LIANA TUEEARU

O lume intreaqE din fErfimeIRONIfI DE DANS I97Z - ZOl?

volumul I

Editia a ll-a

Cuvdnt inainte deMARINA CONSTANTINESCU

in loc de prefa{dVIVIA SANDULESCU

inserdri in textMARINA CONSTANTINESCU

COSTIN rucHIr-A

CentrulNalionalal Dansului

EIXoI[Bucureqti, 2015

Cuprins

Cuvant inainte:Miracol de Marina Constantinescu 1

in loc de prefald de Vivia Sdndulescu 2

Critica formelor in mi$care. lnterviu cu LianaTugearu de Vivia Sdndulescu 3

Un balet modern 7

Cu Floria Capsali 10

PremierS la Operi 12

Spectacole coregrafice 15

Ultima crealie a lui Maurice B6jart 16

Grupul de dans contemporan 19

,,Vdpaia" 22

Perspective 24

Dar dansul? 25

,,Carmen", piesa de rezistenli a serii 27

Alvin Ailey 9i bucuria dansului 30

lnterferenle muzicale si coregrafice 32

,,Chemarea" - poem coregrafic g4

Dialogul muzrcli cu dansul 35

Premiere la Opera RomAni 37Balerina italian5 Liliana Cosi 38

Studio de balet 1975 39

Baletul ,,Rambert" 41

Baletul Operei Comice din Berlin 42

Miniaturi lirrce 9i coregrafice 44

,,Spartacus" 45

,,Cocogatul de la Notre-Dame" 46

lniliative originale la Teatrul de Opereti 48

Oaspeli 49

,,Floarea de piatrS" 5lStudio de balet 1976 Sz

Mozaic coregrafic la Opera RomenS 52

Poezie 9i dans 54

File de istorie 55

Festivalul european al prieteniei 56

Teatrul american de balet 57

Polimetronomul 9i dansul 59

Noi crealii coregrafice 62

Coregrafii originale la opereti si operl 63

Baletul ,,Othello" 66

,,Murray Louis Dance Company" 6lAnna Sokolow gi baletul Operei Romane 68

Oaspeli suedezi 69

Baletul Teatrului Academic din Leningrad 70

Portret coregrafic - Alexa Mezincescu 72

Stagiunea de balet la Operi 74

Poezie, muzici 9i dans 75

Maurice B6jart si ,,Baletul Secolului XX" 80

Euritmia ca formi dansante de spectacol 83

Primivara dansului 85

Alvin Ailey ne-a diruit o bucurie curati 88

Oaspeli sovietici 5i japonezi 89

Dansul gi tematica politic; 9lMiniaturi muzical-coregrafice 9]Dansul - semnele unei revitalizdri 93

Debussy si Ravel ln papi de dans 94

Neumeier, un mare coregraf contemporan 97

$coala de coregrafie din Bucuregti 98

O poveste dansat; I 04

Stagiunea coregrafici jos

,,Precauliuni inutile" la Opera Romdnd i07Balerinii de maine 108

O floare pentru Mercutio l l0Baletul flamand 1 10

Panoramic de balet contemporan I I jDoud universuri coregrafice I 13

Festivalul,,George Enescu" 114

Secvenle coregrafice l'lsSeari de balet Stravinski 117

Floria Capsali I ]8Baletul romanesc la ora adevdrului 12o

Dansul modern in perspectiv; istoricS 121

,,Panoramicul de balet" 129

Balet modern la Timipoara 125

Itinerar coregrafic bucure;tean 127

O lune intreagd din frr4nel 443

Panoramic de balet romAnesc contemporan

Pavlova, Gardeev 9i baletul Operei Rom6ne

Dansul spaniol - bimilenar

Federico Garcia Lorca gi dansul

Dansul de la o generalie la alta

,,Anna Karenina" ti Baletul polonez Gdansk

Pagini coregrafice din ,,Orfeu"

De la gimnasticd la dans ritmic

,,Panoramic de balet contemporan"

