau recolta, pe care o trimiteau
terii care cucerea, si-i hrineasci hoardele gi gloatele la piaf5. Politcienii
t\
- N't1x-'lt,vt;t rt,tlluo) - oattto)ilot cenuJtt
I llritnl val.,;.1 tu.utiLt
trebuia si find gloatele muJlumite, si Ie find stomaculplin Ei si lc distrczc
mereu, pentru ci era important sA aibd voturi, atunci cand asta a ajun ,
si fie la mod6. $i atunci, ce s-a intamplat cu pamanturilp unora clirr
aceste l6ri exotice, de care nici mdcar nu ve veF aminti Si care, odinioari,erau acoperite de p5duri strivechi gi de comori dup6 care se sdpa a5a
de atent, ca sa nu se tulbure pSmdntul? Au fost devastate de-a lungul
timpului de cuceritori, de regi. Tot ce avefi acum sr rrt nigte zone care
arati ca niqte deEerturi, p6minturi aride, dar care atiSdatd erau piduribogate.
Acestea au continuat o weme, pinS ce a ap6rut aceastd minunatientitate numitd Napoleon. inainte de el fuseseri tofi Cezarii $i nu fusese
neaparat nevoie s6 faci rost de finanfare pentru un marg. Pur qi simplu,
ei porneau margul gi luau ceea ce le trebuia. insa iaia-l pe acest mare
cuceritor, cu vise de glorie qi de revigorare a (irii sale, care sd fieproeminenta in lume in acele timpuri, insi fara lui era faliti din cauza
oamenilor, a gloatelor, care risturnaseri aristocrafia qi, ca urmare,
scipaseri de tot sAngele nobil care exista in fard la acea vreme.
Mullimile 'invinovdfeau nobilii pentru sArecia lor profundi qi aveau
dreptate.
Acest cuceritor, Napoleon, a apdrut ca si-qi ridice preaiubita taradin noroi; $i iat6 un oportunist care vede cd poate sd ciqtige financiar
desiul de bine finanfAnd aceastd entitate gi mar5urile ei. El ii di lui
Napoleon un imprumut substan(ial, ca sd meargd gi si cucereasci gi
apoi s6-qi pl6teasci daioria cu prada pe care o aduce. Refinefi cd femeile
rdm6neau acasS; bdrbalii mergeau la marg, iar cifiva dintre cei slabi
rdmineau in urmi gi aveau grijE de femei. Cu prima cucerire a lui
Napoleon a venit $i na$terea a ceea ce numim oameni cenugii. Entitatea
de la care Napoleon ficuse rost de bani sau de aur a pus bazele unui
sistem minunat de aprovizionare qi de finanfare a cuceririlor, cu un
profit foarte frumos. S-a dovedit a fi o afacere foarte lucrativi.Un lucru pe care l-a infeles acest finantist timpuriu a fost ci, pentru
a face acest lucru, nu putea sa jure credinfi niciunei firi. Cur6nd,
afacerea lui a inceput s6 se intind6, iar el qi-a dat seama ci, pentru a fi
un intreprinzetor, pentru a stabili finanteri pentru oricine altcineva care
r,,,i,r si faci acclaEi lucru, era important si nu aibi credinli fafi de
rrrr io !ari, ci doar s6 fie acolo 5i si satisfaci nevoia 3
Acest prim om cenuEiu anume nu avea nicio femeie care si ii fie
'lr ,r11ii gi pe care si o iubeasci, dar avea fii, comoara lui' prin care
r r r r5lcnirea lui avea si continue 5i a continuat Acest bdrbat vedea o
rl ,rlizare a bogifiei supreme in alter ego-ul sau Nimeni nu wea bani
1,r'rrtru bani, ci mai degrabS' pentru ceea ce pot ei si facir' Pentru
rr r rrginea acestui om cenuliu inciPient, acumularea de bogilie era cheia
, ,rr" dnr.uiu ugu "ahe
putere. Nu banii erau cei care implineau aceaste
r rt,voie. aceasti imagine; puterea o implinea Acest minunat om cenuqiu
.ri r dat seama cur6nd, dintr-un profit al unei inveshtii' ce ar putea sa
|rcreze de ambele pi(i, impotriva mijlocului 9i aga a fecut A aiuiat o
1,rri numitd Aushia $i o lara numitd Polonia'
Curdnd, acest om 9i fiii sii adunau un profit frumos de la toli cei
( are erau implicafi in weun conflict Considerau ci era in beneficiul lor
.,i genereze conflicte, deoarece' cu cat puteau mai mult sa faca asta qi
.,i hrineasc6 alter ego-urile unor regi lacomiSi ale unor cuceritori lacomi'
(:u atatprofitau mai multSi cu atat deveneau mai puternici' Unuldintre
cfectelesecundarealeacesteiputerieracapacitateadea-qipunefiiiqioamenii pe care ii delineau in pozilii foarte influente Cu alte cuvinte'
daci regele spunea: ,,Nu, ii dau asta veriqorului meu de-altreilea"' atunci
acest om cenugiu, bldnd Ei ingrijit, spunea: ,,Ei bine' ce picat' pentru cE
cuchiarsim|eamcdindividulistaarfificutotreabisplendidSqi,qtii'cum nu se poate si rimdni a5a, chiar va trebui si te rog si imi inapoiezi
tot ce imi datorezi." Desigur, regele avea sd se rehaga' sa-Ei mu$ie
unghiile, sd le mestece putin, sa injure, si scragneasci din dinfi qi sd se
intoarcd gi si spunS: ,,Oh, mlar plScea ca omul t6u si facb treaba asta "
Ullirnul vals al |it.1ni/or
De pe wemea acestui cuceritor, influxul de oameni cenu$ii a crescut
Si, cu toate acestea, ei EFau tinut puterea printre ei gi familiile lor. Auinceput sd infiinleze benci. Au inceput sa influenteze guverne. Au inceputsi-i influenfeze pe regii acelor guverne, pe conducitorii acelor guverne.Cei care nu jucau jocul lor igi vedeau po(ia de aur tdiati qi relatiile cualte !5ri intrerupte, relatii care, p6ni atunci, fuseseri deschise. Totulincepea si treacd prin puterea aurului, in marea tirfd numitd Europa.
Magina de rdzboi fi Rezerva Federald
La inceputul secolului al nouisprezecelea, un mare b6rbat a
mo$tenit acest minunai plan de afaceri gi activitilile de inceput aleoamenilor cenugii. Numele acestui om in anii 1800 a fost Rotschild.Re{inefi asta, pentru ci din aceasti familie veli incepe si vedefi ceanume firdrniteaza egalitatea fiintelor umane din toati lumea. planul acontinuat in mAinile sale, ale familiei sale qi ale celor care au fost alegisi lucreze cu el, iar ei au inceput sd controleze Europa.a
Ei au creat dictatori din oameni obi$nuiti, hrdnindu-i prin alterego-ullor. Au creat asasiniri. Au creatvinovdtie, rizboaie gi disensiuni,totul pentru putere qi pentru bani. Banii le aduceau puterea, pentruci fiecare om avea un pret qi fiecare regat, cu siguranti, avea un pret.incd din wemea lui Napoleon, fiecare rdzboi a fost manipulat, planificatgi finanfat de oamenii cenugii qi de familiile lor. Dacd nu exista ideea
a inregistriri ale conspiraliei Rotschild pentru ordinea Si dominaija mondial; dateazeinc5 de Ia formarea societetii secrete Illuminatr. de citre Adam Weishaupt. in 1776, sepresupune chiar Ia c€rerea familjei de bancheri Roischild Planurile lor secrete au fostd€zvaluite d€ la bun inceput. cdnd Jacob Lanz, un curier care ducea instructiuni d€taliateale planului. pe drum inspre Silezia, a fost lovit $i ucis de fulger, in 1785. Ordjnul s-aascuns in spatele francmasoneriei, iar planul a supravietuit Complotul pentru instau-rarea unui singur guvern mondial care s; implice familiile de bancheri Rotschild apare dinnou, foafte detaliat gi documentat. la Myrcn Coureval Fagan (1887-1972). celebru dramaturgamerican. actjvisi politic Ai producator de filme Ia Hollg.v;ood. El aduce comploiul inactualjtate. prin piesela sale Red Rainbow (Curcubeul toSu) (1915), Thieves paradise(Paradisul Hot ot) (1947)Siprin discursul s;u ju rnalistic: The llluminati and the CouncitofFoieign Relatians (llluminali fi Consiliul penttu Relalii Externe. n.t.),inregistrat in anii '60.in acest raport. el spune,.,in mod natural, familia Roischild a finan(ar acea operaliune qi
fiecar€ razboi de atunci inainte, incepand cu Revolulia Francez6 "
Nt1tole,.tn j naSterea ..oantenilor cenugii'
r rr rui rSzboi, o creau ei cu orice pref. Relineli ca aceste familii nu erau
r'rcdincioase niciunei teri, niciunei legislatii, nicjunei convingerir cligioase. Erau pe cont propriu, ceea ce le permitea sa face toate astea
r lcstul de frumos.
in 1857, in toati Europa, in alte locuri din lume 5i in locurile de
irrceput ale acestei tari, dinastia Rotschild a pus acei indivizi in pozi{ii
clccizionale importante, care erau acordate sau erau credincioase familiei
r;ale. in 1857, a fost o intdlnire la Londra. Acolo, au pus la cale toate
r 6zboaiele care aveau sa aib; loc in Europa qi in aceastS !ari, pAni la al
Doilea Rizboi Mondial, ultimul rbzboi pe care l-au plSnuits.
Aceste familii sunt qi aceleagi persoane care au creat revolutia din
lara voastra, in rAzboiul dinhe popoarele din nord qi cele din sud. E un
adevdr. Cei afla$ in coalilie cu producatorii de munifie, care nici ei nu
crau credinciogi niciunei lari, au creat revolutia care a izbucnitin aceasti
far6. A fost manipulat6. Nordul voia bogilia Sudului. Nu avea legAture
cu inrobirea fiintei umane. Asta a fost doar o scuz6. Sclavii deja luptau
s;-Si capete libertatea, cu mult inainte si izbucneascd aceasta revolutie.
S-a ficut pentru a controla bogatia Sudului.
Lincoln a fost un mare rege, weau sa gtili, gi n-a mai fost altul ca
el. De la alegerea lui in aceasti !ar6, el s-a striduit s6 se debaraseze de
banii care veneau in aceastd lari s6 cumpere din Europa, in scopuri
economice. $tia $i ceea ce se creeaza pentru a intoarce fratele impotriva
fratelui. S-a straduit cu disperare si facd in aga fel, incat oamenii din
aceasta tara sa-Qi delini propriii bani. Cind a luat decizia ca tara s6-$i
tipEreascd propriii bani, fdrd dobindS, pentru suveranitatea poporului,
a fost eliminat, pentru ca reprezenta o amenintare pentru un sistem
deja bine inrddicinat in Europa, care,in prezenl, controla economiile
lumii gi, cu siguranfa, $i pe ale acestei noi, proasPete naliuni. Nu un
nebun l-a distrus pe acest om minunat. Ci un asasin cu experien!4.
Banii au continuat si curgi in aceasta tard, ca sa o sprijine, Prin int€rese
exterioare.
5,,intre 1859 qi 1671. el [generaiul american A.lbert Pike] a elaborat o schiti militardpentru rizboaiele din lumea a treia !i Pentru diverse revolulii in toate lumea. care.
considera el. aueau sa avanseze conspiratia la stadiul ei final. in secolul douizeci "
Myron Fagan- op. aZ
Ulintttl vals lit anihn
Acest prim rizboi, numit Marele Rizboi, a fost creat Ei finantat nu
numai de bancherii din aceasti fard, dar 9i de bancherii din Anglia qi
din EIve$a, penhu a manifesta mult agteptatele taxe pe care aceiti oameni
voiau sd le impuni americanilor.6Rizboiul a fost creat ca si vi implice pe voi. A fost creat pentru a
supune Europa. A fost creat pentru a igi insufla gi mai departe controlulprin bani in aceasti far6. $i s-a intAmplat aga cum fusese planificat.
Refineli ci b6ncile din aceasti lari gi din Anglia gi din alte firi sprijineau
acest r6zboi. Poporul american, in acest timp, abia descoperea liber-tatea qi oportunitatea gi p6mintul. Erau vremuri grele, dar ei aveau un
lucru mare, care ii ficea sd plece din Europa intii de toate libertatea.Puteau si adore dupa credinta lor, sa traiasca aga cum alegeau s6 trdiasc6
gi nu erau sub oprimarea tiranilor din fara lor de bagtini. Jara aceasta
nu era ficuti din oameni cu un crez anume. Era ceaunul lumii, liberta-tea gi toatd Iumea se bucura enorm de aceast6 libertate, in aceastd fard.
Vreau sd gtifi ci aceasta tar6 a iegit dintr-un r6zboi oribil cu Cuba,
dar dafi-mi voie s; va spun ce poporul cubanez a fost odati o insulimdrea!5 de oameni mdrefi. Nu erau revolufionari. Erau fermieri umilj.Nu a,.rcau planuri revolu{ionare. Totugi, aceasti {ard, prin propagandaei, a aflat despre duEmanul de sub ea qi despre amenintarea pe care
aceastS micE farS de fermieri o reprezenta pentru pacea mondialS, Eraun mod minunat. Oamenii cu munifia aveau gi ei un deget bigat inasta. Ei sunt cei care au creat gi au importat revolufionarii qi instigatorii,asdel cd aceast6 lari a pornit la r6zboi ca sa ii elimine pe rebelii cubanezi.
Au mdcelSrit fermierii care nu $tiau prea bine despre ce era vorba, care
nu se gAndiseri niciodati la rizboi, ci doar la recoltele lor, Ia copiii lor,
la iubirea lor de Dumnezeu Ei la credinfa in biserica lor. Nu ficuseririu niminui, dar ei erau rebelii qi trebuia eliminafi. Rizboiul acela a
fost creat de oamenii cenugii.
A fost nevoie de mari eforturi pentru a implica aceasti far6 inPrimul Rdzboi Mondial, pentru ca nimeni nu voia sd se implice.
6.,inainte de rdzboi [Primul RSzboi Mondial]. centrul pietei de capital a lumii eraLondra. iar Banca Angliei era cea mai impoftant; institutie fjnanciari a lumii: dupir;zboi- conducerea a trecui la New York. iar rolul Rezervei Federale s-a intdrit." HughRockoff. US Econom3 in World War I lEconomia SUA in limpul Primului RdzboiMondial. n.l.l- in Economic History Services Encyclopedia Net. editati de RobertWhaples.
N,t/','l r.'t) :i t t,tfl(t I)tt t\tltt.tit/ot'(\lttl.ii
(),rrncnii ccnugii defineau cea mai mare parte din mass-media Defineau
l,,,ric ziarelc ai le spuneau ce sd publice Si ce nu, penhu cE era important,,,r clcfini controlul qi asupra a ceea ce citeau oamenii' Au continuat qi
', ru lansat intr-o campanie de media pentru acest r6zboi, legat6 de
lratriohsmul acestei [ari, iar cei care nu vedeau c6 steagul liberti$i fluturd
rntotdeauna liber erau considerafi tr6ddtori. in aceasti lard s-a desfiqurat
() campanje politic6 foarte fierbinte, pentru a asigura producerea
r Jzboiului. Vd amintiti de incidentul care v-a dus in incurc6tura aceea?
l)a, scufundarea vasului vostru. $tia$ ci vasele de pasageri care p6riseau
coastele acestui continent deja duceau m6rfuri de contrabandb Ei provizii?
lara voastri a fost implicat6. Cdt de curajoSi au fost toti fiii vo$tri 5i
r r nele dintre fiicele voastre. care au murit in acel r6zboi pentru libertate,
lrcniru a elibera Europa de ameninfarea Germaniei- Ce fars6 Nu era
clcloc vorba despre asta.
Cind s-a terminat rdzboiul, fara aceasta imprumutase enorm,
pentru a-Ei susfine datoria de rizboi. I s-a sugerat subtil ci modul de a
pl6ii acest imprumut era s6 impund din nou imPozite asupra oamenilor'
astfel cb s-a promulgat un nou impozit. Oamenii plEteau impozite ca
sd pliteasci imprumutul de la oamenii cenuqii, care, in sfdrEil, i5i
primeau inapoi ceva din bani- Ei voiau ca impozitele s6 continue la
rresfdrEit, pentru ci voiau ca oamenii s6 le fie indatorafi, a$a cum erau
deja oamenii din Europa. S-au intAmplat multe in aceastd perioadi de
iimp din istoria voastra. Nu numai ca mass-media voastr6 era delinuti
de aceEti oameni, dar acum, oamenii din aceastb lari erau imPozitati
pentru un rizboi despre care niciodati nu infeleseserd cu adev6rat de
ce trebuiserd si lupte in el. Nu in!eleseserA niciodate cu adevirat de ce
murisera copiii lor. Nu infeleseseri niciodatd povestea cu adevirat A
mai fost un preEedinte, unul care a avut un accident, care nu a wut sd
joace iocul, pentru ca nu voia sa introduc6 Rezerva Federal6 in aceasiS
far5. El a avut un mic accidentT $i, dupa scurt timp, v-ati trezit cu alt
preqedinte.
I Presedintele William McKinley (29 ianuarie 1843 14 sePtembrie 1901) a {ost al treilea
ple5edinte american care a murit in urma uDLli asasinat McKinley a protejat indusiria
umn.i.uni de concurenla strainA. imPunand tarife ridicate la import El a vrut sip;str€ze standardul aurului pentru moneda din America ceea ce i-a superat pe
banch€rii 9i pe industriaSii din Est Actul Rezervei Federale a lost promulgat ca lege de
pregedintele Woodrow Wilson. dLrpi doisprezece ani. in decembrie 1913'
F
-
Utimul vals al ranilor
( ).| r rcnii cenulii chiar vi spun cine e cel mai bun om pentru funcfie,,,r li chiar vor ca persoana aceea sA fie acolo gi si joace jocul lor. intc>ate numirile voastre de preqedinfi, mai degrabi dec6t de regi, multidintre ei au celcat pe aldturi Ei mulfi au fost eliminali din funcge in modscandalos. Nu exist6 preqedinte care si fi fost eliminat din funcfie prinscandal, in cazul caruia scandalul sa nu fi fost pus la cale de altcineva.Tofi pregedin!ii vogtri care au murit nu au murit de mina weunui nebun,ci mai degrabd au trebuit sa moar6 pentru cA nu jucau jocul gi, la uniidintre ei, Ie-a stat in cale conqtiinla. Cu alte cuvinte, Dumnezeul din eise trezea $i spunea: ,,Asta nu e bine. Cu toatd conEtiinfa mea, prin milaIui Dumnezeu, nu pot sd fac asta. " Oamenii cenugii au birouri in diverselocuri. La o gedint6 se mentioneazi acest mic subiect, iar ei spun: ,,Scapade el." Ei au pregatita urmdtoarea persoanE la r6nd, desigur, care o s6fie persoana care va prelua pozitia Ei va continua starea de fapt. Suntetiaien(i? V6 spun ceea ce numai caieva entitAl au indrdznit vreodata sAva spuna $i presupun cd sunt foarte indrdznef.
PAna in 1920, oamenii cenugii aveau deja douisprezece familii.Ei erau indivizii care delineau bdncile internationale $i, literalmente,toati Elvefia. Ei au fost cei care au ficut regula ca nu mai e bine si po(iaurul cu tine. Ei au fost cei care au creat banii de hirtie. Ei au creatbanca Londrei. Ei defineau banca Londrei. Ei au creat o RezervdFederalS majord in fiecare fard importantd, unde tipireau bani dupdplacui lor gi dupd planurile lor de putere. in cele din urm6, dup6 cdtevaintAmpldri nefaste in aceastd tari, s-a promulgat Legea R ezewei Fed,erale,prin care, acum, Rezerva Federald putea si tipireasci bani in aceastifard, bani de hdrtie, care nu mai erau neaparat sustinuli de aur. Cu altecuvinte, erau lipsifi de valoare. Au creat o economie bazat6 pe o bucatdde hArtie lipsiti de valoare, datoritd controlului lor manipulativ.s
Nu cu multi ani ln urmi, era impotriva legii ca americanii si detindaur gi tot aurul trebuia predat. Trebuie sE infelegefi cd aurul a fost
Napoleon ;i naftetea..oamenilor cenugii
intotdeauna puterea de schimb, weme de trei mii de ani, Ei cu citinlaturi mai mult din valoarea oricarei fiinte umane, cu atit ea devine
mai controlabili.Acum, Rezerva FederalS a devenit o institutie Si IpAregte ,,ln God
we trust". Este condusd de un director numit de un comitet executiv,
care este numit de preEedinte, iar pregedintele este deseori numit de
umbre. Aveli in aceasti fara un sistem bancar care imprumuta bani
acestei tari, dar nu ave(i destul ca si pl6tifi dobinda la imprumut.Bunurile voastre in strAinatate nu se vind aga de bine cum ar trebui.
Niciodati nu pliti(i imprumutul, pentru ci el poartd dobdndd, iar voi
nu avefi dec6t banii care vi s-au dat, aga ci incepefi si face(i lucruri
ciudate gi minunate, cum ar fi sd punefi ipoteca pe totul, iar lara asta
vinde tot felul de lucruri pentru a pliti datoria nalionali.Nu vi se pare precar ca lara voasird si aibi o datorie fafS de ea
insiqi? intotdeauna mi s-a p6rut ceva foarte precar. Pentru a se asigura
returnarea imprumutului, s-a repus in circulalie impozitulpe venit. Toatilumea a pierdut tot ce avea, la ciderea bursei, lucru care a fost minunatpentru oamenii cenu$ii, pentru ci familiilor care defineau controlul gi
care aveau oameni in locurile importanie li s-a dai dreptul sd cumpere
foarte multe bogifii in acele momenie. $i asta a fost planificat. Astfel c6
acum oamenii au un impozit impov6rdtor, nemilos, la o valoare a
dolarului pe care o controleaz6 oamenii cenu$ii. Rezerva voastrd
Federal6 nu e de{inut6 de niciunul dintrevoi, cei de aici. Nu e definut6
de guvernul acesta. E de$inuti in Si prin sine. lara cidea rapid indatorie. Se instala Criza. Natura tulburase pe toatd lumea. Oameniiincercau si giseasci o cale si iasd dintr-o economie inerta Si din sAr;cie,
aEa cd s-a creat alDoilea R6zboi Mondial. Voi credeli ci monsirulHitlerar fi fost cineva dacd n-ar fi fost finantat? Voi nu infelegefi ci acele
entitati au finanfat $ara aceea la acea weme, jucind pe megalomania
acelei entit6!i, cu alte cuvinte, pe pofta de putere absolut6 din alter ego-ul
siu? Acea entitate limiiati avea o asemenea poftd de putere suprema.
Hitler se vedea ca impdrat al lumii, se vedea ca fiind persoana nunrirulunu din toata lumea Ei era linguqit de cei care il sprijineau. Entitatea
cra cu siguranfi loiala tbrii salc, dar avea nevoie $i de o cale ca sE
coniinLrc si ii confi5tc bogifiilc A facut accsi lr-rcru distrugdnd oameni
" Legea Rezeruei Federale aprc$eJintele Woodrow Wilson iMcKinle,.'si a promoval slabili i-imnozil f"oe' al lp venirur:eproclamat Si intrarea Americii irr Prrrntrl llizboi Morrdial. cu rcLr,,n t:i vr,\ .,:i t,),.,:.J,r.l,rrIc r.r t. , .i.,,,, I.,
l|/titu tl v,l".l rtt.,ntI t -
De unde credep- cd au Iuat otelulgi metalulca si_gi faci maginariilede rdzboi? Din mai multe tdri care erau jiteralmente definute de oameniicenugii.
acesta. Adevaratii cuceritori din spatele cildrefilor au sc6pat fari niciozgarietur5 9i niciunul din fiii lor nu s_a dus la rdzboi. Bogifia lor acrescut enorm in urma acelei acliuni,
Sunt atiiea de spus despre aceastd poveste, dar si qtiti cd niciodat6nu va mai fi un mars lung nu in aceste veacuri intunecate are tiraniror.
N,tl)o/t:t.'D li tt,tlldrta ..<;arttc t/or cenugit
Finanlare strategicd in numele4em ocra !iei
Bancherii au ajuns bancheri internationali. Bancherii care sunt inl.ira asta au imprumutat bani !6rilor sarace, si incerce si le punh pepicioare din punct de vedere economic $i, desigur, cea mai mare dorin{i;r oamenilor in cele mai multe astfelde locuri este s6 aib5 o democralie.Li r.roy 15 1t;tur.- aqa cum triiesc americanii. Au o dorinli reali pentruasta, a$a ca sunt copti pentru revolulie. Oamenii cenuqii introducinsurgentii. Apoi, aduc un guvern militar $i oblinem polaritatea. Apoi,avem nevoia de a dezvolta fara pentru a sprijini aceEti oameni carestrigi dup6 democrafie. Guvernulmilitar e acolo doar temporar. E acolo
doar ca s6 hrineasc6 mai departe dorin{a de libertate.
Dealerii de munilii fac o grdmada de bani. in diferite fari creEtine
in care oamenii se luptd pentru democra{ie, armele au fost aduse dintoatb lumea, chiar Si din aceasti tara desigur, in numele afacerilor. Odatd
ce au ajuns acolo, bietultaran care odinioard kaia lini$tit pe p;mantullui, care nu trebuia s5 pldteascd impozite, care putea s6-Ei hrineascifamilia, igi iubea Dumnezeul gi putea si meargi la biserica lui, acum
muncegte febril. Mirgbluiegte pe strdzi ciudate, in orage ciudate gi cere
democra(ie. Nu gtie de ce face asta, dar el face parte dintr-o congtiinfdsociali care a fost creati inten{ionat. Desigur ci Stim cu totii ce
democralia ca$tigA Si ca rebelii comunigii, baiefii cei rii sunt dafi la oparte, iar Iibertatea fluturd din nou liber. $i ce ii trebuie acum acestei
fdri? Ii trebuie imprumuturi substanp-ale pentru a dezvolta aceast5 f arigi a o face ca pe a americanilor.
Bancherii sunt foarte bucuro$i s6 le dea miliardele lor de bani de
hirtie, gtiind foarte bine c6 acei minunati oameni care cred ci au un
conducdtor democrahc, care e acolo ca si conducd acest guvern, cA el o
sd cheltuiascd banii, Bancherii qtiu ca o s; cheltuiascS banii. $tiu ci nuare cum s6-gi plAteascd imprumutul, aga ci bdncile vor trebui sd ii dea
un aviz.
Conducitorulspune: ,,Dar nu avem banisd plitim acestimprumut."
$i bancherul spune: ,,E in reguli. Putem s6 rezolvim ceva. O si ifiinchidem datoria, in schimbul drepturilor asupra tuturor rezervelor de
rli
Uthnul v;t/s a/ lirani/or - - N.t1ul<t'tt St urfloc,t. t\trtt(rtilot t attttjii
l.rrnilia gi sA scapc de toti aristocratii, pentru a legifera aceasta teorie
rIldrxista. Aceiaqi bancheri au finantat-o, pentru a crea stigmatul, ornunismului - aceiaEi oameni care aveau sa mai faca gi multe alte
Itrcruri in viitor.12
Rusia are cea mai mare rezervd de aur din lume. De asemenea, ei
orau pregAtiF Si pentru o noua formd de guvernare gi au primit-o. Nouaordine mondial6 este luati din scrierile unei entiiaF numita KarlMarx,(rare era un elitist. El si-a luat ideile de la socrate gi Dumnezeu gtie de
unde gi-a luat Socrate ideile, insb acestea au fost rafinate de fiecare
conducator.
De ce este acesta un guvern a$a de elitisi? Pur gi simplu, pentru ca
lumea este controlatb de o elit6 de cativa oameni. Ei sunt oamenii care
sunt rdspunzdtori, bogafi Ei puternici, indeajuns inc6t si conkoleze lumea
gi atitudinile animalice ale mediocritSlii. Marx spunea cd oameniiobignuifi nu au nicio inteligen!6 qi ci ei sunt cel mai rhare pericolpentru
comunism gi pentru teoria marxismului. Spunea ci nu puteau niciodatisA formeze o mediocratie, o clasa de mijloc, cA oamenii trebuiau
suprima!i, controlati qi ca educatia Si iotul kebuie guvernate. Aceasta
era societatea idealisti, iar acea societate a fost instigatS, creatd qi
finanfatS la multe niveluri de scop, designulsuprem al acestei societe$
fiind instaurarea noii ordini mondiale, in cAfiva ani.
Comunismul a trebuit sa fie creat, la fel ca gi revolu$ile din f6rilemai mici care apdreau de nicdieri. Trebuie sd existe o polaritate care
s5 le permitd oamenilor s5 implore penhu un gen de conducere sau
penku schimbare. Daci nu ar fi fosi comunismul, ce ar fi facut dealerii
de arme, in acegti ultimi cativa ani? Daca n-ar fi fost comunismul, oare
Cuba ar fi fost dugmanul voshu? Datorita lui, americanii au avut
intotdeauna o amenintare la libertate. Americanii gFau bigatintotdeauna nasuI in treaba tuturor, pentru ci li s-a spus despre
co'munism ca este o ameninfare la libertate, cdnd, de fapt, era o
I2 Bancherul newyorkez niscut german Jacob Henry Schiff (1847-1920). cu conexiuniin lamilia de bancheri Rothschild din Europa. a ajutat la finantarea Revoluliei Ruse in1917. precr-rm gi a fo(elor militare japoneze care se luptau impotriva tarului Rusiei inrizboiul ruso-japonez
.'n"r:,: din fara ta gi drepturilor pe tot petrolul care se gaseste inapele tale teritoriale sau in tara t r, os6 f
" U;_ p" "i"rllln r.t irnt, "Conducitorul e fericit qi spune: ,,Ce afacere buni.,.
, $i acum, nu mai e o {ari. Cu siguranfa.e in.ru..a si devind odemocratie, dar nu mai e osranif e,caresero.,""u,eain.tnTna."t;i;ffi t;d,il:Tji::"j:
ertate? Destul de multe. O sd fifi uluifitreabi gi c6t de firavi va deveni taracrurile vor prelua controlul, iar oamenii
au pidure tropicali. Nu .on, u1t:: nu mai sunt Ia fermS 9i nu mai
rinanrari de br;.,;;";;;"";:ffi ;."[i1l" *.;:,]Jlf pddurire,
Oamenii dilor de alimente
ce sunt flamanzi Si unde e piafa
numite exportur sunt acele aventuri economice
a primit comanda Jara ursurui? Deini'll:U::11';,i,ll"rlll,1lIn prezent, o<isti doar trei t6ri in lum".ur" nu ,unt.ornpi, O"p_.",de fri$a oamenilor cenugii. Asta nu inseamni cE ei nu defin conkoluiasupra monedei lor, il defin. Doui din aceste firi sunt in rizboi, iaruna a fost oarecum uitati, inh_un sens.riToate celelalte, inclusiv Rusia, sunt controlate de oamenii cenugii.CunoagteF- termenul bolsevic? Cine credep ci ia daJ""i ,"iena,Lenin a venit de nicdieri cu societatea Iui idealisii qi, printr_o revotulie,a fost in stare si ir rdstoarne pe urtimur !ar, s5 ii omoare firS miri toatd
i
r0 A se vedea John perkins. Confessions
amenintate. legate de petrolul din Golfulmare parte uitate Ia acea vreme- iar Unprebusirii ei. in 1989.
Ullituttl vals al tit.irlllot -
manipulare, un joc. Credefi c6 oamenii Ursului sunt nemiiosi qi duri?Credefi c5 ei nu au suflet? Credeli cd in ei nu exist6 minunarla in fafaa ceea ce a creat toate astea? Credeti cd, atunci c6nd lucreaz5 cu pamantulsimplu, nu se minuneazi de toate anotimpurile gi de cre$terea mancariidin farfurie, de ia o singuri sdmanfA? gi ei sunt ca voi, caci sunt copii,Dumnezei ai fo(ei vii. De ce le-a fori fri.A de voi? pentru .a _urr-media lor e detinut6 9i oamenilor li s_a spus exact cum suntefi voi,capitaligtii imperialiEti.
Nu credeti ci, dacd ar fi fost dupd ei, Ei_ar fi deschis granitele cihevoi Si voi citre ei $i afi fi avut un schimb de fr;tie gi de via1d, maidegrabi decdt unul nefiresc? Imaginati_vb controlul unui singur om,care poate sd controleze o natiune intreagi de fiinfe urnun", ,in uriugalter ego.
Cei pe care ii numifi comunisti sunt fra(ii Ei surorile voastre. Ei nuvd urdsc. Ei nu v6 infeleg mai mult decdt ii inlelgeg voi pe eiSiintentionats-au mentinut lucrurile in acesi fel. Nu credeti c6 un zid care e fdcut dinfier e cea mai hidoasi palmd pe fata omenirii pe care ati vdzut_o weodatd?Eu am fosi acolo, ink-o zi din timpulvoshu, qi m_am uitat Ia el. E uluitorcum un zid poate sd fin6 Ia distanfi o natiune intreagd de oameni.
Libertatea ameninlatd de letargie gi decomplezentd
N,t1t"lt'<vt ;i n.t;lt'raa . c'anteni/ot ccnttsii'
litrcrtitii. Ei nu erau domni ai rdzboiului. Ei voiau s6 fugi de domniirirzboiului. Voi avefi o inclinafie naturali sd nu va razboiti decit cu
vccinii vogtri. Voi vrefi si avefi libertatea voastri. E o chestiune de...
claci pute{i si vi lucrafi cAmpurile, se munciti tn orage, sA va befibiutura, sd vd luali salariile ciqtigate cinstit, sa ieEifi Ei sd petrecefi gi
si merge$ la prdnz. Si va distrafi. $i toatS lumea voashE e construiii injurul acestei cutii numite teleizor. Vi distreazi, vd hipnotizeazS, vicontroleazi emo$ile gi toatd lumea voastri e hiiti prin aceasti drami.
Ce va pasa cine conduce fara, aidta timp cat voi aveti salariul voshu,bEutura voastri, distracga voastri Ei zilele libere pl6tite? Nu gtifi ci inaceasti letargie pagnici se afli gi remarcabila atitudine qi motiwl pentrucare aceasti lard gi lumea intreag6 sunt conduse de tirani? Oamenii nu
vor si fie deranjafi. Nu vor si aud6 ve$ti proaste. Nu vor s6 trebuiascisi iasd Ei si voteze. ,,Ce urit. Ploud. Sistemul oricum nu merge." Nuvor s; fie deranjali de procesul decizional din aceastS far5. Ar preferasd joace jocuri la emisiuni, decdt si audi qtirile. Cu alte cuvinte,
libertarienii au fost creaturi ale trecutului, in cea mai mare parte. Fiecare
entitate care a iegit in fali in strdduinJa de a ilumina, de a dobdndi oconstienta pentru clasa de mijloc, care doarme qi viseazi, a fost
ridiculizatd qi redusi la inexistenfi, nu numai de oamenii cenuEii, dar
qi de oameni. Oamenli adormifi ai acestei t;ri fac lucrarea visului gi
implinesc o ordine mondiali. Tot ce au de ficut televizorul Si hartiile e
si v6 spunl ci cineva a innebunit sau cd a ficut weo nebunie in trecut
Ei atAt Ie trebuie oamenilor, ca si rddd toati lumea de ei, pane coboare
de pe podium. Oamenii fac lucrarea oamenilor cenugii.
