Ramtha Ultimul Vals Al Tiranilor Profetia 2010

download Ramtha Ultimul Vals Al Tiranilor Profetia 2010

of 90

Transcript of Ramtha Ultimul Vals Al Tiranilor Profetia 2010

  • :ha predd despre ,,zilele ce vor veni" zilele care sunt deJa alcl hfrla apdrut, Ia sfArgitul anilor 1970. Ultimul uols al tlronlhtrevizuitd surprinde invdldhrrile 9i prezicerile lui Ramtha dc er uttt

    udzeci de ani, care descriu schimbdrile dramatice care urmearA, tlliri ale nah-rrii 9i pAnd la probleme economice si politice. Rarnllrtio(ele din spatele acestor schimbdri 9i multele evenimentc dltrclusiv din viitorul nostru apropiat care au fost planificate cu aterrlhoameni.

    r din lucrurile pe care le-a prezis Ramtha acum trei decenll pol llLte clar in multe din titlurile de stiri de astdzi, insi dupd Ramtha, rrnlsi altele. Desi viitorul poate pdrea descurajant si cumplit, Ranrllnrn destin mai miret, care se construieste, cu ajutorul civiltzalllhtrcare iubesc omenirea: aparilia supercongtiin{ei o noud erd gl stru se manifestd pe deplin. Mergeli 9i aruncati o privire. Ce vi se;nuit acum nu era aga pe atunci."

    .*7': 't! Jr,

    4p,'f a,

    i

    -.""5

  • ,5&rf,;a.W'-500260

    str. Alexandru gnvdra, @ sc.e ap.lDTelefon:#I6W

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieiRAMTHA_

    Ultimul vals al tiranilor: profelia revizuite/Ramtha; trad.: Laura Cristiana- -BraSov: M,M.S.Publishing l{fffie, UIUW*ss42-a

    z0loopnnf rrg

    I. Cristiana, Laura (trad.)

    2*rr

    kh n oredactare: Elena David

    ,,Acestea sunt cele mai mdrete vremuri din toatd istoriavoastd inregistratd. Deti sunt wernuri grele gi pline deprovocdri, ali ales se tditi aici, in aceste timpuri, in scopulimplinhii pe care v-o aduce acest lucru.

    Tututot vi s-a promis de atAta timp cd il veli vedea peDumnezeu in timpul vietii voastre, dar viald dupd viald nuvi s-a permis niciodatd sE il vedeli. ln aceastd viatd, cei maimulti dintre voi o sdJ vadd cu adevdrat.

    Veli vedea cum aici va lua nagtere o impdrdlie magnificd j

    vor apdrea civilizatii dapre care nu ave-afi nici cea mai micAidee cd exisE.

    i va sufla un vint nou, iar iubirea, pacea gibucuria de a fi vor curge cu gralie in acest loc binecuvantatsrnaragdul universului vostru gi casa lui Dumnezeu."

    RamthaLa inceputul anilor'80

  • Titluri de gtiri actuale care confirm5 ceea ce preda Ramtha cu pestedoulzeci de ani in urm6, in anii 1980

    .,Calota polard se topegte mai repede dec6t ne agteptam."

    AFP News, Copenhaga, 24 septembrie 2008

    ,,Rdspunsuri: C6t de muJt va cre/e nivelul mdrii dacd se va topi ghealapolard. "

    USATODAYcom, 21 noiembrie 2004

    ,,Alarmd cu privire la sldbirea dramaticd a Curentului Golfului "

    The Guardian, Marea Britanie, 1 decembrie 2005

    ,,in lowa de EsL Oraul care nu se inundid niciodatd e la 4 melri sub apd."The New York Times, 13 iunie 2008

    ,.Deplasarea unui jet de aer et

  • ,,Expeiii spun cd nu mai este vorba de un singur caz. ci de o pandemie de gripdaviari care /ovele populalia umand...., Oceanele noastre sunl atacate

    i se apropie de un punct de unde intoarcereanu mai estepostbild. Oare putem sd supravieluim dacd mdrilemor?,,Raportul Mother Jones, martie/aprilie 2006

    .,Somonul Chinook dispare fdd umd.,,Newyork Times, l7 martie 2O0g

    .,Cele mai scdzute proujzii de hrcnd din ultjmij 50 sau IO0 de ani: Aparifia uneicrize mondiale a alimentelor.,'

    National Farmers Union, 1l mai 2007,,Oare chiar este posibil sd rdm6nem fdrd m6ncare?,,MSN Finance News, 5 martie 200g

    ,,Fostul pre1edinte George H. W Bush gi Bi// C/inton ii indeamnd peamericani sd a4ianeze pentru a se preg;tj mai bine. pe ei. lamitiil) giafacerile.lor, penlru situalii de urgentd. "Departamentul de Securitate Intern5 alSUA, 23 mai2005

    ,.Modificarea climaticd amenintd supravieluirea recoltelor de cartofi sj de alune.sl::: cerce!;totii Fi trebuie uryent adunate,i depozitate seminte je lu ruJej.sdlbalice ale acestor plante, pentru a asigura hrana in vijtor.,,Decision News Media,23 mai 2e07

    ''care vor fi ameninrdrile acestui nou secoua adresa bundstdrjj? Terorkmur,rdzboaiele rellgioase sau o prdbufire a sistemrtri fin"ni..?) -'Barton Biggs, Weafth. War and Wsdom,2}Og

    ..Eu ded sincer... cd instituliile bancare sunt mai periculoase decitarmatele in formalie de luptd."Thomas Jefferson. Sczs oare cdtreJohn Taytoa 1g16

    ,,P6nd ce uraganul Katrina sd /oveascd New Or/eans, era clar cd, acum, aceasta erametoda preferatd de avansare a abiectiveJor corporative, folosirea

    _"_L"ra* a"traumatism colectiv pentru a se angaJa intr-o modelure "ociJd U, )"or"*o,radicald. "

    Naomi KIein, The Shock Doctrine: TheRise ofDisaster Capitalism /Doctrina de,oc: Aparilia capitalsm ulu i dezastrelor. n. t. /. ZOOS

    ..Adevdrata ameninlare pentru republica noastrd esle acest guvern invizibil,care. ca o caracatild u afd, se intinde in toatd lungimea sa mucilaginoasdpeste tol oraful, peste tot statul j; pesle toatd natiunea. "John F. Hylan, primar al oragului New York (1918 -1925), Discurs din 26martie 1922

    ,.Bush a rccunoscul pentru prima oard exislenla inchisorilor secrete incare sunt d4inuti suspqlii de terorism fi. .. a unui rdzboi secre! impotrhlaAl Qaeda, pentru oprirea atacun'lor inainte ca ele sd apard. "

    Fox News, 8 septembrie 2006

    ,,hlvestitorii disperd din cauza unei economii nesigure, care a scufundat din noubursa... cea mai mare cddere din 26 oclombrie 1987, care a urmat dupd LuneaNeagrd, crashul din 19 octombrie care a dus la o cddere cu 22,6 procente intr osingurd gedinld."

    Associated Press, New York, l5 octombrie 2008,,lnvestjtorii cu amdnuntul cautd addpost in monedele de aur in mjezulc zei"

    Marketwatch News, NewYork, 1 octombrie 2008

    Henry A. Kissinger:,,Cu NAFIA, SUA creeazain sfargit o nou5 ordinmondiala."

    Los Angeles Times, 18 iulie 1993

    ,,Preedintele este hoErel sd-gi urmeze agenda tdcutd da a crea o uniune nordamerican1 din Statele Unite, Mexic Ai Canada, fdrd aprobarea poporului sau aCongresului."

    Lou Dobbs, CNN, 29 noiembrie 2006

    ..Acum, ONU poate deveni catalhatorul "Noii ordini mondiale' spune Bush.'

    Los Angeles Times, 24 seplembriel99T

    ,,Acest destin aceste schitnbdri despre care am vorbit cu aga de mult timpin urmd,in vremea voastrd ajunge la manifestarea deplind. Mergeli gi aruncali o p vire.Ceea ce acum vise pare obignuit, pe atunci nu era obignuit."

    Ramthaiulie7992

  • df

    CUPRINS

    MESAJ IMPORTANT CU PRIVIRE LA TRADUCERI

    CUVANT INAINTE: JZ KNIGHT 9I RAMTHA,CUM AU iNCEPUT TOATE ASTEA

    INTRODUCERE DE JZ KNIGHT OARE PROFETIILE DESPRE 2012SUNT DOAR O MARE PROPAGANDA?

    CAPITOLUL UNU: O fereastrA c5treviitor..,.....-.......-..........Cunoagterea ili di posibilitateasd alegi .Ce anume detemind destinul? ..lmaginea Alter qo-ului omen irii ................

    CAPITOLUL DOI' Napoleon gi nasterea ,,oamenilor cenugii'Magina de rEzboigi Reze:a FederaldFinantare sttategicd in n umele democratiei ........ ..Libeftatea amenintatd de letargie fi de complezenldScena americand: pretedintele Reagan gi crashul bursei .......................Suveranitatea: o provocare pentru lumea modernd .......,,...,....,.,.,....,....

    CAPITOLUL TREI: Agenda oamenilor cenugii: Unica Ordine Mondiala..-..Libertatea spiritului gi alter ego-ulNumdrul fiarei gi cardul de debitAsa lt asupra Ma mei Naturd

    CAPITOLUL PATRU: Iluminarea risipe5te ignoranta gi frica

    CAPITOLUL CINCI: Combustibilii fosili, mediul9i schimbirile PimAntuIui.......................

    lmpactul stratului de ozon asupta naturiiLupta Pdmantului pentru supravietuire .Activitatea vulcanicd gi p/dcile tectonice ............Topirea calotei polare gi incdlzirea globald .. .. ......Wa(a in armon ie cu natura ................-................,.

    13

    15

    27

    29333537

    414553565762

    6569TL74

    77

    83a689919496

  • ICAPITOLUL 9ASE: PregEtirea pentru schimbare

    Ajutor de la afte civilzalii ti sfergitul tiranieiCAPITOLUL $APTE: Put4i schimba lumea,pntru ca sunteti fiinle divine

    Leclii de la maestrul invdldtorPuterea clasei de mijloc .......lluminareaPriorildlile principale pentru supravieluirea voastr|

    CAPITOLUL OPT: Zorii superconstiintei ............................

    CAPITOLUL NOUA: Ayutorul lui Ramtha pentru schimbarea lumii .........

    EPILOG: Semnificatia unica a inv6tEturilor lui Ramtha

    GLOSARUL LUI RAMTHA

    BIBLIOGRAFIE

    MESAJ IMPORTANTCU PRIVIRE I.A TBADUCERI

    Aceasti carte se bazeaza pe Dialogurile lui Ramtha, o serie deirrregiskiri pe banda magnetica Ei pe compact disc a prelegerilor qiinvifSturilor oferite de Ramtha. Ramtha a ales-o pe americanca JZKnighi ca fiind singurul canal care si ii hansmita mesajul. Singuralimb6 pe care o folosegte penhu a{i comunica invi{iturile este limbacnglezi. Stilul discursului sau este unic Si extrem de neobi5nuit, fiindadesea inleles gre5it ca arhaic sau ciudat. Ramtha a explicat caalegerea cuMntelor, modificarea cuvintelor, conshuclia frazei qi aran-jarea verbelor gi a substantivelor, intreruperile qi pauzele in mijloculfrazei sunt toate intenfionate, penhu a aiunge la niveluri multiple deacceptare gi interpretare, prezente la un public compus din oameniproveniti dintr-o varietate de domenii culturale Si peturi sociale.

    ln scopul p;strerii autenticiti$i mesajului hansmis de Ramtha,am tradus cartea cit mai aproape cu putinla de cuvintele originale,penhu a-i permite cititorului si aibl experienta invataturii, ca Si cumar fi fost prezent. Daci gasi$ fraze care par incorecte sau ciudatepenku forma lingvistici actuala a limbii dumneavoastri, ve incurai;mse mai cititi o datd paragraful respectiv, shiduindu-vE sA surprindetiinfelesul de dincolo de cuvinte, mai degrabi decit sA aveti, pur Sisimplu, o atifudine critici cu privire la constuc$a liierara. De asemenea,vi incuraiim si faceg comparatie Si se consultati sursa, publica$aoriginali in englezi de la JZK Publishing, o diviziune a JZK, Inc., casprijin in scopul claritifii. VE dorim toate cele bune qi o lecturi plScutd.