Baletul berlinez din nou la BucureFti

Cdtre o gcoal; nalionalS de balet*

Vasile Marcu

lnterbalett - Budapesta 1985

Debut coregrafic la Opera Rom6ni

Seard de balet modern la Operi

Studioul ,,Artele plastice ;i dansul"

Sculptura care danseazi

Balet contemporan romanesc

Conexiuni

,,Peer Gynt" - la Opera Romdni

Sub semnul firescului

in lumea Fralilor Grimm

Laurealii de la Varna ai baletului chinez

Panoramic de balet contemporan

Secvenle coregrafice pentru un portret

Capodopere simfonice. Viziuni coregrafice

C54i despre balet

Gale de balet la Constanla

Itinerar coregrafic american

Baletul de stat din Ankara

Baletul sub semnul ,,Tetro"

Pantomima, arta de dincolo de cuvant

Terpsihora in tradilia scolii franceze

,,Dansatorul magic"

Dragostea pentru dans

,,Visul unei nopti de vare" la Opera Romdnd

Balet

Compania ,,Balletto classico" la Bucuregti

,,Bun venit in Paradis!"

Euritmie: cuvant sau cantec vizualizat

Sexualitatea ca teme, de Ia dansul sacru

la dansul profan

444 I Liana Tugearu

Prezenli japoneze 212

,,Posibile proiectrii" 213

Montpellier, Danse'9'l 215

La Festivalul,,George Enescu" 217

Franla - Rom6nia, itinerar coregrafic 220

Coregraful 9i interpretul 223

Centrul coregrafic national din Caen 225

Centrul Coregrafic Nalional din Le Havre 226

Premiere bucuregtene 2?7

Itinerar coregrafic Franla-Rom6nia 0V) 23o

Dansul butoh sau istoria timpului interior 231

,,La danse en voyage" la Bucuregti 9i Cluj 234

,,SSritura ingerului" 235

Arc peste timp: 1942-1990 236

Vintil5 Horia 237

laqi - Festival internalional de crealiecoregraficd

O metropolS a dansului

,,La danse en voyage" - punct final

Opera shakespearianl - izvor de inspiraliepentru balet*

,,imblAnzirea scorpiei" in Ausiria 9i Germania

Complicitatea muzicii cu dansul

129

l3l133'136

138

140-t

41

142

143'146

147'150

151

r55

157

158'I61

162

164

166't68

'r 69

171

172

176'178

180

183

185

189'190

193

195

197't98

201

204

205

?07

208

210

238

241

244

244

247

in ,,Marele joc" 250

Moment de criz5 si perspective 252

,,lnstance" 255

Festivalul internalional de crea!ie coregraficd 256

O alt5 forme de spectacol teatral 259

Visul descompus 260

lnterviu cu maestrul Oleg Danovski 262

Compania ,,Contemp" la T.E.S. 263

Privire criticd asupra baletului 266

Gelu Barbu la 45 de ani de la debut 269

Miracolul bra;ovean continuS 273

Concursul Nalional de Balet - Constanla '94

ti dansul astizi 274

Sear5 Stravinski 277

Un spectacol coregrafic beckettian 280

Seismograf al epocii 281

O lebidi ti-a luat zborul 282

,,Baiadera" sau la umbra kitsch-ului i'n floarc 284

Visul unei zile de vari 286

0 generalie de coreautori 0, llJ 2a7

Florin Fieroiu si grupul ,,Marginalii"

Marea sfidare sau comunismulmade in America

Concurs nalional de balet Constanla '95

S.O.S. Liceul de Coregrafie Bucuretti*

Dansul in Festivalul ,,George Enescu" (1, lllSala de aSteptare

,,Dansul - o mare iubire!"

