Mihail StanFlorin Ionifd

Marilena Lascdr

Limbn siliterntyiq

ram{}n{lpentru prsgdtiren

EvaludriiNationale)

2A1Bclasa a Vlll-a

CUPRINS

CuvAnt-inainte. ........9

PARTEA I

' "-','#::Yi5:tr"u::':':**::-::i:i:'' 13

I. Fonetici. ....13A. Sunet. Liter[. Corespondenla dintre litere gi sunete . . . . . . 13

B. Vocale. Semivocale. Diftongi. Triftongi. Hiat. . . . . . .'1.4

C. Silaba. DespXrfirea cuvintelor in silabe . . . . . 15

Aplica[iil.Foneticd .....15

Il.Lexic/vocabular .....18A. CuvAntul .... ... 18

B. SensulcuvAntuluigicontextul .... ...19C. Mijloacele deimbogifire avocabularului . ........20

C.l.Derivarea... ......20C.2. Compunerea ......24C.3. Conversiunea .....25

D. Sinonime, antonime, omonime, paronime..... ....27D.1. Sinonime... ......27D.2.Antonime... ......28D.3.Omonime.. ......29D.4. Paronime... ......29

E.Gregelideexprimare.Cacofonia.Pleonasmul. ..... 30

Aplica[ii Il. Lexiclaocabular . . . . 31

III. MorfosintaxiA. Observalii asupra substantivului. . .

B. Conversiunea pronumelui in adjectiv pronominal . . . .

C. Numeralul. Valori de intrebuin{are morfologic[D. Verbele copulative

JJ

34

36

3839

E. Prepozifia gilocufiuneaprepozifional[ .....40F. Conjuncfia gi locufiunea conjuncfionald. . . . . 41,

F.1. Conjuncfii gi locufiuni conjuncfionale coordonatoare . . . . . . . 41,

F.2. Conjunc{ii gi locufiuni conjuncfionale subordonatoare . . . . . . 42G. Adverbele qi locufiunile adverbiale predicative . . . . 43H. Funcfiile sintactice ale verbelor la moduri nepersonale . . . . . . . . . 44I. Expansiuneagicontragerea..... .....45J. Observafiiasuprasubiectului ........47K.Observafiiasupraatributului ........50L. Observafiiasuprasubordonateipredicative.. ..... 54M.Observafiiasupraunorcomplemente ......55

M.l.Complementelenecircumstanfiale .....55M.2. Complementele circumstanliale. . . . ... 57

N. Construcfii de fraze. . . . 59AplicaliilllMorfosintaxd. .....60

IV. Lecturi gi noliuni de teorie literari . . . . 62A. Textul literar qi textul nonliterar. . . . . . 62

B. Despre cum se citeqte un text literar sau nonliterar. . . . . . . . 64C. Cerinfe gi r[spuns. lntelegerea baremului . . . 65D.Despreprincipalelemodurideexpunere..... ..... 67

D.l.Descrierea. .......68D.2. Narafiunea. Opera epicd. . . . . . . . 69D.3. Dialogul.... ......72

E. Despreeul liric ........73Aplica{iilV.Noliuni de teorieliterard. ........74

F. Redactarea diferitelor tipuri de texte. Rezumatul.Caracterizarea unui personaj. Textul descriptiv. Textul narativ.Textul de tip argumentativ... ....78

F.1.Rezumatul .. ......79AplicaliilV.Rezumatul... ........80

F.2.Caracterizareaunuipersonaj .. ........84Aplica{iilV.Caracterizareapersonajului .... ..... 85

F.3.Redactareaunuitextdescriptiv... .....87AplicaliilV.Textuldescriptia ......89

F.4. Redactareaunuitextnarativ .....90Aplica{iilV.Textulnaratia ........91

F.5. Redactarea unui text de tip argumentativ . . . . . 92AplicaliilV.Textulargumentatia.... ....93