    Editorul

    101106

    1117l:1727125130

    137

    145

    155

    165

    779

  • Dragd Cititorule:

    Cartea ce urmeaze sa o citegti se laieazd pe conceptele uneivct:hi gcoli de mistere, redescoperite spre finalul secolului XX

    - o erd

    { c se rostogolesie inh-un materialism alarmant, in care nici biserica,incituqat5 in propria sa dogmi qi in intrigi politice, nici qtiinla, inchisiiu limitele materiei, nu $tiu cum s6-i facS pe oameni si fie intregi. Nu(,stc nevoie ca gtiinfa s5-gi schimbe metodele, ci doar s5-gi lSrgeascS:;fera de actiune; iar religia nu kebuie s6-qi schimbe tradiliile, ci, maiclcgrabi, sa-Si aducA aminte de originile sale: Spiritul Ei semnificatiasa primordialS. Refacerea legdturii dintre cele vizute qi cele nwizute,in scopul aplicbrii uiile a omnipotenfei in viefile noashe de zi cu zi,devine noua punte ficuti in mod con$tient penhu haversarea abisuluice separE cerul de pimdnt. Acest efort se nume$te Marea Lucrare.Academia conceptului $colii de infelepciune Sh6veche a lui Ramthase construiegte pe misurS ce fiecare inifiat/student devine o piatride conshucge individuali.

    in centrul qcolii de mistere se afli ceea ce Ramtha numegte Vidul:un vast nimic din punct de vedere material, insi totul din punct devedere potential

    - Si pe care Piiagora il numegte Absolutul. Aceastaeste esenfa fiin{ei necreate

    - Dumnezeul necreat

    - nimicul din care

    iau naqtere toate potentialele. Vidul este marele nemanifestat din carelumile efemere sunt materializate. in timp ce lumile manifestate seschimbi gi, in cele din urm5, dispar, Vidul rdmAne neschimbat.Aceasii esenfi eterna a fost ascunsi omenirii, deoarece omul nupercepe decdt lucrurile tangibile, fdrd si $tie ca aceste forme sunt

  • IUthtLul vals a/ tinutih;t

    shans unite cu infinitul. Atunci devine posibil ca omenirea sa cunoascil

    cunoaSterii gtiin{ifice, cu inferegerea ezotefica a spiriturui, arSturi destdpanirea lucrurilor prin voinfa, stip6nind astfel furtunile personalece il separa pe om de unitatea ce-L exprimi pe Dumnezeu ca Sihe.

    Cuv'nt inainle

    , rrrrr',lir culcatd in mormintul sbu $i vede cum, din intunericul unei' ',

    ,t ,ll llri stele, apare un punct str6lucitor de lumina. Punctul incepe,rr,,,1, :i; se deschidd ca o floare radiantS, centrul sau incandescent' l, .1.'rL indu-se gi intinzAndu-se ca un trandafir de lumini strilucitoare,

    , ,r ,, rnic de petale. Noi suntem floarea ce se desface din Sursi. Din,,, , 1 rnoment, Dumnezeu este amanifestat

    - noi, voi, eu. Din acel

    r,r,rrcnt, 9i noi am contemplat gi am dublat Sinele in substanll,ltvlril)ili. Definem acum ingredientul activ al con$tiintei gi energiei,r,,l'rczentat in gcolile strAvechi de gAndire ca masculinul etern(,,,rrttiinta) qi femininul etern (energia). Prin urmare, aceastA uniunel,, rlccti de congtiinte gi energie creeazi uniunea perfecie det,,,.,ibilitate generative Ei reproductivi, care, mai apoi, va genera lumea'rl cscnta lui Dumnezeu, ca noi ingine. Aceasti uniune este res-I ,, rrrsabili de desfSgurarea lui Dumnezeu in timp, dimensiune $i spatiu.

    Dumnezeu, noi ingine, poate fi definit acum ca fiinla umana -

    rrn vegmdnt corporal purtat de citre Dumnezeu ca Spirit, in scopul,lr'a face cunoscut necunoscutul in materia lumii tridimensionale.'irrfletul omului inregistreazA acest progres, in forme energeticelrolografice, ca un jurnal de bord al cilEtoriei. Acest amestec de corp, a veEmAnt, suflet ca memorie Si Spirit ca Dumnezeu, ce lucreaza intr-o,rrmonie distincta, este ceea ce faciliteazi crearea realit6;ii. Cunoag-tcrea acestor lucruri reprezintd cheia propriu-zise pentru via!5, de lat:onstituirea celulei la constituirea hiperfizici a omenirii, ca Dumnezeu.'liiada naturii tripartite a corpului, sufletului gi Spiritului producelcnomenul pe care il numim mintea omului, ce construieste forme-g6nd in jurul cdrora este modelata energia, creind lichidul realit6gicosmice. Omenirea, $i numai ea, este responsabild de wolu$a materieiaflate in rid6cinile piminteqti, in scopul experimenterii fizice aacesteia, al nagterii tuturor potenfialelor din Md, ink-o experienfe cepoate fi cunoscuti. Acesie ganduri creatoare aduc lumile aflate inevolu$e, inlSturdnd, treptat, acele v6luri ce acopere insugi procesuldrv'lnrtallt.

    JZ Knight

    1A

  • IINTRODUCERE DE JZ KNIGHT:oARE PROFETnLE DESPRE 2012

    SUNT DOAR O MARE PROPAGANDA?

    "fn prezent, perspectiveJe pe care le are lumea noastri suntv4i, in cd mai bun caz, mai alq dacd includqn 9i 2012. Darnu ne lipsesc resursele de voin$, de inspiralie gi o dorinld dea ldsa la o parte ldcomia care ne-a adus la ptepaslie Putemsd alqem fie si ne coboram intr-o prdpastle lie sd mergemmai departe cdtre un viitot mai luminos."

    JZ Knight

  • Iup; umila mea parcte,2012 a dq)enit o dati de tulburitoarenesiguranli in toatd lumea, penhu cei mai mulfi oameni. in

    cea mai mare parte, fatidica dati igi datoreaza teribila popularitatetraditiilor religioase care previd un sfirqit apocaliptic al civilizafiei.Referirile la un rizboi inspiimintitor, singeros, care culmineazd cuun sfirgit catashofal gi de cogmar pentru omenire, apar in doctrinelecregtinismului, hinduismului, iudaismului, New Ageului spiritual gi alaltor migc;ri. in continuare, subshatul fenomenului 2012 se infrndemult mai departe de comunitifile religioase, croindu-qi drum pinE lanumeroase secte, in care tonurile subiacente ale acestor profefii aufost ,,vizute" de profefi, vizionari, oameni cu capacitefl exhasenzoriale,mediumuri gi gamani de toate convingerile. Nenumirate ca4i de autoricum ar fi Nostradamus, Edgar Cayce, Graham Hancock, ZechariaSitchin, Peter Russel, Whitley Strieber, ca sd enumerim doar cifiva,contribuie gi ele la frica din ce in ce mai mare de o catastrofi mondialScare o si aibd loc in 2012. Calendarul maiaq se termind in 2012, opresupunere ci atunci va avea loc o ,,dispari$ein negru". Cartea recent6a lui Zecharia Sitchin, The End ofDays: Armageddon and Propheciesof the Refurnt,vorbeqte despre reaparifia Anunnaki gi despre revenireacelei dea douisprezecea planete, poate chiar pe un curs de coliziunecu Pdmintul. Cartea Apocalipsei din Biblie, o viziune terifiant; apedepsei picitogilor, povestegte cum va arita ,,sfArgitul timpurilor" giintoarcerea lui lisus, la o dati inc6 nesiguri. Suntem avertizali ci ocometi va lovi Pdmdntul, ci Pimintul se va roti pe axa sa, ci va existao inversare a cimpului magnetic al Pimintului, ci Pimintul va intraintr-un cimp de fo(6 ciudat din spatiu Si aga mai departe.

    I Sfirgilul zileloc Armageddon gi proleliile intoarcerii (n.1.).

  • IUtimul vals al li,tni/t>r hiltoducoc dc JZ KN|GI lT

    , ,'ll .rl globului, ritmul distrugerii mediului inconjuritor este evident Si'.,'irrriutdtegte din ce in ce mai mult. AI Gore, care, impreunA cu( r,urisia lnterguvernamentalS a ONU pentru Schimbarea Climei, a, ,r,.ligat Premiul Nobel peniru Pace in 2007, arati ci miezul crizei se.rll,i in relatia dintre dezvoltarea noasfua tehnologici, dependenfa de.r r('r gia bazata pe petrol gi explozia de populafie. Alegerea politici de,r irlnora consecinlele politice ale acestui lucru ne-a plasat pe cursulrrrc'i coliziuni frontale cu ecosistemele planetei, care sunt intrinsecil,('ntru a ne sustine propria viatA. Omenirea a provocat incdlzirea,1lr>lrald qi, pe zi ce Vece, pericolele se transformi intr-o urgenfi larrivcl planetar. Calotele polare se topesc cu ileze incredibile. Nivelulrrririi cregte. Munfi glaciari, care ne furnizeazE apa de biut, se topesc.Vjrfurile de zEpadd ale mun[ilor dispar. Avem valuri record de caldure,rrr ogane, taifunuri gi secetS. Unele plSci iectonice terestre se scufund6,i, rr rAurile gi lacurile dispar. O ingrijorare recenta este avintul curenfilor()ceanici ai lumii, toti legali laolaltd intr-o bucli numitd centura delr ansmisie oceanici global6, prin care Curentul Golfului, cu ape calde,t urge pe Coasta de Est a Americii, apoi se une$te cu curenlii de profun-rime, cu ape reci, din apele Arcticului de nord. Savanfii descriu aceasiSr:cnturd ca pe o ,,pompe termohalinS" uriaq6, deoarece este actionata.rtdt de cilduri, cit Ei de salinitatea apei. Aceasti pompa alimenteazafluxul continuu al curenfilor oceanici ai lumii. in prezent, efecteleincilzirii globale au diminuat echilibrul fragil al acestei pompe pana lao capacitate de patruzeci $i nou6 la suta. Ce s-ar intAmpla cu Europa,daci ea s-ar opri de tot? Oare ar apdrea peste noapte o paiure degheafi, care ar acoperi cea mai mare parte a Americii de Nord qi aEuropei? Oare am avea o noui epoci glaciarS? Savanfii sunt ingrijorali,pentru ca acest lucru s-a mai intamplat. Dr. Ruth Curry, cercetitoroceanograf, este foarte ingrijoratd de topirea rapidi a calotei de gheafidin Groenlanda, unde apa dulce, rece, curge in centura de hansmisieadiacentd, coplegindu-i in mod dramatic echilibrul delicat. ScEderearecent; a puterii centurii pinb la patruzeci gi nou6 la suti se datoreazdtopirii ghelii din Groenlanda. Savanfii au determinat c6, in trecutulindepirtat, acest lucru a blocat sistemul, ducand la o eri glaciard. Oaresuntem pregetili si se inidmple din nou aga ceva? Oare asta se vaintdmpla in 2012?

    2 Un adeuidr incomod (n,1.),

  • IUtimul vals al tiranilot lntroducere dc JZ KNIGHT

    llr crrmpdrafi produse ambalatein plastic. Nu vi pune$ cumpiriturilell l,rrngi de plastic. Aducefi-vi pungile voashe, din materiale ecologice,1l 1 ,rrrre[i cump6riturile in ele. Stingefi luminile atunci cind nu le folosifi.I'l,rrrtafi copaci peste tot. Punefi in casi gi la birou multe plante vii, c6ci,'lt' irrdepirteazi dioxidul de carbon din aer gi produc oxigen curat.I ,rt cli provizii de mincare, ap5, produse medicale qi imbriciminte,rrr,rl ales haine groase, suficiente pentru doi ani. Daca locuifi lingi,,r r';rne, mai gindifi-vi o dat6 la problema vulnerabilitilii voashe gi alrrniliei voastre in apropierea apei gi luafi in considerare ideea de avirrrrrla intr-un loc mai inalt. Daci putefi si sipafi o fintini penhu ap6,l,rr'cfi acest lucru qi verificali puriiatea apei. Acestea sunt lucrurirrrlclepte, la care si v5 gindili penhu a vi imbunitdti viafa, a voastrE gir familiei voastre, lucruri despre care Ramtha ne-a vorbit profetic currai mult de dou6zeci de ani in urma, dupe cum veti vedea in aceastar arte. Sunt modificiri necesare, care vi vor imbunitifi sentimentul de',lguran!d, sentimentul ce sunteti pregatiti. Esentialmente, aceste.,r:himbiri sunt o investitie inh-o sigurante viitoare, care ve va aiuta seirraintafi gi si evitali o calamitate iminentS.

    Perspectivele penhu lumea noastri, in prezent lumea voash;, casavoastri, sunt funeste, in cel mai bun caz, cu atat mai mult daci maipunem la socoteale gi 2012. Dar nu ne lipsesc resursele de voint6 $i deinspiratie, al6turi de o dorinfi de a l6sa deoparte lScomia care ne-aadus in pripastie. Putem si alegem sa ne cobor3m intr-o pripastiesau sd ne acordem o a doua Sans5, sa mergem inainte, cdhe un viitormai shilucitor. Depinde de noi; firi glumi, firE propagandS.

    JZ Knight

  • CAPITOLUL UNUO fereashd cihe viitor

    ,.Se attem inainte timwri groaznice, tetibile ri asta de cevaweme. N-ali fost conttienli de elq cel pufin, in weo mdsurd,pentru cd nu a lldmanzit, nu wa fos! foame, nu ali ldsat sdtd mdnAnce bolile aga cd, deocamdatd, totul e bine fnsEac6t de.tin ac6te schimbEri dapre care wam vorbit cua6ta timp in umd, in wanunfevadreajugela manifdareasa depline. Merg4l gi aruncali o privirc. Ceea ce ui se pareobignuitacum, pe atunci erc neobignuit,"

    Ramtlzaiulie 1992

    HO

  • C-fuf aid4; si facem un toast. fucultafi cuvintele. Simfifi-le. Cu-r-,1 \,vintele sunt ceea ce se numeste umbre ale unor emotii mai

    puternice. Simfiti emotia 9i lisali-o si pitrundi. Repetafi cuvintele,dar nu de dragul de a le repeta, ci cu o semnificafie profundi penbuvoi, c6ci prin ele il salutim pe Dumnezeu cel Atotputernic.