,,Atelier 1.2,3.4"

,,Preludii" gi ,,Carmina Burana"

O noud companie de dans contemporan

Recital inchinat,,tuturor celor ce iubescdansul"

Concurs Nalional de Balet. Constanta '96

Oleg Danovski

,,CelStorul nemigcat"

Simbioza teatru-dans

Reintdlnirea cu Karine Saporta 366

Dansul contemporan [n plini ofensivi 367

,,Station clock" - a treia premier;a Companiei ,,Marginalii" 369

Confluente 370

inaripat 372

Eveniment artistic 373

O floare rari in peisajul culturii coregraficescrise 375

Din nou in lumina rampei 377

,,Omul care tace" 379

C5l;torie prin tar; 381

,,DaDaDans" 382

Dansul nedespirlit de templu 384

Viziuni moderne, substrat folcloric 385

incheierea primei stagiuni de danscontemporan 386

Baletul in actualitate... de 350 de ani 387

Dansul clasic japonez 395

lnvizibilul vizibil 397

,,Puneli-v5 ceasul detteptitor,cdtre miezul noptii 398

Baletul 9i dansul contemporan din Romania 402

$coala,,Palucca" 414

Culoare spanioli si o prim-balerini absolut; 415

Avangarda secolului XXI 418

Un gen la modi 420

,,Ro5u gi Negru" 421

Cei mai tineri coregrafi au ceva de spus 424

O fericiti simbiozS artisticd 429

Liceul de Coregrafie ,,Floria Capsali"in context international 431

La inceput a fost ritmul 432

Avanpremieri la BucurESTi-VEST 2001 433

Frurnuselea dansului 435

,,Fenomenul" B6jart 436

Creatia coregrafic;, astdzi 439

Cuprins 443

lndice de nume 446

292

294

296

298

300

303

304

305

307

309

310

313

315

316

3',18

Experimentalismul in coregrafia romAneascia anilor'60-'90 320

Rizvan Mazilu - regizor sau coregraf? 322

Experimente coregrafice 323

Sarah Bild 9i compania ,,Contemp" 326'1996 - doui premii internalionale 327

Tinerii coregrafi 328lnterviu cu Gigi Ciciuleanu 330

Fird Oleg Danovski ta totuti impreuni cu el 335

Centrul lnter/National pentru DansContemporan 337

,,Daphnis 9i Chloe" 339

Dansul contemporan maghiar 34'l

Starea baletului si dansului contemporan 343

Lumea dansului 343

,,$i daci pdm6ntul pe care-l caulinu exisH inc5

Conexiuni italo-romAne

Festivalul dansului britanic

Carnaval venelian 1998

Alarmel Valli 9i codificarea migcirii

Memoria corpului secret

Un experiment impresionant

in loc de cronicl

,,Frumoasa din Pldurea Adormiti"

Karine Ponties gi dansul contemporanbelgian

345

348

350

352

355

356

358

36t

363

364

O lume intreagd din fdrAmel 445

Critica formelor in miqcare

- Cum ai ajuns sd faci criticd de balet?

- Am ajuns la criticd dupS ce n-am mai putut dansa. imi incepusem cariera casolist5 pe scena Teatrului Liric din Constanla, dar a trebuit sE renun! la dansulpropriu-zis din motive medicale, aga c5 am intrat la facultate, indrept6ndu-mbspre artele plastice. Ulterior; am revenit Ia prima iubire, de data asta nu subaspectul interpretdrii, ci al observirii critice ti istorice...- ...Din punctul de vedere al unui proaspet critic de artd.

- Da. Cunogtinlele cipitate in decursul studierii istoriei artei mi-au fost fErEindoialS de folos, pentru cE o culturS generalS c5t mai largS este necesarS oricuidorette sE aprofundeze un anume domeniu al artei.- Ce este mai aproape de critica de balet: un om de formaSie muzicala sau plasticd?

- Depi poate pErea surprinz5tori eu consider ci unul de formalie plasticS, pentruci are noliuni despre volum, forme, despre forma in mi5care, fie cE e vorba despresculptur5 sau de ,.ritmul" unei compozilii picturale. Mai putin cel cu o formaliemuzicalS, de;i dansul se desf55oar5 de cele mai multe ori pe muzici. Muzica e oart5 fdrE imagine concret5, ea poate doar sI sugereze imagini mentale. pe c6ndcei care vin dinspre artele plastice vbd aceast5 imagine vie desfS;ur6ndu-se inspaliu. Am avut foarte plScuta surprizS, discut6nd cu colegii mei, critici ;i istoricide art5, despre unele spectacole de balet, si constat cd acegtia fac aprecieri multmai pertinente decAt alte categorii de spectatori, pSstr6nd totodat5 o mare jen5in a se pronunla public, din decentS, fiindc5 nu se socotesc destul de competenlica s5-;i expunS p5rerile in paginile unui zia1 de exemplu.