G. Genuri literare. Opera lirici, epicd gi dramatic[ . . . .94G.1.Genu11iric.. ......94

Aplica{iilV. Genulliric.. ........96

G.2.Genulepic.. ......98AplicaliilV.Genulepic.. .......100

G.3. Genul dramatic . ....102AplicafiilV.Textuldramatic .....105

H. Specii literare studiate. Doina. Balada. Basmul.Pastelul. Fabula. Schila. Nuvela. Romanul . . . ... . 108

H.1.Doina(populard) .......108AplicaliilV.Doina. ......110

H.2.Baladapopulard. .......112AplicafiilV.Baladapopulard. ....115

H.3. Basmul popular . .117AplicaliilV. Basmulpopular .....119

H.4.Pastelul .... .....121.Aplica{iilV.Pastelul .....124

H.5. Fabula . ...126Aplica[iilV.Eabula ......128

H.6. Schila . . .. .132AplicaliilV. Schila. ......1.32

H.7.Nuvela.... ......135H.8.Romanul .. ......137

I.Semnificafiatitlului ....138AplicafiilV.Semnificaliatitlului.... ...L41.

].Mesajul/Semnificafiamesajului..... .......1.42AplicaliilV.MesajullSemnificaliamesaiului ....1.44

BAREME$TRASPUNSURI. ......1,47

PARTEA A II.A

o MODELE DE STIBIECTE (40 de variante). . . . . . . 153

O BAREME DE CORECTARE 9I DE NOTARE . . . . 267

Programa pentru disciplina Limba gi literatura romAn6,

Evaluarea Nafionali pentru absolvenlii clasei a VIII-a - 2018 . . - . 341.

,,CE TREBUIE SA ?TTU?",,,CUM TREBUIE SA FAC?"- sinteze qiaplicalii

I. FONETICA

A. suNET. urrnA. coRESpoNDENTA DINTRE LITERE gI SUNETE

1. Alfabetul limbii romAne are 3L de litere (9 litere-vocale: a, d, k, e, i, t, o, u, U,dintrecareliterele-vocale: e,i,o,tt,ypothgisemivocale,qi22delitere-consoane).

2. Litera e poate fi vocal5, semivocall sau literi ajutitoare:- cAnd este vocali, se scrie qi se pronunli ca atare (elea, element, electoral, emi-

nent...) sau transcrie diftongul ie (se scrie e gi se pronunli le for cuvinte de tipul:el, ele, este, eqti...);

- cAnd este semivocali, se scrie qi se pronunfi e (aoea, beat, citea...) sau se scriee gi se pronun{d i (aceea, ea, insinueazd...);

- ca literi ajutitoare/cu valoare fonetici zeto, aPare in grupurile: ce, ge, che,

ghe + vocala a (ceapd, geam, cheamd, aeghea...; e + anu fotmeazd un diftong).

3. Litera I poate fi vocali, vocali nesilabic5/,, i" goptit, semivocali sau literdajutdtoare:

- cAnd este vocald, se scrie gi se pronun!5 ca atare (aripd, binoclu, diplomat...);

- este vocali nesilabici/,, i" goptit atunci cAnd este folositl ca literd finald: azi,

beri, cdr[i, cili, tnsuqi, insu[i, totugi etc. sau cAnd aPare in elementele de compune-re: chtegi-, fiegi-, oaregi-, orf- + conso and cilfugitrei, fiegicare, oaregicare, orice, oricknd,oricui...);

- cAnd este semivocald,, apare in diftongi (iar, ied, iubesc, ai, copii, odzui...) sauin triftongi (creioane, mi-au trimis.-.);

- ca literd ajutdtoare/cu valoare foneticl zero poate apirea in grupurile: ci, gi,chi, ghi, cAnd grupurile sunt urmate de o vocall (ciot, ciur, Giurdscu, chiar, ghiul...;i + oocaldnu formeazi un diftong) sau cAnd acestea se afl5 la sfArqitul unui cuvAntsi nu forme azd o s1lab6. distincti (duci, dragi, unchi...).