Scena americand: ptefedintele Reagangi crashul bursei
Regele vostru, Ronald Reagan, pregedintele vostru doar cu un alt
titlu, cici nu poarte coroana, a fost tot ce voiau americanii. Eraconsiderat slab qi libertin. Era ceea ce idolahizeazi americanii in aceasta
tar6i un om faimos. A fost pus unde este in mod idealist. Vreau si gtili
ceva despre regele vostru. A fost un om mare. Mai e gi un alt motiv
Ufuintul vals ,l tianl,t
pentru care a fost acolo aceasti entitate. El nu a fost pe deplin pipugaoamenilor cenugii anonimi. N-o si vedefi niciodata weun om cenu$iucare sa-gi punA pozain ziare. N-o si auziti niciodaii nimic d espre ei.Eirdmdn anonimi. Ei aleg aqa. E cel mai bine penhu afacere. presedintelcacesta avea in el Si o mare iubire pentru Dumnezeu gi pentru justetc.Oamenii cenuqii cred ce oricine crede in Dumnezeu e un idiotsuperstitios. Ei igi dau seama c5 pot folosi superstilia Ei neincredereaaceea pentru a lucra in avantajul lor gi o fac.
Acest pregedinte, weau sA gtifi ci il iubea pe Dumnezeu, avea ocon$tiinta mare gi se ruga in fiecare noapte pentru indrumare. $tiu.Dorinfa lui de a vi imbundtlfi maqina de rizboi era justd, pentru cd, lafel ca gi clasa de mijloc, gi el vedea c6 libertatea poate fi ameninfati inorice clipe de comuniqti. Era foarte naiv. El vedea ci era important sirefaca taria acestei natiuni, ca s; aiba mereu taria sA-Ei protejezegranitele, aliatii, imaginea. il iubeau. El s-a apucat imediat de lucru, sdrefacd girzile de centurioni la uEile voastre. A fost nevoie de mult aurca si faci asta, iar Rezerva Federali era foarte dispusd si ii imprumutebani. iliubeau. Producitorii de arme il iubeau, pentru cd eligi inarmafara qi credea ci face bine. Trebuie s6 in(elegefi asta.
in continuarea mandatului, el a devenit mai congtient de ceea cese ini6mpla in jur gi ce se intimpla de fapt in lume, s-a striduit cudisperare si schimbe lucrurile, pentru ci, in sufletul lui, era inocentalibertinului bl6nd care igi iubea fara. A lucrat discret $i foarte silitor,striduindu-se si fini departe de aceasti tari investitorii striini, carecumparau intenFonat terenuri virane, proprietdgr- imobiliare gi corporatii.Ficea miqcdri si nu se intAmple asta, pentru ca tara aceasta aparfineapoporului, oamenilor acestei !iri, nu altora. intr-o diminea!6 ploioasE,cdnd qi-a dat seama pe deplin ce anume conducea lumea gi de ce nuputea sa ia el aceste decizii, aceasti entitate s-a imbolnavit foarte rau.Nu mai avea incredere in nimeni. Nu vorbea cu nimeni. Nu putea. Nuputea sA spund niminui ce simtea. Entitatea s-a luptat sd aducd lasuprafatS, prin mass-media, crearea bincii cenhale americane, care aveasi fie banca poporului american, shiduindu-se in felul lui si-qi creezepropriii bani. Acest lucru nu sa cercetat niciodati pe deplin, aga cum s-aucercetat treburile lui, iar entitatea care avea si il ajute in aceasti micE
N.t1t,'/c,ttt 1t rt,t;1crc.t .t,,trItettt/ot aenufii
chcstiune a fost indepdrtati din postul siu. Numele acelei entitafl era
I)aulVolcker.13
Acest pregedinte a fost unul dintre cei trei care, la analiza finald,vor duce la manifestarea republicii lui Solon, supercon$tiinta. Pentrucci dintre voi care nu Stiti, eu nu votez $i nu fac campanii. Fiicele melel-au citat pe marele scriitor Cicero, care a spus adevdrul: ,,Politicieniinu sunt niscufi; ei suni excretafi." Pregedintele Reagan se striduia s5
fini laolaltd uliimele contractii ale incercirii de a face ce e bine, fird siqtie cum si faci asta, iar asta il apisa pe congtiinfi.
Entitatea a dorit ca dolarul vostru de hirtie, cu ,,ln God we trust",sb cad5, sperind ci poporul american nu va fi o investilie aqa de
profitabilS. in ultima parte a lunii ianuarie a anului vostru 1987, a fosto intilnire a oamenilor cenuEii Si a marilor bancheri, gi apoi incS unain februarie, unde a fost reprezentat capul tuturor familiilor Ei au
participat cei mai puternici reprezentanti din Est. Ei au devenit mai
congtienli de dorinla regelui vostru 5i au hotirit si-gi cearb datoriainapoi. Poporul american nu avea cum sE le pliteasci oamenilor cenuqii
datoria acumulatd acum, pe care o aveti fatd de Rezerva Federald. Cei
din aceastd shategie v-au impins economia in sus, prin naivitateapregedintelui voshu gi cand el a infeles ce se int6mpl6, ei au spus purqi simplu ci, daci nu faci asta qi nu sprijini impozitarea poporului tAu
pentru a pliti aceast6 datorie, atunci generatorii de bani care au investit
aga de mult in piafa ta se retrag. igi cer imprumuturile inapoi. in faraasta n-o sa mai intre bani. Ce inseamni asta? Ei bine, ai cam vizut ce
inseamnh, nu cu mult timp in urmi, cind am jucat jocul de noroc la
bursi.la
$i asta a fost ca s6-fi arit ci pot si-qi incordeze muqchii.Ce ar insemna daci lSrigoara aceea numitA Japonia, al cirei popor
se intrece din datoriile lor mizerabile, Ei-ar retrage tofi banii de pe piafi?
': Paul Volcker a fost pregediniele Rezetvei Fedetale din 1979 pdnd in 1987. subprcAedintii Jimmy Carter gi Ronald Reagan. Volcker a devenit apoi preqedinte al firmeibancare de investitii newr-orkeze J. Rothschild. Wolfensohn & Co.. condusi de JamesD. Wolfensohn. pre5edinte al Bincii Mondiale din 1995 pind in 2005.ra Crashul bursei din 19 octombrie 1987. numit Lunea Neagri. a fost cea mai marepierdere la bursa inregistrati vreodaid pdni atunci intr-o singuri zi. Cea mai mareparte a terilor industriale din lume a suferit o pierdere mai mare de 20o/o. PAndinprezent. analizele nu au reuSit sE stabileasci motivul acestui crash.
Ultintul vals al tiranilor
E nevoie doar de un singur om, care deline majoritatea acliunilor inprezent, pentru a crea o prdbugire absolutd. Asta este in armonie $i cufaptul cd Statele Unite ale Americii nu sunt o tar5, ci doar o lioid decomercianli. Nu poli si inchizi uga comertului exterior, chiar daca lucumperi mai mult din produsele altora decdt din ale iaie Si nu poti saimpui nimanui reglementdri. O alii inlelegere, ca sA !-ru mai existe opolifica a ugilor inchise, a fost ci trebuia sA cumperi cantiiarea de produsetrimisi acestei tiri. Asta era legea, pentru ca, infelegi tu, oamenii acestiacontroleaza qi alte !6ri. Ei i-au spus qi pregedintelui tiu: ,,O sb ifiimpozitezi oamenii, o sE le scazi salariile, o si ingheli achizitiile, iarpoporul tau o sd trebuiasca sd pliteascd pentru asta, pentru cd, dacinu, uite ce facem. O si trebuiascd sd dai inapoi imprumuiul bsta."
Preqedintele vostru a fost reticent la marirea impozitelor voastre.Astfel, ca si-gi clarifice ideea, pentru cd el nu se clintea, l-au ridiculizatin public Ai l-au fdcut prost in mod deschis, spunSndu-i ratd proastd.rs
Oamenii care ficeau asta Qtiau exaci ce fac, pentru cd oameniicare reprezinta Ordinea Unicd Mondiala sunt intr-o mi$care de partidfoarte deosebiti. Au mers mai departe 5i I-au insultat pe regele vostru
Ei l-au fdcut si arate ca Ei cum ar fi fost bitrAn, decrepit qi n-ar fi fost instare sa gandeasci corect, ba dimpotrivi, peniru ca se pregiteau de
crim5.
Entitatea nu voia si majoreze impozitele cu njciun chip. S-a
ingropat in increderea so{iei sale, cici nu avea incredere in nimeni, nuputea si vorbeasca cu nimeni qi se ruga neincetat sd capeie indrumare.Doar ca sd vedefi cit sunt de puternici acesti oameni $i si trezim aceastd
societate minunaiS gi letargicS, cei care pot sE controleze cu adeviratbursa v-au jucat o mici fars6. A fost doar o avertizare, pentru cA voiausi fie atdt de catastrofala, incdt toatS atenlia publici sd fie centrata pedatoria voasird national6. Acesta e motivul pentru care a cizut. Trebuiasi cadi. A fost ficuta ca un alt joc. Ce le pasi c3t ati pierdut voi? Ei sunt
rs La 30 martie 1981. pregedrntele Reagan a sLrpravietuit unui ateniat in care a fosiimpuEcat'in piept. Sprijinul lui public Si politic a crescut Si mai mLrlt ca urmare a acesteiint6mpldri. in al doilea mandat al siu. starea grav6 a economiei gi Afacerea Coniras inIran (care a expus finan(area formaiiLtnii Contras in Nicaraqua prin vinzarea de armecitre lran. in timpul embargoului din iimpul rAzboiulur dintre Jran 5i lrak) a ddunatconducerii pregedintelur Reagan. cdire sfdrSrtul presedintiei sale
N. t1t, '/, t,n ,<t n;tStert,a .oantcni/ot ccnusii
cei care au tipdrit banii. Lor nu le pas;. DacA acolo erau economiilevoastre de o viati, credefi ca lor le pasd? Nu, nu Ie pasa. Ei sunt eliti5ti.Ca sd vi dovedesc asta, mai bine trezifFvd gi faceli ceva cu privire Iaaceasti problemi, pentru ca aceasti lari e falitA, iar ei vor s6-Si cearaimprurnuturile inapoi. E atAt de instabil, incdt pdni qi inveslitorii strainise retrag. Toli jucitorii de pe piafi se uitau cAtre regele voshu gi
spuneau: ,,Trebuie si faci ceva cu privire la asta. Pierd bani aici." Cemod minunat de a pune in migcare ceea ce voiau.
Pentru a vi proteja investitiile, oamenii sunt dispu5i sd preia maimulte impoziie ca sd pliteasci imprumutul, pe care n-o sd il termineniciodata de platit. NeavAnd pe nimeni cu care sd vorbeascA, nici pecei din jur, simtind presiunea Si dandu-gi seama de adev6rata puteredin lume, regele vostru mergea Ei spunea: ,,Doamne ajuti-ne, Doamneajuta-ne." Aceasti entitate era sub presiunea mass-mediei, ca toatalumea si vada cd numai cheltuieliie lacome gi indatorarea Americiiprovoacd instabilitatea economiei intregii Iumi. Credefi cd sunt multe
fdri in lume care sunt mullumite de voi, in starea lor economicd dinprezent? Ce credefi ci gandesc ei despre voi? Ceea ce li se spune sa
creadi despre voi.Sigur cd a spus: ,,O sd vorbesc despre asta, chiar o sd ne gandim
sd mdrim impozitele." Nu voia s5 o facd, dar ei il presau. in cele dinurmi, dragii mei prieteni, o sa vi se impuna impozite nemiloase, iartaxele dau peste cap puterea. Standardul vosiru de viati nu va maicreqte, Statutul producitor de venit al muncii voastre n-o sd mai poatisd va creascA salariile. $i voi tofi, minunafi bitrini care ati investit baniin guvern sau, mai degrabd, aq puiea sd spun cd ei vi iau banii ca s6 vdasigurati ca veti avea un loc unde si triili la bitrAnefe, n-o sd vi vedefibanii aceia, pentru ci gi ei sunt in faliment.
Fermierii din aceast6 tari vor [i in continuare obligafi la faliment.Clasa de mijloc care sprijind elita gi mulfimea de pe strizi o se aibi pespinare un impozit incd gi mai impovdritor, ca sa aibi grijd de iofi.Asta face parte din spargerea avdntului de putere, potential, in aceastdtar6, pentru c5, cu cit trebuie sE muncifi mai mult qi cu cit e mai mic6puterea voastrd de cumpdrare, cu aiat urmeaza sd devenifi mai docili,intr-o Unici Ordine MondialS.
U/ttD ttt/ vals al liLl)iL,
Va amintili de Watergaie? Regele, Richard Nixon, s a straduit silfacd acelagi lucru cdtre sfdrEitul domniei sale. EI gtia totul despre aurulvostru, despre prelurile la petrol care erau fixate, despre tot ce sc
intdmpla gi a incercat sA informeze publicul, Ca rezultat al faptului cd
s-a intors impotriva celor care il susfinuseri, acestia Fau pregdtit oinscenare.
N-am descris un tablou foarie frumos gi ag fi mult mai bucuros sb
povestesc cu voi despre Dumnezeul dinduntrul vostru Si despre loateacele lucruri minunate care sunt punctul culminant al experienfeiumane. Voi nu tr6i!i in epoca iluminirii. Voi kai! qi ali irait in epocatiranilor. Oamenii cenuqii detin lumea. Ei nu vdd lumea ca pe democraliiindividuale, ca pe !5ri individuale. Sunt fird granife. Nu conteazi legile,pentru ci ei Ie influenfeazi. Ei delin lumea, pentru cd ei controleazibanii.
Suveranitatea: o provocare pentruIumea modernd
America nu este cu adevirat casa celor liberi, aga cum a fost creatisE fie. Odati era aqa, dar oamenii ei au cazut intr-o capcani a somnului.Nu s-au ridicat cu spatele drept gi cu ardoarea libertinilor sd spuna
,,Destul", pentru cd ce sunt cele treisprezece familii qi bancheriiiniernationali, impotriva unei intr€gi natiuni de oameni foarte supirafi?
Cei mai mulli dintre voi nici micar nu pute$ sa concepeF sa trailfird bani. Cei mai mulli vA ganditi la suveranitate doar in limitelelibertifii voastre de a alege. Vd 96nditi ci a purta jugul impozit5riinemiloase, indatorarea din ce in ce mai mare qi salariile din ce in ce
mai mici sunt elemente ale unei viefi aparent normale. Voi acceptatiasta, aqa ca aici nu existd cuv6ntul suveranitate. Dragii mei fra{i,suveranitatea inseamni libertatea absoluti fat6 de toate lucrurile care
vE defin. Existi oameni suverani in aceasti fari. Ei Si-au creat o viatedin pim6ntul care ii hrdne;te 5i sunt oameni liberi. Desigur ci nutrdiesc pe picior mare, cum spunetivoi. Nu au neapirat magini. Nu au
tac6muri de argint qi de aur. Nu au covoare Aubusson qi persane pe jos
N;t1t,it:,trt 7i ttit5[ttrr:a oanrcnllor cenuSit
,,i nu mindnc6 din farfurii de argint. Sunt liberi pentru ca nu genereaza
vcnit qi sunt solvabili numai pentru ceea ce produce pimintul lor 9i fac
',chimb in naiura Si vind. Sunt aEa de ceva utn-" in cea mai mare
1 rarie, americanii nu pot sa haiasc5 ferd burgerii lor. Nu pot si conceapd
.;i1 nu lucreze cu banca. Nu pot sd conceapA si cumpere fdri card'
;rcntru c6 e gic. Nu pot si conceapi sA nu aiba lucrurile pe care le au,
pcntru ci s-au obiqnuit cu ele.
Dacd regele voshu ar fi avut curaiul sE se impotriveasci, chiar f5riuicio gansa, trebuie si inlelegefi ci oamenii din lara asta nu gtiu ce se
intampli, ci numai ceea ce vid la televizor, atunci oamenii cenuqii ar fi
cleclarat rizboi acestei tari, iar bursa vcastrd ar urma sd fie distrusi
majne, pentru ci ei ii controleaz6 fluxul. Ei gFar retrage toti banii din
guvern Ei $i-ar cere inapoi imprumutul. Dar ce valoreazi imprumutul?
E numai hirtie. Oamenii din aceasti lari ar fi in cea mai grava criz;
din cite au cunoscut $i totugi ar fi cea mai mare oportunitate de a viclibera de tiranii care vd controleaza $i va st;panesc viata, a voastra, a
copiilor voEtri qi a copiilor copiilor vostri. Nimeni nu infelege qi nu
poate sd vadi asta, pentru cd cei mai mulli nu s-au gandit niciodat6 sicerceteze gi si inleleagi de ce este aqa Dup6 cum se vede acum, veti
avea impozite, salariile v6 vor fi inghefate sau micsorate Si, in mod
dureros, veli fi puqi sub jugul a ceva ce nu seva rezolva niciodaid. Aqa
stau lucrurile.
\
CAPITOLUL TREIAgenda oamentlor cenugii:
Ordine MondialdUnica
,,$i ce vor ei? Putae absolulA, iar puterca ahsolutd inseamndsdgi vadd idealismul lor lqat de o Unicd Ordlne Mondiald,in care toatd /umea, cu granile invtzibile, va fi guvematd cam
in genul unui larcism social. Elita vd va guverna pe totl, iardementul din srytele acnfui luau care atragegi face vdnzareeste cd nu vor mai fi rdzboaie. "
Ramtha
noiernbrie 1987
are este telul acestor oameni? Ce anume vor ei? Oare nu edestul ci degn tofi banii din lume? Nu e destul asta? Nu e
destul ci au control asupra companiilor care delin petrolul din lume?Credefi cE arabii igi delin propriul petrol? Nu, dragi entiiSii, ei au fost
entiteF naive, care au luat imprumuturi penhu a1i dezvolta terenurile.Ei nu igi delin peholul. Oare nu au destul oamenii cenugii? Ce ar maiput€a sa mai uea? Distrug pidurile hopicale. Nu gtili de ce sunt diskusepidurile hopicale din emisfera sudici a planetei voashe? Investitoriiin imobiliare gi bancherii sunt cei care finanfeazi defrigarea acelorjungle. Credefi ci lor le pasi ci distrug atmosfera? Nu le pasi. O fac
din Iicomie, iar asta duce la putere.
$i ce anume vor? Putere absolut6, iar puterea absoluti inseamnisi-gi vadi manifestate ideile in legituri cu o Unici Ordine MondialS,
in care toate lumea, cu granife invizibile, va fi guvernati prinh-un fel
de fascism social. Elita vi va guverna pe tofi, iar elementul din spatele
acestui lucru care ahage gi face vdnzare este ci n-o si mai fie rizboaie.Cu un singur guvern mondial, toatb lumea e egali, in afari de eliti; iarei vor duce omenirea spre progres, f6ri revolup-e, firi rizboi, firipestilenfi, cetre o urmatoare aristocratie. Cu alte cuvinte, America de
Miiloc Ai oamenii care locuiesc in gnuturi indepartate gi despre care
nu gtifi o si devini sclavi, iar mul$ dinhe ei o meriti, pentru ci au
creat vidul ca si se intAmple acest lucru. Ei vor si li se spuni ce sifaci. Vor ca cineva sd ia decizii pentru ei. Nu vor si fie deranjafi de
asta. Vor si le spuna cineva ce o se se intdmple miine, pentru ce ei nu
vor si fie deranja$. Asta e Unica Ordine Mondiali.De asemenea, acest lucru se poate intAmpla numai dacA exista o
- unici banci mondialS, iar daci existi o singuri banci mondiali, de
ce sd ne deranjSm cu geckeli, cu ruble, cu yeni, cu mirci gi cu dolari?
tfi( ltttt'ttl ,..|s.l t ,utilrt
A:y thlt t\tn)t'ntLt ( (:t)ufii: Unica (),line Mon,liali
A fost ceva foarte indrdzne!, sd se scoat; la vot public, aga, iarrcaclia oamenilor a fosi aceasta pentru cd pini gi cel mai naiv ominielegea implicatiile acelei legi.
Lucrul acesta e foarte sublil la voi in far5, pentru ca, dacd nu v6irrtreba(i bancherul daca aveti un card de debit Ei/sau un dosar de
debit, ei n-o si vd spunE dac; nu intrebafi. in fara aceasta, lucrurile se
abordeazi prin reclame minunate. Totul e programat sd fie pus pecarduri. Acum puteli chiar si cumpSrali gi o casa cu cardul. Da, aqa
este. Ttece asta in cont, trece $i asta. Totul e trecut in cont, E un modde a vi trece Ei a vd aduce ugor atenfia citre acel card, citre cardulsuprem. Ei vi v6nd aga cum au fdcut-o intotdeauna, fie ci a fostvorbade politicieni sau de a aproba un rdzboi sau altul, sau de a promulga olege sau alta. intotdeauna v-au vAndut. Deja se intampla asta.
Cardul suprem va rezolva toaie aceste lucruri, iar procesul care se
pehece acum in aceast6 tara este cA maioritatea dintre voi, care face{i
afaceri cu bdncile, deja avefi cardul de debit. Aceia dintre voi care trailidin cardul acesta de credit umflat o sd fifi curind trecuti subtil pe acesi
card de debit. Propaganda pentru el a inceput deja. Dar mai e un lucru
care trebuie sE se intimple, inainte si se poati implementa cu adevarat
acest lucru gi, in esenfi, asta ar fi distrugerea bursei voastre, care va
afecta toate piefele ce vor zbura citre noul guvern. Dupi cum se vede
acum, inceputurile acestei decdderi vor avea loc in mai anul care
urmeazS. Deja ele sunt distruse, pentru ci ceea ce s-a intdmplat nu
demult a fost o lecfie pentru acest guvern, o fuezire pentru ca oameniisa inceapa sa arate cu degetul. Oamenii pot sd fie foarte bldnzi. pAnd se
ajunge la problema banilor; iar atunci potsi devini foarte ostili. UnicaOrdine MondialS se intample la diferite niveluri, prin diferite ldri dinlumea voastrS.
Libertatea spiritului gi alter ego-ul
Mi refer la alter ego-ul omului, la imaginea sa ca fiind Antichristul.
$i este aqa, pentru cd, intr-adevir, nu provine din divinitatea diniuntrulfiinlei umane, din justefea 5i gloria aceea care se afli inEunirul mareluiego. Mne dintr-o imagine. Prin evolufia ei, viafd dup; vialE, entitatea a
Ultintul r',,tls.tl ttt ar ti/ot
triit conform acelei imagini, in mod repetat, suprimhnd mereu acel
aspect divin care permite evolutia Spiritului uman Ei aparitia destinului
manifesiat al lui Dumnezeu, Existi din cei care cred in diavoli Ei inSatan 5i alteie din acestea, dar nu exist6 o astfel de entitate. R5utatea
este, prin alegere, un simplu proces de rdu sau bun, sub forma unuialter ego. Rdutatea e o stare emofionali naturali intr-un alter ego. inrirutate, nu vorbim despre crime impotriva statului, ci despre simplecrime, care sunt una Si aceea$i crim6 impotriva sinelui gi a reflexieisinelui asupra aproapelui siu. Alter ego-ul alege tirania qi iqi alege gi
victimizarea. Riutatea se afli, prin alegere, in imaginea birbatului gi a
femeii, cici, prin alegere, putem sa iubim, in loc si urAm. Prin alegere,
putem sA fim toleranfi, in loc sd fim intoleranfi. Prin alegere, putem s;adoptdm ceea ce se nume$te blSndefea Spiritului, mai degrabi decitcruzimea Spiritului. Prin alegere, putem sE ddm voie, mai degrabadecit si ne rdzboim. Prin alegere, alegem inevitabil ce anume vom
tr6i, in destinul manifestat. Riutatea e o alegere a individului, fie ci e
vecinul tau, suprimarea vecinului tiu, a iubitului tdu, a sofului sau sofiei
tale sau a copiilor tii. A suprima pe altul sub deghizarea $i in scopurilepropriei tale imagini este o tiranie, iar in imaginea alter ego-ului se afld
chiar rdutatea. Atunci cdnd se intdmplS la scar6 mondial6, e iar6gi
rdutate, prin alegere.
Alter ego-ul omului este foarte diferit de sufletul lui, de Spiritul lui,
de reflexia dinduntru, de conqtiinfi, de sentimentul dreptifii, al iubirii,al permisiunii gi al ingrijirii. lubirea unei fiin{e supreme pe care oreprezintd subtilitifile vie{ii este toati in suflet, care este suprimat pentrugloria alter ego-ului, a celui care se numeEte Antichristul. Nu existi om
cenugiu care si nu il aibd pe Dumnezeu iniunhu. Nu sunt rdi in sufletele
lor. Cei care muncesc pentru ei nu sunt rii, in sufletele lor. Printr-oalegere, ei igi faciliteazd imaginea. Pofta de putere, care este punctulculminant al alter ego-ului, este nesfirgitS. Nu e destul cd ei delin aurullumii. Nu e destul ci defin tofi combustibilii fosili de sub pbmdnt. Nu e
destul cd ridic6 frate impotriva fratelui in scopul licomiei. Asta este
puterea. Ejacularea supremd de extaz pentru imagine este s6 definilumea gi sh ii fie suveran6.
Oamenii acestia sunt conduEi prin mostenire, prin ceea ce
indeplinesc, prin scopurile lor, prin obiectivele lor. Obiectir,ele lor nu
----- A'! rt'l't |\ttt11't)ilt't tt:ttLt;ii: Uni<:a ()t'liv Motdjald
sLrnl difcrite de ale voastre Ale voas
sunt nentru Putere absolut6 E
i.,dcplineascir asta E destinul lor' L
dac6 devine moqtenitor'
asta. Se urisc unii Pe a\ii' Pentru
altii. duc r6zboaie violente unii cu
ciintr-o cearti. Lor nu le pasd Aces
vin la margulvictoriei lor supreme'
lungd, au reuEit pin6 acum; iar ne cei care le'au stat in cale i-au eliminat
din iablou, pur Ei simplu Sunt aliniali Ei sunt obsedaJi de,obieciivul lor'
il;;;;';il,;i tutn uo' n'udltu acest destin manifestat sunt cunoag-
terea Si trezirea'
Numdrul fiarei gi cardul de debit
Uhmul vals al iranilot
Vd cedali alegerea absolutd $i libertatea prin asta. lar c6nd viduldevine atAt de sever, incdt colapseazi, legea acelei colapsiri esteschimbarea, iar cei care iau cardul vor fi schimbati.
Ali ales chiar gi cum o si vi inioarceti, genetic vorbind. Da, chiar aga.Ce se intdmpl6 cu legea inalienabilA a lui Dumnezeu, atunci cdnd nu
nemuritor, pentru a deveni fiinte umane imaculate, mai vaste, piniaveati se triiti in ceea ce se numeqte lumina lui Christos. Asta se faceprin alegere. E nevoie de curaj ca sa te schimbi. E nevoie de curaj casd porneqti in necunoscut, la aventurd. Numai in necunoscut adoptdmevolufia gi schimbarea cu adev5rat, Nimeni nu poate sd evoiueze fdrisi se schimbe, iar asta se face prin alegere. Este natural totul in tot.
oamenii nu-gi dau osteneala Ei nu fac nimic? Ce nevoie e de nicovald,de plug, ce nevoie e de pdm6nt gi de lucru, daci nu este libertate? Nuexist6. Atunci veti auzi o mireatd voce, transmisi din cea maiindepirtati stea gi care emand de la toate lucrurile vii, de Ia toatelucrurile care trdiesc, iar vocea va spune ,,S-a terminat.,,. Aga incepesuperconStiinfa.
. Alegerea e de mare pret in aceste zile. $tiu ci putefi si vA intoarcetila colibele voaske, totul e in siguranfd, aveti m8ncare in cimar6, vi ecald gi bine, nu trebuie si v6 murdirifi pe maini, vE sund iubitul sau il
Agrtnlt, rtrn,t til, r cattusii. Uuica Otdine Mondiale
.,unati voi 9i lucrurile par s6 fie mai reale qi lipsite de ameninfdri. Virritati afari qi totul e pa$nic $i linigtit. Pdsirile cdnti, iar animalele se
loiesc incoace gi incolo. Cum poate s6 se potriveasci weunul din aceste
,rdeviruri in weo ordine natural6? Pentru ci voi vede{i ceea ce weti se
vcdefi, auzifi ce weti sE auziti Ei dafi voie Ia ce weli voi s6 dali voie. Culoate acestea, treiti in cele mai mirele timpuri ale dramei omenegtisldr5itul acestei aventuri, in care dreptul inalienabil de a alege, princreatorul care v-a dat lumina a ceea ce sunteti, nu mai existe.
$tifi voi, rizboiul dintre intuneric Ei lumini a fost profefit de multtimp. Se intimpli Ia multe niveluri. Trebuie si refinefi ci o lupti intreintuneric $i lumind ar fi ceva tare ciudat, penhu cd ai crede ci luminapenetreazd intunericul sau invers. Rizboiul dintre lumin6 Si intunericsc referi la o libertate nevezutd, care ajunge la punctulin care persoana
kebuie sd decidd sd fie liberi in ceea ce pare si fie lumea normal5. invremurile care urmeazS, o sd faceti gi voi alegeri care o si fie pertinentepentru tot restul vietii voasire. La ce bun, dacd nu mai putefi se trai$gloria lui Dumnezeu inbuntrul voshu, in lumini absolut strSlucitoare?
Ce inseamni libertatea? inseamnd dreptul de a alege. Dreptul de atrdi ceea ce a fost demonshat atit de frumos. Atunci cAnd nu mai avefi
asta, afi pierdut totul.
Oamenii cenu$ii, in alter ego-urile lor, sunt poate cei mai infelepfiindivizi pe care o s6-i cunoa$teti vreodatS, pentru c5 ei cunosc naturauman6. Ei Etiu curn sunteti inrobifi de dorinfele voaske Si gtiu ce vrefisa auziti $i ce nu weti s6 auzifi. $tiu cum si vi mdng6ie Si cum se vd
ameninte. Ei inteleg atter ego-ul, pentru c5 il intruchipeazi in modsuprem prin propriul lor alter ego. Ei gtiu cum sa se joace gi sa se
foloseasci de patriotismulvoshu, de libertatea gi de abundenla voastrS.
Economia voashe se afl; intr-o schimbare atSt de radicale, la acest
moment. Deqi luna mai e vdzuti ca absoluta distrugere a bursei voastre
- lucru care este aqa de important pentru aceasti lari - bursa o s5-gi
revind gi o sd se mai lupte ince trei ani, fird si inainteze mecar putin.Asta o sE ii fac5 pe oameni se urle qi si cear5 reforme $i o sA le
primeascS. Schimbdrile care vor decurge de aici vor fi dramatice, Vreausi qtifi ci ati mostenit multe din aceste lucruri. Afi venit in acest plan,
in aceasti tare, in acest corp, mogtenind adesea ignoranfa parintilorsau regula principali, legea. Cele mai multe entitifi cred c; Rezerva
rfl,
Utintul vals al liranilor
Federald e detinuta de guvernul federal. Nu este aEa. Fiecare taririmportanti iqi are Rezerva ei F ederaid; asta, dragii mei, asta fine b6ierilcpungutei unei familii, nu a unei firi.
Asalt asupra Mamei Naturd
Economic vorbind, vi a$teaptA wemuri grel':, deoarece ca siajunge$ sa weti si facefi pasul urmdtor, trebuie si l:ecefi prin durereogi prin supararea schimbdrilor care vor apirea. Cei mai multivor treccprin schimbiri, pentru ci simt ci e de datoria lor sd rezolve crizaeconomicS. Asta a fostintotdeauna o capcanS. Nu-mi pasi in ce misurdvefi susline c6 fdrd interes nu s-ar dezvolta nicio iehnologie. Ba s-ar fidezuoltat. $i nu ati fi avut oameni care iEi inchid fermele care Fau hrdnitpe ei Si pe alfii, de ani de zile. Acum, ave(i terenuri goale. Firi aceastildcomie, nu ag- avea o atmosfer6 care devine din ce in ce mai otrivitoaregi nu s-ar face giuri peste gauri in atmosferd, despre care o s; auziti.Ce inseamn6 pentru voi simbdtd seara? Multe. Firi aceastd I6comie,nu ali fi avut distrugerile masive in ceea ce privegte animalele saupddurile. Fdri aceasti licomie nu afi fi suprimat geniulsau prezentdrilemai ingenioase ale longevitifii lucrurilor care nu folosesc combustibilifosili. $i nu v-afi arunca otrdvurile in mare, mai ales, nu acolo, undepegtii voqtri mor in grupuri rnari, arunc6ndu-se pe plajd qi plSngdnd:
,,Unde si mi duc, ci respir qi mindnc excrementele voastre, otravavoastr6? Unde si md duc, altundeva, dac6 nu aici, pe uscat?" Fir6aceasti l6comie, n-a!i avea p5duri virgine care mor. Firi aceastdl6comie, wemea gi natura s-ar deplasa lin, firi izbucniri dezordonate.Puteli si continuati a$a, pentru cd toatd lumea trebuie sd-gi cagtige opAine, spuneli voi. Aga este, dar nu tuturor le-au plScut destul de multlegile care le-au permis sd-Ei ciqtige o piine. Deqi este un destin deja incurs de manifestare, destinul apare numai prin atitudinea adoptati gi
prin spaliul acceptirii sale.
Aga stau lucrurile cu lumea voastri gi asta s-a intAmplat qi inci se
mai intdmpld. Nu e greEit sau corect. Pur Ei simplu, e destin manifestat.in fiecare moment cdnd vd pornili motoarele $i apasafi acceleratia,mdrifi gdurile din atmosferd. Suniefi ingrozifi de asta, dar ce puteli si
A!l( u'l,t tLtr)k DiL.\ cettufil: [J]1ica Otdine Mondia/d
facefi? Trebuie si mergefi de colo-colo, dar sunte{i oripilali. Ce si faceli?
Suntefi in incurciturb, pentru cd asta e virtutea acceptati a cosmopo-
litului. in fiecare moment cAnd cumpEra!i un burger, sprijinili necesitatea
distrugerii pddurilor din toati lumea, care ofera paguni animalelor. De
fiecare datd cind aruncati un recipient, toale gazele pe care le emanb
acesta se duc in stratosfer6, dar sunt de aruncat, aga cd, Ia naiba.