    Din Domnul Dumnezeul fiinlei meleintru Tatil care e in mine

    vino in aceast6 zisi-mi deschizi ochii

    ca si pot si vid,s5-mi deschizi viafaca sA pot se ftaiesc,

    gi si-mi dai infelepciuneca se pot sa am curaiul

    si m5 schimb.Din Domnul Dumnezeul fiinfei mele,

    inhu gloria lui Dumnezeude-a pururea,

    mereu

    gi intotdeauna.A,Ea si fie.

    Vreau sdvi spun ceva. Lucrurile astea pe care vi le predau nu suntspuse gi nu vi sunt dezviluite ca si incurajeze frica gi tremuratul,supirarea gi disperarea. Lucrurile acestea nu au fost create ca oconspirafie impotriva voasha, pentru a crea frica p piate, nici nusunt date penku ca cineva si vi posede. Nimeni nu poate si vi posede,

  • 1Utintul vals a/ tirani/,,

    decit Dumnezeu care e in voi $i alter ego-ul pe care il posedati voi, carepermite altora sa va ia suveranitatea. Acesta e un mesaj care, cusiguranta, nu este dat unui spiritualist care are cine Stie ce afacere dehocus-pocus. Cu siguran!i, nu e un mesaj pe care il dai unei entitificare se ascunde in spatele unor mantii spirituale Si nu are curajul sitrAiasce in lumea real6.

    Acest mesaj, in aceastd zi, este dat ca gi cum ar fi o fereastrd de pecare s-au tras la o parte toate perdelele, ca si putefi si vedeti orizontulindepSrtat, iar cAnd iegiti pe uga colibei voashe, sa $titi unde mergeti,penku cA pana acum, foarte putini dintre voi afi gtiut unde merge$.Pur Ei simplu, era o chestiune de a hii in ceea ce se numeste o congtiinlesocialS gi de a spune ,,Vai, asta e tot ce poate si fie,,. Aceste inv66turisunt pentru cei maturi intru Spirit. Esie o infelegere aplicabili insegiexistentei voastre. Cu siguran!5, nu e ceva pentru iocuri de copii, ciciwemurile acelea s-au dus.

    Dorinfa de a avea aceastd cunoagtere spune multe despre cinesunte$. Reflectd asupra voastri faptul c6, orice ar fi in viitor gi chiar inceea ce se numeste Acum, veli avea ocazia ca, prin alegere, si Iuatideciziile corecte, care sunt importante pentru darul pe care l-afi numitviafi. Curajul este cu adevirat imanent in ceea ce se numegteDumnezeul care v-a creat, care este in interiorul vostru qi in afaravoastri. Alter ego-ul nu are curai. El are doar scuze.

    Nu toti o sd vi amintili tot ce predau, penku ci veli avea o tendin(isi inviluiti in ceata tot ce nu wefi s6 qtifi de fapt, e vorba de alter ego,care lillreazd ceea ce duce la fiinfa interioari, astfel cd vefi avea lacunede memorie. insi cei mai mulli dintre voi veli infelege Si veti avea oviziune clari despre ceea ce urmeaz6, nu numai in acest plan, darinevitabil qi in propria voastrA micuti lume intimi.

    Toate cuvintele mele sunt doar vorbirie qi sigur c6 am fost criticatpentru vorbiria mea, dar asta este pur gi simplu o reflexie a voastr6 gia ceea ce infelegefi voi. Vorbiria e acolo doar ca sa descrie realit;ti.Cuvintele schilodesc in disperare emo{iile, dar cuvintele care sunt datevor avea un foc viu, al lor. Aceste cuvinte care sunt atat de inhepitrunsecu destinulvor avea o revelatie qi se vor manifesta, deoarece cuvinteleevoca pur qi simplu viziunea interioarS, pentru a vedea ceea ce nu ativizut de acolo. Se int6mpli mult mai multe decAt poate fi pus in cuvinte.

    O lereaslrd citre viitor

    ExistA multe niveluri care sunt implicate in acest nivel demonstrativnumii viafd. Multe dintre ele sunt dincolo de cuvinte. Nu pot fi rostite,iar daci ar putea, voi nu afi putea si le infelegefi. Aceste momente pecare voi Ei cu mine le pehecem impreuni vor fi penhu ca voi s6 inlelegelicuvinte care vi vor permite si inlelegeti schimbari. Vor fi la fel. Nimicnu va fi oprit din ceea ce poate fi spus, iar voi veti reacliona la ele dupicum alegefi.

    Cunoagterea ili dd posibilitatea sd alegiDreptul de a alege este dreptul inalienabil pe care il are fiecare

    entitate, dotat6 de creatorul ei cu liberul arbitru. Liberul arbitru estecapacitatea de a alege $i, din acea alegere, de a instiga cocrearea cueternulSunt, cu Principiul Mam5r4at5, cu Dumnazeu Atotputernicul,cu tot ce este totul. Liberul arbihu este ceea ce vi deosebegte de ingeri,cAci voi inhuchipafi misterul tuturor formelor de viafi gi un suflet carea fost insuflat in ceea ce sunteli, pentru a evolua prin procesele numiteviali o alegere. Tot ce alegeli si facefi, faceli, iar instrumentul acela senumegte alegere in suflet. Fiecare dintre voi va auzi aceste lucruri, inaceste zile, in ritmul voshu, Si totugi cunoagterea ve este dati doarpentru ca voi s; puteti sE reactionati dup6 propriile voashe alegeri.Asta este zeshea pe care o aveti de Ia ceea ce se numeqte Dumnezeu,Principiul Mamir/Tatd, care se afl5 in voi, dreptul vostru de a alegeunul dintre cele mai mari daruri pe care le aveti, iar cAnd pierdefilibertatea, atunci ali pierdut dreptul de a alege. Pini la acest momentdin timpul vostru, aceasti alegere poate fi activatA.

    Nu trebuie sd credeti sau s6 acceptali ceea ce spun eu aici. Pute$si spuneli: ,,Asta nu e deloc adevirat pentru mine" qi n-o si fie. Pute$si alegeli si spunefi: ,,Asta nu exist6" qi n-o se existe Si tot o s5 fitiiubi$. Tot sunteti importanfi, indiferent care e alegerea voastr6. Vefialege si reacfionali la invafeturile mele in funcfie de locul in care viaflafi, in dezvoltarea voastri gi de realitatea pe care o alegeli. Alegerileva permit s; evoluati sau sd ramane$ blocafi pe cale, lucru pe care mullidintre voi l-afi experimentat. Alegerile va permit sd aducefi woluliaacasi, unde ii e locul, iniuntrul vostru. Ceea ce vi se di aici s-ar putea

  • Utimul vals al titanilot

    se nu corespundi propriului voshu adevir concis. poate cA nu - vetida voie si corespundi gi e gi asta o alegere. Vreau si gtifi c6 nu sunte{iobligafi si reactionati sau si facefi nimic din ce vi invif aici, iar dacivecinii voshi o iau razna gi va spun c6 cel mai bine ar fi sd facefi asta,sau ci o sd vi pari riu, tot alegerea voastra e. Folosifi-o in tot ce aflafiastSzi.

    Voi afi ales aceste invataturi. Putefi si alegeti daci si vd fie fricisau si invSfafi. Frica este cea care tine paznicul la poartb, ceea ce senumegte alter ego-ul vostru, care vi men{ine intr-un tipar de viafi.Puteti sd alegefi si avansati conform cunoagterii sau si o lisa$ s6 vislibeascS. Putefi si alegefi sd o folosifi in via{a voastri sau si o lisafideoparte. Deqi sunte$ carne Ei oase gi suntefi gi foarte firavi, c6cisentimentele voashe pot sd fie rdnite ugor, la fel cum o mici zgirieturiinh-un fesut vi face si singerap, sunteti totugi divini, cici voi sunteticeea ce se numegte gloria omeneasci a Iui Dumnezeu. Depinde de voice vefi face cu ceea ce aflali aici. Ceea ce vi se d6 este cunoagtere, agacum e vdzuti. Cuvintulviu se va manifesta, c6ci cuvintul viu este dejain chinurile facerii, citre manifestare. Multe din aceste Iucruri pe carevi le predau se intAmpls deja qi multe altele se vor mai desfigura, inurma acestora.

    in esen[6, timpul este o iluzie, iar cei care nu percep nevizutulsunt, fn esentd, nigte ipocrili, pentru ci ei adori timpul. Ei triiesc dupiceea ce se numegte ceas, fie ci e vorba de un ceas de apd, de o clepsidrbsau de un ceas mecanic. Penhu cd timpuleste iluzoriu, elnu este vbzutca un adevir absolut, deoarece iluzia fluctueazi in funcfie de cei carecreeazi iluzia. Ceea ce vi se di in aceasti zi este vizut in moment, a$acum este vizut acum. Mulfi dinhe voi inheba(i: ,,CAte zile mai am? Sifac lucrul acesta azi? Ar fi trebuit sE il fi ficut ieri?" Ceea ce vi se va dase va baza cu atat mai aproape de cadrul voshu temporal, cu cit simfifici aveti nevoie sb se bazeze gi va fi vazut in acest moment, aga cumeste. Astfel ci se calculeazi din acest moment.

    Tot ce exista acum este produsul unei fo(e creatoare de ieri:gAnduri, atitudini, dorinfe, weri gi chiar alegeri. Ceea ce se numestedestinul manifestatin raport cu drama omeneasca, cu elementul uman,este manifestat in vietile voastre in conformitate cu alegerile pe care lefaceli pe baza atitudinii colective pe care o avefi. Dac6 sunteli blocati

    O lereash d ()dtre viilal

    in alter ego-ul vostru $i viata voastra nu e decdt o repetare rapida a zileide ieri, atunci afi ales si trii{i intr-o atitudine repetitiva, care re-creeazamereu ziua de mAine. Puteli sa dovediti c5 miine o si vind? Puteg sidovedifi cd momentul ,,peste doua siptdmAni" o si vini, folosind altcevadec3t calendarele voastre? Trebuie sE vin5, pentru ci aveti atatea intalniricare contati si aibd loc peste dou5 siptdm6ni. Aga gtifi ci vine acelmoment, dar din aceasti clipi, nu se poate dovedi ci acel moment vaexista. in doui siptimini de acum inainte, in viata voastr;, se vamanifesta destinul vostru intim, conform atitudinilor voastre emolionalepe care le-ati inhezdrit astizi. Viata voastra se va schimba in douesiptbmini, din cunoaqterea lSrgiti pe care o primifi in aceasti zi, ciciatunci cAnd v6 lirgifi realitatea qi vi lirgig percepfia, se lirgeqte gi destinulpe care il manifestati.

    Fiinfele umane sunt chiar foarte nestatornice. Sunt creaturialunecoase. Regulile karmei, ale picatului etern gi toate aceste elementecare apa4in unor invifeturi limitate apa(in unor infelegeri limitate,pentru ca, prin alegere, pog s5 te rizgAndegti in orice clipi

    - lucru

    care iti schimbi destinul. Destinul este clipa, este Acum, aga cum estevezut acum. Daci te trezegti dimineat6 9i schimbi toati atitudinea acine egti nu mai egti o pisicufi mucoase Si speriat6, ci te treze$ti curajosca un urs gi cu o cunoagtere interioara noua, atunci momentulAcum,destinul tiu se va schimba, Sunteli foarte flexibili. Viegle voastre suntfoarte flexibile. Totul se bazeazd pe alegere. Nu e mai mire! si iubegtidec6t s6 uriqti? Nu e mai m6ret sa ierli decit sd te rizboieEti? Totuldepinde de alegere.

    Ce anume determind destinul?

    Momentul acesta este rezultatul unei clipe de acum douisiptbmini, din trecut, care sa inchegat. Asta a creat acest moment.Omenirea, ca intreg, funcfioneazi pe acelagi principiu. Nu suntefidiferifi de frafii vogtri care triiesc qi igi fac treaba, dupi cum s-ar spune.Sunteti ca gi ei. Destinul rasei cmene$ti este un destin manifestat pebaza aiitudinii colective a fiintei umane. DupE cum se vede in aceasticlip5, omenirea igi manifesid destinul in fluxul temporal, conform

  • lr

    Ultrrtu I v.ls .l !tr,uttl"t

    atitudinji sale de acum. Deci, cum putem sa vorbim despre viitor'/ Estegreu sa precizAm zile sau momente. Si vorbeEti despre viitoru I omeniriieste simplu, pentru ca, oricare ar fi aiitudinea sa colectiv;, ea producedestinul manifestat in viata tuturor.

    O si abordez drama omeneasci, distrugerea omului Si a naturiide citre om. Aceste lucruri care se vAd in drama omeneasci, care vorfi in peisajul vbzut de la fereastra voastri, se 6azeaz6 in intregime pemigcarea colectivd a omenirii din aceasti clip6. Ele se bazeaza peobiectivele pe care le are omenirea in acest moment, obiective caresunt in curs de manifestare, cici ceea ce simtiti qi adopta$ in aceastSzi, aceea este legea.

    Previzibilitatea iubililor vogtri fra$, a omenirii, este simplS. Degiare opfiunea sb se schimbe in orice clip6, fiinla umani, in cea maimare parte, este singurul lucru care nu s-a schimbat in acest univers inpermanentd schimbare, care merge mereu inainte. Natura estesplendoarea lui Dumnezeu in evolufie, in permanenta schimbare,mereu inaintdnd, firi si atingd weodati perfecfiunea, cAci asta senume$te o limitare. $i totugi, in acest univers mereu in evolulie, existSo specie care refuz6 sd evolueze, fiinfa umani, gi face asta din cauzalnc .