4. Litera h poate fi consoand (haz, har, hord, gah...), dar qi literi ajutltoare/cuvaloare fonetici zero,in combinafiile: che, chi, ghe, ghi (chemare, chinuit, aeghe,

ghicitoare...).

5. Litera r transpune urmdtoarele grupuri de sunete: cs (axd, boxer, fix, taxi...)sau gz: (examen, exerciliu, exemplu, exil...); a nu se confunda cu sifuafia in care aParescris grupul cs (catadicsi, cocs, tmbkcsit, rucsac...) sau cu ortografierea diferiti lasingular qi plural xlcq (complexlcomplecqi, fixlficqi, ortodoxlortodocgi, prolixl prolicqi...).

5. Literele k, 4, u, y apar, de obicei, in cuvinte strdine sau in comPuse (kilogram,,;ilocalorie, kitsch, qunsar, weekend, whislcy, yankeu, yoga...).

13

7. Grupurile de litere ce, ci, ge, gi transcriu un singur sunet (generic denumit,,i"consonantic) cAnd sunt urmate de o vocali (ccspa, ciorbd, geam, gtuoaiu . . .; e sau i + aocaldnu formeazd diftong) sau cAnd se afli la sfArqihrl cuvAntului gi nu formeazi singureo silabi distinctd (atunci, bici, ajungi...); daci formeazi, singure o silabd distinctS,gnrpurile nu mai s1)nt ,,i" consonantic (ajunge: a-jun-ge: 6 litere + 6 sunete).

8. Grupurile de litere che, chi, ghe, ghi transcriu un singur sunet (generic denu-m1t ,,i' consonantic) c6nd sunt urmate de o vocald (cheamd, chiar, gheald, ghiozdan...;e sau i + oocald nu. formeazl. un diftong iar fu este literd ajutitoare) sau cAnd se aflila sfArqitul cuvAntului qi nu formeazd singure o silabd distincti (trunchi, unchi,urechi...); daci formeazd singure o silabi distincti, grupurile nu mai slrnt ,,i"consonantic (t:eghe = oe-ghe = 5 litere + 4 sunete, intrucAt fu este literd ajutitoare).

Atenfie! Situafia speciali a grupurilot ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi poate pro-voca nedorite confuzii in stabilirea unor diftongi sau triftongi gi in identificareatipului conjugirii unor verbe:

- Gheorghe = Gheor-ghe: 8 litere + 5 sunete (grupul ghe dn prima silabf, tran-scrie un singur sunet denumit generic ,,i" consonantic, h qi e sunt litere ajutitoare,iar e + o nu formeazd.w diftong; grupul ghe din a doua silabi nu mai este ,,i"consonantic, h rdmAne literi ajutdtoare, iar e este vocald);

- aegheau = oe-gheau = 7 litere + 5 sunete (gntptil ghe formeazd, un singur sunetdenumit ,,i" consonantic, in care e qi h sunt litere ajutdtoare; in cuvAnt nu existdun triftong, ci diftongul au);

- a oeghea, a tngenunchea... rr17 sunt verbe de conjugarea a II-a (confin grupulghein situalia amintiti), ci de conjugareal, ca qi verbele de tipul alucra.

B. VOCALE. SEMIVOCALE. DIFTONGI. TRIFTONGI. HIAT

1. Vocalele sunt sunetele care se pronun{i independent (a, d, d, e, i, t, o, Lt,

y) gi care formeazi o silabd singure (n-er), dar qi insofite de una sau mai multeconsoane (con-struc-tor), de o semivocald (diftong: oa-ie), de doui semivocale(triftong: cre-ioa-ne) sau de combinalia consoand/consoane + semivocali, (mai-cd, leoar-cd); sunetele a, d, d, i sunt, totdeauna, vocale, iar sunetele e, i, o, ttr sLtt'rtvocale sau semivocale, in funclie de combinafiile existente in cuvAnt (e-lea = evocalic; bea= e semivocalic).