Existi schimbiri, in legituri cu zilele carc urmeazS, care sunt
pertinente qi pline de sens, atat pentru voi, cdt 5i pentru natur6. Ar fiun mare beneficiu sa incepeli s; plantafi pentru natur;. in miqcarea
Pdm6ntului, care inainteazd qi se striduiegte sa-gi vindece multele rani
de pe corp, poate c; asta ar fi cea mai mare pasuire pentru voi, inacest moment in care distrugeli calculatoare gi sisteme bancare
mondiale, peniru c6 plicii tectonice nu ii pasi pe ce sta. Unde ali fi
fdrd naturS, fdri Mama Pimdnt? Unde v-afi afla? Unde v-a!i construi
casele? Unde ati fi fari acest organism? Dorinfa de putere a triit din
plin prin ldcomie, iar bdrbalii gi femeile au avut mari beneficii de pe
urma progresului tehnologic. Acesta e adev6rul. Pdmdntulvostru e ca
gi corpul vostru, intr-un fel. Imaginali-vd dacd ali avea trupul acoperit
de lepr5, de rdni deschise, sAngerinde, daci a{i avea tiieturi mari pe
corp, n-ati incerca s5 le ungeti cu ceva Si si le vindecafi? N-afi incerca
si curSfafi rinile? Daci aerul pe care il respirati ar fi mereu poluat 6i
v-ar face si suferili de stomac, iar apa pe care o befi ar fi plini de
otravb gi de bacterii $i v-ar roade corpul pe diniuntru, daci norii care
vin peste voi in fiecare zi ar da drumul la ploi de acid, ali face ceva in
acest sens? PimSntul nu e diferit de corpul vostru, doar c6 nu putefi
si triiti fird el. V-am prezentat doar o foarte mici parte din durerea
pe care a indurat-o acest organism viu qi de ce trebuie si fac6 ceva infala licomiei gi a puterii, ceva ca s6 se vindece, ca si nu sfarqeascA la
fel ca sora ei, planeta rogie, care odinioara avea o civilizalie infloritoare
numite omenirea.
CAPTTOLUL PATRUIluminarea risipegte
ignoran{a gi frica
,,fndftarea gi extinderea propriei congtiinle prin cunoa€tere eiluminare. Nu e vorba de ritualuri spirituale. E vorba deinlel4ere.
Eu arn ales sd vd luminez fundalul, ca sA incepeti sd vedetiun tablou mai larg a ceea ce inseamnd destinul manifestat lanivelul fiinSei umane, colectiv gi de ce. Vreau sd inlelegSiasta, ca sd nu mai fili ndpdstuili de superstilii. "
Ramtha
noiembrie 1987
u weau sav; descurajati Si nici sA deveniti fanatici. Nu weausa credeti ci acolo unde e cunoaqtere nu exista speran]5,
pentru c6 exist6. Nu weau si credefi cd tot dezastrul acesta e lipsit de
speran(i. Nu este. Pute, dar nu e lipsit de speranfi, pentru ci iluminarea
inseamnS sa iesi din ignoranli Ei si ieqi din intuneric. Cdnd cineva
r6mdne in intuneric qi in ignoranfi, e inclinat catre superstifii gi
neajutorare gi devine foarte temdtor. lluminarea inseamn6 sa aruncilumini asupra ignoran(ei, si risipegti superstitia, sA risipeqti frica. Starea
de cunoagtere nu e ceva de care si ili fie teama, ci mai degrabi ceva pe
care si il atragi cdtre tine, astfel inc6t ifi mAre$te percepfia propriei tale
realitati, a propriei tale vieti qi, inevitabil, afecteazl inhegul. Congtiinfa
socialS, insSgi painea, mana qi inlelegerea care hrinegte alter ego-ul,
este un proces de gAndire care e format din gAnduri reciclabile. Cu alte
cuvinte, e ca gi cum istoria s-ar repeta la nesf6rqit, nu numai la scarimare, vorbind despre o tara inheagi sau chiar despre intreaga omenire,
dar gi in viala individualS, in realitatea individuald. ConStiinla sociald,
la nivel colectiv, men$ne alter egoul, imaginea, Antichristulin functiune.
E chiar hrana sa.
Adevdrul e peste iot. Con$tiinla social6 e adev6r. A permiteabsorbirea alter ego-ului, chiar la scard de mas5, a permite risipirea
conqtiinfei sociale, acesta e momentul cind indivizii incep si-gi ldrgeascS
propria lor realitate, adici atunci cAnd sunt in proces de wolutie Ei
cind evolueazi citre destinul lor manifestat. Cu cdt devin mai congtienti,
cu at6t e mai mare realitatea lor gi cu atAi au la dispozifie mai multcontrol, mai multe opliuni, probabilitili qi alegeri. in congtiinfa sociali,sunteli foarte limitafi. Trebuie si faceti ceea ce fac tofi ceilalfi, dar
congtiinla social6 rimine intact6, pentru ci aga e toatb lumea. Atuncic6nd se nagte lumina in lume, atunci cAnd o realitate, o perceptje e
Ultinul vals al tianilet
lSrgiti, cSnd iluminarea apare chiar gi la un singur individ, acel indivicl,care fusese deja participant la continuumul con$tiinlei sociale, devin(,deodati angajat intr-un adevir mai mare, in mai multA infelegercCongtiinta sa inalta con5tiinta socialS, cici ceea ce incepe si fit'perceput de unul iese la lumini Si incepe s6-i influenleze pe alfii.
Rezultatul destinului uman nu este si fie distrus printr-o repetarcistoricS, ci si evolueze cbtre aft o entitate spirituali completi, a deverrl
o fiinfd umani imaculati gi a manifesta justetea $i virtufile Christicc,care sunt Iatente in voi tofi. Acesta e destinul. Acesta e punctul culminantal evolufiei. Voi suntefi Dumnezei, caci aveli dreptul s6 alegefi.
indllarea gi extinderea propriei conqtiinte prin cunoa$tere inseamnbiluminare. Nu e vorba de ritualuri spirituale. E vorba de infelegere. Eu
am ales si predau o invi!itur5 de valoare istoricd, ce se repetlintotdeauna: o infelegere clari, un ,,de ce", cuplat cu alegerea gi cuplatcu intelegerea imaginii alter egoului. Am ales sE o predau, penhu ca
voi sd iegiti din ignorantd gi sa nu mai ave$ weodati scuzi ci nu invdfafi,pentru ca n-a[i primit niciodati raspunsul la intrebarea ,,de ce". Amales sE vi luminez fundalul, ca sa incepeti se observati o imagine mailarg6 a ce inseamni destinul manifestat al fiintei umane la nivel colectivqi de ce. Vreau s6 inlelegefi, penhu ca sa nu mai fifi napastuiti de
superstitii gi sa nu mai fifi indugi in eroare atunci cind cineva vi spuneci aga stau lucrurile, cAnd ele nu stau deloc aga,
Cu siguranfl ci invifitura mea nu a fost despre oprimare, ci
despre cum si infelegefi mai bine modul in care puteti sa priviti peaceastd fereastri gi si vedefi cum e terenul gi cum va va fi luminatAcalea. Iluminarea, pentru maestru, pentru fiinta umane spectaculoasa,este la fel de necesari ca respiratia. E la fel de necesar6 ca dormitul,trezitul $i fdcutul, cici fdrS cunoagtere, r6mdnem doar o omenire f6rifaf6, care nu are individualitate Si care imitb doar ceea ce imiti qi ceidin jur, apoi dau mai departe acela5i lucru. Momentele acestea pecare le petrecem impreund sunt ca si vb ilumineze gi si qti{i de ce si vdschimbafi Ei se Sfiii cd zilele acelea au venit. in necunoscutul care se
afl6 dincolo de aceasti fereastri, ve$ afla gi despre speranfS, despreoptiuni Si despre probabilital care exista in necunoscut Si care suntdescuiate numai celor care igi lSrgesc cu adevarat perceptia, priniluminare, pentru a cipita rispunsuri. Necunoscutul nu vine niciodati
l/Ltrtti arca risipcgle ignoranla gi [rica
la o entitate cu mintea inchisi gi rareori vine la cineva care e coplegit de
fric6, ci vine la cel care merge inainte cu dorinfa de a infelege'
Nu existd disperare in toata aceasta cunoa9tere. Existi o alti parte
a acestei povesti, o parte care inc6 nu e spus6, care inci nu e realizati
Ei vom ajunge la acel punct in momentele care urmeaze. finefi-vdbine de pil6rie, de creier, de sufletul vostru emofionalgi invifafi. Si nu
vi fie niciodatb frici sd invifa$. Asta vi va elibera din acest haosimpufit.
Din Domnul Dumnezeul fiin{ei mele,
preaiubit Tati,deschide-mi calea
gi striluceqte-fi lumina pe ea
ca sa pot sa fiu eliberat
din apele nelini5tite
Si sA pot sa stau pe pimdnt sfinfitde-a pururi, veEnic qi totdeauna.
Aqa sd fie.
i
i
i
I
rF
I
CAPITOLULCombustibilii
CINCIfosili,
mediul 9i schimbdrile PdmAntului
,,Veli gdsi lurtuni care dezldntuie o violentd pe care n-afi maivdzut-o pend acum. Ele uin cu toatd furia, pentru c; e singurulmod in care natura, in strddania ei de a-gi uindeca rdnile,poate sd curele aerul €i sd indepdrtqe gunoaiele, ca sd sepoatd vindeca. Acestea sunt lucrurile care urmeazd sd se
int6mple, in Orientul gi in Occidentul vostru. $i furlunileacelea vor deveni din ce in ce mai imprevizibile. fn zilele cevor ufma, nalura i€i va vindeca rdnilq ca sd poald sd meargdmai departe. O sd scape de ceea ce o doare."
Ramtha
mai 1986
Offi[fl
-am spus sa re|neli numele entitefii Rotschild. Vreau si viarit cAt sunt de puternici cei din familia Rotschild. Cdnd
bursa voastri a luat-o razna, multe entitSli care investisera in com-bustibili fosili gi in pehol gi-au pierdut multe din acfiuni. E doar un micexemplu. A exisiat in Londra o companie mare, Tyrannosaurus Rex,
care ficea afaceri in domeniul peholului in formi lichidE 5i care a decis
sa emite ac$uni, pentru ca publiculsa poata sa investeasci in domeniulpeholului. A fost un plan minunat, penhu ca acfiunile au fost puse ladispozi$a publicului larg, care putea sd participe gi sE de$ni interesein industria peholului. Apoi a venit ziua neagri a lumii financiare gi, ca
urmare, publiculs-a inspSimAntat. Nimeni nu voia sa cumpere acliunile.Oamenii nu aveau bani, nu puteau si faci asigurdri sau pariuri. A,ga cifamilia Rothschild, care sunt ni$te indivizi foarte infelep$, a intervenitqi a cumpdrat totul. Asdel, au putut sa defini gi mai mult din aceastimasd controlatoare de combustibili fosili qi planul a fost ficut foartebine. Vreau si re$neli un lucru. Oamenii ace5tia nu sunt lofli mogteniriilor, weunei firi sau weunei religii.
Ei sunt atei, dupb cum i-ati numi voi, in toate sensurile cuvintului,iar Dumnezeul lor este banul gi impirifia lor e puterea. Asta e- NuconteazA nimic altceva. Aici avem mai multd putere, dar asupra a ceea
ce se numeqte Tyrannosaurus Rex din rimigifele din combustibilii fosiliaurul negru al multor |iri de pe fafa acestui minunat glob. Combustibiliifosili, ceea ce se numegte aurul negru, au devenit punctul de negocierecare salveazi orice lard care are nevoie de ajutor financiar. Este singurulprodus din resursele lor naturale pe care pot si il foloseasce pentru a-$i
dizolva imprumutul pe care l-au luat de la acegti oameni. Combustibiliifosili o si mai existe o weme, pentru ce sunt prea mulfi bani, preamulti putere, licomie gi conholimplicate in asta. Energia care se revarsi
'l\
Ulitnul vals al tit.tnilot
de la soare, care e peste tot in jurul vostru, e aici de ceva weme, dar n.
a fost cercetati, din punct de vedere tehnic, pentru ci nu se fac bani
din forarea Soarelui. $i acesta e un mare adevir.Combustibilii fosili o s6 rim3n6 pe aici, din cauza capacitatii pure
de control pe care o au in lumea de azi qi orice individ care a luatpozitie impohiva lor gi a wut sa creeze noi surse de energie a fost
eliminat. $ti!i ce inseamnE un patent? inseamn6 legitimizarea unei idei.
Au exisiai multe patente, weme indelungatS, care au fost date la oparte - cumpirate gi date la o parte. insd nu e totul pierdut. Exista un
individ mire{ intr-o !ar6 numita Japonia, un individ care e un geniu
dinire oamenii obiqnuiti Si care, in acest moment, a primit o tehnologieminunati in domeniul gtiinlei, El elaboreazi un dosar, aSa se nume$te,
care e cat o carte $i, printr-o sursi de energie care utilizeazd Ei stocheazi
energia solarS, o s: poat6 s6 se ocupe destul de bine de funclionareachestiilor pe care le avefi in gospodirie. Entitatea e foarte degteapti gi
are gi o mare putere care merge cu ea qi de care are nevoie. Nimeni n-o
sa elimine aceasta entitate. Individul acesta va conkibui mult Ia conqtiin[a
sociali, c6nd seva termina totul. Nimenin-o saii elimine intreprinderea,
deoarece entitatea aceasta a folosit sistemulintr-un mod foarte inteligent,
ca si-qi creeze intreprindeiea.
Impactul sbatului de ozon asupra naturil
Unde a|i fi voi fir6 combustibili fosili? Cum v-ag deplasa, pedal6nd
sau mergand foarie repede gi cdldrind pe vAni? ldeea e ci, in prezent,pelerinii pot si zboare dintr-un loc in altulintr-o singurS zi, iar invenliaaceasta e minunat6, dar e propulsata de ceea ce vine din interiorulPimintului. Fiecare om e mai degraba legat de pimint, daci nuutilizeazi acest serviciu, Evolufia s-a oprit cu combusiibilii fosili gi ce
face asta? in prezent, aveli o gaurd din ce in ce mai mare in shatosferd,
in regiunea sudicS. E atit de mare, incat nici nu se mai scrie despre ea.
A crescut atit de mult, incAt cerceiitorii se shbduiesc sA se rehage de
acolo, pentru ci radia$ile care pitrund prin gaura aceea le face cataractiIa ochi.
-- -- ' (:t'ttl)ttslit'ilii li'silt rttecliul 9i schinbitile Piirn6nlului
Gaura aceasta din stratosfera e rama$ita a ceea ce au fost odinioar;
m4r '13 oceane care inconjurau PirmAntulintr-un nor mare 9i gros Cand
.; ; i-ogorit apa gi a creat o planeta mai idilici, acest strat foarte sub$re
9i delicat a continuat sd acopere Pdmdntul, iar aici a inceput si
infloreasci viafa, au aparut anotimpurile Si s-au creat regiuni aride' iar
lumea a devenit cu adevirat un mare Paradis minunat Shambhala' dac6
weli. Tot felul de forme de via!6 ale evoluliei puteau si infloreascd in
aco-st mediu, pe acest smaragd al universului' Sunt multe de spus despre
\/remurile mele $i chiar despre wemurile dinaintea acestora' cdci inainte
de wemurile mele, indiferent de ce spun unii dintre savantii vostri' Pe
planeta aceasta existau niste oameni foarte inteligenti' iar sursa lor
pentru transPort era lumina. in ciliva ani, prin nigte cutremure masive
la exteriorulPdmintului' veti putea sivede$ c6teva din artefactele acestor
generafii demult aPuse.
in wem"u mea, nu exista aga de multi industrie' In vremea mea
nu era petrol, dar vremurile mele erau in armonie cu mediul Cu
sigurante ca oamenii mei nu aveau toate comoditi|ile de care beneficiali
voi acum gi care au creat aqa niEte funduri mari insi destinul omului
era si evolueze, chiar 5i in wemurile mele, si devinS tot ce poate se fie'
pentru ca viala cu sigurant6 ci este darul Acest Pimint' aceasti drag6
gi dulce planeti a voastr6, care este vie, este un dar al creafiei' pentru
a evolua la un statut mai mar€t chiar qi decAt in wemurile mele Prin
hezirea civilizatiei 9i lipsa de respect pe cate o are aceasta fald de
pimAnt, fiecare {ari a fost pridatS de pidurile ei' din timpurile mele qi
pana u.u-. Fiecare fari qi-a pierdut pdm6ntul arabil $i-a pierdut
padurile. lar plmAntul mai poate se dea numai praful care goneqte pe
aripile unui vint cald 9i uscat. Omul s-a mutat din acele regiuni' ca si
g5seasci alte regiuni, dar nu a invilat din greqeli 5i inci mai ia Pimintul
.u pn.nuu care ise cuvine, gAndindu-se c5' deqi se pare ci e al lui
Dumnezeu. Pimintul e al lui ca si facd cu el ce wea' iar asta n-o si
aibE mare importante, in timpul vietii lui Asta e o gregeali ln fiecare
civilizafie pini la aceastd civilizatie,si folosesc cuvintul prea ugor'
resursele PimAntului au fost violate Ei pridate Voi le numili resurse'
dar, de fapt, ele sunt elemente naturale, necesare pentru viafi 9i chiar
pentru vlala Pdmintului. insi cea mai causticS' cea mai predetoare'
cea mai agonizanti este o civilizalie inclinati cbtre tehnologie de virf
Llfuirrtul vals a/ tir.inilot
gi controlatd de licomie Si de putere, de puterea care i$i croieEte drumpana Si in utilizarea combustibililor fosili.
Gdurile acestea din stratosfera voastre nu exista acolo
Fdri echilibrul corespunzator al arborilor maiestuogi qi al Irunziguluimarilor pEduri, dioxinele din stratosferi sunt aga de grave, ci acum elerod din partea inferioar6 a pianetei voashe. Acest lucru nu a fost abordataqa de deschis pe cdt ar fi hebuit, in mass_media voastri, pentru cd aaborda aceasti problemi ar insemna si indicdm ce anume cauzeazdproblema. Freonul nu e singurul lucru care provoac6 problema, ciemisiile de la degeurile chimice, ohiwrile care sunt emanate din lucrurilecare sunt finute in atmosferi_ Ce ar insemna s6 ia toata lumea pozitiegi sd spuni: ,,Tiebuie sd schimbim asta..? Ce ar insemna asta pentruproducdtorii dintr-o mare ramuri industrial6 pe care se bazeazi taravoastrd, produc5torii de maqini gi de motoare cu combustie intern6,care vi asiguri transporturgi energia penhu coribele voashe? sunt foarte
sd se intimple aga ceva.
(;<r t t[t *lil,t/ii litsi/i, ttndul gi schirnbd le Pdrn.intulLti
-Ecologii din tara voastrd au fdcut un mare efort, ei iau lucrurile
ceva mai in serios gi s-au intdlnit cu ecologi din alte tiri, ca sA ia odecizie sa nu se mai produc6 freon. N-o sd opreasci produc$a pAnd lasfdrgitul secolului, penhu c6 producfia e necesard pentuu a mentinecreEterea economici a f6rilor acelora din Lumea a Treia.
Lupta Pdminfului pentru suptaviefuirc
Practic, natura nu este diferit6 de voi, in intruchiparea voastrdfizicd. Cel mai mare rizboi pe care il are de dus natura qi ceea ce
kebuie ea sd schimbe in intruchiparea ei fizica la momentul prezent se
leag6, in principal, de combustibilii fosili. Suni simplu, dar e ceva ce a
fost creat ca un instrument de putere qi de schimb, o necesitate absolutiin tara voastri gi in lume. Nu poate fi abandonat cu ugurinti, pentrucd daci ar fi abandonat, atunci cei care vor controlul absolut n-ar maiavea biciul in mdna lor.
De la inceputul secolului vostru gi pini nu demult, un consodiude entitdli eterice pe care nu le-ali putea recunoagte au produs regulatexplozii care au avut loc in stratosfera voastri. Au fost niqte mingi de
focverzi, striluciioare, unii dintre voi le-au vizut.18
De unde veneau Si de ce se aflau acolo? O vreme, nimeni nu a
infeles enigma acestor lucruri gi scopul lor. Striduindu-se sd salveze
acest mediu, unii dintre frafii vogiri care hiiesc pe alte stele $i in alte
dimensiuni au produs explozia acestor mingi verzi de foc in shatosferavoasha, penhu a ajuta la neutraliz arca efeclelot de eroziune ale stratuluiinferior. Aceste explozii au fost ceva destul de obiqnuit. Acum au incetatde ceva weme, pentru cd reprezentau o acfiune de interferare. Tiebuiesi vi trezifi $i se deveniti conqtienti cu adevdrat de impirifia voastri.
rs ,,Profesorul Lincoln LaPaz, un reputabil expert in meteoriti de Ia Universitatea dinNew Mexico. a anunlat ce e ceva foarte ciudat in legituri cu o serie dc opt mingistrilucitoare de foc. verzi. vdzute pe cerul din sud-vest in decursul unei perioade de 13zile. Meteorii sunt rareori verzi. spunea LaPaz. iar cei mari trec rareori in mod repetatpe deasupra aceluia5i loc". relata un articol intitulat .,Noi farfurii zburitoare'. in 7l7reMagazine. 3 martie 1952.
Ultirrrul vals al ttranilor
Pimintul ia mdsurile in propriile_i maini, in propriile_i frl;i( |tectonice. Nu numai cA aveti o gaur6 masivi anuruj- Fotrlui S,,,tdar se formeazd una gi in regiuniL norai.n, unu .urnTl"r"rrl"",1 ,i,,,Canada qi una care se for nrc._rz.r 1,,.stul de numeroase. A1-.ar pesrc i(,t.
care creeazd oxig€;t Si pr-oprich-rtil,.
Nu e chiar cea mai bunE pe soarele vosj' .r ir.r stratosfcr ii
ca rezurtat direct a,,"0,"t,,,"i jll! f ff 1.".T fii.:;";"";j:':*"J:::li:I ::::i::r scurftimpo sa vedefi ci se vor.des<:operi diformftntrra pe$bt din oceane Ei o sd se facd legatura cu planctonul. Va aparea laEtiri, pentru cd trebuie si existe o expiicatie pentru asta.te
, Radiatiile directe care pitrund prin aceste gauri vor deformapianctonur $i vor incepe sd creeze hibrizi care nu vor mai putea s6 seinmulteascd. Planctonul este inceputul tangului trofic in mare.Pdmdntul, care este un o
r a er f a r a ".
*,t" p; . ;;; ;lli?l l1]' []ii,i :1:H.]i: ;i5;: fl:in multe feluri. A fost cea mai lungd perioadi din istoria inregisiratd, incare o civirizalie a trdit neintrerupti de o schimbare indJsS de uncataclism. intr-un fel, tara aceasta a fost foarte protejati de-iulte dinal, tara aceasta era complet auto-i mai rimdnea destul gi pentru alfii.zifie, ca sd aibd grij6 de oamenii ei
oarecare mdsurd, dar prin ignoran*r:::jj,TIi:: I:i"T;['r,,";:l;:gregit. P6mintuiui i se intampld ceva foarte arun'uri.. ioui"ir.rurit"drn natura striga. Le doare. Natura e vie. suflulviefii e in toate rucrurire.Doar pentru cd un pom nu vorbegte cu tine, asta
"" i".."..a., anu e viu. O plantd e vie, pimdntul e viu, stanca e vie, caci toate lucrurilemanifestate in imp5r6fia lui Dumnezeu sunt vii.Aq putea si intru mai mult in detaiii, dar spunind ci ele shigi dedurere sau cd se sufoci, sau ci sunt ucise prin n*"r", 0a"," ",
, r, ",
i-:t"r^""tit australieni au dat peste o rnollenire tulburbtoare a geurii din stratul deozon. Au descoperit cE krillul. care este miezul lantujui trofic i" a,i*.il*. .r* ,."n"suscepribil la lumina ultravioletd dEunEtoare. Cerceteror:i "u
fa.ri j"r_p"r,*" p"cand studiau srructura senetica a krirurui. D'. N,J ;;;;;; ;;.:#.,1!1..1?..o,"r"0tulbur;toare". relata Australian Broadcasting Co. la 7 febr uarie 1999.
Ccvnbuslibilri losili, rncdiLl 5i scltinlbe le Pzitnentului
fac sd infelegefi mai bine o inteligenli care nu poate sd vd vorbeascidirect, dar e exact ca gi corpul vostru, cu rini, imbiindu-se in acid,
mirosind a otrava Si avind o durere continud de stomac. Prin asta
trece minunatul voshu PimAnt la ora aceasta gi nu ii lipsesc propriileresurse ca si se schimbe, qi o va face. De.ia o face.
PimAntul $i toatd natura, mirelii delfini, fralii voqtri care s-au
aruncat pe plaji gi au murit, ei ficeau o declaralie. Micu(ele animalede la care vin perle de infelepciune fac Ai ele o declara!ie. Ele mor.Peqtii care, altddatS, igi giseau zone bune unde sd se inmulfeasci,zone care nu mai existi, se strdduiesc Ai ei si faci o declarafie. De
fiecare dat6 cdnd o mare balend equeazi pe malurile voastre, ea
incearca sa va spun6 ceva. Toate astea nu rimin neauzite gi nebigatein seami. Cine s6 se apere gi si aibi griji de viafi? Daci omul refuzisi se schimbe, atunci cu ce mai rimine viafa? Cu ce mai ramanecopacul? Cine apiri balena gi delfinulqi mica scoica a carei iritatie s-
a dovedit a fi o bijuterie? Cine apiri stinca, riurile gi aerul? Cine a
spus pentru ele: "Acum e wemea voastr6, ceci veti trai, iar ceea ce afi
vorbit va fi auzit gi va primi rispuns"?Natura, fiind o miqcare spre inainte numiti viafi, a luat asupra ei
in aga de multe feluri elementele necesare pentru a face ceva cu privirela propria ei mizerie fizica. Ultima dati cind am vorbit despreschimbare, despre zilele ce vor veni, am vorbit despre multe lucruricare se vor intAmpla in mediu. Numai douS din acele lucruri nu s-au
int6mplat. Vremea se schimbS. Acum infelegeli asta, in retrospectiva.
PEmintul se migcd. Stratosfera trebuie si se vindece; altfel, toate formeleei devia!6 de pe acest Pdmdnt nu vor putea sa suporte radiafiile. Simplu.
Pimdntul e in chinurile unei mari schimbdri, mai profunde decitconvulsiile naqterii sale. Trebuie si faci schimbiri, ca sb poatd sitriiasci in continuare.
Actiuitatea vulcanicd gi pldcile tectonice
intimplStor, Inelul de Foc este o mare falie tectonici ce inconjoaritoati lumea gi este dinamica unui proces numit pl6cile tectonice.
Activitatea pl6cilor, sau faliile, suni cele care permit PimAntului
U/tinul vals a/ tiranilot (\ tn t h rcl i li l i i li'si l i, n t ttl i ul i i sclt i nt bzi ril e Pd m6 rtult
Locurile shivechi vor prinde via!5. Vulcanii strivechi sunt ca niEte
tigri care dorm, in acest moment. Nu e ca sd scape de voi, ci ca sa
vindece ceea ce ati f;cut. in acest efort, PimAntul se migci din toatepldcile sale tectonice, de acum gi p3ni la sfdrgitul secolului vostru, iarvoi veti asista la o intensificare radicalA a activiteFi lor.
in oragele centrale, in centrele de afaceri, vefi vedea fenomene ce
apar in cer qi sub pimAnt. Vefi vedea cum se intimpli lucruri skanii qi
minunate, cu privire la naturd gi la asalturile acesteia asupra oraqelorcare sunt respunz6toare de poluare in planul vostru. in prezent, veliincepe s5 vi vedefi patria, frumosul vostru smaragd al universului, inavantul schimbarii continue. Gaura,jin stratosfera $i presiunea qi
migcarea plicilor tectonice vor crea un efect de incAlzire pe Pamant,
iar in urmitorii patru ani, Pimintul se va incdlzi atit de mult, incAt nu
veti mai avea recolte.2r
Recoltele tirii voashe au fost luate de puteri mai mari, iar fermele
nu vor mai fi. Locurile care pdnd acum erau degeriuri, locuri unde
omul nu se duce decat foarte rar, vor fi inundate de ploi neobignuite.
in timpul acestei incilziri a lumii, tiparele climatice se vor modifica. Afivdzut inceputul, chiar Si anul acesta din timpul voshu. Mai urmeazi qi
alte lucruri.Pimintul se striduiegte progresiv sd indepirteze omenirea, cereia
nu ii pasS 9i care nu se ocupa de suprafafa sa, pentru ca el si poata se
se vindece in multe locuri iar aceste locuri sunt cu adevarat foarte
mari. Exista in prezent doi mari vulcani pregititi si elibereze presiunea
plScilor schimbitoare ale planetei voastre. Unul e in Europa $i se afl;pe o insuli, iar in acest moment este in erupfie, pentru cA activitateade sub cogurile lui e atit de mare. Marea foamete din Europa, mareafoamete a Irlandei a fost rezultatul erupfiei unui singur vulcan in 1800,
care a starnit praf in shatosferi gi a creat iarni in miezulverii, inghefindastfel toate recoltele qi provocdnd foametea. Un singur vulcan a ficutasta. La un nivel, PimAntul se incakegte, iar la altul, dacE ambii vulcani
se hotirisc se-Si elibereze presiunea $i numai natura decide cind e
21 "Stocurile
globale de grane au ajuns la cele mai scizute niveluriin ultimele trei decenii.lSsind intreaga Lume vLilnerabila in fata gocurilor produse de recoliele proaste". relateaziAOL News. 28 septembrie 2007 .
Faliile permit curgerea unei substante nutritive minunate din ceea
voastre, a avut loc oriunde altundeva, dar nu in tara voasha. in o.nan.existd vulcani violenti care erup chiar in acest moment, inir-un efortdisperat de a purifica apa. in prezent, existi vulcani care se reactiveazagi despre care se crede ci erau stin5i.
,l
Utinrul vals al tiranilor
momentul eruptia lor in stratosferi va crea o recire imediatd a suprafefeiPimSntului, ducdnd astfel la formarea unor tipare climatice radicale.
DacE locuili pe o falie, atunci va jucali cu viata voastra. Daca viplace falia gi vi place priveligtea, r;mane| acolo. DacA nu puteti sa vApermiteli altceva, stati acolo, dar acum locuifi intr-o zona acfivd. Dacaiocuifiin apropierea apei un loc periculos nu numai ci se migci pliciletectonice (gi nici savanfii vo$ki nu sunt con$tienti de asta), dar pl6cileacelea care se aflS sub mare se migcd gi creeazd valuri foarte mari. E oreactie natural6 de schimbare. intr-un ecosistem echilibrat al naturii,in care animalele sunt in armonie cu pdm6ntul, ve{i vedea rareori weoschimbare in acele zone.
Topirea calotei polare gi incdlzirea globald
Topirea calotei polare, gaura din stratosfer6 gi inc6lzirea planeteiin urmitorii patru ani se vor pehece mult mai repede dec6t vi vorspune savan{ii vostri. Topirea unor mari pi(i din calota polari dejaare loc, iar asta va cregte nivelul apelor pdni la doui sute de picioare22,iar in golfuri gi in unele locuri va creqte numai cu douisprezece picioare.Calota sudici deja se topegte. Calota nordici e gi ea deja intr_un procesde topire lentd, cici avefi un ghefar care s-a rupt gi care acum e in ap6,iar acesta e rezultatul incdlzirii apei $i ghelarul e in mi$care. Sunt maimulfi care sunt in miscare. E in reguld sd avem un pic de api in plus,dar un singur ghetar ar fi de ajuns ca sd furnizeze apa de biut a acesteif;ri timp de lreizeci de ani. Atit sunt de mari. Cum gi nivelul mdriicreste, nu e deloc in{elept sd fii pe ap6, ci in interiorul continentelor.Nu veti wea nici sa fi$ in zone cu populafie dens6, daci pute! sdalegefi sd schimbafi asta. PimAntul se va incilzi in urmdtorii patru anigi, in fiecare clipi, prin eruptia a doi vulcani majori, ar putea si setrezeasci cu o iarnd in miez de vari. Valoarea recoltelor la scara inter_
-
('..tn l)t::ti l'tlu L+tL. ntc<hrl I -sL:/tiltb, ile Piirfinlultti
rra{ionali va fi periculoasi pentru modificarea climaticd, pentru cd existd
run lucru pe care omul gi alter ego-ul siu nu pot si il faci, gi anume s6
modifice vremea qi sd modifice Pdmdntul, in schimbdrile sale.
Cum v-afi simfi dacd cineva v-ar detona o armi nuclear; in buric?
,,Doar o testim, desigur, sd vedem cum reactionezi." Credefi cd armeleproducdtorilor de munifie, cu extraordinara eliberare de energieconcentrati in interiorul P6m6ntului, raman fara niciun fel de urmiri?Daci ai unde de qoc care iti trec prin buric in centrul acestei !eri,impreund cu o fo(i creatE in interior, cAreia ise aldturi qi forfa ce vinedin ocean pe plScile tectonice, atunci eqti inh-o pozifie foarte nepotrivite.
$i degeurile voashe nucleare, care se arunci in faliile tectonice? $tiaficd degeurile nucleare au fost puse in butoaie gi aruncate in mareapegterd care intri in California, in falia San Andreas? Nu gtiafi asta,
dar desigur, cum sd gtifi? E o pegteri addnci. O si se miEte, o si oacopere Si o se ajung; inc6 Si mai ad6nc5.
P6mAntul are multe de schimbat, pentru ci se luptd pentru propriasa supravietuire. Cum cad ploile pe coasta esticd gi in Europa, ohavalor distruge resursele naturale, pddurile, p;manturile, pestii gi tot ce
este viatS Si este legat de api. Cine o si opreascb asta? Credefi cd o sise opreasci doar penku ca noi dishugem cateva lacuri Si cafiva copaci?
Dac6 ploaia care cade peste voi e ca gi cum afi bea otravi, e un prelmic pe care il avefi de plitit, ca si mergefi inainte qi si va implinifi un
vis, o realizare, tehnologia unei civilizatii.
Oamenii nu sunt cu gAndul la schimbare. Nu-Ei permit si o fac6.
intre acum gi sfirgitul secolului vostru, multe locuri care va sunt familiareacum nici macar nu o s6 mai arate la fel. Ceea ce altedatA erau insule
va dispirea, iar acolo unde nu exista p;mant, acesta va apdrea. Acolounde odinioar; era degert, vor cre$te rdsaduri peste tot. Acolo unde
erau cimpuri de grAu auriu, p6inea viefii, veti gisi acum o zona
degertici, unde nu se poate cultiva mincare.23Unde vefi gisi locuri in care deqeurile umane sunt aruncate in
api, vefi vedea reacfii violente ale naturii in acele locuri. Va veni o zi
cand pescarii o sE-gi arunce plasele in abundenfa marii, care, in esenta,
r lntr-un nou studiu. savantii constat; ca o deplasare a jetului de aer ,extinde zoneletropicale Si degertic€ ale PAmantului". USA Ibday.25 nai 2006.