    Vom aborda previzibilitatea gi destinul manifestat al fiin{elor umaneca intreg. Asta afecteazi mai profund ceea ce suntefi, pentru ci destinulmanifestat vd va schimba radicalstilul de viafd. Aga gi trebuie. Natura,prin evolufie, este intr-o migcare de inaintare pentru totdeauna, careeste determinati cu usurinta, dar firi timp. Natura se deplaseazdinainte, in ciuda stagnarii fintei umane. Si vorbim despre voi gi desprefrafii voEtri qi s6 vedem de ce schimbirile, zilele carevor veni, vin mairapid gi de ce vor avea un efect gt6 de profund asupra a cine qi cesuntefi gi, da, asupra locului in care triili 9i muncili. Refinefi c6 aceastiinfelegere este cunoaqtere. Alegefi si infelegefi, c;ci printr-o privireprin aceastd fereastra, putefi s6 vi schimbali direcfia gi calea gi putefis6 supravieluifi prin toate astea.

    Subiectul supravietuirii este imperativ in zilele ce urmeaz6, pentrucei care sunt pe propria lor cale gi care inainteazi in aliniere cu natura,penhu a supraviefui multelor lucruri care urmeazS. Aceastd cunoagterevi d5 oportunitatea sa supravietuifi la toate. Vi di gi iluminare gi vi

    ., , ,,rlc din trica Si din dogmele superstifioase care v-au flnut in ignorantS'( , i (rare vor supravietui acestor lucruri care vin sunt cei care suntrr r r1r rrternici!i prin cunoagtere'

    Imaginea Alter ego-ului omenitii

    Am abordat ceea ce se numeEte birbatulgi femeia 9i ctearea alter

    , 11o ului. Motivul pentTu care omenirea e blocatE in tiparul ei repetitiv

    ,'rto .a u creat alter ego-ul. Alter ego-ul este ceea ce se numegte

    Anticristul. Este numit riutatea omului, tiparul familiar pe care l-au

    lrarcurs toli oamenii' incb din timpurile mele El a devenit imaginea'

    iclcntitatea, iar aceasti imagine 9i identitate trebuie hrinite in mod.,ingular mereu Atunci cSnd b6rbatul Ei femeia triiesc prin alter egeul

    lor,"ei i9i neagi divinitatea lau o parte din divinitatea lor pentru a-Ei

    -entine puteiea, pentru a-5i pistra un aspect bun' pentru a face tot ce

    trebuie, a vedea iot ce trebuie, a trai aqa cum trebuie' insi divinitateacare e suprimati este marele ego' care este Dumnezeul

    -diniuntru'Aceasta este stagnarea sufletului, care nu a evoluat de 35'000 de ani'

    lbtul este investit in sustinerea imaginiiAtunci cind tTaim pentru o imagine, existi anumite lucruri pe

    caretrebuiesilefacem,pentrucaimagineasir;miniviegiinstarebuni. Pdni nu demuli, omul credea ci trebuie si faca anumite lucrurica si devini birbat, iar o femeie credea ci nu poate sa supravietuiascadecitficAndanumitelucruri,astfelcisupravietuireaeieraasigurat6prinir-un UarUat. inlelegind evolufia sufletu)ui' infelege$ imediat qi alterego-ul gi locul pe care il are el, pAni in zilele de asllzl

    Genul masculin, in impulsul pentru schimbare' este rispunzitorpentru ceea ce se intimpla in lumea voastri la nivel economic 9i ceea

    ce se intimpli in lumea voastri cu prlvire la foamete qi la rizboi'Creindu-se separarea de femei, cu eoni in urmS' a fost nevoie cabirbatul si nu aibi nicio asociere cu o femeie' pentru ci Dumnezeu'Laurmaurmei,erabirbat,fiulluierabirbatqis-aspuschiarqidespreSfrn,ulDrhciesteb6rbat'Dupiinlelegereab6rb6teasc6'barbafiierau divini in mod suprem, pe c6nd femeile erau acolo doar ca si,fulnu."i Si putnuu si obfini divinitatea numai prin rugimintile sotilor

    () lcrcnshi cJtre viitot

    I

    i

    lr

    ll

    I

    I

  • O lereastri ciilrc viitorUtimul vals al tiranilor

    lor cdtre Dumnezeu. La birbafi a inceput sa apara o car actetizaredistincti atunci c6nd femeile au inceput si fie considerate lipsite desuflet, in aceste wemuri de demult. Birbalii, din frica de reflexie, trebuias5-$i preia anumite capacitifi emofionale, care sd le permitS si fieexaltati, dar separali totugi, de femeile lor. Toate aceste emotii caretormeazd imaginea sunt suprimate in corp. Bdrbatul nu avea voie siplingi sau si arate compasiune Si gingegie, pentru ca, daci ficea acestlucru, ar fi fost considerat slab gi, ca urmare, ar fi fost considerat femeie,despre care gtim cu tofii cE nu sunt considerate divine. Penhu ci birbatulhebuia si fie un realizator, un invingitor, nu putea se fie un egec; egeculindica o femeie. Birbatul a inceput s5-gi dea seama cl datoria lui eranu numai si-gi lase siminla in lume, dar gi si vadi de treburile lumii,astfel ci birbatul a inceput sa creeze o imagine in care pofta lui de auterealizare ar fi puterea supremi.

    Degi asta se intimplS inci de acum 35.000 de ani, in fiecare viati,ftecare generafie cimenteazi separarea dintre birbafi gi femei gi imaginileacestora. Realizarea supremS a birbatului in imagine a fost si nuiubeasci. Realizarea lui supremi a fost si aibi putere, cAci aceastadidea putere imaginii lui 9i ii didea credibilitate. Chiar gi invdldturilelui Dumnezeu, in multe feluri, au separat birbatii de femeile lor. intimp ce realizarea supremi a unei femei ar fi ca birbatul ei perfect sio iubeasci, realizarea supremi a acelui b6rbat perfect in imaginea Iuiar fi afacerile gi puterea, nu femeia. Acum infelegeli de ce birbatii igihatau afacerile cu lejeritate gi se tivileau toate ziua in fin. Pentru ei,asta nu insemna nimic, doar satisfacfie sexual5 gi eliberare de putere,putere fruskatS.

    Pe misuri ce au inceput sd heacd secolele, imaginea aceasta adevenit din ce in ce mai puternica. Birbatul era regele gi birbatul erarizboinicul. Birbatul era cuceritorul qi intotdeauna crea rizboaie,adesea folosindu-l ca scuz6 pe Dumnezeu, pentru a putea sd linigteasciacest alter ego, aceasti uriage imagine conform cireia hebuie sihEiasc6. in fiecare viaf6, obiectivul acelui suflet era si obfind putere.Nu era iubirea. Iubirea nu are loc in alter ego. Dumnezeul diniuntruacolo se afli da, nu in imaginea care se suprapune peste voi toti.

    Daci dwii cuceritor gi cuceresti un alt cuceritor, atunci ai putere,dar ea e aga de trecitoare, pentru ci masele sunt nestatornice Si nu va

    kece mult, pane ce vor uita ci ai ficut ceva ASa ca trebuie si ie duci 9ish mai cucereEti 5i trebuie si menlii totul' ca si te glorifice; 9i reline cbacea glorificare e suprimat; de alter ego' Alter egoul tiu sti ca unpaznic al sufletului gi al subcongtientului tiu' Nu pemite si se aqeze insuflet nimic din ce nu se pohiveste cu imaginea lui Cu alte cuvinte' s6vi se spuni ci sunteli iubi$ alter egoulvostru va spune: ,,Fugi deaici!"'iar mesajul nu aiunge niciodati la sufletul vostru' El nu las6 in sufletdecdt ceea ce se potrive$te cu imaginea lui, in fiecare viafd' De asta afifost atita weme pringi intr-o rutini.

  • CAPITOLUL DOINapoleon gi nagterea,,oamenilor cenugli'

    ..Pdnd in 1920, oamenii cenugii ajunseserd sd aibedou4sprezece familii. Ei erau cei care delineau bdncileintemationale fi, literalmente, intreaga Elv4ie. Ei erau ceicare fdcuserd rqula cd aurul nu mai en comod de purtal cusine, Ei erau cei care creaserd banii de he ie. Ei creaserdBanca Londrei, Ei delineau Banca Londrei, Ei au creat oRezervd Federald malbrd in fiecare lard imprtantd, undepereau bani dupe cum voiau gi in funclie de ptanurile lor de

    putete-"

    Ramthanoienbrie 1987

  • g3 irbafii au continuat si se lupte, sb formeze guverne, siIormeze regale, adesea in numele lui Dumnezeu gi aga a

    inceput teroarea cuceririi unei liri de cihe alta Ei mizeria umana carea existat weme de 35.000 de ani gi, mai recent, continui de gase miide ani in timpul voshu. Ceea ce era important pentru cuceritor era siprade gi si caute comorile victimei sale. De aceea veli gesi comoristravechi peste tot, in lume, afigate cu atita mindrie artefacte strirrechicare stau in mausolee, piese cenhale ale unor autostrizi, iar ei le privesccu atita mAndrie.

    "Da, da, da, acela era acul Cleopatrei."$i toati lumea spune: ,Oh, nu-i aga ci e minunat? E fantastic. E o

    operi de arti."Dar nimeni nu inheabi: ,,$i cum a aiuns la noi?"Deci comorile furate erau onorate ca realiziri- Asta ince mai odsta

    gi azi. Asta a devenit prada unui regat stepanit Si cucerit. Iar priditoriierau foarte drep$. Porneau la rizboi, cucereau, stipSneau, iar faptul ciaveau un drept si faci asta mai e valabil gi astizi. Nu e nicio problemise asaltezi mormintul unui rege gi si ii iei comorile, in numele istoriei-Nu inseamni nimic sa asaltezi un templu ingropat Si sa ii iei toatecomorile. Pur gi simplu, aga stau lucrurile.

    futa a continuat o weme qi toti regii au avut intotdeauna tot aurulde care aveau nevoie ca si mirgiluiasci gi si ocupe orice pozi$e.Erau foarte bogafi. In cuceririle lor, ei luau de la oameni pimintul,defrigau pEduri gi plantau griu, grine gi tot ce putea sa producipimdntul. Apoi, violau pim6ntul gi luau recolta, pe care o trimiteauterii care cucerea, si-i hrineasci hoardele gi gloatele la piaf5. Politcienii

  • t\

    -

    N't1x-'lt,vt;t rt,tlluo) - oattto)ilot cenuJttI llritnl val.,;.1 tu.utiLt

    trebuia si find gloatele muJlumite, si Ie find stomaculplin Ei si lc distrczcmereu, pentru ci era important sA aibd voturi, atunci cand asta a ajun ,si fie la mod6. $i atunci, ce s-a intamplat cu pamanturilp unora clirraceste l6ri exotice, de care nici mdcar nu ve veF aminti Si care, odinioari,erau acoperite de p5duri strivechi gi de comori dup6 care se sdpa a5ade atent, ca sa nu se tulbure pSmdntul? Au fost devastate de-a lungultimpului de cuceritori, de regi. Tot ce avefi acum sr rrt nigte zone carearati ca niqte deEerturi, p6minturi aride, dar care atiSdatd erau piduribogate.

    Acestea au continuat o weme, pinS ce a ap6rut aceastd minunatientitate numitd Napoleon. inainte de el fuseseri tofi Cezarii $i nu fuseseneaparat nevoie s6 faci rost de finanfare pentru un marg. Pur qi simplu,ei porneau margul gi luau ceea ce le trebuia. insa iaia-l pe acest marecuceritor, cu vise de glorie qi de revigorare a (irii sale, care sd fieproeminenta in lume in acele timpuri, insi fara lui era faliti din cauzaoamenilor, a gloatelor, care risturnaseri aristocrafia qi, ca urmare,scipaseri de tot sAngele nobil care exista in fard la acea vreme.Mullimile 'invinovdfeau nobilii pentru sArecia lor profundi qi aveaudreptate.

    Acest cuceritor, Napoleon, a apdrut ca si-qi ridice preaiubita taradin noroi; $i iat6 un oportunist care vede cd poate sd ciqtige financiardesiul de bine finanfAnd aceastd entitate gi mar5urile ei. El ii di luiNapoleon un imprumut substan(ial, ca sd meargd gi si cucereasci giapoi s6-qi pl6teasci daioria cu prada pe care o aduce. Refinefi cd femeilerdm6neau acasS; bdrbalii mergeau la marg, iar cifiva dintre cei slabirdmineau in urmi gi aveau grijE de femei. Cu prima cucerire a luiNapoleon a venit $i na$terea a ceea ce numim oameni cenugii. Entitateade la care Napoleon ficuse rost de bani sau de aur a pus bazele unuisistem minunat de aprovizionare qi de finanfare a cuceririlor, cu unprofit foarte frumos. S-a dovedit a fi o afacere foarte lucrativi.