2. Semioocalele (e, i, o, u, y) sunt sunetele pronunlate cu jumitate din duratagi intensitatea unei vocale; nu pot forma singure o silabd, ci numai impreunl cuo vocald (obfinAndu-se diftongi sau triftongi: moa-rd,le-oai-cd).

3. Diftongid sunt grupurile de sunete formate dintr-o semivocald + o vocali(ascendenfi sau crescitori:b!s-td) sau dintr-o vocald + o semivocali (descendenfisau descrescitori: cd.i-ne), care nu se despart in silabe diferite; pot apdrea i:r acelaqicuvAnt (d!g-Tol) sau intre doui cuvinte al[turate, scrise cu cratimi gi pronunfatelegat mai ales datoritd ritmului rapid al vorbirii (de-abia: de:s + bia:2 silabe,iar e-a este diftong ascendent).

L4

4. Triftongii sunt grupurile de sunete formate dintr-o vocald + doul semivo-cale (a-zteau. ci-teai. td-iai...), care nu se despart in silabe diferite; pot apireain acelaqi cuvAnt (le-oai-cd) sau intre dou[ cuvinte aliturate, scrise cu cratimiqi pronunfate legat, mai ales datoriti ritmului rapid al vorbirii (de-au oenit =de-au + tse-nit = 3 silabe, iar e-au este triftong).

Atenfie! Conform regulilor pronunfirii (DOOM'? -,,in ptonumele personalegi in formele verbului a fi se scrie e, dar se pronun{d [ie]"), cuvinte de tipttl: 9u, gl,

gle, gqti, gste, L eram, grai, gra, gra[i... confin diftongi, iar pronumele gi, dumneagi...conlin triftongi.

5. Hiatul este grupul de sunete format din doul vocale aliturate, care se des-

part in silabe diferite (a-e-ri-an, bac-te-ri-e, al-co-ol, i-de-e, po-et...); ir pronunlareaqi in scrierea neingrijiti exist[ o tendinl5 de evitare a hiatului prin eliminareaunei vocale (alcol, zologie...) sau prin intercalarea unei semivocale (ideie, poiet...),

ambele procedee fiind greqite; este corect insd procedeul pronunfdrii legate, inritm rapid, a cuvintelor, ceea ce conduce la scrierea cu cratimd gi la transformareaunei vocale it semivocald (de aceea = de + a-ce-ea,in cate e + fr sunt vocale, fali dede-aceea = de-a + ce - ea, sifualie in care e-a este un diftong, rezultat din transfor-marea vocalei e in semivocal[).

Atenfie! Folosirea cratimei (semn de ortografie) in asemenea situalii poateavea mai multe consecinfe:

- pronunfarea legati a dou[ cuvinte diferite (datoriti ritmului rapid al vor-birli: de abia = de-abia);

- transformarea unei vocale in semivocald, (de a aenit : de-a oenit);

- eliminarea/elidarea unei vocale (de ar da: de-ar dald-ar da);

- disparilia unei silabe (se aduce : se + a-du-ce = 4 silabe; se-aduce = se-a + du-ce

= 3 silabe);

-in poezie, procedeul este folosit pentru conservarea metricii (phstrarea misu-rii versului gi menfinerea aceluiagi ritm).

C. SILABA. DESPARTIREA CI.IVINTELOR iN SILABE

Sitaba este sunetul sau grupul de sunete pronunlat printr-un singur efortde respirafie. Obligatoriu, o silabi are in componenla sa o vocali gi numai unata-cum),la care se pot adiuga o semivocali (obfinAndu-se un diftong: oa-ld),

doui semivocale (rezultAnd un triftong: ae-deai), de la una la patru consoanei,rpt-spre-ze-ce) sau combinafii de una-doud semivocale + de la una la patru con-$ane (struc-tu-rii).

Despdrlirea cuointelor in silabe are loc fur conformitate cu regulile pronunfirii:itabalie foneticd) - recomandati de DOOM'z, edilia 2005 qi urmitoarele -, dar qi

:r raport cu elementele constituente ale cuvAntului, in sifualia cuvintelor com-:use gi a unor derivate (silabalie morfologicd). Pentru practica gcolar5, este nece-:.ari cunoasterea qi aplicarea corectd a principalelor reguli ale silaba[iei fonetice;espirfirea conform regulilor pronunff,rii cuvintelor).