2 "Savanfii de aflate pe sol
in Groenlanda bal al m;rilorcu aproximativ 2004. $tirileprincipale de I urmdtoarele:,,Calota arcticd se topegte mult mai rapid decat se prevezuse..
hrdnegte atifia oameniinidmpli acest lucru.
Ulhntul vals al tianilor
din lume. dar le vor scoate goale. Deja se
('' t t I t t .t t l t h t l ": il1. 1 1 1t:,/1 1 1 51 st / t itnb,: ih' PintirtlLtlui
a dus sd umplc vidul celor care domnesc peste Pdmdnt? Pr6pdstioase
sunt vremurile care sunt aici, chiar acum. Sa ve spun ca o sa vin;valuri care v-ar acoperi Si cea maiinalti clidire a voastra n-ar insemna
nimic. Sa va spun ca se vor rupe buc;ti intregi de masi continentali Ia
conexiunile dintre plici n-ar insemna nimic. AS put€a se ve spun ca
mor copaci m6reti, copaci maiestuo$i, dar ei nu suntin curtea voastr6.
Afi plins din suflet c6nd au eguat delfinii gi au pierit pe plajele voastre?
Ce vd spuneau ei? Ce creaturd mai bl6ndd, mai sdlbaticd, mai liber6 ar
putea sa fie atit de afectati de atitudinea omenirii? Dar voi nu Fafi
v;zut. Unii au plins rAuri de lacrimi, pentru ca, in sufletul lor, au inleles
ce inseamni moartea acestora pentru propria lor fiinf6. O s6 le ducem
dorul.Natura este in aliniere cu tot universul qi cu toata vesnicia, pentru
totdeauna. Un copac va trai cu rioi gi o si vi dea umbri, addpost gi
chiar mAncare, dac6 trEili in armonie cu el. DacS iubili pim6ntul pe
care stati, el o si se imbogifeascd qi o si v5 hrineasci bucuros. Noriicare vi trec pe deasupra capului o si reverse cea mai blindi apipeste voi, dac6 suntefi in aliniere gi dacd avefi respect penhu ei. Cum
altfel ar fi putut se supraviefuiasci omenirea, weme de eoni, daci n-ar
fi fost c6liva oameni minunati care au infeles ceea ce nu poate fi spus
niciodati, ci poate doar si fie triit? Acum, natura mArgSluieqte. Nupentru ci Dumnezeu vd urA$te. E victima care striga. Nu pentru ciIumea vi urigte. Pimintul nu urSgte; numai omul urigte. Asta nu epedeapsa pentru cd n-afi fost dintre cei care fac bine. E evolutie. Eschimbare. V-am spus c5, daci wefi sA alegeti de partea cui si fifi, eu
sincer nu m-a$ duce in coltul oamenilor cenugii, penhu ca numai natura,
in impulsul ei, are puterea $i mobilitatea de a perturba intregul plan.
Vreau sa gtiti cd existd multe, in lumea nevizutS, care sunt aliniate cu
preliosul vostru Pamant, iar ceea ce e aliniat cu natura e aliniat cu
Dumnezeu diniuntru, cu cel din afari, cu totul care este in tot.
Pe misur6 ce industria merge inainte 9i firile iqi pierd chipul, iar
ordinea mondial6 incepe s6 ia o formd ordonat6 gi frumoasS, Piminiulspune: ,,Destul." CAnd o sd vedeli in ziare, daca o si avefi noroc, cd
apele cresc, binecuvintafi-le. Daci auzifi de vreun vulcan miref cd
erupe, binecuvAntafi-I, pentru c5 €l elibereaza presiunea pentru a
regenera natura, prin pldcile tectonice gi migcdrile acesiora. Data viitoare
Voi nu ati fost afectafi prea mult de turbulentele naturii, care auIoc acum, penhu ci nu s-a intimplat in curtea voask6. Vedefi doarpoze cu oameni care mor de foame in Africa qi vd pare rAu de ei, darde fapt, penhu voi nu inseamn; nimic, pentru ci nu voi sunteti cei caremurifi. Nu inseamnd prea mult penhu voi, dac6 nu e dishus6 casavoastrd atunci c6nd incepe si se cutremure pdmdntul. S_a intimplataltundeva. A fost la gtiri. Degi vi pare r6u de oamenii care au pierit incutremur, in noroiul care curgea de pe munte mai repede decat puteausd meargi maginile lor, degi e otragedie, desigur, ea nu estein realitateavoasha, pentru ci nu vi s-a intdmplat voui niciodatd.
Wafa in armonie cu natura
Pdmintul, in evolutia sa gi in nevoia sa de a merge inainte gi de ase autosus$ne, e pe un curs violent fafi de omenire. Natura va fi intr_oopozifie violenti cu omenirea care refuzi si asculte, care nu se poatemuta din glorioasa-i colibi, nu poate si piarda un apus de soare laocean $i nu poate si se consolideze pe o bucati de p6mdnt. E unadevir. Cine o s6 dea de m6ncare tuturor acelor oameni care s_aumutat in orase, care triiesc unii peste allii 9i care locuiesc in locuri
Cu schimbdrile climatice care urmeazd, omul se afli in cea maivulnerabilS pozifie in care a triit vreodati, pentru cd s_a indepirtat debunul pimint. in tot timpul Ei toate marile schimbiri care au avut locin decursul unor viefi inkegi, chiar gi in viata mea, omenirea era suficientde suveran6 ca sd poatd si meargi dusd de val, pentru cd omenirea
i
l
I
[]/ttrttl v.l, t/ ttt,tt,./. t ..
cSnd auzili de furtuni, binecuv6ntati-le Eie sunt aici ca si asigurc urrcontinuum.
Eu am crezut ci cel mai miref lucru pe care l_am vAzut weodala irrviata mea era Soareie, iar urmatorul lucru miret era Luna. Far6 accsk.fo(e Mtale. firava fiinti umand nu ar avea o cas6 in care si se cxprim<,.soarele nu este acoro ca si v6 p6rjoreasci sau si vE r;neasca. E acor,,ca si vi sustini Vala. $tiafi c6 existd universuri in care soareie e albastrrr,iar ei au lumini albashE, in loc de Iumind galben6?Soarele acesta galbcrre unic, iar prin fotosintezA, voi aveti extraordjnara culoare verde. $iia[lci verdele nu existi in alte locuri? Au o alti cuioare, dar nu e verde. Vcrlaveli culoarea verde pe planeia voastrd pentru cd avefi un soare galben.Asta oface aiat de minunati gi at6t de unicd, asta o face casa Dumnezeirorcare, deocamdatd, doar o iau de bun6.
Evolufia acestor schimbdri se intimpld deja. Schimbdrile vorcontinua pAni la sfirgitul secolului vostru, c6nd va apdrea o oaste incer uri care e pe drum. Ce inseamnE asta? Asta inseamnd c6, in ultimelczile ale epocii tiranilor. Se dezlintuie o putere, care nu poate fi controlatade oameni, ale cdror idei gi ale ciror planuri
".uu ra.oiupl)rn uiautalegerii intru inrobire completd qi c6 cei umili vor moqteni pamantul.
l;1u1e ca voi sunteli cei umiii nu inseamni c5 suntefi niEte idioli f6riminte. Inseamni cunoagtere dobdnditi gi inseamni si asculti natura.Si asculfi copacul, iar el o sE ig vorbeasc.. Sa inlnlegi ;l; ai.".ti"
bate vintul gi si te migti in consecinfi. Aceia sunt cei umili. De fapt, eisunt ingenio$i, cdci ei supravietuiesc peste toate.Nu putefi sd mai continuafi sd sfdgiafi stratosfera, cici firdintervenfia naiurii, ar fi o socjetate foarte asemin5lou.n ., ioporrlmeu inifial, care traia intr_un loc numit Lemuria, uitat demult fi foartecontroversat. Ei triiau sub pdm6nt, din cauza tuturor animareror carese aflau pe p6mint. N-o si putefi sa iesiti la soare. chiar fit unrl
acesta care urmeazd 9i in anii ce vin, va fi o creqtere radicali a rinilorIa oamenii a cdror piele este expus6 Ia soare. On." * inia.npU urtu lnaceastd tarS? Pentru c6 in stratosferd apare o gau16. E mici, dar snlirgegte Dacd ar fi rdmas aga, toatd rumea ar urma si fie condusi deo elitE sub pdmAnt, iar muncitorii ar rimAne la suprafafa qi.urn urtu
-
('ontUtslibilii l,:si/i, tlttliul 1i stltirttbtlilc Pittitlului
,rr fi treaba voastri, in viat6. Dar nu se va int6mpla aqa, pentru c6 nu
.rccsta e planul Atotputernicului.Vreau si relineli ceva despre schimbare. Motivul pentru care nu
vd schimbati este ci vd e tricl de ce o s5 fi$ in necunoscut gi de ce se
afld acolo, pentru cd nu poate fi identificat. Asta e o schimbare de care
nu ar trebui sd vd fie teamd nicodatS, ci ar trebui sd ave{i curajul gi
gratia in voi si facefi schimbSrile necesare pentru a cSliri pe furtuni,pentru c6 tocmai se coace una. Schimbirile acestea sunt pertinente
nu numai la nivel economic, ci qi literalmente la nivel de supraviefuire.
Aparent, la magazine n-o si se termine niciodata burgerii gi o si fiemereu multi pAine pe care si o pute$ alege de pe raft; daci e p6ine
veche de o zi, puteti sd o arunca$, penhu ca o si luafi alta, dar tottiparul de viati al alimentelor se schimbi. Aparent, sunteti pusi
impotriva a doul mari forfe. Iardgi, dacb aq fi in locul vostru, eu m-aq
alinia cu natura. Cealalti pare foarte plicuti, pentru ci e zona aceea
de confort, e cutia, e cardul qi, aparent, biletul voshu pentru o viafa
mai confortabilS. Vreau sd Sti|i ce kepidatiile care urmeaz6 nu sunt
fdri speran{6, penhu c5, in toati aceasti schimbare, mai existA gi un
al treilea ingredient. Cei care se aliniaza cu natura Si se aliniazE progresiv
si-gi continue suveranitatea vor trii si vadi wemuri mirefe, despre
care am putine cuvinte sa spun, sau chiar nu pot sE spun nimic. E
vorba de superconQtiinte, o lume fird imaginea alter ego-ului, daciputefi si percepeli o astfel de lume. E o lume care supravietuiegte
sfirgitului acestei epoci. Nu e ficuti din oamenii cenuEii gi din cei careqlau colapsat capacitatea de Iibertate, penhu cE ei au ales si faci asta,
ci e f6cuti din cei care au fost profe{ifi, care au fost numiti cei pulini gi
radicali dintre Dumnezei gi mulfi dintre voi o si vedeli toate aceste
vremuri.
I
I
CAPTTOLUL $ASEPregitirea pentru schimbare
,,Clzqtiuna impoiantd a prqdliii, pe care am prcdat-o almulli ani in umd, este cd i-am rugat pe toli cei care vor sdasculte sd depozitee mdncare gi sd devind suveranl gl sdaibd multd apd, dar sd o aibd din pamed - gi se Punelideoparte mancare pentru toli cei dtn vlala voastrd gl sd filiswerani. foarte suverani, sd vd pdstrati hainde gi sd luoali inaga lel inc6t indiferent ce *ar int4mpla cu luma, voi seput4i se vd sustinetJ ln continuate-
Ei bine. asta nu e o invdldturd noud. Asta s-a indmplat cumulli ani in urmE, in timpul voslru. Dar tot e imPottantpentru cd vremun'le dapre care wrbeam atunci au sositde.ia gi sunt h curs de dafdgurare!
Ramtha
sqtembie 1993
l' In
multd 9i in api Ei fili pregdtili. O si avefi nwoie de mincarea asta, inh-unadin zilele acestea. Nu vi spun asta ca sd mi aud ficin lu-v; o previziune j
'
e si facefi voi, in situalia asta? larSgi, e vorba de alegeri pe
care eu nu pot si le fac in locul vostru, a$a cum nu pot sicresc eu in locul voshu. Eu pot si vi dau opfiuni, dar voi trebuie sifaceli alegerea. Trebuie si o facefi pe cont propriu. Vi se pun in fafialegeri pe care si le facefi gi vefi deveni din ce in ce mai congtien$ de
ele in zilele care urmeazS, mai congtienfi decAt afi fost weodat5. Nu
sunt alegeri"oribile 9i nu sunt urete Si nici rele; sunt doar alegeri. N-ar
trebui si reacJionati din fricd, ci mai degrabi prin cunoagterea despJe
cum se supravietuiti.Puteli si alegeli sd riminefi unde suniefi, daci suntefi in orag, iar
lucru: luafi aurul cu care v-afi duce la pehecere gi investifi-l in mdncare
infunecati, ci penhu cd e ceva natural. Cine o si vi hrdneascE, atuncicAnd fermierii voEtri o si fie victimele conspiraliei impohiva lor, o sd
lase mdncarea sd putrezeasc6 pe cAmp, ca sd promoveze alte firi, iar
mdncarea pe care o cumplra{i voi o cumparati de la alfii, nu de lapropriii vogtri fermieri? Pentru cd schimbarea climaticd e in toate lumea,
cine o sa va hr5neasci pe voi?Daci weli se va susfineli, atunci mutafi-vd de unde suntefi, dar
facefi alegerea pentru ci simfiti in voi ci e Iucrul important care kebuief6cut. Gisig o bucatS de pim6nt gi iubifi-o gi ea vi va iubi, la rindul ei,
qi creati-v5 acolo coliba, fie cd e vorba de un palat sau de un loc sub un
copac, unde si v6 sprijinifi. E in reguli, at6ta timp cit e pimintulvoshu Si av€ti suveranitate. in zilele ce vor veni, dolarii voghi cu "lnGod we trust" ar kebui investiti in aur, c5ci aurul a sustinut un sistem
de schimb weme de trei mii de ani. La analiza finali, va fi singurul
Ullitnul va/s a/ ttr.tnilot
Iucru care va avea valoare ca sd va cumpere complet suveranitatea, atuncicdnd se va petrece transfigurarea de ra banii economiei ra cardur unic.
Mai bine sd ai
rie a ta prin to 5::",]L'.:H:5fri'rlTavea adipostg in toaie care vin, prin intermediul aceea ce se numeqte Dumnezeul diniuntrul tdu. Niciodati nu de{iipimdntui. Pimdntul e acolo ca si il foloseEii. Esie casa ta in aceastd
Cine o si c6gtige rizboiul? partea luminii. Aga e destinul. Asta ealegerea. Natura e aliniatd in lumind. A fi sustenabil inseamna si iti
- hcg;lirca pcr)hu schinibat e
in lume. Se manipuleazi subtil ca sa ajungi lege. Cit o sd dureze?
Trebuie sd cadi toati economia sistemului monetar, in toati lumea,
pentru ca asta sd poati fi implerrentati ca o salvare. Ave{i patru ani,
dupd cum se vede in acest moment, ca sd vd sprijiniti averea qi
suveranitatea, sd puteli si faceli schimbul dolarilor qi si v6 obfine$
suveranitatea deplini la timp. Dupi cei care guverneazi lumea, patruani e data lor optimi, dupi cum se vede acum. O sd se intdmple multe
in patru ani.
Am vorbit despre economie Ei de ce e ea aga cum e. Am vorbitdespre Pimint qi despre schimbirile lui Ei de ce sunt ele necesare. Amvorbit qi despre alegere qi de ce sunteli voi divini atunci cind aiegefi.
Refineli cd v-am spus ci existi speranld Ei exista opfiuni. Cei care
dobindesc o suveranitate absoluti, care trAiesc in perimetrul pdmdniului
lor qi nu creeazd \n cadrul comunitilii economice au opliuniextraordinare, pentru cd sunt ceea ce se infelege cu adevarai prin oameni
liberi.
Suntefi muli mai mulfi decdt cei adunafi in aceastd fard, mult mai
mulli care sunt congtienfi de aceste lucruri. Voi credeli cd cei mai marianaliqti financiari au fermele qi fintdnile gi banii lor ingropafi in monede
de aur qi de argint penhu cd ista e obiceiul lor? Ei nu sunt prostinaculcare ascult5 de cine $iie ce personaj fantastic, care ii spune toate aceste
lucruri care urmeaz6 s6 se intAmple. Entitilile acestea sunt entit;licon5tiente. Deja gFau fdcut provizii. Unde credeli ca se duc oamenii
cenuqii? Triiesc in munfi, in refugiu. Cu siguranla ca au qi colibele lor,
dar iqi au locurile lor sigure. Oare ei nu se gdndesc c6 planul lor ar
putea si reuqeasc6, fbri nicio posibilitate de eqec? Sunt pregdti!i foarte
frumos. $i asta e doar o invifEturi pentru o mdnl de oameni spiritualicare urmeazd o entitate fantastici? Deloc. Numai prin inilfarea unui
astfel de alter ego a ajuns omenirea sd-qi lase pdmAntulgi sd se adune
in orage mai mari, si devind sclavii celor care ii delin. Numai de curindau incetat oamenii si mai recolieze $i s6-$i cultive propria lor mancare
gi s6 facd provizii. Ast6zi, cu toate convenienfele voastre, pare aproape
prostesc s6 depozitezi mAncare, dar omul care o face e intelept. Cei
infelepfi sunt foarte bine informa{i mulli dintre ei nu qiiu ce sunt eu gi
nu gtiu de voi gi sunt foarte congtienfi de ce urmeazd si se intimple.
( tltirtul v.ls ,l ttt.triL.t
Ajutor de la alte civilizalii gi sfArgitultiraniei
Nu sunteti singuri- De ce nu a spus cosmosul: ,,Hei, voi de colo,trezi\i-v6"? De ce fratii voqtri din mire{ele nave de foc nu au vor brt
omenirii? De ce nu v-a vorbit Dumnezeu, marele gi,id? De ce tace
toati lumea pe tema asta? Nu pentru multi vreme :cntru ci fiecareparte a tot ce este, este totul-in-tot principiul Este, Dr , nnezeul. PrincipiulMami,/Tatd gi a tdcut, ficdnd loc reflexiei a ceea ce -ste. dramei umane,
sa se desfdtoare prin vointa pe care o detin oamenii qi prin alegerea lorsd iasi in fafi gi si devini Dumnezeu/birbat, Dumnezeq/femeie,realizat. Marele gdnd nu a spus nimic, imaginati-va ci spafiul are ovoce, dar a ficut loc.
Existi entitifi de vibralie superioari, masa energeticA Si mai existA
qi ingerii aceia din vechime, care le ap6reau oamenilor de pe acest
Pdmint, le dddeau profefii qi incercau se ii ridice din neglijen{a lor.
ingerii aceia vin cu niqte nave mari. Ei sunt formele inv6pdiate, acestea
sunt navele in fliclri care o si fie din ce in ce mai vizibile pe cerurilevoastre Ei din ce in ce mai multi oameni or sa intre in contact cu ei. Ei
existi. Dac6 stafi qi vb g6ndifi cA voi sunteti singurul lucru splendid dinacest univers, suntefi mult mai inguqti la minte decit am perceput eu la
inceput. Daci vd gdnditi c6, din cele zece miliarde de sori din Calea
Lactee qi din ei, existi universuri intregi, acest smaragd cu soarele siugalben, din cea mai exterioard parte a mintii lui Dumnezeu, este singurullucru care are parte de drama omeneasci, atunci ave(i nevoie de oviziune. O sA va trimit una. Aqa si fie.
Avefi frali, surori, inteligenfi omeneasci ce arati altfel dec6t voi,penhu ca mediul lor e diferit. Existi diferite sisteme in care mediulinsuqi, mediul fiintei umane schimbi fiin(a umanE. Asta nu ii face maipufin frumogi gi mai putin iubitori qi nu inseamn; ci ei nu au suflet,pentru ci au. Aceste entitaF au jucat un mare rol in evolulia voastri.Retinefi ce voi sunteti intr-un flux temporal foarte lent. Ei au reugit sa
incovoaie spaliul, in folosul lor. Asta e inteligenta care va agteapta insupercon$tiinfe.
Entitifile acestea sunt foarte conqtiente de ce se intimpli aici.
Sunt foarte conEtiente de distrugerea fesutului Pimdntului. Sunt foarte
Pt4J\ttrca pat )tt Lt s(/tltttbatc
conEtiente de stratosferi. De ce sd fie congtien(i? Pentru ci sunt fra{ii gi
surorile voashe, iar ceea ce voi numili Tat6l vostru este gi Tatil lor' Ei
sunt ingerii din vechime, care s-au infdligat strimoEilor vogtri. Ei au
fost cei care au atins Spiritul profelilor. ca si vorbeasci tuturor f6rilor,nu numai lui Abraham gi poporului sau, ci Ei oamenilor dinaintea lui
sd sus$ne Si sa ajute, si scoati omenirea din stagnare 9i si o duci inevolufie.
N-au venit ca sd vi salveze. Au venit si v6 ajute. Ei nu vin sE va ia
pe toli qi si vi ducb altundeva. De ce sd wea sd faci asta? Au qi ei
mediile lor, de care sd aibd griji. E un adevir. Ei sunt aici ca sd vi aiute
s6 salvag PdmAntul. Ei sunt in aliniere cu mi$carea 5i cu direcfia sa. De
asemenea, ei sunt ajci qi ca si intimideze marele spectru numit alter
ego. Sunt aici ca si opreasci rizboiulimpotriva pufinilor radicali ai lui
Dumnezeu, iar focul lor va fi ca un scorpion pogorit din ceruri
impotriva celor care imping cdtre colapsarea completd a viduluiomenirii. Sunt aici ca sa ii ajute pe cei care nu vor tolera se le fie jefuit;
insigi libertatea. Ei sunt de partea voastrS. Lucreazi in armonie cu
Pamintul, in migcarea $i in schimbarea sa, cu presiunea economiei $i
cu inrobirea suprem; a lumii. Ei lucreazi pentru o voce singulari,care nu a fost auzit6 niciodatd, vocea lui Dumnezeu care vine din toate
lucrurile, din steaua cea mai indepirtai6, dincolo de ce se'ted,ein ceea
ce credeli voi cA este spafiul, la toate nivelurile tuturor universurilor.
Cuvdntul care nu a fost spus niciodati este ,,Gata". Sunetul acesta
este eliberarea pentru totdeauna a.alter egoului.
Cum poate si continue o inflorire a omenirii, cdnd ceea ce fusese
in continuum fusese abilitatea dati de Dumnezeu de a avea o voinfi,de a face schimbarea $i de a face alegeri? Atunci cind alegerea voastra
e cedati 9i cdnd nu mai aveii de ales 9i cdnd suntefi delinufi, atunci
este sf6rgitul timpului, pentru c6 timpul, destinul manifestat, este bazat
pe alegere $i pe atitudinea colectiva, experimentate in acest Acum
care asigure viiiorul. Cind viitorul nu mai este o alegere Si cind a fost
colapsat intr-un efort de mase al omenirii, care SFa cedat puterea pe
deplin, fbrd sa mai aiba nicio alegere, atunci nu mai existi evolutie indrama umani, in Spiritul omenesc. Ce ar fi viala, ce ar fi evolutia?
Unde e libertatea sElbatici a sufletului? Cu ce se mai desfati Spiritul 9i
citre ce poate sb evolueze, daci piere $i se intoarce iar, intr-un suflet
Ultrnul t,a/s al liranilor
care $i-a cedat complet puterea? Asta inseamnd cardul de debit. CardLrl,dupi cum i se spune, cardul nu este r6u, El este doar inshumentul c,rr (.exerciti cedarea dreptuluivostru inalienabil la libertate, a dreptuluivosh udivin de a alege gi de a fi un individ viu qi vital, o fiinte umani glorificat,"rin sinul eternititii. d+a pururi qi veqnic.
Timpul se sfirgeqte. Asta inseamnd sfdrgitul timpului. Timpul crelevant doar pentru schimbare. E relevant doar penhu evolufie. Evolufilnu are nevoie sd existe daci nu existd timp qi, cu toate acestea, timpulgi evolufia sunt unul $i acela$i lucru. Ele sunt in flux. Ele trebuie slrcoexiste, pentru viata, pentru continuum. Atunci cand nu mai evoluali$i nu mai aveli alegere, decat prin instrument, atunci aF fAcut alegerci)si vd cedali dreptul divin la individualism Ei la desiin manifestat.
Agadar, ce se striduiesc sd faci marii voqtri frali gi surori? Sd tinicontinuumul pentru voi, penftu pulinii radicali, caci pentru el, ccinseamni o nicovalE, un plug? Ce si fie munca $i pim6ntul, daci nuexistd libertate? Nu inseamni nimic. Drama omeneasci a acesteiinfelegeri inci nu qFa realizat cel mai miref potenfial al Christosuluidindunhu, al nobletii a ceea ce se nume$te om, birbat, femeie. incd nua inleles ce poate sE faci fdri alter ego, ce poate sd fie fbri limitare.Asta inci nu s-a realizat. De aceea are loc aceastE interventie. De aceeae necesar ca natura sd facd o migcare. De aceea vin ei sd vd ajute.
mai mari. in aceste wemuri care urmeazd.F6ri instrument Ordinea Mondiald nu poate si va urmareasca
miqcErile. V-am spus c5 n-o sE fie niciodati ceea ce voi numili rizboinuclear. Acesta e adevdrul. Nu poi s6-gi permiti a5a ceva. La ce bun arfi si arunci totul in aer, dacd tu wei autoritatea supremi? $i atunci, cesunt zilele de foc care o sd vini? Are foarte multi legiturE cu schimbiriledin Pim6nt, cu incendiile care ard scipate de sub control Ia suprafataPdmdntului. Acestea sunt pe cale si vini.2a
z .,lncendii necrut;toare au fecut ravagii in California de Sud pentru a treia zi, ma4i.iar peste o jum;taie de milion de locuitori $i-au p;r;sit locuintele,,. rclata CNN News.23 octombrie 2007 .
l, ('I,jl ir t,t I )(, tl t rt -.t / )itt)b,)t ('
Dcja exisia Si o sd continue. Ce inseamni asta? in clipa in care
l,rrfinii radicali ai unei natiuni radicale se ridici gi spun, ,,Destul, n-o sil,rccm asta", pe acest pAmant va izbucni rizboiul pentru prima oar5,i.rr razboiulva fi cu amenintari de anihilare nuclear6. Ei defin juciriile.( lind se va auzi vocea care spune ,,Gata", voi v6 veli uita in sus, sprer'cr, gi vetivedea o oaste ce depSgeqte orice imaginalie. Oastea aceasta
<'ste de partea a ceea ce este ales gi se $tie cine sunt, Ei aga vor apirea( cea ce se numeste campionii dramei omene$ti.
Sunt mulfi, in alte locuri, care Stiu asta in mod inniscut. $i-au datvoie si fie conEtienfi gi si gtie. Au devenit mai mdrefi decdt fricile lor gi
ci Stiu asta. 9i sunt cunoscuti pentru asla. Exista Si oameni in alte f6ricare qtiu. Cum de gtiu? Pur gi simplu, gtiu pentru cb Domnul Dumnezeul[iinlei lor, care s-a strdduit sd triiasci curajos, le-a arEtat. Ei qtiu qi maisunt mulfi, mulfi allii.
Fratii voqtri vor veni qi v; vor ajuta si curifali shatosfera. Ei qiiu
cum si facd asta. O sa se faci prin reinsamanlarea Pim6ntului, prinstabilizarea migc6rilor sale qi a tiparelor climatice. PAnd in 2042,PimAntulva arita din nou ca in wemurile cdnd il gtiam eu, cu verdealidin abundenfl Si plin de viat6 $i cu cerurile cele mai albastre qi apele
cele mai curate. Acesta e destinul lui, iar el se va vindeca. Deja se vede.
Este stabilit in destin. AEa este. E lege, Aga s6 fie.
Yeshua ben Joseph se intoarce in aceast; oaste. Iisus Christos
manifestat, Dumnezeu manifestat, Dumnezeu care trdieEte prin om a
triit gi incd mai ftaie$te. Au fost o mulfime de credinfe cu privire la
acesi mEref Christos gi nu existi elemente de controversS, cu exceplia
faptului cE elincd mai trdiegte. Entitatea s-a str6duit si predea c6 ceea
ce este in el este Ei in voi Si a promis ce se va intoarce. Se intoarce cu
ceea ce se numeste oastea. Yeshua ben Joseph este un Dumnezeu
manifestat la semnul caruia raspundeau ingerii, entitatile vezute qi
nev;zute, pentru ca el avea atotcunoaqterea de a fi congtient de ele.
Ceea ce voi nu vedeli, el vedea gi inci mai vede. Tnvierea Christosuluiinseamn6 Dumnezeu/birb at, Dumnezeu/femeie, realizat la loc intruabsolvirea a ceea ce s-a numit diavolul, alter egoul Ei mergind mai
departe iniru planul divin al omuiui de a crea, de a alege, de a trii, de
a intari continuumul. Entitatea se va intoarce $i se vor mai intoarce gi
multe alte mdrefe entit6!i, cici ele se afli intr-un flux atemporal.
Ultirnul vals al llnnik)t
Asta nu e ca si profefesc revelafia cuiva sau sA sperii pe cineva.
Pur Ei simplu vi spun cum e. in clipa in care vocea care vine din toatopd(ile, vocea a tot ce e viafi rdsune Si spune: ,,Gata, iata ca s-a facut",
se vor deschide dimensiuni intregi, iar vitalitatea experien(ei omenegtl
va avea o ocazie sa creasca prin mdrelia imp616!iei interioare,intoarcerea oEtii e deja fdcutS. Oastea deja se afld aici. O sE vedefi dln
ce in ce mai multe astfel de lucruri pe cerul vostru, dup6 cum v-ampromis, iar intr-o zi, veti vedea pe cer intreaga oaste. Cei care au trditpentru gloria Domnului Dumnezeu iniuntrul lor se vor bucura, ciciceea ce au qtiut ei dintotdeauna e in vdzul tuturor, iar ceea ce au
experimentat, ce au b6nuit ei, cel cu care au vorbit ei mereu, Dumnezeul
despre care toatS Lumea credea ci trebuie si fie imaginafia cuiva va fi
dezvdluit. Ei vor auzi vocea a tot ce e viafi, risunind in ultimele zile,
spundnd ci sfArEitul e inceputul noului.Aceasti epoci a tiraniei se apropie de sfdrgit. Ultimele zile ale
acestei tiranii gi experienfa umani, rizboi gi moarte create in scopulcontrolului, nu vor mai fi niciodat6 experimentate in elementul uman.
Mesajul a ceea ce se numesle zilele ce vor veni va afecta vie$le tuturor,indiferent cdt de mult sau de pulin afi ascultat, cici ceea ce se vorbegte
astezi aici este cuvAntul viu, iar cuvAntulviu se va manifesta. Vefi deveni
congtienfi de aceste lucruri, care se vor materializa in mediul vostru.Bucurati-vi de ele. Ele inseamni sfArqitul supSririi, al disperirii,rizboiului Si mo4ii gi bolii, inseamnd ci ura gi amiriciunea s-au
terminat, caci acestea sunt emotiile alter egoului, Antichristului. A'qa
sd fie.
Vreau sl gtifi ca vi iubesc mult. Oricit de fantastic ar suna toateastea, acesta este adevirul incredibil, nepractic, inutilizabil qi care visfticA toatA treaba, dar e adevirul care o sE vi elibereze pentrutotdeauna gi pe veci. Trebuie doar si vd uitafi Ia propria voastrS viafd gi
sA vedeti cum s-a integrat alter ego-ul vostru. in acea lume micufi gi
personald a voastri, trebuie doar si vedefi ce pot si faci efectele unuialter ego care cauti putere. Daci putefi si vedefi clar asta in viata voastra,
atunci de ce si nu fie fezabil la scara mondiala? Este.
CAPTTOLUL $APTEPute{i schimba lumea,
pentru ce sunteti iiinte divine
,,Nu e nimic din ce am abordat desprezilele cevor veni,'i n-
am fdcut decdt sd zgdriiun picsuprat'ala care sd nu poatd fischimbatd de cineva care e inzestrat cu divinitate.
Cu cetse trezesc oamenii, cu a6t Poate infueaga lumesd se
schimbe in umdtoarea cliPA."
Ramtha
noiembrie 1987
I
-am straduit s6 vi impbrt6qesc ca sunteti divini. Pana gi
excrementul este divin, pentru ci este viate Si nu e nimic.vulgar sau urAt despre viali. E o mare oportunitate sA fii in viate, se
vezi un r5sirit de soare, o Lun6, iar voi sunteti divini Si ve straduiti sa
treceli de alter ego-urile voastre. Pentru ca acest mesaj sA ajungainiuntru, si poati fi triit, am avut o sarcini dificilS, ca si nu spun maimult. V-am invdlat Ei m-am shiduit sh vi deschid in multe feluri. Amficut orice putea si aib6 un efect, si vd scutur cuHufa qi se pute$ se fiflscogi din letargie, si vedefi ceva la care e important sa reacfionali, cutofii. Ce v-am spus cand v-am vorbit prima datd a fost deja documentat.De.ia s-a intSmplat. La fel se va intdmpla Si cu asta. Dupi cum se vedein aceasti clipi, fie cA se face prin proiectul omului sau prin reactianaturii, tot o si se intimple.
A spune ci suntefi divini, a iubi pe Dumnezeu, aceastb declara{iear hebui sb se desfete in voi, pentru ce ce este viata voastri in luminainkegii eternit6$? Cum sunt alegerilevoashe in lumina inhegii eterniti$?in aceastd suflare de via{5, in acele cAteva clipe , ce valorcaze ele? E oafirmatie mireafi, si spui ci ceea ce este ,,afara" este inauntrulvostru,ce voi sunteli divini gi ci suntefi ins5gi virtutea alegerilor voashe. E oafirmatie fantastici, dar e adev;rate. Nu e nimic din ceea ce am spus
despre zilele ce vor veni Ei n-am ficut decit si zgSrii pufin suprafatacare si nu poatA fi schimbati de cineva care e inzestrat cu divinitate. inclipa urmetoare, daci trei oameni cenugii - Si trebuie si folosesctermenul acesta, pentru ca se potrive$te - ar vedea dinh-o daiS lumina,ei singuri ar dishuge tot restulplanului. Crede$ ci lumina nu e himisa
$i la ei Si la legiuitori, care sunt Dumnezei, fiin(e umane inzeshate cu
viafi divini? Absolut ci da. Nu gtifi cA a va aborda pe voi in ceea ce
r!
[Jhintrl vals al ltrani/1.,t
privegte deciziile voastre, dup; cum se vede ln aceasti clipi, vi d;dreptul de a vi rdzgandi, de a vA schimba mintea gi destinul manifestat?
Totul e afectat de unul. Oamenii acestia care v6 fin de beregatic3nd e vorba de bani, nu credeli ci ei sunt iubifi? Sunt iubifi. Dupdcum se vede in aceastA clipa, momentul acesta este neclintit in ceea ce
v-am spus €u acum. Oraqele se vor zgudui Si se vor pribu$i. Oameniivor fi mAnati intr-o singuri conqtiinta $i intimidati, in timp ce Pimintulva continua sa se miqte. Nu gtiti ci in clipa urmitoare, care este viitorul,totul ar putea sd se schimbe? Da, dar c6t de miref este oricare dintrevoi care e dispus si se schimbe doar ca s5 va asigure voua proviziile?