    Un lucru pe care l-a infeles acest finantist timpuriu a fost ci, pentrua face acest lucru, nu putea sa jure credinfi niciunei firi. Cur6nd,afacerea lui a inceput s6 se intind6, iar el qi-a dat seama ci, pentru a fiun intreprinzetor, pentru a stabili finanteri pentru oricine altcineva care

    r,,,i,r si faci acclaEi lucru, era important si nu aibi credinli fafi derrrr io !ari, ci doar s6 fie acolo 5i si satisfaci nevoia

    3

    Acest prim om cenuEiu anume nu avea nicio femeie care si ii fie

    'lr ,r11ii gi pe care si o iubeasci, dar avea fii, comoara lui' prin care

    r r r r5lcnirea lui avea si continue 5i a continuat Acest bdrbat vedea orl ,rlizare a bogifiei supreme in alter ego-ul sau Nimeni nu wea bani

    1,r'rrtru bani, ci mai degrabS' pentru ceea ce pot ei si facir' Pentrurr r rrginea acestui om cenuliu inciPient, acumularea de bogilie era cheia

    , ,rr" dnr.uiu ugu "ahe

    putere. Nu banii erau cei care implineau aceaste

    r rt,voie. aceasti imagine; puterea o implinea Acest minunat om cenuqiu.ri r dat seama cur6nd, dintr-un profit al unei inveshtii' ce ar putea sa

    |rcreze de ambele pi(i, impotriva mijlocului 9i aga a fecut A aiuiat o1,rri numitd Aushia $i o lara numitd Polonia'

    Curdnd, acest om 9i fiii sii adunau un profit frumos de la toli cei( are erau implicafi in weun conflict Considerau ci era in beneficiul lor.,i genereze conflicte, deoarece' cu cat puteau mai mult sa faca asta qi

    .,i hrineasc6 alter ego-urile unor regi lacomiSi ale unor cuceritori lacomi'

    (:u atatprofitau mai multSi cu atat deveneau mai puternici' Unuldintre

    cfectelesecundarealeacesteiputerieracapacitateadea-qipunefiiiqioamenii pe care ii delineau in pozilii foarte influente Cu alte cuvinte'

    daci regele spunea: ,,Nu, ii dau asta veriqorului meu de-altreilea"' atunci

    acest om cenugiu, bldnd Ei ingrijit, spunea: ,,Ei bine' ce picat' pentru cEcuchiarsim|eamcdindividulistaarfificutotreabisplendidSqi,qtii'cum nu se poate si rimdni a5a, chiar va trebui si te rog si imi inapoiezitot ce imi datorezi." Desigur, regele avea sd se rehaga' sa-Ei mu$ieunghiile, sd le mestece putin, sa injure, si scragneasci din dinfi qi sd seintoarcd gi si spunS: ,,Oh, mlar plScea ca omul t6u si facb treaba asta "

  • Ullirnul vals al |it.1ni/or

    De pe wemea acestui cuceritor, influxul de oameni cenu$ii a crescutSi, cu toate acestea, ei EFau tinut puterea printre ei gi familiile lor. Auinceput sd infiinleze benci. Au inceput sa influenteze guverne. Au inceputsi-i influenfeze pe regii acelor guverne, pe conducitorii acelor guverne.Cei care nu jucau jocul lor igi vedeau po(ia de aur tdiati qi relatiile cualte !5ri intrerupte, relatii care, p6ni atunci, fuseseri deschise. Totulincepea si treacd prin puterea aurului, in marea tirfd numitd Europa.

    Magina de rdzboi fi Rezerva FederaldLa inceputul secolului al nouisprezecelea, un mare b6rbat a

    mo$tenit acest minunai plan de afaceri gi activitilile de inceput aleoamenilor cenugii. Numele acestui om in anii 1800 a fost Rotschild.Re{inefi asta, pentru ci din aceasti familie veli incepe si vedefi ceanume firdrniteaza egalitatea fiintelor umane din toati lumea. planul acontinuat in mAinile sale, ale familiei sale qi ale celor care au fost alegisi lucreze cu el, iar ei au inceput sd controleze Europa.a

    Ei au creat dictatori din oameni obi$nuiti, hrdnindu-i prin alterego-ullor. Au creat asasiniri. Au creatvinovdtie, rizboaie gi disensiuni,totul pentru putere qi pentru bani. Banii le aduceau puterea, pentruci fiecare om avea un pret qi fiecare regat, cu siguranti, avea un pret.incd din wemea lui Napoleon, fiecare rdzboi a fost manipulat, planificatgi finanfat de oamenii cenugii qi de familiile lor. Dacd nu exista ideea

    a inregistriri ale conspiraliei Rotschild pentru ordinea Si dominaija mondial; dateazeinc5 de Ia formarea societetii secrete Illuminatr. de citre Adam Weishaupt. in 1776, sepresupune chiar Ia crerea familjei de bancheri Roischild Planurile lor secrete au fostdzvaluite d la bun inceput. cdnd Jacob Lanz, un curier care ducea instructiuni dtaliateale planului. pe drum inspre Silezia, a fost lovit $i ucis de fulger, in 1785. Ordjnul s-aascuns in spatele francmasoneriei, iar planul a supravietuit Complotul pentru instau-rarea unui singur guvern mondial care s; implice familiile de bancheri Rotschild apare dinnou, foafte detaliat gi documentat. la Myrcn Coureval Fagan (1887-1972). celebru dramaturgamerican. actjvisi politic Ai producator de filme Ia Hollg.v;ood. El aduce comploiul inactualjtate. prin piesela sale Red Rainbow (Curcubeul toSu) (1915), Thieves paradise(Paradisul Hot ot) (1947)Siprin discursul s;u ju rnalistic: The llluminati and the CouncitofFoieign Relatians (llluminali fi Consiliul penttu Relalii Externe. n.t.),inregistrat in anii '60.in acest raport. el spune,.,in mod natural, familia Roischild a finan(ar acea operaliune qifiecar razboi de atunci inainte, incepand cu Revolulia Francez6 "

    Nt1tole,.tn j naSterea ..oantenilor cenugii'r rr rui rSzboi, o creau ei cu orice pref. Relineli ca aceste familii nu eraur'rcdincioase niciunei teri, niciunei legislatii, nicjunei convingerir cligioase. Erau pe cont propriu, ceea ce le permitea sa face toate astear lcstul de frumos.

    in 1857, in toati Europa, in alte locuri din lume 5i in locurile deirrceput ale acestei tari, dinastia Rotschild a pus acei indivizi in pozi{iiclccizionale importante, care erau acordate sau erau credincioase familieir;ale. in 1857, a fost o intdlnire la Londra. Acolo, au pus la cale toater 6zboaiele care aveau sa aib; loc in Europa qi in aceastS !ari, pAni la alDoilea Rizboi Mondial, ultimul rbzboi pe care l-au plSnuits.

    Aceste familii sunt qi aceleagi persoane care au creat revolutia dinlara voastra, in rAzboiul dinhe popoarele din nord qi cele din sud. E unadevdr. Cei afla$ in coalilie cu producatorii de munifie, care nici ei nucrau credinciogi niciunei lari, au creat revolutia care a izbucnitin aceastifar6. A fost manipulat6. Nordul voia bogilia Sudului. Nu avea legAturecu inrobirea fiintei umane. Asta a fost doar o scuz6. Sclavii deja luptaus;-Si capete libertatea, cu mult inainte si izbucneascd aceasta revolutie.S-a ficut pentru a controla bogatia Sudului.

    Lincoln a fost un mare rege, weau sa gtili, gi n-a mai fost altul cael. De la alegerea lui in aceasti !ar6, el s-a striduit s6 se debaraseze debanii care veneau in aceastd lari s6 cumpere din Europa, in scopurieconomice. $tia $i ceea ce se creeaza pentru a intoarce fratele impotrivafratelui. S-a straduit cu disperare si facd in aga fel, incat oamenii dinaceasta tara sa-Qi delini propriii bani. Cind a luat decizia ca tara s6-$itipEreascd propriii bani, fdrd dobindS, pentru suveranitatea poporului,a fost eliminat, pentru ca reprezenta o amenintare pentru un sistemdeja bine inrddicinat in Europa, care,in prezenl, controla economiilelumii gi, cu siguranfa, $i pe ale acestei noi, proasPete naliuni. Nu unnebun l-a distrus pe acest om minunat. Ci un asasin cu experien!4.Banii au continuat si curgi in aceasta tard, ca sa o sprijine, Prin intreseexterioare.

    5,,intre 1859 qi 1671. el [generaiul american A.lbert Pike] a elaborat o schiti militardpentru rizboaiele din lumea a treia !i Pentru diverse revolulii in toate lumea. care.considera el. aueau sa avanseze conspiratia la stadiul ei final. in secolul douizeci "Myron Fagan- op. aZ

  • Ulintttl vals lit anihn

    Acest prim rizboi, numit Marele Rizboi, a fost creat Ei finantat nunumai de bancherii din aceasti fard, dar 9i de bancherii din Anglia qidin EIve$a, penhu a manifesta mult agteptatele taxe pe care aceiti oamenivoiau sd le impuni americanilor.6

    Rizboiul a fost creat ca si vi implice pe voi. A fost creat pentru asupune Europa. A fost creat pentru a igi insufla gi mai departe controlulprin bani in aceasti far6. $i s-a intAmplat aga cum fusese planificat.Refineli ci b6ncile din aceasti lari gi din Anglia gi din alte firi sprijineauacest r6zboi. Poporul american, in acest timp, abia descoperea liber-tatea qi oportunitatea gi p6mintul. Erau vremuri grele, dar ei aveau unlucru mare, care ii ficea sd plece din Europa intii de toate libertatea.Puteau si adore dupa credinta lor, sa traiasca aga cum alegeau s6 trdiasc6gi nu erau sub oprimarea tiranilor din fara lor de bagtini. Jara aceastanu era ficuti din oameni cu un crez anume. Era ceaunul lumii, liberta-tea gi toatd Iumea se bucura enorm de aceast6 libertate, in aceastd fard.

    Vreau sd gtifi ci aceasta tar6 a iegit dintr-un r6zboi oribil cu Cuba,dar dafi-mi voie s; va spun ce poporul cubanez a fost odati o insulimdrea!5 de oameni mdrefi. Nu erau revolufionari. Erau fermieri umilj.Nu a,.rcau planuri revolu{ionare. Totugi, aceasti {ard, prin propagandaei, a aflat despre duEmanul de sub ea qi despre amenintarea pe careaceastS micE farS de fermieri o reprezenta pentru pacea mondialS, Eraun mod minunat. Oamenii cu munifia aveau gi ei un deget bigat inasta. Ei sunt cei care au creat gi au importat revolufionarii qi instigatorii,asdel cd aceast6 lari a pornit la r6zboi ca sa ii elimine pe rebelii cubanezi.Au mdcelSrit fermierii care nu $tiau prea bine despre ce era vorba, carenu se gAndiseri niciodati la rizboi, ci doar la recoltele lor, Ia copiii lor,la iubirea lor de Dumnezeu Ei la credinfa in biserica lor. Nu ficuseririu niminui, dar ei erau rebelii qi trebuia eliminafi. Rizboiul acela afost creat de oamenii cenugii.

    A fost nevoie de mari eforturi pentru a implica aceasti far6 inPrimul Rdzboi Mondial, pentru ca nimeni nu voia sd se implice.

    6.,inainte de rdzboi [Primul RSzboi Mondial]. centrul pietei de capital a lumii eraLondra. iar Banca Angliei era cea mai impoftant; institutie fjnanciari a lumii: dupir;zboi- conducerea a trecui la New York. iar rolul Rezervei Federale s-a intdrit." HughRockoff. US Econom3 in World War I lEconomia SUA in limpul Primului RdzboiMondial. n.l.l- in Economic History Services Encyclopedia Net. editati de RobertWhaples.

    N,t/','l r.'t) :i t t,tfl(t I)tt t\tltt.tit/ot'(\lttl.ii(),rrncnii ccnugii defineau cea mai mare parte din mass-media Defineaul,,,ric ziarelc ai le spuneau ce sd publice Si ce nu, penhu cE era important,,,r clcfini controlul qi asupra a ceea ce citeau oamenii' Au continuat qi', ru lansat intr-o campanie de media pentru acest r6zboi, legat6 delratriohsmul acestei [ari, iar cei care nu vedeau c6 steagul liberti$i fluturdrntotdeauna liber erau considerafi tr6ddtori. in aceasti lard s-a desfiqurat() campanje politic6 foarte fierbinte, pentru a asigura producerear Jzboiului. Vd amintiti de incidentul care v-a dus in incurc6tura aceea?l)a, scufundarea vasului vostru. $tia$ ci vasele de pasageri care p6riseaucoastele acestui continent deja duceau m6rfuri de contrabandb Ei provizii?lara voastri a fost implicat6. Cdt de curajoSi au fost toti fiii vo$tri 5i

    r r nele dintre fiicele voastre. care au murit in acel r6zboi pentru libertate,

    lrcniru a elibera Europa de ameninfarea Germaniei- Ce fars6 Nu eraclcloc vorba despre asta.