- Ce valideazd aprecierea criticd - in cazul baletului, in spetd: sunt suficiente bunul-sim{ Si

bunul-gust?

- Bun-sim! pi bun-gust ne trebuie in tot ce facem in via!5, dar dincolo de astamd intorc la o vorb5 spusS de Octavian Paler in Polemici cordiale gi care sunS

cam ata: oricine se poate pronunla despre orice subiect, cu dou5 condilii: s5 fiein cuno;tin!5 de cauzE ;i si fie bine intenlionat. Dacd ne oprim asupra primeicondilii, cel mai bine ar fi, in cazul artei dansului, sd o fi practicat tu insufi.Nicolae Frunzetti spunea, de altfel, cd cei mai buni critici plastici sunt plasticieniiratafi, inleleg6nd prin asta cA e preferabil sE pornegti dinlSuntrul meseriei.A fi f5cut dans in viala ta, c6t mai serios cu putinf6, este dupd mine o condi-

!ie importantS. Dar nu;i suficient5. Existd pi buni profesionigti ai dansului careau un c6mp de inlelegere limitat gi resping genurile de dans pe care ei inpi;i nule practicS. O a doua condilie arfi s5-|i lSrgegtl spectrul cStretoate genurile arteipe care vrei s-o analizezi, apoi sd vezi c6t mai mult. La asta se adaug5 necesitateade a avea un spirit critic, inn5scut, dar gi cultivat, capacitate de analizS pi desintezi pi, dupS cum spuneam adineauri, o culturS generalS, care sE te ajutesE plasezi in contextul unei epoci un curent, un gen sau un artist.

0 lume intreagd diD fdrAnel 3

- LJn critic muzical, plastic sau de teatru se formeazd. Cum ar trebui sd se formeze un critic

de balet, la noi, azi?

-PAn5 la ora actuali eis-au format singuri, darcred cE am ajuns la un momentcand

lucrul Ssta s-ar putea face organizat. Din 1990 a luat filn15 in cadrul Academiei

de Teatru 5i Film secfia de coregrafie, care formeaz5 coregrafi gi pedagogi. Aici ar

trebui sE aparE ti specializarea ,,critice de dans". Exist5 dansatori care urmeazd

aceastS seclie 5i care de pe acum incearci si se formeze in aceasti direclie, chiar

dacb in nomenclatorul facult5!ii nu existS inci specializarea respectivS'

- Prin comparalie cu activitatea muzicald romdneascd, activitatea coregraficd apare mult

mai restensd. Existd suficientd materie de criticat?

- ExistS, depi nu se poate compara ca amploare cu domeniul muzicii. Companiilede balet sunt cu mult mai puline decet teatrele muzicale, filarmonicile,

orchestrele simfonice, formaliile camerale etc. Cu toate acestea, peisajul core-

grafic actual romAnesc este destul de bogat 9i de variat. Numai ci aceasta

arti continuE s5 funclioneze in semiclandestinitate, in sensul cd majoritateacoregrafilor iti desfS5oar5 activitatea intr-un context vitreg. Nu existS un teatrude dans contemporanl, deci ei nu au sdli de repetilie 5i o salS de spectacol a lo4

ci trebuie sE apeleze la bun5voinla altor teatre, care s5-i g5zduiasc5 o vreme,

sE i5i gsseasc5 loc in pulinele sili de dans de la ATF, unde unii dintre ei sunt

studenli sau profesori, sau s; recurgd in extremis la bunSvoinla unor institu-

!ii de genul centrelor culturale, cum au gdsit ,,Marginalii" pe lAng5 Ambasada

Ungariei. in consecin!5, 9i spectacolele lor sunt rare, puline 9i urm5rite doar de

un numir restr6ns de oameni. efectiv interesali de dans. Marele public vine cu

interes la spectacolele strdine de acelapi gen, dar aproape deloc la manifest5rile

tinerilor nogtri coregrafi, plini de imaginalie 5i originalitate...