Daci voi singuri nu puteli sA vedeli necesitatea pentru a face asta,
atunci de ce credeli ci omenirea, ca intreg, iqi va schimba nevoia de
combustibili fosili, indiferent daci ea distruge Pimintul? Daci voi nu
vd dafi seama de nevoia de a vi produce propria voastri mancare,atunci de ce si vadd ei nevoia si-gi inceteze licomia?
Schimbarea necesiti foarte mult curaj. E nevoie de curaj si spui
,,Nu, mulfumesc" qi si te adresezi unui viitor care a fost atAt de bineplanificat cu tot succesul, toti banii, toati faima, toati recunoagterea gi
si faci ceva istoric pentru omenire. Cum a fost afectat viitorul voshuprin ceea ce v-am spus eu aici, in aceastd zi? A fost afectat, insl acel
viitor e doar atit de puternic, pe cat este momentul triit. Cu cAt
congtienla iese la suprafa!6, cu atdt mai mult o urmeazE iluminarea,cunoa$terea Ei infelegerea. Uitafi-vd la pestii aceia care zac pe plajd.
Ce vi spun ei? Uitafi-v5 la copac. De ce moare? E nevoie doar de o
clipa ca sa ne trezim. Cu,cAt mai mulfi oameni se trezesc, cu atit se
poate schimb,a lumea intreagi, in clipa urmatoare. Cu siguranld cinatura e de partea voastri, cu cele mai compatibile resurse, atata timpcat exista respectul qi grija pentru viafi,
Vi iubesc, maeEtri, pentru cd am fost unul dintre voi qi chiar gi inclipa asta, cAnd vorbesc, mi adresez voui intr-o expresie minimi. Voi
aveli puterea sa vA schimbati realitatea personali, si aduceli bucurie.
Avefi puterea si plantali o sdmdnli Ei sa o priviti cum creste. Avetiputerea sA contribuifi cu ceva, dar e nevoie de curaj ca sd aduce{i acea
contribu!ie. Nu afi venit aici sE auzili nimic altceva, decAt despre viitorulvoshu Ei ce se int6mpl6 gi ce urmeazi sb se intAmple. Ati venit aici ca
si infelegefi. Pentru asta a fost nevoie de curaj, dar cel mai mare curaj
-- t\1,!1 s, /tttttl,'t /rtttx"t l)('tlttt a:; sLtl lli liittle divirtt
-vine de la Dumnezeul dindunlrul vostru, nu din alter ego-ulvostru Acel
maref curaj e aliniat anume cu impulsul de inaintare numit evolufie,
natura, viata, curajul de a avea grijd de voi inqivS, curajul de a vi trdi
lumina, pentru ca lumina voash6 si poat6 sd strEluceasci pentru lume'
E nevoie de o entitate rari ca si facd asta, dar existi entiteti care sunt
destul de rare gi fantastice inc3t si o faci, pentru ci vor'
Nu existi demnitate in sclavie. N-a existat niciodat6 Demnitatea
existd doar intr-o fiint6 omeneascl liberi, suveran6, care hdiegte acea
demnitate la cel mai inalt potenlial al sdu, in propria sa lume privat6,
in intregimea eternit6fii. Asta e demnitate umana. Nimeni nu v-a bigat
in incurcitura asta. Nimeni nu v-a obligat. Alunecarea intr-o zoni de
confort a ficut ca toate astea si fie in reguli. O ingelaciune a creat
vilul securitSfii. Faptul cE ati datvoie. Ci nu v-afi asumat responsabF
litatea pentru viafa voastr6 personalS. Ci ali dat responsabilitaiea
guvernelor, politicienilor, regilor, celor care fac banii qi bancherilor, siia hotirdrea despre cum ar trebui sh arate lumea voastri' iar dacb nu e
bine, puteti intotdeauna sd-i invinuiti pe ei. Totul incepe cu voi 9i cu
cine sunteti voi.
Suveranitatea e aProape pierdutS. E aproape un vis mitic, ceva
care nu e tocmai tangibil in aceastb lume de dovezi qi realitS(i, dar in
aceasta intelegere, este optim sa fie realizat de fiecare entitate' Ceea
ce ati creat, puteli si de-creafi, deblocandu-va $i mergand inainte DacS
asta inseamni a trdi de pe urma pimAntului intr-o cocioabd, produ-
cAndu-vi propria mdncare, iar in urmdtorii ani facand cAt mai mult
aur cu putinla Ei adoptAnd genialitatea cu fiecare ocazle pe care o
avefi de a vd cumpira liberiatea Ei de a vb asigura dreptul, atunci face$-o'
O sd vi ajute. Aga si fie.
Daca asta inseamn6 sh v6 luafi inapoi demnitatea 5i puterea, atunci
asta inseamni sd kiifi din Dumnezeul fiinqei voastre, mai degrabi
decii din alter ego. Dacb inseamni sd ieqifi in fa!6 pentru prima datS
in viafa voastri gi si v6 l5sali pdrul lung, facefi-o. Daci inseamni si viluafi viafa in mAini, facefi-o. Daci inseamnS s6 vA schimbati' sa mergeti
inainte, si vd dali seama ci fiecare lucru plictisitor din viala voastri e
o repetilie a alter ego-ului, ceva deja invifat 9i repetat, atunci mergeti
inainte. Daci inseamni cd pentru prima dati in viala voastri vorbifi
din Domnul Dumnezeul fiinlei voastre Si spuneti un adev6r 9i poate c5
Ulitnul wtls al lh.:tni/r:r
toatd lumea va dispretuiegie pentru ca o spuneti, atunci v-ati spusadevirul cu curaj. Afi devenit un individ. ,,Sunt un individ Si n-am cedatnimic, n-am tredat nimic pentru iubirea lui Dumnezeu, n-am prostituatnimic omului pentru iubirea lui Dumnezeu." Numai cu o mi5carccurajoasA $i cu afirmare se naEte geniul. Existi o lumin6 mireafd caremerge cu voi? Exista oportunitatea care v6 face loc voud? Sunteli alegi?
Gloata f6r5 chip n-o sd fie aleasS, cici ei deja au ales si nu mai poati sialeagd.
CAt de subtil poate s6 fie sd vi trbifi propria integritate? Cum putefisa fifi jignifi de gaura din stratosferS, ca apoi sa va urcati in ma$ine, sb
porniti motorul gi si mergefi? E la fel de subtil ca qi a fi impecabil fafS
de ceva care gtifi cd e adev6rat, iniuntrul voshu, qi sd ave$ curajul gi
indrizneala si trSi{i acel ceva. Poate ca e ceva foarte subtil, cum ar fialegerea de a fi blAnd sau de a ierta, cind moda e si nu ie(i. Poate cie indrizneala de a spune: ,,in realitatea mea eu nu am dugmani, c6ci inrealitatea mea existi doar gloria lui Dumnezeu, iar in gloria luiDumnezeu, in omniprezentS, nu se afla niciun riu, ci continuumul de
bine vegnic, astfel ca asta e realitatea mea. Doar ci st6 in inima omuluisi aleagi riutatea qi rizboiul. in inima mea, eu nu mai aleg asta. Eu nuam dugmani." Asta inseamni sE triieqti un adevir care e reflectat intoati tesEtura vietii. P6lSwigelile spirituale nu inseamn6 nimic daca nusunt haite gi recunoscute ca fiind insuqi pulsul vie{ii. O filozofie nu vaface decAt si vi aduci multd vorbirie qi multi repetitie, dar n-o si viajute cu nimic si punefi pAine pe mas5.
Puteli sd purtafi toate cristalele din lume, sd locuifi in ele, si lepurtati, sA mAncati din ele, sa stati pe ele, si dormifi qi si cdlitorifi peele, dar ele n-o si vi facd si supraviefuifi qi n-o si vi permitd si-lcunoagtefi pe Dumnezeu. Dumnezeu e personal. Tot ce este inschimbare e volatil. Tot ce se intAmpli poate sa fie schimbat in clipaurmdtoare. Toat6 rasa omeneasci n-a avut idealuri recente, numaiipocrili, dar idealul n-a fost niciodatd ceva din afara voastra, ci chiar vgi.
Dupd cum v-am spus, voi alegeti ce este ales. Voi alegeli si tr6i(iin ceea ce va fi criticat ca fiind un mod de via!6 prostesc, neruginat, deneconceput qi fird compromisuri. DacS modul acela de viali vd permiteIibertate qi suveranitate, atunci ierta$-i pe fratii voqhi, cici ei nu facdecdt sd repete sentimentele celor care v; detin. Daci voi alegeti s; fiti
Putcli st l)i1)[r] lutnca pentru ci sunteli fiin{e divine
-Domnul Dumnezeul fiinfei voastre' o si vedeli gloria lui Dumnezeu Ei
o sir auzifi vocea care nu a fost auzita niciodat6 O si vedefi revenirea
Christosului imaculat, multi dintre voi. O si vedefi pe Domnul Oqtilor'
dimensiunile Si lumina pe care n-ati PercePut-o niciodatS, p6nE acum'
Leclii de la maestul invdldtor
Cit sunt de aproape toate aceste lucruri? Piala voashi financiar6
e haoticd dupi aceasti zi. E f5cuti si cadi E planificat ca e-a si se
prabugeasca. Asta e pe ordinea de zi Si o sA se intample in mai' in anul
urmitor. S-ar putea si se rizgindeascd ei 9i piala sd cada in februarie'
in acest moment, e haotic. Aurul vostru n-o sa va fie la disPozitie
intotdeauna. Daci il cumpirali' cumpiraliJ cAt mai repede putefi'
Indiferent cit costi, o si vd cumpere suveranitatea in zilele ce vor urma'
Pentru cei care muncesc, economia voashe se schimba $i multe
din speranfele, visele gi aspirafiile clasei de mi.iloc americane nu vor fi
realizafe;cu toate acestea, existA un mod mai bun de a le realiza Nu
prin iubirea de bani le ve$ realiza, ci prin iubirea de Dumnezeul din
voi Ei prin puterea de a le manifesta. Veli fi ajutafi'
Daci nu v-afi f6cutrost de mincare, v-aq sfatui sa o Pune$ deoparte'
degi poate ci o s6 alegefi si faceli altfel in prezent, mincarea creEte
p"rtn tot. Fundamentalmente, existi din abundenfi, mai ales in aceast6
zoni. Profita$ de ceea ce este Acum, cici Acum este volatilSi se schimba'
Este imperativ sE v6 facefi rost de api 9i de pim6nt Dac6 nu ave$ c6ile
qi mijloacele ca sa le procurali, insi avefi dorinla 5i nevoia de a vischimba, o sa fili ajutati. Daci avef iubirea unii pentru altii' ajutati-va
unii pe altii. Daci nu ave$ pamant, dar frafiivoqtri au mult' cere{i-le si
vi faceli gridina acolo $i ingriiifi'o. O s6 se manifeste DacE spuneli cE
nu Etili nimic din ioate astea, atunci o se va trimit mesageri sa va ajute
sd invifa$, daci aga alegeti. Daca spuneti cA, in mod cert, asta nu e
prosperitatea pe care o speram, aqteptati Lucrurile sunt volatile'
Lllintul vals .t/ lit,tnilot l\tt,!t .\tltiutlr,t /urtna. pc lru c;i sttltcli lilnle divine
sA aleagS cine sunt, chiar acum, gi sa facA alegerile intru gloria lui
Dur' '. iezeu, Tat6l, care este in ei in ceea ce va veni.Recapitularea acestor lucruri nu a fost deloc dificilS. Voi vi luptati,
cu neincredere fali de informa$ile incredibile pe care vi le-am dat gi
cdt de complet dezagreabil este sA vina toate astea in propria voastrirealitate- Nu numai ca eu va par nedemn de incredere, dar $i ceea ce
v; spun sunA incredibil. Vreau si gtifi ceva. E nevoie de un luptitor,foarte asemindtor cu fiinla interioara, ca sd aibd curajul sd meargiinainte in orice situatie. DacE vi intindefi Ei vd moleqili cuprinEi de o
moarte tdcutd pentru ci cineva vi admonesteazA cu privire la asta,
atunci nu suntefi facu$ din materialulcel bun. Eu le-am adus la lumin6,
aici, in fafa voastra, iar voi vd luptali cu ele. $tiu din lupta aceasta cicea mai grea durere e aceastd realizare, pentru ci va fi nevoie de
realizarea aceasta, ca si dea pinteni schimb:rii in viata voastr5 $i voi
sa puteii sa supraMefuifi. Chesiiunea nu e dacd o s6 mergefi gi s6 muri(ipenhu tara voastre. Oamenii care au murit pentru tara voastri nici nu
trebuia sd moari pentru fara voastrS. Au ficut-o pentru afaceri, penhu
targuri qi pentru conhol. Nu e vorba de asta, ci e vorba si abordim ce
anume e real in lume Si cum arata cu adevirat un om liber. Puteli sispunefi: ,,Da, sunt liber. Am un cont de economii substanfial.". Acum
nu vd mai ingropafi banii. li dali b6ncilor. Aveli pensia frumoasd, pentru
cAnd bitrinul soldat nu mai wea s6 margiluiasca gi wea si se ingragegi si se intindi l6ngi o femeie buni. Nu avefi facturi de plEtit Si puteti
sA faceti cam ce vreti, aqa ci va gindifi ci sunteti suverani. Darsuveranitatea completi este si ai cu adevirat ceea ce ai, si delii acele
lucruri in mod absolut Ei sA nu te defind nimeni. Oamenii nu prea
indepirtafi de viitorul vosbu obisnuiau sd trdiasci aga. V-am vdzut
luptindu-vi cu asta Si cu ce inseamni asta penku zonele voashe de
confort, pentru care ati muncit atata in toaie viafa voastr6.
Vreau si vi spun ceva. Guvernul vi ingali, pentru cb guvernul e
definut de ceva din afara guvernului. Poate ca, in durerea voastri, o sivi ridicafi Ei o si luali deciziile coresp unz 6toar e, de dragulcontinuumului vietii voastre.
Cel mai mare mesaj din asta a fost s6 vi dau aceste informatii, sb
vd fac sd aruncati o privire asupra lumii voastre, ca sa nu vd simtiti ca
Ulnntul vals al tianilor Puteli schtmba lumea, pentru.; sunleli liinle divine
Puterea clasei de mijloc
in congtiinla voashi sociala, in toatd omenirea care evalueaz6 acele
inshumente de cunoagtere pe care vi le-am dat, elementele acelea dinsistemul vostru socioeconomic sunt extraordinar de precise. Deasemenea, atdi de mulfi dintre oamenii vogtri iau cu o oarecaredisperare o hotirare se accepte pur gi simplu ceea ce le di viala real6.Ei bine, asta seamini foarte mult cu o abordare leneg6 a victimiz6rii.Existi in fara voastra gi, desigur, in toate lumea indivizi care sunt dispugi
se accepte poverile care li se impun $i sA nu mai intrebe de ce ar trebuisi fie acolo acele poveri sau de ce ar trebui ei sa fie incarcerati Ei
inldnfui$ penhu a sprijini un sistem care nu are grija de binele lorsuperior. Ei nu intreabd de ce, pentru ca nu vor s6 $tie, pentru ci daciar Sti, le e teama ci vor lua o pozitie $i vor spune nu.
Dumnezeu, principiul Este, nu poate fi dovedit pentru miniea-maimufi a omenirii gi nici nu poate fi infirmat. Toati aceastd dramise desfagoara in aceastd minte mare a lui Dumnezeu Este sau totul-in-tot, mintea eterne, Dumnezeu, vegnicia pururea qi mereu, iar barbatul
Si femeia sunt copiile divine, distincte, ale acelei minli. Corpul fizic este
capabil de lucruri extraordinare. Creierul poate si primeasci ocunoagtere mai mare, frecvente de gAnd superioare, geniu. Geniul nueste cunoscutul; geniul este necunoscutul realizat, care se aflS intr-ominte mai mare.
Dacd, in fiinga umand dotati cu puterea de a alege liber, emulimo copie a lui Dumnezeu Atotputernic, atunci cu siguranta ci cel maimaret instrument care va st6 la dispozitie este capacitatea de a receptagdnduri Ei de a le adopta emofional intru creativitate, ca pe toatelucrurile din destinul manifestat. GAndurile voastre care au fost adoptateemofional se numesc atitudini, la nivel colectiv. Aga se creeazi viafavoashd. Viafa voasha e o manifestare a atitudinii voashe, insb iate ca
existe $i alte fiinle umane, care au fost hipnotizate intr-o letargie.Tehnologia, care a devenit accesibili, v-a ficut lenegi. Fiinfele umanedivine nu mai pot gAndi singure. Si gdndig singuri acesta e dreptulvostru inalienabil, penhu totdeauna, e ceea ce vi diferenfiazi. De aceea
sunteti divini. Avefi capacitatea si adoptafi g6nduri nelimitate gi sd le
facefi aplicabile.
L.lliutul v.t/s al lianilor
In starea umana, aveti scopul divin al lui Dumnezeu, carne Ei oase,
iubit pe deplin, fdri judecati qi in gralia completi care-i dd voie acelei
imagini, in carne Ei oase, sa-gi exploreze sinele superior, tot cc este lisd nu demonstreze asta intr-un proces de gindire, ci inh-un proces dc
trdire. Ce si gindegti, daci nu poate fitriit? Nimic. De aceea, md uit lacongtiinta sociala gi la drama umani 9i vid entitdli cu minfi capabile qi
cu trupuri capabile, care sunt ca niqte lipitori qi triiesc de pe urmaaltora, dar care sunt capabili sd fie indivizi, dacd rioresc asta. ii vAd
experimentind faptul c6 toatd lumea are griji de ei, pentru c6 suntin,. ?. - .
aceasta situatie. Ii vid pe cei care au grij6 de ei facand asta cu iubire Si
cu mile. Asta e o virtute vegnic6. Dar cel care e capabil de geniu gi care
hiieqte din roadele inimiiqi ale muncii cinstite a altcuiva, acela a cizutintr-o impietrire incd gi mai mare. Acela a refuzat viala Si totuqi, prininsigi existenla sa, trebuie si fie rdsplitit Ei ingrijit.
O republici esie o suveranitate a poporului. Fir6 clasa de mijlocdin aceastd larA nu afi avea republicd qi degi alunecafi in democrafie,democrafia dd nagtere la lirani. Eu vad cum clasa de mijloc sprijindidealurile unei democra(ii, sprijinindu-i pe cei bogali Ei pe cei sAraci,
iar prin poverile pe care le duc, ei acceptd tot ce le di guvernul. laraaceasta se va infuria la mdrirea structurii de impozitare. ExistA oamenifantastici, care sunt suficient de individuali incit si se intreb e d.e ce ar
trebui ei si poarte poverile, pentru ca cei bogafi se devine mai bogatiprin investifiile lor, iar migcirile politice si insiste sa aibd grij6 de
mult'imea de pe strdzi, care s-a rehas din existenta vietii, penhu ca, dinpunct de vedere politic, pentru ei e cel mai inteligent lucru de ficut. Ei
sprijina o datorie gi continuarea unor plili care se fac cuiva care nicimicar nu face parte din aceast6 fard. Oamenii cred ci guvernultip;reSte banii; nu e aga. Atitudinile acestei clase de mijloc sunt cu
adevarat salvarea oricdrei democrafii. Clasa de mijloc este egalitateaabsolutb a unei republici, dar intr-o democrafie, ei sunt animalele depovara Si ei accepti asta, pentru cd qFau acceptai qi propria ignoranle.S-au resemnat si nu descopere care au fost dintotdeauna drepturilelor. S-au resemnat ci acesta e preful care se pldtegte pentru libertate.Nu este. Este preful care se pliteEte penhu sclavie.
Eu md uit la toate astea, la gloria lui Dumnezeu gi am v6zut entitaficare s-au retras din propria lor capacitate de a imbrifiga libertatea de
l\tl,li :.t /tirtba luntea' pentrrt cd sunteli /iin(e divine
singura cale citre libertate Eu l-am observat pe Dumnezeu' carne Si
oase, nerealizat. A fost ugor si v5d cum bancile' oportuniEtii' PungaEii'
oamenii cenu$ii puteau si presupuni un obiectiv inifial de a distruge
lumea prin sistemul monetar qi, intre timp, sa franga spinarea clasei de
adevirat, nu ce vi s-a spus ci s-a lntimplat'
Guvernul vostru a ficut treabi proasti' CAnd fara voastra este' de
fapt, doar o iluzie, tinuta laolaltd in realitate de Constitutie Si de Carta
Drepturilor, asta e singura voastra protectie impohiva unei societati
totalmente inrobite, cireia i se di distracfia, berea pe wemea mea se
numea mied, vinulgi salariul Cind oamenilor li se dau toate micile lor
zone de confort, ei vor inainta' penhu ci vor crede ci asta inseamna sa
tr6ieqti liber. in realitate, guvernulvostru e detinut de oamenii cu banii'
de bancherii internafionali, degi marele voshu rege' pregedintele voshu'
s-a straduit sa cre eze proPria mare banci a Americii' care sa fi stabilit
sistemul prin care guvernul se-sitip6reasca Propriii sii bani' acoperiti
de valoarea in aur qi ar fi putut sd facb asta Dar cand oamenii de Pe
pia!6 !ipi ci i5i pierd investifiile pentru ci guvernul nu ioacA jocul' asta
e trbdare gi conspirafia licomiei imPotriva clasei de miiloc'
Nu spun c5, de Ia o granifb la alta, nu aveti un tinut pe care si il
numiti al voshu, penhu cd, daci avefi pim6nt, in momentul asta puteti
sd spuneli ce e pamantul vosiru Nu spun ca structura republicii nu e
incd intacti; este. Dar aiunci cand guvernul unic mondial gi idealul
oamenilor cenuqii inainteaza cu toatd viteza 9i cdnd o sa se emita cardul
de debit, pe fundalul pribugirii sistemelor monetare ale lumii' atunci
Constitulia voaska 9i Carta Drepturilor o si fie restructurate pentru
l./Iintul vals al lit,tntht
care o intreprinde clasa de mijloc ar putea sa fie o amenintare pentru
propriile lor averi. in aceasti trezire, trebui si ascultati de ceea cc
simtiti, penku ca ceea ce iese la suprafaf5 e un instinct suprimat, o
cunoagtere clarificati. Existi entit6ti curajoase gi indrdzne(e in zilele
care vor veni - gi vorbesc literalmente de zile, nu de ani - entitdfi carcp6qesc in fafS qi spun adevdrul despre ce se intamplS in realitate, dupicum am spus. Din ce in ce mai mulli oameni vor avea ocazia sa audiaceaste cunoagtere de la cineva care e la fel ca ei, astfel cE n-o si fie
periculos gi n-o si fie numit cult. O si fie numit adevbrul. Semintelc
cresc deja, iar acestia sunt oameni printre oameni.
in ceea.e se numegte comunitili religioase, erau rari indivizii a
cdror iubire pentru Dumnezeu si fie mai profundi decAt artefactele Ei
practicile dogmatice, insd aceqha reprezentau clerul, preolia gi, in toate
religiile, ei reprezentau adevdrul profund al bunitifii, mila eternd gi
respectul divin pentru viinta umana Ei o viafi triita cu adev6rat ca un
Christos. Dea lungul istorieivoastre sunt pres6rati destul de multi cregtini
qi sunt foarte pufini cre$tini adevaraF care au triit, au lucrat 9i au ajutat
omenirea, nu pur gi simplu datoriti religiei lor, ci pentru ci ceeace era
iniuntrul lor in mod inniscut era mSret Ei divin. Mulli dintre ei ar fimurit cu drag pentru voi, pentru cd ce e moartea pentru ei, decAt o
transfigurare. Lor nu Ie e fricd de moarte $i ar fi murit pentru oricaredinhe voi. Atat erau de mirefi, pentru ca ei erau aliniati cu ceea ce et a
iniunhul lor. Pe ei ii migca Spiritul, cu adevdrat, fdr6 interferenfe dinpartea propriei lor vieti, a alter ego-ului sau a prejudecifii.
Religiile ar trebui si se simti aqa de vrednice sA aiba asemenea
oameni m6reli qi inc6 mai sunt cAfiva, chiar gi in zilele acestea. Religia
este cea care i-a dezamigit pe oameni, nu adevirul lui Dumnezeu gi
Christosul suprem realizat din interior. Vreau si gti!i un lucru:condamnarea eweilor de cihe catolicism a aiutat la aplicarea disirugerii
lor. $tifi cine a fost invinuit qi persecutat pentru Ciuma Neagrd dinsecolul al paisprezecelea? Eweii. Au fost inchiqi, uci5i, li s-au confiscattoate bunurile qi proprietifile; toate astea, sprijiniie de religie.
$tiafi ci marile religii depind fundamgntalmente de situatiaeconomici a lumii? Ele iEi trideazd oamenii de eoni intregi - nu toate,dar multe, cicigi-au tinutoamenii in ignoranfd. Au continuat si despartb
' Pttl,lt ::,ltirttltt /rttttca lttlrLt t:"i sLt cli litt a divine
-bdrbatii de femei gi femeile de bdrbafi. N-au permis si existe egalitatea
fiinlei umane, n-au permis coexistenta ei Ele separi oamenii' nu ii
aduc laolalti. Ostracizarea celor impovarali de nenorociri Si impovirati
in aceasti viatA din cauza preferinlelor lor sexuale este un lucru
infiorator, care se face in numele lui Dumnezeu pentru ci toli suntem
Dumnezeu, to{i suniem creali din esenla lui Dumnezeu Religiile lin
oamenii in intuneric, in ura 5i in superstitie
Cartea Ci(ilor a fost modificati fafd de scriptele originale' in
traducerea in latinS, pentru a int6ri 5i a sprijini dogmele bisericii
conduc6toare. De ce capii religiilor nu vorbesc despre ce este cu
adevdrat fiara, daci tot au un public de milioane de oameni? Nu e
vorba de un Spirit ca mine. insuSi duqmanul ii sprijini' dar ei igi lin
fala intoars6, penhu ca nu le-ar fi deschise Iiniile aeriene dacd ar spune
adev6rul qi le-ar spune oamenilor: ,,Astea sunl wemurile care vin' asta
e profetia Si, pe Spiritul care mi poart6, aga este ea inleleasi Yeshua
ben Joseph nu vine Prin aer ca sa vi salveze din calea nenorocirii'
in6lfarea n-a fost niciodatd men$onati in Cartea Cd(ilor' A fost creatS "
N-o si spuni asta; in schimb, o sa spuna c6 singura cale de mantuire
e prin cuvantul lor, iar pistrarea 9i detinerea acelui cuvant se face Prin
superstifie, prin demoni Ei diavoli, prin oameni rii care vd vor crucifica
qi uo, ,pun", ,,Am fdcut-o pentru ci ili iubeam sufletul " Religiile ascund
adevirulin fala a milioane de oameni Caree adevirul continuu al lui
Dumnezeu? Oare s-a terminat acum doua mii de ani' a fost inregistrat
la doud sute de ani dup6 eveniment, sau poate c6 Dumnezeu este
capacitatea de a merge inainte? inainte Existe milioane de oameni
care urasc, disprefuiesc $i sunt superstitioqi cu privire la tot ce nu se
incadreazi in clica gi in convingerile lor- Sunt superstitio$i cu privire la
ganduri, pentru ci altcineva trebuie sa gandeascA pentru ei' s5 traiasca
ientru ei, sb le spuni ce s5 fac5. A,5a c:' sperietoarea' fiara' Antichristul
vine peste mesagerii ultimelor zile' Urechile oamenilor sunt intoarse
in alti parte, iar adevdrul nu e auzit niciodat6, pentru ci oamenii sunt
prin$i in frica, in superstitie $i se a$teapta la o adevirat6 fiard' urAt6 Ei
,"u, ,u rnrn coarne, care o sa iasa din mare Ei o si devoreze oamenii
de pe pimint sau la un diavol care iese din PimAnt cu o furci qi
goneSte pe toatd lumea in pulul in care arde focul vesnic Religiilor le
convine ci existi acest demon' pentTu ca el este mesagerul razbunerii
Lllttnl uls a/ tr,tr)i/'.,t
-lor, pentru cei care nu o s6 le asculte: ,,DacA nu m6 ascultati, o sa ardcllin iad."
PLlcli sdut ln httDca, putlrtt c.i suntcli [iinle divine
-dreptate Ei din presiunea Domnului Dumnezeu dinAuntrul fiintei lor.
Dintre religii, ei sunt deja aleqi gi merg inainte.Cine va spune adevirul clasei de mijloc, pentru cE ei sunt singurii
care vor sa il auda, de vreme ce, inevitabil, .iugul e pe umerii lor. Atuncicind clasa de mijloc se va Tevolta fafi de povara acestor impozite,oamenii vor fi deschigi si audi adevdrul, pentru ci trebuie sd te trezegti
din letargia ta, iar asta se intimpli fie printr-un mesager foarte puternic,
fie atunci c6nd egti in vArf gi, dintr-o dat6, te trezegti la fund. Indiferentce este necesar ca sa va trezeascA intru capacitatea voashi de a infelege,
adevdrul va fi acolo. Indiferent unde auziti adevirul, omenirea va avea
o oportunitate mai mare de a supravietui in toate cu care ve infruntatiin aceste zile manifestate ale destinului. Omul care rAde gi spune ciasta nu existd e un prost. E prost Ei o sd moari ca un prost, in frivolitatealui, fdri sd fac6 alegerea de a afla singur. Unele dintre aceste adevirurivor deveni importante penhu unii dinhe voi numai atunci cind veti
experimenta asprimea realitdtilor lor.
Dacd s-ar trezi clasa de mijloc, toli acegti Dumnezei care dorm inletargia lor confortabilS ar putea sa creeze din nou o republicd, penhuc6 sunt foarte mulli. Ar putea s5-9i ia inapoi guvernul de la politicieni gi
si fie ca Solon qi republica lui, in care fiecare entitaie educati gi
iluminati ajuta la crearea unui guvern coexistent, numit republicS. Penbu
ei, adevirul era fixat in Constitulie, care di dreptul inalienabil fiecSrei
fiinfe umane sa prospere gi s5 creascS, pentru ci ceea ce sunt ei
afecteazi intregul. Daci aceastd uriaqd clasd de mijloc s-ar hezi, ea n-ar
avea niciodatA o datorie nafionali, penhu ce guvernul oamenilor,republica creati de popor ar avea puterea s5-qi emita propriile bancnote,
acoperite de propriile ei bunuri gi resurse. Tara asta s-ar inhetine vegnic
daci oamenii ei ar fi asemenea pimdntului, solului ei, penhu cE acel
sol ar fi divin Si sprijinit. Oamenii acegtia ar putea sA kiiasci dincolode granif6, fdr6 sd vrea niciodati nimic Ai fird si aibi weodata datorii.Ar fi cu adevirat prima republicA ce a existat weodatS. Visul lui Soloncu privire la republici era idealul. Elnu a fost manifestat niciodata, dincauza letargiei gi ignorantei oamenilor. Atunci cdnd creezi un interes,
creezi datorie. Eu nu promovez revolutia. Eu sunt ceea ce vorbe$te de
gloria care e in voi gi de opfiunile pe care le aveti in voi. Nu e vorba ci
[.//liru/ v;t/:; a/ tti.tnt/rtr
nu avetJ aceasti cun )a$tere. (si{i rerac6virsin';r;;;;,:"1:Uililf" " raci aceasrd rar6 caprofep"i alegi penhu curair
gr sunt deja printre oameni. ,;*1'ltj,-o: " *'?i nu se tem de oshacizare
a*a popou*1. u;;ffi,T-:in toate clasele sociale. Vom vedeaisnorante, d"
"*jr;";;; :::i."t: tara voastra sunt chiar aea depentru oamenii fi;; r;;::.1t::'iL":: '" protecfiire
$i pariurirevoastr6. , , r _...iu tofi eliti$tii care depind de ignoranfa
!'..:::::iP, principate pentrusuprauieluirea ioastrd
- Cea mai mare priorit:va stocati mdncare. or,u 'jt-1::utn ar trebui s5 tinep- seama este s5economji .ur. -.rn" orlae
nu numai o a. '
penhu o schimbare prin natuca puteti sE avefj tot auruldjnobiecteJe voashe dedar n-o si putefiatunci o sE murifimdnunchi din ele.fdcut. E a foarte fermecdtor dediscufi c rbegti in public sau siinvifat p d m6ncare, tot ce v_amdin zilele ce vor urma. voi, in toate schimb6rilein deplini cunogtinti ccd qtiu totul, dar care nnigte zile foarte dureroase. M6nvoasrre este neces*;;;;;;;r1r'"'"a
p6ni dinco
si se indrepte cdh; #"';rl*$i toate prioritSp-le voashe ar hebui
rezerve pentru a., ;;;; il#:are pentru doi ani de zile. Dacd facefi
ce cresc pe t"f" si n.',";;;;;'ll',;lt-tt*t-"", inc6 mai exisra fructeputea se," or"",,l'0""*i::;:,Tl:
p5m6nt si puhezesc, pe care atide fdcut, iar cind "d:;":;;;::
nu_e pur si simplu "
ri'ta ., ." *"tLzrve pentru doi ani, atunci asta e tot ce
Prthli :, /uutl',t /urttt.t, 1:,t nlt tt L ,) stu tli liirt(e Lltvint:
,rv,:fi de ficut. Profitati de dar. S ar putea sa nu fie intotdeauna aga de, or rstant.
De asemenea, si puneti deoparte seminle. Punefi-le in recipienteviclate Ei punefi-le deoparte. Puteti si plantati orice v-a trecut weodatiJrr in cap, chiar daci nu e ceva din zona in care trlifi, pentru ci wemurile.,c schimba. Ori de cite ori aveti ocazia sa cumpirag un copac, face$-o.
Ori de c6te ori aveli ocazia si plantali pomi fructiferi, facefi-o. Pune$-ipcste tot, in jurul vostru.
Prioritatea numirul doi, in ceea ce se nume$te supravietuireapcrsonali, este sa cumparati monede de aur qi de argint sau lingouri,dar preferabil monede. Daci nu vE permitefi sd cumpdrati aur, atuncicumpdrati argint. Acestea sunt tangibile. Valoarea lor o si creasci.Cumpira{i proprietali gi nu vorbesc de apartamente. Ie$ifi din ora$e.Ele vor fi cele mai periculoase locuri. Chiar gi in aceste zile, ele devincele mai periculoase locuri. Vor deveni de nesuportat in zilele ce vorurma. Cumpdrafi pdmint in apropierea unor or6gele. Sd nu locui$prea departe in munli, ca s5 nu vi poatd gdsi nimeni. Cumpira(ipimAnt unde sd putefi sa cultivati lucruri nu doar lucruri care si visustini pe voi, dar qi pe care puteli sb le dafi gi si le schimbafi cu altele,in zilele ce vor veni.