    Cind s-a terminat rdzboiul, fara aceasta imprumutase enorm,pentru a-Ei susfine datoria de rizboi. I s-a sugerat subtil ci modul de apl6ii acest imprumut era s6 impund din nou imPozite asupra oamenilor'astfel cb s-a promulgat un nou impozit. Oamenii plEteau impozite casd pliteasci imprumutul de la oamenii cenuqii, care, in sfdrEil, i5iprimeau inapoi ceva din bani- Ei voiau ca impozitele s6 continue larresfdrEit, pentru ci voiau ca oamenii s6 le fie indatorafi, a$a cum eraudeja oamenii din Europa. S-au intAmplat multe in aceastd perioadi deiimp din istoria voastra. Nu numai ca mass-media voastr6 era delinutide aceEti oameni, dar acum, oamenii din aceastb lari erau imPozitatipentru un rizboi despre care niciodati nu infeleseserd cu adev6rat dece trebuiserd si lupte in el. Nu in!eleseserA niciodate cu adevirat de cemurisera copiii lor. Nu infeleseseri niciodatd povestea cu adevirat Amai fost un preEedinte, unul care a avut un accident, care nu a wut sdjoace iocul, pentru ca nu voia sa introduc6 Rezerva Federal6 in aceasiSfar5. El a avut un mic accidentT $i, dupa scurt timp, v-ati trezit cu altpreqedinte.I Presedintele William McKinley (29 ianuarie 1843 14 sePtembrie 1901) a {ost al treileaple5edinte american care a murit in urma uDLli asasinat McKinley a protejat indusiriaumn.i.uni de concurenla strainA. imPunand tarife ridicate la import El a vrut sip;strze standardul aurului pentru moneda din America ceea ce i-a superat pebanchrii 9i pe industriaSii din Est Actul Rezervei Federale a lost promulgat ca lege depregedintele Woodrow Wilson. dLrpi doisprezece ani. in decembrie 1913'

    F

  • -

    Utimul vals al ranilor( ).| r rcnii cenulii chiar vi spun cine e cel mai bun om pentru funcfie

    ,,,r li chiar vor ca persoana aceea sA fie acolo gi si joace jocul lor. intc>ate numirile voastre de preqedinfi, mai degrabi dec6t de regi, multidintre ei au celcat pe aldturi Ei mulfi au fost eliminali din funcge in modscandalos. Nu exist6 preqedinte care si fi fost eliminat din funcfie prinscandal, in cazul caruia scandalul sa nu fi fost pus la cale de altcineva.Tofi pregedin!ii vogtri care au murit nu au murit de mina weunui nebun,ci mai degrabd au trebuit sa moar6 pentru cA nu jucau jocul gi, la uniidintre ei, Ie-a stat in cale conqtiinla. Cu alte cuvinte, Dumnezeul din eise trezea $i spunea: ,,Asta nu e bine. Cu toatd conEtiinfa mea, prin milaIui Dumnezeu, nu pot sd fac asta. " Oamenii cenugii au birouri in diverselocuri. La o gedint6 se mentioneazi acest mic subiect, iar ei spun: ,,Scapade el." Ei au pregatita urmdtoarea persoanE la r6nd, desigur, care o s6fie persoana care va prelua pozitia Ei va continua starea de fapt. Suntetiaien(i? V6 spun ceea ce numai caieva entitAl au indrdznit vreodata sAva spuna $i presupun cd sunt foarte indrdznef.

    PAna in 1920, oamenii cenugii aveau deja douisprezece familii.Ei erau indivizii care delineau bdncile internationale $i, literalmente,toati Elvefia. Ei au fost cei care au ficut regula ca nu mai e bine si po(iaurul cu tine. Ei au fost cei care au creat banii de hirtie. Ei au creatbanca Londrei. Ei defineau banca Londrei. Ei au creat o RezervdFederalS majord in fiecare fard importantd, unde tipireau bani dupdplacui lor gi dupd planurile lor de putere. in cele din urm6, dup6 cdtevaintAmpldri nefaste in aceastd tari, s-a promulgat Legea R ezewei Fed,erale,prin care, acum, Rezerva Federald putea si tipireasci bani in aceastifard, bani de hdrtie, care nu mai erau neaparat sustinuli de aur. Cu altecuvinte, erau lipsifi de valoare. Au creat o economie bazat6 pe o bucatdde hArtie lipsiti de valoare, datoritd controlului lor manipulativ.s

    Nu cu multi ani ln urmi, era impotriva legii ca americanii si detindaur gi tot aurul trebuia predat. Trebuie sE infelegefi cd aurul a fost

    Napoleon ;i naftetea..oamenilor cenugii

    intotdeauna puterea de schimb, weme de trei mii de ani, Ei cu citinlaturi mai mult din valoarea oricarei fiinte umane, cu atit ea devinemai controlabili.

    Acum, Rezerva FederalS a devenit o institutie Si IpAregte ,,ln Godwe trust". Este condusd de un director numit de un comitet executiv,care este numit de preEedinte, iar pregedintele este deseori numit deumbre. Aveli in aceasti fara un sistem bancar care imprumuta baniacestei tari, dar nu ave(i destul ca si pl6tifi dobinda la imprumut.Bunurile voastre in strAinatate nu se vind aga de bine cum ar trebui.Niciodati nu pliti(i imprumutul, pentru ci el poartd dobdndd, iar voinu avefi dec6t banii care vi s-au dat, aga ci incepefi si face(i lucruriciudate gi minunate, cum ar fi sd punefi ipoteca pe totul, iar lara astavinde tot felul de lucruri pentru a pliti datoria nalionali.

    Nu vi se pare precar ca lara voasird si aibi o datorie fafS de eainsiqi? intotdeauna mi s-a p6rut ceva foarte precar. Pentru a se asigurareturnarea imprumutului, s-a repus in circulalie impozitulpe venit. Toatilumea a pierdut tot ce avea, la ciderea bursei, lucru care a fost minunatpentru oamenii cenu$ii, pentru ci familiilor care defineau controlul gicare aveau oameni in locurile importanie li s-a dai dreptul sd cumperefoarte multe bogifii in acele momenie. $i asta a fost planificat. Astfel c6acum oamenii au un impozit impov6rdtor, nemilos, la o valoare adolarului pe care o controleaz6 oamenii cenu$ii. Rezerva voastrdFederal6 nu e de{inut6 de niciunul dintrevoi, cei de aici. Nu e definut6de guvernul acesta. E de$inuti in Si prin sine. lara cidea rapid indatorie. Se instala Criza. Natura tulburase pe toatd lumea. Oameniiincercau si giseasci o cale si iasd dintr-o economie inerta Si din sAr;cie,aEa cd s-a creat alDoilea R6zboi Mondial. Voi credeli ci monsirulHitlerar fi fost cineva dacd n-ar fi fost finantat? Voi nu infelegefi ci aceleentitati au finanfat $ara aceea la acea weme, jucind pe megalomaniaacelei entit6!i, cu alte cuvinte, pe pofta de putere absolut6 din alter ego-ulsiu? Acea entitate limiiati avea o asemenea poftd de putere suprema.Hitler se vedea ca impdrat al lumii, se vedea ca fiind persoana nunrirulunu din toata lumea Ei era linguqit de cei care il sprijineau. Entitateacra cu siguranfi loiala tbrii salc, dar avea nevoie $i de o cale ca sEconiinLrc si ii confi5tc bogifiilc A facut accsi lr-rcru distrugdnd oameni

    " Legea Rezeruei Federale aprc$eJintele Woodrow Wilson iMcKinle,.'si a promoval slabili i-imnozil f"oe' al lp venirur:eproclamat Si intrarea Americii irr Prrrntrl llizboi Morrdial. cu rcLr,,n t:i vr,\

    .,:i t,),.,:.J,r.l,rrIc r.r t. , .i.,,,, I.,

  • l|/titu tl v,l".l rtt.,ntI t -

    De unde credep- cd au Iuat otelulgi metalulca si_gi faci maginariilede rdzboi? Din mai multe tdri care erau jiteralmente definute de oameniicenugii.

    acesta. Adevaratii cuceritori din spatele cildrefilor au sc6pat fari niciozgarietur5 9i niciunul din fiii lor nu s_a dus la rdzboi. Bogifia lor acrescut enorm in urma acelei acliuni,

    Sunt atiiea de spus despre aceastd poveste, dar si qtiti cd niciodat6nu va mai fi un mars lung nu in aceste veacuri intunecate are tiraniror.

    N,tl)o/t:t.'D li tt,tlldrta ..

  • Uthnul v;t/s a/ lirani/or-

    -

    N.t1ul

  • Ullituttl vals al tit.irlllot -

    manipulare, un joc. Credefi c6 oamenii Ursului sunt nemiiosi qi duri?Credefi c5 ei nu au suflet? Credeli cd in ei nu exist6 minunarla in fafaa ceea ce a creat toate astea? Credeti cd, atunci c6nd lucreaz5 cu pamantulsimplu, nu se minuneazi de toate anotimpurile gi de cre$terea mancariidin farfurie, de ia o singuri sdmanfA? gi ei sunt ca voi, caci sunt copii,Dumnezei ai fo(ei vii. De ce le-a fori fri.A de voi? pentru

    .a _urr-media lor e detinut6 9i oamenilor li s_a spus exact cum suntefi voi,capitaligtii imperialiEti.

    Nu credeti ci, dacd ar fi fost dupd ei, Ei_ar fi deschis granitele cihevoi Si voi citre ei $i afi fi avut un schimb de fr;tie gi de via1d, maidegrabi decdt unul nefiresc? Imaginati_vb controlul unui singur om,care poate sd controleze o natiune intreagi de fiinfe urnun", ,in uriugalter ego.

    Cei pe care ii numifi comunisti sunt fra(ii Ei surorile voastre. Ei nuvd urdsc. Ei nu v6 infeleg mai mult decdt ii inlelgeg voi pe eiSiintentionats-au mentinut lucrurile in acesi fel. Nu credeti c6 un zid care e fdcut dinfier e cea mai hidoasi palmd pe fata omenirii pe care ati vdzut_o weodatd?Eu am fosi acolo, ink-o zi din timpulvoshu, qi m_am uitat Ia el. E uluitorcum un zid poate sd fin6 Ia distanfi o natiune intreagd de oameni.

    Libertatea ameninlatd de letargie gi decomplezentd

    N,t1t"lt'

  • Ufuintul vals ,l tianl,tpentru care a fost acolo aceasti entitate. El nu a fost pe deplin pipugaoamenilor cenugii anonimi. N-o si vedefi niciodata weun om cenu$iucare sa-gi punA pozain ziare. N-o si auziti niciodaii nimic d espre ei.Eirdmdn anonimi. Ei aleg aqa. E cel mai bine penhu afacere. presedintelcacesta avea in el Si o mare iubire pentru Dumnezeu gi pentru justetc.Oamenii cenuqii cred ce oricine crede in Dumnezeu e un idiotsuperstitios. Ei igi dau seama c5 pot folosi superstilia Ei neincredereaaceea pentru a lucra in avantajul lor gi o fac.

    Acest pregedinte, weau sA gtifi ci il iubea pe Dumnezeu, avea ocon$tiinta mare gi se ruga in fiecare noapte pentru indrumare. $tiu.Dorinfa lui de a vi imbundtlfi maqina de rizboi era justd, pentru cd, lafel ca gi clasa de mijloc, gi el vedea c6 libertatea poate fi ameninfati inorice clipe de comuniqti. Era foarte naiv. El vedea ci era important sirefaca taria acestei natiuni, ca s; aiba mereu taria sA-Ei protejezegranitele, aliatii, imaginea. il iubeau. El s-a apucat imediat de lucru, sdrefacd girzile de centurioni la uEile voastre. A fost nevoie de mult aurca si faci asta, iar Rezerva Federali era foarte dispusd si ii imprumutebani. iliubeau. Producitorii de arme il iubeau, pentru cd eligi inarmafara qi credea ci face bine. Trebuie s6 in(elegefi asta.

    in continuarea mandatului, el a devenit mai congtient de ceea cese ini6mpla in jur gi ce se intimpla de fapt in lume, s-a striduit cudisperare si schimbe lucrurile, pentru ci, in sufletul lui, era inocentalibertinului bl6nd care igi iubea fara. A lucrat discret $i foarte silitor,striduindu-se si fini departe de aceasti tari investitorii striini, carecumparau intenFonat terenuri virane, proprietdgr- imobiliare gi corporatii.Ficea miqcdri si nu se intAmple asta, pentru ca tara aceasta aparfineapoporului, oamenilor acestei !iri, nu altora. intr-o diminea!6 ploioasE,cdnd qi-a dat seama pe deplin ce anume conducea lumea gi de ce nuputea sa ia el aceste decizii, aceasti entitate s-a imbolnavit foarte rau.Nu mai avea incredere in nimeni. Nu vorbea cu nimeni. Nu putea. Nuputea sA spund niminui ce simtea. Entitatea s-a luptat sd aducd lasuprafatS, prin mass-media, crearea bincii cenhale americane, care aveasi fie banca poporului american, shiduindu-se in felul lui si-qi creezepropriii bani. Acest lucru nu sa cercetat niciodati pe deplin, aga cum s-aucercetat treburile lui, iar entitatea care avea si il ajute in aceasti micE

    N.t1t,'/c,ttt 1t rt,t;1crc.t .t,,trItettt/ot aenufii

    chcstiune a fost indepdrtati din postul siu. Numele acelei entitafl eraI)aulVolcker.13

    Acest pregedinte a fost unul dintre cei trei care, la analiza finald,vor duce la manifestarea republicii lui Solon, supercon$tiinta. Pentrucci dintre voi care nu Stiti, eu nu votez $i nu fac campanii. Fiicele melel-au citat pe marele scriitor Cicero, care a spus adevdrul: ,,Politicieniinu sunt niscufi; ei suni excretafi." Pregedintele Reagan se striduia s5fini laolaltd uliimele contractii ale incercirii de a face ce e bine, fird siqtie cum si faci asta, iar asta il apisa pe congtiinfi.