- in momentul actual, dansul contempotan romAnesc este de valoare europeand?

- DacE ap avea dubii in aceast5 privin!5 mi le-ar spulbera faptul cE unele dintre

trupele noastre sunt acceptate pe scene europene 5i chiar mai bine cunoscute in

alte p5(i dec5t acasi. M5 refer din nou la ,,Marginalii", care au dat spectacole

in Statele Unite pi in Fran!a, care au colaborSri continue cu teatre 5i coregrafi

francezi... De asemenea, trupa ,,Contemp" s-a reintors recent dintr-un turneu

in SUA.

- De la o vreme, se intimpld tot mai mult gi la noi ca dansatori de formatie clasicd se adopte

gi stilul contemporan.

- E un lucru care in Occident se practic5 in mod obignuit. PAnd acum poate c5

noi am fost mai inchistafi, fiindcd prestigiul dansului clasic era predominant;

dar s-a produs o mare deschidere datorit5 numeroaselor trupe strEine (in

special franceze) care ne-au vizitat lara in ultimii ani ;i stagiilor linute de c5tre

coregrafi pi pedagogi francezi. Cel mai bun exemplu (dar nu singurul) ar fi Corina

Dumitrescu, care e prim-balerinE (deci a urcat p6n5-n v6rful scdrii ,,academice")gi in acelapi timp a fost una dintre cele mai bune cursante la toate stagiile, motiv

4 I Liana Tugearu

pentru care Dominique Bagouet a gi selectat-o. impreund cu Florin Fieroiu,pentru a-i ilustra o coregrafie la finele pederii sale la Bucuregti. La Oper5, CorinaDumitrescu danseazd Odette-Odile din Lacul lebedelor, dar in cadrul companiei,,Orion" a lucrat cu loan Tugearu, Raluca lanegic, Miriam Riducanu, deci poateface oricSnd fafi unei coregrafii clasice sau uneia contemporane, la acelagi nivel.Ceea ce e foarte important.- AS mai adduga eu c1teva nume: Doina Acsinte, Monica Petricd, Romulus Neagu.

- intr-adevdr. Monica Petrici sau Romulus Neagu, ins5, in marele ansamblu alOperei Nalionale, pot trece neobservali. in schimb, in clipa cSnd li se incredin-leaz5 un rol modern, strdlucesc am6ndoi. Apa a fost cazul cu Monica petrici inTunelul coregrafei Mihaela Santo sau, mai recent, cu Romulus Neagu in BarococoParty al lui Sergiu Anghel. in plus, Romulus Neagu e ;i un talentat coregraf, dup5cum am putut constata la Concursul de balet de la Constanla, din vara trecut5,unde s-a prezentat cu o lucrare proprie de foarte buni calitate. Am auzit c5 gi lala;i, in toamnS, s-a prezentat cu o coregrafie de valoare.- Po{i sd recomanzi Si al{i coregrafi din tiindra genera{ie?

- Sigur c5 da. ME gAndesc la cel care a fost surpriza Festivalului de crealiecoregrafic5 de la la5i, de acum trei ani; un t6n5r care pe atunci nu avea inc5dou5zeci de ani gi care, degi din team5 ;i din modestie se prezentase hors-concours, a primit premiul special al juriului: Rdzvan Mazilu. A mai primit apoipremii acordate de Fundalia ,,Mihail Jora" ;i UICCM, a montat la Teatrul NalionalDama cu cameliicu Maia Morgenstern;i in clipa de fal6 ipi pregiteSte lucrarea dediplomS cu o serie de studenli de la ATF,.