De ce le-ag spune eu locuitorilor din orage si plece din orag?Pentru cd nu numai c6, rezervele de ap6 vor fi otravite cdnd vor venischimbErile pe Pdmint, dar intr-o foamete natural6, datoratdschimbErilor climatice, de unde o si vd lua$ mdncare? Nu e nevoiedecit de o falie tectonica mare care sd se deschidi gi sd ohdveascirezervorul subteran de apb gi s6 distrugi centralele nucleare. Oraqelesunt cele mai periculoase locuri. Plecali din ele. Din ce in ce mai multioameni iluminati se vor muta la !ari, departe de oragele principale.Dac6 puiefi sir faceli asta, atunci v-ati luat urmitoarea precautie ca sa
vA intretineti. Nu puteli si pierdeli niciodati cu un p6mint cumpirat.N-o si pierdeli niciodatd. N-o si pierdeli niciodatd dac6 vi hrdnifi c3tmai economic cu putinfi. N-o s6 pierdeti niciodat6 cu aur gi cu argint,aga ci, dacd le cumpirali, n-o si vd distrugefi averea. Dac6 locuili gi
lucrafi in oraq qi nu puteti se va mutafi, atunci gbsifi un mod si inchiriafilocul din oraq gi pregatifFva sa cumpdrafi pbm6nt in afara oraqului, unpimAnt care si fie al vostru Si asta se poate numi o investitie.
130
TI l/ttntrl v,ls ,l /tt.trttl,:t
Urmdtorul lucru este sA vd uitati bine in iur $i si spuncfi: ,, D,r ,1 rrrr
ag avea curent, cum ag supravietui?" Cumpdrafi-vd toate echipa mcr rltl,,,uneltele Si lucrurile cu care puteii sa lucrati gi care nu necesitd elcctricll,rh',ci munc; manuala. Pregdtifi totul ca sa puieti trai ca Si cum nu,rr lt
curent elechic.Cumpdrafi tot ce va trebuie ca sa traifi qi si vd intrefinefi. Dacii ,rlt
facut toate aceste Iucruri Si puteli sa va batefi cu pumnul in piept,sl ,,,1
spuneti: ,,Ei bine, poate si vina ce-o veni, sunt pregatit", bravo voui,pentru ca nu e nimic mai m6re( decit pacea mintii. Stresui, grii,r,rlteama inseamni a fi dator gi a trebui si muncegti ca sclavulca si surillldaioria. Scipali de datorii. Pute(isd alegetisi continuatisa aveti datorll,dar penhu nevoile personale nu ar trebui si aveti datorii, pentru c,1
pacea mintii inseamni a fi suveran. Cum va simtiti, sa va creatl ()
suveranitate pe care n-ati pierdut-o niciodat6, indiferent cum afi da-()
Si prin acea suveranitate, si asigurafi o mogtenire gi un loc sigur pentruvoi Si pentru familia voastrS? in zilele ce vor veni, nu e recomandabilsa aveli datorii, pentru ca ve|i primi semnul fiarei, cardul de debit,indiferent cd vreti sau nu. Pacea minlii vine atunci c8nd qtifi ca putelisd dormifi noaptea Si sA $ti$ ca sunteti pregatifi. Teama, anxietatea Ei
skesul vin atunci c6nd gtifi cd nu sunteti pregatifi. Daci asta inseamnisd vd mai reduceti din enormele pofte, din toate acele lucruri fird decare nu puteti si triifi in prezent, atunci facefi-o. CAnd afi ficut toateastea qi inci mai aveti un exces de bani de hirtie, cumparaF pemant.Nu puneli banii inapoi in sistemul vostru bancar. Cumpirafi p6mAnt.Dacd avefi destul aur Si argint incit si vb ajungd pini in 2042,cumparag pimint, dar nu in orage, ci in locuri unde putefi si cultivafimincare pe el.zs
DacA tot vd mai rdmdn bani, atunci ajutafi-vd frafii sa se ajute.Sunt mulfi dintre voi care sunteti foarte norocoqi in geniul vostru. Alfii
:'f' Renumitul expert financiar Barton Biggs ofere aceast6 sugestie inv€stitorilor in carteasa. Wealth. War and Wisdon (Bogdfie. rdzboi Si intelepciune- ,.f/. lansatS'in februarie2003: Care vor fi ameninfirrle acestui nou secol la adresa bun;starii? Terorismul.rizboaiele religioase sau pr5bulirea sistemului financiar. provocati de imploziaderivativelor?. . - O ali;- . parte din strategia voastrS de diversifica.e ar trebui s; fie siav€li o fer md undeva. departe de calea batutd. dar unde puteli s6 ajunge(i destul derepede qi de ugor... Locul vostru sigur ar trebui si fie autosuficient Ei s6 puteti s; cultivatimdncare acolo Ar trebui si fie bine aprovizionai cu seminte. ingrAEaminte. conservede mdncare. vin. dociorii. haine etc
PLI(li .'ltitt)b't ltuttt"t 1'rttltLt '':i stt111('ti /iinltt tlivine
', h rpii pcntru acel gcniu 5i pentru ca sunt dintre cei carefac'ei merita
,rt tlti. Sunt unii dintre uoi tu'n nu ar face nimic $i care nu merita
. rlr rt c[i.Dac6 I calizati toate aceste lucru
,l,r r ocrtea narurii Ei din partea oame
,l, tlcbit, arunci n-o sa fiF nevoiti sa I
, .i nu trebuie s6 luafi cardul de debit
ia dintre voi care aveti familii qi nu
var, sunteti intr-o Pozitie foarte
putefi sa-l faceli este sa va puneli
onomiile Pe aceste invesiifii' cum
de relalii, iar voi mergefi inainte qi
voastre, iar cineva va trage lnaPor
Va amintiti ca v-am sPus c
cardul vostru de debit? intrebali
acestea au registre cu voi'
tre Ei ce tTebuie si faceti' daci
faceli toate aceste lucruri' veti s
cu demnitate, cu libertate liheri
inteligenla, firi si vi comPr
simPlu, ali recaQtigat ceea ce
timPuri 9i anume suveranitatea'
vi recagtigafi asta, ati revenit pe cursul evolufiei. Sunteti o fiinfA urn,l r,icare progreseazi, inzestrati nod divin, .;.;;;;;;:;,;" destirr r,,oferd supercongtiinfa. SuDealeargd dupi propria lui co
frafi, daci nu vd uitaii niciodatd ilcunosc. CAnd la urechea voastr6 v,r
auz.
n-a$ wea asta.eriri, o si g6si[ipentru cd voi
umai voi putegi sd punep_ in scend
t si facd ceva, pentru ca nutoate astea. Credefi ci e o
mai avep- timp. Economia voashd
au pierdut de doui ori ha .rA+ ^ o avere' iar in ziua urmitoare, ci
;;,il .;';;":i,"j' r?l jj"l l:lln -u_1':'no"
ca o usurare prinweodati ""-;;;. ;,;:, .r;ilU,T:, "iffi ;:ffi Ui[:;,l:;
Ulhttul v.tls tt/ tttani/ar
-_- --
f)utcli -rJ)intht lLtntttt pct ru.'.i sLullcli /iinlc dpinc
5r ii duce la faliment, apoi sfirqeqte prin a avea pim6ntul, o sd r6m6ndclc, cu un bol de praf. Nu mai aveti timp, dar gi asia trebuie sa fie o,rl, gcre.
Daci v-a innebunit ce v-am spus aici gi daci afi avut o ciderecmotionali din cauza a ceea ce ati auzit, e problema voash6. Nu evorba cd nu suntefi iubifi. Pur qi simplu, e o chestiune de alegeri clare.Dacd spuneti ci veniturile voastre sunt limitate, atunci cerefi DomnuluiDumnezeului fiintei voastre se ve manifeste alte cii gi alte mijloace. Se
va intimpla. Tot ce avefi de ficut este si cere$. Daci v5 tdnguili pentrufigaqul vostru in viata, asta e pentru ca nu afi invdfat niciodatd sa v5privigi gregelile ca pe invdfare, mai degrab6 decAt doar ca pe nigtegreqeli. Atita timp cit numi$ ceva o gregeali in viali, o si o tragefidupd voi mereu, la nesfirqit, pdni ce o si vi uita$ Ia ea gi o sd spunefi:
,,Ce am invifat?" Numai atunci cind definefi ceea ce ati invatat veti filiberi de acel lucru gi lucrul acela vi va lisa. Daci sunteli in stagnareaautocompdtimirii gi numifi asia programare, atunci de caie ori atirepetat acelaqi tipar? Ce anume aveali de invdfat? Autocompdtimireanu aduce niciun fel de recompense; nu aduce decit moarte. Demnitateagi respectul de sine innoiesc gi regenereazi opfiunile numite via!5. Afifost risfdla$, penhu ca v-a venit atit de bine gi de uEor. invilafi dinnou sd fifi cei care faceli. C6t de miref este si luali o bucati de p5mdnt,
si o arafi, si o binecuvAntati, sa o shopiti cu api sfdnti, sa puneticdteva seminfe pe care le-ati binecuvdntat gi si privifi drigilagele plantecum cresc. Ce sentiment mire{ este si ifi intrebi planta: ,, Pot se iau
rogia asta?" Nu luafi niciodatb de la o plantS. Cereli. Cu cAt cerefi maimult, cu atit ea va fi mai fericit6 sd vi mul{umeasc6. Atunci cAnd afi
facut asta Si apoi ati mincat delicioasele, zemoasele cum wefi si le
spuneti, ce minunat sentiment e asta, ce d6t6tor de putere Si ce
satisfdcdtor. Daci locuifi in oraq gi nu puteti sa vd vedefi drumul, gisifiun loc in care puteti si plantali o gridin6, ingrijifi-o gi aducefi inapoialimentele. Cel pulin, incepefi de undeva. Asta vi di demnitate, numil6 de sine.
Chiar c5 nu e nimic mai splendid dec6t o femeie care igi di seama
c5 nu hebuie si depindi de un birbat gi cE nu prink-un birbat trebuie
si-gi giseasci mAntuirea. Afirma$a asta nu a fost ca si ii degradeze pe
birbaJi, ci mai degrabS, ca sd spunS: ,,Nu mai am scuza asta. Sunt pepicioarele mele. O si fac asta." Aga sd fie.
CAPITOLUL OPTZorii supercongtiinfei
., Cei carese a/iniazi cu natura gi se aliniazd progresiv ca sd-gi continue suveranitatea vor trdi sd vadd wemuri mdrefe,pentru care nu prea am mu/te cuvinte. Timpu/ ace/a senumette superconftiinfa, o lume fdrd imaginea alter ego-Ului, dacd puteti sd percepeli o astfel delume. E olumecares u prav i etu i ef t e sl1 rtitul u i a c estei ep oci. "
Ramtha
noiembrie 1987
(Q devbrul supravietuirii personale gi al pufinilor radicali ai luiL.L Dumnezeu este scris in timp. Este destinul manifestat ine-
vitabil. Aceia dintre voi care ali ascultat, care afi caghgat Si afi invSfatdin ce am predat, glorie voud, cici vin wemurile superconqtiinfei, de
indati ce se incheie era tiranilor. Accelerarea lor a inceput, iar migcarea
cahe indeplinirea obiectivelor lor e din ce in ce mai rapide gi maifrenetici. in goana lor sa reugeasce, ei preseaze asupra supercongtiinlei,deoarece supercongtiinta, gloria lui Dumnezeu $i aparitia ogtilor vinatunci cand apare colapsarea vidului, iar vidul inseamni alegere. AfuncicSnd nu mai exista alegere, atunci cand, pur Si simplu, e aga cum e
pentru toati Iumea pentru guverne Si regi, monarhi Si aristocrafi cindcolapseaze acelvid ($i acesta este scopul unui mire{ guvern mondial),atunci este sfArqitul timpului, care intotdeauna a fost in raport cu omulqi scopul sau. De asemenea, atunci este gi sfArgitul epocii tiranilor,care a fost spriilniti de alter ego. Alter egeul este anti-Dumnezeu gi a
fost intotdeauna. in colapsarea vidului, nimeni din acest public nu vaputea si opreasca puternica migcare a naturii. Nici mdcar o natiuneintreagd de oameni n-o si poati si opreasce nafura- DacA intervinenatura gi placile tectonice se rup in doui acolo unde se afli multedintre aceste fiare, computerele, atunci oamenii cenugii or sa rSmandfiri mijloace, in planul lor. Condiliile meteorologice se schimbidramatic. Daci vulcanii aceia mari - unul in Europa, unul pe o insulSgi un altul care se coace in Rusia - ies la lumini gi creeaze efectul de
iarni, atunci planul oamenilor cenuEii va eSua, iar natura ii va fi invins.Mulp- vor pieri in toate aceste situatii. intotdeauna a fost aga. A
existat o weme mereale, glorioase, cand aristocratii iriiau intr-un locnumit Pompei. Acolo iqi ficeau vacanfele de vari, oriunde ar fi locuit.Nu prea conta, pentru ci vacanfele erau mai importante decit
Ulltntul vals al tiani/(,'r
posibilitatea acestuitigru care se cocea acolo. Vulcanul acesta era viu $ifumega gi gilgAia de cel mai mult timp. Asta nu i-a oprit sd 9i facivacanlele acolo. De ce ar fi un lucru chiar aga de groaznic faptul ci aupierit atalia in eruptia de la Pompei, pentru c6 nu poli sa spui cd nugtiau. $tiau. Aqa ci e dupi cum au ales, aEa e intotdeauna. Foartcpu!ini dintre voi, in aceastA tara, nu sunteti congtienti unde Iocuifi qi pcce anume locuiti, ca si fiu mai exact. Nu sunt foarte multi dintre voi ceicare nu-gi dau seama cA schimbarile violente din naturi o sd il afectezeintotdeauna pe cel slab, pe cel care tipd qi pl6nge, pe cel nefericit daracesta n-a fost tridat de natur5. Acest om a fost tridat de propria luiarogantS, de alter ego-ul lui, de imaginea lui, cdci el a refuzat mereu sAse schimbe. Poi si vi spun ceva despre naturi gi acfiunile ei violente qimigcarea ei pentru a distruge posibilitdlile de indeplinire a acestuiobiectiv, existenta unui guvern mondial unic. Atunci cdnd mAncarea osA se imputineze gi cind oamenii o sd se rdscoale, toti acei oamenicare qi-au finut gura p6nd acum o sE inceapd s6 fipe, o si spun6 tot, osi arate cu degetul, iar adevdrul va iegi la lumind in toatd iumea.Supercongtiinta va veni chiar Ei in asta, iar dacd planul lor reuEeqte qi
vidul colapseazS, atunci veti vedea o oaste cum poate ati crezut cd existinumai in povegh qi in superstifi. Chjar existi astfel de oqti.
Imaginafi-v6 o lume hiiti fir6 alter ego. Cind alter ego-ul e absolvitde Dumnezeul dinaun tru prin aceasli realizare naturali, cAnd cei caredorm profund in imaginile lor incep si se trezeasci, ei vor reintra qi inevolutie, intr-un impuls inainte. De ce nu puteii s6 atingefi longevitateaaici gi s6 opriii procesul de imbdtrdnire? De ce nu vi puteti vindecabolile? Pentru ca toate acesie lucruri sunt produse ale alter ego-ului, oatitudine colectivi Si ceea ce credefi voi cd sunteti. Am privit entitdtistriduindu-se sd-9i schimbe gindurile. Am vdzut entitdli cilitorind innecunoscut, mult dincolo de corpul lor, departe intr-o dimensiune $i lamvizut qezAnd, stresindu-se, luptdndu-se, asud6nd gi gdndindu-se pAnise ro$eau la fa!i, fdri s; ajunga niciieri. Au creat o fantezie. V-amvizut striduindu-vd si vE vindecafi corpul, sd vindecati atitudinea,incepdnd cu masa, mai degrabi dec6t cu ceea ce a creat-o, cu ceea cecontroleazi corpul.
V-am vdzut striduindu-vd sE rezolvati o problemi de atitudine,ficdnd-o in mod deliberat cirnii, mai degrabd decit atitudinii. Nu putefi
1, 1tt \u/, ri \tllilt4fl
si schimbati gdndul pornind de ia masi. Trebuie si se schimbe de lagind. Apoi, masa e modificatS, schimbatd, acceleraid. Oricare ar fiabordarea aceasta a zilelor ce vor veni, oricare ar fi destinul manifestat,cu siguranfa ca el se bazeazi pe atitudinea colectivd care se manlfestdin zilele ce vor veni. Realitatea voastrd personali esie centrata toatd innucleul numit alegere, iar voi alegefi autocompAtimirea, durerea,respingerea gi victimizarea, mai degrabi decit miiestria. Tot ce credelicd sunteti, aia suntefi. Tot ce suntefi este destinul manifestat, in carecurge masa numita via{i. O si aducefi cdtre voi, in aceasti viali, numaioportuniiSfile care sunt permise in acea atitudine, in acel nucleu, inacel centru de control.
Totul este g6nd coagulat. Fiecare obiect este un proiect creat cuatenfie. Credeti ca materia grosier; vine din spafiu? De unde credeficd apare viata? Ce anume dd atomului liantul cosmic? Ce anume [inemateria grosieri laolaltd? Celulele acelea micufe stau laolalti datoritdgdndului care le-a creat. in gdnd se fin. De aceea au substanfi gi masd.
N-o sd vd schimbafi destinul schimbAndu-vd corpul. Trebuie sd vdschimbafi destinul prin atitudinea in care vd percepeli realitatea. Nuputeli si mergefi pe Lund cu aceasti carne Si cu aceste oase. NumaiSpiritul poate sd pdtrundi in necunoscut. Cum tragefi dupi voi acestbagaj in exces? incetind si devenifi iluminafi prin corp gi devenindiluminafi prin Spirit, prin sine, prin starea de cunoagtere, prin procesulnelimitat numit Dumnezeu. Cu cdt dobindifi mai multi cunoaqtere,cu cdt sunteti mai congiienfi, cu atit creierul esie presat mai mult ia sise deschidi prin pituitara. De ce rimine inchisi acea mas; mica, cefunctioneazi cu o treime din capacitatea creierului? Unde este restulde doud treimi? Ce este un geniu? Dorinla de a qti, venitd prin centrulrealit6tii voastre, ci sunteli ceea ce credefi ca sunteti. Viata voastrieste formatd emofional din ceea ce exprimati emofional, iarprosperitaiea voastri in destinul vostru este numai in funcfie de cumvd percepefi inteligenfa. lnteligenta nu se bazeazd pe educatia de Iaqcoali. Se \azeazd pe dorinfa de a Eti. Bunul-sim! innescut este unuldintre cele mai mirete daruri pe care le aveti, foamea de a gti.
in superconqtiinli, ceea ce vine este o realitate daiA, in care ceicare au inteles, in concentrarea vielii lor, cd o controleazi la vointiinfeleg ci Spiritul nu este schimbai din cauza masei. Masa este
Utimul vals a/ tiranilor
transformat6 in funcfie de alegerea atitudinii. De aceea, purtatul de
cristale, privitul in globuri de cristal, biutul unor infuzii speciale deplante $i toate aceste lucruri care au de-a face cu masa nu schimbiSpiritul, ego-ul. Acesta e un joc. Nu ajungeti la gdndul cel m6ret prindensitate. Creati densitate prin gdndul cel miref. Nu o si luali corpulacesta Si si vi inilfali doar pentru c6 e la modi. N-o sd vi indlfafi,daci acesta e scopul voshu, pentru c6 a wea si te inalli inseamnd odorinfE de moarte, iar asta inseamnd a lucra prin mase, nu prin Spirit.in Spirit e viaf6 vegnica. Penhu corpulfizic e via!6 vegnica numai atuncicdnd incepeli si vi da$ seama ce creeazi via!a. Voi sunteli creatorulvielii intru gloria lui Dumnezeu care este in voi. Ce credefi ci inseamniinvatatura c5 imp;ra a cerurilor e in voi? inseamnd c6 toate lucrurilesunt fdcute posibile pentru voi prin gralia lui Dumnezeu dinauntrulvoshu. in corpul vostru, aveti capacitatea si le dafi voie s; apara, sa
dati voie unei realitifi mai m6re{e si se manifeste, iar Dumnezeul vostrudiniuntru aEteapti. A agteptat de secole intregi si triiasci o mie deani, a aqteptat longevitatea, conceptele mirele ale superconqtiinfei fdrdalter ego. Corpul vostru, aqa cum este el in acest moment, areconexiunile pentru capacitatea de a trai zece mii de ani, daca astaweli. Creierul are capacitatea si ridice vibrafia corpului fizic qi s6 treacdintr-un alt t6r6m, prin schimbarea vibralionali comandatd de Spirit,de Eu Sunt, de egoul numit Dumnezeu.
Supercon$tiinta nu este ceea ce mAncali sau ce imbrdcati. Esteceea ce sunteti. Atunci cdnd alter ego-ul e intact, el e temnicerul acesteiexpansiuni. El trebuie hrdnit din aspect, din imagine, care trebuiereflectati in jurul lui, pentru a sprijini alter ego-ul. Alter egoul inhibiexprimarea lui Dumnezeu diniuntru. De aceease numegte Antichristul.Alter ego-ulnu permite evolu!ia pe baza cunoagterii in interior, in suflet.Nu v5 pute$ aminti nimic din ceea ce citili, pentru ci alter ego-ul vostrunu wea sa va amintiti.
Oamenii cenuQii, era tiranilor, reprezinti idealismul alter ego-ului.Atunci c6nd timpul lor se va fi terminat, la fel se va fi terminat Si acea
con$tiinf;, iar ceea ce va rimine este supercongtiinfa. Se numegteimpirilia cerurilor manifestati, peniru c6, atunci cdnd lanturile suntindepdrtate, absolvite prin voi prin centrul acestei realit6fi, realitateavoasft6 prin puterea, Dumnezeul care lucreaz6 in voi qi permite existenta
Zat ii supet conttiinlei
voashA, atunci iertim faptulcd alter ego-ul e o invElaturd, nu o gregeald.
Atunci, tot tirdmul acestui corp fizic este viu, iar creierul incepe s6 se
deschidi, datoriti presiunii unor noi gdnduri.
La ce si te mai gAndegti, c6nd nu mai egti ingri.iorat si concurezi,
si subminezi, si judeci, sa fii maliFos gi intolerant fafE de altcineva? Ce
ramane reprezinti necunoscutul, lumea, exprimarea bucuriei, a iubirii,
a picii care depdqegte orice inlelegere. Alter ego-ul se agafa de
malifiozitate, de nesiguranfa Si newednicie. El ia frica gi rizboiul drept
cinstite. Cdnd asta dispare, iubirea se deschide, iar ego-ul, Dumnezeul
dinAuntru, Domnul Dumnezeul fiintei voastre prinde viat6. Marea
vitalitate, esenla, nucleul universului vostru detine tot acel univers gi
cregte. Viafa gi con$tienta voastra se dezvolti. Creierul vostru se
deschide. intilnig 9i adoptafi un gdnd mai maref, o cunoa$tere mai
mAreata gi procesele unei aventuri nemirginite.in clipa in care marele sigiliu al qaptelea, pituitara, se deschide, in
corp nu mai existi hormonul morJii. Hormonul mo(ii e in corpul
tuturor in acest moment in care vorbim. E acolo de cdnd femeile gi-au
avut ciclul de sAnge, iar birbalii au inceput si-gi verse samanfa.
imb6trini{i de,indati ce se int6mpli asta, pentru c6 hormonulmorJii e
secretat de pituitari qi e rispunzitor pentru micqorarea timusului din
cel de-al patrulea sigiliu.
Timusul este organul longevit6lii din corp. El esie 9i cel de-al
patrulea sigiliu. Atunci cind sunteli coPii, el e de dimensiunea unei
pere mici. CAnd suntefi adulfi, e cit un bob de mazare. Pe masuri ce se
micgoreazi, corpul se contracti gi e susceptibil la boald. CAnd, in sfdrgit,
este practic invizibil, corpul se descompune fizic. Atitudinea este cea
care cauzeaz\ acest lucru in corp. Acceptarea atitudinilor este cea care
creeaza tot destinul vostru, realitatea Si mediul vostru. Cdnd atitudinea
aceea nu mai este acolo qi cdnd acest al qaptelea sigiliu incepe sA se
deschidd gi hormonul mo4ii e indepartat, un alt hormon e secretat incorp, care activeazi timusul din cel de-al patrulea sigiliu. Cdnd acest
miref sigiliu incepe si creasci, el apasi butoanele din masa celulari,
care creeazi gi peTmit intinerirea instantanee, continuu, la nesfirqit. $ide ce si weti si tr6i(i aqa de mult? Pentru c6, de fapt, nu afi ir6itniciodati-
Ultintul vals a/ tiranilor
Ali fost blocafi. Supercongtiinfa nu este numai suveranitateapoporului in republica iniliald, ci este un mare experiment asupraomenirii, care va reugi, pentru ca toate u$ile care au fost lisate incbisese vor deschjde. in superconqtiinli, lisafi in urma tirania, suferinfa,moartea, putoarea absolutd a experienlei umane care a fost tr;itd iarqi iar, la nesfirqit. Lisali in urmi nefericirea, sclavia, nesiguranta $i
frica. Ele apa{in zilei de ieri, o parte din evolufie. Trece}i intr-un noutimp, cu un corp capabil pe deplin de ceea ce este de experimentat.
Nu puieli s6 v6 vedefi Spiritul, lumina care v; inconjoari corpul,mare)e Spirit, pentru cd realitatea voastrd nu vd permite sEJ vedefi.
Atitudinea voastrd s-a concentrat doar pe mica voastrd lume privati,piziti de alter ego. N-o si vedefi niciodati ceea ce nu avep- cunoa$terea
s6 vedefi. Trebuie sd experimentafi acel lucru, apoi apare gi viziunea.De ce unii vid qi alfii nu? Pentru ci nu este in realitatea lor. Ei pot sb
vorbeasci mult, dar daci nu trdiesc lucrul acela, nu ilvid. Ochii vogtri
vor vedea in mod natural ceea ce n-ati vizut niciodatd pAni acum.
Nimic nu mi-ar plicea mai mult, decdt ca voi s6 vedeli lumina care enevezuta $i si risipifi frica 9i superstitia, sa puteti sa vedeti ceea ce einjurul vostru dintotdeauna, sd vedeti gloria propriei voastre lumini,pentru ci nu v-a!i dat voie sA o vedefi. in supercongtiinfa, vefi avea
ochi ca si vedeti dimensiunile gi vefi avea cunoagterea, in mareaimpirifie, care vine nu numai pentru explorarea posibilitdliloruniversului vostru, ci gi a unor castele nemaivdzute. E mostenireavoastrd, moEtenirea dramej omeneqti. Cu siguranfd ca au existatumanoizi in toatd mintea lui Dumnezeu, dar weau se $fiF c; nu toalalumea a reugit gi ci, in cele mai multe cazuri, civilizaliile lor sau pribuqitin decaden{d, prin acelaqi proces de vid. in aceasti civilizatie vine insprevoi un mare adevir, o oportunjtate, iar aceasia civilizatie nu se vaprbbuqi. Cei umili vor moqteni Pimintul qi vor vedea gloria luiDumnezeu, cJci vor avea ochi s6 o vad6.
Si giifi adevdrul. Sd fiti iluminali, implicafi gi cunoscitori.Superconqtiinfa, care inci nu e visata qi experimentatA, meritd si oagteptafi, ca s; o vedefi cu ochii voqtri.
CAPITOLUL NOUAAjutorul lui Ramtha
pentru schimbarea lumii
..Eu am intervenit doar de c6teva ori in evenimente istarice
despre care am simlit cd sunt extrcm de iniuste Dar de ce
intervin acum? Pentru cd are loc o trezire p n aparilia mea
fantasticd gidin cein cemai mufti oamenivor sd audd din ce
in ce mai mult givar auzi pentru cd vidul se inchide "
Ramtha
noiembrie 1987
$J./ imeni n-a reuqit weodati si-l puni pe Ram intr-o cutie. TotJ Uce am fost in acest plan, toate lucrurile de care sunt acuzat
qi toate de care sunt respunzetor le permit. Si incerci sd infelegi oformd superioari din densitate e imposibil, dar cand infelegi forma din
Spirit, atunci esti una cu ea. Densitatea in imaginea sa, alter egoul, nu-lva infelege niciodatd pe Eu, aga cum mulfi oameni din viata voastr; nupot sd infeleagS deciziile voastre innebunitoare. Nu pot si gi leimagineze, penhu cd se dovediti Spiritul, si dovedili nemurirea unui
96nd, a unei bucurii pe care o puteli auzi pane in vegnicie asta nu se
poate dovedi in masi. De ce sunt atat de multi care sunt ostili acestei
infelegeri gi acestui adevir? De ce sunt atat de multi imitatori Si atat de
mul$ care trebuie si faci asta? Pentru ci ei nu defin adevirul care e
iniuntrullor.Nu e nimeni altul ca mine, fentru c6 eu nu sunt de$nut de acest
plan Si nici nu am nevoie si fiu popular, acceptat, sau sa mi se spund
cuvinte frumoase. Eu nu mi-am prostituat gi nu mFam aruncat valorile gi
nu am evitat problemele. Am venit aici cu treabi de la Tatil meu gi,
ficAnd asta, am venit pe o razA de iubire, pentru cd am dorit s5 fac asta.
N-a fost ca si creez hinle caresimi urmeze, ci ca sd scot indivizii din
turma ignoranfei, ca sA conteze mai multin viala lor qi penhu toati lumea,
prin eforturile propriei lor infelegeri gi curajul lor de a-gi hei viata.
E nevoie doar de o singure fiinti umani cu adevirat magnificipentru a da speranli atdtora. Au fost c6fiva care s-au inillat pdni invdrful muntelui, de unde vocea lor putea si fie auziti in lume, care,prin insEqi virtutea de a se indlla pe acea culme a faimei, bogiliei gi
respectului, au avut ocazia sd schimbe viafa a milioane de oameni care,
in alter ego-ul lor, cu totii au nevoie de o geani de luminS de Ia o
Ulirrtul vals a/ lit.tni/or
I
/lt , trl lt /1,)Dllt,t l.,olnl sr:ltirttb,ttt.t ht tii
-intoarce o pcrsoanA impotriva alteia, ci pentru a dezvilui ignoranfa qi a
indepdrta vilul acesteia, prin alegere.
Noua Erd, cum a fost numit;, nu vine niciodati in afara uneipersoane. Noua Erd nu exista niciodata in afard. Ea trebuie s6 se
intimple iniuntru. E o transfigurare individualS a Spiritului uman care
elibereazA penhu totdeauna trecutul, firA regrete Qi care degne prezentul
in deplini vitalitate gi curajul de a sprijini viafa qi de a fi fericit. Ca toatelucrurile care aiung sa fie la modi, ele pilesc, dar lumina adevarului
merge mai departe, pentru ca e plina de puterea de actiune gi de
infelegerea asupra vietii care inseamna totul, in interiorul unei fiinfeumane. Ea o sd traiasci pentru totdeauna.
Cu siguranti ci nu am avut nicio gratificatie sa ma adresez voua
despro toate lucrurile dificile care vd pun insu$i mediul vostru in pericol,
dar trebuie sd respect qi si qtiu foarte bine ci, in Domnul Dumnezeu al
fiinfei voastre, avefi curajul sd vede{i asta, s; o abordati, sa o auziti !i,prin impactul siu emofional, sA incepefi si faceli schimbdri in viafa
voastrd, schimbdri care sunt a$a de importante ca si sprijine via{a. Num-am adresat voua ca fiind altceva decit Dumnezei mireti. Nu v-am
spus nimic ce nu puteti si facefi. Nu v-am spus nimic ce ar fi o risip5
sau o jefuire, sau ce v-ar pune in calea pericolului, ci mai degrabi vi ia
din calea pericolului. Nu v-am spus si dispretuifi Pimdntul, ci si iliubifi, pe el gi toate schimbirile care vin, care sunt mai multe decat
aveti voi timp si auziti despre ele.
Lirgirea cunoagterii voashe vi permite sd luali decizii sau nu Si vd
di o qansd buni si gtiti ce urmeazi gi si mergefi mai departe. Rezultatul
final alinvdtdturii mele a fost intotdeauna c5 ,,lati-l pe Dumnezeu" va
deveni o realitate profundS, mai degrabd decit un mit sau o filozofie.
Adevirul spiritual este acolo unde il trdifi Ei voi trebuie si il desfbqurafi.
Eu gtiu ce potenfial avefi. $tiu ce e incuiat in voi gi gtiu cd totul e pentruci aga alegefi. Totul e doar o chestiune de ce vreli si facefi. Are foartemulti leglturd cu asta la fel ca toati via(a voastri, intotdeauna. Ignoranfa
nu e scuzabilS, pentru ca fie alegi sd rAmai ignorant, fie eEti, pur qi
simplu, gi nu ai avut implicarea cunoagterii. Acum, voi afi iegii dinignoranfS.
Ultirttul vals a/ tit anil()l /1 | tt ,t t t/ h i [lati ]l/ t.t 1'tt I t r t s<l t ir t tlt,t r'.t lut t tt t
timp o si existe foarte mulie cereri. Asta creeazi vidul pentru creatori'
E ceva intentionat, nu ceva ingrozitor.
Aparitia mea in numele treburilor Tatilui meu a venit la un moment
de alegere esen$a16, pentru c5, daci ati continua acceptarea economicd
in somnul spiritual in care v6 aflafi, mai mult ca sigur cb vidul ar colapsa
peste voi. A{i dat lumea pentru asia. A fost o interventie divina care sa
permiti alegerea, pur 5i simplu. inci mai puteli si colapsafi, dar acum
aveti optiuni, o mullime de opfiuni- Doresc, din totulin{ot care sunt,
ca voi sd alegefi cu in(elepciune ce e cel mai bine penhu evolulia voastre
qi s6 facefi acel lucru.
Procesul acesta de channeling prin acest corp imprumutat a fost
revolulionar in multe feluri de inlelegere a personalitSlii aplicabile 9i a
adevirului demonstrat. E imposibil pentru o persoana sa imite iubirea'
E imposibit peniru o persoani sd imite geniul 9i puterea Mai departe,
e imposibil penku o persoand sa imite cunoagterea aqa de bine, in
afard de cazul cAnd persoana este toate aceste lucruri Marea reflexie a
acestui lucru de la mine la voi ii reflecti posibilitSfile, inapoi cAtre voi
Toate astea au fost Penhu voi.