    Entitatea a dorit ca dolarul vostru de hirtie, cu ,,ln God we trust",sb cad5, sperind ci poporul american nu va fi o investilie aqa deprofitabilS. in ultima parte a lunii ianuarie a anului vostru 1987, a fosto intilnire a oamenilor cenuEii Si a marilor bancheri, gi apoi incS unain februarie, unde a fost reprezentat capul tuturor familiilor Ei auparticipat cei mai puternici reprezentanti din Est. Ei au devenit maicongtienli de dorinla regelui vostru 5i au hotirit si-gi cearb datoriainapoi. Poporul american nu avea cum sE le pliteasci oamenilor cenuqiidatoria acumulatd acum, pe care o aveti fatd de Rezerva Federald. Ceidin aceastd shategie v-au impins economia in sus, prin naivitateapregedintelui voshu gi cand el a infeles ce se int6mpl6, ei au spus purqi simplu ci, daci nu faci asta qi nu sprijini impozitarea poporului tAupentru a pliti aceast6 datorie, atunci generatorii de bani care au investitaga de mult in piafa ta se retrag. igi cer imprumuturile inapoi. in faraasta n-o sa mai intre bani. Ce inseamni asta? Ei bine, ai cam vizut ceinseamnh, nu cu mult timp in urmi, cind am jucat jocul de noroc labursi.la

    $i asta a fost ca s6-fi arit ci pot si-qi incordeze muqchii.Ce ar insemna daci lSrigoara aceea numitA Japonia, al cirei popor

    se intrece din datoriile lor mizerabile, Ei-ar retrage tofi banii de pe piafi?

    ': Paul Volcker a fost pregediniele Rezetvei Fedetale din 1979 pdnd in 1987. subprcAedintii Jimmy Carter gi Ronald Reagan. Volcker a devenit apoi preqedinte al firmeibancare de investitii newr-orkeze J. Rothschild. Wolfensohn & Co.. condusi de JamesD. Wolfensohn. pre5edinte al Bincii Mondiale din 1995 pind in 2005.ra Crashul bursei din 19 octombrie 1987. numit Lunea Neagri. a fost cea mai marepierdere la bursa inregistrati vreodaid pdni atunci intr-o singuri zi. Cea mai mareparte a terilor industriale din lume a suferit o pierdere mai mare de 20o/o. PAndinprezent. analizele nu au reuSit sE stabileasci motivul acestui crash.

  • Ultintul vals al tiranilor

    E nevoie doar de un singur om, care deline majoritatea acliunilor inprezent, pentru a crea o prdbugire absolutd. Asta este in armonie $i cufaptul cd Statele Unite ale Americii nu sunt o tar5, ci doar o lioid decomercianli. Nu poli si inchizi uga comertului exterior, chiar daca lucumperi mai mult din produsele altora decdt din ale iaie Si nu poti saimpui nimanui reglementdri. O alii inlelegere, ca sA !-ru mai existe opolifica a ugilor inchise, a fost ci trebuia sA cumperi cantiiarea de produsetrimisi acestei tiri. Asta era legea, pentru ca, infelegi tu, oamenii acestiacontroleaza qi alte !6ri. Ei i-au spus qi pregedintelui tiu: ,,O sb ifiimpozitezi oamenii, o sE le scazi salariile, o si ingheli achizitiile, iarpoporul tau o sd trebuiasca sd pliteascd pentru asta, pentru cd, dacinu, uite ce facem. O si trebuiascd sd dai inapoi imprumuiul bsta."

    Preqedintele vostru a fost reticent la marirea impozitelor voastre.Astfel, ca si-gi clarifice ideea, pentru cd el nu se clintea, l-au ridiculizatin public Ai l-au fdcut prost in mod deschis, spunSndu-i ratd proastd.rs

    Oamenii care ficeau asta Qtiau exaci ce fac, pentru cd oameniicare reprezinta Ordinea Unicd Mondiala sunt intr-o mi$care de partidfoarte deosebiti. Au mers mai departe 5i I-au insultat pe regele vostruEi l-au fdcut si arate ca Ei cum ar fi fost bitrAn, decrepit qi n-ar fi fost instare sa gandeasci corect, ba dimpotrivi, peniru ca se pregiteau decrim5.

    Entitatea nu voia si majoreze impozitele cu njciun chip. S-aingropat in increderea so{iei sale, cici nu avea incredere in nimeni, nuputea si vorbeasca cu nimeni qi se ruga neincetat sd capeie indrumare.Doar ca sd vedefi cit sunt de puternici acesti oameni $i si trezim aceastdsocietate minunaiS gi letargicS, cei care pot sE controleze cu adeviratbursa v-au jucat o mici fars6. A fost doar o avertizare, pentru cA voiausi fie atdt de catastrofala, incdt toatS atenlia publici sd fie centrata pedatoria voasird national6. Acesta e motivul pentru care a cizut. Trebuiasi cadi. A fost ficuta ca un alt joc. Ce le pasi c3t ati pierdut voi? Ei sunt

    rs La 30 martie 1981. pregedrntele Reagan a sLrpravietuit unui ateniat in care a fosiimpuEcat'in piept. Sprijinul lui public Si politic a crescut Si mai mLrlt ca urmare a acesteiint6mpldri. in al doilea mandat al siu. starea grav6 a economiei gi Afacerea Coniras inIran (care a expus finan(area formaiiLtnii Contras in Nicaraqua prin vinzarea de armecitre lran. in timpul embargoului din iimpul rAzboiulur dintre Jran 5i lrak) a ddunatconducerii pregedintelur Reagan. cdire sfdrSrtul presedintiei sale

    N. t1t, '/, t,n ,

  • U/ttD ttt/ vals al liLl)iL,Va amintili de Watergaie? Regele, Richard Nixon, s a straduit sil

    facd acelagi lucru cdtre sfdrEitul domniei sale. EI gtia totul despre aurulvostru, despre prelurile la petrol care erau fixate, despre tot ce scintdmpla gi a incercat sA informeze publicul, Ca rezultat al faptului cds-a intors impotriva celor care il susfinuseri, acestia Fau pregdtit oinscenare.

    N-am descris un tablou foarie frumos gi ag fi mult mai bucuros sbpovestesc cu voi despre Dumnezeul dinduntrul vostru Si despre loateacele lucruri minunate care sunt punctul culminant al experienfeiumane. Voi nu tr6i!i in epoca iluminirii. Voi kai! qi ali irait in epocatiranilor. Oamenii cenuqii detin lumea. Ei nu vdd lumea ca pe democraliiindividuale, ca pe !5ri individuale. Sunt fird granife. Nu conteazi legile,pentru ci ei Ie influenfeazi. Ei delin lumea, pentru cd ei controleazibanii.

    Suveranitatea: o provocare pentruIumea modernd

    America nu este cu adevirat casa celor liberi, aga cum a fost creatisE fie. Odati era aqa, dar oamenii ei au cazut intr-o capcani a somnului.Nu s-au ridicat cu spatele drept gi cu ardoarea libertinilor sd spuna,,Destul", pentru cd ce sunt cele treisprezece familii qi bancheriiiniernationali, impotriva unei intrgi natiuni de oameni foarte supirafi?

    Cei mai mulli dintre voi nici micar nu pute$ sa concepeF sa trailfird bani. Cei mai mulli vA ganditi la suveranitate doar in limitelelibertifii voastre de a alege. Vd 96nditi ci a purta jugul impozit5riinemiloase, indatorarea din ce in ce mai mare qi salariile din ce in cemai mici sunt elemente ale unei viefi aparent normale. Voi acceptatiasta, aqa ca aici nu existd cuv6ntul suveranitate. Dragii mei fra{i,suveranitatea inseamni libertatea absoluti fat6 de toate lucrurile carevE defin. Existi oameni suverani in aceasti fari. Ei Si-au creat o viatedin pim6ntul care ii hrdne;te 5i sunt oameni liberi. Desigur ci nutrdiesc pe picior mare, cum spunetivoi. Nu au neapirat magini. Nu autac6muri de argint qi de aur. Nu au covoare Aubusson qi persane pe jos

    N;t1t,it:,trt 7i ttit5[ttrr:a oanrcnllor cenuSit

    ,,i nu mindnc6 din farfurii de argint. Sunt liberi pentru ca nu genereazavcnit qi sunt solvabili numai pentru ceea ce produce pimintul lor 9i fac',chimb in naiura Si vind. Sunt aEa de ceva utn-" in cea mai mare1 rarie, americanii nu pot sa haiasc5 ferd burgerii lor. Nu pot si conceapd

    .;i1 nu lucreze cu banca. Nu pot sd conceapA si cumpere fdri card';rcntru c6 e gic. Nu pot si conceapi sA nu aiba lucrurile pe care le au,pcntru ci s-au obiqnuit cu ele.

    Dacd regele voshu ar fi avut curaiul sE se impotriveasci, chiar f5riuicio gansa, trebuie si inlelegefi ci oamenii din lara asta nu gtiu ce seintampli, ci numai ceea ce vid la televizor, atunci oamenii cenuqii ar ficleclarat rizboi acestei tari, iar bursa vcastrd ar urma sd fie distrusimajne, pentru ci ei ii controleaz6 fluxul. Ei gFar retrage toti banii dinguvern Ei $i-ar cere inapoi imprumutul. Dar ce valoreazi imprumutul?E numai hirtie. Oamenii din aceasti lari ar fi in cea mai grava criz;din cite au cunoscut $i totugi ar fi cea mai mare oportunitate de a viclibera de tiranii care vd controleaza $i va st;panesc viata, a voastra, acopiilor voEtri qi a copiilor copiilor vostri. Nimeni nu infelege qi nupoate sd vadi asta, pentru cd cei mai mulli nu s-au gandit niciodat6 sicerceteze gi si inleleagi de ce este aqa Dup6 cum se vede acum, vetiavea impozite, salariile v6 vor fi inghefate sau micsorate Si, in moddureros, veli fi puqi sub jugul a ceva ce nu seva rezolva niciodaid. Aqastau lucrurile.

    \

  • CAPITOLUL TREIAgenda oamentlor cenugii:

    Ordine MondialdUnica

    ,,$i ce vor ei? Putae absolulA, iar puterca ahsolutd inseamndsdgi vadd idealismul lor lqat de o Unicd Ordlne Mondiald,in care toatd /umea, cu granile invtzibile, va fi guvematd camin genul unui larcism social. Elita vd va guverna pe totl, iardementul din srytele acnfui luau care atragegi face vdnzareeste cd nu vor mai fi rdzboaie. "

    Ramthanoiernbrie 1987

  • are este telul acestor oameni? Ce anume vor ei? Oare nu edestul ci degn tofi banii din lume? Nu e destul asta? Nu e

    destul ci au control asupra companiilor care delin petrolul din lume?Credefi cE arabii igi delin propriul petrol? Nu, dragi entiiSii, ei au fostentiteF naive, care au luat imprumuturi penhu a1i dezvolta terenurile.Ei nu igi delin peholul. Oare nu au destul oamenii cenugii? Ce ar maiputa sa mai uea? Distrug pidurile hopicale. Nu gtili de ce sunt diskusepidurile hopicale din emisfera sudici a planetei voashe? Investitoriiin imobiliare gi bancherii sunt cei care finanfeazi defrigarea acelorjungle. Credefi ci lor le pasi ci distrug atmosfera? Nu le pasi. O facdin Iicomie, iar asta duce la putere.

    $i ce anume vor? Putere absolut6, iar puterea absoluti inseamnisi-gi vadi manifestate ideile in legituri cu o Unici Ordine MondialS,in care toate lumea, cu granife invizibile, va fi guvernati prinh-un felde fascism social. Elita vi va guverna pe tofi, iar elementul din spateleacestui lucru care ahage gi face vdnzare este ci n-o si mai fie rizboaie.Cu un singur guvern mondial, toatb lumea e egali, in afari de eliti; iarei vor duce omenirea spre progres, f6ri revolup-e, firi rizboi, firipestilenfi, cetre o urmatoare aristocratie. Cu alte cuvinte, America deMiiloc Ai oamenii care locuiesc in gnuturi indepartate gi despre carenu gtifi o si devini sclavi, iar mul$ dinhe ei o meriti, pentru ci aucreat vidul ca si se intAmple acest lucru. Ei vor si li se spuni ce sifaci. Vor ca cineva sd ia decizii pentru ei. Nu vor si fie deranjafi deasta. Vor si le spuna cineva ce o se se intdmple miine, pentru ce ei nuvor si fie deranja$. Asta e Unica Ordine Mondiali.

    De asemenea, acest lucru se poate intAmpla numai dacA exista o-

    unici banci mondialS, iar daci existi o singuri banci mondiali, dece sd ne deranjSm cu geckeli, cu ruble, cu yeni, cu mirci gi cu dolari?

  • tfi( ltttt'ttl ,..|s.l t ,utilrt

    A:y thlt t\tn)t'ntLt ( (:t)ufii: Unica (),line Mon,lialiA fost ceva foarte indrdzne!, sd se scoat; la vot public, aga, iar

    rcaclia oamenilor a fosi aceasta pentru cd pini gi cel mai naiv ominielegea implicatiile acelei legi.

    Lucrul acesta e foarte sublil la voi in far5, pentru ca, dacd nu v6irrtreba(i bancherul daca aveti un card de debit Ei/sau un dosar dedebit, ei n-o si vd spunE dac; nu intrebafi. in fara aceasta, lucrurile seabordeazi prin reclame minunate. Totul e programat sd fie pus pecarduri. Acum puteli chiar si cumpSrali gi o casa cu cardul. Da, aqaeste. Ttece asta in cont, trece $i asta. Totul e trecut in cont, E un modde a vi trece Ei a vd aduce ugor atenfia citre acel card, citre cardulsuprem. Ei vi v6nd aga cum au fdcut-o intotdeauna, fie ci a fostvorbade politicieni sau de a aproba un rdzboi sau altul, sau de a promulga olege sau alta. intotdeauna v-au vAndut. Deja se intampla asta.