'1 iI,

Conform DOOM2, nu se aor despdrli la capit de rAnd, ci se vor trece integralpe rAndul urmitor:

- abrevierile care sunt scrise ,,legat", prin blancuri, prin puncte sau prin cra-timd: a.c., dla, RATBIR.A.T.B., S-E...;

- derivatele scrise cu cratimd de la abrevieri: PNL-lst, X-ulescu...;- numele proprii de persoane: lonescu (ru: lo-nes-cu I lo-nescu I lones-cu);

- numeralele cardinale scrise cu cifre gi litere: al XX-lea, a 5-a...De asemenea, se recom andd, sd nu se sEare la capit de rAnd, ci s[ se treac[ pe

rAndul urmitor:: pr€num€le sau abrevierile acestora: dumneatald-ta, dumitaleld-tale, dumnea-

aoastr dl da. I dos. I d-a o astr d. . .);

- numele de familie: Mihai Eminescu, LL. Caragiale, B.P. Hasdeu...;

- notaliile care au abrevieri in componenfa lor: 5 km, art. 3 etc.

Prezentim mai jos pfincipalele reguli ile despdr[ire a cuztintelor la capdt derhnd,intr-o formd simplificati, adaptate obiectivului de invifare scolar5:

1. Vocalele i:r hiat se despart in silabe diferite; vocalele pot fi identice: a-le-e,al-co-ol, co-op-ta, re-e-aa-lu-a, am-bi-gu-u... sau diferite: an-ti-a-e-ri-an, re-le-ul,e-du-ca-[i-e...

2. Doi diftongi aliturali in cuvAnt se despart in silabe diferite: dum-nea-ei,od-ie, ploa-ia, stea-ua...

3. Diftongul sau triftongul se despart de vocala precedenti: a-ce-ea, ba-ie,du-io-gi-e, gd-oa-ce...; cre-ioa-ne, tn-ge-uea-zd, le-oai-cd, ma-iou, td-iai...

4. O consoand intre litere-vocale trece la secvenla (silaba) urmitoare; regulase pistreazi qi atunci cAnd in fafa consoanei sau dupl ea se afld un diftong sautriftong: a-bia, a-ce-to-nd, bd-ie-!ii, ce-reau, oa-ld, lu-poai-cd, i-ra-ki-an, ta-xi...

Se procedeazdin mod similar qi cAnd in cuvAnt se intAlnesc urmitoarelesitualii:

- ch, gh + e sau i ffr cuvinte romAnegti: a-chi-tat, un-ghi-e-rd.. .;

- grupul quinimprrmuturi, care se pronunfd fkvl: se-quo-ia, qui-pro-quo;- doui sau trei litere-consoane din cuvinte scrise cu grafii strdine, care noteazi

un singur sunet: A-zer-bai-djan (pron. azerbai{on), jiu-ji-tsu (ortografiat jiu-jitsu;pron. jiujfiu), ke-tchup (pron. chstap), Me-dgi-di-a (pron. me[idia), ro-cker (pron.rsftdr), Sa-li-gny (pron. saliiti)...

5. Doui litere-consoane (identice sau diferite) intre litere-vocale se despartin secvenfe separate; regula se pistreazi gi atunci cAnd ftr fafa celor doui litere-consozule sau dupi ele se afli un diftong sau triftong: ac-cent, ac-tia, as-cet,bar-cd,kib-buk (pron. chibul),in-nop-ta, os-cior, ar-zoai-cd, boj-ileu-cd, (sd) mear-gd, (sd)

piar- dd, tr ais-td, leo ar cd...Literele-consoane duble care noteazd un singur sunet se despart conform

regulii de mai sus: bu-si-ness-man, watt-me-tru.Nu se despartin secven{e separate literele-consoErne urmate de -i ,,goptit" (albi,

bani, cerbi, aerzi ...) sau literele-consoane duble din cuvinte cu grafii strf,ine, carese pronunfd diferit: ca-u-di-llo (nobil spaniol; pron. caudito).