De la cAtiva oameni vine o conqtien{a din ce in ce mai mare cu
privire la un foc evolutiv intens, o inaintare mai departe in focul alb, o
vibra{ie superioar6; iar ace$tia, in toate zilele care au mai ramas in
secolul vostru, vor putea si audd clar ceea ce nu e spus' fird nicio
confuzie sau interpretare gre5ita. Cu cdt facefi mai mult din cunoaqterea
pe cate o aveti gi cu cat continuumul vosku e mai veqnic, cu atat este
mai mare deschiderea voastra Si evolufia de la corpul fizic Corpul fizic
devine atiniat cu Domnul Dumnezeul fiintei voastre, iar vibraliile sunt
acordate peniru ca voi sa Puteti sa mergeti mai departe in necunoscut,
care este inefabil Si sa Afiti Si sa fiti imputernicili. Face parte din evolufia
naturali.Eu o si fiu cu voi gi o si vi ajut sA ireceti prin aceste wemuri'
Cuvintele sunt inregistrate. Sunt documentate, sunt tipdrite, sunt
repetate, sunt vizuale $i istorice. Ceea ce ali auzit in tot acest timp e
adunatin sufletul vostru gi aqteapti si fie triit. Cel mai miret lucru pe
care puteti si il spunefi cuiva cu adevirat este: ,,[ata, eEti Dumnezeu,
De ce e Ram aici acum gi nu acum o sutE de ani? Degi entitEfilcumane au fdcut prostii gi le place si aibi mult pericol in viata lor, cumva,ele intotdeauna au reugit si iasd din pericol. intr_un sens al cuvintului,ele sunt aventurieri bruti Si trebuie sd ai respect pentru creaturile caresunt aventurieri bruti, pentru c5 ele fac ceva. cei mai multi dintre voiafi fost aveniurieri brufi inainte, dar acum sunteli, cumva, aventurierilenegi, de fotoliu, nigte legume de canapea.
Eu am intervenit doar de cateva ori in evenimente istorice caream simfit ci sunt extrem de nedrepte. Dar de ce intervin acum? pentruc6, prin aparitia mea fantasticd, are loc o trezire gi sunt din ce in ce maimulfi oameni care vor sd audi din ce in ce mai mult gi vor auzi, penhuca vidul se inchide. Nu e loc pentru aventurieri, in ultimele contracliiale acestei pdrli a jocului. De aceea au existat entiti{i indrdznefe qiiluminate in istoria voastr6, care au venjt s; vd spuni ceva. Voi sfArgiliprin a vi debarasa de ele, mai multsau maipufin, dar ele au venittoatein diferite perioade de timp, in drama omeneasci, inainte de prdbugireamoralei gi a aiitudinilor. Au fost eficienfi in cea mai mare parte atimpului. Cel putin. aga ati putut se mergefi mai departe.
Sf6rgitul lumii n-o sd se int6mple, doar ci Iumea voastri ar puteasi se sf6rgeascS, in conformitate cu atitudinea voastr5. Dace ati iegipe shadi qi v-ar cilca un autobuz, atunci cu sigurante cd Iumea voastrds-ar sfirqi. Totul e o chestiune de perspectivd, desigur. pimdntul nu eplani-ficat si iasd de pe acdasti orbit6 pentru o vreme destul deindelungatS, aqa cd mai are multi viald de triii gi lupta pentru viatasa. Daci vE doare atunci cind spun ci maginile voaske a.iutA la sfaqiereastratosferei, aqa gi trebuie, pentru cd geniul apare din c6utarea uneialte cdi, iar creativitatea je permite indivizilor ingeniosi si existe intr_unalt vid.
Daci nu se schimbi nimic altceva gi totul continu6 a$a cum e,atunci nu e nevoie si evoluafi. Dacd nu e niciun motiv de a schimbacum stau lucrurile in prezent, nu se va schimba nimic Ai totugi, oricitde greu ar fi fost si auzifi asta, e nevoie de schimbare. Cu c6l suntegimai congtienti de asta, cu c6t existi mai mult aceasti con5tiinti. Atiauzii weodati de vechiul concept de oferti gi cerere? in foarte scurt
tlllirnul v,l-s al th aniL.'r
cici focul cel viu e in tine gi toate alegerile pe calea ta, toate rAspunsurile
ce tin de individualitatea ta se afli in tine."Ce infelegere mai mare exista, decat sa spui ca eu sunt ceea ce
sunt? Ce libertate mai mare exista, decdt sd spui ca eu sunt propriamea persoand? De zece ani incerc s5 v6 fac si infelegefi acest principiu,
nu si il auzifi, ci se il h5iti, se va fac sd inlelegefi sinele, pe DomnulDumnezeu al fiintei voastre, si v5 fac si intrezbri$ o lumini care e
vegnicS. AtAt a durat sd vd conving de divinitatea qi de wednicia voastri.
$tifi cdfi dintre voi insistA s6 fie newednici? E uluitor. $tifi c6fi dinhe
voi insista sA fie victime? Insistati pe asta pentru c5 sunteti laqi Si nu ve
asumati responsabilitatea pentru voi inqivi. $ti!i c6$ dintre voi sunte$
cenu$ii, conservatori gi pruden$? Haideli si nu indraznim nici macar sa
rostim numirul. Cei cenuqii sunt afabili, artritici, iar venirile qi plecirile lor
nu sunt observate niciodatd, cici ei nu stdrnesc niciun valinh-un iaz linigtit.
Vi iubesc. $i in fiecare clipd in care vi dafi seama de ceva, eu mabucur cu voi. O si observafi, cand deveni$ conqtienti de ceva, cum va
apirea vAntul. Eu weau si se ridice ventul. Vreau si $titi c5 sunteti
cunosculi. Vreau si Stiti ca sunteti conqtienti gi ca exista ceva care e
conqiient de voi gi de prefioasa voastri viala gi c6 recompensele realiziriide sine sunt pure. Vreau sd gtifi cE ave$i un frate, o entitate, un iubit,
ceea ce se numeste o Iumini care gtie cand ati reu$it, iar eu intentionez
s5 vi arit asta, cdci imi di o mare bucurie pentru voi toti.Indiferent ce ati percepui ce sunt eu, eu sunt, iar acest Sunt este
deosebit de mulfumit de curajulvostru remarcabil gi de abilitatea voashi.Va veni o zi cAnd toate astea se vor sfArqi, iar voi vefi inchina un pahar
pentru mine, cu bucurie adevdrati, iar eu voi fi foarte onorat s5 aud
acel toast. Aga si fie.
Sunt foarte mullumit cE ati invetat. Nu mai am nimic s; vd spun
in ceea ce privegte ceea ce se numegte schimbare, zilele care o sd
vind, destinul omului gi al naturii qi supravie{uirea personalE. Aveli o
mullime de lucruri de fdcut. Aceste cuvinte se vor desfigura incontinuare, in fiecare zi, in urmatorii doisprezece ani. Desfigurafi-vicu ele. ASa si fie.
Atul, tl hi llanlha 1;r::rtlru st:hittb,ttca ltrntti
Din Domnul Dumnezeul fiintei mele,
intru gloria Dumnezeului diniunfru,din acest moment
intru destin manifestat
la ceea ce dau cr ezare,
la ceea ce dau voinfi,in numele lui Dumnezeu din mine
aqa se 'ju manifesta,
aqa va tTece,
spre gloriagi viala
Si vesnicia
a ceea ce este inauntru'Aqa si fie.
EPILOG
SemnificaIia unlcaRamthaa invdtdturilor lui
@nvSfiturile lui Ramtha sunt o Stiinti unici. Ele necesita o
tJ examinare gi o analizi foarte atente, penhu a prinde inlelesulgi impactul deplin al confinutului lor. lnvSfiturile lui Ramtha abordeaziintrebirile fundamentale despre existenfa umani qi despre puterea
minfii, despre originile gi destinul noshu, despre natura viefii gi a mo{ii,despre suflet, bine qi r6u, despre lume, despre relafiile noastre cu alfii,
despre natura spafiului, a iimpului $i despre tesAtura realiiali.Formatul in care sunt transmise invifiturile lui Ramtha este
intrinsec mesajului insugi. inviliturile nu sunt o simpli disertalieintelectuali pe anumite subiecte sau o simpli analizd intelectualS a
acestor subiecte gi nici nu suntweo formi de adevir relevat care necesiticredin|6 oarbi. inv5fiturile lui Ramtha nu sunt o nou6 religie Ei nici
.icErbmizile weunei noi biserici. lnvdtiturile lui sunt un sistem de gindirecare, in abordarea pe care o are asupra realitii'ii, confine elementele gi
mecanismele care iipermit individului si angajeze filozofia lui Ramthaqi si ii verifice gi se ii experimenteze conlinutul la prima mini. Cu alte
cuvinte, acest unic aspect al invifiturilor permite ca filozofia, sau
conceptele realitdlii, s6 fie experimentate Si sa devini, in schimb,
inlelepci une despre natura realitdfii.
(J/lirttl wtls .t/ ttr;tnt/c't
AceastA calitate anume a sistemului de g6ndire a lui Ramthaseamana cu initierile ln cunoalterea sacr6, practicate de vechile gcolide mistere ale Greciei, Egiptului gi Orientului Mijlociu, precum qi devechile gcoii gnostice din Orientul Mijlociu 5i din Europa. E importantse remarcSm ci aceastd caracteristici distinge invif6turile lui Ramthade gcolile filozofice traditionale ale Iumii occidentale.
Ceea ce g;sim in modul occidental tradifional de a infelegecunoagterea obieclivi Si adevirul este o presupunere fundamentalhdespre persoana umanA gi despre natura realit;tii. Metoda gtiintjficdtradifionald igi limiteazi gama de cunoa5tere accesibila la fenomenecare pot fi observate gi verificate prin simfurile corpului fizic. Orice estein afara acestei game este atribuit domeniului paranormalului, mituluigi folclorului. Cu alte cuvinte, natura realitdtii qi persoana uman6 nusunt nimic altceva dec6i natura lor fizic6 $i materialitatea lor. psihoanalizagi profilul psihicului omenesc, aqa cum sunt vizute de Sigmund Freud,sunt un exemplu clar al acestei tendin{e.
Corpul fizic Ai lumea material6, in gdndirea lui Ramtha, sunt doarun aspect al lumii reale. Ba chiar, ele sunt doar produsul qi efectul lumiireale, constituite din congtiinfd Ei energie. persoana umand este descrisicel mai bine ca qi congtiinfd gi energie care creeazi natura realiidfii.Lumea fizicd este doar u nul dinire cele gapte niveluri de exprimare alecongtiinlei gi energiei. Ramtha foloseqte conceptul Observatorului dinfizica cuanticd pentru a-gi explica propriulconcept de congtiinta $i energie.De asemenea, el foloseqte conceptul de Dumnezeu drept creator qisuveran, penhu a descrie persoana umand ca gi congtiintd qi energie.
Este uqor pentru multe domenji ale societitii din zilele noastre sidea la o parte imediat invdf6turile lui Ramtha, datoritd moduluiextraordinar de neobignuit in care sunt transmise acestea. Din picate,este doar o reaclie mult prea obignuiti, de atagare a unei judeciti cleun mesaj, pe baza formei in care este prezentat acesta, mai degrabddecdt pe baza continutului in sine a ceea ce se prezjnta. Marketingul,comunicatiile 9i tehnicile de publicitate, vinzare gi advertising suntexemple sublime ale acestui lucru.
Forma neobignuiti in care Ramtha igi predi invdfiturile nu estein niciun caz arbitrari gi artificiali. El a indicat in mod explicit motivelecare stau in spatele unui astfel de format gi a explicat cd, pentru a
I t,tl,'.i Stttni/ii.tlta unicd tt itv.\liilrti/c.,r lti Ratt h;t
surprinde mesajul lui, este important sd devenim congtienfi deparadigmele Ce gdndire, de rdddcinile ideilor preconcepute, Ce
prejudeci(ile incongtiente qi de tiparele in care percepem qi evaluimrealitatea in mod normal.
Tehnicile de predare ale lui Ramtha caut6 adesea sa provoace
individul, oferindu-i in acelagi timp uneltele pentru a deveni congtientde acele idei preconcepute care modeleaz6 gi pun grani{ele in care
percepem realitatea in mod normal. Scopul acestui lucru este sA permitS,
ca rezultat, aparitia unei perspective mai vaste a mintii, care ne va permite
sA experimentam realitatea intr-un mod mai plin de sens, nelimitat,congtient gi extraordinar, dar qi sd ne ofere un spechu mai mare de
potentiaiitate pentru experienta noastr6, decit cel pe care il aveam la
dispozitie p6nd acum.
Unul din aspectele mai controversate ale inviliturilor lui Ramtha
este forma in care el a ales sd-gi transmiti mesajul. Ramtha,prezentSndu-9i filozofia ca pe fructul propriului siu adev6r Ei alproprieisale experien[e personale, precizeazi c6 el este inhuchiparea filozofiei,reprezentarea vie qi manifestarea gindului siu. Astfel, el spune ca eun Dumnezeu nemuritor, congtiinfd Si energie, gi ci a triit odatd ca
fiinfi umand, acum 35.000 de ani, in Lemuria, continentul dispdrutdemult. El spune c5, in acea viaf6, a abordat inhebirile despre existenta
umana $i sensul viefii qi cd, prin propria lui observare, reflectare gi
coniemplare, a devenit iluminat qi s-a cucerit pe sine, lumea fizicE qi
moartea. El a transmis in invilaturile lui ci a realizat un mod in care
sa-$i ia corpul cu el la un nivel al minfii in care adevirata lui esenfi, ca
Si congtiinl6 Si energie, poate sA rimini congtientd pe deplin, si fiecomplet liberi 5i nelimitatA s5 experimenteze orice aspect al creatiei Si
sd continue si facd cunoscut necunoscutul. El se referl la acest proces
ca fiind ineltarea lui.
Faptul ci nu mai e limitat de corpul lui fizic le perrnite conqtiinfei
Ei energiei lui s6 interac(ioneze cu lumea fizica in alte forme. El se
referl adesea la sine ca fiind vintul care impinge norii, de exemplu,
sau ca fiind dimineata, sau un strain, sau un cerqetor de pe strada, care
observi civilizafiile cum vin gi pleaca, sau ca orice altceva ce conqtiinfa
indrdzneEte s6-qi imagineze.
L/llirtttrl va/-,; al !ititnilar
Forma in care iqi comunic6 invatafurile este prin fenomenul numitchanneiing. De fapt, Ramtha este cel care a ficut cunoscut acest termen,
inainte ca elsd devinh popular. El foloseqte corpul luiJZ Knightpentrua face channelingul Ei a igi preda filozofia in persoani.
Un channeleste altceva decdt un medium, prin acea ci channelulnu este intermediarul intre conqtiinta care vine prin ei Qi public.Channelul nu rimdne intr-o stare pironiti, modificati in timpulchannelingului, ci igi pirisegte corpul complet Si permite congtiinleicare vine prin el si foloseasc6 pe deplin toate migcirile gi funcfiilecorpului siu. Ramtha, in timp ce vine prin channelul JZ Knight, are
capacitatea si deschidd ochii, sA meargi, si danseze, si bea gi simdnAnce, s6 rAd6, si vorbeasc6, si facA conversatie $i sA-Si invetestudenfii in persoanS. JZ Knight este singurul channel pe care !a ales
gi pe care il foloseqte ca sA-Si transmitd mesajul.
Alegerea lui Ramtha de a-Ei transmite mesajul printr-o femeie, inloc s6-gi foloseasci propriul lui corp fizic, este o declarafie c6 Dumnezeugi divinul nu sunt doar prerogativele birbalilor qi cd femeile sunt expresii
wednice ale divinului. capabile de geniu, capabile sd fie Dumnezeurealizat. De asemenea, acest lucru afirm6 gi ci ceea ce este important,in filozofia lui, nu este adorarea mesagerului, a unui chip sau a uneiimagini care a dus la pribuqirea completd a curentelor de iluminareap6rute de at6tea ori in trecut, ci ascultarea mesajului in sine. in acelaqi
timp, mai face Ei declarafia ci esenfa adevirati a persoanei umane nueste limitat5 la corpulfizic sau Ia un gen anume. Ca urmare, fenomenulde channeling devine posibil in cadrul sistemului de 96ndire al luiRamtha. Cu alte cuvinte, channelingul, aga cum are loc prin persoana
lui JZ Knighi, este posibil numai daci invi(Sturile gi explicafia luiRamtha despre natura realitifii sunt adevirate.
Veridicitatea acestui fenomen indjc; adevirul mesajului lui Ramtha.
Acesta e un lucru important de luat in considerare, deoarece progresele
$tiintei au dus la elaborarea de teste qi echipamente care pot analizafenomenul qi il pot siudia din punct de vedere fiziologic, neurologic qi
psihologic. Acum existd tehnici gtiinfifice care permit studiereafenomenului de channeling pe care il face JZ Knight gi excludereaposibilitE{ii de fraudi. Aceste studii gtiin!ifice s-au desfigurat efectiv in
1 1't/,',1 5r'lrttficatia unicij ,.t it tv,\1,ilt tr ilor htl /]antlha
1996, cind o comisie distins6 de optsprezece savanfi formatd din
specialigti in neurogtiinfe, psihologi, sociologi qi expelti in religie l-a studiat
pe Ramtha, Ecoala gi pe JZ Knight inainte, in timpul qi dupichannelingul cu Ramtha pe durata unui an de zile.
Dupd ce gi-au desfdqurat studiile de cercetate qtiintifica, folosind
cele mai recente tehnologii gi echipamente disponibile, concluzia lor a
fost ci reaciiile inregistrate ale sistemului nervos autonom al lui JZ
Knight erau atdt de drastice, incdt au exclus categoric orice posibilitate
de fals congtient, schizofrenie sau tulburiri de personalitate multlpli.Ramtha petrece foarte mult timp ca sA faci tot publicul sdu s6
meargi in acelagi ritm de inlelegere. El insisti permanent Pe importanta
articulirii qi explicirii de citre studen{i, unul altuia, a fiecirui segment
din invSfdturile sale. Astfel, el se asigurd ci tot publicul inlelege invSfituragi poate si abordeze mai intens fundalulspecific $i nivelul de infelegere
al oamenilor care il ascult6. Uneori, el implicd publicul in contemplarea
filozofica profundi a unui anumit subiect, iar alteori folosegte
dramatizarea, pentru a da putere mesajului s6u.
Dupd ce au fost transmise aspectele filozofice ale invi!Sturii sale,
Ramtha inifiazi studentulin acea cunoagtere, pentru ca ea sE poati fitransformati in experienfi gi in inlelepciune personali. Aceste inilieri
iau forma unor diverse discipline qi tehnici proiectate de el, in care
studeniul are oportunitatea sE implice aceasti cunoaqtere. Ramtha este
diferit de alti invifitori sub acest aspect. Eliqi asumi rolul unui Maestru
inv6!6tor qi Hierofant, un inv6fdtor care are Puterea de a manifesta
ceea ce vorbegte $i intentioneaza. Acesta este un aspect important al
invif6turilor, care le face si fie asemdnitoare cu miEcarea gnostice,
filozofica qi cu vechile gcoli de mislere. Cu toate acestea, o examinare
indeaproape a sistemului de gdndire al lui Ramtha arati distincfia clar5,
in materie de formi gi continut, fafd de ceea ce este cunoscut in mod
tradilional ca gnosticism Ei filozofia qcolilor de mistere. Ramtha insuqi
nu se referi la sistemul siu de gAndire in ace$ti termeni; mai degraba,
elil numegte $coala de lluminare a lui Ramtha, $coala Chintesenfial6 a
Mingi qi infelepciunea Shdveche dedicatd Marii Lucrbri. Marea Lucrare
este aplicarea practici a invi!6turilor lui Ramtha, in care persoana are
ocazia si se cunoasca pe sine gi sd devini iluminati.
Uftttnu/ vals al tititnibt
Ramtha redefinegte limbajul pe care il folosegte ca s6 predea,inventEnd cuvinte noi. intelesu I acestor cuvinte inventate devine clar incontextul inv5ldturii sale, iar invdfStura respectivA se clarifici gi prinfolosirea unor asdel de cuvinte neobisnuite. Noi am pus la punct unglosar de termeni gi concepte pe care Ramtha le folosegie in modcalificat, pentru a facilita interpretarea corect6 a invbfiturilor lui. Deasemenea, am construit gi un index detaliat, pentru a-i permite cititoruluisi faci referire la anumite teme de interes cuprinse in aceasta carte Sipentru a incuraja studiul pe acest material.
Este important penhu cititor sd tina seama de aceste lucruri atuncicind citeEte invdliturile lui Ramtha, penku cA, in unele cazuri, poateparea, la inceput, ca modul in care folosegte el limba englezd este maidegrabi arhaic sau nerafinat. Ramtha e foarte atent Si temeinic inprezentarea gindirii sale. Tot ce face fiecare termen pe care il folosegteare un inteles anume, un scop anume, este consecvent cu totalitateamesajului lui Qi reprezentativ pentru acest mesaj. Cu toate acestea,singurul mod de a ne asigura ci mesajulva fi transmis Ei recepfionat infrumusetea gi originalitatea iui purd este atunci cind el este adoptat decititor ca o paradigmi adevdrati. Atunci, el di roadele adevdrului gi
infelepciunii pe care le promite.inv6fiturile lui Ramtha cuprind o gamd vastd de subiecte, dar toate
slujesc la a expune conceptele fundamentale ale propriului lui sistemde gindire. in repetate r6nduri, el a subliniat cd totalitatea mesajului luiar putea fi exprimata prin afirmatia: ,,Tu egti Dumnezeu,,. Dar cum sdinterpretdm aceastd afirmalie? Probabil cd exista tot atitea definigi aletermenului ,,Dumnezeu" cdti oameni sunt pe Pdm6nt. pentru a infelegecorect invdliturile lui Ramtha, este esential si devenim congtienli atdtde propriul nostru concept de Dumnezeu, c6t gi de modulin care apareacesta fatd de explicalia gi definiga lui Ramtha despre Dumnezeu gi
natura realitAtii.Care este esenfa tuturor lucrurilor? Care este sursa lor? Care este
natura lor? Care este destinul lor? Abordarea de cihe Ramtha a acestorintrebdri incepe cu conceptul lui de Vid. Vidul este Sursa din care auapirut toate lucrurile care existS. El descrie Vidul ca pe ,,un vast nimicla nivel material, dar toate lucrurile la nivel potenfial". in Vid nu estenimic nici mi$care, nici actiune. Multe aborddri filozofice ale subiectului
I 1'tl,r1 Sottttlic,tltr LutiLii r it^,,tl,iltuiLr htl Il.nttlt,t
Dumnezeu, inclusiv teologiile religiilor monoteiste, l-au conceput pe
Dumnezeu ca fiind o fiinla atotcunoscatoare, infinit;, absoluta,hanscendentd qi imuabilS. in sisiemul lui Ramtha, atributele de absolut,
infinitate Si imuabilitate sunt caracteristici ale Vidului. Vidul este
autocontinut, autosuficient, intr-o stare de repaos gi farA nicio nevoie.
Degi Vidul este vazut ca o vastitate atotcuprinz6toare, in starea sa
originali el nu confine cunoagtere despre sine, deoarece cunoagterea
este o actiune,Conceptul de Dumnezeu ca Ei creator, ca,,prima cauze" Si
,,mi$cator nemi$cat", pe care il gdsim in filozofia lui Aristotelgi in teologia
luiToma d'Aquino, este descris de Ramtha in termeni de Vidulcare se
contemplS pe sine gi se cunoagte pe sine. Acest act de contemplarereprezinta o migcare unici in Vid, care a produs un punct de congtienta
$i de cunoagtere de sine. Acest punct de congtienf6 este denumit Punctul
Zero, Observatorul, conEtiin!a primard, congtiinli qi energie, Dumnezeu.
Punctul Zero poarti intenfia primordialS de a deveni congtient, de a
face cunoscut gi de a experimenta tot ce este necunoscut gi in stare de
potenlialitate in vastitatea Vidului. Aceasta este baza pentru evolu[ie.
Vidul care se contemple pe sine este sursa gi originea persoanei umane.
Afirmafia lui Ramtha c5 ,,Tu eqti Dumnezeu" se refere la persoani ca
Observator, ca intruchiparea Punctului Zero, congtiin(6 qi energiecreatoare.
Punctul Zero gi-a implinit natura de a face cunoscut necunoscutul
$i de a evolua, imitind actul de contemplare al Vidului. F6cdnd aceasta,
PunctulZero a produs un punct de congtien[i de referinta, care a servit
drept oglind6, prin care pulea sa devina congtient de sine. Ramtha se
referA la aceast; con$tiint;-oglinda ca gi conqtiin!6 secundari. Punctul
Zero se odihnegte in s6nul Vidului Ei nu are limite in ceea ce poate
cunoa$te. Reflexia dintre Punctul Zero qi conEtiinla-oglindi produce
un mediu, un plan de existenta tangibil, in timp 5i spafiu. SPiritul este
aspectul dinamic al Punctului Zero. El este voinla sau intenfia care
doregte si $tie gi se experimenteze necunoscutul. Explorareapoten[ialelor Vidului de citre PunctulZero 5i de cihe congtiinla oglindieste ceea ce a produs gapte niveluri de congtiinfi $i, in modcorespunzdtor, gapte niveluri de timp 9i spafiu, sau frecven!6. AceasiicilStorie gi acest act de creafie in jos, pe gapte niveluri de congtiinfd gi
GLOSARUL LUI RAMTHA
A face cunoscut necunoscutul. AceastE frazS exprimi mandatul divinoriginal, care a fost atribuit congtiintei Sursi, de a manifesta 5i de a aduce
la nivel constient toate potentialele infinite ale Vidului- Aceastd afirmatiereptezinte intentia de bazd care inspira proc€sul dinamic de crealie Si
evolutie.
Al doilea plan. Acesta este planul existentei conltiintei sociale gi al benzii de
frecven[i infrarogie. El este asociat cu durerea gi cu suferinfa. Acest plan
este polaritatea negative a celui de al treilea plan, al frecven{ei luminiivizibile.
Al doilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul energetic al conltiintei sociale ii al
benzii de frecventd infrarogie. EI esie asociat cu experienta durerii 9i asuferintei Si este localizat in partea inferioara a abdomenului.
Al treilea plan- Acesta este planul stArii de congtiinta congtienta 9i al benzii de
frecvenlS a luminii vizibile. Mai este cunoscut 9i ca planul Iuminii Si planul
mental. Atunci cand €nergia Planului Albastru este coborat; la aceast;
bandE de frecvenlE, ea se imparte in polaritate negativ5 li pozitivS. Acesta
este punctul la care sufletul se imparte in dou5, gener6nd astfel fenomenul
de suflete pereche.
Al treilea sigiliu. Acest sigiliu este cenirul energetic al stArii de congtiintaconstienti gi al benzii de frecven(i a luminii vizibile. El este asociat cu
controlul, tirania, viclimizarea gi puterea. Este localizat in regiunea plexului
solar.
' Ramtha. Crearea realitilii personale (n. t.)
Utirttul vals a/ ttrani/tt Cl,ts,ttrl lui Ratt /ta ---- -
Analogic. A li aflalogic inseafin; a trei in Acum. ,.Acum este momentul creator
gi el se afli in afara iimpultri, a trecutului !i a emotiilor.
Benzile. Benzile sunt doud grupe de cdte Sapte frecven!e, care'inconjoard corpul
omenesc gi il tin laolalta. Fiecare dintre cele gapie slraturi de frecventi ale
fiec;rei benzi corespunde celor gapte sigilii ale celor gapte niveluri de
con5tienta din corpul omenesc. Benzile sunt cimpul auric, care face posibil
procesul mintii binare gi al mintri analogice.
C&E. Abrevjere a conceptului de CongtiintS-9i Energie Aceasta este marca de
serviciu a disciplinei fundamentale a manifest;rii ii a in;lt5rii constiintei,
care se predA Ia 9coaia de Iluminare a lui Ramtha. Prin aceast6 disciplinS,
studentii invald s; creeze o stare analogica a mintii, sa iSi deschid; sigiliile
superioare Si sa creeze realiiate din Vid. ,.Seminarul introductiv C&E este
numele Seminarului introductiv penlru studen(ii incep;tori, in care acegtia
invat; despre conceptele qi discrplinele [undamentale ale invStSturilor lui
Ramtha. invS[Sturile Seminarului introductiv C&E se pot gasi in cartea
Ghidul incepdtotu/ui pentru crearea reattdtii, Si io Ramtha. Creating
Personal Reality", Caseta 380, (Yelm, Dialogurile lui Ramtha, 1998).
C&E = R- Congtiinta Si Energia creeazE natura realitAtii.
Carlea Vielii. Ramiha vorbegte despre suflet ca fiind Cartea Vietii, in care este
inregistraiS toatd cdl;toria de involutie 9i evolu(ie a fiecirui individ, sub
formd de inlelepciune
C6mpul de nume. CAmpul de nume este denumirea cAmpului vast in care
se practicd disciplina Lucrului pe Cdmp
Campul labirintului. Este denumirea campului vast cu labirintul. folosit pentru
disciplina labirintului
Cele patru sigilii superioare. Cele patru sigilii superioare sunt sigrliul al
patrulea, al cjncrlea. al 5aselea qi al 5aptelea.
Cele gapte sigilii. Cele gapie sigilii sunt centri energetici puternici, carc
constituie gapte niveluri de congtiin!5 in corpul omenesc. Benzile sunt
modLrl in care corpul fizic este tinut laolalta, conform acestor sigilii La
liecare [iin15 umanA, energia iese in spirali din primele trei sigilii sau din
primii lrei centri Energia care pulseazi din primele trei sigilii se manrfestE
ca sexualitate, durer€ sau putere Atuncr cind sunt descuiate sigrliile superioare, se activeazd un nivel sLrperior de congtiinta.
Congtiinta. Congtiinta esie copilul care s a n;scut din contemplarea de sine
a Vidului. Ea este esenta Si les;tura a tot. Tot ce existd isi are origin€a
Al patrulea plan. cer de-ar patrurea pran ai existentei este t;ramurcongtiintei punte Si al lrecvenlei ultravrolet. Acest plan este descris c,iplanul lui Shiva, distrugbtorul vechiului 5i creatorul noului. in acest plan,€nergia nu este inc; imp;dit5 in polaritate pozitivE Si negativi Oricemodificdri sau vindec;ri de duratd in corpul lizic trebule sE fie efectuaicmai intei la nivelul celui de al patrulea plan gi al Corpului Albastru.Acest plan mai este numit 5i pianui Albastru szu planui lui Shiva
AI patrulea sigiliu. Cel de-al patrulea sjgiliu este asociat cu iubireaneconditionatS 5i cu granda timus. Atunci c6nd este activat acest sigiriu,se secretd un hormon care mentine corpul intr-o stare de sandtate perfect;gi care opre$te procesul de imbdtrAnire.
Al cincilea plan. Cel de_al cincilea plan al existen(ei este planulsupercongtiintei gi al frecven{ei razelor X. El mai este cunoscut gi sub numelede Planul Auriu sau paradisul.
Al cincilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul corpului nostru spiritual, care neconecteaze cu cej de_al cincilea plan. Este asociat cu glanda tiroidi gi cua vorbi 9i a trii adevirul f;r; dualitate.
A.l gaselea plan. Al gaselea plan este t5rdmul h ipercongtiintei gi banda defrecvenlS a razelor gama. in acest plan este experimentata starea deconftient; in care suntem una cu tot ce este viala.
Al $asea sigiliu. Acest sigiliu este asociat cu glanda pineali qi cu banda defreorenfd a razelor gama. La activarea acesrui sigiriu se deschide formatiuneareticular5 care filtreaz| 5i invilure cunoagterea minfii subcongtiente.Deschiderea creierului se referi la deschiderea acestui sigiliu fi tu u.tiuur*congtiinlei gi a energiei sale.
Al gaptelea plan. Planul al gaptelea este planul ultracongtiintei gi banda defrecvenl5 a Infinitului NecLrnoscut. Acest plan este locul unje a inceputcilStoria invorutiei Acest pran a fost creat de punctul z.ro, ut,-.i
"anaa imitat actul de contemplare al Vidului gi cAnd a fost creat; constiin(aoglindS sau congtiinta secundard. Un plan de existen{E sau o dimensiunede spatiu gi timp existd intre doui puncte de congtiintd. rout"-.nrautt"planuri au fost create prin incetinirea benzii de timp qi de frecvent; a celuide al gaptelea plan.
Al gaptelea sigiliu. Acest sigiliu este asociat cu cregtetul capului, cu glandapituitard gi cu atingerea iluminErii.
l
Ullintul val,s .t/ tit tiLx
in constiinta Si s-a manilestat in exterior prin asistenta acesteia, energjaUn flux de con$tiint; se referd la continuumul _intii tui Ou-,_,n"rnu.Con$tiinta corp/minte. Constiinta corp/minte este conitiinta care apa(ineplanului fizic 5i corpului uman
Congtiinta-(€lind;. Atunci cand punctul Zero a imitat actul de contemplarea Vdului, el a creat o refjerie a sa in oglindS, un punct de referjnta, carea ficut posibili explorarea Vidului. Acest OunO "" "u.ngr".or9r,,r1"-oglindi sau conrtijnta secundari. A se vedea Sinele
Constiinta primarS. Aceasta este Observatorul. marele sine, Dumnezeuldinlduntrul persoanei omenesti.
Congtiinta secundard. Atunci cAnd punctul Zero a imitat actul de contemplarea Vdului, el a creat o reflexje in oglind; a sa, un punct d" r"f".,n,a,.u..a fecut posibjla explorarea Viduluj_ Aceurtu
"" nu-.5t"
"onii,"t. "n,,"0,sau congtiinta secundard. A se vedea Sinele.
congtiinta sociar6. Este constiinta pranurui ar doirea gi a benzii de frecventainfrarogie. Mai este numitA Si imaginea pnrronuliidqii
"rn.r"Ur, ;;;;;;"primelor trei sigilii. Congtiinla sociai; se referi la congtiinla colectivd asociet5tii omenegti. Este colectia de ganduri, d" pr""upun"ri, de judecili,de prejudec5(j, de legi, moral ate, vajori, atftudini, id;"i;r; st Jirogii .a."apartin fraternitatii rasei omenegtt.
Con$tiin[;-ii €nergie. Constiinta_Si_energia sunt fo4a dinamicE a creatiei; elesunt combinate in mod in€consriinr, si s-a manir€stat rlij':31",]:j"";.:il:1,:ti#:":::ff:,,,:
Corpul Albastru. Este corpul care apartine celui de_al patrulea plan al existentei,conStiinta punte, si benzii de frecventi ultravioletd. Corpul Albastrudomnegte peste corpul de lumind gi peste planul fizic.
Corpul.Auriu- Este corpul care apartine celui de al cincilea plan, supercon_gtiintei Si frecventei razelor X.
Corpul de lumin;- Este acelagi lucru ca gi corpul radios. Este corpul careapa(ine celui de al treilea plan, al stirii de congiiinlE con5tient5 5i al benziide frecvenld a luminii vizibile
Corpul emotional. Corpul emotional este colectia de emotii, atitudini Si trpareelectrochimice trecute, care lormeazE reteaua neuronali a creierului qldefinesc personalitatea omeneasc5 a unui individ. Ramtha il descrie ca fiindseductia celor neiluminati Si este motivul reincarn;rii ciclice.