    Cardul suprem va rezolva toaie aceste lucruri, iar procesul care sepehece acum in aceast6 tara este cA maioritatea dintre voi, care face{iafaceri cu bdncile, deja avefi cardul de debit. Aceia dintre voi care trailidin cardul acesta de credit umflat o sd fifi curind trecuti subtil pe acesicard de debit. Propaganda pentru el a inceput deja. Dar mai e un lucrucare trebuie sE se intimple, inainte si se poati implementa cu adevaratacest lucru gi, in esenfi, asta ar fi distrugerea bursei voastre, care vaafecta toate piefele ce vor zbura citre noul guvern. Dupi cum se vedeacum, inceputurile acestei decdderi vor avea loc in mai anul careurmeazS. Deja ele sunt distruse, pentru ci ceea ce s-a intdmplat nudemult a fost o lecfie pentru acest guvern, o fuezire pentru ca oameniisa inceapa sa arate cu degetul. Oamenii pot sd fie foarte bldnzi. pAnd seajunge la problema banilor; iar atunci potsi devini foarte ostili. UnicaOrdine MondialS se intample la diferite niveluri, prin diferite ldri dinlumea voastrS.

    Libertatea spiritului gi alter ego-ul

    Mi refer la alter ego-ul omului, la imaginea sa ca fiind Antichristul.$i este aqa, pentru cd, intr-adevir, nu provine din divinitatea diniuntrulfiinlei umane, din justefea 5i gloria aceea care se afli inEunirul mareluiego. Mne dintr-o imagine. Prin evolufia ei, viafd dup; vialE, entitatea a

  • Ultintul r',,tls.tl ttt ar ti/ot

    triit conform acelei imagini, in mod repetat, suprimhnd mereu acelaspect divin care permite evolutia Spiritului uman Ei aparitia destinuluimanifesiat al lui Dumnezeu, Existi din cei care cred in diavoli Ei inSatan 5i alteie din acestea, dar nu exist6 o astfel de entitate. R5utateaeste, prin alegere, un simplu proces de rdu sau bun, sub forma unuialter ego. Rdutatea e o stare emofionali naturali intr-un alter ego. inrirutate, nu vorbim despre crime impotriva statului, ci despre simplecrime, care sunt una Si aceea$i crim6 impotriva sinelui gi a reflexieisinelui asupra aproapelui siu. Alter ego-ul alege tirania qi iqi alege givictimizarea. Riutatea se afli, prin alegere, in imaginea birbatului gi afemeii, cici, prin alegere, putem sa iubim, in loc si urAm. Prin alegere,putem sA fim toleranfi, in loc sd fim intoleranfi. Prin alegere, putem s;adoptdm ceea ce se nume$te blSndefea Spiritului, mai degrabi decitcruzimea Spiritului. Prin alegere, putem sE ddm voie, mai degrabadecit si ne rdzboim. Prin alegere, alegem inevitabil ce anume vomtr6i, in destinul manifestat. Riutatea e o alegere a individului, fie ci evecinul tau, suprimarea vecinului tiu, a iubitului tdu, a sofului sau sofieitale sau a copiilor tii. A suprima pe altul sub deghizarea $i in scopurilepropriei tale imagini este o tiranie, iar in imaginea alter ego-ului se afldchiar rdutatea. Atunci cdnd se intdmplS la scar6 mondial6, e iar6girdutate, prin alegere.

    Alter ego-ul omului este foarte diferit de sufletul lui, de Spiritul lui,de reflexia dinduntru, de conqtiinfi, de sentimentul dreptifii, al iubirii,al permisiunii gi al ingrijirii. lubirea unei fiin{e supreme pe care oreprezintd subtilitifile vie{ii este toati in suflet, care este suprimat pentrugloria alter ego-ului, a celui care se numeEte Antichristul. Nu existi omcenugiu care si nu il aibd pe Dumnezeu iniunhu. Nu sunt rdi in sufletelelor. Cei care muncesc pentru ei nu sunt rii, in sufletele lor. Printr-oalegere, ei igi faciliteazd imaginea. Pofta de putere, care este punctulculminant al alter ego-ului, este nesfirgitS. Nu e destul cd ei delin aurullumii. Nu e destul ci defin tofi combustibilii fosili de sub pbmdnt. Nu edestul cd ridic6 frate impotriva fratelui in scopul licomiei. Asta esteputerea. Ejacularea supremd de extaz pentru imagine este s6 definilumea gi sh ii fie suveran6.

    Oamenii acestia sunt conduEi prin mostenire, prin ceea ceindeplinesc, prin scopurile lor, prin obiectivele lor. Obiectir,ele lor nu

    ----- A'! rt'l't |\ttt11't)ilt't tt:ttLt;ii: Uni

  • Uhmul vals al iranilot

    Vd cedali alegerea absolutd $i libertatea prin asta. lar c6nd viduldevine atAt de sever, incdt colapseazi, legea acelei colapsiri esteschimbarea, iar cei care iau cardul vor fi schimbati.

    Ali ales chiar gi cum o si vi inioarceti, genetic vorbind. Da, chiar aga.Ce se intdmpl6 cu legea inalienabilA a lui Dumnezeu, atunci cdnd nu

    nemuritor, pentru a deveni fiinte umane imaculate, mai vaste, piniaveati se triiti in ceea ce se numeqte lumina lui Christos. Asta se faceprin alegere. E nevoie de curaj ca sa te schimbi. E nevoie de curaj casd porneqti in necunoscut, la aventurd. Numai in necunoscut adoptdmevolufia gi schimbarea cu adev5rat, Nimeni nu poate sd evoiueze fdrisi se schimbe, iar asta se face prin alegere. Este natural totul in tot.

    oamenii nu-gi dau osteneala Ei nu fac nimic? Ce nevoie e de nicovald,de plug, ce nevoie e de pdm6nt gi de lucru, daci nu este libertate? Nuexist6. Atunci veti auzi o mireatd voce, transmisi din cea maiindepirtati stea gi care emand de la toate lucrurile vii, de Ia toatelucrurile care trdiesc, iar vocea va spune ,,S-a terminat.,,. Aga incepesuperconStiinfa.

    .

    Alegerea e de mare pret in aceste zile. $tiu ci putefi si vA intoarcetila colibele voaske, totul e in siguranfd, aveti m8ncare in cimar6, vi ecald gi bine, nu trebuie si v6 murdirifi pe maini, vE sund iubitul sau il

    Agrtnlt, rtrn,t til, r cattusii. Uuica Otdine Mondiale

    .,unati voi 9i lucrurile par s6 fie mai reale qi lipsite de ameninfdri. Virritati afari qi totul e pa$nic $i linigtit. Pdsirile cdnti, iar animalele seloiesc incoace gi incolo. Cum poate s6 se potriveasci weunul din aceste,rdeviruri in weo ordine natural6? Pentru ci voi vede{i ceea ce weti sevcdefi, auzifi ce weti sE auziti Ei dafi voie Ia ce weli voi s6 dali voie. Culoate acestea, treiti in cele mai mirele timpuri ale dramei omenegtisldr5itul acestei aventuri, in care dreptul inalienabil de a alege, princreatorul care v-a dat lumina a ceea ce sunteti, nu mai existe.

    $tifi voi, rizboiul dintre intuneric Ei lumini a fost profefit de multtimp. Se intimpli Ia multe niveluri. Trebuie si refinefi ci o lupti intreintuneric $i lumind ar fi ceva tare ciudat, penhu cd ai crede ci luminapenetreazd intunericul sau invers. Rizboiul dintre lumin6 Si intunericsc referi la o libertate nevezutd, care ajunge la punctulin care persoanakebuie sd decidd sd fie liberi in ceea ce pare si fie lumea normal5. invremurile care urmeazS, o sd faceti gi voi alegeri care o si fie pertinentepentru tot restul vietii voasire. La ce bun, dacd nu mai putefi se trai$gloria lui Dumnezeu inbuntrul voshu, in lumini absolut strSlucitoare?Ce inseamni libertatea? inseamnd dreptul de a alege. Dreptul de atrdi ceea ce a fost demonshat atit de frumos. Atunci cAnd nu mai avefiasta, afi pierdut totul.

    Oamenii cenu$ii, in alter ego-urile lor, sunt poate cei mai infelepfiindivizi pe care o s6-i cunoa$teti vreodatS, pentru c5 ei cunosc naturauman6. Ei Etiu curn sunteti inrobifi de dorinfele voaske Si gtiu ce vrefisa auziti $i ce nu weti s6 auzifi. $tiu cum si vi mdng6ie Si cum se vdameninte. Ei inteleg atter ego-ul, pentru c5 il intruchipeazi in modsuprem prin propriul lor alter ego. Ei gtiu cum sa se joace gi sa sefoloseasci de patriotismulvoshu, de libertatea gi de abundenla voastrS.

    Economia voashe se afl; intr-o schimbare atSt de radicale, la acestmoment. Deqi luna mai e vdzuti ca absoluta distrugere a bursei voastre-

    lucru care este aqa de important pentru aceasti lari - bursa o s5-girevind gi o sd se mai lupte ince trei ani, fird si inainteze mecar putin.Asta o sE ii fac5 pe oameni se urle qi si cear5 reforme $i o sA leprimeascS. Schimbdrile care vor decurge de aici vor fi dramatice, Vreausi qtifi ci ati mostenit multe din aceste lucruri. Afi venit in acest plan,in aceasti tare, in acest corp, mogtenind adesea ignoranfa parintilorsau regula principali, legea. Cele mai multe entitifi cred c; Rezerva

    rfl,

  • Utintul vals al liranilor

    Federald e detinuta de guvernul federal. Nu este aEa. Fiecare taririmportanti iqi are Rezerva ei F ederaid; asta, dragii mei, asta fine b6ierilcpungutei unei familii, nu a unei firi.

    Asalt asupra Mamei Naturd

    Economic vorbind, vi a$teaptA wemuri grel':, deoarece ca siajunge$ sa weti si facefi pasul urmdtor, trebuie si l:ecefi prin durereogi prin supararea schimbdrilor care vor apirea. Cei mai multivor treccprin schimbiri, pentru ci simt ci e de datoria lor sd rezolve crizaeconomicS. Asta a fostintotdeauna o capcanS. Nu-mi pasi in ce misurdvefi susline c6 fdrd interes nu s-ar dezvolta nicio iehnologie. Ba s-ar fidezuoltat. $i nu ati fi avut oameni care iEi inchid fermele care Fau hrdnitpe ei Si pe alfii, de ani de zile. Acum, ave(i terenuri goale. Firi aceastildcomie, nu ag- avea o atmosfer6 care devine din ce in ce mai otrivitoaregi nu s-ar face giuri peste gauri in atmosferd, despre care o s; auziti.Ce inseamn6 pentru voi simbdtd seara? Multe. Firi aceastd I6comie,nu ali fi avut distrugerile masive in ceea ce privegte animalele saupddurile. Fdri aceasti licomie nu afi fi suprimat geniulsau prezentdrilemai ingenioase ale longevitifii lucrurilor care nu folosesc combustibilifosili. $i nu v-afi arunca otrdvurile in mare, mai ales, nu acolo, undepegtii voqtri mor in grupuri rnari, arunc6ndu-se pe plajd qi plSngdnd:,,Unde si mi duc, ci respir qi mindnc excrementele voastre, otravavoastr6? Unde si md duc, altundeva, dac6 nu aici, pe uscat?" Fir6aceasti l6comie, n-a!i avea p5duri virgine care mor. Firi aceastdl6comie, wemea gi natura s-ar deplasa lin, firi izbucniri dezordonate.Puteli si continuati a$a, pentru cd toatd lumea trebuie sd-gi cagtige opAine, spuneli voi. Aga este, dar nu tuturor le-au plScut destul de multlegile care le-au permis sd-Ei ciqtige o piine. Deqi este un destin deja incurs de manifestare, destinul apare numai prin atitudinea adoptati giprin spaliul acceptirii sale.

    Aga stau lucrurile cu lumea voastri gi asta s-a intAmplat qi inci semai intdmpld. Nu e greEit sau corect. Pur Ei simplu, e destin manifestat.in fiecare moment cdnd vd pornili motoarele $i apasafi acceleratia,mdrifi gdurile din atmosferd. Suniefi ingrozifi de asta, dar ce puteli si

    A!l( u'l,t tLtr)k DiL.\ cettufil: [J]1ica Otdine Mondia/d

    facefi? Trebuie si mergefi de colo-colo, dar sunte{i oripilali. Ce si faceli?Suntefi in incurciturb, pentru cd asta e virtutea acceptati a cosmopo-litului. in fiecare moment cAnd cumpEra!i un burger, sprijinili necesitateadistrugerii pddurilor din toati lumea, care ofera paguni animalelor. Defiecare datd cind aruncati un recipient, toale gazele pe care le emanbacesta se duc in stratosfer6, dar sunt de aruncat, aga cd, Ia naiba.

    Existi schimbiri, in legituri cu zilele carc urmeazS, care suntpertinente qi pline de sens, atat pentru voi, cdt 5i pentru natur6. Ar fiun mare beneficiu sa incepeli s; plantafi pentru natur;. in miqcareaPdm6ntului, care inainteazd qi se striduiegte sa-gi vindece multele ranide pe corp, poate c; asta ar fi cea mai mare pasuire pent