6. Excepfie de la regula generali a despdrfirii celor doui litere-consoane:

L6

Dacdprimaliterd-consoandesteb, c, d, f, g,h, p, t, u, iar a doua este I sau r,ambele consoane trec la secvenla urmitoare: a-bre-oi-a, a-bla-tia, a-cla-ma, a-cru,a-ihe-sare, a-fla, a-fri-can-cd, a-glu-ti-na, a-gro-nom, pe-hli-aan, ne-hrd-nit, su-plu,su-pra-fa-fd, a-tlet, a-tri-but, co-tsrig, de-are-me.

7.in cazul a trei sau mai multe litere-consoane aflate intre litere-vocale,despirlirea se face dupi prima literd-consoand; regula se pistreazi gi atuncic6nd in fa{a literelor-consozule sau dupi ele se afld un diftong sau triftongi an-ces-tral, as-pru, as-tru, cin-stea, con-tra, dez-gro-pa-re, de-lin-caen-tul, lin-goist, fil-tru,noas-trd, aog-tri...; ab-strac-fi-u-ne, cofl-strttc-tor, tn-zdrd-oe-ni etc.

8. Excepfii de la regula anterioari, despirfirea ficAndu-se dupd a doua lite-r5-consoani:

a. daci ir:r grupul de trei litere-consoane existi vreunul dintre grupurile -cf-,-c!-, -pt-, -pl-, despdrfirea se face intre consoanele componente ale acestuia dinurmd (respectiv intre c qi tft sau intre p qi tl{): arc-tic, con-junc-titt, con-junc-fi-e,punc-taj, re-demp-!i-u-ne, sculp-tor, somp-tu-os...; la fel se procedeazi gi in situafiaunor grupuri similare: ast-mul, linc- gii, j ert-fd, sand-ztici...;

b. despdr{irea dupf, a doua literi-consoand se face gi in situafia:

- compuselor din cuvinte intregi: ast-fel, alt-ce-aa, fi-ind-cd, hand-ba-list;

- compuselor cu elementul de compunere port-: port-ba-gaj, port-jar-ti-er, port-tno-neu, port-man-tou, port-zti-zit, port-dra-pel, port-stin-dard, port-schi...;

- derivatelor cu prefixele post- salu trans-: post-be-lic, post-tra-u-ma-tic, post-rc-ao-lu-li-o-nar, post-gco-lar, post-qco-la-ri-za-re...; trans-bor-da, trans-car-pa-tic,tr ans-mi-si-bil, tr ans-fron-ta-li-er, tr ans -plan-ta...;

- derivatelor, de la cuvintele debaz6, terminate in grupuri de consoane, cuvreunul dintre sufixele care fi:rcep cu o liter5-consoand (-Ifrc, -nic, -gor): saaant-lilc, pust-nic, tdrg-gor ...;la fel se desparte cuvAntul ohrst-nic;

- unor imprumuturi specializate, mai vechi sau mai noi: gang-ster, feld-spat,horn-blen- dd, tung- sten (dar: fings-trdm).

Noti! La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratimd sau cu liniedepauzd, se admite, la capdt de rAnd, gi despirlirea la locul cratimei sau al linieide pauzd, in situafia:

- cuvintelor compuse/derivate gi a locufiunllor: floarea-soarelui, ex-preqedinte,aducere-aminte...;

- imprumuturilor la care articolul qi desinenlele se leagd prin cratimS: acquis-ul,bleu-ul, show-uri...;

- cuvintelor compuse complexe: anglo - nord-american, nord - nord-est;

- grupurilor ortografice scrise cu cratim6: cerdndu-mi-le, fir-ar...Pentru aceastd ultim6 situalie (grupurile ortografice scrise cu cratimi),

DOOM'z recomandd si se evite despdrfirea cAnd rezultl secven{e care nu suntsilabe (dintr/-tnsul, tntr/-insa...), cAnd ar rezulta o singuri literd (ztrtndu/-L, du/-o,aruncd/-i, s/-a ...) sau o consoand + I ,,qoptit" (dd/-mi, ia/-li ...).