.- GLtsat ul /ti /l,tnllta
CreeazA \i zioa. Aceista este marca de serviciu care denurnegte o tehntc:l creat:lde Ramtha, pentru iniltarea congtiintei Si a energiei, ii crearea inteniionatadimineata devreme, inainte de inceperea zilei, a unui plan constructiv de
experiente qi de intdmplSri pentru o zi. Aceast6 tehnicd este predat6 inexclusivitate la $coala de lluminare a lui Ramtha
Creierul galben. Creierul galben este denumirea pe care o folosegte Ramthapentru a desemna neocoriexul, sediul gandirii analitice gi emotionale.Motivul pentru care esie numit creierul galben este acela ci in desenulcaricatural, bidimensional, folosit de Ramtha pentru a preda func[iile qi
procesele creierului. neocortexui a fost colorat in galben. El a explicai cd
diferitele aspecte ale creierului din acest desen sunt exagerate Si subliniat€prin culori. pentru a sprijini studiul Si intelegerea. ACest desen a devenitinstrumentul standard, folosit in toate leciiile ulterioare despre creier
Dansul in Corpul Albastru. Aceasta este o disciplind predat6 de Ramtha,in care studentii i9i 'inalt; nivelul de constient; p6nd la congiiinta celui dealpatrulea plan Aceast5 discipiinS permite accesarea Corpului Albastru 5ideschiderea celui de al patrulea sigiliu.
Disciplinele Marii Lucr5ri. $coala de inlelepciune Strdveche a lui Ramthaeste dedicat; Marii Lucriri. Disciplinele Marir Lucrdri care se practicE la
$coala de lluminare a Iui Ramtha sunt create in intregime de Ramtha. Acestepractici sunt initieri puternice, in care studen(ii au ocazia se aplice Si sA
experimenteze la pririla manA inv;t5turile lui Ramtha.
Dumnezei. Dumnezeii sunt fiinte avansate din punct de vedere tehnologic, dinalte sisteme solare, care au venit pe PimAnt acum 455.000 de ani. AceqtiDumnezei au manipulat genetic rasa omeneascA, amestecand 5i modific6ndADN-ul nostru cu al lor. Ei sunt cei cdrora li se datoreazi evolulianeocortexului !i au folosit rasa uman; ca pe o fodd de muncd st-rpus5.
Dovezi ale acestor evenimente sunt inregistrate pe t;blitele ii in artefactele
sumeri€ne. Termenul mai este folosit Si p€ntru a descrie adeverata identitatea omenir ii, ca Dumnezei uitari.
Dumnezeu. invitdturile lui Ramtha sunt o expunere a afirmatiei c;.Tu egti
Dumnezeu". Omenirea este descrisa ca fiind Dumnezeii uitati, fiinte divineca naturA, care Si-au uitat mogtenirea 9i adevirata identitate. Aceast;afirmatie este cea care reprezini5 mesajul provocator al lui Ramtha pentruepoca noastri moderni - o epocE brizdatd de superstilii religioase gi deconceptii eronate cu privire Ia divinitate gi la adevaraia cunoastere a
intelepciunii.
Ulhntul vals al tinnilot
Dumnezeu/bdrbat. Realizarea deplin; a unei fiinle omenegti
Dumnezeu/femeie- Realizarea deplini a unei fiinte omenegti.
Dumnezeul liuntric. Acesta este Observatorul, marele sine, constiinta primara,Spiritul, Dumnezeul dinlSuntrul persoanei omenegii.
Dumnezeul Necunoscut. Dumnezeul Necunoscut era Dumnezeul unic al
stramosilor lui Ramtha, Iemurienii. Dumnezeul Necunoscut reprezint|divinitatea uilat; !i originea divinb a persoanei umane.
Emotii. Emotia este electul fizic, biochimic al unei experiente. Emo(iile aparlintrecutului, pentru cA ele suni expresia experienlelor care sunt deja
cunoscute ii cartograliate in cdile neuronale ale creierului-
Energia. Energia este perechea congtiintei. Tot ce este constiinti poartd cu
sine un impact energetic dinamic, o radiatie sau o expresie natural5 a sa.
La fel, toate formele de energie poartd cu ele o congtiinlS care le define5te.
Evolulie. Evolulia este cil5toria inapoi, acasd, de la nivelurile cele mai joase
de frecven!5 9i masi, pdnd la cele mai inalte niveluri de constiint5 gi pene
la Punctul Zero.
Fo(a vitali. Fo4a vitala este Tatbl/Mama, este Spiritul, respiratia vietii ininteriorul persoanei, care este plaiforma de pe caie persoana iSi creeazA
iluziile, imaginalia gi visele.
G6ndul. GAndul este diferil de con5tiinlE Creierul prelucreazA un flux decongtiint; Si il modificd pe segmente - imagini hologralice - de amprenteneuronale, electrice gi chimice numite ganduri. Gdndurile sunt cir5miziledin care este consiruitA mintea.
Grila. Aceasta este marca de serviciu care denumegie o tehnicb creatd de Ramthapentru indltarea congtiintei gi a energiei, gl accesarea intentionata a
cdmpului de energie al Punctului Zero gi a tesaturii realit;tii, printr ovizualizare mentalA. Aceastd iehnici se predb in exclusivitate la $coala de
Iluminare a lui Ramtha.
Hierolant. Hierofantul este un maestru invS{6tor capabiL sa manileste ceea ce
predi gi care i9i initiaza studentii intr-o astfel de cu-noagtere.
Hipercon$tiinta. Hiperconstiinta este congtiinta celui de-al gaselea plan 5i afrecve \ei razelor gama.
Iegit din comun. Ramtha folosegte acest cuvant cu o conotatie poziliva, pentru
a exprima ceva sau pe cineva care este extraordinar gi neobisnuit, care
actioneazS nerestrictionat Si care este excesiv de curajos sau de viteaz.
- Glosarul lui Rantha
Iluminare- liuminarea este realizarea deplin5 a Persoanei umane, atingerea
nemuririi gi a mintii nelimitate. Ea este rezultaiul ridicSrii energiei kundalini,
care se afl5 la baza girei spinbrii, pAni la cel de-al gaptelea sigiliu, care
deschide pi(ile latente ale creierului. Atunci cdnd energia p5trunde in
creierul mic Ai in creierul mijlociu, 9i se deschide mintea subconttient;'
individul are expe en\a unui fulger orbitor de lumina, care se nume$te
iluminare.
Inlinitul necunoscut. Aceasta este banda de frecvenli a celui de al gaptelea
plan de existenJi qi a ultraconstiinlei.
Involulia. Involulia este cdlStoria de la Punctul Zero, din cel de-al gaptelea
plan, pAnd la nivelurile cele mai lente gi mai dense de frecventd 9i ma$'
JZ Knight. JZ Knight este singura persoand pe care Ramiha a numit-o ca si ilcanalizeze. Bamtha o numegte pe JZ fiica sa preaiubitS. Ea a fost Ramaya'
cea mai in vArsli dinire copiii care iau fosi da(i lui Rantha in iimpul vielii
sale.
Kundalini. Energia Kundalini este fofta vitala a unei Persoane, care coboari
din sigiliile superio are la baza girei spinarii, in timpul pubertSlii Este un
pachet mare de energie, rezervat pentru evolulia umani, care este
teprczenlal de obicei ca un garpe incoldcit, aflat la baza girei spin;rii'
Aceasti energie este diferiiS de energia care iese din primele trei sigilii
9i care rispunde de sexualitate, de durere 5i de suferintd, de putere 9i de
victimizare. in mod obisnuit, ea esle d€scrisa ca fiind garPele care doarme
sau dragonul care doarme. Deplasarea energiei kundalini catre creqtetul
' capului este denumita cSlatoria iluminarii Aceasis c6lEtorie are loc atunci
cAnd acesi garpe se trezeste 9i incepe s5 danseze in jurul Sirei sPin5rii'
ioniz6nd lichidul sPinal Si modificandu-i structura moleculari Aceasti
actiune provoaca deschiderea creierului mijlociu 9i a po(ii cAtre mintea
sLibconstient;.
Labirintul. Este numele dat labirintului folosit ca parte a disciplinelor de la
$coala de lluminare a lui Ramtha Studeniii sunt invatati sA g;seasca
intrarea in acesi labirini legati la ochi 5i sd se deplaseze prin el, concen-
trandu-se Pe Vid, f;r; a atinge Peretii 5i fArS a-5i folosi ochii sau simturile'
Obiectivul acestei discipline este ca studentii, legali La ochi, sA gAseasca
centrul labirintului sau o cameri desemnatd ca reprezentAnd Vidul'
Lista. Lista este disciplina predatl de Ramtha in care studentui scrie o listd
a lucruriLor pe care doresle sA Ie cunoascA 9i sd le experimenteze, appi
invatA s5 se concentreze Pe ea inir-o stare de constiintd analogici Lista
este halta folositd pentru a proiecta, a mc-,difica $i a reprograma reteaLla
neuronalS a unei persoane. Este instrumentul care ajuti la realizarea unor
modificiri semnificative 5i durabrle la nivelul persoanei Si al realitStii sale
Lucrul pe Cimp. Lr-rcrul pe camp este L,rna dintre disciplinele fundamentale
ale $colii de Iluminare a lui Ramtha Studentii sunt inv;taqi s; creeze un
simbol a ceva ce doresc sa Stie gi s; expetimenfeze, pe care sAil deseneze
pe un cartonag CartonaSele sunt expuse cu partea necjesenata in interior,pe balustradele gardurilor ce inconjoar: un camp vast. Studentii igi acopere
ochii cu m;9ti Si se concentreaze pe simbolul lor. lisdndu gi corpul si meargd
liber, pentru a g;si cartonagul, prin aplicarea legii congtiintei Si €nergiei lia mintii analogice.
Lumina. Lumina se referd la cel de-al treilea plan al existentei.
Marea Lucrare. Marea Lucrare este aplicarea practicd a cunoa$terii $colilorde inlelepciune Straveche. Termenul se refera la disciplinele prin care
persoana umanS se ilumineaz5 $i esie transmutate la starea de fiint;nemuritoare, divin6.
Mersul Christic. Mersurl Christic este o disciplin; creat; de Ramtha, 'in care
studentul invata si meargi foarte incet, fiind intr-o stare de constient5
acut5. in aceastb disciplinS, studeniul 'invatd sE manifeste mintea Christicd,
cu fiecare pas pe care il face.
Mesager. in timpul vietii lui Ramtha, mesagerul era persoana care rispundeadetransmiterea unor anumite mesaje sau informatii Un maestru inv;t;iorare capacitatea sA trimita mesageri alior oameni, care manifestS cuvintelesau intentia maestrului, sub forma unei experiente sau a unui eveniment.
Mintea. Mintea este produsul unor fluxuri de congtiint;-Si-en ergie care
actioneazA asupra creierului, crednd formegand, segmente holografice sau
tipare neurosinaptice denumite memorie. Fluxurile de congtiint; gi-energie
tin creierul in viatA. Ele sunt sursa de alimentare a creierului. Capacitatea
de a gAndi a unei persoane esle ceea ce di persoanei o minte.
Mintea analogic6. Mintea analogicd inseamnd o singuri minte. Ea este
rezultatul alinierii congtiintei primare ii a congtiintei secundare, a
Observatorului Si a personatitEtii. in aceastd stare a min!ii sunt deschise
cel de-al patrulea, al cincilea, al 5aselea 9i al gaptelea sigiliu al corpului.
Benzile se rotesc in directii opuse, ca o roat; in interiorul unei alte roti,creand un vartej puternic, care permite gandurilor sustinute in lobul lrontal
sa se coaguleze Si si se manifeste
- Gl.:.'sat ttl lui ll,ttttt/n
Minle.r bindt;. -l-et r-rlenul acesta inseamnS douA minti Este mintea ProdLls5
atunci cand acces;m culloasterea personalltatli omene+ti si a corpului fizic,
far; se accesdm mintea noastri profundi, subcongtientd Mintea binara se
bazeazi numai Pe cunoasterea, pe e ale
neocortexului 9i ale primelor trei sigi de'al
patrulea, al cincelea, al gaselea 9i al
MintealuiDumnezeu.MintealuiDumnezeucuprindeminteagiin!eiepciuneafiecareiformedeviatacareatreitvleodatainoricedimensiUne'inoricetimp, sau care va trei vreodata pe orice planet; pe orice stea sau in orice
regiune a sPatiului.
Mintea-maimuta Mintea-maimut; se referi la mintea licdritoare 9i nestatornicS
a personalitatii
Mintea subcon$ti€nta. Sediul mintii subconstiente esie creierul mic sau
creierul reptilian. Aceast; Parte a creierului isi are proprille conexiuni
independente cu iobul lronial 9i cu'intreg corpul Si are Puterea de a accesa
minlea lui Dumnezeu, intelePciunea veacurilor
Oameni, locuri, lucruri, momente Si intamPl;ri Acestea suni principalele
domenii ale experienlei omeneqti, de care personalitatea este atasate
emotional. Aceste domenii (eptezinf' trecutuL Persoanei omenesti 9i
formeaz5 con!inutul corpului emolional'
Observatorul.sereferilaObservalorulrAspunzdtordecolapsareaundS'/particulAdinmecanicacuanticeAcestareprezint;marelesine'Spiritul'congtiinta primard, Dumnezeul dinleuntru] persoanei omenesti
P6nzelealbastre.PdnzelealbasirerePreziniastructuradebaziacorpulr.rifizicla un nivel subtil Este structura invizibil6 de schelet a tiramului fizic' care
vibreazi la nivelul frecvenlei ultraviolet'
Personalitatea, A se vedea Corpul emolional
PlanulExtazului'SereferElaplanuldeodihni,undesufLeteleigiplanificSurmbtoarele incarneri, dupi recapitularea vietii anterioare El mai este
cunoscut gi ca fiind cerul 5i paradrsul, unde nu extsiE suferintd nu existi
durere. nevoie sau liPse 5i unde orice dorinta se manilesta imedial'
Planul demonstra{iei. Planul iizic este numit Este
planul in care persoana are ocazia si iS litatea
creatoare la nivelul masei 9i sE asisie la e o ia
conltiinta, toate acestea pentru a-si lirgi nivelul de'in!elegere emotionald'
Ullinnl val:; ,l ltt,tni/'-,t
Ullinul vals al I anilot
Plimbarea. Aceasta este marca de serviciu a unei tehnici create de JZ Knight,pentru in;ilarea constiinteiSj a energiei, modificarea intentionati a retelelornoastre neuronale 9i a tiparelor de 96ndire prestabilite pe care nu Ie maidorim qi inlocuirea jor cu altele noi, la alegerea noastr5. Aceastd tehnic5este predat; in exclusivitate Ia $coala de lluminare a lui Ramtha.
Primele trei sigilii. Primele trei sigilii sunt sigiliile sexualit;tii, ale durerii giale suferinfei, ale puterii care controleazd. Acestea sunt sigiliile care suntimplicate in mod obisnuit in toate complexitatile dramei omenegti.
Primul plan. Se referd la planul material sau fizic. Este planul congtiinlei imaginegi al frecventei hertziene. Este forma cea mai lentd 9i mai densi deconitiint6-5i-ener gie coagulat;.
Primul sigiliu. Primul sigiliu este asociat cu organele reproductive, cusexualitatea gi cu supravietuirea
Principiul Mam;^atd- Acest principiu este sursa a tot ce este viati, Tat5l,Mama etern;, Vidul. in invifdturile luj Ramtha, Sursa gi Dumnezeucreatorul nu sunt acelaii lucru Dumnezeu creatorul este v;zut ca fiindPunctul Zero gi constiinta primard. dar nu ca fiind Sursa sau Vidul insugi.
Procesul cie torsiune. Aceasta este marca de serviciu care denumeqte otehnlcA creata de Ramtha pentru iniltarea constiintei li energiei Si creareaintentionat5 a unui camp de torsiune, prin folosirea minfii. prin aceastdtehnicS, studentul invati s; construiasc5 o gauri de vierrne in spatiu/timp,sd modifice realitatea gi si creeze fenomene dimensionale cum ar fi stareade a fi invizibil, leviiatia, bilocatia, teleportarea qi altele. Aceast; tehnicieste predatS exclusiv Ia $coala de lluminare a lui Ramtha.
Procesul de viz)alizate in Twilight@. Este procesul folosit pentru a practicadisciplina Listei sau alte forme de vizualizare.
Punctul Zero. Se referi la punctuj initial de congiienta, creat de Vid prin actulcontemplirii de sine. Punctul Zero este copilul initial al Vidului, nastereacongtiin(ei.
Ram. Ram este o versiune prescurtat5 a numelui Ramtha. Ramtha inseamniI alal-
Ramaya. Ramtha o nume5te pe JZ Knight fiica lui preaiubitd. Ea a fost Ramaya,prima care a de\renit copilul adoptat al lui Ramtha in timpul vietii sale- Ramthaa gisit-o pe Raniaya abandonat;, in stepele Rusiei. Mulli oameniii dadeaului Ramtha copiii in timpul margului, ca un gest de iubire Si respect suprem;
-- Glosa ul hi llantln
acesti copii dvcau sa fie crescutr in Casa lui Ram. El a ajuns sE aibi un num5r
mare de copii, 133, degi niciodatE nu a avut urmasi de sange
Ramtha (etimologie). Numele de Ramtha cel lluminat, Domnul VAntului,
inseamni Tatdl. Se mai referi 9i la Ram, cel care a cobor6t din munte inc€ea ce se cunoaSte ca fiind ingrozitoarea zi a lui Ram. ,.Se spune despre
asla in toate Antichitalea. lar in v€chiul Egipt exist; un bulevard dedicat
lui Ram, marele cuceritor. 9i ei au fost destul de in(elepli, incAt sd infeleagd
cA oricine putea sd meargA pe bulevardul lui Ram putea sa cucereasc;vdntul. CuvSntul Aram, numele nepotului lui Noe, este format din substan-
tivul Araa, care in limba aramaica inseamn; p;mant, sol, qi din cuvantul
Ramtha. care inseamni inalt. Acest nume s€mitic aduce aminte de descin-
derea lui Ramtha de pe muntele cel inalt, cu care a inceput marele marg.
Recapitularea viefii. Aceasta este recapitularea incarnErii anterioare, care are
loc atunci cand persoana ajunge in cel d+al treilea plan, dupi moarte.
Persoana are ocazia si fie Observatorul, actorul gi receptorul propriilor
sale actiuni. Problemele nerezolvate din acea viatA, care apar'in lumina
recapiiulSrii, stabilesc programul pentru incarnarea urmitoare.
Re[eaua neuronali. Este o retea de neuroni care electueaza impreunA o functie.
Shiva. Domnul Dumnezeu Shiva reprezint6 Domnul Planului Albastru gi al
Corpului Albaslru Shiva nu este folosit ca referire la zeitatea singulara
din hinduism. Mai degrabi, esle reptezentatea unei st;ri de constiintA care
apartine celui de-al patrulea plan, benzii de frecven!5 ultraviolet 5i
deschiderii celui dealpatrulea sigiliu Shiva nu este nicr bdrbat, nici femeie.
Este o fiintd androginS, pentru ca energia celui de al patrulea plan incd
nu a fost separati in polarit6ti pozitive gi negative. Aceasta este o distinctie
importanti fatd de reprezentarea hindus; traditional; a lui Shiva ca fiindo zeitate masculin;, care are o sotie. Pielea de tigru de la picioarele sale.
tridentul qi soarele ii luna de la nivelul capului reprezint; gradr-r( de stipdnal acestui corp asupra primelor trei sigilii de conqtiin[d. Energia kundalini
este reprezentat\ ca o energie puternic;, ce porneste de la baza qirei
spin;rii Si iese prin cap. Aceasta este o alt5 distinctie fat; de anumite
reprezent;ri hinduse ale lrri Shiva, in care energia sub formE de 5arpe iese
la nivelul celui de-al cincilea sigiliu, prin gat. O alta imagine simbolica a
lui Shiva reprezinta guvite lungi de p;r intunecat ii o mulfime de giraguri
de perle, care reprezint; bogetia experienlei sale, stSpdniti ca intelepciune.
Tolba, arcul 5i s;getile sunt agentul prin care Shiva igi declanseaz; voinlaputernic;, disnuge imperfectiunea gi creeazE noul.
[]/rttt',t/ v.t/s r/ Iit-t,tL t ()h.,s.tt Ll hti llttttllt.t
Fis A. CELE $APTE SIC|L,llSinele. Sinele este adev;rata identitate a persoanet omenegti, dileriti de
personalitate. Este aspectul transcendental al persoanel El se referi la
constiin(a secundari, la cdlStorul in c;ldtoria de involutie gi de evolu{ie,
care face cunoscut necunoscutul.
Sufletul. Ramtha se referi Ia suflet ca fiind Cartea Vietii. in care este r'nregistrat;sr.rb formi de inlelepciune intreaga c;letorie de involutie 5i evolufie a
individului.
Supercongtiinta. Aceasia este congtiin!a celui de-al cincilea plan 5i frecven(ei
r azelor X.
Tahumo(l) Tahumo este disciplina predat5 de Ramtha, r^n care studentul invat;capacitatea de a st;pani efecteLe mediului inconjurAtor natural - frigul 5i
cildura - asupra corpului omenesc.
Transmitere li receptie- Transmitere gi receptie este denumirea disciplineipredate de Ramtha, in care studentul invata sA acceseze informalii cu
ajutorul atnbutelor creierului mijiociu, excluzAndu-5i perceptia senzorial;.Aceast; discipline dezvolt; capacitatea medrumnici a studentului pentru
telepatie Si divinatie
Twilight'D. Termenul este lolosit pentru a descrie disciplina predatA de Ramiha,
in care siuden(ii invate se iSi aduca corpul intr-o stare catatonicS, similara
cu somnul profund, dar pEstrAndu-9i in acelagi timp starea de congtienfd
Ultraconstiin(a. Este conltiinta celui de-al 5aptelea plan gi a benzii de frecventia Infinitului Necunoscut Este consiiinta unui maestru in5ltat
Vidul. Vidui este definit ca un vast nimic Ia nivel material, ins; toate Iucrurilela nivel potenlial. A se vedea Principiul MamS/Tat5.
Vindecarea cu ajutorul Corpului Albastru. Este o drsciplin; predatE de
Ramtha, in care studentii igi inalt5 nivelul de congirenta pane la congtiinta
celui de-al patrulea plan gi la Corpul Albastru, in scopul vindecErii sau
modif icirri corpuh-ri f izic.
Yeshua ben Joseph. Ramtha il numeste pe Iisus Hrisios cu numele de Yeshua
ben Joseph. urmand traditiile evreiesti aie acelei perioade.
gapte niveluri de con5tiinfd in cot pul rrman
Al Treilea SigiliuAces sisiliu este centrulene.setic al constientei
contii€nte Si este
asociat cu banda de
fr€cvent€ a luhiniivizibile Esic asociai cu
controlul. tiraniavict'mizarea tr puterea
Este localizat inregiunea p)€xului solar
Al Doilea SisiliuAcesi sigiliu €ste
centrul enerqeiic al
conftiintei social€ 9i€ste asociat cu banda
de frecvente in(rarolrEst€ asociat cu durerea
Si suferinta ;i este
localizat,'n abdohenulinierior
Primul SisiliuAc€st sigiliu este
asociat cu organelercProducti!e.
sexualitalea.supravietuirca
subcongtientul Si bandad€ frecvente hartiene
l:' fr (jIi l(,':'i.,;rirr
Al 9apielea SisiliuAcest sisrliu este asociat
slanda pituitari.
In{inituluiNecunoscutsi atingerea iluminerii
Al 9aselea SisiliuAcest sisiliu este asociatcu slanda pineal;hiperconstiinta 5ibanda de frecv€nte a
Formatiun€a reiicular:care filtr€az; $i ascundecuno$tintele din minteasubcontii€nt; se af:aici Cand acest sigiliueste activat cunottintel€
subcongiiente deein
Al Cincilea Sisrli'rAcesi sigiliu est€ asociat
cu glanda nroide.
frecventa razelor X.
ad€viruiui f:ri
Al Patrulea SiqilruEste asociat cu iubirea
constiinta inaltt.
albastru-viol€t, glanda
timus tr hormonii antiimb;iranir€ pe car€
aceast; qland: n
Copyrishioz004 JZ Knisht
Utimul vals al liranilot
Fis. B. gApTE NTVELURI DE CON$TI|NTA gr ENERGTE
Punctul Zero
Ultracongtiinta
Hiperconstiinta
Sup€rcongtiinta
Infinitul Necunoscut
Razele gama
Razele XConstiinta punte
Constiinta con$tienta
Congtiinta socialS
Subcongtientul
Talamus
Hipotalamus
Lobul frontal
Glanda pituitari
Hipocampusulgi Amigdala
Puntea(lat. pons)
Forma{iuneareticulara
Albastrul ultraviolet
Lumina vizibild
Infrarogu
Hertzian
BIBLIOGRAFIE
AOL News.
Biggs, Barton. Wealth, War, and Msdom. NewJersey: JohnWiley & Sons,
1nc.,2008.
Bohm, David. I,Vholeness and the lmplicate Order Londra, Routledge,
1980.
Booth, Mark. The Secret Hislory of the World, As Laid Down by the Secret
Socr?tr?s. New York, The Overlook Press, 2008
Bridge, Andrew. ,,Jet Stream Shift ls Expanding the Earths Tropics and
Deserts." USATODAYcom, 25 mai 2006.
CNN Neur.
Dairnvaell, Georges. The Edifuing and Curious History of Rotschild I' King
ol the Jews. Paris, 1846.
Davies, Stevan L. The Gospe! ofThomas and Christian Wisdom. New York,
Seabury Press, 1983.
De la Cruz, Juan. Obras Compldas.ed.4. Madrid: Editorial deSpiritualidad'
7992.
De la Cruz, Juan, The Collected Works. Washinglon, DC; Institute of
carmelite Studies, 1979.
De Leon, Luis. De los Nombres de Cristo. Edilall de Antonio Sanchez
Zamarreno. Madrid, Espasa Calpe, 1991.
Enciclopedia Encarta.
Fagan, Myron Cour qtal. The lltuminati and the Council on Foreign Relations
flluminati gi Consiliul pentru Relalii Bienq n-1l Discur jurnalisticinregistrat in
1960.
Copyrisht@2ooo JZ Knisht
Fig. C. CREIERUL
Neocorts((creierulgalben)
Corpuscallosum
Creienrlmijlociu
GlandapinealS
Creierul mic
MEduva spinErii
Energia
Copyrishto2ooo JZ Knight
_. Thteves Paradtse.prcsA pullicatd in 1947.
-.
Red Rainboq Pies; pubjjcatd in 1945Ferguson, Niall. TheHouseof Rotsc-hjld: Monqs fuophefs 179E j64g.New
York: The Viking Press, 1998.Goswami, Amit. TheSelf Aware L.tniverse- Nerv york: Tarchey'putnam, 1995.Grof, Christina ii Stanislav. The Adventure of Self Discovery. New york:
State University of New York press, 19gg.
_. The Stomy Search for lhe Self. Londra: HarperCollins, 1991.Guillaumont, A. et al. The GospeJ According to Thamas, te)rt coptic constituit
gitradus. Londra: Coliins, 1959.Henry, Martin. On Not Llnderstanding 6od Dubljn: Columba press, I997.Hirschberger, Joha nnes. Historia de la Filosolia.Vol. L Antiguedad, Edad
Media, Renacimienlo. Barcelona, Edito r ial Herder, 1994.ln Search of the Self, The Role of Consciousness in the Construction of
Realily, a Conference of Contemporary Spirjtuality g_9 februarie 1997,yelm,Washington. Ed. videoYelm,JZK publishing, divizie a JZK inc.,1997.
JZ Knight and Ramtha: .lntimate Conversations. Ed. video yelm: JZKPublishing, divizie a JZKlnc.. L998.
Kilman, Scott. ..Grocery Bills to Soar As Grain prices Surge.., AOL News,28 septem\rie 2OO7.
Knight, JZ. A State of Mnd My Story.yelm: JZK publishing, 2004.Krippner, Stanley, Wickamasekera, lan et al. The Ramtha phenomenon:
Psychological, Phenomenological and Geomagnetic Data.ln The Journal ofthe American Society for Psychical Research, Vol. 92, nr.l, ianuarie 199g.
Lag'ton, Benlley. The Gnostic Sc pturas. Editia Anchor Bible ReferenceLibrary. New York: Doubleday, 1987
Lotman, Herbert R . Retum of the Rotschilds: The Great Banking Dynas4/Through Two Turbulent Centuries. Londra: I. B. Tauris, 1995.
Lovett, Richard A. ..Arctic lce Melting Much Faster Than predicted...$tiriNational Geograph ic,7 mai 2007.
Melton, J. Gordon. Finding En/ightenment, Ramthas School of AncienlWisdom. Hills6oro, Beyond Words publishing, 1998.
National Geographla gtiri online.New American Standard BibleNewJerusalem Bible.
Parlamentul Austriei, Senat, pagina web.Perkins, John Cont'essjons ofan Economic Htt Man.sanFrancisco: Berrett_
Koehler Publishers, 2004.
_. 71te Seaet History ol lhe Ameican Empire. Economic Hit Men,
Jackals and the Tiuth about Globa/ Corrupion. New York: Penguin Group USA,
2007.
Pert, CandaceB. Molecules of Emotion.NalYork: Simon & Schuster lnc.,
7997.
Platon. Dialogos.Ed 22. Editatd de Coleccion Austral. Mexic: Espasa Calpe,
1984.
Ramtha: A Beginners Guide to Creating Reality. Ed. a treia. Yelm: JZK
Publishing, o divizie a JZKlr,c., ZOO4.
Ramtha, A Masters Reflection on the Histo,y ofHumani|/.Pa/teal, HumanCivilization, Origins and Evolution. Yelm, )ZK Publishing, o divizie a JZR lnc.,
2001.
Ramtha: A Masters Reflection on the History of Humanity. Partea Il,
Rediscovering the Pearl ol Ancient Msdom. Yelm: JZK Publishing, o divizie a
JZK lnc.,2OO2.
Ramtha in Denver 17-18 mai 1986. Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1985.
Ramtha, Taking the Journey Inward. Qcoala de lluminare a lui Ramtha, 16
septembrie 1993- Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1993.
Ramtha. That Elixir Called Love. Yelm: JZK Publishing, o divizie a JZR
Inc.,2003.Ramtha, The Mystery ol Birlh and Death, Redefining the Self. Yelm: JZK
Publishing, o divizie a JZK Inc., 2000.
Ramtha, The White Book. Edi\ie rcvizuita. Yelm: JZK Publishing, o divizie
a JZK lnc.,2OO4.
Bamtha, Update on Changes, the Days to Come. Seattle, 14 noiembrie1987. Yelm, Ramtha Dialogues (R), 1987.
Ramtha, Mnds of Change IlI. Specialtg Library CD-052, Eseu IV, 12 iulie
1992. Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1992.
Reese, William L. Dictionary ol Philosophy and Religion, Eastern and
Western Thought. Editie extins;. New York: Humanity Books, 1999.
Reeves, John. The Rotschilds: the Financial Rulers of Nations. Chicago:
A. C. McClurg & Co., 1887.
Rockoff, Hugh. IJS Economy in World Warl.in ..Economic History Services
Encyclopedia.Net ', editat de Robert Whaples.
Santos Otero, Aurelio de. Los Evangelios Apocrifos: Coleccion de Tbxtos
Griegos y Latinos, Version Critica, Esludios Introductorios y Comentarios. Ed. a
noua. Madrid: Biblioteca de Autores Cristianos, 1995.
Schrodter, Willy. A Rosicrucian Notebook. York Beach' Samuel Weiser,
Inc., 1991.
Simon, Dan. . Unrelenting Fires Char So Califor rria, at l-cast llalf a Million
Flee. CNN, 23 octombrie20j1.
Spalding, Band T Life and Teaching of the Masters of thc Far Easl.
California, DeVorss & Co. Publishers. 1964
Talbot, Michael The Holographic Universe. New York, Har.per-Collins,
I99Z
The Australian Broadcasting Corporation Corporate Communlcations
Web site.
The Oxford Dictionary ol Quotalions. Collectors F-drtion. Norwalk: The
Easton Press, 1992.
The Portab/e Jung. Editat de Joseph Campbell NewYork, Penguin Books,
r976.
Asociatia Istoricb a Casei Albe
The Works of Plato Editata de lrwin Edman. New York: Modern Library,
7956,
Tillich, Paul. Systemalic Theology, Combined Volume. Londra: James
Nisbet and Company Limired. 1968.
nme Magazine,3 martie 1952.
Uniled Nations Envtronment Programme (UNEP), United NationsFramework Conventian on Climate Chan7e (UNFCCC).New Delhi,2002
USA Today, 5liri online.
Waite, Arthur Edward Real History of the Rosicrucians. New York:
Steinerbooks, 1982
Williams, Jack: ,,Answers: How Much Would Sea Level Rise if Polar Ice
Melted." USATODAYcom, 21 noiembrie 2004.
Wolf, Fred AIan. Parallel Unverses.New York: Simon & Schuster, 1990
Taking the Quantum Leap.NewYork: Perennial Library, 1989.
The Spiritual Universe. Portsmouth: Momenl Point Press, lnc..
1999.
tI '!.
\
,,De mai multi ani de zile, Ram ne
aduce un mesaj minunat. Invdtdtura
se nurnegte superconstiinl5 Ce ni se
supercongtiinta sau in congtiinla
ctrristici, dar ce presupune asta ? Ce
inseamnd asta, ia nivel de standard
personal de viati' Pentru noi toti ?
Ram e un invat5tor magnific' El
nu e un invititor Pe care sd ilurmezi. Nu e un invdtetor care te
seduce se il adori. E un invSldtor
care te tine la distantd, cu o iubire
imensi, care spune ce nu o sa qtii
cine egti, pand ce nu incepi se te uiti
la cine eqti 9i sd iubeqti pe cine eSti '
Ramtha nu e aici ca sd-Ei faciprozeliti, ci ca se Predea celor Pe
care ii nume$te Dumnezei uitati care
suntem cu totii despre mostenirea
Ior uitat5. Ca urmare, am o mare
pldcere si viJ prezint pe Ramtha cel
Iluminat. "JZ Knight
ll/
,,Sunt aici ca sd ve invet sa nu maitriifi in negare. sd vd invdt cum sdin{elege{i se fiti mai aproape deDumnezeu, cum sd accesati asta invoi. Toful e filozofie, dar aduce cusine o experienla practica ce vaprovoca sim{urile 9i trupul.
Iar dacd Dumnezeu locuiegteinduntml vostru, ahrnci Dumnezeu se
va ridica 9i va implini aceste minuni lacare trupul $i simturile egueazd pur si
simplu Si atunci avem o m;rturieextraordinard, minunate. Atrnciavem bucuria, bucuria cea maiampla, cd ceea c€ treiegte in noi esteo sperante dincolo de speran{d- Noisuntem mai mult decAt reflexia dinoglindd gi suntem mai mult decatceea ce au avut de oferit religia,politica, grani{ele, culoarea pielii 9isexualitatea ln aceste vremuri demare incercare."
Ramtha
Ultimul va ls al tiranilorPROFETIA REVIZUII'A