- in continuare am sd-mi permit $i o intrebare mai personald: care ar fi rela{ia, in famitie,

dintre un critic 6i un creator, intre tine $i so[ul tdu, coregraful loan Tugearu? Poate fi ea

consideratd oarecum analogd celei dintre creier qi inimd?

-intr-un fel, da. AmSndoi lubind dansul dintotdeauna, atunci cAnd el se afld inperioada de ,,gestalie" a unei lucr5ri discutSm foarte mult pe marginea ei, ceeace e f6ri indoialS benefic. Apoi, eu mai reapar doar in faza cAnd lucrarea e dejaconturatd in sala de balet gi atunci avem din nou disculii, pro 5i contra. ParteaneplScutd e c6, de;i uneori simt nevoia s5 spun sau s5 scriu despre aceste pieselucruri pe care poate allii nu le-au observat, nu pot s-o fac, fiindci sunt solia lui!

ViViA SANDULESCU(Spectacolul muzicii. Azi - 14 februarie 1 996)

I Ulterior, in anul 2004, s-a creat Centrul Nalional al Dansului BucureSti, destinat formelor de dans contemporan.Din pdcate, din 201 l, datoritd refacerii Teatrului National unde funcliona, Centrul i$i desfe$oard activitatea, din nou,

in diverse spaSii, aSteptdnd o solu;ionare corcspunzAtoare statutului seu.

2 Creala ulterioard a lui Rdzvan Mazlu s-a dovedit, pe de-a intregul, la nivelul promisiunii initiale, a$a cumdovedesc si cronicile din acest volum.

Un balet modern

Aceste cAteva cuvinte schimbate de Alexandru Schneider, coregraful tinerei formaliide dans ,,Temesiensis Chore-Studio, Balet Contemporan", cuprind esenfa valorii acesteitrupe, a cErei evolulie, in seara zilei de 29 iunie, pe prima scenE a !5rii, a constituit un

eveniment in lumea dansului din !ara noastrd.

Dansul-divertisment, dansul-performan|5 tehnic5, dansul-joc agreabil de linii frumoaseeste abandonat in acest spectacol in favoarea unei plastici coregrafice, ce se vrea

transmitetoare de gAnduri ;i sentimente.

Din acest punct de vedere. cea mai bine realizati bucati ni se pare )magiu lui BrAncuSi,

pe muzic5 de Tiberiu Olah gi Aurel Stroe, in coregrafia, regia pi scenografia lui AlexandruSchneider. Baletul nu se vrea o transcriere coregraficd a operei brAncu;iene, ci o retr5ire a

ei, o retriire uneori a sensurilor ce au generat-o (cain Masa tdcerii) 1i acest lucru e primulpentru care il felicitim pe coregraf. Plastica e indelung gAnditS, pentru a se plia intenlii-lor. Remarcabile ni s-au pdrut momentele (in Coloana fdrd sf,4rqr, de exemplu) cAnd migcdrile

trepidante ale dansatorilor, ale intregului lor corp, sfArpesc brusc intr-o poz5 romboidali,ca o materie ce se zbate pentru a lua form5, pentru a lua forma g6ndului creator. ldeea

de reluare in mai multe variante a unei idei plastice - idee proprie operei lui Brdncugi -apare;i in coregrafie gi di autorului ei ocazia sd creeze mai multe variante coregraficeale simbolurilor cuprinse in Poarta sdrutului, Masa tdcerii, Cotoana fdrd sfrir.prr in aceastd dinurmd parte a lucrSrii, succesiunea de poze statice, repetate la nesfArpit de trupurile dan-satorilor; sau succesiunea de mi;ciri identice ale acestora, sugereazi - similar cu operacare l-a inspirat pe coregraf - ideea de infinit. Niciodati parci nu ne-am dat seama cAt de

frumos este corpul omenesc, c6t de expresivS este simpla lui siluetS, ca in succesiunea de

dansatori a;ezali pe diagonala scenei, in pozilie verticali gi cu bralele pe 16ngd corp, darcu coatele u;or rotunjite, indepbrtate in afar5, ca nilte toarte de ulcioare.