De asemene4 la grupurile ortografice mai scurte trebuie evitatd despdrfireadupd pronunfare, intrucAt s-ar miri nejustificat numirul cratimelor (ft /r-ar,din/ tr-un, in/ tr-tn I sul).

Trebuie evitatd gi despdrfirea la locul apostrofului, pentru pistrarea unitefiicuvAntului (al7fel, sdruTmhna ...).

17

APLICATII I. FONETICA,

"l..Precizeazi ce valori fonetice (vocali, semivocald, literf, ajutitoare/cu valoa-re fonetici zero, vocali nesilabicd 1,,i" goptit) au literele subliniate in cuvintele/grupurile de cuvinte: llcgan, fralL cgard, chgmarg chgamd, a chinuL chinuiald, chiar,a chlori, chjulanglu, clanurd, nucf, a muncf, clot, cludat, nicicind, dgal, tragf, trage,ghgard, ghgmuit, trlunghlul, totugu ulmi iepuri.

2. Scrie numdrul de litere gi de sunete pe care il conlin urmitoarele cuvinte:ghea[d, Gheorghild, unghi, geologie, giardia, giulgiu, excursie, weekend, hobby, show.

3. Selecteazi, din cuvintele/grupurile de cuvinte de mai jos, diftongii, triftongiiqi vocalele in hiat: ieqean, urecheau, aegheai, ooiai, cioard, chioard, georginn, deodorant,leoarcd, doud, aisberg, licee, perpetuu, ansluian, creeazd, ghioagd, ucrainean, fiicd, duios,?nqeueazd, dumneaei, eEti, ianuarie, mafiot, magazioner.

Model: continuarea (u-a - vocale in hiat, ea - dlftong ascendent)

4. MotiveazS, din perspectivi fonetici, folosirea cratimei i::r textele de mai jos:a. Mdna ta sd le culeagd I $i sd ni le-mpartd-n doi. I E poaestea noastrd-ntreagd I

Scrisd-n ztegtedele foi... (Octavian Goga, Amurg)b. El cape-o mireasd moartd o-ncunund despre ziori / C-un ztdl alb de promoroacd si

cu fur[uri lucitori. (Vasile Alecsandri, Gerul)c. Casele-adunate, cfr niqte urcioare I Cu oin ingrogat tn fundul lor de lut, / Stau tn

ldrmu-albastru-al rdului de soare, I Din mocirln cdrui aur am bdut. (Trdor Arghezi,Niciodatd toamna)

5. Desparte in silabe, conform regulilor pronunfdrii/silabafiei fonetice, urmi-toarele cuvinte: a abroga, acuareld, adilional, adsorblie, austriac, bielorus, beneficiu,bestseller,bikini, casierie, cdteodatd, conjuncturd, conqtiincios, croazierd, deasupra, defi-cient, delincaent, demachiere, deodorant, fiasco, filuicd, fluorescent, fotoobiectia, gai{d,gangster, genunchierd, geografie, gheizer, hacker, herQian, hibrid, holocaust, impropriu,inaersiune, tnjunghieturd, laitmotio, leucoplast, machiaj, maiestuos, maiou, maseur,metrolt, mogierime, nalional, obiec[ie, pionier, proprietar, pustnic, seraice, subiectizs.

II. LEXICTVOCABULAR

A. CI.IVANTI.JL

+ln principiu , cua|ntul este elementul de bazd al aorbirii, alcdtuit dintr-un sunet sauun grup de sunete, aailnd un sens actualizat intr-un enun! gi o intrebuin[are gramaticald.

In practica gcolari, cuvAnfu| ca element fundamental de construcfie a comu-nicirii, poate fi analizat din mai multe perspective:

18