Linia dreapti primeazi nu numai in aceastd bucat5 coregraficd, ci in tot spectacolul;

nu e o vini ce i-o aducem coregrafului, ci o incercare de definire a personalitdtii sale

creatoare 5i - ni se pare - corespondentul naturii sale prin excelen|5 ralionale. Pozele

pi mi;cdrile cele mai indr5znele, care in altS interpretare ar putea pirea tocante sau

senzuale. au aici o puritate de expresie care se datoreaz6 felului in care sunt executate

de dansatori, dar care credem ci poartS in primul r6nd coloratura in care au fostconcepute de coregraf. Adesea apare in coregrafie tendinla de a desena in spaliu amplecompozilii arhitecturale din corpurile a doi sau trei dansatori. Un alt procedeu frecventfolosit in coregrafie (Chore Patetica, lnterferenSe abstracte) este acela ca protagonistul si fieinsolit de un grup de dansatori care reprezinti cohorta de gAnduri gi sentimente ce-i

insolescin evolulia sa coregraficS. Procedeul nu este nou, dar prin consecvenfa gi mbiestria

A tune intreagd din fdftnel 7

Omagiu lui Brencu$i - Masa tdcerii.Coregrafia: Alexandru Schneider. Muzica'. Arcade de Aurel Stroe.Opera din Timiqoara, Chore-Studioul de Balet Contemporan, 1969.

Omagiu lui Brencu$i - Poarta sdrutului.Coregrafia: Alexandru Schneider. Muzica: Tiberiu Olah.Opera din Timi$oara, Chore-Studioul de Balet Contemporan, '1969

I Liana Tugearu

folosirii lui il definepte de asemenea pe coregraf. Uneori, totupi, evolulia dansantd

apare seacd din cauza lipsei pagilor de legiturE. Regretdm, de asemenea, intercalareaunei varialii clasice ad litteram in Mantila Neagrd (Bizet-Scedrin) in rolul toreadorului.Vocabularul clasic poate fi preluat, ca un bun c6ptigat de predecesori, dar nu firl a fiprelucrat. Din fericire, aceast5 inconsecvenlS e izolat6, intregul spectacol dovedind o

remarcabilS unitate de stil cu nuanlele cerute, desigur; de fiecare partiturd coregraficd

5i muzica16.

UnitS!ii de stil a coregrafiei i se adaug5 perfectul acord intre aceasta ti scenografia

semnati de Zoltan Molnar sau Dumitru Popescu. E depSSitd dilema, adesea discutat5,

a priorit5lii plasticii coregrafice, sau a celei scenografice - care nu de pufine ori o

inibugS pe prima. Sintetic, metaforic, cele doud arte contribuie la sugerarea ideii, fdrS

a se concura una pe cealaltS. Costumul, redus la un maillot - collant, se cunoa;te a ficrealia unui coregraf (acelagi Al. Schneider), care a eliberat corpul de orice accesoriu

inutil, lSsAndu-l sE se deseneze liber ti clar; in spaliul scenic, ajutat doar de culoare, ce

are - ca 5i decorul - o funclie metaforicS.

Natura disculiei noastre ne-a obligat sE vorbim mai mult de coregrafie, dar nu putem

uita cd ea este servitd de o interpretare de valoare, datoratd at6t soligtilor AuroraParaschiv Mariana Comes, Silvia Humiild-Regep, Dorina Fleperiu, Francisc Valkay, Ioan

GArbd, Claudiu Lupu, cat ;i corpului de ansamblu, reugita spectacolului, in aceast5

privin|5, datordndu-se in egalS mdsurd talentului, disciplinei, dar poate cu precddere

autenticei pasiuni pentru arta pe care o fac a tuturor dansatorilor.lniliativa direcliei Operei Rom6ne din Bucurepti de a invita trupe din |ard, iniliativi

inaugurati de spectacolul dat de Chore-Studio Timipoara, s-a dovedit fructuoasS.

Liana qi loan TUGEARU (Rom4nia literare nr.29, l3 iulie 1972 - primul articol publicat)

O lume intreag1 din fdrAnel 9